ANUL XV, No. 5087, J o i 16 A pr»!

« 1042 3
C u re n tu l

V IA T A
i 3 ' « n n
Sem nificaţia nonei victorii
a Marinei Regale Române
Tânăra Marină Regală Română a tânăra Marină Regală Română ve­
însemnat zilele trecute, pe răbojul ei ghează, gata să reacţioneze eu promp­
glorios, o nouă şi strălucită victorie. titudine şi eficacitate.
In prima zi de Paşti, marinarii ro­
mâni au reuşit să scufunde, cu gre­
nade de adâncime, un submarin so­
vietic.
Pentru această faptă vitejească, d.
eontr’amiral Georgescu Ion a citat
prin ordin d ţ zi pe întreaga marină
echipajul şi pe comandantul acestui
vas victorios.
Faptul că marina noastră, incom­
parabil mai mică, poate să ţină în
eşec o marină puternică, cum este
marina sovietică din Marea Neagră,
este o dovadă evidentă a calităţii
marinei noastre, a vitejiei, a cura­
tului şi a priceperii marinarilor
noştri.
Ultima victorie a Marinei Regale
Române nu este, cum s’ar putea cre­
de, rodul unui hazard, ci ca adaogă
în cbip firesc o nouă verigă Ia lanţul
victoriilor obţinute dela începutul
războiului nostru contra bolşevis­
mului. Dela marea victorie navală
obţinută prin scufundarea ,.Moscovei“
până astăzi, tânăra Marină Regală
Română a mai trecut în palmaresul
ei multe victorii de seamă. Submari­
nul sovietic scufundat în prima zi de
Paşti va fi aflat, de bună seamă dacă
ţi scufundarea celorlalte 8 submarine
sovietice, trimise la fund de Marina
Regală Română, au fost rodul unor
Întâmplări, sau tot atâtea dovezi ale su­
periorităţii calitative a marinei noas­
tre.
Cu curajul de ultimă clipă pe care fiind invitat de către asociaţia Ástra
aumaî disperarea i-1 mai poate da, să conferenţieze la Sibiu, d-sa va
marina sovietică va mai încerca şi vorbi Duminică 19 Aprilie a. c. orele
alte atacuri de felul celor de până 6 a. m. în sala festivă a prefecturii
acum. Dar putem fi liniştiţi, căci judeţului despre „Stat şi Naţiune“.
Până cân d s e pot
achita chiriile
Informându-ne la ministerul de
justiţie, cu privire la dispoziţiu-
nile articolului 9, din ultimul de-
cret-lege prin care contractele de
închiriere au fost prelungite, ni
s’a comunicat, chiria exigibilă la
23 Martie 1942, este considerată
A u d ie n ţe la d. p r o f e s o r
Mihai Antonescu
In ziua de 14 Aprilie ort., d. prof.
Mihai Antonescu a primit in audienţă
pe d-nii: Manfred Baron von Killin­
ger, ministrul Germaniei la Bucu­
reşti, Patrick de Reuterswärd, minis­
trul Suediei la Bucureşti, Eduard Hj.
Paliin, ministrul Finlandei la Bucu­
reşti, Ladislau de Nagy, ministrul
Ungariei la Bucureşti, Wilhelm Rodde,
Presch mbarea carnetelor C.F.8.
i 9
P O L IT IC A
------ OXOXOXOX • o x o x o x o x --- —
Conferinţa d-iui prof. I.
V. Gruia la Sibiu
D. prof. universitar Í. V. Gruia de
la Facultatea de Drept din Bucureşti»
valabil plătită până la data de 15
Aprilie 1942, inclusiv.
In consecinţă chiria este vala­
bil plătită până în seara zilei de
azi.
In acest sens, ministerul de
Justiţie a dat instrucţiuni şi in­
stanţelor judecătoreşti.
Consulul general al Germaniei la
Braşov, Gerhard Stelzer, consilierul
Legaţiunei Germaniei din Bucureşti.
D. prof. Mihai Antonescu a primit
deasemenea pe d-nii: Juri, Gauleiter
şi Staatshalter al Gaului N'ederdo"
nau, Ralf Zeitler, vicepreşedintele
Uniunii oraşelor germane, Harry
Goetz, secretarul general al Uniunii
internaţionale a oraşelor.
0 im presionantă m anifestare
ostăşească româno-yermană
— Sărbătorirea promoţiei 1942 la o şcoală
milifară de pilotaj —
La o şcoală militară de pilotaj sva
sărbătorit anul acesta în tr’un cadru
festiv, investirea promoţiei 1942 cu
brevetul de războiri şi gradul de ad­
jutant aviator.
O mare serbare a fosit organizată
cu acest prilej de către elevii şcoa-
lei, care a fost cinstită cu prezenţa
domnului m inistru subsecretar de
stat al aerului,general av. de escadră
Gh. Jienescu, şi a domnului general
Speidel, şeful m isiunei. aeronautice
germane în România. Au mai fost de
faţă d -n ii: general av. Ionescu Ema­
nuel, general Mazarini, general Tu­
dósé, Pumeroşi ofiţeri superiori ro­
mâni şi germani, apoi prefectul ju­
deţului, în frunte cu autorităţile ju­
deţene şi locale. Cetăţenii oraşului au
dat un larg concurs, iar locurile tea­
trului au fost supralicitate fiind o-
cupate până la refuz.
Programul, la care şi-a dat con­
cursul şi personalul aviaţiei germa­
ne, s’a desfăşurat într’o mare însu­
fleţire, constituind o călduroasă ma­
nifestare a celor două armate alia­
te : română şi germană.
O m inunată orchestră, alcătuită
din elementele locale ale aviaţiei
germane şi corul elevilor aviatori ro­
mâni au executat în mod impresio­
nant Imnul Regal Român şi Imnurile
germane. Programul s’a desfăşurat în
condiţiuni de delectare şi de exaltare
a sentimentului naţional. Serbarea
s’a încheiat cu sceneta ,,In spre
apus, ceva de spus...” o rey>şită Re­
vocare a unei dureri”, care a făcut
asistetnţa stă manifesteze în chip
spontan pentru fraţii de suferinţă.
luvânlaira d-lni ni nislrii al Aernta’
Adresându-se înalţilor oaspeţi şi
asistenţei, domnul general Jienescu,
subsecretar de stat al aerului, a adus
urări pentru M. S. Regele Mihai I,
pentru Conducătorul Statului, dom­
nul Mareşal Antonescu şi pentru
Fuehrerul Adolf Hitler. Domnia sa
s’a oAresat apoi nouilor aviatori mi­
litări■cu următoarele cuvinte de în­
demn :
,,Acum 4000 de ani un învăţat din
soare răsare a spus: Dacă nu lupt nu
reuşesc. Voi aţi dus o viaţă încordată
pentru ca să reuşiţi şi să aveţi satis­
facţia desăvârşirii. Acesta este rezul­
tatul voinţei de muncă. Munciţi tot
aşa şi veţi reuşi.
De azi sunteţi elemente de răspun­
dere în prima instituţie a statului,
armata. Instituţia armatei este pâr­
ghia de siguranţă în timp de pace şi
de război şi evenimentele din ultima
vreme au dovedit-o. Mai m.ult, voi a-
parţineţi în această instituţiune unui
compartiment distinct şi voi aţi în­
văţat că nu este un compartiment
mai exigent ca acesta care să pretin­
dă munca intensă şi dăruirea totală.
Aviaţia nu admite defecte. Cine le
are se elimină singur. Deaceea se
spune că aeronautica este arma de
elită, căci nu admite defecţiuni.
Deci, fiindcă aţi ajuns aci, puteţi să
aveţi mândria să spuneţi că sunteţi
Cuvântarea d-lui general S-jeidel
Vădit impresionat de frumoasa ma­
nifestaţie a tinerilor slujitori ai aripi­
lor româneşti d. generai Speidel, a
rostit următoarele :
Camarazi sburători, ca general a-
răspuns Adj. stagiar Bălan, care a
mărturisit dragostea şi grija părin­
tească pentru formarea lor pe care
au găsit-o în această şcoală. Mai de­
După aceasta a fost oferită © masă
camaraderească la şcoala m ilitară de
pilotaj. Cu acest prilej, d. c-dor av.
I. Stănculescu, comandantul şcoalei,
după ce a arătat importanţa zilei pen­
tru ,tinerii aviatori ; care părăsesc azi
şcoala şi după ce a omagiat prezenţa
conducătorilor aviaţiei rorhâne şi a*
li a te, şi a evocat frăţia de arm e ro-
mâno-germană, a rostit elevilor săr­
bătoriţi cuvinte care pot constitui un
adevărat catechism al sburătorului
tânăr.
Bilanţul paireurgerei cu sârguinţă
a programelor voastre de şcoală să-l
puneţi definitiv în conştiinţa voastră,
în examenul de totdeauna al valoa-
rei voastre, în tendinţa continuă ce
trebue să păstraţi către progres, că­
tre desăvârşire a spus d-sa.
V’am supus treptat şi continuu la
mari eforturi — a continuat d.
c-dor Stănculescu — pe pământ şi în
aer. Oboselile au trecut şi roadele au
rămas. Din ele, aşa cum le-aţi primit
dela instructorii, profesorii şi coman­
danţii voştri, să vă faceţi temelie de
nesdruncinat a omului, a militarului
şi a sburătorului din voi — de azi,
de mâine, de totdeauna.
Nu uitaţi devizele şcoalei „Nu se
poate să nu se poată” şi „Exoelsior”.
Timpul nu trebuie să-l pierdeţi decât
în pregătire metodică numai şi nu­
mai pentru misiunea voastră. Nu,'ui­
taţi fiorul sfânt al patriei pe care
l-aţi simţit cald de atâtea ori în via­
ţa voastră de şcoală.
Şcoala vă urează să fiţi demni, tari
şi invincibili.
întregi. Aeronautica aşteaptă dela
voi pe viitor a vă face datoria într’o
conştiinţă întreagă şi această con-
ştinţă să vă fie călăuză în toate
actele voastre şi legământul de cre­
dinţă în serviciul patriei. Căci nu ui­
taţi că nu există nici un alt legă­
mânt decât de a servi patria. Şi
cine nu respectă un legământ nu poa­
te respecta două. Gândiţi-vă că a-
veţi o misiune sfântă de a răzbuna
camarazii jertfiţi în luptă.
Nu uitaţi apoi că ce aveţi în pre­
gătirea voastră nu este decât un
început. Ştiţi că serviţi o armă prin
excelenţă technică şi deci în con­
tinuu progres. Această armă, care e-
voluează dela o zi la alta, cere voui
cunoştinţe. Sborul nu este niciodată
desăvârşit, deci vi se cere continuu
studiu şi o pregătire cu întreaga voas­
tră conştiinciozitate. Dacă nu veţi face
aşa, nu veţi reuşi. Nu uitaţi că mer­
gând în unităţi să aveţi grije deose­
bită de materialul sbur&tor care este
scump şi se plăteşte cu bani care a-
pasă pe umerii ţării. Aştept ca în cel
mai scurt timp să daţi dovada valo­
rii voastre.
Aducând mulţumiri comandantului
şcolii, personalului, profesorilor şi
instructorilor voştri pentru merituoa­
sa lor strădanie, urez noroc şi iz­
bândă promoţiei 1942.
In numele elevilor absolvenţi, a Publicaţie
Direcţiunea Generală PTT, aduce
la cunoştinţa publică, ţinerea unui
TINEREŢE $1 FERICIRE
s u n t a p a n a je le

ale n a r i or asoc. ..Uiriuiea militară de război“
Asociaţia „Virtutea Militară de
Războiu” din întreaga ţară, pune
în vedere m em brilor ei că vechile
permisé de C. F. R., expirate la 31
M artie a. c., se preschimbă prin
centrala Bucureşti, str. Bradului
nr. 42. Membrii treb u e să trim eată
cu poşta filialelor sau direct Cen­
tralei Bucureşti, urm ătoarele actej
vechiul permis de C. F. R.; două
fotografii din ca re una vizată; ce­
rere de preschim barea perm isului
adresată către direcţia comercia­
lului C. F. R. tim brată cu lei 10.
Taxele de preschim barea perm isu­
lui sunt ca şi cele de anul trecut,
cu deosebire că s’a m ajorat costul
im prim atului C. F. R. astfel clasa
I-a lei 80, clasa Il-a lei 40 şi clasa
IlI-a lei 20.
Decoraţii cu medalia V irtutea
M ilitară de Războia din 1941, bu-
curându-se de aceleaşi drepturi ca
şi cei din 1916—1920, vor adresa
cereri de înscriere în asociaţie,
trim iţând prin m andat poştal Cen­
tralei Bucureşti, suma de lei 220,
taxa de înscriere şi cotizaţia pe
anul 1942, comunicând num ărul
înaltului Decret sau Monitorul O-
ficial unde au fost publicaţi ca de­
coraţi cu m edalia V irtutea Mili­
tară de Războiu, pentru a li se pu­
tea obţine perm isele de c. f. r.
-------x o x o x o x o • x o x o x o x o -------
Vizita pedagogilor
români in Germania
Eri a părăsit Capitala plecând în
Germania un grup de pedagogi ro­
mâni răspunzând invitaţiei gaalei-
terului Wăshtler.
Grupul rom ân care va participa
la congresul Uniunii naţional-so-
cialiste a educatorilor germani,
este condus de d. Mihăilă.
-------x o x o x o x o • x o x o x o x o ------
Colonizarea
spaniolă in Ameriea
Contele de Casa Rojas, ministrul
Spaniei la Bucureşti, va ţine la pos­
turile noastre de Radio, în ziua de
23 Aprilie crt. orele 20.40 o confe­
rinţă, vorbind despre
spaniolă în America“.
„Colonizarea
viator german, sunt azi cu camarazii
mei, musafir. Nu sunt însă numai
musafir şi mă simt în acest cerc, la
această oră, total camarad cu dvs. Ca
ostaş am voe să fiu camaradul dvs.
şi datorez d-lui Ministru al aerului şi
comandantului acestei şcoli, bucuria
de a fi printre dvs. Aş vrea să folo­
sesc această clipă spre a vă mulţumi
pentru cuvintele venite din inimă, oe
mi-aţi adresat mie. Cuvintele dvs.
m’aii mişcat adânc şi răspund senti­
mentelor dvs. cu aceleaşi sentimente.
Am o impresie deosebită că tocmai
azi pot fi în cercul dvs.
Şi acum mă întorc către tinerii
sburători români. Azi e o zi de schim­
bare a vieţii voastre. Timpul şcolii a
rămas acum în urmă; timpul justifi­
cării celor învăţate vă stă în faţă.
Aveţi norocul să fiţi născuţi într’o
vreme mare. Tot ceeace aţi învăţat
în această şcoală aveţi datoria să do­
vediţi în viaţă şi în luptă. Numai pu-
ini au norocul să trăiască momente
aşa de mari la vârsta voastră. Şi
dacă în acest an veţi sbura în luptă,
alături veţi avea camarazii germani.
In aceste sboruri motoarele camara­
zilor căzuţi vor suna alături de ale
voastre şi vet! sbura cu morţii şi vii
pentru victorie. Camarazi sburători,
noi soldaţi şi sburători, avem senti­
mentele noastre, avem gândurile noa­
stre care ne leagă peste graniţe de
limbă. In acest gând vă urez sănă­
tate tuturor.
■B-
D istru g erea inam icului n u este posibilă p e n tru u n soldat care
parte, vorbitorul a dat expresie le­
gământului pe care noua promoţie
şi-l ia, spunând : „Ne cunoaştem da­
toria şi nu aşteptăm decât clipa când
vom fi chemaţi să arătăm ce putem,
şi vom şti să dovedim, ci nu des-
minţim întru nimic vrednicia sbură-
torului român şi nici încrederea pe
care ne-o acordă camarazii aviatori
germani. Cu aceste gânduri şi cu su­
fletele pline de icoanele marilor noş­
tri sburători. scriem, cu tot elanul ti­
nereţii. pe fila imaculată a carierei
ce începem, deviza noastră :
Mai sus, prin nori
Aripi ne poarte
Spre glorie sfântă, sau moarte
Spre lauri, sau jerbe de flori".
Delegaţia m ilita r ă ro m â n ă
care a fost la Zagreb s’a relators eri la Capitala
E ri după amiază la orele 2 şi 48
de minute, cu acceleratul de Viena
s’a întors în Capitală, venind dela
Zagreb, delegaţia m ilitară română
.care a participat la serbările ani­
versării croate, delegaţie condusa
de generalul Şova Nicolae şi com­
pusă din locotenenţi-coloneii Du­
concurs, în Palatul Poştelor din Bu­
cureşti, pentru ocuparea de .posturi
de ingineri, conductori teclmici, ofi
FIINŢELOR
cianţi şi factori, în zilele de :
1) La 20 Aprilie a. c., pentru in­
SĂNĂTOASE
gineri, conductori technici şi factori; . n-*--rST.~ II
2) La 25 Aprilie a. c„ pentru ofi­
cianţi, având la bază licenţa şi ofi­ al căror orgamtm est» degajat stantă o migrenelor, durerîiot de
da reziduri şi de otrăvuri cari In­ stomae, congestia ficatului, furbu-
cianţi ou bacalaureat.
La concurs se admit numai candi­
toxică 75?4 din omenire. Această
Intoxicaţie viclednfi, atât de râs-
rări ale vezicei, crize Intestinală.”
reumatisme, varice. hemoroizi. »■
daţi bărbaţi.
Cererile însoţite de acte se vor
pândită, este cocsa aproape con­ rupţii cutanate, ameţeli.
C U R A R E G U L A T Ă D E U R O D O N A L VĂ
adresa Direcţiei Personalului din FEREŞTE DE T O A T E A C E S T E IN D ISPO Z IŢ II,
Administraţia Centrală, de unde se
căci ea elimină tn mod complect URODONAL desintoxief orgo-
pot lua şi informaţiuni asupra «Mi­ otrăvurile, dejeurite si acidul uric nismul, el este specificul prin ex­
cuţi umilor de admitere. tngrfimödi? in sânge, ficat, rinichi, celentă pentru toate afecţiunii»
tnebeetori sau centrele, nervoase. ortritiee,
REUMATISM ACUT, SAU CRONIC, GUTĂ, SCIATICA DURERI DS
SALE, NEVRALGII, ARTERIOSCLEROZÄ CU ACCIDENTELE SALE INE­
VITABILE (APOPLEXIE, ANGINA DE PIEPT. EMBOLIE).
AVANTAJELE PRODUSULUI URODONALi
L URODONAL, nu cbişnueşte organismul.
3. URODONAL, nu cere o dietă specială.
1, Se p o ate lua in orice timp ol anului
I A F A R MA C I I $1 D R O G U E R I I
m itru Stanoov şi Vatam anu Ale­
xandru.
P e peronul gării de Nord, mem­
brii delegaţiei m ilitare rom âne au
fost întâm pinaţi şl salutaţi de ofi­
ţerii com andam entului de gardă, în
fru n te cu d. colonel Opriş.
Mi: r a p id
JaZOjfymße £ é ádéőM m
(M Í/m m l n/tffa/i
SM â m j  iI
D acă, de pildă, d e n sita te a co rp u rilo r s’a r schim ba din 10 în

SOLDAŢI SI IlOmtlVI nu este dispus el însuşi să m oară.

G rija de a econom isi sâng ele şi v ieţile so ld aţilo r rev in e co­
m a n d a n ţilo r dela eşaloanele su p erio a re ; această g rijă n u stăp â­
10 ani sau dacă ap a în fiec are m are şi ocean a r avea a ltă den sitate,
fă ră îndoială că a tu n c i p e n tru fiecare m are sau ocean n av ele s’a r
co n stru i a ltfe l şi d in alt m ateria l, ia r aspectul lo r s’a r sch im b a
tablou®sum m on
ADOLF HITLER
neşte su fletele ex ecu tan ţilo r. din 10 în 10 ani.
ililZ M III COltfM ROŞIEI S O M E P e acest sp irit şi pe această m e n ta lita te se sp rijin ă şi tactica
şi elan u l cu care duce războiul a rm a ta germ ană.
2. Principii şi procedee.
P e n tru fiecare caz şi p e n tru fiecare epocă, co n stru cţia navei
a r avea a ltă în făţişare, deşi p rin cip iu l lui A rh im ed e a r ră m â n e
m ereu ad e v ăra t.
g ă tiţi h m
u m ţÎ M M h
w d w d d tt
T rm m Jh

—— ------ d e M a io r M IR C E A T O M E SC U
XI I I
S istem ul asig ură diviziunea m uncii şi p rin ea m ax im u m de
ra n d a m e n t al m uncii şi ca litativ şi cantitativ.
Ca şi în cazul erarh iei, şi aci nu au loc încălcări de atrib u ţiu n i.
Nu este nici o m ân d rie şi nu este lău d at o fiţeru l care se p ri­
cepe şi a re cu n o ştinţe din mai m u lte sectoare ; in teresează cum
se com portă în sectorul său. D upă cum iarăşi n u este nici o ru ­
şine şi nici o scăd ere când un o fiţe r n u cunoaşte o ch estiune —
ch iar ele m e n ta ră — d ar care ap a rţin e un u i a lt sector.
Es.% im p resio n an tă sin c e rita te a şi sim p litatea cu care spun ei :
„nu ştiu. nu este tre a b a m ea“ .
A tâ t în tim p de pace cât şi în tim p de războiu, o fiţe ru l şi
so ld atu l g erm an are o misiune şi este judecat, ap re c ia t şi n o tat
d u p ă cum îşi în d ep lin eşte acea m isiune.
V aloarea lu i din alte p u n cte de vedere îi este cunoscută şi ţi­
n u tă în evid en ţă, d ar nu e de a c tu a litate oricând.
d) S p iritu l de sacrificiu.
Un soldat care n u este capabil de sacrificiul v ieţii sale, nu
este capabil să f acă războiul, „~
P rin c ip iile su n t a d e v ă ru ri cu v alo are teo re tic ă g en erală şi u n i­ A şa se p etre c lu c ru rile şi în războiu : situ aţiile de războiu
u m tm «0CT5CH-U
s m SW B B -V 0D A 1 7
versală. P e n tru a le aplica, ele treb u e sc ad a p ta te la îm p re ju ră ri. s u n t de o v a rie ta te in fin ită. E le se schim bă des şi pe n e a şte p ta te
Cu cât îm p re ju ră rile su n t m ai sch im b ăto are cu a tâ t p ro b lem a ap li­ şi n u pot fi p re v ă z u te d ecât ra re ori.
cării p rin cip iilo r devine m ai grea. In fa ţa acestei re a lită ţi, se în ţeleg e u şo r că cu n o aşterea p rin ­
In dom eniul ştiin ţelo r n a tu ra le , aplicarea p rin cip iilo r este m u lt cipiilor nu p re ţu e ş te p re a m ult. M ult m ai im p o rta n tă este găsirea
u şu ra tă de fa p tu l că acolo d atele n u su n t variabile. A face un corp p ro ced eelo r de a le aplica în fiecare caz.
să p lu tească sau a în ălţa un balon, este o p roblem ă sim plă în care In tim p ce p rin cip iile su n t aceleaşi p este tot, procedeele de
principiul lui A rhim ede se aplică cu u şu rin ţă ori când şi ori unde. ap licare v ariază dela o epocă la alta, dela u n popor la altu l, dela P rim ăria Municipiului Bucu­
L a polul N ord sau la polul Sud, în ain te de C ristos sau după o reg iu n e la alta, v ariază, în sfârşit, la in fin it. reşti aduce la cunoştinţa contri­
C ristos, ap licarea prin cip iu lu i este o p ro b lem ă uşbară, p en tru că P rin u rm are, ş tiin ţa m ilita ră pe care o cunoaştem toţi ne dă buabililor, că sunt obligaţi să a-
d en sitatea co rp u rilo r este în to ate cazurile aceeaşi. principii, ia r procedeele tre b u e să le născocească ex ecu tan tu l. chite toate restanţele din impo­
In aceste dom enii, p a rte a g rea a ştiin ţei este descoperirea şi In acest fa p t sim plu şi ra ţio n al rezidă în tre a g a m etodă de zite, taxe comunale, amenzi, chirii,
cunoaşterea prin cip iilo r ; ap licarea lo r este uşoară. lucrări edilitare, etc., anterioare
p re g ă tire p e n tru răzb o iu a arm a tei g erm an e : datei de 1 Aprilie 1942 — până
S u n t în să dom enii, în care ap licarea p rin cip iilo r este m ai grea — A în v ăţa n u m ai ceeace este esenţial ; a cunoaşte princip iile ; cel mai târziu la 15 Maiu 1942.
decât însăşi descoperirea şi cu n o aşterea lor. • re stu l este „ ju d e c a tă “ şi „ a cţiu n e“ p en tru a găsi p rocedeul d ictat Contribuabilii cari nu se vor
In pedagogie, de pildă, u n acelaş p rin cip iu se aplică în mod de p rin cip iu şi conform cu îm p reju ra rea . conforma acestor dispoziţiuni vor
d iferit dela o epocă la alta, dela un p opor la altu l şi dela un individ Deci, a te p re g ăti de răzb o iu nu însem nează a în v ăţa pe fi sancţionaţi conform p revederi-.
la altu l, p e n tru c ă su fletu l om ului v ariază el însuşi: dela un caz d in afa ră prin cip ii şi procedee am estecate, ci însem nează m ai ales lor din noul Cod de procedură
la altul. fiscală. ■■
a ex ersa m in tea să descopere şi să inv en teze procedee şi m etode,
D esigur, şi în n atu ră , dacă în su şirile elem en telo r ar fi schim ­ Nu se acordă nici-o am ânare
a oteli şi d ep rin d e v o in ţa să le aplice fă ră şovăire. sau păsuire sub n i c i -
b i ? - 6* v acolo aplicarea p rin cip iilo r a r deveni fo arte grea, (V a urm aJ te această dată.