ILDEFONSO FALCONES

---1

)H- ) \

tfr

E=
F
-=
Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Rominiei
FALCONES,ILDEFONSO
din lb' spanioli: Graal
Moqtenitorii pdmintului / Ildefonso Falcones ; trad'
Soft. - Bucuregti: RAO Distribufie, 2019
ISBN 978-606-006-286-8

I. Graal Soft (Bucureqti)

821.134.2

PRIMA PARTE

Intre mare gi pimant

RAO Distribulie
Str. sect.1, Bucuregti' Rominia
Birgiului nr.9-11,
www.raobooks'com
www'rao'ro

ILDEFONSO FALCONES
Los herederos de Ia tierra
@20l6,Ildefonso Falcones de Sierra
Traducere duPi edilia originali a
Penguin Random House Grupo Editorial'
Barcelona,20l6
Toate drePturile rezervate

Traducere de GRAAL Soft

@ RAO Distribulie,2017

Pentru versiunea in limba romdni

2019

rsBN 978-606-006-286-8
 MO$TENTTORXPAMANTULUT 7

genovezul pe gantierele navale, ajutase la acostarea qi scoaterea in

larg a numeroase astfel de vase, dar galera aceasta era foarte mare,
iar furtuna primejduia opera{iunea. Cifiva marinari trebuiau si se
imbarce pe Santa Marta ca si o sloboadi qi apoi barcagiii trebuiau
si o remorcheze pdnd pe plaji, unde o mulfme de oameni o
agteptau ca si o tArasci p6ni in interiorul qantierelor navale. Acolo
avea si ierneze. Era o munci anevoioasi gi deosebit de dificill, la
care aveau si foloseasci scripefi gi troliuri, care si ii ajute si tragi
nava odati eguat[ pe nisip. Barcelona, degi era una dintre puterile
rnaritime ale Mediteranei, ali:turi de Genova, Pisa gi Venefia, nu
ilvea un port; nu existau refugii, nici diguri care si le ugureze inda-
toririle. intreaga Barceloni era o plaji deschisi.
Barcelona, 4 ianuarie 1 387
- Anemmu, Hugo, ii porunci genovezul bdiatului.
Hugo se uiti la mestre dhixa.
area era involburatl; cerul, de un gri plumburiu' Pe
- Dar... incerci el sd protesteze.
plaj6, oamenii de pe gantierele navale' barcagiii' - Nu te impotrivi! il intrerupse genovezul. Locotenentul gantie-
marinarii qi bastaixosr erau agitafi; mulli i9i frecau rclor navale, zise el, fbcdnd semn cu capul inspre un grup de birbafi
timp-:"
miinile sau bdteau din palme, ca si 9i le incilzeasci' in {!i ('irre se afla ceva mai incolo, tocmai i-a strins mAna mai-marelui
priveaulnii la attil
incercau se line piept v;tului inghelat' in linigte'
lriifiei barcagiilor. Asta inseamnd ch au cizut de-acord asupra unui
i"tpt. ',rirrr-il" care se spirgeau cu forli' Galera regallla prc{ nou, pe care regele li-l va pl6ti din pricina pericolului pricinuit
"p.i
impunitoare, cu treizeci {e lancide vAslit pe fiecare
laturi' se afla
tlc furtuni. O vom scoate din api! Anemmu, repeti el.
de pe qantierele
cheremul furtunii. In zilele dinainte, mestres dhixa2 Hugo se apleci gi apuci bila de fier legati cu un lanf de glezna
demontaseri toate gree-
navale, ajutali de ucenici 9i de marinari' tlrcapti a genovezului gi, cu ceva efort, o ridici gi 9i-o lipi de
armament' vele'
mentele gi elementele secundare ale navei: cArme'
-ratarg",ben.i, rrlrtlomen.
,rarl"'. ' Barcagiii duseseri-toate elementele navei care
le transpor- - Egti pregitit? intrebi genovezul.
r" p.t:""" scoate pe plaji, wiebastaixos le strinseseri 9i
taseri spre depozitele corespunzltoare' Fuseseri
lbsate trei ancore care' - Da.
de fundul mirii, incercau acum si lini nemiEcatbSanta - Maistrul-gef ne agteapti.
"gap"i"-t. schelet impunitor 9i neajutorat de care se
loveau valurile' fliiatul ciri bila de fier ce il impiedica pe mestre dhixa si se
fr.arta,un
- -'
Hrrgo, un biiat de doisprezece ani, cu pir castaniu Ei mdinile Ei rrri;te" Stribltu plaja in urma lui gi trecu printre oamenii care, cu-
pAni la ge-
falala"fel de murdare p,".o- cimaqa care ii venea rurscAnd deja inplegerea, piliwigeau, fipau, frceau semne 9i apoi
De cind lucra cu rrrlau iariqi, agitafi, agteptAnd instrucfiuni de la maistrul-gef. Cei
non.ni, igi finea ochii inteligenli alintili pe galeri'
rrrrri mulli erau genovezi,la rAndul lor capturafi pe mare gi imobili-
ICiri'uqiinportulBarcelona,intresecolelealXlllJeagialXV-lea.(njr.). zu{i cu bile de fier, fiecare fiind insofit de un biiat care o cira in
2 Artizani care proiectau, construiau qi reparau ambarcaliuni sau trisuri din lemn'
lrrl[e, in timp ce ei munceau forfat pe gantierele navale catalane.
(n.tr.)
 MOSTENITORIIPAMANTULUI 9
8 ILDEFONSO FALCONES

il insolea ;;tirru de el din pricina afecfiunii pe care i-o purta stipAnul Arnau
Domenico Blasio, cici aqa se numea genovezul pe care
d'aixa din intreaga lislanyol, bitrinul care stitea in mijlocul loa pirAnd mic pe lAngI
Hugo, se numira printre cei mai buni mestres
illuase lxirbalii puternici din frifia de bastaixos din Barcelona. To{i il gtiau
tueiii"rurra, poate chiar mai bun ca maistrul-9ef' Genovezul
Arnau Estanyol gi a lui pe Arnau Estanyol; ii admirau viafa qi inci mai trdiau ciliva care
f. Hogo .u *enic la rugimintea stipdnului un blrbat cu un burdi- l)uteau povesti despre numeroasele favoruri pe care i le fbcuse frifi-
i.rut t{urrur"zul, aghiota-ntul locotenentului' ci ,si confrafilor lui. Hugo se aqezi lAngi stipdnul Arnau, ticut, de
genovezul fusese
han cAt casa gi cu capul chel 9i rotund' La inceput'
si uite- ci.era Purci i-ar fi apar{inut. Bitrinul doar ii ciufuli pirul firi si piardd
oarecum lAfnos cu el, degi cAnd lucra lemnul pdrea
navelor; dar de cdnd lirtrl conversafiei. Discutau despre primejdia cu care aveau sd se
prizonier, atAt de pasionai e,a de construclia
,"g"1" Pedro ..f C.r"-onibs incheiase o pace efemete ttl t on fiunte barcagiii la remorcarea galerei, precum gi daci ar fi eguat
tlcprrte de plaji gi ar fi trebuit si ajungi la ea ca sd o lege. S-ar fi pu-
domnitorul Genovei, toli prizonierii care munceau pe
gantierele
* navale agteptau .u u."rtu ta ii tlibtteze pe prizonierii catalani' lrrt rtisturna. Valurile erau uriage 9i cei mai mulli dintre bastaixos ntr
Atunci' maistrul se yliiru si inoate.
pentru ca gi cei genovezi si aibl aceeaqi soarti'
intorsese spre Hugo 9i incepuse si il invefe secretele
uneia dintre - Hugo! se auzi un strigit pe deasupra zarvei.
ft cele mai apreciate rneserii de-a lungul gi de-a latul Mediteranei: - Iar l-ai pirdsit pe maistru? il intrebi Arnau.

construcfia de blrci.
- inci nu are nimic de fbcut, se scuzl biiatul.
Hugo agezi bila pe nisip, in spatele genovezului' cAnd
acesta se - Du-te cu el!
tfl - Dar...
opri, uiaturi de alf maigtri qi mestres' in jurul maistrului-gef'
forfota - Du-te!
Cerceti plaja cu privirea. Atmosfera era tot mai incordat5:
palmele pes- ClirAnd bila, Hugo il urmi pe genovez pe plajl, in timp ce aces-
celor care pregiteau uneltele, strigitele, incurajirile 9i
frigului 9i lu- lir lc didea felurite porunci unora gi altora. Maistrul-gef il respecta,
te spate .ui" ," cLzneatrsi se impotriveasci vintului'
lrr lL'l giceilalli; nimeni nu se indoia de arta lui Domenico ca mestre
minii fade 9i cefoase, atAt de stranie pentru nigte plmdnturi
mereu
genovezului' Hugo ,lltixa. Nebunia incepu cAnd barcagiii reugiri sd ajungi la Santa
insorite. DeEi datoria lui era s[ care bila de fier a
Pe marginea plajei' Nlttrl.a, ii apucari frAnghiile, o sloboziri gi incepuri sl o remorche-
se simfea mAndru cd faceaparte din acel grup'
pe falezade lingi gantierele navale se strinseseri numeroqi specta- zt' inspre firm. Patru bdrci, cAte doui de fiecare parte, trdgeau de ea.
'tori, marinarii ce ci:rau t lrrii priveau ingrozili; nelinigtea li se citea pe chip 9i in mAinile lor
.a." aplauJau 9i strigau. Biiatul ii privi pe
pregdteau rrrt'lcgtate. Allii, cei mai mul1i, preferarl si se lase duqi de valul
lope[i cu care si sape pimAntul sub galeri; pe cei care
troliurile, scripelii 9i frAnghiile; pe algi care cirau traversele
de t'rrro{iei gi, scolAnd lipete de incurajare, ficeau o zarvd
cu iarbl' pe care urma irrt:ontrolabili.
lemn, date dinainte cu unsoare sau acoperite
care se pre- - Nu te pierde cu firea, Hugo! ii strigi genovezul cAnd il vdza cd
sise miqte nava; pe cei care c6rau prijinrle;pebastaixos
rrrtirzie, intrucAt biiatul era atent la acela;i lucru ca mullimea: o
giteau si trag6. '.
mare de lr;rrci pe punctul de a se risturna gi doi barcagii care cizuserd peste
Uitide genovez' abandoni bila qi o zbughi spre grupul
pes- lxrrcl. Oare vor reugi si se urce inapoi?
bastaixosstrdnqi pe plaji' Fu bine primit' cu lovituri
afectuoase

te ceafr.
- Stipine... implori el, fbri si igi mute prMrea de la barcagiii
incordarea ( iu'e se cdzneaa si igi salveze tovarlgii in timp ce carena Santei
- Unde ai l6sat bila? il intrebl unul dintre ei' rupAnd
bine zis' Mruta se inclina din pricina manevrelor celei de-a patra birci.
gi seriozitatea celor strAnqi la un loc' il cunogteau
sau' mai
 MO$TENITORII PAMANTULUI ll
10 ILDEFONSO FALCONES

Hugo tremura. Vedea in aceastl sceni pe aceea

pe care i-o po- - Marea poate fi gi atrigitoare, gi crudi, qopti el. Cine gtie?
vestiseii marinarii care fuseseri cu tatil lui cind acesta
murise, cu Itrate ci astizi l-a ajutat tatdl tiu pe omul acela, de acolo, din
itrlAncuri.
vreodoianiinurmi,inghilitdevaluriintimpuluneicilitorii.spre
qi fu' la rAndul lui' lntre timp, Santa Marta era loviti de nenumirate valuri care o
Sicilia. Genovezul pricepu cunoqtea povestea
izbeau de stAncile digului menit si spargd valurile.
captivat de drama ce se petrecea dincolo de tirm'
se lupta
Unul dintre barcagii reugi si se urce in barcl; celilalt
care trigea de
disperat cu valurile' I{o urr"uo s[ uite de el' Luntrea * Iati
indrepti spre lo-- ce se intAmpld cind se permite naviga{ia in afara perioa-
u.e"agi parte a galerei dldu drumul fringhiei 9i se rlci clintre aprilie gi octombrie, cum se frcea pe vremuri, ii explici
dispiruseri sub api'
cul in care bralele barcagiului care cerea ajutor Arnau lui Hugo.
migcindu-se'
La scurt timp dupi ur""u, bralele apirurl din nou' Oei doi se indreptau spre cartierul Ribera in zi:ua urmitoare
respirafia' risuflari aproape la
Cei prezenli u.olo, care igi linuseriL tlczastrului suferit de Santa Marta. Oamenii de pe gantierele navale
pe barca-
oriron. Dai bralele dispiruri din nou' Curenfii il trigeau stringeau scdndurile de la galerd pe care marea le aducea pAni pe
iar cele
giu in larg. Cea dintAi barci dldu 9i ea drumul frAnghiei'
ce aveau de gdnd si faci' lrlaji Ei incercau sd recupereze cAt mai mult posibil de pe micul dig
ioua aflate de partea cealalti pricepuri sl,rrrge-val din Sant Dami). Genovezul nu putea munci acolo, cu bi-
Toate cele patru barci navigau acum in ajutorul
tovarigului lor' mA-
l;r lcgat[ de picior, aga ci el gi Hugo se bucurari de o zi liberi, ce
rugiciuni'
na{i de for1" ." li se transmitea de pe plaji: strigiLte' ;rvr'a si se continue cu urmitoarea: Boboteaza care, in plus, pica
ticeri. irrlr-o duminic5.
Hugo observi ci maistrul genovez inclegtase miinile Pe -* Acum, continui Arnau sd fi explice, galerele sunt mai bune, au
umerii lui. Nu se PlAnse de durere' rr rrri multe b[nci qi mai multe vAsle, sunt frcute din scAnduri gi fiare mai

incercirile de salvare coinciseri cu momenttl in cate

Santa
lrrrrrc si sunt construite de maigtri care gtiu mai multe. Experienla ne-a
Marta, plutind in derivi, eEua pe micul dig sparge-val
din Sant ,rirrtat sd progresim in navigalie gi unii deja indrdznesc si infrunte
Damih. Unii privird intr-acolo, dar doar pentru o clipi'
dupi care se
rirnrir. Uiti ci marea nu ii iarti pe cei impruden{i.
un semnal de
concentrari din nou asupra bircilor' Reuqirl si vadl Se intorceau spre Santa Maria de la Mar ca si puni in cutia mi-
drept unul bun qi
la una dintre ele gi, chiai daci unii luarl semnul It'i pentru siracii sfiogi1, institufia de binefacere a bisericii, banii
daci
cLnxdin genunchi, celor mai mulli nu li se plru indeajuns' $i str ingi cerdnd de pomani din casi in casi. Institufia se bucura de

se ingelaui Vlzurl 9i mai multe semnale, de

pe toate bI'rcile' cAteva vcrrituri bune; definea podgorii, clSdiri, ateliere, terenuri date in
incercat si' loveasc[
brafe ridicate, cu pumnul inchis, ca 9i cAnd ar fi .rlt'rrcli... Dar stdpdnului Arnau ii plicea si ceari milostenie de la
spre o plaji
cerul. Nu se mai indoia nimeni: se intorceau' Visleau (,iur.lclli, aga cum il obligau administratorii institufiei, iar de cdnd
unde oamenii rideau, se imbrlligau Ei plAngeau' rS;irlcii erau impirlili in categorii diferite, situafia lor in societate fiind gi ea dife-
Hugo simfi uqurarea maistrului, dar el continua si
tremure'
r rt;r. AviLnd venituri mai mici decAt statutul lor social, chiar ffrd a ajunge la siricia

Oamenii il asiguraseri cdL nimeni nu ar fi putut si mai facl ceva

c x t rcrn5., erau numifi sdra ci sfio;i cei care cereau ajutor in alimente, medicamente,
in sus' ce-
pentru tatil lui. in clipa aceasta, gi-l inchipui cu brafele ['urrr tle foc si, rareori, bani. Ei nu indrizneau si-s,i faci publici situalia, recurgind
valuri'
,and uj.rror, a$a cum ficuse barcagiul, scufundat intre l,r lt'r[i pentru a cipita ajutor. (Maria Piedad Espitia Molina, Pobreza y caridad en
la spate' ,'l lurrio de Ia Ribera, siglos XIV-X\) (n.red.)
Genovezul il bitu ugor 9i afectuos peste obraz' de
 MO$TENTTORTTPAMANTULUT 13
12 ILDEFONSO FALCONES
irrclatorire era si care bila de fier a genovezului, fu, ftri indoiali,
slrise in ajutorul familiei lui Hugo, ca sl aline' in
numele Santa
rrrnbriti de consecinfele acestui fapt asupra mamei lui, Antonina.
Maria de la Mar, nenorocirea ce se abituse asupra lor
odati cu
moartea capului familiei, b[iatul il ajuta sl strdngl
banii cu care - Si locuiesc acolo? Si dorm acolo? o intrebi el speriat dupl ce
Hugo ii cunoqtea pe cei rn.rma lui ii povesti despre noua lui ocupafie. De ce nu pot si mun-
avea si ii spii;ine apoi pe cei aflali in nevoie'
r'csc acolo qi si mi intorc si dorm cu tine, aici, aga cum fac mereu?
care diruiau, niciodati pe cei care primeau'
fliciul. - Pentru ci eu nu voi mai locui aici, ii spuse Antonina suav, de
- De ce? incePu
parci doar aga l-ar fi putut convinge.
Arnau fbcu un gest afectuos, incurajindu-l si continue'
Biiatul clitini din cap.
- De ce un om ca dumneavoastri" ' cere de poman6?
Arnau zimbi ribditor, apoi ii rispunse: - Aici e casa noastrd...
- Si ceri de pomani pentiu cei nevoiaqi este un
privilegiu' un har - Nu o pot pliti, Hugo, il limuri ea. Viduvele sirace cu copii
* de la Dumnezeu' nu este o batjocurl pentru nimeni' Persoanele pe srrnt ca nigte bitrine nefolositoare: nu putem face nimic in oragul
nu ar avea incredere in ir('csta. Ar trebui si gtii asta.
care le izitfunnu ar da nicio monedi dacl
oameniiciroraledau.AdministratoriicutieimileidelaSantaMaria - Dar stipAnul Arnau...
ft delaMartrebuiesifiemai-mariaiBarceloneigitrebuie'efectiv,si
Antonina il intrerupse din nou:

cergeasci pentru cei siraci. $tii ceva? Nu fu nevoie

ca Hugo si nege' - StipAnul Arnau mi-a gdsit un loc de munci unde voi primi
nu suntem vt';rninte, un pat, mdncare gi poate chiar gi nigte binufi. Daci sora
l,l caci stepanul Arnau continui: Noi, administratorii'
l;r vir fi la ministire gi tu pe gantierele navale, ce voi face eu aici,
obligali,aaa-socotealipentrufelulincarefolosimbaniidincutia
pentru tofi :;irrgurd?
milJi, nu doar pentru ."i p" care-i strd'rrgem' ci nici
Maria... Nici Nu! fipn Hugo gi se agili de ea.
ceilalli. Niminui, nici mlcai arhidiaconului din santa
micar episcopului! Iar aceasti incredere trebuie si cadi
pe seama
pe care familie am
mai-maiilor oraqului. Nimeni nu gtie pe cine sau
Adevlratele gantiere navale ale Barcelonei se aflau pe ma]ul mirii.
ajutat din milostenia cetllenilor pioEi'
in timpul lirrrtr formate dintr-o clidire cu opt nave, sprijinite pe stilpi qi cu
Hugo se obiEnuise se-l insoleasci pe stipAnul Arnau-
ii gisise de lucru pe ,r, opcrisuri in doui ape, desplrfite de o curte indeajuns de largi ca si
indeplirlrii u."rto, indatoriri pind cand acesta
invele si l)('r'nrite construirea de galere mari. Apoi urma o alti clidire cu opt
iu"ti"t"f. navale, alituri de genovez,-ca siCdnd Hugo mersese si
construiascl
rrrrvc, toate inalte, toate diafane, toate apte pentru construirea, repara-
bnrci Ei si devini cALndva w mestre dlaixa'
de cind Arnau r('.r silu depozitarea bdrcilor catalane. Aceasti construclie mirea{i,
lurr"z"pe gantierele navale, trecuse deja cevavreme
servitoare a unei rnt t'puti in timpul domniei regelui Iacob, sponsorizatd,apoide Pedro
ii glsise cazare surorii lui mai mici, Arsenda' ca ,rl I I I-lea cel Ceremonios, culmina cu patru turnuri, cAte unul in fie-
si o
ciiugirile din ministirea din |onqueres' Cilugirifaconsimlise ( .u (' crolf al complexului de clidiri.
imbiace, si o hrlneasci 9i si o educe pe copil5' s[
facidin ea o.fe-
de lire ca si se l'}c ldngd nave, turnuri 9i bazine cu api pentru a umezi lemnul,
meie vrednici qi, dupd z.ece ani, si ii dea douizeci
cllugirila rrriri crau gi depozite pentru materialele si elementele secundare de
.irator""r.a; u$u ftr"r" inscris in contractul semnat cu
1rt' galere: scdnduri si unelte; vAsle; arme: arbalete, sdgefi, sulife,
din fonqueres.
se implicase , r,irsc, spade lungi, birzi, urcioare cu var nestins, ca si il orbeasci
Iluzia cu care Hugo mersese pe gantierele navale 9i
in munca fascinantlie construiie a bircilor, chiar daci singura lui lrt' irramic la asalt, gi altele cu sipun, ca si' ii facd,pe marinari sd
 MOSTENITORIIPAMANTULU 15
14 ILDEFONSO FALCONES
rrcputinta din ochii ei pdni de curind mereu fericifi gi plini de
alunece, sau cu smoali, ca si incendieze ambarcaliunile dugmane;
lungul galerei' spcrantd. Antonina igi vizu fiul indepirtdndu-se cAfiva pagi, dar,
puu"r",'adicl scuturi iungi care se inlllau de-a
pe vAslaEi dupi inceperea unei lupte;
piei cu care si lilrri indoiali, nu indeajuns de mult ca bdiatul si nu pldngi cdnd au-
i""ir" " t aplra de dugman; vele; steaguri 9i cuie' zi dojana ce risuni pe alee chiar gi cu uga inchisd.
se acopere carena, ca si nu fie arsl
Ei nenumirate
lucruri Hugo continui sd-gi faci drum pe strada Canals, sperdnd si igi
lanluri, ancore' calarge,felinare, precum
Ei
virrli mama. Data urmitoare rimase pe ldngd casi, neavdnd unde si
echipamente.
iniLllau intr-un capdt al Barcelonei' in
partea sc itscundi intre clidirile inghesuite pe striduld.
$antierele navale se
opo.a fula de Santa Maria de la Mar' lingi
mlnlstirea Framenors' - Ce faci acolo, mucosule? ii strigd o femeie de la o fereastrl de
protejali de zidurile vechi lrr ctajul al doilea. Vrei si gterpelegti ceva? $terge-o!
a'ur, ,pr.'a"osebire de cllugirii care erau
ui. orugrrtoi, qantierele ii aqteptau pe cei cirora Pedro al III-lea (iAndindu-se ci strigitele aveau si o atragi pe solia mdnugarului
"ut'J" s[ vini si le lnconjoare 9i si le ;i tii mama lui urma si se aleagi cu o altd dojani, Hugo igi domoli
le poruncise si le construiasci 9i
p.i-."*a in sAnul oraqului' inci lipseau oamenii 9i banii necesari l)irsul $i plecd de acolo.
noul cartier
il; a continua luc,a'il" menite si imprejmuiasci l)e atunci inainte, se mu{umi doar si treaci pe strada Canals,
Raval. rlt' parci s-ar fi intors de altundeva, zibovind cdt putea de mult in
Antonina nu il insofi' lrr[ir casei minugarului 9i murmurAnd cAntecelul pe care il fluiera
tatel teu!
- Eqti deja birbat, fiule' AminteEte-fi de puternici'cu spate- rn('r'cu tatil lui. Nu reugi si o vadd niciodati.
iqi lul r#ur-bon de li el prefbcAndu-se a
fi ci
$i dupd ce pleca de pe strada Canals qi se mAngdia cu gdndul
pagi in spatele lui' 9i ru- si o vadi duminici, la liturghie, Hugo se indrepta
le drlpt, rlmdnind, deqi nu voia, la cAliva ,rvea spre
gandu-se cerului ca stipinul Arnau sl
ii ia degrab[ copilul' ca ea sl r .rrlicrul Ribera gi il cduta pe stdpinul Arnau, fie in Santa Maria, fie
poati plAnge Pe ascuns. lrr r'irsa lui, inghesuiti printre altele locuite de oameni ai mirii, sau
' Arnau i-nt"l"t" il impinse ugor pe Hugo de
9i
la spate'
poirtc la birou, pe care il frecventa tot mai rar qi a cirui administrare
vei mai vedea, ii zise el in timp ce bliatul inainta privind in o |isa pe mAinile funcfionarilor lui. Dacd nu il gisea acolo, il ci.uta
- C)

urml. I'r'strizi. De obicei il gdsea. Oamenii din Ribera il cunogteau bine pe

cu imprejurimile
Trecurl cAteva zilepindcAnd Hugo se obignui Arrrau Estanyol gi cei mai mulg il apreciau. Hugo trebuia doar si
St[pAnul Arnau ii
gi apoi d[du fuga in o'ag ca si iqi ""de rnu-u' irrtrcbe de el, la brutiria de pe strada Ample sau la miceliria de pe
spuse ci Iucra ca servitoare in casa
unui minuqar' pe strada Canals'
Mlr, in oricare dintre cele doui pescirii sau la magazinul de
Maria'
iirrga n". Comtal, in spatele ministirii Santa lrr airrzeturi.
"- pel, solia ficlto-
daci e fiul teu, du-te cu el! ii rispunse aspru in vremea aceea afli despre sofia monseniorului Arnau, pe care
rului de minuEi Antoninei cind aceasta igi ceruse
timidi iertare in
o t lrema Mar.
Nu egti buni
momentul in care stipina ei ii glsi la uqi' imbrlligafi' Fiica unui bastaix, se mdndri bdtrinul.
atAt' Nu ai muncit niciodati
de nimic; gtii doar sn faci peqteli cam 'ltlt atunci afli qi despre fiul lui, Bernat, ceva mai mare ca el.
intr-o casi avuti. Tir!... strig[ ea 9i arlti spre
Hugo' $terge-o
Doisprezece ani zici ci ai? repeti Arnau dupi ce Hugo ii spu-
de-aici! st'sc incd o dati vArsta. Apii, Bernat tocmai a frcut gaisprezece. E la
ciudate pe care i-o
Apoi agteptl atent6'' Hugo se supuse prMrii
de tristelea 9i de r orrsulatul din Alexandria acum, invall despre comerf gi navigafie.
arunci mama lui qi ,. i"tou;'" cu spatelefindurerat