Sunteți pe pagina 1din 196

G@NDIREA

MILITAR~
ROM@NEASC~
Revist` de teorie [i [tiin]` militar`
editat` de
STATUL MAJOR GENERAL AL ARMATEI ROM@NIEI

FONDAT~ |N ANUL 1864 SUB TITLUL


"ROM@NIA MILITAR~"

SERIE NOU~ • ANUL XIII

Nr. 2
• martie – aprilie •
2002

1
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

Responsabilitatea integral` a asum`rii intelectuale


a articolelor trimise redac]iei apar]ine autorilor.

2
Cuprins Contents
STRONG RESOLVE 2002 7 STRONG RESOLVE 2002
Locotenent-colonel Costinel PETRACHE LTC Costinel PETRACHE

ADEV~RUL REFORMEI THE TRUTH OF THE REFORM


LA TIMPUL PREZENT AT THE PRESENT TIME

Modernizarea Armatei Rom#niei 9 Modernization of the Romanian Armed


General-locotenent Tiberiu COSTACHE Forces
LTG Tiberiu COSTACHE

STRONG RESOLVE 2002 STRONG RESOLVE 2002

Scrisoarea viceamiralului J.Cutler 2 1 The letter of Vice Admiral J.Cutler


Dawson, Jr., comandantul Flotei de Lovire Dawson, Jr., NATO Striking Fleet Atlantic
din Atlantic Commander

Scopurile, obiectivele [i datele exerci]iului 22 The Aims, Objectives and Fact Sheet
of Exercise

Opera]iuni de r`spuns la crize. Scenariul 2 3 Crisis Response Operation. Exercise


exerci]iului Scenario

For]ele [i na]iunile participante 25 Participating Forces/Nations

STRONG RESOLVE 2002 – Overview 27 STRONG RESOLVE 2002 – Overview


Colonel Florin BEREA COL Florin BEREA

OPERA}II INFORMA}IONALE INFORMATIONAL OPERATIONS

Particularit`]i ale opera]iilor informa]ionale 45 Particularities of the modern informational


moderne operations
Locotenent-colonel C`lin HENTEA LTC C`lin HENTEA
3
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Comunicare [i ac]iuni psihologice \n cadrul 55 Communication and psychological
opera]iilor informa]ionale actions within the informational operations
Locotenent Iuliana POPA LT Iuliana POPA

OPINII • ARGUMENTE OPINIONS • ARGUMENTS


•CERTITUDINI • PERSPECTIVE • CERTITUDES • PROSPECTS

Negocierea strategic`. Sunt militarii 62 Strategic negotiation. Are the military


buni negociatori ? good negotiators ?
General-maior Gheorghe CATRINA MAJ Gen Gheorghe CATRINA

R`zboiul \ntr-o dimensiune futurologic` 67 Futurological dimension of the war


Comandor Tudorel ENE CDR Tudorel ENE

De la planificarea strategic` bazat` 70 From strategic planning based on threats


pe amenin]`ri la cea fundamentat` to the planning based on risks and vul-
pe riscuri [i vulnerabilit`]i nerabilities
General de brigad` dr. Vasile PAUL BG Ph D Vasile PAUL

Centrul de greutate – o alt` abordare 76 Centre of gravity – an other point of view


Locotenent-colonel LTC Cr`i[or-Constantin IONI}~
Cr`i[or-Constantin IONI}~

Terorismul – repere tactice [i psihologice 80 Terrorism – tactical and psychological


Colonel Lucian PAHON}U points
COL Lucian PAHON}U

Evolu]ii ale riscurilor [i amenin]`rilor 85 Threats and risks evolutions against


la adresa intereselor na]ionale Romanian national interests
ale Rom#niei COL Octavian DUMITRESCU
Colonel Octavian DUMITRESCU

DEZVOLT~RI TEORETICE THEORETICAL DEVELOPMENT

Metoda poten]ialelor de lupt` – teorie 92 Combat potential method – combat


modern` a luptei [i opera]iei and operational modern theory
General de brigad` BG Ph D Gheorghe BALABAN
dr. Gheorghe BALABAN
4
Cuprins
St`rile atitudinale fundamentale ale for- 96 Fundamental attitudinal states of the forces
]elor \n r`zboiul de ap`rare – considera]ii during the war for defending – preliminary
preliminare considerations
General-locotenent (r.) LTG (ret) Ph D Iulian TOPLICEANU
dr. Iulian TOPLICEANU COL Gheorghe JILAVU
Colonel Gheorghe JILAVU

Ac]iunea militar` \ntrunit` \n r`zboiul 98 Military joint operation in the modern war
modern COL Gheorghe MOTOC
Colonel Gheorghe MOTOC

Factorul teren – cuantificarea [i utilizarea 104 Ground factor – its quantification and
acestuia \n calculele statelor majore usage in the combat actions
Colonel dr. Victor CEPAN COL Ph D Victor CEPAN

Rechizi]iile de bunuri [i prest`rile 109 Goods requisition and services in the public
de servicii \n interes public. Asigurarea interest. Resources provision during
resurselor \n situa]ii de criz` [i la r`zboi crisis situations and at war
Colonel (r.) Alexandru MANAFU COL (ret) Alexandru MANAFU
Maior ing. Iulian PATRICHE MAJ Eng Iulian PATRICHE

REALITATEA MILITAR~ INTERNATIONAL MILITARY


INTERNA}IONAL~ REALITY

Unele tendin]e de modernizare [i adap- 119 Several trends of the modernization


tare ale for]elor armate la noul mediu and adjustment of the armed forces to
de securitate the new security environment
Maior Gheorghe TIBIL MAJ Gheorghe TIBIL
C`t`lin ANDRONIC C`t`lin ANDRONIC

Opera]ii militare altele dec#t r`zboiul 128 Military operations other than war
General de brigad` dr. Ioan SORIN BG Ph D Ioan SORIN

Rolul, locul [i misiunile geniului \n opera]ii 136 Role, place and engineer missions
multina]ionale in multinational operations
Colonel Gheorghe BOC{ARU COL Gheorghe BOC{ARU

NATO [i PfP (X) – Statele 149 NATO and PfP (X) – Member
membre: Olanda, Norvegia states: Netherlands, Norway
5
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
RESTITUIRI RESTITUTIONS

“Rom#nia Militar`”: Lipsuri \n instruc]ia 157 “Military Romanian”: Officer training


ofi]erilor deficiency
Locotenent-colonel Emanoil LEOVEANU LTC Emanoil LEOVEANU

DIALOGURI GMR GMR DIALOGUES

Interviu cu loc]iitorul [efului Direc]iei 162 Interview with the Deputy of the Strategi-
Planificare Strategic`, cal Planning Directorate,
colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP colonel Ph D C`t`lin-Marius T@RN~COP

UNIVERS PUBLICISTIC MILITAR 171 MILITARY PUBLICISTIC UNIVERSE


EVENIMENTE EDITORIALE 176 EDITORIAL EVENTS
GLOSAR NATO 179 NATO GLOSSARY
Pe drumul c`tre Hristosul din noi 184 The path toward inner Christ
Preot colonel Ion ILINCA COL Priest Ion ILINCA

CALENDAR ECUMENIC 186 ECUMENICAL CALENDAR


REZUMATE |N LIMBA ENGLEZ~ 189 ENGLISH ABSTRACT

6
Strong Resolve 2002
A
treia [i cea mai mare angajare de for]e NATO-PfP
a consemnat, dincolo de retorica proprie c`ut`rilor
de altitudine, \mplinirea unui deziderat, definitoriu
\n ecua]ia complex` a cardinaliz`rii securit`]ii interna]ionale:
capabilitatea Alian]ei Nord-Atlantice, aflat` \ntr-un proces
comprehensiv [i inevitabil de \n]elegere a nevoii obiective de extin-
dere, de a conduce, simultan, dou` opera]iuni, exers#nd \ntregul
spectru de misiuni specifice NATO.
N-am s` evoc statistic amploarea [i complexitatea acestei
desf`[ur`ri militare f`r` precedent care, \n opinia mea, a prefigurat
dimensiunea, consisten]a [i calitatea celui de-al doilea val al integr`rii
nord-atlantice. M` voi opri \ns`, \n esen]ializ`ri concluzive,
asupra \nf`ptuirilor sau a confirm`rilor nodale ale Exerci]iului,
care proiecteaz` \n percep]ia public` statutul, condi]ia [i,
mai cu seam`, aspira]iile Alian]ei.
Din perspectiva enun]at`, SR 02, valid#nd evolu]ia conceptelor
semnificative relative la rostul [i la necesitatea extinderii Alian]ei,
pe de o parte, [i la statutul institu]iei militare \n procesul devenirii
globale, pe de alt` parte, a relevat for]a unit`]ii con[tiin]ei liber
consim]ite \n exersarea multina]ional` a libert`]ii democratice.
Bun`oar`, evit#nd adjectivele paralizate [i complementele
ambigue, putem afirma c`, \nainte de toate, SR 02 a consemnat
viabilitatea Conceptului Strategic al Alian]ei cu privire la identificarea
tr`s`turilor variabile ale noului mediu de securitate, definirea
responsabilit`]ilor pe care acesta le incumb`, precum [i la proiectarea
reac]iilor adecvate pentru salvgardarea valorilor fundamentale
care \i \ntre]in menirea. |n acela[i timp, dintr-o perspectiv`
definitorie, Exerci]iul a confirmat viabilitatea pentagonalei
func]ionale a Alian]ei: securitate \ntemeiat` pe dezvoltarea
institu]iilor democratice [i angajarea \n solu]ionarea pa[nic`
a conflictelor; consultan]` \n probleme care afecteaz` ansamblul
intereselor vitale ale statelor democratice; descurajare [i ap`rare
pe dimensiunea articolului 5 al Tratatului de la Washington,
dar [i \n afara acestuia; gestionarea crizelor \n scopul prevenirii
7
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
eficiente a conflictelor, dar [i angajarea \n opera]iuni majore
de reac]ie la criz`; promovarea unui parteneriat de larg` concentrare
democratic`, apt s` dezvolte transparen]a, responsabilit`]ile
reciproce [i capacitatea de ac]iune comun` a Alian]ei.
|n \nt#mpinarea op]iunii rom#ne[ti pentru integrare – realitate
lucid`, compozabil`, eficace, SR 02 a \nl`turat orice posibil` ambi-
guitate care ne-ar fi calificat demersul ca derivat al unei dorin]e
\mpietrite, opace, inoperante.
|n acela[i timp, SR 02 a capacitat eficient energiile retrase,
motiv#nd promi]`tor virtu]ile neexprimate; a demonstrat c`,
pe dimensiunea profesional`, interoperabilitatea este de domeniul
eviden]ei, fapt ce configureaz` reu[ita integr`rii profesionale;
a realizat o apropiere sensibil` a retoricii de substan]`, care,
conjugat` cu optimizarea tehnicilor de \n]elegere a mecanismelor
performan]ei militare, a prefigurat predispozi]ia identit`]ii
globale pentru unitatea identit`]ilor na]ionale democratice; a relevat
for]a persuasiv` a institu]iei militare [i utilitatea ei \n societ`]ile
democratice, conferind valen]e superioare accept`rii sociale
a organismului militar; a angajat, la cote maxime, dimensiunea
lucrativ`, opera]ional`, constructiv` a fraternit`]ii militare,
\ntemeiat` pe profunzimea asumat` a schimb`rii; a conferit
discursului normativ militar valen]ele libert`]ii creative, dove-
dindu-se a fi un Exerci]iu al compatibilit`]ii verticale [i competen]ei
aplicate; a confirmat progresele realizate \n \mbun`t`]irea
capacit`]ilor de ap`rare ale NATO, valid#nd eficacitatea opera]iunilor
multina]ionale pe \ntreg spectrul misiunilor Alian]ei at#t \n mediul
de securitate actual, c#t [i \ntr-unul ipotetic, un accent special
fiind acordat optimiz`rii interoperabilit`]ii \ntre for]ele Alian]ei,
pe de o parte, [i \ntre acestea [i statele partenere, pe de alt` parte;
a eviden]iat seriozitatea moral` [i profesional` cu care ]`rile
partenere [i-au asumat de facto responsabilit`]ile [i obliga]iile
ce decurg din calitatea de membru, consolid#nd capacitatea
conceptual` [i ac]ional` a Alian]ei de a r`spunde eficace provoc`rilor
la adresa p`cii, securit`]ii [i a libert`]ii de durat`.
{i, evident nu \n ultimul r#nd, a demonstrat c` procesul
de “alfabetizare” euroatlantic` a statelor partenere s-a \ncheiat,
l`rgirea “mare” fiind inevitabil`. Din perspectiva acestei \n]elegeri,
verdictul lucidit`]ii prospective nu numai c` nu poate obtura
sau dezam`gi aspira]iile \ndelung a[teptate ale prezentului, dar,
nu ne putem reprima o astfel de convingere, le va \mplini hot`r#tor.

Locotenent-colonel Costinel PETRACHE


8
MODERNIZAREA
ARMATEI ROMÂNIEI
General-locotenent Tiberiu COSTACHE

R
estructurarea [i moderni- [i asigurarea compatibilit`]ii [i interopera-
zarea Armatei României bilit`]ii cu armatele statelor membre
au c`p`tat amploare începând ale Alian]ei.
cu anul 2001, când Statul Major General În modelarea sistemului militar
[i-a concentrat efortul asupra unor priorit`]i românesc s-au avut în vedere transform`rile
clare, în special în privin]a cunoa[terii limbii din mediul geopolitic [i geostrategic,
engleze, a comenzii, controlului, comuni- posibilele lui evolu]ii, modific`rile ap`rute
ca]iilor [i informaticii, a procedurilor în fizionomia r`zboiului, \n special ponderea
[i standardelor de stat major, a strategiilor, ac]iunilor militare asimetrice comparativ
doctrinelor, instruc]iei, înv`]`mântului cu cele conven]ionale, precum [i realizarea
[i înzestr`rii, \n scopul elabor`rii unor struc- unei ac]iuni întrunite în cele trei medii
turi [i capacit`]i ale for]elor care s` fie – terestru, aerian [i maritim.
interoperabile cu cele ale armatelor statelor Procesul de restructurare [i moder-
membre ale NATO. nizare a Armatei s-a derulat paralel cu cel
Op]iunea politic` de aderare la organis- al ac]iunilor pentru aderarea României
mele europene [i euroatlantice de securitate la Alian]a Nord-Atlantic`, reforma repre-
a imprimat strategiei de modernizare zentând una dintre condi]iile realiz`rii
a institu]iei militare române[ti unitate, interoperabilit`]ii [i a limbajului comun
coeren]`, posibilitatea alinierii Armatei de operare [i ac]iune cu armatele statelor
României la standardele NATO, precum membre ale NATO.

Compatibilitatea cu structurile NATO


Înc` din anul 1990 s-a declan[at o ampl` efectivelor Armatei României de la 320 000
reform` [i modernizare a organismului de func]ii militare, în anul 1990, la 180 000,
militar, demersurile întreprinse urm`rind la începutul anului 2000, [i la 140 000
s` pun` în eviden]` elementele de compa- (112 000 func]ii militare [i 28 000 de func]ii
tibilitate [i interoperabilitate, s` identifice civile) la sfâr[itul anului 2003.
deosebirile [i s` sugereze c`i [i modalit`]i Începând cu anul 2000, procesul
practice de rezolvare a acestora. de restructurare s-a desf`[urat în baza
Procesul de restructurare a Armatei “Programului de restructurare [i moder-
s-a desf`[urat, în perioada 1990-1999, în trei nizare a for]elor armate ale României
etape [i a avut ca rezultat reducerea (FARO 2005/2010)” [i a “Planului-cadru
9
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
privind continuarea procesului de [i resurselor financiare, finalizarea
restruc-turare [i modernizare a Armatei procesului va permite asigurarea capacit`]ii
României în anul 2002”. Acest plan-cadru a opera]ionale a Armatei pentru prevenirea
fost conceput s` se realizeze în dou` faze: [i descurajarea unor eventuale agresiuni
• faza întâi (2000-2003) – restruc- la adresa României, precum [i ap`rarea
turarea [i opera]ionalizarea structurii intereselor fundamentale ale ]`rii noastre.
de for]e la nivelul cerin]elor minime, impuse Realizarea unei structuri de for]e
de necesitatea asigur`rii unei capacit`]i moderne [i interoperabile a însemnat
defensive credibile [i de nivelul de interope- îndeplinirea unor obiective esen]iale,
rabilitate planificat [i asumat de România cum sunt: elaborarea unui nou cadru
prin programul PARP; legislativ, specific armatei; crearea unui sis-
• faza a doua (2004-2007) – moder- tem conceptual [i doctrinar privind
nizarea înzestr`rii [i continuarea realiz`rii organizarea, înzestrarea, dezvoltarea,
capacit`]ii opera]ionale a structurilor armatei. instruirea [i întrebuin]area for]elor la pace,
Aceste reduceri vor eficientiza, în mod în situa]ii de criz` [i la r`zboi; cre[terea
semnificativ, for]ele armate [i vor elimina nivelului de profesionalizare concomitent
vechile structuri [i echipamente care repre- cu reducerea treptat` a efectivelor;
zentau o povar` pentru ap`rare. dezvoltarea unei capacit`]i sporite

Planul-cadru de ac]iune a fost elaborat de gestionare a crizelor; simplificarea


în condi]iile definirii unui model evolutiv procedurilor de comand` [i control;
predictibil al mediului de securitate, \n care restructurarea [i modernizarea înv`]`-
se apreciaz` c` nu sunt identificabile mântului militar [i a sistemului de instruire;
amenin]`ri majore la adresa securit`]ii sus]inerea [i încadrarea tuturor activit`]ilor
României. cu [i în resursele alocate.
|n urma interac]iunii complexe Scopul restructur`rii [i al moderniz`ri
a componentelor determinante ale politicii For]elor Armate ale României este
10
Adev`rul reformei la timpul prezent
de a implementa “Structura de for]e - 2003”, Toate unit`]ile nominalizate pentru a fi puse
care vizeaz` realizarea unei armate la dispozi]ia NATO intr` în aceast` categorie.
moderne, de mici dimensiuni, profesiona- Finalitatea procesului de reform`
lizat`, mobil`, înzestrat` cu armament [i de modernizare va consta în realizarea
modern, în m`sur` s`-[i îndeplineasc`
unei structuri de for]e eficient` [i de dimen-
misiunile de garant “al suveranit`]ii,
siuni mai mici, activ`, puternic`, adecvat`
independen]ei [i unit`]ii statului, al inte-
grit`]ii teritoriale a ]`rii [i democra]iei noului mediu de securitate, capabil`
constitu]ionale” [i s` participe la eforturile de o ripost` oportun` [i în concordan]`
generale de înt`rire [i de men]inere cu resursele financiare pe care na]iunea
a securit`]ii [i p`cii în Europa [i în lume. le poate aloca Armatei.

“Structura de for]e - 2003”, a[a cum este Limba englez`


prezentat`, cuprinde 4 elemente: Statul Dup` anul 1989 Armata României
Major General [i unit`]ile/structurile a acordat o importan]` din ce în ce mai mare
centrale subordonate direct [efului Statului înv`]`rii [i utiliz`rii limbii engleze, în special
Major General [i cele trei categorii de for]e
cu sprijin american [i britanic. Acest lucru
armate.
s-a concretizat în sporirea capacit`]ilor
Nivelurile de completare cu personal
vor fi în mod semnificativ diferite. Unit`]ile na]ionale de instruire cu peste 30%
din for]ele active vor avea prioritate [i preg`tirea unui numeros personal,
pentru personal, fiind încadrate cu efective capabil s` ac]ioneze în cooperare cu struc-
între 80-90% din necesarul autorizat. turile nord-atlantice.
11
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Programul nonintensiv de înv`]are sau prin programele de cooperare,
a limbilor str`ine se desf`[oar` în colegiile personalul didactic fiind familiarizat
militare liceale, în academiile militare cu acestea.
[i în [colile de mai[tri militari [i subofi]eri, Cadrele militare care cunosc limba
unde limba englez` este obligatorie. Cursuri englez` beneficiaz` de posibilitatea
nonintensive de înv`]are a limbii engleze perfec]ion`rii în str`in`tate, în ]`ri
au fost organizate în Statul Major General membre ale NATO, prin cursuri intensive
[i \n unit`]i militare (cu prioritate în cele sau cursuri de specialitate cu stagii
destinate misiunilor de men]inere a p`cii), lingvistice premerg`toare.

sub îndrumarea unui instructor militar Proceduri de stat major


sau a unui profesor civil. Limba englez` În formularea cerin]elor pentru însu[irea
se înva]` [i prin cursuri organizate
procedurilor de stat major s-a urm`rit
de cercurile militare.
ca for]ele care particip` la opera]iuni
Programul intensiv a fost organizat
în centrele de limbi str`ine ale categoriilor [i exerci]ii NATO/PfP, inclusiv la cele aflate
de for]e armate [i în Centrul de Limbi Str`ine sub inciden]a articolului V al Tratatului
din Academia de Înalte Studii Militare. de la Washington, s` aib` capacitatea
Centrele sunt dotate cu echipamente de a utiliza un limbaj opera]ional comun,
[i materiale ob]inute din resurse proprii s` cunoasc` [i s` aplice principiile [i regulile
12
Adev`rul reformei la timpul prezent
procesului de comand` [i control, ale personalului cu diferitele niveluri
ciclului decizional NATO, precum [i tacticile de comand` [i autoritate în opera]iile NATO,
[i proce-durile de stat major privind precum [i cu modul de operare în cadrul
planificarea [i proiectarea for]ei. acestor structuri.
Preg`tirea personalului a vizat cunoa[- Centrul de instruire prin simulare,
terea doctrinelor de baz` privind organizarea care va deveni opera]ional în prim`vara
[i atribu]iile statelor majore de la diferite acestui an, va preg`ti structurile militare
niveluri [i modul de ducere a opera]iilor nominalizate s` participe în opera]iuni PfP
de c`tre for]ele Alian]ei, însu[irea standar- conduse de NATO, la exerci]ii PfP, precum
delor [i a procedurilor de lucru NATO, [i for]ele nominalizate s` participe la misiuni
în vederea utiliz`rii unui limbaj opera]ional de ap`rare colectiv` specifice articolului V.
comun capabil s` asigure participarea A fost organizat, cu asisten]` deosebit`
la preg`tire, exerci]ii [i opera]ii în cadrul primit` din partea guvernului SUA, Cursul
unor for]e multina]ionale, precum [i instrui- de Preg`tire a Subofi]erilor de la Pite[ti,
rea în folosirea sistemului unic NATO cu instructori asigura]i de Corpul de Infan-
a simbolisticii militare [i a h`r]ilor standar- terie Marin` al SUA (USMC), care func]io-
dizate. neaz` din anul 1999, iar la Bra[ov, din anul
În prezent, personalul este în m`sur` 2001, Centrul Regional de Management
s` aplice sistemele de comand` [i control al Resurselor de Ap`rare.
în concordan]` cu standardele NATO De asemenea, un mare num`r de ofi]eri
[i s` utilizeze eficient echipamentele au urmat cursurile organizate de [coala
de comunica]ii [i formularele tipizate pentru NATO/SHAPE sau Colegiul NATO
schimburi interoperabile cu sistemele de Ap`rare de la Roma, precum [i alte
NATO de comunica]ii [i informa]ii (CIS). cursuri organizate de ]`ri membre ale NATO
Preg`tirea pentru realizarea interopera- sau PfP, a c`ror program` a avut la baz`
bilit`]ii opera]ionale se desf`[oar`, începând însu[irea procedeelor [i a standardelor
cu anul 1997, în Centrul de Preg`tire specifice armatelor din ]`rile NATO. Armata
NATO/PfP pentru instruirea cadrelor, României are selec]iona]i [i preg`ti]i
iar din prim`vara anului în curs, [i în Centrul 130 de ofi]eri pentru augmentarea comanda-
de Instruire PfP pentru subunit`]i. Centrul mentelor CJTF.
de Preg`tire NATO/PfP instruie[te ofi]eri Paralel, un num`r important de ofi]eri
din toate categoriile de for]e armate, au urmat diverse forme de înv`]`mânt
atât din ]ar`, cât [i din str`in`tate, în scopul militar, cursuri de baz` sau avansate,
cunoa[terii procedurilor standard NATO în cadrul unor colegii/academii militare
de comand` [i control, de operare [i a termi- na]ionale sau ale categoriilor de for]e armate,
nologiei. din ]`ri membre ale NATO, în principal
Instruirea în cadrul Centrului a dus din SUA, Marea Britanie, Fran]a, Germania,
la sporirea interoperabilit`]ii [i eficien]ei Italia etc., beneficiind de o preg`tire
fluxului informa]ional între elementele de excep]ie la nivelul standardelor [i proce-
individuale [i personalul din cadrul durilor NATO. Acest lucru a permis reforma
comandamentelor. Au fost identificate înv`]`mântului militar din Armata României
[i exploatate activit`]ile din programul atât din punct de vedere structural,
de parteneriat în scopul familiariz`rii cât [i doctrinar. Totodat`, cuno[tin]ele
13
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
acumulate de ofi]erii români prin aceast` Instruc]ie [i înv`]`mânt
preg`tire au creat baza în]elegerii Procesul de instruire a for]elor armate
fenomenului de interoperabilitate [i de adop- se desf`[oar`, conform standardelor NATO,
tare a unui program coerent de realizare
în marile unit`]i [i unit`]ile care au fost
a acesteia în Armata României.
nominalizate s` fie preg`tite pentru misiuni
PSO [i, în viitor, pentru misiuni sub inciden]a
Strategii, doctrine, manuale
articolului V. Pentru aceasta s-a stabilit
Modelarea viitoarei structuri a Armatei
României a trecut printr-un proces de clari- nivelul de preg`tire de lupt` ce trebuie atins
fic`ri conceptuale, de identificare a obiec- de c`tre aceste unit`]i [i s-a reorganizat
tivelor [i misiunilor, în func]ie de evolu]iile sistemul de instruc]ie a militarilor, ace[tia
mediului strategic [i, nu în ultimul rând, fiind preg`ti]i, în primele 4 luni, în bazele
de corelare cu resursele disponibile pentru de instruc]ie, iar în urm`toarele 8 luni,
securitatea na]ional`. Procesul de elaborare în unit`]ile operative; se studiaz` reducerea
a strategiilor, doctrinelor [i manualelor stagiului militar de la 12 la 8 luni.
reprezint` motorul reformei în domeniul Experien]a colabor`rii cu armatele
militar. statelor membre ale NATO a crescut
Aici se emit [i se argumenteaz` con- prin participarea noastr` la activit`]ile PfP.
cep]iile care stau la baza întregului proces S-a acordat prioritate activit`]ilor desf`[urate
de restructurare [i modernizare a for]elor cu ]`rile Alian]ei în domeniul instruirii
armate. personalului conform standardelor NATO,
Documentele de baz` sunt: Strategia C4I, al gestion`rii spa]iului aerian, al plani-
de securitate na]ional`, Carta alb` fic`rii ap`r`rii, logisticii [i infrastructurii
a securit`]ii [i ap`r`rii na]ionale a guver- (cu accent pe sprijinul na]iunii-gazd`).
nului [i Strategia militar` a României, Participarea la asemenea activit`]i
care stabilesc misiunile [i obiectivele este esen]ial` pentru instruirea cadrelor
de securitate na]ional`. Cele trei documente,
[i a trupelor în acumularea experien]ei,
aflate acum la a doua edi]ie, rezolv` cerin]ele
prin accesul la expertiza NATO [i cea regio-
doctrinare, dau r`spuns la întreb`rile
nal`. Dispunem de un sistem activ
“ce trebuie f`cut [i unde”, în sarcina doctrinei
de asimilare a înv`]`mintelor rezultate
r`mânând doar “cum [i cine” rezolv`. Au fost
din asemenea experien]e [i de încorporare
elaborate Doctrina Ac]iunilor Întrunite
a acestora în procesul de instruire. Partici-
ale For]elor Armate, Doctrina Opera]iilor
parea la aceste evenimente subliniaz` impor-
Multina]ionale Întrunite, Viziunea strategic`
2010 – Armata României, Planul Capaci- tan]a programului nostru intensiv de înv`]are
t`]ilor Strategice Întrunite, Directiva de pla- a limbii engleze.
nificare a ap`r`rii, doctrinele categoriilor România particip` la toate ini]iati-
de for]e armate (terestr`, aerian`, naval`) vele lansate în cadrul Summit-ului de la
[i toate regulamentele militare generale Washington: la Parteneriatul Intensificat
(noua genera]ie, realizate în ultimii doi ani), [i mai Opera]ional prin sporirea activit`]ilor
iar în prezent se elaboreaz` manualele PfP; la Programul PfP L`rgit pentru Educa]ie
de preg`tire pentru lupt` a marilor unit`]i [i Instruire, prin intermediul Consor]iului
[i unit`]ilor în scopul adapt`rii instruc]iei Academiilor de Ap`rare [i Institu]iilor pentru
la normele [i standardele NATO. Studii de Securitate [i al Centrelor PfP.
14
Adev`rul reformei la timpul prezent
România a fost implicat` activ, mai mult dot`rii. Structurile nominalizate vor fi
de un deceniu, în misiuni pentru opera]ii evaluate pe baza “Programului OCC
în sprijinul p`cii (9 coordonate de ONU, de Evaluare [i Feedback”.
3 conduse de NATO [i 4 sub umbrela Nivelul de preg`tire a personalului
OSCE). De asemenea, a contribuit la pro- militar [i civil încadrat pe func]ii cheie
cesul de înfiin]are a unor structuri regionale, va cre[te prin intensificarea programelor
în scopul intensific`rii cooper`rii [i rela]iilor de preg`tire [i de educare. Folosind o nou`
bilaterale cu vecinii. Aceste elemente au avut strategie \n preg`tire, ne propunem s` pre-
o valoare deosebit` pentru familiarizarea g`tim o clas` de militari [i personal civil
ofi]erilor, subofi]erilor [i a grada]ilor pro- în domeniul tehnicilor [i procedurilor
fesioni[ti cu realit`]ile specifice opera]iilor NATO, în perspectiva încadr`rii unor pozi]ii
Alian]ei. în structurile Alian]ei.
Preg`tirea în domeniul cunoa[terii limbii
Pe lâng` unit`]ile nominalizate pentru
engleze va continua s` reprezinte o prioritate
opera]iile în sprijinul p`cii, la care particip`
pentru întreg personalul Armatei.
în cadrul structurilor regionale, România
Preg`tirea militarilor [i a exper]ilor civili
a oferit for]e pentru participarea la opera]ii
se va îmbun`t`]i prin participarea la cursuri
sub inciden]a articolului V (ap`rarea
pe probleme de management al resurselor
colectiv`) în afara grani]elor ]`rii. Unit`]ile
de ap`rare [i politic` de securitate, în cadrul
desemnate pentru ap`rarea colectiv`
Colegiului Na]ional de Ap`rare, astfel încât
în afara grani]elor ]`rii vor ac]iona pe baza ace[tia s` fie capabili s` încadreze func]ii
acelora[i directive [i li se vor aloca resurse de conducere în structurile Ministerului
în conformitate cu criteriile valabile pentru Ap`r`rii Na]ionale [i NATO.
structurile PSO/regionale. Acestea Finalitatea acestui proces se va mate-
vor fi preg`tite pentru dislocare în decurs rializa în calitatea personalului profesiona-
de 30 zile de la notificare. În anul 2003, lizat, promovarea liderilor militari, un grad
Brigada 81 Mecanizat` va fi unitatea ridicat de instruire a militarilor [i de opera-
principal` destinat` s` execute aceast` tivitate a structurilor, modernizarea siste-
misiune. melor tehnice [i de armament, manage-
Nivelul de interoperabilitate [i capaci- mentul resurselor [i un înv`]`mânt militar
tatea opera]ional` a unit`]ilor nominalizate modern.
pentru opera]iuni PfP conduse de NATO Obiectivele preg`tirii Armatei se sta-
va cre[te prin preg`tire [i îmbun`t`]irea bilesc unitar, în documentul de planificare
al fiec`rei struc-
turi militare,
pentru fiecare
an de instruc]ie.
Acestea vor
asigura:
➫ rapiditate
decizional`
[i vitez` ac]io-
nal`;
15
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
➫ însu[irea procedurilor NATO; ➫ particularit`]ile conducerii for]elor
➫ coeziunea comandamentelor în struc- în timp de pace, în situa]ii de criz` [i la r`zboi;
tura de conducere de baz` [i temporar`; ➫ logistica for]elor în planificarea
➫ sistemul de rela]ii [i fluxul infor- [i ducerea opera]iei;
➫ completarea [i opera]ionalizarea
ma]ional în cadrul structurii decizionale
comandamentelor, unit`]ilor [i a subuni-
[i în afara acesteia;
t`]ilor;
➫ con]inutul [i calitatea documentelor ➫ alte probleme specifice structurilor
de conducere [i informare, precum militare în func]ie de locul [i rolul lor
[i promptitudinea transmiterii acestora; în compunerea armatei.

Managementul spa]iului aerian


Obiectivul managementului spa]iului na]ional de supraveghere aerian` cu cele
aerian l-a constituit optimizarea utiliz`rii ale Turciei, Bulgariei [i Ungariei pe baza
acestuia pentru toate categoriile de ope- unui protocol comun.
ratori aerieni. ASOC, în forma final`, va constitui
Centrul Opera]ional pentru Suveranitate elementul de baz` al sistemului de comand`,
Aerian` (ASOC) este destinat s` realizeze control [i comunica]ii pentru opera]iile
comanda-controlul marilor unit`]i, a unit`]ilor aeriene, în m`sur` s` opereze atât în sistem
care execut` serviciul operativ în cadrul centralizat, cât [i descentralizat. El va înde-
For]elor Aeriene în timp de pace, a ac]iunilor
plini [i func]ia de poli]ie aerian` care asigur`
militare specifice în perioada de criz`,
utilizarea datelor despre situa]ia aerian`
[i a opera]iilor [i ac]iunilor de lupt` pe timp
transmis` în timp real, pentru a preveni
de r`zboi.
intrarea neautorizat` a unei aeronave
Este proiectat schimbul automat de date
cu vecinii (Ungaria, FYROM [i Bulgaria) în spa]iul aerian na]ional ori devieri ale aero-
care va îmbun`t`]i imaginea aerian` navelor de la traiectul autorizat. ASOC
a Europei de Vest. are posibilitatea tehnic` de interoperabilitate
Vor continua planurile pentru dezvol- cu sistemele AEW NATO.
tarea ASOC final (proiectat a fi finalizat În anul 2001, în urma consult`rilor
în anul 2004). Va fi implementat sistemul bilaterale România-NATO, au fost demarate
de transmitere a imaginii aeriene recunos- preparativele pentru începerea negocierilor
cut` la centrele de comand` ale unit`]ilor de realizare a spa]iului aerian integrat
de lupt`. Se urm`re[te integrarea sistemului între România, Bulgaria, Grecia [i Turcia.

Sisteme de comunica]ii [i informatic`


Implementarea sistemului modern ale categoriilor de for]e armate, ASOC,
de comunica]ii STAR este în curs de desf`- bazele aeriene principale [i structurile
[urare. De[i dezvoltarea complet` a compo- de comand` cele mai importante de ap`rare
nentei strategice a sistemului RTP/STAR aerian`. Centrele RTP/STAR sunt
se va definitiva în anul 2008, sunt deja realizate în procent de 62%.
realizate conexiunile între centre impor- Sistemul STAR include, de asemenea,
tante, ca, de exemplu, Centrul Opera]ional sta]ii radio cu salt automat de frecven]`,
de Comand` Militar`, statele majore la nivel tactic [i strategic, compatibile cu cele
16
Adev`rul reformei la timpul prezent
din înzestrarea armatelor statelor rezultate din participarea la opera]ii [i la seria
membre ale NATO, prioritatea înzestr`rii exerci]iilor Combined Endeavour (destinate
acor- dându-se unit`]ilor nominalizate s` test`rii interoperabilit`]ii C4).
participe la opera]ii PfP conduse de NATO. Principalele orient`ri pe termen scurt
Continu`m s` ne dezvolt`m capacit`]ile [i mediu sunt cuprinse în studiul C4 pentru
pentru comunicarea prin satelit, care s` România, întocmit în cadrul unui program
satisfac` necesit`]ile opera]ionale de de asisten]` acordat de Guvernul SUA
realizare a leg`-turii cu for]ele noastre cu scopul de a sprijini planificarea capabili-
dislocate în teatru.
t`]ilor C4, necesare pentru preg`tirea
Vor fi asigurate sisteme de comunica]ii
integr`rii în NATO sau în vederea particip`rii
securizate între Statul Major General,
la opera]ii comune, precum [i pentru defi-
statele majore ale categoriilor de for]e
nirea arhitecturii C4 recomandate pentru
armate [i comandamente, pân` la nivel
sistemele interoperabile necesare. Arhi-
brigad`. În plus, 2 brig`zi mecanizate vor fi
tectura de interoperabilitate prezentat`
echipate integral cu sta]ii radio compatibile
NATO, iar unit`]ile nominalizate pentru în acest document descrie modul în care
opera]iuni PfP conduse de Alian]` vor fi sistemele C4 ale Armatei României pot
completate integral cu echipamente de tran- îndeplini cerin]ele recomandate pentru
smisiuni standard NATO. interoperabilitatea cu sistemele C4
Un proiect fundamental în modernizarea ale NATO [i ale SUA. Aceast` arhitectur`
sistemului de comunica]ii [i informatic` se concentreaz` pe mecanismele
îl constituie elaborarea planului na]ional de transport al informa]iei [i pe tipurile
de testare a interoperabilit`]ii C4 cu NATO, serviciilor informatice bazate pe suportul
pe baza sistematiz`rii concluziilor [i lec]iilor de interconectare sugerat.

Logistica [i infrastructura
În contextul continu`rii procesului procesul de realizare a structurilor la nivel
de reform` [i modernizare a Armatei opera]ional. A fost finalizat` Concep]ia
României se înscrie [i modernizarea siste- managementului logisticii [i urmeaz`
mului logistic militar integrat, flexibil s` fie implementat` în structurile Armatei,
[i func]ional, apt s` r`spund` nevoilor ceea ce va duce la armonizarea concep]iilor
de asigurare a unit`]ilor lupt`toare cu toate la nivelul categoriilor de for]e armate cu con-
categoriile de tehnic` [i materiale (la timpul cep]ia managementului la nivel strategic.
[i în locul ordonat, cât mai simplu [i cu chel- Au fost elaborate [i aprobate noile norme
tuieli minime), precum [i cerin]elor de reali- de înzestrare [i e[alonare a stocurilor.
zare a interoperabilit`]ii cu sistemele Acestea au fost transmise tuturor struc-
logistice ale armatelor moderne, din ]`rile turilor din Armat` [i se afl` în curs de aplicare.
membre ale NATO sau partenere. Noua doctrin` logistic` eviden]iaz`
În domeniul logisticii [i infrastructurii, sprijinul acordat for]elor noastre participante
pe baza experien]ei, consult`rilor [i partici- în cadrul opera]iilor NATO. Ampla noastr`
p`rii la activit`]ile NATO/PfP a fost demarat participare în opera]iile desf`[urate în afara
17
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
grani]elor ]`rii a contribuit la dezvoltarea Modernizarea structurilor logistice
conceptului de Element de Sprijin de la toate e[aloanele se va realiza
Na]ional (ESN). Acest concept const` avându-se în vedere urm`toarele
dintr-o celul` de coordonare central` obiective:
[i capacit`]i func]ionale adecvate situa]iei, • asigurarea unei autonomii ini]iale
ca, de exemplu, mijloace de transport,
a unit`]ilor în func]ie de locul lor în cadrul
capacit`]i de mentenan]`, servicii
structurii opera]ionale;
de campanie, asisten]` medical` etc.
• asigurarea unui înalt grad de viabilitate,
În conformitate cu noul concept de mana-
flexibilitate [i capacitate de adaptare mo-
gement logistic, elemente ale brig`zilor
logistice modulare vor constitui [i adapta dular` \n sus]inerea for]elor, corespunz`tor
elementele de sprijin na]ional în raport diferitelor misiuni repartizate acestora;
cu misiunea, durata [i zona de opera]ii. • modernizarea structurilor [i proce-
Au fost identificate facilit`]ile logistice durilor de achizi]ii [i mentenan]` a echipa-
[i medicale ce pot fi puse la dispozi]ie mentelor concomitent cu extinderea exter-
în zonele portului, aerodromurilor [i depo- naliz`rii în aceste domenii;
zitelor incluse în documenta]ia privind • asigurarea unui sistem de transpor-
sprijinul ]`rii-gazd`. turi militare terestre, maritime/fluviale
În plus, un catalog cu referire la mijloa- [i aeriene, flexibil [i eficient;
cele pentru sprijinul acordat de na]iunea • dezvoltarea unui sistem informatic
gazd` va fi pus la dispozi]ia for]elor de logistic` la nivelul Alian]ei Nord-Atlantice;
NATO pân` la sfâr[itul ciclului III MAP
• asigurarea unei conduceri suple
(septembrie 2002). Capacitatea noastr`
[i eficiente a tuturor activit`]ilor din dome-
de a coordona deplasarea mijloacelor
niul logistic.
militare pe teritoriul României a fost
Prin îndeplinirea acestor obiective
demonstrat` în nenum`rate rânduri
pe timpul disloc`rii [i sprijinirii for]elor se creeaz` premisele realiz`rii unui sistem
NATO din Kosovo. Perfec]ionarea activi- logistic unitar integrat în Armat`, care
t`]ii Centrului pentru Coordonarea Mi[c`rii va include [i celelalte componente ce au,
este o component` a efortului menit în prezent, o alt` subordonare la nivel
s` optimizeze sistemul de gestionare central (transmisiuni [i informatic`,
a transportului din România. medical, cazare, materiale de cultur` etc.).

Modernizarea înzestr`rii
Modernizarea înzestr`rii este o compo- (2000-2003), redimensionarea armatei
nent` de baz` a procesului de restructurare [i stabilirea noii structuri a for]ei, profe-
[i modernizare a Armatei care, potrivit sionalizarea personalului, modernizarea
Concep]iei privind restructurarea [i moder- [i standardizarea preg`tirii.
nizarea For]elor Armatei României – FARO În faza a doua (2004-2007), accentul
2005/2010, cuprinde, într-o prim` faz` se va pune pe continuarea realiz`rii
18
Adev`rul reformei la timpul prezent
capabilit`]ii opera]ionale a structurii Conceptele, principiile, obiectivele
realizate, la nivelul planificat, precum [i pe [i principalele direc]ii de ac]iune privind
finalizarea unor programe majore de dotarea cu armament, tehnic` [i materiale
înzestrare [i ini-]ierea de programe noi, în cu destina]ie militar` a Armatei, în perioada
scopul moderni-z`rii înzestr`rii cu tehnic` 2001-2008 [i în perspectiv` pân` în anul
de lupt` [i echi-pamente de sprijin [i 2020, sunt statuate de Strategia de înzestrare
protec]ie a mijloacelor de ac]iune, specifice pe termen mediu [i lung [i industriile na]io-
câmpului de lupt` al secolului XXI. nale de ap`rare.

Cercetare [i dezvoltare
Abordarea problematicii cercet`rii în domeniul militar, at#t la nivel na]ional,
[tiin]ifice are la baz` investi]ia în [tiin]` c#t [i interna]ional, [i avem \n vedere ca ea
[i tehnologie, component` critic` a capaci- s` r`spund` urm`toarelor obiective:
t`]ii de ap`rare. ➣ direc]ionarea spre dezvoltarea
Situa]ia actual` privind cercetarea-dez- de armamente [i tehnic` de lupt`, eficiente,
voltarea în domeniul tehnicii militare necesare ap`r`rii în condi]iile unui r`zboi
urm`re[te orientarea cercet`rii spre direc]ii conven]ional;
de perspectiv` pentru Armat`, prin parti-
➣ realizarea unei anumite independen]e
ciparea la realizarea programelor majore
a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale privind
de înzestrare, în cooperare cu parteneri
cercetarea [tiin]ific` în domeniul tehnicii
strategici interni sau externi, prin transfer
militare prin furnizarea de solu]ii fezabile,
de tehnologii de vârf care s` asigure ridi-
precum [i dezvoltarea noilor tehnologii
carea nivelului general al performan]elor
pentru ap`rare.
activit`]ii de cercetare-dezvoltare [i ale
industriei na]ionale de ap`rare, în scopul În ultimii doisprezece ani, Armata
recuper`rii decalajului tehnologic. României s-a confruntat cu schimb`ri
Politica în domeniul cercet`rii [tiin]ifice substan]iale [i reorganiz`ri, realizate
militare ]ine seama de evolu]ia conceptelor pe fondul unor circumstan]e dificile.

19
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
F`r` îndoial` c` am reu[it s` realiz`m noastre de a opera împreun` cu structurile
lucruri importante. Structura for]elor la r`zboi statelor membre ale NATO.
a fost redus` cu mai mult de 75%, iar m`ri- Consider`m c` o nou` redimensionare
mea for]elor active, cu mai mult de 60%. a structurii de for]e ne va ajuta s` identific`m
O mare parte a structurilor care ne împo- minusurile existente, s` definim ac]iunile
v`rau financiar au fost eliminate, iar comanda ce se impun a fi desf`[urate [i programele
[i controlul s-au îmbun`t`]it; a fost creat ce trebuie declan[ate pentru a face ca for]ele
un sistem de comunica]ii compatibil NATO; noastre militare s` fie pe deplin compatibile
un Centru Opera]ional pentru Suveranitate cu cele ale NATO.
Aerian` a devenit opera]ional; a fost, Suntem încrez`tori, deoarece avem
de asemenea, institu]ionalizat un sistem sprijin politic [i public, iar Guvernul este
de planificare, programare bugetar` angajat în îndeplinirea acestei sarcini de reali-
[i evaluare (PPBES), iar unele programe zare a unei for]e militare care s` asigure
importante de modernizare sunt \n derulare. securitatea noastr` na]ional` [i s` contribuie
Toate acestea constituie realiz`ri impor- concret [i eficient la men]inerea p`cii
tante [i contribuie la abilitatea for]elor [i securit`]ii în plan regional.

20
Commander Striking Fleet Atlantic
21 Jan 02
STRONG RESOLVE 2002. Exercise Strong Resolve 2002 Participants,
Cel mai mare [i mai complex exerci]iu
NATO de p#n` acum. I want to take this opportunity to personally welcome
Un exerci]iu care, dincolo you to the Command Group Forward Element, the land-
de amploarea conceptelor jucate, based component of Striking Fleet Atlantic in Szczecin
a impus aten]iei politice a demo- Poland. We will participate in Exercise Strong Resolve
cra]iilor ireversibile rolul institu]iei
02, one of the largest NATO exercises to date. Our staff
militare \ntr-o lume care \[i caut`
schimbarea pe coordonatele libert`]ii, consists of members of the forces from 29 NATO
securit`]ii [i prosperit`]ii. Prezent`m and Partnership for Peace nations.
\n acest num`r al revistei datele
fundamentale ale Exerci]iului, urm#nd
I belive that this exercise will be a unique and re-
ca \n num`rul viitor s` public`m warding experience for all participants as we demon-
un pachet relevant de articole referitor strate the dynamic capabilities of the Combined Joint
la participarea rom#neasc`. Task Force (CJTF) Headquarters Afloat leading
Cu convingerea c` \ndr`zneala the multinational task force in a peace support opera-
noastr` nu va primi repro[uri tion. I am counting on you to become an integral mem-
de parad`, red`m tiparului ecua]ia ber of our multinational and joint team. In order to speed
general` a Exerci]iului exclusiv
up your familiarization with exercise, I advise you to thor-
\n limba englez`. Nu vrem s` epat`m,
dar, \n condi]ia schimb`rii, limba oughly review the material provided during in processing.
englez` este cheia tuturor \n]elegerilor.
Again, welcome, I look forward to working with each
De fapt, nu este primul pas pe care
redac]ia \l face \n acest sens. {i nici
of you.
ultimul. V` mul]umim pentru \n]elegere Sincerely,
[i, de ce nu ?, pentru \ncurajarea
demersului nostru.
J.C. DAWSON, JR.
Redac]ia
Vice Admiral, U.S. Navy
21
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

EXERCISE
EXERCISE
AIMS
FACT
AND
OBJECTIVES SHEET

The aim of STRONG RESOLVE 02 Purpose of Strong Resolve:


Exercise NATO’s ability to conduct two
is to exercise NATO’s ability to con- simultaneous operations, encompass
duct two simultaneous operations – the full spectrum of NATO missions,
encompassing the full spectrum and draw on the resources of both
Strategic Commanders.
of NATO missions and drawing on Period of Strong Resolve:
the resources of both strategic com- 1-15 March’ 02
Number of nations participating
manders.
in Article Five Operation:
The objectives of STRONG 12 NATO
RESOLVE 02 include: exercise Number of nations participating
in Crisis Response Operation:
the rapid deployment of multi – na- 13 NATO, 11 PfP
tional forces; evaluate the effective- Number of ships involved:
41 – Article Five; 98 – Crisis
ness of NATO command and control
Response Operation
structures ; further develop the sup- Number of personnel partici-
porting – supported commander con- pating: 14,000 – Article Five;
26,000 – Crisis Response Operation
cept; validate doctrine and proce-
Number of aircraft participating:
dures for a sea – based NATO com- 75 – Article Five; 88 – Crisis
bined joint task force; train and exer- Response Operation
Location of exercise: Poland,
cise operational commanders in rapid Norway and Baltic Sea
adaptation from low to high intensity Number of Strong Resolve
exercises held to date: Three. This
conflict; and practice interoperability
exercise is conducted every four
between multinational joint forces. years.
22
Strong Resolve 2002

CRISIS RESPONSE OPERATION


EXERCISE SCENARIO
Prior to 1990, region known as Woodland and Treeland were once the country
of Granica. Through a popular Woodyar president in 1974, Granica prospered and achieved
high economic growth With Woodyars controlling the government and military, stability,
unfortunately, did not last. During this decline, Treelians responded with a revolutionary
movement, the Treelian Patrotic Front (TPF).
Internal problems within the government soon weakened the economy, causing
the military to dwindle, and wide-spread civil unrest to ensue. In Woodyar-dominated areas
of the country, dwindle, local military commanders remained in control. In the southern
and western provinces, the TPF maintained control. This split soon led to the overthrow
of the Woodyar government. Civil unrest continued until the United Nations intervened
by dividing Granica into Treeland and Woodland, with the border drawn along the existing
military positions at the time of the cease-fire.
After the UN supervised cease-fire, the new Woodland government concentrated
its energies in restoring order and maintaining unity within the population. However,
this unity did not extend to the Treelinans that remained in Woodland. They faced stiff
oppression from the ruling administration. Coincidentally, the Woodland government
expressed concerns for survival of Woodyar culture, as well as the civil rights of Woodyars
in Treeland.
For its part, Treeland attempted to establish a social democratic government based
on a Western European model. Poor farm policies were driving the rural Woodyar
population to Treeland cities for work. Treelians dominated the economy in the cities
and kept Woodyars in low paying jobs, and in poor, segregated sections of the cities. Treeland
also enacted some “Unity” measures that did not please ethnic Woodyars and angered
nearby Woodland. Because of these unity programs, Woodyars in Treeland formed
a separatist movement , the Free Woodyar Party (FWP). Funding for the movement
was covertly being provided by Woodland.
Through international pressure, Treeland reluctantly agreed to an UN-monitored
vote on Woodyar National Self-Determination (NSD). The NSD was hotly debated
in affected areas of the country. Treeland Woodyars were economically better off and had
more freedom than their Woodland counterparts. When the vote was held, it failed by less
than one percent of the vote.
23
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Both Woodland and the FWP claimed the election was rigged and demanded
immediate autonomy for Woodyar-dominated areas in northwest and southeast Treeland.
Riots incited by Woodland popped up in several areas. This civil unrest grew beyond
the ability of the Treeland police or army to control. Soon the Treeland government was
unable to maintain order and services in Woodyar-dominated areas. Thousands of Treelians
and some Woodyars lost homes and businesses and fled into central Treeland.
In november 2000, Woodland’s army crossed the border into northwest
and southeast Treeland to restore order and protect the property of Woodyars.
The invasion was quickly condemned by the international community. Influenced by
this outside pressure, Woodland stated that it would only occupy Woodyar-dominated
areas of Treeland.
Treeland appealed to the UN and NATO for intervention.The United Nations
Security Council (UNSC) demanded immediate cessation of hostilities by both countries
before it would consider the problem. Woodland and Treeland agreed and requested
UN assistance to arrange a formal cease-fire.
The second cease-fire allowed the UN to respond to a growing humanitarian crisis
in warravaged areas. The UN Secretary General requested that the NATO Secretary
General consider a NATO-led crisis response operation (CRO). The North Atlantic
Council accepted the UN request and UN Security Council Resolution 6370 was passed.
In January 2002, NATO authorized deployment of a CRO under Chapter VII of UN
Charter. NATO also activated Commander Striking Fleet Atlantic (designated
as COMPFOR), NATO’s only sea-based Combined Joint Task Force Headquarters
to lead the effort. In March 2002, COMPFOR arrived in theatre and began to manage
the delicate peace operation.

24
Participating Forces/Nations
There are 24 NATO and PfP nations participating in the exercise.
NATO nations include: Belgium, Czech Republic, Denmark, France,
Germany, Italy, Netherlands, Norway, Poland, Portugal, Spain,
the United Kingdom, and the United States.
Belgium Other Forces: CJPOTF + Staff; NCC
Maritime Forces: 1 FF (BENL TG) Other: 25 mines
Ground forces: 1Light Inf. Bn Italy
Air Forces: 4 F-16’s Maritime Forces: 1 FF (FR/SP/IT
Special Operation Forces: 4 SOF Teams /PO TG)
Other Forces: NCC Air Forces: 2 HH3F, 1 Tact Airlift
Czech Republic Netherlands
Ground Forces: 1 Airborne Mechanized Maritime Forces: 1 REA Spt
Infantry Platoon Air Forces: 4 F-16
Other Forces: 1 CIMIC Group
Denmark Norway
Ground Forces: Danish Reaction Bri- Opposition Forces: 1 SSC
gade; Signal Battalion for LCC
Air Forces: 10 F-16’s, 1 Hawk Battery, Poland
1 CRC Element Maritime Forces: 3 MCM; 3 FF; 3 FPB;
Opposition Forces: 10 F-16, 1 G111 1 ARS
Ground Forces: Polish 12 th Division
France Headquarters, 1 Bn
Maritime Forces: 1FF (GE/FR TG); 1FF Air Forces: 4 MiG-29, 8 SU 22, 1 SAR
(FR/SP/IT/PO TG); 1FF (MCM CTG em- Grp (1 AN 28, 1Mi-8, 2W3 Sokolhelo)
barked); MCM TG (2MCM, staff); 2MPA; 1 GBAD SA3
1 REA Spt Special Operations Forces: 1 SOF TG
(w/4Helo)
Air Forces: 1E3F
Opposition Forces: 12 Division HQ, 2900
Amphibious Forces: MBU, 1 Marine Bn,
role plyers from 16th Div, 2nd and 7th Bde;
EOD Team
Tug Boat, Mine laying assets, 30 to 40
Special Operations Forces: CJSOTF HQ, mines, Survey ship as embargo breaker,
SOF TG 12 SU-22
Other Forces: NCC Other Forces: 1 PsyOps Elmt
Germany Portugal
Ground Forces: Brigade HQ as RC Maritime Forces: 1 FF (FR/SP/IT
Opposition Forces: 25 Mines /PO TG)
25
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Spain Other Forces: NCC; COMUKMARFOR
Maritime Forces: 1 FF (FR/SP/IT as MCC
/PO TG)
Special Operations Forces: 1 SOF Pla- United States
toon Maritime Forces: USS Mount Whitney;
1 LPD; 1 MPA
Unite Kingdom Air Forces: JSTARS
Maritime Forces: 3 FF+PCRS (Lynx +
Opposition Forces: 4DD/FF+staff
Gazelle Helos); MCM TG (3MCM + 1MCM
SPT); 1 REA (DE RSON 22)
Opposition Forces: 1 FF, 7 Jaguar Other Forces: Combat Camera Team

Partnership for Peace nations include: Austria, Bulgaria, Estonia,


Finland, Latvia, Lithuania, Romania, Slovakia, Slovenia, Sweden
and Ukraine.
Austria Romania
Ground Forces: 1 Mechanized Bn TF, Amphibious Forces: 1 Marine Plt,
1 Bde HQ 1 EOD Sqn
Special Operations Forces: 1 SOF group Ground Forces: 1 Rifle Plt, 1 Sqn Para
Other Forces: NSE; NCC Air Forces: 2 Mig 21*, 1 Puma SAR,
Bulgaria 1 Puma, 1 C-130
Ground Forces: 1 Mechanized Infantry Bn Special Operations Forces: 2 SOF Sqd
Special Operations Forces: 1 SOF Pla- Other Forces: 1 PsyOps Element
toon
Slovakia
Estonia Ground Forces: 1 Infantry Plt
Land Forces: 1 Recce Plt
Maritime Forces: 1 MCM + SPT Slovenia
Ground Forces: 1 MP Plt
Finland
Ground Forces: 1 Infantry Bn; CIMIC Sweden
Module Maritime Forces: 2 MCM, 1 MCM Spt,
Air Forces: 4 F-18 3 FPB
Amphibious Forces: Marine COY TF
Latvia Ground Forces: 1 Mechanized Infantry Bn
Maritime Forces: 2 FPB; 1 MCM
Air Forces: 4 VIGGEN Recce+Spt
Ground Forces: 1 Rifle Coy
Opposition Forces: 1 SSC
Air Forces: 1 L410
Other Forces: NSE Other Forces: NCC

Lithuania Ukraine
Ground Forces: 1 Rifle Plt Ground Forces: 1 Para Coy, 1 Eng Plt
Air Forces: 1 MI-8 Medevac, 1 AN-26 Air Forces: 1 IL-76

* nu au participat

26
STRONG RESOLVE 02
– OVERVIEW –
Colonel Florin BEREA

• Bi-SC NATO Joint and Combined LIVEX


01-15 March 2002 AIM
• ACLANT: CJTF Exercise with out-of-area PSO Exercise ability to conduct
scenario (Poland) Two Simultaneous Operations
Encompassing
➫ CSFL as ComCJTF
the Full Spectrum
• ACE: Article V warfighting scenario with of NATO Missions
emphasis at tactical level (Norway) Drawing on the resources
➫ Combined with Exercise of both Strategic Commanders.
BATTLE GRIFFIN 02

CSFL tentative objectives


• sea – based CJTF HQ concept
OBJECTIVES • force structure HQ's
Overarching • operational planning process
• Rapid Deployment of Forces • CJTF HQ
• partner integration
• Effectiveness of NATO Integrated • operational deployment
C2 Structure • assigned forces
• PSO missions/tasks
•Validation of NATO CJTF Concept • CSFL crisis establishment
• Supported – Supporting Concept • CSFL standing operating procedure
• MJLC concept
• Enhanced & More Operational • CIMIC 2000 concept
PfP (EMOP) • information operations
• ROE

27
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

28
Strong Resolve 2002

29
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

COMMANDER PEACE FORCES


OPERATIONAL PLAN 85302
OPERATION ALLIED TIMBER
(Main body)
General • Treeland and Woodland – cease-fire/the
➫ Treeland and Woodland created in 1990 negotiations of GFAP
➫ Repression of minorities by both • RL – support
➫ Treeland referendum Oct 2000 – auto- • GL – uninvolved
nomy to woodyars – failed
➫ Woodland pretext to enter Treeland Scope
➫ Nov 2001, UNSC RES – embargo Ops ALLIED TIMBER is a NATO-led PSO
against Woodland authorised under Chapter VII of UN Charter
➫ Treeland REQ to UN intervention Predicated on the existence of a permis-
➫ Cease – fire in Dec 2000 sive environment, it is designed to create
➫ Jan 2001 – UNSC RES calling for a NATO the conditions for the peaceful resolution
led multinational force/Chapter VII of the dispute between Treeland and Wood-
➫ Jan 2001 – UNMTTW land as well as enforcing an air and mari-
➫ Jan 2001 – NAC issued for SACLANT time arms embargo against Woodland.
➫ SACLANT assigned CSFL as Com PFOR
Strategic guidance
Strategic conditions • SACLANT deploy CJTF
• tensions Blueland/Limeland • CJTF from NATO and PfP partners
30
Strong Resolve 2002
• special attention to info OPS ➫ discrimination against ethnic
• transition from PK to PE/EXTRACTION woodyards
• TOA after 12 months ➫ 2/3 roads is paved
➫ 125 km expressways
End State • Woodland
The political and/or military situation ➫ president and top military commanders
which should exist when an operation ➫ concern on protection of civil rights
or campaign has been terminated on favour-
in areas of mixed ethnic groups
able terms.
➫ UN embargo
➫ economic collapse
SACLANT – End State
➫ achive ITS objectives DPRE
➫ transition to - Treeland/Woodland 400,000 homless (both)
- PK - IP • expected move
➫ duration – 12 months ➫ 2,225,200 Treeland are living
Strategic objectives in Woodland
➫ 3,800,000 Woodland are living
• restore peace and stability
in Treeland
• military implementation of GFAP
• UN ORG, IOs, NGOs, HRO – support
• stable environment
• PFOR – potential risk of ethnic clashes,
➫ withdrawal of WL forces
led agency ?
➫ restoration of borders
➫ return of DPR Risk assessment
Strategic COGs • situation – unstable
• ALLIANCE - Alliance cohesion • low to medium
• Woodland-military support for the government • permissive environment
• Treeland - international support for
GFAP/restoration of borders/repatria-
Friendly forces
tion of refugees • PFOR will operate in a permissive envi-
ronment
Centre of Gravity • no need for an overall overwhelming
The Centre of Gravity is the character- force ratio
istic, capability or locality from which a na-
Attachements and detachments
tion, alliance, or military force derives
PFOR will include force contributions from
its freedom of action, physical strength,
PfP partner nations
or will to fight.
The COG validity test: the centre Assumptions
of gravity is that aspect of the enemy’s • media attention
overall capability which, if attacked and de- • Treeland/Woodland – co-operation
stroyed, eliminated, or neutralised will lead • SOFA/MOU
either to his inevitable defeat or his wish • final GFAP
to sue for peace through negotiations • PFOR – no civil police functions
COGs are determined, not chosen! • DPRE – within the capabilities
Civil assessment Constraints
• Treeland • size - 40,000 + AIR + MARITIME SP
➫ working democracy • laws
31
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
• borders Execution
• 12 months Commander’s analysis Operational COGs
• impartiality • WL – C2 of armed forces
• TL – control over disputed areas
Key tasks assigned to CSFL • alliance – ability to project and employ
• enforce compliance with GFAP
a credible force whilst retaining alliance
• stable and secure environment recognition of PFOR impartiality
• support UNSRSG
• co-ordination with HNS Decisive Points
• liaison with IOs,TL,WL,NGOs • IP (Intelligence prep of JOA)
• enforce embargo • TOM (Transfer of Mission)
• develop emergency exit plan • SA (Situational Awareness)
• assist follow-on force • Liaison
• Force protection
• Logistic infrastructure
Implied tasks • C4I
• force protection • TOA of forces complete
• multinational Log architecture/JOA • MEZ, ZOS and ARZ controlled
• conduct enable ops • Arms embargo against WL enforced
• integrate multinational forces/interop • flexible and mobile reserve
• conduct transfer of MSN from UNMTW • effective INF OPS campaign
• establish JMC • freedom of movement
• participate in JCC • IO and NGOs – operate safely
• establish Inter-Agency Co-ord • Return of DPREs
• prepare flexible response matrix for • International boreder restored
• FWF compliance with GFAP achived
non-compliance
• transition completed
• border monitoring
• assume temporary responsibility Decisive Points
for Administration throughout the ZOS ➫ . . . a point from which a hostile
if requested by UN or friendly COG can be threatened. This
point may exist in time, space, or in infor-
Tasks to avoid mation environment. Decisive points are
➫ protected civil administration in the ZOS often geographical in nature
➫ policing ➫ . . . they are the keys to getting
➫ creeping humanitarian assistance at the COG
➫ war criminal pursuit ➫ . . . usually there are more decisive
➫ counter terrorist ops other than for force points than a force can seize, control,
protection or destroy. Planners must analyse all po-
tential decisive points and determine
Mission which enable best options to attack COG
On order, PFOR deploys to JOA ➫ Decisive points are determined,
to monitor and, if necessary enforce not chosen !!!!
the GFAP and enforce embargo PFOR objectives
against WOODLAND in order to es- • Conduct swift and secure build-up
tablish a stable and secure environ- of forces in theatre to establish early
ment presence and ability to monitor JOA
32
Strong Resolve 2002
• Maintain effective force protection him to shape events from a position
through all phases of the operation of strength
• Dominate disputed zones through pres-
ence, situational awareness, IO, the demon- Concept of operations
strated capability to project combat power • It is a PSO/ to implement the GFAP/to
and the ability to gain rapid, local superior- enforce the arms embargo
ity of force ➫ PHASE 1 – Planning, Preparation,
• Enhance stability and security through Enabling Ops
presence, IO and by facilitating improve- ➫ PHASE 2 – Force deployment, Built Up
ment of local living conditions ➫ PHASE 3 – Implementation
• Use all available means to enforce ➫ PHASE 4 – Transition
compliance ➫ PHASE 5 – Re-deployment
• Ensure that the entire WL/TL bound- PHASE 1
ary is adequately controlled • POL and MIL guidance
• Initiate an effective arms embargo • activation of Com PFOR HQ
regime • CJTF HQ augmentation
• Seamlessly hand-over a secure environ- • deployment of Com PFOR HQ
ment in the disputed zones to the desig- to the area
nated FOF • CJTF forward command element-liaison
PFOR desired end state • Enabling OPS/MJLC/CIS/CIMIC
➫ A stable and secure environment PHASE 2 – force deployment,
in the disputed areas of Treeland build up
➫ Compliance with the GFAP ➫ Begins with ACTORD for the Main
➫ Enforcement of the arms embargo Forces (G-Day).
against Woodland ➫ ComPFOR will assume C2 of assigned
➫ Ability of IO/NGO to work safely forces upon entering the JOA and their
and the freedom for DPREs to return declaration of combat readiness.
➫ PFOR will establish, secure and operate
Criteria for success LOCs, SPOD and APODs in the JOA.
Because desired end states can be broad ➫ Entry of forces will be accomplished
in nature, it may be difficult to measure utilizing TL and RL (if available) APOD/
whether they have been reached. A require- SPOD. The WL APOD/SPOD will be
ment therefore may exist to set out meas- retained in a state of readiness in order to
urable criteria which determine if end states rapidly activate them for the flow of forces.
have actually been achieved. ➫ The theatre Joint Military Commission,
➫ MIL provisions of GFAP respective Component Service Military
➫ arms embargo IMPL and enforced Commissions and Inter-agency co-ordination
➫ freedom of move/DPRE/IO/NGOs will begin.
➫ threat reduced ➫ Air Forces will initiate civil and military
➫ responsabilities to follow-on force air control over the JOA and will start
monitoring the ARZ and enforce the arms
Commander’s intent embargo of Woodland
To conduct a phased joint and com- ➫ Maritime Forces will deploy to the JOA,
bined campaign that rapidly builds up monitor the MEZ and enforce the arms
combat power in the JOA, allowing embargo against Woodland.
33
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
➫ Land forces will enter the JOA • a follow-on force or authority is identified
and rapidly deploy to the disputed areas and is ready in the JOA to accept
to provide presence and prepare to take responsibilities from PFOR.
over monitoring responsibilities from
the UNMTW. PHASE 4 – transition
➫ The Operational Reserve will arrive ➫ This phase begins when the conditions
in the JOA and remain initially afloat. allow for the hand off of responsibilities
➫ The CJFLCC is the supported from PFOR to a follow-on force/authority.
commander in this phase. ➫ Upon order of SACLANT, PFOR
This phase ends when: transitions control to a designated follow-on
➫ Land forces are ready to monitor force/authority. This phase ends when
and enforce the ZOS a follow-on force/authority has assumed
➫ Air forces have or are prepared reponsibilities for operations.
to establish military and civil air control
of the JOA, monitor and enforce the ARZ, PHASE 5 – re-deployment
and enforce the arms embargo • Begins with the gradual reduction
➫ Maritime forces have or are prepared of PFOR forces from the JOA.
to monitor and enforce the MEZ and enforce • PFOR executes a phased withdrawal
the arms embargo and redeployment, maintaining a secure
➫ CIMIC structure, liaison and coordination environment as required to permit transition
network are in place. operations.
• Nationally allocated troops are assembled
PHASE 3 – implementation in staging areas, ready for TOA to national
• Begins when PFOR has adequate Land commands for departure out of the JOA.
forces in the JOA to begin monitoring • This phase will begin prior to the end
operations in one or both of the disputed of the transition phase as forces become
areas in Treeland. available for re-deployment.
• ComPFOR relieves UNMTW monitors.
• This phase ends when PFOR forces
• Joint Forces monitor and, if necessary,
have returned to national command
enforce the separation zones in accordance
and have departed the JOA and ComPFOR
with the GFAP timeline.
is dissolved.
• Air and Maritime forces enforce
the arms embargo against Woodland. Embargo enforcement
• The Operational Reserve may remain ➫ Since the duration of the maritime
afloat/or ashore to rapidly reinforce and air arms embargo against Woodland
the JFLCC forces in the disputed areas. is dependent on UNSC decisions, it may
• The CJFLCC is the supported be necessary to maintain a significant PFOR
commander during this phase. footprint in the theatre to continue embargo
This phase ends when: enforcement even after the force has
• the military provisions of the GFAP transitioned to Phase 4 and/or 5.
are achieved; ➫ If this situation arises, appropriate
• the arms embargo against Woodland is Sequel plans will be developed separately.
implemented and enforced;
• the freedom of movement of DPRE/ Operational reserve
IO/NGOs is achieved, the threat of violence • ComPFOR will maintain a brigade-size
in the disputed areas of Treeland are within force as the Theatre Operational Reserve
the capabilities of local authorities; Force.
34
Strong Resolve 2002
• The Operational Reserve will initially ➫ Prepare emergency withdrawal plans
be maintained afloat embarked in amphibi- based on ComPFOR’s guidance (to be
ous shipping. issued separately)
• On order, the Operational Reserve ➫ Establish Joint Military Commission
will be landed ashore across the beach,
structure down to Sector level
utilizing established SPOD/APODs or com-
➫ Establish Inter-agency Co-ordination
bination of both.
➫ Support ComPFOR IO campaign.
Tasks ➫ Plan for immediate Force Protection
• Non-Combatant Evacuation Operations and Freedom of Movement of PFOR.
(NEO) ➫ Prepare for Reception, Staging, Onward
• SPOD/APOD security movement and Integration (RSOI) of forces.
• Reinforcement of PFOR Ground Forces ➫ Support HQ PFOR shore-based
• Enabling operations to secure PODs
elements
for follow-on forces
➫ Deliver Air Space Control Plan to FWF
• Provide POD/LOC security during
Emergency Exit operations ➫ Prepare Target Lists as well as No-Strike
• Show of Force operations. and Restricted Target Lists.

Tasks – planning, preparation Tasks – force deployment


and enabling operations and build-up phase
• Establish and maintain situational aware-
phase
ness and contribute to the maintenance
➫ Stand up Component HQs, receive,
of the Common Operational Picture.
train and integrate augmentation.
• Secure and operate LOCs, SPOD/
➫ Plan component logistic support in co-
ordination with nations, host nations, APODs and FOBs in the JOA.
supporting commands and PFOR HQ • Establish control over civil and military
➫ Conduct enabling operations focused airspace.
on establishing secure SPOD/APODs/For- • Conduct mission essential infrastruc-
ward Operating Bases (FOB) in TL, WL ture repair
and RL (if available) • Begin Joint Military Commissions
➫ Conduct MCM operations, as neces- and Inter-agency Planning Groups
sary, to ensure PFOR access through • Sustain the force
SLOCs and SPODs. • Assume command of forces assigned
➫ Conduct survey ops as required along and conduct Force Integration Training
SLOCs, in vicinity of SPODs and at potential • Maintain Force Protection and Freedom
amphibious landing sites. of Movement.
➫ Establish liaison with the FWF, UN, • Be prepared to evacuate designated
IO/NGOs and other agencies/authorities evacuees from the JOA
in theatre • Receive, integrate and forward deploy
➫ Conduct reconnaissance, intelligence assigned forces, with priority to the southern
collection and fact finding to establish disputed area
and maintain the intelligence preparation • Be prepared to achieve and maintain
of the battlefield. sea control and air superiority as necessary
➫ Prepare and submit for approval, to ensure flow of main forces into the thea-
Pre-planned Response Matricies for events tre and protect the force
of non-compliance. • Conduct Naval Control of Shipping
35
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
• Enforce arms embargo against Wood- • Be prepared to transfer authority
land of assigned forces.
• Maintain Operational Reserve initially
Tasks – Redeployment Phase
afloat and be prepared to land Operational
• On order transfer forces and augmentees
reserve.
to national commands, re-deploy HQ
• Provide support, within the means
and capabilities of the force, to IO/NGOs to peacetime location and deactivate HQ.
in humanitarian assistance efforts. Tasks – Information Operations
• Conduct Peace Support Psychological ➫ IO will play a significant role,
Activities (PSPA). and the PFOR IO mission starts the moment
• Be prepared to conduct Counter-terror- the force is activated. ComPFOR will be
ism operations. the co-ordinating authority for the imple-
Tasks – Implementation Phase mentation of the force IO campaign.
➫ Conduct Transfer of Mission from Emphasis will be placed on the timely
UNMTW. and full integration of NATO and PfP forces
➫ Develop a Transition Plan and their ability to support and contribute
➫ Monitor and, if necessary enforce to broad spectrum Information Operations.
compliance in the Ground ZOS, MEZ, ARZ ➫ IO disciplines will complement actions
and other provisions in accordance with by CIMI and Public Information personnel.
the time schedule of the GFAP. These integrated actions are aimed at pro-
➫ Monitor, and if necessary to support moting the impartialilty of PFOR; influenc-
PFOR, conduct mine clearance/Unexploded ing the FWF to comply with the GFAP;
Ordnance (UXO) removal winning and maintaining the support
➫ Be prepared to secure areas of evi- of local, regional, and international audi-
dence of war crimes ences; and portraying PFOR military resolve
➫ Be prepared to provide area security and determination to achieve compliance
within or outside the disputed areas for with the GFAP.
local populace and IO/NGOs. ➫ Mission progress will be enhanced
➫ Be prepared to conduct limited civil by co-operation and co-ordination with civil
administrative duties in the ZOS and military authorities of the FWF and other
➫ Be prepared to conduct limited non-military authorities/agencies working
policing duties under the same mandate.
➫ Establish a border monitoring regime ➫ All levels of command are to establish
within the disputed areas of Treeland liaison and act in close co-ordination with
Tasks – Transition Phase the FWF and other non-military authorities/
• Hand-over responsibilities to designated agencies.
follow-on force/authority
CIMIC
• General: The main purpose – is to co- and determined to return to normal peace-
ordinate with local and national authorities, ful conditions thus allowing the DPREs to
UNSRSG and UN Agencies, IOs and NGO, return to their homes.
with a view to help restore a peaceful envi- • On request, and where is necessary,
ronment in which both parties, without these authorities and IOs/NGOs may be
further support from PFOR, are able provideded support, on a case by case basis
36
Strong Resolve 2002
and within existing capabilities, in fulfilling where PFOR is requested to provide assist-
their humanitarian aid missions. ance to civilian organisations. The main tasks
• CIMIC (Staff) structure will be imple- of the assessment teams will include the
mented: a Joint CIMIC Centre (CMCC) examination of the needs of IO/NGOs
ashore and the development of possible solutions
• During the first stages of the operation by co-ordination with the UN, IO/NGO,
(before the CJFLCC has been fully estab- donor countries and other agencies.
lished in theatre), the Joint CMCC will as- Joint commissions
sume all CIMIC responsibilities. ➫ The Joint Commissions, as the for-
• Once the CJFLCC has been established mal meeting of the principals to the GFAP
with its own CMCC, the ComPFOR Joint in order to negotiate issues and to con-
CMCC will maintain the contacts and rela- firm written agreements, will operate at
tionships at the Operational level (heads the strategic, operational and tactical
of the IOs and NGOs as well as the national levels and must cut across political and mili-
level authorities in theatre), while the tary dimensions.
CJFLCC CIMIC maintains all tactical level ➫ While humanitarian issues may be
relationships. raised at the commissions, the preferred
venue within PFOR HQ to address humani-
CIMIC Activities tarian issues is through the CIMIC organi-
➫ CIMIC activities will be undertaken sation.
to support the ComPFOR relationship
with the civil population, civil authorities, Joint Civilian
UN, IOs/NGOs in the JOA. Commission (JCC)
➫ A constant exchange of information • Under UN supervision, this will address
between military headquarters and the vari- political and civil issues such as the restora-
ous levels of political and military decision tion of order, strengthening government
making centres will be conducted. institutions and investigating allegations
➫ CIMIC elements will have major func- of human rights violations.
tions throughout the operation. • Chaired by ComPFOR the Theatre-level
JMC is the venue to address issues such
CIMIC – tasks as the military compliance with the GFAP,
• Tasks: To establish relationships with clarifying military clauses of treaty provi-
the local and national authorities, the UN, sions, and the implementation of measures
appropriate IO/NGOs, with the purpose to separate forces.
of advancing co-operation and co-ordination • Component level JMCs will be estab-
of the international effort to restore peace; lished at the Component HQ level as well
supporting on a case basis and within PFOR as Sector HQ level.
• It may be necessary based on the na-
capabilities, the authorities and appropri-
ture of the situation, that issues requiring
ate IO/NGOs in their humanitarian mission
JMC intervention be tabled immediately
when requested; protecting the PFOR
at the Theatre-level JMC bypassing the mili-
mission.
tary commissions structure at lower levels.
• CIMIC Units: To enhance the CIMIC
capabilities, during this operation a CIMIC Inter-agency Co-ordination
Group will be put under OPCON of ➫ The Agencies are defined as all civil
ComPFOR. The CIMIC Group will provide and military bodies involved in supporting
the expertise for assessment in the areas the peace in the JOA, excluding the FWF.
37
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
This includes IO/NGOs, UN representa- movement and walking out policy is pro-
tives and PFOR. vided, CC’s are delegated the authority
➫ In order to co-ordinate the efforts to designate alert states within their Areas
of the Agencies working within the scope of Responsibility.
of its mission, ComPFOR will chair a Thea- • ComPFOR must be informed if the alert
tre Inter-Agency Planning Group (IAPG). states are changed.
➫ The aims of the IAPG are:
• Synchronise efforts, share resources Rules of Engagement (ROE)
and avoid competition or duplication in or- ➫ Nothing in this OPLAN or in the mis-
der to maximize effeciency sion ROEs require any persons to perform
• Exchange information and establish actions that are contrary to national laws
communication channels to which they are subject.
• Plan and co-ordinate future actions ➫ Self-defence is the use of such neces-
and align objectives. sary and proportional force, including deadly
• Facilitate the acheivement of the force by PFOR to defend against attack or
PFOR Exit Strategy. an imminent attack. In exercising this right,
• The Component Commanders will individuals and units will act in accordance
mirror the IAPG at their level. with their national law. ROE issued for this
mission do not limit this right. Because
Force Protection national laws differ, there will not always
• The PFOR Force Protection concept be consistency between multinational
is based on two principles. forces as to where the right to use force
• The first principle is that PFOR must in self-defence ends and the use of force
have the appropriate standards for force authorised by ROE begins. In cases
protection so that prudent measures can be of inconsistency, ROE within a given opera-
adopted in consonance with the threat. tion shall not be interpreted as limiting
• These measures will address four the inherent right of self-defence.
areas:
➫ Organic Unit Security. The unit’s abil- Exit Strategy
ity to defend itself through the use of • An exit strategy is an integral part
its own weapon systems and command of the PFOR.
and control procedures. • Successful progress towards achieve-
➫ Physical Security. Guarding personnel ment of the end-state, including sustained
against effects of hostile intent and actions. compliance by the FWF with the GFAP
will allow for a reduction in size and role
➫ Safety. Protecting individuals form
of PFOR.
accidental loss to personnel, equipment,
• As responsibility shifts from the mili-
and operational capability.
tary to the political and civil authorities/agen-
➫ Health. Protecting individuals against
cies as appropriate, a formal periodic assess-
physical environment and disease.
ment process will provide guidance and di-
• The second principle of the PFOR Force rection as to the scale of force reductions
Protection concept is the flexibility to allow leading to eventual full withdrawal.
Component Commanders to raise and lower • The maintenance of deterrence and
the standard in their area based on the a secure environment in order to support
threat. While a uniform theatre-wide civil implementation efforts and to ensure
system of alert states which links security own force protection during the execution
measures, dress codes, rules of vehicle of an exit strategy.
38
Strong Resolve 2002
• An effective arms embargo preventing The multinational
the flow of arms and weaponry into logistic structure
Woodland. • MJLC in SZCZECIN, TL
• As the force draws down, a shift to greater • Multi-National Logistics Command
reliance on flexible tactical, operational (MNLC) in FREDERIKSHAVN, Denmark.
and strategic reserves, based on current • Advanced Logistic Support Site (ALSS)
intelligence assessments of the security at ALBORG, Denmark
situation within theatre. • Forward Logistic Sites (FLSs) at: KIEL,
• An accompanying transfer of responsi- RL and ZEGRZE POMORSKIE, TL.
bilities to the common institutions, other • National Support Elements (NSEs)
civil authorities or other international organi- located at SZCZECIN, TL.
sations, with increasingly selective support
to civil implementation, will lead to a full with- Concept of deployment
drawal of NATO-led forces. ➫ Deployment will be executed in accord-
• Active integration of the FWF into ance with MC 336/1 (NATO Concept,
the peace process. Principles and Policies for Movement
and Transportation).
Transition to follow-on HQ ➫ SACLANT Allied Movement Control
Com PFOR WILL PROMULGATE Centre (AMCC) will co-ordinate and
A SEQUEL PFOR TRANSITION deconflict all strategic movement. Sending
PLAN SEPARATELY. Nations (SN) are to submit their pro-
Co-ordinating instructions posed Detailed Deployment Plans (DDP)
➫ JOA – the territory of TL and WL to SACLANT AMCC at the earliest
➫ The international waters of the opportunity.
Baltic Sea ➫ A Multi-national Detailed Deployment
➫ AOR for CJFLCC, CJFMCC, CJACC, Plan (MNDDP) will be developed. Once
CJSOTF-TBD allocated a movement sequence, SN will
be responsible for making the detailed
Support and administration
arrangements for the deployment of their
Concept of Logistic Support
own forces. SNs may be requested
Optimisation of support to PFOR will re-
by SACLANT to act as Lead Nations (LN)
quire multinational co-operation, co-ordina-
tion and a pooling of resources under or Role Specialist Nation (RSN) at APODs
ComPFOR command. Accordingly, ComPFOR and SPODs if the HNs cannot provide
in conjunction with the TCNs and the necessary resources in manpower
SACLANT has developed a multinational or equipment. Requests or offers by SNs
support structure for OPERATION ALLIED to act as either LN or RSN will be co-ordinated
TIMBER, that meets all demands of the by SACLANT, ComPFOR and the HN.
ComPFOR’s operational concept and
is in accordance with NATO principles Entry plan
and procedures. The concept is flexible • Primary entry for PFOR will be
enough to facilitate a variety of operational throught and Redland.
approaches and exploit operational suc- • Woodland PODs will be made ready and
cesses while at the same time achieving retained in a State of readiness in order to
efficiencies and economies of scale. rapidly activate them for the flown of forces.
39
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Medical support HQ JFLCC will be established in Szczecin,
➫ NMLC will serve as OPR Treeland.
➫ MJLC will co-ordinate CJFLCC, • Combined Joint Force Air Com-
CJFACC ponent Commander (CJFACC).
➫ Medical treatment – ALSSs, FLSs Deployable Combined Air Operations
➫ LAND and Air Forces – with APPR Centre (DCAOC) sourced from Commander,
medical support Air North. HQ JFACC will be afloat in USS
MOUNT WHITNEY.
Command and Signal
• Combined Joint Special Operations
• Command Relationships. SACLANT
Task Force (CJSOTF). HQ JSOTF
is the Strategic Commander for the opera-
will be established in Slupsk, Treeland.
tion, with SACEUR supporting.
• Combined Joint Psychological
• Supporting Commanders are:
Operations Task Force (CJPOTF).
➫ The NATO Airborne Early Warn-
Commander, Operations Information Bat-
ing Component will provide supporting
talion 950, German Army. HQ JPOTF
NATO AWACS services.
will be established in Szczecin, Treeland.
• COMSUBACLANT, CINCWESTLANT,
CINCSOUTHLANT and CINCEASTLANT
should expect to be tasked to provide per-
sonnel augmentation, planning and co-ordi-
nation functions, and escort and force
protection services outside the JOA.
• CINCSOUTHLANT is responsible
for assisting the CJFMCC in standing up
and operating the:
• MNLC (Frederickshavn, Denmark) CIS Concept
• ALSS (Alborg, Denmark) • To the greatest degree possible, CIS
• FLS (Kiel, Redland; Zegreze Pomorskie, systems will be interoperable, flexible,
Treeland). responsive, mobile disciplined, survivable
and sustainable. The CIS operation will
Command Structure
occur in five steps:
• Commander Peace Force
➫ Planning and Co-ordination
(ComPFOR). Commander, Striking Fleet
Atlantic. The CJTF HQ will be embarked ➫ Training and Equipment Testing
in USS MOUNT WHITNEY but will have ➫ Initial Operational Set-up
a Forward Command Element (FCE) estab- ➫ Full CIS Capability
lished in Szczecin, Treeland ➫ Exit
• Combined Joint Force Maritime • The CIS architecture for ALLIED TIM-
Component Commander (CJFMCC). BER will support the Command and Con-
Commander, United Kingdom Task Group trol (C2) structure for the mission. This will
(COMUKTG). HQ JFMCC will be afloat include any necessary CIS adjustments
in HMS ILLUSTRIOUS. to the NATO Consultation, Command
• Combined Joint Force Land Com- and Control (C3) capability as required.
ponent Commander (CJFLCC). Com- While use of civil CIS infrastructure is to be
mander, Multi-National Corps, NorthEast. encouraged, it will not be at the expense
40
Strong Resolve 2002
of reliability and availability of CIS support Catastrophic Loss of CJTF HQ
to PFOR. CJFLCC
Succession of command Reporting Procedures
➫ Incapacitation of ComPFOR
Will be provided as CSFL Report-
➫ Deputy ComPFOR
➫ CJFLCC ing Directive promulgated separately.

STARTEX SR 02 PSO

41
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

Agenda Land Ops – NDA Regular


• Land OPS • Logistics forces, Woodland and Treeland
• Command and control • Air OPS
• Woodland
• Maritime situation • Civil situation
➫ have withdrawn out of initial ZOS
Land ops – NDA Own forces ➫ COYs still within between ZOS and EZOS
➫ SECCMDs – in place ➫ remnant REG forces – 5 km West EZOS
➫ PFOR/CJLCC – monitoring the with-
➫ hotspots areas (3) violation of GFAP
drawal of WL forces
➫ ME – remnant WL forces will complay • Treeland
with GFAP (EZOS NLT 12 Mar 02) ➫ compliance with GFAP
➫ CJLCC – high level of force protection; ➫ all forces West initial ZOS (2 km)
ENGR; CJLCC tactical RES in place ➫ exception – 3 COYs in ZOS, Drawsko area
➫ OPRES – an amphibious BDE, afloat, • May not comply with GFAP
for action 48 HRS
• WL is to reinforce north forces
➫ Tensions GE/DA/PL sectors – REQ
assistance in evacuation of IO/NGOs • Recent attacks on TL DPRES by WL irregular
➫ Nations may be requested to provide • Areas of concern: WEDRZIN, ZAGAN,
troops for an evacuation operation. DRAWSKO and OKONEK
42
Strong Resolve 2002
Assessment C2, FHQ
➫ WL and TL remain committed to the • CJFLCC FCE – TARNOV
withdrawal of regular forces in compliance • CJFLCC MHQ – POZNAN
with GFAP • CJTF employed DCM
➫ Tension high in 3 regions
Air operations
PFOR/CJFLCC intentions ➫ CJFACC is supporting commander
• To decrease tensions to all component commanders
• To prevent a spill-over to adjacent ➫ Air arms embargo has been a success so far
regions
➫ EARZ is in effect
• To achieve the withdrawal of all forces
(ez NLT EIF+180) Maritime situation
• To enforce compliance of WL REG • General compliance with GFAP
and IRREG forces if necessary • Maritime JMC active
Land Ops – SDA Own forces • The maritime embargo remains in force
➫ Full compliance • PFOR mine clearance effort continues.
➫ The French and Czech BDEs in SDA
Psychological operations
Land Ops – SDA Regular ➫ Operates according to the psychologi-
forces, Woodland and Treeland cal objectives
• Have withdrawn from PZOS ➫ Main target audience – civilian
• No violation of GFAP population and Treeland/Woodland military
• Compliance units in NDA
• Regrouping ➫ The FWFs continue war propaganda
Assessment ➫ Propaganda against PFOR uncoordi-
The reconfiguration and reiforcement nated.
of PFOR forces within the NDA may ➫ The psychological situation of the de-
be required termined target audience – stable

Logistics Civil situation


➫ Temporary disruption of LOCs due
• Stable
the weather
• IO/NGOs and Treeland/Woodland
➫ 7 ODOS within formations and 5 ODOS
authorities could contain arising crises
in NSEs
• PFOR respond positively to requests.
➫ Priority to NDA

ABREVIATIONS AND ACRONYMS LIST


ACTORD – Activation Order CIMIC – Civil Military Co-operation
AMCC – Allied Movement Control Center CINCEASTLANT – Commander in Chief
APOD – Air Port of Debarkation Eastern Atlantic
ARZ – Air Restriction Zone CINCSOUTHLANT – Commander in Chief
BDE – Brigade South Atlantic
CAS – Close Air Support CINCWESTLANT – Commander in Chief
CC – Component Commander Western Atlantic

43
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
CIS – Communications and Information Systems MEZ – Maritime Exclusion Zone
CJFACC – Combined Joint Forces Air Component MJLC – Multi-national Joint Logistics Center
Commander MNLC – Multi-national Logistics Center
CJFLCC – Combined Joint Forces Air Component MOU – Memorandum of Understanding
Commander MSR – Main Supply Route
CJFMCC – Combined Joint Forces Maritime NAC – North Atlantic Council
Component Commander NGO – Non-Governmental Organization
CJPOTF – Combined Joint Psychological OPCON – Operational Control
Operations Task Force PFOR – Peace Forces
CJSOTF – Combined Joint Special Operations PfP – Partnership for Peace
Task Force PSO – Peace Support Operation
CJTF – Combined Joint Task Force RL – Redland
CMCC – CMCC Center ROE – Rules of Engagement
Com PFOR – Commander Peace Forces RSN – Role Specialist Nation
RSOI – Reception, Staging, Onward Movement
COMSUBACLANT – Commander Submarine
and Integration
Activities Atlantic
SA – Situational Awareness
COY – Company
SACLANT – Supreme Allied Commander Atlantic
CSFL – Commander Striking Fleet Atlantic
SLOC – Sea Line of Communication
DPRE – Displaced Person, Refugee or Evacuee
SN – Sending Nation
EIF – Entry Into Force
SOFA – Status of Forces Agreement
FCE – Forward Command Element
SPOD – Seaport of Debarkation
FLS – Forward Logistics Site TL – Treeland
FWF – Former Warring Faction TOA – Transfer of Authority
GFAP – General Framework Agreement for Peace TOM – Transfer of Mission
GL – Greenland UN – United Nations
GS – Ground Support UNHCR – UN High Commissioner for Refugees
IO – Information Operations UNMTW – UN Monitoring Team for Treeland
IO – International Organization and Woodland
IP – Intelligence Prep UNSC – UN Security Council
JCC – Joint Civil Commission UNSCR – UN Security Council Resolution
MCM – Mine Countermeasures UXO – Unexploded Ordonance
MEDEVAC – Medical Evacuation WL – Woodland
METOC – Meteorology and Oceanography ZOS – Zone of Separation

44
PARTICULARITq}I
ALE OPERA}IILOR
INFORMA}IONALE MODERNE
Locotenent-colonel C`lin HENTEA

O
pera]iile informa]ionale, \n ansamblul lor, sunt aplicabile atât în timp
de r`zboi, cât [i în desf`[urarea unei opera]ii militare alta decât r`zboiul
(OMAR*). Desigur, regulile jocului sunt diferite, dup` cum [i modalit`]ile
de desf`[urare a opera]iilor informa]ionale sunt adaptate decorului politico-militar
[i celui social existente în teatrul de opera]ii respectiv. Militarii, politicienii, mass-media,
opinia public` sunt actori principali, uneori [i regizori, în ambele cazuri, dar, în cadrul OMAR,
rolul popula]iei civile, al eventualilor combatan]i civili (numi]i gherile sau partizani
în r`zboiul total) este mult mai consistent. Gradele de libertate de ac]iune ale tuturor
celor implica]i se deosebesc atât în amplitudine, cât [i în con]inut într-un r`zboi fa]`
de OMAR, ceea ce influen]eaz` considerabil ecua]ia unei opera]ii informa]ionale.
În sfâr[it, miza [i obiectivele opera]iilor militare dintr-un r`zboi, deosebindu-se de OMAR,
vor influen]a planificarea [i derularea opera]iilor informa]ionale.
Pentru delimitarea particularit`]ilor opera]iilor informa]ionale, vom considera drept
termen de referin]` r`zboiul conven]ional – general sau total, stabilind în acela[i timp
[i interferen]ele corespunz`toare fa]` de conflictele limitate sau cele de joas` intensitate
din ultimele decenii. Dup` r`zboiul total reprezentat de ultima conflagra]ie mondial`,
înfruntarea americano-vietnamez` din perioada 1965-1973, opera]iunea Just Cause
(Panama, 1989), r`zboiul din Golful Persic (1991), cel dintre NATO [i Iugoslavia (1999)
sau interven]ia militar` american` antiterorist` din Afganistan din octombrie 2001
întrunesc caracteristicile conflictelor limitate sau de joas` intensitate, spre deosebire
de opera]iunea Promote Liberty (Panama, 1990) sau de misiunile UNIKOM, UNOSOM,
UNPROFOR, IFOR/SFOR, KFOR, ISAF, care se încadreaz` în panoplia opera]iilor militare
altele decât r`zboiul.

Secret versus transparen]q


Poate c` cea mai evident` particularitate a opera]iilor informa]ionale din cadrul OMAR,
atât fa]` de cele apar]inând r`zboiului conven]ional, dar [i fa]` de cele ale conflictelor limitate,
* Acronimul OMAR reprezint` traducerea englezescului MOOTW – Military Operations Other
Than War [i a fost utilizat pentru prima dat` de colonelul dr. Mircea M@NDRU \n volumul s`u – Lumea
\ntre r`zboiul rece [i pacea fierbinte.

45
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
este marea [i imperativa lor transparen]`. For]a multina]ional`, care execut` un mandat
al ONU, nu are nimic de ascuns în fa]a opiniei publice interna]ionale, dimpotriv`. A[a cum
statele contributoare cu contingente militare la OMAR sub mandat ONU sau OSCE trebuie
ca, printr-o c#t mai “realist`” transparen]`, s`-[i justifice implicarea în misiune în fa]a propriilor
cet`]eni, tot a[a credibilitatea ONU/OSCE în fa]a comunit`]ii interna]ionale depinde,
în mare m`sur`, de modul în care mass-media va mediatiza opera]iunea în cele mai mici
detalii. În aceste condi]ii, dac` taberele aflate în stare de conflict sau criz` pot manifesta
o explicabil` atitudine secretoman`, dat fiind faptul c` în joc se afl` propriile lor interese
majore, mass-media nu i se poate opune nici o cenzur` sau restric]ie din partea unei for]e
multina]ionale sub mandat ONU. Mai mult, o for]` multina]ional` angajat` în OMAR
are nevoie de o cât mai bun` [i mai conving`toare imagine pentru a-[i îndeplini obiectivele,
iar aceast` imagine este legat` nu numai de un sistem de rela]ii publice performant,
cât [i de mass-media locale, na]ionale sau interna]ionale. Faptul c` NATO a stabilit drept centru
de greutate al opera]iei IFOR Joint Endeavour imaginea acelei misiuni în con[tiin]a opiniei
publice locale [i interna]ionale dovede[te cît de important` este aceast` coordonat` a OMAR.
Relevante pentru aceast` abordare diferit` a problemelor legate de secretul
opera]iilor militare [i cenzura informa]iilor sunt opera]iile Desert Storm, Allied Force
sau Enduring Freedom (din spectrul conflictelor limitate) [i IFOR/SFOR sau Alba
(din galeria OMAR), dar exemplele pot fi, desigur, numeroase. În baza unei decizii
politico-militare, alia]ii [i în special americanii au aplicat \naintea [i în timpul opera]iunilor
militare din Golful Persic (1990-1991), din Iugoslavia (1999) [i din Afganistan (2001)
un control [i o cenzur` sistematic` a tuturor informa]iilor destinate publicit`]ii [i un acces
restric]ionat al mass-media în punctele de interes din teatrele de opera]ii respective.
Atunci cînd anumite informa]ii militare, cu caracter aparent confiden]ial, au fost “sc`pate”
în pres`, ele au jucat rolul de factor de presiune psihologic` asupra adversarului, simultan
cu testarea reac]iilor opiniei publice referitor la o anumit` situa]ie/op]iune militar`.
A[a a fost cazul datelor despre cele patru scenarii avute în vedere pentru o interven]ie
terestr` a for]elor NATO în Kosovo, publicate nu întîmpl`tor în revista american` Time
din 3 mai 1999 (exact în perioada de exasperare a NATO fa]` de rezisten]a lui Milo[evici
la bombardamente). În prima variant`, ce angaja doar 10 000 de solda]i pentru deschi-
derea unui coridor de aprovizionare a refugia]ilor, se estima un cost de 5 miliarde $,
o perioad` de preg`tire de 2-3 s`pt`m#ni [i peste 500 de victime. A doua variant` urm`rea
realizarea unor enclave sigure pentru kosovarii albanezi de c`tre 30 000 de militari,
la un pre] de 5-10 miliarde $ [i între 500-2 000 de victime, dup` o preg`tire de o lun`.
A treia variant` viza un r`zboi terestru pentru alungarea tuturor for]elor militare iugoslave
din Kosovo prin angajarea a 50 000-100 000 de militari, la un cost de circa 10 miliarde $
[i 2 000 de victime, dup` trei luni de preg`tire. În sfîr[it, a patra variant` urm`rea anihilarea
întregii puteri militare a Iugoslaviei [i ocuparea întregului teritoriu de c`tre aproximativ
200 000 de solda]i, cu pre]ul a circa 25 de miliarde $ [i 5 000-10 000 de victime,
dup` o preg`tire de 4-6 luni. Tot pentru intimidarea adversarului [i \nt`rirea încrederii
46
Opera]ii informa]ionale
opiniei publice americane, Time men]iona [i tehnica preconizat` a fi aruncat`
în lupt`: elicoptere de atac Apache AH-64; sisteme mobile de lansatoare de rachete
sol-sol; vehicule de lupt` Bradley [i tancuri de lupt` Abrams M1 de 72 de tone.
Dimpotriv`, conducerea opera]iilor IFOR/SFOR (sub egida NATO) sau Alba
(sub egida OSCE) au mizat din start, în cadrul unei planific`ri informa]ionale adoptate
tot pe baza unei decizii politice, pe o maxim` transparen]`, controlat`, a desf`[ur`rilor
[i ac]iunilor militare din Bosnia-Her]egovina [i Albania, permi]ând [i chiar sprijinind
accesul jurnali[tilor în teren, furnizând un spectru larg de informa]ii prin sistemul rela]iilor
publice (performant în Bosnia [i ceva mai debil în Albania), inclusiv recunoscând unele
e[ecuri. Caracterul proactiv al acestei politici de rela]ii publice a consacrat, de altfel, eficien]a
acestei op]iuni în cadrul unei OMAR.
Dup` atentatele teroriste din 11 septembrie administra]ia american` a proclamat
oficial, chiar prin vocea pre[edintelui Bush [i a secretarului de stat Donald Rumsfeld,
blackout-ul informa]ional total privind reac]ia sa militar`, afirmând c` orice informa]ie
f`cut` public ar putea compromite respectiva opera]ie [i ar pune în pericol pre]ioasele
vie]i ale solda]ilor americani. Timp de o lun`, mass-media american`, în special,
dar [i cea britanic` au acceptat aceast` politic`, ab]inându-se de la critici la adresa modului
în care Casa Alb` în colaborare cu Downing Street 10 desf`[urau opera]iile militare
în Afganistan. Criza antrax-ului cumulat` cu lipsa unor rezultate concrete (c`derea
regimului taliban, prinderea lui Ben Laden) au f`cut ca, începând cu ultima decad`
a lunii octombrie, un val de critici dure s` se abat` asupra liderilor politico-militari
anglo-americani, fiind pus` în discu]ie chiar strategia antiterorist` aleas`, precum
[i victimile afgane nevinovate ale bombardamentelor, asemuite celor irakiene
din anul 1991 sau celor sârbe din 1999. În acela[i timp, imediat ce cotidianul Washington
Post a publicat pe 19 octombrie 2001 un articol cuprinzând detaliile angaj`rii unor
comando-uri de rangers în Afganistan, Donald Rumsfeld a reac]ionat violent, calificând
situa]ia drept “o înc`lcare a legilor federale”, acuzând atât personalul Pentagonului
pentru nepermisa scurgere de informa]ii, cât [i pe ziari[tii americani.

Ierarhia nivelurilor
de comandq [i de ac]iune
În cazul unui r`zboi conven]ional, ierarhia nivelurilor de comand`, decizie [i ac]iune
militar` – strategic, opera]ional [i tactic este bine determinat` [i, în general, stabil`. Decizia
politico-militar` la nivel strategic este transmis` spre implementare la nivelul for]elor
opera]ionale din teatrul de opera]ii, unde este decelat` [i aplicat` sub forma ac]iunilor
de lupt` la nivel tactic. Feedback-ul urmeaz` [i el acela[i traseu, determinând corec]iile
necesare. Inevitabil, r`zboiul informa]ional, prin opera]iile sale psihologice, rela]iile
publice, ac]iunile informative [i contrainformative, va respecta aceea[i schem` de plani-
ficare [i desf`[urare. Ca o consecin]` direct` a performan]elor tehnologice de care
dispune mass-media începând din anii ‘90, un incident de relativ mic` însemn`tate militar`
47
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
survenit în câmpul tactic al teatrului de opera]ii poate deveni, datorit` “efectului CNN”,
un element de presiune direct la nivel strategic, scurtcircuitând nivelul opera]ional,
atât în cadrul unei OMAR, dar [i într-un conflict limitat. Mass-media, îndeosebi
televiziunea, prin transmisiile live, are capacitatea tehnologic` [i managerial` de a difuza
în timp real, în toat` lumea, [tirea referitoare la un incident, înainte ca raportul oficial
al militarilor s` aib` timpul necesar de a parcurge întreaga ierarhie a e[aloanelor, de la cele
tactice p#n` la cele strategice [i politice din marile cancelarii. Acest shortcut politico-militaro-
mediatic, care nu este specific doar OMAR, el ap`rând [i în timpul conflictelor limitate
sau de joas` intensitate, a impus o configura]ie extrem de mobil` a sistemelor informa]ionale
ale for]elor multina]ionale moderne angajate în opera]iuni militare, care, pentru a ap`ra
credibilitatea misiunii, trebuie s` dispun` de structuri de rela]ii publice (PIO – Public
Information Office) [i Intelligence foarte puternice, capabile s` reziste la astfel de crize
mediatice.
Iat` doar câteva exemple de incidente survenite în câmpul tactic, care au avut
sensibile implica]ii la nivel strategic [i politic, ca urmare a “efectului CNN”. În noaptea
de 29 ianuarie 1991, în plin` campanie aerian` de bombardament aliat asupra Irakului,
45 de vehicule blindate [i circa 400-800 de militari irakieni au reu[it s` atace [i s` ocupe
pentru doar 36 de ore or`[elul de coast` saudit Al-Khafji, învingând micul dispozitiv
de ap`rare arabo-american local. Dup` doar câteva ore de la lansarea atacului, radio
Bagdad a anun]at “o masiv` ofensiv` terestr` irakian`”, France Presse a preluat [tirea,
urmat` de CNN, producând o real` emo]ie la Washington [i în capitalele europene
[i confuzie în comunicatele de pres` aliate. De[i episodul Al-Khafji (ora[ul a fost recucerit
rapid de trupe saudite cu sprijin de artilerie [i aerian american) a fost comparat
cu o mu[c`tur` de tân]ar asupra unui elefant, el a reprezentat totu[i o puternic` lovitur`
din panoplia PSYOPS aplicat` de Saddam Hussein alia]ilor, care au fost nevoi]i
s` ia m`suri suplimentare în planificarea [i executarea ofensivei lor terestre antiirakiene
[i pentru limitarea la maximum a pierderilor de vie]i în rândul propriilor trupe 1.
La 29 decembrie 1994, c`pitanul D`nu] Iovanov, observator militar în cadrul misiunii
UNIKOM, a fost r`nit, în condi]ii r`mase neelucidate, cu salve de pistol-mitralier`
în timpul unei patrule de rutin` în zona demilitarizat` stabilit` de-a lungul frontierei
dintre Irak [i Kuweit2. Incidentul, banal în sine, a fost preluat de CNN [i a permis
sus]inerea acelui curent de opinie în cadrul Consiliului de Securitate care se opunea
ridic`rii sanc]iunilor economice împotriva Irakului.
La 3 februarie 1996, CNN-ul [i-a început buletinul de [tiri cu vestea mor]ii primului
militar american în cadrul IFOR, sergentul clasa I Donald Duran, c`ruia îi explodase
în mâini o min` antipersonal. Sistemul de rela]ii publice al IFOR a permis transmiterea
[tirii din Balcani la Washington [i apoi în întreaga lume în doar câteva ore, sergentul
Duran beneficiind de head-line-ul [i prima pagin` a tuturor marilor institu]ii de pres`
din lume [i de aten]ia [i onorurile pe care le-ar fi primit doar un general c`zut într-un
r`zboi conven]ional3.
48
Opera]ii informa]ionale
Înc` din timpul bombardamentelor NATO asupra Iugoslaviei din prim`vara anului
1999 Umberto Eco a formulat cu acuitate una dintre cele mai paradoxale caracteristici
ale “neo-r`zboaielor” opus` “paleo-r`zboaielor”, afirmând c`, în neo-r`zboaie, cel care
ucide cel mai mult este cel care pierde în fa]a opiniei publice. Aceast` tr`s`tur`, strâns
legat` de globalizarea mediatiz`rii neo-r`zboaielor, este cea care confer` oric`rui
eveniment în care este afectat` integritatea corporal` a unui soldat nord-american
sau occidental aflat în misiune de lupt` în câmpul tactic o dimensiune de importan]`
strategic`.
La doar câteva decenii dup` hecatombele [i m`celurile celor dou` r`zboaie mondiale
în care au murit sute de mii, chiar milioane de militari din toate taberele, în timpul opera]iilor
aeriene [i speciale ale SUA în Afganistan din octombrie 2001, secretarul de stat al ap`r`rii,
Donald Rumsfeld, a fost nevoit s` dea explica]ii presei pentru soarta fiec`rui soldat american
r`nit sau ucis în timpul campaniei antiteroriste. Bombasticele [i belicoasele comunicate
de pres` [i declara]ii ale regimului taliban, difuzate prin intermediul ambasadorului lor
în Pakistan [i al televiziunii Al Jazeera, în care erau proclamate distrugeri de elicoptere
[i avioane americane, ucideri [i captur`ri de militari din for]ele speciale, au reprezentat
tot atâtea atacuri informa]ionale (de natur` propagandistic` [i psihologic` mascate sub
umbrela rela]iilor publice) a c`ror ]int` a fost în special opinia public` din Statele Unite.
A trebuit ca ele s` fe contracarate tot la nivelul la care au fost lansate, adic` strategic,
la nivelul celor mai înalte oficialit`]i politico-militare, ajungându-se pân` acolo încât s-a “raportat”
presei faptul c` unul dintre americanii r`ni]i în Afganistan avea doar degetul rupt !

Partizanat versus impar]ialitate


Într-un r`zboi general sau total, de tipul ultimei conflagra]ii mondiale, problema
opera]iilor informa]ionale se pune într-un mod foarte simplu: rela]iile publice, opera]iunile
psihologice, campaniile mediatice, spionajul [i contraspionajul din fiecare ]ar`/alian]`
aflat` în lupta pentru atingerea unor obiective vitale sunt subordonate integral [i necon-
di]ionat efortului general de r`zboi. Tot ceea ce este lansat pe canalele de comunicare
mediatice sau de rela]ii publice ale beligeran]ilor are un pronun]at caracter
propagandistic, fiind îndreptate, al`turi de opera]iile psihologice, împotriva respectivului
inamic (declarat na]ional) [i pentru sus]inerea moralului propriei popula]ii [i combatan]i.
Opinia public` na]ional`, sim]indu-se direct amenin]at`, va sus]ine a priori angajarea
militar` a statului [i efortul de r`zboi.
Sprijinul opiniei publice na]ionale, la fel ca [i legitimitatea angaj`rii militare nu sunt
îns` deloc subîn]elese în cazul unui conflict limitat sau a unei OMAR, ci ele trebuie
cucerite [i apoi sus]inute în cadrul unor ample [i rafinate opera]ii informa]ionale.
Mai întâi, opinia public` interna]ional` trebuie convins` de necesitatea [i legitimitatea
solu]iilor militare luate de un stat (reac]ia Marii Britanii în conflictul limitat cu Argentina
din anul 1982 pentru recucerirea insulelor Falkland; invazia Statelor Unite asupra
Grenadei în 1983 sau asupra statului Panama în anul 1989) ori de o coali]ie (Golful Persic
49
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
– 1991; Kosovo – 1999). În al doilea rând, contribuabilii din fiecare ]ar` angajat` militar
trebuie convin[i s` accepte perspectiva unui anumit num`r de victime din rândul
propriilor trupe [i costurile materiale aferente pentru o opera]ie care nu vizeaz` ap`rarea
unor interese na]ionale vitale, ci doar sus]inerea unui rol [i a unor obiective strategice
[i politice al statului respectiv în arena interna]ional` (UNAVEM, UNITAF/UNOSOM,
IFOR/SFOR, KFOR, ISAF etc.).
În aceste condi]ii, partizanatul na]ional, specific unui r`zboi, este înlocuit cu o ati-
tudine dubitativ`, chiar critic` din partea mass-media na]ionale [i interna]ionale, nu numai
în cadrul OMAR, dar mai ales în cazul unui conflict limitat. Reprezentând anumite puncte
de vedere sau chiar interese independente fa]` de puterea politic` statal` sau organiza]ia
interna]ional` ori regional` care a decis o anumit` solu]ie militar`, mass-media na]ionale
sau interna]ionale î[i permit judec`]i [i lu`ri de pozi]ie referitoare la criza sau conflictul
în cauz` mult mai deta[ate [i mai obiective decât în cazul unui r`zboi general.
Un aspect caracteristic OMAR4 este neutralitatea for]elor multina]ionale fa]` de p`r]ile
aflate în conflict, în joc neaflându-se atingerea unor obiective politico-militare specific
na]ionale, ci doar impunerea, men]inerea sau realizarea p`cii într-o zon` fierbinte.
Îns`[i reu[ita OMAR depinde în mare m`sur` de credibilitatea gradului de impar]ialitate
dovedit de for]a multina]ional` mandatat` s` gestioneze criza, neutralitate ce trebuie
în permanen]` dovedit` nu numai fa]` de p`r]ile aflate în conflict, ci [i în fa]a comunit`]ii
interna]ionale, care este, de fapt, “sponsorul beneficiar” al respectivei opera]ii. Presta]iile
rela]iilor publice, ale ac]iunilor psihologice sau cooperarea civil-militari, activit`]ile
de intelligence ale unei for]e multina]ionale angajate în OMAR trebuie s` fie perfect
coordonate pentru a fi diminuate orice susceptibilit`]i locale [i pentru consolidarea unei
imagini credibile nu numai în ceea ce prive[te impar]ialitatea, dar [i hot`rârea [i capa-
citatea sa de a-[i îndeplini mandatul. Chiar dac` neutralitatea unei for]e multina]ionale
în OMAR este proclamat` ab initio, ea trebuie dovedit` [i afirmat` public, în permanen]`,
prin deciziile [i ac]iunile din teren, pentru a fi apoi pus` în eviden]` [i explicat`
prin campanii informa]ionale corespunz`toare. Acuzele de impar]ialitate ale unei for]e
multina]ionale, inexistente în caz de r`zboi sau conflict limitat, sunt primele care trebuie
demolate prin opera]iunile informa]ionale ale OMAR.
Acolo, în teatrul de opera]ii al unui conflict limitat sau al unei OMAR, problema
partizanatelor sau a neutralit`]ilor, a l`muririi p`r]ilor privind obiectivele politice [i mili-
tare ale for]elor implicate intr` ca un factor major al ecua]iei politico-militare. Reac]iile
[i percep]iile popula]iei locale, susceptibilit`]ile ideologice, culturale, religioase
ale fac]iunilor sau grupurilor etnice din zona de criz` sau din arealul respectiv pot cunoa[te
evolu]ii surprinz`toare sau chiar contradictorii [i pot decide soarta unei opera]ii militare
ori a unui demers diplomatic. Pentru ameliorarea tensiunilor latente, pentru controlul
[i expertiza psiho-social` din teatrul de opera]ii sunt aruncate în lupt` structurile PSYOPS.
Lupt`torii PSYOPS ce apar]in unei structuri militare statale implic` un valoros certificat
de onorabilitate pentru meseria practicat`, activitatea lor delimitându-se astfel de tot
50
Opera]ii informa]ionale
ceea ce înseamn` propagand`, dezinformare, diversiune sau manevr` ocult` – opera]ii
ce revin îndeob[te serviciilor speciale secrete. Nu numai doctrina, dar [i faptul c` poart`
uniforma [i însemnul specialit`]ii lor militare impun lupt`torilor PSYOPS o consistent`
îngr`dire a mijloacelor avute la dispozi]ie pentru atingerea scopului lor, care vizeaz`
influen]area concep]iilor, mentalit`]ilor, atitudinilor, opiniilor [i a comportamentului
]intelor vizate (militari sau civili, inamici sau neutri) simultan cu înt`rirea psiho-moral`
a trupelor [i a popula]iei proprii, precum [i contracararea ac]iunilor ostile de acela[i
gen. În marea lor majoritate, sunt militari la fel ca to]i ceilal]i, dar beneficiaz` de o preg`tire
superioar` polivalent`. Al`turi de ei se afl` [i mul]i civili: filologi, sociologi, psihologi,
istorici, etnologi, antropologi etc. Simbolurile [i valorile sunt armele, iar cuvintele,
imaginile, sunetele reprezint` muni]ia lor de lupt`. Terenul de confruntare este acel
no man’s land spiritual, situat de cele mai multe ori pe falia dintre civiliza]ii.
Comandan]ilor le place s` priveasc` ac]iunile psihologice drept un multiplicator
de for]` al opera]iilor militare propriu-zise. Redescoperind “Arta r`zboiului” lui Sun Tze,
planificatorii militari ai ultimelor decenii au trecut la o sârguincioas` [i metodic`
algoritmizare a campaniilor de ac]iuni psihologice: pornind de la obiectivele politico-mi-
litare sunt identificate [i analizate ]intele (grupuri de oameni, dac` nu chiar popula]ii
întregi), \n func]ie de care sunt concepute temele specifice, pe baza c`rora este realizat
apoi con]inutul flutura[ilor, afi[elor, al emisiunilor de radio [i de televiziune ce vor fi
diseminate în teatrul de opera]ii. Ordine, rigoare, disciplin`, precizie. A[a este, [i trebuie
s` fie, într-o armat`. La mijloc se afl` îns` mintea [i sufletul omenesc, dou` “]inte”
impredictibile înc` de la facerea lumii.
Ac]iunile psihologice desf`[urate de militari (care se feresc din ce în ce mai mult
s` vorbeasc` despre r`zboiul psihologic) au fost practicate dintotdeauna, pentru c` soldatul
este, în primul rând, o fiin]` vulnerabil`, nu numai fizic, [i nu un robot lupt`tor, un exe-
cutant de ordine. “Ce-i mâna pe ei în lupt`” a constituit eternul secret al marilor
comandan]i [i, mai nou, al planificatorilor opera]iilor psihologice în situa]ii de criz`
sau de r`zboi. Rolul de consilier spiritual al liderului militar, ocupat alt`dat` de vraci
sau prela]i, este de]inut ast`zi de structurile PSYOPS, în care lucreaz` o lume pestri]`
de “personalit`]i rebele”, civili [i militari, înregimentate sub acela[i scop. Ace[tia sunt
cei care, \n func]ie de situa]ie, trebuie s` ac]ioneze pentru “captatio benevolentiae”
între popoare, chiar civiliza]ii, sau, dimpotriv`, s` opereze \ntru “divide et impera” printre
du[mani. Unul este specialist în limba “]intelor”, altul în tradi]iile sau istoria acestora;
de asemenea, este mare nevoie în astfel de ac]iuni de sofistica]ii urma[i ai lui Gustave
Le Bon, pentru a manevra în psihologia mul]imilor, tot a[a cum nici f`r` subtili cunosc`tori
ai culturii sau cultelor în cauz` nu se poate. Acestora li se adaug` plutoanele de tehnicieni
ai imaginilor foto sau video, graficieni, suneti[ti, informaticieni sau condeieri capabili
s` exploateze vulnerabilit`]i imagologice sau repere spirituale.
Chiar dac` militarii nu recunosc sau nu î[i dau \ntotdeauna seama, ac]iunile
psihologice din vechime s-au desf`[urat la fel ca [i în prezent, printr-o delicat` opera]iune
51
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
de comando în labirintul unei matrici culturale, de obicei str`in`. Victoria sau eficien]a
tentativelor de a influen]a a depins de modul în care au cunoscut sau au în]eles, pân`
în profunzime, resorturile spirituale intime ale celor c`rora li se adresau, adic` ale ]intelor.
A te desprinde de propriile cli[ee mentale [i a p`trunde în perfect` cuno[tin]` de cauz`
în carapacea min]ilor [i \n sufletele celorlal]i este unul din secretele performan]ei
unui lupt`tor PSYOPS. Kosovo, spre exemplu, aidoma întregii zone a Balcanilor, g`zduie[te
un creuzet cultural, etnic, religios, iar misiunile PSYOPS ale for]elor multina]ionale
de pace de aici sunt dintre cele mai dificile ca urmare a acestei diversit`]i spirituale
a grupurilor ]int`; grea misie s` aduci la un numitor comun de bun` în]elegere [i con-
vie]uire pa[nic` tradi]ii, mo[teniri [i rivalit`]i istorice, mentalit`]i profund diferite. Desigur,
lupt`torii PSYOPS nu pot face minuni peste noapte, dar este cert c`, f`r` ac]iunea
lor în punctele incandescente ale globului, evolu]ia crizelor ar fi cu mult mai sângeroas`,
iar conflictele mai lungi.
O rani]` mental` doldora de repere culturale, gânduri libere [i ingeniozit`]i
nonconformiste, de experien]e de via]` nu este suficient` pentru a câ[tiga b`t`lia pentru
min]ile [i sufletele oamenilor. Impredictibilitatea reac]iilor sufletului omenesc, amplificat
la dimensiunea unor grupuri de oameni, face ca amenin]area efectului de bumerang
al oric`rei ac]iuni psihologice s` fie permanent`. O gaf` local` a unei echipe tactice
PSYOPS poate fi pl`tit` scump la nivel regional, chiar prin compromiterea întregii opera]ii
militare în cauz`. Pe solda]ii americani din Golful Persic i-a umflat râsul atunci când,
în timpul “Furtunii în De[ert”, radioul irakian (poreclit “Baghdad Betty”) încerca
s` le demoleze moralul combativ explicându-le cum Bart Simpson, al`turi de Tom Cruise
[i Tom Selleck, se culcau acas`, l#ng` so]iile [i familiile lor, subalternii lui Saddam Hussein
neav#nd habar despre imensa cultur` a cartoon-ului nord-american.

Jurnalistul – combatant
sau necombatant ?
În OMAR nu se pune problema existen]ei unui înving`tor [i învins (tipic pentru
conflictul limitat [i r`zboi), predominant fiind caracterul necombatant al acestor opera]ii
(principiul nonviolen]ei ac]iunilor militare multina]ionale de pace), în condi]iile în care,
de regul`, s-a ob]inut în prealabil consim]`mântul p`r]ilor aflate în conflict.
În disonan]` cu specificul OMAR, predomin` înc` la scara opiniei publice acea viziune
a soldatului-cu-pu[ca-în-mân`, gata oricând s` o utilizeze, ca singur` justificare a misiunii
sale, viziune perpetuat` de imaginile mediatice ce ilustreaz` un r`zboi sau conflict limitat.
Con]inutul regulilor de angajare (ROE – Rules of Engagement) în OMAR, dreptul
la legitim` ap`rare, recurgerea la for]`, statuate prin mandat interna]ional, precum
[i consecin]a acestora în comportamentul militarilor afla]i într-un teatru de opera]ii
sunt relativ pu]in cunoscute [i asimilate în con[tiin]a public` sau în fi[ele documentare
ale jurnali[tilor. De asemenea, mandatul, evaluarea succesului/insuccesului [i durata
limitat` a unei OMAR contrasteaz` cu regulile [i durata neprecizat` a unui r`zboi
52
Opera]ii informa]ionale
sau conflict limitat. Nu pu]ine sunt vocile care argumenteaz`, prin lipsa unor rezultate
palpabile [i imediate, prelungirea nejustificat`, fermitatea sc`zut` a ac]iunilor sau excesul
costurilor materiale ori umane, inutilitatea unei OMAR. Toate acestea se datoreaz` confuziei
care persist` la nivelul percep]iilor generale (de simplu cet`]ean, jurnalist sau om
politic) privind specificul OMAR fa]` de clasicele conflicte limitate sau r`zboaie.
În acest context, una dintre cele mai delicate misiunile ale opera]iunilor
informa]ionale din cadrul OMAR este tocmai aceea de a explica prin argumente factice
aceste notabile diferen]e, care fac total neproductive judec`]ile de valoare dup` acela[i
calapod ale diferitelor tipuri de opera]iuni militare. Vectorul principal de ac]iune în aceast`
direc]ie este mass-media. Multe dintre misiunile de pace ini]iate de ONU au fost puse
sub semnul întreb`rii în ceea ce prive[te eficacitatea lor, tocmai datorit` tendin]ei de a fi
evaluate dup` criteriile unei ac]iuni militare clasice. Îndeosebi incidentele din timpul
unei OMAR soldate cu r`ni]i sau pierderi de vie]i din rândul “c`[tilor albastre” (relativ
minore în compara]ie cu nivelul pierderilor acceptate într-un r`zboi) au avut consecin]e
majore privind soarta respectivei opera]ii (vezi cazul ranger-ilor americani uci[i în timpul
misiunii UNOSOM II din Somalia). Printr-un paradox al percep]iei [i în]elegerii, opinia
public` nu este dispus` s` accepte nici pe departe acela[i pre] uman într-o opera]iune
de pace, executat` [i asumat` tot de militari, precum într-un conflict limitat sau r`zboi.
Acest mod de reac]ie al societ`]ii occidentale, dar mai ales nord-americane, a devenit
evident în sondajele de opinie ulterioare atentatelor din 11 septembrie 2001, atunci
când americanii s-au ar`tat dispu[i s` accepte pierderi umane din rândul militarilor
în cazul campaniei antiteroriste.
Aceea[i problem` a delimit`rii statutului de combatant/necombatant atât în cazul
unei OMAR, c#t mai ales în situa]ia unui conflict limitat, a ajuns s` se pun` cu o dramatic`
acuitate pentru coresponden]ii de r`zboi afla]i în teatrul de opera]ii. Exemplul cel mai
controversat, dar [i cel mai elocvent, dat fiind furtuna de polemici pe care a declan[at-o,
este cel al bombard`rii de c`tre avioanele NATO a cl`dirii televiziunii sârbe în prim`vara
anului 1999, simultan cu tratamentul la care au fost supu[i jurnali[tii str`ini de c`tre
autorit`]ile de la Belgrad. Ignorând legisla]ia european` [i cutuma interna]ional`
în materie, cele întâmplate în prim`vara anului 1999 în Iugoslavia par s` indice, conform
opiniilor multor anali[ti5, înrolarea de facto a coresponden]ilor de pres` dintr-un teatru
de opera]ii într-una dintre taberele aflate în conflict sau rivale. Tendin]a a fost confirmat`
[i în Afganistan în toamna anului 2001, atunci când ziari[tii occidentali fie au fost captura]i
[i acuza]i de spionaj de c`tre mili]iile talibane (cazul ziaristei britanice Yvonne Ridley
de la “Sunday Express”, eliberat` ulterior), fie au fost victime, la fel ca [i lupt`torii de rând
ale unor ambuscade sau ciocniri armate (cazul ziari[tilor Pierre Billaud de la RTL,
Johanne Sutton de la TFI [i Volker Handloik de la Stern, uci[i pe 12 noiembrie 2001,
\n apropierea frontierei afgano-tadjice, în timpul unei ambuscade talibane asupra
unui convoi al for]elor Alian]ei Nordului).
53
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Oricât` teorie [i drept interna]ional public s-ar face pentru afirmarea statutului
de neutralitate în cazul reporterilor de r`zboi, realitatea sângeroas` a faptelor
demonstreaz` c` ei nu se vor putea desprinde niciodat` de stigmatul r`zboiului
informa]ional, mai ales atunci când acesta se poart` pe linia de falie dintre civiliza]ii.
Un ziarist occidental va fi întotdeauna asimilat soldatului [i avioanelor occidentale
ce ac]ioneaz` într-o anumit` zon` de conflict de c`tre acel combatant care nu apar]ine
civiliza]iei occidentale [i care, de cele mai multe ori, habar nu are [i nici nu vrea
s` cunoasc` legile unei lumi din care el nu face parte. F`r` a cunoa[te prea multe despre
mecanismele [i mentalit`]ile celorlal]i, cu care el se afl` în conflict deschis sau latent,
acest combatant va sim]i instinctiv c` jurnalistul str`in nu-i va acorda lui sprijinul mediatic
de care are nevoie, c` acesta va judeca lucrurile dup` alte legi [i principii decât cele
pe care el le recunoa[te [i, în consecin]`, acel jurnalist este du[manul lui din tab`ra advers`.

BIBLIOGRAFIE
1. TAYLOR, M. Philip. War and the Media; Propaganda and Persuation in the Gulf War.
Manchester University Press, London 1992, p. 136-149.
2. HENTEA, C`lin. 150 de ani de r`zboi mediatic. Armata [i presa în timp de r`zboi.
Bucure[ti. Editura Nemira, 2000, p. 237-239.
3. ADAMS, James. Urm`torul ultimul r`zboi mondial. Arme inteligente [i front pretutindeni.
Editura Antet, 1998, p. 333.
4. M@NDRU, Mircea. De la r`zboiul rece la pacea fierbinte. Editura Expert, 2000, p. 19-20.
5. HENTEA, C`lin. Propagand` f`r` frontiere. Editura Nemira, 2002.

54
COMUNICARE {I AC}IUNI PSIHOLOGICE
ÎN CADRUL OPERA}IILOR INFORMA}IONALE
Locotenent Iuliana POPA

“Dac` noi nu spunem ce facem, de ce facem [i cum facem,


al]ii sigur o vor face pentru a-[i servi propriile interese”.
General de brigad` Loup FRANCART

Dezvoltarea comunica]iei în socie- De mai bine de un deceniu, for]ele militare sunt


tatea contemporan` a atins un nivel
de generalizare f`r` precedent, care implicate în r`zboaie \n care comunit`]ile se înfrunt`
impune adoptarea unor noi termeni în numele unor valori proprii, revendic#nd o legitimitate
în vocabularul uzual, precum cel
politic` \n stare s` justifice propria lupt`. Prin intermediul
de“societate a comunica]iei”. Parcurgem
o perioad` în care min]i luminate mijloacelor de comunicare în mas`, sensul r`zboiului
[i-au ales drept obiect de activitate creeaz`, metaforic vorbind, un r`zboi al sensului, adic`
p`trunderea în spiritul colectiv,
cu scopul de a-l manipula, opera]iile informa]ionale, care transmit [i/sau împiedic`
a-l exploata [i a-l controla. accesul adversarilor la informa]ie, pentru a le influen]a
Efectul multor reclame, al mijloa-
emo]iile, motivele sau obiectivele, vizându-se
celor de comunicare, în general,
este men]inerea tuturor în acea stare materializarea unor comportamente [i ac]iuni favorabile
de neputin]` generat` de deprinderi ini]iatorilor1. |n fapt, ni[te schimb`ri atitudinale.
mentale. Comunicarea are ca scop,
în acest caz, schimbarea atitudinal`, Conceptul-cheie aici \l reprezint` “transmiterea”
motiv pentru care ea se va face dup` de informa]ii.
reguli prescrise de psihologia social`.
Pentru a putea în]elege transform`rile dintr-o
Demersul meu se refer` la cre-
area [i controlul cuno[tin]elor, societate în care via]a social` se afl` într-o continu`
la impunerea unei anumite per- mi[care, unde exist` o doz` mare de ambiguitate care
cep]ii asupra realit`]ii în cadrul
a[a-numitului r`zboi al sensului, determin` finalmente dependen]a fa]` de informa]iile
adic` al opera]iilor informa]ionale. vehiculate de al]ii, este absolut necesar s` discernem
Întotdeauna, dup` cum [tim, exist`
pozi]ia individului în acest sistem, atitudinile [i compor-
necesitatea inform`rii [i a convin-
gerii, apoi între]inerea acestei convin- tamentul acestuia (figura 1).
geri pe m`sura dezvolt`rii ac]iunii, |n cazul unuia dintre conceptele-cheie2, cum este
adic` a între]inerii consensului
asupra sensului important. Iar \n]ele- gesselschaft, de exemplu, fiecare individ este singur
gerea func]iilor [i a efectelor comu- [i izolat, exist` o atmosfer` de tensiune împotriva
nic`rii condi]ioneaz`, mai ales în si-
celorlal]i, predomin` deci individualizarea intereselor.
tua]ii de criz`, capacitatea indivizilor
de a se proteja [i adapta la turbu- Individul este plasat în cadrul unui sistem social
len]ele mediului social. impersonal [i anonim.
55
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Un alt concept
se refer` la starea
de anomie structural`3,
care \nseamn` o redu-
cere a comunic`rii
interpersonale efective
[i o cre[tere a confuziei
privind normele direc-
toare ale societ`]ii.
Aceasta, la rândul ei,
las` indivizii într-o stare
de confuzie psihologic`
– anomie personal`, deoarece concep]iile lor subiective despre normele sociale sunt la fel
de ambigue. O astfel de situa]ie afecteaz` rela]iile apropiate, intime dintre oameni,
limitând influen]ele comunic`rii interpersonale [i l`sându-i pe indivizi descoperi]i \n fa]a
influen]elor externe.
Teoria spiralei t`cerii, des întâlnit` în societatea contemporan`4, pleac` de la ipoteza
c` opinia public` se formeaz` pe baza observ`rii [i a evalu`rii, de c`tre indivizi, a mediului
lor social, respectiv a modului în care se grupeaz` opiniile, în opinie majoritar`
[i opinie minoritar`. |n consecin]`, cea mai mare parte a oamenilor, temându-se de a nu fi
izola]i, atunci când î[i exprim` opinia, încearc`, de fapt, s` se identifice cu opiniile altora
sau doar s` se alinieze opiniei altora, mai exact spus, opiniei majorit`]ii. Din contr`, indivizii
care estimeaz` c` vederile lor sunt contrare opiniei dominante vor fi mai pu]in înclina]i
s`-[i afirme punctul de vedere, intrând în mecanismul “spiralei t`cerii”, de teama de nu fi
izola]i [i respin[i social.
A[adar, existen]a unui anumit grad de complexitate a societ`]ii, a unui consens limitat,
a unui vid de norme, a confuziei personale [i a alien`rii psihologice sau izol`rii pot face
din comunicare o arm` puternic`. Iar \n astfel de ”mul]imi de singuratici”, oamenii pot fi
u[or influen]a]i.
Conform teoriilor consisten]ei5, în momentul în care apare o diferen]`, o incongruen]`
între atitudinea individului fa]` de o problem` [i comportamentul care se impune a fi adoptat,
disconfortul psihic resim]it/disonan]a va impune o presiune care va face ca una dintre cele
dou` realit`]i s` se schimbe în sensul realiz`rii consonan]ei. Acest lucru va împinge individul
spre conformism, supunere fa]` de autoritate [i imita]ie.
|n cadrul a[a-numitului r`zboi al sensului, problema pe care trebuie s` o “rezolv`m”
se refer` la crearea [i controlul cuno[tin]elor, impunerea unei anumite percep]ii asupra
realit`]ii, pentru a putea face corela]iile necesare cu \ntregul proces de creare, procesare
[i diseminare de informa]ii, cu puterea lui de a influen]a modul \n care g#ndim, sim]im
[i ac]ion`m.
56
Opera]ii informa]ionale
|n cele ce urmeaz`, m` voi limita la aspectul tehnic al opera]iilor informa]ionale,
[i anume, la modurile de ac]iune \n cadrul acestora, moduri utilizate pentru a servi
propriilor interese, ambi]ii, aspira]ii [i valori [i care au un anumit grad de “nocivitate”
(figura 2). Consider c` acest aspect al problemei este foarte important pentru c` el nu face
strict obiectul unor
utiliz`ri pe timp
de criz` sau conflict;
am putea chiar
spune c` aceste
moduri de ac]iune
sunt cu prec`dere
a p a n a j u l
perioadelor de
pace.
Astfel, banala
comunicare, cea
care are ca scop
informarea,
explicitarea unui
sens, se poate transforma în mistificare, sinonim` cu falsificarea sensului, ajungând
pân` la alienare, adic` impunerea, chiar [i cu for]a, atunci când este necesar, a unui sens.
Gama de procedee folosite const` în: informare, argumentare, sugestionare, persuasiune,
obedien]`, stratageme, inducere în eroare, intoxicare, dezinformare, propagand`, îndoctrinare,
subversiune, teroare.
Comunicarea acoper` prima mare familie de modalit`]i de ac]iune, este permanent
necesar`, în orice tip de opera]ie, [i const` în a ob]ine adeziunea unui individ sau a unei
comunit`]i prin împ`rt`[irea unui sens. Ea încearc` s` explice, în cazul nostru, în termeni
militari, sensul r`zboiului pentru a sensibiliza [i a convinge opinia public` [i al]i actori
importan]i c` avem de-a face cu o criz`. Comunicarea informa]ional` consist` în a aduce
la cuno[tin]a diferitelor audien]e-]int` informa]ii, f`r` inten]ia clar` de a influen]a pe cel
sau pe cei pe care-i informeaz`. Ea se preg`te[te prin culegerea faptelor, ordonarea lor
[i un rezumat al punctelor de vedere. Dar, a face comunicare informa]ional` înseamn`,
de fapt, s` dai o interpretare faptelor.
Un alt pas din procesul comunic`rii, argumentarea, constituie o parte din ceea
ce se nume[te retoric` sau arta convingerii prin cuvânt. Pe de-o parte, exist` cadrul
general, care impune setul de valori [i de credin]e, pe de alt` parte, exist` individul,
cu “capitalul” s`u social, cultural, intelectual, parafraz#ndu-l pe Pierre Bourdieu6, din care
fac parte competen]a sa, experien]a, ra]ionamentul. Argumentarea îi serve[te individului
la reîncadrarea contextului general [i la realizarea de leg`turi între el [i mediu. Ea apar]ine
discursului ra]ional [i vizeaz` interiorizarea mesajului. Sugestia face apel la afectivitate
57
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
[i caut` identificarea subiectului cu propunerea care \i este f`cut`. Ea utilizeaz`, de preferin]`,
imaginea [i are ca scop modificarea reprezent`rii unui lucru, a unui fapt, a unei persoane,
a unei colectivit`]i (o comunitate anume, unit`]ile din compunerea unei for]e etc.).
Se ghideaz` dup` principiul “O percep]ie creat` conteaz` tot atât de mult dac` nu cumva
chiar mai mult decât realitatea îns`[i”.
Persuasiunea între]ine un anumit raport cu manipularea. Ea se infiltreaz` în autonomia
con[tiin]ei, încercând s` se acopere cu sintagme precum libertatea gândirii. A convinge
sau a persuada se pot dovedi uneori insuficiente pentru a împiedica evenimente nedorite,
accidente. Este atunci necesar` folosirea constrângerii. Rezultatele unei strategii
de obedien]`, ce utilizeaz` succesiv o campanie de informare pentru a convinge, f`c#nd apel
la participare pentru a provoca aderarea, apoi reglementeaz` pentru a impune juridic
[i controleaz` pentru a constrânge fizic, au pus în eviden]` anumite constante. Campania
de informare, oricare ar fi calitatea sa, nu permite atingerea unui prag de modificare a atitu-
dinilor persoanelor vizate mai mare de 30%, atunci când nivelul ini]ial al convingerilor este
nul sau foarte slab. Trecerea la instaurarea unei reglement`ri (instaurarea încet`rii focului,
de pild`) va permite un progres considerabil în cadrul obiectivului vizat (60%). Cu toate
acestea, se pare c`, o dat` cu trecerea timpului, tendin]a natural` este întoarcerea la vechile
obiceiuri [i rata atins` coboar`. Este în acest moment util` punerea în func]iune a unui
sistem de control pentru a sanc]iona nerespectarea reglement`rii. În aceste condi]ii
se poate atinge un prag de respectare a m`surilor de aproximativ 90%7.
Cum de multe ori comunicarea se dovede[te insuficient`, se face apel la ac]iunile
destinate s` falsifice sensul adversarului, adic` la mistificare. Ea poate c`uta sl`birea
moralului mai multor audien]e-]int` sau divizarea lor ori demobilizarea anumitor ]inte pentru
ca ele s` nu mai aib` un comportament declarat ostil. Inducerea în eroare prive[te domeniul
strict militar al mistific`rii, [i anume, m`surile ce vizeaz` derutarea du[manului gra]ie
trucajelor, deform`rilor realit`]ii sau falsific`rilor, pentru a-l incita pe acesta s` reac]ioneze
într-o manier` ce va aduce prejudicii propriilor sale interese.
Intoxicarea este un procedeu care are drept scop “tulburarea [i r`t`cirea creierului”.
Arm` psihologic` prin excelen]`, ea vizeaz` în mod direct gândirea adversarului, ac]ionând
ca o veritabil` otrav` care intoxic` organismul. Ea are drept scop sl`birea sensului critic
al deciden]ilor sau demoralizarea for]elor adverse.
Dezinformarea prive[te domeniul informa]iei a[a-zis de mas`, adic` domeniul
mijloacelor de informare în mas`. Ea vizeaz` publicul larg. Mai precis, are drept scop
influen]area opiniei publice într-un sens favorabil celui/celor care exercit` dezinformarea.
În acest scop, informa]ia este manipulat`. Se suprim` anumite date, se minimizeaz`
sau se cre[te importan]a, se creeaz` informa]ii false, pe scurt, se induce în eroare. Dezinfor-
marea ]ine de domeniul politic, în cazul unui conflict fiind deci utilizat` pentru domeniul
politico-strategic.
Stratagema este capcana întins` adversarului. Ea împrumut` aspecte de la celelalte
tipuri de mistificare, dar merge mai departe. Nu este în mod necesar bazat` pe în[el`ciune;
58
Opera]ii informa]ionale
este, înainte de orice, rezultatul unei bune cunoa[teri a manierei de a gândi [i a ac]iona
a adversarului. Ea se serve[te \n special de obi[nuin]`, team`, orgoliu, credulitate, doctrin`,
de metodele adversarului, de sentimentele sale, de ra]ionalitatea [i de voin]a sa pentru
a-l \ndrepta spre manevre gre[ite8.
În momentul în care comunicarea [i mistificarea nu dau rezultatele scontate se poate
face apel la alienare, care vizeaz` impunerea unui anumit sens folosind presiunea [i constrân-
gerea psihologic`. Ea este în mod clar exclus` din “r`spunsurile” pe care le are în vedere
o democra]ie. Alienarea se asociaz`, din punct de vedere psihologic, cu efectele de auto-
sugestie, de conformare, de condi]ionare, cu deturnarea, de c`tre un partid sau un stat,
a scopurilor personale ale unui individ în favoarea ordinii colective. Ea pretinde s` impun`
o nou` societate, un om nou, exclusivist, gata s` apeleze la violen]` pentru a-[i impune
punctele de vedere. A convinge [i a persuada fac parte din jocul democratic9.
Propaganda este o ideologie politic` ce caut` s` impun` o viziune unic` maselor.
Ea recurge la utopie pentru “înv`luirea” maselor, constituie un mod de ac]iune puternic
ra]ionalizat \n a-[i atinge scopurile. Folose[te teme alese în mod special pentru aspectul
lor mobilizator; suportul, argumentarea acestor teme sunt simple [i u[or de în]eles,
iar tehnicile de manipulare înso]esc aplicarea lor.
Îndoctrinarea constituie o etap` suplimentar` pe scara alien`rii. Mai subtil` decât
propaganda, ea se adreseaz` individului sau unui num`r mic de indivizi. Reprezint` maniera
de a impune o anumit` doctrin`, o anumit` atitudine inculcând cadrele de gândire în conduit`.
Îndoctrinarea încearc` s` ac]ioneze atât asupra reprezent`rilor sociale, cât [i asupra
atitudinilor [i comportamentului. Îndoctrinarea se caracterizeaz` prin existen]a unei ideologii
care promite punerea în scen` a unei noi ordini a lumii [i na[terea unei noi umanit`]i,
existen]a unei structuri îns`rcinat` cu instaurarea acestei noi ordini (partid politic, mi[care
de idei, dar [i o sect` sau un anume grup), o punere în scen` conving`toare, organizarea
unui anumit prozelitism, reguli de comportament impuse, o izolare fizic` sau psihic`
prin diferite proceduri, punerea în scen` a unor mecanisme de excludere.
Subversiunea are drept obiect acapararea puterii pe un termen cât mai lung. Obiectivele
subversiunii sunt de mai multe tipuri: demoralizarea popula]iei [i dezintegrarea grupurilor
care o compun, discreditarea autorit`]ii, neutralizarea maselor pentru a împiedica orice
interven]ie general` în favoarea ordinii stabilite. Ea se exercit` în egal` m`sur` în domeniul
cultural, politic [i social. Ac]iunea este, înainte de orice, de natur` psihologic`. Obiectivul
este de a pune sub semnul îndoielii existen]a institu]iilor, atacându-se imaginea lor,
legitimitatea dobândit`, reprezent`rile sociale pe care ele le vehiculeaz`. Aceast` ac]iune
psihologic` este înso]it` de pagube informatice, furt de documente confiden]iale,
contestarea autorit`]ii prin orice mijloace, discreditarea conduc`torilor în ochii opiniei publice.
Teroarea este o veritabil` strategie destinat` s` doboare orice \ncercare de opunere
fizic` sau moral`. Ea vizeaz` destabilizarea fundamentului cultural al unei colectivit`]i
umane. Pierderea sensului priveaz` victimele de orice posibilitate de reac]ie coerent`.
Ea nu vizeaz` oponen]i arma]i, ci se fixeaz` asupra popula]iei noncombatante.
59
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Arma este teama care trebuie insinuat` în via]a social`, creând îndoieli, ambiguit`]i [i rupturi
în ]es`tura social`, chiar în interiorul familiilor. Aceast` fric` trebuie s` devin` rutin`, dând
doar o aparen]` de normalitate social`. Teroarea necesit` st`pânirea zonei sau a teritoriului
în care ea se exercit`. Ea este adesea efectul unei armate [i al for]elor de ordine omniprezente.
Mecanismul terorismului este similar \ntruc#tva cu cel al terorii: prin violen]`
sau amenin]area cu for]a se inspir` o fric` de a[a natur` încât societatea (popula]ia, guvernul,
for]ele de ordine) va fi constrâns` s` accepte scopurile ideologice, religioase sau politice
ale celor care practic` terorismul. Contrar terorii, terorismul nu protejeaz` puterea
guvernant`, el caut` s` impun` o nou` putere.
Angajarea unui guvern democratic într-o criz` se face în numele suveranit`]ii poporului.
Se presupune c` exist` un anumit consens în jurul acestui angajament. Este deci absolut
necesar ca guvernul s` conving` asupra juste]ei acestei interven]ii. Paralel cu gestionarea
crizei, acesta trebuie s` dezvolte ac]iuni destinate reunirii adeziunii opiniei publice
asupra politicii sale. Acest consens poate fi mai mult sau mai pu]in spontan, în func]ie
de eviden]a necesit`]ii de a ac]iona. În acest moment ne afl`m în centrul sensului,
care poate fi mai mult sau mai pu]in clar, care poate ralia mai mult sau mai pu]in spontan
opiniile. Întotdeauna, dup` cum men]ionam, exist` necesitatea inform`rii [i a convingerii,
apoi între]inerea acestei convingeri pe m`sura dezvolt`rii ac]iunii. Problema se pune la fel,
dar într-o manier` diferit`, chiar pe teatrul de opera]ii. {i aici trebuie s` reu[e[ti s` ob]ii
adeziunea pentru o ac]iune, dar, în aceast` situa]ie, într-un context psihologic, care poate
fi foarte diferit de la un caz la altul.
În cadrul unei interven]ii militare, aceste modalit`]i de ac]iune pot fi foarte u[or nuan]ate.
Convingerea personal`, par]ialitatea, c`utarea eficacit`]ii sunt factori care duc la numeroase
nuan]`ri. Este deci necesar s` stabilim ni[te principii de comunicare [i s` \ncerc`m
s` control`m aplicarea lor. Dintre aceste principii a[ enumera: principiul libert`]ii de gândire
[i de exprimare – necesitatea argument`rii, f`r` constrângeri, pentru a învinge într-un
mediu unde opiniile sunt adesea manipulate; principiul veridicit`]ii – necesitatea credibilit`]ii
surselor, existând pericolul ca acestea s` fie false; principiul coeren]ei cu scopurile politice
ale opera]iei – orice opera]ie este executat` de o for]` militar` aflat` în slujba unei for]e
politice; obiectivul politic determin` obiectivele opera]iei [i tipurile de ac]iuni duse în câmpul
psihologic.
*
|ntotdeauna lupta presupune un adversar de învins. Mistificarea acestuia nu este
de neglijat. Ea permite economisirea de vie]i umane [i o victorie mai rapid`. Utilizarea
diverselor procedee de în[elare va face obiectul mizelor politice ale luptei.

BIBLIOGRAFIE
1. Alan D. Campen, Douglas H. Dearth. Cyberwar 3.0. Human Factors in Information Operations
and Future Conflict, AFCEA International Press, 2000.

60
Opera]ii informa]ionale
2. Ferdinand Tonnies. Community and Society (Gemeinschaft und Gesellschaft), trad. [i ed. Charles P.
Loomis East Lausing: Michigan State University Press, 1957, p. 47.
3. Emile Durkheim. The Division of Labor in Society, trad. George Simpson, New York: Free Press
of Glencoe, 1964, publicat` mai întâi în Fran]a, în anul 1893.
4. Ioan Dr`gan. Paradigme ale comunic`rii de mas`, {ansa S.R.L., Bucure[ti, 1996, pag. 281.
5. Vezi teoria echilibrului (Heider), teoria congruen]ei (Osgood [i Tannenbaum), teoria disonan]ei cog-
nitive (Festinger) [i teoria reactan]ei (Brehm).
6. Pierre Bourdieu. La distinction. Critique sociale du jugement, Paris, Editions de Minuit, 1979.
7. Dup` Michel Le Net, Comunicarea politic`, 1993.
8. Vezi Niffle Roger. Une réponse decisive a la crise du sens: la théorie des cohérences humaines et ses
méthodes, http://www.coherences.com/TEXTES/DOCUMENT/crisetch.html, 1995, precum
[i Vladimir Volkoff, Tratat de dezinformare (de la Calul troian la Internet), Editura Antet, Ia[i.
9. |n Hannah Arendt, Originile totalitarismului, Humanitas, Bucure[ti, 1994.
*** BOURGNOUX, Daniel. Introducere în [tiin]ele comunic`rii. Polirom, 2000.
*** CUILENBURG, J-J. van; SCHOLTEN, O., NOOMEN, G.W. {tiin]a comunic`rii (“Informa]iile
în societatea informa]ional`”), versiunea româneasc` Tudor Olteanu, Humanitas, Bucure[ti, 2000.
*** DAFINOIU, Ion. Mecanisme [i strategii ale persuasiunii, în volumul de Psihologie social` coordonat
de Adrian Neculau, Polirom, Ia[i, 1996.
*** FICEAC, Bogdan. Tehnici de manipulare. Nemira, Bucure[ti, 1998.
*** FLEUR, Melvin L. de; BALL-ROKEACH, Sandra. Teorii ale comunic`rii de mas` (Teoria dependen]ei
de sistemul mass-media), trad. de Ducu Harabagiu [i C`t`lina Harabagiu, Polirom, Ia[i, 1999.
*** HALL WAYNE, M. Information Operations (IO): Military Competition, în revista Cyber Sword, vol. 1,
nr. 4, 2000.
*** TEODORESCU, Gheorghe. Putere, autoritate [i comunicare politic`. Nemira, Bucure[ti, 2000.
*** VIRILIO, Paul. Vitesse et information. Alerte dans le cyberespace, http://www.monde-diplomatique.
fr/1995/08/VIRILIO/1709.html, 1995.
*** WILSON, Stan LeRoy. Mass-Media/Mass Culture. An Introduction (“Culture and Mass Communi-
cation: How They Interact”), McGraw-Hill, Inc., USA, 1993.

61
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

NEGOCIEREA STRATEGIC~
Sunt militarii buni negociatori ?
General-maior Gheorghe CATRINA

“|ntr-o negociere de succes, c#[tig` to]i.


Obiectivul trebuie s` fie acordul, nu victoria”.1

C
onvins fiind c` termenul negociere va p`rea cel pu]in surprinz`tor, subliniez
c` el reprezint` nu numai motivul acestui demers, dar [i c` frecven]a
situa]iilor ce presupun o solu]ie negociat` este nea[teptat de mare
\n activitatea noastr`.
|n via]a personal` [i \n cea profesional` ne confrunt`m adesea cu interese
conflictuale, cu situa]ii \n care, ca persoane sau institu]ii, nu accept`m s` fim ceea ce al]ii
doresc. O foarte bun` preg`tire profesional` este important`, dar rareori poate asigura
toate “armele” necesare ob]inerii succesului \ntr-o negociere. Cu totul altele sunt
cuno[tin]ele, abilit`]ile, regulile, principiile ori tehnicile asociate misiunii de negociator.
Abilitatea de a negocia eficient este esen]ial` pentru cei care iau sau care contribuie
la luarea deciziilor strategice. Uneori, ajungerea la o solu]ie comun acceptat` se desf`-
[oar` \ntr-un context ce cu greu poate fi numit favorabil efortului constructiv. Astfel,
\ntre comandan]ii/[efii din cadrul Statului Major al For]elor Aeriene, care lupt` pentru
ob]inerea resurselor necesare supravie]uirii organiza]iilor lor, sunt deosebiri esen]iale,
dar [i mai mari sunt \ntre oameni [i organiza]ii din structuri [i culturi 2 diferite. De aceea,
un lider strategic trebuie s` [tie cum s` dep`[easc` grani]ele care marcheaz` diferen]ele
\n a[tept`ri [i perspective [i care duc la valori [i scopuri conflictuale. Este important
ca el s` con[tientizeze c` un conflict care se cere rezolvat nu este nici bun, nici r`u,
ci doar poate avea urm`ri pozitive [i/sau negative (vezi tabelul) pentru el, ca persoan`,
pentru rela]iile sale personale [i profesionale sau pentru organiza]ia pe care o reprezint`.

Negocierea este un subiect fascinant [i util de studiat cu at#t mai mult cu c#t,
\n plan intern [i extern, o situa]ie favorabil` organismului militar se ob]ine cu mult`
dificultate chiar [i atunci c#nd “dreptatea” [i premisele favorabile par evidente.
Spre deosebire de domeniul militar, \n societatea civil` organiza]iile devin mai pu]in
ierarhice, mai pu]in bazate pe autoritatea pozi]ional` [i cu grani]e mai pu]in clare
\ntre responsabilitate [i autoritate, f`c#nd posibil` dezvoltarea conflictelor. Studii
de specialitate arat` c`, \n astfel de situa]ii, de condi]ii, abilitatea de a negocia devine
un factor semnificativ al succesului. Dac` negocierea este, \n mare m`sur`, o art`,
62
Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective

exist` tehnici specifice pe care oricine le poate \nv`]a. Dac` nu \nc`lc`m valorile tradi]ionale
[i nu uit`m specificul domeniului ap`r`rii na]ionale, ele r`m#n perfect aplicabile [i pentru
noi, militarii.
Mul]i caut` s` evite un conflict \nainte de a se amplifica, dar sunt numeroase
situa]iile c#nd, de fapt, trebuie s` folosim conflictul ca pe un aspect critic al motiv`rii
[i creativit`]ii. Cei care nu evit` astfel de situa]ii o fac fie dintr-o “\nclina]ie natural`” pentru
discu]ia contradictorie cu colegii, cu [efii (mai pu]in), cu subordona]ii, prietenii sau str`inii,
fie atunci c#nd conflictul devine ostil ori sunt implicate convingeri puternice.
|ntr-o societate complex`, modern` [i democratic` ne confrunt`m zilnic cu situa]ii
conflictuale. |n plus, o organiza]ie, aflat` \ntr-o lung`, radical` [i dificil` tranzi]ie numit`
reform`, trebuie s` cunoasc` un nou set de cauze conflictual poten]iale, dintre acestea
enumer#ndu-le pe cele mai importante, \n opinia mea:
• competi]ia generat` de insuficien]a resurselor [i aplicarea unor criterii considerate
numai sau cu adev`rat incorecte \n repartizarea acestora (cauzate de corup]ie, paro-
hialism3, incompeten]`);
• tendin]a permanent` de a \nc`lca propriile reglement`ri, “obiceiul” de a le schimba
des pentru a corespunde unor interese de moment sau de a “preg`ti” aplicarea diferen]iat`
a acestora, gener#nd inegalitatea [anselor (numirile \n func]ii cu trei zile anterior aplic`rii
Ghidului carierei);
• rezisten]a, f`]i[` sau mascat`, la schimbare;
• ambiguitatea privind responsabilitatea [i autoritatea, amplificat` \ntr-o etap`
caracterizat` de incertitudine, schimb`ri majore [i nea[teptate, de lipsa perspectivei;
• deosebirile \n percep]ii (\n special \ntre genera]ii cu educa]ie [i mentalit`]i diferite),
stiluri de munc`, atitudini, problemele de comunicare [i diferen]ele individuale;
• continua tensiune dintre echitate (credin]a c` trebuie s` fim recompensa]i
corespunz`tor contribu]iei) [i egalitate (“a[teptarea” ca fiecare s` primeasc` \n mod egal).
Rezolvarea conflictelor cu astfel de cauze, dac` nu este corespunz`tor controlat`
[i se \ncalc` principiile [i regulile elementare ale negocierii, poate fi o experien]` extrem
de distructiv`, istovitoare mental [i emo]ional.
63
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Negocierea este, prin urmare, procesul prin care dou` persoane (sau “p`r]i”)
cad de acord asupra unei probleme sau a unui curs al ac]iunii aflat ini]ial \n dezacord
ca urmare a diferen]elor de interese, scopuri, valori sau convingeri. Reprezent#nd mijlocul
de promovare a intereselor printr-o ac]iune decis` \n comun, negocierea este, totodat`,
unul dintre cele mai importante instrumente aflat la \ndem#na liderilor strategici
\n rezolvarea conflictelor [i \ncurajarea solu]iilor creative. Negocierea nu \nseamn` r`zboi
[i nici motiv de antipatie. Bazat` pe principii, ea reprezint` un proces de rezolvare a proble-
melor, \n care fiecare din cele dou` p`r]i, cu puncte de vedere ini]ial opuse, poate ob]ine
avantaje.
O mai profund` \n]elegere stabilim dac` analiz`m procesul \n ansamblu, \ndeosebi
interac]iunile dintre echipele de negociere prin care sunt definite regulile [i procedurile
care vor ghida negocierea. Locul, data [i durata desf`[ur`rii, chiar m`rimea [i forma mesei
la care se poart` negocierile, aranjarea locurilor, dreptul de a cere \ntreruperea discu]iilor
[i multe alte aspecte procedurale constituie elemente ale procesului care sus]in prima
regul` a oric`rei negocieri: nu exist` reguli p#n` ce ele nu sunt f`cute.
|ntr-o viziune popular`, a[a cum spionii sunt ne\ntrecu]i \n g`sirea [i deschiderea
celor mai sofisticate taini]e, negociatorii sunt personaje cu “pumnii grei [i priviri de o]el”,
care \[i arunc` ]ip#nd insulte [i amenin]`ri ultimative, \ntr-un epopeic r`zboi cu un singur
\nving`tor. De fapt, stereotipul este departe de realitate, iar eu nu-mi propun s` definesc
modelul de negociator perfect, fiindc` a[a ceva nu exist`. Rezultatul a[teptat al unei nego-
cieri este \ns` direct dependent de valoarea oamenilor ce compun echipa [i trebuie
s` [tim c` nici o echip` nu este un monolit. Liderul strategic, responsabil pentru rezultatul
negocierii, ar trebui s` fie [i cel care construie[te echipa. |nainte de a-[i alege [i instrui
oamenii, el \nsu[i poate avea nevoie de o persoan` care \n]elege profund ceea ce este
de negociat, cunoa[te cealalt` echip` [i \l sf`tuie[te asupra manierei de abordare
a negocierii. Introducerea \n echip` a unuia sau a mai multor exper]i \n problema respectiv`
[i a unui cunosc`tor al procesului de negociere, expert \n comportamentul uman,
este obligatorie. Impunerea unei adev`rate [i constructive discipline \n cadrul echipei,
\ndeosebi pe timpul discu]iilor cu cealalt` parte, este esen]ial`. Nu trebuie omis` numirea
celui/celor care va/vor nota tot ceea ce se discut` \n cadrul echipei sau al negocierilor
propriu-zise.
Este important, de asemenea, ca un lider strategic s` con[tientizeze c`, pe l#ng`
“negocierea orizontal`” (negocierea/comunicarea \ntre cele dou` echipe), exist` o inter-
ac]iune specific` \n cadrul echipei sale (“negociere intern`”), membrii acesteia adopt#nd
atitudini diferite ce pot influen]a decisiv rezultatul final. Astfel, negociatorii “soft”
sunt oameni prieteno[i, conciliatori, care v`d negocierea ca pe un proces stabilizator.
Ei \ncearc` s` evite confruntarea competi]ional` de voin]e, accept` c` “unii pot pierde”,
cer pu]in de la partea advers` [i ofer` \n schimb, cu generozitate, solu]ii care s` duc`
la \ncheierea conflictului.
Negociatorii “hard” nu numai c` nu se tem de confruntare, dar chiar provoac`
situa]iile conflictuale. Ei nu au \ncredere \n procesul de negociere sau \n buna-credin]`
a celeilalte p`r]i [i, ca urmare, renun]` s`-[i fac` prieteni, \n schimbul unei confrunt`ri
dure, \nso]it` de amenin]`ri [i erori, care ar putea transforma sau anula negocierea.
Negociatorii “principiali” sunt acei oameni \n]elep]i, obiectivi, care st`p#nesc
situa]ia conflictual`, evit` stilul pozi]ional [i pot \ndeplini efectiv rolul de [efi ai echipei
64
Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
de negociatori. Ei \n]eleg puterea procesului de negociere, separ` negociatorii de proble-
mele aflate \n disput` [i sunt capabili s` controleze at#t interac]iunile dintre p`r]i, respectiv
din cadrul echipei lor (dimensiunea orizontal` [i cea intern` ale negocierii), c#t [i rela]iile
cu superiorii. Op]iunile pe care ei le propun sunt reciproc avantajoase, bazate pe principii,
criterii obiective [i standarde.
“Ratificatorii”4 sunt cei care trimit negociatori. |n general, un ratificator este un indi-
vid ([ef) sau o organiza]ie care are autoritatea de a aproba “afacerea” sau, cum afirma
Colosi5, de a “binecuv#nta” acordul. |n multe cazuri pot exista niveluri diferite, succesive
de ratificare. Cunoscut fiind c`, \ndeosebi \n negocierile pozi]ionale, un negociator rareori
ob]ine ceea ce ratificatorul s`u dore[te, \ncrederea [i sprijinul acordate de acesta din urm`
negociatorilor s`i, men]inerea sentimentului c` sunt \n aceea[i echip` [i informarea
sa ne\ntrerupt` cu privire la mersul negocierilor au o anumit` importan]` pentru ob]inerea
celei mai bune solu]ii.
Un negociator militar ar mai trebui s` [tie c`, la nivelul conducerii politico-militare,
pot exista puncte de vedere divergente asupra subiectului negocierii, diferen]e ce fac
extrem de dificil` \n]elegerea rezultatului final dorit, afecteaz` eficien]a echipei [i cap`t`
accente dramatice pentru liderul acesteia. Cu alte cuvinte, este bine s` re]inem c` pozi]iile
[i interesele sunt frecvent influen]ate de oameni [i factori ce se afl` departe de masa
negocierii. Acei oameni sunt de cele mai multe ori necunoscu]i [i au sau nu au leg`tur`
direct` cu ratificatorii. Ceea ce poate fi [i mai r`u, orient`rile pe care ei \ncearc` s` le impun`
sunt divergente, transform#nd \ntr-un co[mar munca dificil` a negociatorilor. P`strarea
\ncrederii ratificatorului pare a fi o cale sigur`.
|n lumea “real`” \ns`, chestiunile negociabile pot merge de la banalitate p#n` la stra-
tegic. Procesul \nsu[i se poate desf`[ura \n contextul unor negocieri anterioare, care
au fost prietene[ti, productive [i onorate \n implementarea lor ori “\mpotriva” unei echipe
interna]ionale, ai c`rei membri sunt total necunoscu]i.
Este important s` influen]ezi un grup care se afl` deja \ntr-un acord de principiu,
dar este cu totul altceva s` influen]ezi persoane sau grupuri care expun cu \nd#rjire scopuri
[i obiective \n total dezacord cu cele pe care dore[ti s` le urmezi 6. Indiferent de situa]ie,
principiile fundamentale sunt acelea[i. Tacticile pot s` difere, dar logica este aceea[i,
o anumit` form` de leadership este implicat`, iar procesul7 este similar. Este de remarcat
faptul c` abilit`]ile [i tehnicile necesare unui negociator pot fi \nv`]ate, iar c#nd ad`ug`m
[i experien]` personal` se poate ajunge chiar la m`iestrie.
*
Ca etap` ce precede luarea deciziei, negocierea este considerat`, \n sensul
cel mai pur, nimic altceva dec#t o “tocmeal`”. Fiecare parte are obiective [i scopuri
care, \n mare m`sur`, sunt reciproc exclusive. Negocierea este procesul prin care
cele dou` p`r]i \ncearc` s` rezolve diferen]ele, g`sind un set de scopuri [i obiective
cu care fiecare poate s`-[i continue existen]a. C#nd aceasta se \nt#mpl`, se spune
c` s-a ajuns la o \n]elegere comun`. Problema fundamental` este “cum” s` ob]inem acest
acord c#t mai repede, mai pu]in dureros [i c#t mai aproape de varianta pe care o consider`m
favorabil`.
65
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Negocierea, ca filozofie, concept [i subiect al unei scriei, reprezint` o tem` ampl`,
imposibil de cuprins \n c#teva pagini. Acest demers este doar o \ncercare de a trezi
interesul pentru o extraordinar de important` component` a leadership-ului militar: nego-
cierea strategic`.
Abilitatea de a negocia ne protejeaz` interesele critice, face posibile acordurile
care reduc sau \nl`tur` conflictul [i creeaz` condi]ii pentru \ndeplinirea misiunilor noastre.
C#nd una dintre p`r]i nu joac` cinstit [i \ncercarea de a ob]ine colaborarea e[ueaz`,
atunci negociatorul cu cea mai bun` preg`tire, cea mai bun` echip` [i cea mai bun`
\n]elegere a modului de conducere a procesului de negociere va avea avantaj competitiv.
Liderul militar strategic poate fi un astfel de negociator doar dac` este selec]ionat
dup` criterii [tiin]ifice, \[i dezvolt` \ntr-un sistem dedicat abilit`]ile specifice, iar capa-
citatea sa de a-[i asuma responsabilit`]i totale, uneori vitale pentru institu]ie, este per-
manent evaluat`. Func]ia sau gradul militar reprezint` rareori [i \n mod limitat avantaje
\ntr-o negociere important`.

Referin]e bibliografice
1. Prof. WERTHEIM, E. Negotiations and Resolving Conflicts: An overview. College of Business
Administration. Northon University.
2. Cultura reprezint` o combina]ie a personalit`]ii [i \n]elepciunii organiza]iei cu privire la ea \ns`[i,
bazat` pe o \ndelungat` experien]` [i care influen]eaz` avantajul competitiv \n m`sura \n care structura
prezum]iilor [i a credin]elor sale fundamentale (\mp`rt`[ite de to]i membrii s`i relativ la c`ile cele mai
bune de \ndeplinire a sarcinilor, misiunilor, afacerilor) corespunde mediului curent. R`m#ne neschimbat`
de-a lungul anilor, ca reflectare a lec]iilor \nv`]ate despre felul \n care organiza]ia a luptat cu provoc`rile
mediului. Nu trebuie confundat` cu climatul organiza]ional.
3. |n armata SUA se men]ine un puternic sentiment al “diferen]elor” de valoare [i de importan]` \ntre
cele cinci categorii de for]e (Air Force, Army, Navy, Marine Corps, Coast Guard) cu urm`ri r`sun`toare
\n negocierea resurselor care asigur` suprema]ia.
4. A ratifica (despre un stat) \nseamn` “a-[i manifesta printr-un act acordul de a fi parte la un tratat,
la o conven]ie” – \n DEX. Editura Academiei RSR, 1975 [i “a face un acord, un contract oficial valid,
de obicei prin semnarea lui” – \n Oxford Advanced Learners’ Dictionary, edi]ia a 5-a.
5. COLOSI, Th. R. On and Off the Record: Colosi on Negotiation. Dubuque, Iowa: Kendal Hunt
Publishing Co., 1993.
6. Filozofia educa]ional` specific` Universit`]ii Na]ionale Americane de Ap`rare face o diferen]iere
clar` \ntre “How to Think” [i “What to Think”, preg`tindu-[i studen]ii pentru situa]ii neprev`zute,
\n a c`ror rezolvare nu beneficiaz` de r`spunsuri sau formule prestabilite. F`r` excep]ie, complexele
exerci]ii strategice rezolvate pe durata anului de studii nu au “o solu]ie a catedrei”. Nu exist` solu]ii bune
sau rele, oficiale sau neoficiale, profesorii insist#nd asupra respect`rii valorilor [i principiilor de durat`,
precum [i asupra corectitudinii procesului logic de formulare a acestora. Este o bun` cale [i \n formarea
abilit`]ilor cerute negociatorului militar strategic.

66
Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective

R~ZBOIUL
|NTR-O DIMENSIUNE FUTUROLOGIC~
Comandor Tudorel ENE

|
nscris pe coordonate futurolo- suprema]ia tehnologic` [i pe cea
gice, fenomenul r`zboi ar trebui a informa]iei. Armatele vor fi formate
construit, teoretic, plec#nd numai din profesioni[ti, iar r`zboiul
de la dou` abord`ri distincte: viitorul de tip popular va fi doar o pagin` rupt`
r`zboiului (r`zboiul \n viitor) [i r`zboiul dintr-o istorie nu demult trecut`.
viitorului. Pe timpul r`zboiului, popula]ia
Tenta]iei de a include r`zboiul \ntr-un joc va continua cu o oarecare non[alan]`
de cuvinte (r`zboiul \n viitor [i viitorul
s`-[i desf`[oare activit`]ile domestice,
r`zboiului) trebuie s`-i oferim premisele
copiii se vor da pe tobogane, tinerii se vor
unei diferen]ieri axiomatice, bazat`
plimba, \mbr`]i[a]i, prin parcuri, al]ii
pe caracteristici care s`-i provoace zei]ei
vor cleveti lini[ti]i \n braserii sau pe terase,
Bellona, \ntr-o semiax` a timpului,
la o cafea [i o bere, iar b`tr#nii vor juca zaruri
sentimentul crudei sale necesit`]i.
[i vor povesti despre vremuri demult
|n opinia mea, r`zboiul \n viitor
apuse, \n care “iarna era iarn`, vara
va cuprinde dou` modele:
era var` [i armata era armat`”.
❖ R`zboiul de tip igienic, chirurgical,
specific societ`]ilor civilizate, \n care Al`turi, la c#teva sute sau poate doar zeci
pierderile umane vor fi minime at#t de metri, mica armat` a ]`rii, supus` ac]iunii
din partea \nving`torului, c#t [i din partea militare de impunere a unui anumit tip
\nvinsului, \ntruc#t trebuie s` ]in` cont de pace, blocat` \ntr-un num`r redus
de atitudinea opiniei publice, \ndeosebi de caz`rmi [i pe maximum 2-3 aerodromuri,
a celei ce apar]ine \nving`torului. Este colec]ioneaz` fascicole laser [i bombe sosite
un tip de r`zboi experimentat \n Golf o dat` cu ele din cer, pl`tind cu s#ngele unor
[i \n Iugoslavia, bazat pe conceptul “zero militari dup` care aproape c` nu mai pl#nge
mor]i”, la care se va ad`uga cel al “pierderilor nimeni, \ntruc#t [i-au amanetat, cu voia lor,
colaterale minime”, pierderi care nu vor mai propriile vie]i pentru glorie [i bani. {i totul
constitui un factor de presiune asupra puterii va ap`rea ca o consecin]` nedorit`,
de rezisten]` a \nvinsului. dar legal`, \n urma refuzului statului rebel
R`zboiul va avea c#[tig`torul cunoscut de a da curs unor ultimatumuri motivate
dinainte, [i anume, cel ce va de]ine fie de necesitatea respect`rii “drepturilor
67
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
omului”, fie de “protec]ia minorit`]ilor” a barbariei acestui tip de r`zboi, indiferent
sau de orice altceva. dac` ele provin din arsenalul unor puteri
Tehnologiile de ducere a r`zboiului, regionale sau mondiale. Singura deosebire
cele ultrasofisticate, fire[te, vor fi apanajul const` \n scopul strategic al folosirii lor,
a doar c#torva ]`ri, iar informa]ia va fi cu observa]ia c`, pentru marii actori,
controlat` din toate mediile, \ndeosebi acesta nu poate fi altul dec#t men]inerea
din cel extraterestru, de [i mai pu]ine, poate credibilit`]ii de descurajare a unor arme
una sau dou` dintre ele. Evident, pu]ini r`mase inactive timp de peste o jum`tate
vor putea s` ]in` pasul \narm`rilor secol.
cu alerg`torul de curs` lung`. Dar, statele La acest tip de r`zboi se vor p`stra
civilizate \[i vor dori, aproape toate, \nrol`rile obligatorii, pe contingente [i arme
s` nu \[i mai tracaseze cet`]enii cu serviciul dintre care majoritatea apar]in for]elor
militar obligatoriu, spre a putea decide,
terestre. Na]iunea \narmat` va continua
f`r` o prea mare rezisten]` din partea
lupta, chiar [i \nfr#nt`, prin forme violente
acestora, \n ce fel s`-[i foloseasc` “bra]ul
de rezisten]`, produc#ndu-i \nving`torului
\narmat” r`mas f`r` bicep[i [i tricep[i,
pierderi semnificative.
\mpotriva pricinilor din afara sau a celor
|n ceea ce prive[te r`zboiul viitorului,
din`untrul ]`rii.
acesta se va duce pentru controlul
Spre exemplu, legea francez` oblig`
min]ilor [i va utiliza, preponderent, mijloace
pe cet`]enii s`i doar la o zi onorific`
de constr#ngere psihic`.
de milit`rie, \n care acestora li se prezint`
De mult timp se desf`[oar` cercet`ri
ce este armata Fran]ei [i cam ce ar putea
importante pentru a oferi mijloacele
ea s` fac`, \n teritoriile de peste m`ri
sau oriunde ar fi cazul \n lume. [i procedurile necesare ducerii r`zboiului
❖ Al doilea model r`m#ne cel viitorului, ale c`rui componente de baz`
al r`zboiului de tip barbar cu care omenirea apar]in psihologiei [i parapsihologiei.
cocheteaz` de milenii [i care nu va disp`rea Cu toate c` embargoul asupra acestora
prea cur#nd. Este un r`zboi ce presupune este aproape impenetrabil, c#teva date
utilizarea unor armate masive, num`r#nd au putut s` transpar`, put#nd fi pus`
sute de mii, poate chiar milioane de oameni \n discu]ie mai pu]in veridicitatea acestora,
sub arme [i va fi dus, de regul`, \ntre socie- c#t, mai ales, m`sura \n care aceast`
t`]ile pu]in civilizate sau folosindu-se desconspirare nu este controlat`.
anumite forme de travesti geopolitic Recent, a fost dat publicit`]ii un expe-
de c`tre societ`]ile inteligente \mpotriva riment privind implantarea unui cip
celor a c`ror putere a r`mas \n num`r electronic \n creierul unor de]inu]i consi-
[i nu \n calitate. dera]i deosebit de violen]i, iar rezultatele
Pierderile umane [i materiale vor fi au fost spectaculoase. Dup` dou` luni
deosebit de mari, nefiind exclus` chiar de cercet`ri f`cute f`r` acordul cobailor
utilizarea armelor nucleare tactice, de putere umani s-a putut afirma c`, prin inducerea
mic`, aceasta ca expresie des`v#r[it` \n creierul uman a unor curen]i de o anumit`
68
Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
frecven]`, individul devine apatic, prezint` Iat` deci cum r`zboiul viitorului p`streaz`
o accentuat` stare de somnolen]` [i pierde intact` r`d`cina defini]iei generale, dat`
orice urm` de impuls coleric, fiindu-i para- acum aproape trei milenii de Sun Tze,
lizat` voin]a [i put#ndu-i-se impune adop- prin care esen]a r`zboiului era \nscris`
tarea unui comportament pa[nic. \n sintagma “impunerea voin]ei”.
*
|n fa]a acestor provoc`ri, Rom#nia s`i, important` fiind, \n acest sens, inves-
nu are alt` op]iune dec#t aceea de a evita ti]ia \n inteligen]` [i cultur`. Pentru c`,
r`zboiul de tip barbar, al`tur#ndu-se a[a cum spune un proverb arab, acolo
societ`]ilor civilizate [i accept#nd sis- unde conduc`torul cet`]ii, o[teanul
temul de securitate oferit de acestea, [i preotul mor, trebuie ca la c#rm`
\n orice condi]ii, iar pentru a face fa]` s` vin` poetul, singurul ce poate \mbuna,
r`zboiului viitorului, ea trebuie s`-[i con- \n pu]ine cuvinte, zeii cei m#nio[i, pentru
centreze aten]ia spre dezvoltarea rezis- a reface echilibrul emo]ional [i spiritual
ten]ei psihice [i intelectuale a cet`]enilor al speciei umane.

69
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

DE LA PLANIFICAREA STRATEGICÃ BAZATÃ PE AMENINTÃRI


,
LA CEA FUNDAMENTATÃ PE RISCURI SI
, VULNERABILITÃTI,
General de brigad` dr. Vasile PAUL

NOUL MEDIU DE SECURITATE


Mediul actual de securitate se caracte- Cum trebuie s` arate armatele lumii
rizeaz` printr-un grad ridicat de instabilitate, de azi [i, în special, cele de mâine, pentru
imprevizibilitate, manifestare a unor noi a face fa]` noilor provoc`ri [i schimb`ri ?
riscuri [i amenin]`ri, mai ales asimetrice, Speciali[tii militari au conceptualizat noile
de redefinire a rela]iilor dintre marile puteri tendin]e ce se manifest` în domeniul organi-
[i de cre[tere a libert`]ii de ac]iune a actorilor z`rii, înzestr`rii [i instruirii trupelor.
regionali, statali [i nestatali. Armatele moderne vor fi diminuate
Confrunt`rile recente au determinat numeric, dar vor fi mai flexibile, cu o capa-
schimb`ri profunde în fizionomia conflic- citate de ac]iune [i de lupt` mai ridicat`,
telor, eviden]iindu-se tot mai clar asimetria ceea ce va determina o reducere a timpului
acestora [i aplicarea extins` a tehnologiilor de reac]ie [i de r`spuns la crize. Pe m`sura
informa]ionale de c`tre marile puteri. utiliz`rii tehnologiilor [i a sistemelor
Caracteristicile principale ale noilor de armament de înalt` tehnicitate va cre[te
tipuri de conflicte – mediul extins de con- [i gradul de profesionalizare a armatelor;
fruntare; caracterul asimetric; mediatizarea pe termen scurt, acestea cost` mult, dar,
intens`; folosirea tehnologiilor specifice pe termen lung, aceast` profesionalizare
revolu]iei în problemele militare; cre[terea va duce la eficien]` [i la reducerea
importan]ei opera]iilor informa]ionale; cheltuielilor de operare [i mentenan]`.
focalizarea pe infrastructuri critice – eco- Tipurile de structuri militare lupt`toare,
nomice, informa]ionale; cre[terea ponderii de sprijin de lupt` [i logistice se diversific`,
for]elor speciale [i a celor de reac]ie rapid`; pe lâng` structurile de tip greu, tradi]ionale,
strategia indirect` de ac]iune [i cre[- cum sunt cele de tancuri/blindate [i meca-
terea ponderii opera]iilor multina]ionale nizate, fiind tot mai necesare [i cele de tip
[i a ac]iunilor în coali]ie – impun o analiz` u[or de deplasat pe distan]e mari [i într-un
profund` [i schimb`ri radicale în structura, timp mai scurt, capabile s` fac` fa]` unor
rolul [i misiunile For]elor Armate, precum adversari care nu dispun de armament greu.
[i în domeniile strategiei, doctrinelor Acest tip de unit`]i sunt [i vor r`mâne apte
militare, ale regulamentelor, planific`rii, s` contracareze \n mod eficient riscurile
organiz`rii, instruirii, înzestr`rii [i conducerii neconven]ionale [i amenin]`rile asimetrice
acestora. specifice conflictelor viitorului.
70
Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Tendin]ele de demasificare a armatelor, [i opera]ia într-un ritm corespunz`tor*,
de reducere [i regândire a structurii impus de necesit`]ile tactice, operative
acestora, evidente imediat dup` sfâr[itul [i strategice.
“r`zboiului rece”, vor continua, ceea ce
Conducerea militar` va deveni mai supl`,
nu înseamn` \ns` c` misiunile acestora
dispunând de date [i informa]ii în timp real,
nu vor cunoa[te un proces complex de diver-
sificare, f`r` ca puterea organiza]iilor militare iar procesul lu`rii deciziilor va fi optimizat
s` se diminueze. Ceea ce se va pierde prin utilizarea pe scar` larg` a informatiz`rii
ca num`r/cantitate va fi suplinit în planul la toate nivelurile [i a transmiterii oportune
cre[terii calit`]ii, începând de la om/pies` a ordinelor [i dispozi]iilor, prin sisteme fiabile
[i pân` la unitate [i armat`. Noi concepte de comunica]ie.
opera]ionale vor asigura optimizarea capa- Rolul planific`rii strategice va cre[te,
cit`]ii de manevr` a trupelor, aceea de a lovi prognoza ca atribut al conducerii având
selectiv [i cu precizie ]inte aflate la distan]e
un rol din ce în ce mai important în contra-
mari; va cre[te capacitatea de protec]ie
[i sus]inere a for]elor proprii, ca [i perfec]io- cararea factorului “imprevizibil” în plani-
narea capacit`]ii logistice de a sprijini lupta ficarea [i ducerea ac]iunilor militare.

TIPURI DE PLANIFICARE STRATEGICQ


Planificatorii militari recunosc trei tipuri Prin acest tip de planificare strategic`
de planificare strategic`: cea fundamentat` s-au urm`rit analiza situa]iei strategice,
pe amenin]`rile din mediul de securitate identificarea inten]iilor adversarului,
(cadrul fix); cea axat` pe capabilit`]ile evaluarea [i elaborarea scenariilor posibile
militare proprii (cadrul flexibil) [i cea bazat` de ap`rare [i/sau atac, inventarierea capa-
pe contracararea riscurilor din mediul bilit`]ilor existente [i proiectarea modifi-
de securitate [i a vulnerabilit`]ilor proprii c`rilor necesare în scopul adapt`rii structurii
(cadrul digital/informa]ional). de for]e la amenin]`rile respective. Toate
❖ În mod tradi]ional, planificarea acestea constituie elemente de baz`
strategic` este fundamentat` pe contra- ale sus]inerii unor structuri militare masive,
cararea amenin]`rilor din mediul cu costuri împov`r`toare, care au fost nevoite
de securitate. Amenin]`rile sunt repre- s` r`spund` urm`toarelor cerin]e:
zentate de ac]iunile unor actori statali care • s` asigure ap`rarea teritoriului propriu;
aduc atingere intereselor na]ionale ale ]`rii • s` permit` participarea la diferite alian]e
care le percepe ca atare. Amenin]`rile sunt [i/sau coali]ii;
generate deci de o entitate identificat` • s` garanteze respectarea obliga]iilor
[i definit` ca generator al acestora, fie de securitate colectiv` asumate de statul
c` este un stat, o grupare terorist`, un cartel respectiv, ca membru al diverselor
al drogurilor etc. Acest tip de planificare organiza]ii interna]ionale (de exemplu,
a fost specific unei lungi perioade istorice, participarea la opera]ii de men]inere
sfâr[ind cu “r`zboiul rece”, în care state, a p`cii sub mandat ONU).
alian]e [i coali]ii de state erau identificate Din analiza amenin]`rilor la care este
de alte entit`]i asem`n`toare drept supus un stat, în cadrul planific`rii strategice
amenin]`ri. sunt evaluate inten]iile poten]ialului agresor,
* |n Viziunea strategic` 2010. Armata României, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, Statul Major General,
Bucure[ti 2001, p. 1.

71
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
precum [i posibilit`]ile acestuia în timp c#teva concluzii privind schimb`rile care
[i \n spa]iu (de pild`, tipul/num`rul, se impun (nevoia de noi mijloace de lupt`,
cantitatea [i calitatea for]elor militare de care înl`turarea celor dep`[ite, completarea
acesta dispune, modul de executare a desf`- cu mijloacele calitative necesare, adaptarea
[ur`rii strategice, modul probabil de ac]iune planurilor [i a strategiilor/doctrinelor
în mai multe variante, conform unor scenarii de contracarare etc.).
prognozate). Din aceste elemente se des- Planificarea strategic` fundamentat`
prind idei conving`toare relativ la proiectarea pe contracararea amenin]`rilor din mediul
logic`/[tiin]ific` a structurii de for]e proprii de securitate este eficace atunci când
[i modul probabil în care vor ac]iona acestea. se poate identifica [i nominaliza un poten]ial
Prin elaborarea scenariilor strate- agresor sau adversar, ceea ce este mult
gice de ap`rare, în cazul unei doctrine mai dificil decât în timpul “r`zboiului rece”
defensiv-active trebuie s` se ob]in` [i în perioadele premerg`toare acestuia.
r`spunsuri la urm`toarele întreb`ri: În prezent nu exist` state, alian]e sau coali]ii
➫ Cine este agresorul ? inamice. Exist` îns` o competi]ie recu-
➫ Când va avea loc agresiunea [i dac` noscut` între singura superputere mondial`
va avea loc prin surprindere sau va exista – SUA [i puterile regionale, pe de o parte,
o avertizare prealabil`; cât timp vor avea iar pe de alt` parte, între toate acestea
la dispozi]ie for]ele proprii pentru a se pre- ([i chiar între stat, ca institu]ie fundamental`
g`ti în vederea respingerii acesteia ? a na]iunii) [i o parte a actorilor non-statali
➫ Unde va avea loc agresiunea, pe ce ce ac]ioneaz` în arena interna]ional`
direc]ie [i dac` ea se va desf`[ura conco- (ca, de exemplu, organiza]iile teroriste,
mitent sau succesiv în toate mediile cele ale crimei organizate, cele extremiste
(terestru, aerian, naval, informa]ional, – etnice sau religioase). Aceast` competi]ie
eventual [i cosmic) [i care va fi succesiunea genereaz` riscuri la adresa securit`]ii
probabil` a loviturilor ? na]ionale [i interna]ionale, a stabilit`]ii
➫ Cum se va desf`[ura agresiunea, zonale, regionale [i globale.
ce forme [i procedee de ac]iune strategice, ❖ Cel de-al doilea tip de planificare
operative [i tactice vor fi utilizate de agresor, strategic` este bazat pe capabilit`]ile
ce strategie/doctrin`, tactici [i proceduri militare proprii [i se deosebe[te în mod
va utiliza acesta? fundamental de cel prezentat anterior
Planificatorii vor de]ine [i utiliza date prin aceea c` dimensionarea structurii
despre capabilit`]ile militare ale agresorului de for]e a statelor care adopt` un asemenea
(personal, tehnica de lupt`, for]ele existente, sistem nu este în concordan]` cu amenin-
[i care vor putea fi folosite la agresiune, ]area real` sau poten]ial`, ci o excede.
posibilit`]ile de deplasare în teatru, de În acest caz, structura de for]e este dimen-
sus]inere în timp a efortului militar, nivelul sionat` dup` alte criterii, în general puterea
de preg`tire de lupt` a structurilor militare, politic` urm`rind impunerea suprema]iei
modalit`]ile de mobilizare a acestora, modul ]`rii respective în zonele sale de interes
[i eficacitatea execut`rii comenzii [i a con- strategic. Exemplele cele mai elocvente
trolului, modul în care se execut` controlul în acest sens sunt Coreea de Nord [i Irakul
politic asupra for]elor armate). care î[i folosesc majoritatea resurselor
Din analiza [i compara]ia acestora economice pentru a-[i dezvolta structuri
cu capabilit`]ile actuale proprii vor reie[i de for]e supradimensionate. Astfel, aceste
72
Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
state se constituie în factori de instabilitate de securitate, este utilizat de pu]in timp,
pentru zona în care se afl`, în special pentru în general de c`tre SUA [i armatele celorlalte
]`rile vecine. Acest poten]ial militar ]`ri membre ale NATO. A fost nevoie
supradimensionat nu este justificat în mod de aceast` reorientare a fundament`rii
obiectiv, ]`rile respective neavând inamici planific`rii strategice [i implicit a regândirii
poten]iali sau declara]i, care s` le amenin]e structurii de for]e, deoarece nu numai statele
în mod direct. De regul`, ]`rile care adopt` pot deveni agresori, ci, din ce în ce mai mult,
un astfel de sistem de planificare au un regim entit`]ile non-statale. Spre deosebire de state,
politic autoritar, ce se men]ine la putere grup`rile teroriste [i cele ale crimei orga-
prin utilizarea for]elor armate ca instrument nizate au un caracter transfrontalier, multe
de coerci]ie atât pe plan intern, cât [i în re- dintre ele ac]ionând la nivel global, f`r` a ]ine
la]iile interna]ionale. Acest model este cont de vreo regul` sau constrângere
sus]inut în mod artificial prin scenarii de natur` etic` sau moral` ori de norme
nerealiste, care invoc` tema conspira]iei de drept interna]ional. Acest nou model
universale [i încearc` s` justifice astfel, de planificare strategic` nu caut` s` identifice
printr-o propagand` sus]inut`, o structur` inamici, ci fenomene care pot genera o desta-
militar` supradimensionat`. bilizare a ordinii interna]ionale sau care,
Statele care de]in for]e militare consti- necontracarate, pot pune în pericol stabi-
tuite pe principiul capabilit`]ilor militare litatea [i securitatea unor state, zone
proprii încearc` s` accead` la pozi]ia de lideri sau regiuni. Riscurile pot fi poten]ate
regionali de putere, chiar dac` puterea de vulnerabilit`]ile interne ale statelor,
militar` nu este sus]inut` de un poten]ial precum [i de ale altor actori cu respon-
economic pe m`sur`. De asemenea, de cele sabilit`]i de gestionare a securit`]ii, ca,
mai multe ori, aceste state adopt` un compor- de exemplu, unele organiza]ii interna]ionale,
tament agresiv sau cel pu]in arogant cum ar fi ONU [i OSCE.
în rela]iile cu vecinii [i în general în rela]iile Climatul pozitiv de cooperare [i dialog,
interna]ionale, neparticipând la men]inerea pe care majoritatea statelor îl promoveaz`
stabilit`]ii [i a securit`]ii interna]ionale. dup` încetarea “r`zboiului rece”, implicarea
Sistemul de planificare strategic` bazat tot mai activ` [i responsabil` a organiza]iilor
pe capabilit`]ile militare proprii este lipsit interna]ionale cu voca]ie de securitate,
de flexibilitate, nepermi]ând adaptarea rapid` promovarea securit`]ii prin cooperare sunt
la schimb`rile din mediul de securitate, ast`zi estompate de fenomene negative
dac` acestea sunt diferite de scenariile precum proliferarea mijloacelor de dis-
strategice proprii, de cele mai multe ori fante- trugere în mas`, a terorismului interna]ional
ziste. Structura de for]e menit` s` pun` [i a crimei organizate, de exacerbarea
în aplicare prevederile acestor scenarii este extremismului etnic [i religios [i a intole-
greoaie [i supradimensionat` fa]` de nevoile ran]ei. Aceste fenomene provoac` tensiuni
reale ale ]`rii respective. Sistemul de comand` intra- [i interstatale [i m`resc riscul degene-
[i control este hipercentralizat, nepermi]ând r`rii unor dispute în conflict armat.
descentralizarea (autonomia decizional`), Riscurile [i vulnerabilit`]ile din mediul
ini]iativa e[aloanelor subordonate [i nici de securitate sunt identificate în strategii
transparen]` în ceea ce prive[te activit`]ile de c`tre anali[tii [i planificatorii militari.
militare. Ele se reg`sesc în documente oficiale
❖ Cel de-al treilea model, bazat pe analiza precum: viziunile strategice pe termen lung,
riscurilor [i a vulnerabilit`]ilor din mediul strategiile de securitate na]ional`, strategiile
73
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
[i doctrinele militare. }ara noastr` a elaborat • pot ap`rea modific`ri, inclusiv în cadrul cate-
acest set de documente politico-militare care goriilor de for]e armate [i a structurii militare
a unor unit`]i, acestea referindu-se la:
stau la baza elabor`rii planific`rii strategice, ➫ cre[terea importan]ei, în etapa urm`toare,
respectiv Viziunea strategic` 2010 a unor categorii de for]e armate (ex.: avia]ia;
a Armatei României, evaluarea strategic` marina);
pe termen scurt a mediului de securitate, ➫ modificarea structurii unor unit`]i (ex.: trans-
planul capacit`]ilor strategice întrunite, formarea unor brig`zi mecanizate în brig`zi
mecanizate u[oare);
scenarii [i planuri strategice de întrebuin]are ➫ constituirea for]elor speciale;
a for]elor, directiva de planificare a ap`r`rii, ➫ crearea unor comandamente [i structuri
dispozi]ia de planificare strategic`, doctrina de stat major de tip joint;
ac]iunilor (sau a opera]iilor) întrunite • aceast` nou` structur` de for]e, înzestrat`
ale For]elor Armatei, doctrina opera]iilor [i instruit` corespunz`tor, permanent opera]ional`,
va trebui s` r`spund` unor imperative relativ la:
multina]ionale, doctrinele categoriilor ➫ structuri optime îndeplinirii misiunilor;
de for]e armate, doctrinele direc]iilor ➫ lideri valoro[i [i personal profesionalizat;
din Statul Major General, manualele ➫ înzestrare modern`;
[i regulamentele de întrebuin]are în opera]ii ➫ strategii [i doctrine militare adecvate;
➫ instruire conform standardelor NATO;
[i \n lupt` a diferitelor structuri militare.
➫ conducere eficient`;
Adoptarea sistemului de planificare ➫ resurse asigurate corespunz`tor;
strategic` fundamentat pe analiza riscurilor • neplecând de la ideea preconceput` a imi-
din mediul de securitate [i a vulnerabilit`]ilor nen]ei unei agresiuni externe, structura de for]e
interne [i implicit a unei structuri de for]e va fi adecvat` posibilit`]ilor reale de sus]inere
pe care o are statul respectiv, dând în exterior
proiectate pe aceast` baz`, de[i este relativ
un semnal pozitiv, prin respingerea concep]iilor
nou`, prezint` mai multe avantaje, dintre [i atitudinilor militariste, ceea ce va contribui
care a[ men]iona: la detensionarea rela]iilor interna]ionale, la sporirea
• asigur` un cadru flexibil [i o mai mare libertate încrederii [i a cooper`rii între state;
de gândire a planificatorilor militari, neplecând • dimensiunea, preg`tirea, disponibilit`]ile
de la o schem` anume, un [ablon; [i desf`[urarea structurilor militare, pentru a putea
• scenariile construite în cadrul planific`rii r`spunde provoc`rilor riscurilor [i vulnerabilit`]ilor,
strategice acoper` integral gama riscurilor iden- vor reflecta gama posibilit`]ilor ac]ionale, uneori
tificate, prev`zându-se m`surile de contracarare cu un preaviz foarte scurt, la distan]` mare fa]`
necesare, f`r` îns` a se nominaliza entit`]ile gene- de locurile de dislocare proprii, inclusiv în afara
ratoare ale factorilor de risc, deoarece, în multe cazuri, teritoriului na]ional, bazându-se pe capabilit`]ile
cum ar fi cel al re]elelor teroriste, nu se va putea [ti existente la pace [i având o capacitate de lupt`
dinainte, în mod concret, care din acestea vor deveni ridicat`, o dotare tehnic` [i o doctrin` adecvat`
amenin]`ri (se va avea în vedere, generic, numai îndeplinii tuturor misiunilor prognozate;
fenomenul terorist ca atare); • structura de for]e poate fi mai u[or adaptat`
• asigur` un echilibru corespunz`tor între toate în func]ie de necesit`]ile reale ale ]`rii respective,
tipurile principale de misiuni: ap`rare na]ional`; atât din punctul de vedere al dimensiunilor,
opera]ii de r`spuns la crize [i opera]ii în sprijinul deci cantitativ, cât [i calitativ;
p`cii; ap`rare colectiv` în cadrul alian]elor; • acest tip de structur` de for]e corespunde
• structura de for]e proiectat` pentru misiunile mai bine fizionomiei r`zboiului modern; nu este
men]ionate va fi redus`, supl`, mult mai flexibil`, de a[teptat, pe termen mediu, ca cel pu]in în Europa
modular` [i apt` de a îndeplini gama întreag` s` aib` loc un conflict armat major [i din aceast`
de ac]iuni [i opera]ii, atât din cele specifice r`zboiului, cauz` au loc restructur`ri [i adapt`ri corespun-
cât [i celor altele decât r`zboiul [i umanitare z`toare în majoritatea armatelor europene, redu-
(în ]ar` [i în str`in`tate), strategia militar` [i doctri- cându-se num`rul structurilor de tip greu (tancuri
nele corespunz`toare fiind deja elaborate [i imple- [i mecanizate), care sunt înlocuite cu structuri
mentate prin procesul curent de planificare; de tip u[or (infanterie u[oar`, vân`tori de munte

74
Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
[i for]e speciale), care pot îndeplini o gam` mult Iat` de ce, o dat` cu adoptarea planific`rii
mai larg` de misiuni, în medii dintre cele mai diverse; strategice [i implicit a proiec]iei structurilor
• structura de for]e este de la bun început proiec-
tat` cu un foarte pronun]at caracter întrunit de for]e fundamentate pe analiza riscurilor
(intercategorii de for]e) [i multina]ional, aceste [i amenin]`rilor se înl`tur` nu numai unele
structuri fiind apte s` abordeze lupta întrunit` înc` dintre multiplele r`m`[i]e ale “r`zboiului
de la nivelul tactic, datorit` unui sistem de comand` rece”, dar problematica securit`]ii [i ap`r`rii
[i control adecvat [i a unei doctrine, dot`ri [i preg`tiri
na]ionale este tratat` într-un mod [tiin]ific
corespunz`toare; \n plus, opera]iile informa]ionale
[i alte ac]iuni neconven]ionale [i asimetrice vor [i obiectiv.
suplini în mare m`sur` un num`r important Desigur c` operarea modific`rilor
de structuri lupt`toare, astfel încât num`rul militarilor necesare, respectiv a trecerii de la planurile
angaja]i propriu-zis în lupt` va continua s` scad` strategice [i opera]ionale bazate pe scenarii
continuu;
• acest tip de planificare faciliteaz` colaborarea
strategice (mari consumatoare de fonduri
[i cooperarea interdepartamental` [i interministe- [i niciodat` aplicate), la planurile generice
rial` în scopul contracar`rii acestora, fiind focalizat` gen “contingency plans” (valabile în orice
nu pe actori, ci pe cauze [i efecte; are avantajul situa]ii), vor crea reac]ii [i dificult`]i în pro-
c` responsabilitatea îndeplinirii unor misiuni poate cesul de planificare strategic`. O abordare
fi translatat` altor structuri cu atribu]ii în domeniul
securit`]ii na]ionale decât cele militare, cum sunt
[tiin]ific` [i modular` în acest sens este
cele de ordine public`, informa]ii [i siguran]` de dorit, ea fiind de importan]` vital` în viitor.
na]ional` în general; Aceast` nou` modalitate de abordare
• are un caracter mult mai obiectiv în compara]ie a planific`rii strategice încurajeaz` coope-
cu cea bazat` pe analiza amenin]`rilor, \n cadrul rarea militar` la nivel zonal [i regional, multe
c`reia de cele mai multe ori determinarea [i defi-
nirea amenin]`rilor se fac dup` criterii politice
state acceptând prezenta viziune sau una
[i chiar ideologice [i nu în urma unei evalu`ri foarte apropiat`, contribuind astfel la înt`-
realiste a for]elor [i tendin]elor ce ac]ioneaz` rirea încrederii [i stabilit`]ii [i reducând
în mediul de securitate. tensiunile din mediul interna]ional.
*
Urm`toarea etap` a planific`rii strategice, deocamdat` abordat` numai de c`tre strategii
[i planificatorii americani, este fundamentat` cu prioritate pe cuno[tin]e [i informa]ii,
într-un câmp de lupt` fluid [i digitalizat. Ea presupune, printre altele, suprema]ie
informa]ional`; cunoa[terea real` în permanen]` a situa]iilor; sisteme noi de armamente
[i tehnic` militar`; mobilitate strategic` [i manevr` global`; concentrarea strategic`;
suprema]ia competi]iei; strategii, doctrine [i proceduri de ducere a ac]iunilor militare
noi/adaptate noului mediu de securitate, toate reg`site în “armata secolului al XXI-lea”.
Planificarea strategic` româneasc` se încadreaz` întru totul în modelul planific`rii
strategice bazate pe contracararea riscurilor din mediul de securitate [i a vulnerabilit`]ilor
proprii, atât în Viziunea strategic` 2010 a Armatei României, în Strategia de securitate
na]ional`, cât [i în Strategia militar` a României, subliniindu-se c` ]ara noastr` nu consider`
nici un stat drept poten]ial inamic. Identificarea, în cadrul acestor documente, a factorilor
de risc la adresa securit`]ii na]ionale, atât a celor militari, cât [i a celor nemilitari [i a vulnera-
bilit`]ilor interne, specifice societ`]ii române[ti în perioada de tranzi]ie, precum [i evaluarea
realist` a acestora constituie baza obiectiv` a procesului de planificare strategic` [i a proiect`rii
unei structuri de for]e credibile [i eficiente ac]ional, conform necesit`]ilor [i posibilit`]ilor
reale ale ]`rii noastre. Documentul “For]a Proiect”, recent aprobat de c`tre Consiliul Suprem
de Ap`rare a }`rii, în baza c`ruia se va realiza noua structur` de for]e a Armatei României,
este un exemplu concret de în]elegere, adoptare la timp [i implementare vizionar` a noilor
realit`]i în planificarea strategic` româneasc`.
75
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

CENTRUL DE GREUTATE
– o alt\ abordare –
Locotenent-colonel Cr`i[or-Constantin IONI}~

I
mportant strateg [i teoretician militar, ale c`rui idei au avut o larg` influen]`
asupra ducerii r`zboaielor \n secolele XIX [i XX, Carl von Clausewitz a fost
cel care a dat na[tere conceptului de centru de greutate. Teza lui a fost
statuat` [i analizat` cu elocven]` \n “Cartea a IV-a – Ap`rarea” [i \n “Cartea a VIII-a
– Planuri de r`zboi”, iar ideile lui au fost preluate [i dezvoltate de c`tre teoreticienii moderni
germani \n perioada interbelic` [i aplicate pe timpul celui de-al doilea r`zboi mondial.
Dup` trista experien]` din Indochina (1950-1973) [i teoreticienii militari englezi,
americani [i francezi au \nceput s` ia \n considera]ie acest concept, ajung#nd ca ast`zi
el s` se reg`seasc` \n toate doctrinele militare moderne, inclusiv \n doctrina militar`
rom#neasc`, unde conceptul a fost introdus \n anul 1998 [i apoi dezvoltat \n “Doctrina
ac]iunilor \ntrunite ale for]elor armate” (2001).
|n demersul de fa]` voi \ncerca s` fac o apreciere asupra necesit`]ii descoperirii
[i analiz`rii centrelor de greutate ale adversarului, precum [i asupra select`rii numai
a unui centru, adic` a celui mai important.
Voi \ncepe \ntr-un mod total diferit de Clausewitz, [i anume, pornind de la general,
\n complexitatea lui, [i termin#nd cu variatele particularit`]i ale acestuia. Definirea
r`zboiului de c`tre Clausewitz ca “un act \n for]` prin care oblig`m adversarul s` fac`
ceea ce vrem noi”1 ne angajeaz` s` lu`m \n consi-
dera]ie toate etapele indispensabile [i s` desco-
perim care dintre caracteristicile adversarului
trebuie incluse \n analiza respectiv`: latura fizic`,
latura psihic`, latura politic` sau altele. Pentru
aceasta, autorul ne ofer` o alt` generalizare,
cunoscut` drept “trinitatea clausewitzian`”,
prezentat` \n figura al`turat`.
Astfel, \n teoria sa despre r`zboi, a \nfr#nge adversarul, scopul suprem al r`zboiului,
\nseamn` a-i detecta centrele de putere [i a \ntreprinde tot ceea ce este posibil pentru
a \nvinge. Aceste centre de putere se reg`sesc \n trinitate. Dimensiunea for]ei, conducerea
acesteia, voin]a popula]iei de a sprijini for]a, interesele politice [i militare, toate acestea
demonstreaz` existen]a a mai mult de un centru de putere. Autorul lucr`rii Despre r`zboi
scrie despre existen]a acestor centre de putere, exemplific#nd prin experien]a lui Frederic
cel Mare [i a lui Napoleon, \n toate campaniile lor, [i nu numai:
➫ armata (Frederic cel Mare);
76
Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
➫ capitala unei ]`ri – dac` este centrul politic, economic [i administrativ al acesteia
(Napoleon, \n dou` campanii);
➫ marea putere protectoare a unor ]`ri mici (R`zboiul de [apte ani);
➫ personalitatea liderilor [i opinia public` – pe timpul revolu]iilor sau al r`scoalelor
(Revolu]ia francez`);
➫ comunitatea de interese [i unitatea politic` a unei alian]e (a doua [i a treia alian]`
anti-Napoleon).
Autorul consider` “distingerea acestor centre de greutate ale for]elor adversarului,
precum [i identificarea sferelor de ac]iune ale acestora ca un act major de judecat`
strategic`”2. Apar \ns` c#teva \ntreb`ri care trebuie clarificate pentru a stabili necesitatea
lovirii tuturor centrelor de putere sau selectarea unuia dintre acestea.
Este centrul de putere analog cu centrul de greutate ? Clausewitz define[te centrul
de greutate ca fiind “un centru al \ntregii puteri [i mi[c`ri, de care totul depinde [i spre
care toat` energia noastr` ar trebui direc]ionat`”3. Cu alte cuvinte, centrul de greutate
constituie sursa/sursele puterii fiec`rui adversar.
De ce este nevoie \ns` de un singur centru de greutate, c#nd po]i descoperi
mai multe ? Sunt cel pu]in trei cauze care influen]eaz` selec]ionarea unui centru de greutate.
Prima este legat` de faptul c` un centru de greutate depinde de timpul avut la dispozi]ie
pentru a \nvinge. De aceea, a c#[tiga \nseamn`, de fapt, a lovi centrul de greutate
al adversarului sau acel punct prin care \i vom anihila puterea. Dac` descoperi mai multe
surse de putere, trebuie s` execu]i mai multe lovituri \mpotriva lor. Aceasta necesit`
\ns` resurse [i timp suficiente pentru a repeta loviturile, f`r` a-i permite adversarului
s` se refac`. Dar, dup` cum se [tie, pe timpul r`zboiului limitat dispui de resurse limitate,
astfel \nc#t trebuie s` te concentrezi numai asupra timpului, sporindu-]i viteza de ac]iune
[i realiz#nd surprinderea. A[a cum afirm` Clausewitz, “ac]ioneaz` cu maximum
de vitez`”4.
Interdependen]a dintre resurse [i centrul de greutate este o alt` cauz` subliniat`
de autor [i prezentat` grafic al`turat.
Resursele pe care le folosim ca s` lovim
centrul de greutate al adversarului tind
s` se mic[oreze dac` lu`m \n considera]ie
mai mult de un centru de greutate,
contrazic#nd un alt principiu clausewitzian
– “ac]ioneaz` cu concentrare maxim`”5.
Ultimul aspect al acestei dileme \l repre-
zint` interrela]ia dintre unitate, coeziune
[i centrul de greutate. Clausewitz atinge acest punct atunci c#nd descrie modul cum
coeziunea [i unitatea sunt determinate [i limitate la un centru de greutate al unei armate
izolate sau din cadrul for]elor aliate. Natura centrului de greutate poate fi g`sit` aproape
permanent \n cadrul for]elor lupt`toare ale fiec`rui adversar, \n zona \n care aceste for]e
sunt cel mai dens concentrate. De ce \n for]ele lupt`toare ? Deoarece acestea reprezint`
nucleul unei armate, precum [i singura entitate care se caracterizeaz` prin unitate
[i coeziune. Sunt ace[ti termeni analogi cu centrul de greutate ? Clausewitz afirm` c` da !
77
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Dac` lu`m \n calcul unitatea ca interac]iunea dintre p`r]i \n cadrul unui \ntreg
(interac]iune care este influen]at` de combinarea [i aranjarea acestor p`r]i) [i coeziunea
drept o caracteristic` sau calitate
a acestor p`r]i de a conlucra \n foarte
bune condi]ii [i de a-[i demonstra
una alteia loialitate, precum [i fa]`
de \ntreg, putem determina asocierea
unit`]ii, coeziunii [i a centrului de greutate,
a[a cum este ea \nf`]i[at` \n figura
al`turat`.
Preg`tirea comun`, traiul \n comun [i conducerea ferm` sunt principalele c`i
de ob]inere a coeziunii. For]a care \i ]ine laolalt` pe oameni \ntr-o structur` militar`, precum
[i cea care \ncheag` unit`]ile subordonate unei mari unit`]i, armate sau alian]e depind
de interesele comune, de num`rul p`r]ilor implicate (care compun \ntregul) [i de orga-
nizare. Aceasta este unitatea. Dac` num`rul de p`r]i este mai mic, ele sunt bine organizate
[i antrenate, cu o conducere corespunz`toare, interese comune [i o disciplin` militar`
ferm`, atunci centrul de greutate este mult mai greu de descoperit [i de lovit.
Procesul de planificare descris de autor \n ultima sa carte reflect` importan]a
reducerii surselor de putere ale adversarului la un centru de greutate: “prima sarcin`
pe timpul planific`rii unui r`zboi este aceea de a identifica centrele de greutate ale adver-
sarului [i, dac` este posibil, de a le reduce la unul singur”6. Numero[i istorici [i teoreticieni
militari au analizat acest aspect pe toat` durata secolului al XX-lea. Dar, conceptul
de centru de greutate nu a fost pus \n practic` pe timpul celor dou` r`zboaie mondiale
(cu excep]ia armatei germane, \n perioada celui de-al doilea r`zboi mondial). El a devenit
opera]ional pe timpul “r`zboiului rece”, atunci c#nd toate for]ele armate moderne
[i alian]ele [i-au revizuit strategiile despre r`zboi [i despre puterea militar`. Cel mai important
conflict, care a scos \n eviden]` efectul [i natura centrului de greutate, a fost r`zboiul
din Golf.
A devenit conceptul lui Clausewitz dep`[it ? Pentru a da un r`spuns adecvat,
s` \ncerc`m o analiz` a definirii moderne a acestui concept, inclus` at#t \n Dic]ionarul
de termeni militari al Departamentului Ap`r`rii al SUA, c#t [i \n regulamente militare
rom#ne[ti: “Centrul de greutate al for]ei este acea caracteristic`, posibilitate, obiectiv/
zon`/localitate din care o for]` militar`, o na]iune sau o alian]`/coali]ie \[i ob]ine/men-
]ine libertatea de ac]iune, for]a sau voin]a de a lupta. Centrul de greutate poate fi abstract
– voin]a na]ional` a unei for]e sau structura unei alian]e/coali]ii – sau concret – gruparea
de for]e, rezervele, structura de comand`, sprijinul logistic”7. Compar#nd cele dou` defini]ii,
putem afirma c` ele sunt identice p#n` la un anumit punct. Ceea ce le separ` este expresia
“voin]a de a lupta”. |n cartea sa, Clausewitz descrie partea tangibil` a for]ei adversarului
– for]a fizic`, existent` \ntr-o mare m`sur`, ca urmare a coeziunii [i unit`]ii. Cu toate
c` scrie un \ntreg capitol despre partea intangibil` – moralul, Clausewitz nu leag`
cele dou` p`r]i atunci c#nd define[te centrul de greutate. De ce ? Deoarece strategia
din cadrul revolu]iei militare a secolelor XVIII [i XIX a fost o strategie de uzur`. Aceasta
\nsemna “distrugerea for]ei vii a adversarului [i \nfr#ngerea puterii sale”8.
78
Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Nu trebuie s` uit`m c` marele teoretician militar german descrie centrul de greutate
numai la nivel strategic, folosind expresia “centrul de greutate al \ntregului conflict”9.
El scrie despre campaniile militare care se desf`[oar`, de fapt, \n cadrul artei operative,
dar nu pomene[te nimic despre existen]a unor centre de greutate la nivelul campaniei
sau la nivel tactic. Dezvoltarea contemporan` a unui nou nivel al r`zboiului – cel operativ,
precum [i a noilor tehnologii militare a cobor#t conceptul clausewitzian at#t la spectrul
operativ, c#t [i la cel tactic.
Toate aceste aspecte ale interpret`rii moderne a centrului de greutate demonstreaz`
c` vechiul concept al lui Clausewitz nu este dep`[it, ci numai actualizat. Toate armatele
moderne, printre care [i Rom#nia, folosesc acum conceptul s`u. Trebuie numai s` se ]in`
seama de faptul c` evolu]ia – \n timp [i \n spa]iu – a centrului de greutate impune
o reevaluare constant` a acestuia, at#t pe timpul preg`tirii, c#t [i pe timpul desf`[ur`rii
ac]iunilor militare la toate nivelurile.

BIBLIOGRAFIE
1. Clausewitz, Carl von, Despre r`zboi, editat [i tradus de Michael Howard [i Peter Paret,
Princetown University Press, NJ, 1984, p. 75.
2. Idem, p. 486.
3. Idem, p. 595-596.
4. Idem, p. 617.
5. Idem.
6. Idem, p. 619.
7. Doctrina ac]iunilor \ntrunite ale for]elor armate, Bucure[ti, 2001, p. 16.
8. Clausewitz, op. cit., p. 181.
9. Idem, p. 597.

79
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

TERORISMUL
– repere tactice =i psihologice –
Colonel Lucian PAHON}U

În general, grup`rile teroriste


Metod[ =i cauz[: terori=tii se autodefinesc drept mi[c`ri
=i lupt[torii pentru libertate de eliberare na]ional` care lupt`
împotriva oprim`rii sociale, eco-
nomice, religioase sau imperialiste ori a oric`rei combina]ii dintre ele. De cealalt` parte,
politicienii au prezentat “terorismul” [i pe “lupt`torii pentru libertate” ca no]iuni contradictorii.
|n acest sens, în anul 1988, George Bush, pe atunci vicepre[edinte al SUA, scria: “Diferen]a
dintre terori[ti [i lupt`torii pentru libertate este uneori neclar`. Unii în]eleg prin lupt`tor
pentru libertate ceea ce al]ii în]eleg prin terorist. Eu nu sunt de acord cu acest lucru.
Diferen]ele filozofice sunt fundamentale [i clare”1.
F`r` s` intr`m într-o eventual` polemic`, apreciem c` no]iunile de “terorism” [i “lupt`
pentru libertate” descriu dou` aspecte diferite, [i anume, prima caracterizeaz` o metod`
de lupt`, cea de-a doua – o cauz`.
Cauzele grupurilor care au adoptat terorismul ca metod` de lupt` sunt diverse. Printre
]elurile sus]inute de grupurile teroriste se num`r` schimb`rile sociale în spiritul ideologiilor
de dreapta [i de stânga, aspira]iile asociate cu credin]ele religioase, nemul]umirile etnice
sau problemele de mediu.
Exist` grupuri teroriste care lupt`, într-adev`r, pentru autodeterminare sau eliberare
na]ional`, dar asta nu \nseamn` c` toate mi[c`rile de eliberare na]ional` recurg la terorism
pentru a-[i promova cauza. Altfel spus, nu trebuie s` generaliz`m: unele grupuri insurgente
sunt atât teroriste, cât [i lupt`toare pentru libertate, unele adopt` doar una dintre acestea,
iar altele, nici una.

Opinia conform c`reia terorismul are o anumit`


Terorismul
moralitate deriv` dintr-o situa]ie concret`, petrecut` în anul
=i moralitatea
1905, \n care Ivan Kaliaiev, membru al unei “organiza]ii
de lupt`” a Partidului Socialist Revolu]ionar, aflat în afara legii, trebuia s`-l asasineze
pe Marele duce Serghei. În ziua de 2 februarie 1905, Kaliaiev, av#nd o bomb` ascuns`
sub hain`, s-a putut apropia de tr`sura prin]ului, dar, constatând c` acesta era înso]it de cei
doi copii ai s`i, a renun]at la asasinat, din motive de … moralitate ! |ns`, dou` zile mai târziu,
reu[e[te s`-l asasineze pe prin], ac]iune în urma c`reia a fost prins, judecat [i executat.
Insisten]ele lui Kaliaiev de a da o defini]ie c#t de c#t precis` a ]intelor permise violen]ei
revolu]ionare au contribuit la imaginea lui de “sfânt”, iar cazul a fost [i este folosit ca temei
80
Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
la a[a-zisa limit` moral` a terorismului. Mai mult, unii dintre anali[tii care au abordat chestiunea
moralit`]ii terorismului sunt de p`rere c` aceste limite exist`. Cel mai reprezentativ dintre
ace[tia este Walzer, care scria \n acest sens: “În manifest`rile ei moderne, teroarea
reprezint` forma totalitarist` de lupt` [i de politic`. Ea zguduie conven]ia r`zboiului
[i codul politic. Teroarea dep`[e[te limitele moralei dincolo de care nu pare s` mai existe
nici o limitare, deoarece, în categoriile de cet`]eni [i de civili nu exist` nici un grup
pentru care se poate cere imunitate … Terori[tii nu pretind acest lucru, ei omoar`
nediscriminatoriu”2. Pentru Walzer, testul moralit`]ii const` în responsabilitatea victimelor
pentru actele care reprezint` subiectul revendic`rilor f`ptuitorilor. În conformitate cu acest
criteriu, Walzer ofer` o scar` a permisiunii de a se comite asasinate. Dup` acesta, func]ionarii
guvernamentali care fac parte din aparatul presupus opresiv pot fi asasina]i. Exist` o categorie
(profesori, medici etc.) destul de ambigu`, discutabil`, iar a treia categorie, persoanele
participante, nu pot fi asasinate. Cu toate c` încearc` s` impun` unele limite morale
ale terorismului, totu[i, analiza lui Walzer las` [i c#teva probleme esen]iale nerezolvate,
printre acestea num`r#ndu-se:
➫ legitimitatea terorismului – interna]ional` [i intern`;
➫ accep]iunea conform c`reia sunt morale asasinatele asupra unor categorii
de persoane;
➫ problema respect`rii legii interna]ionale referitoare la r`zboi, conflicte armate etc.

De[i terorismul este un fenomen


Terorismul ca strategie distinct în universul violen]ei politice,
de insurgen\[ în anumite situa]ii el poate avea totu[i cono-
ta]ii de insurgen]`. Exist` \ns` o diferen]`
fundamental` între “terorismul insurgent” [i formele de lupt` clasice insurgen]ionale.
Ceea ce caracterizeaz` organiza]iile teroriste din întreaga lume este incapacitatea
lor de a propune un program politic concret, o perspectiv` c#t se poate de realist`. Se poate
afirma c` terori[tii au inten]ii, dar nu au principii, nici morale, nici politice. Ei consider`
c` sunt revolu]ionari, dar nu sunt. O revolu]ie se face pentru a conduce ceva. Dar pe cine
conduc terori[tii ? Nici ei nu [tiu. Analizându-se orient`rile terorismului, se constat`
c` de la leninism au preluat opozi]ia fa]` de capitalism, prosl`virea violen]ei,
a centralitarismului, de la Mao – lozinca “acum [i aici” [i voluntarismul, iar de la anarhi[ti,
principiul priorit`]ii ac]iunii.
Dac`, din punct de vedere teoretic [i ideologic, terorismul nu are un program politic,
o perspectiv` clar`, chiar dac` sus]in – practic – unele idei, metodele de ac]iune sunt relativ
limitate ca sfer`. Terori[tii amplaseaz` explozivi în locuri publice, asasineaz` opozan]ii politici,
atac` popula]ia cu arme u[oare, iau ostatici prin r`pire, deturneaz` avioane, baricadeaz`
cl`diri etc. Relativ la dotare, aceasta este inferioar` guvernelor pe care vor s` le r`stoarne
sau statelor pe care le atac` prin diverse ac]iuni. De exemplu, cunoscutul grup terorist
german Frac]iunea Armatei Ro[ii, ai c`rui membri activi se situeaz` în jurul cifrei 30,
cum î[i poate închipui c`-[i va realiza scopurile politice, [i anume, s` aib` mai mult` putere
decât guvernul german, pe care vor s`-l r`stoarne, [i s` instaureze unul marxist ?!
Sau Armata Republican` Irlandez` (IRA), care are aproximativ 400 de membri activi,
cum î[i poate realiza scopurile [i ce [ans` are în fa]a Angliei ?! Chiar cea mai mare [i temut`
organiza]ie, Al Qaida, ce [anse poate avea în fa]a SUA ?!
81
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
În acest context, apreciez c` este necesar s` enum`r câteva elemente [i forme
ale terorismului, ca strategie prin care terori[tii cred c` pot umple pr`pastia dintre mijloacele
lor reduse [i cele ale guvernelor [i statelor respective.
❖ Elementul psihologic. Terorismul este esen]ialmente o strategie bazat` pe impactul
psihologic, aspect relevat [i în marea majoritate a defini]iilor date acestui termen. Este
adev`rat c` elementul psihologic a constituit dintotdeauna un factor important în toate
genurile de conflict armat, dar, spre deosebire de celelalte forme de conflicte care se axeaz`
în primul rând pe “confruntarea fizic`”, terorismul se bazeaz` pe efectul psihologic, întrucât
“confruntarea fizic`” nu poate [i nu are cu cine/cu ce s` o fac`, pentru c` [i cel mai slab
dintre guverne dispune de o for]` de lupt` mult mai mare decât cea a terori[tilor.
❖ Propaganda prin fapte este un principiu al strategiei terorismului, care are
ca scop “publicitatea”, atragerea aten]iei popula]iei asupra ideilor sus]inute de terori[ti,
în scopul câ[tig`rii simpatiei, a sprijinitorilor sau a eventualilor adep]i. În fond, este vorba
de “fluturarea unui drapel” în speran]a recrut`rii de membri, preludiu care le permite
s` elaboreze [i alte metode de lupt`. Fenomenul este sinonim cu o adunare public` \n care
este suficient ca 2-3 indivizi s` înceap` acte de violen]` pentru c` imediat î[i g`sesc adep]i.
❖ Intimidarea vizeaz` îngrozirea adversarului. Din nefericire, au fost cazuri când
terori[tii au ob]inut succese prin sus]inute campanii de asasinare, r`pire sau tortur`,
în scopul intimid`rii unor anumite categorii de oameni, cum ar fi: judec`torii, procurorii,
ziari[tii etc. O extindere a acestui principiu se observ` atunci c#nd ac]iunea este aplicat`
asupra popula]iei.
❖ Provocarea are efect indirect. Acest principiu este foarte bine conturat în lucrarea
lui Carlos Marighella – “Manual de gheril` urban`” (1969), caracteriz#ndu-se printr-o
mare influen]` asupra strategiei teroriste, de[i autorul n-a fost un terorist de marc`. Referitor
la “provocare” ca principiu al strategiei teroriste, Marighella scria: “În urma atacurilor
teroriste, guvernul nu are altceva de f`cut decât s` î[i intensifice represiunile. Raidurile
de poli]ie, perchezi]iile în locuin]e, arestarea de nevinova]i [i de suspec]i, blocarea
de str`zi sunt practici care fac via]a în ora[ de nesuportat. Teroarea indus` de poli]ie
este la ordinea zilei … Oamenii refuz` s` mai colaboreze cu autorit`]ile, sentimentul
general fiind acela c` guvernul este nedrept, incapabil s` rezolve problemele [i de aceea
recurge pur [i simplu la metode, la arest`ri etc.”3 În esen]`, provocarea const` în a deter-
mina guvernul s` întreprind` ac]iuni nepopulare, care s`-i erodeze credibilitatea în rândul
maselor, iar ca efect indirect, o parte a popula]iei s` treac` de partea terori[tilor
sau cel pu]in s` le aprobe ac]iunile.
Un aspect al principiului provoc`rii ca doctrin` strategic` a terorismului se poate
folosi [i pe plan interna]ional sau regional, fie c` determin` un conflict în ]ara de origine
[i statul-]int`, fie c` duce la o coali]ie de state împotriva statului-]int`. Exemplul
cel mai semnificativ l-a constituit doctrina strategic` a organiza]iei Al Fatah. Khaled
al-Hasan, ideologul principal al acestei organiza]ii, explica: “Tehnica de lupt` armat`
era extrem de simpl`. Am denumit-o ac]iuni [i reac]iuni, deoarece aveam de gând
s` ducem la îndeplinire anumite ac]iuni, israelienii erau obliga]i s` reac]ioneze, iar statele
arabe, conform planului pe care îl avem, ne vor sus]ine [i vor declara r`zboi Israelului.
Dac` guvernele arabe nu pornesc r`zboi, popoarele arabe ne vor sus]ine [i vor face presiuni
asupra guvernelor ]`rilor arabe ca s` ne sprijine. Am dorit s` cre`m un climat de lupt`
82
Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
în cadrul na]iunii, astfel încât aceasta s` se ridice [i s` lupte”4. |n opinia mea, provocarea
poate s` nu-[i aib` efect de bumerang, a[a cum s-a întâmplat în urma evenimentelor
din septembrie 2001, când s-a format o coali]ie nu împotriva statului-]int`, ci împotriva
terorismului.
◆ Strategia haosului sau “strategia tensiunii” se refer` la încercarea terori[tilor
de a crea o atmosfer` de haos, care s` demonstreze neputin]a guvernului \n a men]ine
legea [i ordinea. În acest scop, terori[tii recurg la atentate cu bombe în locuri publice,
aglomerate, alese la întâmplare [i pe zone cât mai largi, pentru a da conota]ia de generalizare
a situa]iei. Exemplele de acest gen sunt multiple, ac]iuni teroriste desf`[ur#ndu-se
concomitent, fie în locuri diferite ale aceleia[i localit`]i, fie în localit`]i diferite.
◆ Strategia r`zboiului de uzur` este aplicat` de grup`rile teroriste con[tiente
c` într-o confruntare direct` cu ]inta nu au [anse, dar sper` c`, printr-o anume insisten]`
în ac]iuni, ]inta va ceda. Este o strategie preluat` din lupta de gheril` [i care poate duce
la confuzii în distingerea acestor dou` tipuri de “insurgen]i”, confuzii voite sau involuntare
existente în opinia unor state atunci când trebuie s` defineasc` fenomenul terorist.
◆ Terorismul expresiv. Din punctul lor de vedere, terori[tii, prin ac]iunile întreprinse,
nutresc speran]a c` vor înl`tura guvernele-]int` sau vor determina statele-]int` s` cedeze
revendic`rilor lor. Din aceast` perspectiv`, se poate spune c` terorismul ar putea fi considerat
o strategie ce implic` un plan de atingere a scopului politic. Cu toate acestea, în unele cazuri,
terorismul a reprezentat un r`spuns emo]ional f`r` scop strategic, de[i actele de violen]`
au fost duse la îndeplinire de c`tre un grup într-o manier` organizat` tactic. Acest lucru
ne determin` s` apreciem c` terori[tii pot fi considera]i mai degrab` ira]ionali, cel pu]in
din punctul de vedere al comportamentului lor politic. Motiva]ia dominant` care i-a împins
pe tineri s` devin` violen]i apar]ine mai degrab` domeniului emo]ional, nu celui al planific`rii
politice ra]ionale.
*
Am \ncercat ca, prin cele prezentate, s` reliefez faptul c`, pân` în prezent, metodele
folosite de terori[ti urm`resc crearea unui climat destabilizator. De regul`, ei nu au un plan
asupra a ceea ce au de f`cut în cazul c` survine o asemenea destabilizare. De aceea, lovesc
unde, când [i pe cine pot. Sau, altfel spus, “lovesc în orb, lovesc pentru a lovi”. Ei doresc
s` înlocuiasc` dialogul politic cu dialogul crimelor, s` transforme o societate politic` într-una
militar`, iar confrunt`rile teroriste s` ia locul confrunt`rilor politice. |nclin`m s` credem
c` [i acest aspect de haos în strategia terori[tilor constituie un impediment în identificarea
[i definirea terorismului ca fenomen în cadrul universului violen]ei politice. Atât timp cât
nu se [tie ce vor, c#t nu au un plan strategic, dar [i modalit`]i de îndeplinire a acestuia,
terorismul r`mâne un fenomen haotic [i ira]ional, o calamitate a societ`]ii [i o amenin]are
sfid`toare la adresa civiliza]iei.
În ceea ce prive[te succesul sau [ansele terori[tilor, acest aspect trebuie analizat
din mai multe unghiuri [i raportat la “scopul strategic” al acestora. Cert este un lucru,
[i anume, faptul c`, în unele situa]ii, atunci când terorismul a fost combinat cu lupta
de gheril` sau cu mi[c`rile mai ample de eliberare na]ional`, acesta a avut succes, îndeosebi
între anii 1940 [i 1960, când s-au destr`mat imperiile coloniale. Cu toate acestea, nu trebuie
s` facem confuzie între terorism [i lupta de gheril`. În asemenea cazuri, terorismul singur,
ca “form` de lupt`”, nu ar fi avut succes dac` nu-[i combina eforturile cu lupta de gheril`.
83
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Putem afirma deci c`, în astfel de situa]ii, lupta de gheril` a adoptat forme [i metode
teroriste [i nu terorismul a înglobat lupta de gheril`. Sunt singurele cazuri în care se poate
spune c` terori[tii [i-au atins scopul strategic final. În restul situa]iilor, ace[tia nu au avut
succes în atingerea scopului. {i totu[i, \n contextul unei lupte îndelungate, materializat`
printr-un [ir de ac]iuni subordonate scopului final, ac]iunile teroriste au avut uneori
un anumit succes, dac` le raport`m la elementele strategice men]ionate. Cu alte cuvinte,
în unele situa]ii, terorismul a câ[tigat una-dou` b`t`lii, dar nu [i r`zboiul.
Din acest punct de vedere trebuie privit terorismul ca surs` de riscuri la adresa
obiectivelor de importan]` deosebit`. Terori[tii [tiu c`, pentru a-[i atinge scopul, mai întâi
trebuie s` loveasc` anumite obiective-]int`, or aceste obiective, cu excep]ia cazurilor când
vor s` creeze haos, sunt alese dintre cele vitale sistemului respectiv. Pentru terori[ti,
o detona]ie la un obiectiv important, o r`pire, o deturnare sau ocuparea unei cl`diri etc.,
de[i nu acesta este scopul strategic final, constituie un succes, fie doar prin faptul c` î[i fac
publicitate, conform principiului “propagand` prin fapte”, chiar dac` ac]iunea respectiv`
se finalizeaz` în mod tragic pentru ei. Rare sunt cazurile ac]iunilor teroriste în mediul rural
[i lipsesc cu des`vâr[ire (deocamdat`) cele de teren sau mediu nepopulat. Terori[tii lovesc
acolo unde îl “doare” pe adversar [i acolo unde sunt posibilit`]i ca ac]iunile lor s` fie
popularizate, s`-[i fac` propagand`.
|n opinia mea, [i aspectul de “revendicare” a unei ac]iuni teroriste nu se face decât
în scopuri propagandiste. Spre deosebire de un criminal de rând, care face tot posibilul
s`-[i ascund` identitatea, terori[tii, dimpotriv`, la scurt timp dup` actul s`vâr[it,
se “autodenun]`”, [i aceasta numai pentru a atrage aten]ia opiniei publice c` ei exist`,
ac]ioneaz` [i vor continua s` o fac` dac` autorit`]ile statului nu le îndeplinesc revendic`rile.

BIBLIOGRAFIE
1. BUSH G. Introducere la Terorist Group Profiles, Washington DC, US, GPO, 1988.
2. IVIANSKI, Z. Revolutiona and Terror. Tel Aviv, Yair Publications, 1989, p. 274 (Traducere
din limba ebraic`).
3. MARIGHELLA, C., în Mallin, nota 25, p. 111.
4. BECHOR, G. Lexicon of the PLO. Tel Aviv, Ministry of Defense Publishing House, 1991, p. 279.
(Traducere din limba ebraic`).

84
EVOLU}II ALE RISCURILOR
{I AMENIN}~RILOR
LA ADRESA INTERESELOR
NA}IONALE ALE ROMÂNIEI
Colonel Octavian DUMITRESCU

Mediul de securitate
Complexitatea fenomenelor geopolitice mai important` ca oric#nd o scurt` analiz`
[i geostrategice, dinamismul schimb`rii a evolu]iei probabile a mediului de securitate
acestora la cump`na dintre secole demon- la nivel global, regional [i din zona de proxi-
streaz` multitudinea [i varietatea proceselor mitate a ]`rii noastre, precum [i a unora
de rea[ezare a raportului de for]e pe plan dintre factorii de risc ce se manifest` în acest
mondial [i regional, de redefinire a arhitec- cadru.
turii globale de securitate pentru mileniul La nivel global, mediul de securitate
trei. Se pare c` unele tendin]e de evolu]ie r`mâne complex [i dinamic, cu evolu]ii
împing societatea omeneasc` spre multipo- aparent contradictorii [i cu surprize de mari
laritate, altele c`tre unipolaritate sau o uni- propor]ii. Astfel, apari]ia unor noi actori
polaritate nuan]at`. Deocamdat`, este cert globali de securitate, cum sunt China, India,
c` fenomenul de globalizare din planul Iranul, Irakul [i, de ce nu, Pakistanul, al`turi
economic [i cel financiar a cuprins [i dome- de actorii non-statali cu veleit`]i globaliste,
niul securit`]ii, chiar în intimitatea compo- cum sunt unele organiza]ii teroriste înc`
nentelor militare ale acestuia. neb`nuit de dezvoltate [i de eficiente, face
Evenimentele din septembrie 2001, tot mai pu]in predictibil mediul de securitate
din Statele Unite ale Americii, precum [i pentru urm`toarele decenii. Este posibil, de
ac]iunile militare antiteroriste din Afganistan exemplu, s` creasc` rolul unor state ca super-
aduc din nou în prim-planul dezbaterilor puteri mondiale, în jurul c`rora s` graviteze
teoretice, dar nu numai, problematica puterile mondiale aliate sau cele interesate
fizionomiei conflictelor din mileniul trei, de realizarea acelora[i obiective, în detrimentul
în special a celor cu caracter asimetric [i, organismelor interna]ionale de securitate,
mai ales, a procedeelor de r`spuns, ale c`ror solu]ii la problemele globale sunt
de prevenire [i contracarare a acestor tot mai pu]in eficiente [i greu de implementat.
fenomene. În acest context, consider c` este Este la fel de posibil ca, într-o conjunctur`
85
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
diferit` de cea de pân` mai ieri, s` apar` Europene în domeniul securit`]ii regionale,
o nou` variant` de asociere la acest nivel, poate chiar al securit`]ii globale, ceea
determinat` de evolu]iile, de asemenea ce ar putea determina accelerarea proce-
globaliste, ale unor fenomene prea pu]in selor de creare [i opera]ionalizare a instru-
luate în seam` la scar` global`, ca terorismul, mentelor militare ale acesteia, cunoscute
migra]ia popula]iilor sau accesul la resurse deja sub forma planurilor, unele aflate chiar
vitale (ap`, energie), condi]ii normale în curs de implementare.
de mediu, ceea ce ar putea da na[tere Apropierea relativ` a zonei central
la organisme mondiale specializate, [i est-europene de cea a Orientului Mijlociu
mai eficiente, cu pârghii puternice de influen- [i a Asiei Centrale, spa]ii care au c`p`tat
]are a evolu]iei domeniilor de referin]`, o importan]` global` în contextul eveni-
inclusiv for]a armat`. mentelor din anul 2001, ar putea favoriza
La nivel regional, este posibil ca pro- cre[terea importan]ei, pentru NATO [i UE,
cesele actuale de tranzi]ie geopolitic` a statelor cu pozi]ii geostrategice semni-
[i geostrategic` prezente în Europa, ficative, ca cele din Balcani, Asia Mic` sau
inclusiv în zona sa central` [i de est, s`-[i din nordul Africii. Concomitent, aceste eve-
urmeze evolu]ia predictibil`, atât în plan nimente au readus în aten]ia lumii ]`rile
economic, cât [i în cel al securit`]ii, con- din spa]iul ex-sovietic, în care Rusia de]ine
cretizate în pricipal prin l`rgirea Uniunii o influen]` real` special`, spa]iu care este
Europene [i a Alian]ei Nord-Atlantice. foarte posibil s` dobândeasc` relevan]`
De asemenea, este posibil ca aceste procese mondial`, cel pu]in în planul securit`]ii.
s` fie influen]ate substan]ial de evolu]ia unor Pozi]ia favorabil`, dar înc` nuan]at`, a Rusiei
fenomene globale. Marcate de evenimen- în problema luptei împotriva terorismului,
tele incalificabile de la 11 septembrie 2001, de a se al`tura eforturilor mondiale
majoritatea statelor europene, membre îndreptate în acest scop, are [i o semnifica]ie
sau nemembre ale NATO, popula]ia îns`[i, geopolitic` aparte, aceea c` este dispus`
[i-au manifestat oficial dorin]a politic` s` se al`ture fo[tilor adversari ai acestor
de a se al`tura eforturilor mondiale evenimente; aceast` schimbare de atitudine
de eradicare a terorismului. Aceast` nu are numai menirea s` definitiveze ceea
atitudine poate duce la înt`rirea Alian]ei ce nu a putut rezolva Rusia în Afganistan,
Nord-Atlantice, la gr`birea primirii de noi la sfâr[itul secolului trecut (chiar dac`, par]ial,
membri sau, dimpotriv`, la cristalizarea acest lucru s-a datorat [i viitorilor alia]i,
unei noi organiza]ii europene de securitate, americani), ci ar putea s` duc` la redobân-
a[a cum este foarte posibil ca aceste direa rolului de]inut de defuncta Uniune
responsabilit`]i s` fie asumate de c`tre Sovietic` în aceast` zon`. Oricum, Rusia
Organiza]ia pentru Securitate [i Cooperare ar putea controla aceast` parte a lumii chiar
în Europa, al c`rei rol la nivel regional, [i numai prin simpla prezen]`, în structurile
în ultimul deceniu, s` recunoa[tem, s-a dimi- de decizie politic` [i militar` ale statelor
nuat în favoarea NATO. De asemenea, respective, a unor persoane formate [i pro-
aceast` nou` conjunctur` poate fi favorabil`, movate de fostele structuri sovietice, a c`ror
la fel de bine, cre[terii rolului Uniunii fidelitate fa]` de noile sisteme nu poate fi
86
Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
pus` la îndoial`, dar care nu se pot rupe întreaga arie central [i est-europen`
complet de trecutul nu foarte îndep`rtat. în condi]ii de insecuritate pe termen mediu
[i lung, demersurile organismelor inter-
La nivel local, mediul de securitate
na]ionale de securitate conferind stabilitate
din zona de proximitate a României
numai pe termen scurt. Evolu]ia din ultimii
continu` s` fie afectat de procesele globale
ani [i cea previzibil` pentru urm`torii ani
[i regionale atât în sens pozitiv, cât [i în sens a proceselor dezintegra]ioniste din spa]iul
negativ. În primul rând, faptul c`, la nivel ex-sovietic fac ca starea de securitate din
european, procesul economic de integrare spa]iul de interes strategic al ]`rii noastre
a fost dep`[it ca ritm de cel al securit`]ii s` fie aparent echilibrat`, dar sensibil`
creeaz` noi probleme în celelalte planuri la schimb`ri bru[te [i radicale, de orice natur`.
(social, demografic, financiar, tehnologic Aceast` fragilitate a echilibrului [i stabilit`]ii
etc.) [i favorizeaz` adâncirea decalajelor din zona de proximitate a României spore[te
existente anterior. Concomitent, evolu]ia efectele evolu]iilor din mediul global [i regio-
nefavorabil` a situa]iei fostelor conflicte nal de securitate, favoriz#nd ac]iunea factorilor
din spa]iile ex-iugoslav [i ex-sovietic men]in de risc [i a pericolelor de orice natur`.

Evolu]ia vulnerabilit`]ilor
sistemului de securitate na]ional`
În condi]iile unui mediu de securitate considerate conflicte majoritar etnice,
fragil, dar dinamic, cu componente [i tendin]e cu obiective [i ac]iuni specifice, s-a r`spuns
de evolu]ie pozitive [i negative, ale persis- cu m`suri relativ clasice, bazate pe prin-
ten]ei unor riscuri [i amenin]`ri concrete, cipii [i reguli specifice conflictului militar,
amplificarea influen]ei acestora asupra st`rii a c`ror adaptare nu a avut efectele a[teptate,
de securitate a ]`rii noastre determin` unele urm`ri situ#ndu-se chiar la polul opus.
cre[terea gradului de vulnerabilitate Desigur, intensitatea mic` a acestora
a societ`]ii române[ti fa]` de aceste nu determin` îngrijorarea cancelariilor
occidentale, dar evolu]ia lor demonstreaz`
fenomene. Procesele de tranzi]ie în plan
faptul c` aria afectat` se extinde, treptat,
economic, social, militar, tehnologic, infor-
num`rul [i complexitatea problemelor
ma]ional etc. fac [i mai vulnerabil sistemul
nerezolvate se amplific`, a celor nou ap`rute,
de securitate na]ional`.
fa]` de cele rezolvate, concomitent cu diver-
Dintre riscurile cele mai acute la adresa
sificarea periculoas` a formelor pe care
securit`]ii na]ionale, o importan]` aparte acestea le pot îmbr`ca.
o are existen]a, în proximitatea României, Întreb`rile retorice relativ la aceste
a unor conflicte înc` nesolu]ionate sau latente, conflicte, ar putea fi: Unde se opre[te
a c`ror evolu]ie, \n ultimii ani, a demonstrat aria de manifestare a convulsiilor etnice
complexitatea proceselor aflate în curs sau etnico-religioase ? Unde este viitoarea
de desf`[urare, precum [i ineficien]a unor zon` spre care se extinde acest gen
m`suri. În acest sens, constat`m c`, atât de conflict ?
în cazul conflictelor din spa]iul ex-iugoslav, De[i natura unor conflicte din zona
cât [i al celor din spa]iul ex-sovietic, de proximitate a ]`rii noastre include
87
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
[i aspecte ideologice sau economice, ipotetic la stare de conflict, a avut loc în con-
de influen]` geostrategic`, rela]ionate di]ii complexe, dintre care a[ men]iona:
cu accesul la resurse strategice [i controlul • nu au fost identifica]i indicii de evolu]ie,
c`ilor de acces c`tre acestea, în general, de trecere de la o stare la alta a acestui factor,
m`surile luate pentru stingerea conflictelor care s` prevesteasc` o asemenea complexi-
respective, atât în spa]iul ex-sovietic, tate [i gravitate a atacului terorist;
cât [i \n cel ex-iugoslav, au vizat, în principal, • planificarea [i preg`tirea ac]iunii,
folosirea for]ei, ceea ce a afectat numai pe cât de diabolic`, pe atât de complex`,
efectele conflictelor, cauzele reale per- s-au f`cut în timp îndelungat, probabil de c`tre
sistând în majoritatea situa]iilor. Acest fapt un num`r limitat de persoane [i din locuri
ne îndrept`]e[te s` credem c` evolu]iile, diferite, dar cu implicarea unui num`r
cel pu]in pe termen scurt, nu pot fi pozitive mai mare de executan]i [i a unui sprijin
decât în m`sura în care contracararea logistic [i financiar minu]ios [i consistent;
acestora va fi adecvat`, îndreptat` spre • modalit`]ile de ac]iune au fost complet
înl`turarea cauzelor. noi, ca amploare, loc [i moment;
Efectul existen]ei acestor focare • atacul a vizat, pe lâng` provocarea
de conflict armat asupra st`rii de securitate de pierderi umane [i materiale uria[e, lovirea
a României este atât de important încât simbolurilor puterii economice, militare
trebuie luat în seam` permanent [i în [i politice ale societ`]ii americane;
întreaga sa complexitate, inclusiv pentru • surprinderea realizat` de atacatori
restructurarea [i modernizarea armatei. a fost maxim`; de[i societatea american`
Desigur, cea mai eficient` solu]ie de contra- a demonstrat un grad ridicat de preg`tire
carare a acestor posibile evolu]ii se reg`- [i organizare a lichid`rii urm`rilor unei
se[te în implicarea direct` a ]`rii noastre asemenea catastrofe, capacitatea de pre-
în procesele interna]ionale de rezolvare venire [i interzicere a desf`[ur`rii acestui
pe cale pa[nic` a acestor conflicte, ca factor gen de ac]iuni a fost [i r`mâne totu[i
de stabilitate, în al`turarea la eforturile insuficient`;
comunit`]ii interna]ionale [i la cele ale orga- • confiden]ialitatea [i conspirativitatea
nismelor de securitate, domenii în care de care au dat dovad` to]i cei implica]i
România a dovedit permanent c` este au fost simple în concep]ie, dar, probabil,
un factor activ [i eficient, inclusiv pe timpul aproape perfecte, din moment ce a fost
cât a de]inut pre[edin]ia OSCE, precum surprins` întreaga omenire;
[i prin ofertele prezentate organismelor • atacul s-a executat f`r` o perioad`
europene [i euroatlantice de securitate, de negocieri, nu a fost revendicat [i nu
prin participarea cu efective [i tehnic` spe- a avut revendic`ri;
cific` la multe dintre opera]iile multina]ionale. • evenimentele au fost transmise
Un alt factor de risc cu efecte directe în direct, prin intermediul televiziunii,
asupra intereselor na]ionale de securitate în întreaga lume, efectele psihologice fiind
ale României, revenit în actualitate în urma astfel maximizate, teroarea atingând
evenimentelor din 11 septembrie 2001, cote inimaginabile atât în zona atacului
este terorismul. Evolu]ia direct`, pu]in propriu-zis [i în Statele Unite ale Americii,
predictibil` în urm` cu câteva luni, de la risc cât [i pe tot globul.
88
Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
Analizele efectuate ulterior au dus la adresa securit`]ii [i capacit`]ile for]elor
la concluzia c` fenomenul terorist cunoa[te armate de a le face fa]`, nu apare aproape
evolu]ii f`r` precedent [i c`, prin aceste deloc o diminuare a pericolelor poten]iale.
evenimente, a trecut de la faza de ac]iune Ca urmare, reac]ia comunit`]ii interna]ionale
la cea de opera]ie propriu-zis`, cu obiective trebuie s` fie pe m`sur`, s` asigure
majore, înc` în curs de elucidare. Unii poli- contracararea unor evolu]ii periculoase
ticieni [i speciali[ti sunt de p`rere c` aceste ale fenomenului [i realizarea unui sistem
evenimente marcheaz` debutul real eficient – na]ional [i interna]ional – care
al mileniului trei. Pe de alt` parte, prin ata- s` duc`, în final, la eradicarea acestui flagel.
curile din Statele Unite ale Americii, Acest proces antiterorist trebuie s` includ`
fenomenul nu mai are conota]ii strict atât componentele de sc`dere a vulnera-
politice sau religioase, el a c`p`tat bilit`]ilor societ`]ii moderne, cât [i compo-
amploare [i complexitate mult mai mari, nentele de contracarare a acestui gen
declan[ând conflictul între societatea de ac]iuni, ceea ce ar presupune, în prim`
democratic`, deschis`, u[or penetrabil` urgen]`, reanalizarea priorit`]ilor
[i societatea închis`, cu ac]iuni din umbr`, de securitate la nivel global [i regional,
conspirative. reconsider`ri conceptuale – redefinirea
În acest context, este de a[teptat conceptului de securitate (l`rgirea,
ca [i alte organiza]ii teroriste s` adopte completarea acestuia) [i a componentelor
acest model de ac]iune sau s`-l perfec]io- tradi]ionale, inclusiv în planul realiz`rii
neze, atacul terorist devenind tot mai alian]elor, a competen]elor organismelor
distructiv, f`r` limite morale, umane ori interna]ionale [i regionale de securitate,
tehnologice. Este suficient s` amintim a rela]iilor interna]ionale în general
doar imitarea, în primele zile ale anului 2002, [i a[ezarea acestora pe baze mai realiste,
a atacului terorist din 11 septembrie 2001, f`r` excluderea statelor aparent neimpor-
de c`tre un admirator al lui Osama ben Laden, tante, slab dezvoltate ori a unor organiza]ii
care a intrat cu un avion sportiv într-un bloc nestatale.
din SUA. Se poate prevedea c` fenomenul Traficul ilicit de armament, materiale
terorist va evolua spre ac]iuni prin sur- strategice ori mijloace de distrugere în mas`
prindere asupra unor obiective punctuale, a cunoscut, în ultimii ani, o amploare
dar esen]iale, vitale, de mare valoare neb`nuit`, având posibile urm`ri asupra
(moral`, cultural`, economic` etc.), cu efecte interesului na]ional, îndeosebi în coroborare
importante în planul manipul`rii psihologice cu efectele traficului de droguri [i persoane,
ori pentru destabilizarea social`, ac]ionând, toate acestea fiind rezultatul activit`]ii
de regul`, din interior spre exterior, folosind re]elelor teroriste, mafiote [i al crimei
infrastructura victimei ori a altor state organizate. Acest complex de factori de risc
din zon`, în toate mediile de confruntare a g`sit în ]ara noastr` [i în zona de proxi-
(terestru, aerian, naval, cosmic ori infor- mitate, cu un deceniu în urm`, condi]ii
ma]ional). prielnice de amplificare, date fiind
Concomitent, constat`m c`, în ciuda vulnerabilit`]ile unei societ`]i aflate
evolu]iilor tehnologice [i doctrinare pozitive, în tranzi]ie, cu structuri ale administra]iei
destinate concordan]ei dintre provoc`rile de stat [i cu un sistem legislativ democratic
89
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
în curs de cristalizare, având concomitent atât în plan juridic, cât [i în aplicarea
în aten]ie [i tendin]ele de expansiune prevederilor legisla]iei în vigoare, ceea
a acestor fenomene din spa]iile orientale ce începe s` se simt` în via]a de zi cu zi.
în care nu se mai puteau dezvolta. Din p`cate, Dar, nivelul de periculozitate la care s-a ajuns,
evolu]ia acestor amenin]`ri a fost [i r`mâne în special în privin]a traficului de droguri
ascendent`, favorizat` [i de vulnerabilit`]ile [i materiale periculoase, a jafurilor armate
societ`]ii române[ti, de sensibilitatea [i tâlh`riilor, imigra]iei ilegale ori fraudelor
[i fragilitatea noilor institu]ii, de chiar bancare constituie o amenin]are real`
procesele de tranzi]ie, precum [i de unele la stabilitatea intern`, lini[tea social`,
sl`biciuni specific române[ti, care ]in siguran]a vie]ii [i a persoanei, uneori chiar
deja de istoria [i tradi]iile poporului român. la adresa ordinii constitu]ionale. Desigur,
Complexitatea proceselor specifice concomitent au fost perfec]ionate atât cadrul
perioadei de tranzi]ie este demonstrat` legislativ, cât [i activitatea institu]iilor statului
[i de evolu]ia nehot`rât`, uneori sinuoas` responsabile de implementarea acestuia,
sau neconving`toare a institu]iilor precum [i colaborarea cu alte state pentru
fundamentale ale statului român, dintre stoparea [i eradicarea acestui flagel, fapt
care armata, poli]ia ori serviciile speciale constatat [i de institu]iile europene [i mate-
au o importan]` crucial` pentru protejarea rializat în diferite programe (în ridicarea
interesului na]ional. Tocmai acest aspect obligativit`]ii vizelor sau în alte moduri).
a constituit, continu` s` constituie vulne- Deschiderea pe care aceste institu]ii o au,
rabilitatea care a f`cut posibil` proliferarea, în ultimul timp, fa]` de ]ara noastr` sunt
în interiorul teritoriului na]ional [i al societ`]ii dovezi de necontestat în acest sens.
române[ti, a complexului de factori de risc Relativ la contribu]ia posibil` a armatei
amintit mai sus, afectând starea de securitate noastre la diminuarea [i eliminarea acestor
a ]`rii noastre. Reforma institu]iilor amintite, riscuri, se constat` capacitatea tot mai mare
de altfel absolut necesar`, a debutat dup` de adaptare la cerin]ele ce se pun în fa]a
prea multe c`ut`ri [i cu prea pu]ine ori armatelor ]`rilor occidentale, atât în ceea
ineficiente solu]ii, rezultatele dorite s-au l`sat ce prive[te structura [i înzestrarea unit`]ilor
mult a[teptate sau, în unele privin]e, [i subunit`]ilor, cât mai ales în leg`tur`
nu au ap`rut înc`, ceea ce a erodat credibi- cu preg`tirea structurilor militare pentru
litatea acestora, pe de o parte, creând, participarea la misiuni multina]ionale
pe de alt` parte, vulnerabilit`]i suplimentare. moderne, destinate combaterii acestor
Acest fenomen a dus, la rândul s`u, factori de risc. În acest sens, amintim
la reproiectarea [i reluarea, de mai multe constituirea unor unit`]i specializate pentru
ori, a proceselor de restructurare [i moder- participarea la opera]ii multina]ionale
nizare, inclusiv în ceea ce prive[te armata, ori în rela]iile civili – militari (CIMIC),
fapt ce a f`cut ca acestea s` nu fie înc` a elementelor de conducere, comunica]ii
finalizate în totalitate. [i logistic` adecvate acestui gen de misiuni,
Evolu]ia tot mai periculoas` a acestui precum [i implicarea unor componente
grup de amenin]`ri – mai semnificativ` din for]ele aeriene [i navale care, ini]ial,
fiind tratarea lor împreun` – a determinat, au contribuit la desf`[urarea, pe diverse
în ultimul an, luarea unor m`suri mai hot`râte, teatre de ac]iuni, a contingentelor române[ti,
90
Opinii • Argumente • Certitudini • Perspective
în prezent fiind în m`sur` s` participe evolu]iei riscurilor [i amenin]`rilor la adresa
de sine st`t`tor. intereselor na]ionale ale ]`rii noastre,
Trebuie men]ionate, de asemenea, a modului \n care acestea se manifest`
modernizarea [i adaptarea permanent` în contextul mediului de securitate, în plan
[i oportun` a proceselor de formare a perso- interna]ional [i în plan intern, deopotriv`.
nalului, de toate categoriile [i la toate Rezultatele supravegherii, ca [i concluziile
nivelurile, cu forme [i tematici specifice desprinse trebuie permanent comparate
preg`tirii [i desf`[ur`rii acestor misiuni. cu situa]iile anterior depistate pentru a fi
Desigur, procesele de restructurare
identificate direc]iile [i orient`rile evolu]iei
[i modernizare a armatei noastre pentru
acestora, stadiul de periculozitate atins
a corespunde cerin]elor opera]ionale
ori momentul \n care astfel de amenin]`ri
determinate de astfel de riscuri [i amenin]`ri,
se transform` în pericol iminent, precum
în special de cele asimetrice, sunt departe
[i, la fel de posibil, apari]ia altor riscuri
de a fi încheiate, acestea presupun#nd
eforturi conceptuale [i materiale consi- [i amenin]`ri. Indiscutabil, aceasta este
derabile, sus]inute de bugete corespun- datoria factorilor de decizie [i a speciali[tilor,
z`toare, precum [i coeren]` în folosirea în aceea[i m`sur`, pentru a putea proiecta
oportunit`]ilor [i facilit`]ilor oferite [i construi cele mai eficiente elementele
de armatele ]`rilor membre ale NATO de contracarare [i pentru a preveni orice
[i de Alian]a îns`[i. modalitate de surprindere, la orice nivel
În acela[i context, la fel de important` opera]ional [i în orice domeniu al securit`]ii
r`mâne [i preocuparea pentru monitorizarea [i ap`r`rii na]ionale.

BIBLIOGRAFIE
***Strategia militar` a României, Editura Militar`, Bucure[ti, 2000, p. 10-12.
***Doctrina pentru opera]iile întrunite multina]ionale, Bucure[ti, 2001, p. 10-11.
***Asymmetrical Warfare and Transnational Threat: Relearningthe Lessons from Vietnam,
c`pitan (marin`) D.W. Craig, Cursul avansat de studii militare, Colegiul FA ale Canadei,
2001 (internet).
***The Strategic Implications of Terrorism, Paul Wilkinson, 2001 (internet).

91
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

METODA POTENTIALELOR
, DE LUPTÃ
– teorie modernã a luptei si
, operatiei
, –
General de brigad` dr. Gheorghe BALABAN

P
reocup`rile pentru dimensiunea cantit`]ii, \n studiile despre r`zboi, deriv`,
\n mod natural, din deprinderea pe care o au militarii de carier` \n a opera
cu cantit`]i pentru o evaluare c#t mai realist` a [anselor lor de succes \n lupt`.
De[i dovezi ale acestei preocup`ri pot fi g`site \nc` din antichitate, totu[i, despre o abordare
sistematic` apt` s` duc` la ob]inerea unor instrumente efective de analiz`, bazate pe rela]ii
cantitative, nu poate fi vorba dec#t \ncep#nd cu secolul trecut, o dat` cu apari]ia, \n anul1914,
a celebrelor ecua]ii ale lui Lanchester.
|n esen]`, aceste ecua]ii prezint` rapoartele pierderilor pentru dou` for]e opuse
\n dou` situa]ii de lupt`, [i anume, prima, atunci c#nd una sau ambele p`r]i au doar o infor-
ma]ie general` despre localizarea celuilalt, [i cea de-a doua, c#nd una sau ambele p`r]i
au informa]ii exacte despre localizarea celuilalt.
Aceste dou` condi]ii au fost exprimate de Lanchester \n dou` sisteme de ecua]ii
diferen]iale care dau ratele de modificare \n timp a for]elor de artilerie ale celor dou` p`r]i
(cu alte cuvinte, efectul pierderilor). Dar, a[a cum au demonstrat-o lucr`rile lui Daniel
Willard [i Janice Fain, ecua]iile lui Lanchester furnizeaz` rate de pierderi realiste numai
atunci c#nd se cunosc valorile capacit`]ii de lupt` ale celor dou` p`r]i (organizarea de lupt`
a p`r]ilor; poten]ialul de foc al p`r]ilor opuse; capacitatea de manevr` [i disponibilitatea
p`r]ilor). Toate acestea reflect` majoritatea variabilelor de lupt` care influen]eaz` o anumit`
angajare.
{i \n aceast` abordare, modelul luptei, prefigurat de Lanchester [i aprofundat de Rufus
Isaacs, este reprezentat tot de un sistem de dou` ecua]ii diferen]iale care descriu ratele
de modificare \n timp a for]elor celor dou` p`r]i. Teoria jocurilor diferen]iale rezolv`,
\n principiu, problema optimiz`rii strategiei ce trebuie adoptat` \n decursul r`zboiului,
dar validarea modelului este \nc` o problem` nerezolvat`.
O alt` modalitate de abordare cantitativ` a luptelor, care se bucur` de o larg` acceptare
\n studiile de prognoz` ale unor lupte ipotetice, efectuat` dup` cel de-al doilea r`zboi mondial,
\n special dup` apari]ia c`r]ii lui Morse [i Kimball, este aceea care are la baz` metodele
cercet`rii opera]ionale (cercetarea opera]iilor). |n esen]`, aceste metode pornesc
de la rezultatele testelor [i ale evalu`rilor armamentului modern [i, cu ajutorul lor,
se construiesc modele matematice [i teoretice bazate pe combinarea teoriei jocurilor
cu prognoza tendin]elor. O caracterizare ampl` a deficien]elor care sunt legate
de o astfel de modalitate de abordare a fost dat` de un specialist \n cercetare opera]ional`,
J.A. Stockfish, de la corpora]ia RAMD, \ntr-un studiu ap`rut \n anul 1975, intitulat “Modele,
92
Dezvolt`ri teoretice
date [i r`zboi: o critic` a studiului asupra for]elor conven]ionale”. |n esen]`, acestea
sunt urm`toarele:
• munc` empiric` neadecvat` at#t \n testarea opera]ional`, c#t [i \n studierea r`zboaielor
trecute;
• utilizarea unor concepte gre[ite privind indicii capacit`]ii de foc, care sunt folosite
ca intr`ri empirice pentru modelele create;
• utilizarea unor modele detaliate neverificate sau doar par]ial verificate.
De aceea studiul conchide: “Dac` nu se vor \mbun`t`]i [i definitiva studiile empirice
[i testarea opera]ional`, utilizarea unor modele detaliate care s` trateze angajarea
unor for]e puternice are o valoare limitat` pentru analiza r`zboaielor conven]ionale”
[i men]ioneaz` c`, pe viitor, “trebuie depuse eforturi deosebite pentru a generaliza experien]a
dob#ndit`, a dezvolta metodele matematice [i a le utiliza la studiul multilateral al situa]iilor
complexe ce apar pe c#mpul de lupt`”.
Principala critic` adus` modelelor ac]iunilor de lupt` ob]inute prin metodele cercet`rii
opera]ionale este c` aceste modele se bazeaz` \n prea mic` m`sur` pe datele experimentale,
practice, pe care le ofer` istoria r`zboaielor, \ntruc#t speciali[tii \n cercetare opera]ional`
resping din principiu ideea potrivit c`reia un model ce se bazeaz` pe trecut poate fi adaptat
armamentului modern astfel \nc#t el s` poat` prognoza rezultatele unor lupte viitoare.
|n pofida schimb`rilor calitative ale armelor moderne (tancuri, artilerie, avia]ie etc.)
[i a apari]iei tehnologiilor, analiza istoric` ofer` \nc` un punct de plecare util \n aprecierea
c#mpului de lupt` modern. Este cazul abord`rii pe baz` de modelare pe computer
a a[a-numitei metode a poten]ialului de lupt` (1988-1995) descris` de V.N.Tsygichko.
Normele rezultate din experien]a celui de-al doilea r`zboi mondial trebuie readaptate
pe baza r`zboaielor locale (Falkland, Liban, Golful Persic), ]in#nd cont de perfec]ionarea
performan]elor sistemului de arme. La nivel tactic, de exemplu, duelul dintre tancuri
[i armele antitanc trebuie luat \n seam` pentru a asigura o apreciere c#t se poate de realist`
a capacit`]ilor de lupt` ale oric`rei armate.
|n cazul ratei zilnice a pierderilor \n oameni, \ntr-un r`zboi conven]ional, rezult`
c` cel ce-al doilea r`zboi mondial poate oferi \nc` cea mai proast` statistic`. Dup` cum
se sugera \ntr-un material g`sit \n “Voro[nirov Lectures ...” (Wordak, 1989), media zilnic`
de 1,2-1,5% la nivelul armatei a fost folosit` de planificatorii sovietici pentru un atac posibil
\mpotriva Occidentului.
A fost admis, \n egal` m`sur`, at#t de planificatorii estici, c#t [i de cei occidentali, faptul
c` pierderile \n blindate ar fi \n jur de 5-8% la nivelul diviziei. Aceasta corespunde la aproximativ
20-25% pentru atacurile unui batalion cu o superioritate de 2,5:1, dup` cum se men]ioneaz`
\n literatura militar` sovietic`.
Ritmul de \naintare la nivel operativ trebuie s` fie reexaminat, lu#ndu-se \n considera]ie
mobilitatea sporit` a armatelor moderne [i natura terenului. Dup` cum se men]ioneaz`,
pretutindeni terenul deluros [i mun]ii r`m#n un obstacol serios, \n ciuda capabilit`]ilor
de transport aerian care nu existau sau abia dac` existau \n timpul celui de-al doilea r`zboi
mondial. Terenul accidentat [i num`rul limitat de direc]ii (axe) de \naintare reduc adesea
superioritatea atacatorului \n propor]ie de 2-3:1. Aceasta \nseamn` c`, \n astfel de terenuri,
\n cazul unei ap`r`ri mobile [i bine organizate, ritmul de \naintare al atacatorului
va fi mai redus, \n mod inevitabil, dec#t pe un teren deschis.
93
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Din punct de vedere istoric, conceptul de poten]ial de lupt` poate fi g`sit la finele
anilor ‘50, c#nd Armata Sovietic` avea nevoie de mijloace pentru a calcula [i a compara
eficacitatea diferitelor sisteme de arme, cum ar fi tancurile, tunurile [i avioanele.
Aceste informa]ii erau necesare pentru a determina o corelare a for]elor – un element
central \n alc`tuirea planurilor operative, care e legat direct de num`rul de parametri
ai c#mpului de lupt`, cum ar fi rata pierderilor [i ritmul de \naintare.
Date fiind varietatea de sisteme de arme [i specializarea lor tot mai mare pe c#mpul
de lupt`, devenise imposibil` determinarea corel`rii per total a for]elor plec#nd de la o core-
lare individual`. De aceea era nevoie de o singur` m`sur` cantitativ` pentru a compara
for]ele existente la nivel operativ. Experien]a [i intui]ia sugerau c` un asemenea indicator
exista, dar c` trebuia descoperit. Se accepta, de asemenea, c` rezultatul opera]iei depinde
de corelarea for]elor, iar diferi]ii parametri ai c#mpului de lupt` ar putea fi dedu[i din aceasta.
Ca atare, aceast` abordare ar fi oferit planificatorilor posibilitatea de a stabili “pachetul”
de for]e necesare pentru a ob]ine succesul \n ni[te limite acceptabile.
Primul autor al noului mod de abordare nu este cunoscut, dar se pare c` este vorba
de un rezultat al eforturilor colective. |n esen]`, metoda poten]ialurilor de lupt` admite
c` diferitele tipuri de sisteme de arme pot fi comparate unul cu cel`lalt pe baza influen]ei
lor asupra rezultatului luptei. Aceasta \nseamn` c` fiec`rui tip de arm` i se poate subscrie
un coeficient relativ sau absolut pentru a descrie contribu]ia individual` a acesteia \n condi]iile
date ale c#mpului de lupt`.
Poten]ialurile forma]iunilor sau ale grupurilor de for]e a dou` p`r]i, A [i B,
pot fi exprimate linear, astfel:
i=l i=J
PA = XiCi [i PB= XjCj (1)
i=1 j=1

iar corela]ia for]elor este dat` de raportul PA/PB.


Cantit`]ile Xi [i Xj reprezint` num`rul de arme de tip “i” [i “j” ale p`r]ilor A [i B,
cu poten]ialurile corespunz`toare de lupt` Ci [i Cj, iar I [i J sunt numerele diferitelor tipuri
de arme ale celor dou` p`r]i. De exemplu, dac` se consider` tancurile, tunurile, armele
ghidate antitanc [i avioanele de partea A, I = 4; dac` partea B are \n plus [i elicoptere
de lupt`, J = 5.
Determinarea diferitelor poten]ialuri de lupt` Xi [i Xj a fost [i a r`mas punctul crucial.
A fost desf`[urat` o varietate de moduri de abordare, ca metodele “expert” sau compararea
sistemelor perechi, cum ar fi, de exemplu, armele tanc, antitanc etc.
Pe baza unor informa]ii – caracteristicile tehnice [i tactice ale sistemelor de arme;
structura [i planurile for]elor p`r]ilor A [i B; caracteristicile geografice ale teatrului
de ac]iuni militare etc., modelul simuleaz` dezvoltarea unei opera]ii date, ambele p`r]i
fiind preg`tite complet pentru lupt` \nc` de la \nceput. Principalii indicatori de succes
sau de e[ec sunt pierderile suferite de ambele p`r]i [i deplasarea liniei frontului (FEBA).
Poten]ialurile de lupt` sunt determinate de num`rul variabil, succesiv, de arme
de fiecare tip de cca 5%, to]i ceilal]i parametri fiind p`stra]i constan]i [i prin aprecierea
influen]ei acestora asupra rezultatului opera]iei.
94
Dezvolt`ri teoretice
Studierea interac]iunii dintre sistemele de arme relev` influen]a mediului tactic asupra
eficien]ei acestora. Acest lucru este ilustrat, de exemplu, de duelul dintre armele ghidate
antitanc (ATGW) [i tancuri, analizate \n detaliu pretutindeni [i \nsumate \n tabel.
Eficien]a ATGW la nivel tactic Astfel de date rezultate
Raportul tancuri – ATGW 2 : 1 2,5 : 1 3 : 1 4 : 1 5 :1 prin modelare [i bazate pe per-
Eficacitatea per ATGW 1,8 1,7 1,5 1,0 0,4 forman]ele tehnice ale sistemelor
de arme sunt, \n general, confirmate de \ncerc`rile pe teren cu sisteme laser. Dup` cum
se arat` \n tabel, eficien]a ATGW se modific` \n func]ie de raportul de tancuri pe ATGW,
care implic` faptul c` nu se poate stabili o valoare fix` a performan]ei unei arme date.
Acela[i lucru se aplic` la poten]ialul lor de lupt`, cele dou` fiind legate. Totu[i, aceast`
varia]ie a eficacit`]ii ATGW se reduce atunci c#nd se trece la nivel operativ.
Dar, pentru a aprecia gradul de reu[it` al unei opera]ii, inclusiv ritmul de \naintare,
trebuie lua]i \n considera]ie [i al]i indicatori, precum cei exprima]i \n figura al`turat`.
Dup` cum se
poate observa,
raportul pierderilor
este o func]ie
invers` a rapor-
tului superiorit`]ii.
De asemenea, rata
\naint`rii la nivel
de front (grup
de armate) cre[te \n raport cu superioritatea atacatorului, iar o analiz` mai am`nun]it` arat`
c` raportul de superioritate este legat de corelarea for]elor PA/PB, dar nu este neap`rat
egal cu acesta. Numeroase exemple arat` c` factori cum ar fi terenul sau moralul pot
modifica \n mod semnificativ cursul unei opera]ii, \n condi]iile \n care to]i ceilal]i factori
r`m#n neschimba]i. Este, printre altele, [i motivul pentru care o transpunere direct`
a experien]ei ultimului r`zboiu mondial la exigen]ele complexe ale c#mpului de lupt` modern
este mai mult dec#t dificil`, ea necesit#nd adapt`ri bazate pe studierea conflictelor recente,
\n contextul introducerii noilor tehnologii.

95
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

STQRILE ATITUDINALE FUNDAMENTALE


ALE FOR}ELOR |N RQZBOIUL DE APQRARE
- considera]ii preliminare -
General-locotenent (r.) dr. Iulian TOPLICEANU
Colonel Gheorghe JILAVU

C
ontinuitatea, respectiv discontinuitatea ac]iunilor militare desf`[urate
\n r`zboiul de ap`rare a ]`rii nu sunt no]iuni abstracte, demne de o abordare
teoretic` doar, ci categorii care au coresponden]e foarte concrete \n fizionomia
confrunt`rii armate cu agresorul. Cele dou` categorii au drept cauz` atitudinea adoptat`,
pentru o durat` mai lung` sau mai scurt`, at#t de for]ele proprii, c#t [i de inamic,
fiind generate, a[adar, de st`rile atitudinale fundamentale ale acestora.
Nevoia de a defini no]iunea de stare atitudinal` fundamental` a for]elor \n confruntarea
armat` este determinat` de tendin]ele studierii mecanismelor manifest`rii, \n practica
ac]iunilor militare, a \nsu[irilor acesteia – continuitate sau discontinuitate. Atitudinea
adoptat` de adversari, unul fa]` de cel`lalt, determin`, dup` caz, decizia de a declan[a
[i a duce cu fermitate ac]iunile militare; extinderea [i intensificarea ori, dimpotriv`,
restr#ngerea spa]ial` [i diminuarea intensit`]ii confrunt`rii; oprirea temporar` a confrun-
t`rii sau \ncetarea definitiv` a acesteia. Privite astfel [i raportate la ansamblul confrunt`rii,
st`rile atitudinale sunt generatoare de momente [i perioade de continuitate ori de discon-
tinuitate a acesteia.
Ce sunt st`rile atitudinale fundamentale ? Care este con]inutul no]iunii de stare
atitudinal` fundamental` ? Cum se manifest` \n mod concret \n fizionomia confrunt`rii
armate \n r`zboiul de ap`rare a ]`rii ? Acestea sunt principalele \ntreb`ri al c`ror r`spuns,
\n opinia noastr`, poate sta la baza \n]elegerii fizionomiei confrunt`rii armate, at#t
\n perioadele ei de continuitate, c#t [i \n cele de discontinuitate, \ntruc#t confruntarea
armat` cu agresorul nu reprezint` doar un [ir nesf#r[it de opera]ii, lupte [i ciocniri.
Dic]ionarul limbii rom#ne contemporane define[te no]iunea de “stare” ca fiind
“situa]ia sau modul \n care se afl` sau se prezint` cineva sau ceva”*, iar atitudinea – “felul
de a fi sau de a se comporta”**. La modul general, starea atitudinal` fundamental`
reprezint` o no]iune derivat`, care desemneaz` o situa]ie sau un mod tipic \n care se afl`
ori se prezint` cineva din perspectiva atitudinii adoptate, a modului de a se comporta.
* BREBAN, V. Dic]ionar al limbii rom#ne contemporane. Bucure[ti. Editura {tiin]ific`
[i Enciclopedic`, 1986, p. 570.
** Ibidem, p. 41.

96
Dezvolt`ri teoretice
Pornind de la aceste defini]ii, \n viziunea noastr`, st`rile atitudinale fundamentale
ale sistemului de for]e armate utilizat \n confruntarea cu inamicul reprezint` situa]ii
tipice \n care se afl` acestea din punctul de vedere al implic`rii sau al neimplic`rii
\n ac]iunile militare. Aceast` defini]ie necesit` c#teva explica]ii. |n primul r#nd, st`rile
atitudinale fundamentale au \n vedere, \n cazul r`zboiului de ap`rare a ]`rii, postura
adoptat` de \ntregul sistem de for]e armate de care dispune statul rom#n pentru confrun-
tarea cu agresorul [i nu atitudinea diferitelor subsisteme ale acestuia, ceea ce face
ca no]iunea de “stare atitudinal` fundamental`” s` fie un concept strategic. De asemenea,
aceste st`ri sunt situa]ii tipice, sub aspectul fizionomiei ac]iunilor pe care acestea le comport`
la nivel strategic, [i, ca urmare, se raporteaz` [i din acest punct de vedere la totalitatea
for]elor.
Trebuie subliniat [i faptul c` st`rile atitudinale fundamentale se refer` la atitudinea
sistemului de for]e armate de implicare sau neimplicare \n confruntarea care are loc
la nivelul general al r`zboiului. Din acest punct de vedere, pe timpul r`zboiului de ap`rare
a ]`rii, sistemul for]elor armate se poate afla \n una din urm`toarele trei st`ri atitudinale
fundamentale:
➫ starea de confruntare;
➫ starea de \ntrerupere temporar` a confrunt`rii armate;
➫ starea de \ncetare definitiv` a ostilit`]ilor.
St`rile atitudinale fundamentale
ale sistemului de for]e destinat
confrunt`rii armate cu agresorul
se afl` \n rela]ie direct` cu st`rile
atitudinale ale acestuia; astfel,
\n virtutea principiului ac]iunii
[i contraac]iunii, at#t timp c#t ina-
micul \ntre]ine, prin ac]iunile
pe care le desf`[oar`, starea de confruntare, [i componentele sistemului na]ional de ap`rare
ale statului rom#n se vor afla \n mod obligatoriu [i necesar \n aceea[i stare, ceea ce presupune
o rela]ie biunivoc`. Abaterea de la acest tip de rela]ie poate avea loc doar \n cazul abandon`rii
confrunt`rii armate de c`tre una dintre p`r]i.
Nu putem \ncheia aceast` sumar` prezentare f`r` a “atrage aten]ia” asupra faptului
c` st`rile atitudinale fundamentale ale for]elor \n cazul unei confrunt`ri armate cu agresorul
nu sunt sinonime cu formele ac]iunilor militare adoptate la nivel strategic, de[i,
\ntr-un anume sens, se [tie c` acestea au ca element esen]ial tot o atitudine. |n cazul
st`rilor atitudinale fundamentale \ns`, confruntarea poate fi prezent` sau nu, \n timp
ce atitudinea defensiv` sau cea ofensiv` specifice formelor ac]iunilor militare sunt proprii
doar st`rii de confruntare armat`.

97
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

AC}IUNEA MILITAR| :NTRUNIT|


:N R|ZBOIUL MODERN
Colonel Gheorghe MOTOC

C
onflictul, ca atare, ca moment limit` \n evolu]ia [i manifestarea diverselor
sisteme de cre[tere, atunci c#nd exist` riscul spargerii vechilor entit`]i
[i al trecerii \ntr-o alt` calitate, \ntr-o alt` organizare, a fost, este [i va r`m#ne,
inevitabil, un proces obiectiv.
|n cadrul acestui proces, r`zboiul – ca form` extrem` de solu]ionare a conflictului
social, cu toate c`, \n g#ndirea majorit`]ii anali[tilor, exege]ilor, filozofilor sau a factorilor
de decizie din toate domeniile existen]ialului [i la toate nivelurile de manifestare a acestuia,
ar trebui s` fie dep`[it, \ncet#nd s` mai reprezinte o necesitate, el nu va disp`rea ca posibilitate
[i nici ca fenomen real.
Aceasta, pentru c` “\nc` mult` vreme se va men]ine un decalaj uman, \n fa]a sfid`rilor,
o dimensionare \ntre ritmul de complicare a vie]ii sociale [i poten]ialul de cunoa[tere
[i ac]iune”1.
Prin urmare, este normal ca perspectiva r`zboiului [i a componentei lui esen]iale
– lupta armat` – s` preocupe tot mai mult anali[tii politici [i speciali[tii militari din per-
spectiva at#t a problemelor de ansamblu ale acestuia, c#t [i a celor principale ale luptei
armate, fiind expuse permanent investiga]iilor [tiin]ifice din domeniul strategiei militare,
[i nu numai.

Viziuni asupra prezentului


|n opinia speciali[tilor militari, r`zboiul, \n ultima vreme, s-a schimbat profund.
Modific`rile produse \n con]inutul [i fizionomia r`zboiului sunt altceva dec#t o evolu]ie.
{i totu[i, r`zboiul clasic r`m#ne deocamdat` un fenomen care se manifest` chiar
[i \n zonele unde func]ioneaz` descurajarea nuclear`.
|n ultimele decenii au ap`rut, \n domeniul tehnicii de lupt` conven]ionale, rezultatele
impactului revolu]iei [tiin]ifico-tehnice \n mediul militar. Acestea au constat \n fabricarea
unor tipuri de armament cu caracteristici [i performan]e tehnico-tactice superioare,
dispun#nd de o mobilitate sporit`, de o mare precizie [i o putere de distrugere deosebit`.
O caracterizare a acestuia poate fi pus` \n eviden]` de urm`toarele variabile criteriale:
For]ele [i mijloacele utilizate
Se estompeaz` \n mod periculos linia de separa]ie dintre armele clasice [i cele nucleare,
rezult#nd c` posesorii de arme “cvasinucleare”2 pot duce ac]iuni militare strategice similare
cu cele care presupun arme nucleare propriu-zise.
98
Dezvolt`ri teoretice
Achizi]ionarea armelor conven]ionale moderne se face fie \n scopul \nt`ririi ap`r`rii
na]ionale, fie pentru confrunt`ri armate imediate pentru a realiza o superioritate militar`
\ntr-o zon` geografic`, \n vederea impunerii politicilor proprii altor state.
Unele sisteme militare sunt de tip “\nalt - sc`zut” \n cadrul c`rora coexist` arme
conven]ionale moderne, dar [i dintre cele mai sofisticate, cu cele din genera]ii mai vechi.
Mediul dominant \n care se desf`[oar`
Tendin]a din ultima vreme, [i anume \ngem`narea (integrarea) ac]iunilor terestre
cu cele aeriene, este o realitate tot mai evident`. Ac]iunile strategice aeriene au devenit
din ce \n ce mai frecvente, configur#nd opera]ii [i b`t`lii duse \n exclusivitate \n (din) mediul
aerian, \n scopul ob]inerii suprema]iei aeriene.
Ac]iunile navale, la r#ndul lor, au crescut \n amploare [i importan]`, acestea dob#ndind
[i o component` aerian`.
Apartenen]a for]elor care se confrunt`
|n general, \ntr-un r`zboi (conflict armat), for]ele militare pot avea apartenen]` na]ional`
sau pot apar]ine unei coali]ii multina]ionale, dar se pot situa [i \n diferite combina]ii de for]e
\n ceea ce prive[te apartenen]a lor (for]e de coali]ie zonal` sau regional`; coali]ia for]elor
desemnat` de ONU; gherile na]ionaliste \mpotriva unor for]e na]ionale, for]e na]ionale
care fac parte dintr-o coali]ie).
Spa]iul de desf`[urare
Realitatea beligerant` a ultimelor decenii a demonstrat c` spa]iul de desf`[urare
al confrunt`rii armate poate fi identificat \n zone de pe glob care pot fi situate la mari
dep`rt`ri dintre combatan]i unde trebuie men]inute sau promovate [i prin for]a armelor
interese politice, economice, spirituale etc.
Confruntarea se axeaz` pe obiective, raioane [i zone “cheie” care asigur` stabilitatea
ac]iunilor militare [i are un caracter limitat.
Modificarea propor]iei factorilor calitativi \n defavoarea celor cantitativi, balan]a puterii,
reprezint` o muta]ie major` \n fizionomia r`zboiului. Un prim pas \n acest sens l-au f`cut
statele Europei Occidentale ale c`ror for]e armate au \nceput s` fie reduse semnificativ,
compens#nd cu profesionalizarea [i \nzestrarea la noi standarde de competen]` [i afirmare
tehnic`. Prin urmare, raportul de for]e, evaluat aproape exclusiv cantitativ, \nceteaz` s` mai
aib` rolul decisiv. El tinde s` fie compensat prin organizare, profesionalism, standardizare
la parametri performan]i, creativitate, mobilitate [i manipulare.
Culmea absurdit`]ii o constituie determinarea inamicului s` men]in` [i s` dezvolte
o armat` care s` nu poat` fi folosit` la \ndeplinirea obiectivelor pentru care a fost creat`.

R\zboiul viitor
Percepem r`zboiul \n viitor prin simptome pe care le asambl`m \n formula cunoscut`,
modific#ndu-i treptat compozi]ia c`tre o configurare hibrid`, pe care o conceptualiz`m
\n expresia r`zboiul modern.
|ncerc#nd s` definim r`zboiul viitor, putem afirma c` este r`zboiul actual sau r`zboiul
modern \n evolu]ie, \n care se va men]ine at#t confruntarea pe vertical`, c#t [i cea pe orizontal`
99
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
\ntre actualii, dar [i \ntre noii centri poten]iali de putere, formele sale clasice, \n variante
moderne, \nalt tehnologizate, coexist#nd cu altele, inedite.
Relativ la specificul viitoarelor confrunt`ri armate, acesta poate fi relevat printr-un
grupaj de caracteristici diferen]iate \n func]ie de:
Domeniile confrunt`rii
Pornind de la defini]ia clasic` a r`zboiului – confruntarea de natur` politic`, diplomatic`,
social`, moral`, informa]ional`, tehnico-[tiin]ific`, militar` [i cultural`, putem angaja
urm`toarele presupozi]ii privind ponderea \n aceste domenii:
➫ r`m#ne confruntarea \n domeniul politic, dar politica nu va mai avea un rol determinant
\n stabilirea scopului r`zboiului;
➫ eforturile sociale pentru r`zboi vor fi \n continuare dimensionate \n func]ie de valoarea
confrunt`rii, dar vor fi din ce \n ce mai mult ajustate \n raport cu pozi]ia opiniei publice
sau cu modul \n care politicienii reu[esc s` o conving` \n vederea sus]inerii acestora;
➫ \n condi]iile globaliz`rii din ce \n ce mai accentuate a societ`]ii umane, confruntarea
\n domeniul tehnico-[tiin]ific [i mai ales tehnologic se va acutiza, transferul aplicabilit`]ii
rezultatelor acestuia \n domeniul militar r`m#n#nd, \n continuare, la \ndem#na na]iunilor
puternic dezvoltate din punct de vedere economic [i financiar, chiar dac` accesul
la cuno[tin]ele \n domeniile de v#rf ale [tiin]ei [i tehnicii sunt din ce \n ce mai accesibile
oric`rei entit`]i statale; confruntarea tehnologic` a c`p`tat o dimensiune nou`, cea cosmic`,
aceasta fiind accesibil` unui num`r strict limitat de state;
➫ confruntarea \n domeniul militar (r`zboi) tinde s` scad`, dar \n nici un caz
nu se exclude, lupta armat` r`m#n#nd \n continuare mijlocul principal \n deznod`m#ntul
r`zboiului, dar utilizat` din perspectiva ultimei ra]iuni.
Concomitent, o pondere deosebit` o va c`p`ta sporirea confrunt`rii \n domeniile
nonmilitare ale r`zboiului, a[a-zisele ac]iuni altele dec#t r`zboiul.
Amploarea r`zboiului
Spa]iul desf`[ur`rii r`zboiului \n viitor tinde s` devin` din ce \n ce mai “selec]ionat”,
cuprinz#nd cu precizie zonele/punctele unde se afl` “centrele de greutate” ale p`r]ilor
beligerante. Astfel, locul confrunt`rilor decisive vor fi, de regul`, teritoriile alia]ilor sau chiar
ale unor state nonbeligerante.
F`r` a exclude \n totalitate posibilitatea unui conflict la scar` mondial`, noua arhitectur`
de securitate reclam`, mai degrab`, angajarea r`zboaielor locale sau zonale \n a[a-zisele
zone conflictuale sau zone poten]ial conflictuale.
|n ceea ce prive[te durata r`zboiului, aceasta tinde s` scad`, dar va cre[te considerabil
timpul necesar preg`tirii ac]iunilor strategice. Tot sub aspect temporal, este evident`
[i tendin]a de scurtare a duratei perioadei ini]iale a r`zboiului, urmare a faptului c` baza
tehnico-material` a luptei armate va permite ac]iuni fulger`toare, cu efecte strategice
maxime, concomitent cu extinderea amplorii spa]iale a ac]iunilor militare care pot fi declan-
[ate simultan sau succesiv pe c#teva direc]ii de invazie. Din cele prezentate se desprinde,
succint, constatarea c`, din perspective diferite, suntem confrunta]i at#t cu “comprimarea
timpului”, c#t [i cu “dilatarea” acestuia.
100
Dezvolt`ri teoretice
Mediul dominant
\n care se vor desf`[ura ac]iunile strategice
Analiza ac]iunilor militare recente ne \ndrept`]e[te s` afirm`m c`, \n viitor, r`zboiul
va presupune concentrarea cu preponderen]` a eforturilor pe coordonata vertical` (mediul
aerian) [i pe cea aerospa]ial`, ac]iunile terestre av#nd din ce \n ce mai pronun]at un rol
de sprijin.
Accentul va fi pus pe distrugerea celor mai veritabile capacit`]i de ac]iune, asigurare
[i protec]ie ale adversarului, militare [i economice, precum [i a mijloacelor de contraac]iune
rapid`, paraliz#ndu-i voin]a politic` de a ac]iona. |n acela[i timp, at#t armele nucleare,
c#t [i cele conven]ionale performante vor fi din ce \n ce mai mult concentrate \n spa]iul
atmosferic [i \n Oceanul Planetar, ceea ce va spori posibilitatea desf`[ur`rii confrunt`rilor
militare din/\n aceste medii.
De asemenea, \mp`rt`[im aprecierile conform c`rora ac]iunile militare vor avea
\n viitor un caracter integrat tot mai pronun]at cu prezen]a permanent` a componentei
verticale, specific` mediului aerospa]ial.
For]ele [i mijloacele utilizate
|n viitor, r`zboiul confer` for]elor [i mijloacelor angajate un statut deosebit fa]`
de cel avut p#n` \n prezent, \n sensul c`:
➫ vom asista la demasificarea r`zboiului, locul armatelor cu efective supradimensionate
fiind luat de structuri lupt`toare [i de comand` suple, mobile, viabile, cu un \nalt grad
de eficacitate \n ac]iune;
➫ arsenalele mijloacelor clasice de lupt` vor fi dominate de noile genera]ii de arme
care vor aplica lovituri selective “cu precizie chirurgical`”, predetermin#nd decizia
adversarului [i influen]#nd capacitatea de rezisten]` a structurilor beligerante;
➫ noile genera]ii de arme vor dilua considerabil corela]ia “om-tehnic`-om” \n favoarea
rela]iei “tehnic`-tehnic`” sau “tehnic`-om”;
➫ parte din for]ele [i mijloacele ce vor fi utilizate vor c`p`ta \nc` din aceast` faz` statut
de vedete ale confrunt`rii armate, [i anume echipamentele cosmice de cercetare-lovire;
mijloacele capabile s` fac` inutilizabile armamentele; sistemele de lupt` clasice sau chiar
pe cele “inteligente”;
➫ chiar dac`, din punctul de vedere al armamentelor, devine tot mai posibil` ipoteza
c` \n viitor r`zboiul va fi purtat f`r` \ntrebuin]area armelor nucleare, nu putem exclude
\ns` pericolul folosirii acestora de c`tre statele neaderante la conven]iile interna]ionale
sau a c`ror filozofie religioas` este \ntemeiat` pe cultul martirajului colectiv.
Nivelul violen]ei [i controlul acesteia
Cu siguran]`, r`zboiul va presupune un control al modului de manifestare [i al nivelului
violen]ei armate.
Chiar dac` [i \n cadrul r`zboiului vom avea ac]iuni clasice nonviolente, gradul
de distrugere al r`zboiului [i mai ales al luptei armate va fi considerabil, tinz#nd spre procente
maxime.
|n condi]iile \n care nu toate statele \[i permit realizarea \ntr-un timp rezonabil a tranzi]iei
c`tre al treilea tip de r`zboi este posibil` apari]ia unor confrunt`ri dispropor]ionate,
101
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
ceea ce poate duce la \nlocuirea for]ei prin descurajarea nuclear` cu o alt` amenin]are
sus]inut` de “incompatibilitatea confrunt`rii cu mijloace conven]ionale”.

Scenarii probabile
For]ele [i mijloacele
For]ele [i mijloacele angajate \ntr-un r`zboi al viitorului vor avea o cu totul alt`
configura]ie, principalele caracteristici const#nd \n faptul c`:
➣ armatele de mas` vor fi \nlocuite cu trupe de speciali[ti profesioni[ti, capabili
s` ac]ioneze \n orice mediu, dota]i cu echipamente speciale tip superman;
➣ efectivele vor fi completate cu robo]i de diferite tipuri [i \n mod deosebit din serie
micro care pot produce deregl`ri fizice efective printr-un control riguros de la distan]`;
➣ mijloacele de lupt` de \nalt` tehnologie vor fi destinate s` contracareze \n totalitate
mijloacele adversarului, iar cele bazate pe nonatehnologii vor fi capabile s` modifice
structura molecular` a materialelor.
Armele ecologice vor avea cele mai imprevizibile efecte: cutremure, inunda]ii, erup]ii
vulcanice, invazii de insecte, modific`ri meteorologice etc., toate controlate \n timp
[i \n spa]iu pentru a avea efectele dorite.
Amploarea r`zboiului
Spa]iul de desf`[urare al r`zboiului va fi extrem de diversificat \n raport cu obiectivele
urm`rite, importan]a [i diversitatea acestora, el fiind cu predilec]ie selectat \n func]ie
de obiectivele principale ale p`r]ilor beligerante.
Datorit` utiliz`rii unor grup`ri de for]e ultraspecializate, dotate cu arme inteligente
ultraperformante, spa]iul va evolua rapid de la dimensiunile regionale la cele globale [i chiar
cosmice, \n m`rime invers propor]ional` cu timpul care se va reduce considerabil la nivelul
confrunt`rii, dar va cre[te la nivelul preg`tirii ac]iunilor strategice. Din aceast` perspectiv`,
mediul dominant de desf`[urare al r`zboiului va fi combinat cu ac]iuni ofensive at#t pentru
atacator, c#t [i pentru ap`r`tor, iar lovirea centrelor de greutate se va realiza preponderent
din spa]iul cosmic sau din mediul aerian.
Caracteristica dominant` o vor constitui cibernetizarea opera]iilor militare [i aplicarea
variantelor jocurilor strategice, procedee care vor permanentiza frontul radioelectronic.
Apartenen]a for]elor angajate \ntr-un viitor r`zboi va fi de tip “alian]`”,
\n care rolul determinant \l vor avea superputerile care vor constitui actorii principali
ai confrunt`rilor pe vertical` [i pe orizontal`, cu un puternic caracter de descurajare
[i intimidare.
Tipul dominant de ac]iune \l va constitui confruntarea \n toate domeniile,
cu translatarea din sfera material` \n cea a inteligen]ei, iar oportunitatea informa]iei
va suplini de cele mai multe ori deficitul de for]e [i mijloace.
|n fapt, esen]a r`zboiului viitorului este r`zboiul purtat \mpotriva inteligen]ei.
Prin urmare, r`zboiul viitorului va schimba legile conflictului armat, principiile artei
militare [i coordonatele cunoscute ale r`zboiului clasic.
Intensitatea r`zboiului va fi imprevizibil` [i nu va permite adversarului strategii eficiente
de contracarare datorit` unei pseudointensit`]i prestabilite.
102
Dezvolt`ri teoretice
Organele de conducere vor fi politico-militare [i vor practica teleconducerea cu implicare
greu de probat.
Fizionomia r`zboiului viitorului a fost decriptat` din actualele strategii ale “r`zboiului
stelelor”, “r`zboiul cosmic”, “r`zboiul geofizic”, confruntarea inteligen]elor, r`zboiul
genetic etc.
*
|n sistemul conceptual al r`zboiului (conflictului) viitorului este inclus`, potrivit
teoriei r`zboiului cosmic, sintagma de “Vatra din spa]iu”. Astfel, John Collins, analist superior
la Biblioteca Congresului SUA, \n lucrarea “For]ele Militare ale Spa]iului: urm`torii
50 de ani”3, relu#nd teoria geopoliticianului american Halford J. Mackinder, creeaz`
o nou` determinare teoretic` a rela]iei dintre spa]iu [i confruntarea militar`. Mackinder
a emis o formul` geopolitic` mult uzitat` la timpul s`u, care, reluat`, ar avea urm`torul
con]inut:
➫ “Cine st`p#ne[te Europa de Est, st`p#ne[te Vatra.
➫ Cine st`p#ne[te Vatra, domne[te peste Lumea Insular`.
➫ Cine st`p#ne[te Lumea Insular`, domne[te peste lume”.
Relu#nd teoria lui Mackinder [i transfer#nd-o la noile condi]ii ale desf`[ur`rii
unei confrunt`ri armate, Collins sugereaz` c` a[a-zisa cheie a domina]iei mondiale a acestui
secol va fi dat` de st`p#nirea spa]iului circumterestru4, \ntr-o form` g#ndit` [i propus`
de el \n lucrarea men]ionat`, astfel:
• “Cine st`p#ne[te spa]iul circumterestru, domne[te peste P`m#nt.
• Cine st`p#ne[te Luna, domne[te peste spa]iul circumterestru.
• Cine st`p#ne[te L4 [i L5, domne[te peste sistemul Terra Lun`”.

Referin]e bibliografice
1. Alvin TOFFLER, R`zboi [i antir`zboi, Editura ANTET, 1995, p. 39.
2. Armamente conven]ionale noi care se apropie, ca distructivitate, de cele nucleare; baza lor o for-
meaz` a[a-zisele “arme inteligente”.
3. “MILITARY SPACE FORCES: the next 50 years” ( For]ele Militare ale Spa]iului: urm`torii
50 de ani), traducerea autorului.
4. Spa]iul circumterestru, potrivit lui Collins, “\ncapsuleaz` P`m#ntul p#n` la o altitudine de circa
50 000 de mile (80 465 km)”, ibidem. L4 [i L5 sunt puncte de libra]ie lunar`, adic` locurile
din spa]iu unde atrac]ia gravita]ional` a Lunii [i cea a P`m#ntului sunt riguros egale. |n teorie, bazele
militare amplasate acolo, pe sta]ii cosmice, ar r`m#ne pe pozi]ie timp \ndelungat, f`r` a avea nevoie
de mult carburant. Ele ar putea fi echivalentul “terenurilor \nalte” pentru r`zboinicii spa]iali de m#ine.

103
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

FACTORUL TEREN
– cuantificarea ,si utilizarea acestuia
în calculele statelor majore –
Colonel dr. Victor CEPAN

I
nfluen]ele [i implica]iile factorului geografic [i ale elementelor geografico-militare,
altfel spus terenul, au fost studiate de numero[i anali[ti [i speciali[ti militari1 [i 2.
Astfel, se consider` c` terenul reprezint` un element de importan]` major`
care, \n c#mpul de lupt`, poate favoriza sau \ngreuna ducerea ac]iunilor de lupt` [i, \n multe
situa]ii, constituie elementul hot`r#tor \n c#[tigarea sau pierderea unei b`t`lii, respectiv
lupte, \n cazul ac]iunilor clasice.
|n calculele de stat major, terenul este luat \n considera]ie, de cele mai multe ori,
prin gradul de amenjare genistic`, apreciindu-se c` influen]a terenului este diferit` asupra
diferitelor categorii de armament. De exemplu, nu putem afirma c` influen]a terenului este
aceea[i asupra armamentului de infanterie fa]` de cea asupra artileriei, a tancurilor,
TAB-urilor, \ntruc#t, chiar dac` ac]iunea de lupt` se desf`[oar` \n acela[i teren, exist`
suficiente diferen]e \n favorizarea sau defavorizarea ac]iunilor [i, implicit, \n utilizarea
unor indici diferi]i de caracterizare a terenului. Deosebirile ar consta \n: aria de cuprindere
sau suprafa]a de ac]iune; asigurarea eficacit`]ii \n b`taie a armamentului; posibilitatea
masc`rii [i asigur`rii deplas`rii armamentului [i a complexelor de lupt`, a trecerii diferitelor
obstacole, a asigur`rii eficacit`]ii loviturilor etc. Ca urmare, trebuie s` avem \n vedere
faptul c` factorul teren va fi tratat diferen]iat, \n func]ie de categoria de armament,
dar [i \n raport cu datele [i informa]iile relativ sumare pe care le de]inem din acest domeniu.
|nainte de a aborda tematica pe care mi-am propus-o, a[ vrea s` eviden]iez ideea
de la care am pornit: terenul [i amenajarea genistic` a acestuia sunt factori ai c#mpului
de lupt`. |n prezent, dup` c#te se [tie, terenul nu este luat \n considera]ie \n ansamblul
s`u [i pentru toate categoriile de for]e sau armament din dotarea trupelor, ci doar pentru
determinarea posibilit`]ilor de lupt` \mpotriva blindatelor inamicului, [i anume, prin gradul
de amenajare genistic`. Acesta constituie, \n opinia mea, doar unul dintre aspectele
importante ale c#mpului de lupt`. Ca atare, amenajarea genistic` a terenului trebuie
s` fie considerat` un factor distinct al c#mpului de lupt`, prin realizarea ei amplific#ndu-se
sau diminu#ndu-se de fapt influen]a pe care o are de obicei terenul asupra unit`]ilor
[i marilor unit`]i \n lupt` [i \n opera]ie. Astfel, dac` se va acorda terenului un anumit
coeficient N, atunci, \n condi]iile amenaj`rii genistice (ge), influen]a acestuia se va exprima
prin rela]ia:
N1 = N . ge, unde N1 N.
104
Dezvolt`ri teoretice
De obicei, prin mijloacele de foc antiblindate se are \n vedere gradul amenaj`rii genistice
a terenului printr-o serie de coeficien]i, care, dup` unele studii3, nu exprim` realitatea
nici m`car pentru mijloacele antiblindate din dotare, ei fiind supraevalua]i.
Apreciez c` terenul trebuie s` constituie un factor de sine st`t`tor, a c`rui evaluare
are \n vedere o serie de elemente sau caracteristici, cum ar fi: diferen]ele de nivel; gradul
de acoperire cu p`duri sau cu alte forme de vegeta]ie (gr#u, porumb, l`st`ri[, livezi,
stuf etc.); existen]a [i calitatea sistemului de comunica]ii rutiere [i feroviare (drumuri
de p`trundere [i de rocad`); existen]a [i valoarea diferitelor obstacole naturale [i artificiale
(lacuri, r#uri, fluvii, canale de iriga]ii, mla[tini etc.); zone greu accesibile sau inaccesibile
(masive muntoase, pr`p`stii, zone inundate sau posibil a fi inundate etc.); densitatea,
configura]ia [i natura materialelor de construc]ii a localit`]ilor; existen]a [i amploarea
platformelor industriale; existen]a, natura [i num`rul lucr`rilor de art` etc.
|n demersul de fa]` mi-am propus s` prezint o metod` de cuantificarea a factorului
teren, \n concep]ia eviden]iat` anterior, evaluare care se poate face pentru zona ac]iunilor
de lupt` sau pentru toate formele de relief existente, \n zonele probabile de ac]iune
ale for]elor proprii. Consider c` evaluarea terenului numai pentru zona ac]iunilor de lupt`
ar fi subiectiv`, \ntruc#t elementele de referin]` sunt pu]ine, [i sus]in efectuarea evalu`rii
lu#nd \n calcul toate formele de relief, caz \n care metoda propus` permite o interpolare
mai aproape de realitate a unei forme de teren \ntre celelalte. Aceste demersuri [tiin]ifice
vor permite o corect` evaluare a influen]ei terenului, o ierarhizare c#t mai exact` a formelor
de relief existente pe teritoriul Rom#niei.
|n opinia mea, factorul teren poate fi \ntrebuin]at \n calculele statelor majore, pe zone
[i \n forme de teren distincte, ceea ce ar presupune refacerea calculelor ori de c#t ori
se schimb` forma de teren. Evident c`, \n unele cazuri, utilizarea factorului teren se poate
face pentru ad#ncimi [i f#[ii \ntre anumite limite stabilite de liniile de desp`r]ire [i ad#ncimea
dispozitivului de lupt`, respectiv pentru ad#ncimea misiunilor de lupt`. Dar, o asemenea
utilizare nu ar oferi elementele de fine]e [i de compara]ie necesare [i suficiente,
dac` ac]iunile de lupt` se vor duce \n zone \n care misiunea de lupt` ar cuprinde mai multe
forme de relief. La e[aloanele mai mari, acolo unde ad#ncimea dispozitivelor de lupt`
[i a misiunilor este de zeci sau sute de kilometri4, nu cred c` utilizarea unui factor mediu
ar fi mul]umitoare. Admi]#nd, spre exemplu, c` spa]iul unei opera]ii ar \ncepe \n zonele
subcarpatice, s-ar desf`[ura \n C#mpia Rom#n` [i s-ar \ncheia pe frontier`, caz \n care ar fi
parcurse trei forme distincte de relief, dac` lu`m \n considera]ie [i localit`]ile, apreciez
c` un factor mediu ar duce la calcule mai pu]in fundamentate.
De aceea, este absolut necesar` utilizarea factorului teren distinct pentru formele
de relief existente, pentru zone limitate, pe misiuni sau obiectiv, \n care forma de teren
este constant`. |n aceste condi]ii se va proceda, de exemplu, la calculul poten]ialului
de lupt` periodic, \n raport cu schimbarea formei de relief. Aceast` idee o voi recomanda
[i pentru ceilal]i factori ce vor fi utiliza]i \n calculele statelor majore.
|n cele ce urmeaz` voi prezenta o modalitate de cuantificare a formelor de teren
specifice ac]iunilor de lupt` ale trupelor de uscat, exprimate prin valori adimensionale,
respectiv valori ale factorului teren, ce pot fi folosite pentru calculul utilit`]ilor diferitelor
categorii de armament, respectiv [i implicit a poten]ialului de lupt` al unit`]ilor [i marilor
105
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
unit`]i. Concret, voi lua \n considera]ie influen]a terenului doar asupra armamentului
de infanterie, urm#nd ca, pentru celelalte categorii de armament, s` se realizeze, \n func]ie
de nevoi [i de acceptarea sau nu de c`tre statele majore interesate, metodologia propus`.
A[adar, \nscriem \n tabelul 1 caracteristicile unui teren \n care trupele de uscat
pot duce ac]iuni de lupt`, lu#nd \n considera]ie c#teva elemente specifice ale terenului,
cum ar fi: diferen]ele de nivel; acoperirile; gradul de asigurare sau de existen]`
a comunica]iilor; existen]a cursurilor de ap` [i influen]a lor asupra ducerii ac]iunilor
de lupt`; existen]a [i influen]a zonelor ce se constituie \n obstacole pentru personal
[i tehnic` de lupt`. Num`rul [i aspectele calitative ale acestora trebuie s` permit` o modalitate
de compara]ie unitar`.
Pentru exemplul ce urmeaz` am avut \n vedere influen]a caracteristicilor terenului
asupra ac]iunilor trupelor aflate \n ap`rare. |n continuare, aplic#nd metoda evalu`rii
prin note, se atribuie note cuprinse \ntre 1 [i 10, care vor fi \nscrise \n dreptul formelor
de nivel luate \n calcul, astfel:
Diferen]a de nivel 5 10 20 30 40 Acordarea notelor
- \n metri - se face \n raport cu dife-
Distan]a dintre
ren]ele de nivel [i cu dis-
curbele de nivel 5 10 … 800 10 … 800 20 … 800 10 … 800 40 50 … 800
- \n metri - tan]ele dintre curbele
Apreciere 4 5 … 10 4 … 10 3 … 9,5 2…9 4 5 … 8,5
de nivel considerate
Transformarea elementelor terenului \n note cele mai favorabile
pentru utilizarea armamentului de infanterie, unde se apreciaz` c` acesta este cel mai efi-
cient, nota sc`z#nd pe m`sur` ce diferen]ele cresc, nepermi]#nd deci utilizarea eficient`
a acestuia. Similar se va proceda [i pentru celelalte caracteristici ale terenului. Dup`
completarea tabelului, se procedeaz` la \nsumarea notelor, rezult#nd valorile prezentate
\n coloana “suma” din tabelul 1:
Tabelul 1
Elementele de teren

Cij Cij Medie


Comunica]ii

Obstacole
Acoperiri
Diferen]e

---- ----
Suma
de nivel

Cursuri

trinf
de ap`

Caracteristicile terenului med. min.

Fr`m#ntat mult, \mp`durit 6 8 6 8 10 38 1 1,22 1,11


Fr`m#ntat, mixt 7 10 7 9 8 41 1,07 1,32 1,195
Fr`m#ntat, ne\mp`durit 7 6 7 9 8 37 0,97 1,19 1,08
Denivelat mult, \mp`durit 8 8 7,5 9 9 41,5 1,09 1,33 1,21
Denivelat, mixt 9 10 8 8 9 44 1,15 1,41 1,28
Denivelat, ne\mp`durit 9 6 8 8 8 39 1,02 1,25 1,135
Plat mult, \mp`durit 10 8 9 7,5 7 41,5 1,09 1,33 1,21
Plat mixt 10 10 9,5 7,5 7 44 1,15 1,41 1,28
Plat, ne\mp`durit 10 6 9,5 7,5 7 40 1,05 1,29 1,17
Plat, de[ert 10 5 9,5 7 7 38,5 1,01 1,24 1,125
Dune mi[c`toare 6 6 7 6 7 32 0,84 1,03 0,935
Mla[tin`, jungl` 6 7 5 7 8 33 0,86 1,06 0,96
Mla[tin`, vegeta]ie s`rac` 6 6 4 7 8 31 0,81 1 0,905
Mediu urban 5 6 8 5 8 32 0,84 1,03 0,935

106
Dezvolt`ri teoretice
Pentru calculul factorului teren propun s` se realizeze raportul \ntre suma ob]inut`
[i media aritmetic` a acestor sume, respectiv valoarea minim` ob]inut`. Ca urmare,
pentru fiecare form` de teren se ob]in dou` valori prezentate \n tabel, \n coloanele
Cij/med [i Cij/min. Semnifica]ia rela]iei dintre sum` [i media sumelor (38,03) \nseamn`
o \ncercare de raportare la forma de teren ce poate favoriza \n medie ac]iunile de lupt`,
iar raportul \ntre sum` [i minima sumelor red` forma de teren cea mai defavorabil`
ducerii ac]iunilor de lupt`.
Analiza acestor valori va duce la urm`toarele concluzii:
• plaja valorilor este cuprins` \ntre limitele 0,81-1,41, ceea ce \nseamn` respectarea
unui principiu conform c`ruia un singur factor trebuie s` se men]in` \ntre anumite limite5;
• valorile raportului ob]inut prin \mp`r]irea la suma minim` sunt supraunitare
[i unitare, ceea ce poate determina ca ap`rarea s` fie favorizant` \n orice form` de teren,
mai pu]in pentru anumite forme de teren cum sunt: mla[tinile [i jungla, dunele mi[c`toare
[i localit`]ile urbane care diminueaz` efectele [i posibilit`]ile armamentului de infanterie.
|n vederea obiectiviz`rii datelor ob]inute se impune o prelucrare a valorilor ob]inute,
situa]ie pentru care propun realizarea unei medii \ntre cele dou` valori prezentate \n coloana
trinf [i care s` constituie factorul teren.
Cum ar fi posibil sau care este perspectiva acestui factor \n actualele condi]ii
ale utiliz`rii tehnicii electronice de calcul ? Posibilit`]ile sunt deosebite, mai ales c` ac]iunea
de digitizare a terenului, respectiv realizarea h`r]ilor pe calculator este aproape finalizat`.
Odat` definitivat acest lucru, se vor cunoa[te diferen]ele de nivel, care este natura solului
pe orice direc]ie sau traseu, care sunt obstacolele [i cum pot ele influen]a diferitele categorii
de armament [i tehnic` de lupt`, posibilit`]ile de mascare sau de deplasare etc. [i deci
posibilitatea calculului factorului teren specific fiec`rui moment al ac]iunilor de lupt`
ar deveni o realitate. Ne-ar trebui doar un program adecvat care, \n condi]iile existen]ei
tehnicii [i speciali[tilor \n informatic` din domeniul militar, s` fie realizat.
Opinez c` ar fi suficient ca pe una sau chiar pe mai multe foi de hart` s` se delimiteze
zona ac]iunilor de lupt` prin limita dat` de liniile de desp`r]ire sau de un paralelipiped,
precum [i direc]ia ac]iunilor de lupt` marcate cu ajutorul unui mouse, ca un program adecvat
s` ne indice sau s` introduc` \n calculele statelor majore utilit`]i ale factorului teren, diferen]iat
pe categorii de armament sau tehnic` de lupt`, degrev#nd \n acest mod statele majore
de la consultarea unor tabele, precum [i de la efectuarea unor calcule. Valorile ob]inute
de pe foaia de hart` [i din zona delimitat` ar putea fi comparate cu valorile medii calculate
la nivelul \ntregii ]`ri [i considerate cele mai favorabile pentru forma de relief respectiv`.
De aici [i p#n` la a ob]ine de la calculator cea mai bun` direc]ie de ac]iune, l`rgimea
[i ad#ncimea f#[iei ac]iunilor de lupt` [i chiar cel mai bun dispozitiv nu mai este dec#t
un pas.
De asemenea, s` nu uit`m c` unii factori pot fi amplifica]i prin ac]iunea voit` a ofi]erului
de stat major. De exemplu, \n cazul terenului, acest lucru este posibil prin alegerea celei
mai favorabile zone, a unei direc]ii de ac]iune care s` foloseasc` \ntr-un mod c#t mai eficient
forma de teren, prin ocolirea zonelor greu accesibile sau inaccesibile etc. |n astfel de cazuri,
ofi]erul de stat major trebuie s` ajung` \n situa]ia ca, din simplu observator, care apreciaz`
doar valoarea [i importan]a unor factori, s` se transforme \n persoana ce va c`uta,
107
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
av#nd la dispozi]ie mijloacele necesare, metode capabile s` sporeasc` sau s` diminueze
valoarea unora dintre factori.
Evident, valorile ob]inute de noi prin calculul efectuat anterior pot fi contestate,
discutate sau recalculate, av#nd \n vedere alte criterii, \ns` convingerea mea este c` unitatea
de m`sur` aplicat` este \n primul r#nd unitar`, [tiin]ific` [i cu un grad relativ sc`zut
de subiectivism. Totu[i, un grad de subiectivism exist` \n toate rela]iile matematice utilizate
de speciali[ti atunci c#nd \ncearc` s` formalizeze un element sau un factor calitativ.
Subiectivismul \n metoda propus` poate fi \nl`turat prin participarea la calcule a unor colective
de speciali[ti interesa]i \n domeniu (topografi, geologi, stat majori[ti [i informaticieni),
aprecierea prin note \n acest caz fiind media aprecierilor individuale, sau prin stabilirea
altor modalit`]i de interpolare a diferitelor forme de relief. |n acela[i timp se poate extinde
aria elementelor de teren care pot fi luate \n considera]ie, av#ndu-se \n vedere, spre exemplu,
natura [i compozi]ia solului, gradul de umiditate al solului, gradul de stabilitate pentru tehnica
de lupt` grea, mobilitatea asigurat` tehnicii de lupt` etc. Este firesc ca reluarea calculelor,
]in#nd cont [i de cele prezentate, s` duc` la fundamentarea [i ob]inerea unor valori c#t mai
apropiate de realitate.
Aceea[i metod` poate fi utilizat` [i la calcularea factorului teren pentru artilerie
[i blindate. De altfel, asupra calculului factorului teren studii laborioase a efectuat
organiza]ia american` HERO6, care a pus \n circula]ie factorii calcula]i, dar f`r` a dezv`lui
metoda de calcul. De aceea, am dorit ca, prin acest demers, s` \ncerc s` fundamentez
o metod` de calcul care a dus la ob]inerea unor valori foarte apropiate de cele ale organiza]iei
amintite.

BIBLIOGRAFIE
1. General-locotenent dr. Iulian TOPLICEANU. Conducerea ac]iunilor de lupt`. Bucure[ti. Editura
Militar`, 1982.
2. General-maior Alexandru PETRICEANU, colonel Alexandru GHELMEGEANU. Terenul [i ac]iunile
de lupt`. Bucure[ti. Editura Militar`, 1977.
3. Colonel Viorel BU}A. Studiu privind optimizarea ac]iunii susbsistemului artileriei [i rache-
telor terestre \n lupta cu blindatele inamicului \n opera]ia (lupta) de ap`rare (tez`
de doctorat). Bucure[ti. Editura Academiei de |nalte Studii Militare, 1996.
4. General-maior dr. Gheorghe MARIN. Manevra strategic`. Bucure[ti. Editura Militar`, 1982.
5. Colonel Victor CEPAN. Influen]a factorilor identificabili \n c#mpul de lupt` asupra calculului
poten]ialului de lupt` al unit`]ilor [i marilor unit`]i. |n Revista Trupelor de Uscat, nr. 5/1999.
6. Colonel (r.) T. N. DUPUY. Numbers, Predictions and War; using history to evaluate
combat factors and predict the andcom of battles. Mc. Donald and James, Londra, 1979.

108
RECHIZI}IILE DE BUNURI {I PREST|RILE
DE SERVICII ÎN INTERES PUBLIC
– asigurarea resurselor în situa]ii
de criz\ [i la r\zboi –
Colonel (r.) Alexandru MANAFU
Maior ing. Iulian PATRICHE

Activitatea de rechizi]ii Pornind de la cele dou` defini]ii prezentate


\n Lexiconul militar (1980), rechizi]ia
– scurt istoric – constituie, pe de-o parte, m`sura cu caracter
excep]ional prin care statul oblig` pe cet`]eni s` cedeze unele bunuri mobile sau imobile
necesare ap`r`rii ]`rii în timp de r`zboi, (…) lu#ndu-se în folosin]` temporar`, cu obliga]ia
restituirii sau desp`gubirii (în caz de distrugere), iar pe de alt` parte, este acel act prin care
autorit`]ile de ocupa]ie cereau s` le fie date în folosin]` locuin]e sau s` le fie furnizate,
în natur`, pentru necesit`]ile armatei, o serie de bunuri cum ar fi: hran`, îmbr`c`minte,
mijloace de transport [.a. În acest caz, conform normelor dreptului interna]ional, rechizi]iile
erau efectuate exclusiv pentru nevoile trupelor de ocupa]ie [i, pe cât posibil, contra cost
sau pe baz` de chitan]`. În prezent, prin consens, rechizi]iile pe un teritoriu inamic ocupat
sunt considerate drept jaf.
Prima manifestare concret`, practic`, pe t`r#m rom#nesc, a rechizi]iilor de bunuri
[i prest`rilor de servicii în interes public are loc în a doua parte a primului r`zboi mondial,
c#nd, dup` cum se [tie, la trei luni dup` intrarea în r`zboi, a avut loc retragerea în Moldova,
executat` în grab` [i cu multe improviza]ii. Prin urmare, la defec]iunile constatate s-a mai
ad`ugat [i retragerea unei p`r]i însemnate a popula]iei, a autorit`]ilor [i guvernului,
concomitent cu cea a armatei. În aceast` situa]ie, problema principal`, cea a transporturilor,
a devenit [i mai grav`, deoarece era nevoie de deplasarea, în cea mai mare parte a lor,
a depozitelor de subzisten]`, echipament [i alte provizii, strict necesare armatei [i popula]iei,
în vederea organiz`rii rezisten]ei [i asigur`rii suportului material al acesteia. Mai mult,
intenden]a armatei a trebuit s` asigure, pe lâng` materialele necesare armatei active,
[i ajutorul material al popula]iei aflate pe drumurile de retragere, în condi]iile deosebit
de grele din iarna anilor 1916/1917.
Armata Român`, prin organele de specialitate, a avut ca sarcin` asigurarea hranei
zilnice pentru cei circa patru milioane de refugia]i în zona r`mas` liber`, precum [i pentru
armata rus` r`mas` în Moldova.
Cu toate greut`]ile întâmpinate, în ianuarie 1917 s-a reu[it elaborarea unui plan
pentru reorganizarea sistemului de aprovizionare al armatei [i popula]iei civile. {i, ca solu]ii
109
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
de moment, au fost adoptate înfiin]area centrelor secundare de mor`rit [i organizarea
transport`rii produselor (grâu, f`in` etc.) cu ajutorul carelor, pentru a fi evitate c`ile ferate
blocate, congestionate. La Ia[i, de exemplu, au fost \nfiin]ate trei mari depozite centrale
(în morile P`curari, R`[canu [i Socola), precum [i 15 depozite secundare, magazii de consum,
ceain`rii (înfiin]ate în majoritatea localit`]ilor) de la care popula]ia se aproviziona regulat,
pe baz` de cartel`. O aten]ie deosebit` a fost acordat` preg`tirii [i intensific`rii produc]iei
agricole, nel`sându-se un petic de p`mânt nelucrat, 5 000 ha fiind destinate gr`dinilor
de zarzavat. Totodat`, organele Ministerului de R`zboi, împreun` cu cele abilitate
din Ministerul Agriculturii, au stabilit planul îns`mân]`rilor pe întreg teritoriul neocupat
al Moldovei pentru cultivarea cerealelor [i legumelor necesare consumului armatei
[i popula]iei civile, precum [i m`surile de aprovizionare a acestora pân` la noua recolt`,
f`r` a conta pe eventualitatea sau posibilitatea apel`rii la importuri.
În acela[i timp, o importan]` aparte o cap`t` refacerea armatelor retrase de pe front
[i a acelora care suferiser` mari pierderi în prima parte a campaniei, pe timpul retragerii.
În perioada refacerii armatei, s-a reu[it satisfacerea necesit`]ilor hr`nirii [i echip`rii trupelor
de pe front din zona de refacere, precum [i a trupelor ruse, beneficiind de ajutorul substan]ial
al popula]iei civile, deosebit de receptiv` la activitatea de rechizi]ii. Înfrângerea vicisitudinilor
[i a suferin]elor îndurate împreun` de c`tre armat` [i popula]ia civil` a avut un izvor nesecat
în acel efort prin care “… fiecare român de la suveran pân` la cel din urm` s`tean era
con[tient c` principala sfor]are, c`tre care se îndreapt` toate energiile, în vederea c`reia
trebuiau s` se fac` toate sacrificiile, era organizarea armatei, rena[terea din dezastru
a puterii noastre militare”*.
Concomitent cu aceasta, aten]ia era îndreptat` asupra condi]iilor materiale necesare
ofensivei din vara anului 1917. Direc]ia Subzisten]elor din Ministerul de R`zboi, împreun`
cu Marele Cartier General, au adoptat un plan special care, respectat în am`nun]ime,
a asigurat finalizarea aprovizion`rii înaintea începerii ofensivei. Dup` ac]iunile militare
din vara anului 1917 [i descompunerea armatei ruse, luptele au încetat. Cu acest prilej,
s-a constatat din nou lipsa muni]iilor, a echipamentului pentru armat` [i a îmbr`c`mintei
pentru popula]ie, ceea ce a determinat adoptarea unui nou plan de aprovizionare.
De asemenea, impus de desf`[urarea evenimentelor, în noiembrie 1917 a fost înfiin]at
organul centralizator unic, Direc]ia General` a Alimenta]iei, cu menirea de a conduce
aprovizionarea armatei [i a popula]iei pân` în prim`vara anului 1918. Activitatea Direc]iei
a început cu elaborarea [i trecerea la înf`ptuirea unui nou plan de prevedere pentru asigu-
rarea armatei [i popula]iei pân` în prim`vara anului 1918. Astfel, din luna martie au func]io-
nat “intenden]ele de garnizoan`”, câte un serviciu administrativ militar în fiecare
din ora[ele-capital` de jude] din Moldova. Conducerea revenea câte unui ofi]er superior
de intenden]`, ajutat de ofi]eri verificatori [i ofi]eri, ca [i de subofi]eri de administra]ie
pentru birouri. Aceste intenden]e aveau [i o serie de atribu]ii, dintre care amintim studiile
administrative [i lucr`rile statistice asupra resurselor jude]ului (zonei), aprovizionarea
prin licita]ie public` sau bun` în]elegere, respectiv, rechizi]ii, recens`minte [i recep]ionarea
materialelor, supraveghere administrativ` etc.
O dat` cu încheierea r`zboiului, dat` fiind necesitatea reorganiz`rii armatei [i a disloc`rii
efectivelor, intenden]ele de garnizoan` au fost desfiin]ate, iar personalul a fost repartizat
* Constantin Kiri]escu. România în primul r`zboi mondial. Bucure[ti. Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`,
1989.
110
Dezvolt`ri teoretice
la trupe. Activitatea desf`[urat` în aceast` perioad` a avut la baz` Legea asupra rechi-
zi]iilor nr. 618 din 7 martie 1915 [i Regulamentul asupra legii rechizi]iilor decretat
sub num`rul 1372 din 15 mai 1915, publicate în Monitorul oficial nr. 47 din 30 mai 1915.
Dup` primul r`zboi mondial [i realizarea României Mari, în cadrul uniformiz`rilor
legislative care se impuneau, a fost adoptat un nou regulament de aplicare a legii rechizi]iilor
decretat prin Înaltul Decret Regal nr. 3425 din 31 iulie 1922 [i publicat în Monitorul oficial
nr. 112 din 23 august 1922. Documentul, complet [i detaliat, a constituit baza de aplicare
a prevederilor legii rechizi]iilor sub diferitele forme sub care a ap`rut, în timp, acest act
normativ.
La 27 februarie 1940 este promulgat Decretul-Lege nr. 139 publicat în Monitorul
oficial nr. 48 din 27 februarie 1940, act normativ care a stat la baza activit`]ii de rechizi]ii
pe toat` perioada desf`[ur`rii celui de-al doilea r`zboi mondial. În principiu, teritoriul
se delimita \n trei zone: de opera]ii (cu o adâncime de 45-60 km [i \n care se reg`seau
trupele operative cu serviciile lor); a etapelor sau zona de aprovizionare (cu adâncime
de circa 60 km [i care varia ca suprafa]`, în func]ie de o serie de factori, dintre care
am aminti: resursele zonei; efectivele armatei; felul opera]iilor – defensive sau ofensive;
densitatea [i capacitatea comunica]iilor; locul desf`[ur`rii opera]iilor – ]ar` amic`/inamic`;
obstacolele din spatele frontului; cât este de întins sau îngust frontul) [i zona interioar`
(teritoriul dinapoia liniei de demarca]ie). Aceasta se g`sea sub autoritatea Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale. În aceast` regiune se strâng subzisten]ele necesare armatelor de ope-
ra]iuni, fie din ]ar`, fie din import. Toate obiectivele industriale sunt militarizate, lucrând
numai pentru armat`. Sub autoritatea militar` a acestor regiuni intr` toate autorit`]ile civile,
comandamentele regionale teritoriale, cercurile de recrutare, precum [i p`r]ile sedentare
ale corpurilor de trup`. Organul de conducere în aceast` zon` este Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale, Direc]ia Intenden]ei.
În principal, pentru Armata Român` este semnificativ aspectul rezultat în urma ac]iunilor
desf`[urate în Campania din Vest. Din punct de vedere logistic, una dintre principalele
caracteristici ale particip`rii României la r`zboiul dus împotriva Germaniei [i Ungariei,
dup` 23 August 1944, a constat în faptul c` efortul de r`zboi economic s-a bazat exclusiv
pe propriile resurse ale ]`rii, f`r` nici un sprijin extern. Mai mult, sus]inerea logistic`
a armatei române operative s-a f`cut concomitent cu obliga]iile asumate prin Conven]ia
de Armisti]iu din 12 septembrie 1944 [i asigurarea a numeroase alte cereri ale Comisiei
Aliate de Control (partea sovietic`) [i ale altor comandamente sovietice. “Efortul nostru,
men]iona la 14 mai 1945 generalul Constantin S`n`tescu, [eful Marelui Stat Major Român,
a fost dintre cele mai mari, c`ci timp de 8 luni [i jum`tate am dus r`zboiul numai
cu propriile noastre mijloace, neprimind nici un ajutor de la Alia]i. Din contr`, depozitele
noastre au alimentat armata rus`, iar fabricile [i uzinele au lucrat mai mult pentru ru[i
decât pentru noi (...)”*.
Aceasta a fost, în sintez`, situa]ia paradoxal` în care au fost puse s` ac]ioneze armatele
române operative de c`tre comandantul Frontului 2 Ucrainian c`ruia îi fuseser` subordonate
la 7 septembrie 1944. Dar, dinamica aprovizion`rii Armatei Române avea s` fie influen]at`
negativ [i de al]i factori obiectivi [i subiectivi, care au creat destule greut`]i procesului
de produc]ie intern. Indiscutabil este îns` [i faptul c` aprovizionarea Armatei Române
în timpul Campaniei din Vest a înregistrat [i aspecte normale în care comandamentele,
* Arhivele Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, fond 332, dosar 135, pag. 68.

111
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
forma]iunile de aprovizionare [i organele cu atribu]ii pe linie de rechizi]ii [i-au putut
îndeplini atribu]iile func]ionale în bune condi]ii, în special în perioada în care opera]iile
militare s-au desf`[urat pe teritoriul na]ional. Pe m`sur` ce frontul se îndep`rta de frontier`,
aprovizionarea Armatei Române s-a f`cut din ce în ce mai dificil, ajungându-se la sfâr[itul
lunii februarie 1945, în timpul luptelor din Mun]ii Javorina, Mun]ii Metalici Slovaci [i Tatra
Mic`, “într-o situa]ie atât de grav` din punctul de vedere al aprovizion`rilor încât
au existat temeri c` nu se va mai continua lupta din lips` de muni]ie, c` oamenii
nu vor mai putea rezista la eforturile prelungite din cauza subalimenta]iei [i c` vor muri
to]i caii de foame, din lips` de furaje”.
Reglement`rile legislative ale activit`]ii de rechizi]ii
Cadrul legislativ au evoluat o dat` cu situa]ia social-economic` a ]`rii,
fiind actualizate periodic, conform legisla]iei în vigoare pe plan european. Prima lege modern`
asupra rechizi]iilor este decretat` sub nr. 1 192 \n 10 martie 1906 [i este publicat`
în Monitorul oficial nr. 3 din 6 aprilie 1906 [i în Monitorul Oastei, partea regulamentar`,
nr. 12 din 1906. Legea acord` prerogativele execut`rii rechizi]iilor organismului militar,
“atunci când interesele ap`r`rii ]`rii reclam` autoritatea militar`, dup` încuviin]area
Consiliului de Mini[tri”. Legea f`cea referire la urm`toarele aspecte:
• condi]iile generale în care se poate exercita • scutirile de rechizi]ii;
dreptul de rechizi]ii; • indemniza]iile datorate pentru rechizi]ionarea
• presta]iile [i obiectele ce pot fi rechizi]ionate;
bunurilor;
• modul concret de executare a rechizi]iilor
reclamate de nevoile urgente ale armatei • dispozi]ii relativ la marile manevre;
[i popula]iei; • dispozi]ii penale.

În aprilie 1913 este emis` Legea nr. 2631, publicat` în Monitorul oficial nr. 7
din 7 aprilie 1913 [i în Monitorul Oastei nr. 8 din anul 1913. Dup` experien]a r`zboiului
balcanic, legea este îmbun`t`]it` [i modificat` în anul 1915 prin decretul nr. 618
din 7 martie 1915, publicat` în Monitorul oficial nr. 272 din 10 martie 1915 [i în Monitorul
Oastei, partea regulamentar` nr. 6 din 1915.
În principiu, actele normative p`streaz` cadrul de baz` al legii din anul 1906, modific`rile
aduse îmbun`t`]ind con]inutul [i confirm#nd punerea de acord a prevederilor legale
cu realitatea existent`. Ultimul act normativ care reglementeaz` activitatea de rechizi]ii
în perioada interbelic` este Legea rechizi]iilor nr. 139 din 27 februarie 1940, lege
care a [i fost pus` în aplicare în perioada desf`[ur`rii celui de-al doilea r`zboi mondial.
Trebuie s` men]ion`m faptul c` la baza punerii în aplicare a legii rechizi]iilor a stat
permanent Regulamentul legii rechizi]iilor, document care detaliaz` prevederile legale,
asigurând aplicarea eficient` [i unitar`, pe întreg teritoriul ]`rii, a prevederilor legii,
cu stabilirea unor sarcini concrete pentru autorit`]i, în toate situa]iile \n care se aprecia
c` vor fi executate rechizi]ii de bunuri.
Dup` încheierea r`zboiului, în anul 1947, se promoveaz` un nou proiect al legii
rechizi]iilor, semnat de ministrul ap`r`rii na]ionale, general de armat` Mihail Lasc`r.
|ns`, priorit`]ile legislative, interesele conjuncturale, precum [i disfunc]ionalit`]ile inerente
unei perioade de tranzi]ie, nu au permis promulgarea acestei legi. Schimbarea sistemului
de guvernare [i realizarea stabilit`]ii economice a ]`rii au impus o reglementare legislativ`
în acord cu realit`]ile economice existente. În acest sens, în anul 1974 este elaborat`
[i intr` în vigoare Legea nr. 10 privind rechizi]iile.
112
Dezvolt`ri teoretice
O dat` cu schimbarea instruc]iunilor de mobilizare ale armatei se modific`, de fapt,
întreaga problematic` de abordare a rechizi]iilor, precum [i documentele ce se întocmesc.
Prevederile acestui act normativ cuprindeau: dispozi]ii generale; procedura ]inerii eviden]ei
[i a rechizi]ion`rii bunurilor, precum [i a chem`rii persoanelor fizice pentru prestarea
de servicii; stabilirea [i plata desp`gubirilor; plata muncii; rechizi]ionarea de bunuri
[i chemarea persoanelor fizice pentru prest`ri de servicii în alte situa]ii; scutiri de rechizi]ii
[i prest`ri de servicii; sanc]iuni; dispozi]ii finale. În principiu, în condi]iile unei economii
centralizate, activitatea se simplifica, având un aspect unitar.
Ca urmare a schimb`rilor intervenite în societatea româneasc` dup` evenimentele
din decembrie 1989, s-a impus modificarea prevederilor legislative în domeniu. În acest
sens, este promulgat` Legea nr. 132 din 15 iunie 1997 privind rechizi]iile de bunuri
[i prest`rile de servicii în interes public [i Hot`rârea de Guvern nr. 11 din 19 ianuarie 1998
privind Normele metodologice de aplicare a legii, aspecte surprinse grafic mai jos:

Caracteristicile Rechizi]ia de bunuri [i prest`rile de servicii în interes


public reprezint` m`sura excep]ional` prin care organele
rechizi]iilor autorit`]ii publice împuternicite prin lege oblig` agen]ii
economici, institu]iile publice, precum [i alte persoane juridice [i fizice la cedarea temporar`
a unor bunuri mobile sau imobile. În esen]`, prevederea legal` trateaz` rechizi]iile
ca un mod special [i excep]ional prin care un bun mobil sau imobil poate fi transferat
din proprietate privat` în proprietatea sau în folosin]a public` în scopul ap`r`rii ]`rii,
al ordinii publice [i siguran]ei statului. M`sura rechizi]ion`rii se dispune prin:
• decret al pre[edintelui României, atunci când se declar` mobilizarea general` sau par-
]ial` ori a st`rii de r`zboi, precum [i la instituirea st`rii de asediu sau a st`rii de urgen]`;
113
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
• hot`râre a Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii, în caz de concentr`ri, exerci]ii
[i antrenamente de mobilizare;
• prin hot`râri ale Guvernului sau prin ordine ale prefec]ilor în cazul prevenirii, localiz`rii
[i înl`tur`rii unor dezastre.
Rechizi]iile de bunuri [i prest`rile de servicii în interes public se fac în scopul rezolv`rii
problemelor materiale de orice natur`, al asigur`rii de mân` de lucru [i de cartiruire
sau cazare necesare for]elor destinate ap`r`rii, autorit`]ilor publice, sinistra]ilor, refugia]ilor,
popula]iei afectate de consecin]ele r`zboiului [i prizonierilor de r`zboi; al func]ion`rii agen]ilor
economici [i institu]iilor publice, precum [i pentru func]ionarea [i exploatarea sistemelor
de telecomunica]ii [i a c`ilor de comunica]ii. Chiar dac` rechizi]ia de bunuri este,
ca [i exproprierea, un procedeu de dobândire for]at` a unor bunuri ale particularilor, totu[i
ea are o serie de tr`s`turi specifice, astfel:
➫ rechizi]iile sunt determinate de un obiectiv cauzei care a impus-o sau a termenului stabilit,
cu totul special, cauzat de necesitatea ap`r`rii ]`rii în timp ce, în cazul exproprierii, bunurile intr`
ori a prevenirii sau înl`tur`rii urm`rilor unor în proprietate public` pe o perioad` nedeterminat`;
dezastre, pe perioada declar`rii mobiliz`rii generale ➫ rechizi]iile pot avea ca obiect atât bunuri
sau par]iale ori a st`rii de r`zboi, a st`rii de asediu mobile, cât [i imobile ori prest`ri de servicii
sau de urgen]` [i în caz de concentr`ri, exerci]ii în interes public, în timp ce exproprierea prive[te
[i antrenamente destinate în acest scop, în timp numai bunuri imobile;
ce exproprierile se fac numai pentru cauza de “utili- ➫ în cazul rechizi]iilor, bunurile intr` chiar
tate public`”, aceasta putând interesa fie [i o colecti- [i numai temporar în domeniul public al statului,
vitate restrâns` (o comun`, un ora[ sau un jude]); în timp ce bunurile expropriate pot intra [i în do-
➫ cererea pentru rechizi]ie se face numai meniul public al comunelor, ora[elor [i jude]elor;
de c`tre autorit`]ile cu atribu]ii în domeniile care ➫ procedura de rechizi]ionare este mult
privesc ap`rarea ]`rii, ordinea public` [i siguran]a mai simpl`, dat fiind scopul în vederea c`ruia
statului, în timp ce cererea de expropriere se poate se efectueaz` [i se finalizeaz` printr-un act adminis-
face [i de c`tre alte autorit`]i publice, inclusiv trativ de autoritate – ordin de predare, nu prin
de cele ale administra]iei publice locale; hot`râre judec`toreasc`, a[a cum se procedeaz`
➫ bunurile rechizi]ionabile sunt preluate în cazul exproprierii;
numai în folosin]` temporar`, cu excep]ia celor ➫ plata desp`gubirilor pentru bunul rechizi-
consumptibile [i perisabile (care se preiau ]ionat se face, de regul`, dup` predarea bunului,
definitiv), ele urmând a fi restituite la încetarea nu în prealabil, ca în cazul exproprierii.
Autorit`]ile administra]iei publice au obliga]ia s` asigure efectuarea rechizi]iilor
de bunuri [i chemarea persoanelor pentru prest`ri de servicii în interes public, iar agen]ii
economici [i institu]iile publice sunt obligate s` ]in` eviden]a at#t a bunurilor care pot fi
rechizi]ionate, men]in#ndu-le în stare tehnic` de bun` func]ionare, c#t [i a persoanelor
care pot fi chemate s` presteze servicii în interes public. Bunurile se rechizi]ioneaz`
pe baza ordinului de predare, iar la predarea bunului se încheie un proces-verbal în care,
pe lâng` datele de identificare a bunului, este trecut` [i valoarea acestuia la data rechizi]iei.
Pentru stabilirea cantit`]ilor, a pre]urilor [i tarifelor bunurilor rechizi]ionate [i rezolvarea
litigiilor care deriv` din executarea rechizi]iilor func]ioneaz` Comisia Central` de Rechizi]ii
[i comisiile mixte de rechizi]ii.
❖ Comisia Central` de Rechizi]ii, organ de preg`tire [i executare a rechizi]iilor, func]ioneaz`
în subordinea Guvernului, este condus` de [eful Oficiului de Stat pentru Probleme Speciale
[i are \n componen]` reprezentan]i ai ministerelor ap`r`rii, de interne, justi]ie, finan]e, ai depar-
tamentelor economice [i ai B`ncii Na]ionale a României. Aceast` Comisie se constituie anual
sau ori de câte ori este nevoie, de c`tre pre[edinte, la propunerea secretarului acestuia.
De asemenea, Comisia prezint` anual Guvernului sinteza activit`]ii privind stadiul preg`tirii
114
Dezvolt`ri teoretice
[i efectu`rii rechizi]iilor de bunuri [i a prest`rilor de servicii în interes public la nivel na]ional.
Hot`rârile Comisiei Centrale de Rechizi]ii se pun în executare de c`tre Oficiul Central de Stat
pentru Probleme Speciale prin comisiile mixte de rechizi]ii.
❖ Comisiile mixte de rechizi]ii sunt constituite la nivelul prefecturilor jude]ene sau al munici-
piului Bucure[ti, func]ia de pre[edinte fiind asigurat` de c`tre prefect. Comisiile mixte de rechizi]ii
stabilesc cantit`]ile de bunuri ce pot fi rechizi]ionate pe localit`]i, agen]i economici, institu]ii
publice [i alte persoane juridice, în vederea realiz`rii integrale a scopurilor propuse.
❖ Hot`rârile comisiilor sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice [i juridice prev`zute
în lege [i sunt aduse la îndeplinire de c`tre autorit`]ile administra]iei publice locale, agen]ii
economici, institu]iile publice [i alte persoane juridice, la în[tiin]area autorit`]ilor împuternicite
s` efectueze rechizi]ii. Pentru bunurile rechizi]ionabile, Legea nr. 132/1997 prevede acordarea
de desp`gubiri, care au la baz` lista de pre]uri, întocmit` [i publicat` anual de c`tre Secretariatul
tehnic permanent al Comisiei Centrale de Rechizi]ii.

Transmiterea [i centralizarea Pentru stabilirea necesarului


de bunuri prev`zute a se rechi-
datelor de eviden]\ a bunurilor zi]iona [i de persoane ce pot fi
chemate pentru prest`ri de ser-
rechizi]ionabile vicii, unit`]ile militare din sis-
temul for]elor destinate ap`r`rii înainteaz` cererile de rechizi]ii [i prest`ri de servicii,
prin planurile de mobilizare a garnizoanelor – prev`zute de art. 28 din Legea nr. 73/1995
privind preg`tirea economiei na]ionale [i a teritoriului pentru ap`rare –, centrelor militare
pe raza c`rora sunt dislocate sau se constituie, potrivit instruc]iunilor elaborate de Ministerul
Ap`r`rii Na]ionale.

La r#ndul lor, agen]ii economici, institu]iile publice [i alte persoane juridice, c`rora
le revin sarcini din planul de mobilizare a economiei na]ionale pentru primul an de r`zboi,
înainteaz` cereri de rechizi]ii [i prest`ri de servicii la Serviciile de mobilizare a economiei
[i preg`tire a teritoriului pentru ap`rare (SMEPTA) jude]ene sau ale municipiului
Bucure[ti, în baza instruc]iunilor elaborate de Oficiul Central de Stat pentru Probleme
Speciale (figura de la pagina 116). Centrele militare centralizeaz` cererile de rechizi]ii
[i prest`ri de servicii ale unit`]ilor militare din planurile de mobilizare a garnizoanelor,
115
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
iar SMEPTA centralizeaz` cererile agen]ilor economici, ale institu]iilor publice [i ale altor
persoane juridice. Cererile de rechizi]ii [i prest`ri de servicii se înainteaz` o dat` cu întoc-
mirea planului de mobilizare [i se actualizeaz` anual, pân` la sfâr[itul primului trimestru
sau când apar modific`ri în structura beneficiarului ori a sarcinilor de mobilizare a acestuia.

La baza stabilirii necesarului de bunuri prev`zute a se rechizi]iona st` Nomenclatorul


bunurilor rechizi]ionabile publicat în Monitorul oficial nr. 25 bis/2000, document care permite
efectuarea delimit`rilor procedurale necesare, conform modului de func]ionare contractual`
pentru fiecare bun înscris în acest act normativ. În linii mari, contravaloarea bunurilor
[i a prest`rilor de servicii atrase pentru func]ionarea sistemului autorit`]ilor militare [i a sis-
temului economic are trei c`i de recunoa[tere, care au coresponden]` cu cele trei capitole
din Nomenclator, [i anume:
➬ Bunuri imobile [i mobile cu statut de fond fix sau obiect de inventar a c`ror utilizare
[i valoare de înlocuire nu este necesar a fi determinat` din timp de pace. Pentru acestea,
plata urmeaz` s` se fac` la sfâr[itul r`zboiului, cu sume stabilite prin hot`râre de guvern
sau prin restituirea unui bun similar. De asemenea, aceste bunuri pot face obiectul redistri-
buirii, de c`tre Comisia Central` de Rechizi]ii, la beneficiarii din alte jude]e.
➬ •bunuri consumptibile prev`zute a fi rechizi]ionate din zona de responsabilitate
a administra]iei jude]ene, având ca specific necesitatea împrosp`t`rii rapide [i, în consecin]`,
a efectu`rii pl`]ii imediate; valoarea acestor bunuri este luat` în calcul la fundamentarea
necesarului de fonduri – la nivel jude]ean, conform art. 28, 34 [i 39 din Legea nr. 73/1995;
• bunurile mobile prime [i materiale etc. a c`ror utilizare este necesar a fi calculat`
din timp de pace, trebuie s` prevad` fondurile de sus]inere financiar` prin planul
de mobilizare a economiei na]ionale.
➬ Prestarea de servicii în interes public, a c`ror contravaloare este prev`zut` a fi
pl`tit` de beneficiar la sfâr[it de lun` sau dup` efectuarea serviciului, conform art. 26
din Legea nr. 132/1997.
116
Dezvolt`ri teoretice
Toate cele trei capitole din Nomenclator vin s` reglementeze modalit`]ile specifice
de asigurare cu bunuri [i cele privind prest`rile de servicii în interes public, prin recu-
noa[terea contribu]iei valorice. Consider`m necesare aceste preciz`ri, din urm`toarele
considerente: fiecare capitol din Nomenclatorul bunurilor rechizi]ionabile genereaz` tipuri
contractuale cu modalit`]i [i surse diferite de recunoa[tere a particip`rii, respectiv
de efectuare a pl`]ii; pentru toate bunurile [i serviciile prev`zute trebuie s` func]ioneze
rela]ia de schimb resurse contra siguran]` dintre societatea civil` [i autoritatea militar`,
dar cu men]inerea controlului societ`]ii civile asupra autorit`]ii militare; indiferent de natura
aportului material sau uman, mi[carea se realizeaz` pe baz` de ordin emis numai
de autoritatea abilitat` de lege cu responsabilizarea persoanelor (art. 6 [i 14 din Legea
nr. 132/1997); func]ionarea trebuie s` se realizeze organizat pentru toate situa]iile posibile,
luându-se în calcul varianta cea mai dificil`; controlul societ`]ii civile este asigurat la nivelurile
specifice de finan]are; în]elegerea specificit`]ii contractuale a Legii nr. 132/1997, coroborat`
cu celelalte acte normative care reglementeaz` domeniul, trebuie s` asigure coeren]a
transferului patrimonial, precum [i, în mod legal, materialele [i serviciile necesare;
metodologia [i procedura de lucru trebuie s` realizeze pentru fiecare categorie de bunuri
[i persoane atât asigurarea oportun` cu cele necesare ap`r`rii, cât [i legalitatea
[i controlul mi[c`rii patrimoniale, începând de la solicitare pân` la restituire sau plat`;
toate bunurile care fac obiectul rechizi]iei [i persoanele chemate pentru prest`ri
de servicii în interes public î[i g`sesc temeiul legal al acestei activit`]i în prevederile
Legii nr. 132/1997 la care se adaug` prevederile legislative conexe.
*
|n opinia noastr`, problemele care vor asigura coeren]a [i func]ionalitatea asigur`rii
rechizi]iilor de bunuri [i prest`rilor de servicii în interes public care trebuie s` se afle
permanent în aten]ia factorilor de decizie [i de execu]ie vor avea ca scop:
• reparti]ia bunurilor [i a persoanelor pentru prest`ri de servicii în vederea func]ion`rii
simultane, pentru to]i beneficiarii, chiar în eventualitatea cumul`rii situa]iilor excep]ionale
prev`zute de lege, r`zboi [i interven]ii la calamit`]i etc.;
• introducerea ordinelor de predare [i a ordinelor de chemare pentru prest`ri de ser-
vicii \n conformitate cu respectarea strict` a prevederilor legale, ceea ce va asigura func]io-
narea sistemului [i integrarea în for]ele destinate ap`r`rii [i a celor pentru interven]ii
în situa]ii de r`zboi;
• sistemul de anun]are pentru punerea în aplicare a documentelor specifice s` apar]in`
coordonatorului activit`]ii specifice, respectiv :
➫ Centrul Militar Jude]ean pentru resursele care completeaz` unit`]ile militare;
➫ Secretariatul tehnic al comisiilor mixte de rechizi]ii pentru resursele ce comple-
teaz` unit`]ile economice care au produc]ie de r`zboi, spitalele de zon` interioar`,
precum [i pentru asigurarea unui nivel acceptabil de via]` pentru popula]ie,
în caz de criz` sau de r`zboi, pentru sprijinirea [i protejarea acesteia.
De asemenea, \nfiin]area unor servicii publice comunitare pentru planificarea
urgen]elor civile, cu urm`toarele atribu]ii:
➣ promovarea cooper`rii între civili [i militari, având în vedere sprijinul reciproc
atât în opera]ii civile, cât [i militare;
117
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
➣ dezvoltarea [i între]inerea unor prevederi adecvate pentru situa]ii de criz`,
în care aprovizionarea nu se poate face de pe pia]` [i nici nu se poate apela la sprijinul
organiza]iilor interna]ionale specializate în caz de dezastre sau r`zboi;
➣ promovarea cooper`rii cu ]`rile participante la Parteneriatul pentru Pace
[i, în perspectiv`, cu ]`rile membre ale NATO în probleme privind urgen]ele civile; asigurarea
func]ion`rii structurilor guvernamentale în perioadele de criz` [i de r`zboi.
În aceea[i ordine de idei, poate fi adoptat un plan comun unic militar-civil
(Planul pentru urgen]e civile) între serviciile publice descentralizate – Secretariatul tehnic
al Comisiei Mixte de Rechizi]ii, Centrul Militar Jude]ean [i serviciile publice comunitare
pentru situa]ii de urgen]` civil` care s` cuprind`, esen]ial, m`surile prezentate \n figur`.

*
Activitatea de rechizi]ii reprezint`, \n opinia noastr`, un domeniu important \n asigurarea
suportului logistic al ac]iunilor militare, precum [i pentru garantarea unui nivel acceptabil
de via]` social-economic` pentru popula]ie în situa]ii de criz` sau \n cazul unui r`zboi.
Am \ncercat, astfel, \n cele prezentate, s` eviden]iem necesitatea desf`[ur`rii activit`]ilor
privind rechizi]iile de bunuri [i prest`ri de servicii în interes public, ca o component` a pre-
g`tirii economiei [i a teritoriului pentru ap`rare, dar [i s` propunem c#teva solu]ii relativ
la îmbun`t`]irea legisla]iei specifice [i a modului de desf`[urare concret` a rechizi]iilor
de bunuri [i prest`ri de servicii în interes public.

118
UNELE TENDIN}E DE MODERNIZARE
{I ADAPTARE ALE FOR}ELOR ARMATE
LA NOUL MEDIU DE SECURITATE
Maior Gheorghe TIBIL
C`t`lin ANDRONIC

A
tacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au impus o evaluare critic`
a domeniului militar, în general, [i a modului în care actualele organiza]ii
militare r`spund noilor provoc`ri ale mediului de securitate, în special.
Pe de alt` parte, dup` încheierea “r`zboiului rece”, am asistat la importante
transform`ri ale for]elor armate, care au constat, în principal, în trecerea de la structuri
militare extinse, caracteristice societ`]ii industriale, la sisteme de for]e mai reduse,
dar mai performante, cu o mobilitate strategic` superioar`, specifice “erei informa]ionale”.
Din aceast` perspectiv`, pre[edintele american, George Bush, sublinia, recent,
necesitatea cre`rii unei “for]e a viitorului, care este definit` nu atât de dimensiuni,
cât de mobilitate [i vitez` de reac]ie [i care se bazeaz` preponderent pe sisteme de armament
de mare precizie, nedetectabile [i pe tehnologiile informa]ionale”1. În acest context,
apreciem c` investigarea [i descrierea principalelor tendin]e de modernizare ale orga-
nismelor militare contemporane constituie o necesitate [i pentru Armata României, aflat`
în plin proces de reform` [i modernizare institu]ional`.
Pentru a r`spunde corespunz`tor amenin]`rilor tot mai complexe la adresa securit`]ii
statelor, a securit`]ii regionale [i interna]ionale, \ntregul proces de transformare
strategic` [i doctrinar`,
precum [i a domeniilor
organiz`rii, înzestr`rii
[i instruirii pleac`
de la necesitatea adap-
t`rii for]elor armate
la schimb`rile dra-
matice din mediul
de securitate.

Caracteristicile noului mediu de securitate


În ultimul deceniu, mediul strategic de securitate a cunoscut ample transform`ri,
cu implica]ii directe asupra domeniului militar, complicând astfel natura misiunilor,
119
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
a strategiei [i organiz`rii for]elor armate. Principalele caracteristici ale evolu]iei sistemului
interna]ional se refer` la:
• înlocuirea lumii bipolare cu o “nou` dezordine global`”, în care apar [i se manifest`
o multitudine de conflicte etnice, religioase, politice [i de alt` natur`, având drept efect
colapsul unor state na]ionale, dezintegrarea acestora sau sl`birea capacit`]ilor altor
structuri statale de a face fa]` noilor provoc`ri;
• accentuarea proceselor de globalizare [i dezvoltarea tehnologiilor informa]ionale;
de asemenea, primordialitatea puterii economice [i a celei culturale (soft power)
comparativ cu perioada “r`zboiului rece”, c#nd accentul se punea pe puterea militar`
(hard power);
• schimbarea naturii conflictelor [i redefinirea modalit`]ilor de ducere a r`zboiului
sub influen]a noii revolu]ii informa]ionale, prin mutarea accentului de la aspectele
conven]ionale, clasice – “r`zboaiele prin ter]i” (proxy wars) spre cele neconven]ionale,
informa]ionale;
• apari]ia, multiplicarea [i dezvoltarea actorilor nonstatali (ONG-uri, organiza]ii
extremiste, corpora]ii multina]ionale, grup`ri teroriste transna]ionale etc.) care tind
s` diminueze rolul jucat de statul na]ional în domeniile securit`]ii na]ionale [i al celei
interna]ionale;
• manifestarea tot mai accentuat` a riscurilor [i amenin]`rilor asimetrice, în special a
terorismului, ca urmare a accesului grupurilor teroriste la actualele tehnologii, inclusiv
arme de distrugere în mas`; toate acestea vizeaz` [i exploateaz` sl`biciunile actualului
sistem de securitate, în special inadecvarea dintre logica actual` a organiz`rii [i între-
buin]`rii for]elor armate [i noile amenin]`ri neconven]ionale;
• existen]a riscurilor [i amenin]`rilor transfrontaliere, comparativ cu perioada
“r`zboiului rece”, \n care s-au p`strat frontierele stabilite la sf#r[itul celui de-al doilea r`zboi
mondial;
• prezen]a unor amenin]`ri în spa]iul cibernetic sub forma atacurilor informa]ionale
[i a criminalit`]ii de aceast` natur`, având drept ]int` infrastructura informa]ional` critic`
a guvernului [i a mediului de afaceri, sistemele informa]ionale ale organiza]iilor militare
[i ale celor de securitate.

Influen]e ale schimb\rii naturii conflictelor


asupra utiliz\rii for]elor armate
Confrunt`rile care au avut loc dup` încheierea “r`zboiului rece” au eviden]iat
schimbarea profund` a naturii conflictelor, prin trecerea treptat` de la conflictul
modern, specific “erei industriale”, caracterizat prin limitare în spa]iu [i \n timp; caracter
energetic; armate de mas`; for]e militare conven]ionale; strategie direct` [i pierderi umane
ridicate, la conflictul postmodern, în care un rol fundamental \i revine utiliz`rii noilor
tehnologii informa]ionale, cu accent pe urm`toarele componente: mediu extins de con-
fruntare; caracter preponderent asimetric; implementarea rezultatelor “revolu]iei în afa-
cerile militare”; ac]iuni în coali]ie [i/sau opera]ii multina]ionale; implicarea intens`
a mass-media; opera]ii informa]ionale; vizarea infrastructurii critice (economic`,
informa]ional`); for]e speciale [i de reac]ie rapid`; intelligence [i strategie indirect`.
120
Realitatea militar` interna]ional`
Manifestarea noilor riscuri [i amenin]`ri [i aplicarea tehnologiilor informa]ionale
în domeniul ducerii r`zboiului impun realizarea unor schimb`ri de esen]` în ceea ce pri-
ve[te rolul [i misiunile for]elor armate, precum [i ale strategiei [i doctrinei militare,
ale planific`rii, conducerii, organiz`rii, preg`tirii [i înzestr`rii acestora.
În domeniul misiunilor for]elor armate se produce o trecere treptat` de la destina]ia
clasic` – ducerea r`zboiului pentru ap`rarea [i promovarea intereselor na]ionale
fundamentale – la o combina]ie de angajamente [i misiuni tot mai extinse ca domenii
[i arie de acoperire, multe dintre acestea apar]inând, în trecut, altor agen]ii guver-
namentale2.
Principalele tendin]e de extrapolare a misiunilor organiza]iilor militare ale statelor
spre domenii netradi]ionale – politic, economic, social, umanitar, informa]ional [i cul-
tural – vizeaz`:
➫ cre[terea ponderii misiunilor specifice “opera]iunilor altele decât r`zboiul”
în portofoliul general al sarcinilor repartizate militarilor: men]inerea [i impunerea p`cii,
asisten]` umanitar`, misiuni de c`utare/salvare, interven]ii în cazul unor catastrofe
[i dezastre civile, sprijin pentru reconstruirea structurilor statale aflate în dificultate
(Bosnia-Her]egovina, Haiti, Albania) etc.;
➫ interven]ii cu rol de sprijin sau ca instrument principal, \n func]ie de amplitudinea
amenin]`rilor, în opera]iile antiteroriste, combaterea criminalit`]ii transfrontaliere,
controlul grani]elor, restabilirea ordinii interne, combaterea traficului de droguri;
➫ cre[terea responsabilit`]ilor în domeniul contracar`rii amenin]`rilor informa-
]ionale [i de protejare a infrastructurii na]ionale critice în spa]iul digital (opera]ii infor-
ma]ionale [i antiterorism în spa]iul cibernetic)3.

Tendin]e strategice, doctrinare [i de organizare


În procesul de implementare a schimb`rii [i de realizare a unei organiza]ii militare
capabile s` fac` fa]` provoc`rilor “erei informa]ionale” se pleac` de la necesitatea
elabor`rii, pe termen lung, a unor viziuni strategice integratoare (de exemplu, Joint Vision
2020 – SUA, Strategia 2020 – Canada, Armata XXI – Elve]ia). De asemenea, apar
o serie de concepte cu valoare strategic`, precum: conflict asimetric; mobilitate strategic`
superioar`; integrarea for]elor pentru ducerea r`zboiului (Joint Warfare); suprema]ie
informa]ional`; r`zboi informa]ional; “revolu]ia în afacerile militare”.
La nivel doctrinar au fost elaborate seturi de principii opera]ionale care vizeaz`
cre[terea mobilit`]ii for]elor, a puterii de foc [i a preciziei loviturilor în condi]iile
accentu`rii gradului de profesionalizare a efectivelor militare [i a reducerii numerice
a acestora.
În concep]ia speciali[tilor militari, utilizarea noilor tehnologii informa]ionale va deter-
mina schimb`ri semnificative în cadrul rela]iilor din binomurile ofensiv`-defensiv`, putere
de foc-manevr`, spa]iu-timp. Acest fapt va implica [i modific`ri în structurile for]elor
armate. Astfel, câmpul de lupt` se va caracteriza prin prezen]a unui num`r redus de lup-
t`tori, înzestra]i îns` cu arme de mare precizie, cu raz` mare de ac]iune [i cu o mare
putere de foc. Unit`]ilor terestre, mici [i dispersate, le va fi atribuit un num`r mai redus
de misiuni, în timp ce sistemele automatizate de lupt` vor prelua o mare parte a acestora.
121
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Lupta aerian` va fi dominat` de sistemele automate de lupt` nedetectabile [i cu raz`
mare de ac]iune4.
În acela[i timp, pentru a înlocui actuala organizare, strict ierarhizat` [i rigid`, av#nd
nuclee de stat major opera]ionalizabile prin intermediul rezervei, unele dintre viitoarele
direc]ii de modelare a structurilor se vor axa pe adoptarea unei noi modalit`]i de ducere
a r`zboiului, centrat` pe structuri militare \ntrunite de tip re]ea (“Joint network – centric
system of warfare”), cu urm`toarele avantaje: autonomie decizional` [i flexibilitate
ierarhic`; vitez` de reac]ie ridicat`; adaptabilitate la situa]ia concret` a câmpului de lupt`;
mobilitate sporit`; eficacitate în confrunt`rile asimetrice, prin crearea unor module
de for]e interarme specializate pe tipuri de opera]ii militare.
|n domeniul conducerii militare, aceast` transformare are implica]ii ma-
jore \n: organizarea [i preg`tirea statelor majore pentru a utiliza [i a exploata integral
posibilit`]ile oferite de noile capabilit`]i generate de tehnologia informa]ional`;
dezvoltarea mobilit`]ii punctelor de comand`, capabile s` coordoneze opera]ii [i unit`]i
militare dispersate; cre[terea nivelului de interoperabilitate în domeniile planific`rii
opera]iilor [i al disemin`rii informa]iilor, atât în cadrul ac]iunilor desf`[urate în cooperare
cu alte structuri militare guvernamentale, cât [i în campaniile multina]ionale.
În domeniul preg`tirii militare [i al form`rii liderilor, schimb`rile vor viza: reali-
zarea unui sistem de preg`tire complex` capabil s` integreze tehnologiile informa]ionale
[i s` asigure un înalt standard de educa]ie profesioni[tilor militari; implementarea
unor metode de antrenament cât mai apropiate de condi]iile reale de lupt` – crearea
unor sisteme de modelare-simulare performante; fundamentarea procesului de preg`tire
a liderilor militari de la toate nivelurile ierarhice pe un model managerial complex,
în cadrul c`ruia capacit`]ile tradi]ionale de conducere sunt dublate de abilita]i tipice
managementului de rela]ii publice – negociere, atragerea sprijinului prin persuasiune,
rela]ii cu civilii etc.5
Pentru ca noile tipuri de for]e s` poat` îndeplini gama întreag` de misiuni
ce le vor reveni este esen]ial` dezvoltarea urm`toarelor domenii la nivelul tehnologiilor
de ap`rare caracteristice “erei informa]ionale”:
• sisteme de cercetare, supraveghere [i recunoa[tere (ISR);
• sisteme de comand`, control, comunica]ii, computere [i informa]ii (C4I);
• sisteme de arme de mare precizie [i cu raz` mare de ac]iune:
➫ arme cu tehnologie “stealth”;
➫ sisteme de arme cu senzori sau ghidate prin laser;
➫ rachete de croazier` etc.
Eficien]a implement`rii acestor tehnologii, specifice “revolu]iei în afacerile militare”,
în cadrul armatelor actuale necesit`:
➣ structuri puternice în domeniul cercet`rii-dezvolt`rii;
➣ mic[orarea ciclului de achizi]ii de armamente;
➣ existen]a unei baze industriale capabil` s` adapteze sistemele de arme la condi]iile
specifice.
În scopul cre[terii nivelului de interoperabilitate, al mobilit`]ii strategice [i al efi-
cien]ei opera]ionale, ]`rile membre ale NATO sunt implicate în aplicarea Ini]iativei
Capacit`]ilor de Ap`rare (DCI), adoptat` la Summit-ul NATO de la Washington.
122
Realitatea militar` interna]ional`
Majoritatea strategiilor pe termen mediu [i lung din statele membre ale Alian]ei
se circumscriu principalelor orient`ri din cadrul acestei ini]iative. Pentru perioada actual`
o aten]ie special` a fost acordat` urm`toarelor cinci domenii de ac]iune: desf`[urarea
rapid` [i mobilitatea for]elor; sprijin logistic; angajarea eficace a for]elor; infrastructura
[i protejarea for]elor; sisteme de comand`, control [i comunica]ii.
Dezvoltarea noilor tehnologii militare va duce la eviden]ierea a trei capabilit`]i
specifice importante: viteza strategic`, precizia loviturii [i controlul informa]iei.
Viteza strategic` presupune: capacit`]i de proiectare a puterii militare la distan]`;
rapiditatea [i eficien]a procesului decizional; capabilitate ridicat` de adaptare
organiza]ional` [i conceptual`. Precizia loviturii are dou` componente: precizia fizic`
– abilitatea de a lovi ]inta cu mare precizie, de la mare distan]`, [i cea psihologic` –
posibilitatea de a modela/influen]a opera]iile militare astfel încât s` se ob]in` atitudinile
[i percep]iile dorite atât din partea adversarului, cât [i a observatorilor neutri (pres`
interna]ional`, ONG-uri etc.). Controlul informa]iei implic` rolul crescut al sistemelor
de intelligence [i presupune utilizarea tot mai consistent` a tehnicilor opera]iilor
informa]ionale, precum [i necesitatea integr`rii acestora în cadrul “joint force operations”.
Schimbarea calitativ` a mediului informa]ional impune realizarea controlului
prin superioritatea informa]ional`, care poate reprezenta un avantaj competitiv dac`
este transformat`, pe de o parte, în cunoa[tere superioar` (culegere, prelucrare [i analiz`
integrat` a datelor [i informa]iilor) [i, pe de alt` parte, în superioritate decizional`.
Ob]inerea superiorit`]ii informa]ionale asigur` luarea deciziilor mai repede decât adver-
sarul [i permite modelarea unei situa]ii date de c`tre for]ele proprii. Superioritatea
informa]ional` este, prin natura ei, o stare tranzitorie; din acest motiv, ea trebuie creat`
[i sus]inut` prin opera]ii informa]ionale.
În domeniul politicilor de înzestrare a for]elor armate se constat` tendin]a de creare
a unui model integrat care s` asigure capacit`]ile cerute de noile tipuri de misiuni.
În acela[i timp, majoritatea statelor europene sunt nevoite s` recurg` la restructurarea
industriilor na]ionale de ap`rare, ca urmare a schimb`rilor determinate de revolu]ia
tehnologic`, aceste m`suri viz#nd: globalizarea industriilor de înalt` tehnologie, cre[terea
gradului de utilizare în scopuri militare a tehnologiilor comerciale, fenomenele de fuziune
[i concentrare a firmelor din domeniu \n urma cre[terii concuren]ei pe pia]a
produc`torilor de armament (de exemplu, crearea Companiei Europene pentru Aeronautic`,
Ap`rare [i Spa]iu), impunerea unor noi modele de cercetare-dezvoltare în vederea
asigur`rii compatibilit`]ii între alia]i.
Interven]ia NATO \n Kosovo a demonstrat, în mod evident, decalajul existent
între SUA [i alia]ii europeni în procesul de transformare [i adaptare a domeniului militar,
mai ales la nivelul tehnologiilor [i capacit`]ilor opera]ionale. În timp ce în SUA preocu-
p`rile se îndreapt` spre remodelarea mediului de lupt`, prin utilizarea tehnologiilor
informa]ionale, armatele statelor europene s-au ar`tat mai pu]in preocupate în anii ‘90
de promovarea conceptelor [i a rezultatelor “revolu]iei în afacerile militare” (RMA).
De altfel, europenii nu au, în prezent, o viziune integratoare referitoare la utilitatea
[i necesitatea implement`rii RMA în cadrul armatelor proprii, Marea Britanie [i Fran]a
fiind singurele ]`ri care de]in resursele necesare promov`rii mai multor domenii
specifice RMA.
123
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Cu toate acestea, derularea conflictului din Kosovo i-a determinat pe alia]ii europeni
s` recunoasc` necesitatea transpunerii în practic` a dou` obiective esen]iale: de]inerea
de capabilit`]i de proiectare a for]ei (în special capacit`]i de transport strategic aerian
[i naval) [i dezvoltarea de capabilit`]i specifice RMA (arme de mare precizie [i cu raz`
lung` de ac]iune, sisteme de anihilare a ap`r`rii aeriene, avioane de recunoa[tere
f`r` pilot, sisteme de comunica]ii prin satelit, sateli]i de observare, digitizarea siste-
melor C4).

Capabilit\]i pentru noile tipuri de amenin]\ri


Contracararea noilor riscuri [i amenin]`ri cu caracter asimetric eviden]iaz` nece-
sitatea cre[terii importan]ei acordate ac]iunilor for]elor neconven]ionale de descurajare
– for]e speciale, for]e de reac]ie rapid` [i for]e specializate – [i dezvolt`rii de capabilit`]i
în domeniul opera]iilor informa]ionale(OI).
Speciali[tii militari occidentali fac distinc]ie între for]ele pentru opera]iuni
speciale (SOF), care desf`[oar` misiuni sub acoperire sau clandestine, [i for]ele specia-
lizate, capabile s` duc` ac]iuni de lupt` specifice la vedere.
Principalele tipuri de misiuni ale SOF sunt legate de opera]iunile desf`[urate în afara
teritoriului na]ional – infiltrarea în teritoriul inamicului pentru ac]iuni de sabotaj, cercetare
[i distrugere, salvarea ostaticilor, preg`tirea condi]iilor pentru interven]ia trupelor
specializate, desf`[urarea de opera]iuni antiteroriste etc.6. În plan intern, aceste trupe
pot sprijini ac]iunile antiteroriste ale structurilor specializate [i pot contribui la testarea
vulnerabilit`]ilor sistemelor de securitate.
În prezent, ]`rile membre ale NATO de]in un num`r redus de for]e de acest tip
(4 000 - 5 000 de militari)7. Se poate remarca, totu[i, tendin]a ca astfel de for]e s` fie create
în fiecare din statele aliate, concomitent cu cre[terea efectivelor celor existente,
astfel:
❖ SUA - Deta[amentul 1 pentru Opera]iuni Speciale al For]elor Terestre;
- Delta Force;
- Grupul Naval de Desf`[urare a Opera]iilor Speciale;
❖ Marea Britanie - SAS
❖ Fran]a - Comandamentul pentru Opera]iuni Speciale (COS);
❖ Germania - Grupul pentru protec]ia frontierelor (GSG 9);
❖ Olanda - BBE.
De asemenea, armata israelian` are o astfel de for]`, numit` Sayret Matkal/Uni-
tatea 269.
Un rol important îl vor de]ine, în continuare, for]ele specializate, destinate îndeplinirii
unor misiuni la vedere, care vizeaz` lovirea obiectivelor inamice-cheie [i preg`tirea
condi]iilor pentru interven]ia for]elor principale. Unit`]ile de acest gen (rangers,
para[uti[ti etc.) sunt mai bine reprezentate în armatele statelor NATO (45 000 de militari
în for]ele armate SUA [i 20 000 - 30 000 de militari la nivelul tuturor celorlal]i alia]i).

Rolul [i importan]a opera]iilor informa]ionale


În ultimii ani, majoritatea statelor occidentale [i-au concentrat aten]ia asupra rolului
[i importan]ei opera]iilor informa]ionale în desf`[urarea conflictelor, elaborând strategii
[i doctrine [i creând structuri de for]e în acest domeniu.
124
Realitatea militar` interna]ional`
Prin capacit`]ile [i disciplinele posibil de integrat opera]ional – opera]iile speciale,
opera]iile psihologice, inducerea în eroare, securitatea opera]iilor, ac]iunile electronice,
siguran]a informa]ional` etc. –, opera]iile informa]ionale vizeaz` cinci aspecte majore: mana-
gementul percep]iei; manipularea [i dominarea sistemelor informa]ionale; protec]ia
informa]ional`; protejarea infrastructurii critice [i eficacitatea opera]ional` (ca rezultat
al integr`rii domeniilor [i disciplinelor utilizate).
A dispune de capacit`]i strategice în domeniul OI duce, pe de o parte, la o mai bun`
cunoa[tere a unui spa]iu de negociere [i conflict [i, pe de alt` parte, poate permite lovirea
inamicilor [i competitorilor în planul controlului percep]iilor, cu consecin]e majore
privind abilit`]ile decizionale.
De[i la începutul anilor ‘90 subiectul confrunt`rilor informa]ionale a fost dezvoltat
preponderent în SUA, în anii care au urmat tot mai multe state europene, inclusiv ]`rile
cu poten]ial asem`n`tor României, [i-au creat [i perfec]ionat capabilit`]i proprii
în domeniu. Astfel, în Olanda a fost stabilit un grup de lucru, la nivelul ministerului
ap`r`rii, pentru domeniul opera]iilor informa]ionale, a c`rui activitate s-a finalizat anul
trecut prin aprobarea de c`tre guvern a documentului “Information Operations Policy”.
În Elve]ia, Doctrina Opera]iilor Informa]ionale vizeaz` dezvoltarea capabilit`]ilor specifice
[i constituie unul dintre pilonii procesului de modernizare a armatei na]ionale, potrivit
Concep]iei “Armata XXI”. Aceasta reprezint`, în acela[i timp, un nou domeniu de compe-
ten]` al Ministerului Ap`r`rii. În Suedia, recent a fost creat Oficiul Na]ional de Opera]ii
Informa]ionale/Protec]ie a Infrastructurii Critice, vizând eliminarea vulnerabilit`]ilor
societ`]ii în fa]a agresiunilor informa]ionale [i întreprinderea demersurilor pentru
stabilirea unei politici în domeniul siguran]ei informa]ionale. Aceste evolu]ii demon-
streaz` extinderea responsabilit`]ilor organismului militar în materie de securitate
na]ional`, inclusiv în zona cyber-spa]iului, precum [i reducerea atitudinii de rezerv`
fa]` de folosirea mijloacelor militare neconven]ionale (de natur` informa]ional`) pentru
ap`rarea [i promovarea intereselor na]ionale.
*
Schimb`rile politico-strategice ulterioare evenimentelor din 11 septembrie încep
s` se fac` sim]ite \n toat` lumea. Natura radical diferit` a amenin]`rilor actuale cu care
se confrunt` statele [i sistemul interna]ional, în ansamblul s`u, eviden]iaz` necesitatea
restructur`rii profunde a întregului sistem de securitate na]ional` [i a domeniului
securit`]ii interna]ionale. Adaptarea [i implementarea conceptelor, a doctrinelor
[i modurilor de ac]iune specifice “erei informa]ionale” în Armata României reprezint`
o necesitate, dar [i o provocare, generate de noile amenin]`ri la adresa securit`]ii,
de natur` asimetric` – terorismul, agresiunile informa]ionale, contrabanda cu droguri,
cu arme [i materiale strategice etc.
Strategiile de securitate [i cele militare ale secolului 20, de la care î[i trag seva
majoritatea teoreticienilor [i planificatorilor ap`r`rii na]ionale din România, necesit`
un proces de reevaluare [i adaptare la specificul începutului de secol 21. Pentru a lupta
împotriva noilor amenin]`ri este nevoie de schimbarea conceptelor de securitate
[i ap`rare na]ional`, prin focalizarea pe securitatea informa]ional` [i siguran]a infra-
structurii critice a societ`]ii contemporane.
125
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
|n acest context politico-strategic mondial, România are din nou [ansa istoric`
de “a arde etapele” evolu]iei [i de a recupera decalajul care o desparte de societ`]ile
informa]ionale avansate printr-un efort sus]inut de alocare eficient` [i inteligent`
a resurselor spre destina]ii legate de culegerea, procesarea, interpretarea [i protejarea
informa]iilor, de noile tehnologii informa]ionale, în general.
Dar care ar putea fi liniile de for]` ale schimb`rii [i adecv`rii sistemului militar
la caracteristicile [i imperativele epocii informa]ionale ?
Un prim pas l-ar putea constitui remodelarea conceptului de securitate, prin mutarea
accentului de la modalit`]ile de realizare a securit`]ii fizice – în special împotriva
agresiunilor externe –, specific` pentru statul na]ional din secolele XIX [i XX, la securitatea
informa]ional` [i a infrastructurii critice, prin luarea în considera]ie a noilor genuri
de amenin]`ri, atât din exterior, cât [i din interiorul grani]elor na]ionale. |n acest sens,
trebuie subliniat rolul deosebit pe care îl dobândesc, în noul context de contestare
tot mai accentuat` a menirii statului [i a filozofiei suveranit`]ii na]ionale, elaborarea
[i implementarea unui sistem prin care s` fie evaluate riscurile [i amenin]`rile asimetrice
generate de entit`]ile substatale – grupuri criminale (mafiote), minorit`]i entice
sau religioase radicale care lupt` pentru secesiune, grup`ri teroriste etc.
Nu se poate face abstrac]ie de faptul c`, în ultimul deceniu, în spa]iul european
[i ex-sovietic, în care existau state cu popula]ie multietnic`, au ap`rut tendin]e de dezmem-
brare [i ulterior de constituire a unor noi structuri statale, pe criterii etnice [i ca urmare
a unor condi]ii interne [i externe favorabile. Aceste procese au fost înso]ite de o gam`
întreag` de conflicte, de la cele informa]ionale pân` la confrunt`ri militare clasice,
având drept consecin]e mari pierderi umane [i materiale.
Paradigma tradi]ional`, sintetizat` printre al]ii de S.P. Huntington în lucrarea
The Soldier and the State, privind rolul armatei de gardian [i scut protector al societ`]ii
împotriva amenin]`rilor externe [i, în unele cazuri, interne trebuie s` fie reevaluat`,
fiind necesar un proces de regândire a misiunilor institu]iei militare în contextul
“erei informa]ionale”.
În acest sens, luarea în calcul, al`turi de ap`rarea împotriva amenin]`rilor clasice
generate de competitori similari (for]ele armate ale altui stat), a misiunilor vizând
protec]ia infrastructurii na]ionale critice împotriva unui spectru mult mai larg de ame-
nin]`ri reprezint` o direc]ie de modernizare a armatelor contemporane. Cu cât economia
[i societatea devin mai sofisticate, cu atât protec]ia infrastructurii critice [i încrederea
membrilor societ`]ii în func]ionarea normal` a acesteia [i în sistem, în ansamblul s`u,
devin mai importante, esen]iale chiar pentru bunul mers al societ`]ii.
Acest proces ar trebui s` implice recunoa[terea institu]ional` a importan]ei noilor
specializ`ri [i domenii de expertiz` – managementul percep]iei, opera]ii psihologice,
rela]ii publice [i mass-media, intelligence etc., prin introducerea lor în corpul specia-
lit`]ilor militare, cu toate consecin]ele derivate (formare profesional` în aceste domenii,
structuri [i resurse etc.).
Dat` fiind importan]a [i complexitatea managementului percep]iei pentru liderul
militar contemporan de la toate nivelurile ierarhice, consider`m c` întreaga filozofie
a preg`tirii militare ar putea fi îmbun`t`]it` prin recunoa[terea necesit`]ii însu[irii
126
Realitatea militar` interna]ional`
tehnicilor soft ale comunic`rii, informa]iilor, opera]iilor psihologice, mass-media etc.,
al`turi de tehnicile clasice de organizare [i ducere a luptei.

Referin]e bibliografice
1. In an age without heroes. |n The Economist, 31 mai 2001.
2. Anthony C. Zinni – A Military for the 21st Century: Lessons from the Recent Past,
Strategic Forum, no. 181, July, 2001.
3. În acest sens, în cadrul Seminarului organizat de c`tre US Army War College [i Duke University
(2-3 februarie 2000) pe tema adapt`rii strategiilor de ap`rare la noile amenin]`ri transna]ionale, Daniel
T. Kuehl a eviden]iat importantele responsabilit`]i care revin for]elor armate în contracararea amenin-
]`rilor din spa]iul cibernetic la adresa securit`]ii statelor (vezi Transnational Threats: Blending
Law Enforcement and Military Strategies, Strategic Studies Institute, noiembrie 2000).
4. De altfel, aceast` tendin]` s-a manifestat în cadrul interven]iei SUA \n Afganistan, al c`rei succes
se explic`, în mare m`sur`, prin coordonarea existent`, în orice condi]ii, între ac]iunile unit`]ilor de lupt`
terestre mici [i cele ale avia]iei, înzestrat` cu armament [i muni]ie de mare precizie [i eficacitate.
5. Exist` o întreag` literatur` de specialitate pe tema transform`rilor din domeniul militar, inclusiv
în cel al form`rii liderilor. Ideea general` a sociologilor este c` armata de mâine va fi, în esen]`, o institu]ie
postmodern`, de dimensiuni relativ reduse, cu un grad înalt de educa]ie [i profesionalizare, destinat`
mai degrab` gestion`rii crizelor umanitare [i r`zboaielor civile decât ducerii conflictelor clasice,
dintre state. Liderii militari vor fi nevoi]i s` înlocuiasc` tot mai mult coerci]ia [i cenzura cu persuadarea
[i “curtarea” publicului [i media, fiind obliga]i s` intre în competi]ia deschis` pentru resurse [i prestigiu.
(Charles C. Moskos, John Allen Williams and David Segal – The Postmodern Military, New York,
Oxford University Press, 2000).
6. Pentru rolul [i eficacitatea interven]iei for]elor speciale americane în cadrul campaniei
din Afganistan vezi Joseph Fitchett – High-Tech Weapons Change the Dynamics and the Scope
of Battle, \n International Herald Tribune, 28 decembrie 2001.
7. În acest sens, Rob de Wijk, în analiza pe care o face asupra limitelor actuale ale for]elor armate
occidentale, demonstreaz` gradul redus de preg`tire al acestora în vederea contracar`rii noilor tipuri
de amenin]`ri, în special de natur` terorist`. Unul dintre argumentele utilizate de autor trimite chiar
la num`rul redus al for]elor destinate opera]iilor speciale din armatele Alian]ei Nord-Atlantice.
Vezi articolul recent The Limits of Military Power, publicat în The Washington Quarterly, iarna, 2002.

127
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

OPERA}II MILITARE
ALTELE DECÂT R~ZBOIUL
General de brigad` dr. Ioan SORIN

R
`zboiul, indiferent în ce mod îl definesc strategii [i anali[tii militari sau cei
din domeniul ap`r`rii [i securit`]ii, a fost dintotdeauna o manifestare
condamnat` [i condamnabil` (exceptându-l pe cel de ap`rare), considerat`
o stare de anomie, o abatere de la anumite principii, reguli [i norme, fie ele [i numai morale.
Dup` experien]a celor dou` conflagra]ii mondiale, dar [i în urma sutelor de conflicte
zonale, regionale sau locale, adesea cu repercusiuni majore în via]a omenirii, concomitent
cu democratizarea vie]ii interna]ionale s-au c`utat [i chiar s-au g`sit solu]ii, mai mult
sau mai pu]in viabile, de condamnare juridic` a agresiunii militare, implicit a r`zboiului.
În acest context, ideea apel`rii la opera]ii militare altele decât r`zboiul (OMAR),
ap`rut` în doctrina Statelor Unite ale Americii înc` din perioada interbelic`, nu a putut
fi decât benefic`.
Este drept c` în literatura noastr`
Elemente definitorii de specialitate [i în documentele oficiale acest
tip de opera]ii este mai pu]in tratat la nivel
cuprinz`tor [i adeseori confundat cu opera]iile în sprijinul p`cii în domeniul c`rora
am acumulat [i noi o anumit` experien]` dup` anul 1991.
În concep]ia SUA, acest gen de opera]iuni a fost denumit generic “r`zboaie mici”
[i avea ca scop justificarea unor interven]ii americane în diferite zone de interes.
Forma contemporan` a opera]iilor militare altele decât r`zboiul a devenit un autentic
suport doctrinar pentru interven]iile militare nonviolente în cadrul unor conflicte a[a-zise
“de joas` intensitate”, caracteristice diverselor situa]ii actuale de criz` [i zone conflictuale.
Potrivit doctrinei americane, OMAR reprezint` ac]iunile prin care capacit`]ile militare
sunt întrebuin]ate în cadrul unei întregi game de opera]ii militare nespecifice r`zboiului.
Dintr-o analiz` comparativ` a unor elemente definitorii ale OMAR cu cele apar]inând
opera]ilor clasice, specifice r`zboiului, putem desprinde urm`toarele idei:
➫ obiectivele strategice ale OMAR pot fi îndeplinite în timp de pace, de criz`, precum
[i \n perioada unor st`ri conflictuale, în mod selectiv [i restrictiv; în cadrul r`zboiului, factorii
de putere (na]ionali sau colectivi) se utilizeaz` nelimitat, de[i, teoretic, urmeaz` acelea[i
legi ale r`zboiului [i ale dreptului umanitar interna]ional;
➫ obiectivele strategice ale r`zboiului au ca finalitate realizarea unor interese na]ionale
vitale (sau protejarea lor); în cadrul OMAR, acestea au ca scop descurajarea/prevenirea
r`zboiului [i promovarea p`cii, cel pu]in teoretic;
128
Realitatea militar` interna]ional`
➫ spre deosebire de r`zboi, o continuare a politicii cu alte mijloace (violente), OMAR
sunt supuse unor sensibilit`]i de natur` politic`, manifestate prin forme nonviolente,
în cadrul c`rora militarii nu mai sunt, adesea, principalii actori, ei asigurând sprijinul organizat
[i protec]ia componentei civile a opera]iilor;
➫ spre deosebire de opera]iile specifice r`zboiului (guvernate de legi specifice), OMAR
presupun un set de reguli de angajare (mai restrictive, în func]ie de tipul acestor opera]iuni)
[i prev`d folosirea for]ei numai pentru autoap`rare sau ca ultim` instan]`.
Scopurile OMAR, în viziunea armatei SUA, sunt: descurajarea r`zboiului, solu]ionarea
conflictului declan[at [i aflat într-o anumit` faz`, promovarea p`cii, sprijinirea autorit`]ilor
civile pentru restabilirea normalit`]ii.
În concep]ia româneasc`, unele elemente de baz` ale doctrinei privind OMAR ale altor
state, îndeosebi SUA [i Marea Britanie, au fost preluate [i adaptate specificului românesc.
Potrivit elementelor de specificitate române[ti, OMAR pot fi definite ca fiind ac]iuni
speciale, desf`[urate de c`tre for]ele armate la pace, criz` [i conflict, în vederea îndeplinirii
unor scopuri [i obiective strategice ce au ca finalitate prevenirea, descurajarea, limitarea
sau lichidarea unor situa]ii conflictuale de amploare [i intensitate mai mic`, precum
[i sprijinirea autorit`]ilor civile în situa]ii de criz` intern`. Defini]ia acoper` gama
de opera]ii la care statul român are capacitatea [i posibilitatea s` participe atât pe plan
extern, sub egida ONU, a Alian]ei Nord-Atlantice, UEO sau a OSCE (sau o coali]ie de state
sub conducerea unui stat NATO), cât [i pe plan intern, în cadrul sistemului na]ional
de management al crizelor.
În acest context, scopurile generale ale OMAR sunt urm`toarele: descurajarea
r`zboiului (prevenirea lui); protejarea [i/sau promovarea interesului na]ional; sprijinirea
comunit`]ii interna]ionale (ONU, UEO, OSCE) în promovarea p`cii [i a securit`]ii;
satisfacerea unor obliga]ii asumate prin tratate interna]ionale; sprijinul autorit`]ilor civile;
prezervarea accesului liber la resursele esen]iale; sprijinul organiza]iilor umanitare;
diminuarea unor surse de risc [i amenin]are; protejarea unor zone sensibile la influen]e
externe negative; prevenirea extinderii conflictelor. Aceste structuri trebuie s` fie capabile
s` participe la ac]iuni de “observare [i monitorizare, supraveghere a armisti]iilor, acorduri
de încetare a focului, demobilizare a for]elor beligerante, prevenire a conflictelor, asisten]`
militar`, protec]ie [i ajutor umanitar, stabilire [i supraveghere a unor zone de protec]ie,
evacuare, pod maritim sau aerian, escortarea unor convoaie, patrularea pentru respectarea
unui embargo”.
Participarea României la OMAR, care se desf`[oar` în compunere multina]ional`
sub egida ONU, UEO sau NATO, este guvernat` de obiective strategice subsidiare
aspira]iilor noastre – aderarea la structurile euro-atlantice, sus]inerea pozi]iei noastre
de factor de stabilitate în plan regional [i subregional.
Alte elemente de specificitate [i responsabilit`]i se refer` la: cadrul legal al particip`rii
în afara grani]elor, realizat la cel mai înalt nivel, prin aprobarea în forul legislativ na]ional
(Parlament); dislocarea [i desf`[urarea for]elor participante, care presupun deplasare
[i sprijin logistic na]ional; acordul privind statutul for]elor (SOFA), realizat la nivelul conducerii
politico-militare na]ionale; transferul de autoritate (TOA), la nivelul conducerii politico-militare
na]ionale; asigurarea administrativ-logistic` pentru for]ele incluse în cadrul for]elor multina-
]ionale, care este, de fapt, o responsabilitate na]ional`.
129
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Starea Tipuri
Scop Mod de ac]iune Exemple
mediului de opera]ii
Pace Promovarea, men]inerea • opera]ii de men]inere a p`cii
F`r` \ntrebuin]area armamen- • opera]ii umanitare
[i construc]ia p`cii
tului [i a tehnicii din dotare • asigurarea libert`]ii de naviga]ie
OMAR [i de survol
• asisten]a asigurat` unei na]iuni
Descurajarea r`zboiului Cu posibilitatea \ntrebuin]`rii • controlul armamentelor
Conflict [i solu]ionarea conflic- armamentului [i a tehnicii • opera]ii de prevenire a conflictului
tului din dotare • opera]ii de construc]ie a p`cii
• sprijin militar acordat autorit`]ilor
civile
• protec]ia naviga]iei
• sprijin acordat luptei antidrog
Cu posibilitatea \ntrebuin]`rii • impunerea sanc]iunilor
armamentului [i a tehnicii • combaterea terorismului
R`zboi A lupta [i a \nvinge R`zboi din dotare • raiduri
• lovituri
• demonstra]ii de for]`
• c`utare-salvare-evacuare
• opera]ii militare \ntrunite
➫ ofensive
➫ de ap`rare
➫ asociate acestora

Starea de pace, de conflict [i de r`zboi pot coexista în mediul strategic al teatrului de


opera]iuni. Opera]iile f`r` lupt` pot avea loc atât în timpul r`zboiului, cât [i în opera]iile
militare altele decât r`zboiul.

Principiile acestor opera]ii sunt identificabile cu cele ale r`zboiului,


Principii dar au un grad de specificitate accentuat. Studiul comparat
al acestora, atât în concep]ia armatelor membre ale NATO, cât [i în cea româneasc`, evi-
den]iaz` existen]a unei coresponden]e “vizibile”, rezultând 6 principii fundamentale: defi-
nirea clar` a obiectivului; unitatea de efort; securitatea ac]iunilor [i a trupelor; limitarea;
perseveren]a; legitimitatea.
Doctrina ac]iunilor întrunite extinde domeniul, stabilind suplimentar: sus]inerea;
flexibilitatea; economia de for]`; surprinderea; etapizarea ac]iunilor.
Doctrina opera]ional` a For]elor Terestre mai identific`: unitatea comenzii; manevra;
simplitatea planurilor [i a ordinelor.
Revenind la problematica pus` în discu]ie, apreciem c`, din cele 6 principii enumerate,
primele trei sunt comune [i r`zboiului, dar cu un grad diferit de specificitate, iar pe ultimele
le putem considera ca apar]inând OMAR.
• Definirea clar` a obiectivului ca o ultim` rezerv`. Pe timpul desf`[ur`rii opera]iei,
Stabilirea realist` [i ferm` a obiectivului obiectivul strategic stabilit ini]ial poate fi modificat,
opera]iei, în urma analizei situa]iei, determin` fapt ce duce la redimensionarea obiectivelor militare
urm`rirea îndeplinirii necondi]ionate a acestuia [i la reducerea permanent` a riscurilor la care sunt
în vederea asigur`rii succesului, constituind priori- expuse for]ele participante.
tatea strategic` (operativ`) c`reia i se subsumeaz` • Unitatea de efort
eforturile depuse. Define[te necesitatea direc]ion`rii [i utiliz`rii
Pot ap`rea situa]ii când gradul de dificultate resurselor avute la dispozi]ie spre îndeplinirea
în identificarea factorilor de succes este foarte ridicat scopului comun. Participarea în comun a unei multi-
în astfel de opera]ii comparativ cu cele de r`zboi, tudini de elemente constitutive, de o mare diver-
deoarece factorul politic este determinant, sitate, a elementelor de logistic` diferen]iate
iar ac]iunea militar` direct` este men]inut` [i eterogene, inexisten]a unor reglement`ri

130
Realitatea militar` interna]ional`
specifice, diversitatea formelor [i a proce- hot`rârea [i insisten]a în îndeplinirea scopului
durilor integratoare instituite între participan]i, propus, iar pe de alt` parte, r`bdarea [i planificarea
pe de o parte, între ace[tia [i autoritatea de comand`, ac]iunilor optime pe durate îndelungate.
pe de alt` parte, sunt câteva din variabilele care Principiul pune de acord dorin]a autorit`]ii
pot genera apari]ia unor obstacole reale în aplicarea de comand` de a realiza scopul propus (îndeplinirea
principiului. obiectivului) cu necesitatea respect`rii scopurilor
• Securitatea ac]iunilor [i a trupelor strategice pe termen lung [i a restric]iilor impuse
În esen]`, principiul determin` eliminarea pe timpul execu]iei opera]iei. Uneori, solu]iile
avantajelor de care adversarul s-ar putea folosi de rezolvare ale situa]iei sunt identificate cu greutate,
împotriva for]elor proprii. Aplicarea lui are ca rezul- fapt ce duce la un grad ridicat de incertitudine
tant` libertatea de ac]iune [i evitarea expunerii [i de risc, iar finalitatea s` fie problematic` [i relativ`.
for]elor proprii la ac]iuni ostile [i, implicit, la dimi- În astfel de condi]ii, m`surile politice, diplomatice,
nuarea riscului modific`rii obiectivului sau cursurilor economice [i informa]ionale coroborate opera]iei
de ac]iune. Indiferent de tipul de misiune, ac]iunile militare pot garanta succesul.
• Legitimitatea
ostile care pot pune în pericol trupele trebuie
Principiul rezult` din expresia legalit`]ii,
identificate [i, de asemenea, trebuie planificate
a moralit`]ii, a dreptului autorit`]ii constituite,
m`suri complexe de asigurare.
precum [i a eficien]ei reale a mijloacelor, m`surilor
• Limitarea
[i ac]iunilor întreprinse. Percep]ia de legitimitate
Acest principiu exprim` utilizarea corespun-
este sprijinit` de for]ele participante [i de popula]ie
z`toare a capacit`]ii militare avute la dispozi]ie
[i este reflectat` de c`tre mass-media [i opinia
la specificul fiec`rei situa]ii în parte. Întrebuin]area public`. În situa]ia în care opera]ia nu este privit`
neadecvat` a poten]ialului for]ei (redus/excesiv) ca legitim`, exist` riscul ca sprijinul s` nu mai fie
determin` amplificarea rela]iilor conflictuale sau acordat, ba dimpotriv`, s` duc` la crearea unei
apari]ia altora, noi. În acest sens, regulile de angajare rezisten]e, diferit manifestate, cu implica]ii majore
stabilite la specificul fiec`rei situa]ii trebuie cunos- în realizarea succesului. În OMAR mandatul este
cute [i aplicate complet [i corect de c`tre întreg fundamental [i for]ele participante îl sus]in ca factor
personalul angajat în opera]ie. Gradul de detaliere, decisiv în realizarea obiectivelor. Sentimentul
de restric]ionare [i caracterul anticipativ al regulilor de legitimitate trebuie influen]at pozitiv prin
de angajare confer` posibilitatea aplic`rii acestui desf`[urarea eficient` a unor opera]ii informa]ionale,
principiu. psihologice, de ajutor umanitar [i în folosul
• Perseveren]a popula]iei din zon`. Aplicarea subsecvent`
Pornind de la componentele semantice ale a principiului perseveren]ei [i al re]inerii duce,
termenului, principiul include, pe de o parte, de asemenea, la înt`rirea legitimit`]ii.

❖ În func]ie de utilizarea/neutilizarea for]ei; amenin]area/non-


Tipuri amenin]area cu for]a:
➫ OMAR cu folosirea for]ei sau amenin]area cu folosirea for]ei
În ciuda eforturilor depuse de comunitatea interna]ional` pentru promovarea p`cii, climatul
de securitate interna]ional` continu` s` fie afectat de anumite acumul`ri tensionale de natur` istoric`,
religioas` sau etnic`, ce pot genera conflicte armate sângeroase.
Când instrumentele puterii na]ionale sau colective (ONU sau organiza]ii regionale) sunt dep`[ite
de situa]ie, apare ca unic` solu]ie amenin]area cu for]a sau chiar folosirea for]ei. Orientarea primordial`
în aceste situa]ii va fi c`tre sprijinirea obiectivelor na]ionale/ interna]ionale, cu scopul descuraj`rii r`zboiului
[i revenirea la starea de pace. Astfel de opera]ii sunt deosebit de sensibile prin posibilitatea desf`[ur`rii
unor ac]iuni de lupt` care inerent vor produce pagube [i pierderi umane.
În aceast` categorie se înscriu urm`toarele tipuri de opera]ii: lovituri scurte [i cu obiective punctuale;
raiduri; opera]ii de impunere a p`cii; impunerea de sanc]iuni (embargo); sprijin pentru insurgen]ii
ce se opun regimurilor totalitare (acestea din urm` se reg`sesc numai în doctrina SUA [i foarte rar
î[i g`sesc acoperire legal` în rezolu]ii ale Consiliului de securitate al ONU); sprijinul unei na]iuni democratice
pentru lupta împotriva unei mi[c`ri insurgente ilegale [i nedemocratice; opera]ii de evacuare a necomba-
tan]ilor din zona de conflict.

131
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
➫ OMAR care nu presupun utilizarea for]ei sau amenin]area cu folosirea for]ei
Sunt acele opera]ii prin care utilizarea for]ei militare pe timp de pace ajut` la realizarea unui climat
în care tensiunile dintre na]iuni sunt ]inute sub pragul critic al unui r`zboi [i, în acela[i timp, ajut` ca unele
na]iuni (gen SUA sau Anglia) s`-[i men]in` influen]a într-o zon` sau alta a lumii. În aceast` categorie
pot fi incluse: opera]ii umanitare, opera]ii de salvare în caz de dezastre naturale; sprijinirea unor na]iuni;
sprijinirea unor na]iuni în probleme interne; opera]ii împotriva traficului de droguri; evacuarea
necombatan]ilor într-un mediu permisiv; opera]ii în sprijinul p`cii. Prin astfel de opera]ii se men]ine
influen]a organiza]iilor interna]ionale (ONU, OSCE) în diverse zone cu poten]ial de criz` sau conflict.
➫ OMAR simultane
Aceast` categorie este specific` doctrinei SUA [i are în vedere desf`[urarea simultan` a ac]iunilor
ce presupun utilizarea for]ei cu cele ce nu folosesc for]a, în dou` sau mai multe teatre de opera]ii.
❖ În func]ie de scopul [i obiectivele urm`rite:
Studiul doctrinelor elaborate pân` în prezent în Armata României (Doctrina ac]iunilor
întrunite ale for]elor armate, Doctrina pentru opera]iile întrunite multina]ionale [i Doctrina
opera]ional` a For]elor Terestre) ne duc spre concluzia c` nu avem de-a face cu deosebiri
semnificative, comparativ cu doctrinele existente în armatele statelor membre ale NATO.
În consecin]`, pot fi prefigurate, pentru for]ele armate na]ionale, urm`toarele tipuri:
• Opera]ii în sprijinul p`cii
Conceptul de “opera]ii în sprijinul p`cii, ”utilizat prima dat` de c`tre militari pentru
a desemna opera]iile de men]inere a p`cii [i cele de impunere a p`cii, cuprinde [i celelalte
opera]iuni de pace cum ar fi: prevenirea conflictului, înf`ptuirea p`cii, consolidarea p`cii
postconflict, precum [i opera]iunile umanitare, acestea din urm` fiind preponderent atributul
agen]iilor civile.
Opera]iile în sprijinul p`cii (peace support operations) reprezint` opera]ii multina]ionale
[i multifunc]ionale desf`[urate în mod impar]ial, sub mandat ONU sau OSCE, implicând
organisme diplomatice, organiza]ii [i agen]ii umanitare, precum [i for]e militare, în scopul
ob]inerii unei solu]ion`ri politice pe termen lung sau a altor condi]ii specificate în mandat.
Voi prezenta în continuare tipurile de opera]ii în sprijinul p`cii [i ac]iunile care
se desf`[oar` în cadrul acestora:
➫ Înf`ptuirea p`cii (peacemaking) reprezint` Alte contribu]ii ale militarilor pot fi legate de instrui-
activit`]ile diplomatice desf`[urate dup` izbucnirea rea [i preg`tirea for]elor armate regionale. Princi-
unui conflict, în scopul încet`rii focului sau al g`sirii palele activit`]i desf`[urate în cadrul acestui tip
unei solu]ion`ri rapide, pe cale pa[nic`. Ele pot de misiuni se refer` la: supravegherea retragerii,
include asigurarea de bune oficii, mediere, conci- asigurarea strângerii [i depozit`rii armamentului
liere, presiuni diplomatice, izolare [i sanc]iuni. greu, supravegherea frontierelor, supravegherea
Înf`ptuirea p`cii se înscrie în prevederile cap. VI schimbului de prizonieri, a reîntoarcerii refugia]ilor
din Carta ONU . [i personelor expulzate.
➫ Consolidarea p`cii (peacebuilding) const` ➫ Men]inerea p`cii (peacekeeping) reprezint`
în ac]iuni postconflict, cu priorit`]i politice, sociale, ac]iuni desf`[urate sub prevederile art. VI din Carta
diplomatice, economice [i militare, destinate înt`ririi ONU, care implic` opera]ii militare desf`[urate
[i reconstruc]iei infrastructurii civile [i institu]iilor, cu consensul p`r]ilor aflate în conflict, destinate
în scopul înl`tur`rii cauzelor conflictului [i evit`rii s` monitorizeze [i s` faciliteze implementarea unui
relu`rii acestuia. Aceasta include [i mecanisme care acord deja existent, s` permit` acordarea sprijinului
promoveaz` spiritul de încredere [i sprijinul umanitar [i s` sprijine eforturile diplomatice
economic al reconstruc]iei. Implicarea militar` este îndreptate spre o solu]ionare politic`, de lung`
axat`, în principal, pe asigurarea unui cadru stabil durat`, a cauzelor care au generat acest conflict.
[i sigur pentru realizarea acestui tip de misiuni. Misiunile care se desf`[oar` în cadrul acestui tip

132
Realitatea militar` interna]ional`
de opera]ii sunt: observarea, monitorizarea durat` a conflictului. Legitimitatea acestor opera]ii
respect`rii acordului; supravegherea încet`rii este asigurat` conform prevederilor din cap. VII
focului [i a liniilor de demarca]ie; confirmarea al Cartei ONU, având urm`toarele caracteristici: for]a
retragerii for]elor beligeran]ilor din zonele de con- de pace poate fi pus` sub mandat ONU sau OSCE;
flict; supravegherea situa]iei în zonele de poten]ial presupune interven]ia armat`; interven]ia în for]`
conflict. nu este perceput` ca fiind neutr`; este necesar`
➫ Prevenirea conflictului (conflict prevention) autorizarea (mandat) interna]ional`.
Activit`]ile de prevenire a conflictului se desf`[oar`, Opera]iile de impunere a p`cii presupun
în mod normal, sub prevederile cap. VI din Carta folosirea for]ei armate în scopul men]inerii sau rein-
ONU [i cuprind un spectru larg de ac]iuni, de la ini- staur`rii p`cii [i securit`]ii, în condi]iile în care
]iative diplomatice pân` la desf`[ur`ri preventive Consiliul de Securitate al ONU a stabilit existen]a
de for]e, cu scopul de a opri extinderea conflictelor, unor amenin]`ri la adresa p`cii, înc`lcarea p`cii
escaladarea acestora [i transformarea lor în conflicte sau acte de agresiune. Principalele misiuni care
armate. Prevenirea conflictului poate include, se desf`[oar` în cadrul acestor opera]ii sunt: reinstau-
de asemenea, misiuni de recunoa[tere, consult`ri, rarea p`cii; protec]ia opera]iilor umanitare;
avertiz`ri, inspec]ii [i monitorizare. stabilirea [i protejarea zonelor de siguran]` sau
➫ Impunerea p`cii (peace enforcement) repre- de exclusivitate; impunerea sanc]iunilor; garantarea
zint` opera]iile care implic` utilizarea for]ei libert`]ii de mi[care; restabilirea [i impunerea zonei
sau creeaz` premisele utiliz`rii acesteia, pe baza de restric]ie aerian`; protec]ia drepturilor omului.
mandatului organismelor interna]ionale abilitate, ➫ Opera]iile umanitare se desf`[oar` pentru
în scopul de a for]a acceptarea rezolu]iilor [i a sanc- ameliorarea suferin]ei umane. Activit`]ile militare
]iunilor. Obiectivul opera]iilor de impunere a p`cii cu caracter umanitar pot înso]i sau pot avea loc
este de a restabili pacea [i de a sprijini eforturile în sprijinul opera]iunilor umanitare desf`[urate
diplomatice destinate solu]ion`rii politice de lung` de c`tre organiza]iile civile specializate.
• Asigurarea libert`]ii de naviga]ie [i a celei de survol sunt m`suri [i ac]iuni planificate
[i desf`[urate cu scopul de a asigura realizarea/aplicarea drepturilor interna]ionale
de liber` naviga]ie pe c`ile maritime, fluviale [i aeriene.
• Asisten]a acordat` unei na]iuni. În baza acordurilor încheiate pe timp de pace,
criz` sau r`zboi se asigur` asisten]` în domeniul civil sau militar în scopul promov`rii
stabilit`]ii regionale (zonale). Asisten]a acordat` sprijin` na]iunea beneficiar` în dezvoltarea
[i perfec]ionarea institu]iilor specializate pentru a putea gestiona, la nevoie, situa]ii critice.
Domeniile pot viza: securitatea na]ional`, stabilitatea intern`, economia etc.
• Combaterea terorismului. Sunt definite astfel opera]iile de contracarare desf`[urate
permanent pe axa spa]iu-timp. Ac]iunile sunt de tip mixt: defensive (antiterorism),
reprezent#nd m`surile luate pentru prevenirea/procurarea [i procesarea informa]iilor,
planificarea [i execu]ia m`surilor de amplificare [i intensificare a securit`]ii, antrenarea
personalului, controlul [i coordonarea m`surilor; ofensive (contraterorism), reprezent#nd
planificarea [i execu]ia planurilor întocmite pentru combaterea [i contracararea efectelor
ac]iunilor teroriste.
De[i pân` în prezent nu a fost elaborat` o concep]ie doctrinar` distinct` [i implicit`
domeniului, evolu]ia evenimentelor interna]ionale actuale determin` stringent abordarea
multidimensional` a fenomenului la nivel na]ional.
• Controlul armamentelor reprezint` o modalitate de reducere a riscului unui r`zboi
prin limitarea posibilit`]ilor de amenin]are ale unui poten]ial adversar. De[i este apanajul
direct al factorului politico-diplomatic, elementul militar este cel care asigur` controlul
execu]iei acordurilor încheiate [i semnate în scopul stabilirii unor limite [i plafoane,
al reducerii sau elimin`rii unor armamente specifice. M`surile mai pot viza: inspec]ii
133
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
în locuri declarate, notificarea unor exerci]ii ori aplica]ii militare cu trupe, demonstra]ii
publice privind folosirea unor categorii de tehnic` sau de armament.
• Impunerea de sanc]iuni const` în utilizarea m`surilor coercitive hot`râte de c`tre
un organism de securitate colectiv` (ONU, OSCE etc.), pe teritoriul unui stat, în scopul
interzicerii unor activit`]i specifice în anumite zone geografice. Contribuie, prin componenta
militar`, la îndeplinirea obiectivelor politice, în scopul determin`rii unui stat la respectarea
hot`rârilor adoptate de organiza]iile sau institu]iile interna]ionale abilitate.
• Loviturile punctuale, izolate reprezint` ac]iuni militare cu caracter ofensiv având
obiectiv limitat, sunt planificate [i executate în scopul determin`rii schimb`rii atitudinii unor
state care se opun dreptului interna]ional sau al prevenirii lans`rii unor ac]iuni ostile
(agresive).
• Raidurile sunt opera]ii de mic` amploare planificate [i executate pe teritoriul unui
stat controlat de for]e ostile, în scopul procur`rii de informa]ii, al dezorganiz`rii [i intimid`rii
adversarului, neutraliz`rii sau nimicirii unor obiective, precum [i pedepsirii unor ac]iuni
armate ilegale.
• Sprijinul militar acordat luptei antidrog. Activit`]ile specifice sunt planificate
[i executate în sprijinul organismelor [i institu]iilor interne [i interna]ionale abilitate,
în scopul depist`rii, monitoriz`rii [i contracar`rii producerii, transportului, traficului
[i întrebuin]`rii drogurilor. Acestea presupun: controlul spa]iului aerian [i naval cu mijloace
specifice, interceptarea [i capturarea mijloacelor de transport, schimbul reciproc de informa]ii
[i cooperarea la nivelul conducerii structurilor abilitate implicate, implementarea unor
programe de tratament aplicabile în sistemul sanitar propriu.
• Sprijinul militar acordat autorit`]ilor civile include: ac]iunile [i m`surile desf`[urate
în scopul asisten]ei [i sprijinului între structurile militare [i autorit`]ile civile locale în procesul
de planificare, preg`tire [i utilizare a resurselor pentru gestionarea unor situa]ii critice,
de urgen]`; sprijinul acordat autorit`]ilor din transporturi pentru solu]ionarea diferitelor
situa]ii-limit` (greve, bloc`ri de trafic etc.); restabilirea ordinii publice sau a autorit`]ii
constitu]ionale pe timpul st`rii de urgen]` sau de asediu în situa]ia în care organele
abilitate prin lege nu le mai pot gestiona; asigurarea protec]iei vie]ii cet`]enilor [i a pro-
priet`]ilor publice [i private, precum [i înl`turarea efectelor producerii unor dezastre
naturale.
• Evacuarea necombatan]ilor se execut` cu for]e minime necesare îndeplinirii
misiunilor [i asigur`rii protec]iei multilaterale a militarilor [i necombatan]ilor, cu scopul
de a redisloca personalul necombatant dintr-o zon` amenin]at`. De regul`, cuprinde
mai multe etape: introducerea rapid` [i pe ascuns a for]ei; ocuparea [i controlul unor centre
de greutate concomitent cu desf`[urarea ac]iunilor de asigurare a ac]iunilor [i protec]ia
for]ei, precum [i a personalului necombatant; evacuarea (transportul) personalului
necombatant; retragerea for]elor; redislocarea personalului necombatant [i aplicarea
m`surilor de asisten]` medical` [i, eventual, de repatriere sau similare.
• Demonstra]iile de for]` sunt planificate [i executate cu cre[terea vizibil` a capacit`]ii
de lupt` a for]elor \n scopul de a intimida/descuraja adversarul [i a demonstra hot`râre
în îndeplinirea misiunilor. Pot fi de sine st`t`toare sau complementare altora, enun]ate
anterior.
134
Realitatea militar` interna]ional`
• Protec]ia naviga]iei se execut` în scopul controlului costier, de securizare a porturilor,
de ap`rare împotriva minelor [i de protec]ie a mediului. Trebuie diferen]iate de cele de asi-
gurare a libert`]ii de naviga]ie, prezentate anterior, sau de cele de protec]ie a naviga]iei
executate în timp de r`zboi
• C`utarea-salvarea-evacuarea (extrac]ia for]elor) sunt opera]ii complexe care includ
misiuni de c`utare, localizare, identificare, salvare, recuperare [i evacuare a personalului,
a tehnicii [i materialelor. Necesit` o planificare deosebit`, cu o matrice de sincronizare bine
definit`, ingeniozitate [i flexibilitate în execu]ie, personal specializat cu înalt` calificare.
Majoritatea lor executându-se într-un mediu, de regul` ostil, acestea sunt clandestine,
acoperite sau descoperite.

Bibliografie selectiv`
• Joint Pub 3-07. Joint Doctrine for Military Operations Other Than War, 1995.
• Joint Pub 1-02. Dictionary of Military and Associated Terms, 2001.
• FM 100- 5 Operations, 1993.
• Doctrina Ac]iunilor |ntrunite ale For]elor Armate, 2001.
• Doctrina Opera]ional` a Trupelor de Uscat, 1999.
• General de corp de armat` dr. Eugen B~D~LAN, colonel dr. Teodor FRUNZETI, Ac]iunile militare
altele dec#t r`zboiul, 2001.
• Colonel dr. Mircea-Ovidiu M@NDRU, Lumea \ntre r`zboiul rece [i pacea fierbinte, 2000.

135
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

ROLUL, LOCUL {I MISIUNILE


GENIULUI |N OPERA}II
MULTINA}IONALE
Colonel Gheorghe BOC{ARU

S
uccesul opera]iilor multina]ionale depinde \ntr-o m`sur` foarte mare de modul
în care comandan]ii angajeaz` toate resursele în întregul câmp al opera]iilor
militare. Comandan]ii trebuie s` fie capabili s` g`seasc` cea mai potrivit` alegere
a tuturor for]elor disponibile pentru a produce efecte imediate [i pentru a ob]ine rezultatele
dorite. Aceast` dirijare integrat` a tuturor instrumentelor puterii interna]ionale reprezint`
ac]iunea multina]ional`.
|n contextul mediului opera]ional multina]ional, opera]iile de geniu sprijin` dezvoltarea
câmpului de lupt` pentru manevr`, sporesc deplasarea opera]ional` [i strategic` [i asigur`
infrastructura pentru dislocarea for]ei. De asemenea, opera]iile de geniu asigur` suportul
necesar opera]iilor logistice [i de sprijin (inclusiv func]iile de mediu), creeaz`, actualizeaz`
[i coordoneaz` informa]iile geospa]iale, asigur` vizualizarea terenului [i construirea
fortifica]iilor, preg`tesc trecerea la opera]iile finale [i postostilit`]i.
Sprijinul opera]iilor
multina]ionale angajeaz`
o combina]ie larg` de mij-
loace de geniu. Experien-
]ele din r`zboaiele din Golf,
Somalia, Haiti [i Bosnia-
Her]egovina au determi-
nat ca, \n viitor, opera]iile
genistice s` includ` [i
serviciile organiza]iilor
nonguvernamentale,
ale organiza]iilor private
voluntare (PVO), organiza-
]iilor interna]ionale (IO),
ale altor agen]ii guverna-
mentale ale Alian]ei [i ale
contractorilor.
136
Realitatea militar` interna]ional`
Principala resurs` pentru îndeplinirea misiunilor o constituie for]a genistic` a militarilor,
contractorilor, a na]iunii-gazd`, a alia]ilor [i partenerilor.
Ac]iunile militare la nivel tactic, operativ [i strategic presupun
PRINCIPII respectarea at#t a cerin]elor legilor luptei armate, c#t [i a unor principii
specifice. Voi prezenta, \n continuare, c#teva dintre aceste principii, aplicabile [i \n ac]iunile
multina]ionale:
• Libertatea de ac]iune constituie calea cea mai precis` [i eficient` de a realiza
un obiectiv comun. Opera]iile de geniu sporesc mobilitatea for]ei multina]ionale întrunite
pentru a cuceri [i a p`stra ini]iativa concomitent cu men]inerea libert`]ii de ac]iune \n atingerea
rezultatelor decisive.
• Definirea clar` a obiectivului. Comandan]ii direc]ioneaz` utilizarea for]elor
disponibile spre scopuri clar definite, realizabile. În opera]iile multina]ionale, structurile
de geniu estimeaz` capacit`]ile genistice de sprijin pe baza analizei necesarului pentru
obiectivele stabilite [i pentru cursul propus al ac]iunilor (COA).
• Economia de for]e presupune distribuirea unui minimum de for]e combatante vitale
pentru eforturile secundare. For]ele de geniu trebuie s` fie angajate [i distribuite judicios,
\n raport cu necesit`]ile impuse de obiectivul stabilit. Deoarece resursele genistice sunt
limitate, opera]iile genistice trebuie s` se concentreze pe sarcinile cele mai importante
pentru sprijinirea efortului principal.
• Masarea trupelor const` \n concentrarea efortului for]ei principale la momentul
[i \n locul potrivit. Opera]iile de geniu ofer` for]ei multina]ionale posibilitatea s` deplaseze
[i s` concentreze for]a principal` prin asigurarea infrastructurii pentru dislocarea for]ei
[i ocuparea dispozitivelor, f`r` pierderea ini]iativei.
• Manevra const` \n realizarea utiliz`rii flexibile a for]ei multina]ionale. Opera]iile
genistice sprijin` schema de manevr` prin sporirea mobilit`]ii trupelor proprii.
• Unitatea de comand`. Potrivit acestui principiu, este asigurat` unitatea efortului
prin numirea unui comandant pentru fiecare obiectiv. Pentru ob]inerea efectelor dorite,
opera]iile genistice necesit` o integrare precis` [i sincronizare optim`.
• Siguran]a ac]iunilor [i trupelor. Structurile de geniu joac` un rol important în spriji-
nirea protec]iei tuturor for]elor prin lucr`rile de înt`rire, de fortifica]ii [i de mascare.
• Surprinderea adversarului. Opera]iile de geniu care sprijin` mobilitatea [i contramobi-
litatea sunt desemnate s` ac]ioneze pentru ob]inerea surprizei. Geni[tii asigur` mobilitatea
de a lovi rapid inamicul înainte ca acesta s` poat` reac]iona. De asemenea, geni[tii planific`
[i execut`, prin mijloace [i procedee specifice, diverse obstacole, explozive [i neexplozive,
pentru întreruperea ritmului de ac]iune al inamicului [i reducerea libert`]ii de manevr`.
• Simplitatea planurilor [i a ordinelor. Planurile distincte, necomplicate [i ordinele
concise trebuie s` asigure în]elegerea complet` a misiunii. |n acest sens, unit`]ilor trebuie
s` li se asigure ordine clare de misiune, cu oportunitate maxim` pentru ob]inerea planific`rii
centralizate [i a execu]iei descentralizate.

Opera]iile de geniu sprijin` for]a multina]ional` în realizarea


COMPONENTE obiectivelor primite, fapt ce se concretizeaz` în urm`toarele
elemente: geniu de lupt`, geniu construc]ii [i geniu topografic (figura de la pagina 138).
137
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Componentele
geniului de lupt`
sunt: mobilitatea,
contramobilitatea
[i protec]ia.
➫ Mobilitatea
este calitatea [i/sau
posibilitatea care \i
permite comandan-
tului s` manevreze
for]a multina]ional`
în condi]ii avanta-
joase [i cuprinde
opera]ii de la demi-
nare p#n` la con-
struirea de drumuri.
➫ Contramobi-
litatea se realizeaz`
prin construirea
de obstacole desti-
nate s` blocheze,
s` fixeze [i s`
întoarc` sau s` distrug` for]a inamicului. Prin aceast` ac]iune se reduce posibilitatea
de manevr` a inamicului, conferind profunzime ac]iunii for]ei comune în spa]iu [i \n timp.
➫ Protec]ia include toate aspectele relative la protec]ia personalului, a tehnicii,
a materialelor [i echipamentului de toate categoriile din teatrul de opera]ii concomitent
cu inducerea în eroare a adversarului cu privire la inten]iile for]ei multina]ionale. Opera]iile
de protec]ie acoper` camuflarea mijloacelor angajate, mascarea, inducerea în eroare,
înt`rirea facilit`]ilor, a nodurilor de comand` [i control, precum [i a infrastructurii critice.
Geniu construc]ii acoper` construirea [i repararea liniilor de comunica]ii (LOCs),
a rutelor principale de aprovizionare (MSRs), a aerodromurilor, utilit`]ilor [i facilit`]ilor
genistice necesare opera]iilor militare multina]ionale. Facilit`]ile sunt fundamentale pentru
a asigura succesul disloc`rii for]ei, pentru executarea opera]iilor multina]ionale [i pentru
sprijinirea for]ei multina]ionale în configurarea teatrului de opera]ii [i a infrastructurii. Atunci
când facilit`]ile [i bunurile pot fi ob]inute prin sprijinul na]iunii-gazd` (HNS), prin închiriere
sau prin în]elegeri interna]ionale (de exemplu, în]elegeri privind statutul for]elor),
achizi]ionarea [i gestionarea bunurilor devin o component` important` a geniului.
Geniu topografic este specific armatelor Alian]ei [i cuprinde acele sarcini care asigur`
comandan]ilor [i statelor majore în toate opera]iile militare informa]iile [i serviciile
geospa]iale. De asemenea, geniu topografic asigur` analizarea [i vizualizarea terenului,
produsele digitale despre teren, h`r]ile nonstandard [i datele de cercetare de baz`,
care contribuie la ob]inerea unui tablou opera]ional comun în cadrul for]ei întrunite.
Agen]ia Na]ional` pentru Reprezent`ri [i H`r]i (NIMA) digitizeaz` [i asigur` unit`]ilor
138
Realitatea militar` interna]ional`
date digitale [i caracteristici ale terenului. Geniu topo poate modifica produsele standard
NIMA pentru nevoile opera]ionale particulare.

Fiecare categorie de for]e are unit`]i de geniu [i mijloacele necesare


MIJLOACE nevoilor opera]ionale specifice. Rareori mijloacele de geniu se potrivesc
perfect tuturor necesit`]ilor misiunii for]ei multina]ionale.
De[i geni[tii trupelor de uscat asigur` o gam` larg` de mijloace de geniu, unit`]ile
de geniu p#n` la nivelul diviziilor multina]ionale se concentreaz`, \n general, pe opera]iile
de mobilitate (de la deminare p#n` la construirea de drumuri), cu posibilit`]i limitate
de a le executa pe cele de contramobilitate [i de protec]ie. Geni[tii de la nivelul teatrului
de opera]ii înt`resc mijloacele de geniu de lupt` din cadrul diviziilor multina]ionale [i men]in
numeroasele unit`]i de construc]ii care execut` opera]iile geniului în domeniul construc]iilor,
pe orizontal` [i pe vertical`. Mijloacele geniului topografic sau accesul la produsele
topografice speciale exist` la nivel brigad` [i mai sus. Geni[tii navali asigur` construirea
bazelor avansate, repararea câmpului de lupt`, construc]ii subacvatice [i amfibii, realizarea
de construc]ii pentru facilit`]ile logistice. Geni[tii avia]iei asigur` sprijin în toate opera]iile
militare. Posibilit`]ile lor includ construirea aerodromurilor, opera]ii de între]inere,
de repara]ii [i sus]inere, precum [i alte func]ii specializate (înl`turarea muni]iei explozive,
pompieri, mijloace limitate de detectare [i neutralizare NBC).
În plus, fa]` de mijloacele militare de geniu ale Alian]ei [i ale partenerilor,
na]iunea-gazd` poate avea anumite mijloace de geniu adaptate condi]iilor locale pentru a
c`ror utilizare este necesar` o coordonare corespunz`toare.

ORGANIZAREA {I POSIBILIT~}ILE For]ele multina]ionale sunt


organizate pentru îndeplinirea în cele
DE COMAND~ {I CONTROL mai bune condi]ii a misiunii primite,
de c`tre comandan]ii acestora, pe baza concep]iei de opera]ii. Organizarea trebuie s` fie
suficient de flexibil` pentru a veni în întâmpinarea fazelor planificate ale opera]iei.
La organizarea geniului, comandantul for]elor multina]ionale trebuie s` ia în calcul modul
\n care se realizeaz` pentru for]ele de geniu unitatea efortului, planificarea centralizat`
[i execu]ia descentralizat`.
Diversitatea misiunilor unit`]ilor [i a mijloacelor de geniu, simplitatea [i claritatea
rela]iilor de comand` în cadrul structurii de geniu reprezint` factori importan]i pentru utilizarea
eficient` a for]elor genistice. For]ele de geniu se adapteaz` foarte u[or [i pot fi structurate
[i ajustate în conformitate cu cerin]ele misiunii. De aceea, diferitele modalit`]i de comand`
[i control au scopul de a fructifica avantajul flexibilit`]ii. În plus, structura dezvoltat` se poate
modifica pe m`sur` ce opera]ia evolueaz`. Asemenea posibilit`]i constau \n:
•Comanda componentelor categoriei de for]e, \n cadrul c`reia comandantul for]ei
p`streaz` controlul opera]ional (OPCON) asupra for]elor. Uneori i se poate încredin]a
controlul tactic (TACON) al for]elor genistice multina]ionale pentru îndeplinirea misiunilor
sau a sarcinilor încredin]ate.
•Comanda componentelor func]ionale. Comandantul for]ei multina]ionale stabile[te
rela]iile de comand` pentru for]ele de geniu ale Alian]ei sau ale partenerilor pe baza
139
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
cerin]elor misiunilor genis-
tice. În acest caz, unit`]ile
de geniu pot fi controlate
de categoria de for]e în spri-
jinul c`reia se afl`.
• Grupul operativ sub-
ordonat. Anumite opera]ii
multina]ionale sunt extrem
de solicitante pentru geniu,
necesitând numeroase
mijloace. Pentru a conso-
lida cerin]ele [i pentru o mai
bun` orchestrare a for]elor,
comandantul for]ei multina-
]ionale poate opta pentru
organizarea unui grup
operativ comun subordonat,
care coordoneaz` opera]iile
de geniu [i/sau misiunile. Aceast` op]iune asigur` o abordare coordonat` a încredin]`rii
responsabilit`]ilor genistice. Comandantul for]ei multina]ionale desemneaz` mijloacele
militare de geniu care vor fi disponibilizate pentru îndeplinirea sarcinilor, precum [i rela]iile
de comand` corespunz`toare. For]ele de geniu ar putea fi ata[ate sub control opera]ional
sau tactic ori puse într-o rela]ie de sprijin, în func]ie de gradul de control dorit. Mijloacele
de geniu ata[ate grupului operativ subordonat vor fi constituite din mijloacele de geniu
ale Alian]ei [i partenerilor.

SPRIJINUL DE COMAND~, CONTROL, Modul în care for]ele de


geniu vor fi sprijinite cu sistemele
COMUNICA}II {I CALCULATOARE de comand`, control, comunica]ii
[i calculatoare (C4) pentru un sistem de comand` [i control (C2) eficient reprezint`
un aspect esen]ial pentru for]ele multina]ionale de geniu. For]ele de geniu au mijloacele
lor organice C4 în cadrul canalelor categoriilor de for]e pân` la comandamentele proprii.
Atunci când ac]ioneaz` într-un mediu multina]ional, unit`]ile de geniu trebuie s` aib` suficiente
mijloace organice C4; \n caz contrar, pot solicita sprijin.
Atunci când o comand` func]ional` angajeaz`
STATUL MAJOR DE GENIU for]ele de geniu ale Alian]ei [i partenerilor, statul
major de geniu trebuie s` reflecte reprezentarea fiec`rei na]iuni. Acesta coordoneaz`
cerin]ele geniului de lupt`, general [i topografic, necesare pentru asigurarea succesului
misiunii for]ei multina]ionale. Statul major de geniu nu este responsabil numai pentru
planificare, opera]ii, informa]ii [i func]ii speciale, ci [i pentru facilit`]i, bunuri materiale
[i considera]ii de mediu (figura de la pagina 141).
Func]iile pe care statul major de geniu le poate \ndeplini constau \n:
➫ dezvoltarea [i coordonarea cerin]elor ➫ intermedierea [i coordonarea elementelor
geniului de lupt`, general [i topografic; grupului operativ comun (inclusiv a elementelor

140
Realitatea militar` interna]ional`
nonmilitare) care soli-
cit` servicii genistice;
primirea ordinelor [i ra-
portarea la Comisia
Genistic` Comun`
pentru Cooperare Civil-
Militar` (JCMEB),
dac` s-a stabilit;
➫ dezvoltarea [i co-
ordonarea sarcinilor
pentru for]ele de geniu
componente;
➫ coordonarea activi-
t`]ii Comisiei pentru
Utilizarea Facilit`]ilor
Comune (JFUB),
a JCMEB [i a Comisiei
Comune pentru Coordo-
narea Problemelor
de Mediu (JEMB);
centralizarea
rezultatelor de la aceste comisii; emiterea de sarcini de planificare); planificatorul de geniu adreseaz`
pe baza recomand`rilor comisiilor [i supervizarea toate cerin]ele poten]iale de geniu în timpul
îndeplinirii acestora; procesului de planificare;
➫ examinarea, validarea [i stabilirea priorit`]ilor ➫ monitorizarea disloc`rii, angajarea misiunilor
pentru toate proiectele de geniu [i pentru misiuni; [i redislocarea for]elor de geniu; statul major
➫ planificarea, programarea [i controlul de geniu lucreaz` direct cu statul major al opera]iilor
utiliz`rii facilit`]ilor; (de exemplu, reprezentarea în Centrul Comun
➫ preg`tirea rapoartelor genistice referitoare de Opera]ii); el asigur` reprezentarea de geniu
la resursele de geniu; în JTCB pentru a preveni distrugerea infrastructurii
➫ planificarea [i coordonarea distribuirii cheie, esen]ial` pentru opera]iile viitoare, [i asigur`
materialelor de construc]ii, pe baza priorit`]ilor liniile directoare pentru amplasarea obstacolelor,
stabilite, a materialelor pentru bariere [i a muni]iilor a barierelor [i minelor;
de geniu; ➫ participarea, \mpreun` cu Direc]ia Informa]ii,
➫ func]ionarea ca principal` interfa]` între for]a la coordonarea cerin]elor de informa]ii [i la asi-
multina]ional`, na]iunea-gazd`, contractorii pentru gurarea produselor geospa]iale pentru sprijinirea
situa]ii neprev`zute; opera]iilor. Statul major de geniu asigur` asisten]`
➫ participarea la procesul de planificare tehnic` în identificarea, stabilirea priorit`]ilor [i vali-
prin reprezentare în statul major întrunit de pla- darea nevoilor de informa]ii de geniu [i coordoneaz`
nificare (de exemplu, Direc]ia Planuri, grup comun culegerea de informa]ii genistice.
Geniul for]ei multina]ionale poate avea responsabilitate [i pentru domeniile: sprijin
cu geniu topografic; \nl`turarea muni]iei explozive; protec]ia împotriva incendiilor; sprijin
pentru opera]iile NBC de monitorizare, raportare, decontaminare [i refacere.
Structura de coordonare a geniului este condus` de c`tre [eful geniului for]ei
multina]ionale [i coordoneaz` opera]iile zilnice pentru a asigura misiunile genistice.
Statul major de geniu, atunci când efortul genistic este un punct important al opera]iei,
se poate realiza ca stat major special de geniu (CJENG). Aceast` op]iune asigur` cea mai
mare flexibilitate în orchestrarea diverselor opera]ii de geniu, ca [i cea mai bun` viziune
a mijloacelor de geniu, a cerin]elor [i responsabilit`]ilor.
Când efortul genistic este focalizat, în special, pe sprijinirea deplas`rii opera]ionale,
a manevrei [i protec]iei for]ei, statul major de geniu este plasat de c`tre comandantul for]ei
141
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
multina]ionale \n cadrul J-3, ca o celul` de geniu, pentru a coordona cerin]ele geniului.
Aceast` op]iune va asigura schimbul de informa]ii în planificarea ac]iunilor de criz`
[i va optimiza utilizarea mijloacelor de sprijin.
|n situa]ia \n care efortul genistic este concentrat, în special, pe sus]inerea for]elor,
problemele genistice se pot axa pe misiunile care sprijin` opera]iile logistice. În timpul
acestor opera]ii, statul major sau celula de geniu ac]ioneaz` sub comanda J-4 [i asigur`
planificarea [i coordonarea cerin]elor.
|n scopul coordon`rii problemelor care sunt în afara opera]iilor zilnice, \n arena genistic`
sunt trei comisii tipice, [i anume:
❖ Comisia pentru Utilizarea Facilit`]ilor Comune, care ajut` la administrarea
facilit`]ilor, este condus` de c`tre comandantul teatrului de opera]ii [i de [eful J-4
sau al geniului; are \n componen]` membri din statul major comun (dup` necesit`]i),
[i din alte domenii speciale necesare (de exemplu, juridic sau probleme civile).
JFUB evalueaz` [i rezolv` cererile pentru bunuri materiale, pentru utilizarea facilit`]ilor
existente [i sprijin între servicii în conformitate cu priorit`]ile stabilite. Majoritatea activit`]ilor
din JFUB sunt executate de [eful geniului care este ajutat de al]i membri ai comisiei.
Problemele nerezolvate sunt înaintate la Comisia Genistic` pentru Cooperare Civil-Militar`.
De asemenea, JFUB asigur` sprijin administrativ [i func]ioneaz` ca agen]ie executiv` pentru
sarcinile JCMEB.
❖ Comisia Genistic` Comun` pentru Cooperare Civil-Militar` este temporar`,
ini]iat` de comandantul for]ei multina]ionale [i prezidat` de [eful geniului sau al logisticii.
JCMEB stabile[te politicile, procedurile, priorit`]ile, direc]iile generale pentru construc]iile
civil-militare [i cerin]ele genistice în teatrul de opera]ii. Comisia evalueaz` impactul misiunii
asupra activit`]ilor genistice [i recomand` ac]iunile necesare. O preocupare de baz`
a comisiei o constituie rezolvarea problemelor conflictuale ce apar între segmentul civil
[i cel militar. De asemenea, JCMEB asigur` liniile directoare pentru trecerea de la planul
de sprijin cu geniu civil (CESP) la un plan de opera]ii (OPLAN) sau/[i ordin de opera]ii
(OPORD) [i, dac` este cazul, î[i asum` responsabilitatea pentru preg`tirea CESP.
❖ Comisia Comun` pentru Coordonarea Problemelor de Mediu este organizat` pentru
gestionarea cerin]elor de mediu. JEMB este o comisie temporar`, prezidat` de [eful geniului
sau logisticii [i format` din membri ai componentelor statului major (dup` necesit`]i)
[i din alte domenii speciale necesare (de exemplu, medical sau probleme civile). Comisia
stabile[te politicile, procedurile, priorit`]ile [i direc]iile generale pentru gestionarea cerin]elor
de mediu în zona opera]ional`. De asemenea, JEMB asigur` liniile directoare în trecerea
de la anexa “Considera]ii de mediu” la un OPLAN sau OPORD [i, dac` este cazul, î[i asum`
responsabilitatea pentru preg`tirea acestei anexe.

PLANIFICAREA LA NIVEL TACTIC, Provoc`rile unei planific`ri a ope-


ra]iilor genistice în sprijinul opera]iilor
OPERATIV {I STRATEGIC multina]ionale sunt vaste [i variate.
Statul major de geniu trebuie s` fie implicat în procesul de planificare \nc` din faza ini]ial`
a acestuia. În]elegerea modului în care geni[tii influen]eaz` opera]iile îi asigur` planifi-
catorului background-ul pentru a alc`tui un plan cuprinz`tor al ac]iunilor genistice. Utilizarea
eficient` a structurilor de geniu este crucial` la toate nivelurile opera]iilor multina]ionale.
142
Realitatea militar` interna]ional`
Omiterea considerentelor genistice în orice faz` a unei opera]ii are un impact negativ
asupra întregului plan.
➫ Planificarea operativ` [i strategic`. Ideile de planificare genistic` ale comandantului
se focalizeaz` pe rela]ia reliefului [i a infrastructurii cu proiec]ia for]ei [i concep]ia opera]iilor.
Planificatorii de geniu trebuie s` determine cerin]ele generale de baz` ale concep]iei
de opera]ii a comandantului pentru deplasarea, angajarea [i sus]inerea for]ei multina]ionale.
Planificarea opera]ional` se îmbin` cu planul de opera]ii al for]ei multina]ionale, cu misiunile
specifice de geniu primite [i cu for]ele de geniu disponibile pentru ob]inerea succesului.
➫ Planificarea tactic` este realizat` de c`tre comandan]ii/planificatorii unit`]ilor
desemnate s` execute misiunea. Planificatorii de geniu trebuie s` determine cele mai bune
metode de executare a misiunilor sau a sarcinilor primite at#t prin angajarea for]elor
de geniu, c#t [i a altor for]e disponibile. Comandantul for]elor multina]ionale trebuie
s` se asigure c` for]ele de geniu sunt plasate corespunz`tor în dispozitivele tactice
[i sunt angajate s` garanteze succesul for]ei multina]ionale.
Av#nd \n vedere c` executarea opera]iilor curente preg`te[te scena pentru viitoarele
opera]ii, geni[tii trebuie s` ia în calcul toate fazele procesului de planificare pentru a avea
o structur` suficient` a for]ei, facilit`]i [i materiale care s` corespund` cerin]elor opera]ionale.
{eful geniului trebuie s` identifice cât se poate de repede cerin]ele postostilit`]i pentru
a îndeplini \n cele mai bune condi]ii misiunile genistice [i pentru a redisloca simultan
mijloacele care nu mai sunt necesare în executarea misiunii.
Considera]iile specifice de planificare pentru coordonarea planurilor în opera]iile
multina]ionale vizeaz` urm`toarele aspecte:
• stabilirea structurii multina]ionale de geniu [i a cerin]elor logistice;
• determinarea leg`turilor statului major de geniu cu statul major al for]ei multina]ionale;
• stabilirea politicilor de finan]are [i a acordurilor de a finan]a proiectele;
• identificarea standardelor ce trebuie atinse în construirea facilit`]ilor;
• asigurarea ofi]erilor de leg`tur` de geniu;
• dezvoltarea rela]iilor multina]ionale de comand`, care îl vor ajuta pe comandantul
for]ei multina]ionale în utilizarea mijloacelor de geniu.
Vizualizarea clar` a zonei în care for]ele multina]ionale execut` opera]iile permite
comandan]ilor s` planifice ramifica]iile opera]iilor curente. Analiza de geniu contribuie
la dezvoltarea posibilit`]ilor de manevr`, la selectarea celor mai importante obiective,
la dobândirea informa]iilor precise, din adâncime, [i la crearea unui tablou opera]ional
comun prin vizualizarea terenului.
Necesarul de informa]ii genistice trebuie s` fie integrat în planul de colectare
a informa]iilor for]ei multina]ionale. Informa]iile necesare variaz` în func]ie de valoarea
for]ei, de nivelul structurilor de geniu [i de misiune. Datele genistice necesare se refer`
la: mijloacele [i tehnica de geniu ale na]iunii-gazd`; obstacolele realizate în timpul ostilit`]ilor;
informa]ii despre infrastructur`; informa]ii hidrografice; condi]ii meteorologice; informa]ii
topografice; factori de mediu cu importan]` militar`.
Atunci când asigur` sprijin topografic for]ei multina]ionale, [eful geniului trebuie
s` stabileasc` [i s` coordoneze împreun` cu ofi]erul responsabil cu serviciile [i informa]iile
geospa]iale, urm`toarele activit`]i:
• evaluarea disponibilit`]ii produselor topo standard [i nonstandard în zona de opera]ii;
143
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
• colectarea din timp a informa]iilor despre terenul din zona de opera]ii prin
recunoa[teri, cercetare topografic` [i ob]inerea imaginilor prin satelit;
• stabilirea posibilit`]ii de depozitare [i de distribu]ie a produselor topografice, în cola-
borare cu J-2 [i J-4;
• determinarea necesarului de produse topografice specifice pentru for]ele speciale.
Geni[tii sunt adesea solicita]i s` stabileasc` tipuri de infrastructuri în afara bazelor,
care s` sprijine for]ele deplasate sau civilii refugia]i ori str`muta]i, asigurând condi]ii minime
de trai [i un mediu protejat, s`n`tos [i sigur.
În condi]iile opera]iilor multina]ionale, aspectele negative pot fi date de condi]ii
sanitare compromise; o infrastructur` degradat`; neopera]ionalizarea, la întreaga capacitate,
din cauza avariilor, a aerodromurilor [i a porturilor.
Atunci când asigur` sprijin prin construc]ii pentru o for]` multina]ional` planificatorul
geniului trebuie s` ia în calcul urm`toarele considerente:
➫ determinarea statutului, a siguran]ei [i disponibilit`]ii facilit`]ilor de infrastructur`
existente, a utilit`]ii porturilor, drumurilor [i a materialelor de construc]ii din zona de opera]ii;
➫ estimarea construc]iilor standard de geniu minime pentru locuit, pentru siguran]a
[i protec]ia for]ei, inclusiv necesarul de materiale pentru baze (c#mpuri). Construc]iile
standard sunt: • standardul ini]ial – caracterizat prin facilit`]i austere, care necesit`
un minim de efort genistic, este destinat pentru utilizarea opera]ional` imediat` de c`tre
unit`]i la sosirea în teatrul de opera]ii, pentru perioade limitate de pân` la 6 luni (în func]ie
de facilitatea respectiv`); pe timpul cursului ac]iunii poate fi înlocuit, dac` este necesar,
cu alte facilit`]i mai durabile; • standardul temporar – caracterizat printr-un minim
de facilit`]i, poate fi utilizat pân` la 24 de luni; \n unele cazuri, acolo unde cerin]ele misiunii
impun, înlocuie[te standardul ini]ial; dac` se ordon`, standardul temporar de construc]ii
poate fi folosit de la începutul opera]iei;
➫ definirea st`rii finale a construc]iilor;
➫ determinarea construc]iilor ce vor fi executate de c`tre geni[tii militari ai for]ei
multina]ionale sau ai ]`rii-gazd` ori de c`tre contractorii civili, pe baza graficului de dislocare
[i a st`rii de alert`;
➫ stabilirea politicilor [i a programelor de achizi]ie a bunurilor materiale;
➫ coordonarea cu J-4 pentru a se asigura c` materialele de construc]ii sunt procurate
[i transportate la timp în conformitate cu nevoile de protec]ie a for]elor dislocate
[i de asigurare a condi]iilor de trai;
➫ abordarea în procesul de planificare a cerin]elor [i criteriilor de siguran]`
a construc]iilor (de exemplu, distan]ele de siguran]` în caz de explozie).
|n situa]ia când asigur` deminarea pentru for]a multina]ional`, [eful geniului trebuie
s` ia în calcul urm`toarele aspecte:
❖ La nivel opera]ional [i strategic, comanda geniului trebuie s` fie preocupat`
de minele, obstacolele [i barierele care pot avea un impact negativ asupra deplas`rii
[i angaj`rii for]ei multina]ionale în zona de opera]ii. Astfel, comanda geniului, împreun`
cu J-2, J-3 [i J-4, trebuie s` recomande alternativele [i/sau ac]iunile pentru a mic[ora
amenin]area dat` de minarea terenului sau de alte ac]iuni împotriva porturilor aeriene
[i maritime de debarcare (APODs, SPODs) [i a liniilor de comunica]ii (LOCs).
❖ S` colaboreze cu J-2 pentru a stabili amenin]area câmpurilor de mine [i obstacolelor
explozive [i neexplozive asupra zonei opera]ionale.
144
Realitatea militar` interna]ional`
❖ S` publice manuale de recunoa[tere a minelor, afi[e de avertizare [i de recunoa[tere
a câmpurilor de mine, pentru for]ele dislocate.
❖ S` exploateze toate sursele de informa]ii pentru a identifica zonele minate.
❖ S` se asigure c` for]ele dislocate sunt preg`tite s` identifice, s` marcheze
[i s` raporteze despre existen]a \n zon` a câmpurilor de mine.
❖ S` conduc` preg`tirea pentru detectarea, marcarea [i neutralizarea câmpurilor
de mine a for]elor care execut` misiunile de deminare.
❖ S` stabileasc`, s` difuzeze [i s` impun` pentru zona opera]ional` procedurile
de marcare [i de cur`]are a drumurilor [i a zonelor minate.
Întotdeauna, amenin]`rile la adresa for]elor dislocate pot afecta opera]iile militare.
De aceea, comandan]ii [i planificatorii statelor majore iau în calcul protec]ia for]ei. Structurile
de geniu dispun de tehnic` diversificat` [i personal cu aptitudini care pot fi folosite pentru
sprijinirea eforturilor de protec]ie a for]ei în toate opera]iile militare. Ele construiesc facilit`]i
de protec]ie, ad`posturi, amplasamente, bariere de diferite tipuri, garduri [i alte elemente
necesare pentru a proteja for]a. Atunci când asigur` sprijin de construc]ii pentru protec]ia
for]ei multina]ionale, planificatorii de geniu trebuie s` ia în calcul urm`toarele elemente:
• stabilirea unui minim de protec]ie necesar în zona de opera]ii, pe baza estim`rii
amenin]`rii;
• dezvoltarea standardelor de construc]ii pentru protec]ia for]ei multina]ionale
din bazele de operare [i de locuit, inclusiv obstacolele, iluminatul [i îngr`direa de siguran]`,
precum [i posturile de paz`;
• asigurarea c` for]ele precursoare au materiale de construc]ii adecvate pentru
protec]ia for]ei, echipament pentru mânuirea materialelor [i locuri de p`strare a materialelor;
• stabilirea procedurilor de inspec]ie [i de securitate a facilit`]ilor cu personal militar
[i local pentru a identifica [i a remedia urgent neajunsurile;
• delimitarea responsabilit`]ilor pentru construc]iile de protec]ie a for]ei între unit`]ile
de geniu [i unit`]ile de sprijin;
• dezvoltarea standardelor de construc]ii pentru protec]ia for]ei multina]ionale;
• ob]inerea de informa]ii privind existen]a c#mpurilor de mine [i a obstacolelor,
a materialelor de construc]ii, precum [i date despre teren [i facilit`]i.
O preocupare important` pentru planificatorii de geniu o constituie realizarea optim`
a capacit`]ilor genistice, care vor include [i sprijinul contractorilor. Considera]iile privind
utilizarea contractorilor cuprind: durata, scopul lucr`rii, securitatea [i stabilitatea în zona
opera]ional`; disponibilitatea resurselor locale (muncitori [i materiale de construc]ii);
impactul asupra teatrului de opera]ii; disponibilitatea fondurilor; impactul asupra stabilit`]ii
economice [i politice locale; impactul limit`rii for]ei impus` de mandatul misiunii.
Structurile de geniu au nevoie de o varietate de materiale, scop pentru care trebuie
s` adopte o strategie eficient` de achizi]ii, care s` corespund` misiunii multina]ionale.
Materialele pot fi ob]inute din surse locale sau din import. Planificatorii de geniu trebuie
s` determine sursele de materiale genistice [i s` integreze strategia de achizi]ii în plan.
Planificarea [i executarea cu succes a opera]iilor [i exerci]iilor comune de geniu
necesit` o aten]ie crescut` asupra considera]iilor de mediu. Acestea se extind dincolo
de geniu [i logistic`. Operatorii, personalul de informa]ii, reprezentan]ii medicali, consilierii
juridici [i al]i membri ai statului major al for]ei multina]ionale au responsabilitate comun`
\n ceea ce prive[te integrarea problemelor de mediu în planificarea opera]iilor.
145
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Înainte de dislocare, atunci când este posibil` documentarea asupra condi]iilor curente
de mediu, trebuie executat` o cercetare a locului. Coordonarea cu func]iile medicinei
preventive, care evalueaz` riscul condi]iilor de mediu pentru s`n`tatea personalului dislocat,
este esen]ial`. Geni[tii for]ei multina]ionale elaboreaz` pentru planurile de opera]ii
(OPLANs), în cooperare cu alte elemente de stat major, anexa L, “Considera]ii de mediu”.
Planurile de opera]ii, pe l\ng` anexa L, mai cuprind: serviciul medical, logistica, opera]iile,
informa]iile, juridicul, problemele civile [i alte elemente din statul major multina]ional.
Trebuie, de asemenea, s` fie luat` în calcul coordonarea activit`]ii alia]ilor sau partenerilor
de coali]ie privind problemele de mediu.
Opera]iile multina]ionale pot afecta negativ resursele naturale [i culturale. Planificatorii
trebuie s` identifice, cu sprijinul organelor locale, acele resurse din zona de opera]ii
care pot fi periclitate sau amenin]ate, pentru a minimaliza prin m`suri corespunz`toare
afectarea acestora.
Cerin]ele legate de considera]iile de mediu pot fi g`site în numeroase surse,
care includ: ordine executive; legile ]`rii-gazd`; acordurile privind statutul for]elor (SOFAs);
conven]ii, protocoale [i tratate interna]ionale.

ETAPELE PROCESULUI Anumite proceduri utilizate în planificarea


comun` depind de timpul avut la dispozi]ie pentru
DE PLANIFICARE executarea lor. Considera]iile genistice sunt similare
atât pentru planificarea deliberat`, cât [i pentru planificarea în condi]ii de criz`. Pa[ii
de planificare cuprind acelea[i considera]ii at#t \n planificarea deliberat`, c#t [i pentru
condi]ii de criz`. Considera]iile de geniu sunt prezentate în urm`toarele etape ale procesului
de planificare deliberat`.
Ini]ierea planific`rii. În timpul acestei etape, [eful geniului for]ei multina]ionale
adun` toate resursele necesare pentru sprijinirea analizei misiunii [i sarcinilor de dezvoltare
a cursului ac]iunii.
Dezvoltarea concep]iei. Aceast` etap` se execut` de c`tre comandant sprijinit
de statul major responsabil [i de al]i factori de conducere. Concep]ia cuprinde, \n general,
urm`toarele faze:
•Analiza misiunii
Produsul final al procesului de analiz` a misiunii const` \ntr-o expunere reformulat`
a misiunii genistice, \n dezvoltarea, preg`tirea [i emiterea liniilor directoare de planificare
pentru statul major [i comenzile subordonate. Dezvoltarea unui scop genistic [i în]elegerea
clar` a acestuia pe tot lan]ul de comand` contribuie la îndeplinirea misiunii [i la atingerea
obiectivelor dorite. Considera]iile genistice din timpul acestei etape includ: analiza
terenului în sprijinul vizualiz`rii zonei de ac]iune; evaluarea infrastructurii [i a facilit`]ilor;
disponibilitatea sprijinului din partea na]iunii-gazd`; cerin]ele de cartografie digital`; mijloacele
for]elor de geniu desemnate; cerin]ele genistice; evaluarea mijloacelor multina]ionale
de geniu; amenin]area la adresa mijloacelor genistice; scopul genistic [i zonele sensibile
din punctul de vedere al mediului.
•Dezvoltarea liniilor directoare de planificare
În timpul acestei faze, [eful geniului evalueaz` informa]iile derivate din procesul
de analiz` a misiunii \n scopul asigur`rii datelor indispensabile comandantului pentru
146
Realitatea militar` interna]ional`
dezvoltarea cursului ini]ial al ac]iunii [i identific` resursele necesare \n sprijinul fiec`rui
COA. Evaluarea este elementul cheie al integr`rii structurilor de geniu în opera]ii.
În timpul dezvolt`rii COA, [eful geniului va lua în considera]ie urm`toarele aspecte:
➫ posibilit`]ile de protec]ie, de manevr` [i de deplasare opera]ional` pentru for]a
întrunit`;
➫ posibilit`]ile de comand` [i control (C2);
➫ angajarea cea mai eficient` a mijloacelor de geniu ale for]ei întrunite;
➫ recomand`rile pentru bazele intermediare (ISB), punctele înaintate de comand`
[i punctele înaintate de suport logistic;
➫ facilit`]ile pentru rutele principale de aprovizionare (MSR);
➫ liniile de comunica]ii (LOCs).
• Estim`rile statului major
Ca parte a evalu`rilor statului major, [eful geniului dezvolt` o estimare detaliat`
a fiec`rui COA [i posibilit`]ile de sprijin din punct de vedere genistic, av#nd \n vedere: sar-
cinile specifice de geniu necesare pentru sprijinirea fiec`rui COA; disponibilitatea mijloacelor
de geniu pentru îndeplinirea cerin]elor; utilizarea factorilor de planificare genistic` (mijloacele
tehnice, personalul [i posibilit`]ile unit`]ii), esen]ial` în determinarea sprijinului genistic
pentru fiecare COA; cerin]ele logistice de geniu pentru sprijinirea fiec`rui COA; m`surile
[i mijloacele de geniu, precum [i resursele necesare în timpul opera]iilor de tranzi]ie
sau de încheiere.
• Estimarea comandantului
În timpul acesteia, [eful geniului particip` la analiza [i compararea cursurilor de ac]iune
disponibile pentru elaborarea concep]iei comandantului. {eful geniului analizeaz` [i evalueaz`
criteriile de risc; necesarul [i disponibilul de resurse; avantajele [i dezavantajele fiec`rei
misiuni genistice.
• Concep]ia comandantului
Comandantul alege un COA care este extins apoi în concep]ia strategic`. În timpul
acestei faze, [eful geniului se asigur` c` toate cerin]ele dezvoltate pe parcursul analizei
misiunii [i a proceselor de estimare a statului major sunt motivate în COA [i pot fi asigurate
din punct de vedere genistic.
• Aprobarea concep]iei
Concep]ia strategic` dezvoltat` în procesul de planificare este trimis` pentru analiz`
[i aprobare. Dac` este aprobat`, statul major va trece concep]ia în faza de dezvoltare
a planului.
Dezvoltarea for]ei în timpul fazelor [i datele de deplasare. Adi]ional,
geni[tii trebuie s` se implice în dezvoltarea OPLAN-ului, asigurându-se ca mijloacele
de geniu (unit`]ile) s` soseasc` în zona opera]ional` la momentul oportun pentru a sprijini
ac]iunile for]ei multina]ionale. |n acest sens prezint` importan]` asigurarea facilit`]ilor
necesare pentru protec]ia for]ei [i modul \n care sunt preg`tite întâmpinarea, evolu]ia
intermediar`, deplasarea ulterioar` [i integrarea (JRSOI) unit`]ilor dislocate.
Analiza planului (selectarea COA [i planificarea execu]iei). În timpul acestei
etape se execut` analiz` final` a OPLAN-ului. Aceasta are [i rolul de a identifica neajunsurile
în asigurarea cu for]e [i mijloace. Din perspectiv` genistic`, analiza include facilit`]ile necesare
pentru sprijinirea disloc`rii for]ei multina]ionale în teatrul de opera]ii.
147
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Planurile de sprijin (alegerea COA, planificarea execu]iei [i execu]ia
propriu-zis`). Comandantul solicit` executarea [i prezentarea planurilor de sprijin.
Acestea sunt dezvoltate în baza sarcinilor stabilite de c`tre comandantul comenzii
combatante.
Dezvoltarea planului (selec]ia [i dezvoltarea COA). Concep]ia aprobat`
este extins` într-un plan de opera]ii sub form` de concep]ie, cu sau f`r` valoarea for]ei
în timpul fazelor [i data de dislocare (TPFDD) sau \ntr-un plan func]ional. Procesul
este acela[i pentru toate tipurile de planuri. |n aceast` etap`, [eful geniului asigur` datele
pentru anexele planului de opera]ii.
SUBIECT ANEXA Organizarea misiunii, anexa A. Geni[tii analizeaz`
Organizarea misiunii A anexa A pentru a asigura capacitatea de a îndeplini
Informa]ii B cerin]ele identificate. În plus, planificatorii asigur` datele
Opera]ii despre afluirea for]elor de geniu.
• Pct. 8. Operabilitatea for]ei C Înl`turarea muni]iei explozive (EOD), punctul 13,
- Pct. 13 EOD;
anexa C. Aceast` lucrare trebuie s` asigure o estimare,
• Pct. 15 Protec]ia for]ei
Logistic` D în linii mari a opera]iilor EOD, în sprijinul planului.
Personal E Personalul EOD ajut` la identificarea [i înl`turarea muni]iei
Rela]ii publice F neexplodate pentru a sprijini cerin]ele misiunii sau/[i
Probleme civile G pentru a trece din nou facilit`]ile în stare de utilizare.
Meteorologie H Protec]ia for]ei, punctul 15, anexa C. Comandantul
Rela]ii de comand` J combatant poate solicita genistului for]ei întrunite s` asi-
Comand`, control [i comunica]ii K gure o list` cu for]ele disponibile pentru a sprijini planul
Considera]ii de mediu L de protec]ie. Pe baza inten]iei comandantului, în func]ie
Servicii [i informa]ii geospa]iale M de activit`]ile inamicului [i amenin]area predominant`,
Opera]ii în spa]iu N genistul for]ei întrunite poate asigura asisten]` corespun-
Sprijinul na]iunii-gazd` P z`toare pentru urm`toarele activit`]i: înt`riri, c`ptu[eli,
Servicii medicale Q protec]ii [i îmbun`t`]irea instala]iilor de securitate
Opera]ii tehnice speciale S (bariere, îngr`direa perimetrului, monitoare [i camere
Distribu]ie Z video).
Probleme civile, anexa G. Geni[tii trebuie destinate sau ata[ate, modul lor de întrebuin]are,
s` se concentreze pe zone în ceea ce prive[te precum [i produsele [i serviciile geospa]iale
dislocarea civililor, stabilitatea guvernului [i gradul necesare. Geni[tii asist` comandantul la identifi-
de distrugere sau de degradare a infrastructurii carea mijloacelor geospa]iale disponibile pentru
civile. Ei joac` un rol cheie în asigurarea ad`pos- sprijinirea planului, analizeaz` produsele [i ser-
viciile geospa]iale adecvate [i recomand` sprijinul
turilor (ora[ele în corturi) [i executarea repara-
geospa]ial adi]ional.
]iilor esen]iale la o serie de facilit`]i [i utilit`]i
Opera]iile, anexa C. Considera]iile majore,
(aprovizionare cu ap`, instala]ii sanitare, generare opera]ionale de geniu pot afecta succesul unei
de curent electric). De asemenea, personalul opera]ii comune. Trebuie s` se pun` accentul
de geniu particip` la identificarea resurselor locale pe prioritatea general` a efortului de geniu pe faze,
disponibile pentru opera]iile civil-militare. ca [i pe orice considera]ii privind un C2 unic
Serviciile [i informa]iile geospa]iale, anexa M. [i pe rela]iile de sprijin între geni[tii lupt`tori
Aceast` anex` identific` for]ele de geniu topografic [i geni[tii de sprijin ai teatrului de opera]ii.

148
Realitatea militar` interna]ional`

NATO [i PfP (X) *


STATELE MEMBRE

OLANDA
Suprafa]a: 41 526 km2
Popula]ie: 15 698 000 (1998), 378 loc./km2
Limbi oficiale: olandeza, frislandeza (regional)
Capitala: Amsterdam (715 000 loc.) (1997)
Sediul guvernamental: Haaga (442 000) (1997)
Forma de stat [i de guvern`m#nt:
monarhie parlamentar` (din 1848,
Constitu]ie din 1983)
Produs social brut: 389 055 mil. USD (1998)
24 780 USD/loc.
Moneda: 1 euro = 100 cen]i
Balan]a comercial` (1999)
• import: 388,2 mld. guldeni olandezi
Cheltuieli pentru ap`rare: 6,5 mld. USD (2000) (Germania 19%, Belgia/Luxemburg 10%,
Efective totale: Marea Britanie 10%)
Active: 51 940 • export: 414,5 mld. guldeni olandezi
• inclusiv 5 200 poli]ia militar` regal` (Germania 26%, Belgia/Luxemburg 12%,
• inclusiv 4 155 femei Marea Britanie 11%)
• exclusiv 19 600 civili
• armat` de voluntari de lupt`, de personal, de \nzestrare [i financiare,
Rezerve: 32 200 {eful Statului Major General traseaz` liniile
• b`rba]ii p#n` la 35 de ani, subofi]erii p#n` la 40, directoare pentru categoriile de for]e [i este
ofi]erii p#n` la 45 primul consilier al ministrului ap`r`rii, \ns`
• for]e terestre: 22 200 nu este comandantul for]elor armate.
• for]e navale: cca 5 000
• for]e aeriene: 5 000
Organiza]ii interna]ionale: ONU, NATO, UEO,
UE, OSCE

For]ele armate olandeze sunt constituite


din 4 categorii de for]e (terestre, aeriene, navale
[i poli]ia militar` regal`). Fiecare din ele are
un comandant. |n Ministerul Ap`r`rii sunt \nde-
plinite misiunile de conducere a ac]iunilor

* Dup` revista Truppendienst/Milint, Beilage zu Heft, 1/2002

149
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

For]ele terestre: 23 100


(inclusiv 1 630 femei) 1 companie de repara]ii (41)
For]ele terestre pun la dispozi]ia diviziei multina- 1 companie sanitar (41)
]ionale MND(C) brigada aeropurtat`. Mijloacele 1 companie de aprovizionare (41)
de transport aerian sunt asigurate prin “grupa tactic` 1 batalion de instruc]ie
de elicoptere” a for]elor aeriene. 1 brigad` de infanterie mecanizat` (43)
Componentele olandeze ale Corpului 1 Ger- 1 grupare de artilerie de divizie (101)
mania/Olanda [i ale Diviziei 1 Olanda fac parte 1 grupare de geniu de divizie (101)
din for]ele principale de ap`rare ale NATO 1 batalion de ap`rare antiaerian` (25)
For]e active: 1 companie de transport (200)
1 comandament de corp (Corpul 1 GE/NL) 1 batalion de aprovizionare (300)
(Münster/GE) (NL-Teil Anteil) 1 batalion de [coal`
1 divizie de infanterie mecanizat` 1 brigad` aeropurtat` (11)
(“7 Decembrie”) (comandament: Apeldoorn)
3 batalioane de infanterie
1 brigad` de infanterie mecanizat` (13)
Totalul unit`]ilor lupt`toare:
(\ncadrat`)
3 batalioane de tancuri
2 batalioane de infanterie mecanizat` (17, …)
6 batalioane de infanterie mecanizat`
2 batalioane de tancuri (11, 101)
1 batalion de artilerie (11) 3 batalioane de infanterie (aeropurtate)
1 companie de geniu (tancuri) (13) 1 batalion de cercetare
1 baterie antiaerian` autopropulsat` (13) 3 companii de cercetare
1 companie de repara]ii (13) 6 batalioane de artilerie
1 companie sanitar (13) 1 batalion de artilerie antiaerian`
1 companie de aprovizionare (13) 1 batalion de for]e speciale
1 brigad` de infanterie mecanizat` (41) 2 baterii MLRS
(\ncadrat`) (Seeford, Germania) For]e de rezerv`:
1 batalion de cercetare (103) Brig`zile \ncadrate [i trupele ce apar]in corpului
1 batalion de infanterie mecanizat` (42, …) sunt completate cu rezervi[ti.
1 batalion de tancuri (42) Comandamentul na]ional:
1 batalion de artilerie (41) (inclusiv comandamentul teritorial)
1 companie de geniu (tancuri) (41) 6 batalioane de infanterie
1 baterie antiaerian` autopropulsat` (11)
(mobile pentru misiunile teritoriale)
Mijloace de lupt`:
Tancuri de lupt`: Arunc`toare de grenade: 40 81 mm
330 “Leopard” 2 125 120 mm
(din care 180 cu capacitate de lupt` Arunc`toare de grenade antitanc cu reac]ie:
ridicat` la A5) (…) 84 mm “Carl Gustav”
(din care 136 \n v#nzare) (…) 84 mm AT-4
(+34 “Leopard” 1) Rachete antitanc dirijate:
Transportoare blindate: 427 “Dragon”
383 YPR-765 (cu 25 mm MK) 326 TOW (din care 90 pe YPR-765)
Tancuri transport personal: Tunuri antiaeriene:
549 YPR-765 \n diferite versiuni 77 35 mm arm` cu dou` ]evi “Gepard”
21 “Fuchs” (ELOKA) (autopropulsat)
63 XA-188 “Sisu” (60 vor avea capacitate de lupt` ridicat`)
Tunuri de artilerie: 60 40 mm L/70
• tractate: 20 155 mm M-114 Rachete antiaeriene dirijate: 312 “Stinger”
80 155 mm M-114/39 Aparate de control: (…) AN/TPQ-36
14 155 mm FH-70 (instruc]ie) Aparate de zbor f`r` pilot: (…) “Sperwer”
• autopropulsate: 126 155 mm M-109A3 Nave: 1 avion pentru m`rfuri
Lansatoare de rachete cu mai multe ]evi: 3 nave de paz` litoral`
22 227 mm MLRS 3 nave de supraveghere fluvial`

150
Realitatea militar` interna]ional`
For]ele navale: 12 340
(inclusiv 950 \n for]ele avia]iei militare) integrate, ca escort`, \n “UK/NL Amphibious Force”
(inclusiv 3 100 \n infanteria marin`) [i \n NATO-STANAVFORLANT.
(inclusiv 1 150 femei) Baze terestre:
Conducerea operativ` a ac]iunilor militare Baze navale militare:
ale for]elor navale se face \mpreun` cu for]ele Haaga (comandamentul flotei) Helder
armate belgiene prin comandamentul bina]ional Fushing Curacao
din Helder. Baze navale ale avia]iei maritime:
Din for]ele navale un batalion de infanterie marin` Valkenburg De Kooy
cu componente de sprijin [i aprovizionare, o nav` Infanterie maritim`:
amfibie de transport [i mai multe fregate vor fi Rotterdam Doorn
Texel
Flota:
Submarine: 4 WALRUS SSK Nave de sprijin [i aprovizionare:
Nave de r`zboi de suprafa]`: • Nave de alimentare (u[oare): 1 PATRIA AOTL
• Distrug`toare: • Nave de escortare a grupurilor de lupt`:
(0+4 DE ZEVEN PROVINCEN DDG) 1(+1) AMSTERDAM AOR
(preluare 2002/2003/2004/2005) 1 POOLSTER AOR
• Fregate: 1 TROMP FFG • {lepuri: 5 [lepuri de coast`
4 KROTENAER FFG 7 [lepuri portuare
8 KAREL DOORMAN FFG • Nave de supraveghere:
2 JAKOB VAN HEEMSKERCK FFG (0+2 AGS, construc]ia \ncepe din 2003)
Nave de minare/deminare: • Nave pentru cercet`ri oceanografice:
• Dragoare: 15 ALKMAAR (TRIPARTITE) MHC 1 TYDEMAN AGOR
Nave pentru ducerea r`zboiului cu mijloace amfibie: • Nave-[coal`: 1 VAN KINSBERGEN
Nave-doc de transport pentru desant: 1 velier-[coal` URANIA
1(+1) ROTTERDAM LPD/ATS • Alte nave:
Nave de desant: 1 MERKUUR - anex` submarin/anex` torpilor
• pentru echipaj [i tancuri: 6 LCVP Mk.III 1 PELIKAAN - nav` de sprijin
• multifunc]ionale: 5 LCU Mk.IX 4 CERBERUS - nav` de sprijin pentru scufund`ri

For]e ale avia]iei maritime: 950


2 escadrile multifunc]ionale/ASW (P-3C “Orion”) Avioane: 13 P-3C “Orion”
2 escadrile ASW/SAR-HS (elicoptere SAR) Elicoptere: 21 “Lynx”
(“Lynx”)

Infanteria marin`: 3 100


1 brigad` 4 batalioane de infanterie marin` (1 mobil)
1 batalion (1 MARNSBAT), o grup` de scafandri, 1 batalion de aprovizionare
b`rci de desant [i o companie de arunc`toare Mijloace/Infanterie marin`:
de 120 mm vor fi integrate \n Brigada 3Cdo Tancuri transport personal: 20 XA-188 “Sisu”
britanic`, ele constituind componenta olandez` (NL) 22 YPR-765 (inclusiv variante)
a UK/NL-Landing Force.
Artilerie/tractate: 8 105 mm
Batalionul 2 infanterie marin` (2 MARNSBAT) este
Arunc`toare: 18 81 mm
componenta Allied Command Europe Mobile Force
14 120 mm
(Land)
Batalionul 3 infanterie marin` (3 MARNSBAT) este Rachete antitanc dirijate: (…) “Dragon”
pus la dispozi]ie numai \n urma mobiliz`rii. Arunc`toare de grenade antitanc cu reac]ie:
Batalionul 4 infanterie marin` (4 MARNSBAT) (…) AT-4
\[i desf`[oar` activitatea \n Antilele olandeze Rachete antiaeriene dirijate: (…) “Stinger”

For]ele aeriene: 11 300


(inclusiv 975 femei) • 42 elicoptere de lupt`, respectiv cu armament
• 160 de avioane de lupt` la bord

151
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
• media orelor de zbor/an: 180 • Elicoptere tactice:
For]ele aeriene sunt sub\mp`r]ite \n 3 mari coman- 2 escadrile de elicoptere de lupt`
damente: (AH-64A/D) (301, 302)
• for]ele aeriene tactice 1 escadril` de elicoptere (u[oare)
• centrul logistic (Bo-105, SA.316) (299)
• [coala de avia]ie (Woensdrecht) 1 escadril` de elicoptere de transport
Aceste comandamente sunt conduse de statul major (AS.532) (300)
al for]elor regale aeriene olandeze. 1 escadril` de elicoptere de transport
Unit`]i navigante: (CH-47) (298)
• For]ele aeriene tactice: 1 deta[ament de c`utare [i salvare
6 escadrile de avioane de v#n`toare/v#n`- (AB-412)
toare-bombardament (F-16) • Ap`rare antiaerian`:
(306, 311, 312, 315, 322, 323) 4 batalioane de ap`rare antiaerian`
(o escadril` este desfiin]at`) 2 batalioane de ap`rare antiaerian` (HAWK)
1 escadril` de avioane de transport (334) 1 batalion de ap`rare antiaerian` (“Patriot”)
1 escadril` de antrenament 7 baterii “Stinger”
Mijloace de lupt`:
Avioane: 30 AH-64D “Apache” (livrare p#n` \n 2002)
• v#n`toare-bombardament/v#n`toare: • leg`tur`: 4 SA.316 “Alouette” III
127 F-16A/AM 15 Bo-105
21 F-16A(R) • transport: 17 AS.532U2 “Cougar” Mk.II
33 F-16B/BM 13 CH-47 “Chinook”
(toate avioanele F-16 vor fi supuse unui proces • c`utare [i salvare: 3 AB.412SP
de cre[tere a capacit`]ii de lupt`) Rachete:
• transport: 2 Fokker F-50 • aer-aer: (…) AIM-9 “Sidewinder”
4 Fokker F-60 (…) AIM-120B AMRAAM
2 C-130H-30 “Hercules” • aer-sol: (…) AGM-65 “Maverick”
1 “Gulfstream”IV (…) AGM-114K “Hellfire”
• alimentare \n aer: 2 KDC-10 • antiaeriene: 48 HAWK
• antrenament: 10 PC-7 5 “Patriot”
Elicoptere: 100 “Stinger”
• lupt`: • tunuri antiaeriene:
12 AH-64A “Apache” (\n leasing de la armata 25 VL 4/41 cu radar “Flycatcher”
SUA; restituirea dup` livrarea AH-64D) 75 40 mm L/70

For]e olandeze \n afara teritoriului:


Germania: 3 000 ONU:
1 brigad` (41) Etiopia/Eritrea: 1 observator
componente pentru alimentare
(UNMEE)
Antilele olandeze:
Bosnia:
(Nederlandse Antillen)
Olanda, Aruba [i Antilele olandeze realizeaz` (SFOR II): 1 267
paza litoral` comun` pentru combaterea contra- 1 grup` de lupt` de infanterie mecanizat`
bandei [i a crimei organizate. Dreptul de comand` (UNMIBH): 1 observator
revine comandantului Antilelor olandeze. Italia: 155
Comandament: Curacao (DELIBERATE FORGE)
Baze militare: Aruba St. Maarten 4 F-16
For]e navale: Iugoslavia: 1 450
1 FFG (cu HS)
(KFOR)
3 nave de paz` litoral`
(trupele vor fi retrase)
3 avioane de cercetare maritim` P-3C
2 companii de infanterie maritim` Orientul Apropiat: 10 observatori
Islanda: (UNTSO)
1 P-3C “Orion” Cipru: 99

152
Realitatea militar` interna]ional`
For]e paramilitare:
Poli]ia militar` regal`: 5 200 6 regiuni
(Koninklijke Marechaussee) 60 “brig`zi”
(400 femei) Paz` de coast`:
Misiunile sunt at#t civile, c#t [i militare [i cuprind, |n 1995 for]ele navale au preluat comanda pazei
printre altele: paza propriet`]ilor casei regale, de coast`. Navele sunt puse la dispozi]ie de diverse
misiuni poli]iene[ti pe aeroporturi, paza transpor-
ministere.
turilor de bani, misiuni poli]iene[ti la coman-
damentele na]ionale [i interna]ionale

For]e str`ine pe teritoriul olandez:


NATO: SUA: 370
HQ Allied Forces North Europe Armata de Uscat a SUA: 60
(RC NORTH) For]ele Aeriene ale SUA: 290
Brunsum For]ele Maritime ale SUA: 10
Transmisiuni SUA: 10

NORVEGIA
Suprafa]a: 323 759 km2
Popula]ie: 4 432 000 (1998), 13,7 loc./km2
Limba oficial`: norvegiana
Capitala: Oslo (499 000 loc.) (1998)
Forma de stat [i de guvern`m#nt:
monarhie parlamentar` (din 1905,
Constitu]ia din 1814)
Produs social brut: 152 049 mil. USD (1998)
34 310 USD/loc.
Moneda: 1 coroan` norvegian` (nkr.) = 100 øre
Balan]a comercial` (1999)
• import: 273,7 mld. nkr.
(Suedia 15,6%, Germania 14,3%)
• export: 350,3 mld. Nkr.
(Suedia 12,6%, Marea Britanie 12,5%)

Cheltuieli pentru ap`rare: 2,9 mld. USD (2001) Rezerve: 220 000
Efective totale: • disponibili \n 24-72 de ore
Active: 26 700 • obligativitatea de a servi \n for]ele armate
• inclusiv 15 200 prin \ncorporare p#n` la 44 de ani
- militarii p#n` la 35
• inclusiv 400 \n structurile categoriilor
- ofi]erii p#n` la 55
de for]e armate
- militarii de carier` p#n` la 60
• 500 \n statul major permanent al for]elor • for]e terestre: 89 000
de ap`rare teritorial` • for]e navale: 25 000
• serviciul militar general obligatoriu • for]e aeriene: 25 000
• durata: 12 luni pentru toate categoriile • ap`rare teritorial`: 83 000 (mob.)
de for]e Organiza]ii interna]ionale: ONU, NATO, OSCE,
• 4-5 cursuri de perfec]ionare membru asociat al UEO
al guvernului pe probleme militare. La pace,
Regele Norvegiei este comandantul suprem
el conduce for]ele armate norvegiene, \n timp
al for]elor armate. ce, \n condi]ii de lupt`, dreptul de comand`
{eful Statului Major General este militarul este transferat comandamentului NATO AFNORTH
cu func]ia cea mai \nalt` [i este primul consilier (Allied Forces North Europe).

153
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Pentru conducerea for]elor armate exist` armate [i au \n subordine comandamentele for]elor
Comandamentul Norvegian al Ap`r`rii, subordonat terestre, navale [i aeriene. Comandan]ii COMSONOR
[efului Statului Major General, precum [i dou` [i COMNON r`spund de trupele introduse \n lupt`
comandamente regionale de ap`rare teritorial`. \n regiunea lor [i le conduc dup` indica]iile [efului
Ambele comandamente regionale – COMSONOR Statului Major General, respectiv ale comandantului
[i COMNON – sunt organizate pe categorii de for]e suprem al NATO.

For]ele terestre: 14 700


(8 700 prin \ncorporare) 1 regiment “Oppland” (mob.)
Comandamentul for]elor terestre conduce 1 brigad` de infanterie mecanizat`/Sud (mob.)
comandamentele regionale de ap`rare teritorial` 1 gard` regal` (batalion)
de nord [i de sud. 1 regiment de geniu
Regiunea de ap`rare teritorial` Nord/terestru: 1 regiment de artilerie
Comandamentul districtual Nord (Harstad) 1 regiment de aprovizionare
1 regiment “Finnmark” 1 regiment sanitar
1 regiment “Nord-Hålogaland” (mob.) Comandamentul districtual Sud [i vest (mob.)
(Kristiansand):
1 regiment “Sør- Hålogaland” (mob.)
1 regiment “Agder” (mob.)
1 regiment “Troms” (mob.)
1 regiment “Rogaland” (mob.)
1 brigad` de infanterie mecanizat` (15)
1 regiment “Bergenhus” (mob.)
(independent`) (mob.)
1 regiment “Fjordane” (mob.)
Subunit`]i tactice de sprijin/terestru (mob.)
Comandamentul districtual Trøndelag (mob.)
1 divizie (6) (subunit`]i de instruc]ie [i cadre) (Trondheim)
1 brigad` de tancuri (6) 1 regiment “Møre” (mob.)
1 brigad` de infanterie (5) (mob.) 1 regiment “Sør Trøndelag” (mob.)
1 brigad` de infanterie “Nord” 1 regiment “Nord Trøndelag” (mob.)
1 regiment de artilerie 1 brigad` de infanterie mecanizat` (12) (mob.)
Regiunea de ap`rare teritorial` Sud/terestru: Rezerve:
Comandamentul districtual Østlandet (Hamar): 17 companii de infanterie
1 regiment de infanterie “Østfold” (mob.) 3 companii trupe speciale
1 regiment de infanterie “Telemark” (…) companii (independente)
1 regiment “Jegerkorpset Akershus” (mob.) 1 batalion de artilerie

Ap`rarea teritorial`: 77 000


|n timp de pace: 600 de militari [i civili de uscat, de ap`rare antiaerian` [i pe cele navale.
(administra]ie). 18 regiuni de ap`rare teritorial` (1-18)
Ap`rarea teritorial` este organizat` dup` 88 sectoare de ap`rare teritorial`
principiul teritorial [i cuprinde categoriile de trupe (\n total 497 arii de ap`rare teritorial`)
Mijloace de lupt`: Arunc`toare de grenade:
Tancuri de lupt`: 111 “Leopard” 1 A5NO 450 81 mm (40 autopropulsate)
59 “Leopard” 1 A1NO Arunc`toare de grenade antitanc cu reac]ie:
Transportoare blindate: 53 NM-135 2 527 84 mm “Carl Gustav”
(M-113 cu 20 mm MK) Rachete antitanc dirijate: 223 TOW-1/-2
104 CV-903 N 424 “Eryx”
Tancuri transport personal: Rachete antiaeriene dirijate/autopropulsate:
109 M-113 (inclusiv variante) 97 TOW pe NM-142 (M-901)
48 XA-180 “Sisu” Tunuri antiaeriene: 60 20 mm Rh-202
Tunuri de artilerie: (192 20 mm Rh 202 \n conservare)
• tractate: 46 155 mm M-114 Rachete antiaeriene dirijate: 180 RBS-70
• autopropulsate: 126 155 mm M-109 A3GN (+120 RBS-70 \n conservare)
Lansatoare de rachete cu mai multe ]evi: Aparate de observare: (…) “Cymberline”
12 155 mm MLRS 12 ARTHUR

154
Realitatea militar` interna]ional`
For]ele navale: 6 100
(160 ap`rarea litoralului) Exist` dou` comandamente ale for]elor navale
(270 paz` de coast`) \n comandamentele categoriilor de for]e armate:
(3 300 prin \ncorporare) COMNAVSONOR (sudul Norvegiei)
Cca 40% din nave \n timp de pace sunt complete COMNAVNON (nordul Norvegiei)
permanent din punctul de vedere al personalului. |n total sunt 7 zone maritime de responsabilitate
Baze militare cu lansare terestr`:
• Baze militare maritime: • Baze militare ale avia]iei maritime:
Karl Johansvern (Horten) – Comandamentul Bodo Banak
Zonei Østlandet Sola Ørland
Haakonsvern (Bergen) – Comandamentul
Andoya Hrygge
Zonei Vestlandet
Olavsvern (Tromsø) – Comandamentul Bardufoss (paz` de coast`)
Zonei Tromsø • Baze militare pentru submarine:
Ramsund – Aprovizionare/[antiere navale Laksevag (Bergen)
Flota:
Submarine: 6 ULA SSK • pentru personal:
6 (mob) KOBBEN (tip 207) SSK 22(+16) COMBATBOAT 90N LCA
Nave de r`zboi de suprafa]`: 1(+1) ROTTERDAM LPD/ATS
Nave de sprijin [i aprovizionare:
• Fregate: 3 OSLO FFG
• Nave de supraveghere: 6 AGS
Nave de paz` [i de supraveghere de coast`: • Nave de transmisiuni:
• Vedete rapide/rachete: 14 HAUK PCFG 1 MARIATA AGI (ELINT/SIGINT)
1(+6) SKJOLD PCFG • Alte nave: 1 HORTEN – nav`-depozit (ASL)
Nave de minare/deminare: 1 VALKYRIEN – nav` de aprovizio-
• Puitoare de mine: 2 VIDAR ML nare [i salvare
(300-400 de mine) 2 nave-[coal`
29 de nave districtuale (transport
1 TYR ML
de m`rfuri/de persoane)
• Dragoare: 9 OKSOY MHC/MSC 1 NORGE – iaht regal
Nave pentru opera]iuni de desant: Ap`rare teritorial`/pe mare:
B`rci de desant: • dup` mobilizare: 8 000 de persoane
• pentru ma[inile de lupt`: 32 zone de ap`rare teritorial`
5 REINOYSUD/TJELDSUND LCT 200 nave/b`rci
For]e ale avia]iei marine: For]e de ap`rare a litoralului:
Echipajul este pus la dispozi]ie de c`tre for]ele 9 forturi de coast`
aeriene toate cu tunuri de 120 [i 75 mm [i cu radare
Mijloace de lupt`: 9 baterii de torpile/c#mp de mine controlat
Avioane: 4 P-3D “Orion” 70 FAL RBS-70
Elicoptere: 12 “Sea King” Mk. 43B 17 lansatoare “Hellfire”
Paz` de coast`:
(Kystvakt) 3 NORDKAPP OPV
Vedete de paz`: (0+1 ARCTIC OPV) 14 nave de protec]ie a pescuitului
1 NORNEN OPV Elicoptere: 6 “Lynx”
6 OPV (\nchiriate) Avioane: 2 P-3N “Orion”

For]ele aeriene: 5 000


(3 200 prin \ncorporare) comandamente regionale de ap`rare (aerian`) sud
(185 femei) [i nord
• 79 de avioane de lupt` (inclusiv 4 universale) • Zona de ap`rare Norvegia-Sud/aer:
• nici un elicopter cu armament la bord Baza aerian` Gardermøn
• media orelor de zbor/an: 80 Baza aerian` principal` Rygge
Comandamentul for]elor aeriene conduce ambele Baza aerian` principal` Ørland

155
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
• Zona de ap`rare Norvegia-Nord/aer: 1 escadril` ECM/EW
Baza aerian` Andøya 1 escadril` de elicoptere de c`utare [i salvare
Baza aerian` principal` Bardufoos (“Sea King”)
Baza aerian` principal` Bodø 2 escadrile de elicoptere de transport
Unit`]i navigante: (Bell 412 SP)
4 escadrile de v#n`toare-bombardament Ap`rare teritorial`: 6 baterii NASAMS
(F-16A/B) 10 baterii RBS-70
1 escadril` de v#n`toare (F-5A/B) 8 baterii de ap`rare antiaerian`
1 escadril` multifunc]ional` (P-3C, P-3N) (L 70) (5 grupe)
1 escadril` de transport
Mijloace de lupt`:
Avioane: Elicoptere:
• v#n`toare-bombardament: 58 F-16A/B • transport: 18 Bell 412 SP
• v#n`toare: 15 F-5A/B (trebuie \nlocuite) • c`utare [i salvare (pentru for]ele navale, res-
pectiv pentru paza de coast`): 12 CRV-7
• universale/ASW: 4 P-3D “Orion”
3 “Lynx” Mk. 86
2 P-3N “Orion” Rachete:
• transport: 6 C-130H “Hercules” • aer-aer: (…) AIM-9L/N “Sidewinder”
3 DHC-6 (…) AIM-120 AMRAAM
• EW/FIS: 3 “Falcon 20C” • aer-sol: (…) CRV-7
• instruc]ie: 15 MFI-15 (…) “Penguin” Mk-3

Ap`rare antiaerian`/ap`rare teritorial`: 2 500


(dup` mobilizare, subordonate comandamentului 2 batalioane (20 mm NM 45 FIAK)
For]elor Aeriene) 9 baterii
For]e norvegiene \n afara teritoriului:
ONU: Croa]ia: 1 observator
Egipt: 5 membri ai statului major (UNMOP)
(MFO) Orientul Apropiat: 11 observatori
Bosnia: 125 (UNTSO)
(SFOR II) Timorul de Est: 6
Iugoslavia: 1 200 (UNTAET)
(KFOR) Sierra Leone: 5 observatori
(din care 200 \n Macedonia) (UNAMSIL)

For]e str`ine \n Norvegia:


Echipament depozitat pentru: 1 batalion de artilerie (Germania)
1 brigad` Marine Expeditionary (USMC) NATO:
1 batalion de artilerie (trupe terestre ale SUA) Comandamentul JSRC North
Echipament de sol pentru avia]ia SUA (Stavanger)

Versiunea \n limba rom#n`:


Delia PETRACHE

156
“ROM@NIA MILITAR~”
FONDATOR ISTORIC
AL
“G@NDIRII MILITARE ROM@NE{TI”
- Restituiri -

LIPSURI |N INSTRUC}IA
OFI}ERILOR*
Locotenent-colonel Emanoil LEOVEANU

Ofi]erul, \n cariera sa, trebue s` posede tot felul de cuno[tin]e, pentru


a r`spunde cu folos diverselor \ns`rcin`ri ce i se \ncredin]eaz` [i numeroaselor
probleme \nt#lnite \n via]`.
Pe l#ng` condi]iunea de baz` de a fi un perfect cunosc`tor al armei, ofi]erul
trebue s` fie des`v#r[it instructor, bun gospodar [i administrator, un drept
judec`tor, abil ap`r`tor [i al`turi de toate acestea, el trebue s` fie cet`]ean
model [i om de societate deosebit.
Verific#nd programele analitice din [colile preg`titoare [i cele speciale,
precum [i instruc]ia din corpurile de trup` sau pe garnizoan`, vedem c` scopul
urm`rit este numai \mbog`]irea [i fixarea cuno[tin]elor pur militare, adic`
formarea instrumentului de conducere al trupei \n r`sboiu.
Celelalte cuno[tin]i se cap`t` numai de unii ofi]eri, \ntr’o m`sur` redus`
[i superficial, prin experien]` proprie [i cu sacrificii morale [i materiale
[i de timp, foarte mari, cari de multe ori sunt foarte costisitoare.
Cea mai mare parte din ofi]eri, fiind ocupa]i numai cu serviciul frontului,
r`m#n unilaterali [i st#ngaci, ceeace nu este de loc \n interesul institu]iei,

* |n revista Rom#nia Militar` nr. 7-8/1926, p. 124-128.

157
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
iar lor le aduce mari nepl`ceri \n cursul carierii [i o sarcin` greu de dus \n via]a
civil`, \n special dup` e[irea la pensie, pentru care n’au nici-o preg`tire prealabil`.
Gre[im, dac` spunem c` un ofi]er de carier` este bine preg`tit pentru
r`sboiu, dac` toat` via]a sa a f`cut numai studii militare. Creerul, f`c#nd gimnastic`
militar` peste 30 de ani, la un stadiu \naintat al v#rstei nu mai poate s` primeasc`
u[or chestiunile utile vie]ii [i chiar institu]iunii.

i
Ofi]erul trebue s` fie o individualitate, \ntreprinz`tor [i plin de ini]iativ`,
calitate esen]ial` pentru un [ef pe c#mpul de lupt` [i chiar pentru un pensionar,

r
ale c`rei for]e fizice [i intelectuale \i mai dau \nc` posibilitatea s` fie util societ`]ii,

i
dec#t s` vegeteze restul vie]ii \ntr’o cafenea, devenind o povar` pentru familie
[i pentru ]ar`, mai ales c#nd vedem c` pensia nu poate s` satisfac` nevoile

u
de existen]` pentru aceast` parte important` a vie]ii.
Lipsa de preg`tire, dac` nu se observ` u[or la ofi]erii tineri, este foarte

t
eviden]iat` cu c#t ne urc`m \n erarhie, cunosc#nd rolul at#t de important al unui

i
[ef de corp [i-a unui comandant de mare unitate.
Sunt bune [i utile din punct de vedere militar conferin]ele [i aplica]iunile

ts
tactice, cred \ns` necesar [i de o egal` importan]` discu]iunile teoretice
[i aplica]iunile practice din pedagogie, din regulamentele administrative
[i judiciare, din codul de onoare [i al manierelor elegante, din toate legile

e
[i [tiin]ele de a c`ror parte util`, ne lovim zilnic \n lupta vie]ii.
Pentru a concretiza lacunele amintite mai sus, s` trecem \n revist` o parte
din \ns`rcin`rile pe care un ofi]er este obligat s` le execute, f`r` \ns` s` fi avut

R
o preg`tire special` prealabil`.
S` privim un t#n`r ofi]er, care abia ie[it depe b`ncile [colii, vine la corp
[i prime[te sarcina de a instrui un num`r de solda]i.
Se munce[te, se str`due[te, explic`, arat`, execut` [i c#nd i se verific`
roadele muncii, cu mare decep]ie constat` c` elevii s`i n’au prins nimic, sunt
papagali automa]i, cari dup` scurt timp perd slabele cuno[tin]i c`p`tate [i ajung
de unde au plecat.
La inspec]ie, [efii constat`, apreciaz` c` instruc]ia este slab` [i ofi]erul
este notat \n consecin]`.
De aici a rezultat numai c` timpul s’a pierdut, energia s’a consumat, trupa
a r`mas ne instruit` [i ofi]erul ne r`spl`tit iar [efii numai au constatat, f`r`
s` poat` remedia ceva din r`ul la care s’a ajuns.
{i dac` t#n`rul ofi]er n’a avut de unde s` capete ce-i trebue pentru a instrui
cu folos, [i la perioadele urm`toare va avea acela[i rezultat, ceea ce-l va face
s` se cread` incapabil mai ales c` prime[te un [ir nesf#r[it de observa]iuni
[i chiar pedepse, plus not`rile anuale, care-i \nchid cariera [i-i spulber`
speran]ele de viitor.
158
Restituiri
Astfel fiind, se decep]ioneaz`, se descurajeaz`, nu mai munce[te cu r#vn`
[i drag serviciul este o povar` pentru el, se g#nde[te c` a luat o cale gre[it`
[i caut` cu privirile pe un alt drum, sau devine o povar` pentru institu]ie.
Acest rezultat este evident \n special c#nd inspec]iunile [efilor sunt f`cute
pentru a observa, amenin]a, f`r` \ncurajeri [i f`r` sfaturi, pentru a ar`ta
instructorului cum trebue \nl`turat` gre[eala [i care este modul cel mai bun
pentru a instrui.

i
O privire bl#nd`, un cuv#nt de \ndrumare [i-o atitudine prietenoas`, poate

r
asigura formarea unui bun instructor, care pe l#ng` cunoa[terea perfect` a celor

i
ce trebue s` dea subalternilor s`i, mai trebue s` cunoasc` psihologia fiec`rui
soldat [i o metod` pedagogic` ca atare.
Acest neajuns va continua tot lungul carierii, pentru c` ofi]erul de care

u
vorbiser`m poate s` ajung` [ef de corp, cu obliga]iunea de a-[i instrui ofi]erii

t
subalterni.

i
Lipsit de spiritul metodic [i \ngreunat de cerin]ele serviciului, va neglija
p`r]ile esen]iale din instruc]ia trupei [i ofi]erilor consum#ndu-[i toat` energia

ts
\n lucruri m`runte, nu va [ti s`-[i utilizeze ajutoarele, [i nici s`-[i conduc`
subalternii.
– Ca parte administrativ`, serviciul militar oblig` \n numeroase ocaziuni,

e
din lips` de personal specializat ca ofi]erii combatan]i de[i f`r` o preg`tire
prealabil` \n acest domeniu, s` \ndeplineasc` func]iunea de contabil \n bani
sau \n materii [i \n mod obligatoriu trebuie s` administreze o mic` unitate

R
(companie, baterie, escadron) sau unit`]i, corpuri a parte, unde se m#nuesc
[i se administreaz` fonduri b`ne[ti importante.
Suntem martori la at#tea nereguli administrative datorit` numai cauzei
de to]i cunoscut`, lipsa de preg`tire pe acest teren.
Formalismul [i necunoa[terea regulamentelor administrative au ca rezultat
imputa]ii distrug`toare din punct de vedere material [i moral, pentru cei cari
au muncit con[tiincios, cinstit [i f`r` nici o vin`.
Notele rele ob]inute se resfr#ng asupra carierii.
Moralul, fizicul, via]a familiar` [i cea social` suf`r [i astfel dintr’un om
cu mare putere de munc` [i gelos, am creiat un blazat, care duce serviciul
ca o povar` umple un gol, constitue o grije continu` pentru [efii s`i.
La pagubile materiale cauzate de neregulile de ordin administrativ, de multe
ori este p`rta[i Statul, care nu are de unde s` se desp`gubeasc`.
Tot din lipsa cuno[tiin]elor de ordin administrativ, vedem ajutori de [efi
de corp [i comandan]i de regimente indu[i \n eroare la m#nuirea fondurilor
b`ne[ti [i \ntocmirea formelor administrative, pentru ca apoi s` pl`teasc` solidari
pentru reaua voin]` [i inten]iune a altora.
159
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
– S` urm`rim pe ofi]erul judec`tor sau ap`r`tor.
Chemat a judeca pe camarazii s`i c`zu]i \n gre[eal`, pentru a le stabili vina
[i aplica pedeapsa cuvenit`, ofi]erul f`r` nici-o cuno[tin]` juridic`, ajuns
pe scaunul de judec`tor, este influen]at \ntr’o larg` m`sur` de abilitatea
unui ap`r`tor de carier`, care prin argumente me[te[ugite, scoate nevinovat
pe clientul s`u, pun#nd \n prima linie sentimentul milii, la care recurge

i
ori de c#te ori articolele de lege sunt categorice.
{i astfel, vinovatul este achitat \n detrimentul institu]iei [i-al justi]iei, care

r
trebue s` r`m#n` pentru toat` lumea dreapt` iar aspr` pentru cei c`zu]i \n gre[al`.

i
Un astfel de judec`tor, se las` condus de inim` [i de mil`, f`c#ndu-se indirect
cop`rta[ la gre[ala comis` [i la cele ce vor urma, pentru c` oamenii slabi

u
de cuno[tin]` [i de caracter, au \n fa]` o [coal` gre[it`, c` r`ii fac`tori nu sunt
pedepsi]i de justi]ia militar`.

t
Ca ap`r`rtor, ofi]erul, pentru acela[i motiv, nu poate m#nui legea pentru

i
a sus]ine interesele clientului s`u, a[a c` aceast` m`sur` de a hot`r\ din oficiu

ts
un ap`r`tor, nu mai satisface scopului pentru care a fost creiat.
– |n societate, ofi]erul trebue s` cunoasc` toate formele de convenien]`
social` cerute de via]a \n afar` de serviciu [i anume:
Rela]iunile cu inferiorii, cu egalii, cu superiorii [i \n aceea[i m`sur` cu lumea

e
civil`.
Prezent`ri, vizite oficiale, de etichet` [i familiare, invita]iuni, zile onomastice,
petreceri, serate, ceaiuri, festivaluri, baluri, recep]iuni etc. constituesc un capitol

R
important din educa]ia ofi]erului, care \n majoritatea cazurilor este necunoscut`
[i care se cap`t` cu greu, cu st#ng`cie [i chiar cu ridicol.
Aceste chestiuni nu se g`sesc \n regulamente sau \n coduri. Ele se transmit
prin educa]ia familiar` [i acolo unde lipse[te se capat` \n [coli, la corpurile
de trup`, unde [efii sunt datori s` sacrifice o parte din timp \n acest scop [i apoi
\n societate.
Minutele cheltuite pentru aceast` instruc]ie, vor fi suficient r`spl`tite prin
aceea c` ofi]erul [tie cum s` se conduc` pentru a se face stimat [i c`utat,
ciment#nd leg`tura cu semenii s`i militari [i cu lumea civil`. Altfel, vor tr`i
retra[i, f`r` nici-o mul]umire sufleteasc` sau vor intra \ntr’un mediu de unde
nu poate dec#t s` piard`.
– Trec#nd la chestiunile de onoare, regulamentul nostru asupra serviciului
interior zice c` orice ofi]er este obligat s` p`zeasc` onoarea corpului ofi]eresc.
Cum \ns` evenimentele din via]a noastr` au forme foarte variate, \n foarte
multe cazuri ofi]erii nu [tiu cum s` procedeze pentru a satisface dezideratul
din regulamentul citat, aceast` pentruc` nu au o form` oficial` de baz`,
pentru a se conduce \n conflictele eventuale.
160
Restituiri
Uzan]ele [i diferitele coduri de onoare existente nu sunt destul
de complecte [i nici nu prev`d toate cazurile. De multe ori sunt interpretate
gre[it, iar cea mai mare parte din ofi]eri nu le cunosc din care motiv cad

i
\n gre[eli, ce le pericliteaz` chiar cariera.
– |n af#r[it, ofi]erul trebue s` fie [i cet`]ean des`v#r[it, pentru care este

r
necesar s` cunoasc` legea legilor (constitu]ia), organismului \ntregului edificiu

i
al statului [i mecanismul opera]iunilor de conducere \n exteriorul [i \n interiorul
statului, drepturile [i obliga]iunile sale fa]` de societate, respectul legilor etc.

u
Am v`zut cazul, c#nd un ofi]er a girat o trat` (poli]`), f`r` s` [tie c` este
obligat s’o pl`teasc`, dac` prietenul s`u nu-[i va achita datoria la scaden]`;

t
iar al]ii \ncrez#ndu-se pe cuv#nt, au dat chitan]e de complezen]` pe care ulterior

i
au fost obliga]i s` le pl`teasc`.

ts
Din necunoa[terea dreptului civil, suntem la discre]ia avocatului, care
profit#nd de acest fapt, ne asigur` de reu[ita tocmai atunci c#nd poate dreptatea
nu este de partea noastr` sau ne tergiverseaz` procesul ani \ntregi, cu toat`
dreptatea evident`.

e
Lovit din toate p`r]ile, ofi]erul lupt` din greu cu via]a. Fiind nepreg`tit,
el pl`te[te aceast` lips` de observa]iuni din partea [efilor, cu incidente nepl`cute
din partea celor din afar` [i cu o parte important` din produsul material al muncii

R
lui, cheltuit` \n folosul altora.
Accentuez, c` toate aceste neajunsuri se datoresc numai lipsii de preg`tire
a ofi]erilor pe aceste terenuri, iar dac` \n studiile f`cute am trecut [i peste astfel
de chestiuni, n’am [tiut ce trebue s` \nv`]`m, cum trebue s` \nv`]`m, ce \nv`]`-
minte s` scoatem [i cum s` le aplic`m.
Remediul este sigur, dac` se \ntregesc programele analitice din [coli,
cu tot ceeace este necesar pentru ca ofi]erul s` devie perfect militar, bun adminis-
trator [i gospodar, drept judec`tor, om de societate [i cet`]ean de elit`,
iar venit la corp s` aplice \n mod practic ceeace a \nv`]at teoretic \n [coal`.

161
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

“Direc]ia Planificare
Strategic`
este membru de facto
al Clubului J5
al planificatorilor
strategici”
Interviu cu loc]iitorul [efului Direc]iei Planificare Strategic`,
colonel dr. C`t`lin-Marius T@RN~COP

◆ V` rog, domnule colonel, s` explor`m


S-a n`scut \n Bucure[ti,
un domeniu mai pu]in cunoscut cititorilor
la 1 septembrie 1954.
A intrat \n Armata Rom#niei
revistei noastre, cel al planific`rii strategice,
\n anul 1969. \ncerc#nd [i o proiec]ie conving`toare asupra
A absolvit Liceul Militar statusului organiza]ional al planificatorului
“Dimitrie Cantemir” \n anul strategic. De acord ?
1973 [i {coala Militar`
de Ofi]eri Activi “Nicolae • Bine\n]eles !
B`lcescu” \n anul 1976.
|n anii care au urmat ◆ Pentru \nceput, v` rog s` ne oprim asupra
a absolvit Cursul de coman-
nevoii de planificare strategic`. Bun`oar`,
dan]i de companie infanterie;
Cursul de mobilizare; Cursul de ce planificare strategic` ?
de preg`tire psihopedagogic`
• Motivat` constant de afirmarea productiv` [i efi-
pentru cadrele didactice;
Academia de |nalte Studii cient` a intereselor sale na]ionale, Rom#nia recurge
Militare -- Facultatea de Arme permanent la reevaluarea priorit`]ilor [i a componentelor
|ntrunite; Cursul de limba care dau sens [i consisten]` strategiei de securitate
englez`; Colegiul de Comand` na]ional`. Iat` de ce politica de stat – state craft, sus]inut`,
[i Stat Major General la Fort \n principal, de institu]iile societ`]ii democratice, \n oricare
Leavenworth, Kansas, SUA;
dintre ipostazele puterii sub care se manifest`, se situeaz`,
Colegiul Na]ional de R`zboi
din Universitatea Na]ional` trebuie s` se situeze permanent \n trena unei viziuni
de Ap`rare a SUA [i cursul strategice globale \n care dimensiunea militar` trebuie
pentru OSCE, de pe l#ng` gestionat` [i asigurat` de c`tre planificatorul strategic
Ministerul Afacerilor Externe. militar. Importan]a acestei atitudini spore[te semnificativ
162
Dialoguri “GMR”
A \ndeplinit urm`toarele contextul efortului na]ional de aderare la structurile
func]ii de stat major: ofi]er euroatlantice. Or, din perspectiva acestui deziderat,
de stat major \n Direc]ia
este foarte clar c` avem nevoie de planificare strategic`
|nv`]`m#ntului Militar;
ofi]er de stat major \n statul la toate nivelurile, at#t \n Statul Major General, c#t [i cadrul
major al Diviziei 1 Mecanizate categoriilor de for]e armate. Pentru c`, [i o spunem foarte
[i [ef de stat major \n Regi- clar, institu]ia militar` are realmente nevoie de generali
mentul 1 Mecanizat. [i amirali care s` poat` asigura constant [i oportun propuneri
A comandat Batalionul solide, viabile pentru conducerea politic`, dup` cum are
1 Infanterie/Regimentul
nevoie de ofi]eri tineri, performan]i intelectual, care
7 Mecanizat [i Brigada
81 Mecanizat`. s` furnizeze propuneri eficiente [i s` prezinte alternative,
|n anul 1991 a fost numit detalii [i analize coerente c`tre liderii no[tri militari. De ce
lector \n cadrul Catedrei avem nevoie de planificatori strategici militari la toate
de Tactic` General` din nivelurile de decizie major` ale organismului militar ?
Facultatea de Arme |ntrunite, Pentru c` este realmente necesar ca un planificator
iar \n 1996, conferen]iar
strategic junior s` implementeze ceea ce un planificator
la Catedra de Strategie
Militar` din Colegiul Superior strategic senior dore[te s` ob]in`, dup` cum sunt la fel
de Stat Major. de importante pentru planificatorul strategic senior
|n anul 1997 a fost \naintat propunerile planificatorului strategic junior, acestea
la gradul de colonel [i numit fiind decisive \n proiectarea ipotezelor posibile [i a conclu-
comandant al Brig`zii ziilor substan]iale. Iat` de ce sunt necesari oameni
81 Mecanizate.
cu \nalt` capacitate de expertiz`, capabili s` opereze
|n anul 1999 a ob]inut
masterul \n Strategia securit`]ii eficient cu probleme delicate, spinoase \n domeniile
na]ionale la Universitatea planific`rii: strategii, politici, planificarea [i construc]ia
Na]ional` de Ap`rare, for]ei [i opera]iilor, alocarea resurselor. Ace[ti ofi]eri
Washington D.C. Din luna trebuie s` fie lideri experimenta]i, speciali[ti militari
iunie a aceluia[i an este de altitudine, deschi[i \ntregului front de argumente
loc]iitorul [efului Direc]iei
[i contraargumente, adaptabili comprehensiv conjunc-
Planificare Strategic` din
Statul Major General. turilor neprev`zute, cunosc`tori ai istoriei militare
A fost decorat cu Medalia [i ai rolului for]elor armate \n ecua]ia extrem de complex`
“Meritul militar”, clasa a II-a a globaliz`rii, versa]i \n cunoa[terea mecanismelor
[i a III-a. birocratice ale procesului de luare a deciziilor [i de pro-
|n anul 2001 a ob]inut titlul movare a intereselor na]ionale ale Rom#niei, precum
de doctor \n [tiin]e militare.
[i \n lucrul cu partenerii [i alia]ii strategici.
◆ |ncepe s` se fac` lumin`. Nu pun la \ndoial` pledoaria dumneavoastr`,
dar, dac` este a[a, unde sunt ace[ti planificatori strategici ?

• Vede]i, la un prim impuls, am fi tenta]i s` c`dem \n capcana unor studii, a unor teme
foarte atractive din zona lideran]ei, unde exist` o adev`rat` literatur` de specialitate.
Dar nu se \nt#mpl` \ntocmai, \ntruc#t despre modul de formare a unui planificator strategic
s-a scris extrem de pu]in, s-a scris disparat [i nu \ntotdeauna de pe temeiuri cauzale certe.
|n acest domeniu sunt pu]ine realiz`ri notabile. Mai mult, am constatat c`, \n unele
comandamente, \ns`[i ideea expunerii unor ofi]eri la rigorile planific`rii strategice
este privit` cu o anume re]inere, mai mult dec#t nejustificat`. De asemenea, nu pot
163
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
s` nu spun c` preg`tirea planificatorilor strategici este o problem` c`reia i se acord` foarte
pu]in` aten]ie. Cu toate aceste neajunsuri, inerente p#n` la un anumit punct, am putea
spune, interesul fa]` de problematica planific`rii strategice [i fa]` de rostul organiza]ional
al planificatorului strategic este mai mare dec#t oric#nd.
Dezvolt`rile teoretice recente din zona strategiei au avut, printre altele, ca efect
[i eviden]ierea pe de o parte a ne\mplinirilor manifestate \n spectrul institu]ional de formare
a planificatorilor strategici [i, pe de alt` parte, a responsabilit`]ii de a forma, la standarde
opera]ionale performante, planificatorii strategici de care avem nevoie. Din aceast`
perspectiv`, planificatorul strategic este, trebuie s` fie, prin aptitudini, experien]` [i educa]ie
un profesionist imbatabil, cu o calificare unic`, \n stare s` formuleze judec`]i [i ipoteze
strategice [i s` le articuleze \n entit`]i coerente, viabile, conving`toare. Care sunt calit`]ile
lui de for]` [i de identitate profesional` ? Ei bine, el trebuie s` \n]eleag` comprehensiv
[i predictiv strategia de securitate na]ional` [i mediul interna]ional \n contextul globaliz`rii,
s` aprecieze corect restric]iile impuse \n \ntrebuin]area for]ei [i s` cunoasc` limitele
resurselor na]ionale destinate ap`r`rii.
|n acest timp, trebuie s` st`p#neasc` intim procesele prin care Rom#nia [i alia]ii s`i
euroatlantici, pe de o parte, [i poten]ialii s`i adversari, pe de alt` parte, \[i proiecteaz`,
\[i elaboreaz` [i \[i aplic` strategiile.
Totodat`, [i asta nicidecum \n ultimul r#nd, planificatorul strategic este cel care posed`
sau ar trebuie s` posede cuno[tin]e fundamentale privind structura, func]ionalit`]ile [i capabi-
lit`]ile organiza]iilor militare at#t ale alia]ilor, c#t [i ale poten]ialilor inamici. Cu men]iunea
c`, \n acest ultim caz, nu trebuie s` ne g#ndim neaparat la state, ci la un \ntreg spectru
de amenin]`ri probabile, asimetrice [i transna]ionale, realit`]i contextualizate tragic
de evenimentele din 11 septembrie 2001.

◆ V` rog s` v` referi]i \n continuare la procesul metodic specific


de formare [i “opera]ionalizare” a planificatorului strategic.
• Totul pleac` de la o acumulare distinct` de cuno[tin]e. Planificatorul strategic, virtual
sau real responsabil ca atare, acumuleaz`, \nc` de la nivelul unit`]ilor [i al marilor unit`]i
tactice, cuno[tin]e fundamentale referitoare la modalit`]ile de ac]iune la nivel tactic, la modul
de \ntrebuin]are [i de func]ionare a echipamentelor de lupt` \n opera]iile de r`spuns
la criz`, \n cele desf`[urate \n sprijinul p`cii, precum [i, dac` este cazul, \n ac]iuni combatante.
Astfel, \n]eleg#nd cum “se mi[c`” unit`]ile, modul \n care acestea “tr`iesc”, nivelul
s`u de cunoa[tere se dezvolt` semnificativ at#t pe vertical`, c#t [i pe orizontal`, el realiz#nd
din ce \n ce mai bine c` totul nu se rezum` la mutarea pieselor pe tabla de [ah, ci totul
\nseamn` ac]iune concret` \ntr-o structur` real`, cu posibilit`]i [i constr#ngeri reale.
|n acest fel, planificatorul strategic realizeaz` prin el \nsu[i un c#mp solid de cuno[tin]e,
mai \nt#i la nivel tactic [i operativ, [i, ulterior, la nivel strategic, proces \n care el devine con[tient
de complexitatea func]iunilor [i procedurilor statului major, coagul#nd un mod concret
de \n]elegere referitoare la implicarea unit`]ilor \n \ndeplinirea misiunilor primite,
precum [i la cerin]ele opera]ionale care le sunt atribuite. Exers#ndu-[i responsabilit`]ile,
ajunge s` [tie ce poate [i ce nu poate face, care sunt unit`]ile ce pot s` execute misiunile
[i care nu sunt \n m`sur`, care sunt reac]iile acestora la condi]iile foarte diferite pe care
164
Dialoguri “GMR”
le ofer` mediul \n care acestea \[i desf`[oar` activitatea sau \[i \ndeplinesc misiunile.
Iat` de ce, \ng`dui]i-mi s` punctez metodologia foarte complex` de formare a planificatorului
strategic, prin \nse[i finalit`]ile sale, prin efectele sale, dac` nu at#t de evidente, oricum
at#t de necesare. Bun`oar`, planificatorul strategic \n]elege totalitatea dimensiunii umane,
st`p#nind mecanismele delicate de motivare a acesteia; cunoa[te [i \[i asum` rigorile
[i responsabilitatea care decurg din angajarea unor oameni \n fruntea unit`]ilor militare
pentru a ac]iona \n opera]ii de r`spuns la criz`, la cele desf`[urate \n sprijinul p`cii,
precum [i \n caz de conflict; cunoa[te intim modul \n care oamenii reac]ioneaz` la stres,
la ororile [i atrocit`]ile conflictelor, pe toat` scara organiz`rii administrative [i a deciziei
politico-militare.

◆ Ce este specific planificatorului strategic militar ?


• Planificatorul strategic \n uniform` asigur` [i furnizeaz` recomand`ri autorit`]ilor
politice, necesare dezvolt`rii [i optimiz`rii, din perspectiv` geopolitic` [i geostrategic`,
a strategiei securit`]ii na]ionale [i a strategiei militare na]ionale, \n primul caz suger#nd
ce trebuie ob]inut, iar \n al doilea, cum trebuie ob]inut. Mai mult, el are un rol decisiv
\n fundamentarea strategiei [i a politicii militare na]ionale prin explicarea specific`
a capabilit`]ilor militare de care dispunem la un moment dat [i prin relevarea modului
\n care puterea militar` poate fi \ntrebuin]at` \n ecua]ia puterii na]ionale. |n acela[i timp,
el propune liderilor politici argumentele [i punctele sale de vedere referitoare la ceea
ce este sau nu este posibil a se ob]ine prin mijloace militare, concomitent materializ#nd
orient`rile politice \n planuri [i ac]iuni militare. Ce se \nt#mpl` ? Elaborarea unei strategii
militare eficiente solicit` o analiz` atent`, idei creative [i un pronun]at sentiment
al perspectivei corelat cu viziunea strategic` pe termen lung, perspectiv` relevat`
structural-func]ional [i de trinomul ends-ways-means. Or, conform analizei noastre,
este pu]in probabil ca cerin]ele strategice s` devin` mai pu]in complexe \n viitor. Mai mult
dec#t at#t, procesul de realizare coerent` a unei strategii nu se \ncheie, \n mod real, niciodat`,
\ntruc#t o strategie nu poate fi ancorat` \n coordonate rigide, anchilozate, imuabile.
Conceptele care o compun se afl` \ntr-o continu` mi[care, factorii geopolitici, geostrategici
[i geoistorici care o determin` con]in#nd ei \n[i[i elemente care ac]ioneaz` dup` principiul
geometriei variabile. Or, aici ne apar cu claritate constr#ngerile circumstan]iale,
dar [i responsabilit`]ile organice care determin` rolul planificatorului strategic militar:
s` revad` critic propriile sale elabor`ri pentru ca strategia realizat` s` se afle permanent
la nivelul maxim al \ndeplinirii obiectivului pentru care a fost proiectat.

◆ Nu pot s` nu v` \ntreb, domnule colonel, dac` avem ofi]eri


cu calit`]ile necesare planificatorului strategic, dac` ei se afl` \n locul
potrivit [i, nu \n ultimul r#nd, cam de c#]i planificatori strategici
avem nevoie ?
• Nu am s` respect algoritmul \ntreb`rii, de fapt al \ntreb`rilor. Vede]i, un mucalit
ar putea r`spunde “de nici unul”, iar al]ii “unu”, poate de un Alexandru cel Mare
sau de un Napoleon sau, de ce nu, de un … Bill Gates. Consider c` \ntrebarea ar fi trebuit
165
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
s` vizeze c#t de larg poate fi num`rul celor din care sunt selecta]i g#nditorii [i planificatorii
strategici [i, evident, cum putem alc`tui o colectivitate de g#nditori originali, inteligen]i
[i cu experien]`, capabili s` planifice [i s` implementeze multiplele ipostaze posibile
ale strategiei militare.
Mi-a[ \ntemeia r`spunsul pe urm`torul postulat: Nu putem s` preciz`m cine va fi
\n pozi]ii cheie privind formularea strategiei [i aplicarea acesteia \n timp de criz`
[i nu putem a[tepta s` cre`m “planificatori strategici instant” \n timpul opera]iilor
de r`spuns la criz`, al celor \n sprijinul p`cii sau \n caz de r`zboi.
Deci, \ntr-o logic` evident`, avem nevoie de o structur` sau, mai inspirat spus,
de o matrice \n care s` reg`sim ofi]eri a c`ror maturitate profesional` s` \i impun`
ca planificatori strategici la toate nivelurile de exprimare specific`. Ei bine, aceast` structur`
este Direc]ia Planificare Strategic`/J5 care, \ncep#nd cu anul 1999, s-a constituit
\ntr-o autentic` “[coal` de preg`tire [i planificare strategic`”, av#nd la baz` regulile,
principiile [i procedurile ]`rilor membre ale NATO, care au \n func]iune un sistem de planificare
strategic` bazat pe conceptul “plans and policy”. Av#nd structura, implicit avem [i ofi]erii
capabili s` \ndeplineasc` performant responsabilit`]ile planificatorului strategic. Deci,
cel pu]in la nivelul Direc]iei noastre putem afirma cu certitudine c` oamenii potrivi]i sunt
la locul potrivit. Cu toate acestea, nu trebuie s` uit`m c` fiecare planificator strategic atinge
nivelul maxim \n profesionalism printr-o experien]` unic` a vie]ii sale, alimentat` consistent
[i, de ce nu ?, inspirat de acumul`rile dob#ndite printr-o instruc]ie intelectual`
de provenien]` multilateral` bazat` pe o “g#ndire \n spiral`”.
Din aceast` perspectiv` consider c` un lucru transpare percep]iei celor din jur sub
realitatea adev`rului de care este guvernat, anume faptul c` planificatorii [i g#nditorii strategici
nu datoreaz` succesul abilit`]ii lor de a-[i \nsu[i anumite principii sau maxime de care
s` uzeze mecanic, ci capacit`]ii de a asimila critic [i creator dezvolt`rile teoretice din domeniul
g#ndirii militare de altitudine, ca temei al elabor`rii tezelor [i ideilor oportun a fi aplicate
\n situa]ii concrete, conceptual definite prin “strategy to task analysis”.
Pentru c`, nu trebuie s` uit`m, conflictele s-au purtat pe “nisipuri mi[c`toare”,
at#t \n interiorul legilor [i principiilor luptei armate, c#t [i \n dimensiunile cu exprimare
tactic`, operativ` sau strategic`. Dar, s` ne oprim la acest nivel de generalitate.

◆ Care aprecia]i c` sunt, din perspectiva temei noastre, priorit`]ile


momentului ?

• M-a[ referi \ndeosebi la prioritatea priorit`]ilor: formarea planificatorilor strategici.


|n opinia mea, trei sunt domeniile \n care trebuie s` cultiv`m cultul institu]ional pentru
formarea planificatorilor strategici – sistemul de \nv`]`m#nt din ]ar` complementarizat
pe problematica dat` cu cel din str`in`tate; preg`tirea [i perfec]ionarea \n cadrul structurii
pe care o reprezent`m [i, nu mai pu]in important`, propria noastr` dezvoltare.
Din perspectiva enun]at`, mi-a[ \ng`dui unele reflec]ii. Bun`oar`, centrul de greutate
al activit`]ii de \nv`]`m#nt din Colegiul de Comand` [i Stat Major trebuie s` se situeze
pe nivelul operativ al r`zboiului, cu accent pe opera]iile \ntrunite, preg`tind introducerea
166
Dialoguri “GMR”
\n nivelul strategic, \n timp ce Colegiul Superior de Stat Major trebuie s` se concentreze
asupra studiului strategiei.
La acest capitol sunt partizanul ideii potrivit c`reia chiar dac` planificarea ap`r`rii,
mai precis procesul de planificare, programare, bugetare [i evaluare este foarte important,
apreciez c` nu este cazul s` fie abordat \n con]inutul cursului de planificare strategic`,
astfel fiind afectat studiul \ntrebuin]`rii for]elor armate \n r`zboi.

◆ Este nevoie, cumva, [i de o alt` compozi]ie a corpului didactic


care deserve[te institu]iile \n care se formeaz` planificatorii
strategici ?
• Da, dar nu de una fundamental diferit`. Consider c` formula didactic` optim`
o reprezint` alc`tuirea mixt`, din militari [i civili, aceasta asigur#nd, \n opinia mea,
o perspectiv` larg`, diversificat` care scoate institu]ia de sub tutela dominant` a unui singur
punct de vedere, a unei singure op]iuni \n solu]ionarea problemelor strategice, con-
ferindu-i posibilitatea alternativelor conving`toare. |n acest sens, decizia \nfiin]`rii
Universit`]ii de Ap`rare Na]ional` [i Securitate pare s` ofere un asemenea cadru.
Referitor la statutul ca atare al profesorului, acesta trebuie s` fie recunoscut ca expert
\n chestiuni de strategie [i istorie militar`, \nzestrat cu capabilitatea de a transmite cursan]ilor
capacitatea de a crea [i de a solu]iona probleme strategice. Cu privire la alc`tuirea \n sine,
opinez c` un colectiv didactic mixt, redus numeric, dar cu mare experien]`, pare a fi solu]ia
cea mai bun`. Referitor la calitatea de cadru didactic, cred c` solu]ia conferirii acestei calit`]i
absolven]ilor ultimului curs nu pare a fi solu]ia cea mai bun`, dup` cum nu cred c` este
foarte inspirat` alegerea ca cei din catedrele de specialitate s` fie domina]i de comandan]i
de succes \n detrimentul celor care [tiu [i pot s` predea cuno[tin]ele \ntr-o manier` academic`.
|n alt` ordine de idei, nu trebuie s` uit`m c` un profesor bun este o persoan` cu totul
[i cu totul special`. El trebuie s` mobilizeze interesul studentului, s`-l determine s`-[i pun`
la \ndoial` propriile presupozi]ii, s`-i sugereze perspective noi asupra problematicii abordate,
s`-i accelereze \ntelegerea [i s`-l provoace intelectual. Dar [i strategia fa]` de profesor
trebuie schimbat`. Ambientul institu]ional trebuie s`-l determine s` r`m#n` \n \nv`]`m#nt
perioade lungi, calitatea de dasc`l \ntr-o asemenea postur` constituind deopotriv`
un privilegiu pentru profesor [i pentru institu]ie. O solu]ie \n dezvoltarea calit`]ii corpului
profesoral la care ne referim, pe care o acreditez ca fiind consistent mai productiv`,
o reprezint` expertiza confirmat`, asigurat` inclusiv prin c`tre profesori/ofi]eri \n rezerv`
cu experien]` cert` \n planificarea strategic`.

◆ Cum vede]i, pe fondul abord`rii noastre, rela]ia dintre institu]iile


militare [i cele civile de \nv`]`m#nt ?
• |n primul r#nd, raporturile existente trebuie amplificate \n principal pe componenta
cunoa[terii [i a sprijinului reciproc \n realizarea unor proiecte comune \n zona at#t
de sensibil` [i at#t de complicat` a planific`rii strategice. |n nici un caz nu trebuie s` ignor`m
educa]ia [i instruc]ia intelectual` acordat` \n institu]iile civile.
167
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Ele sunt urmarea unei experien]e deosebite, o intersectare [i, de ce nu ?,
o complementarizare a con]inuturilor conceptuale fiind esen]ial` \n a men]ine deschise
orizonturile spre deslu[irea provoc`rilor strategice ale viitorului. Pe de alt` parte, cel pu]in
pe dimensiunea form`rii planificatorului strategic, institu]iile militare de \nv`]`m#nt trebuie
s` r`m#n` \ntr-o leg`tur` permanent` cu produsul lor educa]ional, acord#nd astfel
absolven]ilor consultan]` specific` \n vederea \ncadr`rii lor performante \n societatea
profesional`. Asta deoarece sunt de partea celor care apreciaz` c` formarea, specializarea
[i perfec]ionarea planificatorilor strategici constituie un proces continuu [i de lung` durat`.

◆ A]i afirmat c` una dintre institu]iile cu rol decisiv \n formarea


planificatorilor strategici este chiar structura \n care activa]i, Direc]ia
Planificare Strategic`. V` rog s` detalia]i aceast` chestiune.
• R`spunsul comport` o component` preliminar`. |n timp ce institu]ia asigur`
o orientare formal`, asigur` cunoa[terea de baz` \n g#ndirea critic` a planificatorului strategic,
la nivelul Direc]iei experien]a [i educa]ia dob#ndite \n procesul form`rii sunt ridicate axiologic
la nivelul \n]elegerii comprehensive, dar predictive, a problemelor reale care cardinalizeaz`
tendin]ele manifestate pe plan militar, precum [i a dezvolt`rii pe baz` de capabilit`]i a for]elor
militare. Vede]i, sunt de p`rere c`, foarte rar, un planificator strategic \n uniform`
poate dob#ndi, exclusiv teoretic, o \n]elegere complet` privind \ntrebuin]area for]elor
militare \n cele trei situa]ii fundamentale posibile. Aceasta deoarece el “absoarbe”
cea mai mare parte din ceea ce cunoa[te din activitatea practic`. “Terenul”, altfel spus,
consolidat permanent cu acumularea de noi cuno[tin]e, este mult mai important
dec#t o strategie, o doctrin` sau un manual de lupt`. Pentru c`, [i acesta este lucrul
care trebuie \n]eles foarte bine, planificatorul strategic militar \ntrebuin]eaz` ceea ce \nva]`
\n c#mpul practic al activit`]ii [i se interconecteaz`, la nivelul \n]elegerii conceptuale,
cu realitatea \n mi[care a mediului strategic. Este imperios necesar ca el s` fie permanent
racordat la dezvolt`rile relevante ap`rute \n realitatea strategic` interna]ional`, Direc]ia
facilit#nd operativ accesul la literatura [i presa de specialitate, la tehnologia informatic`,
la schimbul intern [i interna]ional de idei, teze [i concepte.
Dar, consider c`, acesta poate c` este c#[tigul cel mai mare al Direc]iei,
prin participarea elevat` la reuniuni, seminarii, conferin]e, dezbateri, [edin]e de lucru
– na]ionale [i interna]ionale, dar, mai cu seam`, prin contribu]iile exprimate cu aceste
prilejuri, structura noastr` face parte de facto din Clubul J5 al planificatorilor strategici.
De fapt, ce facem noi ? Pornind de la acumul`rile conceptuale evidente [i exploat#nd predictiv
con]inutul at#tor lec]ii \nv`]ate, ne dezvolt`m [i ne perfec]ion`m prin execu]ie, proiect#nd
\n documente majore recomand`ri, scenarii strategice, noua structur` de for]e, cursuri
posibile ale unor ac]iuni viitoare, modalit`]i anticipative \n luarea unei decizii politico-militare.
Este mai pu]in pl`cut, dar trebuie s` spun acest lucru, \n condi]iile actuale, de[i esen]ial`
\n responsabilitatea global` a Direc]iei Planificare Strategic`, educa]ia planificatorilor strategici
cost` foarte mult – efort, bani [i timp, afect#nd uneori procesul planific`rii strategice \n via]a
real`. Acest lucru \ns` nu ne-a \mpiedicat ca, “exploat#nd” dorin]a, energia [i poten]ialul
intelectual existent, s` g`sim solu]ii pentru a dezvolta capabilit`]iile reale ale planificatorilor
no[tri. |n acest sens, preocuparea noastr` a vizat, cu interes [i speran]`, formarea unei noi
168
Dialoguri “GMR”
genera]ii de planificatori strategici militari [i civili – acei civil servants \n societatea
vest-european`, fapt \mplinit, \n principal, prin trimiterea la cursuri [i angajarea \n toat`
paleta de activit`]i practice, prin participarea la seminarii, briefing-uri, activit`]i de \nso]ire
a personalit`]ilor politice [i militare [i, nu \n ultimul r#nd, prin efectuarea de stagii de preg`tire
\n structuri similare din state membre ale NATO. |n acela[i timp, pe grupuri mici, \n func]ie
de specificul responsabilit`]ilor cu care suntem angaja]i, desf`[ur`m o preg`tire permanent`
\n care, \n principal, punem accentul pe “corectitudinea” abord`rii conceptelor strategice,
c`ut#nd s` deproblematiz`m benefic dilema: “Este un bun planificator strategic dup` v#rst`,
dup` pozi]ia \n ierarhie sau dup` performan]` ?”, \nv`]#ndu-i “cum s` g#ndeasc`”
[i nu “ce s` g#ndeasc`”.

◆ V` rog s` detalia]i starea [i condi]ia planificatorului strategic \n contextul


menirii sale actuale.
• Apreciez c` o \n]elegere profund` a rostului plurivalent al for]elor armate
este condi]ia sine qua non pe care trebuie s` o \ndeplineasc` oricare planificator strategic.
El trebuie s` fie pe deplin con[tient cu privire la capabilit`]ile [i limit`rile for]ei vecine,
\n general, [i pe diferite tipuri de unit`]i militare, \n special. |n domeniul strategic actual
un planificator de anvergur` nu poate s` se limiteze la cuno[tin]ele privind propria categorie
de for]e. Este bine cunoscut faptul c` arta militar` a \ncetat s` mai fie o simpl` foaie
de h#rtie, pe ea oper#nd \n general tridimensional, iar dup` evenimentele tragice
din 11 septembrie dimensiunile sub care se opereaz` fiind cel pu]in [ase: terestr`, naval`,
aerian`, for]e speciale, spa]ial-cosmic` [i informa]ional`. Recursul la istorie ne arat`
c` Frederich cel Mare [i Napoleon se puteau concentra \n realizarea scopurilor strategice
exclusiv pe puterea terestr`, \n timp ce amiralul Nelson \[i putea concentra puterea militar`
\n finalizarea obiectivelor strategice pe puterea naval`. Acum nu mai poate fi vorba
de a[a ceva. O singur` categorie de for]e nu poate s` \ndeplineasc` finalitatea procesului
de planificare strategic`. Este, dac` vre]i, motivul pentru care o persoan` care \n]elege
opera]iile intercategorii de for]e ale armatei nu este neap`rat [i un planificator strategic.
De aceea, \n preg`tirea ofi]erilor \n domeniul planific`rii opera]iilor \ntrunite noi
ne concentr`m, de regul`, asupra procedurilor. Aceasta \ntruc#t apreciem c` \n]elegerea
[i asumarea unei viziuni intercategorii de for]e – \ntrunite, joint – este numai punctul
de plecare al planificatorului strategic, pe c#nd la nivelurile superioare accentul trebuie pus
pe \ntrebuin]area larg` a capabilit`]ilor aeriene, terestre [i maritime. Mai mult, r`zboiul
electronic, ap`rarea antiaerian`, managementul spa]iului aerian, opera]iile informa]ionale,
controlul focului sunt ac]iuni care trebuie \n]elese [i corelate cu aceste procese. Un exemplu
\n acest sens \l constituie [i faptul c` singura superputere mondial`, SUA, a con[tientizat
c` nu poate s` se bazeze exclusiv [i unilateral pe for]ele [i strategia na]ional`, solicit#nd
sprijin interna]ional \n lupta \mpotriva terorismului, \nf`ptuind astfel un front comun
\n ap`rarea valorilor fundamentale ale democra]iei [i civiliza]iei umane.
Iat` de ce, fa]` de nivelul de calificare \n cadrul categoriei de for]e din care face parte,
planificatorul strategic trebuie s` fie competent at#t \n planificarea opera]iilor intercategorii,
c#t [i \n cele interministeriale/interagen]ii [i multina]ionale, \n contextul \n care organiza]iile
169
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
respective joac` un rol deosebit de activ. De asemenea, avem \n vedere ca \n ecua]ia
dezvolt`rii calit`]ii planificatorului nostru strategic cunoa[terea modului de preg`tire
[i de luare a deciziilor la nivelul altor ministere [i agen]ii cu care Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
coopereaz` \n realizarea unor proiecte comune s` devin` o constant` a activit`]ii noastre
organiza]ionale. Insist`m, totodat`, pe \n]elegerea [i cunoa[terea sistemului de preg`tire
[i de luare a deciziei la nivel strategic \n statele membre ale NATO, \n cele ale Uniunii
Europene, \n cadrul ONU sau a OSCE, precum [i la nivelul celorlalte organiza]ii
interna]ionale, al celor nonguvernamentale, particulare sau de voluntari. F`r` a trage
o concluzie definitiv`, subliniem totu[i faptul c` \n condi]iile r`zboiului postmodern,
evident mult mai complex dec#t tipurile de r`zboaie precedente, statele majore nu vor fi
mai mari, comandamentele nu vor fi mai multe. At#t doar, r`zboiul postmodern va beneficia
de serviciul unor planificatori de excep]ie care vor recurge la proceduri [i elemente speciale
care \n trecut fie erau rudimentare, fie nu existau.

◆ Cum vede]i propria dezvoltare ?


• |n primul r#nd, trebuie s` consolid`m at#t pe verticala, c#t [i pe orizontala \n]elegerii
militare percep]ia potrivit c`reia Direc]ia Planificare Strategic` s-a constituit \ntr-o adev`rat`
[coal`, singura de altfel, de planificare strategic`. O [coal` \n care, vorbind cel pu]in la fel
de mult despre formare, afirm`m deschis c` viz`m schimbarea mentalit`]ilor care, uneori,
ancorate \n nostalgii p`gubitoare, pot produce deservicii majore. Nu m` sfiesc s` afirm
c` [coala rom#neasc` de g#ndire [i ac]iune strategic` se situeaz` deja la standarde care pot
trezi anumite invidii. Privind menirea activit`]ii noastre, am intrat deja \ntr-o nou` etap`,
o etap` \n care ne a[teapt` un proces complex [i riguros de adaptare a procedurilor specifice
statelor NATO, proces care con]ine metamorfoza statutului de partener \n cel de membru
deplin. Actualele obiective de parteneriat – PARTNERSHIP GOALS se vor transforma
\n obiective ale For]ei – FORCE GOALS, iar Studiul de Interoperabilitate Global` – PARP
SURVEV se va transforma \n Chestionarul privind Planificarea Ap`r`rii – DEFENSE
PLANNING QUESTIONNAIRE. |n acest sens, drept instrument de lucru avem un ciclu
de planificare strategic` realizat dup` procedurile specifice statelor membre ale NATO,
evident la standarde euroatlantice. Cum ? Este secretul nostru, din care, totu[i, v` dezv`luim
o parte. Am investit mult, am luptat mult, dar ne bucur`m c` suntem la nivelul planificatorilor
strategici cu care am fost colegi la cursuri, colegii, masterate [i doctorate \n ]ar`
[i \n str`in`tate. Am avut calmul s` accept`m lucrurile pe care \nc` nu le-am putut schimba;
am avut curajul s` schimb`m lucrurile pe care le-am putut schimba [i avem \n]elepciunea
s` facem diferen]a \ntre primele dou` [i, bine\n]eles, s` continu`m.

◆ V` mul]umesc !

A consemnat:
locotenent-colonel Costinel PETRACHE
8 aprilie 2002

170
UNIVERS
PUBLICISTIC
MILITAR
Dup` 11 septembrie
(num`r tematic) •
BRUSH UP
Conflictul israeliano- YOUR MILITARY
palestinian. Impasul
politic • De la Clinton ENGLISH
la Bush: spre un nou
sistem interna]ional XXIX. Mar[uri
• Rusia \n prefaceri
• Statele Unite: tenta]ia
advance detachment – deta[ament
holismului • Cultura
politic` [i strategic` \naintat
a americanilor • advance party – echipa de coordonare
Proiectul scutului a deplas`rii
american antirachet` •
Jihad, islamism [i islam • R`zboiul sf#nt \mpotriva air observer – observator aerian
occidentaliz`rii • Triunghiul Washington-Moscova- average speed, rate of march/
Beijing [i Asia Central` • China fa]` \n fa]` cu islamul • movement – vitez` medie, ritm
Geopolitica bazinului caspic: rivalitate [i control global
de mar[/deplasare
al energiei
to breach an obstacle – a dep`[i
Armed Forces Journal International, SUA,
decembrie 2001
un obstacol
Preg`tirea pentru lupt` [i protec]ia \mpotriva armelor (to) by pass/outflank enemy forces
de distrugere \n mas` • Provoc`ri la adresa securit`]ii – evitarea angaj`rii for]elor inamicului
na]ionale a SUA • Avionul de lupt` multirol F-35 cu misiuni
aeriene, terestre [i navale • Sistemul SIGMA de vizuali- (depinde de contextul tactic)
zare prin satelit a obiectivelor terestre • Componentele column formation – forma]ie
securit`]ii na]ionale au nevoie de un sistem comun \n coloan`
de comunica]ii • Se pune problema conducerii pentru
programul de ap`rare chimico-biologic` al Departamen- column gap – distan]a dintre coloane
tului Ap`r`rii • Opera]iunile rapide decisive necesit` mari contact/reporting point – puncte/ali-
cantit`]i de sisteme de arme de \nalt` calitate • Oferte noi
niamente de coordonare a mi[c`rii
[i moderniz`ri ale sistemelor europene de artilerie •
Armata de uscat american` perfec]ioneaz` mijloace
individuale de vizualizare pe timp de noapte cu mijloace * Dup` revista
performante \n armata britanic` • Abord`ri inovatoare "Truppendienst", 6/2001
171
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
pentru siguran]a re]elelor de calculatoare • For]ele covered march – distan]a parcurs`
americane pentru opera]iuni speciale \[i prezint` punctele prin mar[
forte \n r`zboiul din Afganistan • Punct de vedere
american cu privire la ambi]iile Uniunii Europene destination – destina]ie
\n domeniul ap`r`rii to envelope – a \nv`lui
Armées d‘aujourd‘hui, Fran]a, nr. 266, flank gurad/security – pichet
decembrie 2001 - ianuarie 2002 mobil/fix de flanc
Timpul activit`]ilor [i obliga]iilor profesionale ale mili-
tarilor (TAOPM) • Imaginea armatelor franceze \n son- foot march – deplasare pe jos
dajele de opinie • Aderarea Fran]ei la protocolul ground arms – la picior arm !
de la Geneva privind protec]ia victimelor conflictelor
armate interna]ionale • Exerci]iul multina]ional de stat
holding/staging area – raion/zona
major “Cobra 2001” desf`[urat \n Spania • Exerci]iul de a[teptare \n vederea plec`rii
“Bright Star”, Egipt 2001 • O provocare ambi]ioas`. la ofensiv` (\mbarcare)
Etapele ra]ionaliz`rii for]elor armate ungare • Avioane
[i terorism. O nou` strategie. Riscuri [i amenin]`ri (Dosar) infiltration – infiltrare
• For]ele armate \n opera]iuni externe • Brutar de cam- intervisibility – vizibilitate foarte bun`
panie (Un om … o meserie) • Asocia]ia na]ional` a so]iilor
de militari • Tehnologia \n serviciul securit`]ii • maintenance halt – halt` mic`
Provocarea Euro • Evolu]ia mijloacelor [i tehnicilor (de verificare a tehnicii)
de men]inere a ordinii \n Fran]a
march – mar[
Défense nationale, Fran]a, nr. 12, decembrie 2001 march sequence, order of march
Guvernarea \n cadrul Uniunii Europene • Consolidarea
Politicii externe [i de securitate comun` [i a Politicii – etapele mar[ului, ordin de mar[
europene de securitate [i de ap`rare \n vederea motor march – deplasare executat`
moderniz`rii institu]iilor Uniunii Europene • Ap`rare
european`: nerealismul conceptual financiar [i politic •
pe autovehicule
Strategia european` de ap`rare sau ap`rarea Europei ? • movement order – ordin de deplasare
Va ajunge \n Noua Zeeland` for]a aerian` european` ? • obstacle/barrier – obstacol/barier`
Constitu]ia provizorie irakian` din 1990 [i practica politic`
• Geopolitica Afganistanului • Un model american pass time – timpul (de scurgere)
de folosire a for]ei armate • Avionul civil [i terorismul • dintre primul [i ultimul vehicul
For]a terorismului [i sl`biciunea democra]iei • Politic`
[i diploma]ie: ruptura din 11 septembrie 2001 • Dreptul din coloana de mar[ sosit
\n caz de r`zboi • Comercializarea imaginilor din spa]iu \n raion (aliniament)
[i securitatea interna]ional`
rear guard – ariergarda
Défense nationale, Fran]a, nr. 1, ianuarie 2002 rest stop – halt` mic`
Nu exist` pace f`r` justi]ie, nici justi]ie f`r` iertare •
Lumea islamic` [i SUA • Un nou concept de securitate route reconnaissance – cercetarea
interna]ional` • Ruptura de la 11 septembrie 2001: ele- unei c`i de comunica]ii \n vederea
mentele unei analize • Reflec]ii asupra unui atentat •
Ap`rarea intern`: o urgen]` absolut` • Noi combina]ii adun`rii de informa]ii
strategice • Criza armatelor • Consolidarea Politicii single file – [ir indian
externe [i de securitate comun` [i a Politicii europene
de securitate [i ap`rare \n vederea moderniz`rii institu]iilor
start point – punct de plecare
Uniunii Europene • Resursele de ap` ale bazinelor strip map – harta cu traiectul de zbor
transfrontaliere [i stabilitatea geopolitic` • Va \nt#lni Rusia vehicle distance/gap/interval
Occidentul ? •Japonia, \ntr-o cultur` a ambivalen]ei
– distan]e, intervale \ntre vehicule
Europäische Sicherheit, Germania, nr. 12,
decembrie 2001
Viitorul Afganistanului \ncepe la Bonn ? • Conflictul Versiunea \n limba rom#n`:
din Orientul Apropiat \n lumina atentatului din Adriana-Elena COSTACHE
172
Univers publicistic militar
11 septembrie 2001 • Restructurarea Biroului Jane’s International Defense Review,
Federal pentru Tehnica de Ap`rare [i |nzestrare Marea Britanie, vol. 35, ianuarie 2002
din armata german` [i a structurilor sale subordo- Cheltuielile pentru modernizarea tancului britanic
nate • Multina]ionalitatea \n logistic` • Un model
Challenger 2 – o problem` dificil` • Programul
de cooperare \n domeniul logisticii repara]iilor
pentru tehnica trupelor de uscat • Securitatea american de \mbun`t`]ire a performan]elor
intern` [i extern` trebuie analizate \n ansamblu • avioanelor greu de detectat • Dirijarea focului
Industria strategic` german` • Atacul aerian de artilerie • Navele de design neconven]ional
\n ansamblul misiunilor avia]iei • Crearea mode- – tot mai solicitate de marina militar` • O nou`
lelor [i simularea – un test transatlantic • Kofi Annan genera]ie de avioane de lupt` cu sisteme de senzori
– laureat al Premiului Nobel • Bioterorismul –
\ncorporate • Submarinele germane au succes
un real pericol ? • Opera]iunile armatei germane
\n interiorul teritoriului • Terorismul, r`zboiul la export • Vehicule blindate u[oare pentru
[i pia]a de capital opera]iuni diverse

Europäische Sicherheit, Germania, nr. 1, Military Technology, Germania, vol. 25,


ianuarie 2002 nr. 11, 2001
Securitatea este [i \n secolul 21 un bun de valoare Tehnologia de comunica]ii prin satelit Nortel DASA
• Rena[terea Na]iunilor Unite ? • Cerin]ele actuale – coloana vertebral` pentru un CNN militar • Opinii
ale unei politici vaste de securitate • “Ideea”
privind sferele de influen]` \n Asia Central` •
unui secretar general [i consecin]ele sale cu privire
la evolu]ia NATO dup` atentatul terorist America [i combaterea terorismului • Avionul italian
din 11 septembrie 2001 • Securitatea statelor baltice de transport militar A400M • Op]iuni limitate pentru
– probleme [i perspective • Managementul c#[tig`torii alegerilor din Polonia • Un atac asupra
reformei \n Ministerul Federal al Ap`r`rii noastr`, a tuturor: r`spunsul NATO fa]` de terorism
din Germania • Armata viitorului – tendin]e [i con- • Sistemul integrat de autoprotec]ie ISSYS pentru
secin]e • Centrul de Salvare al Marinei din armata for]ele aeriene elve]iene • Prezentul [i viitorul
german` • Opera]iunea ESSENTIAL HARVEST
vehiculelor militare de transport • Sistemul tactic
\n Macedonia • Noi analize ale NATO prin prisma
luptei \mpotriva terorii • Infanteria moto – de transmisiuni BOWMAN • Grupul de transmisiuni
30 de ani de utilizare a transportorului blindat strategice mobile Marconi • Selectarea avionului
Marder 1. O categorie de trupe f`r` lobby ? • GRIPEN de c`tre Ungaria • |nlocuirea minelor
Forumul Ulm 2001 al Societ`]ii Clausewitz antipersonal ca mijloc de protec]ie a for]elor •
Filozofia, principiile [i practicile de instruc]ie
Politica de securi-
tate cap`t` noi ale infanteriei marine americane • Decizia final`
dimensiuni • Afga- privind achizi]ionarea elicopterului NH-90 de c`tre
nistanul – focarul Finlanda, Norvegia [i Suedia • Echipamentul pentru
de criz` al lumii • poli]ie [i securitate al Israelului
Strategii \mpotriva
Sprijinirea
terorismului ca
A m e r i c i i
urmare a atac`rii
•Reg#ndirea
de c`tre alia]i
securit`]ii • Com-
a Afganistanului •
baterea teroris-
Terorismul inter-
na]ional – funda- mului • Contra-
mente istorice c a r a r e a
[i politice • Cer- r`zboiului
cetarea \n domeniul armelor biologice \n SUA. cibernetic • C`tre
Ap`rarea \mpotriva amenin]`rilor invizibile • un nou partene-
Imaginea r`zboiului \n schimbare. Ducerea riat strategic
r`zboiului sub amenin]area terorist` • Noul pachet NATO-Rusia •
media pentru educa]ia politic` • Atacul de la Pearl Interviu cu [eful
Harbor. SUA intr` \n al doilea r`zboi mondial Centrului NATO

173
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
privind armele de distrugere \n mas` • Pe linia de securitate de ap`rare • Chile [i pre[edintele
frontului: partenerii NATO din Asia Central` • Dup` Lagos: izolarea impus` voluntarismului \ndreptat
11 septembrie, unde se afl` ap`rarea antirachet` spre exterior • Recompunerea peisajului strategic
\ntre priorit`]ile cheltuielilor de securitate ? • \n Asia dup` atentatele din 11 septembrie 2001 •
Reevaluarea alian]elor \n perioada “r`zboiului rece” Democra]iile asiatice [i capacit`]ile lor de rezisten]`
• Date statistice privind terorismul interna]ional la crize • Despre ascensiune [i putere \n Asia oriental`
\n perioada 1995-2000 • “|ncredere [i pruden]`”: diploma]ia chinez`
la \nceputul secolului 21 • Noile obiective ale Rusiei
NATO’s Nations and Partners for Peace, privind regiunea Asia-Pacific • Cinci ani de dialoguri
Germania, nr. 3, 2001 politice euro-asiatice • Caracteristicile [i constr#n-
Marina militar` belgian` – mic`, dar eficient` • gerile puterii americane
O flot` \n tranzi]ie – marina regal` danez` • Marina
militar` francez` \n secolul 21 • Marina militar` Rivista militare, Italia, nr. 1,
polonez` \n NATO • Control#nd cea mai mare parte ianuarie-februarie 2002
a Deltei Dun`rii • Programul bulgar de construire Planificarea for]elor terestre \n contextul evolu]iilor
a navelor militare • Modernizarea for]elor armate intervenite \n scenariile interna]ionale • Disimetrii
din Ungaria • Singura noastr` [ans` – interviu strategice • Patriotismul [i identitatea na]ional` •
cu ministrul Ap`r`rii Na]ionale a Rom#niei, Proliferarea armelor portabile • Lituania. Noile for]e
Ioan Mircea Pa[cu • Parteneriatul dintre Ucraina armate • Asia de Sud-Est prive[te c`tre Europa •
[i NATO • Comandamentul aliat al Atlanticului Importan]a geostrategic` a zonei Caraibelor •
la a 50-a aniversare • Armata francez`: ce s-a f`cut Logistica sistemelor informatice [i de comand`
\n ultimii cinci ani ? • Dezvoltarea for]elor aeriene [i control • “Controlul zonei” \n cadrul opera]iunilor
\n secolul 21 – o perspectiv` britanic` • Securitatea de gestionare a crizelor • Vehicul pe [enile pentru
Americii \n secolul 21 • Programe navale multi- infanteria italian` • “Competen]a integrat`”
na]ionale \n Europa
Securité et stratégie, Belgia, nr. 68,
ÖMZ (Österreichische Militärische decembrie 2001
Zeitschrift), Austria, nr. 1, Prezentare comparativ` [i tematic` a politicilor
de ap`rare ale statelor membre ale Uniunii
ianuarie-februarie 2002
Europene • Mediul strategic. Percep]ia na]ional`
Situa]ia strategic` interna]ional` la \nceput de an •
• Conceptul strategic NATO – conceptele na]ionale
Organismul militar [i statul de drept • Politica
de securitate [i ap`rare • Participarea la alian]e •
european` de securitate [i ap`rare colectiv`
Misiunile for]elor armate • Participarea la misiuni
a Uniunii Europene – o provocare pentru armata
de pace [i umanitare • Bugetele de ap`rare •
elve]ian` • “Punctele fierbin]i” au luat locul
Structurile for]elor armate
“prieteniei \ntre popoare”. Tipologia conflictelor
\n spa]iul postsovietic • Componentele civil` Survival, Marea Britanie, vol. 43, nr. 4, iarna 2001
[i militar` \n misiunile de reinstaurare a p`cii Teroarea • Marea strategie american` \n epoca
dup` \ncheierea conflictelor • Opera]iunea terorii • Contraterorismul pragmatic • Jocul
“Enduring Freedom” • Poate fi privatizat` lui Putin • Al treilea r`zboi mondial ? • NATO dup`
ap`rarea na]ional` ? 11 septembrie • Ce misiune are NATO ? •
Dezangajare american` \n Balcani ? • Dup`
La revue internationale et stratégique, Fran]a, 11 septembrie: aprecieri ale unor exper]i
nr. 44, iarna 2001-202 din America, Europa [i Rusia
Accesul popula]iei dezavantajate la \ngrijire: o dez-
batere \n sf#r[it deschis` • “Zero – mort”: \ntre Terre magazine, Fran]a, nr. 130,
slogan [i concept • Noile condi]ii ale dialogului decembrie 2001-ianuarie 2002
Nord-Sud • Religie [i politic` \ntr-o lume \n c`utarea Societatea na]ional` imobiliar` •Un func]ionar civil
centrului • Canada [i Politica european` la comanda unei companii multitehnice • Prioritate

174
Univers publicistic militar
securit`]ii • Premiul literar al armatei de uscat • – interviu cu generalul Irastorza, responsabil
Furnizor oficial de energie • Sprijinul sanitar cu recrut`rile tinerilor francezi • Ultimii recru]i
al unit`]ilor din Kosovo • Batalionul logistic ai Regimentului 31 Geniu prezint` onorul •
\n Kosovo • Exerci]iul multina]ional interarme Construc]ia unei pasarele la Mitrovi]a • Securitatea
“Bright Star 2001”, desf`[urat \n de[ertul egiptian urnelor la alegerile legislative din Kosovo •
• Preg`tirea militar` a absolven]ilor [colilor Sub paz` bun` – Contingentul marocan din cadrul
politehnice • Grupul interarme pentru ac]iuni
for]ei multina]ionale desf`[urate \n Bosnia-
civil-militare • Audit financiar \n forma]iunile armatei
Her]egovina • Subofi]erii (Dosar) • |n pas
de uscat • Integrarea familiilor \n garnizoana
cu restructurarea • Infanteri[ti, dar nu ca ceilal]i !
Coëtquidan • Euro concret • Muzeul subofi]erului
Batalionul 132 cu c#ini, din for]ele terestre franceze
– \ntre tradi]ie [i modernitate
• Armat`-na]iune • Rezerva armatei a trecut
Terre magazine, Fran]a, nr. 131, februarie 2002 la o nou` etap`. Conferin]a rezervi[tilor
Militari din infanteria marin` la Mozar-e-Charif • din 17 nov. 2001 • Patrimoniu. Interviu cu pro-
A XXII-a sesiune de preg`tire a reprezentan]ilor fesorul Solange Troisier despre mare[alul de Lattre
subofi]erilor din armata francez` • Soldatul mai \nt#i ! de Tassigny

Selec]ie [i traducere:
Ioana MANAFU, Octavian MIHALCEA,
Ecaterina NICULESCU, Delia PETRACHE,
Mihai POPESCU, Liviu VI{AN
Biblioteca Militar` Na]ional`

175
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

& EVENIMENTE
EDITORIALE
“Prin reforma rom#neasc` a armatei, marile
unit`]i [i unit`]ile blindate, dotate cu tancuri, ma[ini
de lupt` de infanterie, ma[ini blindate de geniu,
piese de artilerie autopropulsate [i sprijinite de ele-
mente logistice mobile continu` s` fie for]ele decisive
\n luptele duse de For]ele Terestre. Ele \[i p`streaz`
aceast` pozi]ie dominant` deoarece au capacitatea
de a combina puterea de foc cu mobilitatea tactic`.”
Parafraz#ndu-l pe semnatarul “Argumentului” lucr`rii
Tactica blindatelor. Relansarea tancurilor,
generalul dr. Mircea Mure[an, \nceputul de mileniu
[i de secol, implicit, aduce noi concepte, alte men-
talit`]i relativ la preg`tirea [i desf`[urarea ac]iunilor
militare, iar caracteristicile acestui \nceput reclam`
mobilitate, dinamism, complexitate, precum [i folosirea unor tehnologii avansate, a unor
for]e care trebuie s` fie profesionalizate.
Lucrarea prezint`, succesiv, \n cele peste dou` sute de pagini, crizele [i r`zboiul
\n perspectiva acestui \nceput de mileniu; sensuri [i op]iuni terminologice; principalele
caracteristici ale trupelor blindate, cu accent pe viabilitatea tancurilor \n c#mpul de lupt`
modern; “ac]iunea integrat`” [i repere ale coordon`rii for]elor participante la astfel
de ac]iuni; ac]iunile independente [i modalit`]i de folosire a marilor unit`]i/unit`]ilor
de blindate \n ac]iuni de acest gen, precum [i perspective ale trupelor blindate. |n acest
context, autorul subliniaz` faptul c` folosirea tancurilor \n ac]iunile militare se va face respec-
t#ndu-se urm`toarele principii specifice: \ntrebuin]area pe direc]ii hot`r#toare; dispunerea
dispersat` [i ac]iunea grupat`; executarea permanent` a unor manevre largi [i ad#nci;
sprijin oportun [i cooperare ne\ntrerupt` cu celelalte for]e participante la lupt`; asigurarea
multilateral` a ac]iunilor.
Ap`rut` sub egida Academiei de |nalte Studii Militare, beneficiind [i de o bibliografie
consistent` – valoric, numeric [i … istoric, lucrarea este dedicat` “tuturor tanchi[tilor,
pentru d`ruirea de care au dat dovad`, pentru \n]elepciunea [i ata[amentul fa]`
de arma lor”. De asemenea, este o invita]ie la … medita]ie: “De ce, se \ntreab` autorul,
176
Evenimente editoriale
colonelul dr. Gheorghe TOMA, p#n` [i cele mai moderne armate ale lumii, care dispun
[i utilizeaz` deja mijloace de lupt` mult mai sofisticate, nu renun]`, ba chiar diversific`
[i perfec]ioneaz` continuu mijloacele blindate ?!”. V` invit, a[adar, s` purcede]i \n lumea
blindatelor, c`ut#nd, pe c#t posibil, s` da]i un r`spuns – m`car sinelui dumneavoastr` –
la \ntrebarea autorului.

Semnal`m apari]ia, la editura bucure[-


tean` UTI, a unei lucr`ri care \nnobileaz` anul
editorial 2002 – O provocare strategic`:
r`zboiul informa]ional. |nso]it` de argumentele
autorilor – Vasile P~UN [i Anca Monica POPA,
cu prolifice “antecedente” \n acest domeniu, cartea
vizeaz` aprofundarea conceptelor de “societate
informa]ional`”, “r`zboi informa]ional”, “opera]ii
informa]ionale”, cu tot ceea ce \nseamn` aceast`
abordare: defini]ie, caracteristici, roluri, tipologii.
Structurat` pe trei capitole [i “pigmentat`”
cu bogate elemente ajut`toare (nou` anexe mai mult
dec#t explicative), lucrarea capteaz` aten]ia cititorului
dornic de informa]ie [i pentru simplul (!) motiv
c` “opera]iile informa]ionale sunt un mod de g#ndire [i … o invita]ie la reflec]ie”.
Afl`m, astfel, sau, poate, unii dintre noi doar \[i clarific` necunoscutele, despre sistemul
de evaluare a atacurilor de tip r`zboi informa]ional; sistemul de detec]ie a atacurilor;
analiza de risc politic [i de ]ar`; indexul capacit`]ilor sau intelligence-ul economic.
C#[tigul, fie-mi permis` extrapolarea, este dublu pentru noi, cititorii: mai \nt#i, pentru
c` detaliile sunt mai mult dec#t relevante [i oportune, desigur, iar \n al doilea r#nd, lucrarea
ne ofer` c#teva studii de caz pe tema conceptelor analizate, ca, de exemplu, Implemen-
tarea unei opera]ii informa]ionale \n Bosnia-Her]egovina sau Opera]iile informa]ionale
[i experien]a Kosovo.
Lucrarea, al c`rei germene se proiecta \n urm` cu trei ani, este o \ncununare
a perseveren]ei cu care cei doi autori au muncit [i au depus suflet [i timp \n numeroasele
articole pe care le-au publicat [i \n paginile revistei noastre, \n lucr`rile de cercetare
sau comunic`rile [tiin]ifice la care au participat. Toate acestea merit` a fi recunoscute [i,
pe aceast` cale, \i felicit`m ! Iar pe cititorii no[tri \i sf`tuim s` parcurg` lucrarea,
fie [i numai la \ndemnul autorilor: “Aceast` carte … nu are preten]ia de a acoperi integral
problemele pe care un astfel de subiect le-ar putea ridica. Cu toate acestea, sper`m
c` va da ocazia unor polemici constructive pe aceast` tem` [i va contribui la procesul
necesar dezvolt`rii de capacit`]i strategice credibile de ap`rare \mpotriva ac]iunilor
informa]ionale”.
177
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
“Oamenii libert`]ii, ascult#nd [i urm#nd
f`r` abatere, din convingere, cu toat` \ncrederea
pe Iancu, care a [tiut s` se impun`, necontestat
ca fiind ‹Craiul mun]ilor›, au \ndurat suferin]i,
au cunoscut priva]iuni de tot felul, au v`rsat s#nge
pe altarul libert`]ii, drept`]ii [i na]ionalit`]ii,
m#ng#indu-se [i \mb`rb`t#ndu-se cu apropiata
\mplinire a sorocului. Un popor de eroi [i martiri,
condus de eroi [i martiri, iar \n fruntea tuturor,
Iancu”.
Personalitatea lui Iancu, descris`, de altfel,
[i de al]i istorici, rom#ni sau str`ini, \nsu[irile sale
de patriot constituie tema lucr`rii ap`rute la edi-
tura bucure[tean` Pro Transilvania – Tribunii
[i l`ncierii lui Avram Iancu, [i nu doar at#t,
\ntruc#t cei doi autori – generalul-locotenent (r.) Iulian TOPLICEANU [i generalul
de brigad` (r.) Constantin UCRAIN – au ad#ncit, prin fapte [i m`rturii, latura [i calit`]ile
organizatorice, de mare comandant ale lui Iancu \n eroica ap`rare a Mun]ilor Apuseni.
Structura social` a oastei lui Avram Iancu; mobilizarea ]`ranilor; jur`m#ntul lupt`torilor;
efectivele oastei revolu]ionare; \nzestrarea cu armament; instruirea oastei – iat` punctele
forte ale form`rii [i devenirii oastei lui Iancu, cea care a desf`[urat deopotriv` ac]iuni ofensive,
de ap`rare [i mar[uri \n teren fr`m#ntat-muntos, lipsit de comunica]ii, dar a [i [tiut
s` foloseasc` cele mai variate “procedee de h`r]uial`” a inamicului, \n scopul diminu`rii
for]ei combative [i a moralul acestuia.
Un omagiu adus genera]iei de la 1848, \ntru eternizarea memoriei f`uritorilor marelui
eveniment, un semn de plec`ciune \n amintirea lui Avram Iancu, pentru c` “nic`ieri amintirea
revolu]iei pa[optiste [i a \nf`ptuirilor ei, nic`ieri amintirea lui Avram Iancu, a prefec]ilor
[i tribunilor din oastea sa nu este mai pregnant` ca \n Mun]ii Apuseni, \n }ara Mo]ilor,
a Zarandului sau pe Valea T#rnavelor”. {i, totodat`, \n aceast` lume, \n acest tumult
c`ruia trebuie s`-i rezist`m, s` \ncerc`m s`-i acord`m istoriei locul pe care \l merit`,
ca o rug`minte-\ndemn din partea autorilor, c`rora m` al`tur: opri]i-v` la }ebea [i a[eza]i
o floare pe morm#ntul “Craiului mun]ilor” !

Selec]ie [i argumente editoriale:


Alina UNGHEANU

178
GLOSAR NATO DE TERMENI (II)
C
CAN – Canada CDMA – Code Division Multiple Access
CANLANT – Canadian Atlantic Sub-Area CDR – Critical Design Review
CANUS – Canada-Unites States CDRL – Contract Data Requirements List
CAOC – Combined Air Operations Centre CDS – Civil Direction of Shipping
CAP – Combat Air Patrol CDSORG – Civil Direction of Shipping Organization
CAPCU – Combat Air Patrol Control Unit CE – Communications-Electronics – Sri Lanka
CAPS – Conventional Armaments Planning System CEAC – Committee for European Airspace
CARSTRIKFOR – Carrier Striking Force Coordination
CAS – Close Air Support CEC – Central European Command
CASEX – Combined Aircraft Submarine Exercise CEI – Communications-Electronics Instructions
CASP – Coordinated Air-Sea Procedures CEL – Combined Events List
CASREP – Casualty Report CELT – Crypto Equipment for Low-Speed Telegrapghy
CASS – Categories of Sensitive Subjects CENSHADCOM – Central Shipping Advisory
CAT – Container Anchorage Terminal Committee
– Central Analysis Team CENTAG – Central Army Group, Central Europe
CATAS – Critical Angle Towed-Array System CENTLANT – Central Sub-Area Atlantic
CATF – Commander Amphibious Task Force – Central Atlantic (Area)
CAX – Computer-Assisted Exercise CEOA – Central Europe Operating Agency
CB – Cambodia CEOI – Communications & Electronics Operating
CBC – Cross-Border Circuit (connection) Instructions
– Civil Budget Committee CEP – Communications Equipment Programme
CBM – Confidence-Building Measure (s) – Civil Emergency Planning
CBU – Cluster Bomb Unit – Central Europe Pipeline
CBW – Chemical and Biological Warfare CEPAS – Crypto-Equipment for Packet Switching
CC – Cash Credit CEPD – Civil Emergency Planning Directorate
CCA – Carrier-Controlled Approach CEPS – Central Europe Pipeline System
CCATF – Commander Combined Amphibious CER – Combat Effectiveness Report
Task Force CERRRS – Central European Reconnaissance
CCB – Configuration Control Board Reporting System
CCG – Cartesian Coordinate Grid CF – Congo /CG/COG
CCIRM – Collection, Coordination and Intelligence CFAR – Constant False Alarm Rate
Requirements Management CFB – Call For Bids
CCJTF – Commander Combined Joint Task Force CFE – Conventional Forces in Europe
CCLF – Commander Combined Landing Forces CFX – Command Field Exercise
CCM – Counter-Countermeasure (s) CG – Caire/ZAR/ZR
CCP – Configuration Change Proposal CH – Switzerland/CHE/SZ – China/CHN/CN
CCR – Coordinating Committee on Remuneration CHANCOM – Channel Committee
CCT – Combat Capable Trainer CHL – Chile/CI/CL
CD – Chad – Civil Defence CHOD – Chief Of Defence
CDE – Conference on Confidence and Security-Building CHOP – Change of Operational Control
Measures and Disarmament Europe CI – Ivory Coast/CIV/IV – Counter-Intelligence

179
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
CI INTREP – Counter-Intelligence Intelligence CMC – Command Meteorological Centre
Report CMF – Conceptual Military Framework
CI & SI – Counter-Intelligence and Security CMM – Crisis Management Manual
CIC – Combined Intelligence Centre CMO – Civil-Military Operations
– Combat Information Centre CMOP – Configuration Management Operating Plan
CIFS – Close-In Fire Support CMP – Configuration Management Plan
CIG – Current Intelligence Group CMX – Crisis Management Exercise
CIJ – Close-In Jamming CN – Comoro Island/COM/KM
CINC – Commander-In-Chief CNAD – Conference of National Armaments Directors
CINCAFNORTHWEST – Commander-In-Chief CNR – Combat Net Radio
Allied Forces Northwestern Europe CO – Colombia/COL
CINCEASTLANT – Commander-In-Chief Eastern COA – Central Operating Authority
Atlantic Area COAS – Chief Of Allied Staff (s)
CINCENT – Commander-In-Chief Allied Forces COB – Collocated Operating Base
Central Europe COBRA – Counter-Battery Radar
CINCFLEET – Commander-In-Chief Fleet COC – Combat Operations Centre
CINCFLEETWOC – CINCFLEET Weather CODEX – Codeword Exercise
and Oceanographic Information Centre COFDEN – Commander Danish Operational Forces
CINCHAN – Allied Commander-In-Chief Channel COFFA – Certificate Of Final Financial Acceptance
CINCIBERLANT – Commander-In-Chief Iberian
COG – Course Made Good Over the Ground
Atlantic Area
COLOC – Change of Location of Command
CINCNORTH – Commander-In-Chief Allied Forces
COLPRO – Collective Protection
Northern Europe
COMAJF – Commander Allied Joint Force
CINCNORTHWEST – Commander-In Chief
COMBEX – Combined Exercise (involving two
Allied Forces Northwestern Europe
or more forces of two or more allies)
CINCSOUTH – Commander-In-Chief Allied Forces
COMEX – Communications Exercise
Southern Europe
– Commence Exercise
CINCUKAIR – Commander-In-Chief UK Air Forces
COMINT – Communications Intelligence
CINCUSAFE – Commander-In-Chief US Air Forces
COMINTREP – Communications Intelligence
Europe
CINCUSAREUR – Commander-In-Chief US Army Report
Europe COMINTSUM – Communications Intelligence
CINCWESTLANT – Commander-In-Chief Summary
Western Atlantic Area COMLANDJUT – Commander Allied Land Forces,
CIP – Communications Improvement Plan Schleswig-Holstein and Jutland
CIPACE – Counter Intelligence Policy Act COMLANDSOUTH – Commander Allied Land
CIRADEX – Combined Interregional Air Defence Forces Southern Europe
Exercise COMLANDSOUTHCENT – Commander Allied
CISUPINTREP – Counter-Intelligence Supplemen- Land Forces South Central Europe
tary Report COMLANDSOUTHEAST – Commander Allied
CIWO – Civil Works Land Forces Southeastern Europe
CIWS – Close-In Weapon System COMLINK – Communications Link
CJTF – Combined Joint Task Force (s) COMLOGSITREP – Communications Logistic
CLD – Communications Logistic Depot Situation Report
CLF – Commander Landing Force COMMAIREASTLANT – Commander Maritime
CLSP – Composite Launch Sequence Plan Air Eastern Atlantic Area
CLX – Command Live Exercise COMMAIRNORLANT – Commander Maritime
CM – Cameroon/CMR – Cruise Missile Air Northern Atlantic Area
– Configuration Management COMNAVNORTHWEST – Commander Allied
CMB – Configuration Management Board Naval Forces Northwestern Europe

180
Glosar NATO
COMNORTHAG – Commander Northern Army CRS – Control and Reporting System
Group CRSG – Central Region Signal Group
COMPLAN – Communications Plan CRT – Communications Receiver Transmitter
COMPUSEC – Computer Security CS – Combat Support
COMSAT – Communications Satellite CSA – Central Supply Agency
COMSEC – Communications Security CSAR – Combat Search and Rescue
COMSTRIKFORSOUTH – Commander Naval CSBM – Confidence and Security-Building
Striking and Support Forces Southern Europe Measure (s)
COMSUBACLANT – Commander Submarines CSCE – Conference on Security and Cooperation
Allied Command Atlantic in Europe (now called OSCE)
COMSUBEASTLANT – Commander Submarines CSCE/FSC – CSCE Forum for Security Coopera-
Eastern Atlantic Area tion (now called OSCE)
COMSUBWESTLANT – Commander Submarines CSDR – Combined Ship Destination Room
Western Atlantic Area CSE – Communication Support Element
CONMAROPS – Concept of Maritime Operations CSF – Central Supply Facility
CONSA – Consular Shipping Advisor CSG – Civil Sealift Group
CONUS – Continental United States – Course and Speed Made Good over the Ground
CONVEX – Convoy Exercise CSH – Combat Support Helicopter
COP – Contingency Operation Plan CSRF – Common Source Route File
CORCEN – Correlation Centre CSS – Combat Service Support
CORTAC – Corrected Tactical (procedure message) CST – Conventional Stability Talks
COS – Chief Of Staff
– (CIS) Collective Security Treaty
COSTEX – Command and Staff Exercise
CSW – Course and Speed Made Good through
COTS – Commercial Off-The-Shelf
the Water
CP – Counter Proliferation – Command Post
CSWG – Communications Systems Working Group
– Collective Protection
CSWS – Corps Support Weapon System
CPC – Conflict Prevention Centre
CTB – Comprehensive Test Ban
CPF – Collective Peacekeeping/Peacemaking Forces
CTF – Combined Task Force
CPL – Common Programming Language
– Commander Task Force
CPO – Civilian Personnel Office
CTG – Commander Task Group
CPR – Civilian Personnel Regulations
CTS – COSMIC Top Secret
CPT – Central Planning Team
CTSA – COSMIC Top Secret ATOMAL
CPV – Cape Verde Islands/CV
CTU – Commander Task Unit
CPX – Command Post Exercise
CTW – Course Made Good through the Water
CR – Central Region/NR/SR
– Control and Reporting – Costa Rica/CRI/CS CTZ – Control Zone
CRAA – TECLANT Routine Activity Area CU – Cuba/CUB
CRC – Control and Reporting Centre CUSRPG – Canada-United States Regional
CREME – Conclusions and Recommendations Planning Group
on Maritime Exercises CV – Aircraft Carrier
CRIADS – Central Region Integrated Air Defence CVBG – Aircraft Carrier Battle Group
System CVY – Convoy
CRICS – Central Region Integrated Communica- CW – Chemical Weapon – Chemical Warfare
tions System CWC – Chemical Weapons Convention
CRINCA – Central Region Intelligence Communi- – Composite Warfare Commander
cations Architecture – Coastal Warning Radar
CRIPG – Central Region Interface Planning Group CY – Cyprus/CYP – Calendar Year
CRP – Control and Reporting Post CZ – Czech Republic/CZE/ZK – Combat Zone

181
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
D
DA – Damage Assessment – Denmark/DK/DNK DLM – Depot Level Maintenance
DAC – Deplovable ACCS Component DLRP – Data Link Reference Point
– Disarmament and Arms Control DLTP – Defence Long-Term Planning
DACAN – Military Committee Distribution DM – Dominica/DMA/DO
and Accounting Agency DNCS – Data Net Control Station
DACOS – Deputy Assistant Chief Of Staff DOB – Depth Of Burst – Deployment Operating Base
DAMREP – Damage Report DOD – Department Of Defense (US)
DAS – Defence And Space DOL – Dispersed Operations Location
DASC – Direct Air Support Centre DOS – Standard Day Of Supply
DASH – Drone Anti-Submarine Helicopter DP – Distribution Point
DC – Disarmament Commission DPC – Defence Planning Committee
– Defence Committee DPP – Defence Planning and Policy
DCA – Dual-Capable Aircraft DPQ – Defence Planning Questionnaire
DCC – Damage Control Centre DR – Dose Rate
DCG – Deception Group DRAF – Draft Resource Allocation Figure
DCMC – Deputy Chairman Military Committee DRC – Defence Review Committee
DCOS – Deputy Chief Of Staff DRG – Defence Research Group
DE – Damage Expectancy DS – Direct Support – Declared Site
DEM – Deutsche Mark DSA – Defence Shipping Authority
DEMS – Defensively Equiped Merchant Ship DSC – Defence Shipping Council
DEPEX – Deployment Exercise DSCS – Defence Satellite Communications System
DEU – Germany/GE DSEB – Defence Shipping Executive Board
DF – Direction Finder DSG – Deputy Secretary General
DGI – Digital Geographic Information – Divisional Support Group
DGZ – Desired Ground Zero DSI – Declared Site Inspection
DHE – Data Handling Equipment DSRV – Deep Submergence Rescue Vehicle
DICONSTAFF – Directing Controlling Staff DST – Defence and Space Talks
(NATO Exercise) DSU – Direct Support Unit (logistics)
DILCS – Dedicated Intelligence Loop Circuit DTAS – Depressed Towed-Array System
(System) DTASS – Depressed Towed Array Sonar System
DIRPAT – Director Permanent Exercises Analysis DTG – Date-Time Group
Team DTN – Defence Teleprinter Network
DISTAFF – Directing Staff DWG – Distributed Wargame
DJ – Dijbouti/DJI DWS – Distribute Wargaming System
DKK – Danish Krone DWSNET – Distributed Wargaming System Network
DL – Demarcation Line DZ – Drop Zone

E
EA – Emergency Action EE – Estonia/EN/EST – Emergency Establishment
EAU – Emergency Action Unit EED – Electro-Explosive Device
EC – Ecuador/ECU EEFI – Essential Elements of Friendly Informations
ECF – Essential Command Function EER – Explosive Echo Ranging
ECR – Enemy Contact Report EF – External Forces
ECU – European Currency Unit (EU) EFA – European Fighter Aircraft
ED – Exposure Draft EFL – Established Financial Limits
EDIP – European Defence Improvement Programme EG – Egypt/EGY
EDW – Effective Downwind EH – Western Sahara/ESH/WI
182
Glosar NATO
EHF – Extreme High Frequency Milimetric Waves ES – El Salvador/SLV/SV – Spain/ESP/SP
EHIP – European HAWK Improvement Programme ESM – Electronic Warfare Support Measure (s)
EI – Ireland/IE/IRL ESN – English-Speaking Nation
EIRP – Equivalent Electronic Radiated Power ESOR – Emergency Stand-Off Range
EK – Equatorial Guinea/GNO/GQ ESP – Spanish Peseta
ELCA – Eastern Atlantic Coordination Agreement ET – Emerging Technologies
ELF – Extremely Low Frequency ETA – Estimated Time of Arrival
ELINT – Electronic Intelligence ETD – Estimated Time of Departure
EMC – Electromagnetic Compatibility ETR – Estimated Time of Restoration
EMCON – Emission Control – Estimated Time of Return
EMI – Electromagnetic Interference ETTU – East of (the) Urals
EMP – Electromagnetic Pulse EUCOM – European Command (US)
EMPP – Electromagnetic Pulse Protection EUDAC – European Distribution and Accounting
EMSEC – Emission Security Agency
EMSIWARN – Emitter Simulation Warning Message
EUSEC – European Communications Security
ENDEX – End of Exercise
and Evaluation Agency
EO – Electro-Optics
EW – Electronic Warfare – Early Warning
EOCCM – Electro-Optical Counter-Countermeasures
EWC – Electronic Warfare Commander
EOCM – Electro-Optical Countermeasures
– Electronic Warfare Coordinator
EOD – Explosive Ordnance Disposal
EWCC – Electronic Warfare Coordination Cell
EODT – Explosive Ordnance Disposal Team (navy)
EWDT – Early Warning Data Transmission
EOF – Essential Operating Facility
EWEX – Electronic Warfare Exercise
EOP – Emergency Offtake Point
EWG – Executive Working Group
EORSAT – ELINT Ocean Reconnaissance Satellite
EWR – Electronic Warfare Range
EOS – End Of Set
EOSM – Electro-Optical Support Measures – Early Warning Radar
EP – Estimated Position – Emission Policy EWRS – Early Warning Reporting System
EPG – Employment Planning Guide EXBRIEF – Exercise Brief
EPM – Electronic Protective Measure (s) EXCON – Exercise Control
EPS – Exercise Planning Staff EXOPORD – Exercise Operation Order
EPW – Earth Penetrator Weapon/Warhead EXORDER – Exercise Order
ERCS – ECM-Resistant Communications System EXPLANDIR – Exercise Planning Directive
ERFAA – European Radio Frequency Allocation EXPLANREC – Exercise Planners Recommendation
Agency EXPROG – Exercise Programme
ERS – Emergency Relocation Site EXRAP – Exercise Remedial Action Programme
ERT – Execution Reference Time EXSPEC – Exercise Specification
ERW – Enhanced-Radiation Weapon EXSUPP – Exercise Supplement

183
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

PE DRUMUL
C~TRE HRISTOSUL DIN NOI
Preot colonel Ion ILINCA

Tuturor cre[tinilor ortodoc[i, cititori ai revistei


noastre, [i nu numai, le dorim, cu ocazia S`rb`torilor
de Pa[te, s`n`tate [i g#nduri bune !

S
untem toat` via]a c`l`tori pe acest p`mânt [i, ca orice drum, nici acesta nu este
lipsit de urcu[uri [i coborâ[uri. La rândul lui, fiecare segment al vie]ii noastre
nu este rectiliniu. Dar cel mai mult conteaz` ca rezultanta acestei curbe sinuoase
s` fie pozitiv`, dac` se poate, la nivelul fiec`rui segment.
Unul dintre aceste segmente-por]iuni ale vie]ii este postul, perioada premerg`toare
oric`rei mari s`rb`tori cre[tine. Menirea principal` a postului este de a ne preg`ti pentru
a întâmpina cum se cuvine aceast` s`rb`toare. Dac` pentru noi, cre[tinii, cea mai important`
s`rb`toare este Pa[tele, este firesc ca postul de dinaintea lui s` fie cel mai important.
Ce serb`m, de fapt, de Pa[ti ? Învierea lui Hristos ? Da, dar nu numai. În deplin`tatea ei,
aceast` s`rb`toare cuprinde ultima parte a activit`]ii lui Hristos pe p`mânt, patimile, moartea,
învierea [i primele apari]ii, ar`t`ri ale Sale \n fa]a ucenicilor [i apropia]ilor S`i. Acestea
sunt partea cea mai important` a planului de mântuire preg`tit de c`tre Dumnezeu
în iubirea Sa fa]` de oameni. Bineîn]eles, punctul central r`mâne Învierea.
Dar, pân` la Pa[ti, s` vorbim întâi despre post. Ce este, cum [i de ce \l ]inem. Am v`zut
deja c` postul este perioada preg`titoare unei s`rb`tori. Dar de ce trebuie s` ne preg`tim ?!
Orice atlet, pentru a ajunge la fini[, are nevoie de un antrenament. Pentru noi, cre[tinii,
fini[ul este întâlnirea cu Hristos. S-ar p`rea c` El este undeva departe, c` e cale lung`
pân` la El. Nu este a[a. Hristos s`l`[luie[te în sufletul fiec`ruia dintre noi. Nu st` ascuns,
dar nu-L vedem, ne vorbe[te [i nu-L auzim, ne face cu mâna [i nu-L observ`m, ne ajut`,
iar noi zicem c` am avut noroc. De ce se întâmpl` a[a ? Pentru c` pe ochii no[tri \nc` st`
v`lul ignoran]ei, auzul ne este atacat de vacarmul f`r`delegilor, lestul p`catelor trage sufletul
în jos, nu-l las` s` se apropie de Hristos. De aceea, putem s` privim postul ca pe o dubl`
curb`: una descendent`, adic` nivelul p`catelor noastre trebuie s` scad`, [i una ascendent`,
\n sensul c` nivelul nostru spiritual trebuie s` se ridice, iar sufletul s` se apropie
de Dumnezeu. În acest context, ridicarea nu se poate face decât dup` [i prin coborâre.
Cum coborâm, cum sc`p`m de p`cate ? Prin post, rug`ciune, fapte bune, toate culminând
cu Taina Spovedaniei.
184
Calendar ecumenic
Postul are [i el o pant` ascendent`, de la u[or la greu. Pe scurt, avem, scolastic
doar împ`r]ite, patru trepte de post: alimentar, trupesc, cel al limbii [i cel al gândului. Vede]i,
dac` este relativ u[or s` te ab]ii de la anumite mânc`ruri, pe prima treapt`, cât de dificil
este ca nici m`car s` nu gânde[ti cu p`cat ! Foarte dificil, dar nu imposibil. Au realizat acest
lucru sfin]ii, care au fost tot oameni, ca [i noi. Se poate, a[adar.
Ruga]i-v` neîncetat, ne-a îndemnat Hristos. Cum putem, oare, s` ne rug`m neîncetat,
c#nd avem atâtea lucruri de f`cut peste zi ?! Nu sunt suficiente rug`ciunile de diminea]`
[i sear` ? Nu, fire[te ! Pentru c` [tim c` rug`ciunile nu sunt doar pentru a cere ceva,
cum s-ar crede, ci sunt [i de slav` [i de mul]umire. De obicei, atunci când ne a[ez`m
la rug`ciune, |i cerem lui Dumnezeu ceea ce avem nevoie [i, dup` ce primim, uit`m
s` mul]umim. De cerut, putem cere prin viu grai, dar s`-L sl`vim [i s`-I mul]umim o putem
face [i – mai ales – prin faptele noastre. Pentru aceasta ar trebui, înainte de a face ceva,
s` ne întreb`m ce ar face Hristos dac` ar fi în locul nostru ? Cine ar mai p`c`tui dac`
s-ar întreba astfel ?
Toate acestea, dublate de un proces permanent de con[tiin]` \n perioada postului
[i înso]ite de p`rerea de r`u pentru p`catele s`vâr[ite, hot`rârea de a nu le mai repeta
[i credin]a c` acolo este însu[i Dumnezeu care ne iart`, ne vor duce spre scaunul
Spovedaniei. Aici este punctul cel mai de jos al coborârii p`c`to[eniei noastre. Dup`
ce am trecut cu bine, ne-am spovedit, suntem preg`ti]i ca, în Sfânta noapte a Învierii,
s` primim Lumina lui Hristos care s` ne deschid` ochii, s` ne împ`rt`[im cu El spre cur`]irea
trupului [i a sufletului, spre îndep`rtarea pervertirii sim]urilor noastre.
Am ajuns în noaptea Sfânt`. Mergem s` lu`m lumin`. Lumina lui Hristos, care lumineaz`
tot p`mântul, este la îndemâna noastr`, suntem chema]i s` mergem s` o lu`m. De-acum
depinde doar de noi cum o p`str`m [i ce facem cu ea. O ascundem, o p`str`m numai pentru
noi ? Nu ! Trebuie s` o ar`t`m tuturor, pentru ca [i cei ce nu o cunosc s` poat` beneficia
de lumina [i c`ldura ei, s` nu mai bâjbâie în întunericul necredin]ei, s` nu mai tremure
în frigul dep`rt`rii de Hristos. To]i suntem ai lui Dumnezeu, Fiul Lui a p`timit, a murit
[i a înviat pentru to]i oamenii din toate timpurile [i din toate locurile. Triste]ea [i durerea
din S`pt`mâna Mare sunt cople[ite, alungate, date uit`rii de dumnezeiasca bucurie a Învierii,
de certitudinea c` p`catul, r`ul, moartea au fost [i pot fi învinse. Preo]ii, bisericile sunt
\nve[m#nta]i \n alb, culoarea sufletelor curate, sp`late în apa sf#nt` a Spovedaniei. Hot`rârea
de a p`stra acest alb cât mai mult timp plute[te pretutindeni, face parte din bucuria Învierii.
Pe toat` durata slujbei sunt cânt`ri simbolice, special pentru aceast` s`rb`toare, care amplific`
bucuria [i arat` pe în]elesul tuturor semnifica]iile profunde ale Minunii |nvierii, minune
care se repet` în fiecare an cu to]i cei care se întorc la El, ie[ind astfel din moartea sufleteasc`
provocat` de p`cat.
Iat` c` poate fi mai u[or decât s-ar p`rea, la o prim` privire, s` travers`m aceast` perioad`
numit` post ([i nu regim !, cum mul]i dintre noi o percep), urcu[ul c`tre Hristos nemaifiind
atât de abrupt dac` urm`m singura porunc` l`sat` nou` de El: s` ne iubim unii pe al]ii
a[a cum [i Tat`l cel ceresc ne iube[te ! {i lucrurile pot deveni [i mai lesne dac` ne gândim
c` Dumnezeu ne ajut` pe tot parcursul drumului, la sfâr[itul c`ruia tot El ne a[teapt`
în poarta Raiului.

185
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

CALENDAR ECUMENIC
MAI
1.M. Sf. Prooroc Ieremia; Sf. Cuv. Igna]iu, Acachie [i Isidora (Denie)
Sf. Iosif Muncitorul
2.J. Aducerea moa[telor Sf. Atanasie cel Mare; Sf. Mc. Esper [i so]ia sa, Zoe (Denia celor 12 Evanghelii)
Sf. Atanasie, episcopul
3.V. Sf. Mc. Timotei [i so]ia sa Mavra; Sf. Diodor (Denia Prohodului Domnului)
Sf. FILIP [i IACOB, apostolii
4.S. Sf. Cuv. Mc. Pelaghia; Sf. Cuv. Valerian
Sf. Mc. Florian
5.D. + Învierea Domnului – Sfintele Pa[ti
+ DUMINICA a-6-a a Pa[telui. Sf. Iudita, v`duv`
6.L. + Sfintele Pa[ti. Sf. [i dreptul Iov; Sf. Cuv. Mamant, Pahomir [i Ilarion
Sf. Dominic Savio
7.M. + Sfintele Pa[ti. Ar`tarea semnului Sf. Cruci la Ierusalim; Sf. Mc. Acachie [i Codrat
Sf. Ghizela, regina; Fer. Roza Venerini
8.M. + Sf. Apostol [i Evanghelist Ioan; Sf. Cuv. Arsenie cel Mare (Har]i)
FERICITUL IEREMIA VALAHUL; Sf. Mc. Victor
9.J. Aducerea moa[telor Sf. Ierarh Nicolae; Sf. Prooroc Isaia; Sf. Mc. Hristofor
+ ÎN~L}AREA DOMNULUI. Sf. Pahomie, pustnicul
10.V. + Izvorul T`m`duirii. Sf. Apostol Simon Zilotul; Sf. Cuv. Isihie M`rturisitorul (Har]i); Duminica
a II-a dup` Pa[ti (a Sf. Ap. Toma)
Sf. Antonin din Floren]a
11.S. Sf. Mc. Mochie, Acachie [i Dioscur; Sf. Chiril [i Metodie, apostolii slavilor
Sf. Mamert, episcopul
12.D. Sf. Mc. Ioan Valahul; Sf. Epifanie, Arhiep. Ciprului; Sf. Gherman, Patriarhul
Constantinopolului
+ DUMINICA a-7-a a Pa[telui. Sf. Mc. Nereu, Ahile [i Pancra]iu
13.L. Sf. Mc. Glicheria; Sf. Cuv. Serghie M`rturisitorul
Apari]ia Sfintei Fecioare Maria la Fatima
14.M. Sf. Mc. Isidor din Hios [i Terapont
Sf. MATIA, apostolul
15.M. Sf. Cuv. Pahomie cel Mare; Sf. Ahile, Episcopul Larisei
Sf. Isidor Plugarul; Sf. Mc. Sofia
16.J. Sf. Cuv. Teodor cel Sfin]it; Sf. Mc. Isachie
Sf. Mc. Ioan Nepomuk
17.V. Sf. Ap. Andronic; Sf. Iunia; Sf. Cuv. Nectarie [i Teofan
Sf. Pascal Babylon, c`lug`rul
18.S. Sf. Mc. Teodor, Petru, Dionisie, Veniamin [i Hristina
Sf. Mc. Ioan I, pap`

186
Calendar ecumenic
19.D. Sf. Mc. Patrichie [i Chiriachi; Sf. Cuv. Memnon; Duminica a III-a dup` Pa[ti (a Mironosi]elor)
+ COBORÂREA DUHULUI SFÂNT (RUSALIILE); Sf. Celestin al V-lea, pap`
20.L. Sf. Mc. Talaleu [i Talasie; Sf. Cuv. Marcu Postitorul
Sf. Bernardin din Siena, preotul
21.M. + Sf. Mari Împ`ra]i [i întocmai cu Apostolii Constantin [i maica sa, Elena
Sf. Elena, mama împ`ratului Constantin
22.M. Sf. Mc. Vasilisc [i Marcel; Sfin]ii P`rin]i de la Sinodul al II-lea Ecumenic
Sf. Mc. Emil; Sf. Rita din Cascia, v`duv`
23.J. Sf. Cuv. Mihail M`rturisitorul, episcopul Sinadiei; Sf. Maria lui Cleopa
Sf. Dezideriu, episcopul
24.V. Sf. Cuv. Simeon din Muntele Minunat; Sf. Mc. Serapion [i Marciana
Sf. Fec. Maria, Ajutorul Cre[tinilor; Sf. Mc. Dona]ian [i Roga]ian
25.S. + A treia aflare a cinstitului cap al Sf. Ioan Botez`torul; Sf. Mc. Celestin
Sf. Beda Venerabilul; Sf. Grigorie al VII-lea, pap`
26.D. Sf. Ap. Iuda, Carp [i Alfeu din cei 70; Sf. Mc. Averchie [i Elena; Duminica a IV-a dup` Pa[ti
(a Sl`b`nogului)
+ PREASFÂNTA TREIME; Sf. Filip Neri, preotul
27.L. Sf. Mc. Terapont [i Alipie; Sf. Mc. Iuliu Veteranul
Sf. Augustin din Canterburry, episcopul
28.M. Sf. Cuv. Nichita, episcopul Calcedonului; Sf. Mc. Eladie [i Eliconida
Sf. Gherman, episcopul
29.M. Sf. Cuv. Mc. Teodosia, fecioara; Sf. Mc. Olivian [i Alexandru, episcopi,
Sf. Maxim, episcopul
30.J. Sf. Cuv. Isaachie M`rturisitorul [i Varlaam; Sf. Mc. Natalie
+TRUPUL {I SÂNGELE DOMNULUI. Sf. Ferdinand, rege; Sf. Ioana d’Arc, fecioara
31.V. Sf. Ap. Ermia; Sf. Mc. Ermei, Eusebiu [i Haralambie
VIZITA SFINTEI FECIOARE MARIA

IUNIE
1.S. Sf. Mc. Justin Martirul [i Filosoful; Sf. Mc. Just, Hariton [i Valerian
Sf. Mc. Iustin, filozoful
2.D. +Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Cuv. Nichifor M`rturisitorul; Duminica
a V-a dup` Pa[ti (a Samarinencii)
+ DUMINICA a 9-a de peste an. Sf. Mc. Marcelin [i Petru
3.L. Sf. Mc. Luchilian cu so]ia [i copiii lor: Ipatie, Paul [i Paula
Sf. Mc. Carol Lwanga [i înso]itorii
4.M. + S. Mc. Zotic, Atal, Camasie [i Filip de la Niculi]el; Sf. Ierarh Mitrofan
Sf. Francisc Caracciolo, preotul
5.M. Sf. Mc. Dorotei, Marcian, Nicandru [i Leonid
Sf. Mc. Bonifaciu, episcopul
6.J. Sf. Cuv. Visarion [i Ilarion cel Nou; Sf. Mc. Ghelasie
Sf. Norbert, episcopul
7.V. Sf. Mc. Teodot, Episcopul Ancirei; Sf. Mc. Zenaida [i Sebastian
+ PREASFÂNTA INIM~ A LUI ISUS. Sf. Robert, episcopul
8.S. Sf. Martiri Nicandru [i Marcian; Aducerea moa[telor Sf. M. Mc. Teodor Stratilat
Inima Neprih`nit` a Mariei; Sf. Medard, episcopul
187
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
9.D. Sf. Chiril al Alexandriei; Sf. cinci fecioare muceni]e: Tecla, Mariamni, Marta, Maria [i Enata;
Duminica a VI-a dup` Pa[ti(a Orbului)
+ DUMINICA a 10-a de peste an; Sf. Efrem, diaconul
10.L. Sf. Mc. Timotei, Episcopul Prusiei, Alexandru [i Antonia
Fer. Ioan Dominici
11.M. Sf. Ap. Bartolomeu [i Barnaba
Sf. Barnaba, apostolul
12.M. Sf. Cuv. Onufrie cel Mare [i Petru Atonitul
Sf. Ioan de Facundo
13.J. În`l]area Domnului – Ziua Eroilor; Sf. Mc. Achilina; Sf. Trifilie, Episcopul Leucosie din Cipru
Sf. Anton de Padova, preotul
14.V. Sf. Prooroc Elisei; Sf. Ierarh Metodie
Sf. Mc. Valeriu [i Ufin
15.S. Sf. Prooroc Amos; Sf. Mc. Isihie; Ferici]ii Augustin [i Ieronim
Sf. Iolanda, c`lug`ri]a
16.D. Sf. Tihon, Episcopul Amatundei; Sf. Mc. Marcu; Duminica a VII-a dup` Pa[ti (a Sf. P`rin]i
de la Sinodul I Ecumenic)
+ DUMINICA a 11-a de peste an; Sf. Francisc Regis, preotul [i Benone, episcopul
17.L. Sf. Mc. Manuil, Savel [i Ismail
Sf. Mc. Nicandru [i Marcian
18.M. Sf. Mc. Leontie, Ipatie [i Teodul
Sf. Mc. Marcu [i Marcelin
19.M. Sf. Ap. Iuda, ruda Domnului; Sf. Cuv. Paisie cel Mare; Sf. Mc. Zosima
Sf. Romuald, abatele; Sf. Iuliana Falconieri
20.J. Sf. Mc. Metodie, Episcopul Patarelor; Sf. Cuv. Calist, Patr. Constantinopolului
Sf. Mc. Sever, pap`
21.V. Sf. Mc. Iulian din Tars [i Afrodisie
Sf. Alois de Gonzaga, c`lug`rul
22.S. Sf. Mc. Eusebie, Episcopul Samosatelor, Zenon [i Zina (Pomenirea mor]ilor, Mo[ii de var`)
Sf. Paulin de Nola, episcopul; Sf. Mc. Ioan Fisher, episcopul [i Thomas Morus
23.D. +Pogorârea Sfântului Duh; Sf. Mc. Agripina [i Aristocle, preotul; Duminica a VIII-a dup`
Pa[ti (a Rusaliilor)
+ DUMINICA a 12-a de peste an; Sf. Mc. Alice
24.L. + Sfânta Treime; Na[terea Sf. Ioan Botez`torul (Sânzienele - Dr`gaica)
+ Sf. Niceta de Remesiana. Aducerea moa[telor Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la
Suceava (L`satul secului pentru Postul Sf. Ap. Petru [i Pavel)
NA{TEREA SF. IOAN BOTEZ~TORUL
25.M. Sf. Cuv. Mc. Fevronia [i Livia; Sf. Mc. Procopie [i Orentie (Începutul Postului Sf. Ap. Petru [i Pavel)
Sf. Wilhelm, abatele
26.M. Sf. Cuv. Avid din Tesalonic, Sf. Ioan, Ep. Go]iei
Sf. Mc. Ioan [i Paul
27.J. Sf. Cuv. Samson, primitorul de str`ini; Sf. Mc. Anect
Sf. Chiril din Alexandria, episcopul
28.V. Aducerea moa[telor Sf. Chir [i Ioan; Sf. Mc. Papia
Sf. M. Irineu, episcopul
29.S. + Sfin]ii m`ri]i Apostoli Petru [i Pavel
+ SFIN}II PETRU {I PAVEL
30.D. + Soborul Sfin]ilor 12 Apostoli; +Sf. Ierarh Ghelasie de la Râme]; Duminica I dup`
Rusalii (a Tuturor Sfin]ilor)
+ DUMINICA A 13-A DE PESTE AN; Primii Sfin]i Martiri din Roma

188
ABSTRACTS
STRONG RESOLVE 2002
• LTC Costinel PETRACHE
The structure and condition of freedom of action • Organizational competence unity •
Partnership and interoperability • Force and solidarity in peace promotion and international
stability

Modernization of the Romanian Armed Forces


• LTG Tiberiu COSTACHE
Compatibility with NATO structures • Staff procedures strategies, doctrines, handbooks • Air
space management • Training and education • Modernization of the procurement system
• Research and development •Communications and informatics systems

Particularities of the modern informational operations


• LTC C`lin HENTEA
Transparency – the most obvions particularity of the informational operations • Hierarchy of the
command and actional levels • Partiality versus impartiality • Neutrality status of the combat
reporter

Communication and psychological actions within the informational operations


• LT Iuliana POPA
Structural anomaly • “Spiral of silence” • Theory of consistency • Ways of action • Informa-
tional communication • Persuasion • Mistification • Disinformation • Stratageme • Propa-
ganda • Terror and its mechanisms

Strategic negotiation. Are the military good negotiators ?


• MAJ Gen Gheorghe CATRINA
The ability to negative eficiently • Potential marks of a conflict • Conflictual causes of on organi-
zation • Communication problems and individual differences • Negotiation – means of promot-
ing the interests through a common action • Strategic leader and team forming • “Horizontal
negatiotion” and “internal negotiation” • “Soft”, “hard” and “principle” negotiators

Futurological dimension of the war


• CDR Tudorel ENE
The characteristics of the future war models: “surgical” and “barbarian” type • “Zero dead”
versus ”barbarousness” • The future war and mind control • Will enforcement

From strategic planning based on threats to the planning based on risks and vulnerabili-
ties
• BG Ph D Vasile PAUL
Disappearance of bi-polarity – major shifts in the security environment • Types of strategic
planning based: threats of the security environment; own military capabilities; counteraction
of the risks of the security environment and own vulnerabilities

189
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002
Centre of gravity – an other point of view
• LTC Cr`i[or-Constantin IONI}~
From generality to particularity regarding Clausewitz trinity • Criteria for the selection
of a centre of gravity – time, enough resources, “Maximum speed” • Inter-relation unity-cohe-
sion-centre of gravity • Between tangibility and intangibility

Terrorism – tactical and psychological points


• COL Lucian PAHON}U
Terrorism as an insurgence strategy • Tactical and psychological points • Prospectives
and trends • Strategy of chaos • Explosive terrorism • Intimidation and challenge •
Propaganda by facts

Threats and risks evolutions against Romanian national interests


• COL Octavian DUMITRESCU
Likley evolution of the security environment at local, regional and global level • Ethnics majority
conflicts • Terrorism parameters • The role of army in threats dwindling

Combat potential method – combat and operational modern theory


• BG Ph D Gheorghe BALABAN
Lanchester’s equation – perception and limits • Combat model • Deferential game theory •
Operational reconnaissance • Combat potential • Loss and superiority ratios

Fundamental attitudinal states of the forces during the war for defending the country –
preliminary considerations
• LTG (ret) Ph D Iulian TOPLICEANU
• COL Gheorghe JILAVU
Continuity and discontinuity of the military actions conducted during defending the country •
Fundamental attitudinal state – strategic concept • Attitudinal states of the armed forces system
– confrontation; temporary interruption of the armed confrontation; definitive ceasing of fire

Military joint operation in the modern war


• COL Gheorghe MOTOC
War content and psysiognomy changes: forces and assets used; dominant environment •
Characteristics of the future armed confrontation • The level and control of violence

Ground factor – its quantification and usage in the combat actions


• COL Ph D Victor CEPAN
The ground and engineering placement – factors of the combat field • Characteristics of the
ground • Quantification modality of the ground forms specific to the land forces’ of the troops
in defence

Goods requisition and services in the public interest. Resources provision during crisis
situations and at war
• COL (ret) Alexandru MANAFU
• MAJ Eng Iulian PATRICHE
The activity of requisitions – Romanian particularity • Attributes of the garrison intendance •
Evolution of the legal framework • Transmission and centralization of registrer data of requisi-
tion goods • Role of the public services in the civil emergencies planning

190
Abstracts
Several trends of the modernization and adjustment of the armed forces to the new secu-
rity environment
• MAJ Gheorghe TIBIL
• C`t`lin ANDRONIC
The necessity to adjust the armed forces to the changes of the security environment • Modern
conflict – postmodern conflict • Strategic, doctrinaire and organizational trends • Armed forces
procurement policy – development of an integrated model • Role and significance of the informa-
tional operations

Military operations other than war


•BG Ph D Ioan SORIN
Defining elements • Principles of informational operations: unity effort; actions security;
reduced; perseverance, legitimacy • Type of operations depending on force utilization
or neutralization and aimed goals

Role, place and engineer missions in multinational operations


• COL Gheorghe BOC{ARU
Multinational action • Freedom of action • Force economy • Troops camouflaged • Leadership
unity • The simplicity of the plans and orders

NATO and PfP (X) –Member states: Netherlands and Norway


NATO and PfP – realities of the geopolitical and geostrategic area • European political
and military solidarity • NATO and PfP – the truth of the new European and Euroatlantic
architecture

“Military Romanian” – Restitutions: Officer training deficiency


•LTC Emanoil LEOVEANU
The officer – a good knowledgement in handling weapon; a skillful person; good judgement;
skillful defender; model citizen • Usages and honor codes • The fulfillment of the analytical
programs

The path toward inner Christ


• COL Priest Ion ILINCA
The religious revival – fast and pray • The levels of fastening • The penitence • The holy light
from the holy night • White, the color of the pure hearts

Versiunea \n limba englez`:


Adriana-Elena COSTACHE

191
G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2002

|n aten]ia colaboratorilor
no[tri de-acum [i viitori !

V` rug`m ca textele trimise redac]iei spre a fi publicate s` fie \nso]ite


de \nregistrarea lor magnetic`, s` con]in` maximum 8 pagini,
s` fie redactate \n Word, font Century sau TimesRomanR, size 14, spa]iate
la un r#nd [i jum`tate, utiliz#nd op]iunea justify; ilustra]ia grafic`
(scheme, figuri, h`r]i, imagini) s` fie realizat` cu ajutorul programului
CorelDraw.
Spa]iul tipografic de care dispunem, destul de generos de altfel,
nu poate suporta presiunea unui num`r exagerat de pagini, fapt care
ne \mpiedic` s` public`m produc]ii publicistice, altminteri valoroase.
Pentru optimizarea colabor`rii cu Dumneavoastr`, o dat` cu trimiterea
articolelor, v` rug`m s` preciza]i [i modalit`]ile operative prin care putem
lua leg`tura (telefon, fax, e-mail, adresa institu]iei etc.).
Articolele se trimit pe adresa redac]iei revistei G#ndirea militar`
rom#neasc`.
Reamintindu-v` c` manuscrisele nu se \napoiaz` [i mul]umindu-v`
pentru \n]elegere, a[tept`m \n continuare cu interes [i speran]`
elabor`rile Dumneavoastr`.
Redac]ia

192