Pocalul de Foc Harry Potter PDF

www.cartiaz.
ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Harry Potter si Pocalul de foc familiei Cruplud apăruse din doctori examinase cadavrele şi Frank era devotat casei şi
J. K. Rowling senin în mijlocul lor şi anunţase ajunsese la concluzia că nici unul terenului din jur şi îi amuza când
în localul cufundat subit în tăcere nu fusese otrăvit, înjunghiat, îl vedeau şchiopătând prin
Lui Peter Powling, că un om pe nume Frank Bryce împuşcat, strangulat, sufocat sau grădină, fluturându-şi toiagul şi
în memoria domnului Ridley, tocmai fusese arestat. - după câte şi-au putut da ei strigând supărat la ei. Frank
şi pentru Susan Sladden, - Frank! exclamară mai mulţi seama - rănit în vreun fel, câtuşi credea că băieţii îl chinuiau
care l-a ajutat pe Harry săteni. Niciodată! de puţin. Mai mult, raportul pentru că şi ei, ca şi părinţii şi
să iasă din nişa de sub scări. Frank Bryce era grădinarul continua să susţină, cu o nuanţă bunicii lor, îl credeau un criminal.
familiei Cruplud. Trăia singur într- de perplexitate evidentă, că toţi Aşa că, într-o noapte de august,
CAPITOLUL I — o cabană amărâtă, pe terenurile păreau să fi fost sănătoşi tun (în când s-a trezit şi a observat ceva
„Casei Cruplud”. Frank se afară de faptul că erau morţi, foarte straniu la vechiul conac, a
CASA CRUPLUD întorsese din război cu un picior bineînţeles!). Doctorii au notat presupus că era o nouă încercare
ţeapăn şi cu o aversiune însă (de parcă erau hotărâţi să a băieţilor de a-l pedepsi.
Sătenii din Little Hangleton încă îi cumplită pentru mulţimi şi găsească ceva în neregulă cu Îl trezise piciorul lui bolnav. Îl
spuneau „Casa Cruplud”, deşi zgomote puternice. Lucrase pentru cadavrele) că fiecare dintre durea mai rău ca niciodată. Frank
trecuseră mulţi ani de când familia Cruplud de la început. decedaţi avea întipărită pe chip o s-a trezit şi a coborât în
familia Cruplud locuise acolo. Urmă o îmbulzeală, care mai de expresie de teroare. Dar, după bucătărie, cu gândul de a-şi
Casa era situată pe un deal, care oferindu-se să-i cumpere cum au spus şi poliţiştii umple din nou sticla cu apă
dominând satul, unele dintre bucătăresei de băut, pentru a nedumeriţi, cine a mai auzit ca caldă, pentru a-şi calma durerile
ferestre fiind acoperite cu auzi cât mai multe detalii. trei oameni să moară de frică? de la genunchi.
scânduri, cu ţigle lipsă din - Eu am zis mereu că era ciudat, Având în vedere că nu exista nici Fiind în dreptul chiuvetei, pe
acoperiş, iar iedera îneca le spuse ea sătenilor care îi o dovadă că cei trei membri ai când umplea ibricul cu apă, a
nestăvilită faţada. Deşi odată un sorbeau fiecare cuvânt, după al familiei Cruplud fuseseră ucişi, ridicat privirea către „Casa
conac impunător, şi de departe patrulea pahar de vişinată. poliţiştii au fost nevoiţi să-i dea Cruplud” şi a văzut o lumină
cea mai mare şi mai impresio- Foarte neprietenos. Sunt sigură drumul lui Frank. Decedaţii au licărind la etajul superior. Frank
nantă clădire pe o distanţă de că, dacă i-aş fi oferit o ceaşcă de fost îngropaţi în cimitirul din şi-a dat seama imediat ce se
câţiva kilometri împrejur, „Casa ceai şi de o sută de ori, tot n-ar fi Little Hangleton, iar mormintele întâmpla. Băieţii intraseră iar în
Cruplud” era acum invadată de acceptat-o! Niciodată n-a fost lor au continuat să fie ţinte ale casă şi, după luminiţa care
igrasie, abandonată şi nelocuită. dornic de companie, niciodată! curiozităţii pentru mult timp. licărea, făcuseră un foc.
Localnicii din Little Hangleton - Ei, şi tu, acum, zise o femeie de Spre uimirea tuturor şi privit cu Frank nu avea telefon şi, oricum,
erau cu toţii de acord că vechea la bar, omul a trecut printr-un suspiciune, Frank Bryce s-a întors îşi pierduse încrederea în poliţie,
casă le inspira teamă. Acum o război greu... Lui Frank îi place la cabana sa de pe proprietatea de când fusese interogat pentru
jumătate de secol, se întâmplase viaţa liniştită. Nu văd de ce ar fi familiei Cruplud. uciderea familiei Cruplud. A pus
în ea ceva ciudat şi îngrozitor, ăsta un motiv să... - Din punctu’ meu de vedere, i-a imediat ibricul jos, a urcat în
ceva despre care sătenilor mai în - Cine altcineva mai avea cheia omorât şi nu-mi pasă ce zic dormitor cât de repede a putut şi
vârstă le plăcea să discute când de la uşa din spate, poţi să-mi poliţiştii, hotărî Dot în faţa celor s-a întors imediat, îmbrăcat, în
nu mai aveau subiecte de bârfă. spui? răcni bucătăreasa. adunaţi în localul „La bucătărie. A luat cheia veche şi
Povestea fusese întoarsă pe Dintotdeauna a existat o cheie Spânzuratul”. Şi dacă ar avea ruginită din cârligul de lângă uşă
toate părţile de atâtea ori, şi de rezervă în cabana puţină demnitate, ar pleca de şi toiagul, care era sprijinit de
fusese „înflorită” în atâtea locuri, grădinarului! Uşa din spate n-a aici, fiindcă ştie prea bine ce perete, şi a pornit în noapte.
încât nimeni nu mai ştia exact fost forţată azi-noapte! Nici o credem toţi despre el! A pătruns în bucătăria întunecată
care era adevărul. Totuşi, fiecare fereastră spartă! Frank n-a avut Însă Frank nu a plecat. A rămas a conacului. Frank nu mai intrase
versiune a poveştii începea în decât să se strecoare până la să aibă grijă de grădină, pentru în ea de mulţi ani. Cu toate
acelaşi fel: „cu cincizeci de ani în casă, în timp ce noi dormeam cu următoarea familie care a locuit acestea, deşi era foarte
urmă, la ivirea zorilor, într-o toţii... în „Casa Cruplud” şi apoi pentru întuneric, şi-a amintit unde era
frumoasă dimineaţă de vară, pe Localnicii schimbară priviri următoarea, pentru că nici una uşa către hol şi a şchiopătat
când Casa Cruplud era încă bine întunecate. dintre familii nu a rămas multă către ea, cu mirosul de igrasie în
îngrijită şi impunătoare, o - Întotdeauna am crezut că era vreme. Poate că şi din cauza lui nări şi cu urechile ciulite, în
servitoare intrase în salon şi îi ceva cu el, bombăni un om de la Frank proprietarii spuneau că aşteptarea unui sunet, a unor
găsise morţi pe cei trei membri bar. totul era învăluit într-o atmosferă paşi sau a unor voci de deasupra.
ai familiei Cruplud”. - L-a stricat războiul, aşa zic eu, neprietenoasă, iar casa, în Ajunse în hol, unde era puţin mai
Urlând, servitoarea coborâse în interveni proprietarul localului. absenţa unor stăpâni care să lo- multă lumină din cauza
fugă dealul în sat şi adunase în - Ţi-am zis eu că nu-i bine să-l cuiască în ea, a început să se ferestrelor baricadate, care se
jurul ei câţi oameni putuse. superi pe Frank, nu-i aşa, Dot? deterioreze. aflau de o parte şi de alta a uşii
— Zăceau acolo cu ochii larg zise o femeie entuziasmată dintr- * de la intrare, şi începu să urce
deschişi! Reci ca gheaţa! Încă un colţ. Omul bogat care era proprietarul scările, binecuvântând praful
îmbrăcaţi de cină! le zisese ea. - Un temperament îngrozitor, „Casei Cruplud” în prezent, nici gros de pe treptele de piatră,
Poliţia fusese chemată imediat şi întări Dot, dând cu putere din nu trăia acolo şi nici nu făcea care îi atenua zgomotul făcut de
întregul Little Hangleton fusese cap. Ţin minte, pe vremea când era nimic cu locuinţa. În sat se picioarele şi de toiagul său.
cuprins de nebunie, de copil... zvonea că o ţinea din cauza La etaj, Frank o luă la dreapta şi
curiozitate şi de un entuziasm În dimineaţa următoare, aproape „taxelor”, deşi nimeni nu era văzu imediat unde erau intruşii:
mascat fără prea multă toată lumea din Little Hangleton lămurit care erau acestea. la capătul holului, o uşă era
măiestrie. Nimeni nu-şi răcise era sigură că Frank Bryce îi Totuşi, proprietarul continua să-l întredeschisă şi o luminiţă
gura pretinzând că îi părea prea omorâse pe membrii familiei plătească pe Frank pentru răzbătea prin deschizătură,
rău după familia Cruplud, pentru Cruplud. Însă în oraşul vecin, grădinărit. Frank se apropia de aruncând o rază aurie pe
că toţi membrii ei fuseseră chiar Great Hangleton, într-o secţie de vârsta de şaptezeci şi şapte de podeaua neagră. Frank se
urâţi de săteni. poliţie întunecată şi murdară, ani, surd de-a binelea, cu piciorul apropie tot mai mult, strângând
Bătrânii soţi Cruplud fuseseră Frank repeta întruna, cu mai ţeapăn ca niciodată, însă toiagul cu putere. La câţiva metri
bogaţi, snobi şi grosolani, iar fiul încăpăţânare, că era nevinovat şi putea fi încă văzut grădinărind de uşă, reuşi să vadă o parte
lor, Tom, ajuns la maturitate, că singura persoană pe care o pe lângă straturile de flori când îngustă din camera de după uşă.
fusese şi mai şi. Toţi sătenii erau văzuse pe lângă casă în ziua era vreme bună. Cu toate Vedea şi focul aprins în şemineu,
curioşi să afle identitatea morţii familiei Cruplud fusese un acestea, buruienile începuseră ceea ce îl surprinse foarte tare.
ucigaşului, fiindcă era cât se adolescent, un străin brunet şi să-i dea de furcă. Se opri şi ascultă cu atenţie,
poate de clar că trei oameni palid. Nimeni altcineva din sat nu Dar buruienile nu erau singura pentru că din cameră se auzea
aparent sănătoşi nu puteau să văzuse un asemenea băiat, iar problemă cu care era nevoit să vocea unui bărbat. I se păru a fi o
moară din cauze naturale, toţi în poliţiştii erau convinşi că era o se lupte bietul Frank. Băieţii din voce timidă şi temătoare.
aceeaşi noapte. închipuire de-ale lui Frank. sat îşi făcuseră un obicei să - A mai rămas puţin în sticlă,
În acea seară, „La Spânzuratul”, Când lucrurile începură să devină azvârle cu pietre în ferestrele Înălţimea Voastră, dacă vă mai
localul satului, a avut parte de o serioase pentru Frank, veni şi „Casei Cruplud”. Treceau cu este foame...
vânzare nemaiîntâlnită până raportul despre moartea bicicletele peste peluzele la care - Mai târziu, spuse o altă voce.
atunci. Tot satul venise să membrilor familiei Cruplud şi Frank muncea din greu să le Şi aceasta aparţinea unui bărbat,
discute despre crime. Şi nu toate se schimbară. întreţină. O dată sau de două ori, însă era neobişnuit de ascuţită şi
venise degeaba! Sătenii fuseseră Era cel mai ciudat raport primit în urma unui pariu, chiar au rece ca o rafală bruscă de vânt
răsplătiţi când bucătăreasa vreodată în poliţie. O echipă de intrat în casă. Ştiau că bătrânul îngheţat. Ceva din vocea aceea îi
1
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
dădu fiori lui Frank. - Cum? Fără Harry Potter? rămâne neobservată şi, dacă Memorie pot fi înlăturate de un
- Du-mă mai aproape de foc, murmură vocea îngheţată. Am vom continua, dacă voi mai vrăjitor puternic, după cum am
Şobo! înţeles... arunca blesteme... demonstrat când am interogat-o.
Frank îşi lipi urechea dreaptă de - Înălţimea Voastră, nu o spun - Dacă? murmură vocea. Dacă? Ar fi o insultă pentru amintirea ei
uşă, pentru a auzi mai bine. O pentru că mi-ar păsa de băiat! Dacă respecţi planul, Şobo, să nu folosesc informaţiile pe
sticlă era pusă pe o suprafaţă zise Şobo, cu un glas din ce în ce Ministerul nu trebuie să afle că a care le-am obţinut de la ea,
tare. Apoi auzi cum era împins un mai ascuţit. Băiatul nu înseamnă mai dispărut cineva. O vei face în Şobo.
scaun greu. Frank zări un omuleţ, nimic pentru mine, absolut linişte şi fără zarvă! Mi-aş dori să Pe hol, Frank realiză brusc că
cu spatele către uşă, care nimic! Însă dacă am folosi un alt o pot face eu însumi, însă în mâna de pe toiag îi devenise
potrivea scaunul. Purta o vrăjitor sau vrăjitoare - oricare ar starea mea actuală... Haide, alunecoasă din cauza
pelerină neagră, lungă, iar la fi - ar merge mult mai rapid! Şobo, mai avem un obstacol de transpiraţiei. Omul cu vocea rece
spate avea o porţiune de chelie. Dacă mi-aţi permite să vă înlăturat şi drumul nostru către omorâse o femeie. Vorbea
Apoi dispăru iarăşi din vedere. părăsesc pentru o scurtă Harry Potter este deschis! Nu îţi despre ea fără nici un fel de
- Unde este Nagini? spuse vocea perioadă de timp - ştiţi că mă pot cer să o faci singur. La acea remuşcare, ba chiar se distra.
îngheţată. deghiza cu măiestrie - m-aş vreme, credinciosul meu servitor, Era periculos... Un nebun! Şi mai
- Nu... nu ştiu, Înălţimea Voastră, întoarce într-o zi sau două cu ni se va alătura... plănuia şi alte crime... Acel băiat,
spuse prima voce neliniştită. A persoana potrivită... - Chiar sunt un servitor credincios, Harry Potter, oricine ar fi fost, era
plecat să exploreze casa, - Aş putea folosi un alt vrăjitor, spuse Şobo, cu o urmă de în pericol...
presupun... zise vocea rea, încet şi rar, este supărare în glas. Frank ştia ce avea de făcut.
- Să îl mulgi înainte să ne foarte adevărat... - Şobo, am nevoie de cineva care Venise momentul să se ducă la
retragem, Şobo, spuse vocea - Înălţimea Voastră, este logic, să gândească, de cineva a cărui poliţie. Trebuia să se strecoare
stăpânului. O să am nevoie de făcu Şobo, de parcă i se luase o loialitate nu s-a clătinat din casă şi să se ducă direct la
hrană pe timpul nopţii. Călătoria piatră de pe inimă. Să punem niciodată, iar tu, din nefericire, cabina telefonică din sat... Vocea
asta m-a obosit foarte tare. mâna pe Harry Potter este nu întruneşti nici una dintre glacială începu să vorbească din
Cu fruntea încreţită, Frank îşi extrem de dificil, este atât de aceste cerinţe! nou şi Frank rămase locului, cât
apropie urechea bună şi mai tare bine păzit... - V-am găsit, zise Şobo, şi acum mai nemişcat, ciulindu-şi - pe cât
de uşă, ascultând cu mare - Deci, vrei să te duci şi să-mi în vocea lui se citea disperarea, putea! - urechile.
atenţie. Urmă o pauză şi apoi aduci un înlocuitor? Stau şi mă eu am fost cel care v-a găsit. Eu - Încă un blestem... credinciosul
omul căruia i se spunea Şobo întreb... Oare sarcina de a mă v-am adus-o pe Bertha Jorkins! meu servitor de la Hogwarts...
vorbi din nou. îngriji n-a devenit mult prea grea - Este adevărat, zise celălalt Harry Potter este al meu, Şobo.
- Înălţimea Voastră, pot să vă pentru tine, Şobo? Oare această bărbat, părând amuzat. O sclipire Aşa am hotărât, fără nici o
întreb cât vom rămâne aici? sugestie de a ne abate de la de care nu aş fi crezut că eşti în discuţie! Însă... Şşşt! Cred că îl
- O săptămână, spuse vocea planul iniţial nu este cumva o stare, Şobo... Deşi, să fim sinceri, aud pe Nagini...
glacială. Poate mai mult Locul încercare de a mă abandona? nu ştiai cât de folositoare va fi Şi vocea bărbatului se schimbă.
este destul de confortabil, iar - Nu, înălţimea Voastră! Nu... Nici când ai prins-o, nu-i aşa? Începu să scoată nişte sunete
planul meu nu poate fi aplicat nu mă gândesc să vă părăsesc... - Am... Am ştiut că vă va fi de cum nu mai auzise Frank în viaţa
încă. Ar fi o prostie să acţionăm - Nu mă minţi! şuieră vocea. Îmi folos, Înălţimea Voastră... lui. Şuiera şi scuipa, fără a trage
înainte să se termine Cupa dau întotdeauna seama, Şobo! - Mincinosule, zise iar prima aer în piept. Frank crezu că avea
Mondială la Vâjthaţ. Regreţi că te-ai întors la mine! Îţi voce, nuanţa de amuzament un fel de criză.
Frank îşi băgă un deget noduros provoc scârbă! Te văd cum cinic fiind mai evidentă ca Apoi Frank auzi un zgomot în
în ureche şi îl roti cu forţă. Avea tresari când te uiţi la mine, te niciodată. Totuşi, nu pot spune spatele său, în holul întunecat.
ceară în ureche, negreşit. Auzise simt cum te cutremuri când mă că informaţiile sale nu au fost Se întoarse să vadă ce era şi
„Vâjthaţ”, care nici măcar nu era atingi! nepreţuite. Fără ele, nu aş fi înţepeni de frică.
un cuvânt! - Nu! Devotamentul meu pentru putut să întocmesc planul, iar Ceva se târa spre el pe podeaua
- Cu... Cupa Mondială la Vâjthaţ, Înălţimea Voastră... pentru asta vei fi răsplătit, Şobo. întunecată a holului şi, cu cât se
Înălţimea Voastră? repetă Şobo. - Devotamentul tău nu este nimic Îţi voi da voie să duci la capăt o apropia de raza de lumină de la
(Frank îşi băgă degetul şi mai altceva decât laşitate. Nu ai fi sarcină pentru mine, una pentru şemineu, îşi dădu seama cu o
tare în ureche.) Iertaţi-mă, dar nu aici dacă ai putea să te duci care mulţi dintre adepţii mei şi-ar tresărire de groază că era un
înţeleg... De ce să aşteptăm altundeva! Cum să su- da chiar şi o mână ca să o poată şarpe gigantic, de cel puţin şapte
până se termină Cupa Mondială? pravieţuiesc fără ţine, când îndeplini... metri lungime. Îngrozit, înlemnit,
- Pentru că, tontule, la acest trebuie să fiu hrănit din oră în - În-într-adevăr, Înălţimea Frank privea cum corpul sinuos al
eveniment vin în ţară mii de oră? Cine să îl mulgă pe Nagini? Voastră? Cum? şarpelui lăsa o dâră lată prin pra-
vrăjitori din toată lumea şi - Dar păreţi că sunteţi mai Şobo părea iarăşi îngrozit. ful gros de pe podea, venind mai
fiecare netrebnic din Ministerul întremat, Înălţi... - Ah, Şobo, doar nu vrei să stric aproape, şi mai aproape... Ce era
Magiei va fi la post, cu ochii în - Mincinosule, murmură vocea. surpriza? Rolul tău va fi la de făcut? Singura posibilitate de
patru după lucruri neobişnuite, Nu sunt mai puternic, iar câteva sfârşit... Însă îţi promit că vei scăpare era să intre în camera în
verificând într-una pe toată zile singur mi-ar distruge şi avea onoarea de a fi la fel de care cei doi bărbaţi plănuiau o
lumea. Vor fi întărite măsurile de puţina vigoare pe care mi-am folositor ca Bertha Jorkins. crimă... Şi totuşi, dacă ar fi
securitate, pentru ca Încuiaţii să recăpătat-o, din cauza îngrijirilor - Mă... Mă... rămas unde era, şarpele l-ar fi
nu observe nimic. Aşa că trebuie tale de nimic! Linişte! Vocea lui Şobo se aspri, de parcă omorât, cu siguranţă...
să mai aşteptăm. Şobo, care se bâlbâise până în i se uscase brusc cerul gurii. Înainte să ia o decizie, şarpele
Frank renunţă, nu mai încercă acel moment, amuţi. Timp de - Mă... veţi... omorî şi pe mine? ajunse la el şi, oricât părea de
să-şi cureţe urechea. Auzise cu câteva secunde, Frank nu mai - Şobo, Şobo, spuse vocea necrezut, ca prin minune, trecu
adevărat cuvintele „Ministerul auzi decât sfârâitul focului. mieros, de ce să te omor? Am mai departe. Venea ca hipnotizat
Magiei”, „vrăjitori” şi „Încuiaţi”. Celalalt vorbi iar, într-o şoaptă omorât-o pe Bertha pentru că am după sâsâitul şi şuieratul scos de
Evident că fiecare dintre aceste asemănătoare cu un sâsâit. fost nevoit. Nu mai era în stare omul de după uşă şi, în numai
expresii însemna ceva secret, iar - Am motivele mele ca să-l de nimic după interogatoriul câteva secunde, vârful cozii sale,
Frank nu ştia decât două tipuri folosesc pe băiat, după cum ţi- meu, devenise complet inutilă! În ca un diamant, dispăru prin
de oameni care vorbeau cifrat: am explicat deja, şi nu voi folosi orice caz, i-ar fi fost puse deschizătură.
spionii şi criminalii. Îşi strânse iar un altul! Am aşteptat trei- întrebări... inoportune, dacă s-ar Acum, transpiraţia curgea de pe
toiagul şi ascultă cu o atenţie sprezece ani. Câteva luni nu mai fi întors la Minister spunând că s- fruntea lui Frank, iar mâna de pe
sporită. contează! Cât despre paza din a întâlnit cu tine în vacanţă. baston îi tremura. În cameră,
- Deci, Înălţimea Voastră, sunteţi jurul lui, cred că planul meu va Vrăjitorii despre care se crede că vocea rece continua să sâsâie,
hotărât? întrebă Şobo încetişor. funcţiona. Nu am nevoie decât au murit ar trebui să evite să iar Frank avu un gând ciudat,
- Sigur că sunt hotărât, Şobo! de puţin curaj din partea ta, întâlnească o vrăjitoare din imposibil... Omul acela putea
Acum, în vocea glacială apăruse Şobo... Şi îl vei avea, dacă nu Ministerul Magiei la acelaşi han... vorbi cu şerpii!
şi un ton ameninţător. vrei să simţi întreaga furie a Şobo murmură ceva atât de Frank nu înţelegea ce se
Urmă o scurtă pauză şi apoi vorbi Lordului Întunericului... încet, încât Frank nu îl putu auzi, întâmplă. Vroia să se întoarcă
Şobo, în mare grabă, de parcă se - Înălţimea Voastră, permiteţi-mi dar îl făcu pe celălalt bărbat să înapoi în patul său, mai mult
străduia să deschidă gura înainte să vorbesc! zise Şobo, acum cu izbucnească în râs, un râs lipsit decât orice pe lume, cu sticla lui
de a-şi pierde curajul. panică în glas. Pe toată durata complet de voioşie, la fel de rece cu apă caldă. Problema era că
- Dar s-ar putea rezolva fără călătoriei, am analizat planul în ca glasul său. picioarele nu vroiau să îl asculte
Harry Potter, Înălţimea Voastră... minte, Înălţimea Voastră... - Am fi putut să-i modificăm şi rămâneau ţintuite locului. În
O altă pauză, şi mai lungă, apoi: Dispariţia Berthei Jorkins nu va memoria? Dar Farmecele de timp ce stătea acolo, tremurând
2
şi încercând să se stăpânească, - Ai auzit doar ce-am spus, Şobo! Strânse ochii şi se strădui să îşi întâmplare, acelaşi braţ îi fusese
vocea rece începu să vorbească Încet, cu faţa descompusă, de aducă aminte cum arăta Cap-de- străpuns de un colţ veninos, de
iar într-o limbă inteligibilă. parcă ar fi vrut să facă orice Mort, însă îi fu imposibil... Nu îşi vreo jumătate de metru. Nu mai
- Nagini are veşti interesante, altceva decât să se apropie de mai amintea decât că, în departe de anul trecut, căzuse
Şobo, spuse vocea. stăpânul său şi de covorul din momentul în care fusese întors de la douăzeci şi cinci de metri
- A-Adevărat, Înălţimea Voastră? faţa şemineului, pe care stătea scaunul lui Cap-de-Mort, iar el, înălţime, de pe mătura sa
făcu Şobo. şarpele, omul scund se duse şi Harry, văzuse ce se afla în el, zburătoare. Era obişnuit cu
- Da, zise vocea. Nagini spune că începu să întoarcă scaunul. simţise o groază imensă, care îl accidentele şi rănile bizare, inevi-
există un Încuiat bătrân chiar în Şarpele îşi înălţă capul mare şi trezise... Sau îl trezise durerea din tabile dacă urmezi cursurile de la
faţa acestei camere, care ascultă triunghiular şi sâsâi uşor, în timp cicatrice? Hogwarts, Şcoala de Magie,
fiecare cuvânt pe care îl spunem ce picioarele fotoliului îi mişcau Şi cine era bătrânul? Pentru că Farmece şi Vrăjitorii, şi mai şi
noi... covorul. văzuse cu siguranţă un bătrân. atragi necazurile ca un magnet...
Frank nu mai avu timp să se Fotoliul fu întors către Frank şi el Harry îl văzuse când se Nu, ceea ce îl neliniştea pe Harry
ascundă. Se auziră nişte paşi văzu ce se afla în el. Bastonul îi prăbuşise. Totul deveni confuz. era că data trecută, când îl
grăbiţi şi uşa de la cameră se căzu pe podea, cu un zgomot Harry îşi puse mâinile la ochi, duruse cicatricea, Cap-de-Mort se
deschise larg. puternic. Deschise gura şi scoase alungând imaginea dormitorului afla prin apropiere... Dar acum
Un bărbat scund, cu chelie, un strigăt. Ţipă atât de tare, său, încercând să o păstreze pe Cap-de-Mort nu putea fi pe
cărunt, cu nas ascuţit şi ochi încât nu auzi cuvintele pe care le cea a camerei întunecate, însă acolo... Gândul ca acesta să se fi
mici, înceţoşaţi, stătea în faţa lui rosti arătarea din fotoliu, în timp era ca şi când ar fi încercat să furişat pe Aleea Boschetelor i se
Frank, pe chip citindu-i-se o ce ridica o baghetă. Urmă o păstreze apa între degete... părea absurd, imposibil...
expresie de teamă şi disperare. sclipire puternică, o lumină verde Detaliile se estompau cu viteza Harry ascultă cu atenţie liniştea
- Invită-l înăuntru, Şobo. Unde îţi şi un zgomot înfiorător, iar Frank cu care el încerca să le din jurul său. Oare ce se aştepta
este ospitalitatea? Bryce se prăbuşi. Murise înainte păstreze... Cap-de-Mort şi Şobo să audă? Scârţâitul unei trepte,
Vocea rece venea dinspre să atingă podeaua... vorbeau despre cineva pe care îl fâsâitul unei pelerine? Tresări
vechiul fotoliu din faţa şemine- La aproape patru kilometri omorâseră, însă Harry nu putea uşor când îl auzi pe vărul său,
ului, însă Frank nu vedea cine depărtare, numitul Harry Potter să-şi amintească numele... Şi Dudley, sforăind puternic din
vorbea. Şarpele, pe de altă parte, se trezi brusc din somn. plănuiau să mai omoare pe camera alăturată.
era încolăcit pe covorul ros de cineva... Pe el! Harry îndepărtă gândurile negre.
vreme, un fel de imitaţie sinistră Harry îşi luă mâinile de pe faţă, Era o prostie! Nu mai era nimeni
a unui câine credincios. deschise ochii şi privi în jur, de în casă, în afară de Unchiul
Şobo îl împinse pe Frank în — CAPITOLUL II — parcă s-ar fi aşteptat să Vernon, Mătuşa Petunia şi
cameră. Deşi speriat la culme, găsească ceva neobişnuit. În- Dudley, iar ei era limpede că încă
Frank strânse şi mai tare toiagul CICATRICEA tâmplarea făcea ca în acea dormeau, visând liniştit.
şi trecu pragul şchiopătând. cameră să se afle multe lucruri Harry îi iubea la nebunie pe membrii
Focul era singura sursă de Harry stătea întins pe spate, neobişnuite. Un cufăr mare familiei Dursley când... dormeau!
lumină din cameră. Arunca respirând greu, de parcă ar fi stătea deschis la picioarele pa- Oricum, nu-i erau de nici un
umbre lungi, ca un păienjeniş, pe alergat până atunci. Se trezise tului şi în el erau un cazan, o ajutor când erau treji. Unchiul
pereţi. Frank nu vedea decât dintr-un vis care părea foarte mătură, nişte robe negre şi cărţi Vernon, Mătuşa Petunia şi Dudley
spatele fotoliului. Omul din el real, cu mâinile acoperindu-i faţa. de vrăji. Suluri de pergament erau singurele rude în viaţă ale
părea să fie şi mai scund decât Vechea cicatrice de pe frunte, în năpădiseră partea de birou lui Harry şi erau Încuiaţi, adică
servitorul său, pentru că Frank formă de fulger, îi ardea sub neocupată de uriaşa colivie goală oameni non-magici. Urau şi
nu-i vedea nici măcar vârful degete, de parcă i-ar fi lipit în care se afla de obicei bufniţa dispreţuiau orice formă de
capului. cineva un fier de călcat încins pe sa albă, Hedwig. Pe jos, lângă magie, ceea ce însemna că Harry
- Ai auzit totul, Încuiatule, nu? piele. patul său, stătea deschisă o era la fel de dorit la ei în casă ca
întrebă vocea glacială. Se ridică, încă pipăindu-şi cu o carte. Citise din ea înainte să şi petele de mucegai. Se
- Cum mi-ai spus? spuse Frank, mână cicatricea, iar cu cealaltă adoarmă. Toate pozele din carte chinuiseră să explice absenţele
sfidându-l, pentru că acum era în căutându-şi ochelarii prin erau mişcătoare. Oameni în robe lungi ale lui Harry din ultimii trei
cameră. întuneric. Îi găsi pe noptieră şi şi- portocalii ieşeau şi intrau din ani, când studia la Hogwarts,
Venise momentul să facă ceva, i puse la ochi. Imaginea camerei cadru în cadru, călare pe mături, spunându-le tuturor că era plecat
se simţea mai curajos. Parcă ar fi sale deveni mai clară, luminată aruncându-şi unul altuia o minge la „St. Brutus”, un institut de
fost în război... numai de pâlpâirile portocalii ale roşie. reeducare, foarte bun pentru
- Ţi-am zis „Încuiat”, spuse vocea felinarului de afară. Harry se duse spre carte, o ridică şi cazurile disperate... Ştiau prea
cu calm. Asta înseamnă că nu Harry îşi trecu iar degetele peste văzu cum unul dintre jucători bine că Harry, fiind vrăjitor
eşti vrăjitor. cicatrice. Încă îl durea. Aprinse înscrie un punct extraordinar, minor, nu avea voie să facă vrăji
- Nu ştiu la ce te referi când spui veioza de lângă el, se dădu jos trecând mingea printr-un coş în afara şcolii, însă tot îl învinuiau
„vrăjitor”, spuse Frank, cu o voce din pat, traversă camera, aflat la o înălţime de douăzeci şi pentru orice lucru care nu
puţin mai sigură. Tot ce ştiu este deschise dulapul şi se uită în cinci de metri. Apoi închise mergea bine în casă. Harry nu
că am auzit destul ca să-i fac oglinda din interiorul uşii. Un cartea. Nici măcar meciul de putuse niciodată să aibă
curioşi pe poliţişti în seara asta. băiat slăbuţ, de paisprezece ani, vâjthaţ care era, după părerea lui încredere în ei sau să le
Ai ucis şi plănuieşti o altă crimă! îl privi din oglindă, cu nişte ochii Harry, cel mai frumos sport din împărtăşească ceva despre viaţa
Şi îţi mai spun ceva, adăugă el, verzi şi luminoşi, nedumeriţi, pe lume nu-l putea înveseli în acele lui din lumea magiei. Doar
venindu-i o idee pe moment, sub părul negru şi ciufulit. clipe. gândul că s-ar fi putut duce la ei
soţia mea ştie că sunt aici şi, Examină cu mai mare atenţie Puse cartea pe noptieră, se duse când se trezeau, numai ca să le
dacă nu mă întorc... cicatricea în formă de fulger. la fereastră şi trase draperiile spună că l-a durut cicatricea şi
- N-ai nici o soţie, spuse din nou Părea normală, însă încă îi pentru a cerceta strada. să-şi exprime grijile în legătură
vocea rece, foarte încet. Nimeni zvâcnea. Aleea Boschetelor arăta ca orice cu Cap-de-Mort, era pur şi simplu
nu ştie că eşti aici. N-ai spus Harry încercă să îşi amintească stradă respectabilă dintr-o ridicol.
nimănui că vii. Nu îl minţi pe ce visa înainte de trezirea suburbie, într-o dimineaţă de Şi totuşi, din cauza lui Cap-de-
Lordul Întunericului, Încuiatule, bruscă. Părea atât de real... Erau sâmbătă. Toate draperiile erau Mort ajunsese Harry să-şi ducă
pentru că el ştie totul... doi oameni pe care îi ştia şi un trase la ferestre. Din câte putea zilele alături de familia Dursley.
Întotdeauna... altul pe care nu îl mai văzuse... să-şi dea seama Harry prin Dacă n-ar fi existat acest vrăjitor
- Zău? spuse Frank scurt. Zici că Se concentră din toate puterile, întunericul nopţii, nu era picior crunt, Harry nu ar fi avut
eşti lord? Ei bine, nu sunt prea încruntându-se şi încercând să-şi de om prin apropiere. Nici măcar cicatricea în formă de fulger de
impresionat de manierele tale, amintească tot... o pisică! pe frunte. Dacă n-ar fi existat
Sire. întoarce-te şi dă ochii cu În faţa ochilor îi apăru imaginea Şi totuşi... Şi totuşi... Harry se Cap-de-Mort, Harry ar fi avut
mine ca un bărbat, ce zici? neclară a unei camere întoarse neliniştit în pat şi se părinţi...
- Dar nu sunt bărbat, Încuiatule, întunecate... Şi un şarpe pe aşeză, trecându-şi iar un deget Harry avea un an în noaptea
spuse vocea rece, abia auzindu- covorul din faţa şemineului... Un peste cicatrice. Nu durerea îl când Cap-de-Mort, cel mai
se de sfârâitul flăcărilor. Sunt om scund... Era Peter Pettigrew, neliniştea... Harry avusese parte puternic vrăjitor al Întunericului
mult, mult mai mult decât un poreclit Şobo... Şi o voce rece, de multe dureri şi lovituri. din tot secolul, care tot acu-
bărbat. Totuşi... de ce nu? Te voi ascuţită... Vocea lui Cap-de-Mort! Cândva îşi pierduse toate oasele mulase putere în ultimii
privi în faţă, dacă aşa vrei... Lui Harry i se păru că îi alunecă de la mâna dreaptă şi apoi îi unsprezece ani, venise la ei
Şobo, vino şi întoarce-mi scaunul. un cub de gheaţă în stomac, crescuseră dureros la loc, peste acasă şi îi omorâse părinţii. Cap-
Servitorul scânci. numai la gândul că... noapte. Nu cu mult după acea de-Mort îndreptase apoi bagheta
3
către Harry; rostise blestemul cu aflat Dumbledore, Harry era Sirius fusese închis la Azkaban, să supravieţuiască multă vreme
care omorâse mulţi vrăjitori şi sigur că Hedwig l-ar fi putut găsi. îngrozitoarea temniţă a în soarele puternic. Poate că de
vrăjitoare în cursul ascensiunii Bufniţa lui Harry reuşise să ducă vrăjitorilor, păzită straşnic de aceea plecase Sirius spre sud.
sale, dar, oricât de incredibil ar întotdeauna scrisorile la creaturi înfiorătoare, numite Scrisorile lui Sirius, care erau
părea, nu funcţionase! În loc să destinaţie, chiar şi fără adresă. Dementori, nişte bestii oarbe, acum ascunse sub scândura
omoare băieţelul, blestemul se Însă ce să-i scrie? care absorbeau energia din dezlipită de sub patul lui Harry,
întorsese asupra lui Cap-de-Mort. „Dragă domnule profesor sufletele prizonierilor. Aceştia păreau vesele şi în amândouă
Harry supravieţuise, rămânând Dumbledore, mă scuzaţi că vă veniseră să-l caute pe Sirius la Sirius îi reamintea lui Harry că
doar cu cicatricea în formă de deranjez, dar azi-dimineaţă m-a Hogwarts, după ce reuşise să putea să apeleze la el ori de câte
fulger pe frunte, iar Cap-de-Mort durut cicatricea. Al dumnea- evadeze de la Azkaban. Sirius ori avea nevoie. Ei bine, acum
fusese redus la ceva care abia voastră, Harry Potter.” fusese închis degeaba. Era chiar că avea nevoie...
mai trăia. Cu puterile secate, Chiar şi în mintea lui, aceste nevinovat de toate crimele Lumina de la lampa lui Harry părea
aproape mort, vrăjitorul fugise. cuvinte sunau stupid. Penibil! pentru care fusese condamnat. să slăbească, o dată ce lumina
Teroarea în care trăise de atâta Aşa că încercă să-şi imagineze Toate erau opera lui Peter rece şi cenuşie care preceda
timp comunitatea secretă de reacţia celuilalt bun prie- Pettigrew, zis Şobo, adeptul lui răsăritul se furişa în cameră. În
vrăjitori şi vrăjitoare luase sfârşit. ten al său, Ron Weasley, şi Cap-de-Mort. Aproape toată sfârşit, când soarele răsărise de-
Adepţii lui Cap-de-Mort se instantaneu îi apăru în minte lumea îl credea mort pe a binelea, când pereţii camerei
împrăştiaseră care încotro, iar chipul pistruiat şi nasul lung al lui Pettigrew, ucis de Sirius Black. sale se făcuseră aurii şi din
Harry Potter devenise celebru. Ron, dezorientat complet. „Te-a Dar Harry, Ron şi Hermione, care camera Unchiului Vernon şi a
Descoperise că era vrăjitor când durut cicatricea? Dar nu se ştiau adevărul, reuşiseră în anul Mătuşii Petunia răzbăteau
împlinise unsprezece ani. Fusese poate... nu are cum să fie Ştii-Tu- precedent să îl demaşte pe Şobo, zgomote, Harry îşi curăţă biroul
un şoc destul de mare pentru Cine aproape de tine, nu? deşi numai profesorul de bucăţile de pergament
Harry, însă faptul că a aflat că Adică... ai şti, nu? Ar încerca să-ţi Dumbledore îi crezuse. mototolite şi reciti scrisoarea.
toată lumea de pe ascunsul vină iar de hac, nu? Nu ştiu, Timp de o oră - minunată oră! -
tărâm al magiei îi ştia numele a Harry, poate că e normal să Harry fusese convins că putea Dragă Sirius,
fost şi mai tulburător. Ajuns la doară din când în când pleca în sfârşit de la familia
Hogwarts, Harry observase cum cicatricele obţinute în urma Dursley, pentru că Sirius îi Îţi mulţumesc pentru ultima
toţi întorceau capetele ca să îl blestemelor... O să îl întreb pe oferise un cămin, de îndată ce scrisoare. (Pasărea aceea a fost
privească şi auzise şoaptele lor tata...” numele i-ar fi fost reabilitat. Însă enormă, abia a putut să intre pe
de admiraţie. Acum se obişnuise Domnul Weasley era un vrăjitor pierduse această şansă, fiindcă fereastră!)
însă. La sfârşitul acestei veri de renume, care lucra la „Oficiul Şobo reuşise să scape, înainte de Aici lucrurile sunt ca de obicei.
începea cel de-al patrulea an la de folosire nepermisă a magiei”, a fi predat Ministerului Magiei, Regimul pe care îl ţine Dudley nu
Hog- însă nu prea avea experienţă în astfel că Sirius fusese nevoit să merge foarte bine. Mătuşa mea l-
warts, iar Harry număra cu materie de blesteme, cel puţin fugă iar, ca să scape cu viaţă. a găsit ieri ascunzând gogoşi în
nerăbdare câte zile mai erau pâ- din câte ştia Harry. În orice caz, Harry îl ajutase să fugă, călare camera lui. l-au spus că n-or să-i
nă când avea să se întoarcă la lui Harry nu îi surâdea ideea ca pe Buckbeak, Hipogriful lui mai dea atât de mulţi bani de
castel. toţi membrii familiei Weasley să Hagrid. Şi de atunci, Sirius era buzunar, dacă o să continue să
Mai rămăseseră însă două afle că el, Harry, o luase razna fugar. Harry se gândise toată mănânce pe ascuns, aşa că
săptămâni întregi până la reîn- din cauza câtorva clipe de vara la căminul pe care ar fi Dudley 5-a supărat foarte tare şi
ceperea şcolii. Privi din nou durere. Doamna Weasley s-ar putut să-l aibă, dacă nu le-ar fi şi-a azvârlit jocul PlayStation pe
deznădăjduit în jurul său, iar agita mult mai mult decât scăpat Şobo. Îi venise şi mai greu fereastră. Jocul e un fel de
ochii i se opriră pe cele două Hermione, iar Fred şi George, să se întoarcă la rudele lui, ştiind chestie computerizată, cam
felicitări pe care i le trimiseseră fraţii lui Ron, gemenii care aveau că fusese atât de aproape de a stupid de fapt, având în vedere
prietenii săi cei mai buni, la acum şaisprezece ani, ar crede scăpa de ele pentru totdeauna. că nici măcar nu are Mega
sfârşitul lui iulie. Ce-ar fi dacă le- că Harry şi-a pierdut spiritul de Cu toate acestea, Sirius îl ajutase Mutilation, Partea a III-a, care să-i
ar scrie şi le-ar spune că l-a durut aventură. Familia Weasley era pe Harry, chiar dacă nu putea fi mai distragă atenţia de la
cicatricea? preferata lui Harry. Spera să-l cu el. Datorită lui Sirius, Harry mâncare.
Dintr-o dată, auzi în minte vocea invite în curând să stea la ei (Ron putea să-şi ţină acum în camera Eu sunt bine, mai ales din cauză
Hermionei Granger, ascuţită şi spusese ceva despre Cupa lui toate lucrurile de şcoală. că toţi sunt îngroziţi că o să apari
cuprinsă de panică: „Te-a durut Mondială de Vâjthaţ) şi nu i-ar fi Înainte, familia Dursley nu-i şi o să-i transformi în lilieci, dacă
cicatricea? Harry, asta este ceva convenit ca şederea la ei să fie permisese acest lucru. te rog eu!
foarte important... Scrie-i punctată mereu de întrebări Strădaniile rudelor lui Harry de a- Totuşi, azi-dimineaţă s-a
profesorului Dumbledore! Iar eu alarmate despre cicatricea lui. l face cât mai nefericit fuseseră întâmplat ceva straniu. M-a durut
mă duc să caut în Cele mai des Harry îşi apăsă fruntea cu oarecum temperate de frica de iar cicatricea. Data trecută când
întâlnite afecţiuni şi dureri pumnii. Ceea ce îşi dorea de fapt puterile lui. Din această cauză, în s-a întâmplat, a fost pentru că
magice, poate găsesc ceva (şi aproape că îi era ruşine s-o fiecare vară, înainte de vara intrase Cap-de-Mort în castelul
despre dureri de cicatrice, făcute recunoască faţă de el însuşi) era aceea, îi închideau cufărul de Hogwarts. Dar presupun că nu
de un blestem...” să aibă şi el pe cineva - un şcoală în nişa de sub scări. are cum să fie în apropierea mea
Da, acesta ar fi fost sfatul Hermionei: vrăjitor adult - căruia să-i poată Atitudinea lor se schimbase însă acum, nu? Ştii cumva dacă
să se ducă imediat la Director, cere sfatul fără să se simtă prost, de când aflaseră că naşul lui cicatricele făcute de blesteme
iar între timp să consulte o carte! aşa, ca unui părinte, care să ţină Harry era un criminal periculos. dor, chiar dacă au trecut mai
Harry privi pe fereastră cerul la el şi care să aibă experienţă în (Harry uitase înadins să le spună mulţi ani?
întunecat, negru-albăstrui. Se Magia Neagră... că Sirius era nevinovat!) O să-ţi trimit scrisoarea cu
îndoia că acum i-ar putea fi de Şi atunci găsi soluţia. Era atât de Harry primise două scrisori de la Hedwig, când se întoarce. Acum
ajutor vreo carte... Din câte ştia, simplu şi atât de evident, încât Sirius, de când se întorsese în e plecată la vânat. Salută-l pe
el era singura persoană care nu îi venea să creadă că nu se casa de pe Aleea Boschetelor. Buckbeak din partea mea.
supravieţuise unui blestem ca gândise mai înainte: Sirius! Amândouă fuseseră aduse nu de
acela al lui Cap-de-Mort... Ţinând Harry sări din pat, traversă bufniţe (cum se obişnuieşte la Harry
cont de acest fapt, era foarte camera repede şi se aşeză la vrăjitori), ci de păsări tropicale
puţin probabil să găsească birou. Trase o bucată de mari, viu colorate. Hedwig nu îi Da, îşi zise Harry, pare să fie
simptomele sale menţionate în pergament către el, îşi înmuie privise cu ochi buni pe aceşti bine. Nu era cazul să-i mai spună
Cele mai des întâlnite afecţiuni şi pana de uliu în cerneală şi scrise: intruşi fosforescenţi şi acceptase şi de vis, nu vroia să pară foarte
dureri magice. Cât despre dis- „Dragă Sirius...” cu greu să le dea voie să bea din îngrijorat. Împachetă
cuţia cu profesorul Dumbledore, Apoi făcu o pauză, gândindu-se vasul ei de apă, înainte de a face pergamentul şi îl puse pe birou,
Harry habar nu avea unde îşi cum să se exprime mai bine, încă călătoria înapoi. Lui Harry, pe de pregătit pentru când se va
petrecea acesta vacanţele de minunându-se de faptul că nu se altă parte, îi plăcuseră, fiindcă îl întoarce Hedwig. Apoi se ridică,
vară. Se distră puţin în sinea lui, gândise la Sirius de la bun duceau cu gândul la palmieri şi la se întinse şi deschise iar dulapul.
imaginându-şi-l pe Dumbledore, început. Ei, poate că nici nu era nisipul fin şi alb, sperând că, Fără să se uite în oglindă, începu
cu barba lui lungă şi argintie, cu chiar atât de uimitor... Aflase că oriunde ar fi fost (Sirius nu să se îmbrace, pentru a coborî la
robele sale de vrăjitor şi pălăria Sirius era naşul lui numai în urmă pomenea niciodată lucrul acesta, micul dejun.
ascuţită, stând pe o plajă, pe cu două luni. ca nu cumva scrisorile să fie
undeva, şi ungându-se cu cremă Exista o explicaţie foarte simplă interceptate), naşul lui se simţea
împotriva soarelui pe nasul lung pentru absenţa lui Sirius din viaţa bine. Lui Harry îi venea greu să-şi — CAPITOLUL III —
şi coroiat. Totuşi, oriunde s-ar fi de până atunci a lui Harry... imagineze că Dementorii puteau
4
INVITAŢIA legume, pe care Unchiul Vernon minut, Unchiul Vernon se - Uită-te la asta, mormăi el.
le numea „mâncare pentru întorsese în bucătărie, negru de Îi arătă plicul în care venise
Când Harry ajunse în bucătărie, iepuri”. Pentru a-l face pe Dudley supărare. scrisoarea de la doamna
cei trei Dursley erau deja aşezaţi să se simtă mai bine, Mătuşa - TU! îi strigă el lui Harry. În Weasley, iar Harry abia reuşi să
la masă. Chipul mare şi roşu al Petunia insistase ca şi restul sufragerie. ACUM! Uimit şi îşi înăbuşe hohotul de râs. Toată
Unchiului Vernon era ascuns în familiei să urmeze acelaşi regim. întrebându-se ce mai făcuse de suprafaţa plicului era acoperită
spatele ziarului de dimineaţă, iar Prin urmare, îi dădu un sfert de data aceea, Harry se ridică şi îl cu timbre, în afară de doi
Mătuşa Petunia tăia un grepfrut grepfrut şi lui Harry. Observă că urmă pe Unchiul Vernon afară centimetri pătraţi, pe partea din
în sferturi, cu buzele strânse era cu mult mai mic decât al lui din bucătărie, în camera faţă, unde doamna Weasley
peste dinţii ei ca de cal. Dudley. Pentru a-şi binedispune alăturată. Unchiul Vernon închise înghesuise adresa familiei
Dudley era furios şi morocănos, fiul, Mătuşa Petunia încerca să îl ca o vijelie uşa după ei. Dursley, scrisă cu litere
şi părea să ocupe şi mai mult facă pe Dudley să creadă că - Deci, zise el, mergând până la minuscule.
spaţiu decât de obicei. Asta mânca mai mult decât Harry. şemineu şi întorcându-se cu faţa - Deci, a pus destule timbre, zise
spunea ceva, având în vedere că Mătuşa Petunia nu ştia însă ce către Harry, de parcă urma să-l Harry, încercând să lase impresia
de obicei ocupa de unul singur era ascuns prin camera lui Harry. aresteze. Deci... că oricine ar fi putut să facă
cam o jumătate din masa Habar nu avea că nepotul ei nu Harry îşi dorea din tot sufletul să aceeaşi greşeală ca doamna
pătrată. Când Mătuşa Petunia urma deloc regimul ţinut de toţi. spună odată „Deci, ce?”, dar se Weasley.
puse un sfert de grepfrut în Imediat ce îşi dăduse seama că gândi că nervii Unchiului Vernon Ochii Unchiului Vernon scăpărară
farfuria lui Dudley, însoţit de un urma să supravieţuiască peste nu trebuiau puşi la încercare dis- scântei.
drăgăstos „Poftim, Dudlicuţ, vară hrănindu-se doar cu de-dimineaţă, mai ales după ce - Poştaşul a observat, zise el
scumpetea mea”, acesta se uită morcovi, Harry o trimisese pe fuseseră deja zgândăriţi de lipsa printre dinţi. Şi era foarte curios
urât la ea. Viaţa lui luase o Hedwig la prietenii lui, cerându-le de mâncare. Aşa că se mulţumi de unde a venit scrisoarea. De
întorsătură extrem de neplăcută ajutorul, iar ei fuseseră la să afişeze o expresie de aceea a sunat la sonerie. I s-a
de când se întorsese acasă, în înălţime! Hedwig se întorsese de nedumerire politicoasă. părut amuzant.
vacanţa de vară, cu fişa de la Hermione cu o cutie mare, - Tocmai a sosit asta, spuse Harry nu mai zise nimic. Poate că
sfârşit de an. plină cu produse fără zahăr Unchiul Vernon şi flutură în faţa alţii n-ar fi înţeles de ce Unchiul
Unchiul Vernon şi Mătuşa Petunia (părinţii Hermionei erau dentişti). lui Harry o hârtie cu scris mov. O Vernon era atât de supărat din
reuşiseră, ca de obicei, să-i Hagrid îi trimisese o grămadă de scrisoare în legătură cu tine! cauza acelor timbre, dar Harry
găsească scuze pentru notele prăjituri tari ca piatra, făcute de Uimirea lui Harry crescu. Cine trăise prea mult cu rudele lui ca
proaste. Mătuşa Petunia insista el (Harry nu se atinsese de ele, putea să-i fi scris Unchiului să nu ştie cât de obsedate erau
că Dudley era un băiat foarte fiindcă ştia prea bine cum gătea Vernon în legătură cu el? Care de orice incident ieşit din comun.
talentat, dar neînţeles de Hagrid). Doamna Weasley, pe de dintre cunoscuţii lui trimitea Cea mai mare teamă a lor era ca
profesori, în timp ce Unchiul altă parte, trimisese bufniţa scrisori prin poştă? nu cumva să afle cineva că
Vernon susţinea că „oricum, nu familiei, pe Errol, cu o prăjitură Unchiul Vernon se holbă la Harry, aveau vreo legătură (oricât de
vroia ca fiul lui să fie un biet enormă cu fructe şi pateuri de apoi privi scrisoarea şi începu să îndepărtată) cu cei ca doamna
şoarece de bibliotecă”. De toate felurile. Biata Errol, care citească cu voce tare: Weasley.
asemenea, desfiinţaseră şi era bătrână şi slăbită, avusese Unchiul Vernon continua să se
acuzaţiile din fişă că Dudley ar fi nevoie de cinci zile ca să-şi Dragă domnule şi doamnă holbeze la Harry, care încerca să
fost un bătăuş fără pereche: „E revină de pe urma călătoriei! Iar Dursley, păstreze o expresie neutră. Dacă
un băiat neastâmpărat, e de ziua lui (pe care familia nu făcea sau nu spunea ceva
adevărat, însă n-ar putea să-i Dursley o ignorase complet), Nu am avut plăcerea să facem stupid, îl aştepta ceva
facă rău nici unei muşte!” Harry primise patru torturi cunoştinţă, însă sunt sigură că extraordinar. Aşteptă să zică
spusese Mătuşa Petunia printre superbe, de la Ron, Hermione, Harry v-a povestit multe despre Unchiul Vernon ceva, dar acesta
lacrimi. Hagrid şi Sirius. Harry încă mai fiul meu Ron. continuă să îl privească insistent.
La sfârşitul raportului erau însă avea două dintre ele. Şi astfel, După cum cred că v-a spus şi Harry hotărî să pună capăt
câteva observaţii concepute cu visând la micul dejun care îl Harry, finala Cupei Mondiale la tăcerii.
mare atenţie de către asistenta aştepta sus, începu să-şi Vâjthaţ are loc miercurea - Atunci, pot să merg? întrebă el.
şcolii, pe care nici măcar Unchiul mănânce sfertul de grepfrut, fără viitoare, noaptea, iar soţul meu, Chipul mare şi stacojiu al
Vernon sau Mătuşa Petunia nu le să se plângă. Arthur, tocmai a reuşit să facă Unchiului Vernon fu brăzdat de
putuseră desfiinţa. Cu oricâtă Unchiul Vernon puse deoparte rost de nişte bilete foarte bune, un mic spasm muscular. Mustaţa
convingere spunea Mătuşa ziarul şi pufni dezaprobator, datorită legăturilor sale cu i se zbârli. Harry ştia ce se
Petunia că Dudley avea oasele privind la propriul său sfert de „Departamentul de jocuri şi petrece în spatele mustăţii: o
mari şi că greutatea lui era în cea grepfrut. sporturi magice”. luptă aprigă între două dintre
mai mare parte grăsime de copil, - Asta e tot? o întrebă el Sper din tot sufletul că ne veţi cele mai importante instincte ale
că era un băiat în creştere, care morocănos pe Mătuşa Petunia. permite să-l luăm cu noi pe Harry Unchiului Vernon. Dacă i-ar fi dat
avea nevoie să fie hrănit Mătuşa Petunia îi aruncă o privire la meci, având în vedere că este voie să plece, l-ar fi făcut fericit
corespunzător, cert era că în severă şi făcu un semn către o ocazie unică: Marea Britanie nu pe Harry, ceea ce Unchiul Vernon
garderoba cu uniforme a şcolii nu Dudley, care îşi terminase deja a găzduit campionatul de treizeci încercase să evite de
mai existau pantaloni scurţi pe sfertul de grepfrut şi acum se de ani, iar biletele sunt foarte treisprezece ani. Pe de altă
măsura lui Dudley. uita la cel al lui Harry, cu o greu de găsit. Am fi desigur parte, permiţându-i lui Harry să
Asistenta şcolii văzuse ceea ce expresie de poftă şi mâhnire în încântaţi dacă Harry ar rămâne se ducă la familia Weasley
ochii Mătuşii Petunia - atât de ochii lui mici ca de porc. la noi tot restul vacanţei de vară. pentru tot restul vacanţei, ar fi
ageri de obicei, când era vorba Unchiul Vernon scoase un oftat Îl urcăm noi în trenul către scăpat de el cu două săptămâni
despre observarea urmelor de pe adânc, care îi zburli mustaţa Hogwarts! mai devreme decât spera, lucru
pereţii ei imaculaţi sau când îşi mare şi stufoasă şi îşi ridică Ar fi foarte bine dacă Harry ne-ar demn de luat în considerare,
urmărea vecinii - pur şi simplu linguriţa. trimite răspunsul dumneavoastră fiindcă Unchiul Vernon ura, pur şi
refuzau să vadă: că, departe de a Se auzi soneria. Unchiul Vernon cât mai repede posibil, în modul simplu, să-l ştie pe Harry în casă.
avea nevoie de hrană se ridică greoi de pe scaun şi normal, pentru că poştaşul de Pentru a câştiga timp de gândire,
suplimentară, Dudley atinsese porni de-a lungul coridorului. într- aici nu ne-a adus niciodată privi iar scrisoarea doamnei Weasley.
mărimea şi greutatea unei o secundă, în timp ce mama sa scrisori şi sunt convinsă că nici - Cine este femeia asta? spuse el,
balene ucigaşe tinere. era ocupată cu ceainicul, Dudley măcar nu ştie unde este casa uitându-se cu dispreţ la
Aşa că - după multe momente de fură restul de grepfrut al noastră. semnătură.
furie oarbă, după certuri care Unchiului Vernon. Cu speranţa că îl vom revedea - Ai văzut-o, zise Harry. E mama
zdruncinau podeaua din camera Harry auzi voci la uşă şi pe cineva pe Harry cât de curând, prietenului meu, Ron, îl aştepta
lui Harry şi după multe lacrimi râzând, apoi pe Unchiul Vernon să coboare din expresul de Hog...
vărsate de Mătuşa Petunia - noul răspunzând tăios. Pe urmă uşa A dumneavoastră, şcolii, la sfârşitul anului trecut.
regim alimentar începuse. Foaia de la intrare se închise si dinspre Molly Weasley Fusese gata să spună „Expresul
cu dieta prescrisă de asistenta hol se auzi zgomotul făcut de P.S. Sper că am pus destule de Hogwarts”, ceea ce ar fi fost
şcolii „Smeltings” fusese lipită pe ruperea unei hârtii. timbre. modalitatea perfectă să-l scoată
frigiderul care fusese golit de Mătuşa Petunia puse ceainicul pe din minţi pe Unchiul Vernon.
toate alimentele preferate de masă şi se uită intrigată în jur, Unchiul Vernon termină de citit, Nimeni nu pronunţa numele şcolii
Dudley - băuturi acidulate şi întrebându-se unde se dusese după care băgă mâna în lui Harry în casa Dursley.
prăjituri, batoane de ciocolată şi Unchiul Vernon. Nu aşteptă mult buzunarul de la piept şi mai Pe chipul lătăreţ al Unchiului
burgeri - şi umplut cu fructe şi până să afle. Cam după un scoase ceva. Vernon apăru o încruntare, de
5
parcă încerca să-şi amintească pe porţiuni întregi culoarea tâmpla furios, uitându-se în sus bufniţe, în timp ce aceasta nu
un lucru foarte neplăcut. prunei, faţa lui arătând acum ca pentru a descoperi ce îl lovise şi stătea locului o clipă, de fericire.
- Genul de femeie bondoacă? o îngheţată de afine prost văzu o bufniţă atât de mică, încât După ce îi prinse biletul de picior,
mormăi el într-un târziu. Cu o omogenizată. încăpea în palmă. Aceasta zbura bufniţa ţâşni iarăşi pe fereastră şi
grămadă de copii cu părul roşu? - Îi.. îi... scrii? zise Unchiul agitată prin cameră, ca un dispăru în văzduh.
Harry se încruntă. I se părea Vernon, încercând să pară calm, artificiu scăpat de sub control. Harry se întoarse la Hedwig.
deplasat ca Unchiul Vernon să însă Harry văzuse cum îi Abia atunci, Harry observă că îi - Ce zici de o călătorie lungă,
facă pe cineva „bondoc”, când îngheţaseră de frică pupilele lăsase o scrisoare la picioare. Hedwig? o întrebă el.
propriul său fiu, Dudley, reuşise ochilor săi mici. Harry se aplecă. Recunoscu Hedwig huhui cu multă
să facă ceea ce promitea de la - Păi, da, de ce nu? zise Harry cu scrisul lui Ron şi deschise plicul. demnitate.
trei ani, adică să fie mai mare în un glas obişnuit. A trecut ceva Înăuntru era un bilet scris în - Poţi să-i duci asta lui Sirius din
lăţime decât în înălţime. vreme de când nu a mai auzit grabă. partea mea? spuse el, luând în
Unchiul Vernon citi iar scrisoarea. nimic despre mine şi să nu mână scrisoarea. Stai puţin... Mai
- Vâjthaţ, mormăi el în barbă. Ce cumva să creadă că e ceva în Harry, am ceva de adăugat...
prostie mai e şi asta? neregulă...
Harry se simţi iar lezat. Rămase locului numai pentru a TATA A LUAT BILETELE! Irlanda Dacă vrei să iei legătura cu mine,
- Este un sport, spuse el scurt. se bucura de efectul acestor contra Bulgariei, miercuri seara. voi fi la prietenul meu, Ron
Jucat pe mături şi... cuvinte. Aproape că putea să Mama le scrie Încuiaţilor tăi, ca Weasley, pe tot restul verii. Tatăl
- Bine, bine! aproape că strigă vadă cum se învârteau rotiţele să le ceară permisiunea să vii. S- lui ne-a luat bilete la Cupa
Unchiul Vernon. din capul Unchiului Vernon, pe ar putea să fi primit deja Mondială de Vâjthaţ!
Harry observă cu multă sub părul negru, des şi cu o scrisoarea, nu ştiu cât de rapidă
satisfacţie că unchiul său intrase cărare impecabilă. Dacă încerca e poşta Încuiaţilor. M-am gândit Odată terminată, Harry legă
în panică. Se părea că nervii lui să-l oprească pe Harry să-i scrie totuşi să-ţi trimit şi biletul ăsta scrisoarea de piciorul lui Hedwig,
nu rezistau la cuvântul „mături”, lui Sirius, acesta ar putea crede prin Pig. care stătu surprinzător de
şi asta în sufrageria sa! Se că Harry era nedreptăţit. Dacă nemişcată, de parcă ar fi vrut să
refugie iar în contemplarea nu îi dădea voie să se ducă la Harry citi din nou cuvântul „Pig” demonstreze cum ar trebui să se
scrisorii. Harry citi pe buzele lui Cupa Mondială de Vâjthaţ, şi apoi se uită la bufniţa micuţă, poarte o bufniţă-poştaş
cuvintele „dacă Harry ne-ar băiatul i s-ar putea plânge lui care acum se rotea în jurul adevărată.
trimite răspunsul dumneavoastră Sirius, care ar şti imediat că lămpii. Nu văzuse niciodată ceva - Mă găseşti la Ron când te
cât mai repede posibil, în modul Harry era oropsit. Unchiului care să semene mai puţin cu un întorci, bine? îi mai spuse Harry.
normal”. Se încruntă. Vernon nu-i mai rămânea decât porc! Poate că nu descifrase ca Ea îi muşcă degetul uşor şi
- Cum adică, „în modul normal”? un singur lucru de făcut. Harry lumea scrisul lui Ron. Se întoarse drăgăstos, apoi, cu un zgomot
răcni el. aproape că vedea cum decizia i la scrisoare. molcom, îşi întinse aripile
- Normal pentru noi, zise Harry. se înfiripă în minte, de parcă faţa enorme şi zbură pe fereastra
Şi, înainte ca Unchiul Vernon să lătăreaţă şi mustăcioasă a Venim să te luăm, indiferent deschisă.
mai poată zice ceva, adăugă: Unchiului Vernon devenise dacă sunt sau nu de acord rudele Harry o privi cum zboară şi apoi
- Ştiţi doar, poşta via bufniţe! transparentă. Harry se strădui să tale, nu poţi să ratezi Cupa se târî sub pat, dădu la o parte
Asta este modul normal pentru nu schiţeze nici un zâmbet şi să- Mondială, dar Mama şi tata au zis scândura şi scoase o bucată
vrăjitori... şi păstreze o expresie cât mai că mai întâi ar fi bine să pretindă mare de tort. O mâncă acolo pe
Unchiul Vernon păru atât de neutră. Şi în acel moment... că ar avea nevoie de podea, savurând fericirea de care
ofensat, de parcă Harry ar fi spus - Atunci, aşa rămâne. Poţi să te permisiunea lor. Dacă te lasă, era cuprins. El se desfăta cu tort,
un cuvânt obscen. Tremurând de duci la... chestia aia... Cupa trimite răspunsul cu Pig cât mai în timp ce Dudley nu mâncase
furie, aruncă o privire nervoasă Mondială de nu ştiu ce... Să le repede şi venim duminică la cinci decât grepfrut; era o zi însorită
către fereastră, de parcă s-ar fi scrii ălora... familiei Weasley... să fix să te luăm. Dacă nu te lasă, de vară, mâine avea să
aşteptat să vadă nişte vecini cu vină să te ia. Eu nu am timp să te trimite-l pe Pig înapoi cât mai părăsească Aleea Boschetelor,
urechile lipite de geam. duc cine ştie pe unde, prin ce repede şi oricum venim să te cicatricea nu îl mai durea şi se
- De câte ori trebuie să-ţi spun să colţ de ţară! Şi poţi să petreci luăm duminică la cinci fix! ducea să vadă Cupa Mondială de
nu-ţi mai declari anormalitatea restul verii acolo. Şi poţi să-i Hermione vine astăzi după- Vâjthaţ! Ce îşi mai putea dori?
sub acoperişul meu? şuieră el, spui... ăăă... naşului tău... că te amiază. Percy a început serviciul Era greu, în acel moment, să fie
chipul fiindu-i acum de culoarea duci... la „Departamentul de relaţii îngrijorat de ceva... Nici chiar de
prunei coapte. Stai acolo, - Bine, zise Harry vesel. magice internaţionale”. Aşa că Cap-de-Mort!
îmbrăcat cu hainele cumpărate Se întoarse şi se îndreptă către nu pomeni nimic despre relaţii
de mine şi de Petunia... uşa de la sufragerie, luptându-se externe, dacă vrei să eviţi
- Da, după ce nu le mai poartă să nu sară în sus de bucurie. Se discuţiile plictisitoare şi
Dudley, spuse Harry rece. ducea la familia Weasley, se interminabile! — CAPITOLUL IV —
Într-adevăr, purta o bluză atât de ducea să vadă Cupa Mondială de Ne vedem curând,
mare pentru el, încât fusese Vâjthaţ! Ron ÎNAPOI ÎN VIZUINĂ
nevoit să-i răsucească mânecile Pe hol, aproape că se izbi de
de cinci ori, pentru a putea să-şi Dudley, care se furişase până la - Linişteşte-te! spuse Harry, în Până la ora douăsprezece fix, în
folosească mâinile, şi tot îi atârna uşă, sperând să audă cum era timp ce mica bufniţă zbura foarte ziua următoare, cufărul lui Harry
până sub genunchii blugilor în refuzat Harry. Fu cât se poate de aproape de Harry, huhuind era plin cu cele mai îndrăgite
care ar mai fi încăput unul ca el. nemulţumit să vadă rânjetul larg fericită, de mândrie, presupuse lucruri ale sale: pelerina care îl
- Nu accept să-mi vorbeşti aşa! de pe chipul lui Harry. Harry, că adusese scrisoarea la făcea invizibil, pe care o
spuse Unchiul Vernon, tremurând - A fost un mic dejun... excelent, nu-i adresa corectă. Vino aici, trebuie moştenise de la tatăl său, mătura
de mânie. aşa? zise Harry. Eu sunt sătul, tu să-mi duci răspunsul înapoi! pe care o primise de la Sirius,
Dar Harry nu avea de gând să nu? Bufniţa se aşeză pe cuşca lui harta vrăjită a castelului
suporte. Trecuseră vremurile Încântat de expresia uimită de pe Hedwig. Hedwig o privi cu Hogwarts, pe care o primise anul
când fusese nevoit să accepte faţa lui Dudley, Harry urcă răceală, de parcă ar fi avertizat-o trecut de la Fred şi George
fiecare regulă stupidă impusă de scările, sărind câte trei trepte să nu cumva să se apropie mai Weasley. Îşi golise spaţiul secret
Dudley. Nu urma regimul lui şi nu deodată şi intră în camera lui mult. de sub podeaua de sub pat,
avea de gând să îl lase pe dintr-un singur salt. Harry luă din nou pana de uliu şi căutase prin toate ungherele
Unchiul Vernon să îi interzică să Imediat, observă că se întorsese o bucată de pergament, pe care camerei cărţi de vrăji sau pene
se ducă la Cupa Mondială de Hedwig. Stătea în cuşca ei, scrise: de scris uitate şi dăduse jos de
Vâjthaţ. privindu-l pe Harry cu ochii pe perete calendarul pe care
Harry trase adânc aer în piept şi enormi, de culoarea Ron, ţinea socoteala zilelor care îi mai
apoi spuse: chihlimbarului, şi clănţănind din rămăseseră până la întâi
- Bine, deci nu pot să mă duc la cioc într-un fel care însemna că o Totul e în regulă, Încuiaţii îmi dau septembrie, când urma să se în-
Cupa Mondială. Atunci pot să deranja ceva. Sursa nemulţumirii voie să vin. Ne vedem mâine la toarcă la Hogwarts.
plec, da? Trebuie să termin o sale apăru aproape instantaneu. cinci. Abia aştept! Atmosfera din casa de pe Aleea
scrisoare către Sirius. Ştii, naşul - AU! zise Harry. Harry Boschetelor, numărul 4, era
meu... Ceea ce părea a fi o minge de foarte încordată. Sosirea
O făcuse! Spusese cuvintele tenis mică, gri şi plină de pene Împături biletul până deveni iminentă a unor vrăjitori la ei
magice. Acum privea cum din tocmai nimerise una dintre foarte mic şi, cu mare dificultate, acasă îi făcuse pe membrii
obrajii Unchiului Vernon pierea tâmplele lui Harry. Harry îşi masă reuşi să-l lege de piciorul micuţei familiei Dursley irascibili şi neli-
6
niştiţi. Unchiul Vernon păruse scumpe erau maşinile lor. Însă Se auziră câteva voci din spatele Vernon cu mâna întinsă, însă
chiar speriat când Harry îi Harry se îndoia că Unchiul şemineului blocat. Unchiul Vernon se dădu înapoi
adusese la cunoştinţă că familia Vernon l-ar fi plăcut pe domnul - Au! Fred, nu! Du-te înapoi, ceva câţiva paşi, cu Mătuşa Petunia
Weasley venea să-l ia la cinci fix, Weasley chiar dacă ar fi condus nu e în regulă... Spune-i lui ascunzându-se după el.
în ziua următoare. un Ferrari. George să nu... Au! George, nu, Unchiul Vernon rămăsese fără
- Sper că le-ai spus ălora să se Harry petrecu cea mai mare nu mai e loc, du-te înapoi repede grai. Cel mai bun costum al său
îmbrace cum trebuie, se răţoi el parte a după-amiezei în camera şi spune-i lui Ron... era plin de un praf albicios, care
deodată. Am văzut eu ce vă sa. Nu o mai putea suporta pe - Tată, poate ne aude Harry şi ne se aşternuse şi pe părul şi
puneţi pe voi. Sper ca măcar să Mătuşa Petunia, care se uita deschide drumul... mustaţa lui şi îl făcea să arate de
aibă decenţa să se îmbrace afară printre draperii, din cinci în Se auziră bătăi în peretele din parcă tocmai ar fi îmbătrânit cu
normal. cinci secunde, de parcă s-ar fi spatele focului fals. treizeci de ani.
Harry avu un presentiment neplăcut. anunţat că scăpase pe străzi un - Harry? Harry, ne auzi? - Hm... da... Îmi cer scuze pentru
Rareori îi văzuse pe domnul sau rinocer de la Grădina Zoologică. Soţii Dursley îl priviră pe Harry ca asta, zise domnul Weasley,
pe doamna Weasley purtând În sfârşit, la cinci fără un sfert, nişte lupi întărâtaţi. retrăgându-şi mâna şi uitându-se
ceva considerat „normal” de Harry coborî în sufragerie. - Ce este asta? răcni Unchiul peste umăr la şemineul demolat.
către familia Dursley. Copiii lor s- Mătuşa Petunia umfla pernele cu Vernon. Ce se întâmplă? Este numai vina mea, pur şi
ar fi putut să poarte haine de-ale un zel fanatic. Unchiul Vernon se - Au... Au încercat să vină cu simplu nu m-am gândit că nu
Încuiaţilor în timpul vacanţelor, prefăcea că citeşte ziarul, însă pudră Zvrr, zise Harry, vom putea ieşi pe partea asta. V-
însă domnul şi doamna Weasley ochii săi mici nu se mişcau pe stăpânindu-şi cu greu dorinţa am conectat şemineul la Reţeaua
se îmbrăcau de obicei cu robe rânduri şi Harry era convins că nebună de a izbucni în râs. Pot Zvrr doar pentru după-amiaza
lungi, în diferite stadii de uzură. de fapt asculta cu urechile călători şi prin foc... dar aţi blocat asta, ştiţi, ca să-l luăm pe Harry.
Lui Harry îi păsa prea puţin de ce ciulite, aşteptând să audă o şemineul şi... Staţi puţin! Şemineele Încuiaţilor nu ar trebui
ar zice vecinii, însă era neliniştit maşină care se apropia. Dudley Se apropie de şemineu şi strigă să fie conectate la reţeaua
la gândul că membrii familiei stătea ghemuit într-un fotoliu, cu prin perete. noastră, strict vorbind, însă am o
Dursley ar putea fi extrem de mâinile grăsane încleştate sub - Domnule Weasley? Mă auziţi? cunoştinţă la Transportul Zvrr şi
nepoliticoşi cu familia Weasley, fund. Harry nu mai putu suporta Bătăile se opriră. Cineva din am aranjat totul. Însă îl pot
dacă ar apărea aşa cum îşi tensiunea. Ieşi din cameră şi se şemineu făcu: „Ssst!” repara imediat, nu vă faceţi griji.
închipuia Unchiul Vernon că duse să se aşeze pe scările din - Domnule Weasley, sunt Harry... O să fac mai întâi un foc ca să-i
arată vrăjitorii în carne şi oase. hol, cu ochii aţintiţi pe ceas. Şemineul e blocat. Nu puteţi să trimit înapoi pe băieţi şi apoi vă
Unchiul Vernon îşi pusese cel mai Inima îi bătea să-i spargă pieptul veniţi pe aici... repar şemineul, înainte să dispar.
bun costum. S-ar fi putut crede de emoţie şi nerăbdare. - Fir-ar să fie! se auzi vocea Harry era convins că soţii Dursley
că era un gest de ospitalitate, Însă ora cinci trecu precum domnului Weasley. Ce le-a venit nu înţeleseseră o boabă. Încă se
dar Harry ştia prea bine că venise. Unchiul Vernon începuse să blocheze şemineul? holbau la domnul Weasley,
Unchiul Vernon vroia să pară să transpire în costumul său. - Au un foc... electric, le explică înmărmuriţi. Mătuşa Petunia se
impozant şi să-i intimideze. Deschise uşa din faţă, cercetă Harry. ridică şi se ascunse în spatele
Dudley, pe de altă parte, era strada şi apoi îşi retrase capul - Da? Serios? se auzi domnul Unchiului Vernon.
străveziu. Şi nu din cauza curei rapid. Weasley, brusc entuziasmat. - Bună, Harry! zise domnul
de slăbire, ci de frică. În urma - Au întârziat! se răsti el la Harry. Eclectic, zici? La priză? Weasley vesel. Ţi-ai pregătit
ultimei întâlniri cu un vrăjitor - Ştiu, zise Harry. Poate că... sunt Dumnezeule, trebuie să văd cufărul?
adult, Dudley se alesese cu o prinşi în trafic... sau ceva de asta... Să ne gândim... Au, Ron, - E sus, îi zise Harry, întorcându-i
codiţă de porc care îi sfredelea genul ăsta. ai dat peste mine! zâmbetul.
pantalonii, iar Mătuşa Petunia şi Cinci şi zece... Apoi cinci şi un Vocea lui Ron se alătură celorlalte. - Îl luăm noi, zise Fred imediat.
Unchiul Vernon fuseseră nevoiţi sfert... Harry începea să fie şi el - Ce facem aici? S-a întâmplat ceva? Făcându-i cu ochiul lui Harry,
să plătească operaţia de îngrijorat. La cinci şi jumătate, îi - O, nu, Ron, se auzi vocea lui Fred şi George ieşiră din cameră.
îndepărtare a acesteia la o cli- auzi pe Unchiul Vernon şi pe Fred, plină de sarcasm. Nu, am Ştiau unde era camera lui Harry,
nică particulară din Londra. Prin Mătuşa Petunia schimbând replici ajuns exact unde vroiam! de când îl salvaseră la un
urmare, nu era chiar atât de scurte în sufragerie. - Da, ne distrăm de minune, zise moment dat din ghearele
surprinzător că Dudley îşi tot - Nici un pic de respect! George, a cărui voce abia se Unchiului Vernon, în puterea
trecea mâna peste fund şi se - Dacă aveam altceva de făcut? auzea, de parcă era strivit de nopţii. Harry era convins că Fred
plimba prin camere, mergând în - Poate cred că îi invităm la cină, perete. şi George mureau de curiozitate
diagonală, parcă pentru a nu dacă întârzie... - Băieţi, băieţi... zise domnul să-l vadă pe Dudley, auziseră
oferi aceeaşi ţintă duşmanului. - Ei bine, pot să-şi pună pofta-n Weasley încet. Încerc să mă atâtea despre el de la Harry.
Prânzul fu o masă aproape cui, zise Unchiul Vernon şi Harry gândesc ce trebuie să fac... A - Bine, zise domnul Weasley,
mormântală. Dudley nu protestă îl auzi cum se ridică şi începe să da... sigur... singura posibilitate... dând din mâini, în timp ce se
în nici un fel în legătură cu se plimbe prin sufragerie. Or să-l Dă-te la o parte, Harry! străduia să înlăture penibila
mâncarea (brânză de vaci şi ia pe băiat şi or să plece, n-or să Harry se trase lângă canapea. tăcere. Ce... Ce casă drăguţă
ţelină rasă). Mătuşa Petunia nu mai rămână la masă! Asta dacă Unchiul Vernon se apropie însă. aveţi!
mâncă absolut nimic. Ţinea mai vin. Probabil că au greşit - Staţi puţin! răcni el către Având în vedere că sufrageria
mâinile încrucişate şi gura ziua. Cei ca ei nu pun mare preţ şemineu. Ce aveţi de gând să... altădată imaculată era acum
pungă, părând să-şi mestece pe punctualitate. Sau au o BANG! acoperită de praf şi de bucăţi de
limba, pentru a ţine în frâu maşină amărâtă care s-a stri... Rezistenţele electrice ţâşniră cărămidă, această remarcă nu le
cuvintele grele, pe care tare ar fi AAAAAAAAAAAH! spre capătul celălalt al camerei, făcu deloc plăcere soţilor
dorit să i le arunce lui Harry în Harry tresări. Din partea cealaltă în timp ce şemineul blocat era Dursley. Chipul Unchiului Vernon
faţă. a sufrageriei se auziră ţipetele împins înainte, propulsându-i se învineţi iarăşi, iar Mătuşa
- Şi zici că vin cu maşina? Sigur? îngrozite ale celor trei Dursley. În afară pe domnul Weasley, Fred, Petunia rămase cu ochii holbaţi,
răcni Unchiul Vernon peste masă. clipa următoare, Dudley veni George şi Ron într-un nor de praf mestecându-şi iar limba. Dar
- Hm, făcu Harry. fuga în hol, înnebunit de frică. şi bucăţele de moloz. Mătuşa păreau prea speriaţi pentru a mai
Nu se gândise la asta. Cum - Ce s-a întâmplat? îl întrebă Petunia ţipă şi căzu peste spune ceva.
intenţiona familia Weasley să îl ia Harry. Spune odată! măsuţa de cafea. Unchiul Vernon Domnul Weasley se uită în jur.
cu ei? Nu mai aveau maşină. Însă Dudley nu părea să fie în o prinse înainte să atingă Adora orice avea legătură cu
Vechiul Ford pe care îl avuseseră stare să vorbească. Cu mâinile podeaua şi se holbă, mut de Încuiaţii. Harry îşi dădu seama că
odată hoinărea în prezent prin încă încleştate de fund, fugi cât uimire, la o parte a familiei de-abia aştepta să se ducă să
Pădurea Interzisă de la Hogwarts. de repede putu în bucătărie. Weasley. Toţi aveau părul roşu examineze televizorul şi
Însă anul trecut domnul Weasley Harry se grăbi să se ducă în ca focul, inclusiv Fred şi George, videocasetofonul.
împrumutase o maşină a sufragerie. care erau identici până la ultimul - Merg cu eclecticitate, nu? spuse
Ministerului Magiei. Probabil că şi Din spatele şemineului baricadat, pistrui. el pe un ton atotştiutor. A, da,
în ziua aceea avea să facă la de după cărbunii falşi, se auzeau - Acum e mai bine, spuse domnul uite priza. Eu colecţionez prize, îi
fel... nişte zgomote şi râcâieli Weasley, scuturându-şi de praf spuse el Unchiului Vernon. Şi
- Cred că da, zise Harry. puternice. roba lungă şi verde şi aranjându- baterii. Am o colecţie
Unchiul Vernon pufni în barbă. În - Ce este? sări Mătuşa Petunia, şi ochelarii. Ah, dumneavoastră impresionantă de baterii. Soţia
mod normal, ar fi întrebat ce care se lipise de perete şi se trebuie să fiţi unchiul şi mătuşa mea crede că sunt nebun, dar ce
maşină avea domnul Weasley. Îi holba îngrozită către foc. Ce se lui Harry! să fac dacă-mi plac...
plăcea să-i judece pe ceilalţi întâmplă, Vernon? Înalt, slab şi cu un început de Era evident că şi Unchiul Vernon
bărbaţi după cât de mari şi Se lămuriră în câteva secunde. chelie, se apropie de Unchiul era de aceeaşi părere cu doamna
7
Weasley. Se mută puţin spre în toate direcţiile. Bomboane încercând să o dea la o parte. curios, întinzându-i lui Harry o
dreapta, acoperind-o în întregime mari şi mici, în ambalaje Unchiul Vernon zbiera şi îşi agita mână pentru a-l ajuta să se
pe Mătuşa Petunia, de parcă ar fi multicolore. mâinile, iar domnul Weasley ridice.
crezut că domnul Weasley ar Fred se aplecă, le strânse şi apoi trebui să ridice mult glasul - Da, zise Harry, ridicându-se. Ce
putea să-i atace în orice le făcu vesel cu mâna celor trei pentru a se face auzit. era?
moment. Dursley, după care păşi direct în - Nu vă faceţi griji, o să-l ajut eu! - Bomboană „Limbă-de-o-tonă”,
Dudley apăru subit în cameră. foc, zicând clar „VIZUINA!”. strigă el, apropiindu-se de zise Fred vesel. George şi cu
Harry auzi zgomotul făcut de Mătuşa Petunia scoase un mic Dudley cu bagheta ridicată, însă mine le-am inventat! De la
cufărul său tras pe scări de Fred ţipăt speriat. Se auzi un sunet ca Mătuşa Petunia ţipă şi mai tare şi începutul verii tot căutăm pe
şi de George şi ştia că sunetele un fâlfâit de aripi şi Fred dispăru. se aruncă asupra lui Dudley, cineva pe care să le testăm...
acelea îl scoseseră pe Dudley din - Bine, acum George, zise apărându-l de domnul Weasley. Toţi cei din mica bucătărie
bucătărie. Dudley se lipi de domnul Weasley. Ia şi cufărul! - Nu, zău! zise domnul Weasley izbucniră în râs. Harry privi în jur
perete, privindu-l pe domnul Harry îl ajută pe George să ducă disperat. Este ceva simplu... şi observă că Ron şi George
Weasley îngrozit şi încercă să se spre foc cufărul şi să-l ridice în bomboană... Fiul meu, Fred, e stăteau la masa de lemn, alături
ascundă în spatele părinţilor lui. picioare, ca să-l poată apuca mai tare glumeţ... Dar e nevoie doar de alte două persoane cu părul
Din nefericire, Unchiul Vernon, bine. Apoi, cu un al doilea fâlfâit, de o Vrajă de Îngurgitare... Cel roşu, pe care Harry nu le mai
destul de solid pentru a-i fi George strigă „VIZUINA!” şi puţin aşa cred... Vă rog, pot să-i văzuse până atunci. Totuşi, ştiu
pavăză Mătuşii Petunia, care era dispăru şi el. fac limba să i se retragă în imediat cine ar fi trebuit să fie:
ciolănoasă şi slabă, nu era nici pe - Ron, tu urmezi, zise domnul gură... Bill şi Charlie, cei mai mari dintre
departe destul de lat pentru a-l Weasley. Dar, departe de a fi liniştiţi, fraţii Weasley.
ascunde pe Dudley. - Pe curând, zise Ron către membrii familiei Dursley intrară - Ce mai faci, Harry? zise cel mai
- Ah, şi el este vărul tău, nu-i aşa, familia Dursley. şi mai mult în panică. Mătuşa apropiat dintre cei doi,
Harry? întrebă domnul Weasley, Îi zâmbi larg lui Harry, apoi păşi Petunia plângea disperată, zâmbindu-i şi întinzându-i o
făcând o altă încercare în foc, strigă şi el „VIZUINA!” şi trăgând de limba lui Dudley, de mână mare, pe care Harry o
îndrăzneaţă de a conversa. dispăru. parcă era hotărâtă să i-o smulgă, strânse, simţind bătături sub
- Da, zise Harry, el e Dudley. Acum nu mai rămăseseră decât Dudley părea să se sufoce din degete.
Harry şi Ron schimbară nişte Harry şi domnul Weasley. cauza limbii şi a mamei sale, iar Acesta trebuia să fie Charlie,
priviri rapide, apoi îşi mutară - Păi... La revedere, le spuse Unchiul Vernon, care îşi pierduse care lucra cu vampiri şi dragoni
privirile în altă parte, făcând cu Harry rudelor lui. controlul de tot, înşfăcă un în România. Charlie avea
greu faţă tentaţiei de a izbucni în Aceştia nu răspunseră nimic. bibelou şi îl azvârli cu putere constituţia celor doi gemeni, mai
râs. Dudley nu îşi dezlipea Harry se duse către foc, dar chiar către domnul Weasley, care se scund şi mai lat în umeri decât
mâinile de fund, de parcă i-ar fi când ajunse la marginea feri la timp, bibeloul spărgându- Percy şi Ron, care erau amândoi
fost frică să nu îi cadă. Domnul şemineului, domnul Weasley îl se în resturile şemineului. înalţi şi slabi. Avea o faţă lată,
Weasley, pe de altă parte, părea opri. Se uită uimit la familia - Nu, zău aşa, nu vă temeţi! zise binevoitoare, care era atât de
cu adevărat îngrijorat de Dursley. domnul Weasley, fluturându-şi pistruiată, încât aproape că
comportamentul straniu al lui - Harry v-a zis la revedere, spuse supărat bagheta. Încerc să vă părea bronzat. Braţele îi erau
Dudley. Într-adevăr, din tonul el. Nu l-aţi auzit? ajut! musculoase şi pe unul dintre ele
vocii sale când vorbi mai pe - Nu contează, îi spuse Harry Zbierând ca un hipopotam rănit, se vedea o arsură mare, cu
urmă, Harry fu convins că încet domnului Weasley. Sincer, Unchiul Vernon luă în mână un pielea foarte întinsă.
domnul Weasley credea că nu îmi mai pasă. alt bibelou. Bill se ridică zâmbind şi dădu şi
Dudley era la fel de nebun Domnul Weasley nu îşi luă mâna - Harry, du-te! Du-te! îi strigă el mâna cu Harry. Bill era o
precum îl credea familia Dursley de pe umărul lui Harry. domnul Weasley, cu bagheta surpriză. Harry ştia că lucra la
pe el, cu singura diferenţă că - Nu o să vă mai vedeţi nepotul îndreptată către Unchiul Vernon. banca vrăjitorilor, la „Gringotts”,
domnul Weasley simţea mai până vara viitoare, îi spuse el Mă descurc eu! că fusese şef de promoţie la
degrabă compasiune pentru Unchiului Vernon, uşor indignat. Harry nu vroia să piardă Hogwarts şi din cauza asta şi-l
Dudley, în loc de frică. Sunt sigur că vreţi să vă luaţi la distracţia, însă al doilea bibelou imaginase întotdeauna ca pe un
- Ai avut o vacanţă plăcută, revedere, nu-i aşa? aruncat de Unchiul Vernon Percy mai mare, complet
Dudley? îl întrebă el cu blândeţe. Chipul Unchiului Vernon era roşu aproape că îi atinse urechea împotriva încălcării regulilor
Dudley începu să scâncească. de mânie. Ideea ca omul care stângă, aşa că hotărî că era cel (exagerat chiar!) şi dornic să dea
Harry văzu cum mâinile i se tocmai îi distrusese jumătate din mai bine să îl lase pe domnul ordine celorlalţi. Însă Bill era
strâng şi mai tare în jurul sufragerie să-i mai dea şi lecţii Weasley să rezolve totul. Păşi în super! Înalt, cu părul lung prins
fundului său enorm. de bună purtare părea să-i foc şi uitându-se peste umăr într-o coadă la spate şi purtând
Fred şi George se întoarseră în producă o infinită suferinţă. Dar spuse şi el: „VIZUINA!” Ultima un cercel cu un fel de colţ atâr-
cameră, cărând cufărul lui Harry. domnul Weasley avea încă imagine pe care o surprinse cu nat de el. Hainele lui erau foarte
Aruncară o privire în jur şi îl bagheta în mână, iar ochii coada ochiului fu felul în care potrivite pentru un concert rock,
zăriră pe Dudley. Pe feţele lor Unchiului Vernon căzură imediat domnul Weasley pară cu bagheta în afară de bocancii care, aşa
apărură rânjete răutăcioase, pe ea, după care spuse cât se un al treilea bibelou aruncat de cum observă Harry, nu erau din
identice şi ele. putea de rece: „La revedere!” Unchiul Vernon. Mătuşa Petunia piele obişnuită, ci din piele de
- Ei, bine, zise domnul Weasley. - Pe curând, spuse Harry, păşind striga şi îl apăra pe Dudley, iar dragon.
Să plecăm, nu? cu un picior în flăcările verzi, limba lui Dudley se ondula ca un Înainte să poată să spună cineva
Îşi suflecă mânecile şi îşi scoase care îi dădeau o senzaţie plăcută piton mare şi scârbos. Dar în ceva, se auzi un zgomot slab şi
bagheta. Harry îi văzu pe cei trei de vânt cald. clipa următoare, Harry începu să domnul Weasley apăru din senin
membri ai familiei Dursley În acel moment însă, din spatele se rotească foarte repede, iar lângă umărul lui George. Harry
lipindu-se de zid într-o singură său se auzi un sunet îngrozitor, sufrageria familiei Dursley nu-l mai văzuse niciodată atât de
mişcare. ca şi când cineva s-ar fi înecat, şi dispăru printre flăcările verzi ca supărat.
- Incendio! zise domnul Weasley, Mătuşa Petunia începu să urle. smaraldul. - Nu a fost amuzant deloc, Fred!
aţintind bagheta către gaura din Harry se întoarse, Dudley nu mai strigă el. Ce i-ai dat băiatului
peretele din spatele lui. era în spatele părinţilor lui. Era ăluia?
Din şemineu se ridicară flăcări, îngenuncheat lângă măsuţa de — CAPITOLUL V — - Nu i-am dat nimic, zise Fred, cu un
pârâind vesele, de parcă ar fi ars cafea şi gata să se sufoce cu o alt zâmbet cinic. Doar am scăpat
aşa de ore întregi. Domnul panglică scârboasă, mov, lungă WEASLEY BING-BONG bomboana pe jos... A fost vina lui
Weasley scoase un săculeţ din de o jumătate de metru. O că a luat-o şi a mâncat-o, nu l-am
buzunarul său, îl desfăcu, luă un secundă mai târziu, Harry îşi Harry se învârti din ce în ce mai pus eu!
vârf din pudra aflată în el şi îl dădu seama cu uimire că repede, cu coatele strânse bine - Ai scăpat-o special! tună
aruncă în flăcări, care se făcură panglica era de fapt limba lui pe lângă corp, alte şeminee domnul Weasley. Ştiai că o s-o
pe dată verzi ca smaraldul şi se Dudley. În faţa lui, pe podea, era trecând în viteză pe lângă el, mănânce, ştiai că era la regim...
înteţiră. un ambalaj colorat în care se până când începu să i se facă rău - Cât de mare i s-a făcut limba?
- Haide, Fred, du-te tu primul! îi zise aflase o bomboană. şi închise ochii. Apoi, când în întrebă George nerăbdător.
domnul Weasley. Mătuşa Petunia se aruncă pe jos sfârşit simţi că încetineşte, - Se făcuse de doi metri până m-
- Venim, făcu Fred. O, nu... stai lângă Dudley, apucă de capătul întinse mâinile în faţă şi se opri la au lăsat în sfârşit părinţii lui să îl
puţin... limbii sale lungi şi încercă să i-o timp pentru a nu cădea pe burtă ajut!
O pungă de dulciuri se revărsase smulgă din gură. Bietul Dudley în soba din bucătăria familiei Harry şi restul familiei Weasley
din buzunarul lui Fred, iar ţipă, pe bună dreptate, şi o Weasley. râseră iar cu multă poftă.
conţinutul ei se rostogolea acum afurisi mai rău ca niciodată, - A mâncat-o? întrebă Fred - Nu văd de ce râdeţi! strigă
8
domnul Weasley. Genul ăsta de Ron şi Ginny râseră amândoi. Nu continuă să urce. anunţe logodna cât de curând.
comportament afectează serios şi Hermione. Percy trânti uşa camerei sale. În - Ai avut o vară frumoasă, Harry?
relaţiile dintre vrăjitori şi Încuiaţi! - Mama a găsit nişte formulare timp ce Harry, Hermione şi Ginny îl întrebă Hermione. Ai primit
Mi-am petrecut jumătate de viaţă de comandă, când făcea curat în îl urmară pe Ron, urcând încă trei pachetele cu mâncare şi restul?
militând contra nedreptăţilor camera lui Fred şi George, zise etaje, strigătele din bucătărie - Da, mulţumesc mult, zise Harry.
făcute Încuiaţilor şi propriii mei Ron încet. Liste lungi cu preţuri continuau să se audă până la ei. Torturile voastre mi-au salvat
fii... pentru toate chestiile pe care le- Se părea că domnul Weasley viaţa!
- Nu i-am dat-o pentru că era au inventat. Chestii amuzante, tocmai îi spusese doamnei - Şi ştii ceva de... începu Ron,
Încuiat! zise Fred indignat. ştii tu. Baghete false şi dulciuri Weasley despre bomboane. însă Hermione îi aruncă o privire
- Nu de-asta, ci pentru că e un poznaşe, o grămadă de lucruri Camera din vârful casei, unde care îl făcu să amuţească.
tembel mare şi rău! zise George. interesante. A fost o descoperire dormea Ron, arăta la fel ca data Harry ştia că Ron vroia să îl
Nu-i aşa, Harry? extraordinară, n-am ştiut că trecută când venise Harry la ei. întrebe de Sirius. Ron şi
- Da, aşa este, domnule Weasley, inventaseră toate astea... Aceleaşi postere cu echipa de Hermione fuseseră atât de
zise Harry cu sinceritate. - Auzeam mereu explozii din vâjthaţ preferată de Ron, implicaţi în salvarea lui Sirius, ca
- Nu asta contează! strigă camera lor, dar n-am crezut că „Tunurile din Chudley”, care să nu fie capturat de
domnul Weasley. Să vedeţi când făceau ceva concret, zise Ginny. zburau şi făceau cu mâna pe reprezentanţii Ministerului
o să-i spun mamei voastre... Am crezut că pur şi simplu le pereţi şi pe tavanul în pantă, iar Magiei, erau aproape la fel de
- Ce să-mi spui? întrebă o voce plăcea zgomotul. acvariul de pe pervaz, în care îngrijoraţi ca Harry pentru naşul
din spatele lor. - Însă majoritatea invenţiilor lor - înainte erau mormoloci, conţinea lui. Totuşi, discuţia despre el, de
Doamna Weasley tocmai intrase mă rog, toate - erau puţin acum o broască extrem de mare. faţă cu Ginny, nu era o idee
în bucătărie. Era o femeie periculoase, zise Ron, şi aveau Bătrânul şobolan al lui Ron, bună.
scundă, grăsuţă, cu un chip de gând să le vândă, ştii tu, la Pungaşul, nu mai era, însă în Nimeni în afară de ei şi de
foarte prietenos, deşi în ochi i se Hogwarts, ca să scoată nişte locul lui apăruse bufniţa mică şi profesorul Dumbledore nu ştia
citea acum suspiciunea. bani. Mama s-a supărat rău de gri care îi dusese lui Harry cum reuşise să scape Sirius şi
- A, bună, dragă Harry, spuse ea, tot pe ei. Le-a spus că nu aveau scrisoarea de la Ron, în casa de nici nu credea în nevinovăţia lui.
zâmbindu-i larg când îl zări. Apoi voie să facă aşa ceva şi le-a ars pe Aleea Boschetelor. Ţopăia în - Cred că nu se mai ceartă, zise
ochii se opriră asupra soţului ei. toate formularele de comandă... sus şi în jos într-o colivie mică şi Hermione, pentru a depăşi
- Ce să-mi spui, Arthur? Oricum, era supărată pe ei. Nu huhuia necontenit. momentul penibil, pentru că
Domnul Weasley ezită. Harry îşi au luat atâtea N.O.V.-uri câte se - Taci, Pig, zise Ron, strecurându- Ginny se uita curioasă când la
dădu seama că, oricât de supărat aştepta ea. se printre cele patru paturi cu Ron, când la Harry. Să coborâm
era pe Fred şi pe George, nu N.O.V. era prescurtarea de la draperii, înghesuite în cameră. şi s-o ajutăm pe doamna
intenţionase cu adevărat să-i Niveluri Obişnuite de Vrăjitorie, Fred şi George stau cu noi, Weasley să pregătească cina,
spună doamnei Weasley ce se examenele pe care le dădeau pentru că Bill şi Charlie dorm în vreţi?
întâmplase. Urmă un moment de elevii de la Hogwarts când camera lor, îi spuse el lui Harry. - Da, bine, zise Ron.
tăcere, timp în care domnul împlineau cincisprezece ani. Percy stă singur-singurel la el în Toţi patru ieşiră din camera lui
Weasley îşi privi soţia - Şi a mai fost o ceartă mare, zise cameră, pentru că are treburi Ron şi se întoarseră jos, unde o
dezorientat. Apoi apărură două Ginny, pentru că mama vrea ca importante, nu? găsiră pe Doamna Weasley
fete în dreptul uşii de la ei să lucreze la Ministerul Magiei - Auzi, de ce îi spui bufniţei tale singură în bucătărie. Părea foarte
bucătărie, în spatele doamnei ca tata, dar ei i-au spus că n-au Pig? îl întrebă Harry pe Ron. supărată.
Weasley. Una dintre ele, cu un de gând să facă asta, ci doar să- - Pentru că se prosteşte, de-aia! - Mâncăm în grădină, zise ea
păr castaniu, bogat, şi dinţii din şi deschidă un magazin de zise Ginny. De fapt numele ei când ei intrară. Pur şi simplu nu
faţă cam mari, era prietena lui poante şi trucuri. este Pigwidgeon! este loc pentru unsprezece
Harry şi a lui Ron, Hermione Tocmai atunci se deschise o uşă - Da, şi ăsta nu este un nume persoane aici. Fetelor, duceţi voi
Granger. Cealaltă, mică şi roş- de la al doilea etaj şi se ivi un stupid deloc, zise Ron cu farfuriile? Bill şi Charlie aranjează
cată, era Ginny, sora mai mică a cap care purta ochelari cu rame sarcasm. Ginny l-a botezat, îi mesele. Cuţite şi furculiţe, vă
lui Ron. Amândouă îi zâmbiră lui de corn şi avea o expresie foarte explică el lui Harry. Ea zice că e rog, voi doi, le spuse ea lui Ron şi
Harry, care le întoarse zâmbetul, revoltată. un nume drăguţ. Am încercat să lui Harry, aţintind bagheta cu mai
ceea ce o făcu pe Ginny să se - Bună, Percy, zise Harry. i-l schimb, dar era prea târziu, nu multă forţă decât ar fi vrut către
facă roşie ca focul. Harry - A, bună, Harry, zise Percy. Mă vrea să răspundă la alt nume. grămada de cartofi din chiuvetă.
devenise cineva foarte special întrebam eu cine face hărmăiala Aşa că a rămas Pig. Trebuie să o Aceştia ţâşniră din coajă atât de
pentru ea încă de la prima lui asta. Încerc să lucrez aici, ştiţi şi ţin aici pentru că îi enervează pe repede, încât nimeriră în tavanul
vizită la „Vizuină”. voi... Am de terminat un raport Errol şi pe Hermes. Dacă stau să bucătăriei.
- Ce să-mi spui, Arthur? repetă pentru serviciu... Şi este cam mă gândesc, mă enervează şi pe - Of, fir-ar să fie, strigă ea, acum
doamna Weasley, pe un ton dificil să mă concentrez când cei mine! aţintindu-şi bagheta către un
periculos. din jurul meu bubuie în sus şi în Pigwidgeon zbură fericită prin făraş care începu să traverseze
- Mai nimic, Molly, murmură jos pe scări! colivia sa, huhuind ascuţit. Harry bucătăria, strângând cu
domnul Weasley, Fred şi George - Nu bubuim, zise Ron enervat. îl cunoştea prea bine pe Ron îndemânare cartofii. Iar ăia doi!
au... Dar am discutat eu cu ei... Mergem. Ne pare rău dacă am pentru a-l lua în serios. Se izbucni ea, acum scoţând oale şi
- Ce au mai făcut de data asta? tulburat planurile secrete ale plânsese încontinuu şi de tigăi dintr-un dulap, iar Harry îşi
zise doamna Weasley. Dacă are Ministerului Magiei. şobolanul lui, Pungaşul, însă dădu seama că se referea la Fred
vreo legătură cu Weasley Bing- - La ce lucrezi? zise Harry. fusese teribil de supărat când şi la George. Nu ştiu ce o să se
Bong... - La un raport pentru toată lumea fusese convinsă că aleagă de ei, zău aşa! Nici un pic
- Ron, ce-ar fi să-i arăţi lui Harry „Departamentul de relaţii magice pisica Hermionei, Şmecherilă, îl de ambiţie, ca să nu mai punem
unde doarme? zise Hermione din internaţionale”, zise Percy mâncase. la socoteală prostiile pe care le
prag. înfumurat. Încercăm să obţinem - Unde e Şmecherilă? o întrebă fac...
- Ştie unde doarme, zise Ron. în un ceaun de vrăji cu o grosime Harry pe Hermione. Trânti o tigaie mare de cupru pe
camera mea, a dormit acolo şi standard. Cele din import sunt - În grădină, presupun, zise ea. Îi masa de bucătărie şi începu să
data tre... puţin prea subţiri... Scurgerile se place să fugărească piticii, nu a învârtă bagheta în ea. În timp ce
- Putem merge cu toţii, sublinie înmulţesc cu aproape trei la sută mai văzut aşa ceva până acum. rotea bagheta, începu să curgă
Hermione. pe an... - Deci, lui Percy îi place la un sos dens.
- A, da, făcu Ron, înţelegând. - Raportul ăsta o să schimbe serviciu? zise Harry, aşezându-se - Nu că nu ar avea ceva în cap,
Sigur... lumea, zise Ron. Pe prima pagină pe unul dintre paturi şi privind continuă ea supărată, ducând
- Da, venim şi noi, sări George. din Profetul zilei, o să apară cu cum jucătorii de vâjthaţ zburau tigaia spre aragazul pe care îl
- Rămâneţi unde sunteţi! se răsti litere de-o şchioapă: „înmulţirea din poster în poster pe tavan. aprinse cu bagheta, dar îşi
doamna Weasley. scurgerilor din ceaune”. - Dacă îi place? zise Ron irosesc inteligenţa şi, dacă nu le
Harry şi Ron ieşiră din bucătărie Percy deveni uşor rozaliu. încruntat. Cred că n-ar mai veni vine mintea la cap mai repede,
şi, împreună cu Hermione şi cu - Poţi să-ţi baţi joc, Ron, spuse el acasă, dacă nu l-ar obliga tata. or să aibă mari probleme. Am
Ginny, porniră pe holul îngust şi cu obidă, dar, dacă nu, va fi Este obsedat. Nu cumva să zici primit mai multe bufniţe de la
urcară scara şubredă care impusă o lege internaţională, am ceva de şeful lui. „Domnul Hogwarts despre ei decât despre
mergea în zigzag prin toată casa putea să ne trezim că ne Crouch spune...” „Iar eu i-am toţi ceilalţi la un loc. Dacă mai
până la etajele superioare. invadează piaţa produse de slabă spus domnului Crouch...” continuă aşa, or să ajungă în
- Ce sunt alea Weasley Bing- calitate, cu fundul subţire, care „Domnul Crouch este de părere atenţia „Oficiului de folosire
Bong? întrebă Harry, în timp ce ar putea primejdui... că...” „Domnul Crouch mi-a zis...” nepermisă a magiei”.
urcau. - Da, da, bine, zise Ron şi Numai asta auzi! Cred că o să-şi Doamna Weasley aţinti bagheta
9
către sertarul cu tacâmuri, care mese gemeau sub greutatea „Departamentul de relaţii magice fluturii de noapte zburau foarte
se deschise cu putere. Harry şi zecilor de platouri pline cu internaţionale”, fără să mai aproape de masă, iar din aerul
Ron se feriră, sărind din calea mâncarea excelentă pe care o fă- trebuiască să găsim şi membrii cald al nopţii se ridica mirosul de
cuţitelor care ţâşniră din sertar, cuse doamna Weasley. Harry şi altor departamente. După cum iarbă şi caprifoi.
traversară în zbor bucătăria şi Hermione se pregăteau să ştii, avem un alt mare eveniment Harry se simţea foarte sătul şi
începură să taie cartofii pe care mănânce sub cerul albastru şi de organizat, imediat după Cupa împăcat cu lumea, în timp ce
tocmai îi răsturnase făraşul în senin. Pentru cineva care Mondială. privea la câţiva pitici care săreau
chiuvetă. supravieţuise numai cu mese de Îşi drese vocea cu importanţă şi printre tufele de trandafiri,
- Nu ştiu unde am greşit, zise tort uscat toată vara, Harry se privi către capătul de masă unde râzând zgomotos şi urmăriţi
doamna Weasley, punându-şi la simţea în paradis. La început, erau Harry, Ron şi Hermione. îndeaproape de Şmecherilă.
o parte bagheta şi începând să Harry mai mult ascultă decât - Tu ştii despre ce vorbesc, tată, Ron privi cu atenţie la restul
scoată alte tigăi. Aşa este de ani vorbi, în timp ce se servea cu zise Percy, după care ridică mesenilor, pentru a se asigura că
întregi, o poznă după alta, şi nu şuncă, plăcintă de pui, cartofi vocea puţin. Top-secret! toţi erau prinşi în conversaţie,
vor să asculte... O, NU! IAR! fierţi şi salată. Ron îşi roti ochii şi le şopti lui după care îi spuse foarte încet lui
Îşi luase bagheta de pe masă şi La capătul îndepărtat al mesei, Harry şi Hermionei: Harry:
aceasta chiţăise ascuţit şi se Percy îi povestea tatălui său - Încearcă să ne facă să-l - Ia spune... ştii ceva de Sirius?
transformase într-un şoarece despre raportul pe care îl întrebăm despre ce eveniment - Da, zise Harry tot în şoaptă, am
enorm de cauciuc. pregătise despre fundurile de secret vorbeşte, de când a primit două scrisori de la el. Pare
- Iar una dintre baghetele lor ceaun. început serviciul. Probabil o să-i meargă bine. I-am scris
false! strigă ea. De câte ori le-am - I-am spus domnului Crouch că o expoziţie de ceaune cu fundul... alaltăieri. S-ar putea să-mi
spus să nu le mai lase peste tot? să fie gata până marţi, spunea gros! răspundă cât sunt aici.
înşfăcă bagheta ei adevărată şi Percy mândru. Ceva mai La mijlocul mesei, doamna Deodată, îşi aminti motivul
se întoarse spre aragaz, devreme decât se aştepta, dar Weasley se certa cu Bill din pentru care îi scrisese lui Sirius şi
descoperind că sosul începuse să îmi place să fiu la înălţime. Cred pricina cercelului, care părea a fi pentru un moment fu cât pe-aci
fumege. că va fi mulţumit că l-am o achiziţie proaspătă. să le spună şi lor că îl duruse iar
- Hai, îl zori Ron pe Harry, luând terminat la timp. Adică, tocmai - ...şi cu colţul ăla groaznic cicatricea şi să le pomenească de
un mănunchi de cuţite şi furculiţe acum când departamentul nostru agăţat de el, zău, Bill, ce zic cei visul care îl trezise brusc... Dar
din sertarul deschis, hai să este foarte ocupat, cu toate de la bancă? de ce să îi îngrijoreze acum, când
mergem şi să-i ajutăm pe Bill şi aranjamentele pentru Cupa - Mamă, nimeni de la bancă nu el însuşi era atât de fericit şi
pe Charlie! Mondială, nu avem sprijinul de dă doi bani pe felul în care arăt liniştit?
O lăsară pe doamna Weasley şi care am avea nevoie de la sau cum mă îmbrac, atâta timp - Cât e ceasul? întrebă doamna
se îndreptară către uşa din „Departamentul jocurilor şi cât aduc o grămadă de comori în Weasley deodată, uitându-se la
spate, pentru a ieşi în curte. sporturilor magice”. Ludo bancă, zise Bill răbdător. ceasul de mână. Chiar că ar
Abia făcură câţiva paşi, când Bagman... - Iar părul tău e chiar ciudat, trebui să fiţi în pat, toţi, doar vă
pisica galbenă cu dungi portocalii - Mie îmi place de Ludo, zise domnul dragule, zise doamna Weasley, sculaţi în zori ca să vă duceţi la
a Hermionei, Şmecherilă, apăru Weasley cu blândeţe. El este cel mângâindu-şi afectuos bagheta. meci. Harry, dacă-mi laşi lista cu
din grădină, cu coada stufoasă care ne-a făcut rost de locuri atât Tare aş vrea să mă laşi să te ce ai nevoie pentru şcoală, îţi iau
ridicată în aer, alergând după de bune la Cupă. I-am făcut o tund puţin... eu totul mâine, că tot mă duc pe
ceva ce semăna cu un cartof cu mică favoare: fratele lui, Otto, a - Mie îmi place, zise Ginny, care Aleea Diagon, ca să le iau ce le
picioare, plin tot de noroi. Harry intrat într-un mic bucluc... O stătea lângă Bill. Eşti de modă trebuie şi celorlalţi. S-ar putea să
îşi dădu seama imediat că era un maşină de tuns iarba cu puteri veche, mamă! Oricum, nu e nici nu mai am timp după Cupa Mon-
pitic. De nici douăzeci de neobişnuite... Am calmat imediat pe departe atât de lung ca al dială, data trecută meciul a durat
centimetri înălţime, traversă situaţia... profesorului Dumbledore... cinci zile.
curtea cât de repede îl ţineau - Ah, Bagman e drăguţ, desigur, Lângă doamna Weasley, Fred, - Uau! Sper să fie aşa şi de data
picioruşele şi se aruncă cu capul zise Percy scurt, dar nu ştiu cum George şi Charlie discutau asta! zise Harry entuziasmat.
înainte, într-una dintre cizmele a ajuns şeful departamentului... entuziasmaţi despre Cupa - Ei bine, eu nu, zise Percy,
lăsate lângă uşă. Harry îl auzi pe Nu suportă comparaţie cu Mondială. făcând pe sfântul. Mă cutremur
pitic râzând satisfăcut, când domnul Crouch! Nu mi-l pot - Probabil că o să câştige Irlanda, numai la gândul cum va arăta
Şmecherilă încercă să-l prindă imagina pe domnul Crouch zise Charlie scurt, cu gura plină biroul meu dacă aş lipsi cinci zile
băgându-şi laba în cizmă. pierzând un membru al de cartofi. Au spulberat Peru în de la serviciu!
Imediat se auzi o mare hărmălaie departamentului nostru şi semifinale! - Da, s-ar putea să-ţi mai aducă
în partea cealaltă a casei. nefăcând nimic ca să afle ce s-a - Da, dar Bulgaria îl are pe Viktor cineva o baligă de dragon, nu,
Descoperiră sursa acesteia când întâmplat cu el. Îţi dai seama că Krum, zise Fred. Percy? zise Fred.
intrară în curte şi văzură că Bill şi a trecut mai mult de o lună de - Krum este un jucător bun, dar - Aia era o mostră de fertilizator
Charlie îşi scoseseră amândoi când a dispărut Bertha Jorkins? Irlanda are şapte ca el, zise din Norvegia! zise Percy,
baghetele şi făceau două mese S-a dus în vacanţă în Albania şi Charlie scurt. Totuşi, mi-ar fi înroşindu-se tot. Nu era nimic
de lemn să zboare mult deasupra nu s-a mai întors! plăcut să se califice şi Anglia. A personal!
peluzei, lovindu-le una de alta, - Da, am vorbit cu Ludo despre fost stânjenitor. - Ba era, îi şopti Fred lui Harry,
fiecare încercând să o doboare asta, zise domnul Weasley, - Ce s-a întâmplat? întrebă Harry când se ridicară de la masă. Noi
pe cealaltă. Fred şi George încruntându-se. Zice că Bertha s- nerăbdător, regretând mai mult i-am trimis-o!
aclamau, Ginny râdea, iar a mai pierdut de o grămadă de ca niciodată izolarea lui de lumea
Hermione stătea lângă gardul ori până acum... Dar trebuie să vrăjitorilor, când stătea pe Aleea
viu, neştiind dacă să râdă sau să recunosc că, dacă ar fi fost Boschetelor.
se sperie. cineva din departamentul meu, Harry era pasionat de vâjthaţ.
Masa lui Bill o lovi pe cea a lui aş fi fost îngrijorat... Jucase pentru echipa de vâjthaţ a
Charlie cu o pocnitură puternică - O, Bertha e un caz pierdut, e Casei Cercetaşilor încă din primul
şi îi rupse un picior. Se auzi un clar, zise Percy. Am auzit că au an la Hogwarts, pe postul de
strigăt de la etaj şi toţi îşi ridicară pasat-o de la un departament la căutător, iar acum avea un
privirile pentru a vedea capul lui altul ani de zile, nu merită atâta „Fulger-2001”, una dintre cele
Percy scos pe una dintre deranj... Cu toate astea, Bagman mai bune mături competiţionale
ferestrele de la etajul doi. ar fi trebuit să încerce să o din lume.
- Mai încet, se poate? strigă el. găsească. Domnul Crouch este - Am fost învinşi în Transilvania,
- Scuze, Percy, zise Bill, zâmbind. interesat personal - doar ştii că trei sute nouăzeci la zece, zise
Cum merge cu fundurile de ceaun? Bertha a lucrat în departamentul Charlie trist. O evoluţie şocantă.
- Rău, zise Percy supărat şi trânti nostru la un moment dat şi cred Şi Ţara Galilor a pierdut în faţa
fereastra. că domnul Crouch a fost foarte Ugandei, iar Scoţia a fost
Râzând cu poftă, Bill şi Charlie ataşat de ea - dar Bagman nu distrusă de Luxemburg.
aduseră iar mesele pe iarbă şi le face altceva decât să râdă şi zice Domnul Weasley aduse nişte
puseră cap la cap, apoi, cu o că probabil că a citit greşit harta lumânări cu ajutorul baghetei
simplă mişcare de baghetă, Bill şi a ajuns în Australia, în loc de sale, pentru a lumina grădina,
puse la loc piciorul rupt al mesei Albania. Oricum, zise Percy, fiindcă începuse să se întunece
şi făcu să apară feţe de masă din oftând şi luând o înghiţitură de înainte de a lua desertul
senin. vin de flori de soc, şi aşa avem (îngheţată de căpşuni, făcută în
Până la ora şapte, cele două destule pe cap la casă). Până când terminaseră,
10
- Secţionat? se miră Harry. zise: „Accio!” întregi. În primul rând, trebuie să
— CAPITOLUL VI — - Adică au lăsat în urmă o Mai multe obiecte colorate repartizăm sosirile, bineînţeles.
jumătate din ei, zise domnul ţâşniră din buzunarul lui George, Cei cu bilete mai ieftine trebuie
PORTALUL Weasley, punând o mulţime de care încercă să le prindă, dar să vină cu două săptămâni mai
linguri de melasă în bolul lui cu fără succes. Obiectele aterizară devreme. Un număr limitat
Harry se simţea de parcă abia fulgi de ovăz. Aşa că s-au blocat, drept în mâna întinsă a doamnei folosesc transporturile Încuiaţilor,
apucase să adoarmă în camera desigur. N-au mai putut să Weasley. însă nu pot să le umple
lui Ron, când fu trezit de doamna meargă în nici o parte. Au trebuit - V-am zis să le distrugeţi! zise autobuzele şi trenurile... Fiindcă
Weasley. să aştepte să vină Echipa de doamna Weasley furioasă, vin vrăjitori din toată lumea! Unii
- Trebuie să mergem, Harry, anulare a magiei greşite ca să-i ridicând ceea ce erau negreşit Apar, desigur, dar trebuie să
dragule, şopti ea, ducându-se să- pună la loc. Asta a dus la Bomboane limbă-de-o-tonă. V- instalăm locuri sigure unde să
l trezească pe Ron. anunţuri destul de ciudate, vă am zis să le aruncaţi pe toate! Apară, departe de Încuiaţi. Cred
Harry pipăi în jur, încercând să-şi puteţi da seama, mai ales cu Goliţi-vă buzunarele, haideţi, că folosesc o pădure din
găsească ochelarii, şi-i puse pe Încuiaţii care le-au zărit părţile amândoi! apropiere în acest scop. Pentru
nas şi se ridică din pat. Afară era de corp lăsate în urmă... Era un moment neplăcut. Era cei care nu vor să Apară sau nu
încă întuneric. Ron bombăni ceva Harry îşi imagină deodată nişte evident că gemenii încercaseră pot să facă lucrul acesta, folosim
când îl trezi mama lui. La picioare şi un ochi, abandonate să scoată câte bomboane Portalurile. Acestea sunt obiecte
picioarele saltelei lui, Harry văzu pe Aleea Boschetelor. putuseră din casă, iar doamna care permit transportarea
două capete zburlite, ieşind de - Sunt bine acum? întrebă el Weasley reuşise să le găsească vrăjitorilor dintr-un loc într-altul,
sub nişte plăpumi mototolite. speriat. pe toate numai cu o Vrajă de la o oră prestabilită. Pot
- Deja? zise Fred morocănos. - A, da, zise domnul Weasley cu Aducere. funcţiona şi cu grupuri mari
Se îmbrăcară în tăcere, prea convingere, însă au avut de plătit - Accio! Accio! Accio! strigă ea şi deodată, dacă este nevoie. Au
adormiţi ca să vorbească, apoi, o amendă sănătoasă şi nu cred bomboanele ţâşniră din tot felul fost amplasate două mii de
căscând şi întinzându-se, cei că or să mai facă o altă încercare de locuri ciudate, inclusiv din Portaluri în locuri strategice,
patru coborâră către bucătărie. foarte curând. Nu te joci cu căptuşeala hainei lui George şi peste tot în Marea Britanie, iar
Doamna Weasley amesteca într- Apariţia... Sunt o grămadă de din îndoitura blugilor suflecaţi ai cel mai apropiat de noi este în
o oală mare de pe aragaz, în vrăjitori adulţi care nu se lui Fred. vârful Dealului Stoatshead, aşa
timp ce domnul Weasley stătea obosesc să practice acest lucru. - Am petrecut şase luni ca să le că într-acolo ne îndreptăm.
la masă, verificând un teanc de Preferă măturile, mai încete, însă inventăm! strigă Fred către Domnul Weasley arătă înainte,
bilete mari de pergament. Ridică mult mai sigure. mama sa, când ea le aruncă în unde ceva mare şi negru se
privirea când intrară băieţii şi îşi - Dar Bill, Charlie şi Percy pot să foc. ridica în spatele satului Ottery St.
întinse braţele ca să i se poată o facă? Toţi? - Ah, foarte bun mod de a Catchpole.
vedea îmbrăcămintea mai bine. - Charlie a trebuit să dea testul petrece şase luni de zile! strigă - Ce fel de obiecte sunt
Avea pe el ceea ce părea un de două ori, zise Fred, zâmbind. ea. Nici nu mă mir că nu aţi luat Portalurile? întrebă Harry curios.
pulover de golf foarte ponosit şi o A picat prima dată, a Apărut cu mai multe N.O.V.-uri! - Păi, pot fi orice, zise domnul
pereche de blugi vechi, cam mari zece kilometri mai la sud de Acestea fiind zise, atmosfera nu Weasley. Lucruri care să nu
pentru el, dar susţinuţi de o unde vroia să ajungă, nimerind era tocmai prietenoasă când atragă atenţia, desigur, ca să nu
curea mare de piele. chiar peste o bătrânică adorabilă, plecară. Doamna Weasley încă le ia Încuiaţii şi să se joace cu
- Ce ziceţi? întrebă el care îşi făcea cumpărăturile. Mai era încruntată, când îl sărută pe ele... Lucruri pe care ei să le
entuziasmat. Se presupune că ţineţi minte? domnul Weasley pe obraz, deşi creadă gunoaie...
mergem incognito... Arăt ca un - Dar oricum, a trecut a doua nici pe departe pe cât de Parcurseră lungul drum întunecat
Încuiat, Harry, ce zici? oară, zise doamna Weasley, supăraţi erau gemenii, care îşi şi rece către sat, liniştea fiind
- Da, zise Harry, zâmbind, foarte bine. întorcându-se în bucătărie printre puseseră rucsacurile în spinare şi întreruptă doar de paşii lor. Cerul
- Unde sunt Bill şi Charlie şi Pe- nişte chicoteli înfundate. plecaseră fără să îi adreseze o se luminase puţin, pe când
Per-Percy? întrebă George, - Percy a trecut abia acum două vorbă. treceau ei prin sat, negrul
luptându-se să-şi stăvilească un săptămâni, zise George. Şi Apare - Distracţie plăcuţă, le ură întunecat diluându-se în albastru-
căscat uriaş. în bucătărie în fiecare dimineaţă doamna Weasley, şi fiţi cuminţi, închis. Mâinile şi picioarele lui
- Păi, ei îşi fac Apariţia, nu-i aşa? de atunci, doar ca să ne strigă ea după gemeni, dar ei nu Harry erau îngheţate-bocnă.
zise doamna Weasley, mutând demonstreze că poate. se întoarseră şi nici nu îi Domnul Weasley se tot uita la
oala mare de pe aragaz pe masă Se auziră paşi pe hol, iar răspunseră. Îi trimit pe Bill, ceas.
şi începând să toarne fulgi de Hermione şi Ginny intrară în Charlie şi Percy pe la prânz, îi Nu mai vorbiră când începură să
ovăz în boluri. Aşa că pot să mai bucătărie, amândouă palide şi spuse doamna Weasley soţului urce Dealul Stoatshead, pentru a
lenevească puţin. ameţite de somn. ei. nu-şi irosi forţele. Se împiedicau
Harry ştia că Apariţia era o - De ce a trebuit să ne sculăm Domnul Weasley, Harry, Ron, din când în când de vizuine de
tehnică foarte grea, care pre- aşa devreme? întrebă Ginny, Hermione şi Ginny porniră în iepuri ascunse şi alunecau pe
supunea să dispari dintr-un loc şi frecându-se la ochi şi aşezându- noapte, pe urmele lui Fred şi smocurile de iarbă umedă.
să apari aproape instantaneu în se la masă. George. Era destul de răcoare şi Fiecare gură de aer pe care o
altul. - Avem ceva de mers, zise domnul luna încă se vedea pe cer. Doar o inspira Harry i se ducea dureros
- Deci, sunt încă în pat? zise Fred Weasley. linie verzulie de la orizont, în în piept, iar picioarele sale îşi
morocănos, trăgându-şi către el - De mers? se miră Harry. Cum, dreapta lor, demonstra că nu mai reveniră abia când în sfârşit
bolul cu fulgi de ovăz. De ce nu mergem pe jos la Cupa era mult şi se crăpa de ziuă. ajunseră pe teren plat.
putem şi noi să Apărem? Mondială? Harry, gândindu-se la miile de - Uff, gâfâi domnul Weasley,
- Pentru că nu aveţi vârsta - Nu, nu, este doar la câţiva vrăjitori care se îndreptau către dându-şi jos ochelarii şi
necesară şi nu aţi dat testul, se kilometri depărtare, zise domnul Cupa Mondială la Vâjthaţ, se ştergându-i de pulover. Ei bine,
răţoi doamna Weasley. Dar ce Weasley, zâmbind. Avem însă grăbi pentru a-l ajunge pe am ajuns la timp... Mai avem
fac fetele? puţin de mers. Este foarte greu domnul Weasley. zece minute...
Ieşi valvârtej din bucătărie şi o să se adune un număr atât mare - Şi cum reuşeşte toată lumea să Hermione ajunse în sfârşit pe
auziră urcând scările. de vrăjitori la un loc, fără să ajungă acolo fără să observe creasta dealului, ţinându-se de
- Trebuie să treci un test ca să atragă atenţia Încuiaţilor. Trebuie Încuiaţii? îl întrebă el. splină.
Apari? întrebă Harry. să avem mare grijă cum - Este o mare problemă de - Acum nu mai avem nevoie
- O, da, zise domnul Weasley, călătorim tot timpul, iar la o organizare, oftă domnul Weasley. decât de Portal, zise domnul
punând biletele la loc sigur, în ocazie atât de importantă cum La Cupa Mondială vin sute de mii Weasley, punându-şi la loc
buzunarul din spate al blugilor. este Cupa Mondială la Vâjthaţ... de vrăjitori şi bineînţeles că nu ochelarii şi căutând ceva pe jos.
„Departamentul transporturilor - George! strigă doamna Weasley avem un loc magic destul de Nu vă aşteptaţi la ceva mare...
magice” a trebuit să amendeze tăios, făcându-i pe toţi să mare pentru a-i caza pe toţi. Haideţi...
de curând nişte tineri pentru că tresară. Există locuri unde Încuiaţii nu pot Se despărţiră, căutând.
au Apărut fără permis. Nu este o - Ce-i? zise George, pe un ton intra, dar imaginează-ţi cum ar fi Începuseră doar de câteva minu-
tehnică uşoară şi, când nu este nevinovat, care nu păcăli pe dacă am îngrămădi o sută de mii te, când un strigăt străbătu aerul
făcută cum trebuie, poate să nimeni însă. de vrăjitori în Aleea Diagon sau încremenit.
ducă la complicaţii neplăcute. Cei - Ce ai în buzunar? pe peronul 9 şi 3/4- Deci, a trebuit - Aici, Arthur! Aici, fiule, am găsit-
doi despre care vorbesc s-au sec- - Nimic! să găsim o mlaştină şi să o!
ţionat, pur şi simplu! - Nu minţi! instalăm cât mai multe mijloace Două siluete înalte se profilară
Toţi de la masă, în afară de Doamna Weasley aţinti bagheta de protecţie anti-Încuiaţi. Întregul pe cerul înstelat, pe partea
Harry, se strâmbară. către buzunarul lui George şi Minister lucrează la ele de luni cealaltă a crestei.
11
- Amos! zise domnul Weasley, să-i faci? Cel mai bun câştigă! sferturi, iar prietenul lui un kilt şi - Străin? repetă domnul Weasley
zâmbind în timp ce se ducea către Sunt convins că şi Harry este de un poncho. dezorientat.
omul care îl strigase. aceeaşi părere, nu-i aşa? Unul - Bună dimineaţa, Basil, zise - Nu sunteţi primul care a avut
Toată lumea îl urmă. Domnul cade de pe mătură, unul rămâne domnul Weasley, ridicând cizma probleme cu banii, zise domnul
Weasley dădea mâna cu un pe ea, nu trebuie să fii un geniu şi dându-i-o vrăjitorului în kilt, Roberts, examinându-l cu atenţie
vrăjitor rumen în obraji, cu o ca să-ţi dai seama cine este cel care o aruncă într-o cutie mare pe domnul Weasley. Acum vreo
barbă castanie, încâlcită, care mai bun zburător! de lângă el cu Portaluri folosite. zece minute, doi au încercat ca
ţinea o cizmă veche în cealaltă - Cred că a venit vremea, zise Harry văzu un ziar vechi, o cutie să-mi plătească în monede mari
mână. domnul Weasley repede, goală de suc şi o minge de fotbal de aur.
- El este Amos Diggory, zise scoţându-şi iar ceasul. Ştii dacă spartă. - Zău? spuse domnul Weasley
domnul Weasley. Lucrează la mai trebuie să aşteptăm pe - Salut, Arthur, zise Basil obosit. neliniştit.
„Departamentul de control şi altcineva, Amos? Nu eşti la post, nu? E bine pentru Domnul Roberts căută într-o
reglementare a creaturilor - Nu, familia Lovegood este acolo unii... Noi am stat aici toată cutie de metal, să-i dea restul.
magice”. Şi fiul său, Cedric, cred deja de o săptămână, iar familia noaptea... Ar fi bine să vă daţi la - Nu a fost niciodată atât de
că îl cunoaşteţi, nu? Fawcett nu a putut să-şi cumpere o parte din drum, vine un grup aglomerat, spuse el deodată,
Cedric Diggory era un băiat bilete, zise domnul Diggory. mare din Pădurea Neagră, la privind iar peste câmpul
foarte chipeş, în jur de şapte- Parcă nu mai sunt alţii în zona cinci şi un sfert. Staţi puţin, să înceţoşat. Sute de rezervări. De
sprezece ani. Era căpitanul şi asta, nu? văd unde sunteţi cazaţi... obicei, oamenii vin fără nici o
căutătorul echipei de vâjthaţ a - Din câte ştiu eu, nu, zise Weasley...Weasley... rezervare...
Casei Astropufilor, de la domnul Weasley. Da, mai avem Se uită pe lista de pergament. - Serios? întrebă domnul
Hogwarts. un minut... Ar trebui să ne - Da, cam la jumătate de metru Weasley, aşteptând restul cu
- Bună, zise Cedric, privindu-i pe pregătim... în partea aia, primul câmp la mâna întinsă, însă domnul
toţi. Îi privi pe Harry şi pe Hermione. care ajungeţi. Organizatorul Roberts nu i-l dădu.
Toată lumea răspunse la salut, în - Nu trebuie decât să atingi campusului este domnul Roberts. - Da, spuse el cu înţelepciune.
afară de Fred şi George, care Portalul, atâta tot, un deget este Diggory... al doilea câmp... Oameni de peste tot. O grămadă
dădură doar din cap. De fapt, nu de ajuns, le zise el. Întreabă de domnul Payne. de străini. Şi nu doar străini.
îl iertaseră pe Cedric că bătuse Cu greu, din cauza rucsacurilor - Mersi, Basil, zise domnul Ciudaţi, nu ştiu dacă mă
echipa lor, pe Cercetaşi, în mari, cei nouă se îngrămădiră în Weasley şi le făcu semn tuturor înţelegeţi... E unu’ care e
primul meci de vâjthaţ de anul jurul cizmei mari ţinute de Amos să-l urmeze. îmbrăcat în kilt şi în poncho!
trecut. Diggory. Porniră prin terenul mlăştinos şi - Păi, şi nu e bine? spuse domnul
- Aţi mers mult, Arthur? întrebă Rămaseră acolo toţi, strânşi în pustiu, nereuşind să desluşească Weasley agitat.
tatăl lui Cedric. cerc. Un vânt rece trecu peste mare lucru prin ceaţă. După vreo - E ca un fel de... nu ştiu... ca un
- Nu mult, zise domnul Weasley. creastă. Nimeni nu scotea o douăzeci de minute, apăru o fel de întrunire, zise domnul
Stăm chiar de partea cealaltă a vorbă. Deodată, Harry îşi dădu cabană mică, din piatră, alături Roberts. Se pare că se cunosc
satului. Voi? seama ce ciudat ar fi dacă ar de care se afla o poartă. Dincolo toţi între ei. Ca un fel de
- A trebuit să ne sculăm la două, apărea vreun Încuiat şi ar vedea de poartă, Harry zări contururile petrecere mare...
nu, Ced? Credeţi-mă, o să fiu nouă oameni, dintre care doi vagi a sute şi sute de corturi, În acel moment, un vrăjitor în
fericit când Cedric o să ia testul adulţi, ţinând o cizmă veche şi înălţate pe o pantă lină, la pantaloni de golf apăru din senin
de Apariţie. Dar nu ne plângem... uzată şi aşteptând în capătul căreia se vedea o pădure lângă uşa domnului Roberts.
N-aş pierde Cupa Mondială de semiîntuneric... întunecată la orizont. Îşi luară la - Obliviate! spuse el tăios,
Vâjthaţ nici pentru un sac de - Trei... şopti domnul Weasley, cu revedere de la cei doi Diggory şi aţintindu-şi bagheta către
galeoni! De, biletele costă cam un ochi încă pe ceas, doi... unu... se apropiară de uşa cabanei. domnul Roberts.
tot atât, dar se pare că am Se întâmplă instantaneu. Harry Un om stătea în prag, privind Instantaneu, ochii domnului
scăpat ieftin... se simţi de parcă ar fi fost tras încorturile. Harry îşi dădu seama Roberts îşi pierdură concen-
Amos Diggory privi binevoitor faţă cu un cârlig, de buric. imediat că era singurul Încuiat pe trarea, fruntea i se descreţi şi
către cei trei băieţi Weasley, Picioarele nu-i mai erau pe o suprafaţă de mai multe chipul i se lumină ca într-un vis
Harry, Hermione şi Ginny. pământ. Îi simţea pe Ron şi pe hectare. Când le auzi paşii, lipsit de griji. Harry recunoscu
- Sunt toţi ai tăi, Arthur? întrebă Hermione alături de el, umăr la întoarse capul şi se uită la ei. simptomele unui om a cărui
el. umăr. Zburau toţi duşi de un - ‘Neaţa! zise domnul Weasley memorie fusese alterată.
- O, nu, doar cei roşcaţi, zise vârtej de vânt şi culoare. Degetul vesel. - O hartă a campusului pentru
domnul Weasley, arătându-i său era lipit de cizmă, de parcă l- - ‘Neaţa! răspunse Încuiatul. dumneavoastră, îi zise domnul
copiii. Ea este Hermione, ar fi atras un magnet, şi atunci... - Sunteţi cumva domnul Roberts? Roberts calm domnului Weasley.
prietenă cu Ron, şi el, Harry, un Picioarele îi aterizară iar pe - Da, eu sunt, zise domnul Şi restul dumneavoastră.
alt prieten... pământ. Ron se izbi de el şi Roberts. Şi dumneavoastră cine - Mulţumesc frumos, zise domnul
- Pe barba lui Merlin, exclamă căzură amândoi. Portalul se lovi sunteţi? Weasley.
Amos Diggory, bulbucându-şi de pământ, căzând lângă Ron, cu - Weasley... Două corturi, le-am Vrăjitorul în pantaloni de golf îi
ochii. Harry? Harry Potter? o pocnitură puternică. rezervat acum câteva zile... însoţi către poarta campusului.
- Păi... da, zise Harry. Harry îşi ridică privirea. Domnul - Da, zise domnul Roberts, Părea extenuat. Bărbia lui avea o
Harry era obişnuit să fie privit cu Weasley, domnul Diggory şi consultând o listă de pe uşă. nuanţă albăstruie, fiind acoperită
curiozitate de oameni când îl Cedric erau în picioare, dar Aveţi un loc acolo, lângă pădure. de barba nerasă, iar sub ochi îi
recunoşteau, cu modul în care păreau ameţiţi. Toţi ceilalţi erau Doar o noapte? apăruseră cearcăne mov-închis.
ochii li se opreau pe cicatricea de la pământ. - Exact, zise domnul Weasley. După ce se îndepărtară de
pe frunte, dar de fiecare dată se - Şapte şi cinci de la Dealul - Atunci, îmi plătiţi acum? zise domnul Roberts, vrăjitorul îi şopti
simţea stânjenit. Stoatshead, zise o voce. domnul Roberts. domnului Weasley:
- Cedric mi-a povestit despre tine, - Ah... da... Desigur! zise domnul - Am avut o grămadă de
desigur, zise Amos Diggory. Ne-a Weasley. probleme cu el. Trebuie să i se
spus cum a jucat împotriva ta — CAPITOLUL VII — Se depărtă puţin de cabană şi îi aplice o Vrajă de Memorie din
anul trecut... I-am zis, da, chiar făcu semn lui Harry să vină cu el. zece în zece minute, ca să nu îşi
aşa i-am zis: „Ced, asta e ceva BAGMAN ŞI CROUCH - Ajută-mă, Harry, şopti el, mai facă griji. Şi Ludo Bagman nu
ce o să le povesteşti nepoţilor scoţând din buzunar un teanc de mă ajută deloc. Se plimbă încolo
tăi... Că l-ai bătut pe Harry Harry se desprinse de Ron şi se bancnote folosite de Încuiaţi, pe şi-ncoace, vorbind despre
Potter!” ridică. Ajunseseră într-un loc care care începu să le răsfire. Asta baloane-ghiulea, ca şi cum ar fi
Lui Harry nu-i veni în minte nici părea să fie o porţiune părăsită este de... de... de cincizeci? A, cel mai normal lucru. N-are nici o
un răspuns, aşa că tăcu. Fred şi de teren mlăştinos, inundat de da, văd numărul ăsta mic de pe grijă ! O să fiu fericit când o să se
George se încruntaseră din nou. ceaţă. În faţa lor stăteau doi ea... Iar asta e de zece? termine totul. Ne vedem mai
Cedric părea uşor jenat. vrăjitori cu aspect arţăgos. Unul - De o sută, îl corectă Harry în târziu, Arthur!
- Harry a căzut de pe mătură, dintre ei avea în mână un ceas şoaptă, fiind conştient că domnul Şi dispăru ca prin farmec.
tată, murmură el. Ţi-am zis... a mare de aur, celălalt ţinea un sul Roberts le sorbea fiecare cuvânt. - Credeam că domnul Bagman
fost un accident... gros de pergament şi o pană. - A, da, aşa este... Nu ştiu, dar era şeful „Departamentului
- Da, dar tu n-ai căzut, nu? Amândoi erau îmbrăcaţi ca bucăţelele astea de hârtie... jocurilor şi sporturilor magice”,
exclamă Amos plin de mândrie, Încuiaţii, dar se vedea de la o - Sunteţi străin? întrebă domnul zise Ginny, părând surprinsă. Ar
bătându-şi fiul pe umăr. Mereu poştă că toate erau puse cu furca Roberts, când domnul Weasley trebui să ştie că nu trebuie să
modest, Cedric al nostru, pe ei. Cel cu ceasul purta un se întoarse cu bancnotele vorbească despre baloane-
întotdeauna un gentleman... Ce costum de golf şi cizme trei potrivite. ghiulea în prezenţa Încuiaţilor,
12
nu? corturile lor nu ar fi zis că erau aţintind fericit o baghetă către nu? adăugă ea, uitându-se
- Aşa este, zise domnul Weasley, ale unor vrăjitori, îşi zise Harry, un melc din iarbă, care începu să întrebătoare la chipurile lui
zâmbind şi conducându-i către însă problema era că, o dată ce se umfle încet până când se făcu Harry, Ron şi Hermione.
campus, dar Ludo a fost din veneau Bill, Charlie şi Percy, de mărimea unui salam. Când După ce o asigurară că într-
totdeauna... Hm... mai liniştit numărul lor creştea la zece. ajunseră în dreptul lui, mama adevăr ţineau cu Irlanda, porniră
când vine vorba de protecţia Hermione părea să-şi fi dat şi ea copilului ieşi grăbită din cort. iar la drum, dar Ron completă
Încuiaţilor. Dar nu există un şef seama de această problemă. Îi - De câte ori să-ţi spun, Kevin? Să sarcastic:
mai bun pentru „Departamentul aruncă o privire dezorientată, nu te mai atingi NICIODATĂ de - De parcă am fi putut să spunem
sporturilor magice”. El însuşi a când domnul Weasley se puse în bagheta lui tati! Au! altceva în mijlocul atâtor
jucat vâjthaţ pentru Anglia, nu patru labe şi intră în primul cort. Călcase pe melcul enorm, care irlandezi!
ştiu dacă aţi aflat... A fost cel mai - O să fim puţin înghesuiţi, strigă explodase. Mustrările ei îi - Oare ce şi-au agăţat bulgarii de
bun prinzător pe care l-au avut el, dar cred că o să ne urmăriră prin aerul nemişcat, corturi? întrebă Hermione.
„Viespile din Wimbourne” descurcăm. Veniţi să vedeţi şi amestecate cu ţipetele - Hai să vedem, propuse Harry,
vreodată. voi! băieţelului: arătând către un grup mare de
Traversară câmpul înceţoşat, Harry se aplecă, intră în cort şi - Omorât melc mama! Poc melc! corturi din partea mai ridicată a
printre şiruri lungi de corturi. rămase mască. Nimerise într-un Puţin mai încolo, văzură două câmpului, unde steagul bulgar
Majoritatea arătau normal. Era fel de apartament de modă vrăjitoare mici, un pic mai mari roşu, verde şi alb flutura în vânt.
evident că proprietarii lor se stră- veche, de trei camere, echipat cu ca băieţelul, care călăreau mături Corturile nu fuseseră acoperite
duiseră să le facă să pară cât baie şi bucătărie. Lucrul ciudat de jucărie care se săltaseră în cu plante, însă fiecare avea
mai obişnuite, însă nu reuşiseră era că era mobilat cam la fel ca aer doar cât să le atingă acelaşi poster prins pe ele, un
în totalitate, fiind tentaţi să apartamentul doamnei Figg. Pe bombeurile iarba plină de rouă. poster cu un chip foarte
adauge coşuri, sonerii sau fotolii erau cuverturi croşetate şi Un vrăjitor de la Minister le posomorât şi cu sprâncene mari
giruete. În orice caz, din când în predomina un miros înţepător, de văzuse deja. Trecând în grabă pe şi negre. Desigur, poza se mişca,
când răsăreau nişte corturi atât pisică. lângă Harry, Ron şi Hermione, le însă doar clipea şi se încrunta.
de stranii, încât Harry nici nu se - Ei, n-o să stăm mult timp aici, şopti iritat: - Krum, zise Ron încet.
mai miră că domnul Roberts era zise domnul Weasley, ştergându- - Ziua-n amiaza mare! Presupun - Cum? întrebă Hermione.
atât de suspicios. La jumătatea şi chelia cu o batistă şi aruncând că părinţii voştri încă dorm... - Krum! zise Ron. Viktor Krum,
câmpului, era o alcătuire o privire către cele patru paturi Din loc în loc, vrăjitoare şi vrăjitori căutătorul bulgar!
extravagantă, din mătase în din dormitor. Am împrumutat adulţi ieşeau din corturi şi - Pare foarte morocănos, zise
dungi, ca un palat în miniatură, cortul ăsta de la Perkins, un începeau să-şi pregătească micul Hermione, privind puzderia de
cu mai mulţi păuni la intrare. coleg de serviciu. Nu se prea mai dejun. Unii dintre ei aruncau Krumi din jurul lor, care clipeau şi
Puţin mai încolo, trecură pe duce în excursii de când a priviri furişe în jur şi făceau focul se încruntau.
lângă un cort care avea trei etaje îmbătrânit, săracu’ de el, are cu baghetele, alţii încercau să - Foarte morocănos? zise Ron,
şi mai multe turnuleţe, iar la lumbago. scapere chibrituri, cu expresii privind către cer. Cui îi pasă cum
mică depărtare de el era un cort Luă ibricul prăfuit şi se uită în el. stranii pe chip, de parcă erau arată? Este pur şi simplu
care avea grădină, cadran solar - O să avem nevoie de apă... siguri că nu or să reuşească. Trei incredibil! Este şi foarte tânăr,
şi fântână. - Pe harta pe care ne-a dat-o vrăjitori africani erau cufundaţi în are doar optsprezece ani sau pe-
- Mereu e la fel, zise domnul Încuiatul apare şi un robinet, zise discuţii. Toţi purtau robe lungi şi aproape! Este un geniu, stai să
Weasley, zâmbind, nu rezistăm Ron, care îl urmase pe Harry în albe şi prăjeau ceva care semăna vezi diseară...
să nu ne dăm mari când ne cort şi nu părea deloc cu un iepure, pe un foc mov- Deja se formase o coadă mică la
întâlnim. A, uite, aici suntem impresionat de proporţiile deschis, în timp ce un grup de robinetul de la marginea
repartizaţi noi! extraordinare din interior. Este vrăjitoare americane mai în câmpului. Harry, Ron şi Hermione
Ajunseseră chiar la marginea de partea cealaltă a câmpului. vârstă bârfeau fericite sub o se duseră şi ei şi nimeriră chiar în
pădurii de la capătul câmpului, - Păi, ce-ar fi să te duci cu Harry pancartă sclipitoare, pe care spatele unor oameni care se
unde se afla un spaţiu gol, cu un şi cu Hermione să luaţi nişte scria: „Institutul de Vrăjitoare din certau aprins. Unul dintre ei era
mic semn înfipt în pământ, pe apă? zise domnul Weasley şi le Salem”. Din interiorul corturilor un vrăjitor foarte bătrân, care
care era ortografiat greşit dădu ibricul şi nişte cratiţe. Iar pe unde treceau, Harry auzi purta o cămaşă de noapte lungă
„Weezly”. noi ne ducem să strângem lemne frânturi de conversaţie în limbi şi înflorată. Celălalt era, fără nici
- Nu puteam să avem un loc mai pentru foc. ciudate şi, deşi nu putea înţelege o îndoială, un reprezentant al
bun! zise domnul Weasley fericit. - Dar avem cuptor, zise Ron, de fiecare cuvânt, toate erau Ministerului Magiei. Ţinea în
Stadionul este chiar de partea ce nu putem să... entuziasmate. mână o pereche de pantaloni în
cealaltă a pădurii! Mai aproape - Ron, protecţia anti-Încuiaţi! zise - Hm... Nu văd eu bine, sau s-a dungi şi aproape că plângea de
de atât nu puteam sta! domnul Weasley, chipul făcut totul verde? se miră Ron. exasperat ce era.
Îşi dădu jos rucsacul. luminându-i-se numai la gândul Nu erau de vină ochii lui Ron. - Puneţi-i odată, Archie, fii băiat
- Aşadar, zise el entuziasmat, nu că va face un foc din vreascuri. Ajunseseră într-un loc în care bun, nu poţi să mergi îmbrăcat
avem voie să facem vrăji Când Încuiaţii adevăraţi se duc în corturile erau acoperite cu trifoi aşa. Încuiatul de la poartă a
evidente, mai ales că suntem excursii, gătesc la foc în aer des, aşa că arătau ca nişte început să fie suspicios...
atât de mulţi pe o suprafaţă liber, i-am văzut eu! dealuri mici şi stranii, care - Am cumpărat-o dintr-un
locuită de Încuiaţi. O să ridicăm După o scurtă vizită în cortul răsăriseră din pământ. În magazin de-ale lor, zise cu
corturile astea manual! Nu ar fetelor, care era puţin mai mic interiorul celor care aveau încăpăţânare vrăjitorul bătrân. Le
trebui să fie foarte greu... decât al băieţilor, însă fără clapetele de la uşă ridicate pu- poartă şi Încuiaţii!
Încuiaţii o fac tot timpul... Harry, mirosul de pisică, Harry, Ron şi teau fi văzute feţe zâmbitoare. - Încuiatele le poartă, Archie, nu
ce zici, de unde ar trebui să Hermione porniră către partea Apoi, de undeva din spate, îşi bărbaţii, ei poartă aşa ceva, zise
începem? opusă a câmpului, cu ibricul şi auziră numele. vrăjitorul de la Minister şi flutură
Harry nu mersese în viaţa lui în cratiţele. - Harry! Ron! Hermione! pantalonii în dungi.
excursii cu cortul. Familia Acum, fiindcă abia răsărise Era Seamus Finnigan, colegul lor - Nu mi-i pun, zise bătrânul
Dursley nu îl dusese niciodată în soarele şi ceaţa începuse să se de la Cercetaşi, din anul patru. Archie, foarte indignat. Mie îmi
nici un fel de vacanţă, preferând ridice, puteau vedea oraşul de Stătea în faţa propriului cort place să mă sufle vântul pe
să-l lase cu doamna Figg, o corturi care se întindea în toate acoperit cu trifoi, alături de o dedesubt din când în când, aşa
vecină în vârstă şi cusurgie. direcţiile. Îşi croiră drum printre femeie cu părul de culoarea să ştii!
Totuşi, el şi Hermione corturi, privind entuziasmaţi în nisipului, care probabil că era Hermione se zgudui de chicoteli
descoperiră unde ar trebui să fie jur. Abia acum îşi dădea seama mama sa, şi alături de cel mai înfundate, încât trebui să plece de
înfipţi majoritatea ţăruşilor şi a Harry câţi vrăjitori şi câte bun prieten al lui, Dean Thomas, la coadă şi nu se întoarse decât
cuielor şi, deşi domnul Weasley vrăjitoare trebuiau să fie în lume. tot de la Cercetaşi. după ce Archie îşi luase apa şi
mai mult îi încurca decât îi ajuta, Nu se gândise prea mult la - Vă place cum l-am decorat? plecase.
pentru că era mult prea vrăjitorii din alte ţări... întrebă Seamus, zâmbind, când Mergând mai încet acum, din
entuziasmat când venea vorba Vecinii lor începuseră să se Harry, Ron şi Hermione se duseră cauza greutăţii apei, se în-
de folosirea ciocanului, de trezească. Primii erau cei care să îl salute. Ministerul nu este toarseră spre corturile lor. Din
exemplu, până la urmă reuşiră să aveau copii mici. Harry nu mai prea mulţumit. când în când, vedeau chipuri
ridice două corturi şubrede, de văzuse niciodată nişte vrăjitoare - Ah, de ce să nu ne mândrim cu familiare. Oliver Baston, fostul
câte două persoane. şi vrăjitori atât de mici. Un ţara noastră? zise doamna căpitan al echipei de vâjthaţ a
Se dădură cu toţii câţiva paşi mai băieţel de nu mai mult de doi ani Finnigan. Ar trebui să vedeţi ce Casei din care făcea parte Harry,
în spate pentru a-şi admira stătea turceşte în faţa unui cort şi-au agăţat bulgarii de corturile care tocmai absolvise şcoala de
opera. Nimeni care ar fi văzut mare, în formă de piramidă, lor. Ţineţi cu Irlanda, bineînţeles, la Hogwarts, îl târî pe Harry până
13
la cortul părinţilor lui, pentru a-i şi plecau în grabă, salutându-l impresie bună. aveţi şanse, zău aşa... Mai pun
prezenta, şi îi spuse entuziasmat politicos pe domnul Weasley. - A, da, zise domnul Weasley, cinci galeoni pentru baghetă...
că fusese selecţionat la echipa Domnul Weasley vorbea zâmbind, el este fiul meu, Percy, Ce ziceţi, hai să...
„Puddlemere United”. Apoi îi încontinuu, prezentându-le tocmai a început lucrul la Domnul Weasley privi neajutorat
strigă Ernie Macmillan, un diferite personalităţi, mai ales lui Minister... Iar el este Fred... Nu, cum Ludo Bagman scoate un
Astropuf din anul IV, iar puţin mai Harry şi Hermionei, pentru că George, scuze, el este Fred. Bill, caiet şi o pană şi începe să
încolo o văzură pe Cho Chang, o propriii săi copii ştiau mult prea Charlie, Ron, fiica mea, Ginny, şi noteze numele băieţilor.
fată foarte drăguţă, care era multe despre Minister ca să îi prietenii lui Ron, Hermione - Perfect, zise George, luând
căutător în echipa Ochilor-de- mai intereseze ceva. Granger şi Harry Potter. hârtiuţa de pergament pe care i-
Şoim. Salută şi îi zâmbi lui Harry, - Acela era Cuthbert Mockridge, Bagman fu surprins să audă o dăduse Bagman şi punând-o
făcându-l să verse o cantitate şeful „Biroului de Relaţii cu numele lui Harry, iar ochii săi se într-un buzunar al robei.
considerabilă de apă pe el, când Spiriduşii”... Acum vine Gilbert opriră pe cicatricea de pe fruntea Bagman se întoarse extrem de fericit
se grăbi să îi răspundă la salut. Wimple, din „Comitetul Vrăjilor băiatului, aşa cum făcea toată către domnul Weasley.
Mai mult pentru a-l opri pe Ron Experimentale”, are coarnele lumea. - Ce zici, nu-mi faci şi mie un
din chicoteli, Harry arătă grăbit acelea de ceva vreme... Salut, - Dragii mei, continuă domnul ceai? Îl caut pe Barty Crouch. Am
către un grup de adolescenţi pe Arnie... Arnold Peasegood este Weasley, dânsul este Ludo ceva probleme cu omologul meu
care nu-i mai văzuse până un Obliviator, membru al Bagman, ştiţi cine este, şi bulgar, nu pot să înţeleg o boabă
atunci. „Echipei de Anulare a Magiei datorită dumnealui avem nişte din ce spune. Barty o să mă
- Ce credeţi că sunt? spuse el. Nu Întâmplătoare”, ştiţi voi... Iar ei locuri atât de bune... lămurească. Vorbeşte cam o sută
sunt de la Hogwarts, nu-i aşa? sunt Bode şi Croaker... Ei sunt Bagman zâmbi larg şi făcu un cincizeci de limbi!
- Presupun că sunt de la o şcoală Nevorbitori... semn cu mâna, de parcă ar fi - Domnul Crouch? zise Percy,
din străinătate, zise Ron. Ştiu că - Ce sunt? spus că fusese o nimica toată. abandonând subit atitudinea sa
mai există şi alte şcoli de - Din „Departamentul Misterelor”, - Ce zici de un pariu mic în înţepată de dezaprobare şi
vrăjitorie, dar n-am cunoscut pe top-secret, nu se ştie exact ce legătură cu meciul, Arthur? radiind pur şi simplu de
nimeni care să fie elev la vreuna fac... întrebă el nerăbdător, zornăind entuziasm. Vobeşte peste două
dintre ele. Bill avea un prieten Până la urmă, jarul fu gata şi ceea ce părea a fi o sumă mare sute! Mermish şi bolboreza, dar
prin corespondenţă la o şcoală tocmai începuseră să prăjească de aur în buzunarele robei sale şi limba trolilor...
din Brazilia... cu mult timp în ouăle şi cârnaţii, când Bill, galben cu negru. Am pariat deja - Oricine poate vorbi limba
urmă... şi vroia să se ducă să-l Charlie şi Percy veniră din cu Roddy Pontner că Bulgaria va trolilor, zise Fred cam dispre-
vadă, dar mama şi tata nu şi-au pădure. înscrie prima. Îi dau şanse mari, ţuitor, tot ce trebuie să faci este
putut permite să-i plătească dru- - Tocmai am Apărut, tată, zise iar Irlanda are trei înaintaşi cum să arăţi cu degetul şi să mârâi!
mul. Prietenul lui a fost foarte Percy tare. n-am mai văzut de ani de zile. Percy îi aruncă lui Fred o privire
jignit când Bill i-a spus că nu vine - Ah, excelent! E gata prânzul! Micuţa Agatha Timms a pariat pe foarte severă şi scormoni focul
şi, drept răzbunare, i-a trimis o Erau la jumătatea mesei, când jumătate din acţiunile ei la ferma cu putere, pentru a înteţi jarul, ca
pălărie blestemată, care i-a făcut domnul Weasley se ridică, de ţipari că meciul va dura o să poată fierbe ceainicul.
urechile să i se micşoreze. făcându-i cu mâna şi zâmbindu-i săptămână. - Mai ştii ceva de Bertha Jorkins,
Harry râse, dar nu-şi exprimă unui om care venea spre ei. - O, bine, dacă-i pe-aşa, zise Ludo? întrebă domnul Weasley,
uimirea pe care o simţea la auzul - Aha! făcu el. Omul momentului! domnul Weasley. Să vedem... Un în timp ce Bagman se aşeza pe
acestei veşti, că ar mai fi existat Ludo! galeon pentru Irlanda? iarbă alături de ei.
şi alte şcoli de vrăjitori. Acum, că Ludo Bagman era de departe cel - Un galeon? repetă Ludo - Nimic, zise Bagman liniştit. Dar
văzuse reprezentanţi ai atâtor mai uşor de remarcat om pe care Bagman, părînd uşor dezamăgit, apare ea. Săraca Bertha! Cu
alte naţionalităţi în campus, se îl văzuse Harry până acum, chiar dar îşi reveni repede. Bine, memoria ca un ciur şi nici un pic
mira cum de nu îşi dăduse dacă îl punea la socoteală şi pe bine... Altcineva? de simţ de orientare... S-a
seama că Hogwarts nu putea să bătrânul Archie, în cămaşa lui de - Sunt un pic cam tineri pentru pierdut, crede-mă pe cuvânt. O
fie singura şcoală de vrăjitori. noapte înflorată. Ludo purta o pariuri, zise domnul Weasley. Lui să vină la serviciu în octombrie,
Aruncă o privire către Hermione, robă lungă de vâjthaţ, în dungi Molly nu i-ar plăcea să... crezând că e iulie.
care însă nu părea deloc surprin- groase, galben-pai cu negru, cu - Pariem treizeci şi şapte de - Nu crezi că ar fi cazul să trimiţi
să de informaţie. Fără îndoială că imaginea unei viespi enorme pe galeoni, cincisprezece sicii şi trei pe cineva să o caute? îi sugeră
citise despre alte şcoli de vrăjitori piept. Era un om cu o constituţie cnuţi, zise Fred, în timp ce el şi domnul Weasley, în timp ce
în vreo carte. puternică, dar cu umerii puţin George îşi scoteau repede toţi Percy îi dădea ceaiul lui Bagman.
- Aţi stat cam mult, zise George, aduşi în faţă. Roba îi era întinsă banii, că o să câştige Irlanda, dar - Barty Crouch îmi tot spune şi el
când în sfârşit se întoarseră la la maxim, pe un burduhan pe Krum o să prindă hoţoaica! A, şi asta, zise Bagman, ochii săi
corturile familiei Weasley. care era clar că nu îl avusese mai adăugăm şi o baghetă falsă. rotunzi mărindu-se cu
- Ne-am întâlnit cu nişte când jucase vâjthaţ pentru - Nu cred că e cazul să-i arătaţi nevinovăţie, dar chiar că nu ne
cunoştinţe, spuse Ron, punând Anglia. Nasul îi era turtit domnului Bagman prostiile astea, putem lipsi de nimeni momentan. A,
apa jos. N-aţi aprins încă focul (probabil de un balon-ghiulea murmură Percy, dar Bagman nu vorbeam de lup! Barty!
ăla? scăpat de sub control, îşi zise păru să creadă că bagheta falsă Un vrăjitor tocmai Apăruse lângă
- Tata se distrează cu chibriturile, Harry), însă ochii săi albaştri şi era o prostie. foc şi nici că ar fi putut să fie mai
zise Fred. rotunzi, părul blond şi scurt şi Din contră, chipul său de diferit de Ludo Bagman, întins pe
Domnul Weasley nu avea deloc tenul rozaliu îl făceau să arate ca băieţandru străluci de entuziasm iarbă în vechea sa robă de
succes cu aprinderea focului, un elev puţin mai în vârstă. când o luă de la Fred, iar vâjthaţ. Barty Crouch era un om
însă nu din cauză că nu - Salut! strigă Bagman fericit. bagheta scoase un sunet stri- în vârstă, rigid şi înalt, îmbrăcat
încercase. În jurul său era plin de Mergea de parcă ar fi avut arcuri dent, se transformă într-un într-un costum impecabil, cu o
chibrituri rupte, însă el părea a prinse de glezne şi era evident puişor din cauciuc şi Bagman cravată pe măsură. Cărarea din
se distra de minune. într-o stare de entuziasm izbucni în râs. părul său scurt şi cărunt era
- Ups! spuse el, izbutind să frenetic. - Excelent! Nu am văzut ceva aproape anormal de dreaptă, iar
aprindă un chibrit, pe care îl - Arthur, bătrâne, pufăi el când atât de amuzant de multă mustaţa sa subţire părea tăiată
scăpă imediat, surprins de ajunse la focul de tabără, ce zi, vreme! Aş da cinci galioni pentru la linie. Pantofii săi erau foarte
reuşită. nu? Ce zi! Am fi putut spera la o aşa ceva! bine lustruiţi. Harry îşi dădu
- Uitaţi cum se face, domnule vreme mai frumoasă? Urmează o Percy rămase înmărmurit, pe faţa seama imediat de ce îl idolatriza
Weasley, zise Hermione cu noapte fără nori... Şi nici o lui citindu-se mai mult decât Percy. Acesta credea cu toată
bunăvoinţă, luându-i cutia de neregulă în organizare... Nu prea dezaprobare. convingerea în respectarea cu
chibrituri din mână şi pregătindu- am ce să fac! - Băieţi, zise domnul Weasley în stricteţe a regulilor, iar domnul
se să-l înveţe cum se aprinde un Prin spatele său trecură în grabă şoaptă, nu vreau să pariaţi... Crouch respectase atât de bine
chibrit. nişte vrăjitori ai Ministerului, cu Astea sunt toate economiile stilul îmbrăcăminţii Încuiaţilor,
Până la urmă, aprinseră focul, privirile cam dezorientate, care voastre... Mama voastră... încât l-ai fi putut crede un
deşi trecu cel puţin o oră până fu arătau către un foc magic din - Haide, Arthur, nu ne strica respectabil director de bancă.
destul de mare pentru a putea depărtare, care trimitea scântei distracţia! strigă Ludo Bagman, Harry se gândi că nici măcar
găti ceva pe el. Însă aveau multe violete la zece metri înălţime. zornăindu-şi iar buzunarele, Unchiul Vernon nu ar fi bănuit
de văzut, cât aşteptau să fie gata Percy înaintă repede, cu mâna entuziasmat. Sunt destul de mari cine era Crouch cu adevărat.
mâncarea. Cortul lor părea să fie întinsă. Nemulţumirea sa pentru ca să ştie ce vor! Voi ziceţi că o - Ia un loc pe iarbă, Barty, zise
aşezat chiar lângă drumul de modul în care îşi conducea Ludo să câştige Irlanda, dar că o să Ludo vesel, bătătorind pământul
trecere către stadion, iar Bagman departamentul nu îl prindă Krum hoţoaica? Nici gând, de lângă el.
membrii Ministerului tot veneau oprea să încerce să facă o băieţi, nici gând... Nu ştiu dacă - Nu, mulţumesc, Ludo, zise
14
Crouch şi în vocea sa era o fost de acord, nu? Pot să pun fi binocluri de aramă, doar că puţin vreun Încuiat de acest loc,
nuanţă de nerăbdare. Te-am pariu că puştii ăştia or să afle cât aveau tot felul de manete şi şi-a amintit subit că are o
căutat peste tot. Bulgarii insistă de curând, oricum, despre ce butoane ciudate. întâlnire urgentă şi a trebuit să
să mai adăugăm douăsprezece este vorba... Adică, are loc la - Omnioculare! strigă vânzătorul plece imediat... Drăguţii de ei,
locuri în Loja Superioară. Hogwarts... entuziasmat. Poţi să vezi faza în adăugă el duios.
- A, asta vroiau? zise Bagman. - Ludo, trebuie să ne întâlnim cu reluare sau cu încetinitorul... Sau Domnul Weasley îi conduse către
Credeam că tipu’ vroia să-i bulgarii, doar ştii, zise domnul îţi prezintă acţiunea cadru cu cea mai apropiată intrare, care
împrumut nişte cleşti. Are un Crouch tăios, retezându-i cadru. Chilipir, zece galeoni era deja înconjurată de vrăjitori şi
accent... propoziţia lui Bagman. bucata! vrăjitoare care aclamau.
- Domnule Crouch! zise Percy Mulţumesc pentru ceai, - Acum îmi pare rău că am - Locuri de gală! zise vrăjitoarea
rămas fără suflare, stând pe Weatherby. cumpărat asta, zise Ron, arătând de la Minister postată la intrare,
jumătate înclinat, încât părea Îi dădu înapoi ceaiul nebăut lui către pălăria sa cu trifoi săltăreţ când le verifică biletele. Loja
cocoşat. Nu doriţi o ceaşcă de Percy şi aşteptă să se ridice şi privind cu jind la Omnioculari. Superioară! Drept înainte, Arthur,
ceai? Ludo. Bagman se ridică, sorbind - Trei perechi, îi zise Harry cât de sus poţi să ajungi!
- A, zise domnul Crouch, uitându- şi restul de ceai, cu aurul din hotărât vrăjitorului. Scările stadionului erau
se la Percy puţin uimit. Da, buzunare zornăindu-i vesel. - Nu, nu e cazul, zise Ron, capitonate cu un mov special. Ur-
mulţumesc, Weatherby. - Ne vedem mai târziu! zise el. O înroşindu-se. cară alături de ceilalţi,
Fred şi George se înecară cu să fiţi în Loja Superioară, alături Era întotdeauna stânjenit de faptul răspândindu-se treptat către
propriul ceai. Percy, cu urechile de mine. Eu sunt comentatorul! că Harry, care moştenise o mică tribunele din dreapta şi din
roz, îşi făcu de lucru cu ceainicul. Ludo le făcu vesel cu mâna, avere de la părinţii lui, avea mult stânga. Grupul domnului
- A, şi mai vroiam să discut şi cu Barty Crouch dădu scurt din cap mai mulţi bani decât el. Weasley continua să urce şi până
tine, Arthur, zise domnul Crouch, şi amândoi se făcură nevăzuţi. - Nu-ţi mai iau nimic de Crăciun, la urmă ajunseră la capătul
ochii săi ageri oprindu-se asupra - Ce se întâmplă la Hogwarts, îi spuse Harry, dându-i câte un scărilor şi se treziră într-o lojă
domnului Weasley. Ali Bashir e tată? întrebă Fred imediat. Omniocular lui şi Hermionei. mică, situată în cel mai înalt loc
pe picior de război. Vrea să Despre ce vorbeau? Adică pentru următorii zece ani, al stadionului, chiar la jumătatea
discute cu tine despre embargoul - O să aflaţi în curând, zise ai grijă! distanţei dintre porţile de aur.
pe covoarele zburătoare... domnul Weasley, zâmbind. - Corect! zise Ron, zâmbind. Cam douăzeci de scaune violet
Domnul Weasley oftă adânc. - Sunt informaţii secrete, până - Oooh, mersi, Harry, zise cu auriu erau aşezate pe două
- Doar i-am trimis o bufniţă când Ministerul va hotărî să le Hermione. Mă duc să iau nişte rânduri, iar Harry, ocupând
despre asta chiar săptămâna facă publice, zise Percy înţepat. programe, uite, acolo... locurile din faţă, alături de
trecută. I-am zis o dată şi pot să-i Domnul Crouch a avut perfectă Cu buzunarele mult mai uşurate familia Weasley, văzu ceva ce nu
mai spun de o sută de ori: dreptate să nu le divulge... de bani, se întoarseră la corturile şi-ar fi putut imagina niciodată.
covoarele sunt prin definiţie - Ia mai taci, Weatherby, zise Fred. lor. Bill, Charlie şi Ginny aveau şi O sută de mii de vrăjitori şi
obiecte caracteristice Încuiaţilor, O atmosferă de entuziasm plutea ei rozete verzi, iar domnul vrăjitoare îşi ocupau locurile care
aşa cum e menţionat în pe deasupra campusului în după- Weasley avea un steag irlandez. se ridicau pe diferite niveluri în
„Registrul Obiectelor Vrăjite amiaza aceea. Până la apusul Fred şi George nu îşi jurul stadionului lung şi oval.
Interzise”, dar se pare că n-a soarelui, chiar şi aerul încremenit cumpăraseră nimic, pentru că îi Totul era cufundat într-o lumină
priceput nimic! de vară părea să tremure de dăduseră tot aurul lor lui aurie, care părea să vină chiar de
- A priceput el, zise domnul Crouch, emoţie în aşteptarea marelui Bagman. pe stadion. Din poziţia lor
acceptând o ceaşcă de ceai de la eveniment, în timp ce se lăsa Chiar atunci bătu un gong semeaţă, terenul părea de
Percy, dar insistă să exporte aici întunericul ca o cortină peste undeva dincolo de pădure, şi catifea, atât de neted era. La
un număr mare de covoare miile de vrăjitori în aşteptare. lumini roşii şi verzi prinseră viaţă ambele capete ale stadionului, la
zburătoare. Dispăruseră şi ultimele urme de instantaneu în copaci, luminând douăzeci şi cinci de metri
- Păi cum, să înlocuiască măturile îngrijorare: Ministerul părea să se o cărare către stadion. înălţime, erau cele trei coşuri.
în Marea Britanie? întrebă fi supus inevitabilului şi - A sosit momentul! zise domnul Chiar vizavi de ei, aproape la
Bagman. renunţase să combată formele Weasley, fiind la fel de nivelul ochilor lui Harry, se afla o
- Ali zice că este loc pe piaţă şi ostentative de magie, care acum entuziasmat ca şi ceilalţi. Haideţi, tabelă gigantică, iar pe ea
pentru un vehicul de familie, zise izbucneau la tot pasul. să mergem! apărea încontinuu un text auriu,
domnul Crouch. Ţin minte că Vânzătorii cu fel de fel de parcă scris şi apoi şters imediat
bunicul meu avea un Axminster produse Apăreau din trei în trei de mâna invizibilă a unui uriaş.
cu douăsprezece locuri... Dar metri, ducând tăvi şi împingând — CAPITOLUL VIII — Harry îşi dădu seama că erau
asta a fost înainte să fie interzise cărucioare pline cu tot felul de reclame, proiectate apoi pe
covoarele, bineînţeles. suveniruri: rozete luminoase, CUPA MONDIALĂ DE VÂJTHAŢ teren.
Vorbea de parcă ar fi vrut să-i verzi pentru Irlanda, roşii pentru
lămurească pe toţi că strămoşii Bulgaria, care chiţăiau numele Cu noile achiziţii şi cu domnul Albastrupur: O mătură pentru
săi nu încălcaseră niciodată jucătorilor, pălării ascuţite, Weasley în frunte, se grăbiră cu toată familia - sigură, de
legea. decorate cu trifoi săltăreţ, eşarfe toţii prin pădure, urmând cărarea încredere şi dotată cu alarmă
- Ia zi, eşti foarte ocupat, Barty? bulgăreşti ornate cu lei care luminată. Auzeau miile de antihoţi... Ştergetot: multi-
întrebă Bagman, păstrându-şi scoteau răgete fioroase, steaguri oameni care treceau pe lângă ei, funcţional, îndepărtează orice fel
buna dispoziţie. ale ambelor ţări, care cântau strigăte, râsete şi cântece. Te de mizerie prin magie... Fără
- Destul, zise domnul Crouch scurt. imnurile lor naţionale în timp ce molipseai uşor de la atmosfera pete, fără griji!... Îmbrăcăminte
Organizarea Portalurilor pe cinci erau vânturate, machete reduse de entuziasm frenetic, iar Harry vrăjită Cârppelli -Italia, Londra,
continente nu este tocmai un fleac, de mături „Fulger”, care puteau nu îşi putea şterge de pe faţă Paris, Hogsmeade...
Ludo. chiar şi să zboare, şi figurine zâmbetul fericit. Merseră prin
- Presupun că o să răsuflaţi pentru colecţionari, cu jucători pădure timp de vreo douăzeci de Harry îşi dezlipi ochii de la
amândoi fericiţi când or să se celebri, care ţi se plimbau prin minute, vorbind şi glumind în reclame şi se uită în spate, pen-
termine toate, nu? zise domnul palmă, tare mândri de ei. gura mare, până când în sfârşit tru a vedea cu cine împărţeau
Weasley. - De la începutul verii, îmi păstrez ajunseră de partea cealaltă şi se loja. Era goală, în afară de o
Ludo Bagman păru şocat. toţi banii de buzunar pentru asta, treziră în umbra unui stadion creatură micuţă, care stătea pe
- Fericit? Nu ştiu de când nu m- îi spuse Ron lui Harry şi gigantic. Deşi nu putea să vadă penultimul loc al rândului din
am distrat aşa de bine... Totuşi, Hermionei, în timp ce treceau decât o parte din pereţii imenşi spatele lor. Creatura, ale cărei
asta nu înseamnă că ne putem printre vânzători, cumpărând de aur care înconjurau stadionul, picioare erau atât de scurte,
culca pe-o ureche, nu, Barty? N- suveniruri. Harry îşi dădu seama că ar fi încât nu ajungeau nici pe departe
am dreptate? Mai sunt o Deşi Ron îşi luase o pălărie cu intrat zece catedrale în el şi ar la podea, purta un şervet aranjat
grămadă de lucruri de pus la trifoi săltăreţ şi o rozetă mare, mai fi rămas şi loc. ca o togă şi îşi ţinea faţa ascunsă
punct, nu? verde, mai cumpără şi o figurină - Sunt o sută de mii de locuri, în mâini. Totuşi, acele urechi ca
Domnul Crouch îşi ridică mică cu Viktor Krum, căutătorul zise domnul Weasley, observând de liliac îi erau tare familiare lui
sprâncenele către Bagman. bulgar. Krum în miniatură se expresia de uimire de pe chipul Harry...
- Am hotărât să nu anunţăm plimba în palma lui Ron, uitându- lui Harry. Cinci sute de membri ai - Dobby? întrebă Harry, nesigur.
nimic până când nu or să fie gata se urât la rozeta verde de Ministerului au lucrat la asta de Micuţa creatură ridică privirea şi
toate detaliile... deasupra lui. la începutul anului. Vrăji de îşi răsfiră degetele, dezvelind
- A, detaliile! zise Bagman, - Uau, uitaţi-vă la astea! zise Îndepărtare a Încuiaţilor, la nişte ochi căprui enormi şi un nas
alungând cuvântul ca pe un roi Harry, grăbindu-se către un fiecare centimetru. De fiecare exact de forma şi dimensiunile
de musculiţe. S-au înscris, nu? Au cărucior plin cu ceva ce păreau a dată când s-a apropiat cât de unei roşii mari. Nu era Dobby,
15
însă era negreşit un spiriduş de - Spiriduşii de casă nu avut voie Vrăjitorul bulgar zări deodată nemulţumea pe domnul
casă, cum fusese şi Dobby, distreze, Harry Potter, zise Winky cicatricea lui Harry şi începu să Reacredinţă. Familia sa se
prietenul lui Harry. Harry îl cu fermitate, de după mâini. turuie tare şi cu entuziasm, mândrea cu faptul că avea sânge
eliberase pe Dobby de foştii lui Spiriduşii de casă făcut ce vrut arătând cu degetul către ea. curat. Cu alte cuvinte, îi
stăpâni, familia Reacredinţă. stăpânu’. Mie nu plăcut deloc - Ştiam eu că o să se prindă până considera inferiori pe toţi cei cu
- Domnul tocmai mi-a spus înălţimile, Harry Potter - aruncă o la urmă, îi zise Fudge ostenit lui rude Încuiate, deci şi pe
Dobby? chiţăi spiriduşul curios, privire către marginea lojei şi Harry. Eu nu mă pricep foarte Hermione. Totuşi, sub ochii
printre degete. înghiţi în sec - dar stăpânul trimis bine la limbile străine, am nevoie Ministrului Magiei, domnul
Vocea îi era şi mai ascuţită decât pe mine în Loja Superioară şi eu de Barty Crouch pentru genul Reacredinţă nu îndrăzni să spună
a lui Dobby, un chiţăit tineresc, venit, domnu’. acesta de lucruri. Ah, văd că nimic. Dădu din cap dispreţuitor
tremurat, iar Harry bănuia - deşi - De ce te-a trimis aici, dacă ştie spiriduşul lui de casă îi păstrează către domnul Weasley şi
era foarte greu să-ţi dai seama la că nu suporţi înălţimile? zise un loc... şi încă unul foarte bun! continuă să avanseze către
un spiriduş de casă - că acesta s- Harry, încruntându-se. Pacostele astea de bulgari locurile sale. Draco le aruncă o
ar fi putut să fie fată. - Stăpânul... Stăpânul vrea să-i încearcă să pună mâna pe cele privire arogantă colegilor lui şi
Ron şi Hermione se întoarseră păstrez un loc, Harry Potter, el mai bune locuri... Ah, iată-l şi pe apoi se aşeză între mama şi tatăl
curioşi. Deşi auziseră multe foarte ocupat, zise Winky, făcând Lucius! său.
despre Dobby de la Harry, nu îl un semn cu capul către locul gol Harry, Ron şi Hermione se - Nemernicii, murmură Ron, în timp
cunoscuseră niciodată cu de lângă ea. Winky dorit să fie întoarseră rapid. Pe al doilea ce el, Harry şi Hermione îşi
adevărat. Chiar şi domnul acum în cortul stăpânului, Harry rând, încercând să ajungă la cele întorceau privirile către teren.
Weasley se uită interesat. Potter, însă Winky ascultat trei locuri libere din spatele În următorul moment, Ludo
- Scuze, îi spuse Harry stăpân, Winky spiriduş de casă domnului Weasley, înaintau Bagman intră ca o furtună în lojă.
spiriduşului, am crezut că eşti bun. nimeni alţii decât foştii stăpâni ai - E toată lumea pregătită? spuse
altcineva. Privi iar speriată către marginea lui Dobby: Lucius Reacredinţă, el, cu chipul radiindu-i de emoţie.
- Dar, domnu’, şi la mine ştiut lojei şi îşi acoperi complet ochii fiul său, Draco, şi o femeie Domnule Ministru, sunteţi gata?
Dobby! chiţăi spiriduşul. de data asta. Harry se întoarse despre care Harry presupuse că - Poţi să începi când vrei, Ludo,
Îşi acoperea faţa, de parcă l-ar fi către ceilalţi. era mama lui Draco. zise Fudge mulţumit.
orbit lumina, deşi Loja Superioară - Deci, aşa arată un spiriduş de Harry şi Draco Reacredinţă se Ludo îşi scoase bagheta, o
nu era foarte luminată. casă? murmură Ron. Ciudate duşmăneau încă de la prima lor îndreptă către propriul gât şi zise
- Numele meu este Winky, animăluţe, nu? călătorie la Hogwarts. Palid, cu „Sonorus!”, după care vorbi,
domnu’, iar dumneavoastră, - Dobby era şi mai ciudat, zise faţa ascuţită şi cu părul blond- acoperind zgomotul care se
domnu’ - ochii căprui se făcură Harry cu dragoste şi nostalgie. deschis, Draco semăna foarte ridica din stadionul acum plin
cât nişte farfurioare când se Ron îşi scoase Omniocularul şi bine cu tatăl său. Şi mama lui era până la refuz. Vocea sa se auzi în
opriră asupra cicatricei lui Harry - începu să îl testeze, privind blondă, înaltă şi slabă şi ar fi fost fiecare colţişor:
iar dumneavoastră trebuie că mulţimea de pe partea cealaltă a chiar drăguţă, dacă nu ar fi avut - Doamnelor şi domnilor, bine aţi
sunteţi Harry Potter! stadionului. pe chip o expresie de parcă i-ar fi venit! Bun venit la finala celei de-
- Da, eu sunt, zise Harry. - Super! spuse el, învârtind de mirosit ceva urât. a patru sute douăzeci şi doua
- Dar Dobby vorbit tot timpul maneta de reluare. Pot să-l fac - Ah, Fudge, zise domnul Cupe Mondiale la vâjthaţ!
despre dumneavoastră, domnu’! pe tipul ăla bătrân de acolo să-şi Reacredinţă, întinzând mâna Spectatorii aclamară şi
spuse spiriduşul emoţionat, bage degetul în nas iar... şi iar... către Ministrul Magiei, ce mai aplaudară. Mii de steaguri flutu-
dându-şi foarte puţin mâinile la o şi iar... faci? Nu cred că o cunoşti pe rară, adăugând şi imnurile lor
parte. Între timp, Hermione îşi cerceta soţia mea, Narcissa? Sau pe fiul hărmălaiei generale. De pe
- Ce mai face? întrebă Harry. cu atenţie programul legat în nostru, Draco? tabela de marcaj enormă de
Cum îi prieşte libertatea? catifea şi decorat cu ciucuri. - Încântat de cunoştinţă, încântat vizavi dispăru şi ultima reclamă
- Ah, domnu’, zise Winky, clătinând - O paradă a mascotelor de cunoştinţă! zise Fudge, (Jeleuri cu toate aromele, de la
din cap, ah, domnu’, nu vreau să echipelor va preceda meciul, citi zâmbind şi aplecându-se în faţa Bertie Botts: un Risc cu fiecare
par nepoliticoasă - da, era fată! - ea cu voce tare. doamnei Reacredinţă. Şi daţi-mi înghiţitură!) şi acum pe ea scria:
domnu’, dar nu ştiu dacă făcut o - Ah, asta merită văzut, zise voie să vi-l prezint pe domnul BULGARIA: ZERO, IRLANDA:
favoare lu’ Dobby, domnu’, când domnul Weasley. Echipele Oblansk sau Obalonsk sau... Ei ZERO.
eliberat... naţionale aduc cele mai bine, dânsul este Ministrul Magiei - Şi acum, intrând direct în
- De ce? întrebă Harry uluit. Ce-a interesante creaturi din ţările lor din Bulgaria şi oricum nu înţelege subiect, daţi-mi voie să vă pre-
păţit? natale, ştiţi voi, ca să se dea o boabă din ce spun. Să mai zint... Mascotele echipei Bulgariei!
- Libertatea urcat la cap lu’ Dobby, mari... vedem... Îl cunoaşteţi pe Arthur Partea dreaptă a tribunelor, care
domnu’, zise Winky cu tristeţe. Loja lor se umplu încet în Weasley, fără îndoială... părea un zid roşu aprins, explodă
Are gânduri prea mari pentru el, jumătatea de oră care urmă. Urmă un moment tensionat. în urale.
domnu’. Nu poate să găsească Domnul Weasley dădea tot Domnul Weasley şi domnul - Sunt curios ce au adus, zise
altceva de făcut, domnu’... timpul mâna cu oameni care se Reacredinţă se priviră în ochi, iar domnul Weasley, aplecându-se în
- De ce nu? zise Harry. vedea că erau vrăjitori foarte Harry îşi aminti cu lux de faţă. Aaah!
Winky îşi coborî vocea cu o importanţi. Percy se ridica atât amănunte ultima dată când Îşi scoase repede ochelarii şi îi
jumătate de octavă şi şopti: de des, încât părea de fiecare fuseseră faţă-n faţă. Erau la li- şterse de robă.
- El vrut plătit pentru munca lui, dată că se aşezase pe un arici. brăria „Caligrafie şi Pete” şi se - Iele!
domnu’... Când sosi Cornelius Fudge, însuşi bătuseră. Ochii reci şi gri ai - Ce sunt ielele?
- Să fie plătit? zise Harry Ministrul Magiei, Percy se aplecă domnului Reacredinţă se opriră Dar o sută de iele invadaseră
dezorientat. Păi, de ce să nu fie atât de mult, încât îi căzură asupra domnului Weasley şi apoi terenul, iar Harry află răspunsul.
plătit? ochelarii care se făcură ţăndări. cercetară tot rândul, de la Ielele erau nişte femei - cele mai
Winky păru de-a dreptul şocată Foarte stânjenit, şi-i repară cu dreapta la stânga. frumoase femei pe care le
numai la gândul acestei grozăvii bagheta şi din acel moment - Dumnezeule, Arthur, zise el văzuse Harry vreodată - doar că
şi îşi apropie iar degetele, astfel rămase pe scaun, aruncându-i încet, ce a trebuit să vinzi ca să nu erau - n-aveau cum să fie -
încât faţa îi fu acoperită pe priviri geloase lui Harry, pe care ai locuri în Loja Superioară? Cu umane. Acest lucru îl nelinişti
jumătate. Cornelius Fudge îl salutase ca pe siguranţă casa ta nu ar fi putut momentan pe Harry, în timp ce
- Spiriduşii de casă nu plătiţi, un vechi prieten. Se mai să ajungă pentru aşa ceva... încerca să-şi dea seama ce erau
domnu’! zise ea, chiţăind întâlniseră, iar Fudge îi strânse Fudge, care nu auzise nimic, de fapt, ce le făcea pielea să
înfundat. Nu, nu, nu! Eu spus lu’ mâna părinteşte şi i-i prezentă continuă: strălucească asemenea lunii sau
Dobby. Eu spus, du-te şi găseşte pe vrăjitorii cu care venise. - Lucius tocmai a făcut o donaţie ce le făcea părul blond-auriu să
o familie drăguţă şi rămâi cu ei, - Harry Potter, ştiţi foarte generoasă spitalului Sf. fluture în lipsa oricărei adieri de
Dobby. Este în al nouălea cer şi dumneavoastră, îi zise el tare Mungo pentru boli şi răni vânt... Începu muzica însă, iar
face tot felul de glume şi nebunii, ministrului bulgar, care purta o datorate magiei, Arthur. Se află Harry nu îşi mai făcu griji că nu
domnu’, nepermis unui spiriduş robă splendidă de catifea neagră, în loja asta, ca invitatul meu. erau umane... De fapt, îi dispăru
de casă. Dacă vei mai continua împodobită cu fir de aur, şi nu - Ce... Ce drăguţ, zise domnul orice fel de grijă...
aşa, Dobby, eu spus, o să te părea să înţeleagă un cuvânt în Weasley cu un zâmbet forţat. Ielele începuseră să danseze, iar
trezeşti în faţa „Departamentului engleză. Harry Potter... of, haide, Ochii domnului Reacredinţă se mintea lui Harry se golise
pentru controlul creaturilor trebuie să ştiţi cine e... băiatul opriseră asupra Hermionei, care complet şi intrase într-o stare de
magice”, ca un spiriduş oarecare. care i-a supravieţuit Ştiţi- se făcuse cam rozalie, însă îi beatitudine. Tot ceea ce conta
- Păi, era timpul să se distreze şi Dumneavoastră-Cui... ştiţi cine întorsese privirea cu hotărâre. era să le privească în continuare
el puţin, zise Harry. este, doar el... Harry ştia exact ce îl ielele, pentru că, dacă s-ar fi
16
oprit din dans, i se părea că - Uite, strigă Ron vesel, făcându-l Omniocularul atât de tare de Ryan şi să înscrie primul gol al
urma să se întâmple lucruri pe Harry să accepte un pumn de ochi, încât vergeaua dintre lentile Bulgariei.
groaznice... monede de aur. Pentru îi tăia nasul. Viteza jucătorilor era - Degetele în urechi! urlă domnul
Şi în timp ce ielele dansau din ce Omniocular! Acum trebuie să-mi incredibilă. Înaintaşii aruncau Weasley, când ielele începură să
în ce mai repede, în mintea iei cadou de Crăciun, ha! balonul de la unul la altul atât de danseze, celebrând golul.
confuză a lui Harry începură să Trifoiul enorm se dizolvă, repede, încât Bagman abia avea Harry îşi închise şi ochii, vrând să
se înfiripe nişte gânduri ciudate, spiriduşii aterizară pe teren, timp să le spună numele. Harry rămână cu mintea la meci. După
neclare. Vroia să facă ceva foarte vizavi de iele, şi se aşezară picior învârti iar maneta pe care scria câteva secunde, aruncă o privire
deosebit, chiar în acel moment. peste picior pentru a privi meciul. „încetinitor”, din partea dreaptă spre teren. Ielele se opriseră din
Să sară din lojă pe teren i se - Şi acum, doamnelor şi domnilor, a Omniocularului, apăsă pe dans, iar Bulgaria era din nou în
părea o idee foarte bună... Dar vă rog să întâmpinaţi călduros... butonul „cadru-după-cadru” din posesia balonului.
era, oare, chiar aşa de bună? Echipa naţională de vâjthaţ a partea de sus şi imediat miş- - Dimitrov! Levski! Dimitrov!
- Harry, ce faci? se auzi vocea Bulgariei! Vă prezint jucătorii pe carea se derulă cu încetinitorul, Ivanova... Ah, pe onoarea mea!
Hermionei de undeva de departe. rând... Dimitrov! în timp ce litere roşii şi răcni Bagman.
Muzica se opri. Harry clipi. Era în O siluetă în robă roşie, pe strălucitoare îi treceau prin faţa O sută de mii de vrăjitori şi
picioare şi unul dintre picioare îi mătură, mişcându-se atât de lentilelor, iar zgomotul mulţimii vrăjitoare tresăriră când cei doi
ajunsese pe marginea lojei. repede încât abia putea fi aproape că îi spărgea timpanele. căutători, Krum şi Lynch, zburară
Lângă el, Ron era înlemnit, văzută, ţâşni pe teren, pe o „Formaţie de atac cap-de-uliu” în picaj printre înaintaşi atât de
având o expresie de parcă intrare de undeva, de jos, în citi el, privind către cei trei repede, încât parcă s-ar fi
tocmai urma să sară de pe o aplauzele furtunoase ale înaintaşi irlandezi care zburau cu aruncat din avion fără paraşute.
trambulină. suporterilor Bulgariei. viteză, în grup, Troy în centru, Harry le urmări coborârea cu
Ţipete supărate răzbăteau de pe - Ivanova! puţin înaintea lui Mullet şi Moran. Omniocularul, încercând să
stadion. Mulţimea nu vroia ca Şi apăru o jucătoare în roşu. Se năpustiră asupra bulgarilor ca zărească hoţoaica.
ielele să plece. Harry era de - Zograf! Levski! Vulkanov! un trăsnet. „Mişcarea Porskoff” - Or să se prăbuşească! strigă
aceeaşi părere. El ţinea cu Volkov! Şiiiiiiiii... Krum! citi el apoi, în timp ce Troy se Hermione de lângă Harry.
Bulgaria, desigur, şi era puţin - El e, el e! strigă Ron, ridica rapid cu balonul sub braţ, Avea dreptate... Pe jumătate
intrigat că avea o broşă cu un urmărindu-l pe Krum cu Omnio- scăpând de înaintaşa bulgară însă... Chiar în ultima secundă,
trifoi mare pe piept. În acest cularul său. Ivanova, şi îi arunca balonul lui Viktor Krum se întoarse brusc din
timp, Ron smulgea distrat trifoiul Harry îşi potrivi şi el repede Moran. Unul dintre prinzătorii drum. Lynch se lovi însă de sol
de pe pălăria lui. Domnul Omniocularul. bulgari, Volkov, lovi tare cu bâta cu o bufnitură atât de puternică,
Weasley, zâmbind domol, se Viktor Krum era slab, brunet şi un balon-ghiulea, trimiţându-l în încât răsună în tot stadionul. Din
aplecă spre Ron şi îi luă pălăria palid, cu un nas mare şi coroiat, calea lui Moran, care se feri tribunele irlandeze se auzi un
din mâini. iar sprâncenele îi erau negre şi pentru a evita balonul-ghiulea şi vuiet de supărare şi îngrijorare.
- O să o vrei mai târziu, îi zise el, dese. Semăna cu o pasăre de scăpă balonul. Atent, Levski, care - Ce fraier a fost! se plânse
când o să vină rândul Irlandei... pradă supradimensionată. Era zbura pe dedesubt, îl prinse şi... domnul Weasley. S-a lăsat
- Cum? zise Ron, uitându-se cu gura greu de crezut că avea doar - TROY ÎNSCRIE! răcni Bagman, păcălit de Krum!
căscată la ielele care se optsprezece ani. iar stadionul explodă în aplauze - Time out! strigă vocea lui
aliniaseră acum la marginea - Şi acum, vă rog să aplaudaţi... şi în urale. ZECE-ZERO pentru Bagman. Medicii vrăjitori îl vor
terenului. Echipa naţională de vâjthaţ a Irlanda! examina pe Aidan Lynch!
Hermione scoase un ţâţâit Irlandei! strigă Bagman. Vi-i - Poftim? strigă Harry, privind - N-are nimic, a şters doar puţin
dezaprobator. Se ridică şi îl trase prezint pe... Connolly! Ryan! uimit prin Omniocular. Dar pământul! o linişti Charlie pe
pe Harry înapoi pe locul lui. Troy! Mullet! Moran! Quigley! balonul e la Levski! Ginny, care se aplecase peste
- Zău aşa! făcu ea. Şiiiiiiiii... Lynch! - Harry, dacă nu te uiţi la viteza marginea lojei, părând îngrozită.
- Şi acum, răcni vocea lui Ludo Şapte siluete verzi, neclare, normală, o să pierzi o grămadă Exact ce urmărea Krum,
Bagman, vă rog frumos să vă apărură într-o clipă pe teren. de chestii! strigă Hermione, care bineînţeles...
ridicaţi baghetele pentru... Harry învârti o manetă mică de sărea în sus şi în jos, cu mâinile Harry manevră repede butoanele
Mascotele echipei naţionale a pe Omniocularul său şi încetini în aer, în timp ce Troy făcea turul „repetare” şi „cadru-după-cadru”
Irlandei! mişcarea jucătorilor până când de onoare. de pe omniocularul său, potrivi
În clipa următoare, ceea ce părea citi marca măturilor lor („Fulger” Harry privi repede peste viteza şi şi-l puse iar la ochi.
să fie o cometă mare, verde- scria pe toate!) şi pentru a vedea Omniocular şi observă că spiri- Revăzu coborârea lui Krum şi a
aurie, intră în viteză pe stadion. numele jucătorilor, brodate cu fir duşii care stătuseră pe margine lui Lynch cu încetinitorul. „Fenta
Dădu un ocol stadionului şi apoi de argint pe spatele robelor. se ridicaseră iar în aer şi for- Wronski” - diversiunea
se despărţi în două comete mai - Şi iată, tocmai din Egipt, arbitrul maseră imensul trifoi strălucitor. periculoasă a căutătorilor - apăru
mici, fiecare dintre ele gonind de azi, renumitul preşedinte al De partea cealaltă a terenului, pe lentile cu litere roşii. Văzu
către una dintre porţi. Deodată Asociaţiei Internaţionale de ielele îi priveau bosumflate. chipul lui Krum concentrat la
se întinse un curcubeu peste Vâjthaţ... Hassan Mostafa! Supărat pe el însuşi, când se maxim, când se ridică exact la
teren, unind cele două sfere de Un vrăjitor mic şi slab, complet reluă jocul, Harry învârti maneta timp, Lynch fiind încă pe jos, şi
lumină. Mulţimea striga chel, dar cu o mustaţă care ar fi până la viteza normală. înţelese: Krum nu văzuse deloc
„Aaaaaah!” şi „Aaaaaaaa!”, de putut să-l facă gelos pe Unchiul Harry ştia destule despre vâjthaţ hoţoaica, doar îl făcuse pe Lynch
parcă ar fi fost la un spectacol de Vernon, cu robă aurie, asortată pentru a-şi da seama că să se ia după el.
focuri de artificii. Curcubeul se cu stadionul, îşi făcu Apariţia pe înaintaşii irlandezi jucau superb. Harry nu mai văzuse niciodată pe
risipi apoi şi sferele de lumină se teren. De sub mustaţă se putea Acţionau ca o echipă perfectă, nimeni care să zboare aşa. Krum
reuniră şi formară un trifoi observa un fluier de argint, într-o unită, dând impresia că îşi parcă nu ar fi fost pe mătură. Se
tremurător, care se ridică spre mână ducea o ladă mare de puteau chiar citi gândurile, după mişca atât de uşor în aer, încât
cer şi începu să plutească lemn, iar în cealaltă mătura. felul în care se poziţionau, iar părea să plutească. Harry îşi
deasupra tribunelor. Era ca şi Harry învârti de manetă pentru a rozeta de pe pieptul lui Harry le aduse omniocularul la viteza
când din el ar fi căzut o ploaie restabili viteza normală, privind tot chiţăia numele: „Troy - Mullet normală şi îl aţinti asupra lui
aurie... cu atenţie cum Mostafa încălecă - Moran!” Şi în zece minute Krum. Se învârtea în cerc
- Excelent! strigă Ron, în timp ce pe mătură şi deschise lada. Patru Irlanda mai înscrise de două ori, deasupra lui Lynch, care era
trifoiul zbura peste ei, iar din el mingi ţâşniră în văzduh: balonul fiind în frunte cu treizeci-zero şi, adus în simţiri cu o licoare prepa-
căzură monede de aur masiv cel roşu, cele două baloane- făcându-şi suporterii în verde să rată de medicii vrăjitori.
peste capetele şi pe scaunele lor. ghiulea de culoare neagră şi izbucnească în urale şi aplauze Concentrându-se asupra chipului
Încercând să privească mai atent (Harry o zări preţ de o secundă, de fericire. lui Krum, Harry văzu cum ochii
trifoiul, Harry îşi dădu seama că înainte să se facă nevăzută!) Meciul deveni şi mai rapid, dar şi săi negri cercetau tot terenul de
era format din mii de omuleţi minuscula şi înaripata hoţoaică mai brutal. Volkov şi Vulkanov, la cincizeci de metri înălţime.
bărboşi, cu veste roşii, fiecare aurie! Cu un fluierat scurt şi prinzătorii bulgari, loveau cu Profita de momentele în care i se
dintre ei având o lampă ascuţit, Mostafa ţâşni în aer după mânie baloanele-ghiulea, dădeau îngrijiri lui Lynch şi căuta
minusculă, aurie sau verde. mingi. trimiţându-le către înaintaşii hoţoaica nestingherit.
- Spiriduşi! zise domnul Weasley, - Au PORNIIIIIT! zbieră Bagman. irlandezi, obligându-i să nu mai Lynch se ridică în sfârşit în
peste aplauzele tumultuoase ale Şi mingea este la Mullet! Troy! poată aplica cele mai bune picioare, însoţit de uralele
mulţimii. Moran! Dimitrov! Înapoi la Mullet! tactici. De două ori fură nevoiţi suporterilor în verde, încăleca pe
Cei mai mulţi încă încercau să Troy! Levski! Moran! să se împrăştie şi atunci, în „Fulgerul” său şi se avântă iar în
adune monedele care mai Se juca aşa cum nu mai văzuse sfârşit, Ivanova reuşi să spargă aer. Restabilirea sa părea să-i fi
rămăseseră pe sub scaune. Harry niciodată. Îşi lipise rândurile, să scape de portarul insuflat curaj echipei Irlandei.
17
Când Mostafa fluieră, înaintaşii HEE!”. Însă Mostafa nu fu Hassan Mostafa nu fluieră. Era onorabil, asta e tot...
intrară în acţiune cu o impresionat deloc de acuzaţiile ocupat - iar Harry nu îl putea - A fost tare curajos, nu? zise
îndemânare cum Harry nu mai bulgarilor. Arăta cu un deget în condamna - să îşi stingă mătura. Hermione, aplecându-se ca să-l
văzuse până atunci. sus, spunându-le evident să se Una dintre iele aruncase un vadă pe Krum, spre care se
După alte cincisprezece minute ridice iar în zbor, iar când aceştia pumn de flăcări către el si îi îndreptau medicii vrăjitori,
şi mai rapide şi furtunoase, refuzară, fluieră scurt de două dăduse foc la mătură. croindu-şi cu greu drum până la
Irlanda era în frunte cu încă zece ori. Harry ar fi vrut ca cineva să-şi el, printre spiriduşii şi ielele care
goluri. Acum conduceau cu o - Două lovituri libere pentru dea seama că bietul Krum era se păruiau cu furie. Nu arăta bine
sută treizeci de puncte la zece, Irlanda! strigă Bagman, iar rănit. Deşi ţinea cu Irlanda, Krum deloc...
iar jocul începuse să fie din ce în suporterii bulgari huiduiră furioşi. era cel mai interesant jucător de Harry îşi puse iar Omniocularul la
ce mai înverşunat. Volkov şi Vulkanov ar face bine pe teren. Evident că şi Ron era ochi. Era greu să vadă ce se
Când Mullet se avântă iar către să se urce iar pe mături... Da... de aceeaşi părere. întâmpla jos, pentru că spiriduşii
stâlpii porţii, strângând bine Se urcă... Troy ia balonul... - Time out! Ah, cum vreţi să zburau fericiţi pe deasupra
balonul sub braţ, portarul bulgar Jocul atinse acum un nivel de joace în halul ăsta, uitaţi-vă la terenului, însă reuşi să îl
Zograf zbură din poartă, pentru violenţă cu mult peste tot ce el... depisteze pe Krum, înconjurat de
a-i ieşi în întâmpinare. Totul avu văzuseră până atunci. Prinzătorii - Uitaţi-vă la Lynch! strigă Harry. medicii vrăjitori. Părea şi mai
loc atât de repede, încât Harry din ambele echipe atacau cu Căutătorul irlandez tocmai morocănos decât era de obicei şi
nu apucă să-şi dea seama, însă sălbăticie. Volkov şi Vulkanov, cobora cu mare viteză şi Harry refuza să-i lase să-i cureţe rana.
un vuiet de furie din partea mai ales, vânturau furioşi prin era sigur că nu era „Fenta Coechipierii erau strânşi în jurul
suporterilor irlandezi şi fluieratul aer bâtele, părând să nu le pese Wronski”, văzuse hoţoaica într- lui, clătinând din capete şi
lung şi sfredelitor al lui Mostafa îi dacă loveau cu ele baloanele- adevăr... părând demoralizaţi. Puţin mai
spuseră că fusese fault. ghiulea sau jucătorii. Dimitrov - A văzut hoţoaica! strigă Harry. încolo, jucătorii irlandezi dansau
- Iar Mostafa îl sancţionează pe zbură direct către Moran, care A văzut-o! Uitaţi-vă la el! fericiţi într-o ploaie de aur
portarul bulgar pentru avea balonul, încât aproape că o Jumătate dintre spectatori revărsată de mascotele lor.
cotonogirea... vreau să spun, dădu jos de pe mătură. păreau să îşi fi dat seama ce se Steagurile fluturau peste tot, iar
folosirea coatelor în exces! îi - Fault! vuiră suporterii Irlandei întâmpla, iar suporterii irlandezi imnul naţional al Irlandei răsuna
informă Bagman pe spectatorii într-un glas, toţi ridicându-se ca se ridicaseră într-un val verde, în toate colţurile stadionului.
înflăcăraţi. Şi... Da, lovitură liberă un imens val verde. aclamându-şi căutătorul... Dar Ielele se ajungeau la forma lor
pentru Irlanda! - Fault! răsună vocea lui Ludo Krum era pe urmele lui. Harry iniţială, devenind din nou
Spiriduşii, care se ridicaseră Bagman. Dimitrov o deze- habar nu avea cum de putea să frumoase, însă acum erau foarte
supăraţi în aer, ca un roi de chilibrează pe Moran, lovind-o mai vadă pe unde zbura, lăsând abătute şi descurajate.
viespi strălucitoare, când fusese intenţionat! Şi va urma o altă în spatele lui şiroaie de sânge, - Ei bine, cert e că ne-am luptat
faultată Mullet, acum se uniseră lovitură liberă... Da, sigur, se însă era cot la cot cu Lynch. cu vitejie, zise o voce amărâtă
şi formaseră cuvintele „HA! HA! aude şi fluierul arbitrului! Amândoi se avântară iarăşi către din spatele lui Harry.
HA!”. Ielele de pe partea cealaltă Spiriduşii se ridicaseră iar în aer, pământ... Se întoarse. Era Ministrul bulgar al
a terenului se ridicaseră, îşi iar de data aceasta formară o - O să se lovească iar de pământ! Magiei.
fluturaseră supărate pletele şi mână imensă, care făcea un gest se sperie Hermione. - Vorbiţi engleza! zise Fudge
începuseră iar să danseze. foarte nepoliticos către Ielele de - Ba nu! strigă Ron. alarmat. Şi m-aţi lăsat să mimez
Sincronizându-se perfect, băieţii pe partea cealaltă a terenului. În - Lynch, da! strigă Harry. toată ziua!
Weasley şi Harry îşi băgară acest moment, ielele îşi pierdură Şi avea dreptate. Pentru a doua - Păi, era tare amuzant, zise
degetele în urechi, însă controlul. Traversară terenul şi oară, Lynch lovi pământul cu ministrul bulgar, ridicând din
Hermione, care nu se obosise să începură să arunce cu tăciuni putere şi în clipa următoare fu umeri.
facă acelaşi lucru, îi făcu semn aprinşi în spiriduşi. Privind scena călcat în picioare de o hoardă de - Şi în timp ce echipa Irlandei va
lui Harry imediat. Se întoarse să prin Omniocular, Harry văzu că iele mânioase. face turul de onoare al
se uite la ea, dar Hermione îi nu mai erau deloc drăguţe. Din - Hoţoaica, unde e hoţoaica? urlă stadionului, alături de mascotele
îndepărtă nerăbdătoare degetele contră, chipurile li se alungiseră, Charlie. lor, Cupa Mondială la Vâjthaţ
din urechi. devenind nişte capete de păsări, - A prins-o! E la Krum... S-a este adusă în Loja Superioară!
- Uită-te la arbitru! zise ea, cu ciocuri ameninţătoare, şi aripi terminat! strigă Harry. răcni Bagman.
chicotind. lungi, scheletice, le apărură din Krum, cu roba înroşită de Ochii lui Harry fură orbiţi subit de
Harry se uită în jos, spre teren. umeri... sângele din nas, se ridică încet în o lumină albă, puternică, în clipa
Hassan Mostafa aterizase chiar în - Şi iată, băieţi, strigă domnul aer, cu pumnul ridicat. În mâna când Loja Superioară fu luminată
faţa Ielelor dansatoare şi se Weasley peste tumultul mulţimii lui se zărea o licărire aurie. prin magie, pentru ca toată
purta într-adevăr foarte ciudat. de jos, de ce nu trebuie să vă Tabela de marcaj arătă imediat: lumea din tribune să poată vedea
Îşi încorda muşchii şi îşi netezea lăsaţi niciodată păcăliţi de BULGARIA: O SUTĂ ŞAIZECI, ce se întâmpla acolo. Privind
mustaţa entuziasmat. aparenţe! IRLANDA: O SUTĂ ŞAPTEZECI. către uşă, văzu doi vrăjitori care
- Ah, aşa ceva nu se poate! zise Vrăjitorii din Minister năpădiseră Mulţimea nu părea să îşi fi dat se chinuiau să aducă în lojă o
Ludo Bagman, deşi părea foarte terenul pentru a le separa pe iele seama ce se întâmplase. Apoi, cupă mare, din aur masiv, pe
amuzat. Să-i dea cineva de spiriduşi, dar fără succes. încet, de parcă ar fi pornit care i-o dădură lui Cornelius
arbitrului câteva palme, să-şi Între timp, lupta de pe teren nu motorul unui avion, uralele Fudge, care încă părea foarte
revină! era nimic faţă de cea din aer. suporterilor Irlandei deveniră din supărat că folosise toată ziua
Un medic vrăjitor traversă Harry se întorcea la dreapta şi la ce în ce mai puternice şi limbajul semnelor ca un
terenul, şi el cu degetele în stânga, privind prin Omniocular explodară în strigăte de bucurie. caraghios.
urechi, şi îl pocni pe Mostafa în balonul care părea un glonţ tras - IRLANDA A CÂŞTIGAT! strigă - Haideţi, să auzim nişte aplauze
fluierul piciorului. Mostafa păru dintr-o puşcă. Ludo Bagman, care, ca şi şi pentru învinşi... Felicitări
să se dezmeticească. Harry, care - Levski - Dimitrov - Moran - Troy - suporterii irlandezi, părea să fi pentru jocul Bulgariei! strigă
privea iar prin Omniocular, văzu Mullet - Ivanova - iar Moran - Moran - fost luat prin surprindere de Bagman.
că era extraordinar de stânjenit MORAN ÎNSCRIE! sfârşitul neaşteptat al meciului. Cei şapte jucători bulgari învinşi
şi striga la Ielele care se opriseră Însă uralele suporterilor Irlandei KRUM PRINDE HOŢOAICA... DAR începură să urce scările către
din dans şi îşi agitau mâinile, abia se puteau auzi peste IRLANDA CÂŞTIGĂ! Dumnezeule, Loja Superioară. Mulţimea de jos
supărate foc. urletele ielelor. Reprezentanţii nu cred că s-a aşteptat nimeni la aplaudă în semn de apreciere.
- Şi dacă nu mă înşel, Mostafa Ministerului Magiei îşi puseră în aşa ceva! Harry văzu mii şi mii de
încearcă acum să alunge funcţiune baghetele, încercând - De ce a prins hoţoaica? urlă Omnioculari aţintiţi asupra lor.
mascotele echipei Bulgariei! zise să-i potolească pe suporterii Ron, în timp ce sărea în sus şi în Unul câte unul, bulgarii se
vocea lui Bagman. Ah, iată ceva Bulgariei. Jocul reîncepu imediat. jos, aplaudând cu mâinile aliniară în lojă, iar Bagman strigă
care nu s-a mai întâmplat până În acel moment, Levski avea deasupra capului. A pus capăt numele fiecăruia în timp ce
acum... Hm, s-ar putea să se balonul, apoi Dimitrov... meciului când Irlanda era cu o aceştia dădeau mâna cu
termine urât... Prinzătorul irlandez Quigley lovi sută şaizeci de puncte înainte, ministrul lor şi apoi cu Fudge.
Aşa se şi întâmplă: prinzătorii cu toată puterea un balon- tâmpitu’! Krum, care era ultimul, părea
bulgari Volkov şi Vulkanov ghiulea către Krum, care nu se - Ştia că n-aveau cum să mai complet distrus. Numai ochii
aterizară de-o parte şi de alta a feri destul de repede şi primi lovi- recupereze diferenţa! strigă negri îi străluceau pe chipul plin
lui Mostafa şi începură să se tura direct în faţă. Harry, încercând să acopere de sânge. Încă ţinea în mână
certe cu el, arătând către Urmă un vuiet asurzitor al zarva şi aplaudând şi el cu fre- hoţoaica. Harry observă că
spiriduşii care acum formaseră mulţimii. Nasul lui Krum părea nezie. Înaintaşii irlandezi erau mişcările lui erau mult mai
veseli cuvintele „HEE! HEE! rupt, era sânge peste tot, însă prea buni... A vrut să încheie dezordonate pe sol decât în aer.
18
Avea un mers de raţă, abia familiei Weasley îşi puseră pija- erau nişte marionete pe care le glasuri temătoare în aerul rece al
perceptibil însă, şi umerii aduşi în malele şi se duseră fiecare în acţionau cu nişte fire ce ieşeau nopţii. Harry simţi cum era
faţă. Dar când fu anunţat numele patul lui. Din partea cealaltă a din baghetele ridicate în aer. împins încolo şi încoace de
lui Krum, întreg stadionul vui, taberei, încă se auzeau cântece Două dintre siluete erau foarte oameni ale căror feţe nu le putea
explodând în urale asurzitoare. şi ecoul unui zgomot ciudat. mici. vedea. Apoi îl auzi pe Ron ţipând
Apoi veni rândul echipei Irlandei. - Oh, mă bucur că nu sunt de Mai mulţi vrăjitori se alăturau de durere.
Aidan Lynch era ajutat de Moran serviciu, bombăni domnul grupului, râzând şi arătând către - Ce s-a întâmplat? întrebă
şi Connolly. Cea de-a doua Weasley, gata să adoarmă, nu trupurile plutitoare. Corturile fură Hermione speriată, oprindu-se
lovitură părea să-l fi ameţit, iar mi-ar plăcea să mă duc acum să dărâmate când grupul vrăjitorilor atât de brusc, încât Harry se
ochii săi aveau o privire pierdută. le spun irlandezilor că trebuie să se mări. O dată sau de două ori, împiedică de ea. Ron, unde eşti?
Însă zâmbi fericit când Troy şi se oprească din sărbătorirea Harry văzu cum unul dintre cei Oh, ce tâmpenie... Lumos!
Quigley ridicară Cupa în aer, iar victoriei... care mărşăluiau dădu la o parte Îşi ilumină bagheta şi o îndreptă
mulţimea vui de fericire. Mâinile Harry, care era într-un pat aflat, din calea lui cu bagheta câte un către cărare. Ron era întins pe jos.
lui Harry amorţiseră de atâtea deasupra lui Ron, stătea cu ochii cort. Mai multe corturi luară foc. - M-am împiedicat de o rădăcină
aplauze. ţintă la acoperişul de pânză al Strigătele erau din ce în ce mai de copac, răspunse el supărat,
Până la urmă, când echipa cortului, privind lumina de la puternice. ridicându-se cu greu.
Irlandei plecă din lojă pentru a lanterna unui spiriduş care Siluetele plutitoare fură deodată - Păi, cu asemenea picioare, nici
mai face un tur de onoare pe trecea întâmplător pe acolo, luminate, când trecură pe lângă nu e de mirare, zise o voce
mături (Aidan Lynch pe mătura rememorând mişcările un cort în flăcări, şi Harry îl tărăgănată din spatele lor.
lui Connolly, ţinându-se strâns de spectaculoase ale lui Krum. Abia recunoscu pe unul dintre ei. Era Harry, Ron şi Hermione se
talia acestuia şi încă zâmbind aştepta să se urce iar pe „Fulger” domnul Roberts, paznicul întoarseră supăraţi. Draco
absent), Bagman îşi îndreptă şi să încerce „Fenta Wronski”... taberei. Ceilalţi trei păreau a fi Reacredinţă stătea singur în
bagheta către gât şi spuse Nu ştia cum şi de ce, dar Oliver soţia şi copiii săi. Unul dintre cei apropiere, sprijinindu-se de un
„Silentium!”, iar vocea îi reveni Baston nu reuşise niciodată să de jos o întoarse pe doamna copac şi părând foarte relaxat.
la normal. explice prin diagramele sale cum Roberts cu capul în jos, cu Cu braţele încrucişate, privea
- O să se vorbească ani de zile ar fi trebuit să fie această bagheta. Cămaşa de noapte îi scena din tabără printre copaci.
despre meciul ăsta, zise el manevră... Harry se văzu într-o căzu peste cap, dezvelind nişte Ron îi spuse lui Reacredinţă să se
răguşit, o răsturnare de situaţie robă care avea numele său pe chiloţi imenşi. Biata femeie ducă undeva (pe un tărâm unde
foarte neaşteptată... Păcat că nu spate şi îşi imagină cum era să încercă să se acopere, în timp ce se zice că mori de cald!), loc pe
a durat mai mult... A, da... da, vă auzi o sută de mii de voci care te mulţimea de sub ea începuse să care Harry ştia prea bine că Ron
sunt dator... Cât? aclamau, în timp ce vocea lui fluiere şi să o batjocorească. nu ar fi îndrăznit să îl
Asta pentru că Fred şi George se Ludo Bagman răsună prin tot - Groaznic, şopti Ron, privind pomenească de faţă cu doamna
ridicaseră şi stăteau în faţa lui stadionul: „Vi-l prezint pe... Harry cum cel mai mic copil al familiei Weasley.
Ludo Bagman, cu zâmbete largi Potter!” Roberts se învârtea ca un titirez, - Ai grijă ce spui, Weasley, zise
pe chipuri şi cu mâinile întinse! Harry nu îşi dădu seama dacă la treizeci de metri deasupra lor, Reacredinţă, ochii lui spălăciţi
adormise sau nu - speranţele cu capul atârnându-i fără vlagă aruncând scântei. Nu ar fi mai
sale de a zbura precum Krum când pe o parte, când pe alta. E bine să fugiţi? Doar nu ai vrea să
— CAPITOLUL IX — puteau rămâne doar simple absolut îngrozitor! o vadă cineva, nu?
visuri - dar îşi aminti numai că Hermione şi Ginny se apropiară Şi făcu un semn cu capul către
SEMNUL ÎNTUNECAT domnul Weasley începu să ţipe în grabă de ei, punându-şi Hermione. În acelaşi moment, un
deodată: hainele peste cămăşile de bubuit ca explozia unei bombe se
- Nu îi spuneţi mamei voastre că - Sculaţi-vă! Ron! Harry... noapte, cu domnul Weasley chiar auzi dinspre campus şi o lumină
aţi pariat, îi imploră domnul Haideţi, sculaţi-vă, urgent! Harry în urma lor. În acelaşi moment, verde scălda pentru o clipă
Weasley pe Fred şi pe George, în se ridică repede şi dădu cu capul Bill, Charlie şi Percy ieşiră din copacii din jurul lor.
timp ce coborau cu toţii scările de pânză. cortul băieţilor, îmbrăcaţi, cu - Ce vrei să spui? zise Hermione
cu covoare roşii. - Ce s-a întâmplat? mormăi el. mânecile suflecate şi cu ba- sfidătoare.
- Nu-ţi face griji, tată, zise Fred Avea senzaţia că se întâmplase ghetele scoase. - Granger, ei caută Încuiaţi,
vesel, avem planuri mari cu banii ceva rău. Zgomotele din tabără - O să mergem în ajutorul celor răspunse Reacredinţă. Ce, ai de
ăştia, nu vrem să-i vedem se schimbaseră. Cântecele se de la Minister! strigă domnul gând să-ţi arăţi şi tu chiloţeii prin
confiscaţi! opriseră. Se auzeau strigăte şi Weasley peste toată hărmălaia. aer? Pentru că, dacă aşa este,
Domnul Weasley dădu impresia oameni care fugeau. Voi intraţi în pădure şi rămâneţi mai aşteaptă puţin... Mai au un
pentru câteva clipe că avea de Se dădu jos din pat şi întinse împreună. Vin să vă iau după ce pic şi vin aici! Ce ne-am mai
gând să întrebe care erau acele mâna după haine, dar domnul se termină totul! distra cu toţii!
planuri, dar, după ce se gândi Weasley, care îşi pusese blugii Bill, Charlie şi Percy se duceau - Hermione este vrăjitoare, nu
mai bine, i se păru mai indicat să peste pantalonii de pijama, deja către grupul care venea în Încuiată! se răsti Harry.
nu ştie... spuse: marş. Domnul Weasley porni - Cum vrei tu, Potter, zise Draco
Curând se pierdură în mulţimea - Nu e timp, Harry! Ia-ţi o haină şi imediat după ei. Vrăjitorii Reacredinţă, cu rânjetul lui
care părăsea stadionul şi se ieşi! Repede! Harry făcu precum Ministerului veneau din toate malefic. Dacă tu crezi că nu pot
îndrepta către campus. În aerul i se spusese şi ieşi repede din direcţiile către sursa necazurilor. descoperi un Sânge-mâl,
rece al nopţii, îi ajunseră din cort, cu Ron după el. Mulţimea de dedesubtul familiei rămâneţi pe loc...
urmă cântece răguşite, în timp La lumina câtorva focuri care Roberts era din ce în ce mai - Taci din gură! strigă Ron.
ce se întorceau pe cărarea încă ardeau, văzu oameni care aproape.
luminată, însoţiţi de spiriduşii fugeau în pădure, speriaţi de - Haideţi, zise Fred, apucând-o pe Toţi cei de faţă ştiau că „Sânge-
care tot zburau pe deasupra lor, ceva care traversa câmpul şi Ginny de-un braţ şi trăgând-o mâl” era un cuvânt extrem de
râzând şi legănându-şi venea spre ei, ceva care emitea către pădure. jignitor pentru o vrăjitoare sau
lanternele. Când ajunseră în fascicule de lumină ciudate şi Harry, Ron, Hermione şi George îi pentru un vrăjitor cu părinţi
sfârşit la corturi, nimănui nu-i zgomote ca de mitralieră. urmară. Când ajunseră la Încuiaţi.
stătea gândul la dormit şi, având Cuvinte batjocoritoare, explozii marginea pădurii, priviră în urma - Lasă, Ron, zise Hermione
în vedere tot zgomotul din jurul de râs şi ţipete înfundate se lor. Grupul de vrăjitori de sub repede, prinzându-l pe Ron de
lor, domnul Weasley hotărî că o apropiau de ei. Apoi ţâşni o familia Roberts se mărise şi mai braţ pentru a-l opri, când acesta
cană de ciocolată fierbinte lumină verde intensă, care se mult. Văzură cum vrăjitorii făcu un pas către Reacredinţă.
înainte de culcare nu avea cum revărsă pe tot câmpul. Ministerului Magiei încercau să Apoi se auzi o bufnitură din
să le strice. În curând, discutau Câţiva vrăjitori în grup compact ajungă la vrăjitorii cu glugi din partea cealaltă a pădurii, mai
entuziasmaţi meciul, adeseori în mergeau cu baghetele ridicate, centru, însă înaintau foarte încet. puternică decât tot ce auziseră
contradictoriu, iar domnul arătând către ceva, pe cer. Harry Era ca şi cum le-ar fi fost teamă până atunci. Mai mulţi din
Weasley se lăsă atras cu Charlie încercă să vadă cine erau... Nu să nu determine vreo vrajă care apropiere ţipară speriaţi.
într-o discuţie despre faulturi. păreau să aibă chipuri... Apoi îşi să facă familia Roberts să se Draco chicoti încet.
Numai când Ginny adormi cu dădu seama că aveau glugi şi prăbuşească la pământ. - Ce sperioşi sunt, nu? spuse el
capul pe masă şi vărsă ciocolata măşti pe feţe. Mult deasupra lor, Lanternele colorate care tărăgănat. Presupun că „tăticu’“
pe tot covorul, domnul Weasley plutind în văzduh, patru siluete luminaseră cărarea către stadion v-a spus să vă ascunderi? Ce
potoli discuţiile şi insistă ca toată erau contorsionate în forme fuseseră stinse. Se vedeau vrea? Să-i salveze pe Încuiaţi?
lumea să se ducă la culcare. îngrozitoare, de parcă vrăjitorii siluete întunecate printre copaci. - Unde sunt părinţii tăi? îl întrebă
Hermione şi Ginny se duseră în mascaţi erau păpuşari, iar cele Copiii plângeau. Din toate părţile Harry, enervându-se. Sunt acolo,
cortul lor, iar Harry şi restul patru contururi de deasupra lor se auzeau strigăte speriate şi printre ăia cu măşti, nu?
19
- Draco îl privi pe Harry, cu multă dificultate, de parcă - Eu o să devin cel mai tânăr aşezându-se lângă Ron şi privind
continuând să zâmbească. Păi... cineva invizibil încerca să o tragă membru al Ministerului Magiei. şi el figurina lui Krum, care se
chiar dacă ar fi aşa, nu ţi-aş înapoi... Harry izbucni în râs. Îl plimba greoi printre frunzele
spune, nu-i aşa, Potter? - Sunt vrăjitori răi în jur! chiţăi ea recunoscuse pe ultimul vrăjitor. căzute. A zis mereu că ar vrea
- Oh, haideţi, zise Hermione, şi se aplecă în faţă, chinuindu-se Numele său era Stan Shunpike şi să-l prindă cu ceva.
aruncându-i o privire dezgustată să iasă dintre ierburi, ca să fugă era de fapt şofer pe „Autobuzul - Asta chiar că ar şterge rânjetul
lui Draco, haideţi să mergem să-i mai departe. Oameni sus-sus în Salvator”. de pe faţa lui Draco, zise Ron.
găsim pe ceilalţi... aer! Winky dă la o parte! Se întoarse să-i spună lui Ron, - Şi totuşi, bieţii Încuiaţi, zise
- Ţine-ţi capul ăla stufos la cutie, Şi dispăru printre copacii de pe dar faţa acestuia era neobişnuit Hermione puţin speriată. Şi dacă
Granger, zise Reacredinţă cu partea cealaltă a cărării, gemând de senină, pentru ca după o nu pot să-i dea jos?
răutate. şi chiţăind, luptându-se cu forţa secundă să se apuce şi el să - Or să poată, zise Ron liniştitor,
- Haideţi, repetă Hermione şi îi care o trăgea înapoi. zbiere: o să găsească ei o modalitate.
împinse pe Harry şi pe Ron pe - Ce-a păţit? zise Ron, privind - V-am spus că am inventat o - Oricum, fără minte, să facă aşa
cărare. curios după Winky. De ce nu mătură care ajunge pe Jupiter? ceva, când tot Ministerul Magiei
- Pot să pun pariu pe orice că poate fugi ca lumea? - Nu, zău? zise Hermione şi este de faţă! zise Hermione. Oare
tatăl lui e unul dintre ăia - Cred că nu a cerut voie să se împreună cu Harry îl apucară de cum de speră să scape basma-
mascaţi! zise Ron cu convingere. ascundă, zise Harry. braţe, îl întoarseră cu spatele curată? Credeţi că au băut sau
- Păi, cu puţin noroc, o să-l prindă Se gândea la Dobby: de fiecare spre iele şi îl duseră de acolo. sunt pur şi simplu...
Ministerul! zise Hermione, la fel dată când încercase să facă ceva Pe când vorbele ielelor şi ale Însă se opri brusc şi se uită peste
de supărată. Ah, nu-mi vine să ce nu le-ar fi plăcut membrilor admiratorilor lor abia se mai umăr. Harry şi Ron se uitară şi ei
cred, unde s-au dus? familiei Reacredinţă, fusese auzeau, ajunseră chiar în inima imediat. Era ca şi când cineva ar
Fred, George şi Ginny nu erau nevoit să înceapă să se pădurii. Aici păreau să fie singuri fi venit în grabă către poieniţă.
nicăieri, deşi cărarea era plină de autopedepsească. şi totul era mult mai liniştit. Aşteptară, ascultând paşii
o grămadă de lume, cu toţii - Ştiţi, spiriduşii de casă duc o Harry se uită în jur. neregulaţi din spatele copacilor
uitându-se speriaţi în spate, viaţă foarte grea! zise Hermione - Presupun că putem aştepta aici, întunecaţi. Însă paşii se opriră
către îmbulzeala şi zarva din indignată. Sclavie, asta este! zise el, din locul ăsta o să auzim subit.
campus. Domnul Crouch a făcut-o să se dacă se apropie cineva, de la o - E cineva acolo? strigă Harry.
Un grup de adolescenţi în urce până în vârful stadionului, poştă. Urmă o tăcere de moarte. Harry
pijamale discutau aprins, puţin deşi avea groază de înălţimi, şi a Abia îi ieşiră cuvintele din gură, se ridică şi se uită după copac.
mai jos de ei, pe cărare. Când îi vrăjit-o să nu poată să fugă când când Ludo Bagman apăru din Era prea întuneric pentru a
văzură pe Harry, pe Ron şi pe încep să se dărâme corturile! De spatele unui copac din faţa lor. vedea la distanţă, însă simţi pe
Hermione, o fată cu păr bogat şi ce nu face nimeni nimic? Chiar şi la lumina slabă a celor cineva imediat dincolo de raza
ondulat se întoarse şi spuse - Păi, spiriduşii sunt fericiţi, nu? două baghete, Harry văzu că lor vizuală.
repede: zise Ron. Ai auzit-o pe Winky la Bagman se schimbase foarte - Cine e?
- Ou est Madame Maxime? Am meci: „Spiriduşii de casă nu avut mult. Nu mai avea aspectul Şi atunci, total pe nepregătite,
pierrrdut-o... voie distreze”... Asta îi place, să copilăresc şi roz în obraji, iar liniştea fu spartă de o voce
- Eh... Poftim? făcu Ron. fie la cheremul cuiva! pasul nu îi mai era zglobiu. Era complet diferită de toate
- Oh... - Oamenii ca tine, Ron, începu foarte palid şi părea epuizat. celelalte pe care le auziseră în
Fata care vorbise se întoarse cu Hermione cu înflăcărare, care - Cine e? spuse el, uitându-se pădure, care zise ceva care nu
spatele către el şi, când se inventează sisteme nedrepte şi spre ei şi încercând să le semăna cu un strigăt de panică,
depărtară, o auziră spunând odioase doar pentru că sunt prea desluşească feţele. Ce faceţi aici ci mai degrabă cu o vrajă.
„’Ogwarts!” leneşi ca să... singuri? - MORSMORDRE!
- Beauxbatons, şopti Hermione. O altă pocnitură puternică răsună Se uitară unii la alţii, surprinşi. Ceva mare, verde şi strălucitor
- Poftim? zise Harry. la marginea pădurii. - Păi, are loc un fel de revoltă, ieşi din locul întunecat, pe care
- Trebuie să fie de la - Haideţi să mai mergem, da? zise Ron. ochii lui Harry se chinuiseră să-l
Beauxbatons, zise Hermione. Ce, zise Ron, şi Harry îl văzu cum o Bagman făcu ochii mari. scruteze, şi zbură peste vârfurile
nu ştiţi? Academia de Magie priveşte îngrijorat pe Hermione. - Poftim? copacilor.
Beauxbatons... Am citit despre Poate că Draco avea dreptate... - În campus... Nişte vrăjitori au - Ce-a fost asta? zise Ron,
ea în „O evaluare a educaţiei Poate că Hermione era în mai prins o familie de Încuiaţi... ridicându-se din nou şi privind
magice în Europa”. mare pericol decât ei. Porniră iar, Bagman afurisi pătimaş. uluit la arătarea care tocmai se
- A... da... sigur, zise Harry. în timp ce Harry continua să se - Fir-ar să fie! zise el, părând înălţase la cer.
- Fred şi George nu ar fi putut să caute prin buzunare, deşi ştia că dezorientat şi fără nici un alt Pentru o clipă, Harry crezu că era
se depărteze foarte tare, zise bagheta nu era acolo. cuvânt, Dispăru cu un mic un alt grup de spiriduşi, apoi îşi
Ron, scoţându-şi bagheta, Urmară cărarea întunecată până pocnet. dădu seama că era un craniu
aprinzând-o, ca şi Hermione, şi în inima pădurii, încă uitându-se - Domnul Bagman nu prea e stăpân imens, compus din ceea ce
cercetând cărarea. după Fred, George şi Ginny. pe situaţie, nu? zise Hermione, păreau a fi nişte stele de
Harry îşi căută propria baghetă în Trecură pe lângă un grup de încruntându-se. smarald, cu un şarpe care îi ieşea
buzunarele hainei, dar nu era drăcuşori, care râdeau aplecaţi - Şi totuşi, a fost prinzător la din gură, ca o limbă. În timp ce
acolo. Singurul lucru pe care îl asupra unui sac cu aur, pe care îl vâjthaţ, zise Ron, conducându-i priveau, craniul se ridică din ce în
găsi fu Omniocularul. câştigaseră pariind la meci, pe o cărare spre o poieniţă şi ce mai mult, strălucind într-un fel
- Ah, nu, nu pot să cred... Mi-am negreşit, şi care păreau aşezându-se într-un loc cu iarbă de nor de fum verde, şi rămase
pierdut bagheta! netulburaţi de agitaţia din uscată, la poalele unui copac. atârnat pe cerul negru,
- Glumeşti? tabără. Şi mai jos pe cărare, „Viespile din Wimbourne” au asemenea unei noi constelaţii.
Ron şi Hermione îşi ridicară ajunseră într-un loc cu lumină câştigat Cupa Ligii de trei ori la Deodată, pădurea din jurul lor
baghetele destul de sus pentru a argintie, iar când priviră printre rând, pe când era el în echipă. explodă în ţipete. Harry nu
proiecta razele de lumină pe o copaci, văzură trei iele înalte şi Îşi scoase mica figurină a lui înţelegea de ce, dar singurul
rază cât mai mare pe pământ. frumoase stând într-un luminiş, Krum din buzunar, o puse pe motiv ar fi trebuit să fie brusca
Harry privi în jur, însă bagheta lui înconjurate de nişte vrăjitori pământ şi un timp o privi cum apariţie a craniului, care acum se
nu era nicăieri! tineri care chicoteau, lăudându- merge. La fel ca adevăratul ridicase destul de mult pentru a
- Poate că a rămas în cort, zise se în gura mare. Krum, figurina avea un mers de scălda întreaga pădure, ca un
Ron. - Eu am cam o sută de saci de raţă şi umerii aduşi în faţă, mult semn straniu, într-o lumină
- Poate ţi-a căzut din buzunar galeoni pe an! strigă unul dintre mai puţin impresionant pe artificială. Cercetă în jurul lui,
când fugeai, sugeră Hermione ei. Sunt ucigaş de dragoni la picioarele sale lătăreţe decât pe pentru a descoperi persoana care
speriată. „Comitetul pentru eliminarea mătură. Harry ascultă cu atenţie adusese craniul, însă nu văzu pe
- Da, zise Harry, poate... creaturilor periculoase”. zgomotele dinspre campus. Totul nimeni.
De obicei, îşi lua bagheta cu el - Ba nu, strigă prietenul său, speli părea liniştit, poate că se - Cine e acolo? strigă iar.
tot timpul în lumea vrăjitorilor şi vase la „Ceaunul Crăpat”... Eu, în terminase agitaţia. - Harry, hai, mişcă!
acum, trezindu-se fără ea în schimb, sunt vânător de vampiri, - Sper că nici ceilalţi n-au păţit Hermione îl apucase de spatele
mijlocul unei asemenea situaţii, am omorât vreo nouăzeci până nimic, zise Hermione după un hainei şi îl trăgea înapoi.
se simţea foarte vulnerabil. acum... timp. - Ce s-a întâmplat? zise Harry,
Un fâsâit îi făcu pe toţi să Un al treilea vrăjitor tânăr, ale - Sigur că nu, întări Ron. speriindu-se când o văzu atât de
tresară. Winky, spiriduşul de cărui coşuri erau vizibile chiar şi - Imaginează-ţi doar, dacă îl palidă şi îngrozită.
casă, se lupta să iasă din nişte în lumina slabă produsă de iele, prinde tatăl tău pe Lucius - Este Semnul Întunecat, Harry!
tufişuri. Se mişca foarte ciudat, intră şi el în discuţie: Reacredinţă? zise Harry, zise Hermione, trăgându-l cât de
20
tare putu. Semnul Ştii-Tu-Cui! cum este generat Semnul, - Uite! şi în spate pe pământ, respirând
- Al lui Cap-de-Mort... domnişoară... Şi domnul Diggory ridică o şuierat. În aceste momente Harry
- Harry, haide! Dar nici unul dintre vrăjitorii baghetă, pe care i-o arătă îşi aminti foarte bine de Dobby în
Harry se întoarse. Ron îl culese Ministerului, în afară de domnul domnului Weasley. O ţinea în clipele sale de nesupunere
pe Krum în miniatură şi toţi trei Crouch, nu părea să creadă mână, iar asta dovedea încăl- îngrozită.
începură să traverseze în fugă câtuşi de puţin că Harry, Ron sau carea clauzei a treia din Codul - După cum vezi, spiriduşule,
poieniţa. Dar abia apucară să Hermione aduseseră craniul; din Folosirii Baghetelor, una la mână. Semnul Întunecat a fost adus aici
facă vreo câţiva paşi, că o serie contră, după cuvintele Nici o creatură, în afară de acum puţin timp, zise domnul
de pocnituri scurte anunţară Hermionei, îşi ridicaseră iar oameni, nu avea voie să aibă sau Diggory. Şi tu ai fost descoperită
sosirea a douăzeci de vrăjitori, baghetele şi le îndreptaseră în să folosească o baghetă. puţin mai târziu, chiar sub el! O
care apărură din senin, direcţia pe care le-o indicase, Chiar atunci se auzi un alt pocnet explicaţie, te rog!
înconjurându-i. cercetând cu privirea printre mic şi Ludo Bagman îşi făcu - Eu... Eu nu făcut semn,
Harry se întoarse şi observă copacii întunecaţi. Apariţia chiar lângă domnul domnule! zise Winky. Eu nu ştiut
instantaneu că fiecare dintre - E prea târziu, zise vrăjitoarea cu Weasley. Părând extenuat şi cum, domnule!
vrăjitori avea bagheta scoasă, cămaşa de noapte din lână, dezorientat, se întoarse în loc, - Ai fost găsită cu o baghetă în
îndreptată tocmai spre el, Ron şi clătinând din cap. Probabil că au privind craniul verde-smarald. mână! răcni domnul Diggory,
Hermione. Fără să se gândească Dispărut. - Semnul Întunecat! zise el, aproape vânturând-o pe dinaintea ochilor
de două ori, strigă „JOS!” şi îi - Eu nu cred, zise un vrăjitor cu strivind-o pe Winky când se ei.
apucă pe ceilalţi doi, trăgându-i barbă castanie zbârlită. Era Amos întoarse către colegii săi. Cine l-a Când bagheta intră în lumina
la pământ. Diggory, tatăl lui Cedric. făcut? I-aţi prins? Barty! Ce se verde care umplea poieniţa,
- STUPEFY! se auziră douăzeci de - Vrăjile noastre de Împietrire au întâmplă? reflectată de craniul de
voci. trecut chiar printre copacii Domnul Crouch se întorsese, deasupra, Harry o recunoscu.
Dâre luminoase ţâşniră de peste aceia... S-ar putea să-i fi arătând la fel ca atunci când - Ah, dar e bagheta mea! strigă el.
tot şi Harry simţi cum îi flutură nimerit... plecase. Chipul îi era livid, iar Toţi cei din poieniţă se întoarseră
părul, de parcă poieniţa ar fi fost - Amos, ai grijă! ziseră câţiva mâinile şi mustaţa îi tremurau spre el.
măturată de un vânt puternic. vrăjitori, atenţionându-l, în timp nervos. - Poftim? zise domnul Diggory
Ridicându-şi capul un milimetru, ce domnul Diggory îşi ridică - Unde ai fost, Barty? întrebă neîncrezător.
văzu raze de lumină roşie ca bagheta, traversă poieniţa şi Bagman. De ce nu ai stat la - Este bagheta mea! zise Harry.
focul zburând deasupra lor din dispăru în noapte. meci? Spiriduşul tău ţi-a păstrat Nu ştiu cum, dar mi-a alunecat
baghetele vrăjitorilor, Hermione îl privi cum se afundă în un loc... Ah, pe toţi monştrii! Ce i din buzunar!
intersectându-se, ricoşând din pădure şi îşi acoperi gura cu s-a întâmplat? - Ţi-a alunecat? repetă domnul
trunchiurile copacilor şi mâinile. Bagman tocmai o observase pe Diggory, nevenindu-i a crede.
pierzându-se în noapte. Câteva secunde mai târziu, îl Winky, zăcând la picioarele sale. Asta e... o mărturisire? Ai
- Stop! strigă o voce pe care o auziră pe domnul Diggory - Am fost ocupat, Ludo, zise aruncat-o după ce ai adus
recunoscu. STOP! Este fiul meu! strigând. domnul Crouch cu aceeaşi voce Semnul Întunecat?
Părul lui Harry nu mai flutura. Îşi - Da, i-am prins! E cineva aici! chinuită, abia mişcându-şi - Amos, gândeşte-te şi tu cu cine
ridică mai mult capul. Vrăjitorul Este inconştient... Este... Oh... buzele. Iar spiriduşul meu a fost vorbeşti! zise domnul Weasley,
din faţa lui îşi coborâse bagheta. Fir-ar să fie... Împietrit. foarte supărat. Care sunt şansele
Se întoarse şi îl văzu pe domnul - Ai găsit pe cineva? strigă - Împietrit? De voi? Dar de ce... ca Harry Potter să aducă Semnul
Weasley venind către ei, îngrozit. domnul Crouch, de parcă nu ar fi Îşi dădu brusc seama din ce Întunecat?
- Ron... Harry, zise el cu o voce crezut. Cine? Cine e? cauză şi aceasta se observă - Hm, da, sigur că nu, murmură
tremurată, Hermione... Aţi păţit Auziră rămurelele rupte, fâsâitul imediat pe faţa rotundă şi domnul Diggory. Scuze! M-a luat
ceva? frunzelor şi apoi paşii domnului transpirată a lui Bagman. Privi gura pe dinainte...
- Dă-te la o parte, Arthur, zise o Diggory, care ieşi de după craniul, o privi pe Winky şi apoi - Oricum, nu am pierdut-o aici,
voce rece. copaci. Ducea în braţe ceva mic pe domnul Crouch. zise Harry, arătând cu degetul
Era domnul Crouch. El şi alţi şi inert. Harry recunoscu imediat - Nu! zise el. Winky? Să aducă către copacii de sub craniu. Mi-
vrăjitori ai Ministerului se prosopul. Era Winky. Semnul Întunecat? Dar habar n- am dat seama că lipseşte
apropiau de ei. Harry se ridică. Domnul Crouch nu zise nimic şi ar avea cum! În primul rând, ar imediat după ce am intrat în
Chipul domnului Crouch era nici nu făcu vreo mişcare, în timp avea nevoie de baghetă! pădure.
contorsionat de furie. ce domnul Diggory îl punea pe - A avut, zise domnul Diggory. - Deci, zise domnul Diggory, ochii
- Care dintre voi l-a făcut? răcni spiriduşul domnului Crouch la Am găsit-o cu una în mână, Ludo. devenindu-i iarăşi neînduplecaţi
el, ochii săi ageri trecând de la picioarele sale. Toţi ceilalţi Dacă nu vă deranjează, domnule când se uită la Winky, care
unul la altul. Care dintre voi a chemat vrăjitori ai Ministerului se uitau la Crouch, cred că ar trebui să aştepta distrusă la picioarele lui,
Semnul Întunecat? domnul Crouch. Preţ de câteva auzim ce are de spus în apărarea ai găsit bagheta, spiriduşule? Ai
- Nu noi am făcut asta! zise secunde, Crouch rămase ei. ridicat-o şi te-ai gândit să te
Harry, arătând spre craniu. înmărmurit; ochii îi ardeau pe Crouch nu dădu nici un semn că distrezi puţin cu ea, nu?
- Noi nu am făcut nimic! zise faţa lividă, uitându-se fix la l-ar fi auzit pe domnul Diggory, - Eu nu făcut magie cu ea,
Ron, care îşi freca întruna cotul Winky. Apoi prinse viaţă. însă acesta păru să considere domnule! chiţăi Winky, cu la-
care îl durea, privindu-l indignat - Nu, nu se poate, zise el chinuit. Nu... tăcerea drept aprobare. Ridică crimile curgându-i şiroaie pe
pe tatăl său. De ce ne-aţi atacat? Se mişcă repede pe lângă propria-i baghetă o îndreptă nasul turtit şi borcănat. Eu doar...
- Nu minţiţi, domnule! strigă domnul Diggory şi se duse către către Winky şi spuse: eu doar... eu doar ridicat ea,
domnul Crouch. locul unde o găsise pe Winky. - Enervate! domnule! Eu nu adus Semnul
Cu bagheta încă îndreptată - Nu are rost, domnule Crouch, Winky se mişcă, stoarsă complet Întunecat, domnule! Eu nu ştiut
asupra lui Ron, cu ochii ieşindu-i strigă domnul Diggory după el. de puteri. Ochii ei bulbucaţi şi cum!
din orbite, părea puţin nebun. Nu mai e nimeni! căprui se deschiseră. Clipi de - Nu putea să fie ea! zise
- Aţi fost prinşi asupra faptului! Însă domnul Crouch vroia să se câteva ori, fără să ştie ce este cu Hermione.
- Barty, şopti o vrăjitoare în convingă singur. Îl auziră ea. Sub privirile vrăjitorilor tăcuţi, Părea foarte emoţionată,
cămaşă de noapte lungă de lână, mişcându-se, foşnetul frunzelor se ridică, tremurând din toate adresându-se atâtor vrăjitori ai
sunt nişte copii, Barty, nu ar trădând căutarea lui înfrigurată, încheieturile. Zări picioarele Ministerului, şi totuşi, vorbea cu
avea cum să... pe când dădea la o parte domnului Diggory şi încet, multă hotărâre.
- Ei, voi trei, de unde a venit tufişurile. speriată, ridică ochii pentru a-i Winky are o voce ascuţită, iar
Semnul? întrebă domnul Weasley - E cam stânjenitor, spuse vedea faţa. Apoi, şi mai încet, vocea pe care am auzit-o noi
repede. domnul Diggory sumbru, privind privi către cer. Harry văzu craniul spunând incantaţia era mult mai
- De acolo, zise Hermione către trupul inert al lui Winky. reflectat în ochii ei mari şi lucioşi. gravă!
tremurat, arătând către locul de Spiriduşul de casă al lui Barty Tresări, privi speriată poieniţa Se uită la Harry şi Ron, cerându-
unde auziseră vocea, era cineva Crouch... adică... aglomerată şi începu să plângă le ajutorul.
pe după copaci... A strigat nişte - Termină, Amos, zise domnul îngrozită. - Nu era vocea lui Winky, nu-i
cuvinte... o incantaţie... Weasley şoptit, doar nu crezi că - Spiriduşule! zise domnul aşa?
- A, deci erau acolo, da? zise a fost spiriduşul, nu? Semnul Diggory scurt. Ştii cine sunt? - Nu, zise Harry, clătinând din
domnul Crouch, aţintindu-şi ochii Întunecat este semnul unui Sunt unul dintre membrii cap. Sigur nu era o voce de
bulbucaţi asupra Hermionei, cu vrăjitor. E nevoie de baghetă. „Departamentului de suprave- spiriduş!
neîncrederea zugrăvită pe chip. - Da, zise domnul Diggory, iar ghere şi control al Creaturilor - Da, era o voce umană, întări şi
Deci, au zis o incantaţie, da? Pari spiriduşul avea baghetă. Magice”! Ron.
foarte bine informată de felul - Cum? se miră domnul Weasley. Winky începu să se mişte în faţă - Ei bine, vom vedea în curând,
21
mormăi domnul Diggory, - Exact, Amos, zise domnul plutească! Nu puteţi să o Weasley apropiindu-se, mulţi
nepărând prea convins. Există un Weasley. Ar fi putut să o înveţe condamnaţi că a vrut să dispară dintre ei îi ieşiră în întâmpinare.
mod foarte simplu de a descoperi cineva... Winky? i se adresă el cât mai repede din calea lor! - Ce se întâmplă acolo? Cine l-a
ultima vrajă făcută cu o baghetă, binevoitor spiriduşului, dar Domnul Crouch făcu un pas adus? Arthur... doar nu ei... nu?
spiriduşule, ştiai? aceasta tresări de parcă şi înapoi, eliberându-se din - Sigur că nu el, zise domnul
Winky tremură şi dădu din cap domnul Weasley ar fi ţipat la ea. încleştarea lui Winky, pe care o Weasley grăbit. Nu ştim cine a
speriată, cu urechile fluturându-i, Unde ai găsit bagheta lui Harry? privea de parcă ar fi fost ceva fost, se pare că a Dispărut.
în timp ce domnul Diggory îşi Winky răsucea marginea murdar şi scârbos, care îi Acum, scuzaţi-mă, vă rog,
ridica propria baghetă şi o punea prosopului atât de tare, încât murdărea pantofii mult prea bine trebuie să mă duc la culcare.
pe vârful baghetei lui Harry. acesta se deşira în mâna ei. lustruiţi. Îi conduse pe Harry, pe Ron şi pe
- Prior Incantato! răcni domnul - Eu... Eu găsit... Eu găsit acolo, - Nu am nevoie de un spiriduş de Hermione prin mulţime, înapoi în
Diggory. domnule... şopti ea, acolo... în casă care nu mă ascultă, zise el campus. Totul se liniştise.
Harry o văzu pe Hermione copaci, domnule... rece, uitându-se la Hermione. Nu Vrăjitorii mascaţi dispăruseră şi
tresărind îngrozită, când un cra- - Vezi, Amos? zise domnul am nevoie de un servitor care nu numai câteva corturi distruse
niu imens, cu o limbă de şarpe, Weasley. Oricine a adus semnul îşi onorează stăpânul şi nu are mai fumegau.
ieşi din locul unde se întâlniseră ar fi putut să Dispară imediat grijă de reputaţia lui. Capul lui Charlie se ivi din cortul
cele două baghete. Era însă doar după ce l-a făcut, lăsând în urmă Winky plângea atât de tare, încât băieţilor.
conturul craniului de deasupra, o bagheta lui Harry. Şi trebuie să plânsetele ei răsunau în toată - Tată, ce se întâmplă? strigă el
umbră făcută parcă dintr-un fum recunoaştem că a fost o mişcare poieniţa. în noapte. Fred, George şi Ginny
gri, foarte dens. Era fantoma foarte inteligentă, că nu a folosit Urmă o tăcere extrem de s-au întors cu bine, dar ceilalţi...
vrăjii anterioare. propria baghetă, care ar fi putut neplăcută, căreia i se puse capăt - Sunt cu mine, zise domnul
- Deletrius! strigă domnul să-l trădeze. Iar Winky a avut când domnul Weasley spuse Weasley, aplecându-se şi intrând
Diggory, iar craniul gri dispăru ghinionul să găsească bagheta încet: în cort.
într-un nor de fum. puţin mai târziu şi să o ia. - Atunci, cred că o să duc copiii Harry, Ron şi Hermione intrară
- Iată, deci, zise domnul Diggory - Dar atunci înseamnă că a fost înapoi la cort, dacă e toată lumea după el.
pe un ton triumfător, fixând-o cu foarte aproape de vinovat! zise de acord... Amos, cred că Bill stătea la masa mică din
privirile pe Winky, care încă domnul Diggory nerăbdător. bagheta aceea nu mai are ce să- bucătărie, cu un cearşaf înfăşurat
tremura necontrolat. Spiriduşule, ai văzut pe cineva? ţi spună... Te rog, dacă se poate, pe unul dintre braţe, care
- Nu făcut eu! chiţăi ea, cu ochii Winky începu să tremure mai rău dă-i-o înapoi lui Harry... sângera serios. Charlie avea
rotindu-i-se în cap de groază. Nu ca niciodată. Ochii ei mari se Domnul Diggory îi dădu bagheta tricoul rupt într-o parte, iar Percy
eu, nu eu, eu nu ştiut cum! Eu mutau de la domnul Diggory la lui Harry, iar acesta o băgă în îşi oblojea nasul sângerând. Fred,
spiriduş bun, eu nu folosit domnul Bagman şi apoi la buzunar. George şi Ginny nu păreau să fie
baghete, eu nu ştiut! domnul Crouch. - Haideţi, voi trei, spuse domnul răniţi, dar nu erau în apele lor.
- Ai fost prinsă asupra faptului, Pe urmă înghiţi în sec şi zise: Weasley încet. - L-ai prins, tată, pe cel care a
spiriduş nesocotit! răcni domnul - Eu nu văzut pe nimeni, Dar Hermione nu părea să vrea adus Semnul? întrebă Bill tăios.
Diggory. Ai fost prinsă cu domnule... Pe nimeni... să plece. Privirile îi erau fixate în - Nu, zise domnul Weasley. L-am
bagheta vinovată în mână! - Amos, zise domnul Crouch sec, continuare pe spiriduşul care găsit însă pe spiriduşul domnului
- Amos, zise domnul Weasley sunt pe deplin conştient că în plângea în hohote. Crouch cu bagheta lui Harry în
tare, gândeşte-te... Puţini mod normal ar trebui să o duci - Hermione! zise domnul Weasley mână, dar nu ştim cine a fost cel
vrăjitori ştiu să facă această pe Winky în departamentul tău apăsat. care a adus Semnul cu adevărat.
vrajă... De unde ar fi putut să o ca să o interoghezi. Însă, te rog, Fata se întoarse şi se luă pe - Ce? ziseră Bill, Charlie şi Percy
înveţe? dă-mi voie să mă ocup eu de ea. urmele lui Harry şi ale lui Ron, într-un glas.
- Poate că Amos sugerează, zise Domnul Diggory părea să nu ieşind din poieniţă şi - Cu bagheta lui Harry? se miră
domnul Crouch, accentuând pună mare preţ pe această strecurându-se printre copaci. Fred.
fiecare silabă cu o furie oarbă, că sugestie, asta îi era clar lui Harry, - Ce o să se întâmple cu Winky? - Spiriduşul domnului Crouch?
obişnuiesc să-mi învăţ servitorii dar domnul Crouch era un întrebă Hermione, de îndată ce zise Percy foarte uimit. Ajutat
cum să aducă Semnul Întunecat, membru atât de important al ieşiră din poieniţă. puţin şi de Harry, Ron şi
da? Ministerului, încât nu îndrăznea - Nu ştiu, zise domnul Weasley. Hermione, domnul Weasley le
Urmă o linişte foarte să-l refuze. - În ce hal s-au purtat cu ea! explică ce se întâmplase în
stânjenitoare. - Puteţi fi sigur că va fi pedepsită, spuse Hermione supărată. pădure. După ce terminară de
Amos Diggory păru îngrozit. adăugă domnul Crouch rece. Domnul Diggory, i-a spus povestit, Percy afişă o figură cât
- Domnule Crouch, eu... nu... Vă - Stă-Stă-Stăpâne, chiţăi Winky „spiriduş” tot timpul, ca şi cum se poate de indignată.
asigur că nu... pierită, uitându-se la domnul nu ar fi meritat să i se spună pe - Ei bine, domnul Crouch a făcut
- Ai acuzat două persoane din Crouch, cu ochii scăldaţi în nume... Iar domnul Crouch... foarte bine că a scăpat de un
această poiană, care sunt în lacrimi, vă implor... Doar ştie că nu ea a fost de vină asemenea spiriduş! spuse el. Să
afară de orice bănuială, că ar fi Domnul Crouch se uită crunt la şi tot o dă afară! Nici nu i-a păsat fugă, când el îi spusese clar să-l
adus acel Semn! răcni domnul ea, chipul ascuţindu-i-se şi cât de speriată sau cât de aştepte acolo... Să-l facă de râs
Crouch. Pe Harry Potter şi pe fiecare trăsătură înăsprindu-i-se. supărată era... De parcă n-ar fi în faţa întregului Minister... Cum
mine însumi! Presupun că ştii În privirea sa nu se ghicea nici fost şi ea om! ar fi fost dacă ar fi ajuns în faţa
povestea băiatului, nu-i aşa, urmă de milă. - Păi... nu e, zise Ron. Departamentului de Control şi...
Amos? - În această seară, Winky s-a Hermione se uită revoltată la el. - Dar nu a făcut nimic... Pur şi
- Desigur... Toată lumea o ştie, comportat într-o manieră pe care - Asta nu înseamnă că nu are simplu a fost în locul nepotrivit la
murmură domnul Diggory, n-aş fi crezut-o posibilă, zise el sentimente, Ron, este dez- momentul nepotrivit! se răsti
părând a se simţi foarte încet. I-am spus să rămână în gustător modul în care... Hermione la Percy, care se arătă
stânjenit. cort. I-am spus să rămână acolo - Hermione, sunt de acord cu jignit.
- Şi presupun că îţi aminteşti de până când voi rezolva eu totul. Şi tine, zise domnul Weasley Hermione se înţelegea foarte
nenumăratele fapte din decursul descopăr acum că nu m-a repede, făcându-i semn să bine cu Percy, de fapt, mai bine
îndelungatei mele cariere care ascultat. Asta înseamnă haine! meargă înainte, dar nu este mo- decât cu toţi ceilalţi.
demonstrau că dispreţuiesc şi - Nu! chiţăi Winky, ploconindu-se mentul potrivit să discutăm - Hermione, un vrăjitor de rangul
detest Magia Neagră şi pe cei la picioarele domnului Crouch. despre drepturile spiriduşilor. domnului Crouch nu poate avea
care o practică? strigă domnul Nu, stăpâne! Nu haine, nu haine! Vreau să ne întoarcem la cort cât un spiriduş care să o ia razna,
Crouch, cu ochii ieşindu-i iar din Harry ştia că singurul mod de a mai repede. Ce s-a întâmplat cu fugind bezmetic cu o baghetă!
orbite. elibera un spiriduş de casă era ceilalţi? zise Percy pe un ton pompos,
- Domnule Crouch, eu... Eu nu să-i dai haine normale. Era - I-am pierdut în întuneric, zise revenindu-şi din uimire.
am sugerat niciodată că aţi avea groaznic să o vadă pe Winky cu Ron. Tată, de ce erau toţi atât de - Nu a luat-o razna! strigă
vreo legătură! murmură Amos mâinile încleştate pe prosop, în supăraţi din cauza craniului? Hermione. Doar a ridicat bagheta
Diggory, care se înroşise sub timp ce lacrimile i se scurgeau pe - Vă explic totul după ce ajungem de pe jos, atât!
barba castanie. pantofii domnului Crouch. la cort, zise domnul Weasley - Ştiţi ceva, poate să-mi explice şi
- Dacă îmi acuzi spiriduşul, mă - Dar aţi văzut ce îngrozită era! îngrijorat. mie cineva ce-i cu craniul ăla?
acuzi pe mine, de fapt, Diggory! răbufni Hermione furioasă, Dar, când ajunseră la marginea întrebă Ron grăbit. Doar nu făcea
strigă domnul Crouch. De la cine privindu-l pe domnul Crouch. pădurii, fură opriţi din drum. rău nimănui... Care e problema?
altcineva ar fi putut să înveţe Spiriduşului dumneavoastră îi Vrăjitori şi vrăjitoare, speriaţi şi - Ţi-am spus, Ron, este simbolul
cum să conjure Semnul? este frică de înălţimi, iar vrăjitorii îngrijoraţi, discutau aprins, iar Ştii-Tu-Cui, zise Hermione,
- Păi... de... de oriunde... aceia mascaţi făceau oamenii să când îl văzură pe domnul înainte să poată răspunde oricine
22
altcineva. Am citit despre el în văzut Semnul Întunecat? zise spre mlaştină. Câteodată, când i - Ştiam eu, zise domnul Weasley
„Înflorirea şi decăderea Magiei Ron. Ar fi trebuit să se bucure să-
se modifică memoria cuiva, îl supărat. Incapabilii de la
Negre”. l revadă, nu? face să fie puţin dezorientat Minister... vinovaţii nu au fost
- Nu a mai apărut de treisprezece - Foloseşte-ţi creierul, Ron, zise
pentru o vreme... În cazul ăsta, prinşi... măsuri superficiale de
ani, zise domnul Weasley încet. Bill. Dacă într-adevăr erau ce a trebuit să uite Încuiatul ăsta securitate... vrăjitori specializaţi
Normal că oamenii au intrat în Devoratorii Morţii, înseamnă că n-a fost o nimica toată... în Magie Neagră neverificaţi...
panică... Exact ca şi când l-ar fi s-au străduit din greu să nu Când se apropiară de locul unde ruşine naţională... Cine a scris
văzut iar pe Ştiţi-Voi-Cine... ajungă la Azkaban după ce Ştii- erau Portalurile, auziră voci asta? Ah, desigur... Rita Skeeter!
- Eu nu înţeleg, zise Ron, Tu-Cine şi-a pierdut de tot pu- insistente şi, când ajunseră - Femeia asta are ceva cu
încruntându-se. Ce, este doar terile şi au început să spună totacolo, văzură vrăjitoare şi Ministerul! izbucni Percy mânios.
ceva pe cer... felul de minciuni, cum că ar fi vrăjitori strânşi grămadă în jurul Săptămâna trecută zicea că ne
- Ron, Ştii-Tu-Cine şi adepţii lui fost forţaţi de el să omoare şi să
lui Basil, responsabilul cu pierdem timpul cu grosimea
trimiteau Semnul Întunecat în tortureze oameni. Pariez că ei arPortalurile, toţi înghesuindu-se să fundurilor de ceaun, când ar
aer ori de câte ori omorau, zise fi şi mai speriaţi decât noi dacă l-
plece din campus cât mai trebui să stârpim vampirii! De
domnul Weasley, cutremurându- ar vedea iar printre ei. Când şi-a
repede. Domnul Weasley avu o parcă n-ar fi menţionat expres în
se. Teroarea pe care o inspira... pierdut puterile, au negat că au discuţie scurtă cu Basil, după al doisprezecelea paragraf din
Nici nu-ţi poţi imagina, erai prea avut vreodată legături cu el şi şi-
care se aşezară la coadă, reuşind „Sfaturi pentru tratarea non-
mic... Închipuie-ţi cum ar fi să vii au reluat vieţile de zi cu zi, ca şi
să ia o roată veche de cauciuc cu vrăjitorilor parţial umani” că...
acasă, să găseşti Semnul cum nimic nu s-ar fi întâmplat...care ajunseră iar la Stoatshead - Fă-ne o favoare, Percy, zise Bill,
Întunecat plutind deasupra casei Nu cred că ar fi prea mulţumit deHill, înainte de răsăritul soarelui. căscând de-i trosneau fălcile, şi
tale şi să ştii exact ce vei ei, nu, tu ce zici? Merseră prin Ottry St. Catchpole taci!
descoperi înăuntru... Era spaima - Deci... oricine ar fi conjurat către Vizuină, ziua în amiaza - Sunt şi eu menţionat, holbă
fiecărui vrăjitor... o teroare Semnul Întunecat, zise Hermione mare, vorbind foarte puţin pentru domnul Weasley ochii în spatele
cumplită... încet, a făcut-o ca să îi sprijine pe
că erau morţi de oboseală şi se ochelarilor, când ajunse la
Pentru câteva momente, se lăsă Devoratorii Morţii sau să-i sperie?
gândeau cu jind la micul dejun. sfârşitul articolului din Profetul
o tăcere de moarte. Apoi Bill, - Acelaşi lucru ne întrebăm şi noi,
După ce trecură de ultimul cot al zilei.
dând la o parte cearşaful pentru Hermione, zise domnul Weasley. drumului, zăriră „Vizuina” şi un - Unde? zise doamna Weasley,
a cerceta rana, zise cu ciudă: Dar un lucru e sigur: numai strigăt de uşurare răsună de-a înecându-se cu ceaiul cu whisky.
- Oricum, cina l-a adus nu ne-a ajutat Devoratorii Morţii ştiau cum să lungul drumului mocirlos. Dacă aş fi văzut asta, aş fi ştiut
deloc! I-a speriat pe Devoratorii facă semnul să apară pe cer. Nu - Oh, slavă Domnului, slavă că eraţi în viaţă!
Morţii, de cum l-au văzut. Apoi au m-aş mira dacă cel care l-a adus Domnului! - Nu-mi dau numele, dar la mine
Dispărut cu toţii, înainte de a a fost Devorator al Morţii pe Doamna Weasley, care îi aştepta se referă, zise domnul Weasley
apuca să ajungem destul de vremuri, chiar dacă nu mai este în curtea din faţă, bineînţeles, nemulţumit. Fiţi atenţi: Dar
aproape şi să-i demascam. acum... Ştiţi ceva, este foarte veni în fugă spre ei, cu papucii vrăjitorii şi vrăjitoarele care
Totuşi, i-am prins pe membrii târziu şi, dacă o să audă mama de casă în picioare. aşteptau la marginea pădurii cu
familiei Roberts, înainte să atingă Chipul îi era palid şi obosit, şi
voastră ce s-a întâmplat, o să fie sufletul la gură, să fie lămuriţi de
pământul. Chiar acum li se fac teribil de îngrijorată. Hai să ţinea strâns în mână un oameni ai Ministerului Magiei, au
vrăji de modificare a memoriei. dormim câteva ore şi apoi exemplar din Profetul zilei. fost dezamăgiţi amarnic. Un
- Devoratorii Morţii? zise Harry. încercăm să găsim cât mai - Oh, Arthur, am fost atât de oficial al Ministerului a venit la
Ce sunt Devoratorii Morţii? repede un Portal. îngrijorată... Atât de îngrijorată... puţin timp după apariţia
- Aşa s-au botezat adepţii Ştii-Tu- Harry se duse în patul lui, cu Se aruncă de gâtul domnului Semnului Întunecat, pretinzând
Cui, zise Bill. Ăştia au fost, mintea plină de tot felul de Weasley şi ziarul îi căzu din că nu a fost nimeni rănit, însă
probabil, cei câţiva care au reuşit gânduri. Era conştient că ar fi mână. Uitându-se la el, Harry refuzând să divulge şi alte
să scape de Azkaban! trebuit să fie extenuat, doar eravăzu scris cu majuscule: MO- informaţii. Dar rămâne de văzut
- Nu avem cum să dovedim că ei MENTE DE TEROARE LA CUPA
aproape trei dimineaţa... Era însă dacă această declaraţie va fi de
erau, Bill, zise domnul Weasley. cât se poate de treaz... Treaz şiMONDIALĂ DE VÂJTHAŢ şi alături, ajuns pentru a înăbuşi zvonurile
Deşi, mai mult ca sigur că ei îngrijorat. o poză strălucitoare a Semnului cum că ar fi fost scoase mai
erau, adăugă el deznădăjduit. Cu trei zile în urmă - acum i se Întunecat pe deasupra copacilor. multe cadavre din pădure, o oră
- Da, pun pariu că ei erau! zise părea că trecuse mult mai mult - Bine că n-aţi păţit nimic, mai târziu. Hai să fim serioşi, zise
Ron, deodată. Tată, ne-am timp, deşi nu fuseseră decât treimurmură doamna Weasley domnul Weasley exasperat,
întâlnit cu Draco Reacredinţă în zile - se trezise cu cicatricea ameţită, dându-i drumul dându-i ziarul lui Percy. Nimeni
pădure şi aproape că ne-a spus arzând. Şi în seara aceea, pentrudomnului Weasley şi privindu-i nu a fost rănit, ce ar fi vrut să
că tatăl lui era unul dintre prima oară în treisprezece ani, pe toţi cu ochii înroşiţi de plâns. spun? Zvonuri că mai multe
smintiţii ăia mascaţi! Şi ştim cu apăruse pe cer Semnul Lordului Sunteţi întregi... Ah, băieţii mei... cadavre au fost scoase din
toţii că familia Reacredinţă a fost Întunericului. Ce însemnau toate Şi, spre mirarea tuturor, îi luă pe pădure... Ei bine, acum sigur o să
întotdeauna alături de Ştii-Tu- acestea? Fred şi pe George şi îi îmbrăţişă circule zvonul ăsta, după ce a
Cine! Se gândi la scrisoarea pe care i-o
atât de strâns, încât aceştia se publicat ea aşa ceva!
- Dar ce aveau de gând adepţii scrisese lui Sirius înainte să plece
dădură cap în cap. Şi domnul Weasley oftă din toţi
lui Cap-de-Mort, începu Harry. din casa de pe Aleea - Auu! Mamă, ne sufoci... rărunchii.
Toţi tresăriră la auzul numelui. Boschetelor. O fi primit-o? Când - Am strigat la voi înainte să - Molly, trebuie să mă duc la
Asemenea majorităţii vrăjitorilor avea să-i răspundă? Harry stătea plecaţi! zise doamna Weasley, serviciu, mai zise el, o să tre-
din lumea întreagă, şi membrii cu ochii ţintă la tavanul din începând să plângă. Numai la buiască să aplanăm toată
familiei Weasley evitau pânză, dar nu reuşi să adoarmă asta m-am gândit! Dacă vă situaţia.
întotdeauna să pronunţe numele uşor şi trecu ceva timp până prindea Ştiţi-Voi-Cine... Şi ultimul - Vin cu tine, tată, zise Percy cu
Lordului Întunericului. aţipi, mult după ce sforăiturile lui
lucru pe care vi-l spusesem era un ton plin de importanţă.
- Vă rog să mă scuzaţi, zise Harry Charlie umplură cortul. că nu aţi primit destule N.O.V.- Domnul Crouch o să aibă nevoie
repede. Ce aveau de gând uri... Ah, Fred... George... de toată lumea. Şi în plus, îi pot
adepţii Ştim-Noi-Cui? De ce i-au — CAPITOLUL X — - Haide, Molly, lasă, suntem toţi prezenta personal raportul
făcut pe Încuiaţii aceia să vii şi nevătămaţi, o linişti domnul despre fundurile de ceaun.
plutească? Care era scopul? BALAMUC LA MINISTER Weasley, dezlipind-o de gemeni Şi Percy ieşi aproape în fugă din
- Scopul? zise domnul Weasley, şi conducând-o spre casă. Bill, bucătărie.
râzând cu amărăciune. Harry, Domnul Weasley îi trezi după adăugă el încet, ia ziarul, vreau Doamna Weasley păru foarte
asta înţeleg ei prin distracţie. doar câteva ore de somn. să văd ce scrie... necăjită.
Jumătate din crimele de pe Strânse corturile cu ajutorul Se înghesuiră cu toţii în mica - Arthur, dar se presupune că eşti
vremea când Ştii-Tu-Cine avea magiei şi plecară din campus cât bucătărie şi Hermione îi făcu în concediu! Asta nu are nici o
puteri nelimitate erau făcute putură mai repede, trecând pe doamnei Weasley o cană de ceai legătură cu departamentul tău,
pentru distracţia lui şi a adepţilor lângă domnul Roberts, care se foarte concentrat, în care domnul sunt sigură că se pot descurca şi
lui. Presupun că s-au îmbătat afla la uşa cabanei sale. Domnul Weasley insistă să pună o fără tine!
puţin astă-seară şi nu au rezistat Roberts avea o figură stranie, picătură de Ogdens Old - Trebuie să mă duc, Molly, zise
tentaţiei de a ne arăta că încă părând ameţit de-a binelea. Le Firewhisky. Bill îi dădu ziarul domnul Weasley, să încerc să
există. Pentru ei a fost o întâlnire făcu semn cu mâna la plecare, tatălui său. Domnul Weasley dreg lucrurile. Mă schimb şi plec.
plăcută, termină el dezgustat. urându-le încet „La mulţi ani”. cercetă prima pagină, în timp ce - Doamnă Weasley, zise Harry
- Dar dacă erau Devoratorii - O să îşi revină, zise domnul Percy se uita peste umărul deodată, neputând să se abţină,
Morţii, de ce au Dispărut când au Weasley încet, când se îndreptau tatălui său. a sosit cumva Hedwig cu o
23
scrisoare pentru mine? noaptea aceea... Şi atunci a ora, dar oferea foarte multe alte Bong?
- Hedwig, dragule? zise doamna scăpat Şobo! informaţii. Avea nouă limbi de - Ei şi tu, mamă, zise Fred, cu o
Weasley distrată. Nu... nu, nu a Urmă un moment de tăcere în aur şi pe fiecare dintre ele era expresie jignită pe chip. Dacă s-
venit deloc poşta. care Ron îşi găsi de lucru, distrat, gravat numele unui Weasley. Pe ar răsturna mâine Expresul de
Ron şi Hermione pe priviră cu o gaură din cuvertura lui cu cadran nu erau marcate cifre, ci Hogwarts şi eu şi George am
curioşi pe Harry. echipa de vâjthaţ „Tunurile din locurile unde ar putea fi fiecare muri, cum te-ai simţi ştiind că
Aruncându-le o privire Chudley”. membru al familiei: Acasă, ultimele lucruri pe care ni le-ai
semnificativă prietenilor lui, - De ce ai întrebat dacă a venit Şcoală sau Serviciu. Mai erau şi spus au fost nişte acuzaţii
spuse cu glas tare: Hedwig, Harry? se interesă Ron. alte notaţii: Pierdut, Spital, nefondate?
- Pot să-mi duc lucrurile la tine în Aşteptai vreo scrisoare? Închisoare, iar unde ar fi trebuit Toţi izbucniră în râs. Chiar şi
cameră, Ron? - I-am spus lui Sirius despre să fie ora douăsprezece în mod doamna Weasley.
- Da... cred că mi le duc şi eu, se cicatrice, zise Harry, ridicând din normal, scria Pericol de moarte. - Ah, vine tatăl vostru! zise ea
prinse Ron imediat. Hermione? umeri. Aştept să-mi răspundă. Opt limbi arătau acum spre deodată, privind iar către ceas.
- Da, zise şi ea repede şi toţi trei - Ai făcut foarte bine! zise Ron, Acasă, numai cea a domnului Limba din dreptul domnului
ieşiră din bucătărie cu paşi cu chipul luminându-i-se brusc. Weasley, care era şi cea mai Weasley trecu repede de la
repezi, îndreptându-se către Sunt convins că Sirius o să ştie lungă, era încă la Serviciu. Serviciu la Pe drum. O secundă
scări. ce e de făcut! Doamna Weasley oftă. mai târziu, limba se opri în
- Ce e, Harry? îl întrebă Ron, - Speram să-mi răspundă cât mai - Tatăl vostru nu a mai trebuit să dreptul lui Acasă, alături de ale
imediat ce închiseră uşa de la repede, zise Harry. se ducă la serviciu în week-end- celorlalţi, şi îl auziră pe domnul
mansardă în urma lor. - Dar nu ştim unde e Sirius... Ar uri de pe vremea Ştiţi-Voi-Cui, Weasley strigând-o din bucătărie.
- Este ceva ce nu v-am spus, zise putea fi în Africa sau cine ştie zise ea. Munceşte mult prea - Vin, Arthur! zise doamna
Harry. Duminică dimineaţă, m- unde? zise Hermione cu mult. Cina lui n-o să mai fie bună Weasley, ieşind grăbită din
am trezit şi iar m-a durut înţelepciune. Hedwig nu poate de nimic, dacă nu vine curând! cameră.
cicatricea. face o asemenea călătorie în - Păi, tata crede că trebuie să Câteva clipe mai târziu, domnul
Ron şi Hermione reacţionară câteva zile... compenseze greşeala de la meci, Weasley intră în sufrageria
aproape exact cum îşi imaginase - Da, ştiu, zise Harry, însă simţi nu? zise Percy. Adevărul este că călduroasă, cu cina pe o tavă.
Harry în Aleea Boschetelor. un gol în stomac când se uită pe a fost puţin cam imprudent când Părea complet extenuat.
Hermione tresări şi începu fereastră la cerul pe care nu se a dat o declaraţie publică înainte - Ei bine, chiar că e greu, îi spuse
imediat să îi dea sfaturi, vedea nici urmă de Hedwig. de a o discuta cu şeful lui... el doamnei Weasley, în timp ce
menţionând mai multe volume - Haide să jucăm vâjthaţ în - Să nu îndrăzneşti să dai vina pe se aşeza în fotoliul de lângă foc şi
de cărţi în care să caute şi pe livadă, Harry, zise Ron. Hai, tatăl tău pentru ce a scris se juca lipsit de entuziasm cu
toată lumea, începând de la suntem trei la trei! Joacă şi Bill, nenorocita aia de Rita Skeeter! furculiţa prin conopida cam rece.
Albus Dumbledore la Madame Charlie, Fred şi George... Poţi să zise doamna Weasley, Rita Skeeter ne-a dat târcoale
Pomfrey, matroana de la încerci acum „Fenta Wronski”... înfierbântându-se dintr-o dată. toată săptămâna, vânează gafele
Hogwarts. - Ron, zise Hermione, cu un ton - Dacă nu ar fi zis tata nimic, Ministerului, pe care să le scrie în
Ron rămase pur şi simplu tablou. nu-cred-că-ai-înţeles-ce-se- biata Rita ar fi fost nevoită să ziar. Acum a aflat de biata Bertha
- Dar... Doar nu era acolo, nu? întâmplă-aici, Harry nu vrea să scrie că nimeni din Minister nu care a dispărut, aşa că ăsta o să
Ştii-Tu-Cine, vreau să spun... joace vâjthaţ acum... Este îngri- ştie nimic, zise Bill, care juca şah fie subiectul de pe prima pagină
Adică, ultima dată când te-a durut jorat şi obosit... trebuie să ne cu Ron. Rita Skeeter se ia de a Profetului zilei de mâine. De
cicatricea, era la Hogwarts, nu? ducem cu toţii la culcare... toată lumea. Ţineţi minte, când când i-am spus lui Bagman că ar
- Sunt sigur că nu a fost pe Aleea - Ba da, vreau să joc vâjthaţ, zise le-a luat interviuri tuturor fi trebuit să trimită pe cineva să
Boschetelor, zise Harry. Însă l-am Harry deodată. Stai aşa, să-mi Anihilatorilor de blesteme de la o caute...
visat... pe el şi pe Peter... Ştiţi iau mătura! Gringotts, că m-a făcut şi pe - Da, şi domnul Crouch îi tot
voi, pe Şobo... Acum nu-mi Hermione ieşi din cameră, mine „pletos bun de nimic” la un spune asta, de săptămâni întregi,
amintesc chiar totul, însă bombănind ceva ce semăna moment dat? zise Percy calm.
plănuiau să omoare pe... cineva. foarte tare cu „Hm, băieţii!” - Păi, ai părul un pic cam lung, - Crouch este foarte norocos că
Era cât pe ce să spună „pe Nici domnul Weasley şi nici Percy dragule, zise doamna Weasley cu nu a aflat Rita de Winky, zise
mine”, însă nu îl lăsă inima să o nu petrecură prea mult timp blândeţe. Dacă m-ai lăsa... domnul Weasley enervat. Asta ar
vadă pe Hermione şi mai acasă în săptămâna care urmă. - Nu, mamă! umple ziarele o săptămână
îngrozită decât era în acel Amândoi plecau de acasă în Ploaia răpăia la fereastra de la întreagă: prinderea spiriduşului
moment. fiecare dimineaţă înainte să se sufragerie. Hermione era său de casă, în mână cu bagheta
- A fost doar un vis, zise Ron, scoale ceilalţi şi se întorceau cufundată în „Manualul Standard care a adus Semnul Întunecat pe
căutând să îl liniştească. Un mult după cină în fiecare seară. de Vrăji” - Treapta IV, un cer.
coşmar... - A fost un balamuc de nedescris, exemplar dintre cele cumpărate - Parcă stabilisem că Winky, deşi
- Da... Totuşi, asta să fi fost, le spuse Percy cu importanţă de doamna Weasley pentru ea, complet iresponsabilă, nu a fost
oare? zise Harry, întorcându-se duminică după-amiază, înainte Harry şi Ron, de la librăria de pe cea care a adus Semnul? zise
spre fereastră şi privind la cerul de plecarea lor la Hogwarts. Am Aleea Diagon, în timp ce Charlie Percy înflăcărat.
care se lumina. Este straniu, nu? stins focuri toată săptămâna! blestema o baclava ignifugă. - Iar eu cred că domnul Crouch
Mă doare cicatricea şi trei zile Oamenii tot trimit Urlătoare şi, Harry îşi lustruia mătura este foarte norocos că nimeni de
mai târziu reapar Devoratorii dacă nu le deschizi imediat, „Fulger”, având deschisă la la Profetul zilei nu a aflat cât de
Morţii şi semnul lui Cap-de-Mort explodează. Biroul meu e pârjolit picioare „Trusa pentru urât se poartă cu spiriduşii! zise
este iar pe cer. tot şi cea mai bună pană a mea a întreţinerea cozilor de mătură”. Hermione supărată.
- Nu îi mai pronunţa numele! fost transformată într-un pumn O primise de la Hermione când - Stai puţin, Hermione! interveni
şuieră Ron printre dinţi. de cenuşă. împlinise treisprezece ani. Fred şi iar Percy. Un membru al
- Şi mai ţineţi minte ce a spus - De ce trimite toată lumea George stăteau într-un colţ Ministerului, de rangul domnului
profesoara Trelawney? continuă Urlători? întrebă Ginny, care îndepărtat, cu penele înmuiate în Crouch, merită să fie ascultat
Harry, ignorându-l pe Ron. La stătea pe covorul din faţa cerneală, aplecaţi asupra unei orbeşte de servitorii săi...
sfârşitul anului trecut? şemineului şi îşi lipea cu Magic- bucăţi de pergament şi vorbind - De sclava sa, vrei să spui! zise
Profesoara Trelawney era profesoara scotch cartea „O sută de ierburi în şoaptă. Hermione, ridicând vocea. Pentru
lor de „Previziuni despre viitor” de la şi ciuperci magice”. - Oare ce puneţi la cale? întrebă că nu o plăteşte pe Winky, nu?
Hogwarts. - Se plâng de slaba securitate doamna Weasley tăios, cu ochii - Cred că ar trebui să vă duceţi
Expresia îngrozită a Hermionei asigurată la Cupa Mondială, pe gemeni. cu toţii sus şi să verificaţi dacă
dispăru brusc şi ea pufni ironic: răspunse Percy. Vor să fie - Ne facem temele, mamă, zise aţi împachetat cum trebuie! zise
- Hai, Harry, doar n-o să crezi ce compensaţi pentru bunurile lor Fred evaziv. doamna Weasley, oprind cearta.
spune impostoarea aia? distruse. Mundungus Fletcher a - Să fim serioşi, doar sunteţi încă Haideţi, cu toţii, hai odată...
- Nu ai fost acolo, zise Harry. Nu cerut un cort cu zece dormitoare în vacanţă! făcu doamna Harry îşi strânse „Trusa pentru
ai auzit-o... A fost altfel... V-am şi cu jacuzzi, dar eu ştiu sigur că Weasley. întreţinerea cozilor de mătură”,
spus, a intrat în transă - una dormea sub o pelerină prinsă pe - Da, dar suntem cam în urmă, îşi puse mătura pe umăr şi se
adevărată - şi a spus că Lordul nişte beţe! adăugă George. duse în camera de sus, împreună
Întunericului va renaşte... Mai Doamna Weasley aruncă o - Sper că nu completaţi un nou cu Ron. Ploaia se auzea şi mai
puternic şi mai înfricoşător ca privire către ceasul vechi din formular de comandă, nu? zise tare sus, însoţită de rafalele şi
niciodată... Şi că acest lucru va fi colţ. Lui Harry îi plăcea mult doamna Weasley cu viclenie. gemetele vântului, ca să nu mai
posibil pentru că servitorul său ceasul acela. Era complet nefo- Doar nu aveţi de gând să vorbim de urletele necontenite
credincios se va întoarce la el în lositor, dacă vroiai să ştii cât e reîncepeţi cu Weasley Bing- ale vampirului care locuia în pod.
24
Pigwidgeon începu iar să - Nu mai fi aşa, zise doamna fără să ia în seamă scânteile care trebui să-şi înceapă noul serviciu.
huhuiască şi să se agite prin Weasley, trebuie să ai şi o robă zburau în jurul lui şi flăcările care De ce a trebuit să se întâmple
colivie, când îi văzu intrând. La festivă, aşa scrie pe listă! I-am îi atingeau urechile. aşa ceva tocmai azi-noapte?
vederea cuferelor gata luat şi lui Harry. Arată-i, Harry... - ... iar vecinii Încuiaţi au auzit - Nu-i nimic, Amos, zise doamna
împachetate pe jumătate, nu mai Puţin speriat, Harry deschise strigăte şi pocnituri şi s-au dus şi Weasley. Eşti sigur că nu vrei
putea de entuziasm şi nerăbdare. ultimul pachet de pe pat. Nu era i-au chemat pe oamenii ăia, cum nişte pâine prăjită sau altceva,
- Aruncă-i nişte „Delicatese însă chiar atât de rău pe cât se îi cheamă? De la... polisia. înainte să pleci?
pentru bufniţe”, zise Ron, aşteptase. Roba lui nu avea Arthur, trebuie să vii aici, cât mai - A, da, bine... hai, totuşi, zise
aruncându-i o cutie lui Harry, deloc dantelă. De fapt, era foarte urgent! domnul Diggory. Doamna
poate mai tace din gură! asemănătoare cu cele pentru - Uite! zise doamna Weasley pe Weasley luă o felie de pâine
Harry îi strecură câteva şcoală, numai că era verde- nerăsuflate, dându-i domnului prăjită cu unt din teancul de pe
delicatese printre barele coliviei, închis, în loc de negru. Weasley o bucată de pergament, masă, o puse în cleştele de
apoi se îndreptă spre cufărul său. - M-am gândit că o să-ţi scoată în o călimară şi o pană jerpelită. şemineu şi i-o dădu în gură
Lângă el era colivia lui Hedwig, evidenţă culoarea ochilor, - Am avut mare noroc că am domnului Diggory.
care era tot goală. dragule, zise doamna Weasley cu auzit eu primul, continuă capul - Mulţumesc, zise el cu o voce
- A trecut mai mult de o multă dragoste. domnului Diggory. A trebuit să slabă şi apoi, cu un pocnet mic,
săptămână, zise Harry, uitându- - Da, asta e OK! zise Ron supărat, vin devreme la serviciu ca să se făcu nevăzut.
se la colivia părăsită a lui uitându-se la roba lui Harry. Mie trimit nişte bufniţe şi i-am găsit Harry îl auzi pe domnul Weasley
Hedwig. Ron, oare nu l-or fi prins de ce nu mi-ai luat aşa ceva? pe toţi cei de „Oficiul de folosire luându-şi grăbit la revedere de la
pe Sirius? - Pentru că... Ei bine, pe ale tale nepermisă a magiei” pregătindu- Bill, Charlie, Percy şi de la fete. În
- Nu, ar fi apărut ştirea în Profetul a trebuit să le iau la mâna a doua se să plece... Dacă află Rita cinci minute, era înapoi în
zilei, zise Ron. Oficialii din şi nu prea am avut de ales! zise Skeeter despre asta, Arthur... bucătărie, cu roba pusă cum
Ministerul Magiei ar fi dornici să doamna Weasley, înroşindu-se - Şi ce spune Ochi-Nebun că s-a trebuie, pieptănându-se din
arate că au prins şi ei pe cineva, toată. întâmplat? întrebă domnul mers.
nu? Harry îşi mută privirile în altă Weasley, deschizând călimara, - Ar trebui să mă grăbesc... Un
- Da, probabil că da... parte. Ar fi împărţit cu familia înmuindu-şi pana şi pregătindu- semestru plăcut, băieţi, le zise
- Fii atent, uite ce ţi-a luat mama Weasley, cu multă plăcere, toţi se să ia notiţe. domnul Weasley lui Harry, lui
din Aleea Diagon! Ţi-a scos şi banii din seiful său de la Domnul Diggory îşi roti ochii. Ron şi gemenilor, aruncându-şi o
nişte aur din seif... Şi ţi-a spălat „Gringotts”, dar ştia că nu ar fi - Zice că a auzit un intrus la el în pelerină pe umeri şi pregătindu-
toate şosetele! acceptat niciodată. curte. Că se furişa către casă, se să Dispară. Molly, te descurci
Descărcă un vraf de pachete pe - N-o să port asta niciodată, dar a fost oprit de pubelele lui. tu cu copiii, îi duci la gara „King’s
patul lui Harry şi puse săculeţul spuse Ron încăpăţânat. - Ce au făcut pubelele? întrebă Cross”, da?
cu bani şi un braţ de şosete Niciodată! domnul Weasley, scriind în - Sigur că da, zise ea. Tu ai grijă
lângă ele. Harry începu să - Bine, se răsti doamna Weasley. viteză. de Ochi-Nebun, ne descurcăm
despacheteze lucrurile primite. În Du-te atunci în pielea goală! Şi - Au făcut mult zgomot şi au noi!
afară de „Manualul Standard de Harry, te rog să-i faci o poză, să împroşcat totul cu gunoi, din câte În timp ce domnul Weasley
Vrăji - Treapta IV” de Miranda mă distrez şi eu puţin. ştiu eu, continuă domnul Dispărea, Bill şi Charlie intrară în
Şoimtimid, avea câteva pene noi, Ieşi din cameră, trântind uşa în Diggory. Se pare că una dintre bucătărie.
douăsprezece suluri de urma ei. Din spatele lor se auzi ele încă se mai zbătea când a - A pomenit cineva de Ochi-
pergament şi rezerve pentru un zgomot ciudat. Pigwidgeon se venit polisia... Nebun? întrebă Bill. Ce-a mai
setul său de poţiuni magice. înecase cu o delicatesă mult prea Domnul Weasley mormăi: făcut de data asta?
Tocmai la timp, fiindcă i se cam mare. - Şi ce e cu intrusul? - Zice că încercat cineva să-i
terminaseră spinările de peşte- - De ce tot ce am eu este de doi - Arthur, îl ştii pe Ochi-Nebun spargă azi-noapte casa, răspunse
leu şi esenţa de mătrăgună. Pe bani? zise Ron furios, traversând Moody, zise capul domnului doamna Weasley.
când îşi stivuia lenjeria de corp în camera în grabă, pentru a-i Diggory, dându-şi iar ochii peste - Ochi-Nebun Moody? zise
ceaun, Ron scoase un sunet descleşta ciocul lui Pigwidgeon. cap. Cineva care se furişa în George îngândurat, punându-şi
dezgustat, din spatele său. curtea lui noaptea? Probabil că o gem pe o felie de pâine prăjită.
- Ce crezi c-o fi chestia asta? să dai de vreo pisică bezmetică, Nu cumva e smintitul ăla...
Ţinea în mână ceva ce semăna acoperită cu coji de cartof. Dar - Tatăl vostru îl respectă mult pe
cu o rochie lungă de catifea — CAPITOLUL XI — dacă cei de la „Oficiul de folosire Ochi-Nebun Moody, zise doamna
maro. Avea un guler de mătase nepermisă a magiei” pun mâna Weasley tăios.
cam şifonat, cu dantelă, şi nişte ÎN EXPRESUL DE HOGWARTS pe Ochi-Nebun, nu-l văd bine... - Da, păi, tata colecţionează şi el
mâneci la fel. Gândeşte-te la trecutul lui... prize, nu? întrebă Fred încet,
Se auzi un ciocănit la uşă şi în Când se trezi în dimineaţa Trebuie să-l scoatem basma când doamna Weasley ieşi din
cameră intră doamna Weasley, următoare, Harry simţi aerul de curată, să-i punem în cârcă nişte cameră. Cine se aseamănă...
cu un braţ de robe pentru tristeţe care anunţa sfârşitul acuzaţii cât mai inofensive, ceva - Moody a fost un mare vrăjitor
Hogwarts, proaspăt spălate. vacanţei. Ploaia încă răpăia în din departamentul tău... Ce-ar fi pe vremuri, zise Bill.
- Poftim, zise ea, împărţindu-le fereastră, în timp ce el îşi să zicem că a făcut să explodeze - Este prieten din tinereţe cu
robele. Acum, aveţi grijă să le îmbrăca blugii şi bluza. Aveau să pubelele? Dumbledore, nu? întrebă Charlie.
împachetaţi cum trebuie, ca să îşi pună robele de şcoală în tren, - Da, poate găsesc ceva, zise - Totuşi, Dumbledore nu este
nu se şifoneze. în apropiere de Hogwarts. domnul Weasley, încă scriind chiar... normal, nu-i aşa? zise
- Mamă, cred că mi-ai dat noua El, Ron, Fred şi George abia foarte repede, posomorât şi cu Fred. Adică, ştiu că e un geniu şi
rochie a lui Ginny, zise Ron, ajunseră la etajul unu, în timp ce fruntea încruntată. Sper că nu şi- tot restul, dar...
întinzându-i roba maro, cu coborau la micul dejun, când a folosit bagheta... De fapt, nu a - Cine este Ochi-Nebun? întrebă
dantelă. doamna Weasley apăru în capul atacat pe nimeni, nu-i aşa? Harry.
- Bineînţeles că nu, zise doamna scărilor, neliniştită. - Pun pariu că a sărit din pat şi a - A lucrat la Minister, acum a ieşit
Weasley. Este pentru tine. Robă - Arthur! strigă ea în sus, Arthur! început să blesteme tot ce-a la pensie, zise Charlie. L-am
festivă. Mesaj urgent de la Minister! văzut pe fereastră, zise domnul întâlnit o dată când m-a dus tata
- Cum? zise Ron îngrozit. Harry se lipi de perete, pentru a-i Diggory, dar o să le fie foarte la serviciul lui. Era un Auror -
- Robă festivă! repetă doamna face loc domnului Weasley, care greu să demonstreze acest lucru, unul dintre cei mai buni - un
Weasley. Pe lista pentru şcoală trecu în grabă pe lângă el cu dat fiind că nu sunt victime sau expert în prinderea vrăjitorilor
scria că vă trebuie şi aşa ceva roba pusă invers. Când intrară în stricăciuni. care se ocupau cu Magia Neagră,
pentru anul acesta... Robe pentru bucătărie, o găsiră pe doamna - Bine, vin, zise domnul Weasley, adăugă el, văzând privirea
ocazii speciale! Weasley cotrobăind prin sertare. după care îşi puse pergamentul nedumerită a lui Harry. Jumătate
- Cred că glumeşti, zise Ron - Am o pană pe undeva! mormăia cu notiţele pe care le luase în din celulele de la Azkaban sunt
neîncrezător. Eu nu port chestia ea. buzunar şi ieşi val vârtej din pline datorită lui. Aşa şi-a făcut
asta! În nici un caz! Domnul Weasley, aplecat asupra bucătărie. mulţi duşmani... familiile celor pe
- Toată lumea poartă, Ron! zise şemineului, vorbea cu... Capul domnului Diggory o privi pe care i-a prins, în cea mai mare
doamna Weasley supărată. Toate Harry îşi închise ochii cât mai doamna Weasley. parte... Şi am auzit că a devenit
sunt la fel! Şi tatăl tău are unele strâns, după care îi deschise iar, - Îmi pare rău, Molly, zise el, mai de-a dreptul paranoic la
pentru petrecerile simandicoase! pentru a se asigura că vede bine. calm, că vă deranjez atât de bătrâneţe. Nu mai are încredere
- Mă împuşc, înainte să mă Capul lui Amos Diggory stătea în dimineaţă... dar Arthur este în nimeni. Vede Magie Neagră
îmbrac cu aşa ceva! strigă Ron mijlocul flăcărilor, ca un ou mare singurul care poate să-l scape pe peste tot!
cu încăpăţânare. şi bărbos. Vorbea foarte repede, Ochi-Nebun şi doar ştii că azi ar Bill şi Charlie se hotărâră să-i
25
conducă până la gara „King’s întunecate. Pigwidgeon făcea ceva afară. Ron îşi deschise plăcuţă la intrare, pe care scrie
Cross”, dar Percy, cerându-şi mai mult zgomot ca niciodată, cufărul, îşi scoase roba festivă, PERICOL, NU INTRAŢI!
scuze peste scuze, le zise că era drept răspuns la chemarea atâtor de culoare maro, şi o aruncă pe CONSTRUCŢIE NESIGURĂ.
absolută nevoie de el la Minister. alte bufniţe. Harry, Ron şi colivia lui Pigwidgeon, doar-doar - Deci, şi Durmstrang trebuie să
- Pur şi simplu nu pot să mă Hermione se duseră să-şi o tăcea. arate ca o ruină pentru un intrus,
învoiesc în momentul ăsta, le găsească locurile şi în curând îşi - Bagman vroia să ne spună ce nu?
spuse el. Domnul Crouch a ajuns aranjau bagajele într-un se întâmplă anul ăsta la - Poate, zise Hermione, ridicând
să nu se mai poată lipsi de mine! compartiment de la mijlocul Hogwarts, zise el morocănos, din umeri, sau s-ar putea să fie
- Da? Ştii ceva, Percy? zise trenului. Apoi săriră înapoi pe aşezându-se lângă Harry. La protejată de Farmece de
George cu multă seriozitate. peron, ca să-şi ia la revedere de Cupa Mondială, mai ţineţi minte? Îndepărtare a Încuiaţilor, la fel ca
Poate că în curând o să înveţe şi la doamna Weasley, Bill şi Dacă nici propria mea mamă nu stadionul pe care s-a desfăşurat
cum te cheamă! Charlie. vrea să-mi spună... Mă întreb Cupa Mondială de Vâjthaţ. Şi ca
Doamna Weasley folosise - S-ar putea să ne întâlnim mai oare ce se... să nu-l găsească vrăjitorii străini,
telefonul de la Poşta din sat devreme decât credeţi, zise - Şşt! şopti Hermione deodată, probabil că l-au făcut Imposibil-
pentru a chema trei taxiuri din Charlie zâmbind, când o ducând arătătorul la gură şi de-Găsit...
lumea Încuiaţilor, absolut îmbrăţişă pe Ginny. arătând către compartimentul - Poftim?
obişnuite, ca să îi ducă la Londra. - De ce? întrebă Fred vecin. - Păi, poţi să vrăjeşti o clădire ca
- Arthur a încercat să împrumute entuziasmat. Harry şi Ron ascultară atenţi şi să nu o găsească nimeni pe
nişte maşini de la Minister pentru - Lasă, că vedeţi voi, zise Charlie auziră o voce familiară, hartă, nu?
noi, îi şopti doamna Weasley lui misterios. Dar să nu-i spuneţi şi tărăgănată, care răzbătea prin - Hm... dacă zici tu, făcu Harry.
Harry, în timp ce stăteau în lui Percy... Până una alta, sunt uşa deschisă. - Dar cred că Durmstrang trebuie
curtea cu băltoace, privind cum „informaţii secrete, până când - ...tata s-a gândit serios să mă să fie undeva în nord, zise
şoferii puneau cele şase cufere ministerul va hotărî să le facă trimită la Durmstrang în loc de Hermione gânditoare. Undeva
grele în maşinile lor. Însă nu mai publice”, îl maimuţări el pe Hogwarts, doar ştiţi. Îl cunoaşte unde este foarte frig, pentru că
era nici una liberă... O, Doamne, Percy. bine pe director, înţelegeţi... uniforma lor include şi căciuli de
şoferii ăştia nu par prea - Da, într-un fel îmi pare rău că Doar ştiţi ce crede el despre blană...
încântaţi, nu? nu pot să fiu şi eu la Hogwarts Dumbledore... Un iubitor de - Ah, gândiţi-vă ce perspective,
Harry preferă să nu-i spună anul ăsta, zise Bill, cu mâinile în „sânge-mâl” de-ăştia... zise Ron visător. Ar fi fost aşa
doamnei Weasley că şoferilor de buzunare, privind aproape cu jind Durmstrang însă nu admite uşor să-l împingi pe Reacredinţă
taxi din lumea Încuiaţilor rareori la tren. asemenea indivizi la cursuri. Dar de pe un gheţar şi să faci să pară
li se întâmpla să fie entuziasmaţi - De ce? întrebă George mamei nu i-a plăcut ideea de a totul un accident... Păcat că îl
că transportă bufniţe, mai ales nerăbdător. pleca atât de departe. Tata zice iubeşte aşa de mult mama lui...
agitate, aşa cum era Pigwidgeon, - O să aveţi un an interesant, că Durmstrang are o atitudine Ploaia deveni din ce în ce mai
care scotea nişte sunete răspunse Bill şi ochii îi sclipiră. S- mult mai tolerantă faţă de Magia deasă, cu cât trenul se îndrepta
stridente, absolut exasperante. ar putea să-mi iau nişte timp Neagră. Elevii de la Durmstrang spre nord. Cerul era atât de
Şi nici nu erau morţi de încântare liber şi să vin şi eu să văd o chiar învaţă practicile de Magie întunecat şi ferestrele atât de
când explodau pe neaşteptate parte... Neagră, nu doar tâmpeniile alea aburite, încât luminile erau
nişte Artificii Filibuster, aşa cum - O parte din ce? zise Ron. de apărare contra lor, pe care le aprinse ziua în amiaza mare.
se întâmplase când se Dar chiar atunci se auzi fluierul facem noi... Căruciorul cu mâncare se auzi
deschisese din greşeală cufărul trenului şi doamna Weasley îi Hermione se ridică, se duse tiptil clătinându-se pe coridor şi Harry
lui Fred, făcându-l pe şofer să conduse către uşa până la uşa compartimentului şi cumpără o grămadă de Prăjituri-
tresară înspăimântat şi să urle de compartimentului. o închise, făcând să nu se mai Ceaun ca să le împartă cu ei.
durere, când Şmecherilă i se - Vă mulţumim că ne-aţi ţinut la audă vocea lui Reacredinţă. Mai mulţi dintre prietenii lor
căţărase speriat pe picior. dumneavoastră, doamnă - Deci, crede că Durmstrang i s- veniră să-i vadă toată după-
Călătoria fu neplăcută şi Weasley, zise Hermione, în timp ar fi potrivit? zise ea supărată. amiaza, inclusiv Seamus
obositoare, copiii fiind înghesuiţi ce urcau. Îmi doresc să se fi dus, ca să nu Finnigan, Dean Thomas şi Neville
în taxiuri, alături de cufere. Lui Închiseră uşa şi se aplecară pe mai fi fost nevoiţi să-l suportăm! Poponeaţă, un băiat cu faţa ca o
Şmecherilă îi luă ceva timp să îşi geam pentru a vorbi cu ea. - Durmstrang este o altă şcoală lună plină, foarte uituc şi crescut
revină de pe urma artificiilor şi, - Da, mulţumim pentru tot, de vrăjitori? întrebă Harry. de bunica lui, care era o
până să intre în Londra, Harry, doamnă Weasley, zise şi Harry. - Da, zise Hermione, şi are o vrăjitoare formidabilă. Seamus
Ron şi Hermione trebuiră să - Ah, a fost plăcerea mea, reputaţie îngrozitoare. Conform încă purta rozeta cu Irlanda. O
suporte zeci de zgârieturi. dragilor, spuse doamna Weasley. „Evaluării educaţiei magice în parte din magia ei începuse să se
Răsuflară uşuraţi când coborâră V-aş invita de Crăciun, dar... Ei Europa”, Durmstrang pune mare piardă; încă striga „Troy! Mullet!
la „King’s Cross”, deşi ploua mai bine, presupun că o să vreţi să preţ pe Magia Neagră. Moran!” însă mult mai slab. După
tare ca niciodată şi fură udaţi rămâneţi cu toţii la Hogwarts, - Cred că am auzit de ea, zise aproximativ o jumătate de oră,
până la piele, cât timp traversară având în vedere... una... alta... Ron. Foarte vag. Unde e? În ce Hermione, care se săturase de
strada aglomerată şi intrară cu - Mamă! strigă Ron enervat. Ce ţară? discuţia interminabilă despre
cuferele în gară. ştiţi voi şi nu ne spuneţi şi nouă? - Păi, nimeni nu ştie, zise vâjthaţ, se cufundă iar în
De-acum, Harry nu mai avea - Presupun că o să aflaţi în după- Hermione, ridicând din „Manualul Standard de Vrăji
probleme să ajungă la peronul 9 amiaza asta, zise doamna sprâncene. -Treapta IV” şi încercă să
şi 3/4. Trebuia să treci, pur şi Weasley, zâmbind. O să fie foarte - Cum aşa? întrebă Harry. memoreze Vraja de Chemare.
simplu, printr-o barieră care interesant, să ştiţi... Sunt foarte - Între şcolile magice există Neville îi asculta - invidios pe
despărţea peroanele 9 şi 10. fericită că au schimbat regulile... dintotdeauna o rivalitate. toţi! - cum retrăiau meciul de
Singura parte mai delicată era să - Ce reguli? întrebară Harry, Ron, Durmstrang şi Beauxbatons Cupă.
faci acest lucru în aşa fel încât să Fred şi George într-un glas. preferă să-şi ascundă localizarea - Bunica nu a vrut să meargă,
nu se observe, pentru a nu - Sunt sigură că o să vă spună geografică, astfel încât să nu le zise el nefericit. Nu a vrut să
atrage atenţia Încuiaţilor. Şi profesorul Dumbledore... Acum, poată fura nimeni secretele, îi cumpere bilete. Dar cred că a
atunci, se împărţiră în grupuri fiţi cuminţi, da? Ne-am înţeles, lămuri Hermione. fost extraordinar...
mai mici. Harry, Ron şi Hermione Fred? Da, George? - Hai să fim serioşi, zise Ron, - A fost, zise Ron, uită-te la asta,
(cei care săreau cel mai tare în Se auzi un ţiuit puternic şi trenul începând să râdă. Durmstrang Neville...
ochi, având în vedere că erau se puse în mişcare. trebuie să fie cam cât Hogwarts, Cotrobăi în cufăr şi scoase
însoţiţi de Pigwidgeon şi - Spuneţi-ne ce se întâmplă la cum poţi să ascunzi un castel aşa figurina cu Viktor Krum în
Şmecherilă) merseră primii. Se Hogwarts! strigă Fred pe de mare? miniatură.
sprijiniră uşor pe bariera dintre fereastră, în timp ce se depărtau - Dar Hogwarts este ascuns, zise - Oh, uau, zise Neville mort de
peroane, discutând fără nici o de doamna Weasley, Bill şi Hermione surprinsă, toată lumea ciudă, când Ron i-l puse pe Krum
grijă şi trecură prin ea... Şi Charlie. Ce reguli au schimbat? ştie asta... Mă rog, mă refer la în mâna sa durdulie.
atunci, peronul 9 şi 3/4 prinse Dar doamna Weasley le făcu toţi cei care au citit „Hogwarts: - L-am văzut şi de aproape, zise
viaţă sub ochii lor. semn cu mâna şi le zâmbi. Scurtă istorie”! Ron. Am fost în Loja Superioară...
Expresul de Hogwarts, un tren cu Înainte ca trenul să ia curba, ea, - Adică, doar tu, zise Ron. Ia - Ai uitat să spui că pentru prima
aburi, de un roşu strălucitor, era Bill şi Charlie Dispăruseră. spune-ne - cum ai ascunde un loc şi ultima dată în viaţa ta,
deja acolo. Din el se ridicau nori Harry, Ron şi Hermione se ca Hogwarts? Weasley!
de abur, printre care elevii de la întoarseră în compartimentul lor. - Este vrăjit, zise Hermione. Dacă Draco Reacredinţă apăruse în
Hogwarts şi părinţii lor de pe Ploaia puternică răpăia în se uită un Încuiat la el, nu vede prag. În spatele lui erau Crabbe
peron păreau nişte fantome ferestre, împiedicându-i să vadă decât o ruină amărâtă, cu o şi Goyle, prietenii săi enormi şi
26
bătăuşi, amândoi părând să mai Ron. „Tata a avut mereu de-a treptele, intrând în castel. Harry, Marea Sală arăta la fel de frumos
fi crescut cu cel puţin o jumătate face cu elita Ministerului”... Tata Ron, Hermione şi Neville săriră ca întotdeauna, decorată
de metru pe timpul verii. Era ar fi putut să avanseze oricând... din trăsură şi urcară şi ei treptele minunat pentru serbarea de
evident că le auziseră dar lui îi place acolo unde este... în fugă, ridicându-şi privirea început de semestru. Farfurii şi
conversaţia prin uşa - Bineînţeles că da, zise numai când ajunseră în siguranţă pocale de aur, care străluceau în
compartimentului pe care Dean Hermione încet. Nu-l lăsa pe în marele hol de la intrare, lumina a sute şi sute de
şi Seamus o lăsaseră Reacredinţă să te necăjească, luminat de torţe, cu scara lui lumânări, pluteau deasupra
întredeschisă. Ron... splendidă de marmură. meselor. În jurul celor patru
- Nu ţin minte să te fi rugat să ne - Nici gând! Nu mă pun eu la - Să fiu al naibii, zise Ron, mese lungi ale Caselor stăteau
ţii companie, Reacredinţă, zise mintea lui! zise Ron, luând una scuturându-şi capul şi împroş- elevii, care vorbeau însufleţit
Harry cu calm. dintre Prăjiturile-Ceaun şi când cu apă în jur, dacă mai între ei. La capătul sălii se afla
- Weasley... Ce e aia? zise strivind-o în pumn. continuă ploaia, lacul o să dea masa profesorilor, care stăteau
Reacredinţă, arătând către colivia Proasta dispoziţie a lui Ron pe-afară. Sunt ud leoarcă... cu faţa către elevi. În Marea Sală
lui Pigwidgeon. continuă tot restul călătoriei. Nu AUUU! era mult mai cald. Harry, Ron şi
O mânecă a robei festive a lui prea vorbi cu ei, în timp ce îşi Un balon mare, roşu, umplut cu Hermione trecură pe lângă
Ron atârna deasupra coliviei. În puneau robele de şcoală, şi încă apă, căzuse din tavan în capul lui Viperini, Astropufi şi Ochi-de-
clătinarea trenului în mişcare, fierbea de mânie când Expresul Ron şi explodase. Ud până la Şoim şi se aşezară alături de
dantela jerpelită ieşea din când de Hogwarts încetini în sfârşit şi piele şi enervat, Ron se trase restul Cercetaşilor, în partea cea
în când în evidenţă. se opri în bezna din gara din spre Harry, chiar când căzu o a mai îndepărtată a sălii, chiar
Ron încercă să ascundă roba, dar Hogsmeade. doua bombă cu apă, care o rată lângă Nick Aproape-Făr-de-Cap,
Reacredinţă fu mai rapid. Înşfăcă Când se deschiseră uşile trenului, de puţin pe Hermione şi explodă fantoma Cercetaşilor. Alb-sidefiu
mâneca şi trase. se auzi un trăsnet puternic pe la picioarele lui Harry, trimiţând şi semitransparent, Nick era
- Uitaţi-vă la asta! zise deasupra capetelor lor. Hermione un val de apă rece în adidaşii şi îmbrăcat în seara aceea cu
Reacredinţă entuziasmat, îl acoperi pe Şmecherilă cu şosetele lui Harry. Cei din jurul straiele sale obişnuite, cu un
ridicând roba lui Ron şi arătându- pelerina ei şi Ron îşi lăsă roba lor începură să ţipe şi să se guler neobişnuit de mare, care se
le-o lui Crabbe şi Goyle. Weasley, festivă peste cuşca lui împingă unii în alţii pentru a potrivea cu atmosfera festivă şi
doar nu ai de gând să o porţi, Pigwidgeon, când coborâră din scăpa din linia de tragere. Harry nici nu îi lăsa capul să se bâţâie
nu? Adică, de, erau foarte la tren, cu capetele plecate şi ochii ridică privirea şi îl văzu, plutind prea tare pe gâtul parţial tăiat.
modă prin 1890... strânşi pentru a se feri de ploaia la patruzeci de metri deasupra - Bună seara, le zâmbi el.
- Du-te şi mănâncă o baligă, torenţială. Acum ploaia era atât lor, pe Peeves, strigoiul slab şi - O fi, pentru tine! zise Harry,
Reacredinţă! zise Ron, de de deasă şi de rapidă, încât era mic, cu o pălărie clopot şi cu un scoţându-şi adidaşii şi golindu-i
aceeaşi culoare cu roba pe care ca şi când cineva ar fi golit găleţi papion portocaliu. Faţa lui lată, de apă. Sper să dea zor cu
o smulse din mâinile lui Draco. cu apă rece ca gheaţa peste plină de răutate, se strâmbase Sortatul, sunt mort de foame!
Draco izbucni în hohote de râs. creştetele lor. din cauza concentrării cu care Sortatul noilor elevi în Case avea
Crabbe şi Goyle îl acompaniară - Bună, Hagrid! strigă Harry, ţintise din nou. loc la începutul fiecărui an şcolar,
cu râsul lor tâmp. văzând o siluetă gigantică la - PEEVES! strigă o voce dar, din cauza unui nefericit
- Ia zi... ai de gând să te înscrii, capătul îndepărtat al peronului. mânioasă. Peeves, vino aici! concurs de împrejurări, Harry nu
Weasley? Încerci să aduci măcar - Totu’ bine, Harry? îi răspunse IMEDIAT! fusese prezent decât la
un pic de glorie numelui tău? Să Hagrid la salut, facându-i cu Profesoara McGonagall, ceremonia din primul an, când
ştii că ies şi ceva bani... În felul mâna. Ne vedem la serbare... directoarea adjunctă şi şefa Ca- fusese el însuşi repartizat în Casa
ăsta, dacă o să câştigi, o să-ţi dacă nu ne înecăm! sei Cercetaşilor, ieşise în grabă Cercetaşilor. Era chiar
poţi permite şi tu nişte robe ca În mod normal, cei din primul an din Marea Sală. Alunecă pe nerăbdător să mai vadă o
lumea... ajungeau la castelul Hogwarts podeaua udă şi se prinse de Sortare.
- Ce tot bâigui acolo? se răsti trecând lacul cu o barcă pe care gâtul Hermionei ca să nu cadă. Chiar atunci, o voce foarte
Ron. o conducea Hagrid. - Ah, scuză-mă, domnişoară entuziasmată îl strigă pe neră-
- Ai de gând să te înscrii? repetă - Brrr, nu mi-ar plăcea să Granger... suflate de la masa sa:
Draco. Presupun că tu da, Potter? traversez lacul pe vremea asta, - Nu face nimic, doamnă - Bună, Harry!
Doar tu nu ratezi nici o şansă să zise Hermione tremurând, în profesoară! zise Hermione, ma- Era Colin Creevey, un elev din anul
te dai mare, nu? timp ce înaintau puţin câte puţin sându-şi gâtul. III, pentru care Harry era un fel de
- Ori ne explici despre ce pe peron odată cu ceilalţi colegi. - Peeves, coboară ACUM! răcni erou.
vorbeşti, ori pleci, Reacredinţă, O sută de trăsuri fără cai îi iar profesoara McGonagall, - Bună, Colin, zise Harry obosit.
interveni Hermione enervată, aşteptau în faţa gării. Harry, Ron, îndreptându-şi pălăria ţuguiată şi - Harry, să-ţi spun ceva! Ştii ce,
ridicându-şi nasul din „Manualul Hermione şi Neville se urcară în privind în sus prin ochelarii ei cu Harry? A venit şi fratele meu!
Standard de Vrăji”. una dintre ele, fericiţi că scapă rame pătrate. Fratele meu, Dennis!
Un zâmbet fericit se întinse pe de ploaie, uşa se trânti în urma - Dar nu fac nimic rău! chicoti - Aha... Îmi pare bine, făcu Harry.
toată faţa lipsită de culoare a lui lor şi, câteva clipe mai târziu, Peeves, aruncând o altă bombă - E foarte emoţionat! zise Colin,
Reacredinţă. zgomotosul şir nesfârşit de cu apă în capul unor fete din anul sărind în sus şi în jos de pe
- Să nu-mi spuneţi că habar n- trăsuri se îndrepta printre bălţi V, care ţipară şi se refugiară în scaun. Sper să pice la Cercetaşi!
aveţi? zise el încântat. Ai tatăl şi spre castelul Hogwarts. Marea Sală. Tot sunt uzi fleaşcă, Îi ţii pumnii, da, Harry?
un frate la Minister şi nici măcar nu? Mustesc de apă! Opaaaaa, - Păi, da, sigur, zise Harry.
nu ştii? Dumnezeule, tatăl meu vineeee! Se întoarse şi îi privi pe
mi-a spus de o groază de — CAPITOLUL XII — Şi mai azvârli o altă bombă către Hermione, pe Ron şi pe Nick
vreme... A aflat de la Cornelius un grup de copii din anul II, care Aproape-Făr-de-Cap.
Fudge. Dar tata a avut mereu de- TURNIRUL CELOR TREI VRĂJITORI tocmai sosiseră. - Fraţii şi surorile pică de obicei în
a face cu elita Ministerului... - Îl chem pe director, să ştii! aceleaşi Case, nu-i aşa? zise el.
Poate că tatăl tău este prea lipsit Trăsurile se clătinară periculos strigă profesoara McGonagall. Te- Se gândea la fraţii Weasley, care
de importanţă ca să i se spună printre porţile încadrate de porci am avertizat, Peeves! picaseră - toţi şapte - la
despre aşa ceva, Weasley... Da... mistreţi înaripaţi, mergând pe Peeves scoase limba, aruncă Cercetaşi.
probabil că nu se discută lucruri drumul alunecos către intrarea restul bombelor cu apă prin aer - O, nu, nu neapărat, zise
importante de faţă cu el... castelului şi înfruntând ceea ce şi zbură valvârtej în sus, Hermione. Sora geamănă a lui
Râzând iar, Reacredinţă le făcu se transforma foarte rapid într-o pierzându-se din vedere după ce Parvati Patil e la Ochi-de-Şoim şi
un semn lui Crabbe şi Goyle şi furtună. Aplecându-se spre urcă scara de marmură râzând sunt gemene identice! Normal ar
toţi trei dispărură. fereastră, Harry văzu cum se ca un nebun. fi să fie împreună, nu?
Ron se ridică să închidă uşa apropia castelul Hogwarts, cu - Atunci, hai să mergem! zise Harry se uită către masa
compartimentului şi o trânti atât numeroasele sale ferestre din profesoara McGonagall tăios profesorilor. Păreau să fie mult
de tare, încât geamul se făcu care răzbătea o lumină către elevii uzi leoarcă. Haideţi în mai multe locuri libere decât de
ţăndări. tremurândă prin ceaţa deasă şi Marea Sală! obicei. Desigur că Hagrid încă se
- Ron! zise Hermione pe un ton prin perdeaua de ploaie. Harry, Ron şi Hermione lupta să traverseze lacul cu cei
de reproş şi îşi scoase bagheta, Fulgerele brăzdau tot cerul, când traversară holul de la intrare, din primul an. Profesoara
murmurând „Repară!” Cioburile trăsura lor se opri în faţa uşilor patinând şi alunecând, apoi McGonagall probabil că se ocupa
se adunară imediat, formând la mari de stejar de la intrare, care trecură prin uşile duble din cu uscatul podelei din holul de la
loc geamul de la uşă. se aflau la capătul unui şir de dreapta, Ron bombănind furios şi intrare, însă mai era un loc gol şi
- Groaznic... Cum se dă mare că trepte de piatră. Cei din trăsurile dându-şi la o parte părul ud de nu ştia cine lipsea.
ştie totul şi noi nu! se burzului din faţă urcau deja grăbiţi pe faţă. - Unde este profesorul de
27
„Apărare contra Magiei Negre”? mesei profesorilor şi se în- Profesoara McGonagall desfăşura de un monstru marin gigantic!
zise Hermione, care se uita şi ea toarseră cu faţa către restul în acel moment un sul mare de - Dennis! Dennis! Îl vezi pe
la profesori. şcolii. Toţi, în afară de cel mai pergament. băiatul ăla? Cel cu păr negru şi
Până atunci nu avuseseră un mic dintre ei, un băiat cu părul - Când vă strig, puneţi-vă jobenul ochelari? Îl vezi? Ştii cine e,
profesor de „Apărare contra deschis la culoare, care era pe cap şi aşezaţi-vă pe taburet, Dennis?
Magiei Negre” care să reziste pe înfofolit în haina din blană de le spuse ea celor din primul an. Harry se uită în altă parte, fixând
post mai mult de un an şcolar. cârtiţă a lui Hagrid. Haina îi era Când vă anunţă jobenul Casa, vă cu atenţie maximă Jobenul
Preferatul lui Harry fusese, fără aţâţ de mare, încât arăta de duceţi la masa respectivă. Magic, care acum o repartiza pe
îndoială, profesorul Lupin, care parcă ar fi fost învelit într-un cort - Ackerley, Stewart! Emma Dobbs.
demisionase anul trecut. Cercetă mare, negru şi pufos. Avea o faţă Un băiat făcu un pas înainte, Sortatul continuă. Băieţi şi fete,
masa profesorilor în sus şi în jos. micuţă, care ieşea pe deasupra tremurând din toate înche- mai mult sau mai puţin
Nu văzu nici un chip nou. gulerului, şi era grozav de ieturile, ridică Jobenul Magic şi îl emoţionaţi, se duceau rând pe
- Poate că nu au reuşit să emoţionat. Când se alinie alături puse pe cap, după care se aşeză rând spre taburetul cu trei
găsească pe nimeni! zise Her- de colegii lui, privirile furişe îi pe taburet. picioare, şirul micşorându-se în
mione neliniştită. căzură pe Colin Creevey. Ridică - Ochi-de-Şoim! strigă Jobenul. timp ce profesoara McGonagall
Harry se uită din nou la masa ambele degete mari şi îi spuse, Stewart Ackerly îşi dădu pălăria ajungea la litera L.
profesorilor, cu şi mai mare mai mult mimând cuvintele: jos şi se duse să ocupe un loc la - Aoleu, haideţi mai repede, se
atenţie. Micuţul profesor Flitwick, - Am căzut în lac! masa Ochilor-de-Şoim, unde îl plânse Ron, frecându-şi stomacul.
profesorul de „Farmece”, stătea Părea de-a dreptul încântat de aplaudă toată lumea. Harry o zări - Zău, Ron, Sortarea este mult
pe mai multe perne lângă isprava lui. pe Cho, căutătorul de la Ochi-de- mai importantă ca mâncarea,
profesoara Lăstar, care preda Profesoara McGonagall puse un Şoim, aclamându-l pe Stewart zise Nick Aproape Făr-de-Cap, în
„Ierbologia” şi care avea pălăria taburet cu trei picioare în faţa Ackerly, când micuţul se aşeză la timp ce Madley, Laura trecu la
pusă strâmb pe părul ei sur şi elevilor din anul întâi, iar pe el masă. Pentru o fracţiune de Astropufi.
ciufulit. Ea discuta cu doamna aşeză o pălărie de vrăjitor secundă, Harry simţi o dorinţă - Da, sigur că da, dacă eşti...
Sinistra, profesoara de „Astro- extrem de veche, ponosită şi nestăvilită să se ducă şi el la mort! îl repezi Ron.
nomie”. De partea cealaltă a peticită. Pentru câteva momente, masa Ochilor-de-Şoim. - Sper că seria din anul ăsta de
profesoarei Sinistra stătea profe- nu se auzi nimic. Apoi o cusătură - Baddock, Malcolm! Cercetaşi este pusă pe fapte
sorul de „Poţiuni”, Plesneală, cu din apropierea borului se - Viperini! mari, nu? zise Nick Aproape Făr-
pielea lui pământie, nasul coroiat deschise ca o gură şi începu să Masa din partea cealaltă a sălii de-Cap, aplaudând când
şi părul slinos, persoana de la cânte: izbucni în urale. Harry îl văzu pe McDonald, Natalie se alătură
Hogwarts pe care Harry nu o Reacredinţă aplaudând, când mesei Cercetaşilor. Doar nu vrem
putea suferi cu nici un chip. Acum o mie de ani şi mai mult, Baddock li se alătură Viperinilor. să întrerupem un şir de victorii,
Dispreţul lui Harry pentru La-nceput, când am fost cusut, Harry se întrebă dacă Malcolm nu-i aşa?
Plesneală nu era depăşit decât Existau pe lume ştia că din Casa Viperinilor Cercetaşii câştigaseră
de ura profesorului pentru el, o Patru vrăjitori de renume ajunseră mai mulţi vrăjitori Campionatul Caselor în ultimii
ură care, oricât era de greu de Godric Cercetaş, isteţ şi- specializaţi în Magie Neagră trei ani consecutivi.
crezut, se intensificase anul ndrăzneţ, decât din oricare altă Casă... - Pritchard, Graham!
trecut, când Harry îl ajutase pe Ochi-de-Şoim, cinstit şi semeţ, Fred şi George îl fluierară pe - Viperini!
Sirius Black să scape chiar de Astropuf, blând, drept şi sprinţar Malcolm Baddock când se aşeză - Quirky, Orla!
sub nasul supradimensionat al lui Şi Vicleanul Viperin Salazar. pe scaun. - Ochi-de-Şoim!
Plesneală. Plesneală şi Sirius Toţi aveau acelaşi ţel şi aceeaşi - Branstone, Eleanor! Şi în sfârşit, cu Whitby, Kevin
fuseseră duşmani încă de pe speranţă, - Astropufi! („Astropufi!”), Sortarea se
când erau elevi. Un vis generos şi multă - Cauldwell, Owen! termină. Profesoara McGonagall
În partea cealaltă a lui Plesneală cutezanţă: - Astropufi! ridică Jobenul Magic şi taburetul
era un loc gol, despre care Harry Educaţie, instrucţie şi onoare - Creevey, Dennis! şi le scoase din Marea Sală.
bănuia că era al profesoarei Pentru tineri, vrăjitori şi Micuţul Dennis Creevey căzu, - Era şi cazul! zise Ron, luându-şi
McGonagall. Lângă ea şi chiar în vrăjitoare! împiedicându-se în haina lui furculiţa şi cuţitul şi uitându-se
centrul mesei stătea profesorul Aşa a fost începutul... Hagrid, chiar în clipa în care cu nerăbdare la farfuria lui de
Dumbledore, directorul, cu barba După virtuţile cele mai de preţ însuşi Hagrid intră în Marea Sală aur.
şi părul său lung şi argintiu, ale celor patru printr-o uşă aflată în spatele Profesorul Dumbledore se ridică.
strălucind în lumina lumânărilor, S-au creat la Hogwarts Case, tot mesei profesorilor. Cam de două Le zâmbea tuturor, cu braţele
cu roba sa magnifică, verde- patru: ori mai înalt decât un om normal deschise în semn de bun venit.
închis şi brodată cu puzderie de Godric, vitejia, curajul şi şi cel puţin de trei ori mai lat, - Nu am să vă spun decât două
stele şi luni. Dumbledore îşi spri- grandoarea, Hagrid, cu părul şi barba lui cuvinte, le zise cu vocea lui
jinise bărbia pe vârfurile Astropuf, bunătatea şi lungă, neagră şi încâlcită, părea joasă, care răsună în Marea Sală.
împreunate ale degetelor lungi şi candoarea, destul de ameninţător. Era doar Poftă bună!
subţiri şi se uita la tavan, dus pe Ochi-de-Şoim, munca devotată, o impresie, pentru că Harry, Ron - Asta e sigur! ziseră Harry şi Ron
gânduri, prin ochelarii cu lentile Viperin, intriga şi puterea şi Hermione ştiau prea bine că cu voce tare, când platourile
în formă de semilună. nemăsurată. Hagrid avea un caracter foarte goale se umplură sub ochii lor.
Harry se uită şi el la tavan. Ştia Dar cum să-i desparţi binevoitor. Le făcu cu ochiul când Nick Aproape Făr-de-Cap privi cu
că era vrăjit ca să oglindească Şi în case să-i împărţi? se aşeză la capătul mesei jind cum Harry, Ron şi Hermione
cerul de afară. Până atunci, nu îl Godric, isteţ şi pus pe treabă, profesorilor şi îl văzu pe Dennis îşi umplu farfuriile.
mai văzuse niciodată atât de Mă luă de pe capu-i degrabă Creevey punându-şi Jobenul - Aaah, mu’t mai bi’e, zise Ron,
întunecat şi furtunos. Nori negri Şi toţi mă înzestrară cu minte, Magic. Cusătura de la bor se cu gura plină de piure.
şi mov se învolburau pe el şi, în Cu har şi multe-nvăţăminte. deschise larg... - Aveţi noroc că aveţi ce mânca
momentul în care se auzi un Şi de-atunci în case-mpart, făr’ - Cercetaşi! strigă Jobenul. în seara asta, să ştiţi, le zise Nick
trăsnet de afară, tavanul fu să mă plâng, Hagrid aplaudă alături de Aproape Făr-de-Cap. Au fost
străbătut de un fulger ramificat. Doar cât mă uit ce-ai în cap şi în Cercetaşi, în timp ce Creevey, probleme la bucătărie ceva mai
- Ah, grăbiţi-vă, se plânse Ron, gând! zâmbind larg, îşi scoase pălăria, devreme...
lângă Harry. Aş putea mânca şi o puse înapoi pe taburet şi se - De ce? Ce s-a întâmplat? zise
un Hipogrif! Marea Sală răsună de aplauze duse grăbit spre fratele său. Harry, tăindu-şi o porţie
Abia îi ieşiră cuvintele pe gură că după ce Jobenul Magic termină - Colin, am căzut în lac! zise el cu sănătoasă de friptură.
se şi deschiseră uşile Marii Săli şi de cântat. un glăscior ascuţit, aruncându-se - Peeves, bineînţeles, zise Nick
se lăsă tăcerea. Profesoara - Asta nu e cântecul pe care l-a pe un loc liber. A fost a-ntâia! Şi Aproape Făr-de-Cap, clătinând
McGonagall conducea un şir lung fredonat când ne-a repartizat pe ceva din apă m-a prins şi m-a din capul care se înclină
de elevi din primul an. Îi aduse noi, zise Harry, aplaudând alături aruncat înapoi în barcă! periculos.
până la capătul sălii. Dacă se de ceilalţi. - Super! zise Colin, la fel de Nick îşi mai ridică puţin gulerul şi
putea spune că Harry, Ron şi - Cântă altceva în fiecare an, zise entuziasmat. Probabil că a fost continuă:
Hermione erau uzi, asta nu era Ron. Trebuie să aibă o viaţă cam calmarul uriaş, Dennis! - Veşnicele discuţii, ştiţi voi...
nimic în comparaţie cu felul în plictisitoare, ca pălărie, nu - Uau! zise Dennis, de parcă nici Vroia să vină şi el la serbare... Ei
care arătau „bobocii”. Păreau să credeţi? Presupun că pe tot nu îndrăznise să spere la aşa bine, dar nici nu se pune
fi trecut lacul înot, nu cu barca. timpul anului stă şi compune ceva: să fie azvârlit într-un lac problema, doar ştiţi cum e: total
Toţi tremurau de frig şi de cântecul pentru viitoarea fără fund, învolburat de furtună, necivilizat! Nu poate să vadă o
emoţie, când se aliniară în faţa Sortare... şi să fie pescuit şi aruncat înapoi farfurie cu mâncare şi să nu o
28
dea de pereţi! Am avut un înghiţitură. fiecare pas prin Marea Sală. Moody nu păru deloc impresionat
consiliu al fantomelor... Călugărul Ploaia încă răpăia zgomotos în Ajunse la capătul mesei de primirea nu tocmai călduroasă
Barosan insista să-i mai dăm o ferestrele înalte şi întunecate. O profesorilor, se întoarse spre care i se făcuse. Ignorând carafa
şansă... Dar, cu foarte multă altă serie de tunete zăngăni dreapta şi şchiopătă cu greu cu suc de dovleac din faţa lui,
înţelepciune - din punctul meu de ferestrele şi tavanul învolburat către Dumbledore. Un alt trăsnet căută iar ceva în faldurile
vedere -Baronul Sângeros a pus păru să ia foc, luminând farfuriile brăzdă tavanul. Hermione tresări. pelerinei, de unde scoase un
imediat piciorul în prag. de aur, de unde resturile de la Fulgerul scosese în evidenţă faţa termos şi bău cu nesaţ din el. În
Baronul Sângeros era fantoma primul fel de mâncare străinului nou-sosit. Harry nu mai timp ce ridica braţul ca să ducă
Viperinilor, o creatură sfrijită şi dispăruseră şi fuseseră înlocuite văzuse în viaţa lui un astfel de termosul la gură, pelerina se
tăcută, plină de pete de sânge. instantaneu cu budinci. chip. Era ca şi când fusese cioplit ridică puţin de la pământ şi Harry
Era singurul de la Hogwarts de - Tartă cu miere, Hermione! zise dintr-un lemn găunos de cineva văzu pe sub masă o porţiune
care mai asculta Peeves. Ron, apropiind-o deliberat de ea. care habar nu avea cum arată dintr-un picior de lemn, terminat
- Da, ni s-a părut şi nouă că îl Brioşe cu fructe de pădure! faţa unui om şi care nici nu era cu o labă cu gheare.
călcase cineva pe coadă pe Prăjitură de ciocolată! prea talentat la sculptură. Avea Dumbledore îşi drese iar vocea.
Peeves, zise Ron sumbru. Şi ce a După ce fură lichidate şi cicatrice peste tot. Gura îi era ca - După cum spuneam, zise el,
făcut la bucătărie? budincile, şi ultimele firimituri o tăietură oblică şi îi lipsea o zâmbind către marea de elevii
- A, ca de obicei, zise Nick dispărură de pe farfurii, lăsându- mare parte din nas. Însă ochii din faţa sa, care încă se uitau
Aproape Făr-de-Cap, ridicând din le sclipitor de curate, Albus străinului îl făceau cu adevărat înmărmuriţi la Ochi-Nebun
umeri. A creat o stare generală Dumbledore se ridică iar. înspăimântător. Moody, avem onoarea de a
de haos şi nebunie. Tigăi şi oale Zumzetul care umplea Marea Unul dintre ochi era mic, negru şi găzdui un eveniment foarte
peste tot! Totul înota în supă... I- Sală se opri imediat, aşa că nu se lucios. Celălalt era mare, rotund interesant în următoarele luni, un
a scos din minţi pe spiriduşii de mai auzeau decât şuieratul vân- ca o monedă şi de un albastru eveniment care nu a mai avut loc
casă... tului şi răpăitul ploii. intens. Ochiul albastru se mişcă de un secol! Îmi face o deosebită
CLANG! Hermione îşi răsturnă - Aşadar, zise Dumbledore necontenit, fără să clipească, şi plăcere să vă anunţ că Turnirul
pocalul de aur. Sucul de dovleac zâmbindu-le, acum, că ne-am se învârti în sus, în jos, la stânga celor trei vrăjitori va avea loc la
se răspândi repede pe faţa de potolit foamea şi setea („Hmpf!” şi la dreapta, total independent Hogwarts în acest an!
masă, pătând mai mulţi metri de pufni Hermione), trebuie să vă de ochiul normal... Apoi se - GLUMIŢI! zise Fred Weasley cu
pânză albă cu portocaliu, dar lui mai rog încă o dată să mă întoarse invers, către interiorul voce tare.
Hermione nu păru să îi pese. ascultaţi cu atenţie, fiindcă vreau capului, spre ei rămânând numai Tensiunea care umpluse Marea
- Aici sunt spiriduşi de casă? zise să fac câteva anunţuri. Domnul albul ochiului. Sală de când sosise Moody
ea, privindu-l îngrozită pe Nick Filch, administratorul nostru, m-a Străinul ajunse la Dumbledore. Îi dispăru ca prin farmec. Aproape
Aproape-Făr-de-Cap. Aici, ia rugat să vă comunic lista cu întinse o mână la fel de plină de toată lumea izbucni în râs şi
Hogwarts? obiectele interzise în castel, cicatrice ca şi faţa, iar Dumbledore chicoti mulţumit.
- Cum să nu fie? zise Nick adăugate anul acesta: Yo-Yo-uri Dumbledore i-o strânse cu căl- - Nu glumesc, domnule Weasley,
Aproape Făr-de-Cap, părând sur- urlătoare, discuri Frisbee cu colţi dură, spunându-i nişte cuvinte pe zise el, deşi, dacă tot ai adus
prins de reacţia ei. Cei mai mulţi! şi Bumeranguri Mereu care Harry nu le putu auzi. Părea vorba, am auzit un banc excelent
Nici un alt lăcaş din Marea Plesnitoare. Lista completă să îl întrebe ceva pe străinul care în vara asta, cu un trol, o
Britanie nu mai are atâţia, dacă conţine cam patru sute treizeci şi clătină din cap, tot fără să vrăjitoare şi un spiriduş care intră
nu mă înşel. Peste o sută! şapte de obiecte, dacă nu mă schiţeze vreun zâmbet, şi îi şopti într-un bar şi...
- Dar eu nu am văzut nici unul! înşel, şi poate fi cercetată în ceva. Dumbledore dădu din cap Profesoara McGonagall îşi drese
zise Hermione. biroul domnului Filch, dacă şi îl invită să stea pe locul gol din vocea zgomotos.
- Păi, în timpul zilei rareori ies din doreşte cineva, desigur... dreapta sa. - Hm... dar poate că nu este
bucătărie, nu-i aşa? zise Nick Colţurile gurii lui Dumbledore Străinul se aşeză, îşi dădu coama momentul... nu... zise Dum-
Aproape Făr-de-Cap. Ies noaptea schiţară un zâmbet ironic, după sură de pe frunte, trase o farfurie bledore. Unde rămăsesem? A,
ca să facă puţină curăţenie, să care el continuă: cu cârnaţi către el, o ridică până da, Turnirul celor trei vrăjitori...
aibă grijă să nu se stingă - Ca întotdeauna, aş dori să vă la nivelul a ceea ce-i mai Ei bine, unii dintre voi nu ştiu ce
şemineele şi aşa mai departe... reamintesc că nu aveţi voie în rămăsese din nas şi o mirosi. înseamnă acest turnir... Sper ca
Adică, nici nu trebuie să-i vezi, Pădurea Interzisă şi în satul Apoi scoase un cuţit mic din aceia care ştiu să-mi ierte scurta
nu? După asta se recunoaşte un Hogsmeade pentru cei mai mici buzunar, îl înfipse într-un cârnat explicaţie şi să nu fie atenţi la
spiriduş de casă bun, că nici nu-ţi de anul III. De asemenea, vă şi începu să muşte din el. Ochiul mine, dacă nu doresc... Turnirul
dai seama că este acolo! anunţ cu părere de rău că anul său normal era aţintit asupra celor trei vrăjitori a început acum
Hermione îl privi înmărmurită. acesta nu va mai avea loc Cupa cârnatului, dar cel albastru încă i vreo şapte sute de ani, ca o
- Dar sunt plătiţi, sper, zise ea. la Vâjthaţ dintre Case... se zbătea în toate părţile, competiţie amicală între cele mai
Au concedii, nu? Şi... zile libere - Poftim? făcu Harry şi privi către cercetând sala şi elevii. mari şcoli de magie din Europa:
pe caz de boală şi pensii, ca şi Fred şi George, coechipierii săi la - Daţi-mi voie să vi-l prezint pe Hogwarts, Beauxbatons şi
alte înlesniri, nu-i aşa? vâjthaţ. noul vostru profesor de „Apărare Durmstrang. S-a ales câte un
Nick Aproape-Făr-de-Cap începu Aceştia se uitau disperaţi la contra Magiei Negre”, zise campion din fiecare şcoală, ca să
să râdă atât de tare, încât îi Dumbledore, rămaşi pesemne Dumbledore vesel, spărgând o reprezinte, şi cei trei campioni
alunecă gulerul şi îi căzu capul, fără cuvinte. tăcerea care se lăsase. Domnul au avut de înfruntat trei încercări
bălăngănindu-se pe porţiunea de Dumbledore continuă: profesor Moody! magice. Rând pe rând, o dată la
vreo doi centimetri de piele şi - Acest lucru se datorează unui De obicei, profesorii erau cinci ani, şcolile au găzduit
muşchi de care încă îi era prins eveniment care va începe în întâmpinaţi cu aplauze, dar de turnirul, care era considerat şi un
gâtul. octombrie şi se va desfăşura pe data asta nici unul dintre mod de a stabili legături între
- Concedii şi pensii? zise el, tot parcursul anului şcolar, profesori sau elevi nu îl aplaudă tinerele vrăjitoare şi tinerii
punându-şi capul la loc pe umeri consumând o mare parte din pe Moody, în afară de vrăjitori de diferite naţionalităţi.
şi fixându-l iar cu gulerul. timpul şi energia profesorilor... Dumbledore şi Hagrid. Aplauzele Asta până când cazurile fatale au
Spiriduşii de casă nu vor concedii Sunt sigur însă că vă veţi distra lor însă răsunară şters în liniştea atins cote de necrezut şi turnirul
şi pensii! extraordinar cu toţii. Am din jur şi se opriră destul de a fost întrerupt.
Hermione se uită la farfuria ei cu deosebita plăcere să vă anunţ că repede. Toţi ceilalţi păreau prea - Cazuri fatale? şopti Hermione,
mâncare, aproape neatinsă, apoi anul acesta la Hogwarts... uimiţi de aspectul straniu al lui părând îngrijorată. Dar
puse cuţitul şi furculiţa pe ea şi o Dar în acel moment se auzi un Moody ca să mai poată face şi majoritatea elevilor din Marea
îndepărtă din faţa ei. trăsnet năprasnic, iar uşile Marii altceva, în afară de a-l privi Sală nu îi împărtăşeau temerile.
- Ah, zău aşa, ‘Er-mi-one, zise Săli se dădură de perete. înmărmuriţi. Cei mai mulţi discutau deja în
Ron, împroşcându-l din greşeală În prag stătea un om sprijinit într- - Moody? îi şopti Harry lui Ron. şoaptă între ei, entuziasmaţi la
pe Harry cu budincă Yorkshire. un toiag lung şi acoperit cu o Ochi-Nebun Moody? Cel pe care culme. Harry însuşi era foarte
Hait! Scuze, ‘Arry! pelerină neagră. Toate capetele s-a dus să-l ajute tatăl tău de interesat să afle cât mai multe
Îşi înghiţi dumicatul şi continuă: din Marea Sală se întoarseră dimineaţă? despre turnir, fără să-şi facă griji
- Cum să pretindă concedii, către străinul luminat brusc de - El trebuie să fie, zise Ron, uimit pentru ce se întâmplase acum o
poate doar dacă o să faci greva un fulger de pe tavan. Acesta îşi la culme. sută de ani.
foamei. lăsă gluga pe spate, îşi scutură - Ce a păţit? şopti Hermione. Ce - De-a lungul timpului, au existat
- Sclavia, zise Hermione, coama lungă şi neagră, înspicată are la faţă? mai multe tentative de a readuce
sufocându-se de revoltă. Asta a pe alocuri cu fire cărunte, şi se - Nu ştiu, îi răspunse Ron tot în turnirul la mare cinste, continuă
făcut cina noastră. SCLAVIA! îndreptă către masa profesorilor. şoaptă, neputându-şi lua ochii de Dumbledore, dar nici una nu a
Şi refuză să mai ia vreo Un bocănit puternic îi însoţea la Moody. avut succes. Cu toate acestea,
29
chiar departamentele noastre de Dumbledore se aşeză iar şi se Neville. La Hogwarts erau multe extraordinar de fericit că Ron nu
„Cooperare Magică întoarse pentru a discuta cu trepte-capcană ca aceea. putea vedea ce vedea el în acel
Internaţională” şi de „Jocuri şi Ochi-Nebun Moody. Se auziră Aproape tuturor elevilor din anii moment...
Sporturi Magice” au decis că era zgomote de scaune trase când mai mari le intrase în reflex să
momentul pentru o nouă toţi elevii se ridicară şi se sară peste aceste trepte, dar — CAPITOLUL XIII —
încercare. Am lucrat din greu îngrămădiră către uşile duble memoria lui Neville lăsa mult de
toată vara pentru a ne asigura că care dădeau în holul de la dorit. Harry şi Ron îl luară de OCHI-NEBUN MOODY
de data aceasta nici unul dintre intrare. subsuori şi îl traseră afară, în
campioni nu se va afla într-un - Nu se poate! zise George timp ce o armură de la capătul Furtuna trecu până în dimineaţa
pericol real de moarte. Directorii Weasley, care nu se alăturase scărilor scârţâia şi pârâia, râzând următoare, deşi tavanul din
de la Beauxbatons şi Durmstrang mulţimii ce se îmbulzea spre uşă, în clinchete. Marea Sală era încă mohorât.
vor veni în octombrie la ci stătea în picioare şi se uita la - Ia mai termină! zise Ron, Nori grei şi plumburii se
Hogwarts cu un număr restrâns Dumbledore. Împlinim închizându-i viziera când trecură învolburau pe deasupra, în timp
de candidaţi, iar selecţia celor şaptesprezece ani în aprilie, de pe lângă ea. ce Harry, Ron şi Hermione îşi
trei campioni va avea loc de ce nu putem să încercăm? Urcară până la intrarea în Turnul examinau noile orare, la micul
Halloween. Un judecător neutru - Pe mine nu au cum să mă Cercetaşilor, care era ascunsă în dejun. Câteva locuri mai încolo,
va decide care dintre studenţi va oprească să mă înscriu, zise Fred spatele unui portret mare al unei Fred, George şi Lee Jordan
fi cel mai capabil de a obţine cu încăpăţânare, încruntându-se doamne grase, într-o rochie roz discutau aprins despre fel de fel
cupa turnirului, spre gloria şcolii şi el către masa profesorilor. de mătase. de metode magice care duceau
sale. Nici premiul personal nu e Campionii vor avea voie să facă - Parola? îi întrebă ea, când se la îmbătrânire şi care le-ar fi
de lepădat: o mie de galeoni! atâtea lucruri care nouă ne sunt apropiară. permis să se înscrie la turnir prin
- Eu o să încerc! zise Fred interzise de obicei! Şi premiul... - Aiureli! zise George, o ştiu de la mijloace nu tocmai cinstite.
Weasley în şoaptă, dar ca să-l O mie de galeoni! un Perfect! - Azi nu e chiar aşa de rău...
audă toată masa, cu chipul - Da, zise Ron, cu o privire de Portretul se deschise, dezvăluind Stăm afară toată dimineaţa, zise
luminat numai la ideea unei ase- parcă ar fi fost undeva departe. o gaură în perete, prin care Ron, care îşi parcurgea cu
menea glorii şi bogăţii. Da, o mie de galeoni... trecură în camera de zi, unde degetul coloana zilei de luni a
Era singurul care părea convins - Haideţi, zise Hermione, o să pâlpâia şi trosnea un foc plăcut. orarului. „Ierbologie” cu
că va fi ales reprezentantul şcolii rămânem ultimii dacă nu ne Hermione le aruncă flăcărilor Astropufii şi „Grija pentru crea-
sale. La toate mesele, Harry văzu grăbim. jucăuşe o privire necruţătoare şi turile magice”... Fir-ar să fie,
elevi care se uitau uluiţi la Harry, Ron, Hermione, Fred şi Harry o auzi bombănind suntem tot cu Viperinii!
Dumbledore sau care şuşoteau George se îndreptară către holul „Sclavie”, după care le zise - Avem două ore de „Previziuni
entuziasmaţi cu vecinii lor. Dar de la intrare. Fred şi George încă noapte bună şi dispăru pe uşa despre viitor” în după-amiaza
Dumbledore începu iar să dezbăteau problema, întrebându- către dormitorul fetelor. asta, bombăni Harry, cu privirile
vorbească şi Marea Sală amuţi se cum ar fi putut Dumbledore Harry, Ron şi Neville urcară aplecate peste orar.
pentru a treia oară. să-i împiedice pe cei sub ultima scară în spirală şi ajunseră „Previziuni despre viitor” era
- Deşi ştiu că sunteţi cu toţii şaptesprezece ani să se înscrie la în propriul dormitor, care era materia care îi displăcea cel mai
dornici să aduceţi cupa turnirului turnir. situat chiar în vârful Turnului. La mult, în afară de „Poţiuni”,
la Hogwarts, zise el, directorii - Şi cine este judecătorul neutru perete erau aliniate cinci paturi bineînţeles! Profesoara
şcolilor participante au hotărât să care desemnează campionii? zise cu baldachin, despărţite între ele Trelawney tot îi prezicea lui
impună o limită de vârstă a Harry. de perdele de un roşu închis. La Harry că o să moară, ceea ce îl
concurenţilor din acest an. Doar - Nu ştiu, zise Fred, dar pe el picioarele fiecărui pat stătea deranja peste măsură.
elevii majori - adică, de trebuie să-l păcălim! Presupun că cufărul ocupantului. Dean şi - Ar fi trebuit să renunţaţi la
şaptesprezece ani sau mai mult - ar fi de ajuns nişte picături de Seamus erau deja în pat. Seamus materia asta, ca mine, nu? zise
au voie să se înscrie. Asta - Dum- Poţiune de Îmbătrânire, George... îşi prinsese rozeta cu Irlanda de Hermione sprinţară, ungându-şi
bledore îşi ridică vocea puţin, - Dar Dumbledore ştie că nu tăblia patului şi Dean îşi fixase pe nişte pâine prăjită cu unt. Atunci
pentru că mai mulţi elevi aveţi vârsta necesară, zise Ron. noptieră un poster cu Viktor aţi fi făcut ceva normal, cum ar fi
dăduseră semne de dezaprobare - Da, dar nu decide singur cine este Krum. Vechiul său poster cu „Aritmanţia”.
la aceste cuvinte, iar gemenii campionul, nu? echipa de fotbal West Ham era - Observ că mănânci din nou,
Weasley erau de-a dreptul întrebă Fred cu viclenie. Eu cred prins pe perete, chiar lângă el. remarcă Ron, privind-o cum îşi
revoltaţi - este o măsură pe care că, o dată ce o să vadă cine s-a - Lamentabil! oftă Ron, arătând punea gem din plin pe felia de
o credem necesară, având în înscris, juriul o să-l aleagă pe cel cu capul spre jucătorii de fotbal pâine prăjită cu unt.
vedere că probele turnirului vor fi mai bun din fiecare şcoală şi nu o complet imobili. - Am decis că există moduri mai
dificile şi periculoase, indiferent să-i pese câţi ani are. Harry, Ron şi Neville îşi puseră eficiente de a face ceva pentru
ce precauţii vom lua, şi este Dumbledore încearcă să ne pijamalele şi se culcară şi ei. drepturile spiriduşilor, zise
foarte puţin probabil ca elevi mai împiedice să ne înscriem, asta Cineva - un spiriduş de casă, fără Hermione pe un ton superior.
mici de anul şase sau şapte să le face! îndoială - le pusese sticle cu apă - Da... şi în plus... îţi era foame!
facă faţă. Voi avea grijă personal - Totuşi, au murit oameni! zise fierbinte între aşternuturi, cu zise Ron, zâmbind.
ca nici un elev care nu are vârsta Hermione pe un ton îngrijorat, în mult înainte. Era extrem de Deodată, se auzi un fâsâit
cerută să nu îl poată păcăli pe timp ce treceau printr-o uşă plăcut să stai întins pe pat şi să puternic pe deasupra lor şi o sută
judecătorul nostru neutru şi să ascunsă în spatele unei tapiserii, asculţi răpăitul ploii de afară. de bufniţe intrară în Marea Sală
devină astfel reprezentantul după care urcară o altă scară - S-ar putea să încerc şi eu, să pe ferestrele deschise, aducând
şcolii noastre. îngustă. ştii, zise Ron prin întuneric, poşta de dimineaţă. Instinctiv,
Ochii săi albaştri sclipiră, - Da, zise Fred fără să îi pese, dar aproape adormit, dacă Harry se uită în sus, însă nu văzu
aţintindu-se asupra chipurilor asta era acum o grămadă de ani! descoperă Fred şi George cum nici un strop de alb în masa de
răzvrătite ale lui Fred şi George Oricum, nu e distractiv dacă nu e să... Turnirul... Nu se ştie maro şi gri. Bufniţele dădură ocol
Weasley. şi puţin riscant, nu? Hei, Ron, în niciodată, nu? meşelor, căutându-i pe cei cărora
- Aşadar, vă rog să nu vă pierdeţi cazul în care descoperim cum să - Presupun că nu... le erau adresate scrisorile şi
timpul înscriindu-vă, dacă aveţi trecem de Dumbledore, ce zici, Harry se întoarse pe o parte, în pachetele aduse de ele. O
sub şaptesprezece ani! te înscrii şi tu? mintea sa făcându-şi loc fel de bufniţă mare, maro-roşcat, zbură
Delegaţiile de la Beauxbatons şi - Tu ce zici? îl întrebă Ron pe fel de întâmplări imaginare... Se la Neville şi îi lăsă un pachet în
Durmstrang vor sosi în octombrie Harry. Ar fi super dacă m-aş făcea că reuşise să îl păcălească braţe. Probabil că iar uitase să-şi
şi vor rămâne la noi cea mai înscrie, nu? Dar presupun că o să pe judecătorul neutru, iar acesta ia ceva... De partea cealaltă a
mare parte a anului. Ştiu că veţi vrea pe cineva mai mare... Nici crezuse că avea şaptesprezece sălii, bufniţa ca un uliu a lui
fi cât se poate de amabili şi nu ştiu dacă am învăţat destul... ani... Devenise campion pentru Draco Reacredinţă îi aterizase pe
atenţi cu musafirii noştri străini - Eu... E clar că nu, se auzi vocea Hogwarts... Stătea pe pajiştea umăr, ducând ceea ce părea a fi
pe perioada cât vor sta la noi şi mohorâtă a lui Neville din spatele din faţa castelului, cu braţele rezerva obişnuită de dulciuri şi
veţi fi alături de campionul sau lui Fred şi George. Presupun că ridicate triumfător în faţa întregii prăjituri de casă. Încercând să îşi
campioana de la Hogwarts, după bunica ar vrea să încerc totuşi, şcoli, care îl aplauda şi îl domine sentimentul apăsător de
desemnarea lui sau a ei. Iar tot timpul îmi spune că ar trebui aclama... Tocmai câştigase dezamăgire, Harry se întoarse la
acum, este târziu şi ştiu cât de să încerc să fac ceva pentru Turnirul celor trei vrăjitori... mâncarea sa. Dacă Hedwig
important este pentru voi să fiţi onoarea familiei. Nu ar trebui Chipul lui Cho se distingea păţise ceva şi Sirius nici măcar
vioi şi odihniţi mâine dimineaţă, decât să... Auuu! miraculos în mulţimea neclară, nu primise scrisoarea? Îl
când încep orele. La culcare! Treapta aflată chiar la mijlocul strălucind de admiraţie... preocupară aceleaşi griji pe tot
Trap săltat! scărilor cedase sub greutatea lui Harry zâmbi în pernă, parcursul drumului prin grădina
30
udă de zarzavaturi, până când - Uhh! se sperie Lavender Brown, masculi... Femelele au un fel de familiar, emanat de foc. Ca de
ajunseră la Sera 3. Acolo, atenţia trăgându-se înapoi. nasturi pe burtă, ca nişte ven- obicei, toate draperiile erau
îi fu atrasă de profesoara Lăstar, Din punctul lui de vedere, Harry tuze... Ca să sugă sângele, trase. Camera circulară era
care arăta clasei cele mai urâte considera că „Uhh!” era o bănuiesc... scăldată într-o lumină roşiatică
plante pe care le văzuse în viaţa descriere perfectă a Homarilor cu - Păi, acum chiar că înţeleg de ce răspândită de mulţimea de
lui. Într-adevăr, nu semănau cu Capete Explozive. Arătau ca nişte trebuie să-i ţinem în viaţă, zise veioze, toate acoperite cu eşarfe
nişte plante, ci mai degrabă cu homari fără carapace, diformi, Reacredinţă cu sarcasm. Cine nu şi şaluri. Harry şi Ron înaintară
nişte limacşi uriaşi şi negri, cu o îngrozitor de decoloraţi şi ar vrea să aibă nişte animale de prin mulţimea de scaune tapiţate
mulţime de umflături mici şi murdari, cu picioare care le casă care pot să ardă, să înţepe şi perne care inundau camera şi
lucioase pe ei, care păreau să fie ieşeau din toate locurile şi fără şi să muşte în acelaşi timp? se aşezară la aceeaşi masă
pline cu lichid. capete vizibile. Erau cam o sută - Doar pentru că nu sunt rotundă la care stătuseră cu un
- Bubotuburi, le spuse profesoara în fiecare ladă, fiecare cam de extraordinar de frumoşi, nu an înainte.
Lăstar veselă. Trebuie stoarse doisprezece centimetri lungime, înseamnă că nu sunt folositori, se - Bună ziua, se auzi vocea
bine. Veţi colecta apoi puroiul... târându-se şi trăgându-se unii pe răsti Hermione. Sângele de diafană a profesoarei Trelawney
- Ce să colectăm? zise Seamus alţii, lovindu-se orbeşte de pereţii dragon are puteri magice, dar nu chiar din spatele lui Harry,
Finnigan, revoltat la culme. lăzii. Emanau un miros foarte cred că ai vrea să ai un dragon făcându-l să tresară.
- Puroiul, Finnigan, puroiul, zise persistent de peşte putrezit. Din ca animal de casă, nu? Foarte slabă şi cu nişte ochelari
profesoara Lăstar, care este când în când, ieşeau scântei din Harry şi Ron îi zâmbiră lui Hagrid, enormi, care îi făceau ochii mult
extrem de valoros, aşa că să nu îl capătul câte unei creaturi şi, cu care le adresă un mic surâs pe prea mari în raport cu faţa,
irosiţi! Veţi colecta puroiul în un mic POC şi VJJT, ceilalţi erau sub barba sa stufoasă. Lui Hagrid profesoara Trelawney îl privea pe
sticlele astea... Puneţi-vă împinşi înainte cu câţiva i-ar fi plăcut la nebunie un Harry cu expresia tragică pe care
mănuşile din piele de dragon, centimetri. dragon ca animal de casă, după o avea de fiecare când îl vedea.
puroiul nediluat de Bubotuburi - Abia au ieşit din ou, zise Hagrid cum bine ştiau Harry, Ron şi Ca de obicei, nenumăratele
poate să provoace reacţii ciudate mândru, aşa că o să puteţi să-i Hermione. Avusese pentru puţină mărgele, lanţuri şi brăţări cu care
în contact cu pielea. creşteţi chiar voi! M-am gândit că vreme, în timpul primului lor an era împodobită profesoara
Stoarcerea Bubotuburilor era o ăsta va fi proiectul vostru de de studiu la Hogwarts, un pui de străluceau în lumina focului.
treabă dezgustătoare, dar straniu examen... dragon Creastă Norvegiană, pe - Eşti preocupat, dragul meu, îi
de mulţumitoare. Când fiecare - Şi de ce crezi că am vrea să-i care îl botezase Norbert. Hagrid zise ea tristă lui Harry. Ochiul
umflătură pocnea, o cantitate creştem? întrebă o voce rece şi iubea, pur şi simplu, creaturile meu Interior vede dincolo de
considerabilă de lichid verde- arogantă. monstruoase. Cu cât mai chipul tău curajos, priveşte
gălbui dens ţâşnea din ea, Veniseră Viperinii, iar cel care periculoase, cu atât mai bine! adânc în sufletul tău frământat.
mirosind puternic a benzină. Îl vorbise era Draco Reacredinţă. - Păi, cel puţin ăştia sunt mici, Şi îmi pare rău că trebuie să-ţi
adunau în sticle, aşa cum le Crabbe şi Goyle se amuzau zise Ron, o oră mai târziu, pe spun, dar temerile tale nu sunt
spusese profesoara Lăstar, şi copios, ca un ecou la cuvintele când se întorceau la castel, unde lipsite de temei... Prevăd că vor
până la sfârşitul lecţiei lui. îi aştepta prânzul. urma momente grele pentru
strânseseră câţiva litri. Hagrid rămase mut, părând să - Sunt mici acum, zise Hermione tine... Chiar foarte dificile... Mă
- Asta o să o facă pe Madame nu fi înţeles întrebarea. exasperată, dar când va afla tem că lucrul de care îţi este cel
Pomfrey fericită, zise profesoara - Adică, ce fac, de ce i-am Hagrid ce mănâncă, cred că o să mai frică se va întâmpla într-
Lăstar, sigilând ultima sticlă. creşte? întrebă Reacredinţă. La ajungă la trei metri lungime! adevăr... Mult mai curând decât
Puroiul de Bubotuburi este un ce ne ajută? - Da, dar asta n-o să conteze, crezi...
remediu excelent pentru formele Hagrid deschise gura, fără să dacă vindecă... răul de mare sau Vocea ei coborî tot mai mult,
mai rebele de acnee. Ajută elevii zică nimic. Urmă o pauză de ceva de genul ăsta, nu? zise Ron, devenind o simplă şoaptă. Ron îşi
cu acnee şi îi împiedică să mai câteva secunde şi apoi îl puse la zâmbindu-i cu viclenie. roti ochii către Harry, care îi
recurgă la soluţii disperate punct cu duritate: - Ştii foarte bine că nu am spus-o întoarse privirile, înmărmurit.
pentru a scăpa de coşuri. - O să afli la următoarea lecţie, decât ca să-i închid gura lui Profesoara Trelawney trecu pe
- Ca biata Eloise Midgen, zise în Reacredinţă! Azi doar îi hrăniţi. Reacredinţă, zise Hermione. lângă ei şi se aşeză în fotoliul
şoaptă Hannah Abbott, o fată de Ar trebui să încercaţi diverse Sinceră să fiu, cred că are mare, cu aripi, din faţa
la Astropufi. A încercat să îşi lucruri... Nu am mai avut astfel dreptate. Cel mai bine ar fi să-i şemineului, cu faţa către elevi.
blesteme coşurile... de creaturi până acum, nu ştiu strivim pe toţi, înainte să înceapă Lavender Brown şi Parvati Patil,
- Prostuţă fată, zise profesoara sigur care e mâncarea lor să ne atace... care o admirau nespus pe
Lăstar, clătinând din cap. Bine că favorită... Am ouă de furnici, Se aşezară la masa Cercetaşilor profesoara Trelawney, stăteau pe
a reuşit Madame Pomfrey să-i ficaţi de broască şi puţin şarpe şi luară nişte cotlete de miel şi nişte perne foarte aproape de ea.
pună nasul la loc până la urmă. de iarbă... Să încercăm cu puţin cartofi. Hermione începu să - Dragii mei, a sosit momentul să
Dinspre castel se auzi un clopoţel din fiecare! mănânce atât de repede, încât ne gândim la stele, zise ea. La
care anunţa sfârşitul orei. Elevii - Întâi puroiul şi acum asta, Harry şi Ron o priviră uimiţi. mişcarea planetelor şi la
apucară drumuri separate: bombăni Seamus. - Hm... asta e noua metodă de a prevestirile lor misterioase, pe
Astropufii urcară treptele de Dacă n-ar fi fost dragostea lor apăra drepturile spiriduşilor? zise care şi le dezvăluie doar celor
piatră către ora de pentru Hagrid, nimic nu i-ar fi Ron. Vrei să vomiţi mâncarea? care înţeleg paşii dansului celest.
„Transfigurare”, iar Cercetaşii se putut face pe Harry, pe Ron şi pe - Nu, zise Hermione, cu câtă Destinul oamenilor poate fi
îndreptară în direcţia opusă, Hermione să îşi bage mâinile în demnitate îi permiteau cartofii cu descifrat doar de liniile planetare,
coborând panta cu gazon spre ficaţii alunecoşi de broască şi să care îşi umpluse gura. Nu vreau care se întrepătrund şi...
cabana de lemn a lui Hagrid, încerce să îi tenteze cu ei pe decât să ajung mai repede la Harry nu o mai asculta însă.
care se afla la marginea Pădurii Homarii cu Capete Explozive. bibliotecă. Rămase cufundat în gânduri, iar
Interzise. Harry nu putea să îşi înlăture - Poftim? zise Ron, nevenindu-i focul parfumat îl făcea să se
Hagrid stătea în faţa micuţei sale gândul că întreaga operaţiune să creadă. Hermione, este prima simtă adormit şi amorţit. Vorbele
cabane, cu o mână pe zgarda lui era total inutilă, pentru că zi de şcoală! Nici nu avem teme monotone ale profesoarei
Colţ, câinele său negru şi enorm. animalele nu păreau să aibă guri. încă! Trelawney nu îl captivaseră
Pe pământ, la picioarele lui - Auu! strigă Dean Thomas, după Hermione ridică din umeri şi niciodată, dar nu putea să uite ce
Hagrid, stăteau deschise mai vreo zece minute. M-a atins! continuă să înfulece, de parcă nu îi spusese mai înainte: Mă tem că
multe lăzi de lemn, iar Colţ Hagrid se duse grăbit la el, ar mai fi mâncat de zile întregi. lucrul de care îţi este cel mai
scâncea şi trăgea de zgardă, părând neliniştit. Apoi se ridică, le zise în grabă un frică se va întâmpla într-adevăr...
părând foarte interesat de ce era - I-a explodat un capăt! zise „ne vedem la cină” şi o luă la Mult mai curând decât crezi...
înăuntru. Când se apropiară, le Dean supărat, arătându-i lui fugă spre bibliotecă. Dar Hermione avea dreptate, îşi
ajunse la urechi un zgomot de Hagrid arsura de pe mână. Când sună clopoţelul, anunţând zise Harry enervat, profesoara
clopoţei, marcat de mici - A, da, aşa se întâmplă când orele de după-amiază, Harry şi Trelawney nu era decât o
pocnituri. explodează, zise Hagrid, dând Ron se îndreptară către Turnul şarlatană. În acel moment nu îi
- ‘Neaţa! zise Hagrid, zâmbindu- din cap. de Nord unde, la capătul unei era frică de nimic... Mă rog, în
le lui Harry, lui Ron şi Hermionei. - Uhh! zise iar Lavender Brown. scări înguste în spirală, se afla o afară de temerile sale că va fi
Să-i aşteptăm şi pe Viperini, nu Uhh, Hagrid, ce e chestia aia scară dreaptă care ducea către o prins Sirius... Dar profesoara
cred c-ar vrea să piardă aşa ascuţită de pe el? trapă circulară din tavan, pe Trelawney habar n-avea de
ceva: Homari cu Capete - A, da, unii dintre ei au spini, unde intrai în camera unde locuia asta... Ajunsese de mult la
Explozive! zise Hagrid cu însufleţire. profesoara Trelawney. concluzia că previziunile ei nu
- Cum ai zis? întrebă Ron. (Lavender îşi retrase repede Când intrară prin trapă, le ajunse erau altceva decât nişte aiureli
Hagrid arătă către lăzi. mâna din ladă). Presupun că sunt la nări parfumul dulceag, atât de care se potriveau uneori din pură
31
întâmplare, spuse pe un ton ea, semănând mult mai mult cu Domnul Weasley a fost nevoit să o luă la sănătoasa, îndreptându-
straniu. profesoara McGonagall, decât cu modifice din nou memoria mai se spre pivniţă.
În afară de ceea ce se felul ei diafan de a se purta. multor Încuiaţi, ca să scape de - S-o crezi tu! răcni Moody,
întâmplase la sfârşitul Vreau să fie gata până lunea poliţişti, însă a refuzat să dea o aţintind iar bagheta către dihor.
semestrului trecut, când viitoare! Nu accept nici un fel de declaraţie Profetului zilei Acesta zbură douăzeci de metri
prevestise că va renaşte Cap-de scuze! referitoare la implicarea în sus şi căzu cu o bufnitură pe
Mort... Însuşi Dumbledore - Scorpie afurisită, zise Ron cu Ministerului Magiei într-un podea, după care sări iar în aer.
spusese că s-ar fi putut ca transa amărăciune, când se alăturară asemenea scandal ruşinos şi - Nu-mi plac cei care îşi atacă
aceea să fi fost adevărată, după mulţimii care cobora scările nedemn! adversarii pe la spate, mormăi
ce i-o descrise Harry... înapoi spre Marea Sală, la masa Moody, în timp ce dihorul se
- Harry! murmură Ron. de seară. Asta o să ne ia tot - E şi o poză, Weasley! zise ridica din ce în ce mai mult,
Harry privi în jur. Toată clasa se week-end-ul, să ştiţi... Reacredinţă, întorcând ziarul şi chiţăind de durere. Este foarte
uita la el. Se ridică în picioare. - Aveţi multe teme? zise ridicându-l să îl vadă toţi. O poză urât, necinstit şi scârbos...
Aproape că adormise, pierdut în Hermione veselă, prinzându-i din cu părinţii tăi în faţa casei, dacă Dihorul zbură în aer, picioarele şi
gânduri şi învăluit de căldura din urmă. Profesorul Vector nu ne-a asta se poate numi casă! Mama coada fluturându-i neajutorate.
cameră. dat nici o temă! ta ar trebui să mai slăbească - Să... nu... mai... faci... asta...
- Spuneam, dragul meu, că te-ai - Ei bine, nota zero pentru profesorul puţin, nu crezi? niciodată! zise Moody,
născut sub influenţa dăunătoare Vector, zise Ron ofticat. Ron tremura de furie. Toţi ochii accentuând fiecare cuvânt, după
a lui Saturn, zise profesoara Ajunseră în holul de la intrare, erau aţintiţi spre el. care dihorul se izbi iar de
Trelawney cu o notă de supărare unde se formase o coadă - Vezi să nu-ţi bag ziarul pe gât, podeaua de piatră şi apoi sări în
în glas, conştientă că Harry nu serioasă la uşa care dădea în Draco, îi zise Harry. Hai, Ron, sus.
auzise nimic din ce le spusese Marea Sală. Tocmai se aşezară la lasă-l... - Domnule profesor Moody! se
ea. coadă, când auziră o voce - A, da, am uitat că tu ai stat la ei auzi o voce şocată.
- A cui? Mă scuzaţi, vă rog, zise ascuţită din spatele lor. vara asta, nu-i aşa, Potter? se Profesoara McGonagall cobora
Harry. - Weasley! Hei, Weasley! răţoi Reacredinţă. Aşa că poţi să- scara de marmură cu braţele
- A lui Saturn, dragule, planeta Harry, Ron şi Hermione se mi spui chiar tu, mama lui chiar pline de cărţi.
Saturn! zise profesoara întoarseră. Reacredinţă, Crabbe arată ca o purcică sau aşa a - Bună ziua, doamnă profesoară
Trelawney, părând cu adevărat şi Goyle stăteau puţin mai apărut în poză? McGonagall, zise Moody calm,
enervată că Harry nu reacţionase departe, părând extrem de - Dar mama ta cum e, Reacredinţă? ridicând dihorul şi mai mult.
nicicum la auzul acestor veşti. mulţumiţi de ceva. zise Harry, în timp ce el şi - Ce... Ce faci? se bâlbâi
Spuneam că Saturn era cu - Ce vrei? întrebă Ron scurt. Hermione îl ţineau pe Ron de profesoara McGonagall, urmărind
siguranţă în opoziţie puternică pe - Tatăl tău a apărut în ziar, poala robei ca să-l oprească să cu ochii ascensiunea dihorului
cer când te-ai născut tu... Părul Weasley! zise Draco, fluturând sară la bătaie. Expresia aia de pe săltăreţ prin aer.
tău negru... Statura ta firavă... un Profetul zilei pe sub nasul lor faţa ei, de parcă ar fi avut o - Predau, zise Moody.
Pierderi tragice la o vârstă şi vorbind foarte tare, în aşa fel baligă sub nas, o are tot timpul - Predai? Moody, acela e un elev,
fragedă... Cred că am dreptate încât să îl audă toţi cei care erau sau numai fiindcă erai tu lângă nu? strigă speriată profesoara
când spun, dragule, că te-ai îngrămădiţi în holul de la intrare. ea? McGonagall, scăpând cărţile din
născut în mijlocul iernii, nu-i aşa? Fii atent ce zice! Chipul palid al lui Reacredinţă se mână.
- Nu, zise Harry, m-am născut în înroşi uşor. - Da, zise Moody.
iulie! ALTE GREŞELI ALE MINISTERULUI - Să nu îndrăzneşti să-mi insulţi - Nu! strigă profesoara
Ron îşi transformă rapid râsul MAGIEI mama, Potter! McGonagall, coborând scările şi
într-o tuse mistuitoare. Se pare că problemele - Atunci ţine-ţi gura, zise Harry, scoţându-şi bagheta.
O jumătate de oră mai târziu, Ministerului Magiei nu s-au termi- întorcându-i spatele. Câteva clipe mai târziu, cu un
fiecare dintre ei primise o hartă nat încă, scrie Rita Skeeter, BANG! zgomot puternic, Draco
circulară complicată şi se Corespondenta Specială a ziaru- Se auziră mai multe ţipete. Harry Reacredinţă reapăru, zăcând pe
străduiau cu toţii să stabilească lui. Abia de curând învinuit de simţi ceva cald trecând pe lângă podea cu părul blond răsfirat pe
poziţia planetelor în momentul organizarea slabă de la Cupa el. Băgă mâna în buzunar ca să- faţa care devenise de un roz
naşterii lor. Era o treabă plic- Mondială de Vâjthaţ şi încă şi ia bagheta, dar înainte să o intens. Se ridică, nesigur pe
tisitoare, trebuia să consulţi o nefiind în stare să clarifice dis- atingă, auzi un al doilea BANG şi picioare.
grămadă de tabele şi orare şi să pariţia uneia dintre vrăjitoarele un strigăt răsună în holul de la - Moody, noi nu folosim niciodată
calculezi o mulţime de unghiuri. sale, ieri, Ministerul a fost intrare. Transfigurarea ca pedeapsă! zise
- Am doi Neptuni aici, zise Harry acoperit de un nou val de ruşine - NICI SĂ NU-ŢI TREACĂ PRIN profesoara McGonagall pe un ton
după un timp, încruntându-se din cauza bufoneriilor lui Arnold CAP, BĂIETE! şters. Sunt convinsă că domnul
către bucata sa de pergament, Weasley, de la „Oficiul de folosire Harry se întoarse în direcţia profesor Dumbledore ţi-a explicat
nu se poate să fie bine, nu-i aşa? nepermisă a magiei”! glasului. Profesorul Moody asta...
- Aaaaah, zise Ron, imitând cobora scara de marmură, - Da, e posibil să fi menţionat
şoapta misterioasă a profesoarei Reacredinţă ridică privirea. şchiopătând. Bagheta îi era aţin- ceva de genul ăsta, zise Moody,
Trelawney, când apar două - Ce chestie, i-au greşit şi tită către un dihor alb ca laptele, scărpinându-şi bărbia, fără să
planete Neptun, este semn numele, Weasley! Ca şi când ar fi care tremura pe podeaua cu dale pară impresionat nicicum, dar m-
incontestabil că se naşte un pitic un nimeni, nu? croncăni el. de piatră, exact pe locul unde am gândit că un şoc ar fi fost
cu ochelari, Harry... Toată lumea din holul de la fusese Reacredinţă mai înainte. foarte...
Seamus şi Dean, care lucrau în intrare asculta cu interes. Toţi cei din holul de la intrare - Îi ţinem mai mult la şcoală sau
apropiere, izbucniră în râs, deşi Reacredinţă netezi ziarul şi citi tăcură îngroziţi. Nimeni în afară le dăm altfel de pedepse, Moody!
nu destul de tare pentru a mai departe: de Moody nu îndrăznea să se Eventual vorbim cu conducătorul
acoperi strigătele entuziasmate mişte. Moody se uită la Harry. Casei vinovatului sau cu părinţii
ale lui Lavender Brown: Arnold Weasley, care în urmă cu (Cel puţin, ochiul său normal se lui!
- O, doamnă profesoară, uitaţi! doi ani a fost acuzat că deţinea o uita la Harry, celălalt privea către - Bine, atunci aşa o să fac! zise
Cred că am găsit o planetă maşină zburătoare, a fost ieri interiorul capului.) Moody, privindu-l pe Reacredinţă
benefică! Vai, ce planetă este, implicat într-o încăierare cu - Te-a nimerit? mormăi Moody. cu dispreţ.
doamnă profesoară? câţiva oameni ai legii din lumea Acum vocea îi devenise gravă şi Reacredinţă, ai cărui ochi larg
- Este Uranus, draga mea, zise Încuiaţilor („poliţişti”, cum le zic abia şoptită. deschişi încă lăcrimau de durere
profesoara Trelawney, uitându-se pe ei) din cauza unor pubele extrem - Nu, zise Harry, a trecut pe şi umilinţă, îl privi răutăcios pe
harta ei. de agresive. Se pare că domnul lângă mine! Moody şi bombăni ceva din care
- Pot să-l văd şi eu pe Uranus, Weasley i-a sărit în ajutor lui - LASĂ-L! strigă Moody. se auziră clar cuvintele „tatăl
Lavender? zise Ron mieros. Ochi-Nebun Moody, bătrânul fost - Pe cine să las? zise Harry uluit. meu”.
Din nefericire, profesoara Auror, care s-a retras din Minister - Nu tu, el! mormăi Moody, - A, da? zise Moody încet,
Trelawney îl auzi şi probabil că când nu a mai fost în stare să arătând către Crabbe, care înaintând câţiva paşi, cu bocă-
de aceea le dădu atât de multe facă diferenţa între o strângere îngheţase în mişcarea de a ridica nitul piciorului său de lemn
teme la sfârşitul orelor. de mână şi o tentativă de crimă. dihorul alb. răsunând în tot holul. Păi, eu îl
- Faceţi o analiză detaliată a Aşa cum era de aşteptat, când a Se părea că ochiul mişcător al lui ştiu bine pe tatăl tău, băiete...
modului în care deplasările ajuns la casa bine păzită a Moody avea puteri magice şi Spune-i că Moody îi urmăreşte
planetelor vă vor afecta în luna domnului Moody, domnul putea să vadă în spatele său. îndeaproape fiul... Transmite-i
următoare, ghidându-vă după Weasley a descoperit că acesta Moody începu să şchiopăteze asta din partea mea, te rog...
harta voastră personală! se răsti generase iar o alarmă falsă. spre dihorul care chiţăi speriat şi Capul Casei tale trebuie să fie
32
Plesneală, nu? catedră, aşezându-se şi arătând că ochiul magic al lui Moody
- Da, zise Reacredinţă spre cărţile de pe băncile lor. N-o vedea prin lemn la fel de bine ca
dispreţuitor. — CAPITOLUL XIV — să aveţi nevoie de ele! şi prin ceafă.
- Un alt vechi prieten, mormăi Îşi puseră cărţile înapoi în - Aşadar, ştiţi care blesteme sunt
Moody. Abia aşteptam să am o BLESTEME DE NEIERTAT ghiozdane, Ron arătând extrem pedepsite cel mai aspru de legea
discuţie cu bătrânu’ Plesneală... de mulţumit. vrăjitorilor?
Hai cu mine! Următoarele două zile trecură Moody scoase un catalog, îşi Mai mulţi ridicară mâna, inclusiv
Îl luă de braţ pe Reacredinţă şi fără evenimente deosebite, în scutură coama lungă de păr Ron şi Hermione. Moody îl invită
plecară amândoi spre pivniţă. afară de isprava lui Neville, care cărunt de pe faţa crâmpoţită şi pe Ron să spună, deşi ochiul său
Un timp, profesoara McGonagall reuşi să î$i topească al şaselea plină de cicatrice, după care magic era aţintit tot asupra lui
se uită neliniştită după ei, după ceaun la ora de „Poţiuni”. începu să îi strige pe nume, cu Lavender.
care îşi aţinti bagheta spre cărţile Profesorul Plesneală, care părea ochiul normal parcurgând - Păi, începu Ron nesigur, mi-a
împrăştiate pe jos, făcându-le să să fi atins pe timpul vacanţei noi înşiruirea de nume, în timp ce zis tatăl meu de un blestem
plutească prin aer şi să revină la cote în dorinţa lui de răzbunare, ochiul magic se rotea şi îi fixa pe numit Imperius sau ceva de
ea în braţe. îl ţinuse pe Neville la arest, iar fiecare în parte, pe măsură ce genul ăsta...
- Să nu-mi adresaţi nici un cuvânt Neville se întorsese complet elevii răspundeau la apel. - A, da, zise Moody mulţumit.
acum, şopti Ron către Harry şi epuizat şi demoralizat, având în - Bine, zise el, când ultima Tatăl tău îl cunoaşte prea bine.
Hermione, când se aşezară la vedere că fusese pus să persoană răspunse „prezent”, La un moment dat, Blestemul
masa Cercetaşilor câteva minute eviscereze un butoi de broaşte am primit o scrisoare de la Imperius a dat mult de furcă
mai târziu, înconjuraţi din toate cu corn. profesorul Lupin, în care îmi vor- Ministerului...
părţile de discuţii aprinse despre - Ştii de ce este Plesneală atât de beşte despre clasa asta. Se pare Moody se ridică greoi, deschise
ce se întâmplase. prost dispus, nu? îi zise Ron lui că v-aţi ocupat de Bongi, Pălăriile sertarul catedrei şi scoase un
- De ce nu? se miră Hermione. Harry, în timp ce o priveau pe Roşii, Hinchipuni, Fluidemi, Carpi borcan de sticlă pe fundul căruia
- Pentru că vreau să-mi fixez asta Hermione cum îl învăţa pe şi oameni-lupi, aşa e? se târau trei păianjeni mari şi
în memorie pentru totdeauna, Neville o Vrajă de Curăţare ca să- Urmă un zumzet aprobator. negri. Harry îl simţi pe Ron
zise Ron, cu ochii închişi şi cu o şi scoată resturile de intestine de - Sunteţi însă în urmă - foarte în înfiorându-se puţin. Ron ura
expresie senină pe chip. Draco broască de sub unghii. urmă - cu blestemele, zise păianjenii.
Reacredinţă, dihorul zburător! - Da, zise Harry, Moody... Moody. Aşa că o să vă arăt cam Moody băgă mâna în borcan,
Harry şi Hermione râseră Ştia toată lumea că Plesneală îşi tot ce îşi pot face vrăjitorii unii prinse unul dintre păianjeni şi îl
amândoi, iar Hermione îi servi şi dorea cu ardoare catedra de altora. Am un an ca să vă învăţ arătă clasei. Apoi îşi aţinti
pe ei cu friptură de vită. „Apărare contra Magiei Negre”. cum să vă descurcaţi cu Magia... bagheta asupra lui şi murmură
- Totuşi, ar fi putut să-l rănească O pierduse pentru al patrulea an - De ce, rămâneţi doar un an? „Imperio!”
rău pe Reacredinţă, zise ea. A la rând. Lui Plesneală nu îi izbucni Ron. Păianjenul sări din mâna lui
fost foarte bine că l-a oprit plăcuse de nici unul dintre Ochiul magic al lui Moody se roti Moody şi începu să se mişte
profesoara McGonagall... profesorii care o ocupaseră mai pentru a-l privi pe Ron. Ron era înainte şi înapoi pe un fir subţire
- Hermione! o certă Ron mânios, înainte şi nu se sfiise să arate foarte neliniştit, dar se destinse ca mătasea, de parcă ar fi fost pe
privind-o cu ochii gata să îi iasă acest lucru. Acum însă părea imediat ce Moody îi zâmbi. un trapez. Picioarele îi deveniră
din orbite. Strici cel mai frumos extrem de precaut să nu cumva Era prima oară când îl vedea rigide, apoi se dădu peste cap,
moment din viaţa mea! să îşi manifeste animozitatea în zâmbind - ceea ce avu drept rupând firul, şi căzu pe birou,
Hermione scoase un sunet slab şi mod deschis faţă de Ochi-Nebun efect fragmentarea şi mai unde începu să se învârtă în cerc.
începu să mănânce iar în cea mai Moody. Într-adevăr, ori de câte accentuată a feţei sale - dar Moody îşi mişcă brusc bagheta şi
mare viteză. ori îi vedea împreună pe cei doi - Harry îşi dădu seama că Moody păianjenul se ridică pe două
- Nu-mi spune că te duci şi astă- la masă sau când se întâlneau pe putea fi şi prietenos. dintre picioarele din spate,
seară la bibliotecă? zise Harry, holuri - Harry avea impresia că - Tu trebuie să fii fiul lui Arthur începând să bată step.
uitându-se la ea. Plesneală evita să dea ochii cu Weasley, nu? îl întrebă Moody pe Toată lumea se prăpădea de râs,
- Trebuie, zise Hermione cu greu. Moody (nici cu cel normal, nici cu Ron. Tatăl tău m-a scăpat dintr-o în afară de Moody.
Am multe de făcut. cel magic). situaţie neplăcută acum câteva - Credeţi că este amunzant, da?
- Dar ne-ai spus că profesorul - Presupun că Plesneală e cam zile... Da, o să vă fiu profesor mormăi el. V-ar plăcea să vă facă
Vector... speriat de el, nu? zise Harry doar un an... ca o favoare pentru şi vouă cineva aşa ceva?
- Nu-i pentru şcoală, zise ea. gânditor. Dumbledore... Un an şi apoi mă Râsul se încetă brusc.
Cinci minute mai târziu, îşi lăsase - Imaginează-ţi cum ar fi dacă întorc la viaţa mea liniştită de - Control total, zise Moody încet,
farfuria curată şi plecase grăbită. Moody l-ar transforma pe dinainte. în timp ce păianjenul începea să
Imediat ce plecă, locul îi fu luat Plesneală într-o broască de aia Râse scurt şi îşi împreună mâinile facă tumbe. Aş putea să-l fac să
de Fred Weasley. cu corn, zise Ron, cu ochii noduroase. sară pe fereastră, să se înece sau
- Moody! exclamă el. Cât de pierduţi în zare, şi l-ar alerga prin - Deci, să ne apucăm de treabă! să sară la gâtul cuiva...
mişto e omul ăsta! clasă... Blestemele. Există în multe Ron se cutremură involuntar.
- A-ntâia! zise George, aşezându- Cercetaşii din anul IV abia forme şi cu grade diferite de - Cu ani în urmă, mulţi vrăjitori şi
se vizavi de Fred. aşteptau prima oră cu Moody. În tărie. Conform Ministerului vrăjitoare erau sub controlul
- Super! zise Lee Jordan, cel mai bun joia următoare, imediat după Magiei, ar trebui să vă învăţ Blestemului Imperius, zise Moody
prieten al gemenilor, aşezându- prânz, făcură coadă în faţa clasei numai blestemele de apărare şi şi Harry ştiu că se referea la
se lângă George. Am avut ore cu sale, cu mult înainte de a se suna atât. Nu ar trebui să vă arăt cum zilele când Cap-de-Mort era
el după-amiaza asta! de intrare. sunt blestemele de atac, ilegale, atotputernic. A fost o mare
- Şi cum a fost? zise Harry Singura persoană care lipsea era până în anul VI. Se pare că nu problemă pentru Minister să
nerăbdător. Hermione, care apăru chiar sunteţi destul de mari pentru a le încerce să afle cine era forţat să
Fred, George şi Lee schimbară înainte de începerea orei. face faţă până atunci. Dar facă unele lucruri şi cine le făcea
priviri semnificative. - Am fost la... profesorul Dumbledore are de bunăvoie... Blestemul
- N-am mai avut niciodată o oră - ... bibliotecă! termină Harry încredere în posibilităţile voastre Imperius poate fi contracarat şi o
ca asta! zise Fred. propoziţia. Hai mai repede, parcă şi a zis că o să vă descurcaţi. Şi să vă învăţ cum, dar este nevoie
- Le ştie tipu’, jos pălăria! făcu şi văd că nu mai prindem locuri eu cred că este foarte bine să de multă concentrare şi forţă de
Lee. bune! aflaţi cât mai devreme cu ce vă caracter, şi nu toată lumea este
- Adică? întrebă Ron, aplecându- Se grăbiră să ocupe cele trei confruntaţi. Cum aţi putea să vă în stare. Cel mai bine ar fi să
se înainte. scaune chiar din faţa catedrei, îşi apăraţi de ceva despre care nu evitaţi să fiţi loviţi de acest
- Ştie cum e să fii acolo, în scoaseră cărţile („Forţele ştiţi nimic? Un vrăjitor care vrea blestem, dacă puteţi... VIGILENŢĂ
mijlocul acţiunii, zise George, îţi Întunericului: Ghid pentru să arunce un blestem asupra CONTINUĂ!
inspiră încredere! Apărare”) şi aşteptară cuminţi şi voastră nu o să vă explice Ultimele cuvinte le răcni de-a
- Unde acolo? Ce acţiune? se straniu de tăcuţi. Curând auziră niciodată ce face. Şi fiţi siguri că dreptul, făcându-i pe toţi să
miră Harry. bocănelile caracteristice ale lui n-o să facă acest lucru frumos tresară.
- În mijlocul luptei cu Magia Moody, care intră în clasă, sau cu mănuşi! Trebuie să fiţi Moody apucă păianjenul ţopăitor
Neagră! zise Fred. arătând la fel de ciudat si de pregătiţi! Te rog să pui ăla şi îl puse la loc în borcan.
- A văzut totul! exclamă George. înspăimântător ca întotdeauna. deoparte, domnişoară Brown, - Mai ştie cineva alt blestem?
- Extraordinar! întări şi Lee. Piciorul de lemn cu gheare era când vorbesc eu! Ilegal, vreau să spun...
Ron îşi căută orarul în ghiozdan. abia vizibil pe sub robă. Lavender tresări şi roşi puternic. Mâna Hermionei ţâşni iar în aer,
- Noi avem ore cu el abia joi! zise - Puteţi să puneţi deoparte astea, Îi arăta lui Parvati, pe sub bancă, ca şi a lui Neville, spre uimirea lui
el dezamăgit. mormăi el, şchiopătând către horoscopul ei complet. Se părea Harry. Singura materie la care
33
ridica Neville mâna era - Abracadabra! şopti Hermione. retrăiască cele mai urâte amintiri lup, vouă nu?
„Ierbologia”, de departe materia Câţiva elevi din jur se uitară din viaţa lor şi să-i înece în - Neville, te simţi bine? insistă
la care era cel mai bun. Neville neliniştiţi la ea, chiar şi Ron. propria lor disperare, până la Hermione.
păru surprins de propria sa - Ah, zise Moody, un alt zâmbet epuizare... - A, da, sigur că da, bolborosi
îndrăzneală. abia schiţat mişcându-i gura Moody vorbea iar şi Harry abia Neville cu aceeaşi voce deosebit
- Da? zise Moody, ochiul magic strâmbă. Da, ultimul şi cel mai dacă îl auzea, ca şi cum s-ar fi de subţire. O cină foarte
rotindu-se pentru a se fixa asupra lui groaznic. Abracadabra, blestemul aflat la mare distanţă. Cu un interesantă... adică lecţie... Ce
Neville. fatal! mare efort, reveni în prezent şi avem de mâncare?
- Mai este unul... Blestemul Cruciatus, Băgă mâna în borcan şi al treilea ascultă ce spunea Moody. Ron îi aruncă lui Harry o privire
zise Neville încet, dar distinct. păianjen - de parcă ar fi ştiut ce îl - Abracadabra este un blestem care speriată.
Moody se uită cu mare atenţie la aştepta - se târî disperat pe cere puteri magice deosebite pentru - Neville, ce...
Neville, de data asta cu ambii fundul borcanului, încercând să a acţiona eficient... Dacă v-aţi Se auzi însă un bocănit straniu
ochi. scape de degetele lui Moody. scoate acum baghetele, le-aţi din spatele lor şi se întoarseră. Îl
- Te cheamă Poponeaţă? zise el, Acesta îl prinse însă repede şi îl îndrepta către mine şi aţi rosti văzură pe profesorul Moody
ochiul său magic rotindu-se aşeză pe catedră. Îngrozit, cuvintele magice, cred că nici şchiopătând spre ei. Toţi patru
pentru a consulta iar catalogul. păianjenul încercă să fugă de pe măcar nu mi-ar curge sânge din tăcură, privindu-l neliniştiţi, dar
Neville dădu din cap neliniştit, suprafaţa de lemn. nas! Dar asta nu contează. Nu când vorbi, ieşi un mormăit mult
dar Moody nu mai întrebă nimic Moody îşi ridică bagheta şi Harry sunt aici ca să vă învăţ cum să mai blând şi mai domol decât
altceva. Continuându-şi ora, simţi un fior care prevestea ceva aruncaţi blesteme! Şi dacă nu auziseră până atunci.
băgă mâna în borcan pentru a rău. există un contrablestem, de ce - E în ordine, fiule, îi zise el lui
lua următorul păianjen, pe care îl - ABRACADABRA! răcni Moody. să vă spun despre Blestemul Neville. Ce-ar fi să vii la mine în
puse pe catedră. Acesta rămase Urmă un fulger verde, orbitor, şi Abracadabra? Pentru că trebuie birou? Hai să bem o ceaşcă de
nemişcat, părând prea speriat un sunet mistuitor, de parcă ceva să ştiţi! Trebuie să ştiţi tot ce ceai împreună...
pentru a se mai mişca. mare şi invizibil ar fi plutit prin poate fi mai rău. Nu trebuie să vă Neville păru şi mai speriat la
- Blestemul Cruciatus, zise Moody. aer. În clipa următoare, treziţi că îl simţiţi pe propria gândul unui ceai în compania lui
Ar trebui să fie puţin mai mare ca păianjenul se întoarse cu burta în voastră piele. VIGILENŢĂ Moody. Nu se mişcă şi nici nu
să vă daţi seama mai bine... sus, fără răni vizibile, însă era CONTINUĂ! tună el şi toţi scoase vreun cuvânt.
Şi Moody aţinti bagheta către clar că murise. Multe fete îşi tresăriră iar. Aceste trei blesteme Moody îşi aţinti ochiul magic
păianjen, zicând: stăpâniră cu greu plânsul. Ron se - Abracadabra, Imperius şi asupra lui Harry.
- Engorgio! trăsese şi mai în spate, aproape Cruciatus - sunt cunoscute ca - Tu te simţi bine, Potter?
Păianjenul începu să se umfle. Se căzând de pe scaun când Blestemele de Neiertat. Folosirea - Da, zise Harry, aproape
făcu mai mare ca o tarantulă. păianjenul încercase să fugă de unuia dintre ele asupra unei sfidător.
Renunţând la orice urmă de pe catedră. fiinţe umane este de ajuns Ochiul albastru al lui Moody sclipi
bravură, Ron se dădu cu scaunul Moody dădu jos de pe catedră pentru a vă duce la Azkaban! uşor, în timp ce îl cerceta pe
mult spre spate, cât mai departe de păianjenul mort. Iată cu ce vă confruntaţi, iată de Harry, apoi profesorul spuse:
catedra lui Moody. Nu e frumos, zise el calm. Nu e ce trebuie să vă învăţ să luptaţi - Trebuie să ştiţi toate astea...
Moody îşi ridică iar bagheta, o plăcut. Şi nu există nici un contra lor! Aveţi nevoie de o Poate că pare dur, dar trebuie să
aţinti către păianjen şi rosti: contrablestem... nimic nu-l poate instruire prealabilă. Trebuie să ştiţi! Nu are rost să ne
- Crucio! opri. O singură persoană i-a ştiţi cum să vă apăraţi. Dar cel prefacem... Ei bine, haide,
Dintr-o dată, picioarele supravieţuit şi aceasta stă chiar mai important este că trebuie să Poponeaţă, am nişte cărţi care s-
păianjenului se strânseră dea- în faţa mea! fiţi mereu vigilenţi, încontinuu. ar putea să te intereseze...
supra corpului. Se întoarse şi Harry simţi cum se înroşeşte ca Scoateţi-vă penele de scris şi Neville se uită disperat la Harry,
începu să se zbată într-un mod racul când ochii lui Moody scrieţi tot ce vă spun... la Ron şi la Hermione, dar ei nu
îngrozitor, mişcându-se dintr-o (amândoi!) se uitară la el. Simţea Îşi petrecură restul orei luând ziseră nimic, aşa că nu avu de
parte în alta. Nu se auzea nimic, şi privirile celorlalţi. Harry îşi fixă notiţe despre fiecare Blestem de ales decât să se lase dus, una
însă Harry era convins că, dacă privirile pe tăblia goală, de parcă Neiertat. Nimeni nu scoase un dintre mâinile noduroase ale lui
ar fi avut glas, ar fi ţipat. Moody ar fi fost fascinat de ea, dar de cuvânt până nu sună clopoţelul, Moody fiind fixată pe umărul său.
nu îşi mişcă bagheta, iar fapt nici măcar nu o vedea... dar când Moody le dădu drumul - Ce-a fost asta? zise Ron,
păianjenul începu să tremure şi Deci, aşa muriseră părinţii lui... şi ieşiră din clasă, izbucni o privindu-i pe Neville şi pe Moody
să se zbată şi mai violent... Exact ca păianjenul... Fără adevărată furtună de discuţii. Cei cum dau colţul.
- De ajuns! strigă Hermione semne, instantaneu? Pur şi mai mulţi erau speriaţi de - Nu ştiu, zise Hermione
ascuţit. simplu văzuseră fulgerul verzui şi blesteme... gânditoare.
Harry se uită la ea. Ochii ei nu simţiseră suflul morţii, înainte să - Ai văzut cum s-a zbătut şi s-a - Ce lecţie totuşi, nu? îi zise Ron
erau îndreptaţi spre păianjen, ci li se scurgă viaţa din trupuri? chircit? lui Harry, pe când mergeau către
spre Neville. Urmărindu-i Harry încercase să îşi imagineze - Şi cum l-a omorât? Aşa, pur şi Marea Sală. Fred şi George aveau
privirea, Harry văzu că mâinile lui de mii de ori cum muriseră simplu! dreptate, nu? Chiar că ştie ce
Neville erau încleştate de banca părinţii lui, în toţi acei trei ani de Discutau despre ora care face Moody ăsta, aşa e? Şi când
din faţa lui, pumnii i se albiseră, când aflase că fuseseră omorâţi, trecuse, îşi zise Harry, de parcă a aruncat Blestemul
iar ochii i se holbaseră, pătrunşi de când i se spusese ce se fusese un spectacol extraordinar, Abracadabra, cum a murit
de o groază cumplită. întâmplase în acea noapte: cum dar lui nu i se păruse deloc păianjenul ăla! Imediat, doar a...
Moody îşi ridică bagheta. îi trădase Şobo pe părinţii lui, distractiv. Şi se părea că şi Dar Ron tăcu brusc când văzu
Picioarele păianjenului se rela- spunându-i lui Cap-de-Mort unde Hermione gândea la fel... expresia de pe chipul lui Harry şi
xară, însă animalul continuă să erau şi unde se ascundeau, cum - Grăbiţi-vă, îi zori ea încordată nu mai vorbi până nu ajunseră în
se zbată. venise acesta şi îi luase prin pe Harry şi pe Ron. Marea Sală, când zise că ar fi fost
- Reducio! comandă Moody şi surprindere, cum îl omorâse întâi - Doar nu mergem iar la bine să se apuce de îndată să
păianjenul reveni la mărimea sa pe tatăl lui, cum James Potter biblioteca aia afurisită? întrebă facă predicţiile pentru profesoara
obişnuită. încercase să-l oprească, îndem- Ron. Trelawney, pentru ora din seara
Moody îl puse la loc în borcan. nându-şi soţia să îl ia pe Harry şi - Nu, zise Hermione scurt, aceea, pentru că avea să le ia o
- Durerea, spuse Moody încet. Nu să fugă, cum Cap-de-Mort o arătând către holul alăturat. grămadă de timp.
ai nevoie de cuţite sau alte arme ajunsese din urmă pe Lily Potter Neville! Hermione nu se alătură discuţiei
pentru a tortura pe cineva, dacă şi îi spusese să se dea la o parte, Neville stătea singur, la lor, ci mâncă îngrozitor de
poţi arunca asupra lui Blestemul să îl lase să îi omoare fiul, cum jumătatea holului, privind absent repede şi apoi plecă iar la
Cruciatus... Şi acesta a fost ea îl implorase să o omoare pe zidul de piatră de vizavi cu bibliotecă. Harry şi Ron se în-
foarte utilizat la un moment ea în locul lui şi îl ocrotise cu aceeaşi expresie îngrozită, cu toarseră în Turnul Cercetaşilor,
dat... Bine... Mai ştie cineva preţul vieţii ei... După ce o ochii holbaţi, exact ca atunci iar Harry, care nu se gândise la
altele? omorâse şi pe ea, Lordul când Moody demonstrase Bles- altceva în timpul mesei, deschise
Harry se uită în jur. După Întunericului îşi aţintise bagheta temul Cruciatus. el însuşi discuţia despre
expresiile colegilor, bănui că se asupra lui Harry... - Neville? spuse Hermione cu Blestemele de Neiertat.
întrebau cu toţii ce se va Harry ştia aceste detalii, pentru blândeţe. - Oare Moody şi Dumbledore nu
întâmpla cu ultimul păianjen. că auzise vocile părinţilor săi Neville se uită în jur. ar avea probleme la Minister,
Mâna Hermionei se clătină uşor când se luptase cu Dementorii în - Ah, bună, zise el, vorbind mult dacă s-ar şti că am văzut
când, pentru a treia oară, o ridică anul care trecuse... Pentru că mai subţire decât de obicei. Ce efectele blestemelor? întrebă
în aer. Dementorii aveau îngrozitoarea lecţie interesantă, nu? Oare ce Harry când se apropiară de
- Da? zise Moody, uitându-se la ea. putere de a-şi forţa victimele să avem la cină, mi-e o foame de doamna grasă din tablou.
34
- Probabil că da, zise Ron, dar Marte şi Jupiter. că Harry îi privea. Harry zâmbi şi tot Creaturi Magice şi ei, şi
Dumbledore a făcut mereu cum Se uită la Harry şi continuă: se întoarse repede la predicţiile Militaţi pentru Schimbarea
a crezut de cuviinţă, nu-i aşa, iar - Ştii doar cum e: adaugă şi tu sale, nu vroia să creadă că îi Drepturilor Lor, dar nu încăpea.
Moody are probleme de ani de cât mai multe tragedii şi spiona. Curând după aceea, Aşa că ăsta este manifestul
zile, presupun... Întâi atacă şi nenorociri şi o ai la degetul mic! gemenii îşi strânseră societăţii noastre...
după aceea îşi pune întrebări! De - Aşa e, zise Harry, mototolindu- pergamentul, le urară noapte Şi Hermione le arătă foaia de
exemplu, pubelele. Aiureli! şi prima încercare şi aruncând-o bună şi se duseră la culcare. pergament.
Doamna Grasă le făcu loc şi în foc, peste capetele unui grup Fred şi George plecaseră cam de - Am căutat la bibliotecă. Sclavia
intrară în camera de zi a Cer- de elevi din anul întâi care zece minute, când se deschise spiriduşilor datează de acum
cetaşilor, aglomerată şi stăteau de vorbă. OK... Luni uşa şi în camera de zi intră câteva secole. Nu-mi vine să
zgomotoasă. trebuie să mă feresc de... ăăă... Hermione, care ţinea o bucată de cred că nu a făcut nimeni nimic
- Atunci, ne luăm lucrurile pentru arsuri, din cauza... pergament într-o mână şi o cutie până acum!
„Previziuni despre viitor”? - Da, chiar că ar fi cazul, zise Ron în care zornăia ceva în cealaltă. - Hermione, deschide-ţi bine
întrebă Harry. posomorât, luni iar ne întâlnim Şmecherilă îşi arcui spatele, tor- urechile, strigă Ron, accentuând
- Presupun că da, mormăi Ron. cu Homarii lui Hagrid... OK, marţi când mulţumit. cuvintele. Le place! Le place să
Urcară în dormitor ca să îşi ia o să... - Ce mai faceţi? întrebă ea în loc fie sclavi!
cărţile şi hărţile. Îl găsiră pe - Pierzi ceva drag! îi sugeră de bună seara. Tocmai am - Obiectivele noastre pe termen
Neville singur, stând pe patul său Harry, care frunzărea „Desluşirea terminat! scurt, zise Hermione, vorbind şi
şi citind. Părea mult mai calm viitorului”, căutând idei. - Şi eu! zise Ron triumfător, mai tare, ca să îl acopere pe Ron,
decât la sfârşitul orei lui Moody, - Foarte bine, zise Ron, plăcându- aruncându-şi pana pe masă. şi purtându-se de parcă nici nu l-
deşi nu intrase cu totul în i sugestia lui Harry. Din cauza Hermione se aşeză, puse ar fi auzit, sunt să le asigurăm
normal. Ochii îi erau încă puţin lui... Hm... Mercur! Ce-ar fi să fii lucrurile pe care le adusese cu ea spiriduşilor de casă salarii
dilataţi. înjunghiat pe la spate de cineva pe într-un fotoliu şi îşi aruncă ochii cinstite şi condiţii de lucru
- Ţi-ai revenit, Neville? îl întrebă care îl considerai prieten? peste predicţiile lui Ron. satisfăcătoare. Obiectivele pe
Harry. - Da... super! aprobă Harry, - Se pare că n-o să ai o lună prea termen lung includ schimbarea
- A da, zise Neville, nu mai am nimic. scriind degrabă, pentru că... roz, nu-i aşa? zise ea sarcastic, în legii însăşi, care să interzică
Citesc cartea pe care mi-a Venus este în a douăsprezecea timp ce Şmecherilă se aşeza în folosirea baghetei magice contra
împrumutat-o domnul profesor casă, asta e! Şi miercuri cred că poala ei. lor şi să permită acceptarea unui
Moody... o să pierd o luptă! - Ei, lasă, măcar ştiu ce mă spiriduş în Departamentul
Le arătă cartea: „Plantele de apă - Aaah, eu vroiam să scriu asta! aşteaptă, căscă Ron. Controlului Creaturilor Magice,
cu puteri magice din Mediterana OK, lasă, eu o să pierd un pariu! - Te îneci de două ori? se miră unde nu sunt reprezentaţi deloc!
şi proprietăţile lor”. - Da, o să pariezi că eu câştig Hermione. - Si cum o să facem toate astea?
- Se pare că doamna profesoară lupta... - A, da? zise Ron, uitându-se întrebă Harry.
Lăstar i-a zis domnului profesor Îşi petrecură o oră întreagă tot peste predicţiile sale. Ar trebui să - Începem prin a recruta membri,
Moody că sunt foarte bun la inventând predicţii (care schimb, să spun că m-a călcat un zise Hermione fericită. M-am
„Ierbologie”, zise Neville. deveniră din ce în ce mai Hipogrif! gândit că doi sticli ar fi de ajuns
În tonul lui era un strop de mândrie pe tragice!), în timp ce camera de zi - Nu crezi că e puţin cam... pentru înscriere... adică taman
care Harry rareori o mai observase la din jurul lor se goli treptat de evident că le-aţi inventat? cât costă insigna şi fondurile
el. elevi, toţi ducându-se la culcare. întrebă Hermione. necesare tipăririi flutu-
- Doamna profesoară Lăstar i-a zis Şmecherilă veni tiptil, sări uşor - Cum îndrăzneşti? zise Ron, pe raşilor pentru campanie. Ron, tu
că mi-ar face plăcere să citesc pe scaunul gol de lângă ei şi se un ton jignit, dar ironic. Am eşti trezorierul. Am în dormitor o
cartea asta... uită cu reproş la Harry, cam cum muncit la ele ca nişte... spiriduşi cutie în care o să strângi banii,
Faptul că-i spusese lui Neville ce s-ar fi uitat Hermione la ei, dacă de casă! iar Harry o să fie responsabilul cu
aflase de la profesoara Lăstar ar fi ştiut că nu îşi făceau temele Hermione ridică sprâncenele. munca de secretariat, aşa că poţi
despre el, îşi zise Harry, fusese cum trebuie. - Vorba vine, se corectă Ron să scrii tot ce spun acum, să
un mod plin de tact din partea lui Uitându-se în jur prin cameră şi repede. consemnezi hotărârile primului
Moody de a-l înveseli pe Neville, încercând să se gândească la Harry îşi puse şi el pana pe nostru consiliu. Urmă o pauză în
pentru că bietul de el rareori era vreun necaz pe care nu îl mai masă, după ce tocmai terminase care Hermione le zâmbi
lăudat că era bun la vreo folosise, Harry îi văzu pe Fred şi de prezis că va muri decapitat. amândurora cu căldură. Harry
materie. Probabil că acelaşi gest pe George stând împreună lângă - Ce e acolo? întrebă el, arătând era pe de-o parte exasperat de
l-ar fi făcut şi profesorul Lupin. peretele opus, cu capetele lipite către cutia adusă de Hermione. Hermione, iar pe de alta amuzat
Harry şi Ron îşi luară cărţile unul de altul, cu penele scoase, - E chiar amuzant că mă întrebi, de expresia de pe chipul lui Ron.
despre „Desluşirea viitorului” şi aplecaţi deasupra unei bucăţi de zise Hermione, aruncându-i o Liniştea fu spartă, dar nu de Ron,
se întoarseră în camera de zi, pergament. Era foarte neobişnuit privire sumbră lui Ron. care oricum părea derutat, ci de
unde se aşezară la o masă şi se să-i vezi pe Fred şi pe George Scoase capacul şi le arătă ce era un ciocănit uşor în fereastră.
puseră pe treabă cu predicţiile ascunşi într-un colţ şi lucrând în înăuntru. Harry se uită în partea cealaltă a
pentru ora următoare. O oră mai linişte. De obicei, le plăcea să fie În cutie se aflau vreo cincizeci de camerei de zi, pustie acum, şi
târziu însă, nu puteau zice că în miezul lucrurilor, mereu în insigne, fiecare de altă culoare, văzu în lumina lunii o bufniţă
făcuseră mari progrese, deşi centrul atenţiei. Ascundeau un dar cu aceleaşi litere pe ele: albă, care aştepta pe pervaz.
masa era plină de bucăţele de secret, fără îndoială. După cum S.P.A.S. - Hedwig! strigă el şi sări de pe
pergament cu tot felul de calcule lucrau concentraţi la bucata - Spas? zise Harry, luând o scaun, traversând grăbit camera
şi simboluri, iar creierul lui Harry aceea de pergament... Şi Harry insignă şi privind-o. Ce mai e şi ca să deschidă fereastra.
era ameţit, de parcă ar fi respirat îşi aminti că îi mai văzuse stând asta? Hedwig zbură înăuntru, dădu un
vaporii care se ridicau din focul la fel şi scriind împreună, când - Nu spas, zise Hermione ocol şi ateriză pe foaia cu
profesoarei Trelawney. erau acasă la ei, la „Vizuină”. enervată. Sunt iniţiale: S.P.A.S. predicţiile lui Harry.
- Habar nu am ce ar trebui să Atunci crezuse că lucrau la un Vine de la Societatea pentru - Era şi cazul să-ţi faci apariţia!
însemne astea, zise el, uitându- nou formular de comandă pentru Apărarea Spiriduşilor! zise Harry, fugind către ea.
se la o listă lungă cu calcule. „Weasley Bing-Bong”, dar de - Nu am auzit niciodată de ea, - Are un răspuns! zise Ron
- Ştii ce cred eu? zise Ron, care data asta nu mai părea să fie aşa zise Ron. entuziasmat, arătând către
avea părul măciucă din cauză că ceva... Dacă ar fi lucrat la - Bineînţeles că n-ai auzit, zise bucata jerpelită de pergament
îşi trecuse de nenumărate ori formularele lor, probabil că l-ar fi Hermione sprinţar, abia am prinsă de piciorul lui Hedwig.
degetele prin păr, de disperare. anunţat şi pe Lee Jordan. Se înfiinţat-o! Harry o desfăcu repede şi se
Cred că este cazul să trecem la întrebă dacă nu cumva puneau la - Zău? zise Ron puţin mirat. Şi aşeză să o citească, în timp ce
vechea metodă de... ghicire a cale ceva legat de înscrierea în câţi membri are? Hedwig zbura pe genunchiul lui,
viitorului! Turnirul celor trei vrăjitori. - Păi... dacă vă înscrieţi şi voi huhuind veselă.
- Adică, să inventăm totul? Harry continuă să se uite la ei şi doi... trei! zise Hermione. - Ce scrie? întrebă Hermione pe
- Da, zise Ron, dând la o parte îl văzu pe George dând din cap - Şi chiar crezi că am muri de neaşteptate. Scrisoarea era
mulţimea notiţelor de pe masă. către Fred, ţinând ceva cu pana fericire dac-am merge pe stradă foarte scurtă şi părea scrisă în
Îşi înmuie pana în cerneală şi şi vorbind aproape în şoaptă, dar cu nişte insigne pe care scrie mare grabă.
începu să scrie. fiind auzit foarte clar în camera „spas”? o întrebă Ron. Harry o citi cu voce tare:
- Lunea viitoare, citi el cu glas tare aproape pustie: - S - P - A - S! zise Hermione cu
ceea ce scria, s-ar putea să mă - Nu! E ca şi când l-am acuza! înflăcărare. Vroiam să o numesc Dragă Harry,
pască o răceală, din cauza Trebuie să avem mare grijă... Opriţi Abuzul Inacceptabil asupra
conjuncţiei nefericite dintre Apoi George se uită în jur şi văzu Concetăţenilor Noştri, Spiriduşii, Ajung în nord curând. Veştile
35
despre cicatricea ta sunt ultimele A doua zi, dis-de-dimineaţă, răspunsul lui Sirius avea să-i că nu ar fi fost în stare să le
dintr-o serie de zvonuri stranii Harry se trezi cu un plan complet spulbere toate grijile, dar când efectueze în mod normal. Nici
care mi-au ajuns la urechi. Dacă în minte, de parcă creierul său ar colo i le sporise. unul dintre ei nu părea să se
te mai doare, du-te direct la fi muncit toată noaptea la el, în * poată opune blestemului şi
Dumbledore. Se zice că l-a somn. Se sculă din pat, se - I-ai spus o minciună, Harry, zise fiecare dintre ei îşi reveni numai
chemat pe Ochi-Nebun Moody, îmbrăcă în lumina palidă a Hermione tăios la micul dejun, după ce Moody îl înlătură.
deşi era la pensie, ceea ce zorilor, ieşi din dormitor fără să-l când le povesti ei şi lui Ron ce - Potter, mormăi Moody, tu
înseamnă că a observat semnele, trezească pe Ron şi coborî în făcuse. Nu ţi-ai imaginat că te-a urmezi!
chiar dacă este singurul dintre camera de zi. Luă o bucată de durut cicatricea şi o ştii prea Harry înaintă către mijlocul
noi... pergament de pe masa pe care bine! clasei, în spaţiul pe care Moody îl
O să iau legătura cu tine de cum se afla încă tema lui la - Şi ce dacă? zise Harry. Nu va eliberase de bănci. Moody îşi
ajung. Trimite-le salutări lui „Previziuni despre viitor” şi mai ajunge la Azkaban din cauza ridică bagheta, o îndreptă către
Hermione şi lui Ron. Fii cu ochii compuse următoarea scrisoare: mea... Harry şi zise:
în patru, Harry! - Las-o baltă, îi zise tăios Ron, - Imperio!
Dragă Sirius, când Hermione deschise gura să Era un sentiment minunat. Harry
Sirius mai spună ceva, şi pentru prima avu o senzaţie de levitaţie, ca şi
Cred că doar mi-am imaginat că dată Hermione îl ascultă fără să cum fiecare gând sau preocupare
Harry îşi ridică ochii spre Ron şi m-a durut cicatricea, eram pe crâcnească. din mintea lui fuseseră
Hermione, care îl priveau şi ei. jumătate adormit când ţi-am Harry încercă din răsputeri să nu înlăturate, lăsând în urmă doar o
- Vine în nord? şopti Hermione. Se scris data trecută. Nu are sens să îşi facă griji pentru Sirius pe fericire ce îi invada toată fiinţa.
întoarce aici? te întorci, aici totul e bine. Nu-ţi parcursul săptămânilor care Stătea acolo, simţindu-se extrem
- Ce semne a observat face griji pentru mine, capul meu nu urmară, dar nu putea să nu se de relaxat, vag conştient că toată
Dumbledore? zise Ron perplex. are nimic, e absolut normal! uite neliniştit în fiecare dimineaţă lumea se uita la el.
Harry, ce se întâmplă? când veneau bufniţele cu Şi apoi auzi vocea lui Ochi-Nebun
Întrebase pentru că tocmai îl Harry scrisori, iar noaptea târziu, Moody, răsunând într-o porţiune
văzuse pe Harry dându-şi o înainte să adoarmă, nu reuşea să îndepărtată a creierului său golit
Apoi ieşi prin gaura portretului şi,
palmă zdravănă peste frunte şi şi-l scoată din minte pe Sirius, de orice preocupări: Sari pe
alungând-o pe Hedwig de pemerse prin castelul tăcut prins de Dementori pe vreo catedră... sari pe catedră...
genunchiul lui. (deranjat doar de Peeves, care stradă întunecată din Londra. Harry îşi îndoi genunchii
încercă să arunce cu o vază în el,
- Nu ar fi trebuit să-i spun! zise Încerca să nu se mai gândească ascultător, pregătindu-se să sară.
Harry supărat. pe la jumătatea holului de la la naşul lui. Ar fi dorit să aibă Sari pe birou...
etajul patru), ajungând în sfârşit
- Ce tot îndrugi? zise Ron tot mai antrenamente de vâjthaţ, care Dar de ce?
nedumerit. în camera bufniţelor, situată să-i distragă atenţia. Nimic nu O altă voce din capul său se
chiar în vârful Turnului de Vest.
- L-am făcut să creadă că ar era mai bun pentru o minte trezise. E o chestie cam stupidă,
Camera bufniţelor era circulară,
trebui să se întoarcă! zise Harry, îngrijorată şi frământată decât un nu crezi? întreba vocea.
cam rece şi umedă, pentru că
dând acum un pumn în masă, de antrenament extenuant. Pe de Sari pe birou...
nici una dintre ferestre nu era
o făcu pe Hedwig să zboare de altă parte, orele deveneau din ce Nu, nu cred că o să fac asta, nu,
pe masă şi să aterizeze peînchisă. Podeaua era acoperită în în ce mai dificile şi mai mulţumesc, zise cealaltă voce,
întregime cu paie, găinaţuri de
spătarul scaunului lui Ron, clipind obositoare, mai ales orele de ceva mai hotărâtă... Nu, nu cred
bufniţă şi schelele de şoareci de
indignată. Se întoarce fiindcă e „Apărare contra Magiei Negre”. că vreau să...
casă şi de câmp, rămase în urma
convins că am probleme! Şi eu Spre mirarea şi groaza lor, Sari! ACUM!
ospeţelor bufniţelor. Erau sute de
nu am nimic! Nu am nimic pentru profesorul Moody le spusese că Următorul lucru pe care îl simţi
bufniţe, de toate rasele şi
tine! se răsti Harry la Hedwig, va arunca Blestemul Imperius Harry fu o durere îngrozitoare.
mărimile pe care şi le putea
care aştepta nerăbdătoare. Du-te asupra fiecăruia pe rând, ca să le Sărise şi în acelaşi timp încercase
imagina cineva, aşezate pe beţe
în turnul bufniţelor, dacă vrei de demonstreze ce puternic era acel să nu sară... Rezultatul fusese că
mâncare! orizontale puse la rând până la blestem şi să vadă dacă puteau intrase cu capul în catedră,
vârful turnului. Aproape toate
Hedwig îi aruncă o privire extrem să îi reziste. răsturnând-o şi, după durerea pe
bufniţele erau adormite, deşi din
de jignită şi ieşi pe fereastra - Dar... Dar aţi zis că este ilegal, care o simţea în genunchi,
când în când Harry zărea câte un
deschisă, atingându-i uşor capul domnule profesor, zise Hermione probabil că îşi fracturase ambele
cu aripa. ochi de culoarea chihlimbarului nesigură, când Moody dădu la o rotule.
aţintit asupra lui. O văzu pe
- Harry... începu Hermione, pe un parte băncile cu o mişcare de - Aşa da! se auzi vocea lui Moody
ton împăciuitor. Hedwig, care se aşezase între o baghetă, golind un spaţiu mare şi dintr-o dată Harry îşi dădu
bufniţă de şură şi una roşcată, şi
- Mă duc să mă culc, zise Harry în mijlocul camerei. Aţi zis că, seama că senzaţia de vid şi ecou
scurt. Ne vedem mâine se duse repede la ea, alunecând dacă este folosit pe oameni... din capul lui dispăruse.
dimineaţă. pe podeaua acoperită cu găinaţ - Dumbledore vrea să vă învăţ Îşi aminti exact ce se întâmplase
şi cu paie.
Sus, în dormitorul băieţilor, Harry cum este, zise Moody, ochiul său şi durerea din genunchi păru să
Îi luă ceva timp să o convingă să
îşi puse pijamaua şi se întinse pe magic oprindu-se asupra crească în intensitate.
se trezească şi să se uite la el,
pat, însă nu îi era deloc somn. Hermionei şi fixând-o fără să cli- - Uitaţi-vă cu toţii... Potter s-a
pentru că se tot întorcea pe
Dacă Sirius s-ar fi întors şi ar fi pească. Dacă preferi să înveţi împotrivit! L-a înfruntat şi, fir-ar
stinghie şi îi arăta coada. Era
fost prins, ar fi fost numai vina cum e doar atunci când îl aruncă să fie, aproape că l-a înfrânt! O
evident că încă era supărată
lui! De ce nu tăcuse din gură? cineva asupra ta ca să te să mai încercăm o dată, Potter,
pentru felul în care o tratase
Câteva secunde de durere şi controleze în totalitate, foarte iar restul, fiţi atenţi... Urmăriţi-i
gata, trebuise să îi spunănoaptea trecută. Până la urmă, bine, n-am nimic împotrivă. Poţi ochii, acolo o să vedeţi ce se
Harry recurse la o şmecherie şi îi
repede... Să îl îngrijoreze... Ce să pleci de la oră! întâmplă... Foarte bine, Potter,
spuse că o înţelegea că era prea
bine ar fi fost să ţină totul pentru Arătă cu un deget noduros către foarte bine, într-adevăr! O să
el... obosită si că o să-l roage pe Ron uşă. Hermione se înroşi şi aibă probleme dacă o să încerce
să i-l împrumute pe Pigwidgeon...
Puţin mai târziu, îl auzi pe Ron bombăni ceva, cum că nu vroia cineva să te controleze pe tine cu
Abia atunci, Hedwig îşi întinse un
intrând în dormitor, însă se să plece. Harry şi Ron zâmbiră cu blestemul ăsta!
picioruş şi îl lăsă să-i lege
prefăcu adormit. Harry rămase subînţeles. Ştiau că Hermione - Ai auzit ce a spus? murmură
scrisoarea de el.
treaz mult timp, cu ochii ţintă la mai degrabă ar fi mâncat puroi Harry, când ieşi o oră mai târziu
- Găseşte-l repede, da, Hedwig? îi
tavanul de deasupra patului său. de Bubotuburi decât să piardă o din clasa de „Apărare contra
În dormitor era o tăcere zise Harry, mângâind-o pe spate, lecţie atât de importantă. Magiei Negre”, clătinându-se pe
desăvârşită şi, dacă nu ar fi fost
în timp ce o ducea spre una dintre Moody începu să cheme pe rând picioare. (Moody insistase să
atât de preocupat şi cufundat în
ferestrele turnului. Înaintea elevii în faţa clasei şi să arunce repete blestemul cu Harry încă
gândurile lui, Harry şi-ar fi dat
Dementorilor, da? Blestemul Imperius asupra lor. de patru ori, până când băiatul
Îl ciupi uşor de deget, poate mai
seama că absenţa sforăiturilor lui Harry văzu cum unul câte unul reuşi să înfrângă blestemul cu
Neville însemna că nu era tare decât ar fi făcut-o de obicei, colegii săi făcură tot felul de totul!) Ai zice că o să fim atacaţi
singurul care nu putea să dar huhui veselă într-un mod lucruri extraordinare şi din clipă-n clipă!
doarmă. care îl linişti pe Harry. Apoi îşi neaşteptate sub influenţa - Da, ai dreptate, zise Ron, care
întinse aripile şi zbură în lumina blestemului. Dean Thomas dădu mergea sărind câte o treaptă a
— CAPITOLUL XV — răsăritului. Harry o privi cum ocol clasei de trei ori, ţopăind şi scărilor.
dispare, cu sentimentul prea bine cântând imnul naţional. Neville Avusese mult mai multe
BEAUXBATONS ŞI DURMSTRANG cunoscut, de gol în stomac. făcu o serie de figuri uimitoare probleme decât Harry, deşi
Fusese extrem de sigur că de gimnastică, pe care era clar Moody îl asigurase că efectele
36
vor dispărea până la prânz. creşteau văzând cu ochii, mai Cercetaşi la vâjthaţ, zise tristeţe George lui Fred. Dar dacă
- Ce smintit... ales că nimeni nu descoperise Hermione. Am auzit că este un nu vrea să vorbească direct cu
Ron privi neliniştit în spate, să încă ce mâncau. Hagrid era elev foarte bun... În plus, este şi noi, o să trebuiască să-i trimitem
verifice dacă nu cumva era încântat şi le dădu drept Perfect! scrisoarea. Sau mai bine i-o dăm
Moody prin preajmă, şi apoi „proiect” observarea dezvoltării Ca şi cum asta ar fi avut vreo direct în mână! Nu ne poate evita
continuă: şi a comportamentului Homarilor, importanţă! la nesfârşit...
- Nici nu mă mir că cei de la ceea ce presupunea ca elevii să - Tu îl placi doar pentru că arată - Cine vă evită? zise Ron,
Minister au fost bucuroşi să vină şi acasă la el, ca să îi bine, spuse Ron răutăcios. aşezându-se lângă ei.
scape de el! L-ai auzit când îi studieze în mediul lor de - Ba, pardon, nu îmi plac oamenii - Tare m-aş bucura dacă ai fi tu
povestea lui Seamus ce i-a făcut dezvoltare. doar pentru felul cum arată! zise ăla, îi zise Fred sarcastic, părând
vrăjitoarei aceleia care i-a strigat - Eu n-am de gând să mă duc la Hermione indignată. enervat de întreruperea lui Ron.
„Bau!” pe la spate, de Ziua el, zise Draco Reacredinţă scurt, Ron tuşi insinuant, scoţând un - Ce nu e de bine? îl întrebă apoi
Păcălelilor, pe 1 aprilie? Şi când când Hagrid îi propuse acest mormăit care semăna foarte tare pe George.
vrea să mai citim şi despre felul lucru, cu aerul unui Moş Crăciun cu „Lockhart”! - Să ai un frate îngrozitor de
în care putem rezista Blestemului care scotea o jucărie din sacul Apariţia pancartei în holul de la curios, aşa ca tine, răspunse
Imperius, cu toate câte mai avem său. Îmi e de ajuns să văd intrare avusese o mare influenţă George.
de făcut? scârboşeniile astea în timpul asupra celor din castel. În timpul - V-a venit vreo idee în legătură
Toţi cei din anul IV observaseră o orelor, mulţumesc! săptămânii următoare, se părea cu Turnirul celor trei vrăjitori?
sporire evidenţă a temelor şi a Lui Hagrid îi pieri zâmbetul de pe că singurul subiect de întrebă Harry. Mai aveţi de gând
nivelului materiei predate. faţă. conversaţie, oriunde s-ar fi dus să vă înscrieţi?
Profesoara McGonagall le explică - Vei face precum ţi-am cerut, Harry, era Turnirul celor trei - Am întrebat-o pe McGonagall cum
de ce, când clasa protestă la mormăi el, sau o să-i calc pe vrăjitori. Zvonurile zburau din sunt aleşi campionii, dar nu a vrut
auzul temei de la urme profesorului Moody... Am elev în elev ca nişte microbi să-mi spună, zise George amărât.
„Transfigurare”. auzit că ai fost un dihor perfect, extrem de contagioşi: cine avea Mi-a zis să tac şi să perfecţionez
- Acum veţi intra în faza cea mai Reacredinţă... să se înscrie ca să reprezinte transfigurarea ratonului meu.
importantă din educaţia voastră Cercetaşii izbucniră în râs. Draco Hogwarts, ce va implica de fapt - Oare care o să fie încercările?
în ale magiei! le spuse ea, cu roşi de furie, dar se părea că turnirul, prin ce se deosebeau întrebă Ron gânditor. Ştii, Harry,
ochii strălucindu-i periculos în pedeapsa lui Moody era încă elevii de la Beauxbatons şi cred că noi le-am putea face
spatele ochelarilor pătraţi. Se destul de dureroasă şi îl Durmstrang de ei, cei de la faţă, doar am mai făcut lucruri
apropie testele de la Nivelurile împiedică să riposteze. Harry, Hogwarts. periculoase şi înainte...
Obişnuite de Vrăjitorie... Ron şi Hermione se întoarseră la Şi Harry observă că în castel se - Dar nu în faţa unui juriu, zise
- Dar noi nu dăm testul N.O.V castel la sfârşitul orei, foarte bine făcea curăţenie mai minuţios ca Fred. McGonagall a spus că juriul
până în anul V! spuse Dean dispuşi. Felul în care Hagrid îl altă dată. O serie de portrete dă puncte acestor campioni în
Thomas indignat. umilise pe Reacredinţă îi unsese întunecate de vreme fuseseră funcţie de felul în care îşi duc la
- Poate că nu, Thomas, dar la inimă, mai ales pentru că în frecate cu nădejde, spre marea îndeplinire încercările.
crede-mă, ai nevoie de cât mai anul care trecuse tatăl lui Draco nemulţumire a posesorilor lor, - Cine face parte din juriu?
multă pregătire, de cât eşti tu în încercase din răsputeri să-l dea care bombăneau supăraţi şi întrebă Harry.
stare! Domnişoara Granger afară pe Hagrid de la Hogwarts. posomorâţi în ramele lor, - Păi, directorii şcolilor
rămâne singura persoană din Când ajunseră în holul de la tresărind când îşi vedeau feţele participante fac parte întotdeau-
clasa asta care a reuşit să intrare, descoperiră că nu puteau roz în oglindă. Armurile căpătară na din juriu, răspunse Hermione
transforme ariciul într-o pernă de să mai înainteze din cauza strălucire şi se mişcau fără să şi toţi se uitară la ea surprinşi,
ace adevărată. Dă-mi voie să-ţi mulţimii de elevi strânşi acolo. Se scârţâie, iar Argus Filch, pentru că toţi trei directorii
reamintesc că perna ta de ace, aliniaseră în faţa unei pancarte îngrijitorul, se purta atât de urât fuseseră răniţi în timpul turnirului
Thomas, încă se mai face ghem enorme, care fusese pusă la cu orice elev care uita să se din 1792, când ieşise în decor un
ori de câte ori se apropie de ea capătul scării de marmură. Ron, şteargă pe picioare, încât bazilisc pe care trebuiau să-l
cineva cu un ac în mână! cel mai înalt dintre cei trei, se speriase nişte elevi din anul întâi, prindă campionii.
Hermione, care se făcuse rozalie la ridică pe vârfuri ca să vadă peste făcându-i să izbucnească în Hermione observă că toţi o
faţă, se străduia să nu pară prea capetele din faţa lor şi le citi cu lacrimi. priveau uimiţi şi spuse cu aerul ei
mulţumită de ea însăşi. voce tare anunţul: Şi profesorii păreau ciudat de obişnuit că era evident că nimeni
Harry şi Ron fură cât pe-aci să tensionaţi. altcineva nu mai citise toate
moară de râs, când profesoara TURNIRUL CELOR TREI VRĂJITORI - Poponeaţă, te rog frumos să nu cărţile recomandate, aşa cum
Trelawney le spuse că primiseră Delegaţiile de la Beauxbatons şi spui la nimeni de la Durmstrang făcuse ea.
note maxime pentru tema lor la Durmstrang vor sosi la ora 6 fix, că nu poţi face o simplă Vrajă de - Am citit în „Hogwarts: Scurtă
ora de „Prezicere a viitorului”. vineri, 30 octombrie. Din această Mutare! strigă profesoara istorie”. Dar cărţile nu sunt o
Citi porţiuni mari din prezicerile cauză, orele se vor termina cu o McGonagall la sfârşitul unei lecţii sursă complet sigură, e adevărat.
lor, lăudându-i pentru jumătate de oră mai devreme. extraordinar de dificile, după ce „O istorie revizuită a castelului
extraordinara lor percepere a Neville îşi transplantase din Hogwarts” ar fi un titlu mai
lucrurilor groaznice pe care - Minunat! zise Harry. Vineri, ultima greşeală propriile urechi pe un potrivit. Sau „O istorie cât se
trebuiau să le înfrunte pe viitor. oră avem „Poţiuni”! Plesneală nu cactus. poate de incorectă şi selectivă a
Elanul le scăzu însă rapid când le o să aibă timp să ne otrăvească Când coborâră la micul dejun, în castelului Hogwarts, care omite
ceru să facă acelaşi lucru şi pe toţi! dimineaţa zilei de 30 octombrie, complet sau ascunde anumite
pentru luna următoare. Li se cam descoperiră că Marea Sală fusese evenimente”.
terminaseră ideile pentru alte Elevii îşi vor duce ghiozdanele şi decorată peste noapte. Pe pereţi - Despre ce tot vorbeşti? întrebă
catastrofe... cărţile în dormitoare şi se vor erau întinse enorme steaguri de Ron, deşi Harry cam bănuia ce
Între timp profesorul Binns, aduna în faţa castelului pentru a- mătase, fiecare reprezentând avea să urmeze.
fantoma care preda „Istoria şi întâmpina oaspeţii, înainte de câte o casă de la Hogwarts: roşu - Despre spiriduşii de casă! strigă
Magiei”, îi punea să scrie nişte banchetul de primire propriu-zis. cu un leu auriu pentru Cercetaşi, Hermione, confirmând bănuielile
eseuri despre Revoluţiile albastru cu un şoim de bronz lui Harry. Nici măcar o dată, în
Vampirilor din secolul al XXVIII- - Mai e doar o săptămână! zise pentru Ochi-de-Şoim, galben cu peste o mie de pagini, nu este
lea. Profesorul Plesneală îi obliga Ernie MacMillan de la Astropufi, un bursuc negru pentru Astropufi menţionat în cartea asta că ne
să cerceteze şi să găsească noi ieşind din mulţime cu ochii şi verde cu un şarpe argintiu lăfăim cu toţii şi trăim pe
antidoturi. O luaseră foarte în sclipitori de încântare şi pentru Viperini. În spatele mesei socoteala a sute de sclavi!
serios, pentru că insinuase că s- nerăbdare. Oare Cedric ştie? Mă profesorilor, trona cel mai mare Harry clătină din cap şi începu să
ar putea să-l otrăvească pe unul duc să-i spun... steag, cu blazonul complet al îşi mănânce omleta. Lipsa de
dintre ei, înainte de Crăciun, - Cedric? zise Ron absent, în timp castelului Hogwarts: un leu, un entuziasm a lui şi a lui Ron nu îi
pentru a vedea dacă găsise ce Ernie se îndepărta. şoim, un bursuc şi un şarpe, uniţi potolise deloc hotărârea
antidotul potrivit. Profesorul - Diggory, completă Harry. Probabil în jurul unui H mare. Hermionei de a le face dreptate
Flitwick le ceruse să citească alte că o să se înscrie în turnir. Harry, Ron şi Hermione îi zăriră spiriduşilor de casă. Amândoi
trei lucrări, pe lângă lecţia din - Tâmpitul ăla, campion pentru pe Fred şi pe George la masa dăduseră însă câte doi sticli pe
manual, referitoare la Farmecele de Hogwarts? zise Ron, în timp îşi Cercetaşilor. Încă o dată, şi iarăşi insigne S.P.A.S., însă asta nu
Chemare. făceau loc prin mulţime către foarte suspect, stăteau departe fusese de ajuns pentru
Chiar şi Hagrid le dăduse o scară. de ceilalţi şi discutau în şoaptă. Hermione. Dar sticlii lor fuseseră
grămadă de lucruri de făcut. - Nu este tâmpit, ţie nu-ţi place Ron îi conduse către ei. pierduţi şi parcă Hermione se
Homarii cu capete explozive de el pentru că i-a bătut pe - Da, nu e de bine, îi spunea cu îndârjise şi mai tare. Din
37
momentul acela, îi tot presa pe schimbă mereu bufniţele - Mă îndoiesc, zise Hermione. se trase respectuos câţiva paşi în
Harry şi pe Ron mai întâi să le mesagere şi nu-ţi face probleme - Atunci, cum? Pe mături? sugeră spate. Harry văzu un pantof
poarte şi apoi să îi convingă şi pepentru mine, mai bine ai grijă de Harry, uitându-se la cer. negru cu toc ieşind din trăsură,
alţii să facă acelaşi lucru. Ba maitine. Nu uita ce ţi-am spus - Nu cred... E prea departe... un pantof cam cât capul unui
mult, în fiecare seară, în camera despre cicatrice... - Folosesc un Portal? sugeră Ron. copil, urmat imediat de cea mai
de zi a Cercetaşilor, zăngănea Sirius Sau ar putea să Apară pur şi mare femeie pe care o văzuse în
cutia de strâns banii în faţa - De ce trebuie să tot schimbi simplu! Poate că acolo de unde viaţa lui. Aşa se explicau
colegilor, încercând să îi oblige bufniţele? întrebă Ron pe şoptite. vin ei au voie să facă lucrul dimensiunile trăsurii şi ale cailor.
să îşi ofere contribuţia pentru - Hedwig atrage atenţia, zise acesta şi sub şaptesprezece ani... Câţiva elevi tresăriră fără voie.
cauza spiriduşilor de casă. Hermione imediat. Iese în - Nu poţi să Apari în Hogwarts, de Harry nu mai văzuse decât o
- Vă daţi seama că vă sunt evidenţă. O bufniţă albă ca câte ori trebuie să vă spun? zise singură persoană atât de mare
schimbate cearşafurile, că vă omătul, care tot revine la ascun- Hermione nerăbdătoare. ca femeia aceea, şi anume pe
este aprins focul, că sunt zătoarea lui... Doar bufniţele de Emoţionaţi la culme, cercetau Hagrid. Bănuia că aveau cam
curăţate clasele şi că mâncarea omăt nu sunt păsări originare din împrejurimile scăldate în lumina aceeaşi înălţime. Şi totuşi - poate
este gătită de un grup de aceste locuri, nu? apusului, dar nu se mişca nimic pentru că se obişnuise cu Hagrid
creaturi magice care nu sunt Harry rulă scrisoarea şi o puse în în depărtare. Totul era nemişcat, - femeia (acum la capătul
plătite şi sunt tratate ca nişte buzunarul robei sale, întrebându- tăcut şi oarecum neobişnuit. Lui scărilor, uitându-se la mulţimea
sclavi? continuă ea cu se dacă era mai îngrijorat sau nu Harry începuse să-i fie frig. Ar fi care aştepta uimită) părea mult
înflăcărare. decât înainte. Presupunea că dorit să vină odată... Poate că mai mare. Când păşi în lumina
Unii elevi, ca Neville, de faptul că Sirius reuşise să se elevii străini îşi pregăteau o care venea din holul de la
exemplu, plătiseră numai ca să întoarcă fără să fie prins era sosire spectaculoasă... Îşi aminti intrare, descoperi că avea un
nu îi mai bată Hermione la cap. ceva. Şi nici nu putea să nege că ce îi spusese domnul Weasley la chip măsliniu, dar cu trăsături
Câţiva păreau oarecum interesaţi se simţea mult mai liniştit numai Cupa Mondială de Vâjthaţ: frumoase, ochi mari, strălucitori,
de ce avea ea de spus, însă nu la ideea că Sirius era mult mai „Mereu e la fel, nu rezistăm să şi un nas uşor coroiat. Părul îi era
erau prea dornici să aibă un rol aproape. Cel puţin nu mai nu ne dăm mari când ne strâns într-un coc la ceafă şi
activ în campanie. Majoritatea trebuia să aştepte răspunsul atât întâlnim...” femeia era îmbrăcată din cap
credeau că totul era o mare de mult timp, de fiecare dată Tocmai în acel moment, până în picioare în satin negru,
glumă. când îi scria. Dumbledore strigă de undeva din iar la gât şi pe degetele groase
Ron îşi dădu ochii peste cap şi îşi- Mersi, Hedwig, zise el, mângâind-o. spate, de unde stătea împreună avea o mulţime de opale
pironi privirile în tavan, pe unde Ea huhui aproape adormită, cu ceilalţi profesori: magnifice.
pătrundea lumina molcomă de băgându-şi uşor ciocul în pocalul - Aha! Dacă nu mă înşel, cred că Dumbledore începu să aplaude.
toamnă, iar Fred deveni extrem lui cu suc de portocale, apoi se apropie delegaţia de la Elevii, urmându-i exemplul,
de interesat de şunca lui din zbură afară. Era clar că vroia cu Beauxbatons! izbucniră şi ei în aplauze, mulţi
farfurie (ambii gemeni refuzaseră disperare să ajungă în camera - Unde? întrebară elevii dintre ei stând pe vârfuri pentru
să cumpere insigne S.P.A.S.). Dar bufniţelor şi să doarmă pe nerăbdători, uitându-se în toate a o vedea mai bine pe uriaşa
George se aplecă spre Hermione. săturate. părţile. femeie.
- Ascultă-mă o clipă, ai fost În ziua aceea, în aer plutea un - Acolo! strigă un elev din anul VI, Chipul i se relaxă într-un zâmbet
vreodată în bucătărie, Hermione? sentiment plăcut de nerăbdare şi arătând către Pădurea Interzisă. graţios şi înaintă către
- Nu, bineînţeles că nu, zise curiozitate. Elevii nu erau prea Ceva mare, mult mai mare decât Dumbledore, întinzându-i o mână
Hermione scurt. Nu cred că elevii atenţi la ore, fiind mult mai o mătură - sau, mai bine zis, strălucitoare. Dumbledore, deşi
au voie să... interesaţi de sosirea celor de la decât o sută de mături - zbura pe foarte înalt, nu fu nevoit să se
- Ei bine, noi am fost, zise Beauxbatons şi Durmstrang, în cerul albastru şi întunecat către aplece ca să îi sărute mâna.
George, uitându-se la Fred, şi seara aceea. Chiar şi lecţia de castel, devenind din ce în ce mai - Draga mea Madame Maxime,
încă de o grămadă de ori, ca să „Poţiuni” fu mult mai suportabilă mare. zise el. Bine aţi venit la
furăm câte ceva de mâncare. Şi decât de obicei, având în vedere - E un dragon! strigă o elevă din Hogwarts.
am dat de spiriduşii de casă, dar că se scurtase cu o jumătate de anul întâi, pierzându-se cu firea. - Dumbly-dorr, zise Madame
nu erau nefericiţi deloc! Din oră. Când sună clopoţelul mai - Fii serioasă, este o casă Maxime, pe o voce joasă. Sper că
contră, ei cred că au cea mai devreme decât de obicei, Harry, zburătoare! zise Dennis Creevey. te găsesc bine.
bună slujbă din lume... Ron şi Hermione se grăbiră către Dennis nu greşea prea tare. - Foarte bine, mulţumesc, zise
- Asta din cauză că sunt Turnul Cercetaşilor, îşi duseră Când forma aceea neagră şi Dumbledore.
needucaţi şi nu sunt trimişi la ghiozdanele şi cărţile, aşa cum li enormă trecu pe deasupra - Elevii mei, zise Madame
şcoli, ca să nu afle nimic, începu se spusese, îşi puseră pelerinele copacilor din Pădurea Interzisă şi Maxime, vânturând cu nepăsare
Hermione cu înflăcărare, dar şi coborâră repede în holul de la se profilă pe cer în luminile de la o mână enormă în urma ei.
următoarele ei cuvinte fură intrare. ferestrele castelului, văzură o Harry, a cărui atenţie fusese
înecate de zgomotul subit de Conducătorii Caselor îşi aranjau trăsură gigantică, de un albastru concentrată în întregime asupra
deasupra lor, care anunţa sosirea elevii pe rânduri. deschis, de mărimea unei case, doamnei Maxime, observă acum
poştei via-bufniţe. - Weasley, aranjează-ţi pălăria, zburând către ei, trasă în aer de că din trăsură coborâseră în jur
Harry ridică privirile şi o văzu pese răsti profesoara McGonagall la doisprezece cai înaripaţi, din rasa de doisprezece băieţi şi fete
Hedwig venind spre el. Hermione Ron. Domnişoară Patil, scoate-ţi palomino, de mărimea unor care, după cum arătau, păreau
tăcu brusc. Şi ea, şi Ron o chestia aia oribilă din păr! elefanţi. să aibă peste şaptesprezece ani.
urmăriră pe Hedwig cu privirile, Parvati se încruntă şi îşi scoase Primele trei rânduri din faţă se Stăteau în spatele doamnei
neliniştiţi, până când bufniţa se din păr agrafa mare, în formă de traseră în spate când trăsura Maxime şi aşteptau. Tremurau,
aşeză pe umărul lui Harry, fluture. coborî, aterizând în mare viteză, ceea ce nu era surprinzător,
strângându-şi aripile şi - Urmaţi-mă, vă rog, zise cu o bufnitură asurzitoare, care îl având în vedere că robele lor
întinzându-şi picioruşul, obosită. profesoara McGonagall. Cei din făcu pe Neville să sară drept pe păreau să fie făcute din mătase
anul întâi în faţă! Nu vă
Harry luă bileţelul lui Sirius şi îi piciorul unui Viperin din anul V. fină şi că nici unul nu avea
oferi lui Hedwig o bucăţică din împingeţi... Copitele cailor, mai mari ca nişte pelerină. Câţiva dintre ei îşi
şunca lui, pe care ea o mânca Se înşirară pe treptele de la farfurii, loviseră pământul puseseră şaluri şi eşarfe în jurul
recunoscătoare. Apoi, intrare şi se aliniară în faţa primele. O clipă mai târziu, capetelor. După cât putea Harry
asigurându-se că Fred şi George castelului. Era o seară senină, aterizase şi trăsura, balansându- să le vadă feţele (stăteau în
erau cufundaţi în continuare în dar rece. Soarele apunea şi o se pe roţile sale enorme, în timp umbra enormă a doamnei
discuţia lor despre Turnirul celor lună palidă şi transparentă ce caii de aur îşi învârteau Maxime), se uitau către Hog-
trei vrăjitori, Harry le citi în strălucea deja deasupra Pădurii capetele uriaşe şi îşi roteau ochii warts neliniştiţi.
şoaptă, lui Ron şi Hermionei, Interzise. Harry stătea între Ron mari, arzând ca focul. - Nu a sosit şi Karrkarroff? întrebă
scrisoarea lui Sirius. şi Hermione, în al patrulea rând Trăsura îşi deschise uşile Madame Maxime.
de la capătul scărilor. Îl văzu pe aproape imediat, încât Harry abia - Ar trebui să sosească din clipă
Harry, Dennis Creevey tremurând de-a avu timp să vadă că pe ele exista în clipă, zise Dumbledore. Vreţi
binelea de emoţie, în rândurile un blazon (două baghete să-i aşteptăm aici sau preferaţi
Am apreciat ce ai vrut să faci, celor din anul întâi. încrucişate, din vârful cărora să mergem înăuntru, unde este
dar să ştii că m-am întors în ţară - E aproape şase, zise Ron, ieşeau câte trei stele). mai cald?
şi mi-am găsit o ascunzătoare uitându-se la ceas şi apoi în zare, Un băiat în robă albastru-pal sări - Să ne încălzim, mai bine, spuse
sigură. Vreau să mă ţii la curent pe drumul care ducea către din trăsură, se aplecă, umblă la doamna Maxime. Dar caii...
cu tot ce se întâmplă la porţile castelului. Cum credeţi că ceva de pe podeaua trăsurii, - Profesorul nostru de „Îngrijire a
Hogwarts. Nu o folosi pe Hedwig, vin? Cu trenul? despachetă nişte scări aurite şi Creaturilor Magice” va fi încântat
38
să se ocupe de ei, zise moment Harry văzu despre ce - Pentru Dumnezeu, Ron, nu este onoarea oaspeţilor. Harry fu
Dumbledore, imediat ce va era vorba... decât un jucător de vâjthaţ, zise surprins să vadă că adăugă patru
termina de rezolvat o anumită - Este un catarg! strigă el către Hermione. scaune, câte două de ambele
problemă apărută... ehh... nişte Ron şi Hermione. - Nu este decât un jucător de părţi ale lui Dumbledore.
probleme şcolare... Încet, magnific, din apă se ridica o vâjthaţ? repetă Ron, privind-o de - Dar nu sunt decât doi oameni în
- Homarii, îi şopti Ron lui Harry, corabie, strălucind în lumina parcă nu îi venea să creadă ce plus, zise Harry. De ce a adus Filch
zâmbind. lunii. Avea un aspect ca de auzise. Hermione, este unul patru scaune? Cine mai vine?
- Caii mei trrebuie... ăăă... schelet, de parcă ar fi fost o dintre cei mai buni căutători din - Cum? zise Ron absent,
mânuiţi cu puterrre, zise Ma- epavă adusă la suprafaţă, iar lume! Nu ştiam că mai e încă la continuând să se uite fascinat la
dame Maxime, părând să se luminile sale, care abia şcoală! Krum.
îndoiască sincer că un profesor răzbăteau prin hublouri, erau ca Când trecură iar prin holul de la După ce toţi elevii intrară în
de „Îngrijire a Creaturilor Magice” nişte ochi siniştri. În sfârşit, cu un intrare, alături de ceilalţi elevi de Marea Sală şi se aşezară la
ar putea să le facă faţă. Sunt zgomot puternic, corabia ieşi cu la Hogwarts, îndreptându-se mesele Caselor, îşi făcură
foarrrte puterrrnici... totul pe apa învolburată şi începu către Marea Sală, Harry îl apariţia şi profesorii,
- Vă asigur că Hagrid se va să se apropie de mal. Câteva observă pe Lee Jordan ridicându- îndreptându-se spre locurile lor,
descurca, zise Dumbledore, clipe mai târziu, auziră cum se se pe vârfuri disperat, ca să îl la masa din capătul sălii. Şirul
zâmbind. aruncă ancora şi ajunsese la vadă mai bine pe Krum. Mai era încheiat de profesorul
- Foarrrte bine, spuse Madame urechi pocnetul unei pasarele multe fete din anul VI căutau Dumbledore, profesorul Karkaroff
Maxime, făcând o mică care se lăsa pe mal. înnebunite prin buzunare, şi Madame Maxime. Când apăru
plecăciune, vă rrrog frrumos să-i Cei de pe corabie începură să încercând să se apropie de Krum. directoarea lor, elevii de la
spuneţi lui ‘Agrrrid... Caii mei nu coboare la mal. Li se vedeau - O, nu-mi vine să cred că nu am Beauxbatons se ridicară în
beau decât whisky din malţ! siluetele trecând prin faţa nici o pană la mine! Crezi că îmi picioare. Câţiva elevi de la
- O să-i spun, zâmbi Dumbledore, hublourilor. Toţi, observă Harry, dă un autograf pe pălărie, scris Hogwarts izbucniră în râs. Cei de
făcând şi el o plecăciune. păreau să semene cu Crabbe sau cu ruj? la Beauxbatons nu păreau deloc
- Haideţi! le porunci Madame cu Goyle... Dar când se - Să fim serioşi, zise Hermione cu intimidaţi şi nu se aşezară până
Maxime elevilor ei şi mulţimea de apropiară, în lumina holului de la superioritate, când trecură pe când nu luă loc la masă Madame
elevi de la Hogwarts se dădu la o intrare, descoperi că statura lor lângă fetele care în sfârşit Maxime, în stânga lui
parte, pentru a-i face ei şi uriaşă se datora pelerinelor de găsiseră rujul. Dumbledore. Acesta, pe de altă
elevilor săi loc să urce treptele blană cu păr scurt. Cel care îi - O să-i cer un autograf, dacă pot parte, rămase în picioare şi în
de piatră. conducea către castel purta o să ajung la el, zise şi Ron. Harry, Marea Sală se lăsă tăcerea.
- Cam cât de mari crezi că sunt blană de alt tip: lucioasă şi nu ai cumva o pană? - Bună seara, doamnelor şi
caii celor de la Durmstrang? zise argintie, ca şi părul său. - Nu, sunt sus, în ghiozdan, zise domnilor, fantomelor şi mai ales
Seamus Finnigan, aplecându-se - Dumbledore! strigă el cu Harry. dragi oaspeţi, începu
pe după Lavender şi Parvati ca însufleţire, urcând în grabă spre Se duseră la masa Cercetaşilor şi Dumbledore, zâmbindu-le
să-i întrebe pe Harry şi pe Ron. castel. Ce mai faci, dragul meu se aşezară. Ron avu grijă să stea elevilor străini. Am marea
- Păi, dacă sunt şi mai mari decât prieten? cu faţa spre uşă, pentru că Viktor plăcere de a vă ura bun venit la
ăştia, nici măcar Hagrid n-o să-i - Foarte bine, mulţumesc, Krum şi colegii săi de la Hogwarts. Sper din tot sufletul că
poată stăpâni, zise Harry. Asta profesore Karkaroff, răspunse Durmstrang încă erau strânşi în şederea voastră aici va fi cât se
dacă n-a fost cumva atacat de Dumbledore. jurul ei, de parcă nu ştiau unde poate de plăcută!
Homarii cu capetele explozive... Karkaroff avea o voce joasă şi să se aşeze. Elevii de la Una dintre fetele de la
Oare ce s-o fi întâmplat? insinuantă. Când păşi în lumina Beauxbatons găsiseră locuri la Beauxbatons, care nu-şi scosese
- Poate că au evadat, zise Ron care răzbătea prin ferestrele masa Ochilor-de-Şoim. Priveau în încă fularul din jurul capului, râse
vesel. uşilor de la intrare ale castelului, jur cu expresii posomorâte pe ironic.
- Ah, nu glumi cu asta, zise văzură că era înalt şi slab, ca chipuri. Trei dintre ei încă aveau - Nu vă ţinem cu forţa! şopti
Hermione, cutremurându-se. Dumbledore, însă părul său alb eşarfele şi şalurile înfăşurate în Hermione, uitându-se urât la ea.
Imaginează-ţi ce-ar fi dacă s-ar era tuns scurt, iar bărbuţa se jurul capetelor. - Turnirul celor trei vrăjitori va
pierde prin castel sau prin termina într-un cioc, nereuşind - Nici nu este chiar aşa de frig, începe o dată cu sfârşitul
împrejurimile lui... să îi acopere complet maxilarul zise Hermione enervată, ospăţului, zise Dumbledore.
Stăteau acolo, tremurând uşor, în uscăţiv. Când ajunse la urmărindu-i cu atenţie. De ce nu Acum vă invit pe toţi să beţi, să
aşteptarea celor de la Dumbledore, îi strânse mâna cu şi-au adus pelerine? mâncaţi şi să vă simţiţi ca acasă!
Durmstrang. Cei mai mulţi amândouă mâinile. - Aici! Veniţi aici! şopti Ron. Aici! Se aşeză şi Harry văzu cum
priveau cu speranţă către cer. - Bunul şi bătrânul Hogwarts, zise Hermione, du-te mai încolo, fă-le Karkaroff se apleacă înainte
Timp de câteva minute, liniştea el, uitându-se la castel şi loc... imediat pentru a discuta cu
nu fu spartă decât de uriaşii cai zâmbind. - Cum? Dumbledore.
ai doamnei Maxime, care Dinţii îi erau cam galbeni, iar - Prea târziu, zise Ron amărât. Platourile din faţa lor se umplură
fornăiau şi băteau nărăvaş din Harry observă că zâmbetul nu se Viktor Krum şi colegii săi se ca de obicei cu mâncare. Se
copite. Dar deodată... reflecta şi în ochi, aceştia aşezaseră la masa Viperinilor. părea că spiriduşii de casă se
- Voi nu auziţi ceva? întrebă Ron. continuând să rămână reci şi Harry îi văzu pe Draco, Crabbe şi întrecuseră pe ei înşişi. În faţa lor
Harry îşi ciuli urechile. Un zgomot vicleni. Goyle foarte mândri de chestia era se aflau o mulţime de feluri
puternic şi deosebit de straniu - Ce bine c-am ajuns, ce bine... asta. În timp ce îi priveau, de mâncare, cum nu mai văzuse
venea către ei prin întunericul Viktor, vino la căldură... Nu te Reacredinţă se aplecă să îi spună Harry în viaţa lui, inclusiv unele
nopţii. Se auzea un zumzăit superi, Dumbledore, nu? Viktor e ceva lui Krum. care era clar că erau străine.
îndepărtat, de parcă s-ar fi puţin cam răcit... - Da, bravo, linguşeşte-l, - Ce-i aia? întrebă Ron, arătând
mişcat un aspirator imens pe Karkaroff îi făcu semn unuia Reacredinţă, zise Ron ironic. Pun către un platou mare cu un fel de
fundul... dintre elevi să se apropie. Când pariu că Viktor vede ce-i poate scoici înăbuşite, lângă o felie
- Lacul! strigă Lee Jordan, trecu băiatul, Harry îi zări pentru pielea, dar... Sunt sigur că e tot mare de cotlet şi doi rinichi.
arătând spre acesta. Uitaţi-vă câteva secunde nasul coroiat şi timpul înconjurat de fani - Bouillabaisse, zise Hermione.
spre lac! sprâncenele negre şi stufoase. smintiţi... Unde credeţi că o să - Să-ţi fie de bine, o ironiză Ron.
De unde se aflau, din capul Nu avea nevoie de lovitura în doarmă? Am putea să-i oferim un - Este un fel de mâncare
scărilor, vedeau foarte bine apa coaste pe care i-o dăduse Ron, pat la noi în cameră, Harry... I-aş franţuzesc, zise Hermione. Am
lucioasă şi neagră. Numai că sau de şoapta din ureche, ca să da patul meu cu plăcere, eu aş mâncat şi eu când am fost în
suprafaţa lacului nu era deloc recunoască acel profil. putea să dorm pe un pat pliant. vacanţă, vara trecută. Este foarte
netedă. Se întâmpla ceva în - Harry, este Krum! Hermione pufni în râs. bun.
adâncuri, chiar în mijloc. Se - Oricum, par mai veseli decât cei de - Te cred pe cuvânt, zise Ron,
formaseră bule mari pe luciul Beauxbatons, remarcă Harry. servindu-se totuşi cu ce ştia el că
apei şi valurile se spărgeau la — CAPITOLUL XVI — Elevii de la Durmstrang îşi era bun.
malurile mâloase. Şi atunci, chiar dădeau jos blănurile grele şi Marea Sală era mult mai
din mijlocul lacului, apăru un POCALUL DE FOC priveau cu interes tavanul negru aglomerată decât de obicei, deşi
vârtej, de parcă tocmai ar fi fost înstelat. Câţiva dintre ei îşi nu erau mai mult de douăzeci de
scoasă o priză enormă de pe - Nu-mi vine să cred! zise Ron examinau farfuriile şi pocalele de elevi în plus. Poate că era din
fundul lacului... înmărmurit, în timp ce elevii de aur, părând impresionaţi. cauza uniformelor de diferite
Ceea ce părea a fi un stâlp lung la Hogwarts urcau treptele în La masa profesorilor, Filch, culori, care ieşeau în evidenţă în
şi negru începu să se ridice încet urma celor de la Durmstrang. îngrijitorul, adăuga scaune. Era contrast cu robele negre de la
din inima vârtejului... Şi în acel Krum, Harry! Viktor Krum! îmbrăcat în vechiul lui frac, în Hogwarts. Acum că îşi dăduseră
39
jos blănurile, văzură că elevii de trei vrăjitori, nu? zise Hermione. ducând un sipet mare de lemn, serios. O dată ce Pocalul de Foc
la Durmstrang purtau uniforme Presupun că vroiau să fie la incrustat cu pietre preţioase. alege un campion, acesta este
roşu-închis. începerea oficială... Arăta extrem de ciudat. Un obligat să ducă la bun sfârşit cele
Hagrid intră în Marea Sală printr- Când sosi felul doi, observară zumzet de nerăbdare răzbătu trei probe ale turnirului. Plasarea
o uşă din spatele mesei alte mâncăruri necunoscute. Ron dinspre elevii care aşteptau numelui vostru în Pocal este un
profesorilor, la douăzeci de examină îndeaproape un castron curioşi. Dennis Creevey se contract magic. O dată ce
minute după ce începuse ser- cu ceva ciudat în el şi apoi îl puse urcase chiar pe scaun ca să îl deveniţi campioni, nu vă mai
barea. Se aşeză pe scaunul său cu grijă puţin mai la dreapta sa, vadă mai bine, dar, fiind atât de puteţi răzgândi. Aşadar, vă rog
din capătul mesei şi făcu semn ca să fie foarte vizibil de la masa mic, capul lui abia dacă se zărea să cântăriţi foarte bine dacă
cu mâna (care era plină de Ochilor-de-Şoim. Se părea însă peste ale celorlalţi. sunteţi pregătiţi cu adevărat
bandaje!) către Harry, Ron şi că fata care semăna cu una - Instrucţiunile pentru încercările pentru a concura, înainte de a vă
Hermione. dintre iele mâncase destul, căci pe care vor trebui să le înfrunte pune numele în Pocal. Acum,
- Ce mai fac Homarii, Hagrid? nu veni să îl ia. campionii în acest an au fost deja cred că a venit vremea odihnei...
strigă Harry. O dată ce farfuriile de aur fură examinate de domnii Crouch şi Noapte bună tuturor!
- Extraordinar de bine, îi curăţate, Dumbledore se ridică Bagman, zise Dumbledore, în - O Linie de Vârstă! zise Fred
răspunse Hagrid fericit. din nou. Acum Marea Sală părea timp ce Filch punea cu grijă Weasley, cu ochii scăpărători, în
- Da, sunt convins, zise Ron să fie cuprinsă de un fior de sipetul pe masă, în faţa sa, şi au timp ce traversau cu toţii Marea
încet. Se pare că în sfârşit au emoţie şi nerăbdare. Harry se făcut pregătirile necesare pentru Sală spre uşile către holul de la
găsit o mâncare care le place, entuziasmă şi el, întrebându-se fiecare probă. Vor fi trei încer- intrare. Păi, vraja asta ar trebui
nu? Degete de Hagrid! ce avea să urmeze. La câteva cări, dispuse pe toată perioada să fie contracarată de Poţiunea
Chiar atunci, se auzi o voce: locuri mai departe de ei, Fred şi anului şcolar, şi vor solicita de Îmbătrânit, nu? Şi o dată ce
- Nu vă supărrrraţi, mai vrrreţi George se aplecaseră peste campionii în mai multe feluri: numele ajunge în Pocal, o să
bouillabaisse? masă, dornici să îi soarbă puterile lor magice, curajul şi râdeţi, dar nu are cum să-şi dea
Era fata de la Beauxbatons care cuvintele lui Dumbledore. puterea lor de deducţie, precum seama dacă ai sau nu
chicotise în timpul discursului lui - A sosit momentul! zise Dumbledore, şi abilitatea de a face faţă şaptesprezece ani!
Dumbledore. În sfârşit, îşi dăduse zâmbind la marea de chipuri pericolului, desigur. - Dar nu cred că cei sub
jos fularul. Avea părul lung şi întoarse spre el. Turnirul celor După ultimele sale cuvinte, în şaptesprezece ani au vreo şansă,
drept, blond-argintiu, aproape trei vrăjitori este pe cale să Marea Sală se aşternu o linişte zise Hermione, pur şi simplu nu
până la talie. Avea ochi mari, înceapă! Aş vrea să vă mai explic atât de deplină, încât se părea că am învăţat încă totul, nu ştim
albastru-închis, şi dinţi foarte albi câte ceva, înainte să aducem nimeni nu mai respira. destul...
şi regulaţi. sipetul... - După cum ştiţi, în turnir se vor - Vorbeşte pentru tine, zise
Ron se făcu mov la faţă. O privi - Ce să aducă? murmură Harry. întrece trei campioni, continuă George scurt. Încerci să te înscrii
cu gura căscată, dar nu reuşi să Ron ridică din umeri. Dumbledore calm, unul de la şi tu, nu, Harry?
zică nimic, în afară de nişte - Vreau doar să clarific procedura fiecare şcoală participantă. Vor fi Lui Harry îi veni în minte felul în
sunete prea puţin articulate! pe care o vom urma anul acesta. notaţi în funcţie de felul în care care insistase Dumbledore că
- Nu, poţi să iei platoul, zise Dar în primul rând daţi-mi voie să vor trece fiecare probă a nimeni sub şaptesprezece ani nu
Harry, împingându-l către faţă. vi-i prezint, celor care nu îi turnirului, iar campionul cu cel avea voie să se înscrie, dar
- Sigurrr nu mai vrrreţi? cunosc încă, pe domnul mai mare număr de puncte, la imediat imaginea sa câştigând
- Nu, zise Ron pe nerăsuflate. Dar Bartemius Crouch, şeful sfârşitul celor trei probe, va Cupa Turnirului celor trei vrăjitori
a fost excelent! Departamentului de cooperare câştiga Cupa Turnirului celor trei puse iar stăpânire pe mintea lui...
Fata luă cu grijă platoul şi magică internaţională - urmă o vrăjitori. Campionii vor fi aleşi de Se întrebă cât de supărat ar fi
îl duse la masa Ochilor-de-Şoim. serie de aplauze politicoase - şi un selecţioner imparţial... Pocalul Dumbledore dacă cineva mai mic
Ron încă se uita după ea, de pe domnul Ludo Bagman, şeful de Foc! de şaptesprezece ani ar reuşi să
parcă ar fi fost prima oară când Departamentului de jocuri şi Dumbledore îşi scoase bagheta şi găsească un mod de a trece de
vedea o fată. Harry începu să sporturi magice. atinse de trei ori capacul Linia de Vârstă...
râdă, ceea ce păru să-l trezească Pentru Bagman izbucniră aplauze sipetului. Acesta se deschise - Unde e? zise Ron, care nu era
pe Ron la realitate. mult mai călduroase decât uşor, iar Dumbledore băgă mâna deloc atent la discuţie, însă se
- Este una dintre iele! îi zise el pentru Crouch, poate pentru că înăuntru şi scoase un pocal uita disperat prin mulţime după
răguşit lui Harry. era faimos ca fost mare prinzător mare, cioplit destul de stângaci Krum. Dumbledore nu a zis unde
- Bineînţeles că nu! zise sau poate pentru că, pur şi din lemn. Ar fi fost absolut dorm cei de la Durmstrang, nu?
Hermione caustic. Nu mai văd pe simplu, părea mult mai simpatic. obişnuit, dacă din el nu ar fi ieşit Dar întrebarea sa primi imediat
altcineva care se holbează la ea Răspunse prietenos, făcându-le flăcări albastre-alburii, care răspuns. Ajunşi la masa
ca un idiot! semn cu mâna. Bartemius dansau la gura pocalului. Viperinilor, îl văzură pe Karkaroff
Însă aici nu avea întru totul Crouch nici nu zâmbise şi nici nu Dumbledore închise sipetul şi întorcându-se spre elevii săi.
dreptate. Când fata traversă le făcuse cu mâna, când îi fusese puse cu grijă Pocalul pe el, de - Aşadar, înapoi pe corabie! zise
Marea Sală, se întoarseră multe anunţat numele. Amintindu-şi-l în unde putea fi văzut foarte bine el. Viktor, cum te simţi? Ai
capete de băieţi după ea, iar unii costumul său impecabil de la de toţi cei din Marea Sală. mâncat destul? Să mai cer nişte
dintre ei rămaseră fără grai, ca şi Cupa Mondială de Vâjthaţ, lui - Cine vrea să se înscrie la vin fiert de la bucătărie?
Ron. Harry i se păru că arăta ciudat în preselecţia campionilor trebuie Harry îl văzu pe Krum clătinând
- Credeţi-mă pe mine, nu e o fată roba de vrăjitor. Mustaţa sa să scrie citeţ numele şi şcoala pe din cap în semn că nu mai vroia,
normală! zise Ron, aplecându-se perfectă şi cărarea dreaptă erau o bucăţică de pergament şi să o în timp ce îşi punea blana pe el.
într-o parte ca să o vadă mai foarte stranii, în comparaţie cu pună în Pocal, zise Dumbledore. - Domnule profesor, eu aş vrea
bine. Nu avem asemenea fete la părul şi barba albă ale lui Posibilii campioni au douăzeci şi nişte vin, zise unul dintre ceilalţi
Hogwarts! Dumbledore. patru de ore pentru a se înscrie. băieţi de la Durmstrang.
- Ba sunt şi la Hogwarts fete - Domnul Bagman şi domnul Mâine seară, de Halloween, - Nu ţie ţi-am oferit, Poliakoff, se
drăguţe, zise Harry, fără să se Crouch au lucrat neobosiţi pe Pocalul va alege numele celor răsti Karkaroff, aerul său
gândească. parcursul ultimelor luni la trei campioni, cei mai îndreptăţiţi călduros şi părintesc dispărând
Cho Chang stătea doar la câteva organizarea Turnirului celor trei să-şi reprezinte şcolile. Pocalul într-o clipă. Văd că iar te-ai
locuri depărtare de fata cu părul vrăjitori, continuă Dumbledore, şi va fi pus în holul de la intrare în stropit cu mâncare pe robă.
argintiu. se vor afla, alături de mine, de această seară, unde le va fi ac- Dezgustător, băiete...
- Nu vreţi să vă puneţi amândoi profesorul Karkaroff şi de cesibil tuturor celor care vor să Karkaroff se întoarse şi îşi
ochii la loc, zise Hermione sec, ca Madame Maxime, în juriul care concureze. conduse elevii către ieşirea din
să vedeţi cine a mai intrat în va aprecia eforturile campionilor. - Pentru a ne asigura că nici un Marea Sală, ajungând acolo
Marea Sală? O dată cu pronunţarea vrăjitor care nu are vârsta exact în acelaşi timp cu Harry,
Arătă către masa profesorilor. cuvântului „campioni”, atenţia stabilită nu va ceda tentaţiei, Ron şi Hermione. Harry se opri ca
Cele două locuri libere tocmai elevilor păru să se ascută la zise Dumbledore, voi trage o să-l lase pe el să treacă primul.
fuseseră ocupate. Ludo Bagman maximum. Linie de Vârstă în jurul Pocalului - Mulţumesc, zise Karkaroff
stătea de o parte a profesorului Poate că Dumbledore observase de Foc, o dată ce acesta va fi absent, aruncându-i o privire în
Karkaroff, în timp ce domnul cât erau de curioşi, căci zâmbi şi plasat în holul de la intrare. treacăt.
Crouch, şeful lui Percy, şedea zise: Nimeni sub şaptesprezece ani nu Şi atunci Karkaroff îngheţă. Se
lângă Madame Maxime. - Sipetul, vă rog, domnule Filch! va putea trece această linie... În întoarse iar spre Harry şi se uită
- Ce caută aici? întrebă Harry Filch, care stătuse nemişcat într- sfârşit, vreau să îi avertizez pe la el de parcă nu-i venea să îşi
surprins. un colţ îndepărtat al sălii, se toţi cei care vor să se înscrie că creadă ochilor. În spatele
- Ei organizează Turnirul celor apropie acum de Dumbledore, acest turnir trebuie luat foarte în directorului lor, se opriră şi elevii
40
de la Durmstrang. Ochii lui luat-o! aveau şaptesprezece ani şi Beauxbatons trecură Linia de
Karkaroff îl cercetară pe Harry - Ce aţi luat? zise Ron. puteau să se înscrie la turnir. Vârstă şi îşi puseră bucăţile de
din cap până în picioare şi se - Poţiunea de Îmbătrânit, creier - Umblă zvonul că Warrington s-a pergament în flăcările albastre-
fixară pe cicatrice. Elevii de la de libelulă, zise Fred. trezit dis-de-dimineaţă şi s-a alburii. Când ajungea în foc,
Durmstrang se uitau şi ei curioşi - O picătură fiecare, zise George, înscris, îi spuse Dean lui Harry. fiecare nume se înroşea puţin şi
la Harry. Cu coada ochiului, frecându-şi palmele voios. Nu Tipul ăla înalt de la Viperini, care scotea scântei.
Harry văzu pe feţele unora dintre trebuie să fim decât cu câteva arată ca un leneş. - Ce crezi că o să se întâmple cu
ei că înţeleseseră despre ce era luni mai în vârstă. Harry, care jucase vâjthaţ cei care nu sunt aleşi? îi şopti
vorba. Băiatul care îşi pătase - O să împărţim mia de galeoni împotriva lui Warrington, clătină Ron lui Harry, în timp ce
roba cu mâncare îi făcu semn între noi trei, dacă o să câştige din cap dezgustat. preferata lui de la Beauxbatons
fetei de lângă el şi arătă cu unul dintre noi, zise Lee, zâmbind - Nu se poate să avem un arunca pergamentul cu numele
degetul către fruntea lui Harry. larg. campion de la Viperini! ei în Pocalul de Foc. Oare or să
- Da, el e Harry Potter, zise o - Să ştiţi că eu nu sunt sigură că - Şi toţi Astropufii vorbesc despre se întoarcă la şcoala lor sau or să
voce hârşâită din spatele lor. o să meargă, îi avertiză Diggory, zise Seamus rămână să urmărească turnirul?
Profesorul Karkaroff se întoarse. Hermione. Sunt sigură că dispreţuitor. Nu m-aş fi gândit că - Nu ştiu, zise Harry. Stai puţin,
Ochi-Nebun Moody stătea acolo, Dumbledore s-a gândit deja şi la ar fi în stare să îşi pună în pericol adică... doamna Maxime rămâne
sprijinindu-se greoi pe bastonul asta. faţa aia „frumoasă”, aşa cum ca parte din juriu, nu?
său, cu ochiul magic privindu-l Fred, George şi Lee o ignorară. cred unii... După ce se înscriseră toţi elevii
fără să clipească pe directorul de - Gata? îi întrebă Fred pe ceilalţi - Auziţi! strigă Hermione de la Beauxbatons, Madame
la Durmstrang. doi, tremurând de nerăbdare. deodată. Maxime îi conduse afară din hol,
Sub ochii lui Harry, culoarea pieri Hai, mă duc eu primul... În holul de la intrare cineva era spre împrejurimile castelului.
de pe chipul lui Karkaroff şi pe el Harry privi fascinat cum Fred aclamat. Se întoarseră cu toţii şi - Şi ei unde dorm? zise Ron,
apăru o expresie amestecată, de scoate o bucată de pergament o văzură pe Angelina Johnson îndreptându-se spre uşa de la
furie şi teamă. din buzunar, pe care erau scrise care intra în Marea Sală, zâmbind intrare, pentru a se uita după ei.
- Tu! zise el, uitându-se la Moody, cuvintele „Fred Weasley - puţin stânjenită. O negresă O zornăială stridentă din spatele
de parcă nu era sigur că îl vedea Hogwarts”. Fred se duse chiar înaltă, care era înaintaşă pentru lor anunţă reapariţia Hermionei
cu adevărat. până la marginea liniei şi rămase echipa de vâjthaţ a Cercetaşilor. cu cutia de insigne S.P.A.S.
- Eu, zise Moody sumbru. Şi dacă acolo, balansându-se pe vârfuri Angelina se apropie de la ei, se - Ah, haideţi odată, grăbiţi-vă,
nu mai ai altceva de spus lui ca un înotător care vroia să aşeză şi îi anunţă: zise Ron şi sări treptele de piatră,
Potter, Karkaroff, cred că ar plonjeze. Apoi, cu ochii tuturor - Ei bine, am făcut-o! Tocmai m- cu ochii pe fata cea frumoasă,
trebui să te mişti. Blochezi uşa! din holul de la intrare aţintiţi am înscris! care acum se afla pe la mijlocul
Era foarte adevărat, jumătate din asupra lui, trase aer în piept şi - Glumeşti! zise Ron, părând pajiştii, alături de Madame
elevii din Marea Sală aşteptau în păşi dincolo de linie. impresionat. Maxime.
urma lor, uitându-se peste Pentru o fracţiune de secundă, - Înseamnă că ai deja Când se apropiară de cabana lui
capetele celor din faţă ca să Harry crezu că reuşise. George şaptesprezece ani? întrebă Hagrid de la marginea Pădurii
vadă ce se întâmplase. crezuse şi el, cu siguranţă, Harry. Interzise, misterul locului unde
Fără să mai spună vreun cuvânt, pentru că trase un chiot - Sigur că da. Vezi vreo barbă? dormeau cei de la Beauxbatons
profesorul Karkaroff plecă, însoţit triumfător şi păşi dincolo de cerc, zise Ron. fu rezolvat. Trăsura gigantică, de
de elevii săi. Moody privi în urma după Fred, însă în clipa - A fost ziua mea săptămâna un albastru deschis, în care
acestuia, cu ochiul magic fixat următoare se auzi un zgomot trecută, zise Angelina. veniseră era parcată la vreo
asupra lui, iar chipul său mutilat puternic şi gemenii fură azvârliţi - Ei bine, mă bucur că s-a înscris două sute de metri de uşa de la
căpătase o expresie intensă de afară din cerc, de parcă ar fi fost cineva de la Cercetaşi, zise intrare a lui Hagrid, iar elevii se
antipatie. catapultaţi de un tun invizibil. Hermione. Sper să câştigi, urcau în ea. Caii înaripaţi, de
* Căzură la douăzeci de metri Angelina! mărimea elefanţilor, care
Având în vedere că a doua zi era dincolo de cerc, pe podeaua rece - Mersi, Hermione, zise Angelina, trăseseră trăsura păşteau acum
sâmbătă, cei mai mulţi elevi ar fi de piatră, un moment dureros, la zâmbindu-i. într-un padoc din apropiere.
luat micul dejun mai târziu, dar care se adăugă imediat şi o altă - Da, mai bine tu decât Băieţelu’ Harry bătu la uşa lui Hagrid şi se
Harry, Ron şi Hermione nu fură ruşine. Se auzi un zgomot Frumuşel, Diggory ăla, zise auziră imediat lătrăturile
singurii care se treziră mai puternic şi amândurora le Seamus, determinându-i pe zgomotoase ale lui Colţ, drept
devreme decât se trezeau de crescură două bărbi lungi şi albe, câţiva Astropufi care treceau pe răspuns.
obicei în week-end. Când absolut identice! lângă masa lor să se uite urât la - Era si timpul! zise Hagrid, când
coborâră în holul de la intrare, - V-am avertizat, zise o voce el. dădu uşa la perete şi văzu cine
văzură în jur de douăzeci de elevi groasă, amuzată. - Atunci, ce facem azi? îi întrebă era. Am crezut că aţi uitat unde
plimbându-se pe acolo, unii Se întoarseră cu toţii şi îl văzură Ron pe Harry şi pe Hermione, locuiesc!
dintre ei mâncând pâine prăjită. pe profesorul Dumbledore ieşind când terminară de mâncat micul - Am fost foarte ocupaţi, Hag...,
Toţi examinau Pocalul de Foc. din Marea Sală. Îi cercetă pe Fred dejun şi plecară din Marea Sală. începu Hermione să spună, dar
Fusese aşezat în mijlocul holului, şi pe George, cu ochi - Încă nu ne-am dus să-l vizităm se opri brusc, privindu-l pe
pe taburetul pe care stătea de scânteietori. pe Hagrid, zise Harry. Hagrid, mută de uimire.
obicei Jobenul Magic. O linie - Vă sugerez să vă duceţi - OK, zise Ron, atâta timp cât nu Hagrid purta cel mai bun costum
aurie, foarte subţire, fusese amândoi la Madame Pomfrey. Le ne cere să donăm degete pentru al său (dar şi cel mai urât!), unul
trasată pe podea, formând un îngrijeşte deja pe domnişoarele Homarii lui... maro, şi o cravată ca o tablă de
cerc cu o rază de douăzeci de Fawcett, de la Ochi-de-Şoim, şi O privire entuziasmată apăru şah, galben cu portocaliu. Şi asta
metri. pe Summers, de la Astropufi, subit pe faţa Hermionei. nu era totul! Îngrozitor era că
- S-a înscris cineva până acum? o care şi ele au hotărât să se - Abia acum mi-am dat seama! încercase să-şi îmblânzească
întrebă Ron entuziasmat pe o îmbătrânească puţin. Dar trebuie Încă nu l-am întrebat pe Hagrid părul, folosind cantităţi enorme
fată din anul III. să recunosc că bărbile lor nu dacă vrea să facă parte din de răşină, iar părul îi era acum
- Toţi cei din Durmstrang, sunt nici pe departe atât de S.P.A.S.! zise ea veselă. Mă strâns la spate în două ghemo-
răspunse fata, dar încă nu am reuşite ca ale voastre! aşteptaţi, da, până dau o fugă toace. Probabil că încercase să-şi
văzut pe nimeni de la Hogwarts... Fred şi George porniră către sus, să iau câteva insigne? facă o coadă ca a lui Bill, dar
- Cred că unii dintre ei s-au aripa spitalului, însoţiţi de Lee, - Of, ce mă enervează! zise Ron descoperise că avea mult prea
înscris azi-noapte, după ce ne- care acum se tăvălea pe jos de exasperat, în timp ce Hermione mult păr. Această nouă înfăţişare
am dus cu toţii la culcare, zise râs, iar Harry, Ron şi Hermione, urca în fugă scara de marmură. nu i se potrivea deloc lui Hagrid.
Harry. Eu aşa aş fi făcut în locul şi ei râzând în hohote, se duseră - Hei, Ron, zise Harry deodată. Pentru un moment, Hermione se
lor... N-aş fi vrut să se uite toţi la la micul dejun. Uite-o pe prietena ta... Elevii de uită înmărmurită la el şi apoi,
mine. Ce-aş fi făcut dacă Pocalul Decoraţiunile din Marea Sală se la Beauxbatons intrau pe uşile hotărându-se să nu facă nici o
mi-ar fi scuipat numele? schimbaseră în dimineaţa aceea. dinspre grădină, remarcă, zise:
Cineva râse în spatele lui Harry. Având în vedere că era printre ei aflându-se şi fata care - Hm, păi, unde sunt Homarii cu
Întorcându-se, îi văzu pe Fred, pe Halloween, un nor de lilieci vii îi plăcuse lui Ron. Cei strânşi în capete explozive?
George şi pe Lee Jordan, urcând zburau în apropiere de tavanul jurul Pocalului de Foc se dădură - I-am dus în grădina cu dovleci,
scara de marmură în grabă. Toţi vrăjit, în timp ce sute de dovleci înapoi ca să-i lase să treacă, zise Hagrid vesel. Se fac enormi,
trei păreau foarte fericiţi. sculptaţi îşi împrăştiau lumina de privindu-i cu entuziasm. adevăraţi giganţi, cred că au deja
- Am făcut-o, le zise Fred într-o peste tot. Harry se îndreptă către Madame Maxime intră în hol vreo şase metri lungime!
şoaptă triumfătoare lui Harry, lui Dean şi Seamus, care discutau imediat după elevii ei şi îi alinie. Problema e că au început să se
Ron şi Hermionei. Tocmai am despre elevii de la Hogwarts care Unul câte unul, elevii de la omoare între ei...
41
- O, nu! Chiar aşa? zise cere să fie plătit pentru munca copii, or să ajungă în cartea Acum Pocalul de Foc strălucea
Hermione, aruncându-i o privire lui! recordurilor! Pun pariu că un mai puternic decât orice altceva
cruntă lui Ron, care, uitându-se - Da, păi, fiindcă mai există... copil de-al lor ar cântări cam o în Marea Sală, lumina
la ciudata coafură a lui Hagrid, ciudaţi în fiecare specie... Nu că tonă! scânteietoare a flăcărilor
tocmai deschisese gura ca să ar exista vreun spiriduş care nu Ieşiră din casă şi închiseră uşa în albastre-alburii fiind aproape
spună ceva în legătură cu ea. ar vrea să fie liber, dar nu o să-i urma lor. Era surprinzător de dureroasă pentru ochi. Toată
- Da, zise Hagrid trist. Da’ e totu’ convingi niciodată pe majoritatea întuneric afară. Strângându-şi lumea se uita, aşteptând cu
în ordine, i-am pus în cutii dintre ei... Nu, nu mă bag, pelerinele în jurul corpului, răsuflarea tăiată... Câţiva elevi se
separate. Încă mai am vreo Hermione! porniră pe pajiştea în pantă. tot uitau la ceasuri...
douăzeci. Hermione era cu adevărat - Oooh, uite-i! şopti Hermione. - Din clipă în clipă, şopti Lee
- Da, ce ghinion, făcu Ron. supărată şi îşi pusese cutia cu Cei de la Durmstrang veneau spre Jordan, aflat la două locuri
Hagrid nu îşi dădu seama că de insignele la loc, în buzunarul castel dinspre lac. Viktor Krum depărtare de Harry.
fapt era o remarcă sarcastică. pelerinei. mergea alături de Karkaroff, iar Flăcările din Pocalul de Foc se
Coliba lui Hagrid era formată Pe la cinci şi jumătate începuse ceilalţi elevi de la Durmstrang făcură roşii dintr-o dată şi
dintr-o singură cameră, iar într- să se întunece şi Ron, Harry şi după ei. Ron îl privi emoţionat pe începură să zboare scântei din el.
un colţ al ei se afla un pat Hermione se gândiră că era Krum, dar acesta nu se uită în În momentul următor, o limbă de
gigantic, acoperit cu o plapumă timpul să se întoarcă la castel, la jurul lui deloc şi intră în holul de foc ţâşni în sus şi din ea căzu o
de puf enormă. În faţa focului serbarea de Halloween şi mai la intrare, puţin înaintea celor bucăţică arsă de pergament. Sala
aprins, se aflau o masă şi scaune ales la desemnarea campionilor trei prieteni. tresări.
de lemn la fel de mari. Mai multe şcolilor de magie. Când intrară în Marea Sală, Dumbledore prinse bucata de
bucăţi de şuncă erau puse - Vin şi eu cu voi, zise Hagrid, luminată ca ziua de lumânările pergament şi o ţinu înaintea
deasupra focului, la afumat, iar oprindu-se din cârpit. Aşteptaţi- de Halloween, aproape că nu mai ochilor săi, cu mâinile întinse, ca
de tavan atârnau fel de fel de mă puţin... aveai unde să arunci un ac. Sala să o poată citi la lumina flăcărilor
păsări vânate de Hagrid. Hagrid se ridică, se duse la gemea de lume. Pocalul de Foc care redeveniseră albastre-
Se aşezară la masă, în timp ce dulapul cu sertare şi începu să fusese mutat, aflându-se acum alburii.
Hagrid începea să pregătească caute ceva în unul dintre ele. Nu pe masa profesorilor, în faţa - Campionul pentru Durmstrang,
ceaiul, şi în curând se cufundară îi acordară mare atenţie, până scaunului gol al lui Dumbledore. zise Dumbledore tare şi clar, este
în alte discuţii aprinse despre când le ajunse la nări un miros Fred şi George, care scăpaseră Viktor Krum!
Turnirul celor trei vrăjitori. Hagrid îngrozitor. de bărbi, păreau să facă faţă - Nici nu se putea altfel! strigă
părea să fie la fel de entuziasmat Înecându-se şi tuşind, Ron destul de bine nereuşitei. Ron, într-o furtună de aplauze şi
ca ei. întrebă: - Sper să fie aleasă Angelina urale care vuiră în toată sala.
- Staţi să vedeţi, zise el, - Hagrid, ce e asta? campioana noastră, zise Fred, Harry îl văzu pe Viktor Krum
zâmbind. Staţi să vedeţi... Or să - Care? zise Hagrid, întorcându-se când Harry, Ron şi Hermione se ridicându-se de la masa
fie nişte chestii cum nici nu vă către ei cu o sticlă mare în mână. aşezară. Viperinilor şi ducându-se către
puteţi imagina! Prima probă... Aaa, vă place? - Şi eu! zise Hermione pe dată. Ei Dumbledore. O luă apoi la
Ah, dar n-am voie să vă spun... - E... aftershave? zise Hermione, abia bine, o să aflăm în curând! dreapta, trecu pe lângă masa
- Hai, Hagrid! îl rugară Harry, Ron articulând cuvintele. Serbarea de Halloween părea să profesorilor şi dispăru în camera
şi Hermione, dar el clătină doar - Păi... apă de colonie, mormăi dureze mult mai mult decât de alăturată.
din cap, zâmbind misterios. Hagrid, roşind. Poate că e puţin obicei. Poate din cauză că era a - Bravo, Viktor! tună Karkaroff
- Nu vreau să vă stric surpriza, cam mult, adăugă el repede. doua serbare din ultimele două atât de tare, încât îl auzi toată
zise Hagrid, însă vă asigur că o Staţi aşa, scap de ea îndată... zile, Harry nu mai era interesat lumea, în ciuda aplauzelor
să fie spectaculos. Nu o să le fie Ieşi grăbit din cabană şi îl văzură de mâncărurile extravagante, furtunoase. Ştiam că poţi!
uşor campionilor. Nu am crezut pe fereastră, spălându-se în cum ar fi fost în mod normal. Ca Aplauzele şi uralele încetară.
că o să trăiesc să mai văd un butoiul cu apă de afară. toţi ceilalţi din Marea Sală, Acum atenţia tuturor era
turnir! - Apă de colonie? zise Hermione judecând după capetele lor concentrată iar asupra Pocalului,
Până la urmă rămaseră la masa uimită. Hagrid? ridicate şi expresia nerăbdătoare care, după câteva secunde, se
de prânz la Hagrid, deşi nu prea - Şi care e chestia cu părul şi de pe fiecare faţă, după foiala făcu iar roşu. O a doua bucată de
se omorâră cu mâncatul... Hagrid costumul? întrebă Harry în continuă şi ridicatul de la masă pergament fu propulsată în aer
făcuse friptură de vită, aşa cum şoaptă. ca să vadă dacă Dumbledore de flăcări.
zicea el, dar după ce Hermione - Uitaţi-vă! zise Ron deodată, terminase de mâncat, Harry nu - Campioana pentru Beauxbatons,
descoperi o gheară mare în arătând spre fereastră. vroia decât să se golească odată zise Dumbledore, este Fleur
porţia ei, atât ei, cât şi băieţilor Hagrid tocmai terminase cu farfuriile şi să audă cine erau Delacour!
le pieri pofta de mâncare. spălatul şi se îndreptase din campionii aleşi de Pocalul de Foc. - Ea e, Ron! strigă Harry, când
Oricum, se distrară, încercând mijloc. Dacă roşise înainte, asta Într-un târziu, farfuriile de aur se fata care semăna cu una dintre
să-l convingă pe Hagrid să le era nimic pe lângă culoarea feţei întoarseră la starea lor imaculată iele se ridică graţios, îşi aruncă
spună care aveau să fie probele lui în acel moment. Ridicându-se de la început. Se auzi un murmur spre spate pletele blonde-argintii
turnirului, făcând diverse cu mare grijă, ca să nu îi vadă puternic în toată sala, care încetă şi trecu printre mesele
speculaţii în legătură cu Hagrid, Harry, Ron şi Hermione brusc, imediat ce se ridică Dum- Astropufilor şi ale Ochilor-de-
campionii care urmau să fie aleşi se uitară pe fereastră şi văzură bledore de la masă. De o parte şi Şoim.
şi întrebându-se dacă Fred şi că Madame Maxime şi elevii de de alta a lui, profesorul Karkaroff - Ah, uite, ce dezamăgiţi sunt
George mai aveau încă bărbi. la Beauxbatons tocmai şi Madame Maxime păreau la fel toţi, zise Hermione peste
O ploaie fină începu să cadă pe coborâseră din trăsură, ducându- de încordaţi şi nerăbdători ca toţi hărmălaie, făcând semn către
la mijlocul dupăamiezei. Era se şi ei la petrecerea de ceilalţi. Ludo Bagman zâmbea şi masa celor de la Beauxbatons.
foarte plăcut la gura focului, Halloween. Nu auzeau ce spunea le făcea cu mâna mai multor Dezamăgiţi e puţin spus, îşi zise
ascultând cum răpăiau picăturile Hagrid, dar vorbea cu Madame elevi. Domnul Crouch, pe de altă Harry. Două dintre fetele care nu
la fereastră şi privindu-l pe Maxime cu aceeaşi expresie parte, părea complet blazat, fuseseră alese izbucniseră în
Hagrid cum îşi cârpea şosetele şi aeriană, pierdută, pe care Harry aproape plictisit. plâns, cu capetele pe braţe.
se certa cu Hermione pe tema nu o mai văzuse pe chipul lui - Ei bine, Pocalul este aproape Când dispăru şi Fleur Delacour în
spiriduşilor de casă, pentru că Hagrid decât o singură dată, gata să decidă, zise Dumbledore. camera alăturată, se lăsă iar
refuzase categoric să se alăture atunci când îl privise pe Norbert, Cred că mai are nevoie de încă tăcerea, dar de data asta
societăţii S.P.A.S., înfiinţată de puiul de dragon. un minut. Când li se strigă încordarea ajunsese la
Hermione. - Se duce la castel cu ea! zise numele, îi rog pe campioni să maximum. Urma campionul
- Aş face ceva incorect, Hermione indignată. N-a zis să-l vină la capătul sălii, să treacă pe pentru Hogwarts...
Hermione, zise el grav, băgând aşteptăm, că merge cu noi? lângă masa profesorilor şi să Şi Pocalul de Foc se făcu roşu
un fir gros de lână galbenă într- Fără să arunce măcar o privire intre în camera alăturată - arătă pentru a treia oară. Scânteile se
un ac enorm. Spiriduşii de casă către colibă, Hagrid mergea către o uşă din spatele mesei înteţiră din nou şi limba de foc
trebuie să aibă grijă de oameni, alături de Madame Maxime, profesorilor - unde vor primi ţâşni sus de tot în aer, iar din
asta le place, doar ştii, nu? I-ai urcând pajiştea care ducea la primele instrucţiuni. vârful ei Dumbledore luă a treia
face foarte nefericiţi dacă nu i-ai castel, iar elevii de la Îşi scoase bagheta şi o vântură bucată de pergament.
mai lăsa să lucreze şi i-ai insulta Beauxbatons veneau în urma lor, larg înaintea sa. Imediat, toate - Campionul pentru Hogwarts, spuse
dacă i-ai plăti! alergând ca să ţină pasul cu lumânările, în afară de cele el, este Cedric Diggory!
- Dar Harry l-a eliberat pe Dobby mersul lor. aflate în dovlecii scobiţi, se - Nu! zise Ron tare, dar nu îl auzi
şi el era încântat! exclamă - O place! zise Ron, nevenindu-i stinseră, cufundându-i pe toţi nimeni, în afară de Harry, dat
Hermione. Şi am auzit că acum să creadă. Păi, dacă or să aibă într-o stare de semiobscuritate. fiind că hărmălaia de la masa
42
învecinată era mult prea mare. mesele Cercetaşilor şi ale Astro- - Glumă? repetă Bagman uimit. ochii negri scânteindu-i de
Fiecare Astropuf se ridicase de pufilor. Drumul parcă nu se mai Nu, nu, deloc! Numele lui Harry răutate. Nu da vina pe
pe scaun, sărea şi ţopăia, pe termina, masa din capăt părea tocmai a ieşit din Pocalul de Foc! Dumbledore pentru hotărârea lui
când Cedric trecu de ei, zâmbind să se depărteze, în loc să se Sprâncenele groase ale lui Krum Potter de a sfida toate regulile.
larg, şi se îndreptă către camera apropie, şi simţea sute şi sute de se încruntară uşor. Cedric Ne-a creat numai probleme de
din spatele mesei profesorilor. ochi aţintiţi asupra lui, de parcă rămăsese la fel de uimit, când a venit aici...
Într-adevăr, aplauzele pentru flecare pereche de ochi ar fi fost nevenindu-i a crede. - Mulţumesc, Severus, zise
Cedric durară atât de mult, încât nişte reflectoare. Fleur se încruntă şi ea. Dumbledore dur, iar Plesneală
Dumbledore trebui să aştepte Zumzetul creştea în intensitate - Darrr este evident că s-a tăcu, deşi ochii încă îi sticleau cu
puţin pentru a se face auzit iar. tot mai mult. I se păru că trecuse prrrodus o grrreşeală, zise ea cu răutate, în spatele perdelei de
- Excelent! strigă el fericit, când o oră până ajunse în faţa lui dispreţ, adresându-i-se lui păr negru şi slinos.
ultima explozie de urale se Dumbledore, simţind acum Bagman. El nu poate concura. Profesorul Dumbledore se uita
stinse. Ei bine, acum avem trei privirile tuturor profesorilor Este prrrea mic! acum la Harry, care îl privi şi el,
campioni. Sunt convins că pot aţintite asupra lui. - Ei bine, este uimitor, e încercând să descifreze expresia
conta pe toţi, inclusiv pe restul - Treci în camera alăturată, adevărat, zise Bagman, frecân- ochilor din spatele ochelarilor cu
elevilor de la Beauxbatons şi Harry, zise Dumbledore. du-şi bărbia şi zâmbindu-i lui lentile în formă de semilună.
Durmstrang, să-i sprijine pe Nu zâmbea. Harry. Dar, după cum ştiţi, - Tu ţi-ai pus numele în Pocalul
campioni cât de mult pot. Fiind Harry trecu pe lângă masa restricţia de vârstă a fost impusă de Foc, Harry? întrebă
alături de campionii voştri, veţi profesorilor. Hagrid stătea chiar abia anul acesta, ca măsură de Dumbledore calm.
contribui în mod real la... în capătul ei. Nu îi făcu semn cu protecţie. Şi având în vedere că - Nu, răspunse Harry.
Dar Dumbledore se opri subit şi ochiul sau cu mâna şi nici nu îl i-a ieşit numele din Pocal... Adică, Era perfect conştient că toată
toţi observară ce anume îl salută ca de obicei. Părea nu cred că mai poate da înapoi în lumea îl privea insistent. Din
întrerupsese. complet uluit şi, la fel ca toţi această fază... Aşa scrie în umbră, Plesneală scoase un
Pocalul de Foc se făcuse iar roşu ceilalţi, se uită mirat la Harry regulament, este obligat să... „Hm” neîncrezător.
şi începură să zboare scântei din când trecu pe lângă el. Harry Harry va trebui să se străduias... - Ai rugat un elev mai mare să ţi-l
el. O flacără înaltă ţâşni subit în intră pe uşă şi se trezi într-o Uşa din spatele lor se deschise pună în Pocalul de Foc în locul
aer şi azvârli o altă bucată de cameră mică, plină de tablouri cu iar şi un grup mare intră în tău? mai întrebă profesorul
pergament. vrăjitori şi vrăjitoare. În şemineu cameră: profesorul Dumbledore, Dumbledore, ignorându-l pe
În mod automat, Dumbledore ardea un foc vesel. urmat îndeaproape de domnul Plesneală.
întinse mâna şi luă pergamentul. Chipurile din portrete se Crouch, profesorul Karkaroff, - Nu! strigă Harry.
Se uită înmărmurit la numele de întoarseră să îl privească, de Madame Maxime, profesoara - Ah, darrr desigurrr că minte!
pe pergament. Urmă o pauză cum intră în încăpere. Văzu o McGonagall şi profesorul strigă Madame Maxime.
lungă, în care Dumbledore privi vrăjitoare uscăţivă, sărind din Plesneală. Harry auzi murmurul Plesneală aprobă din cap.
uluit hârtiuţa din mâinile sale şi rama tabloului ei în cel alăturat, sutelor de elevi de partea - Nu avea cum să treacă de Linia
toată lumea din sală se uită la el. în care era un vrăjitor cu o cealaltă a peretelui, înainte ca de Vârstă, zise profesoara
Pe urmă Dumbledore îşi drese mustaţă de morsă. Vrăjitoarea profesoara McGonagall să McGonagall tăios. Sunt sigură că
glasul şi citi cu voce tare: sfrijită începu să-i şoptească închidă uşa. suntem cu toţii de acord că...
- Harry Potter! ceva la ureche. - Madame Maxime! zise Fleur de - Dumbly-dorrr trrrebuie să fi
Viktor Krum, Cedric Diggory şi îndată, ducându-se spre grrreşit ceva când a pus Linia de
Fleur Delacour erau strânşi în directoarea ei. Ei zic că şi acest... Vârrrstă, zise Madame Maxime,
— CAPITOLUL XVII— jurul focului. Păreau straniu de băieţel va concurrra cu noi! ridicând din umeri.
impresionanţi, proiectaţi de Undeva în subconştientul lui - Este posibil, desigur, zise
CEI PATRU CAMPIONI flăcările jucăuşe. Krum, gârbovit zbuciumat, Harry simţi un fior de Dumbledore politicos.
şi gânditor, se sprijinea de furie. Băieţel? - Dumbledore, ştii foarte bine că
Harry rămase înlemnit, conştient şemineu, puţin mai departe de Madame Maxime stătea cât se nu ai făcut nici o greşeală! zise
că toate capetele din Marea Sală ceilalţi doi. Cedric stătea cu poate de dreaptă, înălţimea ei profesoara McGonagall supărată.
erau întoarse spre el. Era mâinile la spate, uitându-se la impresionantă ieşind în evidenţă Zău, ce prostie! Harry nu ar fi
înmărmurit. Amorţise. Rămăsese foc. Fleur Delacour îl privi pe şi mai mult. Capul ei cu trăsături putut trece linia şi, după cum ştie
fără grai. Cu siguranţă că visa... Harry şi îşi dădu pe spate pletele frumoase atingea candelabrul cu şi profesorul Dumbledore, nici nu
Sau nu auzise bine! lungi, de un blond argintiu. lumânări, iar pieptul ei gigantic a convins un alt elev să o facă în
Nimeni nu aplaudă. Un zumzet - Ce este? întrebă ea. Vorrr să ne se bomba şi mai mult în rochia de locul lui... Sunt sigură că şi voi
ca de albine furioase începu să întoarrrcem în Marrrea Sală? satin negru. sunteţi de acord!
se ridice în sală. Unii elevi se Credea că Harry venise să îi - Ce înseamnă asta, Dumbly- Şi îi aruncă o privire cruntă
ridicară ca să îl vadă mai bine pe anunţe ceva. Harry nu ştia cum dorrr? zise ea pe un ton imperios. profesorului Plesneală.
Harry, în timp ce el rămase să le explice ce se întâmplase. - Şi mie mi-ar plăcea să ştiu, - Domnule Crouch... Domnule
neclintit pe scaun. Pur şi simplu rămase acolo, Dumbledore, interveni şi pro- Bagman, zise Karkaroff, cu
La masa profesorilor, profesoara privindu-i pe cei trei campioni. fesorul Karkaroff, zâmbind tăios, aceeaşi voce mieroasă, sunteţi...
McGonagall se ridicase şi trecuse Abia atunci îşi dădu seama cât cu ochii săi albaştri şi reci ca hm... juriul nostru obiectiv. Cu
pe lângă Ludo Bagman şi de înalţi erau toţi trei. gheaţa. Doi campioni pentru siguranţă sunteţi de părere că
profesorul Karkaroff pentru a-i Se auziră paşi în spatele său şi Hogwarts? Nu-mi amintesc să-mi ceva este în neregulă aici, nu-i
şopti ceva profesorului Ludo Bagman intră în cameră. Îl fi spus cineva că şcoala gazdă aşa?
Dumbledore, care îşi apropie luă pe Harry de braţ şi îl conduse are dreptul la doi campioni... Sau Bagman îşi şterse faţa rotundă şi
urechea de ea, încruntându-se spre ceilalţi trei. poate că nu am citit cu atenţie copilăroasă cu batista şi îl privi
uşor. - Extraordinar! zise el, regulamentul? pe domnul Crouch, care stătea în
Harry se întoarse către Ron şi strângându-l pe Harry de braţ. Râse scurt şi răutăcios. afara cercului din faţa
Hermione. In spatele lor, îi văzu Absolut extraordinar! Domnilor... - C’est impossible! zise Madame şemineului, cu chipul ascuns în
pe toţi cei de la lunga masă a Domnişoară, li se adresă el celor Maxime, a cărei mână enormă, umbră. Era cât se poate de
Cercetaşilor privindu-l cu gurile trei, apropiindu-se de şemineu. împodobită cu numeroasele ciudat, semiobscuritatea
căscate. Daţi-mi voie să vi-l prezint - deşi opale superbe, stătea pe umărul făcându-l să pară mult mai
- Nu m-am înscris eu, zise Harry pare incredibil - pe al patrulea lui Fleur. ‘Ogwarrrts nu poate bătrân. Semăna cu un craniu.
pierdut. Doar ştiţi că n-am făcut- campion participant la turnir! avea doi campioni, este foarte Când vorbi însă, o făcu pe tonul
o... Viktor Krum îşi îndreptă spatele. nedrrrept. său obişnuit:
Amândoi îi răspunseră cu priviri Faţa lui posomorâtă se întunecă, - Avea impresia că Linia de - Trebuie să urmăm regulile, iar
lipsite de orice expresie. La masa în timp ce îl cerceta pe Harry din Vârstă ar fi trebuit să-i oprească acestea spun că cei ai căror
din capăt, profesorul Dumbledore cap până în picioare. Cedric pe concurenţii mai tineri, nume ies din Pocalul de Foc
se ridicase de pe scaun, dând din părea dezorientat. Se uită la Dumbledore, zise Karkaroff cu trebuie să participe la turnir! Dar
cap către profesoara McGonagall. Bagman, apoi la Harry şi iar la acelaşi zâmbet tăios, dar ochii îi Barty ştie regulile cuvânt cu
- Harry Potter! strigă el iar. Bagman, parcă îndoindu-se că erau mai reci ca niciodată. În caz cuvânt, zise Bagman, zâmbind şi
Harry! Vino, te rog ! înţelesese cum trebuia ce contrar, am fi făcut şi noi, întorcându-se spre Karkaroff şi
- Du-te, îi şopti Hermione, spusese Bagman. Fleur Delacour negreşit, o selecţie mai riguroasă spre Madame Maxime, de parcă
împingându-l uşor pe Harry. însă îşi flutură părul şi spuse de concurenţi de la propriile acum fusese rezolvată problema.
Harry se ridică, călcă pe poalele zâmbind: noastre şcoli. - Insist să se mai înscrie o dată şi
robei lui şi se împiedică. - O, ce glumă bună, domnule - Este numai vina lui Potter, restul elevilor mei, zise Karkaroff.
Se redresă şi porni printre Bagman! Karkaroff, zise Plesneală încet, cu Renunţase la tonul mieros şi
43
zâmbetul îi dispăruse cu totul. dimineaţa fără rost, dacă nu a Domnul Crouch păru să se Harry se uită la Cedric, care
Faţa îi căpătase o expresie cât se descoperit şase atentate la viaţa trezească dintr-un vis profund. aprobă din cap, şi plecară
poate de urâtă. sa până la prânz, zise Karkaroff - Da, zise el, instrucţiunile... Da... împreună.
- Mai instalaţi o dată Pocalul de tare. Se pare că acum îşi învaţă Prima probă... Marea Sală era acum părăsită.
Foc şi mai introducem nume în şi elevii să se teamă de atentate Înaintă în lumina focului. Lui Lumânările arseseră aproape
el, până când fiecare şcoală va la viaţa lor! O calitate foarte Harry i se păru că domnul Crouch până la capăt, dând zâmbetelor
avea doi campioni. Aşa este ciudată pentru un profesor de suferea de ceva. Avea cearcăne dovlecilor un aer sinistru,
corect, Dumbledore! „Apărare contra Magiei Negre”... negre sub ochi, iar pielea lui tremurător.
- Dar, Karkaroff, nu se poate aşa Dar sunt convins, Dumbledore, sfrijită era albă ca varul, nu ca - Deci, zise Cedric, zâmbind uşor,
ceva, zise Bagman. Pocalul de că ai avut tu motivele tale... atunci când îl văzuse la Cupa concurăm unul împotriva
Foc tocmai s-a stins şi nu se va - Deci, sunt aiureli de-ale mele, Mondială de Vâjthaţ. celuilalt!
mai aprinde decât cu ocazia da? răcni Moody. Îmi imaginez - Prima probă a fost concepută - Presupun că da, zise Harry.
următorului turnir... tot felul de lucruri, da? Cel care a pentru a vă testa curajul, le Nu se putea concentra, nu ştia ce
- În care Durmstrang nu va mai pus numele băiatului în Pocal a spuse el lui Harry, Cedric, Fleur şi să spună. Interiorul capului său
concura, vă asigur eu! explodă fost un vrăjitor sau o vrăjitoare Krum, aşa că nu o să vă spun în parcă ar fi fost inundat de haos,
Karkaroff. După toate întâlnirile, dibace... ce constă. Curajul în faţa ca şi cum cineva îi răscolise
negocierile şi compromisurile - Ah, avem şi dovezi? întrebă necunoscutului este o calitate creierul.
noastre, nu m-am aşteptat să se Madame Maxime, ridicându-şi importantă pentru un vrăjitor... - Spune-mi... totuşi, începu
întâmple aşa ceva! Sunt aproape mâinile enorme spre tavan. Foarte importantă... Cedric, când ajunseră în holul de
hotărât să plec chiar în acest - Este dibace fiindcă a reuşit să - Prima probă va avea loc pe la intrare, luminat acum de torţe
moment! inducă în eroare un obiect magic douăzeci şi patru noiembrie, în în absenţa Pocalului de Foc, cum
- Ameninţări deşarte, Karkaroff, foarte puternic! zise Moody. faţa celorlalţi elevi şi a juriului! ai reuşit să te înscrii?
se auzi o voce aspră de lângă Trebuie să fi avut nevoie de o - Campionilor nu li se permite să - Nu m-am înscris, zise Harry,
uşă. Nu-ţi poţi lăsa campionul Vrajă de Confundus extraordinar ceară sau să accepte nici un fel uitându-se în sus la el. Nu eu m-am
acum. Trebuie să concureze! de puternică pentru a face de ajutor din partea profesorilor înscris, crede-mă!
Trebuie să concureze cu toţii. Un Pocalul să greşească şi să aleagă lor pentru a duce la bun sfârşit - Ah... bine, zise Cedric, dar Harry
contract magic, după cum a spus doi campioni pentru o şcoală! probele din cadrul turnirului. îşi dădu seama că nu îl credea.
Dumbledore. Convenabil, nu? Presupun că Potter a fost înscris Campionii vor da prima probă Atunci... pe curând!
Moody tocmai intrase în cameră. la o a patra şcoală, ca să fie înarmaţi doar cu baghetele. Vor În loc să urce scara de marmură,
Şchiopătă către foc, fiecare pas singurul concurent... primi informaţii despre a doua Cedric intră pe o uşă din dreapta.
fiindu-i însoţit de câte un bocănit - Se pare că te-ai gândit mult la probă când va lua sfârşit prima. Harry rămase ascultându-l cum
puternic. asta, Moody, zise Karkaroff cu Datorită exigenţelor turnirului, cobora treptele de piatră, după
- Convenabil? repetă Karkaroff. răceală, şi este o teorie foarte foarte epuizante şi care cer mult care începu să urce încet treptele
Mă tem că nu te înţeleg, Moody. ingenioasă, fără îndoială, deşi, pe timp, campionii vor fi scutiţi de de marmură.
Harry îşi dădu seama că încerca de altă parte, am auzit că ţi-a examenele de la sfârşitul anului. Avea să-l creadă şi altcineva, în
să fie batjocoritor, de parcă ce intrat în cap că unul dintre Domnul Crouch se întoarse pentru a afară de Ron şi de Hermione, sau
spunea Moody abia dacă merita cadourile de ziua ta conţinea un se uita la Dumbledore. or să creadă cu toţii că se
să fie luat în serios, însă mâinile ou de vasilisc, foarte bine - Cred că asta este tot, nu-i aşa, înscrisese el însuşi la turnir? Şi
îl dădură de gol: îşi încleştase camuflat, şi l-ai făcut bucăţele Albus? totuşi, cum putea să creadă
pumnii! înainte de a-ţi da seama că de - Cred că da, zise Dumbledore, cineva un asemenea lucru, când
- Zău? Nu înţelegi? făcu Moody fapt era un ceas obişnuit. Aşa că, care îl privea oarecum îngrijorat concura cu nişte vrăjitori care
încet. Dar este foarte simplu, înţelege-ne şi tu de ce nu te pe domnul Crouch. Eşti sigur că aveau trei ani în plus faţă de el
Karkaroff. Cineva a pus numele putem lua în serios... nu vrei să rămâi la Hogwarts în de educaţie în ale magiei, când
lui Potter în Pocal, ştiind că va - Există unii oameni care noaptea asta, Barty? avea de înfruntat nişte probe
trebui să concureze dacă va fi manipulează ocaziile nevinovate - Nu, Dumbledore, trebuie să mă care nu numai că păreau foarte
ales! în avantajul lor, răspunse Moody întorc la Minister, zise domnul periculoase, dar aveau să fie
- Evident, cineva a vrrrut ca pe un ton din ce în ce mai Crouch. Momentan este o îndeplinite în faţa a sute de oa-
‘Ogwarrrts să aibă şanse duble! ameninţător. Este de datoria perioadă foarte aglomerată şi meni? Da, se gândise şi el la
zise Madame Maxime. mea să mă gândesc cum ar dificilă... L-am lăsat pe tânărul asta... Visase la asta... sigur...
- Sunt complet de acord, Madame acţiona maeştrii Magiei Negre, Weatherby în locul meu... este însă nu se gândise niciodată cu
Maxime, zise Karkaroff, făcând o Karkaroff... După cum îţi foarte plin de zel... Puţin cam adevărat să se înscrie...
plecăciune în faţa ei. Îmi voi aminteşti prea bine... prea mult, dacă stau să mă Dar altcineva se gândise...
depune plângerile la Ministerul - Alastor! îl avertiză Dumbledore. gândesc bine... altcineva dorise ca el să con-
Magiei şi la Confederaţia Pentru o clipă, Harry se întrebă - Măcar vino şi bea ceva cu noi! cureze în turnir şi avusese grijă
Internaţională a Vrăjitorilor... cu cine vorbea, dar apoi realiză zise Dumbledore. să nu rateze înscrierea. De ce?
- Dacă cineva are motive să se că „Ochi-Nebun” nu putea să fie - Haide, Barty, eu rămân! zise Ca să-i facă o favoare? Nu prea îi
plângă, acela este Potter, prenumele adevărat al lui Moody. Bagman vesel. Tot ce se venea să creadă...
mormăi Moody, dar... ciudat Moody tăcu, deşi încă îl privea pe întâmplă acum la Hogwarts, mă Ca să îl facă de râs? Ei bine,
lucru... pe el nu îl aud scoţând Karkaroff încântat. Chipul lui înţelegi, este mult mai palpitant existau toate şansele să i se
nici un cuvânt... Karkaroff parcă luase foc. ca la birou! îndeplinească dorinţa acelui
- De ce s-arrr plânge? izbucni - Cum s-a ajuns la această - Nu cred, Ludo, zise Crouch, necunoscut...
Fleur Delacour, bătând cu situaţie, nu se ştie, zise afişând iar nerăbdarea sa Sau ca să îl omoare? Oare Moody
piciorul în podea. Arrre şansa să Dumbledore, vorbind către toţi obişnuită. era paranoic, ca de obicei? Dacă
concurrreze, nu? Cu toţii cei din cameră, dar cred că nu - Profesore Karkaroff, Madame îi jucase cineva doar o festă
sperrrăm la asta de săptămâni avem de ales şi trebuie să Maxime, un păhărel înainte de nevinovată, punându-i numele în
întrregi! Onoarrrea de a ne acceptăm... Şi Cedric, şi Harry au culcare? întrebă Dumbledore. pocal? Oare exista cineva care să
rrreprrrezenta şcolile! O mie de fost aleşi să concureze în turnir. Dar Madame Maxime îşi pusese vrea să îl vadă mort?
galeoni ca prrremiu... O ocazie Deci, exact asta vor face! deja braţul în jurul umerilor lui Harry răspunse instantaneu la
pentrrru care mulţi şi-arrr da - Ah, dar Dumbly-dorrr... Fleur şi o conducea încet afară întrebarea asta. Da, exista
viaţa! - Draga mea doamnă Maxime, din cameră. Harry le auzi pe cineva care vroia să-l vadă mort
- Poate că cineva speră că Potter dacă aveţi o alternativă, aş fi amândouă vorbind foarte repede încă de când avea un an... Cap-
chiar îşi va da viaţa în această încântat să o aud. în franceză, când intrară în de-Mort, Lordul Întunericului. Dar
întrecere, zise Moody, aproape Dumbledore aşteptă, dar Marea Sală. Karkaroff îi făcu cum ar fi putut să facă acesta ca
renunţând complet la mormăit. Madame Maxime nu vorbi, ci semn lui Krum şi ieşiră şi ei, însă numele lui Harry să ajungă în
Se lăsă tăcere o mormântală doar îl privi supărată. Şi nu era în tăcere. Pocalul de Foc? Doar se
după aceste cuvinte. singura. Plesneală părea furios - Harry, Cedric, vă sugerez să vă presupunea că era departe, într-
Ludo Bagman, care părea într- de-a binelea. Karkaroff era negru duceţi la culcare, zise o ţară necunoscută, ascunzându-
adevăr foarte neliniştit, se clătină de supărare. Bagman însă părea Dumbledore, zâmbindu-le se, singur, fără prieteni,
la dreapta şi la stânga pe de-a dreptul încântat. amândurora. Sunt sigur că Cer- vulnerabil şi lipsit de puteri...
picioare şi zise: - Atunci, să-i dăm drumul! zise el, cetaşii şi Astropufii vă aşteaptă Şi totuşi, în visul pe care îl
- Moody, bătrâne... Ce-ţi poate frecându-şi palmele şi zâmbind ca să vă sărbătorească şi ar fi avusese, chiar înainte să se tre-
trece prin minte... către toţi. Trebuie să le dăm păcat să îi privaţi de acest motiv zească şi să îl doară cicatricea,
- Ştim cu toţii că profesorul campionilor noştri instrucţiunile, excelent de a face tam-tam şi de Cap-de-Mort nu era singur...
Moody consideră că a trecut nu? Barty, vrei să faci onorurile? distracţie! Vorbea cu Şobo, plănuind
44
moartea lui Harry... - Sunt obosit! strigă el într-un ştii.
Harry avu un şoc când se trezi că târziu, după aproape o jumătate - Dar te prefaci foarte bine! se răsti
ajunsese deja în faţa doamnei de oră. Nu, zău aşa, George, mă Harry la el.
grase din tablou. Nu ştia cum duc să mă culc... - Zău? făcu Ron şi acum nu mai
ajunsese acolo... Mai mult, fu Cel mai mult vroia să-i găsească zâmbea deloc, nici forţat, nici
surprins să vadă că nu era pe Ron şi pe Hermione, adică condescendent. Probabil că vrei
singură în tablou. Vrăjitoarea nişte oameni întregi la cap, dar să te culci, Harry, presupun că
uscată care sărise în tabloul nici unul dintre ei nu era în mâine trebuie să fii la vreo
vecinului ei, când Harry se camera de zi. Insistând că şedinţă foto sau la ceva de genul
alăturase campionilor la parter, trebuia să doarmă şi aproape ăsta...
stătea acum lângă doamna grasă strivindu-i pe micuţii fraţi Îşi trase draperiile de la patul
şi îl privea cu un aer superior. Creevey când încercară să-l său, lăsându-l pe Harry să stea
Probabil că sărise din tablou în oprească la capătul scărilor, acolo, lângă uşă, cu ochii la
tablou pe toată casa scărilor, Harry reuşi să scape de toţi şi draperiile de catifea roşu-închis,
numai ca să ajungă înaintea lui. urcă până la dormitorul său cât care se ascundeau pe unul dintre
Şi ea, şi doamna grasă se uitau la putu de repede. puţinii oameni de care fusese
el cu mare interes. Spre bucuria lui, îl găsi pe Ron sigur că îl va crede.
- Ca să vezi, zise doamna grasă, întins în patul lui în dormitorul
Violeta tocmai mi-a povestit gol, de altfel, îmbrăcat complet.
totul. Deci, cine tocmai a fost Ridică privirea când Harry trânti
ales drept campion al şcolii? uşa după el.
- Aiureli! zise Harry monoton. - Unde ai fost? îl întrebă Harry.
- Ba aşa e! zise vrăjitoarea palidă - A, bună, răspunse Ron fără
şi uscăţivă, indignată la culme. chef.
- Nu, nu, Vi, asta e parola, zise Zâmbea, dar nu ca de obicei.
doamna grasă, liniştind-o, şi îi Harry îşi dădu seama dintr-o dată
dădu drumul lui Harry în camera că încă mai purta steagul roşu al
de zi a Cercetaşilor. Cercetaşilor pe care i-l legase
Zgomotul exploziv care răzbătu Lee în jurul umerilor. Încercă să
din cameră când se deschise şi-l dea jos, dar era legat foarte
portretul aproape că îl strâns. Ron rămase pe pat fără
dezechilibră pe Harry. Se trezi să se mişte, privindu-l pe Harry
apoi tras în camera de zi de vreo cum se lupta să dea jos steagul.
douăzeci şi patru de mâini şi se - Ei bine, zise Ron, când Harry îşi
trezi în faţa întregii Case a scoase în sfârşit steagul şi îl
Cercetaşilor, care strigau, aruncă într-un colţ. Felicitări...
aplaudau şi fluierau înnebuniţi. - Cum adică, felicitări? zise Harry,
- Ar fi trebuit să ne spui şi nouă uitându-se la Ron. Zâmbetul lui
că te-ai înscris! zbieră Fred, care Ron anunţa ceva rău, fără nici o
părea puţin supărat, dar şi îndoială.
impresionat la culme. Era mai mult o grimasă.
- Extraordinar! Cum ai reuşit să - Bravo, nu a mai trecut nimeni
scapi de barbă? strigă şi George. altcineva de Linia de Vârstă, zise
- Nu am făcut nimic, zise Harry. Ron. Nici măcar Fred şi George.
Nu ştiu cum am... Ce ai folosit, Pelerina Fermecată?
Însă Angelina tăbărî imediat pe - Pelerina nu m-ar fi trecut peste
el. linia aia, oricât de fermecată ar fi
- Ah, dacă nu a fost să fiu eu, fost, zise Harry încet.
măcar e cineva de la Cercetaşi... - A, da, zise Ron. M-am gândit că
- O să poţi să-ţi iei revanşa faţă mi-ai fi spus dacă ai fi folosit
de Diggory pentru ultimul meci Pelerina... Pentru că ne-ar fi
de vâjthaţ, Harry! zise Katie Bell, acoperit pe amândoi, nu? Dar ai
o altă înaintaşă a Cercetaşilor. găsit o altă metodă, nu?
- Avem mâncare, Harry, vino şi ia - Ascultă-mă, exclamă Harry, nu
şi tu! mi-am pus eu numele în Pocal.
- Nu mi-e foame, sunt sătul de la Trebuie să o fi făcut altcineva!
serbare... Ron ridică sprâncenele.
Dar nimeni nu vru să audă că nu - Şi de ce ar fi făcut asta?
îi era foame. Nimeni nu vroia să - Nu ştiu, zise Harry.
creadă că nu se înscrisese în I se păru prea melodramatic să
turnir. Nimeni nu observă că nici spună „ca să mă omoare”.
măcar nu avea chef să Sprâncenele lui Ron se ridicară
sărbătorească... Lee Jordan atât de tare, încât erau în pericol
scoase la lumină un steag cu de a se pierde prin păr.
emblema Cercetaşilor şi insistă - E în ordine, dar cred că mie poţi
să îl lege în jurul lui Harry ca pe o să-mi spui adevărul, zise el. Dacă
pelerină. Harry nu putu să scape. nu vrei să ştie alţii, OK, dar nu
Ori de câte ori încerca să se ştiu de ce te oboseşti să mă
refugieze pe scara către minţi, doar nu ţi-a făcut nimeni
dormitoarele băieţilor, mulţimea nimic, nu? Prietena doamnei
din jurul lui îl înconjura, forţându- grase din tablou, Violeta aia, ne-
l să mai bea o Berezero, a povestit deja totul. Dumbledore
punându-i în mâini cartofi prăjiţi te lasă să concurezi. O mie de
şi alune... Toată lumea vroia să galeoni premiul, nu? Şi nici nu
ştie cum reuşise, cum izbutise să trebuie să dai examenele de la
treacă de Linia de Vârstă a lui sfârşitul de an!
Dumbledore şi cum îşi pusese - Nu mi-am pus eu numele în
numele în Pocal... Pocalul ăla! zise Harry, începând
- Nu am făcut nimic, repetă el, nu să se enerveze.
ştiu cum s-a întâmplat... - Da, OK, zise Ron pe acelaşi ton
Dar, având în vedere cât de sceptic, la fel ca al lui Cedric. Dar
atenţi erau cu toţii, ar fi putut ai zis azi-dimineaţă că te-ai fi
foarte bine nici să nu se înscris noaptea şi nu te-ar fi
obosească să răspundă. văzut nimeni... Nu sunt prost, să
45
Hermione disperată. E gelos! enorm, care trase pâinea sub Harry se înscrisese el însuşi în
— CAPITOLUL XVIII — - Gelos? zise Harry, nevenindu-i apă. Se întoarseră la castel. turnir. Însă, spre deosebire de
să creadă. Gelos pe ce? I-ar - Ce bufniţă să folosesc? o Cercetaşi, restul elevilor nu
EVALUAREA BAGHETELOR plăcea să se facă de râs în faţa întrebă Harry, în timp ce urcau păreau deloc entuziasmaţi.
întregii şcoli, cum o să mă fac scările. Mi-a spus să nu o mai iau Astropufii, care de obicei se
Când se trezi duminică eu? pe Hedwig. înţelegeau foarte bine cu
dimineaţa, lui Harry îi trebuiră - Păi, vezi tu, îi explică Hermione - Întreabă-l pe Ron dacă poţi să-l Cercetaşii, deveniseră extrem de
câteva minute bune ca să îşi răbdătoare, tu eşti cel care foloseşti pe... distanţi. Iar ora de „Ierbologie” fu
amintească de ce era atât de primeşte mereu toată atenţia. - Nu îi cer nimic lui Ron! zise Harry o dovadă clară în acest sens. Era
nefericit şi îngrijorat. Apoi Ştiu că nu e vina ta, adăugă ea scurt. evident că Astropufii aveau
amintirea nopţii trecute se pogorî repede, văzând că Harry vroia să - Bine, atunci împrumută una impresia că Harry îi furase gloria
asupra lui. Se ridică în capul deschidă gura supărat, ştiu că nu dintre bufniţele şcolii, le poate campionului lor, un sentiment
oaselor şi trase draperiile de la eşti tu cel care o cere... dar... Ei folosi oricine, zise Hermione. amplificat poate şi din cauza fap-
pat, intenţionând să îl abordeze bine, doar ştii că Ron are atâţia Se duseră în Camera Bufniţelor. tului că rareori Astropufii
pe Ron şi să îl oblige să îl creadă, fraţi cu care trebuie să concureze Hermione îi dădu o bucată de avuseseră parte de glorie, iar
dar descoperi că patul lui Ron acasă, iar tu, cel mai bun prieten pergament, o pană şi o sticluţă Diggory era unul dintre puţinii
era gol. Era clar că se dusese să al lui, eşti şi tu celebru... El e de cerneală şi apoi se plimbă în care le-o aduseseră, când îi
ia micul dejun fără să îl mai întotdeauna dat la o parte când jurul puzderiei de stinghii, pe bătuse la vâjthaţ pe Cercetaşi.
aştepte şi pe el. apari tu şi acceptă, fără să se care stăteau bufniţe de tot felul, Ernie Macmillan şi Justin Finch-
Harry se îmbrăcă şi coborî scara plângă, dar cred că asta a fost cât timp Harry se aşeză lângă Fletchley, cu care Harry se
în spirală către camera de zi. picătura care a umplut paharul... perete şi scrise scrisoarea. înţelegea foarte bine în mod
Cum apăru, cei care terminaseră - Minunat, zise Harry amărât. normal, nu îi adresară nici un
de luat micul dejun începură iar Splendid! Transmite-i din partea Dragă Sirius, cuvânt, deşi replantau Bulbii
să-l aplaude frenetic. Ideea de a mea că aş fi încântat să facem Săritori în acelaşi răsad. Chiar
se duce în Marea Sală şi de a da schimb de locuri, oricând ar vrea. Mi-ai spus să te ţin la curent cu râseră cam răutăcios când unul
cu ochii de restul Cercetaşilor nu Spune-i că îi cedez cu plăcere ce se mai întâmplă la Hogwarts, dintre Bulbii Săritori scăpase din
îi surâdea deloc, ştiind că toţi îl toate privirile alea curioase care aşa că... Nu ştiu dacă ai auzit, mâinile lui Harry şi îl lovise direct
tratau ca pe un fel de erou, însă îmi examinează fruntea cu dar anul acesta are loc Turnirul în faţă. Nici Ron nu vorbea cu
avea de ales între a merge acolo insistenţă, oriunde mă duc... vrăjitorilor şi sâmbătă seara am Harry. Hermione stătea între ei,
sau a rămâne pe loc, riscând să - Nu îi spun nimic, zise Hermione fost ales drept... al patrulea făcând tentative forţate şi dispe-
fie încolţit de fraţii Creevey, care scurt. Spune-i tu însuţi, este campion. Nu ştiu cine mi-a pus rate să înnoade o conversaţie
îi făceau semne disperate că singurul mod ca să lămuriţi toată numele în Pocalul de Foc, pentru între ei. Însă, deşi îi făcuse să se
doreau să vină lângă ei. Se duse povestea asta. că nu am fost eu, te asigur. adreseze unul altuia, evitaseră
resemnat către portret, spuse - Nu o să alerg după el, încercând Celălalt campion pentru orice contact vizual. Lui Harry i
parola, ieşi prin el şi se trezi faţă să-l fac să se maturizeze! zise Hogwarts este Cedric Diggory, de se păru că şi profesoara Lăstar
în faţă cu Hermione. Harry atât de tare, încât câteva la Astropufi. era distantă faţă de el... Normal,
- Bună, zise ea, dându-i nişte felii bufniţe din copacii din jur zburară la urma urmelor, doar era şefa
de pâine prăjită, pe care i le alarmate. Poate că n-o să mai Aici făcu o pauză, gândindu-se. Casei Astropufilor.
adusese într-un şerveţel. Ţi-am creadă că mă distrez când o să- Ar fi vrut să îi scrie ceva şi În mod obişnuit, Harry abia ar fi
adus să mănânci ceva... Vrei să mi rup gâtul sau când o să... despre neliniştea pe care o aşteptat să îl vadă pe Hagrid,
ne plimbăm? - Nu e amuzant, zise Hermione încet. resimţise noaptea trecută, dar nu însă „Îngrijirea Creaturilor
- O idee foarte bună, zise Harry, Nu e deloc amuzant. reuşi să transpună în cuvinte Magice” însemna că urma să se
fiindu-i recunoscător. Părea extrem de neliniştită. acest lucru, aşa că îşi înmuie pur întâlnească şi cu Viperinii, pentru
Coborâră, traversară holul de la - Ştii, Harry, continuă Hermione, şi simplu pana în călimară şi prima dată când aveau să fie faţă
intrare în grabă, fără să se uite m-am gândit... Ştii ce ar trebui să termină scrisoarea: în faţă, de când devenise
spre Marea Sală, şi în curând se faci primul lucru, cum te întorci campion.
treziră traversând pajiştea către la castel? Sper că tu şi Buckbeak sunteţi Aşa cum se aşteptase,
lac, unde era ancorată corabia - Da, să-i dau lui Ron un şut în... bine... Reacredinţă stătea în faţa colibei
celor de la Durmstrang, care se - Să-i scrii lui Sirius. Trebuie să îi lui Hagrid cu rânjetul său
reflecta ca o pată neagră pe apa spui ce s-a întâmplat. Te-a rugat Harry caracteristic, întins pe toată faţa.
liniştită. Era o dimineaţă să îl ţii la curent cu tot ce se - Ah, uitaţi-vă, băieţi, el este
răcoroasă şi cei doi continuară să întâmplă la Hogwarts... Este ca şi - Am terminat, strigă el, campionul, le zise el lui Crabbe şi
meargă, ronţăindu-şi feliile de când se aştepta să se întâmple ridicându-se şi scuturându-şi lui Goyle, imediat ce ajunse în
pâine prăjită, în timp ce Harry îi aşa ceva. Ţi-am adus o bucată de roba de paie. apropierea lui Harry. V-aţi luat
povesti Hermionei exact ce se pergament şi o pană... Hedwig zbură repede pe umărul carneţelele cu autografe? Cel
întâmplase după ce se ridicase - Fii serioasă, zise Harry, uitându- lui şi îşi întinse picioruşul. mai bine ar fi să îi cereţi
de la masa Cercetaşilor noaptea se în jur pentru a se asigura că - Nu te pot folosi pe tine, îi spuse semnătura acum, pentru că nu
trecută. Spre bucuria lui, nu îi asculta cineva, dar nu era Harry, uitându-se după bufniţele cred că o să mai aveţi prilejul...
Hermione îi acceptă povestea nimeni în jur. S-a întors în ţară şcolii. Trebuie s-o iau pe una Jumătate dintre campionii
fără să se îndoiască de fel. doar pentru că m-a durut dintre ele... turnirurilor au murit... Cât credeţi
- Păi, fireşte că ştiam că nu te-ai cicatricea. Probabil că, dacă i-aş Hedwig pufni ţâfnos şi îşi luă că o să reziste Potter? Zece
înscris tu singur, zise ea, după ce spune că m-a înscris cineva în zborul atât de brusc, încât minute la prima probă, probabil...
el terminase de povestit despre Turnirul celor trei vrăjitori, ar veni ghearele îl zgâriară pe umăr. Crabbe şi Goyle râseră linguşitor,
scena de lângă Marea Sală. Să fi valvârtej la castel... Rămase cu spatele către Harry, însă Reacredinţă trebui să se
văzut expresia de pe faţa ta când - Ar vrea să-i spui, totuşi, zise tot timpul în care el legă oprească, pentru că Hagrid apăru
ţi-a citit Dumbledore numele! Hermione hotărâtă. Oricum o să scrisoarea de piciorul unei din spatele colibei, cărând mai
Dar întrebarea rămâne: cine ţi-a afle... bufniţe mari de hambar. După ce multe lăzi suprapuse, fiecare
pus numele în Pocal? Pentru că - Cum? zbură bufniţa, Harry o mângâie dintre ele conţinând un Homar cu
Moody are dreptate, Harry... Nu - Harry, asta nu o să poată să pe Hedwig, însă ea cloncăni cap exploziv, foarte mare. Spre
cred că ar fi putut să o facă un rămână un secret, zise Her- ofensată şi zbură mai sus, către groaza clasei, Hagrid le explică
elev... Nu ar fi reuşit niciodată să mione, foarte serioasă. Turnirul o stinghie la care Harry nu putea că motivul pentru care Homarii
păcălească Pocalul sau să treacă ăsta e celebru, m-aş mira să nu ajunge. se omorau între ei era energia
peste linia lui Dumble... scrie în Profetul zilei ceva despre - Întâi, Ron, acum tu, oftă Harry acumulată, iar soluţia ar fi ca
- L-ai văzut pe Ron? o întrerupse tine, cum că vei concura... Eşti supărat. Nu e vina mea! fiecare elev să îi pună o lesă câte
Harry. deja în toate cărţile despre Ştii- * unui Homar şi să îl scoată la o
Hermione ezită. Tu-Cine, doar ştii... Şi Sirius ar Dacă Harry îşi închipuise că totul mică plimbare. Singurul lucru
- Păi... da... Era la micul dejun, prefera să audă de la tine, sunt va fi mai bine o dată ce toată bun la acest plan era că îi
zise ea. sigură. lumea se va fi obişnuit cu ideea abătuse atenţia lui Reacredinţă.
- Încă mai crede că eu m-am - Bine, bine, îi scriu, zise Harry, că şi el va reprezenta şcoala în - Să scoatem chestiile astea la
înscris? aruncându-şi ultima felie de turnir, ziua următoare îi plimbare? repetă el dezgustat,
- Păi... nu, nu cred... nu chiar, pâine prăjită în lac. demonstră cât de mult se uitându-se într-una dintre lăzi. Şi
zise Hermione nesigură. Amândoi se opriră pentru câteva înşelase. Odată întors la ore, nu unde anume ar trebui să fixăm
- Cum adică, nu chiar? clipe şi o priviră plutind, înainte mai putu evita restul şcolii, care, lesa? În jurul spinului, a capătului
- O, Harry, nu e evident? zise de a ieşi la suprafaţă un tentacul exact ca şi Cercetaşii, credea că exploziv sau a ventuzei?
46
- În jurul mijlocului, zise Hagrid, de partea lui, însă nu avea de peste o vineri, cu Hermione o parte mâna Hermionei. Nu era
făcându-le o demonstraţie. Hm... gând să facă nimic ca să îl alături de el, care îi şoptea o privelişte frumoasă. Dinţii ei
poate că ar fi mai bine să puneţi convingă, dacă Ron nu vroia. neîncetat: „Ignoră-i! Ignoră-i, din faţă - deja mai mari decât
mănuşile din piele de dragon, Acum era singur, fiind antipatizat Harry!” Era convins că şi în trebuia - creşteau acum într-un
aşa, ca o precauţie în plus. Harry, din toate părţile. vinerea aceea va fi la fel ca de ritm alarmant. Semăna din ce în
vino şi ajută-mă cu ăsta mare... Îi înţelegea pe Astropufi, chiar obicei. ce mai bine cu un castor, cu cât i
În realitate însă, Hagrid dorea să dacă nu era de acord: ei îşi Când, după prânz, el şi Hermione se lungeau dinţii mai tare.
stea de vorbă cu Harry departe sprijineau propriul campion. Din ajunseră în faţa clasei lui Trecuseră deja de buza ei de jos,
de auzul restului clasei. partea Viperinilor nu se aştepta Plesneală, îi găsiră pe Viperini către bărbie... Îngrozită,
Aşteptă până când ceilalţi decât la insulte răutăcioase. Era aşteptând afară, fiecare dintre ei Hermione îi atinse şi scoase un
plecară cu Homarii lor şi atunci foarte nepopular printre ei şi aşa purtând o insignă mare în piept. ţipăt sfâşietor.
se întoarse către Harry şi spuse fusese mereu, având în vedere Pentru o clipă, Harry crezu că - Ce e cu hărmălaia asta? zise o
cu un ton foarte serios. că îi ajutase pe Cercetaşi să îi erau insigne S.P.A.S., dar apoi voce înceată, ameninţătoare.
- Deci, Harry, o să concurezi... În bată atât de des la vâjthaţ. Dar văzu că aveau acelaşi mesaj, Venise Plesneală.
turnir... Campionul şcolii... sperase că cei de la Ochi-de- scris cu litere roşii, care Viperinii se îngrămădiră să îi
- Unul dintre campioni, îl corectă Şoim ar fi putut să-l sprijine, aşa străluceau în coridorul slab explice. Plesneală îndreptă un
Harry. cum făceau cu Cedric. Se luminat: deget lung şi galben către
Ochii negri ai lui Hagrid păreau înşelase însă. Majoritatea celor Reacredinţă şi spuse:
foarte neliniştiţi pe sub de la Ochi-de-Şoim păreau să Ţineţi cu CEDRIC DIGGORY, - Explică-mi tu!
sprâncenele stufoase. creadă că îşi dorea cu disperare ADEVĂRATUL campion de la - Potter m-a atacat, domnule...
- Nu ştii cine te-a înscris, nu-i să iasă şi mai mult în evidenţă, Hogwarts! - Ne-am atacat unul pe altul în
aşa, Harry? păcălind Pocalul să-i accepte - Îţi plac, Potter? zise Reacredinţă acelaşi timp! strigă Harry.
- Atunci, mă crezi că nu am fost numele. cu glas tare, când se apropie - Şi l-a nimerit pe Goyle... Vedeţi
eu? întrebă Harry, mascându-şi Şi apoi, mai era şi faptul că Harry. Şi mai fac ceva... Uite! şi dumneavoastră...
cu dificultate bucuria enormă pe Cedric părea mult mai campion Îşi apăsă insigna şi mesajul de pe Plesneală îl examină pe Goyle, a
care o simţi la auzul cuvintelor lui decât el. Extraordinar de chipeş, ea dispăru, pentru a fi înlocuit de cărui faţă semăna acum cu
Hagrid. cu nasul drept, păr negru şi ochi un altul, care era verde şi imaginile care ar fi putut ilustra o
- Sigur că da, mormăi Hagrid. albaştri-gri. Era greu de spus luminos: carte cu ciuperci otrăvitoare.
Dacă zici că nu ai fost tu, eu cine era mai admirat, Cedric sau - La spital, Goyle, zise Plesneală
cred... Te crede şi Dumbledore, Viktor Krum. Harry le văzu exact HUO, RUŞINE, POTTER! calm.
te cred şi alţii. pe fetele din anul VI care îşi - Iar Reacredinţă a lovit-o pe
- Chiar aş vrea să ştiu cine a fost, doriseră atât de mult autograful Viperinii râseră în hohote şi îşi Hermione! zise Ron. Uitaţi!
zise Harry cu amărăciune. lui Krum, implorându-l acum pe apăsară insignele cu toţii, până Şi o forţă pe Hermione să-i arate
Amândoi se uitară spre pajişte. Cedric să le dea un autograf pe când mesajul HUO, RUŞINE, dinţii lui Plesneală. Se străduia
Elevii erau împrăştiaţi în toate ghiozdane. POTTER! ajunse să strălucească din răsputeri să-i ascundă cu
părţile şi aveau cu toţii mari Între timp, nu primise nici un peste tot în jurul lui Harry. Simţi mâinile, deşi era greu pentru că îi
probleme. Homarii ajunseseră la răspuns de la Sirius. Hedwig cum i se urcă sângele la cap. trecuseră şi de baza gâtului.
peste şase metri lungime şi erau refuza să se mai apropie de el, - Vai, foarte amuzant, n-am ce zice, îi Pansy Parkinson şi celelalte fete
extrem de puternici. Nu mai erau profesoara Trelawney îi prezicea spuse Hermione sarcastic lui Pansy Viperine chicoteau şi mai tare,
fără carapace şi incolori, ci le moartea, mult mai convinsă Parkinson şi şlehtei de fete de la arătând cu degetul către
crescuse un fel de platoşă decât de obicei, şi avu probleme Viperini, care râdeau mai tare ca Hermione, pe la spatele lui
groasă, gri şi lucioasă. Arătau ca serioase cu Farmecele de toţi ceilalţi, foarte inteligent! Plesneală. Plesneală se uită rece
o combinaţie între nişte scorpioni Chemare, la ora profesorului Ron stătea rezemat de perete, la Hermione şi apoi spuse:
gigantici şi nişte crabi alungiţi, Flitwick, încât primi teme în alături de Dean şi Seamus. Nu - Eu nu văd nici o diferenţă!
însă tot nu aveau capete sau plus... Singurul din clasă, în afară râdea, dar nici nu îi lua apărarea Hermione gemu, iar ochii i se
ochii vizibili. Deveniseră extra- de Neville, desigur... lui Harry. umplură de lacrimi. Se întoarse
ordinar de puternici şi foarte - Nu e chiar atât de greu, Harry, - Vrei una, Granger? zise pe călcâie şi fugi cât putu de
greu de controlat. încercă Hermione să-l consoleze, Reacredinţă, întinzându-i o repede până la capătul
- Par să se distreze, nu? zise Hagrid când părăsiră clasa lui Flitwick - insignă Hermionei. Am o coridorului, dispărând după colţ.
vesel. ea făcuse obiectele să zboare grămadă. Dar vezi să nu-mi Din fericire, şi Harry, şi Ron
Harry presupuse că se referea la prin cameră toată ora, atingi mâna. Tocmai m-am începură să strige amândoi la
Homari, pentru că era evident că atrăgându-le către ea, de parcă spălat, ştii, şi nu vreau să mă Plesneală în acelaşi timp. Din
nu la colegii lui. Din când în când, ar fi fost un magnet ciudat murdărească un Sânge-mâl... fericire, fiindcă vocile lor răsu-
un „Bum” puternic anunţa o pentru bureţii de şters tabla, O parte din mânia pe care o nară atât de tare în coridorul de
nouă explozie a unui capăt de coşurile de gunoi şi Lunascopuri. adunase Harry de zile întregi piatră, încât, în hărmălaia aceea
Homar, făcându-l să ţâşnească la Probabil că nu te-ai concentrat parcă sparse un baraj în pieptul confuză, lui Plesneală îi fu
câţiva metri în faţă şi mai mulţi cum trebuie... lui. Îşi luă bagheta, fără să-şi dea imposibil să audă exact ce ziceau
dintre cei care îi duceau în lesă - Din ce cauză, oare? întrebă seama ce face. Cei din jurul lui se cei doi despre el. Înţelese însă
erau târâţi pe burtă, chinuindu-se Harry sumbru, în timp ce Cedric dădură la o parte, lipindu-se de prea bine... esenţa.
cu disperare să se ridice. Diggory trecea pe lângă ei, pereţi. - Să vedem, zise el pe un ton
- Ah, nu ştiu, Harry, oftă Hagrid înconjurat de un grup mare de - Harry! îl avertiză Hermione. mieros. Iau cincizeci de puncte
deodată, uitându-se la el fete care suspinau de mama- - Hai, Potter, zise Reacredinţă de la Cercetaşi şi le dau ore
îngrijorat. Campionul şcolii... Se focului. încet, scoţând şi el bagheta. suplimentare lui Potter şi lui
pare că numai ţie ţi se întâmplă Fetele se uitară la Harry, de Moody nu mai e aici ca să te Weasley. Acum intraţi, dacă nu
toate alea, nu-i aşa? parcă ar fi fost un Homar cu apere... Fă-o, dacă ai curaj! vreţi ore în plus o săptămână
Harry nu răspunse. Da, într- capete explozive, deosebit de Pentru o fracţiune de secundă se întreagă!
adevăr, se părea că lui i se mare. uitară unul în ochii celuilalt şi pe Harry clocotea de mânie.
întâmplau toate... Cel puţin aşa îi - Cu toate astea... Eh, s-o lăsăm urmă, exact în acelaşi timp, Nedreptatea strigătoare la cer îl
spusese şi Hermione când se baltă, nu? Ne aşteaptă două ore acţionară amândoi. făcea să vrea să-l blesteme pe
plimbaseră pe malul lacului şi, de „Poţiuni” în după-amiaza - Furunculus! strigă Harry. Plesneală şi să-l transforme în o
după părerea ei acesta era asta... - Densaugeo! ţipă Reacredinţă. mie de bucăţi slinoase. Trecu pe
motivul pentru care Ron nu mai Cele două ore de „Poţiuni” fură o Din baghetele lor ţâşniră scântei lângă Plesneală şi se aşeză
vorbea cu el... experienţă îngrozitoare, dar în care se întâlniră în aer şi împreună cu Ron în spatele
Următoarele câteva zile se ultimul timp totul fusese un şir ricoşară. Cele de la bagheta lui clasei, aruncându-şi ghiozdanul
dovediră dintre cele mai groaz- nesfârşit de torturi. Să fii închis Harry îl lovi în faţă pe Goyle, iar pe masă. Şi Ron tremura de
nice petrecute de Harry la într-o clasă timp de o oră şi ale lui Reacredinţă o nimeriră pe furie... Pentru o clipă, totul părea
Hogwarts. Nu se mai simţise aşa jumătate cu Plesneală şi Hermione. Goyle răcni şi îşi duse să fi revenit la normal între ei,
decât în anul II, când aproape Viperinii, toţi părând hotărâţi să îl mâinile la nasul din care ţâşneau dar imediat Ron se mută şi se
toată şcoala îl suspecta că îi ata- pedepsească pe Harry cât mai nişte coşuri enorme şi oribile. aşeză alături de Dean şi Seamus,
case pe unii dintre colegi. Dar sever cu putinţă pentru că Hermione, ţipând speriată, avea lăsându-l pe Harry singur la
atunci Ron fusese de partea lui. îndrăznise să devină unul dintre mâinile la gură. masă. De partea cealaltă a
Se gândea că ar fi putut să campionii şcolii era cel mai - Hermione! strigă Ron şi se duse clasei, Reacredinţă se întoarse cu
suporte comportamentul tuturor neplăcut lucru pe care şi-l putea să vadă ce păţise. Harry se spatele la Plesneală, îşi apăsă
celorlalţi, dacă l-ar fi avut pe Ron imagina Harry. Reuşise să treacă întoarse şi îl văzu pe Ron dând la insigna rânjind, şi mesajul HUO,
47
RUŞINE, POTTER! apăru în toată Harry bătu la uşă şi intră. Era o Bravo! Minunat! zise Rita Skeeter Skeeter. Eşti emoţionat? Speriat?
clasa. clasă destul de mică, în care iar, aşezându-se pe o găleată - Nu m-am gândit... Neliniştit,
Harry stătea şi se uita la majoritatea băncilor fuseseră răsturnată şi împingându-l pe cred, zise Harry, al cărui stomac
Plesneală, imaginându-şi cum i date la o parte, lăsând un spaţiu Harry pe o cutie de carton. se crispă involuntar.
se întâmplau acestuia tot felul de mare în mijloc. Trei dintre ele Închise uşa şi rămaseră în - În trecut au murit mulţi
lucruri... Ah, dacă ar fi ştiut cum fuseseră însă puse cap la cap în întuneric. Deschise geanta din campioni, ştii, nu? zise Rita
să arunce blestemul Cruciatus... faţa tablei şi acoperite cu catifea. piele de crocodil şi scoase câteva Skeeter vioaie. Te-ai gândit la
L-ar fi trântit pe Plesneală pe În spatele băncilor se aflau cinci lumânări pe care le aprinse cu un asta?
spate, ca pe păianjenul acela scaune, iar Ludo Bagman stătea gest de baghetă şi le plasă în aer - Păi... am înţeles că anul acesta
care se zbătea neputincios... pe unul dintre ele, vorbind cu o prin magie, ca să se poată vedea va fi mult mai bine organizat, zise
- Antidoturile! zise Plesneală, vrăjitoare pe care Harry nu o mai unul pe altul. Harry.
privindu-i pe toţi, iar ochii săi văzuse până atunci, îmbrăcată în - N-o să te superi, Harry, dacă Pana umplea pergamentul dintre
negri şi reci îi scânteiară cu haine purpurii. folosesc Pana pentru Citate ei, mişcându-se pe el de parcă ar
răutate. Trebuia să vă fi pregătit Viktor Krum stătea morocănos, Rapide, nu-i aşa? În felul acesta, fi patinat.
cu toţii reţetele până acum! ca de obicei, într-un colţ şi nu pot să vorbesc cu tine în mod - Desigur, tu ai mai fost faţă în
Vreau să le preparaţi cu grijă şi vorbea cu nimeni. Cedric şi Fleur normal... faţă cu moartea şi înainte, nu-i
apoi vom alege pe cineva pe discutau între ei. Fleur părea - Poftim? zise Harry. aşa? îl întrebă Rita Skeeter,
care să testăm unul dintre ele... mult mai fericită decât o văzuse Zâmbetul Ritei Skeeter se lărgi şi privindu-l cu atenţie. Cum crezi
Ochii lui Plesneală se întâlniră cu Harry până atunci. Îşi tot dădea Harry numără fără nici un efort că te-a afectat?
ai lui Harry şi băiatul ştiu imediat capul pe spate pentru ca părul ei trei dinţi de aur. Rita băgă iar - Păi, zise Harry iar.
ce îl aşteptă. Plesneală vroia să îl lung, blond-argintiu, să mâna în geanta ei de crocodil şi - Crezi că traumele din trecutul
otrăvească. Harry îşi imagină strălucească şi mai mult în scoase o pană lungă, verde- tău te-au făcut să-ţi doreşti atât
cum lua ceaunul, ajungând în lumină. Un bărbat burtos, cu un prăzulie, şi un sul de pergament de mult să ieşi în evidenţă? Să
faţa clasei din câteva sărituri şi aparat mare de fotografiat care pe care îl întinse pe o cutie de urmezi calea pe care ţi-a deschis-
vărsându-l în capul slinos al lui fumega uşor, o privea pe Fleur cu Scoate-Pete. Înmuie vârful penei o numele? Crezi că ai fost tentat
Plesneală... coada ochiului. în gură, după care o puse drept să te înscrii în Turnirul celor trei
Ciocănitul de la uşa clasei îi De cum îl zări pe Harry, Bagman pe pergament, unde rămase în vrăjitori pentru că...
schimbă însă gândurile. se ridică repede şi veni la el. echilibru, tremurând uşor. - Nu m-am înscris eu, zise Harry,
Era Colin Creevey, care intră - Ah, uite-l! Campionul numărul - Probă... Mă numesc Rita începând să se enerveze.
încet în clasă, zâmbindu-i lui patru! Vino, Harry, Skeeter, reporter pentru Profetul - Îţi mai ţii minte părinţii? zise
Harry şi ducându-se apoi spre vino... Nu-ţi face griji, nu este zilei. Rita Skeeter, acoperindu-i vocea.
catedra lui Plesneală. decât ceremonia evaluării ba- Harry se uită la pană. Imediat - Nu, zise Harry.
- Da? întrebă Plesneală, tăios. ghetelor, ceilalţi membri ai după ce vorbise Rita Skeeter, - Cum crezi că s-ar simţi ei dacă
- Vă rog, domnule, am venit să-l juriului vor sosi şi ei imediat... pana verde începuse să scrie ar şti că vei concura în Turnirul
duc pe Harry Potter sus... - Evaluarea baghetelor? repetă rapid pe pergament: celor trei vrăjitori? Mândri?
Plesneală se uită de sus în jos la Harry neliniştit. Îngrijoraţi? Supăraţi? De data
Colin, al cărui zâmbet pieri brusc - Trebuie să verificăm dacă vă Atrăgătoarea blondă Rita asta, Harry îşi ieşi cu adevărat
de pe faţa lui entuziasmată. funcţionează bine baghetele, ca Skeeter, de patruzeci şi trei de din pepeni. De unde era să ştie
- Potter mai are o oră de să nu fie probleme, ştii, având în ani, a cărei pană nemiloasă a ce ar fi simţit părinţii lui, dacă ar
„Poţiuni”, zise Plesneală rece. O vedere că ele sunt cele mai distrus atâtea reputaţii... fi fost în viaţă? Îşi dădea seama
să vină sus la sfârşitul orelor. importante accesorii în probele că Rita Skeeter îl privea cu mare
Colin se înroşi. care vă aşteaptă, zise Bagman. - Minunat, zise Rita Skeeter atenţie. Încruntându-se, îi evită
- Domnule... dar, domnule, Expertul e sus, cu Dumbledore. pentru a treia oară, rupse partea privirea şi citi cuvintele pe care
domnul Bagman are nevoie de Şi o să fie şi o mică şedinţă foto. de sus a pergamentului, o tocmai le scrisese pana.
el, zise Colin neliniştit. Toţi Dânsa e Rita Skeeter, adăugă el, mototoli şi o puse în geantă.
campionii trebuie să meargă, arătând către vrăjitoarea în robă Se aplecă apoi spre Harry şi zise: Lacrimile au umplut imediat ochii
cred că vor să le facă poze... purpurie, o să scrie un mic articol - Aşadar, Harry, ce te-a făcut să aceia verzi şi strălucitori, când
Harry ar fi dat orice ca să-l despre turnir pentru Profetul te înscrii în Turnirul celor trei discuţia noastră ajuns la părinţii
oprească pe Colin să pronunţe zilei... vrăjitori? pe care abia dacă şi-i mai
ultimele cuvinte. Îi aruncă o - Poate nu chiar atât de mic, Ludo, - Păi, începu Harry, însă fu aminteşte.
privire lui Ron, dar acesta se uita zise Rita Skeeter, cu ochii pe Harry. întrerupt de pană.
foarte atent la tavan. Avea părul coafat în zeci de Deşi nu zicea nici un cuvânt, - NU am lacrimi în ochi! strigă
- Foarte bine, se răsti Plesneală. bucle elaborate şi ciudat de pana scria în viteză pe Harry.
Potter, lasă-ţi aici lucrurile, vreau rigide, care contrastau cu chipul pergament şi, în graba ei Înainte ca Rita Skeeter să mai
să te întorci mai târziu ca să-ţi ei cu maxilare mari. Purta nebună, Harry reuşi să poată spune un cuvânt, uşa
testez antidotul! ochelari a căror ramă avea pietre desluşească o propoziţie nouă: debaralei de mături se deschise.
- Vă rog, domnule, trebuie să-şi preţioase incrustate în ea. Harry se uită, clipind în lumina
ia lucrurile cu el, chiţăi Colin. Toţi Degetele groase cu care îşi ţinea O cicatrice groaznică, amintire a orbitoare. Albus Dumbledore
campionii... geanta din piele de crocodil se trecutului tragic, desfigurează stătea în prag, privindu-i pe
- Foarte bine! zise Plesneală. terminau cu nişte unghii foarte chipul lui Harry Potter, de altfel amândoi cum stăteau înghesuiţi
Potter, ia-ţi ghiozdanul şi dispari lungi, date cu ojă roşie. fermecător. Ochii săi verzi... în debara.
din ochii mei! - Oare aş putea să discut puţin - Dumbledore! strigă Rita
Harry îşi aruncă ghiozdanul pe cu Harry înainte să începem? îl - Ignoră pana, Harry, îl repezi Skeeter, părând cât se poate de
umăr, se ridică şi se îndreptă întrebă ea pe Bagman, Rita Skeeter. încântată, dar Harry observă că
către uşă. Când trecu pe lângă nedezlipindu-şi ochii de la Harry. Nedumerit, Harry se uită la ea. pana şi pergamentul ei
băncile Viperinilor, mesajul HUO, Cel mai tânăr campion, ştii tu... - Răspunde-mi, Harry, de ce te-ai dispăruseră de pe cutia de
RUŞINE, POTTER! lumină iar din Aşa, ca să mai colorez un pic hotărât să te înscrii în turnir? Scoate-Pete şi degetele cu
toate direcţiile. articolul! - Nu m-am înscris eu, zise Harry. gheare roşii ale Ritei închideau în
- Este extraordinar, Harry, nu? - Sigur că da! strigă Bagman. Nu ştiu cum mi-a ajuns numele în grabă geanta din piele de croco-
zise Colin, începând să Asta în cazul în care şi Harry e de Pocalul de Foc. Nu mi l-am pus dil. Ce mai faci? zise ea,
vorbească imediat ce Harry acord.. eu acolo! ridicându-se şi întinzându-i o
închise uşa clasei în urma lui. Nu- - Păi, făcu Harry. Rita Skeeter ridică o sprânceană mână mare şi bărbătească lui
i aşa? Să fii campion, ce grozav! - Minunat, zise Rita Skeeter şi îngroşată mult cu creionul Dumbledore. Sper că ai citit arti-
- Da, extraordinar, mormăi Harry, într-o clipă degetele ei cu gheare dermatograf. colul meu din vară despre
când urcară treptele către holul roşii îi înşfăcară braţul lui Harry - Zău aşa, Harry, nu trebuie să-ţi Conferinţa Confederaţiei
de la intrare. Pentru ce vor poze, cu o putere surprinzătoare. fie teamă că vei avea probleme. Internaţionale a Vrăjitorilor, nu?
Colin? Rita îl scoase iar din cameră şi Ştim cu toţii că de fapt nu ar fi - Fermecător de nemiloasă, zise
- Pentru Profetul zilei, cred! deschise o uşă din apropiere. trebuit să te înscrii. Dar nu-ţi face Dumbledore, cu ochii scânteindu-
- Minunat, zise Harry - Acolo e multă gălăgie, zise ea. griji pentru asta. Cititorilor noştri i ironic. Mi-a plăcut în special
posomorându-se, exact asta îmi Să vedem... A, da, aici e foarte le plac rebelii. descrierea mea drept un „smintit
lipsea... Şi mai multă publicitate! bine. - Dar nu m-am înscris, repetă demodat”...
- Mult noroc! zise Colin, lăsându-l Era o debara de mături. Harry se Harry. Nu ştiu cine... Rita Skeeter nu păru deloc
în faţa încăperii la care trebuia să uită la ea. - Ce părere ai despre probele afectată.
îl conducă. - Haide, dragul meu, intră... care te aşteaptă? zise Rita - Nu vroiam decât să arăt că
48
unele dintre ideile tale sunt de sau lovituri, iar apoi rosti: Cu patru veri în urmă, când dar Rita Skeeter îl tot împingea
modă veche, Dumbledore, şi că - Orhidee! împlinise unsprezece ani, intrase pe Harry în prim-plan. Apoi Rita
mulţi vrăjitori... Un buchet de orhidee diafane în magazinul domnului insistă să li se facă poze
- Mi-ar face mare plăcere să aud ţâşni din vârful baghetei. Ollivander, împreună cu Hagrid, individuale campionilor. Până la
ce motivaţie ai, dincolo de - Foarte bine, funcţionează cum ca să îşi cumpere o baghetă. urmă, fură liberi să plece.
josnicia de care ai dat dovadă, trebuie, zise domnul Ollivander, Domnul Ollivander îi luase Harry coborî la cină. Hermione nu
Rita, zise Dumbledore, făcând o dându-i lui Fleur florile şi măsurile şi îi dăduse să încerce era acolo. Bănuia că încă era în
plecăciune şi zâmbindu-i bagheta. Domnule Diggory, mai multe baghete. Harry aripa spitalului, unde i se aranjau
politicos, dar mă tem că vom fi dumneavoastră urmaţi... vânturase aproape toate dinţii. Mâncă singur la capătul
nevoiţi să discutăm despre asta Fleur se duse graţioasă la locul baghetele din magazin, până mesei, apoi se duse în Turnul
mai târziu. Trebuie să înceapă ei, zâmbindu-i lui Cedric când când, în sfârşit, găsise una care i Cercetaşilor, gândindu-se la
evaluarea baghetelor şi nu poate acesta trecu pe lângă ea. se potrivea, cea pe care tocmai i- numeroasele teme suplimentare,
avea loc dacă unul dintre - Ah, asta e una de-ale mele, nu? o dăduse domnului Ollivander şi legate de Farmecele de
campioni este ascuns într-o zise domnul Ollivander cu mult care era făcută din lemn de Chemare, pe care le avea de
debara de mături. mai mult entuziasm, când îi dădu stejar, de douăzeci şi doi de făcut. Abia în dormitor dădu
Foarte fericit să scape de Rita Cedric bagheta. Da, mi-o centimetri lungime, şi conţinea o peste Ron.
Skeeter, Harry se întoarse amintesc bine. Conţine un singur pană din coada unui phoenix. - Ai primit o bufniţă, zise Ron
repede în clasa în care îl adusese fir din coada unui unicorn mascul Domnul Ollivander fusese foarte brusc, de cum îl văzu pe Harry
Colin. Ceilalţi trei campioni remarcabil... frumos, dar agresiv. surprins că lui Harry i se potrivise intrând.
stăteau pe scaunele de lângă Aproape că m-a împuns când i l- atât de bine bagheta aceea. Arătă către perna lui Harry.
uşă. Harry se aşeză repede lângă am smuls din coadă... Douăzeci „Ciudat”, zisese el, „foarte Bufniţa de hambar a şcolii îl
Cedric, privind spre masa şi patru de centimetri lungime... ciudat”, iar după ce Harry aştepta acolo.
acoperită cu catifea, unde frasin... extraordinar de elastică. întrebase ce era atât de ciudat, îi - A, da, ce bine, zise Harry.
stăteau patru dintre cei cinci Da, este în stare bună... O explicase că pana de phoenix din - Şi mâine seară trebuie să ne
membri ai juriului: profesorul îngrijeşti regulat? bagheta lui Harry provenea de la ispăşim pedeapsa în clasa lui
Karkaroff, Madame Maxime, - Am lustruit-o aseară, zise aceeaşi pasăre care furnizase şi Plesneală, zise Ron.
domnul Crouch şi Ludo Bagman. Cedric, zâmbind. miezul baghetei lui Cap-de-Mort. Apoi ieşi din cameră, fără să se
Rita Skeeter se aşeză într-un colţ Harry se uită la propria baghetă. Harry nu mai spusese nimănui uite la Harry. Pentru o clipă,
şi Harry o văzu cum scoate iar Avea amprente peste tot. Încercă acest lucru. Era foarte legat de Harry se gândi să se ducă după
sulul de pergament din geantă. Îl să o şteargă pe furiş de robă. Din bagheta lui - doar nu era ea de el. Nu era sigur dacă vroia să
întinse pe genunchi, înmuie în vârful baghetei ţâşniră mai multe vină pentru tot ce i se întâmplase discute cu el sau să-i dea un
gură vârful Penei pentru Citate scântei aurii. Fleur Delacour îi din cauza lui Cap-de-Mort - la fel pumn - amândouă variantele
Rapide şi o puse din nou pe aruncă o privire plină de cum nu avea nici o vină că era păreau foarte atrăgătoare - dar şi
pergament. superioritate, aşa că renunţă. înrudit cu Mătuşa Petunia! Totuşi, scrisoarea lui Sirius era foarte
- Daţi-mi voie să vi-l prezint pe Domnul Ollivander trimise mai multe spera din tot sufletul ca domnul interesantă. Harry se duse la
domnul Ollivander, zise inele de fum argintiu prin cameră Ollivander să nu le povestească bufniţă, luă scrisoarea de pe
Dumbledore, luând loc la masa din vârful baghetei lui Cedric, tuturor despre originea baghetei. piciorul ei şi o desfăcu.
juriului şi adresându-se cam- după care se declară mulţumit şi Avea sentimentul că, dacă s-ar fi
pionilor. El vă va examina zise: întâmplat aşa, pana Ritei Skeeter Harry,
baghetele ca să se asigure că - Domnule Krum, ar fi explodat de entuziasm.
sunt în stare bună înainte de dumneavoastră, vă rog... Domnul Ollivander examină Nu pot să-ţi spun tot ce aş vrea
turnir. Viktor Krum se ridică şi se bagheta lui Harry mai mult decât într-o scrisoare - e prea riscant,
Harry se uită în jur şi văzu cu îndreptă greoi, cu umerii lăsaţi şi ale celorlalţi, dar în cele din urmă în cazul în care ar fi interceptată
surprindere un vrăjitor bătrân, cu cu un mers legănat, către făcu să curgă din ea un şuvoi de - trebuie să vorbim faţă-n faţă.
ochi mari şi decoloraţi, stând domnul Ollivander. Îi dădu vin şi i-o dădu înapoi lui Harry, Încearcă să fii singur în faţa
liniştit lângă fereastră. Harry se bagheta şi rămase acolo, anunţând că era în stare şemineului din Turnul
mai întâlnise cu domnul încruntat, cu mâinile în perfectă. Cercetaşilor la ora unu noaptea,
Ollivander în trecut, doar de la el buzunarele robei. - Mulţumesc, zise Dumbledore, pe 22 noiembrie...
îşi cumpărase propria baghetă, - Hmm, zise domnul Ollivander, ridicându-se de la masa Ştiu mai bine ca oricine că eşti în
acum mai bine de trei ani, din este o creaţie Gregorovici, dacă profesorilor. Acum, puteţi să vă stare să ai grijă de tine, iar atâta
magazinul acestuia de pe Aleea nu mă înşel... Un mare creator de întoarceţi la ore... Sau poate că timp cât eşti aproape de
Diagon. baghete, deşi stilul lui nu e ar fi mai bine să coborâţi la cină, Dumbledore şi Moody nu cred că
- Domnişoară Delacour, puteţi să tocmai... Dar nu contează... având în vedere că mai e puţin şi poate să-ţi facă rău cineva. Se
veniţi dumneavoastră prima, vă Ridică bagheta şi o examina cu se sună... pare însă că cineva încearcă din
rog? zise domnul Ollivander, atenţie, învârtind-o de mai multe Simţind că în sfârşit ceva îi răsputeri. Înscrierea ta în turnir a
ducându-se în locul gol din ori în faţa ochilor. mersese bine pe ziua aceea, fost foarte riscantă, mai ales că
mijlocul camerei. - Da... Carpen şi fragment de Harry se ridică să plece, dar omul s-a făcut chiar sub nasul lui Dum-
Fleur Delacour pluti către domnul inimă de dragon, nu-i aşa? îi zise cu aparatul de fotografiat sări de bledore.
Ollivander şi îi dădu bagheta. el tare lui Krum, care aprobă din pe scaun şi îşi drese vocea, Fii cu ochii-n patru, Harry. Vreau să
- Hmm, făcu el. cap. Ceva mai groasă decât în pentru a le atrage atenţia. îmi spui tot ce ţi se pare ieşit din
O învârti pe degetele sale lungi, mod normal... destul de rigidă... - Pozele, Dumbledore, pozele! comun. Spune-mi cât poţi de
ca pe un baston, şi bagheta douăzeci de centimetri lungime... strigă Bagman entuziasmat. Toţi repede dacă îţi convine data de
scoase mai multe scântei roz şi Avis! membrii juriului şi campionii. Ce 22 noiembrie.
aurii. O apropie apoi de ochi şi o Bagheta din lemn de carpen zici, Rita?
examină cu grijă. explodă ca un pistol şi mai multe - Păi... Da, hai să le facem întâi Sirius
- Da, zise el încet, o sută păsărele zburară ciripind din pe astea, zise Rita Skeeter, ai
nouăzeci de centimetri lungime... vârful ei şi ieşiră pe fereastra cărui ochi se aţintiseră iar asupra
rigidă... din lemn de trandafir... şi deschisă, împrăştiindu-se pe lui Harry. Şi poate după aceea — CAPITOLUL XIX —
conţine... O, Doamne... cerul luminat de soare. facem şi nişte poze individuale...
- Un firrr de părrr din capul unei - E bună, zise domnul Ollivander, Fotografiile luară mult timp. ŢINTATUL MAGHIAR
iele, zise Fleur. Al bunicii mele! dându-i bagheta lui Krum. Şi mai Madame Maxime îi punea pe toţi
Deci, Fleur avea sânge de iele, îşi rămâne... domnul Potter. ceilalţi în umbră, oriunde ar fi Harry nu se mai gândi la nimic altceva
zise Harry, trebuia să-i spună lui Harry se ridică şi trecu pe lângă stat, şi fotograful nu avea cum să decât la posibilitatea de a-l vedea
Ron... Dar apoi îşi aminti că Ron Krum, îndreptându-se către stea destul de departe pentru a pe Sirius peste două săptămâni,
nu vorbea cu el. domnul Ollivander, căruia îi dădu intra şi ea în cadru. Până la singura luminiţă pentru Harry, la
- Da, zise domnul Ollivander, da, eu bagheta. urmă, Madame Maxime trebui să capătul unui tunel care devenea
nu am folosit niciodată păr de iele, - Aaah, da, zise domnul stea jos, iar toţi ceilalţi în jurul ei. din ce în ce mai întunecat. Şocul
desigur. Cred că ies baghete Ollivander ochii săi deschişi la Karkaroff îşi tot răsucea ciocul în de a se trezi campionul şcolii îi
oarecum... temperamentale... Ei, culoare scăpărându-i dintr-o jurul degetului, pentru a-l ondula trecuse uşor şi treptat începea să
fiecare le ştie pe ale lui, şi dacă dată. Da, da, da. Cât de bine mi- şi mai tare. Krum, pe care Harry se instaleze frica faţă de ceea ce
vi se potriveşte... o amintesc... îl credea obişnuit cu şedinţele îl aştepta. Prima probă era din ce
Domnul Ollivander îşi plimbă Şi Harry îşi amintea foarte bine. foto, stătea pe jumătate ascuns, în ce mai aproape. Era ca şi când
degetele pe baghetă, părând să Ţinea minte totul, de parcă ar fi în spatele grupului. Fotograful ar fi ştiut că un monstru îngro-
verifice dacă nu avea zgârieturi fost ieri... dorea ca Fleur să stea în faţă, zitor urma să i se aşeze în faţă,
49
blocându-i drumul. Niciodată nu la Hogwarts. Prietenul lui Harry era de neclintit, nu avea de - Ah, păi... ştii, se bâlbâi
mai fusese atât de emoţionat. Nu apropiat, Colin Creevey, ne-a gând să mai discute cu Ron Hermione şi se înroşi puţin. M-am
se compara cu ce simţise în faţa spus că Harry este mereu în decât dacă Ron admitea că se gândit să ne întâlnim cu el la
meciurilor de vâjthaţ, nici măcar compania unei anumite înşelase şi că nu Harry îşi pusese „Trei Mături”...
înaintea celui împotriva Hermione Granger, o fată numele în Pocalul de Foc, şi dacă - Nu, zise Harry scurt.
Viperinilor, care nici nu extraordinar de drăguţă, cu îşi cerea scuze că îl făcuse - O, Harry, ştii doar că e o
concepeau să nu câştige Cupa la părinţi Încuiaţi, care, ca şi Harry, mincinos. prostie...
vâjthaţ. Lui Harry îi era foarte este printre cei mai buni elevi ai - Nu eu am început, zise Harry cu - O să vin, dar nu mă întâlnesc cu
greu să se gândească la viitor, şcolii. încăpăţânare, el trebuie să facă Ron şi o să port şi Pelerina
avea sentimentul că viaţa i se primul pas! Fermecată!
apropia de sfârşit, o dată cu Din momentul în care apăruse - Ţi-e dor de el, recunoaşte! zise - Da, bine, se burzului Hermione,
prima probă... articolul, Harry trebuise să îndure Hermione nerăbdătoare. Şi ştiu dar detest să vorbesc cu tine
De fapt, nu îşi imagina cum va cum îl cita lumea. Majoritatea că şi lui îi e dor de tine... când porţi pelerina aia, niciodată
reuşi Sirius să îl facă să se simtă celor de la Viperini făceau - Să-mi fie dor de el? zise Harry. nu ştiu dacă mă uit la tine sau
mai bine, ştiind că urma să comentarii ironice şi Mie? Deloc! nu!
efectueze o demonstraţie batjocoritoare când trecea pe Însă era o minciună mare cât Aşa că Harry îşi puse Pelerina
magică, dificilă şi periculoasă, în lângă ei. casa. Harry se înţelegea foarte Fermecată în dormitor, coborî iar
faţa a sute de oameni, însă ideea - Vrei o batistă, Potter, în cazul în bine cu Hermione, dar ea nu era în camera de zi şi porni împreună
întâlnirii cu un chip prietenos era care te podideşte plânsul la Ron. Râdea mult mai puţin şi cu Hermione către Hogsmeade.
ceva absolut minunat în acele „Transfigurare”? stătea mult mai mult la Harry se simţea fantastic de liber
momente. Harry îi confirmă data - De când ai devenit unul dintre bibliotecă, de când Hermione cu pelerina. Privi cum treceau pe
de 22 noiembrie lui Sirius, cei mai buni elevi ai şcolii, devenise cea mai bună prietenă lângă ei colegii, majoritatea cu
spunându-i că avea să fie lângă Potter? Sau nu e vorba despre a lui. Harry încă nu stăpânea insigne pe care scria ŢINEŢI CU
focul din camera de zi a Hogwarts, ci despre o şcoală pe bine Farmecele de Chemare, de CEDRIC DIGGORY, dar de data
Cercetaşilor, la ora pe care o care ai inventat-o tu şi cu parcă ar fi avut ceva care le aceasta nu avu parte de
sugerase Sirius. Împreună cu Poponeaţă? îndepărta de el. Hermione insista comentarii răutăcioase şi nimeni
Hermione, petrecură mult timp - Hei, Harry! însă că învăţarea teoriei avea să- nu mai cită nimic din articolul acela
făcând fel de fel de planuri de a - Da, bine, bine se trezi Harry l ajute. Drept urmare, petrecură tâmpit.
îndepărta posibilii intruşi din ţipând, o dată, când mergea pe mult timp cu cărţile în braţe, în - Acum se uită toată lumea la
camera de zi, în noaptea coridor, sătul de atâtea timpul prânzurilor. mine, zise Hermione mo-
respectivă. În cel mai rău caz, comentarii răutăcioase. Tocmai Şi Viktor Krum stătea mult la rocănoasă, când ieşiră din
hotărâseră să arunce câteva am terminat de plâns ca un bibliotecă, iar Harry se întreba ce magazinul de dulciuri „Lorzii
bombe cu miros de baligă, însă nebun după mama, care a murit făcea. Învăţa sau căuta ceva mierii”, mâncând nişte ciocolate
sperau să nu ajungă la aşa ceva, tragic, şi acum am de gând să care să-l ajute la prima probă? mari, umplute cu cremă. Îşi
mai trag o porţie de plâns...
pentru că Filch i-ar fi jupuit de vii. Hermione se plângea adesea de închipuie că vorbesc singură...
Între timp, viaţa lui Harry la - Nu, eu am vrut doar să-ţi spun prezenţa lui Krum acolo, nu - Atunci, nu-ţi mai mişca buzele
castel devenise cumplit de grea, că... ţi-a căzut pana... pentru că acesta i-ar fi deranjat aşa de mult.
pentru că Rita Skeeter îşi Era Cho. Harry simţi cum îi vreodată, ci pentru că de cele - Haide, te rog, dă-ţi jos pelerina!
publicase articolul despre Tur- năvăleşte sângele în obraji. mai multe ori apăreau roiuri de Măcar puţin... Aici n-o să te
nirul celor trei vrăjitori, care se - O, iartă-mă, murmură el, fete care chicoteau şi îl urmăreau deranjeze nimeni.
dovedise mai degrabă povestea luându-şi pana, n-am ştiut că eşti din spatele rafturilor cu cărţi, - Da? zise Harry. Uită-te în spate!
romanţată a vieţii lui Harry, tu... drept care Hermione nu se putea Rita Skeeter şi prietenul ei,
decât un articol despre turnir. - Ei bine, mult noroc... marţi, zise concentra din cauza gălăgiei. fotograful, tocmai ieşiseră din
Cea mai mare parte a primei ea. Sper din suflet ca totul să - Nici măcar nu arată bine! localul „Trei Mături”. Vorbind
pagini îi fusese dedicată lui decurgă bine. murmură ea supărată, uitându-se încet, trecură chiar pe lângă
Harry. Articolul (care continua şi Harry rămase pe loc, simţindu-se la profilul ascuţit al lui Krum. Îl Hermione, fără să îi arunce
în paginile doi, şase şi şapte) era extrem de prost. plac doar pentru că e celebru! măcar o privire. Harry se lipi de
aproape în întregime despre Şi Hermione avusese parte de Nici nu s-ar uita la el, dacă nu ar vitrină, să nu-l lovească Rita cu
Harry, numele campionilor de la lucruri neplăcute, dar nu strigase putea face chestia aia cu Gluma geanta ei din piele de crocodil.
Beauxbatons şi Durmstrang la oameni nevinovaţi. De fapt, Wonky... După ce se îndepărtară, Harry
(stâlcite, de altfel!) fuseseră Harry admira foarte tare modul - Fenta Wronski, o corectă Harry spuse:
înghesuite în ultima propoziţie a în care făcea ea faţă situaţiei. printre dinţi. - Stă în sat. Pun pariu că a venit
articolului, iar Cedric nici nu - Extraordinar de drăguţă? Ea? În afară de faptul că îi plăcea ca să asiste la prima probă!
fusese menţionat. Ha! Ha! strigase Pansy toată lumea să pronunţe corect Imediat ce spuse aceste cuvinte, fu
Articolul apăruse în urmă cu zece Parkinson, prima dată când se termenii de vâjthaţ, Harry se cuprins de un puternic sentiment
zile şi Harry încă avea un întâlnise cu ei, după ce apăruse încruntă numai când îşi imagină de panică. Nu zise nimic, nu prea
sentiment neplăcut de ruşine, articolul Ritei Skeeter. În ce ar fi zis Ron dacă ar fi auzit-o discutase cu Hermione despre
care îi răscolea stomacul de comparaţie cu ce? Cu o veveriţă? pe Hermione vorbind despre „Gluma prima probă. Avea impresia că
fiecare dată când se gândea la - Ignoră-le, zise Hermione cu Wonky”. ea nu prea voia să se gândească
interviu. Rita Skeeter scrisese o demnitate, cu capul sus şi * la asta.
grămadă de lucruri, pe care nu trecând pe lângă fetele de la Este ciudat, dar când ţi-e teamă - A plecat, zise Hermione,
îşi amintea să le fi spus vreodată Viperini de parcă nu le auzea, de ceva şi ai face orice ca să uitându-se prin Harry la capătul
în viaţa lui, darămite Ritei, în deşi hohoteau de răsuna încetineşti mersul timpului, străzii principale. Ce ar fi să
debaraua cu mături: culoarul. Pur şi simplu, ignoră-le, acesta are prostul obicei de a se mergem să bem o Berezero la
Harry! scurge şi mai repede. Zilele „Trei Mături”? E cam frig, nu-i
Presupun că am moştenit Dar Harry nu putea să ignore dinaintea primei probe păreau să aşa? Nu e nevoie să vorbeşti cu
puterea de la părinţii mei şi ştiu totul. Ron nu îi mai adresase nici treacă de parcă ar fi umblat Ron, dacă nu vrei! adăugă ea
că ar fi foarte mândri de mine un cuvânt, de când îi spusese de cineva la ceasuri şi le-ar fi făcut supărată, interpretând corect
dacă m-ar putea vedea acum... pedeapsa pe care le-o dăduse să meargă de două ori mai tăcerea lui Harry.
Da, câteodată încă plâng Plesneală. Apoi, Harry sperase că repede. Sentimentul lui Harry de Localul „Trei Mături” era plin, în
noaptea când mă gândesc la ei, aveau să se împace pe parcursul panică stăpânită cu greu îl cea mai mare parte cu elevi de la
nu îmi este ruşine să o celor două ore în care fuseseră însoţea peste tot, la fel ca şi Hogwarts, care se bucurau de
recunosc... Ştiu că nimic nu mă forţaţi să cureţe creieri de comentariile răutăcioase despre după-amiaza liberă, dar şi cu o
va putea răni în timpul turnirului, şobolani în clasa lui Plesneală, articolul din Profetul zilei. mulţime de vrăjitori, cum numai
pentru că ei veghează asupra dar se nimerise să fie în ziua În sâmbăta dinaintea primei aici puteai vedea. Harry
mea... când apăruse articolul Ritei, ceea probe, toţi elevii de la anul III în presupunea că Hogsmeade era
ce părea să-i fi confirmat sus primiră învoirea să viziteze singurul sat din Marea Britanie
Însă Rita Skeeter nu se oprise bănuielile lui Ron că Harry se bu- satul Hogsmeade. Hermione îi locuit numai de vrăjitori, un fel
aici. După ce că îi transformase cura cu adevărat de atenţia spuse lui Harry că i-ar face bine de rai pentru creaturi ca Baba-
„păi”-urile în propoziţii lungi, tuturor. să plece un timp de la castel, iar Cloanţa, care nu reuşeau să îşi
îngrozitoare, le luase interviuri şi Hermione era supărată pe Harry atât aştepta, nu trebuia să mascheze prezenţa cu atâta
altor persoane despre el: amândoi. Se ducea când la unul, îl convingă nimeni. îndemânare ca vrăjitoarele.
când la altul, încercând să-i - Şi ce facem cu Ron? întrebă el. Era foarte greu să meargă prin
Harry a găsit în sfârşit dragostea forţeze să vorbească între ei, dar Nu vrei să te duci cu el? aglomeraţia aceea îmbrăcat cu
50
Pelerina Fermecată. În cazul în şi entuziasmat. Harry o zărise pe vadă, dar era evident că Moody îi Hagrid.
care s-ar fi atins din greşeală de Fleur Delacour pe coridoare. Era spusese şi lui că era acolo. Hagrid era cuprins de entuziasm.
cineva, ar fi apărut tot felul de la fel ca de obicei, afişând un aer Hagrid se aplecă, prefăcându-se Purta la butonieră o floare care
semne de întrebare. Harry superior şi foarte stăpână pe ea. că citea şi el lista S.P.A.S., şi zise semăna cu o anghinare enormă.
înaintă cu greu spre o masă din Iar Krum stătea în bibliotecă, atât de încet, încât doar Harry îl Părea să fi renunţat la grăsimea
colţ, în timp ce Hermione se duse unde se pusese cu burta pe auzi: cu care îşi ungea părul, dar era
să cumpere băuturi. Harry îl zări carte. - Harry, vino la miezul nopţii la clar că se străduise să se
pe Ron, care stătea la o masă cu Harry se gândi la Sirius şi nodul cabana mea. Poartă pelerina! pieptene... Harry observă dinţii
Fred, George şi Lee Jordan. strâns, încordat, din pieptul lui, Ridicându-se, Hagrid spuse cu glas rupţi ai pieptenelui rămaşi în
Înfrânându-şi dorinţa de a-i da o păru să se mai lărgească puţin. tare: părul lui Hagrid.
lovitură zdravănă în cap lui Ron, Urma să îl vadă peste doar - Mă bucur că te-am văzut, - Ce vrei să-mi arăţi, Hagrid? zise
ajunse în sfârşit la masă şi se douăsprezece ore, pentru că în Hermione. iar Harry, obosit şi întrebându-se
aşeză. acea seară urmau să se Apoi făcu un semn cu ochiul şi dacă nu cumva făcuseră ouă
Hermione se aşeză lângă el întâlnească în faţa şemineului din plecă. Moody îl urmă. Homarii sau dacă Hagrid reuşise
peste puţin timp şi îi strecură o camera de zi, presupunând că nu - De ce vrea să ne întâlnim la să cumpere un alt câine cu trei
Berezero pe sub pelerină. se va întâmpla nimic rău, cum miezul nopţii? zise Harry, foarte capete de la un străin din vreo
- Parcă aş fi sonată, aşa cum stau părea să decurgă totul în ultimul surprins. cârciumă.
aici, singură, murmură ea. Noroc timp... - Da? făcu Hermione, părând - Vino cu mine, nu vorbi şi rămâi
că mi-am adus ceva de făcut. - Uite, Hagrid! îl făcu atent alarmată. Mă întreb ce are de sub pelerină, zise Hagrid. Nu-l
Şi scoase un caiet pe care îşi Hermione. gând? Nu ştiu dacă ar trebui să luăm şi pe Colţ cu noi, nu o să-i
notase toţi membrii S.P.A.S., iar Ceafa capului enorm al lui Hagrid te duci, Harry... placă...
Harry văzu numele lui şi al lui - renunţase la umflăturile de păr Privi neliniştită în jur şi apoi - Ascultă, Hagrid, nu pot să stau
Ron la începutul listei extrem de din spate - se vedea clar prin murmură: mult... trebuie să mă întorc la
scurte. Parcă se scursese o mulţime. Harry se întrebă de ce - Să nu întârzii la întâlnirea cu castel până la douăsprezece fix...
groază de timp de când stătuse nu îl văzuse din prima clipă, Sirius... Dar Hagrid nu auzi, deschise uşa
împreună cu Ron şi inventaseră având în vedere că Hagrid era Era adevărat că, dacă se ducea colibei şi ieşi în noapte. Harry se
predicţiile acelea, moment în atât de mare, dar, ridicându-se la Hagrid la miezul nopţii, punea grăbi să-l urmeze şi descoperi,
care apăruse Hermione şi îi cu grijă, observă că Hagrid în pericol întâlnirea cu Sirius. spre marea lui surpriză, că
făcuse secretar, respectiv stătea aplecat, vorbind cu profe- Hermione îi sugeră să o trimită Hagrid îl ducea către trăsura
trezorier... sorul Moody. Ca de obicei, Hagrid pe Hedwig să-i spună lui Hagrid celor de la Beauxbatons.
- Ştii, poate că ar trebui să avea o halbă în faţă, iar Moody că nu putea să vină la el în - Hagrid, ce...
conving şi nişte săteni să se bea din termos. Doamna noaptea aceea, presupunând că - Şşşt! zise Hagrid şi bătu de trei
alăture societăţii S.P.A.S., ce zici? Rosmerta, nurlia proprietară, nu bufniţa s-ar fi învoit să îi ducă ori la uşa pe care se afla blazonul
spuse Hermione gânditoare, părea să fie prea mulţumită de scrisoarea, desigur... Harry se cu baghetele de aur încrucişate.
uitându-se în jur. acest fapt. Se uită neliniştită la gândi însă că cel mai bine era să Madame Maxime deschise
- Da, sigur, zise Harry sarcastic, Moody, când strânse paharele de se ducă şi să afle rapid ce vroia imediat. Purta un şal de mătase
luând o gură de Berezero pe sub pe mesele din jurul lor. Poate Hagrid. Era foarte curios să afle în jurul umerilor săi enormi.
pelerină. Hermione, când o să pentru că o considera ca o despre ce era vorba. Hagrid nu-i Zâmbi când îl văzu pe Hagrid.
renunţi la toate chestiile astea cu insultă adusă băuturii casei, dar mai ceruse niciodată să-l viziteze - Ah, ‘Agrrrid... a sosit timpul?
S.P.A.S.? Harry ştia care era adevărul. aşa de târziu... - Bong-souar, zise Hagrid, zâmbindu-
- Când spiriduşii de casă vor avea Moody le spusese în timpul * i.
salarii şi condiţii de muncă ultimei ore de „Apărare contra În noaptea aceea, la unsprezece Îi întinse o mână pentru a o ajuta
adecvate, îi răspunse ea în Magiei Negre” că întotdeauna şi jumătate, Harry, care se să coboare treptele de aur.
şoaptă. Ştii, cred că e cazul să prefera să-şi prepare el însuşi prefăcuse că se duce la culcare Madame Maxime închise uşa în
intru în acţiune. Oare cum pot să mâncarea şi băutura, pentru că devreme, îşi puse iar pelerina şi urma ei, iar Hagrid îi oferi braţul
pătrund în bucătăriile şcolii? experţilor în Magia Neagră le-ar fi coborî pe furiş în camera de zi, şi porniră pe lângă padocul în
- Habar n-am, întreabă-l pe Fred fost foarte uşor să pună otravă unde mai erau încă elevi. Fraţii care stăteau caii înaripaţi,
sau pe George, îi sugeră Harry. într-un pahar lăsat Creevey reuşiseră să pună mâna imenşi, ai lui Madame Maxime.
Hermione tăcu şi căzu pe nesupravegheat. pe nişte insigne cu ŢINEŢI CU Harry, total uluit, trebui să fugă
gânduri, în timp ce Harry îşi bea În timp ce se uita la Hagrid şi la CEDRIC DIGGORY şi încercau să pentru a putea ţine pasul cu ei.
liniştit Bereazero, studiindu-i pe Moody, Harry îi văzu ridicându-se le vrăjească şi să le transforme în Oare asta vroia Hagrid, să i-o
oamenii din local. Toţi păreau şi plecând. Făcu un semn cu ŢINEŢI CU HARRY POTTER. Dar arate pe Madame Maxime? Ar fi
veseli şi relaxaţi. Ernie Macmillan mâna, dar îşi aminti că Hagrid nu până în acel moment nu putut să o vadă oricând, doar nu
şi Hannah Abbott făceau schimb putea să-l vadă. Moody se opri reuşiseră decât să facă insignele era uşor de trecut cu vederea...
de surprize găsite în broscuţele însă în loc, cu ochiul magic aţintit să se blocheze pe HUO, RUŞINE, Se părea însă că şi ei îi pregătea
de ciocolată, amândoi cu insigne către colţul unde se afla Harry. Îl POTTER! Hagrid o surpriză, pentru că după
ŢINEŢI CU CEDRIC DIGGORY bătu pe Hagrid undeva pe la Harry se furişă pe lângă ei către un timp ea întrebă jucăuş:
prinse de pelerine. Chiar lângă mijlocul spatelui (pentru că nu gaura din tablou şi aşteptă - Unde mă duci, ‘Agrrrid?
uşă o văzu pe Cho, în mijlocul reuşise să ajungă la umăr!), îi câteva clipe, cu ochii-n patru. - O să-ţi placă, zise Hagrid.
unui grup mare de prieteni de la murmură ceva la ureche şi Apoi Hermione, de pe partea Merită să fie văzut, crede-mă!
Ochi-de-Şoim. Nu purta insignă amândoi se îndreptară către cealaltă, aşa cum plănuiseră, Dar să nu spui nimănui că ţi-am
cu CEDRIC, ceea ce îl înveseli masa la care stăteau Harry şi rosti parola şi făcu să se arătat, da? N-ai voie să ştii...
foarte repede pe Harry... Hermione. deschidă portretul doamnei - Sigur că nu, zise Madame
Ce nu ar fi dat să fie şi el unul - Ce mai faci, Hermione? zise Hagrid grase, ca să îl lase pe el să iasă. Maxime, vânturându-şi genele
dintre aceşti oameni, să stea, să cu glas tare. Trecu pe lângă ea şi şopti lungi şi negre.
râdă şi să vorbească, fără alte - Bine, răspunse Hermione, „Mersi!”, iar apoi începu să Şi mai merseră puţin, Harry fiind
griji în afară de teme! Îşi imagină zâmbindu-i. alerge prin castel. din ce în ce mai nervos în timp
cum ar fi fost dacă nu i-ar fi ieşit Moody şchiopătă în jurul mesei şi Împrejurimile castelului erau foarte ce fugea în urma lor şi uitându-se
numele din Pocalul de Foc. În se aplecă asupra ei. Harry crezu întunecate. Harry străbătu pajiştea din când în când la ceas. Cine
primul rând, nu ar fi purtat că citea lista S.P.A.S., până când către luminile care străluceau ştie ce plan stupid avea Hagrid în
Pelerina Fermecată, Ron ar fi stat Moody murmură spre el: dinspre coliba lui Hagrid. minte, care ar fi putut să-l facă
cu el şi probabil că toţi trei şi-ar fi - Drăguţă pelerină, Potter! Interiorul imensei trăsuri a celor să-l rateze pe Sirius... Dacă nu
imaginat fericiţi ce probă Harry se uită la el uimit. Bucata de la Beauxbatons era de ajungeau în curând, avea de
periculoasă aveau de înfruntat mare care lipsea din nasul lui asemenea luminat. Harry o auzi gând să se întoarcă, să se ducă
campionii marţea următoare. Moody era şi mai vizibilă de pe Madame Maxime vorbind, direct la castel şi să-l lase pe
Abia ar fi aşteptat să vadă ce era aproape. Moody zâmbi. tocmai când bătu la uşa lui Hagrid să se bucure de
şi să-l aclame pe Cedric, ca toţi - Ochiul dumneavoastră poate Hagrid. plimbarea lui romantică, alături
ceilalţi, stând în tribune, feriţi de să... Adică, puteţi să... - Tu eşti, Harry? şopti Hagrid, de Madame Maxime...
pericole... - Da, poate să vadă prin deschizând uşa şi uitându-se în Dar imediat - după ce merseseră
Se întrebă cum se simţeau pelerinele care te fac invizibil, jur. atât de mult către pădure, încât
ceilalţi campioni. În ultimul timp, zise Moody încet. Şi de multe ori - Da, zise Harry, intrând în castelul şi lacul nu se mai vedeau
de fiecare dată când îl vedea pe mi-a fost de mare ajutor. cabană şi dându-şi jos gluga. - Harry auzi ceva. Oameni care
Cedric, era înconjurat de Şi Hagrid îi zâmbea lui Harry. Cee? strigau de undeva din
admiratoare. Părea neliniştit, dar Harry ştia că Hagrid nu putea să-l - Vreau să-ţi arăt ceva, zise apropiere... Apoi se auzi un răget
51
asurzitor... pe care îi îngrijiseră până atunci. preveni Charlie scurt. Ce mai ceea ce punea la cale Karkaroff.
Hagrid o duse pe Madame Fiecare dragon era acum cam cât face Harry? Se strecurase de pe corabia lui
Maxime lângă un pâlc de copaci un deluşor. Se grăbiră să - Bine, zise Hagrid, încă privind ca să încerce să afle care era
şi se opri. Harry se apropie şi el scurteze lanţurile şi să le prindă cu jind ouăle. prima probă. Era chiar posibil să-i
grăbit de ei... Pentru o fracţiune în nişte piroane de fler, pe care - Eu sper să fie bine şi după ce se fi văzut pe Hagrid şi pe Madame
de secundă, i se păru că vede le bătură cu baghetele cât mai va întâlni cu ăştia, zise Charlie Maxime când se îndreptau
nişte focuri de tabără şi oameni adânc în pământ. sumbru, uitându-se către împreună către pădure... Erau
care săreau în jurul lor... Apoi - Vrei să te uiţi mai îndeaproape? padocul dragonilor. N-am avut foarte uşor de observat de la o
rămase tablou. o întrebă Hagrid pe Madame curaj să-i spun mamei ce trebuie poştă... Tot ce îi mai rămânea de
Dragoni! Maxime, entuziasmat la culme. să facă la prima probă, e deja făcut lui Karkaroff era să se ia
Patru dragoni maturi, enormi, cu Amândoi se duseră chiar lângă îngrozitor de îngrijorată pentru după vocile lor, ca să afle şi el, ca
un aspect sălbatic, stăteau gard, iar Harry îi urmă. Vrăjitorul el... şi Madame Maxime, ce îi aştepta
ridicaţi pe picioarele din spate, în care îl avertizase pe Hagrid să nu Şi Charlie imită vocea neliniştită pe campioni. Se pare că singurul
interiorul unui padoc gigantic, se apropie se întoarse către ei şi a mamei lui: „Cum au putut să-l campion care avea să înfrunte
închis cu plăci groase de lemn. Harry îşi dădu seama cine era: lase să se înscrie în turnir, e mult marţi necunoscutul era Cedric.
Dragonii răgeau şi fornăiau, iar Charlie Weasley! prea tânăr! Credeam că or să fie Harry ajunse la castel, se furişă
torente de foc ţâşneau spre cerul - E totul în regulă, Hagrid? gâfâi cu toţii în siguranţă, credeam că pe uşa de la intrare şi începu să
întunecat din gurile lor larg el, apropiindu-se să stea de o să fie o limită de vârstă!” urce scara de marmură. I se
deschise, cu colţi de jur împrejur, vorbă cu Hagrid. Acum ar trebui - Plângea în hohote după articolul tăiase respiraţia, dar nu îndrăzni
la o sută de metri deasupra să nu mai avem probleme... Le- ăla despre el din Profetul zilei, să încetinească... Avea mai puţin
gâturilor întinse. Un dragon am dat o Poţiune de Dormit adăugă Charlie, după care o cită de cinci minute să ajungă în faţa
albastru-argintiu, cu coarne pentru drum, m-am gândit că le- iar pe mama sa. „Încă plânge şemineului...
lungi, ascuţite, se tot repezea la ar fi mai bine dacă s-ar trezi în după părinţii lui! O, scumpul de - Aiureli! gâfâi el către doamna
vrăjitorii de pe sol. Altul, cu solzi întuneric şi linişte... Dar, după el, nu mi-am imaginat!” grasă, care moţăia în rama ei, în
verzi şi lucioşi, se zbătea şi cum ai văzut, nu erau deloc Harry se săturase. Fiind convins faţa găurii din perete.
dădea din picioare cu toată fericiţi... că Hagrid nu îi va duce lipsa, - Dacă zici tu, murmură ea
puterea. Unul roşu, cu o coroniţă - Ce rase aveţi aici, Charlie? având în vedere că era înconjurat adormită, fără să deschidă ochii
ciudată de spini de aur în jurul întrebă Hagrid, privindu-l pe de patru dragoni şi de Madame şi tabloul se deschise pentru a-i
capului, scotea nori de flăcări în dragonul cel mai apropiat - pe cel Maxime, se întoarse încet şi se da drumul înăuntru.
formă de ciuperci şi mai era unul, negru - aproape cu veneraţie. îndreptă spre castel. Harry intră. Camera de zi era
negru, cu adevărat gigantic, care Ochii încă îi erau întredeschişi şi Nu ştia dacă era fericit că văzuse pustie şi, având în vedere că
aducea a reptilă mai mult decât Harry văzu o linie galbenă, ce îl aştepta sau nu. Poate că aşa mirosea ca întotdeauna, însemna
ceilalţi şi care era cel mai strălucitoare, dedesubtul era mai bine. Primul şoc trecuse. că Hermione nu fusese nevoită
aproape de ei. pleoapei strânse. Poate că, dacă i-ar fi văzut pe să recurgă la bombe cu miros de
Cel puţin treizeci de vrăjitori, - Acesta este un Ţintat Maghiar, dragoni marţi pentru prima oară, baligă pentru a se asigura că el şi
şapte sau opt pentru fiecare zise Charlie. Cel din partea aia e ar fi leşinat acolo, în faţa întregii Sirius rămâneau singuri.
dragon, încercau să-i controleze, un Verde Galez, iar cel mai mic, şcoli... Dar poate că încă existau Harry îşi dădu jos pelerina şi se
trăgând de lanţurile prinse de un Bot-Scurt Suedez, adică ăla şanse să se întâmple aşa ceva... aruncă într-un fotoliu din faţa
benzile groase de piele care le albastru-gri, şi un Bulgăre de Foc Urma să fie înarmat numai cu şemineului. Camera era
fuseseră legate în jurul gâturilor Chinezesc, cel roşu. bagheta, care în acele condiţii nu cufundată în semiobscuritate,
şi picioarelor. Uluit, Harry ridică Charlie se uită în jur. Madame părea să fie altceva decât o flăcările fiind singura sursă de
privirea mult deasupra lui şi văzu Maxime se plimba în jurul rămurică... Un beţişor în faţa lumină. În apropiere, pe o masă,
ochii dragonului negru, cu nişte gardului, privindu-i pe dragonii unui dragon cât casa, acoperit cu insignele cu ŢINEŢI CU CEDRIC
pupile ca două fante verticale, ca împietriţi. spini şi care scuipa flăcări. DIGGORY, pe care fraţii Creevey
la pisici, mărite fie de frică, fie de - Nu ştiam că o aduci şi pe ea, Şi trebuia să treacă de el. Cu încercaseră să le schimbe,
furie, nu îşi putu da seama din ce Hagrid, zise Charlie, încruntându- toată lumea de faţă. Dar cum? străluceau în lumina focului.
cauză... Scotea răgete se. Campionii nu ar trebui să ştie Harry se grăbi. Ajunsese la Acum pe ele scria JOS CU
asurzitoare, zgomote ce îi aşteaptă... O să-i spună marginea pădurii şi trebuia să fie POTTER! Harry îşi întoarse
îngrozitoare, care îţi zgâriau pur elevei ei, nu crezi? în faţa şemineului până într-un privirea către flăcări şi tresări.
şi simplu timpanul... - M-am gândit că o să-i placă, sfert de oră, ca să discute cu Capul lui Sirius apăruse în foc.
- Ai grijă, Hagrid! strigă un ridică Hagrid din umeri, încă Sirius. Se gândea că nu îşi Dacă Harry nu l-ar fi văzut pe
vrăjitor de lângă gard, luptându- privindu-i fascinat pe dragoni. amintea dacă mai dorise vreo- domnul Diggory făcând exact
se cu lanţul pe care îl ţinea. Pot - Foarte romantic, Hagrid, zise dată mai mult ca acum să stea acelaşi lucru în bucătăria familiei
să scuipe foc până la patruzeci Charlie, clătinând din cap. de vorbă cu cineva, când pe Weasley, s-ar fi speriat de
de metri depărtare! Ăsta e din - Patru! zise Hagrid. Deci câte unul neaşteptate intră în ceva tare. moarte. Pe chipul său apăru
specia Ţintat Maghiar şi l-am pentru fiecare campion, nu? Ce Harry căzu pe spate. Ochelarii i primul zâmbet din ultimele
văzut aruncând flăcări la optzeci trebuie să facă, să se lupte cu ei? se strâmbară pe nas şi îşi strânse (foarte multe!) zile, apoi se ridică
de metri! - Cred că doar să treacă pe lângă şi mai mult pelerina în jurul lui. O grăbit de pe fotoliu, se aşeză în
- Nu-i aşa că sunt minunaţi? ei, zise Charlie. O să fim pe voce din apropiere strigă: faţa şemineului şi spuse:
întrebă Hagrid abia şoptit. aproape în caz că sunt probleme, - Auu! Cine e? - Sirius, ce mai faci?
- Nu se poate! strigă un alt cu vrăji de stins focurile dacă e Harry verifică în grabă dacă încă Sirius arăta cu totul altfel decât
vrăjitor. Vrăji de Împietrire, nevoie. Au vrut mame cu pui, nu era acoperit de pelerină şi şi-l amintea Harry. Când se
pentru toţi trei! ştiu de ce... Dar îţi spun un lucru, rămase nemişcat, privind silueta despărţiseră, era tras la faţă şi
Harry văzu cum fiecare îngrijitor nu-l invidiez pe cel căruia o să-i întunecată a vrăjitorului pe care slab, iar faţa îi era înconjurată de
de dragon îşi scoate bagheta. pice acest Ţintat Maghiar. E ceva îl lovise. Îi recunoscu imediat o claie de păr negru, lung şi
- Stupefy! strigară ei într-un glas, de speriat. Partea din spate e la ciocul... Era Karkaroff! murdar. Acum avea părul scurt şi
iar Vrăjile de Împietrire se fel de periculoasă ca şi cea din - Cine e acolo? întrebă din nou curat, se împlinise la faţă şi
avântară în întuneric ca nişte faţă. Uită-te şi tu... Karkaroff iar, uitându-se foarte părea mult mai tânăr, aproape ca
rachete de foc, explodând în ploi Charlie arătă către coada bănuitor în jur. în fotografiile pe care le avea
de stele deasupra dragonilor... dragonului negru şi Harry văzu Harry rămase nemişcat şi tăcut. Harry şi care fuseseră făcute la
Harry privi cum dragonul de nişte spini lungi, de culoarea După vreun minut, Karkaroff nunta părinţilor săi.
lângă ei se clatină periculos pe bronzului, dispuşi din patru în păru să creadă că probabil lovise - Lasă ce fac eu, ce faci tu? zise
picioarele din spate. Fălcile îi patru centimetri. vreun animal. Se uita în jur, de Sirius serios.
erau deschise larg într-un strigăt Cinci dintre colegii lui Charlie se parcă se aştepta să vadă vreun - Păi...
tăcut, nările nu mai scoteau foc, apropiară în acel moment de câine sau un alt animal. Apoi se Pentru o clipă, Harry intenţionase
deşi încă mai fumegau... Apoi, Ţintatul Maghiar, cărând cu ei, ascunse iar după copaci şi se să spună „bine”, dar nu reuşi.
foarte încet, se prăbuşi... într-o pătură, câteva ouă uriaşe, îndreptă spre locul unde erau Înainte să se poată opri, începu
Dragonul negru, puternic şi de culoare gri-granit. Le puseră dragonii. să turuie despre faptul că nimeni
acoperit tot cu solzi, lovi solul cu cu grijă lângă Ţintatul Maghiar. Foarte încet şi cu foarte mare nu îl credea că nu ajunsese în
o bufnitură despre care Harry ar Hagrid scoase un geamăt. Îşi grijă, Harry se ridică şi porni iar, turnir de bunăvoie, despre felul
fi putut să jure că zdruncinase amintise de Norbert, puiul lui de cât de repede putu, fără să facă în care Rita Skeeter minţise în
copacii din spatele său. dragon, la care trebuise să prea mult zgomot, grăbindu-se în privinţa lui în Profetul zilei,
Îngrijitorii de dragoni îşi coborâră renunţe... întuneric spre castel. despre faptul că nu putea să
baghetele şi se apropiară de cei - Le-am numărat, Hagrid, îl Nu avea nici o îndoială faţă de meargă pe coridoare fără să fie
52
ridiculizat şi batjocorit, şi despre cercetări amănunţite, doar Ochi- spatele lui. până când Hermione termină de
Ron, care nu îl credea şi era Nebun a auzit mult prea des fel - Du-te! îi şopti el lui Sirius. Du-
mâncat şi o scoase afară, la o
gelos pe el... de fel de intruşi. Dar asta nu te! Vine cineva! altă plimbare.
- Iar acum, tocmai mi-a arătat înseamnă că Moody nu poate să Harry se ridică repede, Deşi era foarte speriată de
Hagrid ce mă aşteaptă la prima perceapă adevărul. A fost cel mai ascunzând focul... Dacă ar fi spusele lui Sirius despre Kar-
probă! Dragoni, Sirius, şi n-am bun Auror pe care l-a avut văzut cineva chipul lui Sirius la karoff, Hermione era de părere
nici o şansă! termină el disperat. Ministerul vreodată. Hogwarts, ar fi ieşit un scandal că în acel moment dragonii erau
Sirius se uită la el, citindu-i-se - Ce vrei să spui? întrebă Harry imens... Ar fi fost implicat problema cea mai presantă.
îngrijorarea în ochii care încă încet. Karkaroff încearcă să mă Ministerul, iar el ar fi fost intero-
- Hai să încercăm să te menţinem
păstrau privirea hăituită pe care omoare? Dar de ce? gat pentru a spune unde se afla în viaţă până marţi seara, zise ea
o căpătaseră la Azkaban. Îl Sirius ezită. Sirius... disperată, şi apoi ne putem face
lăsase pe Harry să vorbească - Am auzit nişte lucruri foarte Harry auzi un mic pocnet în griji şi pentru Karkaroff.
fără să-l întrerupă, însă acum ciudate, zise el încet. Devoratorii spatele lui şi ştiu că Sirius Înconjurară lacul de trei ori,
spuse: Morţii par să fie mult mai activi plecase... Privi capătul scării în încercând să se gândească la
- Cu dragonii ne descurcăm noi, ca de obicei în ultimul timp. S-au spirală... Oare cine se hotărâse vreo vrajă simplă care ar putea
Harry, ajungem şi la asta arătat la Cupa Mondială de să se plimbe la unu noaptea şi îl răpune un dragon. Nu le veni
imediat... Nu am mult timp... Am Vâjthaţ... Şi... Ai auzit de împiedicase pe Sirius să-i spună nimic în minte, aşa că se duseră
intrat în casa unor vrăjitori ca să dispariţia vrăjitoarei de la cum să treacă de dragoni? la bibliotecă. Aici, Harry luă toate
le folosesc şemineul, dar s-ar Ministerul Magiei? Era Ron. Îmbrăcat în pijamaua sa cărţile despre dragoni şi amândoi
putea să se întoarcă în orice - Bertha Jorkins? zise Harry. maro de lână, Ron încremeni, se apucară să caute în vraful de
moment. Trebuie să te previn în - Exact, a dispărut în Albania şi văzându-l pe Harry, care se afla cărţi.
legătură cu anumite lucruri. se zvoneşte că tocmai acolo a în partea cealaltă a camerei, şi - Tăiatul ghearelor prin farmece...
- De ce anume? întrebă Harry, fost văzut Cap-de-Mort ultima se uită în jur. Tratarea putrezirii solzilor... Nu
simţind cum se încordează şi mai dată... Şi Bertha probabil că ştia - Cu cine vorbeai? întrebă el. asta ne trebuie, asta e pentru
tare... Ceva mai rău ca dragonii? de Turnirul celor trei vrăjitori, nu? - Ce te priveşte? se răsti Harry. smintiţii ca Hagrid, care vor să
- Karkaroff, Harry! zise Sirius. A - Da, dar... e puţin probabil că a Ce cauţi aici la ora asta? îngrijească dragoni...
fost un Devorator al Morţii. Ştii ce dat peste Cap-de-Mort, nu? zise - Mă întrebam unde... începu - Dragonii sunt extrem de dificil
sunt Devoratorii Morţii, nu? Harry. Ron, ridicând din umeri, dar fără de răpus, din cauză magiei
- Da... Cum, el? Poftim? - Ascultă-mă, eu o ştiu pe Bertha să continue. Nimic. Mă întorc în străvechi care le apără pielea
- A fost prins, a stat la Azkaban Jorkins, zise Sirius sumbru. A fost pat. groasă şi protejată de solzi, pe
cu mine, dar a fost eliberat. Pot la Hogwarts în acelaşi timp cu - Ai venit să mă spionezi, nu? care numai unele dintre cele mai
să pun pariu că de asta a vrut mine, cu câţiva ani mai mare ca strigă Harry. puternice vrăji o pot penetra...
Dumbledore un Auror la tatăl tău şi ca mine. Şi era o Ştia că Ron habar nu avea ce se Dar Sirius a zis că o vrajă simplă
Hogwarts anul ăsta! Ca să fie cu proastă. Foarte băgăreaţă, dar întâmplase, ştia că nu o făcuse ar fi de ajuns...
ochii pe el! Moody l-a prins pe fără prea multă minte, ba chiar înadins, dar nu îi păsa... În acel - Atunci, hai să încercăm nişte
Karkaroff. El l-a băgat la deloc. Şi asta nu este o moment ura tot ce avea legătură cărţi cu cele mai simple vrăji,
Azkaban. combinaţie bună, Harry. Aş cu Ron, chiar şi cei câţiva propuse Harry, punând la o parte
- Karkaroff a fost eliberat? zise Harry spune că Bertha era foarte uşor centimetri de gleznă goală care i „Oameni care-i iubesc mult pe
încet, în timp ce creierul lui de ademenit într-o capcană. se vedeau pe sub pantalonii de la dragoni”.
părea să se străduiască să - Deci... Cap-de-Mort ar fi putut să pijama. Se întoarse la masă cu un teanc
acumuleze o serie de noi afle unde are loc turnirul? trase - Îmi cer scuze, zise Ron, cu faţa de cărţi de vrăji şi amândoi
informaţii şocante. De ce l-au concluzia Harry. La asta te referi? roşie de furie. Ar fi trebuit dă-miîncepură să le frunzărească pe
eliberat? Şi Karkaroff a venit aici din dau seama că nu vroiai să fii rând, Hermione şuşotind fără
- A făcut un târg cu Ministerul ordinele lui? deranjat. Te las să continui să încetare lângă el:
Magiei, zise Sirius cu amără- - Nu ştiu, zise Sirius încet, pur şi repeţi liniştit pentru viitorul - Păi, astea sunt Vrăjile de
ciune. A zis că a greşit şi apoi a simplu nu ştiu... Karkaroff nu mi interviu... Transformare... La ce te ajută?
dat nume... A băgat o mulţime se pare deloc genul de om care Harry înşfăcă de pe masă o Doar dacă le-ai înlocui colţii cu
de alţi vrăjitori la Azkaban, în să se întoarcă la Cap-de-Mort, insignă cu JOS CU POTTER şi o nişte jeleuri sau ceva de genul
locul lui... Nu e deloc iubit pe decât doar dacă ar şti că acesta azvârli cât putu de tare, în parteaăsta, ceea ce i-ar face mult mai
acolo, poţi să fii sigur. Şi de când e îndeajuns de puternic ca să-l cealaltă a camerei. Îl lovi pe Ron puţin periculoşi... Problema este
a ieşit, din câte ştiu eu, predă apere. Dar oricine ţi-a pus în frunte şi acesta căzu la podea. că, aşa cum scria şi în cartea aia,
Magie Neagră fiecărui elev care numele în Pocal a făcut-o dintr- - Poftim! zise Harry. Să o porţi pielea de dragon nu e uşor de
trece prin şcoala lui. Aşa că un motiv anume şi nu pot să nu marţi! Acum poate că o să ai şi străpuns... Eu cred că ar trebui
fereşte-te şi de campionul de la mă gândesc că turnirul ar fi un tu o cicatrice, dacă ai noroc... Săsă-l Transfigurezi, dar cu ceva
Durmstrang! mod foarte bun de a te ataca şi a nu mai fii gelos pe mine! atât de mare nu ai nici o şansă,
- Bine, zise Harry încet. Dar... vrei face ca totul să pară un accident. Se îndreptă cu paşi mari către mă îndoiesc că până şi
să spui că profesorul Karkaroff - Mie mi se pare un plan foarte scară. Se aştepta ca Ron să-l profesoara McGonagall... Dar
mi-a pus numele în Pocal? Pentru bun, zise Harry absent. Nu oprească... Chiar i-ar fi plăcut cadacă te-ai Transfigura pe tine?
că, dacă e aşa, este un actor trebuie decât să stea liniştiţi şi Ron să îi fi dat un pumn, dar Ron Ca să-ţi conferi puteri în plus, de
foarte bun. Părea foarte supărat să-i lase pe dragoni să-şi vadă de rămase acolo, în pijamaua care îi exemplu? Dar astea nu sunt vrăji
din cauza asta. Nu vroia să mă treabă. rămăsese mică, Harry, care simple, adică nu am învăţat aşa
lase să concurez. - Da... dragonii ăştia, zise Sirius, urcase scările valvârtej, rămase ceva la ore, eu ştiu despre ele
- Ştim că e un actor bun, zise vorbind acum foarte repede. treaz în pat, fierbând de furie pentru că am făcut teste
Sirius, pentru că a convins Există o metodă, Harry. Să nu fii mult timp după aceea şi nu îl preliminare pentru obţinerea a
Ministerul Magiei să-i dea tentat să încerci o Vrajă de auzi întorcându-se în dormitor. cât mai multor Niveluri Obişnuite
drumul, nu? Acum, am citit şi eu Împietrire... Dragonii sunt foarte de Vrăjitorie...
Profetul zilei, Harry... puternici din punct de vedere - Hermione, zise Harry printre
- Tu şi restul lumii, zise Harry cu fizic şi au puteri magice dinţi, poţi să taci puţin, te rog?
amărăciune. deosebite, nu pot fi răpuşi de o — CAPITOLUL XX — Încerc să mă concentrez.
- Am citit printre rândurile singură Vrajă de Împietrire. E Dar când Hermione tăcu, nu se
articolului scris de femeia aia, nevoie de vreo şase vrăjitori PRIMA PROBĂ întâmplă nimic, doar i se umplu
Rita Skeeter, de luna trecută, şi deodată ca să dovedeşti un creierul cu un fel de zumzăit
am aflat cum a fost atacat Moody dragon, folosind vraja asta... Harry se trezi duminică straniu, care nu părea să lase loc
în noaptea dinainte să vină la - Da, ştiu, tocmai am văzut acest dimineaţa şi se îmbrăcă atât de concentrării. Se uită deznădăjduit
Hogwarts. Da, ştiu că ea zice că lucru, zise Harry. neatent, încât se pomeni că pe cuprinsul cărţii „Blesteme de
a fost o altă alarmă falsă de-ale - Dar poţi să reuşeşti singur, zise încerca să îşi pună pălăria în loc bază pentru cei ocupaţi şi
lui, zise Sirius repede, văzând că Sirius. Există o metodă şi nu ai de o şosetă. Când în sfârşit reuşi încrâncenaţi”: scalpări
Harry vroia să spună ceva, totuşi nevoie decât de o vrajă simplă. să îşi îmbrace toate hainele aşa instantanee... Dar dragonii nu au
eu nu cred că este adevărat. Doar... cum trebuia, se grăbi să o păr... piper pisat... Asta probabil
Cred că cineva a încercat să-l Dar Harry ridică un deget pentru găsească pe Hermione. O zări la că ar creşte puterea dragonului
împiedice să ajungă la Hogwarts. a-l face să tacă, cu inima masa Cercetaşilor din Marea de a scuipa flăcări... limbă cu
Cred că cineva ştia că îi va fi bătându-i tare în piept, de parcă Sală, unde lua micul dejun cu spini... Asta mai lipsea, să-i dea o
mult mai greu cu el prin preajmă. stătea să explodeze. Auzi paşi Ginny. Simţindu-se prea încordat armă în plus...
Şi mai ştia că nu se vor face care coborau scara în spirală din pentru a mânca, Harry aşteptă - O, nu, iar a venit! De ce nu
53
citeşte pe corabia lui tâmpită? cartea „Un ghid al Transfigurării frumos, Potter, spuse Moody încet. tăios. Am aflat... din greşeală...
zise Hermione sarcastic, când avansate”, pătată toată de Harry nu ştiu ce să spună, nu se Moody zâmbi.
Viktor Krum intră cu un vraf de cerneală. Tocmai mi s-a rupt aşteptase la aşa ceva. - Nu te-am acuzat, băiete. I-am
cărţi. geanta... Era nou-nouţă şi cu - Stai jos, zise Moody şi Harry se spus lui Dumbledore de la
Le aruncă o privire posomorâtă toate astea... aşeză uitându-se în jur. început că nu mă îndoiesc de
amândurora şi se aşeză într-un - Cedric, zise Harry, prima probă Vizitase acest birou şi în timpul corectitudinea lui, dar că poate fi
colţ. sunt dragonii. foştilor săi ocupanţi. Pe vremea sigur că bătrânul Karkaroff şi
- Haide, Harry, să ne întoarcem - Poftim? zise Cedric, ridicând profesorului Lockhart, pereţii Maxime nu vor fi corecţi. Probabil
în camera de zi... O să apară privirea. erau plini de poze care zâmbeau că le-au spus deja campionilor lor
imediat şi fan-clubul lui... - Dragoni, zise Harry, vorbind şi făceau cu ochiul ale însuşi tot ce ştiu sau au aflat. Vor să
Şi într-adevăr, când ieşiră, un repede, în caz că venea pro- profesorului Lockhart. Când câştige. Vor să-l bată pe Dumble-
grup de fete intrară pe vârfuri în fesorul Flitwick să vadă ce făcea locuise Lupin aici, se găseau fel dore. Le-ar plăcea să
bibliotecă, una dintre ele având Cedric. Au patru, unul pentru de fel de specimene ciudate ale demonstreze că e şi el un simplu
prinsă în talie o eşarfă în culorile fiecare dintre noi, şi trebuie să unor specii fascinante din lumea om.
drapelului Bulgariei. trecem de ei. Magiei Negre, pe care le adusese Moody râse iar hârşâit şi ochiul
* Cedric se uită fix la el. Văzu o pentru a le vorbi elevilor săi său magic se învârti atât de
Harry abia reuşi să doarmă în parte din panica pe care o despre ele. Acum însă biroul era repede, încât Harry renunţă să îl
noaptea aceea. Luni dimineaţă simţise el însuşi sâmbătă seara plin de o mulţime de obiecte privească.
când se trezi, se gândi serios, scânteind acum în ochii de un gri extraordinar de ciudate, pe care - Şi... ai vreo idee cum să treci de
pentru prima oară în viaţă, să metalic ai lui Cedric. probabil că le folosise Moody pe dragonul tău? întrebă Moody.
fugă de la Hogwarts. Dar când - Eşti sigur? şopti Cedric. vremea când fusese Auror. - Nu, zise Harry.
privi în jurul lui la micul dejun în - Foarte sigur, zise Harry. I-am Pe birou exista ceva ce părea să - Ei bine, eu n-o să-ţi spun, zise
Marea Sală şi se gândi la ce ar văzut. fie un obiect rotativ, de sticlă. Moody scurt. Nu favorizez pe
însemna dacă ar părăsi castelul, - Dar cum ai aflat? Nu ar trebui Harry îl recunoscu imediat, nimeni. Doar o să-ţi dau nişte
îşi dădu seama că nu putea. Era să ştim... pentru că el însuşi avea unul. Un sfaturi, bune, zic eu.... Primul ar
singurul loc unde fusese fericit... - Nu contează, zise Harry repede Tradar, dar mult mai mic ca al lui fi... Foloseşte-ţi talentul şi
Ei bine, se presupunea că fusese - ştia că Hagrid ar fi avut Moody. În colţul unei măsuţe de puterile!
fericit şi cu părinţii lui, dar asta probleme, dacă ar fi spus lemn se afla un obiect care - Dar eu nu sunt deloc puternic,
nu îşi mai amintea. adevărul - dar nu sunt singurul. semăna cu un televizor straniu zise Harry, fără să stea pe
Într-un fel, ideea că ar prefera să Până acum trebuie să fi aflat şi de aur, cu aspect pufos, care gânduri.
înfrunte un dragon, decât să se Fleur, şi Krum... Madame Maxime scotea un zumzet molcom. Pe - Ba pardon, mormăi Moody,
întoarcă în Aleea Boschetelor la şi Karkaroff au văzut şi ei peretele de vizavi de Harry se dacă eu zic că ai puteri
Dudley era ceva demn de luat în dragonii. găsea un fel de oglindă, care nu deosebite, atunci aşa e!
considerare. Îl calmă într-un fel. Cedric se ridică, cu mâinile pline reflecta însă camera. Siluete ca Gândeşte-te... La ce eşti tu cel
Îşi termină de mâncat ouăle cu de pene îmbibate în cerneală, cu nişte umbre se mişcau în mai bun? Concentrează-te...
şuncă (gâtul nu îi funcţiona prea geanta ruptă, atârnându-i de interiorul ei, nici una dintre ele Harry încercă să se concentreze.
bine) şi, când se ridică de la umăr. Se uită la Harry şi în ochii nu se vedea clar. Ce făcea el cel mai bine? Ei bine,
masă, îl văzu pe Cedric Diggory săi licări ceva ciudat, aproape ca - Îţi plac detectorii mei de obiecte da, ar fi fost ceva...
părăsind masa Astropufilor. o suspiciune. ale Magiei Negre? zise Moody, - La vâjthaţ, zise el deznădăjduit,
Cedric încă nu ştia de dragoni... - De ce mi-ai spus? întrebă el. care îl privea cu atenţie pe Harry. şi cu ce mă ajută asta?!
Singurul campion care nu ştia, Harry se uită la el, nevenindu-i să - Ce este ăla? întrebă Harry, - Exact, zise Moody, privindu-l fix,
dacă presupunerile lui Harry erau creadă. Era sigur că Cedric nu l- arătând către obiectul auriu şi cu ochiul magic aproape
corecte, că Madame Maxime le ar fi întrebat, dacă ar fi văzut pufos. nemişcat. Eşti un zburător
spuseseră lui Fleur şi lui Krum... dragonii cu ochii lui. Harry nu le- - Un Senzor Secretos. Vibrează extraordinar de bun, din câte am
- Hermione, ne întâlnim la sere, ar fi dorit nici măcar duşmanilor când detectează tertipuri şi auzit...
zise Harry, hotărându-se brusc ce să-i înfrunte pe monştrii aceia... minciuni... Dar aici nu e bun de - Da, dar... zise Harry şi îl privi şi
să facă atunci când îl văzu pe Ei, poate doar lui Reacredinţă nimic, prea multe interferenţe... el cu mare atenţie. Nu am voie
Cedric ieşind din sală. Du-te, te sau lui Plesneală... O mulţime de elevi care mint să-mi aduc mătura, nu am decât
ajung din urmă! - Pentru că aşa e corect, nu? îi doar pentru că nu şi-au făcut bagheta la îndemână...
- Harry, o să întârzii, trebuie să spuse lui Cedric. Acum ştim cu temele. Zumzăie de când am - Al doilea sfat pe care pot să ţi-l
sune de intrare... toţii... Pornim de pe picior de venit. A trebuit să-mi fac dau, zise Moody, întrerupându-l
- Te prind din urmă, da? egalitate, nu? Spionoscopul să nu mai fluiere. brusc, este să foloseşti o vrajă
Când ajunse la capătul scării de Cedric continuă să se uite la el, Este ultrasensibil, detectează simplă şi drăguţă, care să îţi
marmură, Cedric le urcase deja. puţin bănuitor, când Harry auzi totul pe o rază de doi kilometri în aducă ce îţi trebuie...
Era însoţit de o grămadă de un bocănit familiar în spatele lui. jur. Desigur, ar putea să Harry se uită la el nedumerit. De
prieteni din anul VI. Harry nu vroia Se întoarse şi îl văzu pe Ochi- detecteze şi lucruri serioase, ce avea nevoie?
să îi spună lui Cedric nimic de Nebun Moody ieşind dintr-o clasă adăugă el pe un ton hârşâit. - Haide, băiete, şopti Moody.
faţă cu ei. Printre aceştia, erau şi din apropiere. - Şi la ce foloseşte oglinda aceea? Pune-le cap la cap, nu e chiar aşa
unii care îi citaseră din articolul - Vino cu mine, Potter, murmură - Ah, aceea este oglinda mea de greu...
Ritei Skeeter ori de câte ori se el. Diggory, hai, du-te la ore... contra duşmanilor. Îi vezi acolo, Şi atunci îi pică fisa. Era cel mai
nimerea pe lângă ei. Îl urmă pe Harry se uită neliniştit la Moody. cum stau în ceaţă? Nu am bun la zburat. Şi trebuia să
Cedric de la depărtare şi văzu că Oare îi auzise? probleme decât atunci când le treacă de dragon în aer. Pentru
se îndrepta către coridorul unde - Păi... Domnule profesor, eu ar văd ochii. Atunci îmi deschid asta, avea nevoie de „Fulger”. Şi
se afla şi clasa de „Farmece”. Lui trebui să fiu la „Ierbologie”... cufărul. pentru „Fulger” avea nevoie de...
Harry îi veni o idee. Oprindu-se la - Lasă asta, Potter. Hai în biroul Râse scurt şi la fel de hârşâit şi - Hermione, şopti Harry când
distanţă de ei, îşi scoase bagheta meu, te rog... arătă către cufărul mare de sub ajunse în fugă la sera trei, zece
şi ţinti cu grijă. Harry îl urmă, întrebându-se ce fereastră. Era ferecat cu mai minute mai târziu, cerându-i
- Diffindo! avea să păţească. Oare Moody multe lacăte. Harry se întrebă ce scuze pe nerăsuflate profesoarei
Geanta lui Cedric se rupse şi din vroia să ştie cum aflase de era acolo, până când următoarea Lăstar când trecu pe lângă ea,
ea căzură pene şi cărţi pe jos. dragoni? Oare avea să se ducă la întrebare a lui Moody îl aduse cu Hermione, am nevoie de ajutorul
Mai multe călimări se făcură Dumbledore şi să-l pârască pe picioarele pe pământ. tău!
ţăndări. Hagrid sau să-l transforme pe - Deci, ai aflat de dragoni, nu? - Şi eu ce crezi că am încercat să
- Nu vă deranjaţi, spuse Cedric Harry într-un dihor? Ei bine, i-ar fi Harry ezită. De asta se temuse... fac, Harry? îi şopti ea,
pe un ton exasperat, când fost mai uşor să treacă de Dar cum nu îi spusese lui Cedric aruncându-i priviri îngrijorate pe
prietenii lui se aplecară să-l dragon dacă ar fi fost dihor, îşi de unde ştia, tot aşa nu îi zise deasupra Tufei Tremurătoare
ajute, spuneţi-i lui Flitwick că vin zise Harry, ar fi fost mult mai mic nici lui Moody că Hagrid care unduia în bătaia vântului şi
şi eu imediat, zău, nu e nevoie... şi mult mai greu de văzut de la o încălcase iar toate regulile. ale cărei frunze uscate le rupea.
Exact asta sperase şi Harry. Îşi înălţime de o sută de metri... - E în ordine, zise Moody, - Hermione, trebuie să învăţ să
băgă bagheta la loc în buzunar şi Îl urmă pe Moody în biroul lui. aşezându-se, întinzându-şi fac cum trebuie o Vrajă de
aşteptă până când prietenii lui Moody închise uşa în urma lor şi piciorul de lemn şi mormăind Chemare până mâine după-
Cedric dispărură în clasa în care se întoarse să se uite la Harry, cu neîncetat. Trişatul face parte din amiază!
aveau ore. Se apropie apoi repede de ochiul magic fixat asupra lui, ca tradiţia Turnirului celor trei *
Cedric, fiind doar ei doi pe hol. şi cel normal, de altfel. vrăjitori... Aşa că exersară neîntrerupt. Nu
- Bună, zise Cedric, ridicând - Tocmai ai făcut un lucru foarte - Eu nu am trişat, zise Harry luară masa de prânz, ci se
54
îndreptară către o clasă goală, încerce o dată să îl aducă la el. proba cât poţi de bine şi nimeni avu impresia că după o secundă -
unde Harry încercă din răsputeri Mă ameninţi cu un dragon! nu va zice nimic... Te simţi bine? Bagman deschise gura
să facă diverse obiecte din Aşaaa... - Da, se auzi Harry spunând. Da, săculeţului de mătase mov.
cameră să zboare către el. Încă Harry ridică iar bagheta şi zise foarte bine... - Doamnele întâi, zise el,
avea probleme. Cărţile şi penele hotărât: Îl conduse către locul unde se oferindu-i-l lui Fleur Delacour.
încetineau pe la jumătatea - Accio dicţionar! aflau dragonii, până la marginea Fleur băgă o mână tremurândă în
drumului şi cădeau pe jos ca Tomul mare şi greu zbură din pădurii, dar când se apropiară de punguţă şi scoase un dragon
nişte pietroaie. mâinile Hermionei, traversă pâlcul de copaci din spatele micuţ, identic cu... Verdele
- Concentrează-te, Harry, mai camera şi Harry îl prinse din zbor. cărora trebuia să se vadă Galez! Avea numărul 2 în jurul
multă concentrare... - Harry, cred că ai reuşit! zise padocul, Harry văzu că fusese gâtului. Şi Harry ştiu, văzând-o
- Ce crezi că încerc să fac? zise Hermione încântată. ridicat un cort, cu intrarea către pe Fleur deloc surprinsă, ci mai
Harry supărat. Nu ştiu de ce, dar - Măcar de-ar merge şi mâine, ei, ascunzându-i privirilor pe degrabă resemnată, că avusese
îmi tot apare un dragon imens în zise Harry. „Fulger” o să fie mult dragonii fioroşi. dreptate: Madame Maxime îi
faţa ochilor... Bine, mai încerc o mai departe decât lucrurile de - Trebuie să intri acolo cu ceilalţi spusese ce o aştepta.
dată... aici, o să fie în castel şi eu o să campioni, zise profesoara Acelaşi lucru se adeveri şi cu
Vroia să chiulească de la fiu afară... McGonagall, cu o voce destul de Krum. Scoase Bulgărele de Foc
„Prezicerea viitorului” şi să con- - Nu contează, zise Hermione tremurată, şi să aştepţi să-ţi vină Chinezesc. Avea numărul 3 în
tinue să exerseze, dar Hermione hotărâtă. Atâta timp cât te rândul, Potter. Domnul Bagman e jurul gâtului. Nici măcar nu clipi,
refuză categoric să chiulească de concentrezi puternic asupra sa, o şi el înăuntru... O să-ţi spună... îşi plecă doar privirile.
la „Aritmanţie”, iar fără ea nu să vină la tine, cu siguranţă! despre ce este vorba... Mult Cedric băgă şi el mâna în sac şi
avea nici un sens să rămână, aşa Harry, ar trebui să dormim noroc! scoase Botul Scurt Suedez gri-
că fu nevoit să îndure o oră cu puţin... Ai nevoie de odihnă... - Mulţumesc, zise Harry, cu o albăstrui, cu numărul 1 în jurul
profesoara Trelawney, care le Harry se concentrase atât de voce slăbită, parcă venind de la gâtului. Ştiind ce mai rămăsese
explică - aproape toată ora - că mult să înveţe Vraja de Chemare mare distanţă. în punguţă, Harry băgă şi el
poziţia lui Marte faţă de Saturn în în seara aceea, încât o parte din Îl lăsă în faţa intrării în cort. mâna şi scoase fiorosul Ţintat
acel moment însemna că cei frică îl părăsise. Sentimentul Harry intră. Maghiar, cu numărul 4. Acesta îşi
născuţi în iulie erau în mare reveni însă cu forţe proaspete în Fleur Delacour stătea într-un colţ, deschise aripile, în timp ce îl
pericol de a muri violent şi rapid. dimineaţa următoare. Atmosfera pe un taburet scund. Nu părea la privea pe Harry, şi îşi dezveli
- Păi, e bine, zise Harry tare, din şcoală era foarte încordată şi fel de stăpână pe ea ca de colţii minusculi.
nemaiputând să se stăpânească, plină de entuziasm. Orele se obicei, ci mai degrabă palidă şi - Ei bine, asta e! zise Bagman. Aţi
atâta timp cât nu am o moarte întrerupeau la prânz, pentru ca rece. Viktor Krum părea şi mai extras dragonii pe care îi veţi
înceată, nu vreau să sufăr! elevii să aibă timp să ajungă la posomorât decât era în mod înfrunta, iar numerele se referă
Ron păru pentru un moment că e padocul dragonilor... Ei nu ştiau normal. Era modul lui de a-şi la ordinea intrării, aţi înţeles?
gata să izbucnească în râs. Îl însă, bineînţeles, ce aveau să exterioriza emoţiile, presupuse Acum, o să trebuiască să plec cât
privi în ochi pe Harry, pentru găsească acolo. Harry. Cedric se plimba în sus şi de curând, pentru că eu nu
prima oară în ultimele zile, dar Harry se simţi ciudat, cu totul în jos. Când intră Harry, îi zâmbi concurez. Domnule Diggory,
Harry încă se simţea mult prea altfel decât ceilalţi din jurul lui, discret, iar Harry îi zâmbi şi el, dumneavoastră sunteţi primul,
plin de resentimente faţă de el chiar dacă îi urau noroc când simţind cum i se chinuiau nu trebuie decât să intraţi în
ca să îi mai pese. Petrecu restul trecea pe lângă ei sau îi şuierau muşchii feţei să facă acest lucru, padoc când auziţi fluierul, da?
orei încercând să atragă cu batjocoritor: „Am adus un de parcă ar fi uitat cum se făcea. A... Harry, pot să vorbesc puţin
bagheta obiecte mici către el, pe morman de batiste pentru tine, - Harry! Bine ai venit! zise cu tine? Afară?
sub masă. Reuşi să facă o muscă Potter!” Era o stare de nelinişte Bagman, uitându-se fericit la el. - Păi... da, zise Harry absent, se
să zboare direct în mâna lui, dar atât de mare, încât se întrebă Intră, intră, simte-te ca acasă! ridică şi ieşi din cort împreună cu
nu fu pe deplin convins că dacă va reuşi să îşi păstreze Bagman semăna oarecum cu un Bagman, care îl conduse mai la o
izbutise datorită progreselor lui cumpătul când aveau să-l desen animat viu, printre parte, înspre copaci, după care
la Vrăjile de Chemare... Poate că conducă la dragonul său, ca nu campionii palizi şi îngrijoraţi. Iar se întoarse spre el cu o expresie
era pur şi simplu o muscă cumva să înceapă să arunce vrăji era îmbrăcat cu roba lui ca părintească pe chip.
bleagă... asupra tuturor celor din jur. fagurele de viespe. - Te simţi bine, Harry? Vrei să-ţi
Se forţă să mănânce câte ceva la Timpul se comporta mult mai - Ei bine, acum că suntem toţi aduc ceva?
cină, după ora de „Prezicere a straniu decât de obicei, se aici, a sosit momentul să vă spun - Poftim? zise Harry. Eu... Nu, nimic...
viitorului”, apoi se întoarse în scurgea de parcă s-ar fi spart despre ce este vorba! zise - Ai vreun plan? zise Bagman,
clasa goală, însoţit de Hermione, robinetul orelor... Acum era la Bagman vesel. Când o să se coborându-şi vocea. Pentru că ţi-
amândoi ascunşi privirilor prima oră, „ Istoria Magiei”, strângă publicul, o să vă dau aş da cu plăcere nişte sfaturi,
profesorilor de pelerina lui Harry. pentru ca apoi să se trezească în fiecăruia acest săculeţ - ridică o dacă vrei, să ştii. Vreau să zic,
Continuară să exerseze până Marea Sală, unde lua prânzul, iar punguţă de mătase mov şi o continuă Bagman, coborând
după miezul nopţii. Ar fi rămas pe urmă (Unde se dusese scutură în faţa lor - din care veţi vocea şi mai mult, tu eşti cel mai
mai mult, dar apăru Peeves şi, dimineaţa? Când se scurseseră extrage fiecare câte un model în dezavantajat, Harry... Dacă te
sub pretextul că ar fi fost dorinţa ultimele trei ore fără dragoni?) miniatură a ceea ce veţi înfrunta! pot ajuta cu ceva...
lui Harry să îi fie aruncate profesoara McGonagall se Sunt... Hm, cum să vă spun... - Nu, zise Harry, atât de repede,
obiecte spre el, începu să azvârle apropie repede de el în Marea Tipuri diferite, ca să zic aşa. Şi încât îşi dădu seama că păruse
cu scaune în Harry şi în Her- Sală şi îi zise, sub privirile mai trebuie să vă mai spun ceva... A, nepoliticos, nu... M-am... m-am
mione, care plecară repede, multor elevi: da... Sarcina voastră e să luaţi gândit ce o să fac, mulţumesc...
înainte ca zgomotul făcut de - Potter, campionii trebuie să oul de aur! - Nu trebuie să ştie nimeni,
Peeves să îl aducă pe Filch. Se vină cu mine.... Trebuie să te Harry se uită în jur. Cedric Harry, zise Bagman, făcându-i cu
întoarseră în camera de zi a pregăteşti pentru prima probă. aprobă din cap, în semn că ochiul.
Cercetaşilor, care era pustie la - Da, zise Harry, ridicându-se, şi înţelesese ce spusese Bagman, şi - Nu, e în regulă, zise Harry,
acea oră. furculiţa îi căzu pe farfurie cu un apoi începu să se plimbe iar prin întrebându-se de ce tot spunea
La două noaptea, Harry stătea zgomot puternic. cort. Se făcuse cam verde la asta şi dacă fusese vreodată mai
încă în faţa focului, alături de - Noroc, Harry, şopti Hermione. O faţă... Fleur Delacour şi Krum nu în neregulă ca acum. Am un
Hermione, înconjuraţi de o să fie totul bine! avuseseră nici o reacţie. Poate că plan...
grămadă de obiecte: cărţi, pene, - Da, zise Harry, cu o voce care aveau impresia că li se va face Se auzi un fluier de undeva.
câteva scaune, un set vechi de părea să nu fie a lui. Ieşi din rău dacă deschideau gura să - Vai, trebuie să mă duc! zise
piese de şah şi de Trevor, Marea Sală cu profesoara vorbească... Exact asta simţea Bagman alarmat şi se îndepărtă
broasca lui Neville. Abia în ultima McGonagall. Nici ea nu părea să Harry. Dar ei, cel puţin, se grăbit.
oră reuşise să stăpânească fie în apele ei. De fapt, părea la oferiseră voluntari... Fusese Harry se întoarse în cort şi îl văzu
efectiv Vraja de Chemare. fel de neliniştită ca Hermione. În dorinţa lor... pe Cedric ieşind din el, mai verde
- Acum e mai bine, Harry, mult timp ce coborau scara de piatră, În câteva minute, sute şi sute de la faţă ca niciodată. Harry
mai bine, zise Hermione, părând îi puse mâna pe umăr. picioare se auziră trecând pe încercă să îi ureze noroc când
obosită, dar foarte mulţumită. - Să nu intri în panică, zise ea, lângă cort, posesorii lor trecu pe lângă el, dar nu scoase
- Ei bine, acum ştim cum facem rămâi cu capul pe umeri... Avem discutând entuziasmaţi, râzând şi decât un mormăit răguşit.
data viitoare când o să am vrăjitori la îndemână ca să ţină glumind... Harry se simţi atât de Harry se întoarse în cort, unde se
probleme cu o vrajă, zise Harry, situaţia sub control, în caz că se departe şi de diferit de mulţime, aflau Fleur şi Krum. Câteva clipe
aruncându-i Hermionei un întâmplă ceva... Important e să încât parcă ar fi făcut parte dintr- mai târziu auzi uralele mulţimii,
dicţionar cu rune, ca să mai te străduieşti să îndeplineşti o specie diferită. Şi apoi - Harry ceea ce însemna că Cedric
55
intrase în padoc şi că acum era terminase... Imediat îi venea unde se aflase el, înainte de a se pe deasupra tribunelor, cu oul
faţă în faţă cu echivalentul în rândul şi lui Harry... ridica brusc în înalturi... Dar lui greu sub braţul nevătămat! Era
mărime naturală al modelului Se ridică, simţindu-şi picioarele Harry nu îi păsa... Era ca şi când ca şi când cineva dăduse iar
extras de el... de parcă i-ar fi fost făcute din s-ar fi ferit de un balon-ghiulea... drumul la sonor... Pentru prima
Era mult mai rău decât îşi vată. Aşteptă. Apoi auzi fluierul. - Pe barba lui Merlin, băiatul ăsta dată auzi clar zgomotul mulţimii,
imaginase Harry. Stătea acolo şi Ieşi din cort, cu neliniştea ştie să zboare! strigă Bagman, care striga şi aplauda la fel de
asculta mulţimea strigând şi crescând progresiv în sufletul lui. când mulţimea ţipă şi tresări tare ca şi suporterii irlandezi de
ţipând, în timp ce Diggory făcea Trecu de copaci şi intră în padoc speriată. Domnule Krum, nu-i la Cupa Mondială...
ce făcea ca să treacă de Botul printr-o gaură. aşa? - Fiţi atenţi! striga Bagman
Scurt Suedez. Krum încă se mai Văzu totul din faţa lui de parcă ar Harry zbură şi mai sus, în cercuri întruna. Vă rog să fiţi atenţi!
uita la podea. Fleur începuse să fi fost un vis colorat. Sute şi sute largi. Dragonul nu îl scăpa din Campionul cel mai tânăr a reuşit
calce pe urmele lui Cedric, de chipuri îl priveau din tribunele priviri, cu capul învârtindu-i-se să ia oul cel mai repede dintre
păşind neliniştită prin cort. Iar care fuseseră aduse prin magie neîncetat pe gâtul lung. Dacă toţi! Ei bine, din acest moment
comentariul lui Bagman făcea ca acolo. Dragonul lui, marele Ţintat avea să continue aşa, ameţea, şansele lui Harry Potter au
totul să fie mult, mult mai rău... Maghiar, îl aştepta în capătul desigur... Dar Harry ştia că nu crescut!
Imagini îngrozitoare i se celălalt al padocului, păzindu-şi trebuia să întindă coarda prea Harry văzu cum îngrijitorii de
conturară în minte lui Harry, ouăle, cu aripile pe jumătate tare. Dacă dragonul se apuca să dragoni se grăbiră să stă-
când auzi: „Oooh, ca prin deschise, cu ochii răi şi galbeni verse iar foc... pânească dragonul, iar la
urechile acului... Ce riscant! aţintiţi asupra lui — o şopârlă Harry coborî brusc şi cu mare intrarea în padoc îi observa pe
Extraordinar, se pare că nu îi e uriaşă, monstruoasă şi neagră, viteză, exact când dragonul profesoara McGonagall, pe
frică de nimic! Inteligentă care îşi zbătea coada cu spini, deschise gura, dar de data aceea profesorul Moody şi pe Hagrid,
mişcare... Păcat că n-a mers!” lăsând urme adânci în pământ. nu fu la fel de norocos. Nu-l grăbindu-se către el, făcându-i
Şi apoi, după vreo cincisprezece Mulţimea devenise foarte nimeriră flăcările, în schimb toţi cu mâna să vină la ei. Le
minute, Harry auzi uralele agitată, dar Harry nu putea coada dragonului se îndreptă văzu zâmbetele fericite, chiar de
asurzitoare ale mulţimii, ceea ce spune dacă era prietenoasă sau vâjâind către el şi, când viră la la depărtarea aceea. Zbură iar pe
nu puteau însemna decât un nu şi nici nu-i păsa. Sosise stânga, unul dintre spinii săi deasupra tribunelor, zgomotul
singur lucru: Cedric reuşise să momentul să facă ce trebuia... Să lungi îi zgârie umărul, sfâşiindu-i mulţimii aproape spărgându-i
treacă de dragon şi luase oul de se concentreze total, până la roba... timpanele, şi ateriza lin, fericit
aur! uitare, asupra obiectului, asta Simţea durerea, auzea ţipetele cum nu mai fusese de atâta timp.
- Foarte bine, într-adevăr! striga era unica lui şansă... mulţimii, însă tăietura nu părea Trecuse cu bine prima probă şi
Bagman. Şi acum notele juriului! Ridică bagheta. să fie adâncă... Zbură în spatele supravieţuise...
Însă nimeni nu strigă notele. - Accio Fulger! strigă el. dragonului şi îi veni în minte - A fost excelent, Potter! strigă
Harry presupuse că membrii Aşteptă, fiecare părticică din el ceva... profesora McGonagall, imediat ce
juriului ridicaseră cartonaşe în sperând, rugându-se fierbinte... Dragonul nu părea să obosească Harry se dădu jos de pe „Fulger”.
faţa mulţimii. Dacă nu reuşea... Dacă nu venea şi îşi proteja ouăle cu străşnicie. Venind din partea ei, felicitarea
- Unul gata, mai sunt trei! strigă „Fulger”... Vedea totul din jurul Deşi îşi deschidea aripile şi bătea putea fi considerată o laudă
Bagman, când se auzi iar fluierul. lui ca printr-o barieră din ele cu putere, se învârtea şi extraordinară. Observă că îi
Domnişoară Delacour, vă rog! transparentă, ca printr-un fel de se zbătea, urmărind mişcările lui tremura mâna când arătă către
Fleur tremura din cap până-n abur care făcea cortul şi sutele Harry cu ochii aceia galbeni şi umărul lui.
picioare. Îi deveni mult mai de chipuri din jur să îi apară uşor înspăimântători, îi era teamă să - Trebuie să te duci imediat la
simpatică, iar Harry o privi mult deformate... se îndepărteze prea tare de Madame Pomfrey, chiar înainte
mai prietenos decât până atunci Şi atunci îl auzi, vâjâind în ouă... Trebuia să îl convingă să o ca juriul să-ţi acorde notele... Pe
când ieşi cu capul sus, cu mâna spatele lui. Se întoarse şi îşi văzu facă, altfel n-ar fi reuşit în veci să aici... A trebuit să-l îngrijească şi
încleştată pe baghetă. Rămăsese mătura sa marca „Fulger” se apropie de ouă... pe Diggory...
numai cu Viktor Krum, în colţuri zburând cu viteză către el, pe la Începu să zboare, întâi într-o - Ai reuşit, Harry! zise Hagrid
opuse, evitându-şi privirile. marginea pădurii, intrând apoi în parte, apoi în cealaltă, nu foarte răguşit. Ai reuşit! Şi încă
Procedura reîncepu... padoc, oprindu-se în aer lângă el aproape pentru ca dragonul să împotriva celui mai crunt dragon!
- O, nu sunt sigur că a fost o şi aşteptându-l să încalece. nu îl poată atinge cu focul pe Doar ştii că Charlie a zis că e cel
mişcare înţeleaptă! îl auziră pe Mulţimea făcea şi mai mult care îl scuipa. Dragonul îl mai...
Bagman strigând. Ah... Gata- zgomot... Bagman striga ceva, pândea, cu ochii cu pupilele - Mersi, Hagrid, zise Harry tare,
gata! Cu grijă acum... Dum- dar urechile lui Harry nu mai verticale fixate pe Harry, cu colţii ca să îl facă pe Hagrid să tacă şi
nezeule, am crezut că atât i-a funcţionau normal... Auzul nu dezgoliţi ameninţător... să nu se dea de gol că îi arătase
fost! mai era important în acel Zbură şi mai sus. Capul dragonii cu o seară înainte.
Zece minute mai târziu, Harry moment... dragonului se ridică după el, Şi profesorul Moody părea foarte
auzi mulţimea izbucnind în Îşi aruncă piciorul peste mătură gâtul fiindu-i acum întins la mulţumit. Ochiul său magic îi
aplauze pentru a doua oară... şi ţâşni. O secundă mai târziu, se maximum, încolăcindu-se şi un- dansa în cap de bucurie.
Probabil că şi Fleur reuşise. Urmă întâmplă ceva miraculos... duindu-se ca un şarpe în faţa - Foarte frumos, Potter, mormăi
o pauză, în timp ce erau arătate În timp ce zbura în sus şi vântul îi celui care îl vrăjise... el.
notele lui Fleur... Alte urale... Şi trecea prin păr, chipurile din Harry se ridică şi mai sus, iar - Gata, Potter, hai la cortul de prim
apoi, pentru a treia oară, fluierul mulţime nu mai erau decât nişte dragonul scoase un răget ajutor, te rog, îl zori profesoara
arbitrului. gămălii colorate dedesubt, iar exasperat. Pentru dragon, Harry McGonagall.
- Şi acum urmează domnul Viktor dragonul nu era mai mare decât nu era decât o muscă pe care îşi Harry ieşi din padoc, încă
Krum! răcni Bagman şi Krum ieşi, un câine, îşi dădu seama că nu dorea din tot sufletul să o prindă. gâfâind, şi o văzu pe Madame
lăsându-l singur pe Harry. lăsase în urmă doar arena Coada îi zvâcni iar, dar acum Pomfrey, care stătea în faţa unui
Acum devenise foarte conştient întrecerilor, ci şi teama... Era din Harry era prea sus ca să îl al doilea cort, părând foarte
de ce se întâmpla cu corpul lui, nou stăpân pe el! ajungă... Dragonul scuipă foc, îngrijorată.
de cât de repede îi bătea inima şi Era doar un alt joc de vâjthaţ, Harry se feri cu dibăcie... - Dragoni! zise ea pe un ton
cum simţea furnicături în degete, atâta tot... Doar un alt joc de Dragonul deschise larg fălcile... dezgustat, trăgându-l pe Harry
de teamă... Şi totuşi, în acelaşi vâjthaţ, iar dragonul acela doar o - Haide, şuieră Harry, învârtindu- înăuntru.
timp i se părea că reuşise să se echipă adversă... se pe deasupra, vino, vino şi Cortul era împărţit în sectoare.
detaşeze de el însuşi, să vadă Se uită la cuibul cu ouă şi îl văzu prinde-mă... Sus, hai... Desluşi umbra lui Cedric prin
pereţii cortului şi să audă pe cel de aur, strălucind printre Atunci dragonul se ridică de pe draperia de pânză, dar Cedric nu
strigătele mulţimii, de parcă s-ar celelalte, care erau de culoarea ouă, întinzându-şi aripile la fel de părea să fie rănit grav. Cel puţin,
fi aflat la mare depărtare... cimentului, aşezate în siguranţă mari ca ale unui mic aeroplan... putea să stea în capul oaselor.
- Cât curaj! striga Bagman şi între picioarele dragonului. „OK”, Atât aştepta Harry! Coborî în Madame Pomfrey îi examina
Harry auzi cum Bulgărele de Foc îşi zise Harry în sinea lui, „Să picaj. Înainte ca dragonul să-şi umărul lui Harry, vorbind
Chinezesc scoate un răget aplic tactici de diversiune... dea seama ce făcuse sau unde mânioasă în tot acest timp:
asurzitor, îngrozitor, în timp ce Înainte...” dispăruse Harry, acesta îşi - Anul trecut Dementorii, anul
mulţimea stătea cu sufletul la Coborî fulgerător. Capul continuă căderea bruscă spre ăsta dragonii, oare ce or să mai
gură. Mare curaj... Şi... Da, a luat Ţintatului Maghiar se rotea după sol, către ouăle care acum erau aducă la şcoală anul viitor? Ai
oul! el, îl urmărea. Harry îşi dădu neprotejate de picioarele avut mare noroc... E o rană
Aplauzele pătrunseră aerul rece seama ce vroia să facă şi se dragonului. Îşi luă mâinile de pe superficială... Dar o să trebuiască
de iarnă şi răsunară de parcă s- ridică exact la timp. Un şuvoi de „Fulger”, înşfăca oul de aur... să o curăţ, înainte de a încerca
ar fi spart nişte geamuri. Krum foc fusese aruncat chiar pe locul Şi acceleră din nou, ridicându-se să o vindec...
56
Curăţă tăietura, tamponând-o cu luat oul, dar s-a şi ars... Dragonul porniră înapoi spre şcoală. Fiţi
un lichid mov, care fumega şi s-a răzgândit la mijlocul drumului atenţi, trebuie să fug, trebuie să-i SPIRIDUŞII DE CASĂ
ustura, apoi îi atinse umărul cu şi s-a hotărât să-l atace pe el, în trimit o bufniţă mamei, i-am jurat
bagheta şi Harry simţi cum se locul labradorului. Abia a reuşit că o să-i spun ce se întâmplă... A Harry, Ron şi Hermione se duseră
vindecă instantaneu. să scape. Şi fata aia, Fleur, a fost cu adevărat incredibil! A, în şura bufniţelor în seara aceea,
- Acum, stai liniştit un minut... încercat o vrajă, nu ştiu care, da... Mi-au spus să îţi zic că ca s-o găsească pe Pigwidgeon,
Hai, aşază-te! Apoi poţi să te duci cred că încerca să-l cufunde într- trebuie să mai rămâi puţin... pentru ca Harry să-i poată trimite
să-ţi vezi notele. un fel de transă... Ei bine, şi Bagman vrea să vă spună ceva o scrisoare lui Sirius şi să-i spună
Ieşi vijelios din cort, dar mai figura asta a ţinut, dragonul a în cortul campionilor. că reuşise să scape nevătămat
apucă să o audă cum îl întreba adormit, dar apoi a început să Ron îi spuse că îl aşteaptă, aşa din prima încercare. Pe drum,
pe Cedric: sforăie şi i-au ieşit nişte flăcări că Harry intră iar în cortul, care Harry îi zise lui Ron tot ce îi
- Te simţi mai bine, Diggory? imense pe nas, iar lui Fleur i-a acum arăta oarecum altfel, mult spusese Sirius despre Karkaroff.
Harry nu vroia să stea liniştit, luat foc fusta... A stins-o cu apă mai prietenos şi mai primitor. Îşi Deşi şocat la început, auzind că
adrenalina îi clocotea încă în din baghetă. Şi Krum... N-o să-ţi aminti cum se simţea când se profesorul Karkaroff fusese un
sânge. Se ridică, vrând să se vină să crezi, dar nici nu i-a tre- temea de întâlnirea cu dragonul Devorator al Morţii, când intrară
ducă să vadă ce se întâmpla cut prin minte să zboare! Deşi şi făcu o comparaţie cu lunga în camera bufniţelor, Ron spunea
afară, dar înainte să ajungă la probabil că a fost cel mai bun aşteptare dinaintea confruntării... ferm convins că ar fi trebuit să se
uşa cortului, îşi făcură apariţia după tine. L-a lovit pe dragon cu Ce comparaţie? Nu exista gândească de mult la aşa ceva.
doi oameni: Hermione, urmată un fel de vrajă, chiar în ochi. Dar comparaţie, aşteptarea fusese - Se potriveşte, nu? zise el. Mai
îndeaproape de Ron. acesta s-a apucat să calce totul mult mai grea... ţineţi minte ce a zis Reacredinţă
- Harry, ai fost strălucit! zise în picioare de durere şi a strivit Fleur, Cedric şi Krum veniră în tren, despre prietenia dintre
Hermione emoţionată, cu urme jumătate din ouăle adevărate... I- împreună. tatăl lui şi Karkaroff? Acum ştim
de degete pe faţă, de cât şi le au scăzut din puncte pentru asta, O parte a feţei lui Cedric era de unde se cunosc. Probabil că
apăsase pe obraji, de teamă şi nu ar fi trebuit să distrugă ouăle acoperită cu un fel de gel erau printre cei cu măşti de la
de emoţie. Ai fost extraordinar! dragonului... portocaliu, care probabil că îi Cupa Mondială... Harry, poţi să fii
Nu glumesc! Ron trase adânc aer în piept. vindeca arsura. Îi zâmbi lui Harry sigur de un lucru, dacă a fost
Dar Harry se uita la Ron, care era Ajunseră la marginea padocului. şi îl felicită: Karkaroff cel care ţi-a pus
foarte palid şi îl privea pe Harry Acum, după ce fusese luat şi - Bravo, Harry. numele în Pocal, acum trebuie să
de parcă ar fi fost o stafie. dragonul lui, Harry văzu unde - Şi ţie, zise Harry, zâmbindu-i şi turbeze de furie, nu-i aşa? Nu i-a
- Harry, zise el, foarte serios, erau cei cinci membri ai juriului... el. mers, nu? Ai scăpat doar cu o
oricine ţi-a pus numele în Pocal... Exact la capătul celălalt, în - Felicitări tuturor! zise Ludo zgârietură! Stai, o prind eu...
Cred... cred că vrea să te vadă în scaune tapisate cu aur. Bagman, când intră ţopăind în Pigwidgeon era atât de
mormânt! - Au dreptul să dea câte zece cort. entuziasmată la gândul unei
Era ca şi când ultimele puncte fiecare, zise Ron, iar Părea atât de mulţumit, încât livrări, încât zbura în jurul capului
săptămâni nici nu existaseră! De Harry, uitându-se cu atenţie, îl parcă trecuse el însuşi de proba lui Harry, huhuind necontenit.
parcă Harry se întâlnea cu Ron văzu pe primul membru - Ma- cu dragonul. Ron o înşfăcă pe Pigwidgeon din
pentru prima dată, imediat după dame Maxime - ridicându-şi - Vreau să vă spun doar câteva zbor şi o ţinu nemişcată, în timp
ce fusese ales campion. bagheta în aer. Şi din ea ţâşni un cuvinte... Aveţi o pauză ce Harry îi lega scrisoarea de picior.
- Ţi-ai dat seama? zise Harry fel de panglică lungă argintie, binefăcătoare şi destul de lungă - Nu e posibil ca celelalte probe
rece. Ţi-a luat cam mult. care se învârti în aer şi formă un până la următoarea probă, care să fie la fel de periculoase, nu-i
Hermione stătea neliniştită între opt mare. va avea loc pe douăzeci şi patru aşa? continuă Ron, în timp ce o
ei, uitându-se când la unul, când - Nu e rău! zise Ron, în timp ce februarie dimineaţa... O să vă ducea pe Pigwidgeon la
la altul. Ron, nesigur, deschise mulţimea aplauda. Presupun că dau ceva la care să vă gândiţi fereastră. Ştii ceva, Harry? Eu
gura să vorbească. Harry bănui ţi-a scăzut punctajul pentru între timp! Dacă vă uitaţi mai cred că ai putea câştiga turnirul
că Ron vroia să-şi ceară scuze şi, umăr... bine la ouăle de aur pe care le ăsta... Vorbesc serios!
deodată, îşi dădu seama că nu Apoi veni la rând domnul Crouch. aveţi, o să vedeţi că se deschid... Harry ştia că Ron nu spunea asta
vroia să le audă. El formă un nouă în aer. Vedeţi balamalele? O să găsiţi un decât ca să îl facă să uite de
- E în ordine, zise el, înainte ca - E bine! strigă Ron, bătându-l pe indiciu în ou... Rezolvaţi-l, aflaţi purtarea lui din ultimele
Ron să pronunţe cuvintele. Nu Harry pe umăr. care este a doua probă şi veţi săptămâni, dar îi fu oricum
mai contează! Apoi, Dumbledore. Şi el formă un putea astfel să vă pregătiţi din recunoscător. Hermione însă se
- Nu, zise Ron. Nu ar fi trebuit nouă. Mulţimea aplauda mai tare timp! Aţi înţeles? Sigur? Atunci, sprijini de peretele şurei
să... ca niciodată. puteţi să plecaţi! bufniţelor, îşi încrucişă braţele şi
- Nu mai contează acum, serios! Ludo Bagman... Zece! Harry ieşi din cort, se îndreptă se încruntă la Ron.
repetă Harry. - Zece? zise Harry, nevenindu-i spre Ron şi amândoi o luară - Harry mai are mult până să
Ron îi zâmbi emoţionat şi Harry îi să creadă. Dar... am fost rănit... înapoi, pe la marginea pădurii, termine turnirul, zise ea serioasă.
răspunse cu un zâmbet fericit. De ce face asta? nemaisăturându-se să vorbească Dacă asta a fost prima probă,
Hermione izbucni în lacrimi. - Harry, nu te plânge! strigă Ron unul cu altul. Harry vroia să ştie nici nu vreau să mă gândesc la
- Nu înţeleg de ce plângi! îi spuse entuziasmat. ce făcuseră ceilalţi campioni, cu ce urmează...
Harry uluit. Ultimul îşi ridică bagheta cât mai multe amănunte. Apoi, - Eşti ca o rază de soare, din cap
- Amândoi sunteţi nişte proşti! Karkaroff. Făcu o pauză pentru o când trecură pe lângă pâlcul de până-n picioare, nu-i aşa? o
strigă ea, bătând cu piciorul în clipă şi apoi formă şi el un număr copaci din spatele cărora Harry ironiză Ron. Ai fi bună să-i ţii
pământ, iar lacrimile continuară cu bagheta... Patru. auzise prima oară răgetele companie profesoarei
să curgă nestăpânite. - Cum? răcni Ron mânios. Patru? dragonilor, le sări o vrăjitoare în Trelawney...
Apoi, înainte ca vreunul dintre ei Nenorocitule, i-ai dat zece lui Krum! cale. O aruncă pe Pigwidgeon pe
să o poată opri, îi îmbrăţişa pe Dar lui Harry nu îi păsa, nu i-ar fi Era Rita Skeeter. Roba ei verde- fereastră. Pigwidgeon o luă în jos
amândoi şi ieşi din cort în viteză, păsat nici dacă Igor Karkaroff i-ar prăzulie şi Pana pentru Citate cu viteză, în cădere liberă,
plângând în hohote. fi dat zero. Indignarea lui Ron în Rapide din mâna ei se asortau douăzeci de metri, înainte de a
- Nu e normală, zise Ron, favoarea lui valora însă mai mult perfect. reuşi să se redreseze şi să se
clătinând din cap. Hai, Harry, de o sută de puncte! Desigur, nu- - Felicitări, Harry! zise ea, ridice din nou. Scrisoarea pe care
cred că ţi se afişează notele... i spuse asta lui Ron, dar inima îi zâmbindu-i. Nu vrei să-mi spui i-o prinseseră de picioruş era
Harry îşi luă mătura „Fulger” şi era mai uşoară decât aerul când repede câteva cuvinte? Cum te- mult prea grea pentru micuţa
oul de aur, simţindu-se mult mai părăsiră padocul. Şi nu era doar ai simţit când ai înfruntat bufniţă... Harry nu putuse să se
fericit decât credea că ar fi fost Ron... Nu îl aclamau doar dragonul acela? Ce crezi despre abţină să nu-i povestească lui
posibil acum o oră, şi ieşi cu Ron Cercetaşii. Când văzuseră cu ce corectitudinea juriului? Sirius exact cum se învârtise,
din cort. avusese de-a face şi felul în care - Da, îţi spun imediat câteva cum încercuise, cum hăituise şi
- Să ştii că ai fost cel mai bun, de se descurcase, aproape toată cuvinte, îi zise Harry răutăcios. cum se ferise de cumplitul
departe, turuia Ron. Cedric a şcoala trecuse de partea lui, dar La revedere! dragon.
făcut o chestie ciudată, a şi a lui Cedric, în egală măsură... Şi îi întoarse spatele, O priviră pe Pigwidgeon
transfigurat un bolovan de pe Nu-i păsa de Viperini, acum îndreptându-se către castel dispărând în noapte şi atunci Ron
jos... într-un câine... Încerca să-l putea să suporte orice. împreună cu Ron. spuse:
facă pe dragon să se ducă după - Eşti pe primul loc, la egalitate - Ei bine, Harry, ar trebui să
câine... Ei bine, a fost un cu Krum! Tu şi Krum, Harry! mergem la petrecerea... surpriză
exemplu mişto de Transfiguraţie exclamă Charlie Weasley, pe care ţi-am pregătit-o... Cred
şi a mers oarecum, pentru că a grăbindu-se către ei, când — CAPITOLUL XXI — că Fred şi George au furat
57
destulă mâncare de la bucătărie făcut nimic. Doar cu crema din sub cerul întunecat. De colibei lui Hagrid, încă ţinându-l
până acum! eclere trebuie să ai grijă... asemenea, se gândea că şi în departe pe Homar, cu scânteile
Într-adevăr, când intrară în Neville, care tocmai muşcase trăsura celor de la Beauxbatons baghetelor.
camera de zi a Cercetaşilor, dintr-un ecler, se înecă şi îl trebuie să fi fost foarte frig. - Vai, vai, vai... Dar chiar că pare
aceasta explodă în urale şi scuipă. Observase că Hagrid avea mare distractiv...
strigăte. Pe mese erau munţi de Fred râse. grijă de caii lui Madame Maxime, Era Rita Skeeter, care se
prăjituri, carafe cu suc de - E o mică glumă, Neville... dându-le băutura lor preferată, aplecase peste gardul grădinii lui
dovleac şi Berezero. Lee Jordan Hermione luă o tartă cu gem. whisky de malţ. Vaporii care Hagrid, privind la nebunia
aprinsese nişte Artificii Filibuster, - Ai luat toate astea de la ieşeau pe la colţurile padocului generală. În ziua aceea, purta o
aşa că aerul era plin de steluţe şi bucătărie, Fred? lor erau de ajuns pentru a-i ameţi pelerină groasă, roşie, cu un
scântei, iar Dean Thomas, care - Da, zise Fred, zâmbindu-i. pe toţi elevii adunaţi la ora de guler mov de blană, şi avea pe
era foarte bun la desen, agăţase Îşi subţie vocea până ajunse un „Grija pentru creaturile magice”. braţ nelipsita geantă din piele de
câteva noi pancarte foarte chiţăit şi imită un spiriduş de Ceea ce nu îi ajuta deloc, având crocodil.
reuşite, dintre care majoritatea îl casă: în vedere că încă îi aveau în grijă Hagrid se aruncă deasupra
înfăţişau pe Harry zburând pe - Orice vreţi dumneavoastră, pe îngrozitorii Homari şi trebuiau Homarului, care îi încolţise pe
„Fulger”, în jurul capului domnule, absolut orice! Sunt să fie cât se poate de vigilenţi. Harry şi pe Ron, şi îl imobiliză.
dragonului. Mai erau câteva şi cu extrem de serviabili... mi-ar fi dat - Nu ştiu sigur dacă hibernează Capătul Homarului explodă,
Cedric, căruia îi luase foc capul. şi un bou la proţap, dacă le-aş fi sau nu, le spuse Hagrid într-o zi, scoţând fum şi foc, arzând
Harry mâncă din toate, căci cerut. în timp ce dârdâiau în grădina de lăstarele de dovleci din
aproape că uitase cum era să îţi - Cum ajungi acolo? întrebă dovleci în care sufla un vânt apropiere.
fie cu adevărat foame, şi se Hermione, pe un ton obişnuit şi cumplit. M-am gândit să - Cine eşti? o întrebă Hagrid pe
aşeză la aceeaşi masă cu Ron şi nevinovat. încercăm să vedem dacă nu vor Rita Skeeter, în timp ce punea un
Hermione. Nu-i venea să creadă - Simplu! răspunse Fred, uşa e să mănânce scrumbii... Să-i ochi de frânghie în jurul spinului
cât de fericit era. Îl avea iar pe ascunsă după un tablou punem în lăzile astea... Homarului pe care îl prinsese.
Ron de partea lui, trecuse de reprezentând un bol cu fructe. Nu mai rămăseseră decât zece - Rita Skeeter, reporter la
prima probă, iar pe a doua nu Nu trebuie decât să gâdili puţin Homari. Se părea că instinctul lor Profetul zilei, răspunse Rita,
trebuia să o înfrunte decât peste para, care o să se pună pe de a se omorî unii pe alţii nu zâmbindu-i cu dinţii ei de aur.
trei luni. chicotit şi... De ce? dispăruse pe deplin nici după ce - Deşi Dumbledore ţi-a interzis să
- Fir-aş al naibii, da’ ştiu că e Fred se opri şi se uită la ea fuseseră scoşi la plimbare. Acum mai vii în şcoală? zise Hagrid,
greu, zise Lee Jordan, ridicând bănuitor. fiecare dintre ei se apropia de încruntându-se puţin, în timp ce
oul de aur pe care Harry îl lăsase - A, fără nici un motiv, zise doisprezece metri lungime. se ridicase de pe Homarul pe
pe o masă şi cântărindu-l în Hermione repede. Platoşele lor groase, gri, care îl strivise şi începuse să îl
mâini. Hai, Harry, deschide-l! Hai - Ai de gând să îi faci să intre în picioarele puternice, capetele târască spre prietenii săi din
să vedem ce e înăuntru! grevă, nu? zise George. Nu explozive, spinii şi ventuzele, aceeaşi specie.
- Ar trebui să rezolve indiciul de renunţi la toată chestia asta cu totul îl convingea din ce în ce mai Rita se purtă de parcă nici nu
unul singur, zise Hermione încet. fluturaşii şi o să încerci să îi faci mult pe Harry că Homarii lui auzise ce spusese Hagrid.
Aşa spun regulile turnirului... să se revolte? Hagrid erau cele mai groaznice - Cum se numesc aceste creaturi
- Şi ar fi trebuit să mă gândesc şi Se auziră mai multe râsete. creaturi magice pe care le fascinante? întrebă ea, zâmbind
cum să trec de dragoni tot de Hermione nu răspunse. văzuse vreodată. Clasa se uită şi mai larg.
unul singur, şopti Harry, pentru - Nu te duce să-i sperii şi să le fără entuziasm la lăzile enorme - Homari cu capete explozive,
ca doar Hermione să-l audă, la spui că ar trebui să primească pe care le adusese Hagrid, toate mormăi Hagrid.
care ea îi zâmbi oarecum haine şi salarii! o avertiză Fred. O căptuşite cu perne şi pături - Zău? zise Rita, aparent plină de
vinovată. să-i faci să nu mai vrea să pufoase. interes. Nu am mai auzit de ei
- Da, hai, Harry, deschide-l! îl gătească! - O să-i lăsăm aici, zise Hagrid şi până acum... De unde provin?
îndemnară şi alţii. Chiar atunci, Neville provocă o o să punem capacele, să vedem Harry observă cum chipul lui
Lee îi dădu oul şi Harry îşi băgă mică diversiune, transformându- ce se întâmplă... Hagrid se înroşeşte în spatele
unghiile în spaţiul dintre cele se într-un canar uriaş. Însă până la urmă se dovedi că bărbii stufoase şi i se puse o
două jumătăţi şi îl deschise. - Ah, scuze, Neville! strigă Fred, Homarii nu hibernau şi nici nu piatră pe inimă. De unde oare
Era gol, absolut gol... Însă abia acoperind râsetele din jur. Am fură prea mulţumiţi să fie închişi luase Hagrid Homarii?
apucă Harry să îl deschidă, că uitat că astea erau eclerele pe în nişte lăzi, fie ele şi căptuşite, Hermione, care părea să fie pe
zgomotul cel mai îngrozitor, un care le-am fermecat... dar bătute în cuie. Curând, aceeaşi lungime de undă cu
vaiet strident şi puternic, umplu Dar nu trecu mult şi Neville se Hagrid strigă: „Nu intraţi în Harry, zise repede:
camera. Singurul lucru cu care obişnui cu ideea şi reveni la panică, nu intraţi în panică!” În - Sunt foarte interesanţi, nu-i aşa,
putu să-l asemuiască Harry era normal, o dată ce îi căzură timp ce Homarii se zbăteau prin Harry?
orchestra de la Petrecerea Morţii penele. Chiar râse şi el alături de grădina de dovleci, plină de - Cum? A, da... foarte...
a lui Nick Aproape-Făr-de-Cap, ai ceilalţi. fragmente din lăzile distruse, cei interesanţi, zise Harry, în timp ce
cărei membri cântau toţi la - Cremă de Canar! strigă Fred mai mulţi dintre elevi - în frunte Hermione îl călca pe picior.
ferăstraie. către mulţimea entuziasmată. cu Reacredinţă, Crabbe şi Goyle - - A, eşti aici, Harry! zise Rita
- Închide-l! răcni Fred, cu mâinile George şi cu mine am inventat- fugiseră deja în coliba lui Hagrid Skeeter, uitându-se în jur. Deci îţi
la urechi. o... Şapte sticli bucata, ce mai, prin uşa din spate şi se plac orele de „Grija pentru
- Ce-a fost asta? zise Seamus un chilipir! baricadaseră înăuntru. Harry, creaturile magice”? Una dintre
Finnigan, uitându-se la ou, în Era aproape unu noaptea când Ron şi Hermione erau printre cei materiile tale preferate?
timp ce Harry îl închidea la loc. Harry se duse în sfârşit cu Ron, care rămăseseră afară, încercând - Da, zise Harry hotărât.
Era ca un strigoi... Poate că acum Neville, Seamus şi Dean în să îl ajute pe Hagrid să prindă Hagrid îi zâmbi fericit.
trebuie să treci de el, Harry! dormitorul lor. Înainte să tragă Homarii cu capete explozive. - Minunat, zise Rita. Cu adevărat
- Era ca şi când cineva ar fi fost draperiile patului, Harry puse pe Împreună, reuşiră să prindă şi să minunat. Predai de mult timp? îl
supus unei torturi groaznice! zise noptieră miniatura dragonului pe lege nouă dintre Homari, deşi cu întrebă ea în continuare pe
Neville, care se albise complet la care îl înfruntase. Acesta căscă, preţul a numeroase arsuri şi Hagrid.
faţă şi răsturnase un platou cu se făcu covrig şi închise ochii. tăieturi. Până la urmă, nu mai Harry observă cum ochii ei se
cârnăciori. O să trebuiască să „Într-adevăr, e tare drăguţ”, îşi rămase decât un singur Homar în opriră întâi asupra lui Dean (care
înfrunţi Blestemul Cruciatus! zise Harry, când trase draperiile, libertate. avea o tăietură pe obraz), apoi
- Nu fi tâmpit, Neville, e ilegal, zise „Hagrid are dreptate, dragonii - Nu-l speriaţi! strigă Hagrid, trecură la Lavender (care avea
George. Doar nu o să folosească sunt de treabă”... când Ron şi Harry îşi folosiră roba pârlită), la Seamus (care îşi
Blestemul Cruciatus împotriva * baghetele ca să arunce scântei oblojea mai multe degete arse) şi
campionilor. Mie mi s-a părut că Începutul lui decembrie aduse de foc în Homarul care se apoi la ferestrele colibei, unde se
semăna cu Percy atunci când vânt şi lapoviţă la Hogwarts. apropia ameninţător de ei, cu ascunseseră majoritatea elevilor,
cântă... Poate că o să trebuiască Chiar dacă era mereu rece în spinul de pe spate arcuit în sus. cu nasurile lipite de geamuri,
să-l ataci când e sub duş, Harry! castel iarna, Harry se gândea cu Încercaţi să-i legaţi o frânghie în aşteptând să vadă dacă era totul
- Vrei o tartă cu gem, Hermione? drag la focurile din şeminee şi la jurul spinului, ca să nu-i rănească sub control.
o întrebă Fred. pereţii lui groşi, de fiecare dată pe ceilalţi! - Ei sunt din anul II, zise Hagrid.
Hermione se uită bănuitor la când trecea pe lângă corabia - O, da, n-am vrea să se întâmple - Minunat... N-ai vrea să-mi dai
platoul pe care i-l oferea. celor de la Durmstrang de pe lac. aşa ceva, bieţii Homari! strigă un interviu? Să ne împărtăşeşti şi
Fred zâmbi. Aceasta se clătina în vânt, cu Ron supărat, în timp ce el şi nouă o parte din experienţa ţa cu
- N-au nimic, râse el. Nu le-am velele negre umflate de vânt, Harry se lipiseră de peretele creaturile magice? Profetul zilei
58
are o rubrică zoologică în fiecare Parvati şi Lavender îşi duseră intrare. Harry Potter a venit să îl vadă,
miercuri, după cum sunt sigură amândouă mâinile la gură, - O să vedeţi, o să vedeţi domnule!
că ştii. Am putea să scriem părând sincer îngrozite. imediat! le zise Hermione Dobby îi dădu drumul şi se
despre aceşti... Hm... Homari cu - Da, zise profesoara Trelawney, entuziasmată. retrase câţiva paşi, zâmbindu-i,
capete abrazive. dând din cap, se apropie din ce Făcu la stânga la capătul scărilor cu ochii verzi, enormi cât nişte
- Explozive, o corecta Hagrid în ce mai tare, ne dă ocol pe şi trecu repede pe uşa pe unde mingi de tenis, inundaţi de
entuziasmat. Păi, da, de ce nu? deasupra ca un vultur, din ce în dispăruse Cedric Diggory cu o lacrimi de bucurie. Arăta aproape
Harry avea un sentiment foarte ce mai jos... Chiar mai jos decât noapte înainte ca Pocalul de Foc exact aşa cum şi-l amintea Harry:
neplăcut în legătură cu acest castelul... să aleagă numele lui şi al lui cu nasul în formă de creion, cu
interviu, dar nu avea cum să-l Se uită fix la Harry, care căscase Harry. Harry nu mai fusese urechi de liliac, cu degete şi
avertizeze pe Hagrid fără să cu poftă. niciodată pe acolo. El şi Ron o picioare lungi... Totul era
observe Rita Skeeter, aşa că - Ar fi mult mai impresionant, urmară pe Hermione şi coborâră neschimbat, în afară de haine,
trebui să tacă şi să vadă cum dacă nu ar mai fi făcut chestia un etaj de trepte de piatră, însă complet diferite acum.
Hagrid şi Rita Skeeter aranjară o asta de optzeci de ori până în loc să ajungă într-un coridor Când lucrase pentru familia
întâlnire la localul „Trei Mături” acum, zise Harry, când în sfârşit subteran sinistru, ca acela care Reacredinţă, Dobby era mereu
pentru un interviu mai lung, respirară aer curat în faţa scării ducea la clasa lui Plesneală, se îmbrăcat cu aceeaşi faţă de
săptămâna aceea. Apoi sună de dedesubtul camerei profe- treziră într-un coridor lat de pernă jegoasă. Acum însă purta
clopoţelul la castel, anunţând soarei Trelawney. Dar dacă aş fi piatră, luminat de multe torţe şi cea mai ciudată combinaţie de
sfârşitul orei. murit de fiecare dată când mi-a decorat cu tablouri vesele, haine pe care o văzuse Harry
- Ei bine, la revedere, Harry! îi prezis ea, aş fi un miracol al majoritatea reprezentând vreodată. Se îmbrăcase mai
strigă Rita Skeeter veselă, în medicinii! platouri cu mâncare. nepotrivit chiar şi decât vrăjitorii
timp ce el pornea cu Ron şi cu - Ai fi un fel de fantomă extrem - O, stai puţin... zise Harry încet, pe care îi văzuse la Cupa
Hermione spre castel. Atunci, ne de densă, zise Ron râzând, când la jumătatea coridorului. Stai Mondială.
vedem vineri seara, Hagrid! trecură pe lângă Baronul puţin, Hermione... Purta un capac de ceainic drept
- O să răstălmăcească tot ce o Sângeros care se îndrepta în - Ce e? zise ea şi se întoarse să pălărie, de care prinsese mai
să-i spună Hagrid, zise Harry în direcţia opusă, cu o privire se uite la el, foarte nerăbdătoare. multe insigne strălucitoare, o
şoaptă. sinistră în ochii ficşi. Cel puţin nu - Ştiu despre ce e vorba, zise cravată cu potcoave pe pieptul
- Doar să nu fi importat ilegal ne-a dat nici o temă. Sper că Harry. gol, un fel de şort de fotbal,
Homarii sau ceva de genul ăsta, profesorul Vector i-a dat multe Îi făcu semn lui Ron şi arătă către pentru copii, şi nişte şosete
zise Hermione disperată. teme Hermionei, ador să nu tabloul din spatele Hermionei, stranii. Una dintre ele, observă
Se uitară unii la alţii... S-ar fi avem de învăţat şi ea da... care înfăţişa un bol mare şi Harry, era cea neagră pe care şi-
putut foarte bine ca Hagrid să fi Dar Hermione nu veni la cină şi argintiu, plin cu fructe. o dăduse jos de pe propriul picior
făcut aşa ceva... nici la bibliotecă nu era, când se - Hermione! zise Ron, înţelegând şi îl păcălise pe domnul
- Hagrid a mai avut o grămadă duseră să o caute acolo. Singura ce se întâmpla. Încerci să ne Reacredinţă să i-o dea lui Dobby
de probleme în trecut şi persoană din bibliotecă era implici iar în chestia aia cu spas! şi astfel să îi redea libertatea.
Dumbledore nu l-a concediat Viktor Krum. Ron rămase ascuns - Nu, nu, nu! zise ea repede. Şi - Dobby, ce cauţi aici? zise Harry
niciodată, zise Ron, încercând să- după rafturi, privindu-l pe Krum nu e spas, Ron... uimit.
i consoleze. Cel mai rău lucru şi dezbătând, discutând în şoaptă - I-ai schimbat cumva numele? - Dobby a venit la Hogwarts ca să
care poate să se întâmple este cu Harry dacă să-i ceară sau nu zise Ron, încruntându-se la ea. muncească, domnule! chiţăi
ca Hagrid să fie nevoit să un autograf. Dar imediat Ron îşi Atunci ce suntem acum, militanţi Dobby entuziasmat. Profesorul
renunţe la Homari. Pardon... Am dădu seama că nişte fete din pentru eliberarea spiriduşilor de Dumbledore le-a dat lui Dobby şi
zis cel mai rău? Am vrut să zic anul VI sau VII erau în spatele casă? Eu nu dau buzna în lui Winky slujbe, domnule!
cel mai bun. raftului alăturat, discutând bucătărie şi nici nu încerc să-i - Winky? zise Harry. Şi ea este
Harry şi Hermione râseră, despre acelaşi lucru, şi îşi pierdu conving să nu mai muncească. În aici?
simţindu-se ceva mai veseli. entuziasmul. nici un caz... - Da, domnule, da! zise Dobby şi
Plecară împreună să ia prânzul. - Oare unde s-o fi dus? zise Ron. - Dar nici nu ţi-am cerut asta! înşfăcă mâna lui Harry, trăgându-
Harry fu foarte fericit în timpul Amândoi se întoarseră la Turnul zise Hermione nerăbdătoare. Am l către mijlocul bucătăriei, printre
celor două ore de „Prezicerea Cercetaşilor. venit aici mai de mult, ca să cele patru mese lungi de lemn.
viitorului” din acea după-amiază. - Nu ştiu... Aiureli! vorbesc cu ei toţi şi am Fiecare dintre aceste mese era
Încă îşi pierdeau vremea şi Dar abia apucă doamna grasă să descoperit că... O, haide, Harry, aşezată exact sub câte o masă
făceau hărţi stelare şi predicţii, le deschidă tabloul, când sunetul vreau să-ţi arăt ceva! de sus, din Marea Sală. Acum
dar acum el şi Ron se unor paşi grăbiţi din spatele lor îi Îl înşfăca iar de braţ, îl trase în mesele erau goale, având în
împăcaseră şi totul redevenise anunţă că venea Hermione. faţa tabloului cu fructiera vedere că se terminase cina, dar
foarte amuzant. Profesoara - Harry! gâfâi ea, oprindu-se enormă, întinse un arătător şi Harry presupuse că în urmă cu o
Trelawney, care fusese atât de brusc în faţa lui (doamna grasă o gâdilă para verde, gigantică. oră fuseseră pline cu platouri,
mulţumită de ei doi când îşi privi cu sprâncenele ridicate). Acesta începu să se mişte trimise sus, prin tavan, pe
preziseseră propriile morţi, care Harry, trebuie să vii, trebuie să chicotind şi deodată se mesele corespondente.
mai de care mai urâte, se enervă vii să vezi, s-au întâmplat nişte transformă într-o clanţă mare şi Cel puţin o mie de spiriduşi mici
foarte repede când începură iar lucruri uimitoare... Te rog... verde. Hermione o apăsă, forfoteau prin bucătărie,
să chicotească, în timp ce ea le Îl înşfăcă pe Harry de braţ şi deschise uşa şi îl împinse pe zâmbind, făcând plecăciuni şi
explica despre diferitele moduri încercă să-l târască în partea Harry, forţându-l să intre. reverenţe, în timp ce Dobby îl
în care Pluto poate să influenţeze cealaltă a coridorului. Harry abia apucă să zărească o conducea pe Harry prin
(negativ, bineînţeles!) viaţa de zi - Ce s-a întâmplat? o întrebă cameră enormă, înaltă, la fel de bucătărie. Purtau aceeaşi
cu zi. Harry. mare ca şi Marea Sală de uniformă: un şervet de servit
- Cred, zise ea într-o şoaptă - Îţi arăt când ajungem acolo... deasupra ei, cu o grămadă de ceaiul, cu stema castelului
misterioasă, care nu-i ascundea Hai, vino repede... oale şi tigăi de aramă, stivuite Hogwarts, legat ca o togă, aşa
supărarea câtuşi de puţin, că unii Harry se uită la Ron. Şi el îl privi lângă pereţii de piatră, şi un cum fusese şi şerveţelul lui
dintre noi - şi se uită cu pe Harry intrigat. şemineu imens, din cărămidă, în Winky.
subînţeles la Harry - ar fi mai - Bine, zise Harry, alergând pe capătul opus al camerei, când Dobby se opri în faţa şemineului
puţin superficiali, dacă ar vedea coridor cu Hermione, Ron ceva mic fugi către el în mijlocul de cărămidă şi arătă către un
ce am văzut eu, în timp ce grăbindu-se să ţină pasul cu ei. camerei, chiţăind: spiriduş.
priveam azi-noapte în globul de - Ah, nu mă luaţi în seamă! strigă - Domnule Harry Potter! Harry Potter! - Winky, domnule! zise el.
cristal. În timp ce stăteam atentă doamna grasă sarcastic după ei. În clipa următoare, lui Harry i se Winky stătea pe un taburet în
la broderia mea, dorinţa de a Nu vă cereţi scuze că m-aţi opri respiraţia, când spiriduşul faţa şemineului. Spre deosebire
consulta globul m-a copleşit. M- deranjat! O să rămân aici, nu, cu extaziat îl lovi puternic, de Dobby, era evident că nu o
am ridicat, m-am aşezat asupra tabloul larg deschis până vă îmbrăţişându-l atât de strâns, preocupaseră hainele. Purta o
lui şi am privit în adâncurile sale întoarceţi voi, nu? încât crezu că i se vor frânge fustiţă şi o bluză cu pălărie
cristaline... Şi ce credeţi că am - Da, mulţumim, strigă Ron peste toate coastele. asortată, prevăzută cu găuri
văzut? umăr. - D-Dobby? gâfâi Harry. pentru urechile ei mari. Totuşi, în
- O baborniţă cu ochelari enormi? - Hermione, unde mergem? - Este Dobby, domnule, este timp ce fiecare articol de
murmură Ron în şoaptă. întrebă Harry, după ce ea îi chiar el! chiţăi vocea de undeva îmbrăcăminte din colecţia stranie
Harry se chinui din răsputeri să condusese pe scări în jos şase din jurul buricului lui Harry. a lui Dobby era aşa de curat
nu râdă. etaje şi acum coborau scara de Dobby spera şi dorea să-l vadă încât părea nou-nouţ, era clar că
- Moartea, dragii mei... marmură către holul de la pe Harry Potter, domnule, şi Winky nu avea deloc grijă de
59
hainele ei. Bluza îi era plină de deveniră şi mai disperate. Dumneavoastră nu insultat ei... O, ce spus ele dacă aflat că
pete de supă şi fusta era arsă - Şi atunci, Harry Potter, Dobby domnu’ Crouch! Domnu’ Crouch Winky eliberat? O, ce ruşine, ce
într-un loc. dus în vizită la Winky şi aflat că şi vrăjitor bun, domnişoară! ruşine!
- Bună, Winky, zise Harry. Winky eliberat, domnule! zise Domnu’ Crouch avut dreptate Îşi ascunse iar faţa cu fusta şi
Buza lui Winky începu să tremure. Dobby încântat. concediat Winky, Winky rea! izbucni în hohote de plâns.
Apoi creatura izbucni în lacrimi În acel moment, Winky se aruncă - Winky are probleme să se - Winky, zise Hermione hotărâtă,
care i se revărsară din ochii mari de pe taburet şi rămase pe burtă, adapteze la noua situaţie, Harry sunt convinsă că domnul Crouch
şi căprui, udându-i partea din pe podeaua din dale de piatră, Potter, chiţăi Dobby, pe un ton se descurcă foarte bine fără tine.
faţă a bluzei, exact ca la Cupa dând cu pumnişorii în podea şi confidenţial. Winky uită că nu Noi l-am văzut, să ştii...
Mondială de Vâjthaţ. zbierând de necaz. Hermione se este legată de domnul Crouch. - Voi văzut stăpânu’ meu? zise
- O, Doamne, zise Hermione. aruncă şi ea repede în genunchi Ea avut voie spus ce gândeşte Winky pe nerăsuflate, ridicându-
Ea şi Ron îi urmaseră pe Harry şi lângă ea şi încercă să o acum, dar nu vrea. şi chipul plin de lacrimi de pe
pe Dobby prin toată bucătăria. liniştească, dar nimic din ce - Deci, spiriduşii de casă nu au genunchi şi uitându-se uluită la
- Winky, te rog, nu plânge... spuse nu păru să ajute la ceva. voie să spună ce cred despre Hermione. Voi văzut aici, la
Dar Winky plângea mai tare ca Dobby îşi continuă povestea, stăpânii lor? întrebă Harry. Hogwarts?
niciodată. Dobby, pe de altă ţipând ascuţit peste zbieretele lui - O, nu, domnule, nu, zise Dobby, - Da, zise Hermione. El şi domnul
parte, îi zâmbi larg lui Harry. Winky. părând deodată serios. Face Bagman sunt membri ai juriului,
- Harry Potter doreşte o ceaşcă - Şi atunci lu’ Dobby venit ideea, parte din sclavia spiriduşilor de dau note campionilor înscrişi în
de ceai? chiţăi el tare, peste Harry Potter, domnule! Ce-ar fi casă, domnule. Noi păstrat Turnirul celor trei vrăjitori.
hohotele de plâns ale lui Winky. căutat Dobby şi Winky de lucru secretele lor în tăcere, domnule, - Venit şi domnu’ Bagman? chiţăi
- Păi... da... bine, zise Harry. împreună? zis Dobby. Unde este noi sprijinit onoarea familiei şi Winky şi, spre marea uimire a lui
Imediat, vreo şaisprezece destulă muncă pentru doi noi nu vorbit niciodată pe ei de Harry (şi a lui Ron, şi a
spiriduşi de casă veniră alergând spiriduşi de casă? zis Winky. Şi rău... Deşi domnu’ profesor Hermionei, după expresiile de pe
din spatele lui, cu o tavă mare de Dobby gândit şi Dobby găsit, Dumbledore spus lu’ Dobby că el feţele lor), păru iar mânioasă.
argint, pe care se afla un ceainic, domnule! Hogwarts! Aşa că nu supărat. Domnu’ profesor Domnu’ Bagman vrăjitor rău! Un
ceşti pentru Harry, Ron şi Dobby şi Winky venit şi discutat Dumbledore spus că noi liberi vrăjitor foarte rău! Stăpânul meu
Hermione, o carafă cu lapte şi o cu domnul profesor Dumbledore, să... să... nu plăcut de el, o, nu, deloc!
farfurie mare cu biscuiţi. domnule, şi domnul profesor Dobby păru deodată neliniştit şi îi - Bagman... rău? se miră Harry.
- Bun serviciu! zise Ron impresionat. angajat la noi! făcu semn lui Harry să se - O, da, zise Winky, dând tare din
Hermione se încruntă către el, Dobby zâmbi larg şi lacrimi de apropie. Harry se aplecă. cap. Stăpânul meu spus lui Winky
însă spiriduşii părură încântaţi. bucurie îi aburiră iar ochii. - El zis că noi liberi să spunem că nişte lucruri! Dar Winky nu
Făcură o plecăciune foarte - Şi domnul profesor Dumbledore este un „bătrân ţicnit”, dacă noi spune... Winky... Winky
adâncă şi se retraseră. zis că el plătit Dobby, domnule, aşa vrut, domnule! şopti Dobby, păstrează secretele stăpânului
- De cât timp eşti aici, Dobby? dacă vrut să fie plătit! Aşa că chicotind puţin speriat. Dar ei...
întrebă Harry, după ce Dobby le Dobby e un spiriduş liber, Dobby nu vrut, Harry Potter, zise Izbucni iar în hohote disperate de
împărţi ceştile cu ceai. domnule, şi Dobby primit un el, vorbind din nou normal şi plâns şi o auziră suspinând iar
- Doar de o săptămână, Harry galeon pe săptămână şi o zi scuturându-şi capul atât de tare, din fustă:
Potter, domnule! zise Dobby liberă pe lună! încât îi fluturară urechile. Lu’ - Bietu’ stăpân, bietu’ meu
fericit. Dobby venit să-l vadă pe - Asta nu e foarte mult! strigă Dobby place de domnu’ profesor stăpân, fără Winky să-l ajute! Nu
domnu’ profesor Dumbledore, Hermione indignată, de pe Dumbledore foarte mult, mai putură să scoată nici un alt
domnule. Vedeţi, domnule, este podea, peste ţipetele domnule, şi este mândru să-i cuvânt inteligibil de la Winky. O
foarte greu pentru un spiriduş de necontenite ale lui Winky. păstreze secretele. lăsară să plângă, cât îşi băură ei
casă care a fost dat afară... ăăă... - Domnul profesor oferit Dobby - Dar acum poţi să spui tot ce ceaiul, în timp ce Dobby
eliberat, vreau să spun... să zece galeoni pe săptămână şi vrei despre familia Reacredinţă, pălăvrăgea fericit despre viaţa lui
găsească un nou loc de muncă, fiecare week-end liber, zise nu? îl întrebă Harry, zâmbind. ca spiriduş liber şi despre
domnule, chiar foarte greu... Dobby, cutremurându-se brusc, Privirea lui Dobby deveni brusc planurile sale în legătură cu banii
Atunci Winky începu să urle şi de parcă gândul la o asemenea temătoare. câştigaţi.
mai tare, cu lacrimile curgându-i onoare şi bucurie era - Dobby... Hm... Dobby ar putea, - După aia, Dobby cumpără un
şiroaie şi prin nasul turtit ca o înspăimântător, dar Dobby zise el precaut, ridicând din tricou, Harry Potter! zise el vesel,
roşie stricată, şi pe partea din convins, domnişoară... Dobby umerii săi mici. Dobby ar putea arătând către pieptul său gol.
faţă a bluzei. Nu făcu nici un plăcut libertate, domnişoară, dar să-i spună lui Harry Potter că - Ştii ceva, Dobby, zise Ron, care
efort să se oprească din plâns. el nu dorit prea multă, foştii lui stăpâni au fost... au părea să-l simpatizeze mult pe
- Dobby a hoinărit prin ţară doi domnişoară, el plăcut mai mult fost... nişte vrăjitori... răi! spiriduş, o să ţi-l dau pe cel pe
ani întregi, domnule, încercând munca. Dobby încremeni pentru câteva care o să mi-l croşeteze mama
să găsească serviciu! chiţăi - Şi pe tine cu cât te plăteşte clipe, tremurând din cap până-n de Crăciun, mereu primesc unul
Dobby. Dar Dobby nu găsit domnul profesor Dumbledore, picioare, uluit de propria de la ea. Sper că-ţi place culoarea
serviciu, domnule, pentru că Winky? întrebă Hermione cu îndrăzneală, apoi fugi la cea mai maro?
Dobby vrut fie plătit de data asta blândeţe. apropiată masă şi începu să se Dobby fu de-a dreptul încântat.
pentru munca lui! Dacă îşi închipuise că asta o va izbească tare cu capul de ea, - S-ar putea să trebuiască să-l
Spiriduşii de casă din bucătărie, înveseli pe Winky, ei bine, se chiţăind disperat: mai strâmtăm puţin ca să-ţi vină,
care ascultau şi urmăreau totul înşelase amarnic. Într-adevăr, - Dobby rău! Dobby foarte rău! îi spuse Ron, dar o să se asorteze
cu interes, îşi feriră privirile la Winky se opri din plâns, dar când Harry îl înşfăcă de cravată şi îl cu capacul de la ceainic.
auzul acestor cuvinte, de parcă se ridică, o privi pe Hermione cu îndepărtă de masă. În timp ce se pregăteau să plece,
Dobby ar fi zis ceva nepoliticos şi ochii ei mari şi căprui cu toată - Mulţumesc, Harry Potter, mulţi dintre spiriduşi se adunară
ruşinos. furia. mulţumesc, zise Dobby pe în jurul lor, insistând să mai ia cu
Hermione spuse însă repede: - Winky este un spiriduş nerăsuflate, frecându-şi capul. ei în camera de zi câte puţin din
- Bravo ţie, Dobby! nerecunoscător, dar Winky nu - Nu ai nevoie decât să exersezi tot felul de gustări. Hermione
- Mulţumesc, domnişoară! zise este încă plătită! chiţăi ea. Winky puţin, zise Harry. refuză categoric, privind tristă
Dobby, zâmbindu-i. Dar cei mai nu coborât încă în aşa hal! Lui - Să exerseze! chiţăi Winky cum spiriduşii tot făceau
mulţi vrăjitori nu vrut să Winky îi este ruşine că a fost furioasă. Ar trebui să-ţi fie ruşine, plecăciuni şi reverenţe, dar Harry
angajeze un spiriduş de casă eliberată, aşa cum e normal... Dobby, vorbit aşa despre stăpânii şi Ron îşi umplură buzunarele cu
care vrea să fie plătit, - Ruşine? zise Hermione, tăi! prăjituri cu cremă şi plăcinte.
domnişoară. „Nu asta este nevenindu-i să creadă. Dar, - Ei nu mai stăpânii mei, Winky! - Mulţumim mult! le zise Harry
menirea unui spiriduş”, zis ei şi Winky, zău aşa... Domnului zise Dobby sfidător. Lui Dobby nu spiriduşilor, care se strânseseră
trântit uşa în nasul lu’ Dobby! Lu’ Crouch ar trebui să-i fie ruşine, mai pasă ce cred ei! toţi la uşă ca să îi conducă şi să
Dobby plăcut munca, dar el vrea nu ţie! Nu ai făcut nimic greşit, s- - O, tu spiriduş rău, Dobby! gemu le spună noapte bună. Ne mai
poarte haine şi vrea fie plătit, a purtat cât se poate de urât cu Winky, curgându-i iar lacrimi pe vedem, Dobby!
Harry Potter... Lu’ Dobby place tine... obraji. Bietul meu domn Crouch, - Harry Potter... poate Dobby să
să fie liber! Dar la aceste cuvinte, Winky îşi ce face el fără Winky? El are vină să vadă la dumneavoastră,
Spiriduşii de casă de la Hogwarts lipi mâinile de găurile din pălărie, nevoie de mine, el are nevoie de câteodată, domnule? întrebă
începură să se îndepărteze de tuflindu-şi urechile ca să nu mai ajutorul meu! Eu avut grijă de Dobby.
Dobby, de parcă ar fi avut o poată auzi nimic, şi chiţăi: familia Crouch toată viaţa şi - Sigur că da, zise Harry, şi
boală contagioasă. Winky însă - Dumneavoastră nu insultat mama mea înaintea mea şi Dobby îi zâmbi fericit.
rămase locului, deşi hohotele ei stăpânul meu, domnişoară! bunica mea avut grijă înaintea - Ştiţi ceva? zise Ron, când el,
60
Hermione şi Harry lăsară în urmă baghetele false făcute de Fred şi Crăciun, Potter, zise ea tăios. un an mai mare ca el. Era foarte
bucătăria şi urcară treptele George, folosindu-le drept săbii, Partenerii voştri de dans! frumuşică şi o foarte bună
înapoi către holul de la intrare. În
se uitară speriaţi la ea, Ron Stomacul lui Harry păru să se jucătoare de vâjthaţ. De
toţi aceşti ani am fost foarte ţinând în mână un papagal de transforme subit într-o alună. asemenea, era foarte populară în
impresionat de Fred şi de metal, iar Harry o egretă de - Parteneri de dans? şcoală.
George, cum reuşeau să fure cauciuc. Simţi cum se înroşeşte puternic. Ron păru să intuiască ce era în
mâncare de la bucătărie... Ei - Se pare că Potter şi Weasley s- - Eu... nu dansez, zise el pe capul lui Harry.
bine, nici nu este chiar atât de au decis să se comporte conform nerăsuflate. - Ascultă-mă pe mine, nu o să ai
greu, nu? Spiriduşii abia aşteaptă vârstei lor, îi ironiză profesoara - O, ba da, cum să nu dansezi? nici o problemă. Eşti campion.
să-ţi dea câtă mâncare pofteşti! McGonagall, aruncându-le celor zise profesoara McGonagall pe Tocmai l-ai învins pe dragon. Pun
- Cred că este cel mai bun lucru doi o privire supărată, când capul un ton enervat. După cum îţi pariu că fetele or să stea la
care putea să li se întâmple egretei lui Harry căzu pe jos, spuneam, conform tradiţiei, coadă să meargă cu tine la bal.
spiriduşilor! zise Hermione, fiindcă fusese retezat de ciocul campionii şi partenerii lor După ce îşi reînnodaseră
urcând scara de marmură. Faptul papagalului lui Ron cu câteva deschid balul. prietenia, Ron evitase pe cât
că a venit Dobby să lucreze aici. clipe mai înainte... Trebuie să vă Lui Harry îi veni deodată în minte posibil să fie acru cu Harry. Ba
Ceilalţi spiriduşi or să vadă cât spun ceva tuturor. Se apropie imaginea lui, cu joben şi frac, mai mult, de obicei se dovedea
de fericit este el, fiind liber, şiBalul de Crăciun, o parte însoţit de o fată îmbrăcată cu o că avea dreptate, spre uimirea
încet or să îşi dea seama că asta tradiţională a Turnirului celor trei rochie dantelată, ca acelea pe lui Harry.
vor şi ei! vrăjitori şi o ocazie pentru a ne care le purta Mătuşa Petunia la Chiar în ziua următoare, o fată cu
- Să sperăm că n-or s-o asculte cunoaşte mai bine şi a lega petrecerile date la serviciul părul creţ din anul III de la
cu prea mare atenţie pe Winky, prietenii cu oaspeţii noştri străini. Unchiului Vernon. Astropufi, cu care Harry nu
zise Harry. Anul acesta, la bal vor participa - Eu nu o să dansez! se vorbise în viaţa lui, îl invită să
- Ah, o să-i treacă şi lui Winky, doar cei din anul IV şi din anii mai încăpăţână el. meargă cu ea la bal. Harry fu
zise Hermione, deşi nu păru mari, deşi puteţi să invitaţi şi - Aşa e tradiţia, zise profesoara atât de şocat, încât refuză înainte
foarte sigură. O dată ce îi va elevi mai mici, dacă vreţi... McGonagall hotărâtă. Eşti să se gândească bine la
trece şocul şi o să se obişnuiască Lavender Brown chicoti ascuţit. campion şi vei face ce trebuie ca posibilitatea aceea. Fata plecă,
la Hogwarts, o să vadă că îi este Parvati Patil o lovi tare în coaste, reprezentant al şcolii Hogwarts! părând oarecum jignită, şi Harry
mult mai bine fără Crouch. făcând eforturi să nu râdă şi ea. Aşa că ai grijă să-ţi faci rost de o trebui să îndure ca Dean,
- Pare să-l iubească, zise Ron. Amândouă se uitară la Harry. parteneră, Potter! Seamus şi Ron să îl tachineze în
Mai mult ghiciră ce spusese, Profesoara McGonagall le ignoră, - Dar... eu... nu... privinţa ei, toată ora de „Istoria
fiindcă Ron tocmai îşi umpluse ceea ce lui Harry i se păru foarte - M-ai auzit, Potter, zise Magiei”. În ziua următoare, îl mai
gura cu o prăjitură cu cremă. nedrept, având în vedere că profesoara McGonagall, pe un invitară două fete, una din anul II
- Dar ce ziceţi despre faptul că tocmai îi certase pe el şi pe Ron. ton care nu admitea replică. şi (spre mândria lui) o fată din
nu are o părere prea bună - Veţi purta robele festive, * anul V, care chiar lăsa impresia
despre Bagman? zise Harry. Oare continuă profesoara McGonagall, În urmă cu o săptămână, ar fi că l-ar fi cotonogit, dacă ar fi
ce zice Crouch acasă la el despre iar balul va avea loc în Marea spus că a găsi o parteneră de refuzat-o.
Bagman? Sală, va începe la opt fix, în dans ar fi fost o nimica toată, în - Arăta destul de bine, nu
- Probabil că zice că nu este bun seara de Crăciun, şi va dura până comparaţie cu înfruntarea cu glumesc, zise Ron, după ce se
ca şef de departament, spuse la miezul nopţii. Acum... fiorosul dragon. Dar acum, că opri din râs.
Hermione şi, hai să recunoaştem, Profesoara McGonagall îşi roti trecuse cu bine de acea - Era cu o jumătate de metru mai
are şi el dreptate, nu? ochii prin clasă. încercare, când se gândea că va înaltă decât mine, bombăni Harry
- Eu aş prefera să lucrez pentru - Balul de Crăciun este o şansă trebui să invite o fată la bal, se absent. Imaginează-ţi cum aş fi
el decât pentru Crouch, zise Ron. pentru noi toţi, desigur, să... gândi că ar fi preferat să-l arătat, încercând să dansez cu
Cel puţin Bagman are simţul hm... să purtăm părul lăsat pe înfrunte încă o dată pe dragon! ea...
umorului. umeri, zise ea, pe un ton Harry nu mai pomenise niciodată Cuvintele spuse de Hermione
- Ai grijă să nu te audă Percy, dezaprobator. ca atâţia elevi să se înscrie pe despre Krum îi răsunau neîncetat
zise Hermione, zâmbind din Lavender chicoti şi mai tare, cu lista cu cei care rămâneau la în minte: „Îl plac fetele, doar
colţul gurii. mâna la gură, ca să mai Hogwarts de Crăciun. El rămânea pentru că este celebru!” Harry se
- Da, aşa e... Păi, Percy nici n-aratenueze zgomotul. De data mereu, desigur, pentru că îndoia că vreuna dintre fetele
vrea să lucreze pentru cineva cu asta, Harry îşi dădu seama de ce alternativa era de obicei să se care îl invitaseră până acum ar fi
simţul umorului, nu? zise Ron, râdeau fetele: profesoara întoarcă în Aleea Boschetelor, vrut să meargă cu el la bal dacă
începând un ecler cu ciocolată. McGonagall, cu părul ei strâns în însă până acum făcuse nu ar fi fost campionul şcolii.
Percy nu ar recunoaşte o glumă coc, părea să nu fi purtat întotdeauna parte din minoritate. Apoi se întrebă dacă l-ar fi de-
nici dacă ar dansa goală în faţa niciodată părul lăsat liber. Anul acesta însă, majoritatea ranjat asta, în cazul în care l-ar fi
lui! - Dar asta NU înseamnă, continuă elevilor din anul IV şi din anii mai invitat Cho...
profesoara McGonagall, că mari păreau să se fi hotărât să Dar, în mare, Harry trebui să
standardul nostru referitor la rămână şi parcă erau obsedaţi de admită că, până şi cu des-
comportamentul pe care îl bal! Sau, cel puţin, aşa erau chiderea balului care îl aştepta în
aşteptăm de la elevii de la toate fetele şi era uimitor câte curând, viaţa lui era mult mai
— CAPITOLUL XXII — Hogwarts s-a modificat fete apăruseră deodată la frumoasă de când trecuse de
fundamental. Voi fi extrem de Hogwarts. Niciodată nu prima probă. Nu mai atrăgea nici
O PROBĂ NEAŞTEPTATĂ nemulţumită dacă vreun elev de observase că erau atâtea. Fete pe departe atâta animozitate pe
la Cercetaşi va face în vreun fel care chicoteau şi vorbeau în holuri ca înainte, ceea ce bănuia
- Potter! Weasley! Fiţi atenţi! şcoala de ruşine! şoaptă pe coridoare, fete care că i se datora lui Cedric... Era
Vocea supărată a profesoarei Sună clopoţelul, după care urmă izbucneau în hohote de râs când convins că Cedric le spusese
McGonagall le plesni urechile ca vacarmul familiar de bănci treceau băieţii pe lângă ele, fete Astropufilor să nu se mai lege de
un bici, în timpul orei de trântite şi de ghiozdane azvârlite comparând toaletele elegante pe Harry, drept mulţumire pentru
„Transfiguraţie” din joia aceea, sau aruncate pe umăr. care aveau să le poarte în seara pontul pe care i-l vânduse acesta
iar Harry şi Ron tresăriră Profesoara McGonagall strigă, de Crăciun... despre dragoni. De asemenea,
amândoi şi ridicară privirile. încercând să acopere zgomotul: - Oare de ce umblă mereu în păreau să fie şi mai puţine
Era sfârşitul orei. Terminaseră ce - Potter! Câteva cuvinte, te rog... grup? îl întrebă Harry pe Ron, insigne cu ŢINEŢI CU CEDRIC
aveau de făcut: bibilicile pe care Presupunând că avea legătură cu când trecură pe lângă ei vreo DIGGORY. Draco Reacredinţă,
le transformaseră în cobai egreta decapitată, Harry se douăsprezece fete, chicotind şi desigur, încă îi cita pasaje din
fuseseră închise în cuşca de pe apropie spăşit de catedră. uitându-se la Harry. Cum poţi să articolul Ritei Skeeter, ori de câte
catedra profesoarei McGonagall Profesoara McGonagall aşteptă vorbeşti numai cu una din ele şi ori avea ocazia, însă nu mai
(cobaiul lui Neville încă avea până când plecară toţi din clasă să o inviţi să meargă cu tine la stârnea atâtea râsete ca în
pene). Îşi copiaseră tema de pe şi apoi îi spuse: bal? trecut... Şi, parcă numai pentru
tablă („Descrieţi, cu exemple, - Potter, campionii şi partenerii - O prinzi cu lasoul? sugeră Ron a-l face şi mai fericit pe Harry, nu
modurile în care Vrăjile de lor... pişicher. Ai vreo idee pe cine ai apăruse nimic despre Hagrid în
Transformare trebuie adaptate - Care parteneri? întrebă Harry. vrea să inviţi? Profetul zilei.
când faceţi schimbări între Profesoara McGonagall îl privi Harry nu răspunse. Ştia foarte - De fapt, nu era chiar atât de
specii”). Trebuia să se sune în nemulţumită, de parcă Harry bine pe cine i-ar fi plăcut să interesată de creaturile magice,
orice moment, şi Harry şi Ron, încercase să facă o glumă. invite, dar cu adunarea curajului zise Hagrid, când, în timpul
care se luptau în fundul clasei cu - Partenerii voştri pentru Balul de era o altă poveste... Cho era cu ultimei ore de „Grija pentru
61
creaturile magice” din acel că erau o formaţie faimoasă. deschisese după petrecerea din - Ei, ştii tu, zise Ron, ridicând din
semestru, Harry, Ron şi Unii dintre profesori, ca de seara primei probe. Mai avea umeri, mai bine mă duc singur
Hermione îl întrebară cum exemplu micuţul Flitwick, două luni şi jumătate până când decât cu... Eloise Midgeon!
mersese cu articolul Ritei renunţară să încerce să le predea trebuia să ştie ce însemna - Acneea i s-a mai vindecat în
Skeeter. lucruri importante, având în vaietul acela sfâşietor. ultimul timp... Şi este foarte
Spre bucuria lor, Hagrid renunţase vedere că era clar că erau cu - Dar ar putea să-ţi ia săptămâni drăguţă! îi luă Hermione
la contactul direct cu Homarii cu minţile în altă parte. Flitwick le întregi ca să descoperi despre ce apărarea.
capete explozive, iar la ora aceea dădu voie să se joace la ora lui este vorba! zise Hermione. O să - Da, dar nu are nasul... centrat! zise
trebuiau doar să se din miercurea dinaintea balului şi arăţi ca un prost, dacă toţi ceilalţi Ron.
adăpostească în spatele colibei petrecu cea mai mare parte a or să ştie care e următoarea - A, am înţeles, zise Hermione,
sale, stând la masa din curte şi orei discutând cu Harry despre probă şi tu nu! zbârlindu-se ca un arici. Adică
pregătind o selecţie proaspătă de Vraja de Chemare perfectă, pe - Lasă-l în pace, Hermione, vrei să mergi cu cea mai
mâncăruri cu care să îi tenteze care băiatul o folosise în prima sa merită o pauză, zise Ron şi puse frumoasă fată care o să accepte
pe Homari. probă a turnirului. Alţi profesori două cărţi în vârful castelului, dar să meargă cu tine, chiar dacă e
- Nu vroia decât să-i povestesc nu fură însă la fel de generoşi. întreaga construcţie explodă, groaznică în rest?
despre tine, Harry, continuă Nimic nu îl împiedică pe profe- pârlindu-i sprâncenele. - Păi, da, cam aşa m-am gândit,
Hagrid încet. Ei bine, i-am spus sorul Binns, de exemplu, să - Arăţi foarte bine, Ron, zise Ron.
că suntem prieteni de când m- predea despre revoltele vam- sprâncenele tale or să se asor- - Mă duc să mă culc, se răsti
am dus să te iau de la familia pirilor... Dacă nici propria moarte teze perfect cu roba festivă, să Hermione şi ieşi ca o vijelie spre
Dursley. „Nu a trebuit să-l pui nu îl împiedicase pe Binns să ştii! dormitorul fetelor, fără să mai
niciodată la punct?” m-a întrebat continue să predea, presupuneau Erau Fred şi George. Se aşezară spună un cuvânt.
ea. „Nu a făcut niciodată că nu avea cum să-l oprească un la masă, alături de Harry, Ron şi *
tâmpenii la oră?” I-am zis că nu lucru neînsemnat cum era Hermione, în timp ce Ron se Personalul de la Hogwarts, din
şi n-a părut deloc mulţumită. Ai Crăciunul. simţea mai rău ca niciodată. dorinţa arzătoare de a-şi
crede că ar fi vrut să-i zic numai Era incredibil cum reuşea Binns - Ron, putem s-o împrumutăm pe impresiona musafirii de la
lucruri îngrozitoare despre tine, să facă revoltele sângeroase şi Pigwidgeon? întrebă George. Beauxbatons şi de la
Harry... îngrozitoare să pară la fel de - Nu, e plecată cu o scrisoare, Durmstrang, părea hotărât să
- Bineînţeles că asta vroia, zise plictisitoare ca raportul lui Percy zise Ron. De ce? facă şcoala şi castelul să arate
Harry, aruncând bucăţi de ficat despre fundurile de ceaun. - Pentru că George vrea s-o invite cât mai bine de Crăciunul acela.
de dragon într-un bol mare de Profesoara McGonagall şi la bal, răspunse Fred sarcastic. După ce fură plasate
metal, după care îşi luă cuţitul să profesorul Moody continuară să - Pentru că vrem să trimitem o ornamentele, Harry observă că
mai taie şi altele. Nu poate să le predea la fel ca de obicei, scrisoare, cap pătrat, de-aia! zise erau cele mai grozave pe care le
mai scrie în continuare despre până în ultima secundă. Cât George. văzuse vreodată în şcoală.
tragedia micuţului erou tragic, ar despre Plesneală, el ar fi fost de - Cui îi tot scrieţi? întrebă Ron. Ţurţuri care nu se topeau
deveni plictisitor! acord să-i lase să se joace în - Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi niciodată fuseseră agăţaţi de
- Da, acum îi trebuie o nouă clasă la fel de mult cum şi-ar fi fierbe oala, Ron, să nu ţi-l pâr- balustradele scării de marmură,
perspectivă, Hagrid, zise Ron cu dorit să-l adopte pe Harry! lesc... ca să se asorteze cu iar cei doisprezece brazi
înţelepciune, în timp ce decojea Privindu-i răutăcios pe toţi, îi sprâncenele, zise Fred, tradiţionali de Crăciun din Marea
ouăle de salamandră. Ar fi trebuit informă că le va testa vânturându-şi bagheta Sală fuseseră decoraţi cu tot felul
să zici că Harry este un antidoturile preparate la oră ameninţător. Şi... aveţi partenere de ornamente, de la bobiţe de
delincvent irecuperabil! chiar pe ei, în ultima oră a pentru bal? vâsc luminoase până la bufniţe
- Dar nu e! zise Hagrid, părând semestrului. - Nu, zise Ron. adevărate, din aur, care huhuiau
cu adevărat şocat. - E de o răutate feroce, zise Ron - Păi, ar cam trebui să te vesele şi până la armuri vrăjite,
- Ar fi trebuit să-i ia interviu lui cu amărăciune, în camera de zi grăbeşti, amice, sau cele intere- care cântau colinde ori de câte
Plesneală, zise Harry sumbru. I-ar din Turnul Cercetaşilor. Să ne sante or să fie invitate de alţii, îi ori trecea cineva pe lângă ele.
fi dat o grămadă de materiale la testeze în ultima zi! Să distrugă zise Fred. Era ceva cu totul deosebit să auzi
orice oră din zi sau din noapte. ultima parte a semestrului cu o - Dar tu cu cine mergi? zise Ron. un coif, de exemplu, cântând „O,
„Potter a încălcat regulile din prima grămadă de recapitulări. - Cu Angelina, zise Fred prompt, brad frumos!”, deşi nu ştia decât
zi de când a sosit la Hogwarts”... - Hmm... totuşi, nu te văd extenuat fără nici o urmă de jenă. jumătate din versuri. De mai
- Asta a zis? întrebă Hagrid cu de atâta învăţat, nu? zise - Cum? făcu Ron şocat. Ai invitat- multe ori, îngrijitorul Filch
naivitate, în timp ce Ron şi Hermione, uitându-se la el, pe o deja? trebuise să-l facă pe Peeves să
Hermione se prăpădeau de râs. deasupra notiţelor ei la „Poţiuni”. - Bună idee, zise Fred. iasă din armurile în care se
Ei bine, poate că ai încălcat câte Ron era ocupat să clădească un Îşi întoarse capul şi strigă către ascunsese, umplând golurile dintre
o regulă... două, Harry, dar eşti castel din cărţi de joc din partea cealaltă a camerei: cântece cu versuri inventate de el
un tip de treabă, de fapt, nu? pachetul său cu Pocnitori - Hei! Angelina! foarte nepoliticoase, ba chiar
- Sigur că da, Hagrid, îl asigură Asurzitoare, aşa că nu o băgă în Angelina, care stătea de vorbă cu jignitoare.
Harry, zâmbind. seamă. Oricum, era un mod mult Alicia Spinnet lângă foc, se uită Şi Harry încă nu o invitase pe
- Vii la balul de Crăciun, Hagrid? mai interesant de a-ţi petrece spre el. Cho la bal. El şi Ron deveneau
întrebă Ron. timpul, decât să citeşti nişte - Ce e? strigă ea. din ce în ce mai îngrijoraţi, deşi,
- M-am gândit să vin şi eu, da, cărţi, aşa cum făcea Hermione. - Vrei să mergi cu mine la bal? după cum ţinu să sublinieze
mormăi Hagrid în barbă. - Este Crăciunul, Hermione, zise Angelina îi aruncă lui Fred o Harry, Ron nu ar fi arătat nici pe
Bănuiesc că o să fie foarte Harry alene. privire gânditoare. departe la fel de prost ca el, dacă
frumos... Tu o să deschizi dansul, Aşezat într-un fotoliu de lângă - Bine, zise ea, după care se nu ar fi venit cu o parteneră,
nu, Harry? Cu cine mergi? foc, citea pentru a zecea oară întoarse iar către Alicia şi fiindcă Harry şi partenera lui
- Cu nimeni... încă, zise Harry, „Zburând cu Tunurile din continuă să vorbească, cu o trebuiau să deschidă dansul,
simţind iar cum se înroşeşte. Chudley”. urmă de zâmbet pe chip. alături de ceilalţi campioni.
Hagrid nu mai spuse nimic. Hermione se uită crunt şi la el. - Vedeţi? le zise Fred lui Harry şi - Presupun că, orice ar fi, o să
Ultima săptămână a semestrului - Puteai să te străduieşti şi tu mai lui Ron, floare la ureche! existe întotdeauna o Myrtle cea
deveni tot mai obositoare. Şcoala mult, Harry, să faci şi tu ceva Se sculă de la masă, căscând Plângăcioasă ca ultimă soluţie,
vuia de zvonuri despre balul de constructiv, chiar dacă nu vrei să plictisit, şi spuse: zise el posomorât, referindu-se la
Crăciun, deşi Harry nu credea tot înveţi să faci antidoturile ca - Atunci trebuie să folosim o fantoma care bântuia baia fetelor de
ce se zicea... De exemplu, că lumea! bufniţă a şcolii... George, hai la al doilea etaj.
Dumbledore cumpărase opt sute - Ca de exemplu? întrebă Harry, odată! - Harry, trebuie să ne luăm inima
de butoaie de mied de la doam- privindu-l pe Joey Jenkinscare, Plecară. Ron încetă să îşi pipăie în dinţi şi să o facem, zise Ron
na Rosmerta. Dar părea să fie jucător în echipa „Tunurilor din sprâncenele şi se uită la Harry, vineri dimineaţa, pe un ton care
adevărat că le chemase pe Chudley”, cum azvârle un balon- pe deasupra ruinelor fumegânde sugera asedierea unei fortăreţe
Surorile Stranii. Harry habar n- ghiulea către un înaintaş de la ale castelului din cărţi de joc. de necucerit. Când ne întoarcem
avea cine sau ce erau Surorile „Liliecii din Ballycastle”. - Ar cam trebui să ne hotărâm, în camera de zi diseară, o să
Stranii, având în vedere că nu - Să vezi ce e cu oul ăla! şuieră ştii tu... Să invităm pe cineva... avem amândoi partenere, da?
ascultase niciodată un radio Hermione. Are dreptate. Dacă nu vrem să - Păi... bine, zise Harry, nu prea
vrăjitoresc, însă deduse din - Haide, Hermione, mai am timp mergem la bal cu doi troli... convins.
entuziasmul celor care până pe douăzeci şi patru - Hermione scoase un sunet de Dar de câte ori o zări pe Cho în
crescuseră ascultând RVA februarie, zise Harry. indignare. acea zi - în pauze, apoi la prânz
(Reţeaua Vrăjitorească Aeriană) Îşi pusese oul în cufăr şi nu îl mai - Doi... ce? şi o dată pe drumul către „Istoria
62
Magiei” - fata era înconjurată de gură, Harry strigă după ea: pierdea timpul, îţi spun eu, el... dormitorul fetelor.
prieteni. Oare nu se ducea - Cu cine te duci? merge cu Cho Chang! - Minte, zise Ron monoton,
nicăieri singură? Ar fi putut să o - Păi... cu Cedric, zise ea. Cedric Ron îşi ridică privirea. privind-o cum se îndepărta.
pândească atunci când se Diggory... - Tocmai am invitat-o să meargă - Ba nu minte, zise Ginny încet.
îndrepta către baie? Dar nu - şi - A, bine, făcu Harry. cu mine, zise Harry posomorât, şi - Da? Atunci, cu cine merge?
acolo părea să meargă împreună Stomacul păru să îi revină la loc. mi-a spus că merge cu Cedric... întrebă Ron tăios.
cu patru sau cinci fete. Şi totuşi, Acum îl simţea de parcă i-l Lui Ginny îi pieri brusc zâmbetul. - Nu îţi spun, e treaba ei, zise
dacă nu o făcea curând, Cho umpluse cineva cu plumb. - E groaznic, zise Ron, suntem Ginny.
avea să îşi găsească un alt Uitând complet de cină, se singurii care nu avem - Da, zise Ron, care părea
partener. întoarse agale către Turnul partenere... Ei bine, în afară de terminat, a început să devină de-
Se concentra cu greu la testul cu Cercetaşilor, vocea lui Cho Neville... Hei, ghici pe cine a ranjant, de-acum... Ginny, tu te
antidoturile, de la ora lui răsunându-i în minte la fiecare invitat el? Pe Hermione! poţi duce cu Harry şi eu pur şi
Plesneală, iar drept urmare uită pas pe care-l făcea: „Cedric... - Poftim? se miră Harry, luat prin simplu o să...
să adauge ingredientul principal Cedric Diggory”... Începuse să-l surprindere de asemenea veşti. - Nu pot, zise Ginny şi se înroşi şi
şi asta îi atrase note mici, placă pe Cedric. Fusese în stare - Da, ştiu că e caraghios, dar aşa ea. Eu merg cu... cu Neville. M-a
desigur. Şi totuşi, nu-i păsa. Era chiar să uite că îl bătuse o dată e! zise Ron, colorându-se puţin invitat după ce l-a refuzat
prea ocupat să îşi facă puţin la vâjthaţ, că era chipeş şi când începu să râdă. Mi-a zis Hermione şi m-am gândit că...
curaj pentru a îndrăzni să o invite popular, şi chiar că era cam- chiar el după „Poţiuni”! Mi-a spus altfel nu o să mă pot duce şi eu
pe Cho. Când se termină ora, îşi pionul preferat al tuturor. Acum că Hermione a fost mereu foarte la bal... Doar nu sunt în anul
înşfăcă ghiozdanul şi ieşi repede se gândi însă că de fapt Cedric drăguţă cu el, că l-a ajutat la patru...
din clasă. nu era decât un băieţel frumuşel, teme şi alte chestii de-astea... Părea extrem de nefericită.
- Ne vedem la cină, le zise el lui bun de nimic, şi care nu avea Hermione i-a zis însă că a fost - Cred că mă duc să iau cina,
Ron şi Hermionei, şi urcă scările creier nici cât să umple o lingură. invitată deja de altcineva. Ha! Să continuă ea, ridicându-se şi
în fugă. - Zâne sprinţarei îi spuse el fim serioşi! Pur şi simplu nu a ducându-se către gaura
Nu trebuia decât să o roage pe monoton doamnei grase... vrut să meargă cu Neville... tabloului, cu capul aplecat.
Cho să îi permită să îi spună ceva Parola fusese schimbată cu o zi Adică, cine ar vrea? Ron îl privi pe Harry cu ochii mari.
între patru ochi, doar atât... înainte. - Termină! zise Ginny supărată. - Ce-au păţit cu toatele? întrebă
Merse pe coridoarele aglomerate, - Da, într-adevăr, dragule! zise ea, Nu mai râde... el.
căutând-o înfrigurat, şi (mai aranjându-şi noua bentiţă de Chiar atunci intră şi Hermione Dar Harry tocmai le văzuse pe
devreme decât se aşteptase) o beteală, în timp ce deschidea prin gaura tabloului. Parvati şi pe Lavender intrând
găsi. Ieşea din clasa de „Apărare tabloul, ca să îl lase pe Harry să - De ce n-aţi venit la cină? prin gaura tabloului. Venise
contra Magiei Negre”. intre în camera de zi. întrebă ea, apropiindu-se. timpul pentru măsuri drastice.
- Hm... Cho? Pot să vorbesc ceva Ajuns acolo, Harry se uită în jur - Pentru că... Ah, puteţi să - Aşteaptă aici, îi zise el lui Ron şi
cu tine? şi, spre marea lui surpriză, îl văzu terminaţi cu râsul ăsta? Tocmai se ridică, se duse la Parvati şi o
„Chicotitul ar trebui să fie interzis pe Ron stând într-un colţ au fost amândoi refuzaţi de întrebă:
prin lege”, îşi zise Harry mânios, îndepărtat, negru la faţă de fetele pe care le-au invitat la bal! - Parvati, vrei să mergi cu mine la
când fetele din jurul lui Cho supărare. Ginny stătea cu el, zise Ginny. bal?
începură să îşi dea coate şi să vorbindu-i pe un ton calm, Asta îi reduse la tăcere şi pe Parvati fu cuprinsă de o criză de
râdă. Cho fu de acord însă şi îl liniştitor. Harry, şi pe Ron. chicoteli. Harry aşteptă să îi
urmă mai încolo, ca să nu-i audă - Ce faci, Ron? zise Harry, - Mulţumim mult, Ginny, zise Ron treacă isteria, cu degetele
colegele ei. alăturându-se celor doi. sumbru. încrucişate în buzunarele robei.
Harry se întoarse să se uite la ea Ron se uită la Harry, cu o - Toate fetele drăguţe merg cu - Da, bine, zise ea în cele din
şi stomacul său tresări ciudat, de expresie de furie şi groază altcineva, nu, Ron? îl întrebă urmă, roşind foarte tare.
parcă nu ar fi văzut o treaptă la cumplită pe chip. Hermione cu un aer de - Mersi, zise Harry, uşurat.
coborâre. - De ce am făcut-o? zise el superioritate. Eloise Midgen a Lavender, vrei să mergi cu Ron?
- Păi, începu el. derutat. Nici acum nu ştiu de ce început să pară chiar drăguţă în - Se duce cu Seamus, zise Parvati
Nu putea să o invite. Nu putea, a trebuit s-o fac! condiţiile astea, nu? Ei bine, sunt şi amândouă chicotiră mai tare
pur şi simplu. Dar trebuia. Cho - Ce să faci? zise Harry. sigură pe vei găsi pe cineva care ca niciodată.
stătea acolo, nedumerită, - Păi... tocmai a invitat-o pe Fleur să vrea să meargă cu tine... Harry oftă.
uitându-se întrebător la el. Delacour să meargă cu el la bal, Dar Ron se uita la Hermione de - Îţi vine în minte cineva care să
Cuvintele îi ieşiră pe gură, înainte zise Ginny. parcă o vedea deodată în altă vrea să meargă cu Ron? zise el,
ca Harry să îi comunice limbii ce Părea că se străduieşte să nu lumină. coborându-şi vocea ca să nu-l
vroia să spună... zâmbească, continuând să-l bată - Hermione, Neville are audă Ron.
- Vreisămergicuminelabal? pe spate pe Ron, ca să îl dreptate... Chiar eşti o fată... - Ce zici de Hermione Granger? zise
- Poftim? zise Cho. liniştească. - Vai, ce observaţie profundă, Parvati.
- Vrei... Vrei să mergi cu mine la - Ce ai făcut? zise Harry. zise ea ironic. - Se duce cu altcineva.
bal? zise Harry. - Nu ştiu de ce am făcut-o! strigă - Adică, vreau să spun că ai Parvati păru şocată.
De ce trebuia să se înroşească la iar Ron. Ce-o fi fost în capul putea să mergi cu unul dintre - Daaa? Cu cine? întrebă ea
faţă? De ce? meu? Erau oameni în jur... Peste noi! curioasă foc.
- Ah! zise Cho şi se înroşi şi ea. tot! Am înnebunit... Ce-am făcut? - Nu, nu pot! E bine? se răsti Harry ridică din umeri.
Ah, Harry, îmi pare tare rău (şi Toţi erau de faţă! Treceam pur şi Hermione. - Habar n-am! zise el. Ia spune, cum
chiar părea să regrete), dar i-am simplu pe lângă ea în holul de la - Of, haide, zise el grăbit, avem rămâne cu Ron?
promis deja cuiva că merg cu intrare şi am văzut-o stând de nevoie de partenere, o să arătăm - Păi, zise Parvati încet, presupun
el... vorbă cu Diggory... Şi nu ştiu ce ca nişte proşti dacă venim că sora mea ar putea... Padma,
- Ha, făcu Harry. mi-a venit... Am întrebat-o! singuri, toţi ceilalţi au... ştii tu... De la Ochi-de-Şoim. O
Ciudat... În urmă cu câteva clipe, Ron gemu şi îşi ascunse faţa în - Nu pot să merg cu nici unul întreb, dacă vrei...
i se părea că i se zvârcolesc o palme. Continuă să vorbească, dintre voi, zise Hermione, - Da, ar fi grozav, zise Harry. Îmi spui
puzderie de şerpi în stomac, dar deşi abia puteau să înţeleagă înroşindu-se puternic. Pentru că ce-a zis, da?
dintr-o dată se simţi de parcă ceva. merg cu altcineva, de-aia! Şi se întoarse la Ron, simţind că
stomacul i-ar fi dispărut cu - S-a uitat la mine de parcă eram - Ba nu! zise Ron. Ai spus asta balul ăsta nu merita atâta bătaie
totul... un fel de melc vâscos şi scârbos, numai ca să scapi de Neville! de cap şi sperând din tot sufletul
- A, bine, zise el, nici o problemă, sau ceva de genul ăsta. Nici - Ce spui? zise Hermione şi ochii că nasul Padmei Patil era
asta e... măcar nu mi-a răspuns. Şi îi scânteiară periculos. Doar centrat!
- Îmi pare tare rău, repetă Cho atunci... Nu ştiu ce s-a pentru că ţie ţi-a luat trei ani să-
iar. întâmplat... Am revenit la ţi dai seama, Ron, nu înseamnă
- E în ordine, zise Harry. normal, probabil, şi am luat-o la că nimeni altcineva nu a
Rămaseră acolo, uitându-se unul fugă! observat că sunt fată!
la celălalt, apoi Cho spuse: - Este din neamul Ielelor, zise Ron se uită la ea, apoi zâmbi iar. — CAPITOLUL XXIII —
- Atunci... Harry. Ai avut dreptate, bunica ei - Bine, bine, eşti fată, zise el. E
- Da, zise Harry. a fost aşa... Nu eşti tu de vină, de ajuns? Acum vii? BALUL DE CRĂCIUN
- Atunci, la revedere, zise Cho, pun pariu că ai trecut pe lângă - Ţi-am mai spus! zise Hermione
încă foarte roşie în obraji, şi se ea când încerca să-l prindă în foarte supărată. Merg cu În ciuda numeroaselor teme
îndepărtă grăbită. mreje pe Diggory şi ai fost lovit şi altcineva! pentru vacanţă pe care le primiră
Înainte să îşi poată pune frâu la tu de farmecele ei... Dar îşi Şi se duse repede către cei din anul IV, Harry nu avu
63
deloc chef de muncă la sfârşitul Moody, dar el se afla încă la încă respirând mai repede decât
semestrului şi îşi petrecu masa profesorilor, terminându-şi Felicitări că ai trecut de dragon! de obicei, în timp ce inima se
săptămâna dinainte de Crăciun friptura. Oricine ţi-a pus numele în Pocal străduia să revină la ritmul
distrându-se cât putu de tare, ca - Dihor mic şi zvăpăiat ce eşti, probabil că nu e prea fericit normal. Dar dă-mi de veste
toţi ceilalţi. Turnul Cercetaşilor Reacredinţă, te-ai speriat, nu-i acum! Eu vroiam să-ţi sugerez un cumva pe viitor şi nu te mai
era la fel de aglomerat ca în aşa? zise Hermione cât mai Blestem de Conjunctivită, pentru apleca aşa peste mine...
timpul şcolii. Părea să se fi şi sarcastic posibil, în timp ce Harry că ochii dragonului sunt punctul Harry trase draperiile de la patul
micşorat, iar cei care locuiau în şi Ron urcau scara de marmură, cel mai vulnerabil... său, îşi luă ochelarii de pe
el erau mult mai zgomotoşi ca de râzând încântaţi. noptieră şi şi-i puse pe nas.
obicei. Fred şi George avuseseră - Hermione, zise Ron, uitându-se - Asta a făcut Krum! şopti Strigătul său îi trezise pe Ron, pe
mare succes cu Cremele Canar în la ea ciudat şi încruntându-se Hermione. Seamus, pe Dean şi pe Neville.
primele zile de vacanţă, toţi brusc, dinţii tăi... Toţi se uitau printre draperiile de
umplându-se de pene peste tot. - Ce-i cu ei? întrebă ea. Dar metoda ta a fost mai bună, la paturile lor, ciufuliţi şi cu ochii
Nu trecu mult însă şi Cercetaşii - Păi, sunt altfel... Acum observ... sunt impresionat! Însă nu răsufla cârpiţi de somn.
începură să examineze cu mare - Sigur că da, doar nu te aşteptai uşurat încă, Harry. Ai trecut abia - Te-a atacat cineva, Harry?
precauţie orice fel de mâncare să rămân cu colţii ăia pe care mi de prima probă... Cel care te-a întrebă Seamus adormit.
primeau de la alţii, ca nu cumva i-a dat Reacredinţă? înscris în turnir mai are o - Nu, era Dobby, îi zise Harry.
să aibă Cremă Canar ascunsă la - Nu, adică sunt altfel decât erau grămadă de ocazii, dacă într- Culcă-te la loc!
mijloc. George îi spuse lui Harry înainte să te blesteme... Sunt adevăr ţi-a pus gând rău. Fii cu - Aaaa... Cadouri! strigă Seamus,
secretul lui şi al lui Fred, şi toţi... drepţi... Şi de mărime ochii în patru... Mai ales când zărind muntele de daruri de la
anume că în acel moment lucrau normală... este prin apropiere persoana picioarele patului său.
la altceva. Harry îşi notă în minte Hermione zâmbi deodată cu despre care am discutat... Şi Ron, Dean şi Neville se hotărâră
să nu accepte nici măcar un şiretenie şi Harry observă şi el: concentrează-te ca să nu ai că, dat fiind că tot erau treji,
cartof prăjit de la Fred şi George era un zâmbet foarte diferit de probleme! puteau foarte bine să îşi
pe viitor. Încă nu-l uitase pe cel pe care şi-l amintea. Ţinem legătura, nu uita că vreau deschidă şi ei cadourile. Harry se
Dudley şi Bomboana „Limbă-de- - Păi... când m-am dus la să-mi spui despre orice ţi se pare întoarse iar către Dobby, care
o-tonă”! Madame Pomfrey să-i micşoreze, ieşit din comun. acum stătea emoţionat lângă
Acum zăpada cădea în cantităţi mi-a dat o oglindă şi mi-a spus s- patul lui Harry, îngrijorat că îl
mari pe deasupra castelului şi a o opresc când o să fie ca înainte, Sirius supărase. De capacul de ceainic
împrejurimilor sale. Trăsura zise ea. Şi am zis stop... puţin de pe capul lui era acum prins un
albastru-pal a celor de la Beaux- mai târziu! zise ea şi zâmbi şi - Parcă ar fi Moody, zise Harry clopoţel de pus în brad.
batons arăta ca un dovleac mare mai larg. Mama şi tata nu or să încet, băgând scrisoarea în - Poate să-i dea Dobby cadoul lui
şi îngheţat, alături de coliba lui fie foarte mulţumiţi. Încerc să-i buzunarul robei. „Vigilenţă Harry Potter? chiţăi el.
Hagrid, care părea acum o conving să mă lase să-i micşorez continuă!” De parcă aş merge cu - Sigur că da, zise Harry. Hm... şi
căsuţă de turtă dulce. Hublourile de mult timp, dar ei vroiau să ochii închişi, lovindu-mă la eu am ceva pentru tine...
corăbiei celor de la Durmstrang port mereu aparatul dentar. Ştiţi fiecare pas cu capul de pereţi... Era o minciună, nu-i cumpărase
erau îngheţate şi toată puntea voi, sunt dentişti şi nu cred că - Dar are dreptate, Harry, zise nimic lui Dobby, dar deschise
fusese acoperită cu un strat gros dinţii şi magia au ceva în co... Hermione, mai ai două probe de repede cufărul şi scoase o
de zăpadă. Spiriduşii de casă din Uitaţi! S-a întors Pigwidgeon! trecut. Ar trebui să te uiţi la oul pereche de şosete. Erau cele mai
bucătărie se întreceau pe ei Micuţa bufniţă a lui Ron se agita ăla cu atenţie, ştii tu, şi să încerci vechi şi mai ponosite şosete ale
înşişi, preparând fel de fel de pe deasupra balustradei cu să afli ce înseamnă... sale, galben-muştar, care îi
mâncăruri delicioase şi ţurţuri, cu o bucată de - Hermione, dar mai are o aparţinuseră odată Unchiului
deosebite, cărora numai Fleur pergament legată de picioruş. grămadă de timp! se răsti Ron. Vernon. Păreau foarte
Delacour le găsea câte un cusur, Oamenii care treceau pe lângă Vrei să jucăm şah, Harry? voluminoase... Asta fiindcă Harry
fie el cât de mic. micuţa pasăre râdeau şi arătau - Da, bine, zise Harry, încă apoi, le folosise mai mult de un an
- Este prrrea grrrea toată spre ea, iar câteva fete din anul văzând expresia de pe faţa drept săculeţ pentru
mâncarrrea de la ‘Ogwarrrts, o III se opriră şi ziseră încântate: Hermionei, continuă: Zău aşa, Spionoscopul său. Scoase
auziră spunând morocănoasă, - Ah, ce bufniţă micuţă şi Hermione, cum aş putea să mă Spionoscopul şi îi dădu şosetele
când ieşiră din Marea Sală în drăguţă! Nu-i aşa că e scumpă? concentrez, cu toată hărmălaia lui Dobby, zicându-i:
urma ei într-una din seri. (Ron - Tâmpită cu pene, proastă ca asta din jur? Nici n-o să pot să - Iartă-mă, nu am avut timp să le
ascunzându-se în spatele lui noaptea! şuieră Ron, urcând aud ce zice oul în zgomotul împachetez...
Harry şi sperând să nu-l vadă repede scările şi înşfăcând-o pe ăsta... Însă Dobby era în al nouălea cer.
Fleur.) N-o să mai încap în rrroba Pigwidgeon. Aduci scrisorile - Da, presupun că nu, oftă ea şi - Şosetele sunt hainele preferate
mea festivă! direct cui îi sunt adresate! Nu te se aşeză să se uite la ei cum ale lui Dobby, domnule! zise el,
- Vai, ce tragedie, o ironiză mai da mare în faţa tuturor! joacă o partidă care se termină dându-şi jos vechile şosete şi
Hermione cu acreală, când Fleur Pigwidgeon huhui fericită, cu cu un şah mat foarte palpitant punându-şi-le pe ale Unchiului
trecu mai departe, în holul de la capul pe umărul lui Ron. Fetele dat de Ron, cu câţiva pioni puţin Vernon. Eu avut şapte perechi
intrare. Are o părere foarrrte din anul III păreau de-a dreptul prea curajoşi şi cu un rege foarte până acum, domnule... Dar,
bună despre ea, nu? şocate de purtarea lui Ron. violent. domnule, zise el, cu ochii
- Hermione, cu cine te duci la - Valea! se răsti Ron la ele, * mărindu-i-se şi mai mult, după ce
bal? o întrebă Ron. vânturând pumnul în care o ţinea Harry se trezi foarte brusc în îşi trase cât de sus putu ambele
Tot îi punea întrebarea asta, pe Pigwidgeon, care părea mai dimineaţa de Crăciun. şosete, încât îi atingeau
sperând să o ia prin surprindere bucuroasă ca niciodată, în timp Întrebându-se ce îl adusese subit marginea pantalonilor scurţi,
şi să-i răspundă. Însă Hermione ce făcea iar câteva cercuri prin la realitate, deschise ochii şi văzu făcut greşeală la magazin, ei dat
se încruntă puţin şi zise: aer. Uite, poftim, Harry, adăugă ceva foarte mare, rotund, cu ochi lu’ Harry Potter două la fel!
- Nu vă spun pentru că o să Ron încet, în timp ce feţele din mari şi verzi, privindu-l din - O, nu, Harry, cum de nu ţi-ai dat
râdeţi de mine! O să vedeţi! anul III fugeau scandalizate. întuneric, atât de aproape, încât seama? se prefăcu Ron mirat,
- Glumeşti, Weasley? zise Draco Luă răspunsul lui Sirius de pe fu cât pe-aci să li se atingă zâmbind din patul său, care
Reacredinţă din spatele lor. Nu- piciorul lui Pigwidgeon şi i-l dădu nasurile. acum era plin de hârtii de
mi spune că a invitat-o cineva la lui Harry, care îl puse în buzunar, - Dobby! strigă Harry, ambalaj rupte. Ştii ceva, Dobby...
bal şi pe asta? Un Sânge-Mâl cu după care se îndreptară toţi trei, depărtându-se atât de rapid de poftim... ia şi şosetele astea două
molari cât ai unei morse? Nu se grăbiţi, către Turnul Cercetaşilor, spiriduş, încât aproape căzu din şi poţi să le amesteci cum vrei. Şi
poate! să-l citească în linişte. pat. NU mai face lucrul ăsta, o să uite şi puloverul promis.
Harry şi Ron se întoarseră Toţi cei din camera de zi erau mor într-o zi de spaimă! Îi aruncă lui Dobby o pereche de
amândoi, dar Hermione zise cu mult prea ocupaţi să se bucure - Lu’ Dobby pare rău, domnule! şosete violete, pe care tocmai le
glas tare: de vacanţă, ca să observe ce chiţăi spiriduşul repede, sărind şi scosese dintr-un pachet, şi un
- Bună ziua, domnule profesor făceau cei trei prieteni. Harry, el înapoi, cu degetele sale lungi pulover tricotat de mână, pe care
Moody! Ron şi Hermione rămaseră acoperindu-şi gura. Dobby doar i-l trimisese doamna Weasley.
Şi Hermione îi făcu semn cu departe de ceilalţi, lângă o vrut urat lu’ Harry Potter Dobby păru cu adevărat copleşit.
mâna cuiva din spatele lui fereastră întunecată, care se „Crăciun fericit!” şi adus cadou, - Domnul este foarte bun cu
Reacredinţă. acoperea încet cu zăpadă, iar domnule! Harry Potter spus că Dobby! chiţăi el, cu ochii
Reacredinţă se făcu livid şi se Harry citi cu voce tare: Dobby poate venit să-l vadă umplându-i-se iar de lacrimi şi
întoarse repede spre spate, oricând, domnule... făcând o plecăciune adâncă spre
uitându-se disperat în jur după Dragă Harry, - Aşa e, bine ai făcut, zise Harry Ron. Dobby ştiut că domnul
64
trebuie să fie un mare vrăjitor, adânci făcute de elevii de la Parvati ridică din umeri. mulţimea dându-se la o parte, ca
căci este cel mai bun prieten al Durmstrang şi Beauxbatons care - Ce facem, Harry, mergem? să le facă loc să treacă.
lu’ Harry Potter, dar Dobby nu veniseră la castel. Hermione - Da, răspunse Harry, dorindu-şi Profesoara McGonagall, a cărei
ştiut că era şi atât de generos, preferă să privească bătaia cu să fi putut să rămână în camera robă festivă era de culoare roşu-
de nobil, de bun... bulgări dintre Harry şi fraţii de zi. tartan, îşi aranjase o ghirlandă
- Sunt doar nişte şosete, zise Weasley decât să li se alăture, şi Fred îi făcu cu ochiul lui Harry, din scaieţi (destul de urâtă, de
Ron, care se făcuse cam roz la la cinci fix spuse că pleacă în când trecu pe lângă el în drum altfel) în jurul borului pălăriei şi le
faţă, deşi părea foarte mulţumit dormitor, ca să se pregătească spre gaura din tablou. spuse să aştepte lângă uşă, în
în acelaşi timp. Uau, Harry! A- pentru bal. Şi holul de la intrare era plin de timp ce toţi ceilalţi se grăbeau să
ntâia! - Îţi trebuie trei ore? zise Ron, elevi, toţi aşteptând ora opt, intre. Ei urmau să intre în Marea
Tocmai desfăcuse cadoul de la privind-o şi nevenindu-i să când urma să fie deschisă Marea Sală doar după ce restul elevilor
Harry, o pălărie cu „Tunurile din creadă. (Plăti pentru clipa de Sală. Aceia care aveau partenerii se aşezau. Fleur Delacour şi
Chudley”. O puse pe cap, culorile neatenţie când un bulgăre mare, din alte Case treceau grăbiţi prin Roger Davies se aşezară cel mai
pălăriei făcând un contrast aruncat de George, îl lovi drept în mulţime, încercând să se aproape de uşă. Davies părea
violent cu părul său. tâmplă.) Cu cine te duci? strigă el găsească unii pe alţii. Parvati o atât de uimit de norocul de a o
Dobby îi dădu lui Harry un după Hermione, dar ea îi făcu găsi pe sora ei, Padma, şi o avea pe Fleur ca parteneră, încât
pacheţel mic, care conţinea... semn cu mâna şi dispăru în conduse către Harry şi Ron. nu putea să-şi dezlipească ochii
şosete, bineînţeles! castel, după ce urcă în fugă - Bună, zise Padma, care era la de la ea. Cedric şi Cho erau
- Dobby le face singur, domnule! treptele de piatră. fel de drăguţă ca şi Parvati, în foarte aproape de Harry. Acesta
zise spiriduşul fericit. El cumpără În ziua aceea, nu se mai servea roba ei turcoaz-aprins. se uită în altă parte, ca să nu fie
lână din salariul lui, domnule! ceaiul de Crăciun, având în Nu părea deloc entuziasmată să-l nevoit să schimbe vreo vorbă cu
Şoseta stângă era roşu-aprins şi vedere că balul includea şi un aibă pe Ron ca partener. Ochii ei ei. În schimb, ochii i se opriră
avea un model cu mături, iar ospăţ, aşa că la ora şapte, morţi negri se opriră asupra gulerului şi asupra fetei de lângă Krum.
şoseta dreaptă era verde, cu un de oboseală, abia mai fiind în asupra mânecilor deşirate ale Rămăsese tablou!
model cu hoţoaice aurii. stare să ţintească bine, robei festive a lui Ron, studiindu-l Era Hermione!
- Sunt... sunt... Mulţumesc, abandonară bătaia cu bulgări şi din cap până-n picioare. Însă nu semăna deloc cu
Dobby, zise Harry, în timp ce şi le se întoarseră în camera de zi. - Bună, zise Ron fără să se uite la Hermione a lor... Îşi făcuse ceva
punea, făcându-l pe Dobby să Doamna grasă stătea în rama ei, ea, ci cercetând mulţimea. O, la păr; nu mai era umflat şi creţ,
lăcrimeze iar. bârfind cu prietena sa, Violet, nu... ci drept şi strălucitor, aranjat
- Dobby trebuie plece acum, amândouă ameţite rău de Îşi îndoi uşor genunchii şi se într-un coc elegant la ceafă.
domnule, noi început deja puzderia de bomboane cu lichior ascunse în spatele lui Harry, Purta o robă dintr-un material
pregătim cina la bucătărie, zise pe care le mâncaseră şi ale căror pentru că trecea Fleur Delacour, vaporos, de culoare albastră, şi
Dobby, ieşind repede din ambalaje zăceau în partea de jos arătând superb în roba ei gri- avea o alură diferită... Poate din
dormitor şi făcându-le cu mâna a tabloului. argintiu, din satin, însoţită de cauză că nu se mai cocoşa sub
lui Ron şi celorlalţi. - Zâne spinsare, asta e! chicoti ea Roger Davies, căpitanul echipei greutatea celor aproximativ
Celelalte cadouri îl mulţumiră când îi spuseră parola şi le dădu de vâjthaţ a Casei Ochi-de-Şoim. douăzeci de cărţi pe care le avea
mult mai mult pe Harry decât drumul înăuntru. Când dispărură, Ron se ridică iar de obicei în geantă. În plus,
şosetele ciudate ale lui Dobby, în Harry, Ron, Seamus, Dean şi şi se uită pe deasupra mulţimii. zâmbea fericită - destul de
afară de cadoul de la familia Neville îşi puseră robele festive - Unde e Hermione? întrebă el emoţionată, e adevărat - dar
Dursley, desigur, care era o în dormitor, toţi fiind foarte iar. reducerea mărimii dinţilor din
batistă, cel mai jalnic cadou pe preocupaţi de cum arătau, dar Un grup de Viperini urcară faţă era acum mai evidentă ca
care îl primise vreodată de la ei... nici unul nu îl întrecu pe Ron, treptele dinspre camera lor de zi niciodată. Harry nu putu să
Harry presupuse că şi ei îşi care se examină în oglinda lungă din subsolul castelului. înţeleagă cum de nu observase
aminteau de Bomboana „Limbă- din colţ cu o expresie scârbită pe Reacredinţă era în frunte şi purta nici el, nici Ron până atunci...
de-o-tonă”. Hermione îi dăruise o chip. Roba lui semăna extrem de o robă neagră de catifea, cu - Bună, Harry! zise ea. Bună,
carte numită „Echipele de vâjthaţ bine cu o rochie... într-o guler înalt, care îl făcea să arate Parvati!
ale Marii Britanii şi Irlandei”, Ron încercare disperată de a o face ca un preot, după părerea lui Parvati se uita la Hermione,
un sac plin cu bombe cu miros de să pară mai bărbătească, folosise Harry. Pansy Parkinson îl nevenindu-i să creadă ce vedea,
baligă de dragon, Sirius un o Vrajă de Apretare pentru guler strângea de braţ pe Reacredinţă, într-un mod nu tocmai drăgălaş.
briceag de buzunar cu adaptări şi pentru mâneci. Şi vraja într-o robă foarte plisată, de Şi nu era singura! Când se
speciale, care să deschidă orice funcţionase destul de bine. Cel culoare roz-deschis. Crabbe şi deschiseră uşile, trecu pe lângă
broască şi să desfacă orice nod, puţin acum roba nu mai avea Goyle erau îmbrăcaţi amândoi în ei fan clubul lui Krum, care îl
iar Hagrid o cutie mare cu dantelă, deşi nu fusese foarte verde şi semănau cu nişte stânci însoţise zile în şir la bibliotecă,
dulciuri, printre ele numărându- atent şi tivul arăta îngrozitor de acoperite de muşchi de pădure. iar fetele aruncară Hermionei
se şi bomboanele preferate de inegal. Nici unul dintre ei, aşa cum priviri pline de invidie şi dispreţ.
Harry: bomboane cu arome - Tot nu pot să înţeleg cum aţi observă Harry mulţumit, nu Pansy Parkinson rămase cu gura
diverse, de la magazinul lui pus mâna pe cele mai drăguţe reuşise să găsească o parteneră. întredeschisă, în timp ce trecea
Bertie Botts, broscuţe de fete din anul nostru, murmură Se deschiseră uşile de stejar de la braţul lui Reacredinţă, care
ciocolată cu surprize, gumă de Dean. la intrare şi toată lumea se amuţise şi el de uimire, nemaifi-
mestecat specială, din care se - Atracţie animalică, zise Ron întoarse să se uite la elevii de la ind în stare să găsească nici o
puteau face baloane gigantice şi posomorât, trăgând de nişte fire Durmstrang, care îşi făcură insultă usturătoare pe care să i-o
multe altele. Mai găsi sub pat şi deşirate care îi atârnau la maiestuos intrarea, însoţiţi de azvârle în faţă Hermionei. Ron, în
cadourile tradiţionale ale mâneci. profesorul Karkaroff. Krum era în schimb, trecu pe lângă Hermione
doamnei Weasley: un pulover Camera de zi părea stranie, plină frunte, însoţit de o fată frumuşică fără să îi arunce nici măcar o
(verde, cu un dragon tricotat pe de oameni care purtau robe în în robă albastră, pe care Harry privire.
el -Harry presupuse că îi spusese culori diferite, în loc de nu o cunoştea. Pe deasupra ca- După ce toţi ceilalţi luară loc în
Charlie cum înfruntase dragonul) obişnuitele robe negre. Parvati îl petelor lor văzu că o parte din Marea Sală, profesoara
şi foarte multe feluri de prăjituri aştepta pe Harry la capătul pajiştea din faţa castelului fusese McGonagall le spuse campionilor
de casă. scărilor. Era într-adevăr foarte transformată într-un fel de şi partenerelor lor să se alinieze
Harry şi Ron se întâlniră cu drăguţă, în roba ei roz-aprins, cu peşteră plină de zâne pe perechi şi să o urmeze. Aşa şi
Hermione în camera de zi şi se părul negru împletit într-o coadă luminoase... Adică, în tufele de făcură, şi toată lumea din Marea
duseră împreună la micul dejun. lungă, în care strecurase şi fire trandafiri care fuseseră aduşi Sală aplaudă când intrară şi se
Petrecură cea mai mare parte din aurii, şi cu brăţări de aur acolo prin magie se aflau sute de duseră spre masa mare, rotundă,
dimineaţa aceea în Turnul strălucindu-i la încheieturile zâne vii care fie că stăteau acolo, din capătul sălii, ca să îi salute pe
Cercetaşilor, unde toată lumea mâinilor. Harry respiră uşurat fie că zburau deasupra unor membrii juriului.
se bucura de cadouri, iar apoi se când văzu că de data asta nu statui care păreau să-l înfăţişeze Toţi pereţii sălii fuseseră
întoarseră în Marea Sală pentru a chicotea. pe Moş Crăciun şi renii săi. acoperiţi cu o peliculă de gheaţă
lua un prânz magnific, care - Arăţi... Hm... foarte bine, îi Apoi răzbătu până la ei vocea argintie şi strălucitoare, cu sute
includea cel puţin o sută de piftii spuse el stângaci. profesoarei McGonagall: de ghirlande de vâsc şi iederă
de curcan şi munţi de cartofi - Mersi, Harry. Padma te aşteaptă - Campionii aici, vă rog! care traversau tavanul înstelat.
copţi. în holul de la intrare, zise ea Parvati îşi aranjă zulufii, Mesele Caselor dispăruseră, locul
După amiază ieşiră la aer. apoi, întorcându-se spre Ron. zâmbind. Şi ea, şi Harry le ziseră lor fiind luat de circa o sută de
Zăpada era neatinsă, dacă nu - Bine, zise Ron, uitându-se în jur. grăbiţi lui Ron şi lui Padma un măsuţe luminate de lămpi mici,
puneai la socoteală cărările Unde e Hermione? „Ne vedem imediat!” şi înaintară, fiecare având în jur de
65
douăsprezece locuri. mereu târcoale, cum face vul- cameră mare, pe care nu o mai Stranii. Aveau un păr bogat şi
Harry se concentră, încercând să turul cu prada... Nu, categoric, văzusem până atunci, în care se erau îmbrăcate în robe negre,
nu se împiedice. Parvati părea să bietul om merita un Crăciun afla o colecţie cu adevărat care fuseseră rupte şi sfâşiate
se simtă foarte bine. Le zâmbea liniştit. Mă bucur că a avut pe magnifică de oale de noapte... dinadins.
tuturor, întorcându-l pe Harry în cineva de încredere pe care să Când m-am întors să cercetez Îşi luară instrumentele, iar Harry,
toate direcţiile cu atâta putere, se poată baza, ca să îl problema mai îndeaproape, am care urmărise totul cu o atenţie
încât acesta se simţea ca un reprezinte... descoperit cu stupoare că atât de, încât aproape că uitase
câine la paradă, pe care îl Harry îşi dori din tot sufletul să îl încăperea dispăruse. Dar trebuie ce urma, îşi dădu deodată seama
strunea stăpânul să execute paşi întrebe pe Percy dacă domnul să o mai urmăresc... Poate că nu că se stinseseră lămpile de la
corecţi. Îi zări pe Ron şi pe Crouch îi spunea tot apare decât la cinci şi jumătate celelalte mese şi că ceilalţi
Padma când se apropie de masa „Weatherby”, sau învăţase cum îl dimineaţa. Sau poate că apare campioni şi partenerele lor erau
din capăt. Ron o privea pe cheamă, dar rezistă tentaţiei. doar când este Lună Nouă... Sau în picioare.
Hermione printre pleoape. Încă nu era nimic de mâncare în când cel care o caută are vezica - Hai! şopti Parvati. Trebuie să
Padma era posomorâtă. farfuriile strălucitoare de aur, dar plină! deschidem dansul!
Dumbledore le zâmbi bucuros în faţa lor erau aşezate mici liste Harry râse, cu nasul în farfuria sa Harry se împiedică de poalele
campionilor, când aceştia se de bucate. Nesigur, Harry îşi cu friptură de pui. Percy se robei când se ridică de la masă.
apropiară de masa din capăt. ridică meniul şi se uită în jur... Nu încruntă la el, dar putu să jure că Surorile Stranii începură să cânte
Karkaroff însă avea o expresie se vedea nici un chelner. Îl văzu Dumbledore îi făcuse discret cu o melodie lentă, ca de
foarte asemănătoare cu a lui însă pe Dumbledore, care studia ochiul. înmormântare. Harry se duse în
Ron, în timp ce îi privea pe Krum cu atenţie meniul său şi care îi Între timp, Fleur Delacour critica mijlocul ringului de dans puternic
şi pe Hermione. Ludo Bagman, în zise clar farfuriei: „File de porc!” decoraţiunile de la Hogwarts în luminat, având grijă să evite
această seară într-o robă violet- Şi imediat apăru fileul de porc în faţa lui Roger Davies. privirile celorlalţi (îi văzu totuşi
aprins, cu stele mari, galbene, farfurie. Înţelegând cum stă trea- - Asta este nimic, zise ea cu pe Seamus şi pe Dean făcându-i
aplauda entuziasmat, ca şi când ba, restul mesenilor începură şi superioritate, uitându-se în jur la cu mâna şi râzând). În clipa
ar fi fost unul dintre elevi. Şi ei să comande farfuriilor tot ce pereţii strălucitori din Marea următoare, Parvati îi luă mâinile,
Madame Maxime, care îşi doreau. Harry îi aruncă o privire Sală. La Palatul Beauxbatons îi puse una pe talie şi pe cealaltă
schimbase uniforma obişnuită Hermionei, ca să vadă ce părere avem sculpturrri de gheaţă peste o ţinu strâns în mâna ei.
din satin negru cu o rochie avea despre această nouă tot în sala în care se ia masa de Nu era atât de rău pe cât se
vaporoasă de mătase mov, îi metodă, mult mai complicată, de Crrrăciun. Nu se topesc, aştepta să fie, îşi zise Harry,
aplauda politicos. Dar domnul a le fi servită cina. Cu siguranţă desigurrr... Sunt ca nişte statui învârtindu-se pe loc (Parvati era
Crouch, îşi dădu seama Harry că asta însemna şi mai multă imense de diamant, cea care conducea). Rămase cu
deodată, nu era acolo! Al cincilea muncă pentru spiriduşii de scânteietoarrre. Şi mâncarrrea ochii aţintiţi deasupra capetelor
scaun de la masă era ocupat de casă... Dar Hermione nu părea să este cu adevărrrat superrrbă. Şi celor care îi priveau şi, la foarte
Percy Weasley. se gândească deloc la S.P.A.S. avem corrrurrri de nimfe de puţin după aceea, mai multe
Când campionii şi partenerele lor Era cufundată într-o discuţie pădure, carrre ne cântă perechi veniră şi ele pe ringul de
ajunseră la masă, Percy trase aprinsă cu Viktor Krum şi nici serrrenade în timp ce mâncăm. dans, campionii nemaifiind
lângă el scaunul gol de la masă, măcar nu părea să fie atentă la Nu avem arrrmurrri orrribile ca centrul atenţiei. Neville şi Ginny
uitându-se cu subînţeles la Harry, ce mânca. acestea pe perrreţi şi dacă arrr dansau prin apropiere - o văzu pe
care pricepu imediat şi se aşeză Acum îşi dădu Harry seama că de intrrra un vampirrr în Ginny strângând din dinţi
lângă Percy. Fratele lui Ron purta fapt nu îl mai auzise pe Krum Beauxbatons, arrr fi exma- aproape încontinuu pentru că
o robă festivă nou-nouţă, vorbind până atunci, dar uite că trrriculat aşa! Neville o tot călca pe picioare - şi
albastru-marin, şi pe chip i se avea un debit considerabil şi Şi dădu cu palma în masă. Dumbledore valsa cu Madame
citea o expresie de mare vorbea foarte însufleţit. Roger Davies o privea pierdut, în Maxime. Era atât de mic pe lângă
înfumurare. - Ei bine, şi noi avem un castel, timp ce vorbea, şi nu reuşea să ea, încât vârful pălăriei sale
- Am fost promovat, zise Percy, nu atât de mare ca acesta, nu la îşi nimerească gura cu furculiţa. ascuţite abia dacă îi ajungea
înainte ca Harry să apuce să îl fel de confortabil, dacă stau să Harry avu impresia că Davies era până la bărbie uriaşei femei, care
întrebe ceva, pe un ton de parcă mă gândesc, îi spunea el prea ocupat să se uite la Fleur ca însă se mişca foarte graţios
ar fi anunţat că devenise Hermionei. Are doar patru etaje să mai audă şi ce spunea. pentru cineva atât de masiv.
stăpânul suprem al Universului. şi focul se aprinde doar în scopuri - Ai perfectă dreptate, zise el Ochi-Nebun Moody dansa
Acum sunt asistentul personal al magice. Dar împrejurimile repede şi dădu şi el cu palma în stângaci cu profesoara Sinistra,
domnului Crouch şi sunt aici castelului sunt şi mai vaste ca masă, imitând-o pe Fleur. Da, care îi evita cu grijă piciorul de
pentru a-l reprezenta. acestea... Iarna avem foarte sigur că da... lemn.
- El de ce n-a venit? întrebă puţină lumină, aşa că nu ne Harry se uită prin sală. Hagrid - Drăguţe şosete, Potter,
Harry. putem bucura de ele. Dar vara stătea la una dintre celelalte murmură Moody când trecu pe
N-avea nici un chef să îi ţină Percy zburăm zilnic, pe deasupra mese ale cadrelor didactice. Se lângă el, cu ochiul său magic
toată seara prelegeri despre lacurilor şi munţilor... îmbrăcase iar cu costumul său privind prin roba lui Harry.
fundurile de ceaun. - Viktor, Viktor! zise Karkaroff, cu oribil, de culoare maro, uitându- - A, da, Dobby, spiriduşul de casă
- Mă tem că domnul Crouch e un râs care nu reuşi să îi se către masa din capăt. Harry îl mi le-a tricotat, zise Harry
bolnav, nu-i este bine deloc. Se îmblânzească ochii reci. Nu mai văzu că face cu mâna cuiva şi, zâmbind.
simte aşa încă de când s-a da atâtea detalii, fiindcă prietena uitându-se în jur, o văzu pe - E aşa de sinistru! şopti Parvati,
terminat Cupa Mondială de ta încântătoare va şti exact unde Madame Maxime că îi răspunde, când Moody se îndepărtă. Nu
Vâjthaţ. Şi nici nu e de mirare, să ne găsească! opalele ei strălucind în lumina cred că ar trebui să aibă voie cu
munceşte mult prea mult. Nu Dumbledore zâmbi şi ochii îi lumânărilor. ochiul ăla pe stradă!
mai este aşa tânăr ca altădată, scânteiară şiret: Hermione îl învăţa pe Krum să-i Harry se simţi uşurat când auzi
deşi este la fel de sclipitor, desi- - Igor, de ce atâtea secrete? pronunţe cum trebuie numele. El ultima notă tremurată a
gur, mintea i-a rămas la fel de Uneori am impresia că nu vrei îi spunea „Hermi-oun”. cimpoiului. Surorile Stranii se
ageră ca întotdeauna. Dar Cupa oaspeţi... - Hăr-mai-ou-ni, îi zise ea, clar şi opriră din cântat şi aplauzele
Mondială a fost un fiasco pentru - Ei bine, Dumbledore, zise răspicat. umplură iar Marea Sală. Harry îi
tot Ministerul şi apoi domnul Karkaroff, arătându-şi dinţii - Hărm-mai-o-ni. dădu drumul imediat lui Parvati
Crouch a suferit un şoc personal galbeni, suntem precauţi şi ne - Pe-aproape, zise ea şi zâmbi, şi îi zise grăbit:
imens, din cauza com- protejăm domeniile, nu-i aşa? Nu întâlnind privirea lui Harry. - Hai să stăm puţin jos, ce zici?
portamentului spiriduşei lui de ne păzim cu străşnicie sălile de După ce termină de mâncat, - Ah, dar asta e o melodie tare
casă, Blinky, sau cum o clasă care ne-au fost în- Dumbledore se ridică şi îi rugă pe drăguţă! zise Parvati, în timp ce
cheamă... Normal, a concediat-o credinţate? Şi nu avem dreptate elevi să facă şi ei la fel. Apoi îşi Surorile Stranii începeau un nou
imediat după aceea, dar... Ei să fim mândri că numai noi vântură bagheta şi mesele se cântec, mult mai rapid de data
bine, aşa cum îţi spuneam, nu cunoaştem secretele şcolilor lipiră instantaneu de pereţi, asta.
mai e aşa de tânăr, are nevoie noastre? Prin urmare, suntem lăsând podeaua liberă. Apăru din - Nu, mie nu-mi place, minţi
de mai multă îngrijire, şi cred că îndreptăţiţi să le protejăm! senin un postament lângă Harry şi traversă ringul de dans
are nevoie de cineva în locul - O, eu nu aş îndrăzni să spun că peretele din dreapta, pe care împreună cu ea, pe lângă Fred şi
spiriduşului dat afară... Şi apoi, a ştiu toate secretele de la erau aşezate tobe, mai multe Angelina, care dansau atât de
trebuit să organizăm turnirul şi Hogwarts, Igor, zise Dumbledore chitare, o lăută, un violoncel şi îndrăcit, încât cei din jurul lor se
toată nebunia de după Cupa afabil. Chiar dimineaţă, de câteva cimpoaie. depărtaseră, de teamă să nu fie
Mondială... Cu femeia aia exemplu, am cotit greşit în drum În uralele mulţimii, pe scena loviţi.
îngrozitoare, Rita Skeeter, dând spre baie şi m-am trezit într-o improvizată urcară Surorile Ajunseră, în sfârşit, la masa la
66
care stăteau Ron şi Padma. dar nu a îndrăznit... afişând acelaşi aer înfumurat, ca transilvăneni să semneze
- Cum merge? îl întrebă Harry pe Hermione spusese acestea foarte de obicei. Tratatul de Interzicere a
Ron, aşezându-se şi deschizând o repede şi roşise atât de tare, - Excelent! Asta era şi scopul: Duelurilor şi, chiar la începutul
sticlă de Berezero. încât avea aceeaşi culoare ca cooperarea magică anului, o să am o întâlnire cu
Ron nu răspunse. Se uita la roba lui Parvati. internaţională! Şeful Cooperării Magice din ţara
Hermione şi la Krum, care - Da, mă rog... Aşa o fi, zise Ron Spre disperarea lui Harry, Percy lor...
dansau în apropiere. Padma răutăcios. se aşeză repede pe locul gol - Hai să facem o plimbare,
stătea cu mâinile şi picioarele - Ce vrei să spui? lăsat de Padma. Masa din capăt murmură Ron către Harry, să
încrucişate, mişcându-şi un picior - E evident, nu? Este elevul lui era acum goală. Profesorul fugim de Percy...
în ritm cu muzica. Aruncându-i Karkaroff, nu? Ştie că eşti Dumbledore dansa cu profesoara Pretinzând că se duceau să mai
din când în când câte o privire prietenă cu Harry... Tot ce vrea e Lăstar, Ludo Bagman cu ia ceva de băut, Harry şi Ron
dispreţuitoare lui Ron, care o să se apropie de Harry... Să profesoara McGonagall, iar plecară de la masă, trecură pe
ignora complet, Parvati se aşeză strângă informaţii despre el... Madame Maxime şi Hagrid îşi lângă ringul de dans şi intrară în
de partea cealaltă a lui Harry şi Sau să se apropie destul ca să croiau o cărare lată pe ring, în holul de la intrare. Uşile din faţă
îşi încrucişă şi ea mâinile şi arunce vreun blestem asupra timp ce valsau printre elevi. erau larg deschise şi zânele
picioarele. Câteva clipe mai lui... Karkaroff nu era de găsit. luminoase din grădina de
târziu, fu invitată la dans de un Hermione arăta de parcă Ron i-ar Când se termină următorul trandafiri clipeau şi scânteiau, în
băiat de la Beauxbatons. fi dat o palmă. Când vorbi, vocea cântec, toată lumea mai aplaudă timp ce ei coborau treptele din
- Nu te superi, nu, Harry? întrebă îi tremura puternic: o dată şi Harry îl văzu pe Ludo faţă. Se treziră înconjuraţi de
Parvati. - Dacă vrei să ştii, află că nu m-a Bagman sărutându-i mâna tufe, de cărări ornamentale şi de
- Cum? zise Harry, absent, întrebat absolut nimic despre profesoarei McGonagall şi statui mari din piatră. Harry auzi
privindu-i cum dansau pe Cho şi Harry, absolut ni... îndreptându-se către masă, prin un susur de apă, probabil de la o
pe Cedric. Ron îşi schimbă teoria cu viteza mulţime, dar la un moment dat fântână... Din loc în loc, se
- Nimic, se răsti Parvati şi plecă luminii. fu oprit de Fred şi de George. vedeau oameni aşezaţi pe
să danseze cu băiatul de la - Atunci speră să-l ajuţi să - Ce e în mintea lor, cum băncile sculptate. El şi Ron o
Beauxbatons. descopere ce înseamnă oul ăla! îndrăznesc să deranjeze un luară pe una dintre cărările
După ce se termină cântecul, nu Presupun că v-aţi chinuit membru de frunte al unduitoare printre tufele de
se mai întoarse la masa lor. împreună în timpul şedinţelor Ministerului? şuieră Percy, trandafiri, dar nu merseră mult şi
Hermione veni şi se aşeză pe acelora drăguţe de la bibliotecă... privindu-i cu suspiciune pe Fred auziră o voce răutăcioasă, foarte
scaunul gol al lui Parvati. Era - Nu l-aş ajuta niciodată să şi pe George. N-au nici un pic de cunoscută.
rumenă în obraji din cauza descopere ce ascunde oul! zise respect... - Nu înţeleg de ce îţi faci griji,
dansului. Hermione, scoasă din sărite. Totuşi, Ludo Bagman scăpă Igor.
- Bună, zise Harry. Niciodată. Cum poţi să spui aşa destul de repede de Fred şi de - Severus, nu poţi să te prefaci că
Ron nu zise nimic. ceva? Cum poţi să gândeşti asta? George şi, zărindu-l pe Harry, îi nu se întâmplă nimic!
- E cald, nu? zise Hermione, Eu vreau ca Harry să câştige făcu cu mâna şi veni la masa lor. Vocea lui Karkaroff era speriată
făcându-şi vânt cu mâna. Viktor turnirul. Şi Harry ştie asta, nu-i - Sper că nu v-au deranjat fraţii şi abia se distingea, de parcă ar
s-a dus să ia ceva de băut. aşa, Harry? mei, domnule Bagman? zise fi vrut să nu fie auzit.
Ron îi aruncă o privire - Ai un mod foarte ciudat de a o Percy imediat. - E din ce în ce mai clar, mai zise
mistuitoare. arăta, zise Ron cu sarcasm. - Cum? A, nu, deloc! zise Bagman. el, de luni întregi se întâmplă
- Viktor? zise el ironic. Mă mir că - Turnirul ar trebui să ne ajute să Nu, doar mi-au spus despre ceva... Şi chiar îmi fac griji, de ce
încă nu ţi-a zis să-i spui cunoaştem vrăjitori străini şi să baghetele acelea false ale lor. M- să nu recunosc...
Viktoraş... ne împrietenim cu ei ! zise au întrebat dacă n-aş putea să-i - Atunci, fugi! zise laconic vocea
Hermione se uită la el Hermione cu înflăcărare. ajut să le lanseze pe piaţă. Le-am lui Plesneală. Fugi, îţi găsesc eu
nedumerită. - Ba nu! strigă Ron. Există pentru promis că o să le fac legătura cu scuze... Dar eu rămân la
- Ce-i cu tine? întrebă ea. a fi câştigat! nişte cunoştinţe de-ale mele de Hogwarts.
- Dacă nu ţi-ai dat seama, zise Oamenii începuseră să se uite la la Magazinul lui Zonko... Plesneală şi Karkaroff dădură
Ron sarcastic, nu am de gând să- ei. Percy nu se arătă deloc mulţumit colţul, venind către ei. Plesneală
ţi spun. - Ron, zise Harry încet, pe mine şi Harry putea să pună pariu că avea bagheta scoasă şi dădea la
Hermione se uită la el, apoi la nu mă deranjează că Hermione a abia aştepta să-i spună doamnei o parte tufele de trandafiri,
Harry, care ridică din umeri, şi venit cu Krum... Weasley ce făcuseră cei doi părând cât se poate de prost
întrebă iar: Dar Ron îl ignoră şi pe Harry. gemeni. Se părea că planurile lui dispus. Din zeci de tufişuri se
- Ron, ce-ai pă... - De ce nu te duci să-l găseşti pe Fred şi ale lui George deveniseră auziră chiţăieli şi din ele apărură
- E de la Durmstrang! zise Ron Viktoraş, probabil că se întreabă şi mai ambiţioase, dacă aveau siluete întunecate.
vehement. Concurează împotriva unde eşti, mai zise Ron. asemenea gânduri... - Zece puncte de la Astropufi,
lui Harry! Împotriva şcolii - Nu-i spune Viktoraş! Bagman deschise gura ca să-l Fawcett! se răţoi Plesneală, când
noastre! Şi tu... tu... Hermione se ridică şi traversă în întrebe ceva pe Harry, dar Percy îl o fată trecu în fugă pe lângă el.
Era evident că Ron căuta cuvinte fugă ringul de dans, iar Ron o opri. Zece puncte de la Ochi-de-Şoim,
cât mai usturătoare ca să descrie privi cum dispare în mulţime, cu - Ce părere aveţi despre cum Stebbins! îi zise el unui băiat
delictul Hermionei... o expresie amestecată, de furie decurge turnirul, domnule care alerga imediat după fată. Şi
- Tu fraternizezi cu duşmanul, şi satisfacţie, pe chip. Bagman? Departamentul nostru voi doi, ce căutaţi aici? adăugă
asta faci! - Ai de gând să mă inviţi la dans este destul de mulţumit... el, văzându-i pe Harry şi pe Ron
Hermione rămase cu gura vreodată? îl întrebă Padma. Problema cu Pocalul de Foc - se pe cărarea din faţă.
căscată. - Nu, zise Ron, încă uitându-se uită la Harry - a fost o întâmplare Karkaroff, aşa cum observă
- Nu fi prost! zise ea după câteva după Hermione. nefericită, dar se pare că de Harry, părea nemulţumit să-i
clipe. Duşmanul! Fii serios... Cine - Bine, se răsti Padma şi se duse atunci totul a decurs bine, nu vadă acolo. Îşi duse mâna nervos
era extrem de fericit când a la Parvati şi la băiatul de la credeţi? la bărbuţa în formă de cioc şi
văzut că a venit Viktor la Beauxbatons, care îl aduseră cât - A, da, zise Bagman vesel, este începu să o răsucească în jurul
Hogwarts? Cine a vrut să-i ceară ai clipi pe unul dintre prietenii lui, extrem de distractiv. Ce mai face degetului arătător.
un autograf? Cine are în dormitor atât de repede, încât Harry putu bătrânul Barty? Păcat că nu a - Ne plimbăm, îi zise scurt Ron lui
o figurină cu el? să jure că folosise o Vrajă de putut să vină. Plesneală. Nu încălcăm nici o
Ron hotărî că nu era cazul să îi Chemare. - O, sunt sigur că domnul Crouch lege, sper...
răspundă. - Unde e Hermi-o-ni? zise o voce. se va pune pe picioare din clipă-n - Atunci, plimbaţi-vă în
- Presupun că te-a invitat când Krum venise la masa lor cu două clipă, zise Percy plin de continuare! se răsti Plesneală şi
studiaţi amândoi la bibliotecă? Berizero în mână. importanţă, dar între timp eu trecu furios pe lângă ei, iar
- Da, aşa este, zise Hermione, iar - Nu ştiu, zise Ron încăpăţânat, sunt mai mult decât dornic să îl pelerina lui neagră şi lungă îi flu-
obrajii i se înroşiră şi mai tare. Şi uitându-se la el. Ai pierdut-o? ajut cum şi cât pot! Desigur, asta tură în urmă.
ce-i cu asta? Krum se posomori iar. nu înseamnă doar să-l reprezint Karkaroff îl urmă grăbit pe
- Şi cum a fost? Ai încercat să-l - Atunci, dacă o vedeţi, spuneţi-i la baluri, râse el uşor. O, nu, a Plesneală. Harry şi Ron con-
convingi şi pe el să devină că am luat de băut, zise el şi se trebuit să rezolv multe probleme tinuară să se plimbe pe cărare.
membru spas, da? îndepărtă. care s-au strâns în absenţa lui... - Oare de ce era Karkaroff
- Nu! Dacă chiar vrei să ştii, mi- - Te-ai împrietenit cu Viktor Krum, Aţi auzit de Ali Bashir, care a fost îngrijorat? şopti Ron.
a... mi-a zis că a venit la Ron? prins aducând pe ascuns în ţară - Şi de când se tutuieşte cu
bibliotecă în fiecare zi ca să Era Percy care venise şi el la un lot de maşini zburătoare? Şi Plesneală? zise Harry şi mai
încerce să intre în vorbă cu mine, masa lor, frecându-şi palmele şi apoi, încercăm să-i convingem pe încet.
67
Ajunseră în dreptul unui ren a cam trebuit să mă descurc castel, zise Ron încet. Hai... scării de marmură Harry auzi pe
mare, din piatră, pe deasupra singur. Dumbledore m-a ajutat Fleur şi Roger Davies cineva strigându-l.
căruia văzură apa care ţâşnea mult. A fost foarte drăguţ cu dispăruseră, probabil într-un pâlc - Hei, Harry!
dintr-o fântână arteziană înaltă. mine, foarte bun... de copaci care le oferea mai Era Cedric Diggory. Harry o văzu
Observară umbrele a doi oameni Hagrid scoase o batistă mare de multă intimitate. Harry şi Ron se pe Cho aşteptându-l jos, în holul
enormi, care stăteau pe o bancă mătase cu picăţele şi îşi suflă întoarseră în Marea Sală. Parvati de la intrare.
de piatră, privind apa în lumina nasul cu putere. şi Padma stăteau la o masă - Da? zise Harry rece, în timp ce
lunii. Şi atunci îl auziră pe Hagrid - Deci... Cam asta ar fi... Atât îndepărtată, cu o grămadă de Diggory urca scările în fugă până
vorbind. despre mine. La tine cum a fost? băieţi de la Beauxbatons în jurul la el.
- De când te-am văzut, am ştiut, Din ce parte ai moştenit-o? lor, iar Hermione dansa cu Viktor Cedric părea că nu dorea să
zise el pe un ton răguşit. Dar Madame Maxime se ridică Krum. Harry şi Ron se aşezară la spună ce avea de zis de faţă cu
Harry şi Ron încremeniră. Parcă brusc în picioare. o masă, cât mai departe de Ron, care ridică din umeri,
nu era genul de moment la care - Este cam rrrăcoarrre, zise ea, ringul de dans. părând jignit, şi continuă să urce
vroiau să ia parte... Harry se uită dar, oricum ar fi fost vremea, nu - Ei? făcu Harry către Ron. Care e scările.
spre capătul cărării şi îi văzu pe era nici pe departe atât de rece problema cu uriaşii? - Fii atent, îşi coborî Cedric vocea
Fleur Delacour şi pe Roger ca vocea ei. Crrred că mă întorrrc - Păi, sunt... sunt... după ce Ron se îndepărtă
Davies, stând pe jumătate înăuntrrru... Acum! Ron se chinuia să găsească cele suficient. Îţi sunt dator pentru că
ascunşi într-o tufă de trandafiri - Cum? zise Hagrid absent. Nu, mai potrivite cuvinte. mi-ai spus despre dragoni. În
din apropiere. Îl bătu pe Ron pe nu pleca! Nu am mai întâlnit - Nu sunt prea amabili, termină el. legătură cu oul de aur... Al tău
umăr şi îi făcu semn cu capul niciodată pe altcineva ca mine! - Cui îi pasă? întrebă Harry. urlă când îl deschizi?
către ei, adică îi sugeră că ar fi - Adică, ce vrei să spui, mai Hagrid e foarte drăguţ! - Da, zise Harry.
putut să se furişeze pe acolo fără exact? zise Madame Maxime, pe - Ştiu, dar... Fir-aş al naibii, nici - Păi... fă o baie, bine?
să fie observaţi (Fleur şi Davies un ton glacial. nu mă mir că nu ne-a spus! zise - Poftim?
păreau foarte preocupaţi), dar Harry ar fi vrut să-i spună lui Ron, clătinând din cap. Eu am - Fă o baie şi... Hm... ia şi oul cu
Ron, cu ochii mărindu-i-se de Hagrid că ar fi fost mai bine să crezut întotdeauna că e din tine şi... Hm... o să îţi vină mai
groază când o văzu pe Fleur, nu răspundă, dar rămase acolo în cauza vreunei Vrăji de Mărire de multe idei în apa fierbinte...
clătină din cap cu convingere şi îl umbră, strângând din dinţi şi când era mic sau ceva de genul crede-mă!
trase pe Harry şi mai mult în sperând din tot sufletul că Hagrid ăsta. Nu am vrut să aduc vorba... Harry se uită la el nedumerit.
umbra renului. nu va spune nimic... Dar - Dar ce contează dacă mama lui - Ştii ceva, continuă Cedric, du-te
- Ce ai ştiut, ‘Agrrrid? zise degeaba... era uriaşă? insistă Harry. la baia Perfecţilor. A patra uşă
Madame Maxime, cu o voce - Un alt uriaş! Ei bine... pe - Păi... nimănui care îl cunoaşte din stânga lui Boris cel Uimit de
alintată. jumătate, bineînţeles! zise pe Hagrid n-o să-i pese, pentru la etajul cinci. Parola e „Ananas”.
Harry chiar că nu vroia să asculte Hagrid. că ştim că nu e periculos, zise Acum trebuie să plec... vreau să-
mai departe. Ştia că lui Hagrid nu - Cum îndrrrăzneşti? strigă Ron încet. Dar... Harry, uriaşii mi iau rămas-bun...
i-ar fi plăcut deloc să fie auzit Madame Maxime. sunt... Sunt deosebit de... cruzi! Îi zâmbi iar lui Harry şi coborî
într-un asemenea moment (nici Vocea ei explodă în aerul liniştit Exact cum a spus Hagrid, aşa scările spre Cho.
lui nu i-ar fi plăcut, dacă ar fi fost al nopţii ca o sirenă de ceaţă în sunt, ca vampirii... Le place să Harry se întoarse singur în Turnul
în locul lui Hagrid)... Dacă ar fi port. În spatele lui, Harry îi auzi omoare, toată lumea ştie. În Cercetaşilor. Fusese un sfat cât
fost posibil, şi-ar fi băgat pe Fleur şi pe Roger căzând în zilele noastre, nu mai există nici se poate de ciudat. De ce l-ar
degetele în urechi şi ar fi început tufa lor de trandafiri. unul în Marea Britanic ajuta o baie să descopere ce
să fredoneze ceva cu voce tare, - Nu am fost în viaţa mea - Ce s-a întâmplat cu ei? însemna vaietul? Oare Cedric
dar nu avea de ales în situaţia insultată ca acum! Urrriaş? Pe - Păi, oricum erau pe cale de încerca să-l păcălească? Încerca
aceea. Încercă în schimb să se jumătate? Moi? Eu... Eu am dispariţie şi apoi mulţi dintre ei să-l facă să arate ca un prost,
concentreze asupra unui cărăbuş oasele marrri... atâta doarrr! au fost omorâţi de Aurori. Însă se pentru ca Cho să-l placă şi mai
care mergea pe spatele renului Şi Madame Maxime plecă spune că în alte ţări mai există tare pe Cedric în comparaţie cu
de piatră, însă cărăbuşul nu era valvârtej. Roiuri de zâne mul- uriaşi... Se ascund în munţi de el?
destul de interesant ca să îl facă ticolore se ridicară în aer când cele mai multe ori... Doamna grasă şi prietena ei, Vi,
să nu audă cele spuse de Hagrid trecu pe lângă tufele de - Nu ştiu pe cine are impresia sforăiau în tabloul din faţa
în continuare: trandafiri, dându-le mânioasă la Madame Maxime că păcăleşte, deschiderii către camera de zi.
- Am ştiut... Am ştiut că erai... ca o parte din faţa ei. Hagrid zise Harry, privind-o cum stătea Harry trebui să urle parola, Zâne
mine... Cine a fost, mama sau rămase pe bancă, uitându-se singură la masa membrilor sprinţare, ca să le trezească pe
tatăl tău? după ea. Era mult prea întuneric juriului, părând foarte necăjită. cele două, iar când reuşi, acestea
- Nu... nu ştiu la ce te rrreferrri, pentru a-i vedea chipul. Apoi, Dacă Hagrid e pe jumătate uriaş, îl priviră nespus de supărate şi
‘Agrrrid... după un minut, se ridică şi se atunci e clar că şi ea este! Oase indignate. Intră în camera de zi şi
- La mine a fost mama, zise îndreptă, nu spre castel, ci spre mari... Doar un dinozaur are oase îi găsi pe Ron şi pe Hermione cer-
Hagrid încet. A fost printre coliba sa. mai mari ca ea! tându-se rău de tot. Stând la
ultimele din Marea Britanic Sigur, - Hai, îi şopti Harry lui Ron. Hai să Harry şi Ron continuară să cincisprezece metri depărtare
nu mi-o amintesc prea bine... A mergem... discute tot restul balului despre unul de altul, ţipau amândoi, cu
plecat... Când aveam vreo trei Dar Ron nu se mişcă. uriaşi, la masa lor retrasă, nici feţele roşii ca focul.
ani. Nu prea era genul matern. - Ce e? zise Harry. unul dintre ei nedorind să mai - Ei bine, dacă nu ţi-a plăcut, ştii
Mă rog, nu prea le stă în Ron se uita la el cu multă danseze. Harry încercă să nu se care e soluţia, nu? strigă
caracter, nu? Nu ştiu ce s-a seriozitate. uite la Cho şi Cedric. Asta îl făcea Hermione.
întâmplat cu ea... Poate să fi şi - Tu ştiai? şopti el. Că Hagrid e pe să vrea să dea cu pumnul sau cu O şuviţă i se desprinsese din cocul
murit din punctul meu de jumătate uriaş? piciorul în ceva. elegant, iar chipul îi era plin de mânie.
vedere... - Nu, zise Harry, ridicând din Când Surorile Stranii terminară - A, da? îi strigă Ron. Care?
Madame Maxime nu zise nimic. umeri. Şi ce dacă? de cântat, pe la miezul nopţii, - Data viitoare când o să mai fie
Şi Harry, împotriva hotărârii sale, Îşi dădu seama imediat, după lumea le aplaudă furtunos, ca de vreun bal, să mă inviţi înainte să
îşi dezlipi ochii de pe cărăbuş şi privirea pe care i-o aruncă Ron, final, şi toţi începură să se o facă altcineva, nu ca ultimă
privi peste coarnele renului, că încă o dată îşi arătase îndrepte către holul de la intrare. soluţie!
ascultând... Niciodată nu îl mai neştiinţa despre lumea vrăji- Mulţi ar fi dorit ca balul să nu se Ron îşi mişcă buzele în gol, ca un
auzise pe Hagrid vorbind despre torilor. Fiind crescut de familia fi sfârşit, dar Harry era foarte peştişor care ieşise din apă, în
copilăria sa până atunci. Dursley, multe lucruri cu care fericit să se ducă la culcare. Din timp ce Hermione se întoarse pe
- I-a frânt inima lu’ tata când a vrăjitorii erau obişnuiţi erau punctul lui de vedere, seara nu călcâie şi se duse ca o furtună
plecat. Un tip tare mititel. La adevărate revelaţii pentru Harry. fusese nicicum prea distractivă. înspre dormitoarele fetelor. Ron
şase ani, puteam să-l ridic şi să-l Aceste surprize erau însă din ce În holul de la intrare, Harry şi se întoarse spre Harry.
pun pe dulap dacă mă supăra. Pe în ce mai puţine, cu cât treceau Ron o văzură pe Hermione - Poftim! zise el, uluit la culme.
el îl făcea să râdă lucrul ăsta... anii la şcoală. Dar acum îşi dădu spunându-i noapte bună lui Poftim... Asta dovedeşte că... nu
Vocea groasă a lui Hagrid se seama că majoritatea vrăjitorilor Krum, înainte ca acesta să se în- a înţeles absolut nimic...
schimbă. Madame Maxime nu ar fi spus „Şi ce dacă?”, în toarcă la corabia lui. Fata îi Harry tăcu. Se bucura mult prea
asculta nemişcată, uitându-se la momentul în care aflau că unul aruncă lui Ron o privire foarte tare că vorbea din nou cu Ron ca
fântâna argintie. dintre prietenii lor avea o mamă rece şi trecu pe lângă el, urcând să spună ce gândea în acel
- Tata m-a crescut, continuă care făcea parte din neamul scara de marmură fără să-i moment. Adevărul era că
Hagrid, dar a murit imediat după uriaşilor... adreseze vreun cuvânt. Harry şi Hermione pusese foarte bine
ce am început şcoala. De atunci, - Îţi explic când ajungem la Ron o urmară, dar la jumătatea punctul pe i...
68
acest lucru să îl ajute cu ceva. - Ba îmi fac, zise Harry cu Dumbledore ca profesor de
Harry nu uitase indiciul pe care i- înflăcărare. Ce a păţit? „Îngrijire a Creaturilor Magice”.
— CAPITOLUL XXIV — l dăduse Cedric, dar Profesoara Grubbly-Plank se Rubeus Hagrid, care recunoaşte
sentimentele sale, nu tocmai comportă de parcă nici nu l-ar fi că a fost exmatriculat de la
LOVITURA RITEI SKEETER prietenoase faţă de Cedric din auzit. Îi duse dincolo de padocul Hogwarts în anul III, a deţinut
momentul acela, îl îndemnau să unde erau caii de la postul de păstrător al cheilor şi
A doua zi de Crăciun, toată nu se grăbească să îi accepte Beauxbatons, strânşi unii în alţii paznic al vânatului încă din acea
lumea se trezi târziu. Camera de ajutorul. Poate reuşea şi singur.... pentru a rezista frigului, către un perioadă, o slujbă acordată de
zi a Cercetaşilor era mult mai Oricum, îşi zise că, dacă Cedric copac de la marginea Pădurii acelaşi Dumbledore. Anul trecut
liniştită decât în ultimul timp, chiar ar fi vrut să-l ajute, ar fi fost Interzise, de care era legat un însă, Hagrid şi-a folosit
conversaţiile fiind întrerupte de o mult mai explicit. El îi spusese lui unicorn mare şi frumos. misterioasa influenţă pe care o
groază de căscaturi. Părul Cedric exact ce îl aştepta la Majoritatea fetelor exclamară are asupra directorului amintit ca
Hermionei era din nou sârmos şi prima probă... Iar ideea lui Cedric „Uau!” când îl văzură. să ocupe postul nou înfiinţat, de
rebel. Îi mărturisi lui Harry că despre răsplată era să îl îndemne - Vai, cât e de frumos! şopti profesor de „Îngrijire a
folosise cantităţi uriaşe de să facă o baie. Ei bine, nu avea Lavender Brown. De unde l-a Creaturilor Magice”, în locul
Licoare pentru Păr Lins, special nevoie de asemenea ajutor... luat? Se presupune că sunt multor alţi candidaţi,
pentru bal... lamentabil... Cel puţin, nu de la foarte greu de prins! incomparabil mai calificaţi.
- Dar e mult prea complicat să cineva care se tot plimba pe Unicornul era de un alb atât de Fiind un bărbat înspăimântător
fac lucrul ăsta zilnic! zise ea holuri cu Cho de mână. Şi astfel strălucitor, încât făcea ca zăpada de corpolent şi cu un aspect
hotărâtă, mângâindu-i după sosi prima zi a noului semestru, din jurul lui să pară gri. Bătea feroce, Hagrid îşi foloseşte noua
urechi pe Şmecherilă, care iar Harry se duse la ore, cocoşat, nervos în pământ cu copitele de autoritate pentru a-i îngrozi pe
torcea în poala ei. ca de obicei, sub greutatea aur şi îşi dădea pe spate capul elevii săi cu o mulţime de
Ron şi Hermione păreau decişi cărţilor, a pergamentelor şi a împodobit cu un corn superb. creaturi înfiorătoare. În timp ce
amândoi să nu-şi continue penelor, dar şi cu greutatea - Băieţii, înapoi! răcni profesoara Dumbledore se face că nu vede,
cearta. Erau chiar prietenoşi unul oului, care îl apăsa pe suflet, de Grubbly-Plank, întinzând un braţ Hagrid a mutilat mai mulţi elevi
cu altul, deşi puţin cam forţat. parcă l-ar fi purtat veşnic cu el. în lateral şi lovindu-l tare în piept în timpul unor ore considerate de
Ron şi Harry îi spuseră imediat Zăpada se depusese în straturi pe Harry. Unicornii preferă mulţi ca „extrem de
Hermionei despre conversaţia pe groase în împrejurimile atingerea fetelor. Fetele, în faţă înspăimântătoare”.
care o auziseră între Madame castelului, iar ferestrele de la şi apropiaţi-vă cu grijă. Haideţi, „Eu am fost atacat de un Hipogrif, iar
Maxime şi Hagrid, dar Hermione seră erau aburite bine, încât nu uşurel... prietenul meu, Vincent Crabbe, a
nu păru să primească vestea că puteau vedea prin ele la ora de Ea şi fetele se apropiară încet de fost muşcat de o Trirâmă”, ne-a
Hagrid era pe jumătate uriaş atât „Ierbologie”. Nimeni nu aştepta unicorn, lăsându-i pe băieţi de declarat Draco Reacredinţă, un
de şocată ca Ron. cu plăcere ora de „Îngrijire a lângă gardul padocului, să se elev din anul IV. „Cu toţii îl urâm
- M-am gândit eu că aşa trebuie să Creaturilor Magice” pe o uite nedumeriţi. pe Hagrid, dar ne este prea frică
fie, zise ea, ridicând din umeri. asemenea vreme, deşi, după Imediat ce văzu că profesoara să spunem ceva”.
Ştiam că nu putea să fie uriaş cum zicea Ron, probabil că Grubbly-Plank se îndepărtase Hagrid nu pare să aibă însă nici o
sută la sută, pentru că aceştia au Homarii aveau să-i încălzească suficient ca să nu-l audă, Harry intenţie de a înceta campania sa
în jur de treizeci de metri bine de tot, fie alergându-i, fie se întoarse spre Ron. de intimidare a elevilor. În timpul
înălţime. Dar, serios vorbind, explodând atât de puternic, încât - Ce crezi că a păţit? Doar nu unei discuţii cu un reporter de la
toată nebunia asta despre uriaşi să producă un incendiu în coliba cumva o fi din cauza vreunui Profetul zilei, de luna trecută, a
n-are nici un haz. Nu pot să fie lui Hagrid. Homar... recunoscut că are grijă de nişte
toţi atât de groaznici precum se Dar când ajunseră la colibă - O, nu, n-a fost atacat, Potter, fiinţe pe care le-a botezat „Ho-
zice... La fel ca şi prejudecăţile dădură peste o vrăjitoare în dacă la asta te gândeşti, zise mari cu Capete Explozive”, nişte
pe care le au oamenii faţă de vârstă, cu părul cărunt strâns Reacredinţă încet. Nu, îi e pur şi hibrizi extraordinar de periculoşi,
vârcolaci... E total nedrept, nu într-un coc şi cu o bărbie foarte simplu prea ruşine să-şi arate rezultaţi în urma împerecherii
credeţi? proeminentă, care îi aştepta în faţa mare şi urâtă. lăcustelor carnivore cu crabii de
Ron dădu să îi răspundă faţa uşii. - Ce vrei să spui? îl întrebă Harry, foc. Crearea acestei noi specii de
sarcastic, dar probabil că nu mai - Grăbiţi-vă, s-a sunat de cinci tăios. creaturi magice este în mod
dorea o nouă ceartă, pentru că minute, răcni aceasta la ei, în Reacredinţă îşi băgă mâna în normal o activitate atent
se mulţumi să clatine din cap cu timp ce se luptau să ajungă la ea buzunarul robei şi scoase o supravegheată de
dezaprobare. prin zăpadă. pagină de ziar împăturită. Departamentul Reglementării şi
Venise momentul să se - Dumneavoastră cine sunteţi? o - Poftim! zise el triumfător. Îmi Controlului Creaturilor Magice. Se
gândească la temele pe care le întrebă Ron, uitându-se la ea. pare tare rău, Potter... pare însă că Hagrid se consideră
neglijase în prima zi de vacanţă. Unde e Hagrid? Râse în timp ce Harry înşfăca deasupra unor asemenea
Toată lumea părea să fie tristă, - Mă numesc Grubbly-Plank, zise pagina, o despături şi o citi, restricţii neînsemnate (pentru el).
acum că trecuse Crăciunul... Toţi, ea vioaie, şi sunt profesoara cu Ron, Seamus, Dean şi Neville, „Eu am vrut doar să mă distrez
în afară de Harry, care începuse voastră - pentru moment - de care i se uitau peste umăr. Era puţin”, ne-a zis el, înainte de a
(iar!) să se simtă oarecum „Îngrijire a Creaturilor Magice”. un articol din Profetul zilei, schimba repede subiectul.
îngrijorat. - Unde e Hagrid? repetă Harry. precedat de o poză a lui Hagrid, Şi, de parcă nu ar fi fost de ajuns,
Problema era că douăzeci şi - Nu se simte bine, zise profesoara care nu părea deloc în apele lui. Profetul zilei a descoperit dovezi
patru februarie părea mult mai Grubbly-Plank scurt. că Hagrid nu este - aşa cum a
aproape acum, după ce trecuse Râsete înfundate şi răutăcioase URIAŞA GREŞEALĂ A LUI pretins mereu - un vrăjitor cu
Crăciunul şi încă nu făcuse nimic ajunseră la urechile lui Harry. Se DUMBLEDORE sânge pur. De fapt, nu este nici
ca să descopere care era indiciul întoarse şi îi văzu pe Draco măcar un om pur. Mama sa, vă
din oul de aur. Aşadar, începuse Reacredinţă şi restul Viperinilor, Albus Dumbledore, excentricul putem pune dovezile la dispoziţie
să scoată zilnic oul din cufăr, ori care tocmai ajunseseră la oră. director al Şcolii Hogwarts de în exclusivitate, este nimeni alta
de câte ori se ducea în dormitor, Toţi păreau veseli şi nici unul nu Magie, Farmece şi Vrăjitorii, nu s- decât uriaşa Fridwulfa, despre
deschizându-l şi ascultându-l cu se arata surprins să o vadă pe a temut niciodată să angajeze care nu se ştie exact unde se află
atenţie, sperând că de data profesoara Grubbly-Plank. persoane controversate. În luna în prezent.
aceea va înţelege ce însemna. Se - Pe aici, vă rog, zise profesoara septembrie a acestui an, el l-a Însetaţi de sânge şi violenţi,
chinuise să se gândească dacă şi se îndreptă către padocul unde angajat pe Alastor Ochi-Nebun uriaşii s-au adus singuri în pragul
sunetul îi amintea de ceva, dar, tremurau de frig caii uriaşi de la Moody, fostul Auror, mare dispariţiei, războindu-se între ei
în afară de cele treizeci de Beauxbatons. amator de blesteme, pentru a în timpul secolului trecut. Cei
ferăstraie muzicale, nu mai Harry, Ron şi Hermione o urmară, preda „Apărarea contra Magiei câţiva care au mai rămas i s-au
auzise niciodată ceva de genul uitându-se peste umăr la coliba Negre”, o decizie care a făcut să alăturat Celui-Care-Nu-Trebuie-
acela. Închisese oul, îl scuturase lui Hagrid. Toate draperiile erau se ridice multe sprâncene la Pomenit şi au fost responsabili în
cu putere şi îl deschisese iar, ca trase. Oare Hagrid era acolo, Ministerul Magiei, având în ve- mare măsură de groaznicele
să vadă dacă se schimbase singur şi bolnav? dere obiceiul bine cunoscut al lui crime în masă contra Încuiaţilor,
sunetul. Încercase să-i pună - Ce are Hagrid? întrebă Harry, Moody de a ataca pe oricine face din timpul cruntei sale domnii de
întrebări oului, strigând ca să grăbindu-se să o prindă din urmă o mişcare bruscă în prezenţa sa. teroare.
acopere vaietul, dar nu se pe profesoara Grubbly-Plank. Ochi-Nebun Moody pare însă la Deşi majoritatea uriaşilor care l-
întâmplase nimic. Ba chiar - Nu-ţi face griji, zise ea, de parcă locul lui şi drăguţ, în comparaţie au slujit pe Cel-Care-Nu-Trebuie-
aruncase oul în partea cealaltă a i-ar fi zis să nu îşi bage nasul cu omul, dacă putem să îi zicem Pomenit au fost ucişi de Aurorii
camerei, deşi nu se aşteptase ca unde nu îi fierbe oala. aşa, pe care l-a angajat care luptau împotriva forţelor
69
Întunericului, Fridwulfa nu s-a nu? Deschide-ne! încruntă.
numărat printre ei. Este posibil De la bal încolo, Parvati fusese Nu se auzi nici un răspuns. Îl - E foarte drăguţ, să ştii, zise ea.
să fi scăpat, ajungând în una foarte rece cu Harry. Da, probabil auziră pe Colţ zgâriind uşa şi Nu e deloc cum crezi, chiar dacă
dintre comunităţile de uriaşi care că ar fi trebuit să-i acorde mai scâncind, dar aceasta rămase vine de la Durmstrang. Mi-a spus
mai există în zonele montane din multă atenţie, dar până la urmă închisă. Mai loviră cu pumnii în că îi place mult mai mult aici, la
alte ţări. Dacă ne luăm după felul Parvati nu se putea plânge că nu ea vreo zece minute, după care noi!
în care se comportă în timpul se distrase de minune. Cel puţin Ron se duse şi bătu într-una Ron nu zise nimic. Nu mai
orelor de „Îngrijire a Creaturilor aşa le spunea tuturor celor care dintre ferestre, dar tot nu le pomeniră nimic despre Viktor
Magice”, se pare că fiul vroiau să o asculte, că aranjase răspunse nimeni. Krum, însă Harry găsise sub patul
Fridwulfei a moştenit caracterul să se vadă cu băiatul acela de la - De ce ne evită? întrebă lui Ron un braţ al statuetei lui
brutal al mamei sale. Beauxbatons, în următorul week- Hermione, când în sfârşit re- Krum în miniatură, chiar a doua
Ca o ciudăţenie, se pare că end, la Hogsmeade. nunţară şi se întoarseră la zi de Crăciun.
Hagrid a legat o strânsă prietenie - A fost o lecţie foarte bună, zise şcoală. Doar nu crede că ne pasă Harry era cu ochii-n patru, căutându-
cu băiatul care l-a adus la declin Hermione, când intră în Marea vreun pic că este pe jumătate l pe Hagrid de-a lungul străzii
pe Ştiţi-Voi-Cine, fapt care i-a Sală. Nu ştiam nici jumătate din uriaş? principale. Le sugeră să meargă
făcut pe mama lui Hagrid şi pe lucrurile pe care ni le-a spus Dar se părea că lui Hagrid îi la „Trei Mături”, numai după ce
restul suporterilor Ştiţi-Voi-Cui să doamna profesoară Grubbly- păsa. Nu îl văzuseră toată se asigură că Hagrid nu era în
se ascundă. Poate că Harry Plank despre uni... săptămâna. Nu apăruse nici la nici unul dintre magazine.
Potter nu cunoaşte înfiorătorul - Citeşte asta! se răsti Harry şi îi masa profesorilor la ora Cârciuma era la fel de plină ca de
adevăr despre uriaşul său vârî sub nas articolul din Profetul prânzului, nici nu îl mai văzuseră obicei, dar, aruncând repede o
prieten, dar Albus Dumbledore zilei. prin împrejurimile castelului, cu privire în jur, Harry îşi dădu
are datoria de a se asigura că Hermione rămase cu gura treburile lui obişnuite, de paznic seama că Hagrid nu era acolo.
Harry Potter, ca şi restul elevilor, căscată, după ce îl citi. Reacţia ei al vânatului, iar profesoara Cu inima grea, se duse la bar,
se află în afară de orice pericol fu exact la fel ca a lui Ron: Grubbly-Plank continua să le împreună cu Ron şi cu Hermione,
care s-ar putea ivi în urma - Cum a aflat femeia aia oribilă, predea „Îngrijirea Creaturilor şi comandară trei Berizero de la
acestei prietenii. Rita Skeeter? Doar nu credeţi că Magice”. Reacredinţă nu îşi mai doamna Rosmerta. Posomorât,
i-a spus Hagrid? încăpea în piele de bucurie, de îşi zise că poate ar fi fost mai
Harry termină de citit şi se uită la - Nu, zise Harry, ducându-se cu ei fiecare dată când avea ocazia. bine dacă ar fi rămas la şcoală şi
Ron, care rămăsese cu gura către masa Cercetaşilor şi - Ţi-e dor de corcitura ta de ar fi ascultat vaietele oului.
căscată. aruncându-se furios într-un scaun prieten? îi tot şoptea el lui Harry, - Omul ăla nu se mai duce la
- Cum a aflat? şopti el. liber. Nici nouă nu ne-a zis, nu? dar numai când era vreun serviciu? şopti Hermione
Dar nu asta îl deranja cel mai mult pe Presupun că a fost atât de profesor prin preajmă, ca să fie deodată. Uitaţi-vă şi voi!
Harry. supărată că nu i-a zis tot felul de sigur că Harry nu putea să-i facă Arătă către oglinda din spatele
- Cum adică, ce vrea să spună cu lucruri scârboase despre mine, nimic. Ţi-e dor de omul-mamut? barului şi Harry văzu reflectat în
asta: „Cu toţii îl urâm pe încât s-a apucat să caute ceva La jumătatea lui ianuarie, toţi se ea chipul lui Ludo Bagman, care
Hagrid”? se răsti Harry la despre el, numai ca să se pregătiră să plece la Hogsmeade. stătea într-un colţ întunecat, în
Reacredinţă. Ce sunt toate răzbune! Hermione fu foarte surprinsă că compania unor goblini. Bagman
mizeriile astea despre ăsta - şi - Poate că l-a auzit când i-a zis lui Harry avea şi el de gând să se vorbea foarte repede şi foarte
arătă către Crabbe - că ar fi fost Madame Maxime, la bal, zise ducă. încet cu aceştia. Toţi goblinii
muşcat de o Trirâmă? Animalele Hermione încet. - M-am gândit că o să profiţi de stăteau cu braţele încrucişate şi
astea nici măcar nu au dinţi! - Am fi văzut-o în grădină! zise avantajul de a nu fi nimeni în păreau extrem de periculoşi.
Crabbe râdea, părând foarte Ron. Oricum, nu mai avea voie camera de zi, zise ea. Ca să vezi Era într-adevăr ciudat, îşi zise
mulţumit de el însuşi. să intre în şcoală, Hagrid a zis că ce faci cu oul... Harry, că Bagman era aici, la
- Păi, cred că asta ar trebui să Dumbledore i-a interzis să mai - O, cred... cred că am cam aflat „Trei Mături”, într-un week-end
pună capac carierei monstrului, pună piciorul în castel... ce e cu el, minţi Harry. când nu avea loc nici o probă a
zise Reacredinţă, cu ochii - Poate că are şi ea o pelerină - Serios? zise Hermione, părând turnirului şi prin urmare n-avea
scânteindu-i cu ură. Pe jumătate care o face invizibilă, zise Harry, impresionată. Bravo! Stomacul i nici o notare de făcut. Îl privi pe
uriaş... Şi eu care credeam că punându-şi friptură de pui în se zvârcoli vinovat, dar Harry îl Bagman în oglindă. Părea iar
înghiţise o sticlă de Creşte- farfurie şi stropind cu sos în jur, ignoră. Mai avea cinci săptămâni tensionat, la fel ca în noaptea din
Schelet, când era mic... Nu cred de supărare. Dar, la urma la dispoziţie ca să descifreze pădure, înainte să apară Semnul
că mămicile şi tăticii noştri or să urmelor, exact asta ar face, nu indiciul din ou, adică avea o Întunecat. Dar chiar atunci
fie prea încântaţi de toate credeţi? S-ar ascunde în tufe şi ar grămadă de timp... În plus, dacă Bagman aruncă o privire către
dezvăluirile astea... O să le fie asculta ce vorbesc alţii. se ducea la Hogsmeade, l-ar fi bar, dădu cu ochii de Harry şi se
frică să nu le mănânce copilaşii... - Da, ca tine şi ca Ron, preciză putut întâlni pe Hagrid şi l-ar fi ridică de la masă.
Ha! Ha! Hermione. convins să se întoarcă la orele - Imediat, vin imediat! îl auzi
- Nenoro... - Noi nu am vrut să auzim ce lui. Harry spunându-le goblinilor.
- Ei, ce faceţi, de ce nu sunteţi zice! strigă Ron indignat. Nu am Sâmbătă, Harry, Ron şi Hermione Bagman traversă grăbit
atenţi? îi certă profesoara avut de ales! Ce prost, să părăsiră castelul şi traversară cârciuma, îndreptându-se către
Grubbly-Plank pe băieţi, în timp vorbească de mama lui uriaşă câmpia rece şi umedă. Când Harry, cu zâmbetul său de
ce fetele erau strânse în jurul într-un loc unde l-ar fi putut auzi trecură pe lângă corabia celor de băieţel, care îi apăruse iar pe
unicornului, mângâindu-l. oricine! la Durmstrang, care era ancorată chip.
Harry era atât de supărat încât îi - Trebuie să ne ducem să-l în largul lacului, îl - Harry! zise el. Ce mai faci?
tremura şi mâna în care ţinea vedem! hotărî Harry. Chiar astă- văzură pe Viktor Krum ieşind pe Chiar speram să dau de tine aici!
articolul din Profetul zilei când se seară, după ora de „Previziuni punte, doar în costumul de baie. E totul în regulă?
întoarse să se uite absent la despre viitor”! Să-i spunem că Era foarte slab, dar se pare că - Da, mulţumesc, răspunse Harry.
unicorn, ale cărui calităţi erau vrem să se întoarcă... Doar vrei era mult mai rezistent decât - Pot să vorbesc ceva între patru
enumerate de profesoara şi tu să se întoarcă, nu? se răsti părea, pentru că se urcă pe ochi cu tine, Harry? zise Bagman,
Grubbly-Plank, care vorbea tare, el la Hermione. marginea corăbiei, îşi întinse cu acelaşi entuziasm. Puteţi să
ca să o poată auzi şi băieţii. - Eu... Ei bine, nu o să mă prefac, braţele şi plonjă chiar în mijlocul ne lăsaţi puţin singuri?
- Sper să ne rămână profesoară a fost, într-adevăr, o schimbare lacului. - Păi... da, zise Ron.
şi în continuare! zise Parvati plăcută, am avut şi noi o oră cum - E nebun! zise Harry, uitându-se Ron şi Hermione se duseră să
Patil, după ce se termină ora şi trebuie... Dar vreau să se la capul negru al lui Krum, când găsească o masă.
se întorceau cu toţii la castel, ca întoarcă Hagrid, sigur că da! acesta ieşi la suprafaţă. Cred că Bagman îl conduse pe Harry către
să ia masa de prânz. Aşa îmi adăugă Hermione repede, e rece ca gheaţa, doar suntem în capătul barului, cât mai departe
închipuiam eu ora de „Îngrijire a văzând cum supărarea lui Harry ianuarie! de doamna Rosmerta.
Creaturilor Magice”... Să învăţăm creşte. - De unde vine el, e mult mai - Ei bine, nu am vrut decât să te
despre fiinţe normale, ca Aşa că în acea seară, după cină, rece, zise Hermione. Presupun că felicit pentru înfruntarea
unicornii, nu despre monştri... toţi trei părăsiră iar castelul şi apa i se pare călduţă. splendidă a Ţintatului Maghiar,
- Şi cum rămâne cu Hagrid? zise trecură peste dealul îngheţat, - Da, dar mai e şi calmarul uriaş Harry, zise Bagman. Superbă,
Harry supărat, în timp ce urcau ajungând la coliba lui Hagrid. din lac, zise Ron. într-adevăr!
treptele. Bătură la uşă, iar din spatele ei le Nu părea îngrijorat, ci mai - Mersi, zise Harry, dar ştia că
- Ce-i cu el? întrebă Parvati pe un răspunseră lătrăturile lui Colţ. degrabă spera să i se întâmple Bagman mai vroia să îi spună
ton dur. Poate să rămână în - Hagrid, noi suntem! strigă ceva lui Krum. Hermione observă ceva, pentru că ar fi putut să-l
continuare paznic al vânatului, Harry, bătând tare în uşă. şi ea tonul vocii lui Ron şi se felicite şi de faţă cu Ron şi
70
Hermione. copil, al domnului Bagman. pe Crouch, zise Harry. Zicea că - Cititorii noştri au dreptul să ştie
Dar Bagman nu părea să se - Ar trebui să descoperim singuri încă e bolnav. Nu s-a mai dus la adevărul, Harry, eu doar am...
grăbească să spună ce avea pe indiciul, nu-i aşa? zise Harry, serviciu. - Cui îi pasă că e pe jumătate
suflet. Harry îl văzu aruncând o având grijă să nu sune de parcă - Poate că îl otrăveşte Percy, zise uriaş? strigă Harry. E perfect
privire în oglinda din spatele l-ar fi acuzat pe Şeful Ron. Poate crede că, dacă o normal! Şi e bun!
barului, către goblinii care îi Departamentului Jocurilor şi mierleşte Crouch o să fie făcut Toată cârciuma tăcu subit.
urmăreau în tăcere şi pe el, şi pe Sporturilor Magice că încalcă Şeful Departamentului Cooperării Doamna Rosmerta îi privea din
Harry, cu ochii lor întunecaţi şi regulile. Internaţionale Magice. spatele barului, părând să uite de
oblici. - Păi... da, da, sigur, zise Bagman Hermione îi aruncă lui Ron o halba cu mied, pe care o umplu
- Sunt un coşmar, îi zise Bagman repede, dar - haide, Harry, să nu privire gen nu-glumi-cu-aşa-ceva până dădu pe dinafară.
lui Harry în şoaptă, observând că ne ascundem după deget - vrem şi zise: Zâmbetul Ritei Skeeter pieri o
şi Harry se uita la goblini. Nu cu toţii o victorie pentru - E ciudat ca goblinii să-l caute clipă, dar şi-l puse imediat la loc.
vorbesc engleză prea bine... E ca Hogwarts, nu? pe domnul Crouch... În mod Îşi deschise geanta din piele de
şi cu bulgarii la Cupa Mondială de - I-aţi oferit ajutorul şi lui Cedric? normal, ei ar avea treabă la crocodil, îşi scoase Pana pentru
Vâjthaţ... Dar cel puţin ei întrebă Harry. Departamentul Reglementării şi Citate Rapide şi zise:
foloseau un limbaj prin semne, Chipul neted al lui Bagman se Controlului Creaturilor Magice. - Ce ai zice să-mi dai un interviu
pe care îl recunoaşte orice altă încruntă puţin. - Dar Crouch poate să vorbească despre Hagrid, aşa cum îl cunoşti
fiinţă umană. Ăştia bolborosesc - Nu, zise el. Eu... Ei bine, după o grămadă de limbi, zise Harry. tu, Harry? Omul din spatele
într-una... Nu ştiu decât un singur cum ţi-am spus, pe tine te Poate că au nevoie de un interpret. muşchilor... Prietenia voastră
cuvânt în limba lor: „Bladvak”, simpatizez foarte mult... M-am - Acum îţi faci griji pentru bieţii stranie şi motivele care stau la
care înseamnă „Iau toporul!” Nu- gândit să-ţi ofer o mână de goblini, Hermione? o ironiză Ron. baza ei... Îl consideri un substitut
mi place să-l folosesc, ca nu ajutor... Ai de gând să înfiinţezi S.P.G.U. al tatălui tău?
cumva să creadă că îi ameninţ. - Mulţumesc, zise Harry, dar cred sau ceva de genul ăsta? Adică Hermione se ridică brusc în
Şi Bagman râse în hohote. că mai am puţin şi descopăr ce Societatea pentru Protecţia picioare, cu sticla ei de Berezero
- Ce vor? întrebă Harry, ascunde oul... În câteva zile cred Goblinilor Urâţi? în mână, de parcă ar fi strâns o
observând cum goblinii nu îl că o să-mi dau seama... - Ha, ha, ha, făcu Hermione grenadă.
scăpau din ochi pe Bagman. Nu ştia exact de ce refuza sarcastic. Goblinii nu au nevoie - Femeie îngrozitoare ce eşti, zise
- Păi... ce să vrea, zise Bagman, ajutorul lui Bagman, poate doar de protecţie. Nu aţi auzit ce ne-a ea printre dinţi, nu-ţi pasă, ai
părând dintr-o dată neliniştit. Îl... fiindcă acesta era aproape un tot spus profesorul Binns despre face orice pentru un articol de
Hm... caută pe Barty Crouch. străin pentru el şi, dacă i-ar fi revoltele goblinilor? senzaţie şi nu contează pe cine
- De ce îl caută aici? zise Harry. acceptat ajutorul, era ca şi când - Nu, ziseră Harry şi Ron într-un distrugi, nu? Chiar şi pe Ludo
Doar e la Minister, la Londra, nu? ar fi trişat. Nu la fel ar fi gândit glas. Bagman...
- Păi... de fapt, habar n-am unde dacă i-ar fi vândut vreun pont - Păi, se descurcă bine mersi cu - Aşază-te, fetiţo, şi nu vorbi ca
e, zise Bagman. Nu a mai venit... Ron, Hermione sau Sirius. vrăjitorii de tot felul, zise proasta despre lucruri pe care nu
ăăă... la serviciu. Lipseşte de Bagman se arătă aproape jignit, Hermione, luând încă o gură de le înţelegi, zise Rita Skeeter rece,
câteva zile... Tânărul Percy, dar nu mai putu să zică nimic, Berezero. Sunt foarte deştepţi. privind-o cu ochi răi pe
asistentul lui, spune că e bolnav. pentru că în acel moment Nu sunt ca spiriduşii de casă, Hermione. Ştiu nişte chestii
Se pare că-i trimite instrucţiuni apărură Fred şi George. care nu-şi apără niciodată singuri despre Ludo Bagman care ţi-ar
prin bufniţe. Dar te rog să nu mai - Bună ziua, domnule Bagman, interesele. face părul măciucă... Asta nu
spui nimănui, da, Harry? Pentru zise Fred vesel. Putem să vă - O, nu! zise Ron, uitându-se spre fiindcă ai avea nevoie, adăugă ea
că Rita Skeeter stă tot timpul la oferim ceva de băut? uşă. ironic, privind claia de păr aspru
pândă şi pun pariu că nu i-ar - Hm... nu, zise Bagman, Tocmai intrase Rita Skeeter. de pe capul Hermionei.
displăcea să transforme boala lui aruncându-i o privire furişă lui Purta o robă de culoarea - Hai să mergem, zise Hermione.
Barty în ceva sinistru. Poate chiar Harry, nu, mulţumesc, băieţi... bananei, iar unghiile îi erau date Haideţi, Harry... Ron...
să spună că a dispărut... Ca Fred şi George păreau la fel de cu un roz fosforescent. Era Plecară. O mulţime de ochi îi
Bertha Jorkins! dezamăgiţi ca şi Bagman, care îl însoţită tot de fotograful ei însoţiră din toate părţile, pe când
- Mai ştiţi ceva de Bertha Jorkins? privea pe Harry de parcă nu se burtos. Cumpărară de băut şi se se îndreptau către uşă. Pana de
întrebă Harry. aşteptase să fie refuzat atât de îndreptară prin mulţime către o Citate Rapide a Ritei Skeeter nu
- Nu, zise Bagman, părând iar categoric. masă din apropiere. Harry, Ron şi mai prididea să umple
încordat. Oamenii mei o caută, - Păi, trebuie să fug, zise el. Mă Hermione o urmăriră cu atenţie. pergamentul de pe masă.
desigur... („Era şi cazul”, îşi zise bucur că v-am văzut. Succes în Vorbea foarte repede şi părea - Acum o să te vâneze pe tine,
Harry) dar se întâmplă ceva continuare, Harry! foarte mulţumită de ceva. Hermione, zise Ron în şoaptă, de-
ciudat... E clar că a ajuns în Ieşi repede din cârciumă. Goblinii - Nu părea prea dornic să discute a dreptul îngrijorat, când
Albania, pentru că s-a întâlnit cu se ridicară şi ei grăbiţi şi ieşiră cu noi, nu, Bozo? zise ea. De ce ajunseră iar pe strada principală.
vărul ei de-al doilea. Şi a plecat după el. Harry se duse la masa la oare, ce crezi? Şi ce caută cu un - Să încerce! exclamă Hermione,
apoi de la casa vărului ei în sud, care stăteau Ron si Hermione. cârd de goblini după el? Cică le care tremura de furie. Îi arăt eu
să o vadă pe mătuşa ei... Dar se - Ce vroia? îl întrebă Ron pe arată împrejurimile... Ce ei! Ca proasta, da? O, mă răzbun
pare că a dispărut fără urmă, în Harry, imediat ce îl văzu aşezat tâmpenie! N-a ştiut niciodată să eu pe ea! Întâi s-a luat de Harry,
drum spre ea. Zău dacă ştiu lângă el. mintă. Crezi că s-a întâmplat după aia de Hagrid şi acum...
unde ar fi putut să se ducă... Nu - S-a oferit să mă ajute cu oul de ceva? Crezi că ar trebui să - Nu ar trebui s-o superi pe Rita
pare genul de persoană care să aur, zise Harry. cercetăm problema mai cu Skeeter, zise Ron neliniştit.
lase totul şi să fugă în lume... Dar - N-are voie să facă aşa ceva! atenţie? Ludo Bagman, fostul Şef Vorbesc serios, Hermione, o să
ce facem aici, vorbim despre zise Hermione foarte revoltată. al Departamentului Jocurilor şi dezgroape ceva despre tine...
goblini şi Bertha Jorkins? Vreau Este unul dintre membrii juriului! Sporturilor Magice căzut în - Părinţii mei nu citesc Profetul
să te întreb, îşi coborî el vocea, Şi oricum, tu ţi-ai dat seama dizgraţie... Un început superb, nu zilei, iar mie nu-mi pasă! zise
cum te descurci cu oul de aur? deja... Nu-i aşa? crezi, Bozo? Trebuie doar să Hermione, mergând atât de
- Păi... bine, minţi Harry. - A... aproape, zise Harry. inventăm o poveste care să se repede, încât lui Harry şi lui Ron
Bagman păru să îşi fi dat seama - Păi, nu cred că Dumbledore ar fi potrivească... le venea greu să ţină pasul cu
că nu spunea adevărul. mulţumit dacă ar afla că Bagman - Încerci să mai distrugi viaţa ea.
- Ascultă, Harry, zise el (tot în a încercat să te convingă să cuiva? zise Harry cu glas tare. Ultima dată când o văzuseră pe
şoaptă), mă simt foarte prost... trişezi! zise Hermione, foarte Mai mulţi îşi întoarseră capetele. Hermione atât de supărată
că ai fost implicat cu forţa în dezaprobator. Sper că încearcă Ochii Ritei Skeeter se holbară, în fusese când îi dăduse o palmă lui
turnir... Nu te-ai oferit tu... Şi să-l ajute şi pe Cedric la fel de spatele ochelarilor cu rame Draco Reacredinţă.
dacă (vorbea atât de încet, încât mult! incrustate cu pietre preţioase, - Iar Hagrid n-are de ce să se mai
Harry fu nevoit să se apropie ca - Nu. L-am întrebat şi eu, zise când văzu cine vorbise. ascundă! Nu ar fi trebuit s-o lase
să audă)... dacă te pot ajuta cu Harry. - Harry! zise ea, zâmbind. Splendid! pe nesuferita aia să-l supere!
ceva... Un indiciu spre calea cea - Cui îi pasă dacă îl ajută cineva De ce nu vii la masa... Haideţi!
bună... cât de mic... Am început pe Diggory? spuse Ron. - Nu m-aş apropia de tine nici cu Rupând-o la fugă, îi făcu să se
să te simpatizez şi mai mult, mi-a În adâncul sufletului, Harry era de o mătură de cinci metri, zise întoarcă din drum şi îi conduse
plăcut cum ai trecut de dragonul acord cu Ron. Harry mânios. De ce i-ai făcut către coliba lui Hagrid, printre
acela!... Te rog, nu trebuie decât - Goblinii ăia nu păreau deloc aşa ceva lui Hagrid? porţile încadrate de porci mistreţi
să-mi spui... prietenoşi, zise Hermione, bând Rita Skeeter îşi ridică înaripaţi.
Harry se uită la chipul rotund şi din Bereazero. Ce căutau aici? sprâncenele conturate puternic Draperiile continuau să fie trase,
rumen, cu ochi albaştri, ca de - Bagman mi-a spus că îl căutau cu creionul. iar când se apropiară îl auziră pe
71
Colţ lătrând. şi eu, Hagrid, zise Dumbledore, Hagrid se ridică, se duse la într-un zâmbet larg.
- Hagrid! strigă Hermione, încă uitându-se fix la tavan. Ţi- dulap, deschise un sertar şi - Bravo... Să le arăţi ce poţi,
bătând la uşă. Hagrid, ajunge! am arătat nenumărate scrisori de scoase o poză cu un vrăjitor Harry! învinge-i pe toţi!
Ştim că eşti acolo! Nimănui nu-i la părinţi... Vrăjitori care te scund, cu ochi negri ca ai lui Faptul că îl minţise pe Hagrid nu
pasă că mama ta e uriaşă, ţineau minte de pe vremea când Hagrid, zâmbind de pe umărul era chiar ca şi când ar fi minţit pe
Hagrid! Nu poţi să o laşi pe au fost şi ei elevi la Hogwarts, acestuia. Hagrid avea în jur de oricine altcineva. Când se
nenorocita aia de Skeeter să-ţi spunându-mi fără echivoc ca nu doi metri înălţime, judecând întoarseră la castel, nereuşind să
facă asta! Hagrid, deschide-ne, cumva să încerc să te concediez, după mărul de lângă el, însă nu alunge din faţa ochilor expresia
nu mai fi aşa de... că o să am de-a face cu ei... avea barbă şi chipul îi era tânăr, fericită de pe chipul mustăcios al
Uşa se deschise. Hermione - Nu toţi, zise Hagrid răguşit. Nu rotund şi fără nici un rid... Nu lui Hagrid când şi-l imaginase pe
începu să zică: toţi vor să rămân... părea să fi avut mai mult de Harry câştigând turnirul, ciudat,
- Era şi tim... - Zău, Hagrid, dacă speri să te unsprezece ani. dar oul cântărea mai mult ca
Dar se opri brusc, pentru că în iubească toată lumea, mă tem că - Asta a fost făcută imediat după niciodată şi îi apăsa conştiinţa.
faţa ei nu se afla Hagrid, ci Albus vei rămâne închis în coliba asta ce am intrat la Hogwarts, zise Până când ajunse în pat, se
Dumbledore. mult timp de-acum înainte, zise Hagrid, cu aceeaşi voce răguşită. hotărâse deja: sosise momentul
- Bună seara, zise el, zâmbindu- Dumbledore, uitându-se cu Tata era un om simplu... Nu să-şi calce pe mândrie şi să vadă
le cu amabilitate. hotărâre la Hagrid prin ochelarii credea că o să ajung vrăjitor, dacă sfatul lui Cedric valora
- Noi... ăăă... am vrut să-l vedem cu lentile în formă de semilună. ştiţi, pentru că mama mea... Mă ceva...
pe Hagrid, zise Hermione încet. Nu trece o săptămână, de când rog... Sigur, n-am fost niciodată
- Păi, aşa am înţeles şi eu, zise am devenit directorul acestei un mare vrăjitor... dar cel puţin
Dumbledore, iar ochii îi şcoli, să nu primesc o bufniţă nu m-a văzut exmatriculat. A — CAPITOLUL XXV —
scânteiară pişicher. De ce nu care aduce măcar câte o murit, ştiţi, când eram în anul II...
intraţi? plângere că nu conduc şcoala Dumbledore a fost singurul care OUL ŞI OCHIUL
- O... Păi... da, se bâlbâi cum trebuie. Dar ce să fac? Să a rămas alături de mine după ce
Hermione. mă închid în biroul meu şi să s-a stins tata. Mi-a dat postul de Având în vedere că Harry nu ştia
Hermione, Ron şi Harry intrară în refuz să vorbesc cu lumea? paznic al vânatului... Are multă cât de mult trebuia să stea în
cabană. Colţ se aruncă asupra lui - Nu... Dumneavoastră nu sunteţi încredere în oameni. Le dă o a baie pentru a descoperi secretul
Harry imediat ce intră, lătrând ca pe jumătate uriaş, ca mine! zise doua şansă... Asta îl deosebeşte oului de aur, se hotărî să o facă
un nebun şi încercând să-i lingă Hagrid cu un glas şi mai răguşit. de alţi directori. Acceptă pe noaptea, când putea să stea cât
urechile. Harry îl dădu jos cu - Hagrid, uite ce rude am eu! zise oricine la Hogwarts, atâta timp timp dorea. Deşi reticent să mai
blândeţe şi se uită în jur. Harry furios. Gândeşte-te la cât are talent. Ştie că oamenii accepte şi alte favoruri de la
Hagrid stătea la o masă pe care familia Dursley! pot să se descurce bine, chiar Cedric, se hotărî totuşi să
se aflau două căni mari cu ceai. - Exact, zise profesorul dacă familiile lor nu au fost... mă folosească baia Perfecţilor, unde
Părea complet distrus. Faţa îi era Dumbledore. Propriul meu frate, rog... foarte... respectabile. Dar accesul era limitat, aşa că exista
posomorâtă, ochii îi erau umflaţi, Aberforth, a fost condamnat că a puţini înţeleg asta. Sunt unii care o mai mică posibilitate să fie
iar în privinţa părului depăşise practicat vrăji nepotrivite pe un abia aşteaptă să îţi reproşeze... deranjat.
orice record. Ce să-l mai biet ţap. A fost în toate ziarele, Alţii care mai degrabă pretind că Harry îşi plănui excursia cu mare
îmblânzească, acum arăta ca o dar crezi că Aberforth s-a ascuns au oase mari, decât să grijă, pentru că îngrijitorul Filch îl
perucă de sârmă ghimpată! ca tine? Nuuu! A ridicat capul şi recunoască ce sunt... Mie nu îmi mai prinsese o dată în toiul nopţii
- Bună, Hagrid, zise Harry. şi-a văzut în continuare de e ruşine. „Niciodată să nu-ţi fie umblând prin castel şi nu avea
Hagrid se uită la ei. treaba lui! Desigur, nu sunt ruşine”, zicea tata, „o să dai de deloc de gând să repete această
- ‘Nă, zise el, cu o voce foarte foarte sigur că ştie să citească, unii care or să te condamne, dar experienţă. Desigur că Pelerina
răguşită. aşa că nu pot spune cu nu merită să-ţi faci probleme din Fermecată urma să aibă un rol
- Cred că îi mai trebuie puţin certitudine că a dat dovadă de cauza lor”. Şi avea dreptate. Am esenţial şi, ca o precauţie în plus,
ceai, zise Dumbledore, închizând curaj... fost un tâmpit! N-o să îmi fac Harry se gândi să ia cu el şi
uşa în urma copiilor. - Vino înapoi şi predă-ne, Hagrid, probleme din cauza ei, puteţi să Harta Ştrengarilor, care, alături
Îşi scoase bagheta şi o învârti. zise Hermione încet, te rog, vino fiţi siguri! Oase mari... S-o creadă de pelerină, erau cele mai bune
Apăru ca din senin o tavă pe care înapoi, ne e foarte dor de tine! ea! mijloace de a încălca regulile
se aflau ceşti cu ceai şi o farfurie Hagrid înghiţi în sec. Alt şuvoi de Harry, Ron şi Hermione se uitară şcolii. Harta arăta întregul castel
cu prăjituri. Tot cu ajutorul lacrimi i se scurseră pe obraji unii la alţii neliniştiţi. Harry ar fi Hogwarts, inclusiv numeroasele
baghetei magice, Dumbledore până în barba încâlcită. preferat să scoată la plimbare scurtături şi coridoare secrete şi,
puse tava pe masă şi toţi se Dumbledore se ridică. cincizeci de Homari cu Capete cel mai important, arăta oamenii
aşezară în jurul ei. Urmă o pauză - Refuz să-ţi accept cererea de Explozive decât să îi din castel ca pe nişte puncte
lungă, după care Dumbledore demisie, Hagrid, şi luni vreau să mărturisească lui Hagrid că îl minuscule, bine identificate,
zise: te prezinţi la serviciu, zise el. O auzise vorbind cu Madame mişcându-se pe holuri, astfel
- Ai auzit cumva ce răcnea să iei micul dejun cu mine la opt Maxime, dar Hagrid încă vorbea, încât Harry ar fi fost prevenit
domnişoara Granger, Hagrid? şi jumătate, în Marea Sală! Nu părând să nu îşi fi dat seama ce dacă s-ar fi apropiat cineva de
Hermione se înroşi puţin, dar accept nici o scuză! Bună seara spusese. baie.
Dumbledore îi zâmbi şi continuă: tuturor! - Ştii ceva, Harry? zise el, Joi noaptea, Harry se furişă din
- Hermione, Harry şi Ron par că Dumbledore ieşi din colibă, după ridicând ochii plini de lumină de pat, îşi puse pelerina, coborî
încă vor să stea de vorbă cu ce se opri puţin ca să îl scarpine pe fotografia tatălui său. Când scările şi, exact cum făcuse în
tine... Având în vedere că erau pe Colţ după urechi. După ce se te-am văzut prima dată, mi-ai noaptea când îi arătase Hagrid
gata să dărâme uşa! închise uşa în urma lui, Hagrid amintit puţin de mine însumi. dragonii, aşteptă să se deschidă
- Sigur că vrem să vorbim cu începu să plângă în palmele lui Fără părinţi, fiindu-ţi teamă că gaura din tablou. De data asta,
tine! zise Harry, uitându-se la mari şi noduroase. Hermione nu-ţi vei găsi locul la Hogwarts, Ron fu cel care îl aştepta afară,
Hagrid. Doar nu crezi că vaca aia continuă să-l bată uşor pe umăr, ţii minte? Nu erai sigur dacă erai ca să-i spună doamnei grase
de Rita Skeeter... Mă scuzaţi, până când, în sfârşit, Hagrid îşi în stare... Şi uită-te acum la tine, parola („Banane prăjite”).
domnule profesor, adăugă el ridică privirile spre ei şi zise: Harry! Campionul şcolii! - Mult noroc, îi şopti Ron, intrând
repede, uitându-se la - Mare om, Dumbledore ăsta... Se uită o clipă la Harry şi apoi în camera de zi, în timp ce Harry
Dumbledore. Mare de tot... spuse foarte serios: trecu pe lângă el.
- Am surzit temporar şi habar nu - Da, aşa e, zise Ron. Pot să iau o - Ştii ce mi-ar plăcea, Harry? Aş fi Era ciudat să se plimbe acoperit
am ce ai spus, Harry, zise prăjitură, Hagrid? încântat să câştigi, zău că da! Le- de pelerină în acea noapte,
Dumbledore, jucându-se cu - Serveşte-te, zise Hagrid, ar închide gura tuturor... Nu pentru că avea oul greu sub un
degetele şi uitându-se în tavan. ştergându-şi lacrimile cu dosul trebuie să ai sânge curat ca să o braţ, iar cu cealaltă mână ţinea
- Păi... da, continuă Harry smerit. mâinii. Şi sigur, are dreptate... faci! Nu trebuie să-ţi fie ruşine de harta în faţa nasului. Dar
Vroiam să spun că... Hagrid, cum Toţi aveţi dreptate... M-am purtat ce eşti. Le-ar arăta că coridorul luminat de lună era
ai putut să crezi că o să ne pese prosteşte... Lu’ tata i-ar fi fost Dumbledore a avut dreptate să pustiu şi tăcut. Verificând harta
de ce a scris... femeia aia despre ruşine să mă vadă în halul ăsta... accepte pe oricine, atâta timp la intervale strategice, Harry
tine? Şi alte lacrimi i se rostogoliră pe cât este în stare să facă vrăji. reuşi să evite întâlnirea cu vreun
Două lacrimi enorme se iviră din obraji, dar şi le şterse imediat, cu Cum mai merge cu oul ăla, necunoscut. Când ajunse la
ochii negri ai lui Hagrid şi se şi mai mare hotărâre, şi Harry? statuia lui Boris cel Uimit, un
prelinseră încet în barba lui continuă: - Foarte bine, zise Harry. Foarte vrăjitor cu o privire pierdută şi cu
încâlcită. - Nu v-am arătat niciodată o poză bine... mănuşile puse invers, localiză
- Iată dovada vie a ce ţi-am spus cu tata, nu? Uitaţi... Chipul chinuit al lui Hagrid se destinse uşa, se apropie de ea şi şopti
72
parola, „Ananas”, exact aşa cum baia, răsunând şi vibrând în într-un prosop şi se duse să ia Myrtle cea Plângăcioasă ţâşnind
îl învăţase Cedric. pereţii de marmură, dar era la fel oul. dintr-o ţeavă în lac, laolaltă cu
Uşa se întredeschise. Harry se de neînţeles ca de obicei, dacă Odată întors în apă, Myrtle se conţinutul unui W.C., Harry zise:
furişă înăuntru, închise uşa după nu şi mai misterios, din cauza uită printre degete şi zise: - Păi, unele din ele au voci
el şi îşi dădu jos pelerina care îl ecourilor. Îl închise iar, îngrijorat - Hai... deschide-l sub apă! umane, nu? Stai puţin...
făcea invizibil, uitându-se în jur. că ar putea să-l audă Filch şi Harry cufundă oul sub spumă şi îl Ochii lui Harry se opriră asupra
Se gândi imediat că merita să întrebându-se dacă nu cumva deschise... De data asta, oul nu tabloului cu sirena adormită.
devii Perfect fie şi numai ca să chiar acela era planul lui Cedric... se văită. Din el ieşea din când în - Myrtle, acolo nu sunt cumva şi
poţi folosi această baie. Era Şi atunci, cineva vorbi, făcându-l când un fel de bolboroseală, ca sirene, şi tritoni?
luminată difuz de un candelabru să tresară atât de tare, încât un cântec ale cărui cuvinte nu se - Oooh, foarte bine, zise ea, iar
cu lumânări şi totul era făcut din scăpă oul din mână, care se puteau înţelege de sub apă. ochelarii cu lentile groase
marmură albă, inclusiv ceea ce rostogoli zgomotos pe podeaua - Trebuie să-ţi bagi şi capul sub scânteiară. Lui Diggory i-a luat
părea să fie o piscină goală, băii. apă, îl sfătui Myrtle, care părea mult mai mult decât ţie! Unde
dreptunghiulară, îngropată în - Eu aş încerca să-l pun în apă, să se distreze, dându-i ordin mai pui că sirena era şi trează...
mijlocul podelei. De-a lungul dacă aş fi în locul tău! zise după ordin. Hai odată! Şi Myrtle făcu semn cu capul
piscinei se aflau cam o sută de vocea. Harry trase aer în piept şi se către sirenă, cu o expresie de
robinete, fiecare cu o nestemată Harry înghiţi o grămadă de scufundă... Iar de data aceea, dispreţ pe chipul ei posomorât...
de altă culoare în mijlocul balonaşe de săpun, din cauza stând pe fundul de marmură al - Chicotea ca proasta, continuă
mânerului. Mai exista şi o şocului. Se ridică, scuipând apă băii pline cu spumă şi balonaşe, Myrtle cu amărăciune, se dădea
trambulină, iar la ferestre erau cu spumă, şi văzu fantoma unei auzi un cântec murmurat de mare, fluturându-şi coada...
draperii lungi, din pânză albă. fete care părea foarte tristă şi nişte voci stranii, din interiorul - Asta e, nu? zise Harry
Într-un colţ se găseau teanc de care stătea picior peste picior pe oului deschis din mâinile sale: entuziasmat. A doua probă e să
prosoape albe şi pufoase, iar pe unul dintre robinete. Era Myrtle găsesc oamenii din lac şi să...
perete se afla un tablou cu ramă cea Plângăcioasă, care de obicei Vino şi caută-ne unde vocile ni se să...
de aur, înfăţişând o sirenă blondă era auzită plângând în hohote aud, Dar dintr-o dată îşi dădu seama
care dormea pe o stâncă, iar într-o toaletă de fete, cu trei Nu putem cânta pe pământ, ce spunea şi simţi cum îi piere
părul lung i se împrăştia pe faţă, etaje mai jos. Iar când ne cauţi, ai la ce te orice urmă de entuziasm din
de fiecare dată când sforăia. - Myrtle! zise Harry negru de gândi: suflet, de parcă l-ar fi scos cineva
Harry îşi puse jos pelerina, oul şi supărare. Vezi doar că nu... nu Ţi-am luat ceva ce mult îţi va din priză. Nu era un înotător
harta şi mai înaintă puţin, paşii sunt îmbrăcat cu nimic! lipsi, foarte bun, pentru că nu avusese
răsunându-i în încăperea goală. Spuma era atât de densă, încât O oră ai să cauţi, unde să practice înotul. Dudley
Deşi baia era magnifică - şi abia nu prea conta, dar Harry avu un Şi ce-am luat să recapeţi, se dusese la un curs, când era
aştepta să încerce robinetele sentiment neplăcut că Myrtle îl Dar dacă timpul a trecut, mai mic, însă Mătuşa Petunia şi
acelea - tot îl mai rodea bănuiala spionase din unul din acele Viitorul e pierdut, Unchiul Vernon nu se obosiseră
că s-ar fi putut ca Cedric să îşi robinete, încă de când venise. Prea târziu, nu mai revine, să îl înscrie şi pe el la curs,
bată joc de el. Cum l-ar putea - Am închis ochii când ai intrat, Totul s-a-ntunecat, probabil sperând că Harry se va
ajuta baia aceea să rezolve zise ea, clipind la el prin ochelarii Povestea s-a terminat... îneca într-o bună zi. Cu câteva
misterul oului de aur? Cu toate ei groşi. Nu ai venit să mă vezi ture de bazin se descurca, dar
acestea, puse unul dintre de secole. Harry îşi scoase capul la lacul de la Hogwarts era foarte
prosoapele pufoase, pelerina, - Da... Păi... eu... se bâlbâi Harry, suprafaţă prin spuma densă, adânc... Iar sirenele şi tritonii
harta şi oul lângă baia de îndoindu-şi uşor genunchii, ca să dându-şi la o parte părul din ochi. trăiau pe fund, cu siguranţă...
mărimea unei piscine, apoi fie absolut sigur că Myrtle nu - L-ai auzit? îl întrebă Myrtle. - Myrtle, zise Harry încet, şi cum
îngenunche şi dădu drumul la putea să-i vadă nimic altceva în - Da... „Vino şi caută-ne unde o să respir?
câteva robinete. afară de cap, nu am voie să vin vocile ni se aud...” Dar trebuie să În acel moment, ochii lui Myrtle
Îşi dădu seama imediat că din ele în baia ta, nu? E pentru fete... mă conving... să-l mai ascult o se umplură iar de lacrimi.
curgea o apă cu diferite tipuri de - Şi de când îţi pasă ţie de asta? dată... - Lipsă de diplomaţie! murmură
spumă, deşi nu era o baie cu zise Myrtle distrusă. Parcă era o Şi Harry se scufundă iar sub apă. ea, scotocind în buzunarele robei
spumă obişnuită, aşa cum mai vreme când veneai acolo tot timpul... Avu nevoie de încă trei reprize după o batistă.
văzuse Harry şi altă dată. Un Era adevărat, dar numai fiindcă de ascultat cântecul oului pe sub - Cum adică, lipsă de diplomaţie?
robinet scotea baloane roz şi Harry, Ron şi Hermione apă, înainte să-l memoreze în zise Harry nedumerit.
albastre, de mărimea unor mingi consideraseră că baia izolată şi întregime. Apoi se gândi o - Să vorbeşti despre respiraţie de
de fotbal, din altul curgea o nefolosită a lui Myrtle era locul vreme, în timp ce Myrtle îl privea faţă cu mine! strigă ea şi vocea i
spumă albă ca zăpada, atât de potrivit pentru a pregăti în linişte. se fragmentă în zeci de ecouri
densă, încât Harry se gândi că l- PoliPoţiunea în secret - o licoare - Trebuie să caut oameni care răsunătoare, în toată baia. Când
ar fi ţinut la suprafaţă dacă ar fi interzisă, care îi transformase pe nu-şi pot folosi vocile la suprafaţa eu nu pot să respir... şi nu mai
încercat să plutească pe apă. Un Harry şi pe Ron în replici identice pământului, zise el încet. Hm... pot de ani... ba chiar de secole...
al treilea robinet trimitea nori ale lui Crabbe şi Goyle, pentru cine ar putea să fie? Îşi cufundă faţa în batistă şi
mov, parfumaţi, care pluteau pe aproximativ o oră, atât cât să - Da’ încet mai gândeşti! începu să plângă în hohote.
deasupra apei. Harry se distra poată intra în camera de zi a Niciodată nu o văzuse pe Myrtle Harry îşi aminti cât de irascibilă
dând drumul la tot felul de Viperinilor. atât de veselă, cu excepţia zilei era Myrtle când venea vorba
robinete, bucurându-se mai ales - Mi s-a interzis să mai intru în care doza de PoliPoţiune a despre moartea ei... Nici una
de unul al cărui jet dădea naştere acolo, zise Harry, ceea ce era pe Hermionei îi umpluse acesteia dintre celelalte stafii pe care le
unor arcuri largi pe suprafaţa jumătate adevărat, fiindcă Percy faţa cu blană şi făcuse să îi cunoştea nu făcea atâta caz de
apei. Apoi, când piscina adâncă îl prinsese o dată ieşind din baia crească o coadă de pisică. Harry decesul ei.
se umplu cu apă fierbinte, spumă lui Myrtle. M-am gândit că nu ar se uită în jurul băii, gândindu-se - Iartă-mă, te rog, zise el repede.
şi balonaşe (ceea ce dură foarte fi fost bine să mă întorc după intens... Dacă nu puteau fi auzite N-am vrut să... Pur şi simplu am
puţin, având în vedere acel avertisment... decât sub apă, atunci era normal uitat...
dimensiunile ei), Harry închise - Ah... am înţeles... zise Myrtle, ca vocile să aparţină unor - A, da, e foarte uşor să uiţi că
robinetele, îşi dădu jos pijamaua, frecându-şi morocănos bărbia. creaturi subacvatice. Îi spuse biata Myrtle e moartă, zise ea,
papucii şi halatul şi intră în apă. Mă rog... oricum... eu aş încerca teoria şi lui Myrtle, care începu plângând şi mai tare şi privindu-l
Era atât de adâncă, încât să pun oul în apă... Aşa a făcut să râdă de el. cu ochii roşii şi umflaţi. Nimănui
picioarele abia atingeau fundul, Cedric Diggory. - Da, la asta s-a gândit şi Cedric nu i-a fost dor de mine, nici
şi făcu câteva bazine înainte să - L-ai spionat şi pe el? zise Harry Diggory, zise ea. A stat acolo, măcar când eram vie. Le-a luat
se întoarcă la margine şi să se indignat. Ce faci, te furişezi aici vorbind de unul singur mult, mult ore întregi până când mi-au găsit
uite cu atenţie la ou. Deşi era seara şi îi urmăreşti pe Perfecţi timp... Se topise aproape toată cadavrul... Stăteam acolo ca vai
foarte plăcut să înoate în apă cât fac baie? spuma... de mine, aşteptându-i... Olive
fierbinte cu spumă şi nori de - Câteodată, zise Myrtle cu - Subacvatice, repetă Harry încet. Hornby a intrat în baie - Iar eşti
vapori diferit coloraţi, plutind în viclenie, dar până acum nu am Myrtle, ce mai trăieşte în lac, în aici şi plângi, Myrtle? a zis ea. M-
jurul lui, nu îi veni nici o idee mai vorbit cu nimeni. afară de calmarul uriaş? a rugat domnul profesor Dippet
extraordinară, nici o sclipire - Sunt onorat, zise Harry tot mai - A, tot felul de creaturi, zise ea. să vin să te caut - şi abia atunci
subită nu îi lumină mintea. supărat. Închide ochii! Câteodată mă duc acolo... fiindcă mi-a văzut cadavrul... Ooooh, dar
Harry întinse mâinile, ridică oul şi Înainte de a ieşi din baie, se nu am de ales, dacă trage cineva nu l-a uitat câte zile a avut, am
îl deschise. Vaietul, sunetul acela asigură că Myrtle avea ochelarii apa când nu mă aştept... avut eu grijă de asta... Am
care îţi zgâria urechea, umplu bine acoperiţi. Se înfăşură bine Încercând să nu se gândească la urmărit-o peste tot şi i-am
73
amintit mereu... O dată, la nunta şi simplu nu era genul domnului după tine, Peeves... Ai furat un domnule profesor, zise Filch,
fratelui ei... Crouch... El, care era atât de indiciu de la turnir, Peeves... tânguindu-se, directorul va trebui
Dar Harry nu o mai asculta. Se corect şi respecta întocmai Dumbledore o să te dea afară să mă asculte de data asta...
gândea iar la cântecul oamenilor regulile, să umble pe furiş prin pentru asta, strigoi nenorocit... Peeves a furat de la un elev, ar
mării. „Ţi-am luat ceva ce mult îţi biroul altcuiva la o oră atât de Filch începu să urce scările, cu putea fi şansa mea să fie dat
va lipsi...” Ca şi când aveau de târzie în noapte... pisica de culoarea prafului lângă afară din castel, o dată pentru
gând să-i fure ceva personal, Şi atunci, la jumătatea scării, fără el. Ochii Doamnei Norris erau ca totdeauna...
ceva ce trebuia neapărat să a se gândi la ce făcea, nişte felinare şi semănau foarte - Filch, nu dau doi bani pe
recupereze. Ce anume? concentrându-se doar asupra bine cu ai stăpânului ei, iar în strigoiul ăla nenorocit, de biroul
- Şi atunci s-a dus la Ministerul domnului Crouch, Harry se acel moment erau aţintiţi asupra meu îmi pasă mie...
Magiei ca acesta să mă împotmoli dintr-o dată în treapta lui Harry. Mai avusese ocazii să BONG! BONG! BONG!
oprească, să îmi interzică să o pe care Neville uita mereu să o se întrebe dacă Pelerina Plesneală se opri brusc şi ascultă.
mai bântui... Aşa că a trebuit să sară. Se clătină, iar oul de aur, Fermecată avea efect şi asupra El şi Filch se uitară amândoi în
mă întorc aici şi să trăiesc într-o încă umed de la baie, îi alunecă pisicilor... De-a dreptul îngrozit, îl jos, spre capătul scărilor. Harry îl
toaletă... de sub braţ... Se aruncă înainte, văzu pe Filch apropiindu-se din văzu pe Ochi-Nebun Moody
- Bun, zise Harry absent. Păi, ştiu încercând să-l prindă, dar era ce în ce mai mult, în halatul său printre capetele celor doi. Moody
acum mult mai multe ca prea târziu: oul se rostogoli pe de lână, şi încercă disperat să-şi purta vechea lui pelerină direct
înainte... Mai închide o dată ochii, trepte, răsunând puternic, ca o elibereze piciorul înţepenit între peste cămaşa de noapte,
vreau să ies... tobă, la fiecare treaptă... Pelerina scânduri, dar nu reuşi decât să sprijinindu-se ca de obicei în
Recuperă oul de pe fundul căzii, îi căzu de pe umeri... Harry se mai afunde câţiva centimetri... baston.
ieşi, se şterse cu prosopul şi îşi încercă să o prindă, dar Harta Din clipă în clipă, Filch avea să - Daţi o petrecere în pijama?
puse iar pijamaua şi halatul. Ştrengarilor îi zbură din mână şi observe harta şi să ajungă astfel mormăi el de la capătul scărilor.
- O să vii să mă mai vizitezi în se opri cu şase trepte mai jos... la el... - Domnul profesor Plesneală şi cu
baia mea? îl întrebă Myrtle cea Nu putu să ajungă la ea, fiind - Filch? Ce se întâmplă? mine am auzit zgomote, domnule
Plângăcioasă cu jale, când Harry blocat în treapta ruptă. Filch se opri câţiva paşi mai jos profesor, zise Filch imediat.
îşi luă Pelerina Fermecată. Oul de aur căzu prin tapiseria de de Harry şi se întoarse. La Peeves, vampirul, arunca tot felul
- Păi... o să încerc, desigur, zise la capătul scărilor, se deschise şi capătul scărilor era singurul om de lucruri, ca de obicei... Dar
Harry, deşi era sigur că nu se va începu să se vaite puternic pe care putea să înrăutăţească profesorul Plesneală a mai
mai duce niciodată în baia lui coridorul de mai jos. Harry îşi situaţia în care se afla Harry: descoperit că cineva intrase în
Myrtle... Poate doar dacă s-ar scoase bagheta şi se chinui să Plesneală! Purta o cămaşă lungă biro...
strica toate celelalte toalete din atingă Harta Ştrengarilor, ca să de noapte, de culoare gri, şi - Taci! şuieră Plesneală către
castel. Ne mai vedem, Myrtle... şteargă imaginile de pe ea, dar părea îngrozit. Filch.
Mulţumesc pentru ajutor. se afla mult prea departe ca să - E Peeves, domnule profesor, Moody făcu un pas înspre scară.
- Pa, pa, zise ea posomorâtă şi, în reuşească acest lucru. şopti Filch cu răutate. A aruncat Harry văzu cum ochiul magic al
timp ce îşi punea pelerina pe Acoperindu-se cu pelerina, Harry oul acesta pe scări. lui Moody se opreşte asupra lui
umeri, Harry o văzu intrând iar în se ridică din nou, cu urechile Plesneală urcă repede scările şi Plesneală şi apoi asupra lui, fără
robinet. ciulite şi cu ochii strânşi de se opri lângă Filch. Harry strânse nici o îndoială....
Afară, pe coridorul întunecat, frică... Dar, aproape din dinţi, convins că inima lui Inima lui Harry începu să bată şi
Harry cercetă Harta Ştrengarilor instantaneu... care bătea să îi spargă pieptul îl mai tare. Moody putea să vadă şi
ca să se asigure că avea cale - PEEVES! va da de gol din clipă în clipă... prin pelerine care te făceau
liberă. Da, punctele care îi Era strigătul inconfundabil al - Peeves? zise Plesneală încet, invizibil... Până şi el îşi dădea
indicau pe Filch şi pe Doamna îngrijitorului Filch. Harry îi auzi uitându-se la oul din mâinile lui seama cât de ciudat era
Norris stăteau în biroul aces- paşii repezi apropiindu-se din ce Filch. Dar Peeves nu are cum să momentul... Plesneală în cămaşa
tuia... Nimic altceva nu părea să în ce mai tare şi vocea fi intrat în biroul meu... de noapte, Filch cu oul în braţe şi
se mişte, în afară de Peeves, spumegând de furie. - Oul acesta a fost în biroul el, Harry, captiv între scândurile
care sărea în Sala Trofeelor de la - Ce e cu hărmălaia asta? Vrei să dumneavoastră, domnule de la treaptă, stând chiar în
etajul de deasupra... Harry făcu trezeşti tot castelul, da? Las’ că profesor? spatele lor. Gura strâmbă a lui
primul pas către Turnul te prind eu, Peeves, te prind eu, - Sigur că nu, se răsti Plesneală, Moody se deschise de uimire.
Cercetaşilor, când ceva de pe şi... Ce-i asta? dar am auzit zgomote şi urlete... Pentru câteva clipe, el şi Harry se
Harta Ştrengarilor îi atrase Paşii lui Filch se opriră. Se auzi - Da, era oul... priviră ochi în ochi. Apoi Moody
atenţia... Ceva foarte ciudat... un zgomot care anunţa ciocnirea - Şi am venit să văd ce se închise gura şi îşi aţinti iar ochiul
Peeves nu era singurul care se a două metale şi vaietul se opri... întâmplă... albastru asupra lui Plesneală.
mişca. Un punct solitar se plimba Filch ridicase oul şi îl închisese. - Peeves l-a aruncat, domnule - Am auzit bine, Plesneală?
prin colţul din stânga jos... în Harry rămase nemişcat, cu un profesor... întrebă el încet. Cineva ţi-a spart
biroul lui Plesneală. Dar punctul picior încă blocat în treapta - Când am trecut pe lângă biroul biroul?
nu era etichetat „Severus magică, ascultând cu atenţie. Din meu, am văzut că erau aprinse - Nu este important, zise
Plesneală”, ci „Bartemius clipă-n clipă, Filch avea să dea la torţele şi uşa unui dulap era Plesneală rece.
Crouch”. o parte tapiseria, aşteptându-se întredeschisă! Cineva umblase în - Dimpotrivă, mormăi Moody,
Harry se uită fix la punctuleţ. să-l vadă pe Peeves... Dar avea el! este foarte important. Cine ar
Domnul Crouch era prea bolnav să descopere că nu era Peeves... - Dar Peeves nu ar fi putut să... dori să-ţi spargă biroul?
ca să se ducă la serviciu sau să Iar dacă urca scările, avea să - Ştiu că nu, Filch! se răsti - Vreun elev, probabil, zise
vină la balul de Crăciun... Dar vadă Harta Ştrengarilor... Şi, cu Plesneală. Îmi sigilez biroul cu o Plesneală.
atunci ce căuta pe furiş la Pelerina Fermecată sau fără, vrajă care nu poate să fie Harry văzu cum pe tâmpla
Hogwarts, la ora unu noaptea? harta avea să-l arate pe „Harry desfăcută decât de vrăjitori! slinoasă a lui Plesneală începe să
Harry urmări cu atenţie cum Potter” stând chiar acolo, pe Plesneală se uită în sus, pe scări, pulseze o venă.
punctul se tot mişca prin cameră, locul unde se afla. exact prin Harry, şi apoi de-a - Îmi lipsesc nişte ingrediente de
oprindu-se din când în când... - Un ou, zise Filch încet, dar lungul coridorului de jos. poţiuni din dulapul meu personal
Harry ezită, stând pe gânduri... şi încântat, din capătul scărilor. - Vreau să vii să mă ajuţi să cu rezerve... Elevi care încearcă
apoi se lăsă târât de curiozitate. Draga mea - bineînţeles că găsesc pe intrus, Filch. amestecuri ilegale, fără
Se întoarse şi porni în direcţia Doamna Norris era cu el - este un - Eu... da, sigur, domnule profesor... discuţie...
opusă, către cea mai apropiată indiciu pentru a doua probă a dar eu... - Crezi că au venit după
scară. Dorea să afle ce punea la Turnirului celor trei vrăjitori! Filch se uită cu părere de rău în ingrediente de poţiuni? zise
cale Crouch. Aparţine unui campion! susul scărilor, chiar prin Harry, Moody. Nu ascundeai altceva în
Harry coborî scările fără să facă Harry simţi cum i se face rău, cu regretând că trebuia să renunţe biroul tău?
nici cel mai mic zgomot, deşi inima bătându-i foarte repede în la fericirea de a-l prinde pe Harry văzu cum chipul pământiu
feţele unor portrete se mirau de piept... Peeves. „Du-te”, îl imploră Harry al lui Plesneală se face roşu-
scârţâitul podelelor şi de fâşâitul - PEEVES! răcni Filch fericit. Te-ai în gând, “du-te cu Plesneală... cărămiziu, plin de răutate, iar
pijamalei. Se furişă de-a lungul apucat de furat! Dădu furtunos la du-te odată...” De lângă piciorul vena de pe tâmplă îi pulsează şi
coridorului de dedesubt, dădu la o parte tapiseria şi Harry îi văzu lui Filch, Doamna Norris se uita la mai tare.
o parte tapiseria de la mijlocul faţa urâtă şi ochii palizi şi el... Harry avea impresia că îi - Ştii că nu ascund nimic, Moody,
acestuia şi coborî pe o scară bulbucaţi, cercetând scara goală simţea mirosul... Doamne, de ce zise el, cu o voce coborâtă şi
îngustă. Era o scurtătură care îl (din punctul de vedere al lui umpluse cada cu atâta spumă periculoasă, având în vedere că
ducea cu două etaje mai jos. Se Filch, bineînţeles). parfumată? şi tu mi-ai examinat biroul cu
tot uita la hartă, nedumerit... Pur - Te ascunzi, da? zise el încet. Vin - Ştiţi ce-o să se întâmple, mare atenţie.
74
Faţa lui Moody se strâmbă într- Paralizat de frică, se lăsă pe - Da... Eu... Hm... vă mulţumesc, Hogwarts şi apoi să cadă pradă
un zâmbet. spate, încercând să evite domnule profesor, şopti Harry. întrebărilor capcană despre
- De, privilegiu de Auror, degetele lui Plesneală, dar în - Ce e asta? zise Moody, scoţând Sirius...
Plesneală! Dumbledore mi-a spus orice clipă... Harta Ştrengarilor din buzunar şi - Nu ştiu, murmură Harry, în
să fiu cu ochii-n patru... - Nu e nimic acolo, Plesneală! despăturind-o. ultimul timp se întâmplă tot felul
- Dumbledore are încredere în răcni Moody. Dar voi fi fericit să-i - Harta castelului Hogwarts, zise de lucruri ciudate, nu? În Profetul
mine, zise Plesneală printre dinţi. spun directorului cât de repede Harry, sperând că Moody avea zilei... Semnul Întunecat de la
Refuz să cred că ţi-a zis să-mi te-ai gândit la Harry Potter! să-l scoată din treaptă cât mai Cupa Mondială şi Devoratorii
cauţi în birou! - Adică? se răsti Plesneală, curând, fiindcă îl durea rău Morţii, şi toate celelalte...
- Sigur că profesorul Dumbledore întorcându-se iar ca să se uite la piciorul. Ambii ochi desperecheaţi ai lui
are încredere în tine, mormăi Moody, cu mâinile tot întinse, la - Pe barba lui Merlin, şopti Moody se măriră.
Moody. Este un om încrezător de câţiva centimetri de Harry. Moody, uitându-se la hartă, - Eşti un băiat isteţ, Potter, zise el
felul lui, nu-i aşa? Crede în a da - Adică Dumbledore este foarte ochiul său magic cercetând-o cu şi ochiul său magic se fixă iar
fiecăruia o a doua şansă. Dar interesat să afle cine are ceva cu viteza luminii. Ce hartă, Potter! asupra Hărţii Ştrengarilor. Crouch
eu... Eu cred că există pete care băiatul! zise Moody, apropiindu- - Da, e... foarte folositoare, zise Harry, ar putea să se gândească la aşa
nu se mai spală niciodată, se de capătul scărilor. Ca şi cu ochii în lacrimi de durere. Ah... ceva, zise el încet. E posibil... În
Plesneală. Pete care nu se spală, mine, Plesneală... Foarte domnule profesor Moody, credeţi ultimul timp umblă tot felul de
orice-ai face, înţelegi ce vreau să interesat, într-adevăr... că m-aţi putea... ajuta? zvonuri... amplificate chiar de
spun? Lumina torţelor căzu pe chipul - Cum? O! Da... Da, cum să nu... Rita Skeeter, desigur. Presupun
Plesneală făcu deodată ceva brăzdat al lui Moody, astfel încât Moody îl apucă pe Harry de braţe că asta îi nelinişteşte pe mulţi.
foarte ciudat. Îşi apucă violent cicatricele şi bucata de nas lipsă şi trase. Piciorul i se eliberă din Un zâmbet îi apăru pe chipul
braţul stâng cu braţul drept, de păreau mai adânci şi mai sumbre capcană şi Harry se urcă pe brăzdat.
parcă l-ar fi săgetat o durere ca niciodată. treapta imediat următoare. - Of, dacă e ceva ce urăsc,
bruscă. Plesneală se uita la Moody, iar Moody nu îşi dezlipise ochii de la continuă el să mormăie, mai mult
Moody râse. Harry nu putea să vadă expresia hartă. către el însuşi decât către Harry,
- Du-te înapoi la culcare, de pe chipul lui. Pentru o clipă, - Potter, zise el încet, ai văzut şi ochiul său magic se fixă pe
Plesneală... nimeni nu se mişcă din loc şi nu cumva, din întâmplare, cine a colţul din stânga jos al hărţii,
- Nu ai dreptul să-mi spui tu ce scoase un cuvânt, apoi Plesneală intrat în biroul lui Plesneală, nu? sunt Devoratorii Morţii care au
să fac! şuieră Plesneală, dându-şi îşi lăsă mâinile pe lângă corp. Pe hartă, mă refer? fost eliberaţi...
drumul la braţ, de parcă ar fi fost - Am făcut doar o presupunere, - Hm... da, am văzut, recunoscu Harry se uită la el. Oare Moody se
supărat pe el însuşi. Am voie să zise Plesneală pe un ton de calm Harry. Era domnul Crouch. referea la ce se gândea Harry?
umblu prin şcoală după căderea forţat. S-ar fi putut foarte bine ca Ochiul magic al lui Moody - Acum vreau să te întreb şi eu
nopţii, aşa cum ai voie şi tu! Potter să umble prin castel la ora cercetă întreaga suprafaţă a ceva, Potter, zise Moody,
- Atunci, umblă, zise Moody, dar asta... Este un obicei al lui... N-ar hărţii. Deodată păru alarmat. schimbând tonul.
vocea îi era ameninţătoare. Abia trebui să i se mai permită. - Crouch? zise el. Eşti... Eşti sigur, Lui Harry i se puse o piatră pe
aştept să ne întâlnim pe un Pentru... siguranţa lui, desigur... Potter? inimă: se aştepta la asta. Moody
coridor întunecat... Apropo, ţi-a - Aha, am înţeles, zise Moody - Sunt sigur, zise Harry. avea să-l întrebe de unde avea
căzut ceva... încet. De fapt, tu îi vrei binele lui - Ei bine, nu mai e aici, zise harta aceea, care era un obiect
Îngrozit, Harry îl văzu pe Moody Potter, nu-i aşa? Moody, ochiul lui continuând să magic foarte dubios, şi cum
arătând către Harta Ştrengarilor, Urmă o pauză. Plesneală şi examineze harta. Crouch... Da, ajunsese în mâinile lui. Harta îl
care era cu şase trepte mai jos. Moody încă se fixau cu privirile. foarte, foarte interesant... încrimina nu numai pe el, ci şi pe
Când Plesneală şi Filch se Doamna Norris mieună puternic, Nu spuse nimic timp de aproape propriul lui tată, pe Fred şi pe
întoarseră amândoi să se uite la continuând să se uite printre un minut, încă studiind harta. George Weasley, ca şi pe
ea, Harry renunţă la precauţii, îşi picioarele lui Filch şi căutând Harry îşi dădu seama că această profesorul Lupin, fostul lor
ridică mâinile de sub pelerină şi îi sursa mirosului de spumă veste însemna ceva pentru profesor de „Apărare contra
făcu semn disperat lui Moody ca parfumată de baie pe care îl Moody şi îşi dorea din tot sufletul Magiei Negre”. Moody flutură
să îi atragă atenţia, mimând cu răspândea Harry. să ştie ce anume. Se gândi dacă harta în faţa ochilor lui Harry şi
buzele: „E a mea! A mea!” - Cred că mă întorc în pat, zise era bine să îndrăznească să-l îşi luă inima-n dinţi:
Plesneală întinse mâna către Plesneală scurt. întrebe. Moody îl speria într-un - Poţi să mi-o împrumuţi puţin?
hartă, cu o expresie extraor- - E cea mai bună idee pe care ai fel... Şi totuşi, tocmai îl ajutase - Ah! răsuflă Harry uşurat.
dinară de satisfacţie pe chip, avut-o toată noaptea, zise să scape de o grămadă de Deşi era foarte legat de harta
totul era cât se poate de clar... Moody. Acum, Filch, te rog să-mi probleme... aceea, era extrem de bucuros că
- Accio pergament! dai oul acela... - Aăă... domnule profesor Moody nu îl întrebase de unde o
Harta zbură şi scăpă printre - Nu! zise Filch, încleştându-se de Moody... de ce credeţi că a intrat avea şi era clar că îi era dator lui
degetele întinse ale lui Plesneală, ou de parcă ar fi fost primul său domnul Crouch în biroul Moody.
ajungând drept la Moody. născut. Domnule profesor profesorului Plesneală? - Da, sigur, cum să nu v-o
- M-am înşelat, zise Moody calm. Moody, asta este dovada că Ochiul magic al lui Moody părăsi împrumut?
E a mea! Probabil că mi-a căzut Peeves a început să şi fure! harta şi se fixă, tremurând, - Perfect, mormăi Moody. O s-o
mai devreme... - Oul aparţine campionului de la asupra lui Harry. Era o privire folosesc în scopuri nobile... Ar
Însă ochii negri ai lui Plesneală se care l-a furat, zise Moody. Dă-mi- pătrunzătoare, şi Harry avu putea fi exact ce căutam... Acum,
plimbau de la oul din mâinile lui l, te rog. impresia că Moody îl examina, în pat, Potter, haide...
Filch la harta din mâna lui Moody Plesneală coborî rapid şi trecu pe întrebându-se dacă să-i răspundă Urcară până la capătul scărilor
şi Harry îşi dădu seama că punea lângă Moody fără să spună sau nu, sau cât de multe să-i împreună, Moody încă
totul cap la cap, cum numai absolut nimic. Filch scoase un spună. examinând harta de parcă era o
Plesneală era în stare... sunet straniu către Doamna - Hai să zicem aşa, Potter, comoară cum nu mai văzuse
- Potter, zise el încet. Norris, care se mai uită câteva mormăi Moody într-un târziu, că niciodată. Merseră în tăcere până
- Poftim? zise Moody calm, clipe în direcţia lui Harry, înainte bătrânul Ochi-Nebun este la uşa biroului lui Moody, unde se
împăturind harta şi punând-o în de a-şi urma stăpânul. Încă obsedat să prindă vrăjitori răi... opriră şi Moody se întoarse spre
buzunar. respirând sacadat, Harry auzi Dar Ochi-Nebun este nimic... Harry.
- Potter! se răsti Plesneală şi paşii lui Plesneală îndepărtându- nimic... pe lângă Barty Crouch... - Te-ai gândit vreodată la o
întoarse capul, uitându-se chiar se pe coridor. Filch îi dădu oul lui Continuă să se uite pe hartă. carieră de Auror, Potter?
spre locul unde era Harry, de Moody şi dispăru şi el, Harry ardea de curiozitate să afle - Nu, zise Harry, şocat.
parcă ar fi putut să-l vadă dintr-o murmurându-i Doamnei Norris: mai multe. - Ar trebui să te gândeşti, zise
dată. Oul ăsta e al lui Potter! - Nu-i nimic, scumpa mea... Vorbim - Domnule profesor Moody, zise Moody, dând din cap şi uitându-
Bucata aia de pergament îi cu Dumbledore mâine dimineaţă... şi el, credeţi că... ar putea să aibă se gânditor la Harry. Da, într-
aparţine lui Potter. Am mai îi spunem ce a făcut Peeves... vreo legătură cu... Poate că adevăr... Şi, aşa, de curiozitate...
văzut-o, o recunosc! Potter e Se trânti o uşă. Filch plecase. domnul Crouch e convins că se Presupun că nu ai scos oul la
aici! Potter, în pelerina care îl Harry rămase uitându-se la întâmplă ceva... plimbare pur şi simplu, nu-i aşa?
face invizibil! Moody, care îşi puse bastonul pe - Ca de exemplu? întrebă Moody - Păi... nu, zise Harry, zâmbind.
Plesneală îşi întinse mâinile prima treaptă şi începu să urce tăios. Am încercat să descopăr indiciul.
înainte, ca orbii, şi începu să urce scara anevoios către el, cu câte Harry se întrebă dacă să îi spună Moody îi făcu cu ochiul, ochiul
scările. Harry putu să jure că un bocănit la fiecare pas. sau nu. Nu vroia ca Moody să îşi său magic agitându-se iar.
nările lui mari se dilataseră, - Ca prin urechile acului, Potter, dea seama că avea o sursă de - Nimic nu se compară cu o
încercând să-l adulmece... mormăi el. informaţii din afara castelului plimbare nocturnă ca să-ţi vină
75
idei bune, Potter... Ne vedem concentrare, astfel încât perna conversaţia dintre Moody şi săptămână până pe douăzeci şi
mâine dimineaţă... lui făcu un fel de triplu salt de pe Plesneală. Apoi îşi concentră patru februarie (încă mai era
Intră în biroul său, uitându-se iar birou. Moody a zis că atenţia asupra celei mai presante timp)... Mai erau cinci zile (acum
pe Harta Ştrengarilor, şi închise Dumbledore îl lasă pe Plesneală probleme pe care o avea în acel chiar că trebuia să găsească
uşa după el. să rămână aici doar pentru că îi moment: cum să supravieţuiască ceva, cât mai repede)... Trei zile
Harry se întoarse agale în Turnul dă o a doua şansă sau ceva de sub apă timp de o oră, pe (dă Doamne să găsesc ceva... te
Cercetaşilor, gândindu-se la genul ăsta... douăzeci şi patru februarie! rog...)
Plesneală şi la Crouch, dar şi la - Cum? zise Ron, cu ochii Lui Ron îi surâdea ideea ca Harry Mai rămăseseră două zile, iar
ce putea să însemne totul... De mărindu-i-se de uimire şi cu să folosească şi de data aceea o Harry începu din nou să nu mai
ce pretindea Crouch că era următoarea pernă nimerind în Vrajă de Chemare - Harry tocmai poată mânca. Singurul lucru bun
bolnav, dacă putea să intre în candelabru, ca să cadă apoi ca o îi povestise despre tuburile cu la micul dejun de luni fu
Hogwarts oricând vroia? Ce piatră pe catedra profesorului oxigen ale scafandrilor - şi Ron întoarcerea bufniţei brune pe
credea că ascundea Plesneală în Flitwick. Harry, poate că Moody nu înţelegea de ce nu ar Chema care o trimisese la Sirius. Luă
biroul lui? crede că Plesneală ţi-a pus Harry un astfel de tub, din cel bucata de pergament, o
Iar Moody credea că el, Harry, ar numele în Pocalul de Foc! mai apropiat oraş al Încuiaţilor. desfăşură şi citi cea mai scurtă
trebui să fie Auror! O idee - Of, Ron, zise Hermione, Hermione îi distruse însă planul. scrisoare pe care i-o trimisese
interesantă... Dar când Harry se clătinând din cap sceptică, am Chiar dacă Harry ar fi reuşit, prin Sirius vreodată.
urcă în patul său zece minute mai crezut şi altă dată că cine ştie ce minune, să înveţe
mai târziu, oul şi pelerina fiind Plesneală vroia să-l omoare pe cum să folosească un astfel de Trimite-mi cu aceeaşi bufniţă
din nou în siguranţă în cufărul lui, Harry şi până la urmă s-a dovedit aparat de respirat până la data următoarei vizite la
îşi zise că trebuia să verifice cât că îi salva viaţa, de fapt, mai ţii sfârşitul orei, cu siguranţă că Hogsmeade.
de plini de cicatrice erau şi minte? urma să fie descalificat pentru
ceilalţi Aurori, înainte de a alege Alungă o pernă care zbură în încălcarea Codului Internaţional Harry întoarse pergamentul şi se
această carieră. partea cealaltă a camerei şi de Secrete al Vrăjitorilor... Era o uită pe spate, sperând să vadă şi
ateriză în cutia unde ar fi trebuit prostie să speri că nici un Încuiat altceva, dar era gol.
— CAPITOLUL XXVI — să le trimită. Harry se uită la nu avea să observe un tub de - Peste două săptămâni, şopti
Hermione, gândindu-se la acea oxigen zburând pe deasupra lor... Hermione, care citise biletul
A DOUA PROBĂ întâmplare... Era adevărat că - Desigur, soluţia ideală ar fi să peste umărul lui Harry. Uite, ia
Plesneală îi salvase viaţa o dată, te Transfigurezi într-un submarin pana mea şi trimite bufniţa
- Ai zis că ai descoperit de mult dar ce era ciudat era că sau ceva de genul ăsta, zise ea. înapoi imediat cu răspunsul.
indiciul oului! strigă Hermione Plesneală îl ura, nu încăpea nici o Dacă am fi apucat să facem Harry scrise repede data pe
indignată. îndoială, exact cum îl urâse pe Transfigurări umane! Dar nu cred spatele scrisorii lui Sirius, o legă
- Vorbeşte mai încet! zise Harry tatăl lui Harry când fuseseră că facem asta decât din anul VI... la loc de piciorul bufniţei şi o privi
supărat. Nu mai trebuie decât să împreună la şcoală. Plesneală îi Ar putea ieşi foarte rău dacă nu luându-şi zborul. La ce se
mai adaug unele amănunte, e scădea puncte lui Harry cu cea ştii ce faci... aşteptase? La sfaturi cum să
bine? mai mare plăcere şi nu pierdea - Da, parcă nu mi-ar plăcea să-mi supravieţuiască sub apă? Fusese
El, Ron şi Hermione stăteau chiar nici o ocazie să îl pedepsească şi iasă un periscop din cap, zise atât de grăbit să-i spună lui Sirius
în fundul clasei, la ora de să îl ţină la ore suplimentare, sau Harry. Presupun că aş putea să de Plesneală şi de Moody, încât
„Farmece”, numai ei singuri la o chiar să sugereze exmatricularea atac pe cineva de faţă cu Moody, uitase cu totul să menţioneze şi
masă. Ar fi trebuit să exerseze lui. cred că m-ar ajuta şi el... indiciul din ou.
opusul Vrăjii de Chemare, şi - Nu-mi pasă ce zice Moody, - Totuşi, nu cred că te-ar lăsa să - De ce vrea să ştie când e
anume Vraja de Alungare. Din continuă Hermione, profesorul alegi în ce să te transformi, zise următorul week-end la
cauza posibilelor accidente Dumbledore nu e prost. A avut Hermione serioasă. Nu, cred că Hogsmeade? întrebă Ron.
nedorite, când obiectele dreptate să aibă încredere în şansa ta e tot o vrajă... - Nu ştiu, zise Harry posomorât.
începuseră să zboare prin Hagrid şi în profesorul Lupin, deşi Aşa că Harry, gândindu-se că Haideţi, avem „Grija pentru
cameră, profesorul Flitwick le mulţi nu i-ar fi angajat, aşa că de avusese parte de bibliotecă cât Creaturile Magice”.
dăduse elevilor câte un teanc de ce nu ar avea dreptate şi în să-i ajungă o viaţă întreagă, se Fericirea care îl copleşise când
perne pe care să exerseze vraja, privinţa lui Plesneală, chiar dacă înconjură iar de tot felul de văzuse bufniţa se stinsese rapid.
plecând de la teoria că acestea Plesneală e puţin cam... volume pline de praf, căutând Harry nu ştia dacă era din cauză
nu ar fi putut răni pe nimeni, în - Malefic! zise Ron prompt. Haide, orice vrajă care ar fi putut să că Hagrid încerca să se
cazul în care ar fi scăpat de sub Hermione, atunci de ce i-ar umbla facă un om să supravieţuiască revanşeze pentru Homarii cu
control. Era o teorie bună, însă Aurorii prin birou? fără oxigen. Cu toate acestea, Capete Explozive, pentru că nu
nu funcţiona. Neville ţintea atât - De ce s-a prefăcut domnul deşi el, Ron şi Hermione mai erau decât doi Homari, sau
de prost, încât făcea ca lucruri Crouch că e bolnav? întrebă căutaseră neîntrerupt în timpul pentru că încerca să le arate că
mult mai grele să zboare prin Hermione, ignorându-l pe Ron. E orelor de masă, în toate serile şi putea să facă orice făcea
cameră... Ca profesorul Flitwick, chiar ciudat, nu? Nu poate veni la week-end-urile, deşi Harry îi Grubbly-Plank, însă observase
de exemplu... Balul de Crăciun, dar poate veni ceruse profesoarei McGonagall că, de când se întorsese la lucru,
- Uită de ou pentru câteva aici în puterea nopţii când i se permisiunea să folosească Hagrid continuase lecţiile despre
minute, da, Hermione? şuieră năzare... Sectorul Interzis şi chiar dacă îi unicorni. Se dovedi că Hagrid ştia
Harry, în timp ce profesorul - Ţie nu-ţi place de Crouch din ceruse ajutor bibliotecarei iras- la fel de multe despre unicorni ca
Flitwick zbura resemnat pe lângă cauza spiriduşului ăluia, Winky, cibile şi cu aspect de pasăre de şi despre monştri, deşi era clar
ei, aterizând pe un dulap mare. zise Ron, aruncând o pernă în pradă, lui Madame Pince, nu că era dezamăgit de lipsa colţilor
Tot încerc să vă povestesc geam cu bagheta. găsiră absolut nimic care să-l veninoşi.
despre Plesneală şi Moody... - Iar tu vrei să crezi că Plesneală ajute pe Harry să stea o oră sub În acea zi, reuşise să prindă doi
Clasa era locul perfect pentru o pune ceva la cale, zise Hermione, apă şi să mai trăiască pentru a mânji de unicorn. Spre deosebire
conversaţie secretă, având în trimiţându-şi perna lin, direct în putea spune cum reuşise... de unicornii maturi, mânjii erau
vedere că toţi se distrau mult cutie. Acum, Harry începea să aibă iar aurii în întregime. Parvati şi
prea bine, ca să mai fie atenţi la - Eu vreau să ştiu ce a făcut gânduri sumbre şi îi era greu să Lavender mai aveau puţin şi
ei trei. Toată ora, Harry le Plesneală când şi-a irosit prima se concentreze la ore. Lacul, pe plesneau de plăcere la vederea
povesti în şoaptă aventurile sale şansă, cum a ajuns să aibă care îl considerase mereu ca pe lor. Chiar şi Pansy Parkinson
din noaptea trecută. nevoie de o a doua şansă, zise o parte obişnuită a castelului, îi trebui să facă eforturi să ascundă
- Plesneală a zis că şi Moody i-a Harry sumbru şi perna sa, spre atrăgea acum atenţia, ori de câte cât de mult îi plăceau.
cercetat biroul? şopti Ron, iar marea lui mirare, zbură direct în ori se afla lângă o fereastră. Îl - Sunt mai uşor de localizat decât
ochii îi scânteiară de curiozitate, partea cealaltă a camerei şi vedea ca pe o masă gri-metalică, adulţii, le spuse Hagrid. Se fac
în timp ce alunga o pernă cu o ateriză lin peste cea trimisă mai enormă, de apă îngheţată, cu argintii când au în jur de doi ani,
mişcare a baghetei (perna zbură înainte de Hermione. adâncuri întunecate şi reci, care iar cornul începe să le crească pe
şi îi dădu jos pălăria lui Parvati). * ajunseseră să i se pară la fel de la vreo patru. Nu se fac alb-pur
Voi credeţi că Moody e aici ca să Respectând dorinţa lui Sirius de a îndepărtate ca luna. până când nu ajung la
fie cu ochii pe Plesneală şi pe afla orice era ciudat la Hogwarts, Ca şi la prima probă, când maturitate, adică pe la şapte ani.
Karkaroff? Harry îi trimise o scrisoare cu o înfruntase Ţintatul Maghiar, Când sunt mici, sunt mult mai
- Păi, nu ştiu dacă Dumbledore i- bufniţă brună, chiar în acea timpul se scurgea atât de încrezători... nu îi deranjează
a zis aşa ceva, dar e clar că asta noapte, spunându-i cum intrase repede, încât era ca şi cum băieţii atât de tare... Haideţi,
face, zise Harry, vânturându-şi domnul Crouch în biroul lui cineva ar fi vrăjit ceasurile să apropiaţi-vă, puteţi să-i
bagheta fără prea multă Plesneală şi redându-i meargă mai repede. Mai era o mângâiaţi, dacă vreţi... Să le daţi
76
nişte bucăţele de zahăr... probă care să nu poată fi ea şi Ron se ridicară, amândoi magice, sau orice alt fel de carte
- Te simţi bine, Harry? mormăi îndeplinită... părând foarte neliniştiţi. Adu câte în care era menţionat măcar un
Hagrid, trăgându-l mai la o parte, Ochii îi erau atât de obosiţi, încât cărţi poţi, da? cuvânt despre supravieţuirea sub
în timp ce aproape toţi ceilalţi se ajunse să stea aplecată asupra - Bine, zise Harry, îngrijorat şi el. apă. Le duse la o masă şi se puse
strângeau în jurul mânjilor de micuţului exemplar al cărţii „Vrăji La ora opt, Madame Pince stinse pe treabă, căutând la lumina
unicorn. şi farmece vechi, uitate de mult”, toate lămpile şi veni să-l alunge slabă a baghetei şi uitându-se
- Da, zise Harry. cu nasul la vreo cinci centimetri pe Harry din bibliotecă. din când în când la ceas...
- Atunci, ai emoţii? zise Hagrid. distanţă de pagina pe care o Luptându-se cu greutatea
- Da, într-un fel, zise Harry. citea. puzderiei de cărţi pe care le Unu noaptea... două... Singurul
- Harry, continuă Hagrid, - Ei bine, de data asta au făcut-o! împrumutase, Harry se întoarse mod de a continua era să-şi
punându-i o mână imensă pe zise Ron. Harry, mâine du-te în camera de zi a Cercetaşilor, se spună în gând, iar şi iar: Poate că
umăr, astfel încât genunchii lui frumos la lac, bagă-ţi capul în aşeză la o masă din colţ şi e în cartea următoare... Sau în
Harry se clătinară sub greutate, apă, strigă la oamenii mării să-ţi continuă să caute. Nu găsise asta... Sigur în următoarea...
am fost îngrijorat înainte de dea înapoi orice ţi-or fi şterpelit şi nimic în „Magie trăsnită pentru *
înfruntarea cu Ţintatu’ Maghiar, vezi dacă merge. E tot ce poţi să vrăjitori smintiţi”... Nimic în Sirena din baia Perfecţilor râdea
dar acum ştiu că poţi face orice, faci, prietene! „Ghidul vrăjitoriei medievale”, iar de el. Harry era ca un dop de
numai să te hotărăşti. Nu-mi fac - Trebuie să fie un mod de a face în „Antologia vrăjilor din secolul plută în apa clocotită de lângă
deloc griji. O să fie totul bine. Ai lucrul acesta! se încăpăţână al XVIII-lea”, în „Îngrozitorii stânca ei, în timp ce Sirena îi
descoperit indiciul, nu? Hermione. Trebuie să existe! locuitori ai adâncurilor” sau în luase mătura „Fulger” şi o ţinea
Harry aprobă din cap, dar în timp Părea să considere lipsa de „Puteri despre care nu ai ştiut deasupra capului.
ce făcea acest lucru, îl cuprinse o informaţii din bibliotecă, în niciodată că le ai şi ce să faci cu - Vino şi ia-o! chicotea Sirena cu
dorinţă nebună să îi legătură cu acest subiect, ca pe ele, acum că ţi-a picat fisa” nici răutate. Hai, sari!
mărturisească lui Hagrid că o insultă personală. Până atunci, măcar nu se menţiona apa... - Nu pot, gâfâi Harry, încercând
habar nu avea cum să biblioteca nu o dezamăgise Şmecherilă se urcă în braţe la să apuce mătura şi străduindu-se
supravieţuiască pe fundul lacului niciodată. Harry şi se făcu ghem, torcând în acelaşi timp să nu se
timp de o oră. Se uită la Hagrid... - Ştiu ce ar fi trebuit să fac, zise ca un motoraş. Camera de zi se scufunde. Dă-mi-o!
Dacă şi el fusese nevoit să intre Harry, cu capul pe „Trucuri goli încet în jurul lui Harry. Elevii Dar ea îl împunse într-o parte cu
în lac la un moment dat, să aibă pentru şmecheri”. Ar fi trebuit să îi tot urau noroc pentru coada măturii, râzând şi mai tare
de-a face cu creaturile din el? învăţ să fiu un Animagus, ca dimineaţa următoare pe tonuri de el.
Doar el avea grijă de tot ce era în Sirius. vesele, încrezătoare, ca şi - Mă doare... Termină odată...
împrejurimile castelului... - Da, ai fi putut să te transformi Hagrid, toţi părând convinşi că Auu!
- O să câştigi, mormăi Hagrid, într-un peştişor de aur oricând ai va face o altă demonstraţie - Harry Potter trebuie trezească,
bătându-l iar pe umăr şi Harry fi vrut! zise Ron. extraordinară, ca şi la prima domnule!
simţi cum se adânceşte câţiva - Sau într-o broască, căscă Harry. probă. Harry nu fu în stare să le - Nu mă mai împunge în coaste...
milimetri în pământ. O ştiu. O Era extenuat. răspundă; dădea doar din cap, - Dobby trebuie împunge Harry
simt! O să câştigi, Harry! - E nevoie de ani de zile să înveţi simţindu-se de parcă ar fi avut o Potter, domnule, trebuie
Harry nu avu inima să şteargă să devii un Animagus, apoi minge de golf înţepenită în gât. trezească!
zâmbetul fericit, încrezător, de trebuie să te declari şi fel de fel Până la zece seara, stătu singur Harry deschise ochii. Era încă în
pe chipul lui Hagrid. Pretinzând de alte chestii, zise Hermione în camera de zi, numai cu bibliotecă. Pelerina îi căzuse de
că era interesat de mânjii de vag, cercetând cuprinsul cărţii Şmecherilă. Căutase în toate pe cap, cât timp dormise cu
unicorn, zâmbi forţat şi înaintă ca „Dileme ciudate ale vrăjitorilor şi cărţile, iar Ron şi Hermione nu se capul pe cartea „Dacă există o
să-i mângâie şi el. soluţiile lor”. Profesoara întorseseră încă. baghetă, atunci există o soluţie”.
* McGonagall ne-a spus, ţineţi - S-a terminat, îşi spuse el. Nu Se ridică, aranjându-şi ochelarii şi
În seara de dinaintea celei de-a minte... Trebuie să te declari ca poţi să o faci, Harry... O să te clipind în lumina puternică a zilei.
doua probe, Harry se simţea de Animagus, să spui în ce animal te duci la lac dimineaţă şi o să le - Harry Potter trebuie grăbească,
parcă s-ar fi aflat într-un coşmar, poţi transforma şi să îţi dai toate spui membrilor juriului... domnule! chiţăi Dobby. A doua
fără putinţă de a scăpa de acolo. semnalmentele, ca să nu poţi să Îşi imagină cum îi va lămuri că nu probă începe în zece minute şi
Era conştient că dacă, printr-un abuzezi de puterea asta... putea să ducă la bun sfârşit Harry Potter...
miracol, ar fi reuşit să găsească o - Hermione, glumeam, zise Harry proba respectivă. Şi-l imagină pe - Zece minute? strigă Harry.
vrajă potrivită, i-ar fi fost foarte obosit. Ştiu că nu am nici o şansă Bagman făcând ochii mari, Zece? Numai zece minute?
greu să înveţe să o folosească să mă transform în broască până surprins, apoi zâmbetul Se uită la ceas. Dobby avea
peste noapte. Cum putuse să mâine dimineaţă... satisfăcut, cu dinţi galbeni, al lui dreptate. Era nouă şi douăzeci.
lase să se întâmple aşa ceva? De - Ah, ce carte inutilă, zise Karkaroff. Aproape că o putea O greutate mare parcă îi pică în
ce nu încercase să afle indiciul Hermione, închizând-o cu zgo- auzi pe Fleur Delacour spunând piept şi i se lipi de inimă.
oului mai devreme? De ce nu mot. Cine ar vrea să-şi facă părul cu dispreţ: „Ştiam eu... e prrrea - Grăbeşte-te, Harry Potter! chiţăi
fusese atent la ore? Dacă din nas să crească în bucle? mic, e doarrr un băieţel”. Îl văzu Dobby, trăgându-l pe Harry de
menţionase la un moment dat - Pe mine nu m-ar deranja, zise pe Reacreadinţă aprinzându-şi mânecă. Ar trebui fost deja la lac
vreun profesor cum se putea vocea lui Fred Weasley. Ar fi un insigna cu HUO, RUŞINE, cu ceilalţi campioni, domnule!
respira sub apă? subiect de discuţie, nu? POTTER! în faţa mulţimii, văzu - E prea târziu, Dobby, zise Harry
El, Ron şi Hermione erau încă la Harry, Ron şi Hermione îşi chipul mâhnit şi uimit al lui deznădăjduit. Nu dau proba, nu
bibliotecă, în timp ce soarele ridicară miraţi privirile. Fred şi Hagrid... ştiu cum să...
apunea afară, parcurgând cu George îşi făcuseră apariţia din Uitând că Şmecherilă era pe - Harry Potter dă proba! chiţăi
înfrigurare pagină după pagină, spatele unor rafturi. picioarele lui, Harry se ridică spiriduşul. Dobby ştiut că Harry
ascunşi unii de alţii de munţii de - Ce faceţi aici? brusc. Şmecherilă mieună Potter nu găsit cartea care
cărţi de pe mesele fiecăruia. - Vă căutăm pe voi, zise George. supărat când ateriză pe podea, îi trebuie, aşa că Dobby făcut ceva
Inima lui Harry tresărea de Te-a chemat McGonagall, Ron. Şi aruncă o privire plină de reproş pentru el!
fiecare dată când vedea cuvântul pe tine, Hermione. lui Harry şi se îndepărtă cu coada - Poftim? zise Harry. Dar tu nu ştii
„apă” menţionat pe vreo pagină, - De ce? întrebă Hermione ca o perie de spălat sticle în sus, care este a doua probă...
dar aproape de fiecare dată era surprinsă. dar Harry urcă repede scara în - Dobby ştiut, domnule! Harry
doar: „Luaţi doi litri de apă, o - Nu ştiu... însă părea destul de spirală către dormitorul său... Potter trebuie să intre în lac şi
jumătate de kilogram de frunze supărată, zise Fred. Avea să îşi ia Pelerina Fermecată să-l găsească pe Uizy al lui...
de mătrăgună, mărunţite bine, şi - Trebuie să vă ducem în biroul şi să se întoarcă la bibliotecă, - Ce să găsesc?
un triton...” ei, întări şi George. unde urma să rămână şi toată - Să-l ia pe Uizy de la oamenii
- Nu cred că avem vreo şansă, se Ron şi Hermione se uitară la noaptea, dacă era nevoie... mării!
auzi vocea posomorâtă a lui Ron, Harry, care simţea cum i se - Lumos! şopti Harry - Ce e un Uizy, Dobby?
de la capătul celălalt al mesei. goleşte stomacul. Oare cincisprezece minute mai târziu, - Uizy al tău, domnule, Uizy care i-a
Nu e nimic. Nimic! Cel mai valabil profesoara McGonagall vroia să-i când deschise uşa bibliotecii. dat puloverul lu’ Dobby!
lucru a fost Vraja aia de Secare, certe pe Ron şi pe Hermione? Cu vârful baghetei aprinse, se Dobby începuse să tragă de
pentru secarea iazurilor şi a Poate că observase cât de mult îl furişă pe lângă rafturi, luând şi puloverul său maro, pe care
bălţilor, dar nu era destul de ajutau, când ar fi trebuit să mai multe cărţi - cărţi cu acum îl purta peste pantalonii
puternică pentru a seca un lac. descopere singur cum să treacă blesteme, cu farmece, cărţi cu scurţi.
- Trebuie să fie ceva, murmură de probe? oameni ai mării şi cu monştri - Poftim? strigă Harry. L-au luat...
Hermione, apropiindu-se de o - Ne vedem în camera de zi, îi marini, cu vrăjitoare celebre şi cu l-au luat pe Ron?
lumânare. Nu ar fixa nimeni o spuse Hermione lui Harry, când vrăjitori faimoşi, cu invenţii - Şi asta îi va lipsi cel mai tare lu’
77
Harry Potter, domnule! chiţăi - Unde ai fost? zise o voce magice. I se făcuse pielea de Harry se întoarse şi văzu un
Dobby. Şi peste o oră... indignată. Proba trebuie să găină în partea de deasupra Fluidem, un demon marin, mic,
- „E pierdut”, recită Harry, înceapă! apei. Stătea pe jumătate cu coarne, ieşind dintre alge. Îşi
uitându-se îngrozit la spiriduş. Harry se uită în jur. Percy cufundat în apa rece, iar vântul încleştase strâns degetele lungi
„Prea târziu, nu mai revine”... Weasley stătea la masa juriului în şfichiuitor îi umfla părul. Harry în jurul gleznei lui Harry şi îşi
Dobby, ce trebuie să fac? locul domnului Crouch, care iar începu să tremure puternic. Evită dezvelise colţii lungi şi ascuţiţi,
- Harry Potter trebuie mâncat nu venise. să se uite în tribune. Râsetele se pregătindu-se de atac... Harry îşi
asta, domnule! chiţăi spiriduşul şi - Zău, Percy! zise Ludo Bagman, înteţeau, iar dinspre Viperini se băgă repede mâna în buzunarul
îşi băgă mâna în buzunarul care se uita încântat la Harry, auzeau tot felul de insulte şi robei şi scoase bagheta... În acel
pantalonilor, de unde scoase o parcă luându-i-se o greutate de cuvinte batjocoritoare... moment, încă doi Fluidemi
minge făcută dintr-un fel de cozi pe inimă. Lasă-l să-şi tragă Apoi, dintr-o dată, Harry se simţi apărură dintre alge şi îl apucară
slinoase, verzi, de şobolan. Chiar sufletul! de parcă i-ar fi fost pusă o pernă pe Harry de robă, încercând să îl
înainte intrat în lac, domnule... Dumbledore îi zâmbi lui Harry, spre invizibilă pe gură şi pe nas. tragă în jos.
Algebranhii! deosebire de Karkaroff şi de Încercă să respire, dar ameţi. - Relashio! strigă Harry, dar nu se
- Ce să fac? zise Harry, uitându- Madame Maxime, care nu păreau Plămânii îi erau goi şi deodată auzi nimic...
se la Algebranhii. deloc fericiţi să-l vadă... Era simţi o durere înfiorătoare în Îi ieşi o bulă mare pe gură şi
- Numai aşa Harry Potter putut evident, după expresiile de pe ambele părţi ale gâtului... bagheta sa, în loc să scoată
respire sub apă, domnule! feţele lor, că nu mai crezuseră că Harry îşi încleşta mâinile în jurul scântei către Fluidemi, stropi cu
- Dobby, zise Harry înnebunit, o să apară. gâtului şi simţi două pliuri mari un jet de apă fierbinte, probabil,
ascultă... Eşti sigur? Harry se aplecă, având mâinile mai jos de urechi, fremătând în fiindcă acolo unde îi lovi apărură
Nu putea să uite ultima dată pe genunchi şi încercând să-şi aerul rece... Avea branhii! Fără pete roşii pe pielea lor verde.
când încercase Dobby să-l potolească respiraţia. Avea o să mai stea nici o clipă pe Harry îşi smulse glezna din mâna
„ajute” şi ajunsese cu mâna durere în partea stângă, de parcă gânduri, făcu singurul lucru logic: Fluidemului şi înotă cât de
dreaptă fără oase... i-ar fi înfipt cineva un cuţit între se aruncă în apă! repede putu, trimiţând alte
- Dobby foarte sigur, domnule! coaste, însă nu avea timp să Prima înghiţitură de apă rece ca câteva jeturi de apă fierbinte
zise spiriduşul. Dobby aude aştepte să îi treacă. Ludo gheaţa fu dătătoare de viaţă. peste umăr, absolut la
lucruri, domnule, el spiriduş de Bagman se apropia deja de Capul nu i se mai învârtea. Mai întâmplare. Din când în când,
casă, el umblă prin tot castelul, campioni, aşezându-i pe malul luă o gură de apă şi simţi cum îi simţea câte un Fluidem care îl
când aprinde şeminee şi spală lacului, la intervale de zece trece lin prin branhii, trimiţându-i apuca de picior şi se smucea din
podele... Dobby auzit pe metri. Harry era ultimul în rând, oxigen la creier. Întinse mâinile mâna lui. În sfârşit, simţi cum
profesoara McGonagall şi pe alături de Krum, îmbrăcat în în faţă şi se uită la ele. Erau verzi piciorul său atinge un cap cu
profesorul Moody în cancelarie, costum de baie şi cu bagheta şi stranii în apă, iar între degete coarne şi, uitându-se înapoi, văzu
vorbit despre probă... Dobby nu magică pregătită. îi crescuse o membrană. Se uită cum Fluidemul se îndepărta
putut lăsat Harry Potter să îl - E în regulă, Harry? şopti apoi la picioare... I se lungiseră şi ameţit, în timp ce amicii lui îşi
piardă pe Uizy! Bagman, ducându-l pe Harry aveau şi ele pieliţe între degete. vânturară pumnii către Harry,
Îndoielile lui Harry dispărură ca puţin mai departe de Krum. Ştii Era ca şi când i-ar fi crescut dar dispărură repede în alge.
prin farmec. Ridicându-se în ce o să faci? înotătoare. Harry încetini puţin, îşi puse
picioare, îşi dădu jos pelerina şi o - Da, gâfâi Harry, masându-şi Apa nu i se mai părea rece, ci din bagheta la loc în buzunarul robei
puse în geantă, înşfăcă coastele. contră, răcoroasă, plăcută şi nu îi şi se uită în jur, cu urechile
Algebranhiile şi le puse în Bagman îl strânse uşor de umăr mai simţea deloc apăsarea... ciulite. Făcu un cerc complet în
buzunar, apoi ieşi ca o furtună şi se întoarse la masa juriului. Îşi Harry se mişcă încă o dată, apă, liniştea apăsându-i
din bibliotecă, urmat de Dobby. îndreptă bagheta spre gât, aşa minunându-se de cât de departe timpanele mai tare ca niciodată.
- Dobby trebuit fie în bucătărie, cum făcuse şi la Cupa Mondială, şi de repede îl propulsaseră Ştia că acum trebuie să fi fost la
domnule! chiţăi Dobby când şi zise: picioarele, care erau acum ca o adâncime foarte mare... Nu se
ajunseră pe coridor. Dobby trebuie - Sonorus! nişte înotătoare, vedea clar prin mişca nimic în jurul lui, în afară
duce acolo... Noroc, Harry Potter, Vocea îi răsună peste apa apă şi nu mai simţea nevoia să de alge.
domnule, mult noroc! întunecată şi către tribune. clipească. Înotă mult, - Ei, cum te descurci?
- Ne vedem mai târziu, Dobby! - Ei bine, toţi campionii sunt gata îndreptându-se spre adâncuri. Harry crezu că era pe punctul să
strigă Harry, în timp ce fugea de- pentru a doua probă, care va Tăcerea îi presa urechile, iar pe aibă un atac de cord. Se întoarse
a lungul coridorului şi cobora începe la fluierul meu. Au exact o deasupra lui defila un peisaj şi o văzu pe Myrtle cea
scările, câte trei trepte deodată. oră ca să recupereze ceea ce le-a întunecat, straniu şi înceţoşat. Plângăcioasă plutind în faţa lui,
În holul de la intrare erau doar fost luat. La trei, porniţi! Unu... Nu vedea decât la zece metri în privindu-l prin ochelarii ei groşi şi
câţiva întârziaţi. Majoritatea doi... trei! faţă, aşa că, în timp ce înota sidefii.
părăsiseră Marea Sală imediat Fluierul răsună pătrunzător în rapid, în apă i se tot succedau - Myrtle! încercă Harry să strige,
după micul dejun şi se aerul rece. Tribunele izbucniră în prin faţa ochilor imagini noi, dar din nou nu ieşi nici un sunet
îndreptaseră spre lac, ca să vadă urale şi aplauze. Fără să se uite apărute brusc din întunericul din gura lui... doar o bulă foarte
a doua probă. Harry aproape că ce făceau ceilalţi campioni, Harry neprevăzut: păduri de alge negre mare.
zbură pe lângă cei din hol, îşi scoase pantofii şi şosetele, luă şi încâlcite, câmpii de mâl, pline Myrtle cea Plângăcioasă izbucni
răsturnându-i pe Colin şi pe Algebranhiile din buzunar şi le de pietricele strălucitoare. Înotă în râs.
Dennis Creevey când sări mai îndesă în gură, după care se şi mai jos, către mijlocul lacului, - Cred că ar trebui să încerci
multe trepte de piatră deodată, avântă în lac. cu ochii larg deschişi, uitându-se acolo! zise ea, arătând într-o
şi ieşi pe pajiştea din jurul Lacul era atât de rece, încât simţi prin apa luminată straniu din direcţie anume. Eu nu vin cu
castelului, însorită, dar rece. cum îl ustura pielea de pe jurul său la umbrele din adâncuri, tine... Mie nu prea îmi plac,
Observă din fugă că tribunele picioare de parcă ar fi intrat în unde apa devenise opacă. întotdeauna mă aleargă când mă
care încercuiseră padocul foc, nu în apă rece ca gheaţa. Treceau pe lângă el puzderie de apropii prea tare...
dragonilor în noiembrie erau Roba i se îmbibase cu apă şi îi peştişori, ca nişte săgeţi argintii. Harry ridică degetele mari ale
acum aranjate în amfiteatru pe atârna tot mai greu, în timp ce O dată sau de două ori văzu ceva mâinilor sale cu pieliţe între
malul celălalt al lacului, pline cobora din ce în ce mai mult. Apa mare în faţa lui, dar, când se degete, în semn de mulţumire, şi
până la refuz, reflectându-se în îi ajunsese deja peste genunchi şi apropie, descoperi că nu era porni iar, având grijă să înoate
lacul de dedesubt. Se auzea tot picioarele aproape amorţite i se decât un buştean negru sau puţin mai sus, pe deasupra
mai tare zumzetul mulţimii afundau în mâl, sau îi alunecau vreun pâlc de alge dese. Nu se algelor, ca să evite Fluidemii care
entuziasmate, în timp ce Harry pe pietrele netede şi pline de vedeau ceilalţi campioni şi nici se ascundeau în ele.
fugea cât de repede îl ţineau mâzgă. Mestecă Algebranhiile oamenii mării nici urmă de Ron, Înotă un timp, socotind că
picioarele în partea cealaltă a cât de repede putu. Erau dar nici de calmarul gigant, din trecuseră vreo douăzeci de
lacului, unde se aflau membrii neplăcute şi scârboase, ca un fericire. minute. Acum trecea peste
juriului, care stăteau la o masă cauciuc, ca nişte tentacule de În faţa lui se întindeau alge verzi, întinderi mari de mâl, care se
de aur de la marginea apei. caracatiţă. Ajunsese până la talie cam un metru sub el, ca o pajişte învolburau la sosirea lui. În cele
Cedric, Fleur şi Krum erau lângă în apa îngheţată. Se opri, înghiţi de iarbă înaltă. Harry se uita din urmă auzi în depărtare
masa juriului, privindu-l pe Harry ultimele Algebranhii şi aşteptă să înainte fără să clipească, cântecul straniu al oamenilor
cum gonea spre ei. se întâmple ceva. încercând să desluşească mării.
- Am... ajuns, gâfâi Harry, Auzi râsete din mulţime şi îşi formele din întuneric... Şi
oprindu-se brusc, alunecând în dădu seama că probabil arăta ca deodată, fără nici un O oră ai să cauţi,
noroi şi stropindu-i din greşeală un prost, intrând în lac fără a da avertisment, ceva îl apucă de Şi ce-ai pierdut tu să recapeţi...
roba lui Fleur. nici un semn că ar deţine puteri gleznă.
78
Harry înotă mai repede şi în suliţe. Înotă încet către un triton se scurgea şi, conform Oare mâncau oameni? Începeau
curând văzu o stâncă mare de peste doi metri înălţime, cu o cântecului, ostaticii aveau să fie să îl doară picioarele din cauza
ieşind din mâlul din faţa lui. Pe barbă verde şi lungă, cu un colier pierduţi după o oră... efortului. Îl dureau îngrozitor şi
ea erau pictaţi oameni ai apelor, de colţi de rechin în jurul gâtului, Oamenii mării începură să chiuie umerii, Ron şi fetiţa erau destul
înarmaţi cu suliţe şi vânând ceea şi încercă să mimeze o entuziasmaţi. Cei care îl ţinuseră de grei...
ce semăna cu un calmar uriaş. rugăminte, ca să îl determine pe pe Harry îi dădură drumul, Respira cu mare dificultate. Simţi
Harry înotă pe după stâncă, acesta să îi împrumute suliţa. uitându-se înapoi. Harry se iar dureri în ambele părţi ale
luându-se după cântec: Tritonul râse şi clătină din cap. întoarse şi el şi văzu ceva gâtului... Devenea din nou foarte
- Noi nu ajutăm pe nimeni, zise el monstruos venind prin apă către conştient de apa din gura lui... Şi
...timpul pe jumătate-i dus, nu te apoi, cu o voce groasă şi aspră. ei: un corp uman în costum de totuşi, întunericul nu mai era
grăbi - Haide! zise Harry rugător, însă baie, cu cap de rechin... Era negru ca smoala... Era străpuns
Şi ce cauţi, aici va putrezi... nu-i ieşiră decât bule din gură. Krum. Se pare că se acum de razele soarelui de la
Încercă să ia suliţa de la triton, Transfigurase, dar incomplet. suprafaţă...
O gămadă de locuinţe de piatră, dar acesta o smuci înapoi, Omul-rechin se duse direct la Dădu cu putere din înotătoare,
pe care se încolăceau pâlcuri de clătinând mai departe din cap şi Hermione şi începu să muşte dar descoperi că nu le mai avu.
alge, apărură din întuneric peste râzând. sforile cu care era legată: Avea din nou picioare obişnuite...
tot în jurul lui Harry. Văzu o Harry se întoarse, uitându-se în problema era că noii dinţi ai lui Apa îi intra pe gură şi îi inunda
mulţime de chipuri... Chipuri care jur. Trebuia să găsească ceva Krum nu erau poziţionaţi pentru plămânii... Începu să ameţească,
nu semănau deloc cu cel al ascuţit... orice... a muşca ceva mai mic decât un dar ştia că lumina şi aerul erau
sirenei din tabloul din baia Fundul lacului era plin de pietre. Se delfin şi Harry era convins că, doar la trei metri şi jumătate
Perfecţilor... scufundă, înşfăcă una cât mai dacă Viktor nu avea grijă, putea deasupra lui... Trebuia să ajungă
Oamenii mării aveau pielea gri şi ascuţită şi se întoarse la statuie. să o rupă pe Hermione în două. acolo... Trebuia...
părul lung şi încâlcit, verde- Începu să lovească în sforile care Se duse ca vântul către el şi îl Harry dădu atât de tare şi de
închis. Aveau ochi galbeni, dinţi îl înlănţuiau pe Ron şi, după bătu tare pe umăr, arătându-i repede din picioare, încât parcă
zimţaţi şi purtau sfori groase cu câteva minute de muncă grea, piatra colţuroasă. Krum o înşfăcă îşi auzi muşchii protestând
pietricele la gât. Se uitară la acestea se rupseră. Ron pluti şi începu să taie sforile din jurul supăraţi. Şi creierul parcă îi
Harry când acesta înotă pe lângă inconştient la câţiva centimetri Hermionei. Reuşi în câteva plutea în apă, nu putea să
ei. Câţiva ieşiră din peşterile lor deasupra fundului lacului, undu- secunde. O prinse pe Hermione respire, avea nevoie de oxigen,
ca să-l vadă mai bine, cu suliţe în indu-se pe ape. de talie şi, fără să arunce o trebuia să continue, nu putea să
mâini, bătând apa cu cozile lor Harry se uită în jur. Nu îi văzu pe privire înapoi, începu să se ridice se oprească...
argintii şi puternice. ceilalţi campioni. Ce aveau de repede la suprafaţă. Şi atunci simţi cum atinge cu
Harry înotă şi mai repede, gând? De ce nu se grăbeau? Se „Acum ce fac?” îşi zise Harry capul suprafaţa apei. Faţa începu
uitându-se cu atenţie în jur, şi în întoarse la Hermione, ridică disperat. Dacă ar fi ştiut sigur că să îl usture, biciuită de aerul
curând observă că lăcaşurile piatra colţuroasă şi începu să venea Fleur... Dar nu se vedea cumplit de rece, dar minunat
oamenilor mării se înmulţiseră. În încerce să îi rupă şi ei sforile... nimic. Dacă nu venea... pentru plămânii lui Harry. Luă o
jurul unora dintre ele se vedeau Imediat, mai multe perechi de mâini Înşfăcă piatra pe care o aruncase gură de aer, simţind că nu
grădini de alge, iar într-o curte gri îl prinseră de încheieturi. Şase Krum. Tritonii îi înconjurară respirase niciodată cum trebuia
observă un Fluidem de casă tritoni îl trăgeau departe de imediat pe Ron şi pe fetiţă, până atunci, şi, gâfâind, continuă
legat de stâlpul din faţa unei uşi. Hermione, clătinând din capetele dezaprobând din capete purtarea lui să îi tragă pe Ron şi pe fetiţă
Oamenii mării apăreau acum din lor verzi şi râzând. Harry. după el. În jurul lui se vedeau
toate părţile, privindu-l curioşi, - Îl poţi elibera doar pe ostaticul Harry îşi scoase bagheta. ieşind din apă capetele sălbatice,
arătând spre mâinile şi picioarele tău, îi zise unul din ei. Lasă-i pe - Daţi-vă la o parte! cu părul verde, dar acum tritonii
sale cu pieliţe între degete, ceilalţi... Nu-i ieşiră decât bule din gură, îi zâmbeau.
şuşotind între ei. Harry coti într-o - Nici gând! zise Harry mânios, dar avu impresia că tritonii îl Mulţimea din tribune făcea mare
parte şi văzu ceva foarte ciudat. dar nu-i ieşiră din nou decât două înţeleseseră, pentru că se tărăboi. Strigăte, urale
O ceată de oameni ai mării bule mari din gură. opriseră subit din râs. Ochii lor furtunoase... Toţi păreau să fie în
pluteau în faţa caselor care erau - Sarcina ta este să îţi salvezi galbeni erau fixaţi pe bagheta lui picioare. Harry avu impresia că
aranjate în aşa fel încât păreau prietenul... Lasă-i pe ceilalţi... Harry şi păreau speriaţi. Poate că erau convinşi că Ron şi fetiţa
un sat marin. Un cor de oameni - Şi ea e prietena mea! strigă erau foarte mulţi, dar Harry îşi erau morţi. Dar se înşelau...
ai mării cânta în mijlocul satului, Harry, arătând către Hermione şi dădu seama, după expresiile de Amândoi deschiseră ochii. Fetiţa
chemându-i pe campioni să vină o bulă argintie enormă îi ieşi pe feţele lor, că ştiau la fel de părea speriată şi derutată, dar
la ei, iar în spatele lor se afla un printre buze. Şi nu vreau să multă magie ca şi calmarul uriaş. Ron doar scuipă puţină apă, clipi
fel de statuie: un om al mării moară nici celelalte două! - Număr până la trei! strigă în lumina puternică şi zise:
sculptat dintr-un bolovan enorm. Capul lui Cho era pe umărul Harry, scoţând iar un şirag de - Cam umed pe-aici, nu?
Patru alţi oameni erau legaţi Hermionei. Fetiţa cu părul bule mari, dar ridică şi trei Apoi o zări pe sora lui Fleur.
strâns de coada acestui personaj argintiu era extrem de palidă. degete, ca să fie sigur că - De ce ai adus-o şi pe ea?
central. Harry se luptă să scape de tri- pricepuseră mesajul. Unu... - Fleur nu a apărut. Nu am putut
Ron era legat între Hermione şi toni, dar aceştia râseră şi mai (coborî un deget) Doi (îl coborî pe s-o las, gâfâi Harry.
Cho Chang. Mai era şi o fetiţă tare, ţinându-l de mâini. Harry se al doilea)... - Harry, tâmpitule, zise Ron, doar
care nu părea să aibă mai mult uită în jur. Unde erau ceilalţi Tritonii se împrăştiară imediat. nu ai luat în serios cântecul ăla,
de opt ani, al cărei păr argintiu îi campioni? Avea timp să-l ducă Harry se duse grăbit la fetiţă şi nu? Dumbledore nu ar fi permis
spuse lui Harry că era sora lui pe Ron la suprafaţă şi să se începu să taie frânghiile care o să se înece vreunul din noi!
Fleur Delacour. Toţi patru păreau întoarcă după Hermione şi legau de statuie. În sfârşit, reuşi - Dar cântecul zicea...
să fie cufundaţi într-un somn ceilalţi? Va putea să mai să o elibereze! Apucă fetiţa de - Doar ca să ştiţi cât timp aveţi la
adânc. Capetele li se clătinau pe găsească locul? Se uită la ceas talie, îl prinse pe Ron de guler şi dispoziţie! zise Ron. Sper că nu ai
umeri şi din gură le ieşeau bule ca să vadă cât timp mai avea... începu să se ridice. pierdut timpul pe-acolo, făcând-o
mici. Se oprise! Era o muncă grea şi înainta pe eroul!
Harry se îndreptă repede către Dar în acel moment, tritonii foarte încet. Nu-şi mai putea Harry se simţi jenat, dar şi
ostatici, aşteptându-se ca arătară entuziasmaţi în sus. folosi mâinile cu pieliţe, ca să se supărat. Pentru Ron totul era OK.
oamenii mării să-şi coboare Harry se uită şi îl văzu pe Cedric propulseze în sus. Dădu din El dormise, nu ştia cât de sinistru
suliţele şi să-l atace, dar aceştia înotând către ei. În jurul capului înotătoare cât putu de tare, dar era la fundul lacului, înconjurat
nu făcură nimic. Frânghiile de avea o bulă enormă, care îi făcea Ron şi sora lui Fleur erau ca nişte de oamenii mării, cu suliţele pe
alge care îi legau pe ostaticii de trăsăturile să pară mult lăţite, saci cu cartofi care îl trăgeau în umeri, care păreau capabili de
statuie erau groase, alunecoase ciudate, întinse. jos... Cu ochii aţintiţi către cer, orice crimă.
şi foarte solide. Pentru o frac- - M-am rătăcit! mimă el cu sperând să zărească vreo rază de - Hai, zise Harry scurt, ajută-mă
ţiune de secundă, se gândi la buzele, părând îngrozit. Fleur şi lumină, deşi ştia că probabil era să o trag, nu cred că e în stare să
briceagul pe care i-l dăruise Krum vin imediat! încă la mare adâncime. Apa de înoate...
Sirius de Crăciun... Dar acesta Simţindu-se extraordinar de deasupra lui era atât de O traseră pe sora lui Fleur spre
era închis în cufărul său de la uşurat, Harry îl privi pe Cedric întunecată... mal, unde erau membrii juriului.
castel, la zeci de kilometri cum scoate un cuţit din buzunar Oamenii mării se ridicau o dată Douăzeci de oameni ai mării îi
depărtare, şi nu avea cum să-l şi o eliberează pe Cho. O ridică şi cu el. Îi vedea înotând în jurul lui escortară, ca o gardă de onoare,
ajute... dispărură amândoi în sus. liniştiţi, privindu-l cum se cântându-şi cântecele oribile,
Privi în jur. Mulţi dintre oamenii Harry se uită în jur, aşteptând. chinuie... Aveau să îl tragă înapoi care îţi zgâriau timpanul.
mării care îi înconjurau aveau Unde erau Fleur şi Krum? Timpul în adâncuri, când expira timpul? Harry o văzu pe Madame
79
Pomfrey având grijă de Her- şi Krum nu pierduseră timpul - Aşadar, îi acordăm patruzeci şi de după a doua probă era că
mione, de Krum, de Cedric şi de făcându-şi griji pentru ceilalţi. Ei şapte de puncte. toată lumea vroia să ştie ce se
Cho, care erau înveliţi în pături nu luaseră în serios cântecul Harry fu distrus. Dacă Cedric petrecuse pe fundul lacului, ceea
groase. De pe mal, Dumbledore oamenilor mării... depăşise timpul limită, ce însemna că Ron era şi el sub
şi Ludo Bagman îi zâmbeau lui Dumbledore discuta pe mal, atunci cu atât mai mult el... reflector, alături de Harry. Harry
Harry şi lui Ron, în timp ce probabil cu lidera oamenilor - Domnul Viktor Krum a folosit o observă că versiunea lui Ron
aceştia se apropiau de ei, dar mării, o sirenă cu un aspect formă incompletă de despre evenimente se schimba
Percy, care era livid la faţă şi deosebit de sălbatic şi feroce. Transfigurare, foarte eficace uşor cu fiecare relatare. La
părea mult mai tânăr ca de Scotea aceleaşi sunete ascuţite însă, şi s-a întors al doilea cu început, povestise adevărul.
obicei, pleoscăi prin apă, ieşindu- pe care le făceau de obicei ostatica sa. Îi acordăm patruzeci Varianta lui coincidea cu
le în întâmpinare. Între timp, oamenii mării deasupra apei. Era de puncte. povestea spusă de Hermione, cel
Madame Maxime o ţinea de evident că Dumbledore le ştia Karkaroff aplaudă deosebit de puţin... Dumbledore îi cufundase
umeri pe Fleur Delacour, care era limba. Până la urmă se ridică, se tare, luându-şi un aer superior. pe toţi ostaticii într-un somn
cu adevărat înnebunită, întoarse către ceilalţi membri ai - Domnul Harry Potter a folosit vrăjit, în biroul profesoarei
luptându-se din toate puterile să juriului şi zise: Algebranhii cu mare măiestrie, McGonagall, asigurându-se mai
intre iar în apă. - Să facem un mic consiliu, continuă Bagman. S-a întors întâi că aveau să fie în siguranţă
- Gabrrrielle! Gabrrrielle! E în înainte să dăm notele, vă rog... ultimul şi cu mult după limita de şi că vor reveni la viaţă, când vor
viaţă? E rrrănită? Membrii juriului se adunară în timp de o oră. Însă unul dintre fi scoşi din apă. O săptămână
- E bine! încercă să-i spună jurul lui. Madame Pomfrey se oamenii mării ne-a spus că mai târziu însă, Ron povestea
Harry, dar era atât de extenuat, dusese să-l salveze pe Ron din domnul Potter a fost primul care despre o răpire palpitantă, în
încât abia reuşi să vorbească, ghearele lui Percy. Îl adusese a ajuns la ostatici şi că care se luptase de unul singur cu
darămite să mai şi strige. lângă Harry şi ceilalţi. Îi dădu şi întârzierea lui s-a datorat cincizeci de tritoni, înarmaţi
Percy îl apucase pe Ron şi îl lui o pătură şi nişte licoare hotărârii sale de a-i şti pe toţi până-n dinţi, care trebuiseră să-l
trăgea pe mal („Termină, Percy, revigorantă, apoi se întoarse la ostaticii în siguranţă, nu doar pe bată bine, pentru a-l supune,
n-am păţit nimic!”), iar Fleur şi la sora ei. al său... înainte de a-l lega.
Dumbledore şi Bagman îl ajutau Fleur avea numeroase răni pe Ron şi Hermione îi aruncară - Dar aveam bagheta ascunsă în
pe Harry să se ţină pe picioare. faţă şi pe mâini, roba îi era amândoi lui Harry priviri aproape mânecă, îi spuse el lui Padma
Fleur scăpase din încleştarea lui sfâşiată, dar nu părea să-i pese şi exasperate şi pline de milă. Patil, care se părea că îl plăcea
Madame Maxime şi îşi îmbrăţişa nici nu o lăsă pe Madame - Majoritatea membrilor juriului, mult mai mult pe Ron acum,
sora. Pomfrey să îi cureţe rănile. zise Bagman şi îi aruncă o privire când avea parte de atâta atenţie
- Au venit Fluidemii... şi m-au - Aveţi grrrijă de Gabrrrielle, o răutăcioasă lui Karkaroff, sunt de din partea tuturor, şi avea grijă
atacat... Oh, Gabrrrielle, am rugă ea pe Madame Pomfrey şi părere că aceasta arată un să stea de vorbă cu el de fiecare
crrrezut... am crrrezut... apoi se întoarse către Harry. Ai caracter puternic şi o mare dată când se întâlneau pe
- Vino aici, se auzi vocea lui Madame salvat-o, ‘Arrry! zise ea pe valoare morală, care merită note coridoare. I-aş fi putut nimici pe
Pomfrey. nerăsuflate. Chiarrr dacă nu era maxime. Cu toate astea, scorul tridioţii ăia în orice moment!
Îl apucă pe Harry de braţ şi îl ostatica ta... domnului Potter este de - Ce aveai de gând să faci, să îi
duse lângă Hermione şi ceilalţi. Îl - Da, zise Harry, care îşi dorea patruzeci şi cinci de puncte! sperii cu sforăielile? îl întrebă
înveli atât de strâns într-o acum din tot sufletul să le fi lăsat Harry fu cuprins de o mare Hermione tăios şi ironic.
pătură, încât Harry avu impresia pe celelalte trei fete lângă bucurie. Era pe primul loc, cu Era mereu foarte irascibilă
că fusese pus într-o cămaşă de statuie. acelaşi punctaj ca Cedric. Ron şi fiindcă toţi o tachinau,
forţă. Apoi Madame Pomfrey îl sili Fleur se aplecă, îl pupă pe Harry Hermione, luaţi prin surprindere, nemulţumiţi că tocmai ea fusese
să bea o licoare fierbinte. Avu de două ori pe fiecare obraz se uitară la Harry, apoi râseră şi considerată ca fiind persoana
impresia că îi ieşeau aburi pe (Harry simţi cum îi ia faţa foc şi aplaudară puternic, alături de care i-ar fi lipsit cel mai mult lui
urechi. nu ar fi fost surprins să îi fi ieşit restul mulţimii. Viktor Krum.
- Harry, felicitări! strigă iar aburi pe urechi), apoi îi zise - Bravo, Harry! strigă Ron peste Urechile lui Ron se înroşiră violent,
Hermione. Ai reuşit! Ai desco- lui Ron: toată hărmălaia. Deci nu ai fost iar el reveni la versiunea cu
perit ce trebuie să faci de unul - Şi tu... care l-ai ajutat... bleg, cum ţi-am zis eu, ci ai dat somnul vrăjit.
singur! - Da, zise Ron, plin de speranţă, dovadă de tărie de caracter! Când intrară în martie, vremea
- Păi, zise Harry. da, puţin... Fleur aplauda şi ea tare, dar deveni mai frumoasă, însă vântul
I-ar fi spus despre Dobby, dar tocmai Fleur se aplecă şi către el şi îl Krum nu părea deloc fericit. puternic încă le îngheţa mâinile
observase cum îl privea Karkaroff. pupă, la fel cum făcuse cu Harry. Încercă să discute cu Hermione, şi feţele, de fiecare dată când
Era singurul membru al juriului Hermione era extraordinar de dar ea era mult prea ocupată să ieşeau afară. Poşta întârzia
care nu se ridicase de la masă. furioasă, dar chiar atunci vocea îl aclame pe Harry. frecvent, pentru că bufniţele erau
Singurul membru care nu se amplificată prin magie a lui Ludo - A treia şi ultima probă va avea luate pe sus de vânt, desigur.
bucura că Harry, Ron şi sora lui Bagman răsună lângă ei, loc la vremea amurgului, pe Bufniţa brună pe care i-o
Fleur se întorseseră cu bine. făcându-i pe toţi să tresară şi douăzeci şi patru iunie, continuă trimisese lui Sirius, cu data
- Da, aşa e, zise Harry, cât de reducând tribunele la tăcere. Bagman. Campionii vor fi următorului week-end la
tare putu, ca să-l audă şi - Doamnelor şi domnilor, am anunţaţi ce îi aşteaptă exact cu o Hogsmeade, apăru într-o vineri
Karkaroff. decis! Sirena-şefă Murcus ne-a lună înainte. Vă mulţumim dimineaţa, la micul dejun, cu o
- Ai un cărăbuş de apă în păr, spus exact ce s-a întâmplat pe pentru încurajarea entuziastă a grămadă de pene zburlite. Harry
Hărm-ăun-ni, zise Krum. Harry fundul lacului şi în consecinţă am campionilor. abia apucă să ia biletul lui Sirius,
avu impresia că Viktor o strigase, decis să dăm notele după cum Se terminase, îşi zise Harry, puţin că bufniţa îşi şi luă zborul, fiindu-i
numai ca să-i atragă atenţia urmează... Domnişoara Fleur ameţit încă, în timp ce Madame evident teamă să nu fie trimisă
asupra lui, ca să-i amintească Delacour, deşi a demonstrat că Pomfrey începea să îi mâne pe iar afară.
încă o dată că el o salvase din ştie să folosească excelent Vraja campioni şi pe ostatici înapoi Scrisoarea lui Sirius era aproape
lac. Dar Hermione alungă repede Cap-în-Bulă, a fost atacată pe către castel, ca să-şi pună mai la fel de scurtă ca şi cea de
cărăbuşul din păr şi zise: drum de monştrii Fluidem şi nu a repede nişte haine uscate... Se dinainte.
- Totuşi, ai depăşit cu mult limita reuşit să îşi aducă ostatica la terminase, scăpase... Nu mai
de timp, Harry... Ţi-a luat mult să mal. Îi acordăm douăzeci şi cinci avea nici o grijă până pe Vino la gardul de la capătul
ne găseşti? de puncte. douăzeci şi patru iunie... drumului care iese din
- Nu... v-am găsit destul de Tribunele aplaudară. Data viitoare când va ajunge în Hogsmeade, sâmbătă la două.
repede... - Merrritam zerrro, zise Fleur Hogsmeade, îşi zise el, în timp ce Adu câtă mâncare poţi.
Sentimentul de stânjeneală al lui răguşită, clătinându-şi capul urca treptele de piatră ale
Harry creştea. Acum că ieşise din superb. castelului, avea să-i cumpere - Doar nu vine în Hogsmeade?
apă, i se părea evident că trebuia - Domnul Cedric Diggory, care de câte o pereche de şosete lui întrebă Ron, nevenindu-i să
să se gândească la măsurile de asemenea a folosit o Vrajă Cap- Dobby pentru fiecare zi a anului. creadă.
siguranţă luate de Dumbledore, în-Bulă, a fost primul care s-a - Aşa se pare, nu? zise Hermione.
care nu ar fi permis moartea întors cu ostaticul său, deşi s-a - Nu pot să cred, zise Harry
ostaticilor doar pentru că nu întors cu un minut după limita de încordat. Dacă îl prind...
apăruseră campionii lor să îi timp. — CAPITOLUL XXVII — - S-a descurcat până acum, nu?
salveze. De ce nu îl luase doar pe Izbucniră urale extraordinare din zise Ron. Şi locul nu mai e
Ron? De ce nu plecase mai grupul Astropufilor. Harry o văzu AMPRENTĂ SE ÎNTOARCE împânzit de Dementori.
repede spre suprafaţă? Ar fi fost pe Cho aruncându-i lui Cedric o Harry împături scrisoarea,
primul care se întorcea... Cedric privire pierdută. Unul dintre cele mai bune lucruri gândindu-se. Dacă era cinstit cu
80
el însuşi, chiar dorea să-l revadă putea însă să nu fie magia aşa ceva pentru nici o altă fată, umfli în pene, Potter, zise
pe Sirius. Aşadar, se duse la personală a domnişoarei Granger continuă Hermione, făcându-se Plesneală încet, când restul
ultimul curs din acea după- - îndoielnică, de altfel - care i-a atât de roşie, încât lui Harry i se clasei tăcu.
amiază - cele două ore con- fermecat pe aceşti băieţi păru că iradia căldură. Dar cum l- Harry nu răspunse. Ştia că
secutive de „Poţiuni” - simţindu- nevinovaţi. „ E chiar urâtă”, zice a putut auzi Rita Skeeter? Nu era Plesneală încerca să-l provoace.
se mult mai vesel ca de obicei Pansy Parkinson, o elevă acolo... Sau o fi fost? Poate că O mai făcuse şi în trecut. Fără
când coborî treptele către pivniţa frumuşică şi plină de viaţă din are şi ea o pelerină care o face îndoială că spera să găsească un
castelului. anul IV, „dar ar fi în stare să fi invizibilă, poate că s-a furişat ca motiv ca să mai scadă vreo
Reacredinţă, Crabbe, Goyle şi preparat o Licoare de Dragoste, să vadă a doua probă... cincizeci de puncte de la
şleahta de fete a lui Pansy o duce mintea. Cred că numai - Şi ce ai răspuns? insistă Ron, Cercetaşi, până la sfârşitul orei.
Parkinson stăteau în faţa uşii şi aşa reuşeşte”. dând atât de tare cu zdrobitorul - S-ar putea să trăieşti cu
se uitau la ceva ascuns privirilor Licorile de Dragoste sunt în masă, încât aceasta se clătină. impresia că întreaga lume vrăji-
lui Harry, râzând în hohote. interzise la Hogwarts şi fără în- - Păi, eram prea preocupată să torească este în admiraţia ta
Chipul ca de boxer al lui Pansy se doială că Albus Dumbledore va văd dacă tu şi Harry eraţi întregi totală, continuă Plesneală atât de
uită pe după spatele lat al lui cerceta această situaţie. Între ca să îi mai... încet, încât nimeni altcineva nu
Goyle, în timp ce Harry, Ron şi timp, cei care îi vor binele lui - Oricât de fascinantă ar fi viaţa putu să îl audă. (Harry continuă
Hermione se apropiau de clasă. Harry Potter trebuie să spere că dumitale personală, domnişoară să zdrobească scarabeii, deşi
- Au venit, au venit! chicoti ea şi data viitoare îi va dărui inima Granger, zise o voce rece chiar ajunseseră de-acum o pudră
pâlcul de Viperini le făcu loc. unei fete care să-l merite. din spatele lor, trebuie să te rog fină.) Dar mie nu-mi pasă de câte
Harry văzu că Pansy Parkinson să nu o povesteşti la ora mea. ori îţi apare poza în ziar. Pentru
avea o revistă în mâini: - Ţi-am zis eu! şopti Ron către Zece puncte penalizare pentru mine, Potter, nu eşti nimic
Săptămânalul vrăjitoarelor. Hermione, în timp ce ea citea Cercetaşi! altceva decât un băieţel afurisit,
Fotografia de pe copertă înfăţişa articolul. Ţi-am spus să nu o Plesneală venise în spatele lor, în care consideră că regulile nu
o vrăjitoare cu părul creţ, care superi pe Rita Skeeter! Te-a timp ce vorbeau. Întreaga clasă merită să fie respectate.
zâmbea cu toţi dinţii, arătând cu făcut să pari un fel de... de fufă! se uita acum la ei. Reacredinţă Harry răsturnă scarabeii pisaţi în
bagheta către o prăjitură mare şi Hermione renunţă la expresia ei profită de ocazie ca să aprindă ceaun şi începu să taie rădăcinile
pufoasă. uimită şi izbucni în râs. insignele cu HUO, RUŞINE, de ghimbir. Mâinile îi tremurau
- Cred că o să găseşti ceva - Fufă? repetă ea, zguduită de POTTER! în toată clasa. uşor de furie, dar îşi păstră
interesant aici, Granger! zise tare chicotele înăbuşite. - Ah, mai şi citeşti reviste pe sub privirile în jos, de parcă n-ar fi
Pansy şi aruncă revista către - Aşa le spune mama, murmură bancă? adăugă Plesneală, auzit ce îi spunea Plesneală.
Hermione, care o prinse din zbor, Ron, şi urechile i se înroşiră iar. înşfăcând Săptămânalul - Aşa că te previn, Potter,
deşi fusese luată prin - Dacă asta e tot ce poate să vrăjitoarelor. Încă zece puncte de continuă Plesneală pe o voce şi
surprindere. scornească, înseamnă că şi-a la Cercetaşi! O, da, sigur că da... mai înceată şi mai periculoasă,
În acel moment, uşa clasei se pierdut îndemânarea, zise Ochii negri ai lui Plesneală celebru sau nu, dacă te mai prind
deschise şi Plesneală le făcu Hermione, chicotind în conti- scânteiară când ajunseră la că intri iar în biroul meu şi...
semn să poftească înăuntru. nuare, şi aruncă Săptămânalul articolul Ritei Skeeter. - Nici nu am pus piciorul în biroul
Hermione, Harry şi Ron se vrăjitoarelor pe scaunul gol de - Potter trebuie să fie la zi cu dumneavoastră! zise Harry
îndreptară ca de obicei către o lângă ea. Ce mizerie! studiul articolelor despre el... furios, uitând de pretinsa lui
masă din fundul clasei. Imediat Se uită la Viperini, care îi priveau Clasa răsună de râsetele surzenie.
ce Plesneală se întoarse cu cu interes, pe ea şi pe Harry, ca Viperinilor şi un zâmbet neplăcut - Nu mă minţi, şuieră Plesneală,
spatele să scrie pe tablă să vadă dacă se supăraseră din apăru pe buzele subţiri ale lui cu ochii săi negri aţintindu-se
ingredientele poţiunii din ziua pricina articolului. Hermione le Plesneală. Spre oroarea lui Harry, asupra lui Harry. Piele de
aceea, Hermione frunzări repede zâmbi şi le făcu semn cu mâna, începu să citească articolul cu broască, Algebranhii, amândouă
revista pe sub bancă. În sfârşit, cât mai sarcastic, după care ea, voce tare: provin din rezerva mea personală
la mijloc, Hermione găsi ce Harry şi Ron începură să-şi - Iubirea secretă a lui Harry şi nici nu încape îndoială cine le-a
căuta. Harry şi Ron se apropiară. scoată din ghiozdane Potter... Vai, vai, Potter, acum ce furat!
O fotografie color cu Harry, lângă ingredientele de care aveau te mai frământă? Un băiat atât Harry se uită la Plesneală,
un articol intitulat: nevoie pentru Poţiunea de de deosebit ca tine, unic aş zice, hotărât să nu clipească sau să
Ascuţit Mintea. poate să... pară vinovat. Adevărul era că nu
IUBIREA SECRETĂ A LUI HARRY - E ceva ciudat, totuşi, zise Harry simţi cum îi ia faţa foc. furase nici unul dintre acele
POTTER: Hermione, zece minute mai Plesneală făcea câte o pauză lucruri de la Plesneală. Hermione
târziu, zdrobind mărunt scarabeii după fiecare propoziţie, ca să le luase pielea de bizon în anul II
Un băiat unic, poate - şi totuşi, din bolul din faţa ei. Cum a aflat permită Viperinilor să râdă în din biroul lui Plesneală -
un băiat care trece prin Rita Skeeter? hohote. Citit de Plesneală, avuseseră nevoie de ea pentru
neliniştile caracteristice - Ce să afle? sări repede Ron. Doar articolul părea de o mie de ori mai PoliPoţiune - şi deşi Plesneală îl
adolescenţei, scria Rita Skeeter. nu ai preparat Licori de Dragoste, groaznic. suspectase atunci pe Harry, nu
Privat de dragoste din momentul sper... - ... cei care îi vor binele lui Harry reuşise niciodată să o
decesului tragic al părinţilor săi, - Nu fi tâmpit, se răsti Hermione, Potter trebuie să spere că data dovedească. Harry era sigur că
Harry Potter, în vârstă de începând să piseze iar scarabeii. viitoare îi va dărui inima unei Dobby furase Algebranhiile.
paisprezece ani, a crezut că a Nu, doar că... nu ştiu cum a aflat fete care să-l merite. Ce - Nu ştiu despre ce vorbiţi, minţi
găsit alinarea din partea iubitei că Viktor m-a invitat la el în emoţionant, zise Plesneală Harry, pe un ton rece.
sale de la Hogwarts, Hermione vacanţa de vară? răutăcios, împăturind revista în - Nu erai în pat în noaptea când
Granger, o fată cu părinţi Hermione se făcu roşie ca focul râsetele neîntrerupte ale mi-a fost spart biroul! şuieră
Încuiaţi. Nici nu se aştepta ca când zise acestea şi evită Viperinilor. Păi, cred că voi trei ar Plesneală. Ştiu, Potter! Acum, s-o
sentimentele să îi fie iar rănite deliberat privirea lui Ron. trebui să fiţi despărţiţi, ca să fiţi fi alăturat şi Ochi-Nebun Moody
atât de curând, încă o decepţie în - Poftim? făcu Ron, scăpând atenţi la poţiuni şi nu la vieţile fan clubului tău, dar nu voi mai
viaţa lui deja plină de pierderi zdrobitorul, care căzu la pământ voastre amoroase. Weasley, tu tolera comportamentul ăsta! Încă
sufleteşti. cu un zgomot puternic. stai aici. Domnişoară Granger, o plimbare în miez de noapte în
Domnişoarei Granger, o fată - M-a invitat imediat după ce m-a acolo, lângă domnişoara biroul meu, Potter, şi vei plăti cu
simplă, dar ambiţioasă, se pare scos din lac, murmură Hermione. Parkinson. Potter, în banca din vârf şi-ndesat!
că îi plac vrăjitorii faimoşi, dar nu După ce a scăpat de capul de faţa catedrei mele. Mişcă-te. - În ordine, zise Harry calm,
se poate limita doar la Harry... rechin... Madame Pomfrey ne-a Acum! întorcându-se la rădăcinile de
Încă de la venirea lui Viktor dat amândurora nişte pături şi Furios, Harry îşi aruncă ghimbir, voi ţine minte dacă voi
Krum, căutătorul din echipa atunci m-a dus puţin mai departe ingredientele şi geanta în ceaun avea vreodată o dorinţă
Bulgariei şi eroul ultimei Cupe de juriu, ca să nu audă nimeni, şi şi îl târî până în faţa clasei, la nestăpânită să intru în biroul
Mondiale de Vâjthaţ, domnişoara mi-a zis că, dacă nu am alte masa liberă. Plesneală îl urmă, se dumneavoastră.
Granger s-a jucat cu afecţiunea planuri la vară, poate că mi-ar aşeză la catedră şi îl privi pe Ochii lui Plesneală scânteiară.
amândurora. Krum, care este plăcea să... Harry descărcându-şi ceaunul. Băgă mâna în buzunarul robei
total subjugat de vicleana - Şi ce i-ai spus? zise Ron, care îşi Hotărât să nu se uite la sale negre. Pentru o clipă, un
domnişoară Granger, a invitat-o luase iar zdrobitorul şi îl freca de Plesneală, Harry zdrobi scarabeii, gând sălbatic îi trecu lui Harry
deja să-l viziteze în Bulgaria, în masă, însă la vreo cincisprezece imaginându-şi că fiecare dintre ei prin cap - că Plesneală avea să îşi
timpul vacanţei de vară, şi afirmă centimetri depărtare de bol, avea chipul lui Plesneală. scoată bagheta şi să îl blesteme -
că „niciodată nu a simţit aşa pentru că se uita la Hermione. - Se pare că toată atenţia asta dar apoi văzu că Plesneală
ceva pentru vreo altă fată”. S-ar - Şi mi-a spus că nu a mai simţit din partea presei te-a făcut să te scoate o sticluţă de cristal, cu o
81
licoare transparentă. Harry se parcursul celor două ore. Părea poalele muntelui în umbra căruia din ochii lui Harry, zise cu
uită la ea. să fie hotărât să nu îl lase pe era aşezat Hogsmeade. Drumul seriozitate:
- Ştii ce este asta, Potter? zise Plesneală să scape la sfârşitul coti brusc şi văzură un gard la - Vreau să fiu la locul faptei. În
Plesneală, în ochii lui licărind iar lor. Curios să audă ce vroia să capătul lui. Acolo îi aştepta, cu ultima ta scrisoare... Ei bine, hai
o lumină periculoasă. spună Karkaroff, Harry îşi labele din faţă pe uluca cea mai să spunem că lucrurile sunt din
- Nu, zise Harry, de data aceasta răsturnă deliberat sticla cu fiere de sus, un câine negru, cu o ce în ce mai ciudate. Fur ziarul
foarte sincer. de tatu pe jos, cu două minute blană bogată, foarte mare, foarte de fiecare dată când îl aruncă
- Este Veritaserum, Poţiunea înainte să se sune, un pretext ca familiar lor, care ţinea nişte ziare cineva şi se pare că nu sunt
Adevărului, atât de puternică, să se ascundă după ceaun şi să în gură... singurul care e îngrijorat...
încât după numai trei picături îţi şteargă pe jos, în timp ce restul - Bună, Sirius, zise Harry, când Făcu semn către exemplarele din
vei mărturisi cele mai ascunse clasei se îndrepta zgomotos ajunseră aproape de el. Profetul zilei, îngălbenite de
secrete în faţa întregii clase, zise către uşă. Câinele negru mirosi geanta lui vreme, de pe podeaua peşterii.
Plesneală cu răutate. Folosirea - Ce e atât de urgent? îl auzi pe Harry entuziasmat, dădu din Ron le ridică şi le despături.
acestei poţiuni este strict Plesneală şoptindu-i lui Karkaroff. coadă o dată, apoi se întoarse şi Harry însă continuă să se uite la
controlată de nişte reguli foarte - Asta, zise Karkaroff şi Harry, se îndreptă către o ridicătură de Sirius.
stricte ale Ministerului. Dar dacă care se uită peste marginea pământ care se întâlnea cu - Şi ce faci dacă te prind? Dacă te
nu ai grijă şi nu stai potolit, s-ar ceaunului, îl văzu pe Karkaroff poalele stâncoase ale muntelui. vede cineva?
putea să îmi tremure mâna - ridicându-şi mâneca stângă şi Harry, Ron şi Hermione săriră - Voi trei şi Dumbledore sunteţi
mişcă uşor sticluţa de cristal - şi arătându-i ceva lui Plesneală, gardul şi îl urmară. singurii de aici care ştiţi că sunt
să vărs sticluţa chiar deasupra undeva pe interiorul antebraţului Sirius îi duse chiar până la un Animagus, zise Sirius, ridicând
sucului tău de dovleac, de la său. Ei bine? zise Karkaroff, încă poalele muntelui, unde solul era din umeri şi începând iar să
masa de seară. Şi atunci... Atunci străduindu-se să nu-şi mişte acoperit cu pietre şi stânci. Lui îi roadă copanul de pui.
vom afla dacă ai fost sau nu în buzele. Vezi? Nu a mai fost era uşor, cu cele patru picioare Ron îi dădu un cot lui Harry şi îi
biroul meu! niciodată atât de clar, niciodată ale sale, dar Harry, Ron şi întinse ziarele. Erau două ziare.
Harry nu zise nimic. Se întoarse de când... Hermione începură să respire Pe primul, cap de pagină era un
încă o dată la rădăcinile sale de - Acoperă-l! se răsti Plesneală, cu greu. Îl urmară pe Sirius şi mai titlu de-o şchioapă: „Boala
ghimbir, îşi luă cuţitul şi începu ochii lui negri cercetând clasa. sus pe munte. Pentru aproape o misterioasă a lui Bartemius
să le taie din nou. Nu îi plăcea - Dar trebuie să fi observat şi tu, jumătate de oră urcară panta Crouch”, pe al doilea ziar, vestea
deloc ameninţarea lui Plesneală începu Karkaroff pe un ton abruptă şi şerpuitoare de piatră, că încă nu i se dăduse de urmă
cu Poţiunea Adevărului şi îl neliniştit. urmând coada veselă a lui Sirius vrăjitoarei de la Ministerul
credea în stare să i-o dea pe - Putem vorbi mai târziu, şi năduşind din cauza soarelui Magiei... Ministrul Magiei se
ascuns. Îl trecu un fior, gândindu- Karkaroff? răcni Plesneală. puternic. Bretelele ghiozdanului îi implicase personal în rezolvarea
se câte ar putea să spună dacă Potter! Ce faci acolo? tăiau umerii lui Harry. problemei...
Plesneală i-ar pune câteva - Şterg fierea de tatu, domnule Apoi, în sfârşit, Sirius se făcu Harry se uită la articolul despre
picături în suc... În afară de profesor, am scăpat-o pe jos, zise nevăzut şi când ajunseră la locul Crouch. Îi săriră în ochi câteva
faptul că le făcea probleme Harry pe un ton nevinovat, unde dispăruse, observară o fraze: Nu a mai fost văzut în
altora - Hermionei şi lui Dobby, în ridicându-se şi arătându-i lui spărtură îngustă în stâncă. Se public din noiembrie... casa pare
primul rând - mai erau şi alte Plesneală cârpa îmbibată cu fiere strecurară prin ea şi se treziră părăsită... spitalul Sf. Mungo
lucruri pe care le ascundea... pe care o ţinea în mână. într-o peşteră răcoroasă şi slab pentru boli magice refuză să
Cum ar fi legătura sa cu Sirius - Karkaroff se întoarse pe călcâie luminată. Mult în interiorul ei, comenteze... Ministerul refuză să
îşi simţi stomacul făcându-i-se şi ieşi din clasă cu paşi mari. legat cu funie de o piatră mare, confirme zvonurile referitoare la
cât o alună la acest gând - sau ce Părea şi îngrijorat, şi supărat. stătea Buckbeak, Hipogriful. Pe o boală tragică...
simţea pentru Cho... Îşi vărsă şi Pentru că nu vroia să rămână jumătate cal sur, pe jumătate - Vorbesc de parcă ar fi pe
rădăcinile de ghimbir în ceaun şi singur cu Plesneală, care vultur enorm, avea nişte ochi moarte, zise Harry încet. Dar nu
se întrebă dacă nu ar trebui să-i clocotea de furie, Harry îşi portocalii şi pătrunzători, care poate să fie chiar atât de bolnav,
calce pe urme lui Moody şi să aruncă repede cărţile şi scânteiară când îi văzură. Toţi dacă a venit aici...
înceapă să bea dintr-un termos ingredientele în geantă şi ieşi din trei se aplecară în faţa lui şi, - Fratele meu e asistentul
personal. clasă imediat, ca să le spună lui după ce îi privi cu superioritate personal al lui Crouch, îl informă
Se auzi un ciocănit în uşa clasei. Ron şi Hermionei ce auzise şi ce un timp, Buckbeak îşi îndoi Ron pe Sirius. El zice că domnul
- Intră, zise Plesneală, cu vocea văzuse. genunchii din faţă şi îi dădu voie Crouch suferă de prea multă
sa obişnuită. * Hermionei să-l mângâie pe gâtul muncă.
Când se deschise uşa, toţi se Părăsiră castelul la prânz, în ziua plin de pene. Harry se uita însă la - Să ştiţi că într-adevăr părea
întoarseră să vadă cine intra... următoare, dând de un soare câinele negru care tocmai se bolnav ultima dată când l-am
Era profesorul Karkaroff. Toată palid şi argintiu, care strălucea transformase în naşul lui. văzut, zise Harry încet,
lumea îl privea cu atenţie, pe firav peste domenii. Sirius purta o robă gri foarte continuând să citească articolul.
când se îndrepta către catedra Vremea se făcuse mai blândă şi, ponosită, aceeaşi pe care o avea În noaptea când mi-a ieşit
lui Plesneală. Îşi învârtea iar până să ajungă în Hogsmeade, când plecase din Azkaban. Părul numele din Pocal...
ciocul în jurul degetului şi părea toţi trei îşi dăduseră jos său negru era mai lung decât - Drept răsplată că a concediat-o
foarte agitat. pelerinele şi şi le aruncaseră păruse când se ivise în foc, şi era pe Winky! zise Hermione pe un
- Trebuie să vorbim, zise peste umăr. Mâncarea pe care le iar neîngrijit şi murdar. Black era ton rece, mângâindu-l pe
Karkaroff tăios, când ajunse la spusese Sirius să o aducă se afla foarte slab. Buckbeak, care rodea oasele de
Plesneală. în geanta lui Harry. Luaseră pe - Pui! zise el răguşit, după ce îşi pui rămase de la Sirius. Pun pariu
Părea atât de hotărât să nu audă furiş de la masa de prânz scoase Profetul zilei din gură şi îl că acum îi pare rău că a făcut-o...
nimeni ce spunea, încât abia douăsprezece copane de pui, o aruncă pe podeaua peşterii. Pun pariu că îi simte lipsa acum,
dacă îşi mişca buzele, de parcă pâine şi un termos cu suc de Harry îşi deschise geanta şi îi fiindcă nu mai este acolo să aibă
ar fi fost un ventriloc prost. Harry dovleac. dădu punga cu copane de pui şi grijă de el...
se uita numai la rădăcinile de Se duseră mai întâi să îi cumpere cu pâine. - Hermione e obsedată de
ghimbir, cu urechile ciulite bine un cadou lui Dobby. Se distrară - Mersi, zise Sirius, deschizând-o şi spiriduşii de casă, îi murmură
însă. alegând cele mai ciudate şosete înşfăcând unul, după care se Ron lui Sirius, aruncându-i o
- Vorbim după ore, Karkaroff, pe care le găsiră, inclusiv o aşeză pe jos şi rupse cu dinţii o privire sumbră Hermionei.
murmură Plesneală, dar pereche cu steluţe aurii şi bucată mare din copanul de pui. Sirius păru însă foarte interesat:
Karkaroff îl întrerupse. argintii, foarte strălucitoare, şi Am supravieţuit mâncând mai - Crouch şi-a concediat spiriduşul
- Vreau să vorbim acum, când nu unele care strigau când mult şobolani. Nu pot să fur prea de casă?
poţi să fugi, Severus. Mă eviţi. deveneau prea urât mirositoare. multă mâncare din Hogsmeade, - Da, la Cupa Mondială de
- După ore! se răsti Plesneală. Apoi la unu şi jumătate, merseră aş atrage atenţia. Vâjthaţ, zise Harry şi îi povesti
Sub pretextul că ridica o cană de în jos pe strada principală, Îi zâmbi lui Harry, dar acesta îi despre apariţia Semnului
măsurat, ca să vadă dacă trecură de „Dervish şi Banges” şi răspunse cu un zâmbet reţinut. Întunecat, despre cum fusese
turnase destulă fiere de tatu, ajunseră la marginea satului. - Ce faci aici, Sirius? întrebă el. găsită Winky cu bagheta lui
Harry le aruncă amândurora o Harry nu mai fusese niciodată în - Îmi îndeplinesc datoria de naş, Harry în mână şi despre mânia
privire pe furiş. Karkaroff părea direcţia aceea. Strada şerpuia zise Sirius, în timp ce rodea osul domnului Crouch.
extrem de îngrijorat, iar către împrejurimile mai sălbatice de pui, aşa cum fac câinii. Nu-ţi După ce termină Harry, Sirius se
Plesneală supărat. ale satului Hogsmeade. Aici, erau face griji pentru mine, mă prefac ridică iar şi începu să meargă
Karkaroff rămase în spatele mai puţine căsuţe, cu grădinile că sunt un vagabond inofensiv. prin peşteră încolo şi-n coace.
biroului lui Plesneală, pe tot mai mari. Se îndreptau către Încă zâmbea, dar, văzând teama - Să văd dacă am înţeles bine,
82
zise el după un timp, gesticulând se cu subînţeles la Sirius, ţi-am Un zâmbet apăru pe chipul slab mâncând din pâine. Eram la
cu un nou copan de pui. Prima zis că e obsedată de spiri... al lui Sirius: Azkaban când a fost adus fiul lui
oară, aţi văzut spiriduşul în Loja Dar Sirius ridică o mână, ca să-l - Bine, o să vă spun... Barty. Cea mai mare parte din ce
Superioară. Îi ţinea un loc lui facă pe Ron să tacă. Se mai duse o dată până în v-am povestit am aflat după ce
Crouch, nu? - După ce a apărut Semnul capătul peşterii, se întoarse şi am ieşit. Băiatul a fost prins cu
- Exact, ziseră în cor Harry, Ron Întunecat şi spiriduşul a fost apoi spuse: siguranţă - pot să pariez cu viaţa
şi Hermione. descoperit cu bagheta lui Harry - Imaginaţi-vă că ar veni din nou - în compania unor Devoratori ai
- Dar Crouch nu a venit la meci... în mână, ce a făcut Crouch? la putere Cap-de-Mort. Nu ştiţi Morţii, dar s-ar fi putut foarte
- Nu, zise Harry. Cred că a fost - S-a dus să caute în tufişuri, zise cine îi sunt suporterii, nu ştiţi bine să fie în locul nepotrivit la
prea ocupat. Harry, însă nu mai era nimeni. cine lucrează pentru el şi cine nu. momentul nepotrivit, exact ca şi
Sirius continuă să se plimbe prin - Desigur, murmură Sirius, Ştiţi însă că îi poate controla pe spiriduşul de casă, Winky parcă...
peşteră în tăcere, apoi spuse: umblând încolo şi-ncoace, de- oameni şi îi obligă să facă lucruri - Crouch a încercat să-şi scape
- Harry, ţi-ai căutat bagheta în sigur, a vrut să dea vina pe îngrozitoare, fără ca aceştia să fiul? şopti Hermione. Sirius râse,
buzunare, după ce ai plecat din altcineva şi nu pe propriul se poată opune. Te temi pentru dar râsul lui semăna foarte bine
Loja Superioară? spiriduş... Şi apoi a concediat-o? tine însuţi, pentru familia ta şi cu un lătrat.
- Păi, nu, zise Harry după ce se - Da, zise Hermione cu pentru prietenii tăi. În fiecare - Dacă a încercat să-şi scape fiul?
gândi profund. Nu am avut înflăcărare, a concediat-o doar săptămână auzi de alte decese, Crouch? Parcă ghiciseşi ce fel de
nevoie să o folosesc până când pentru că nu rămăsese în cort ca de alte dispariţii, de alte torturi... om e, Hermione! Orice însemna
am ajuns în pădure. Şi atunci mi- să fie călcată în picioare... Ministerul Magiei e la pământ, nu un pericol pentru reputaţia lui
am băgat mâna în buzunar şi nu - Hermione, vrei să termini cu ştie ce să facă, încearcă să trebuia să fie eliminat, îşi
am găsit decât omniocularii. spiriduşul? o repezi Ron. Dar ascundă totul de Încuiaţi, dar sacrificase întreaga viaţă ca să
Se uită la Sirius. Sirius dădu din cap şi zise: între timp mor şi Încuiaţii. fie Ministrul Magiei. L-aţi văzut
- Vrei să spui că cel care a adus - Hermione l-a citit pe Crouch Teroare peste tot... panică... cum şi-a concediat spiriduşul de
Semnul Întunecat mi-a furat mult mai bine decât tine, Ron. multă confuzie... Aşa a fost în casă devotat pentru simplul
bagheta, când eram în Loja Dacă vrei să vezi cum e un om, trecut... Ei bine, asemenea motiv că cineva ar fi putut face
Superioară? uită-te bine la cum îşi tratează vremuri scot câteodată la iveală vreo legătură între el,
- E posibil, zise Sirius. subordonaţii, nu egalii... ce e mai bun din unii oameni şi incoruptibilul Barty, şi Semnul
- Winky nu a furat bagheta lui Îşi trecu o mână peste chipul ce-i mai rău din alţii. Principiile Întunecat. Asta ce vă spune
Harry! strigă Hermione. nebărbierit, evident gândindu-se lui Crouch or fi fost bune la despre el? Afecţiunea paternă a
- Spiriduşul nu era singurul din intens. început, probabil... Nu am de lui Crouch a fost de ajuns cât să-i
lojă, zise Sirius încruntat, în timp - Toate absenţele astea ale lui unde să ştiu. A urcat repede în permită fiului său un proces şi,
ce continuă să meargă. Cine Barty Crouch... Are grijă ca Minister şi a început să dicteze din câte am auzit, nu a fost decât
altcineva mai era în spatele spiriduşul de casă să-i păstreze măsuri foarte aspre împotriva un pretext ca Barty să arate lumii
vostru? un loc la Cupa Mondială de suporterilor lui Cap-de-Mort. cât îşi ura fiul... L-a trimis direct
- O grămadă de oameni, zise Vâjthaţ, dar nu se deranjează să Aurorii au primit noi puteri. la Azkaban.
Harry. Nişte miniştri bulgari... vină să urmărească meciurile. Puteau să ucidă, nu numai să - Şi-a dat propriul fiu pe mâna
Cornelius Fudge... Familia Lucrează din greu să readucă în captureze forţele răului, de Dementorilor? întrebă Harry
Reacredinţă... atenţie Turnirul celor trei exemplu. Şi nu am fost singurul încet.
- Familia Reacredinţă! zise Ron vrăjitori, apoi nu vine nici la el... care a fost dat fără proces pe - Exact, zise Sirius, care acum nu
brusc, aşa de tare încât vocea îi Nu e genul lui Crouch... Dacă a mâna Dementorilor. Crouch a mai părea deloc amuzat. Am
răsună peste tot în peşteră şi mai lipsit vreodată fie şi o zi din luptat împotriva violenţei cu văzut cum l-au adus Dementorii,
Buckbeak îşi întoarse agitat motive de boală, îl mănânc pe violenţă şi a autorizat folosirea i-am privit printre gratiile uşii
capul. Pun pariu că a fost Lucius Buckbeak! Blestemelor de Neiertat contra mele de la celulă. Nu cred să fi
Reacredinţă! - Atunci, îl cunoşti pe Crouch? suspecţilor. Aş spune că a avut mai mult de nouăsprezece
- Altcineva? zise Sirius. zise Harry. devenit la fel de crud şi nemilos ani. L-au dus într-o celulă din
- Nimeni, zise Harry. Chipul lui Sirius se întunecă. ca mulţi dintre cei din partea apropierea mea. Înainte de
- Ba da, mai era cineva, Ludo Brusc, arăta la fel de în- întunecată. Desigur, avea şi el lăsarea nopţii, îşi striga mama.
Bagman, îşi aminti Hermione. spăimântător ca în noaptea în suporterii lui... O grămadă de După câteva zile a tăcut însă...
- A, da... care se întâlniseră pentru prima oameni credeau că făcea Toţi amuţeau până la urmă... În
- Nu ştiu nimic despre Bagman, oară, când Harry îl credea pe lucrurile cum trebuie şi mulţi îşi afară de momentele când urlau în
decât că a fost prinzător pentru Sirius criminal. doreau ca el să preia conducerea somn...
Viespile din Wimbourne, zise - O, îl cunosc foarte bine pe Ministerului Magiei. Când Cap-de- Pentru o clipă, privirea sumbră
Sirius, plimbându-se în Crouch, zise el încet. El a fost cel Mort a dispărut, părea doar o din ochii lui Sirius se accentuă
continuare dintr-o parte în alta a care a dat ordin să fiu trimis la problemă de timp până când mai mult ca oricând, de parcă s-
peşterii. Ce fel de om e? Azkaban... Fără nici un fel de Crouch avea să primească postul ar fi tras nişte obloane în spatele
- E de treabă, zise Harry. Se tot proces. de ministru. Dar a avut loc o ochilor.
oferă să mă ajute cu Turnirul - Poftim? întrebară Ron şi întâmplare nefericită... - Deci, e încă la Azkaban? întrebă
celor trei vrăjitori... Hermione într-un glas. Sirius zâmbi sumbru. Harry.
- Zău? zise Sirius, încruntându-se - Glumeşti! spuse Harry. - Propriul său fiu a fost prins cu - Nu, zise Sirius pe un ton posac. Nu,
şi mai tare. Mă întreb de ce ar - Deloc, întări Sirius, luând o altă un grup de Devoratori ai Morţii nu mai e acolo. A murit la vreun an
face asta? îmbucătură dintr-un copan de care reuşiseră să evite cu vorbe după ce l-au adus.
- Zice că s-a ataşat de mine, pui. Crouch era şeful mieroase închisoarea de la - A murit?
spuse Harry. Departamentului de Punere în Azkaban. Se pare că încercau să- - Nu a fost singurul, zise Sirius cu
- Hm, zise Sirius îngândurat. Vigoare a Legilor Magice, ştiaţi? l găsească pe Cap-de-Mort şi să-l amărăciune. Cei mai mulţi
- L-am văzut în pădure chiar Harry, Ron şi Hermione clătinară readucă la putere. înnebunesc acolo şi la sfârşit nu
înainte să apară Semnul din cap. - Fiul lui Crouch a fost prins? tresări mai mănâncă. Îşi pierd dorinţa de
Întunecat, îi spuse Hermione lui - Se spunea că va fi viitorul Hermione. a trăi. Puteai mereu să-ţi dai
Sirius. Ţineţi minte? îi întrebă ea Ministru al Magiei, continuă - Da, zise Sirius, aruncându-i osul seama când cineva se apropia de
pe Harry şi Ron. Sirius. Un mare vrăjitor, Barty de pui lui Buckbeak şi aşezându- moarte, pentru că Dementorii
- Da, dar n-a rămas în pădure, Crouch, ştie extraordinar de se iar pe jos, lângă pâinea pe simţeau şi deveneau mai
nu? zise Ron. Imediat ce l-am multă magie şi este foarte care o rupse în jumătate. entuziaşti. Băiatul lui Crouch
anunţat despre revoltă, s-a dus însetat de putere. O, niciodată nu Neplăcut şoc pentru Barty, îmi părea destul de bolnav încă de
în campus. a fost un suporter al lui Cap-de- imaginez... Ar fi trebuit să stea când venise. Având în vedere că
- De unde ştii? îl întrebă Mort, zise el, văzând expresia de mai mult pe acasă cu familia, nu? Barty era un membru important
Hermione tăios. De unde ştii pe chipul lui Harry. Nu, Barty Ar fi trebuit să plece mai al Ministerului, el şi soţia lui au
unde a Dispărut? Crouch a fost mereu împotriva devreme de la serviciu din când avut voie să-i facă o vizită când
- Termină, zise Ron, nevenindu-i părţii întunecate. Dar mulţi dintre în când... Să fi ajuns să-şi era pe patul de moarte. Ultima
să creadă, vrei să spui că Ludo cei care erau împotriva Magiei cunoască fiul... dată când l-am văzut pe Barty
Bagman a adus Semnul Negre... Ei bine, nu aveţi cum să începu să înfulece bucăţi mari de Crouch, aproape că îşi ducea în
Întunecat? înţelegeţi... sunteţi prea mici... pâine. braţe soţia prin faţa celulei mele.
- E mai plauzibil să-l fi adus el - Asta a zis şi tatăl meu la Cupa - Adevărat? Fiul lui chiar era Ea însăşi a murit, curând după
decât Winky, zise Hermione cu Mondială, zise Ron, pe un ton Devorator al Morţii? întrebă aceea. De durere. S-a stins cu
încăpăţânare. puţin enervat. De ce nu ne spui, Harry. zile, ca şi băiatul ei. Crouch nu a
- Ţi-am zis, spuse Ron, uitându- totuşi? - Habar n-am, zise Sirius, încă venit să ia cadavrul băiatului.
83
Dementorii l-au îngropat în afara moară? profesor de cum a ajuns la Fluidem, zise Harry.
fortăreţei, i-am văzut când au - Nu ştiu... Poate că a crezut că Hogwarts. Nu cred că are Dar Sirius se încruntă la el.
făcut-o... Dumbledore l-ar fi dat afară încredere în cineva şi, după câte - Nu contează... O să respir
Sirius aruncă la o parte bucata dacă... a văzut în viaţa lui, nici nu mă uşurat abia după ce se termină
de pâine pe care o ridicase la - Tu ce crezi, Sirius? întrebă mir. Trebuie să recunosc că turnirul ăsta, adică tocmai în
gură şi luă termosul cu suc de Harry, iar Ron şi Hermione se Moody nu a omorât niciodată pe iunie. Şi nu uitaţi, dacă vorbiţi
dovleac, pe care îl goli într-o opriră din ceartă ca să audă ce nimeni, dacă a putut să evite despre mine între voi, spuneţi-mi
clipă. avea de zis Sirius. lucrul acesta. Întotdeauna îi Snuffles, da?
- Deci, bătrânul Crouch a pierdut - Cred că amândoi au dreptate, aducea vii, dacă era posibil. Era Îi dădu lui Harry şerveţelul gol şi
totul tocmai când credea că spuse acesta, uitându-se dur, dar nu s-a coborât niciodată termosul şi se duse să-şi ia la
reuşise să-şi atingă scopul, gânditor la Ron şi la Hermione. la nivelul Devoratorilor Morţii. revedere de la Buckbeak.
continuă el, ştergându-se la gură De când am aflat că Plesneală Crouch însă... Ei, cu el e altă - Vă conduc până la marginea
cu mâna. Acum, erou, candidat predă aici, m-am întrebat de ce l- poveste... Oare chiar e bolnav? satului, zise Sirius, poate mai fur
pentru postul de Ministru al a angajat Dumbledore. Plesneală Dacă da, de ce s-a chinuit să vină un ziar.
Magiei... pe urmă, fiul mort, soţia a fost mereu fascinat de Magia şi să scotocească prin biroul lui Se transformă într-un câine mare
moartă, numele familiei Neagră, era faimos pentru asta în Plesneală? Şi dacă nu... Oare ce şi negru, înainte să iasă din
dezonorat şi, aşa cum am aflat timpul şcolii. Era un puşti slinos, pune la cale? Ce a făcut atât de peşteră, şi coborâră împreună
după evadare, i-a mai scăzut şi cu părul unsuros, adăugă Sirius, important în timpul Cupei panta stâncoasă, traversară solul
popularitatea. După ce a murit iar Harry şi Ron îşi zâmbiră unul Mondiale, încât nu a putut să plin cu pietre şi se întoarseră la
băiatul, oamenii începuseră să se altuia. Plesneală ştia mai multe ajungă în Loja Superioară? Ce a gard. Aici îi lăsă pe toţi să-l
gândească la el cu milă şi să se blesteme când a venit la şcoală avut de făcut atât de important, mângâie pe cap, înainte de a se
întrebe cum de ajunsese un decât jumătate din elevii din anul încât să nu fie prezent la turnir? întoarce şi de a o rupe la fugă pe
tânăr dintr-o familie respectabilă VII şi a făcut parte dintr-o gaşcă Sirius se cufundă în tăcere, la marginea satului.
pe căi atât de greşite. Concluzia de Viperini dintre care aproape continuând să privească peretele Harry, Ron şi Hermione se
a fost că tatăl lui nu l-a iubit aşa toţi au ajuns Devoratori ai Morţii. peşterii. Buckbeak se tot foia pe întoarseră în Hogsmeade şi apoi
cum ar fi trebuit. Cornelius Fudge Sirius îşi ridică degetele şi începu podeaua de piatră, căutând oase la Hogwarts.
a primit postul fruntaş şi Crouch să enumere mai multe nume: pe care poate că le trecuse cu - Oare Percy ştie toate astea
a fost dat la o parte şi trimis la - Rosier şi Wilkes, care au fost vederea. despre Crouch? întrebă Ron, pe
Departamentul Cooperării amândoi omorâţi de Aurori, cu un În sfârşit, Sirius se uită la Ron. când mergeau pe aleea către
Magice Internaţionale. an înainte să fie înfrânt Cap-de- - Deci, fratele tău e asistentul castel. Dar poate că nu-i pasă...
Se aşternu tăcerea. Harry se Mort. Soţii Lestrange sunt la personal al Iui Crouch? Ai putea Probabil că l-ar face să-l admire
gândea cum holbase ochii Barty Azkaban. Avery... Din câte am să-l întrebi ce mai face Crouch în şi mai tare pe Crouch. Da, Percy
Crouch când se uitase la auzit, a scăpat de probleme, ultima vreme? adoră regulile. Ar spune că Barty
spiriduşul neascultător atunci, în spunând că a acţionat sub - O să încerc, zise Ron, nu prea Crouch a refuzat să le încalce
pădure, la Cupa Mondială de puterea Blestemului Imperius... convins. Deşi nu ar trebui să las chiar şi pentru propriul fiu.
Vâjthaţ. Probabil că de asta Încă e puternic. Dar, din câte ştiu impresia că bănuiesc că Barty - Percy nu şi-ar da nici un
trebuie să fi reacţionat atât de eu, Plesneală nu a fost niciodată Crouch are vreun plan ascuns. membru al familiei pe mâna
exagerat când o găsise pe Winky acuzat că ar fi fost un Devorator Percy îşi venerează şeful. Dementorilor, zise Hermione
sub Semnul Întunecat. Îi amintise al Morţii... Asta nu e foarte - Şi ai putea să încerci să afli şi severă.
de fiul său, de vechiul scandal şi important însă. Mulţi dintre ei nu dacă mai ştiu ceva despre Bertha - Nu ştiu sigur, zise Ron. Dacă ar
de declinul său din Minister. au fost prinşi niciodată. Şi Jorkins, zise Sirius, făcând semn crede că ar sta în drumul carierei
- Moody zice că Barty Crouch Plesneală este destul de isteţ şi către unul dintre exemplarele sale... Percy e foarte ambiţios,
este obsedat să prindă cât mai de viclean ca să se ferească de Profetul zilei. doar ştiţi...
mulţi vrăjitori care au de-a face necazuri. - Bagman mi-a spus că nu, zise Urcară scara de piatră către holul
cu Magia Neagră, îi zise Harry lui - Plesneală îl ştie destul de bine Harry. de la intrare, unde fură
Sirius. pe Karkaroff, dar ţine secret - Da, e citat în articolul din ziar, împresuraţi de mirosurile
- Da, am auzit că deja a ajuns un acest lucru, zise Ron. spuse Sirius, cu ochii spre ziar. îmbietoare ale cinei care se
fel de manie pentru el, spuse - Da, ar fi trebuit să îi vezi faţa lui Tot vorbeşte despre cât de servea în Marea Sală.
Sirius, aprobând din cap. Părerea Plesneală când a apărut fragilă e memoria Berthei. Ei - Bietul Snuffles, zise Ron,
mea este că el crede că îşi poate Karkaroff ieri la ora de „Poţiuni”! bine, poate ca s-a mai schimbat adulmecând cu poftă. Trebuie să
reînvia vechea popularitate zise Harry repede. Karkaroff de când am cunoscut-o eu, dar ţină mult la tine, Harry, dacă
numai dacă prinde un Devorator vroia să discute cu Plesneală, îl Bertha Jorkins pe care o ştiu nu supravieţuieşte mâncând
al Morţii. întreba de ce îl evitase în ultimul avea deloc memoria scurtă, ba şobolani...
- Şi s-a furişat aici ca să caute în timp. Karkaroff părea foarte din contră. Nu spun că nu era
biroul lui Plesneală! zise Ron îngrijorat. I-a arătat lui Plesneală puţin cam toantă, dar avea o
triumfător, uitându-se la ce avea pe braţ, dar nu am văzut memorie excelentă când venea — CAPITOLUL XXVIII —
Hermione. ce era. vorba de bârfe. Şi din cauza asta
- Da, dar nu are nici un pic de - I-a arătat ceva de pe braţ lui avea mereu probleme, niciodată NEBUNIA DOMNULUI CROUCH
logică, spuse Sirius. Plesneală? întrebă Sirius uluit. nu ştia când să tacă din gură. Îmi
- Ba da! zise Ron entuziasmat. Îşi trecu degetele prin părul imaginez că era o răspundere Duminică, după micul dejun,
Dar Sirius clătină din cap. murdar, apoi ridică iar din umeri. grea pentru Ministerul Magiei... Harry, Ron şi Hermione se duseră
- Ascultă, dacă Crouch ar vrea - Ei bine, habar nu am despre ce Poate că de asta nu s-a deranjat în hambarul bufniţelor ca să-i
să-l investigheze pe Plesneală, ar putea fi vorba... Dar dacă Bagman s-o caute mai devreme... trimită o scrisoare lui Percy, în
de ce nu a venit în calitate de Karkaroff este cu adevărat Sirius oftă cu putere şi apoi îşi care să-l întrebe, după cum le
membru al juriului la turnir? Ar fi îngrijorat şi îi cere lui Plesneală frecă ochii încercănaţi. sugerase Sirius, dacă îl mai
fost un motiv ideal pentru a face să îi explice... - Cât e ceasul? întrebă el. văzuse pe domnul Crouch de
vizite regulate la Hogwarts şi a-l Sirius se uită la pereţii peşterii, Harry se uită la ceas, iar apoi îşi curând. O folosiră pe Hedwig,
ţine sub observaţie. iar apoi pe chip îi apăru o dădu seama că nu mai funcţiona pentru că trecuse foarte mult
- Deci, crezi că Plesneală ar grimasă de frustrare. de când stătuse o oră în lac. timp de când i se dăduse vreo
putea pune ceva la cale? întrebă - Mai e şi faptul că Dumbledore - E trei şi jumătate, zise Hermione. misiune. După ce o văzură
Harry, dar Hermione îl are încredere în Plesneală şi ştiu - Ar trebui să vă întoarceţi la plecând pe o fereastră din turnul
întrerupse. că Dumbledore se încrede în şcoală, zise Sirius, ridicându-se. bufniţelor, se îndreptară către
- Fiţi atenţi, nu-mi pasă ce oameni în care mulţi n-ar face-o, Fiţi atenţi... (se uită intens mai bucătărie ca să-i dea lui Dobby
spuneţi voi, Dumbledore are dar nu-mi pot imagina că l-ar fi ales la Harry) nu vreau să vă noile sale şosete.
încredere în Plesneală si... lăsat pe Plesneală să predea la furişaţi din şcoală ca să veniţi să Spiriduşii de casă îi primiră foarte
- Încetează, Hermione, zise Ron Hogwarts, dacă l-ar fi slujit mă vedeţi, da? Trimiteţi-mi doar călduros, făcând plecăciuni şi
repede, ştiu că Dumbledore este vreodată pe Cap-de-Mort. scrisori. Aşa cum v-am spus, reverenţe, şi se grăbiră iar să le
un geniu şi aşa mai departe, dar - Atunci, de ce sunt Moody şi vreau să aflu despre tot ce e pregătească un ceai. Dobby era
asta nu înseamnă că nu poate fi Crouch atât de interesaţi să intre ciudat. Dar să nu plecaţi din încântat de cadoul primit.
păcălit de un vrăjitor al în biroul lui Plesneală? se Hogwarts fără permisiune, ar fi o - Harry Potter e prea bun cu
Întunericului, foarte isteţ şi... încăpăţână Ron. ocazie ideală să vă atace cineva. Dobby! chiţăi el, ştergându-şi
- Atunci, de ce i-a salvat - Ei bine, zise Sirius încet, eu îl - Până acum nu a încercat să mă lacrimile mari din ochii enormi.
Plesneală viaţa lui Harry în pri- cred în stare pe Ochi-Nebun să atace nimeni, în afară de un - Mi-ai salvat viaţa cu
mul an? De ce nu l-a lăsat să cerceteze birourile fiecărui dragon şi de câţiva monştri Algebranhiile alea, Dobby, nu
84
glumesc, zise Harry. adevărat, zise Hermione repede. dispăruseră. Se uitau dintr-o dată Harry, predicţiile sumbre ale lui
- Mai aveţi cumva un ecler sau - Stăpânul avut nevoie de... la Hermione, de parcă ar fi fost Ron, cum că spiriduşii de casă
chiar două? întrebă Ron, care se Hâd... Winky! plânse spiriduşul. nebună şi periculoasă. vor trimite mâncare mai puţină şi
uita în jur la spiriduşii zâmbitori Stăpânul nu poate... Hâd... să - Adus la domnu’ mâncarea în mai proastă la masa Cercetaşilor
şi serviabili. se... Hâc... descurce singur... plus! chiţăi un spiriduş de lângă pentru că Hermione îi insultase,
- Abia ai luat micul dejun! îl - Şi alţi oameni au grijă de casele cotul lui Harry şi îi aruncă în se dovediră false. Şunculiţa,
repezi Hermione supărată, însă lor tot singuri, să ştii, Winky, zise braţe un jambon mare, ouăle şi scrumbiile afumate erau
deja se apropia de ei cu viteza Hermione categorică. douăsprezece prăjituri şi nişte la fel de bune ca de obicei.
luminii un platou mare, de argint, - Winky... Hâd... nu făcut doar... fructe. La revedere! Când sosiră bufniţele cu poşta,
cu eclere, purtat de patru Hâd... curat pentru domnu’ Spiriduşii de casă se strânseră în Hermione se uită în sus
spiriduşi de casă. Crouch! chiţăi Winky indignată, jurul lui Harry, Ron şi Hermione şi nerăbdătoare. Părea să aştepte
- Ar trebui să luăm câteva şi să-i legănându-se mai tare ca începură să-i împingă către uşă ceva.
trimitem şi lui Snuffles, zise niciodată şi vărsându-şi cu mâinile lor mici. - Percy n-a avut când să
Harry încet. Bereazero pe bluza deja foarte - Mulţumesc pentru şosete, Harry răspundă, n-ar fi avut timp, zise
- Bună idee, spuse Ron. O să-i pătată. Stăpânul i-a... Hâd... Potter! strigă Dobby amărât, din Ron. Am trimis-o pe Hedwig abia ieri.
găsim o ocupaţie şi lui Pig. Aţi încredinţat lui Winky... Hâd... cel faţa şemineului unde stătea, - Nu, nu e asta, zise Hermione.
putea cumva să ne daţi nişte mai important... Hâd... cel mai mare lângă faţa de masă umflată sub M-am abonat la Profetul zilei, m-
mâncare în plus? le zise el secret... care se afla Winky. am săturat să aflu totul de la
spiriduşilor din jurul lui, iar ei se - Care? zise Harry. - N-ai putut să taci din gură, nu, Viperini.
înclinară încântaţi şi se duseră Dar Winky clătină cu putere din Hermione? zise Ron supărat, - Bună idee! zise Harry, uitându-
repede să mai aducă de cap, vărsându-şi o altă porţie de când uşa bucătăriei se trânti în se şi el în sus la bufniţe. Hei,
mâncare. Berezero pe bluză. urma lor. Acum nu or să mai vrea Hermione, cred că ai noroc...
- Dobby, unde e Winky? întrebă - Winky păstrează... Hâd... să-i vizităm! Am fi putut să aflăm O bufniţă gri tocmai zbura spre
Hermione, uitându-se în jur. secretele stăpânului, zise ea mai multe despre Crouch de la Hermione.
- Winky este acolo, lângă foc, revoltată, legănându-se şi mai Winky! - Dar nu are nici un ziar, zise ea,
domnişoară, zise Dobby încet, cu tare, şi încruntându-se la Harry şi - Ah, de parcă ţi-ar păsa de asta! părând dezamăgită. E... Dar, spre
urechile puţin pleoştite. privindu-l cruciş. zise Hermione batjocoritoare. Ţie uimirea ei, bufniţa gri ateriză în
- Vai de mine! se sperie Hermione Dumneavoastră... Hâd... băgaţi îţi place să vii aici pentru faţa farfuriei,
când o zări pe Winky. nasul în toate... mâncare! urmată îndeaproape de patru
Harry se uită şi el la către - Winky n-are voie să vorbească Ziua următoare fu destul de bufniţe de şură, o bufniţă brună
şemineu. Winky stătea pe acelaşi aşa cu Harry Potter! zise Dobby încordată. Harry se sătură atât şi una roşcată.
taburet ca şi data trecută, dar mânios. Harry Potter e curajos şi de tare de certurile dintre Ron şi - Câte abonamente ai făcut? o
era atât de murdară, încât abia nobil, şi Harry Potter nu bagă Hermione, încât duse mâncarea întrebă Harry, înşfăcând paharul
se deosebea de cărămida nasul! lui Sirius sus, în camera Hermionei înainte de a fi
înnegrită de fum din spatele ei. - Îşi bagă nasul... Hâd... în bufniţelor, de unul singur în acea dărâmat de puzderia de bufniţe
Hainele îi erau ponosite şi treburile personale şi secrete... seară. care se înghesuiau toate în faţa
nespălate. Avea o sticlă de Hâd... ale stăpânului... Hâd... Pigwidgeon era mult prea mică ei, fiecare încercând să-şi livreze
Berezero încleştată în mâini şi se Winky este bun spiriduş de pentru a căra jambonul până sus prima scrisoarea.
legăna uşor pe taburet, uitându- casă... Hâd... Winky tace... Hâc... pe munte de una singură, aşa că - Ce Dumnezeu? zise Hermione şi
se ţintă la foc. În timp ce o oamenii încearcă să... Hâd... Harry trimise încă două strigi să-l luă scrisoarea de la bufniţa gri.
priveau, Winky sughiţă puternic. afle... Hâd... ajute. După ce acestea zburară O deschise şi o citi.
- Winky a ajuns să bea şase sticle Lui Winky îi căzură pleoapele şi către asfinţit, arătând foarte - Să fim serioşi! zise ea,
pe zi acum, îi şopti Dobby lui brusc alunecă de pe taburet în ciudat cu pachetul mare între înroşindu-se.
Harry. faţa şemineului, începând să ele, Harry se aplecă peste - Ce e? întrebă Ron.
- Da, dar nu e o băutură tare, sforăie zgomotos. Sticla goală de pervaz, cercetând împrejurimile - Este... Ce tâmpenie...
zise Harry. Berezero se rostogoli pe podeaua castelului, până spre vârfurile Îi arătă scrisoarea lui Harry, care
Dar Dobby clatină din cap. cu dale de piatră. copacilor întunecaţi din Pădurea văzu că nu era scrisă de mână, ci
- Pentru spiriduşii de casă, e tare, Şase spiriduşi de casă veniră Interzisă şi până la pânzele în era compusă din litere care
domnule, zise el. repede, uitându-se dezgustaţi la vânt ale corăbiei celor de la păreau decupate din Profetul
Winky sughiţă iar. Spiriduşii care ea. Unul dintre ei ridică sticla şi Durmstrang. zilei.
aduseseră eclerele îi aruncară ceilalţi o acoperiră cu o faţă de O bufniţă zbură prin norul de fum
nişte priviri dezgustate, înainte masă mare, în carouri, şi îi care ieşea din coşul lui Hagrid, EŞTI O FATĂ AFURISITĂ. HARRY
de a se întoarce la lucru. aranjară cu grijă colţurile, direct către castel, pe lângă POTTER MERITĂ MAI MULT.
- Winky suferă, Harry Potter, ascunzând-o în totalitate pe turnul bufniţelor, şi dispăru ÎNTOARCE-TE DE UNDE AI VENIT,
şopti Dobby cu tristeţe. Winky Winky sub ea. înăuntru. Uitându-se în vale, ÎNCUIATO.
vrea să se ducă acasă. Winky - Nouă pare rău că văzut aşa Harry îl văzu pe Hagrid săpând
încă mai crede că domnul Crouch ceva, domnilor şi domnişoară! de zor în faţa colibei sale. Harry - Sunt toate la fel! zise Hermione
este stăpânul ei, domnule, şi chiţăi un spiriduş din apropiere, se întrebă ce făcea. Părea să disperată, deschizând scrisoare
nimic din ce spune Dobby nu o clătinând din cap şi părând foarte pregătească o nouă grădină de după scrisoare. „Harry Potter
poate convinge că profesorul ruşinat. Sperăm să nu ne credeţi legume. În timp ce privea într- poate fi mult mai fericit fără una
Dumbledore este noul stăpân. pe toţi ca Winky, domnilor şi acolo, o văzu pe Madame Maxi- ca tine...” „Ar trebui să fii fiartă
- Bună, Winky, zise Harry, domnişoară! me ieşind din trăsura celor de la în ouă de broască...” Puah!
venindu-i brusc o idee. - E nefericită! zise Hermione Beauxbatons şi ducându-se la Deschise ultimul plic şi din el se
Se duse la ea şi se aplecă să îi exasperată. De ce nu încercaţi să Hagrid. Părea să încerce să lege scurse un lichid verde-gălbui, cu
spună ceva. o înveseliţi, în loc să o ascundeţi o conversaţie. Hagrid stătea un miros pregnant de benzină,
- Nu ştii cumva ce pune la cale sub o faţă de masă? sprijinit pe lopată, dar nu părea chiar pe mâinile ei, care începură
domnul Crouch? Pentru că nu a - Ne scuzaţi, domnişoară, zise dornic să lungească discuţia, să se umple de băşici mari şi
mai venit la Turnirul celor trei spiriduşul de casă, făcând iar o pentru că la puţin timp după galbene.
vrăjitori... plecăciune, dar spiriduşii de casă aceea Madame Maxime se - Puroi nediluat de Bubotuburi!
Ochii lui Winky scânteiară. nu avut astfel de cazuri până întoarse la trăsură. zise Ron, luând plicul cu două
Pupilele ei imense se fixară acum... Nevrând să se întoarcă în Turnul degete şi mirosindu-l.
asupra lui Harry. Se legănă iar - O, pentru numele lui Cercetaşilor şi să-i audă pe Ron - Au! exclamă Hermione, cu
încet şi apoi spuse: Dumnezeu! zise Hermione supă- şi pe Hermione certându-se, lacrimi în ochi, în timp ce încerca
- Stă-Stăpânul meu... Hâd... El nu... rată. Ascultaţi-mă, cu toţii! Aveţi Harry îl privi pe Hagrid cum săpa să îşi cureţe mâinile cu un
Hâd... venit? aceleaşi drepturi ca şi vrăjitorii de zor, până când îl înghiţi şerveţel, dar acum degetele îi
- Nu, zise Harry, nu l-am mai să fiţi fericiţi! Aveţi dreptul la întunericul. Bufniţele din jurul lui erau acoperite cu atât de multe
văzut de la prima probă. În concedii, salarii şi haine decente, Harry începură să se trezească, buboaie, încât părea să poarte
Profetul zilei scrie că e bolnav. nu trebuie să faceţi tot ce vi se trecând grăbite pe lângă el şi nişte mănuşi groase şi
Winky continuă să se legene, spune... Uitaţi-vă la Dobby! zburând în noapte. noduroase.
uitându-se ameţită la Harry. - Domnişoara să nu-l implice pe * - Ar trebui să te duci în aripa
- Stăpânul... Hâd... bolnav? Dobby în asta, murmură Dobby, La micul dejun din dimineaţa spitalului, zise Harry, în timp ce
Buza de jos începu să-i tremure părând speriat. următoare, supărarea dintre Ron bufniţele din jurul Hermionei îşi
necontrolat. Zâmbetele vesele de pe chipurile şi Hermione părea să se fi mai luau zborul, o să-i spunem
- Dar nu suntem siguri că e spiriduşilor din bucătărie atenuat şi, spre uşurarea lui profesoarei Lăstar unde te-ai
85
dus... - A trebuit să se ducă în aripa drăguţi Nifflerii, nu, Ron? totul despre presupusul triunghi
- Am prevenit-o! zise Ron, în timp spitalului, zise Ron. Dar Ron se încrunta către amoros: Harry-Krum-Hermione.
ce Hermione ieşea repede din - Îţi explicăm mai târziu, ciocolata pe care i-o dăduse Harry se săturase să le tot spună
Marea Sală, ascunzându-şi murmură Harry. Hagrid. Părea foarte supărat de că Hermione nu era iubita lui.
mâinile. Am prevenit-o să nu o Pansy Parkinson era cu urechile ceva. - O să se termine odată şi odată,
supere pe Rita Skeeter! Uită-te la ciulite. - Ce s-a întâmplat? îl întrebă îi spuse el Hermionei, dacă îi
asta... „Am citit în Săptămânalul Fu de departe cea mai amuzantă Harry. Nu-ţi place aroma? ignorăm... Tot aşa s-au plictisit să
vrăjitoarelor cum te joci cu inima oră de „Îngrijire a Creaturilor - Nu, zise Ron scurt. De ce nu mi-ai citească şi ce a scris Rita despre
bietului Harry Potter. Nu-i Magice”. Nifflerii intrau şi ieşeau spus despre aur? mine ultima dată...
frumos, băiatul a avut destule din pământ de parcă ar fi ieşit - Ce aur? întrebă Harry. - Eu vreau să ştiu cum ascultă
necazuri! O să-ţi trimit un din apă. Fiecare se întorcea la - Aurul pe care ţi l-am dat la conversaţiile secrete, când îi este
blestem de îndată ce o să găsesc elevul care îi dăduse drumul şi îi Cupa Mondială de Vâjthaţ, zise interzis să vină la Hogwarts! zise
un plic destul de mare.” Chiar că scuipa aur în palme. Al lui Ron Ron. Aurul de la spiriduşi, pe care Hermione mânioasă.
ar trebui să se păzească, nu, era deosebit de harnic. În scurt ţi l-am dat pentru omnioculari. În Hermione rămase ultima la
Harry? timp îi umplu poala robei cu Loja Superioară. De ce nu mi-ai următoarea oră de „Apărare
Hermione nu veni la „Ierbologie”. monede. spus că a dispărut după un timp? contra Magiei Negre”, ca să îl
Când Harry şi Ron ieşiră din seră - Pot fi crescuţi ca animale de Lui Harry îi trebui un timp până să întrebe ceva pe profesorul
înainte de ora de „Îngrijire a casă, Hagrid? întrebă el en- îşi dea seama despre ce vorbea Moody. Restul elevilor abia
Creaturilor Magice”, îi văzură pe tuziasmat, în timp ce Nifflerul Ron. aşteptaseră să plece. Moody le
Reacredinţă, Crabbe şi Goyle său intra iar sub pământ. - Ah, zise el, amintindu-şi în dăduse un test atât de riguros de
coborând treptele de piatră - Mama ta n-ar fi prea fericită, sfârşit. Nu ştiu... nu mi-am dat deviere a blestemelor, încât
dinspre castel. Pansy Parkinson Ron, zise Hagrid, zâmbind, seama că dispăruse. Eram mult mulţi dintre ei încă îşi oblojeau
şuşotea şi râdea cu şleahta ei de Nifflerii distrug casele. Cred că mai îngrijorat de baghetă, nu unele răni uşoare. Harry era
fete de la Viperini. Zărindu-l pe acum le-au cam găsit pe toate, crezi? foarte afectat de blestemul
Harry, Pansy îi strigă: adăugă el, mergând pe lângă Urcară scara către holul de la Urechilor Mişcătoare şi trebui să
- Potter, te-ai despărţit de iubită? parcela de pământ, în timp ce intrare şi se duseră în Marea Sală îşi ţină mâinile pe urechi când
De ce era aşa de supărată la Nifflerii continuau să caute. Nu să ia prânzul. ieşi din clasă.
micul dejun? am îngropat decât o sută de - Trebuie să fie grozav, zise Ron - Ei bine, e clar că Rita nu
Harry o ignoră, nu vroia să îi dea monede. Ah, ai venit, Hermione! brusc, după ce se aşezaseră şi foloseşte o pelerină care s-o facă
satisfacţia de a şti câte probleme Hermione se apropia de, începuseră să-şi pună porţii de invizibilă! gâfâi Hermione cinci
îi cauzase Hermionei articolul traversând pajiştea. Avea mâinile friptură de vită şi budincă, să ai minute mai târziu, ajungându-i
acela din Săptămânalul complet bandajate şi părea atât de mulţi bani, încât să nu-ţi din urmă pe Harry şi pe Ron în
vrăjitoarelor. foarte supărată. Pansy Parkinson dai seama când îţi dispare un holul de la intrare.
Hagrid, care le spusese ora o privea cu mult interes. pumn de galeoni. Îi trase lui Harry o mână de pe
trecută că terminaseră cu uni- - Păi, hai să vedem cum v-aţi - Stai puţin, am avut alte lucruri una dintre urechile mişcătoare,
cornii, îi aştepta în faţa colibei descurcat! zise Hagrid. Număraţi- pe cap în noaptea aia! zise Harry ca să o poată auzi.
şale cu o nouă serie de lăzi la vă monedele! Şi nu are sens să repede. Cu toţii am avut, nu-ţi - Moody zice că nu a văzut-o în
picioare. Lui Harry i se puse o încerci să le furi, Goyle, adăugă mai aminteşti? apropierea mesei juriului la a
piatră pe inimă când văzu lăzile... Hagrid, privindu-l printre gene pe - Nu ştiam că aurul spiriduşilor doua probă, şi nici pe lângă lac!
Dacă erau alţi pui de Homari? cel vizat. Este aur de la spiriduşi. dispare, murmură Ron. Am - Hermione, ajută la ceva dacă îţi
Dar când ajunse destul de Dispare după câteva ore. crezut că ţi-am achitat datoria. spun încă o dată s-o laşi baltă?
aproape ca să vadă ce era în lăzi, Goyle îşi goli buzunarele, Nu ar fi trebuit să-mi iei pălăria întrebă Ron.
descoperi nişte animăluţe negre, devenind din ce în ce mai poso- aia cu Tunurile din Chudley de - Nu! zise Hermione
cu blană deasă şi cu boturi lungi. morât. Nifflerul lui Ron se Crăciun. încăpăţânată. Vreau să ştiu cum
Labele din faţă le erau neobişnuit dovedise cel mai bun, aşa că - Hai să uităm de asta, da? zise m-a auzit vorbind cu Viktor! Şi
de plate, ca nişte lopeţi, iar crea- Hagrid îi dădu drept premiu lui Harry. cum a aflat de mama lui Hagrid!
turile se uitau clipind la elevi, Ron o ciocolată mare de la „Lorzii Ron îşi înfipse furculiţa într-un - Poate că v-a pus microfoane,
părând nedumerite de atenţia mierii”. Se auzi clopoţelul care cartof copt, pe care îl privi cu zise Harry.
care li se acorda. anunţa prânzul. Restul clasei mare atenţie. Apoi izbucni: - Microfoane? zise Ron absent.
- Aceştia sunt Niffleri, zise porni înapoi spre castel, dar - Urăsc să fiu sărac! Cum adică, un fel de foane mai
Hagrid, când toată clasa se Harry, Ron şi Hermione mai Harry şi Hermione se uitară unul mici?
strânse în jurul lor. Pot fi găsiţi rămaseră puţin, ca să-l ajute pe la altul. Nici unul dintre ei nu ştia Harry începu să le explice despre
cel mai des în mine. Le plac Hagrid să-i pună pe Niffleri la loc ce să spună. microfoanele ascunse şi despre
lucrurile strălucitoare... Uitaţi! în lăzi. Harry observă că Madame - E groaznic, zise Ron, modurile lor de înregistrare.
Unul dintre Niffleri sărise brusc şi Maxime îi privea de la fereastra continuând să se uite la cartof. Ron era fascinat, dar Hermione îi
încercase să-i muşte ceasul de trăsurii celor de la Beauxbatons. Nu îi învinuiesc pe Fred şi pe întrerupse:
mână lui Pansy Parkinson. - Ce ai păţit la mâini, Hermione? George că încearcă să câştige un - Voi nu aveţi de gând să citiţi
Aceasta ţipă şi se dădu înapoi. întrebă Hagrid îngrijorat. ban în plus. Şi eu aş vrea să pot. odată „Hogwarts. Scurtă istorie”?
- Sunt ca nişte detectoare de Hermione îi spuse de scrisorile Mi-aş dori să am un Niffler. - La ce bun? zise Ron. O ştii pe
comori, zise Hagrid vesel. M-am pline de ură pe care le primise în - Ei bine, ştim ce să-ţi luăm de de rost, putem să te întrebăm pe
gândit să ne distrăm azi cu ei. acea dimineaţă şi despre plicul Crăciun! zise Hermione veselă. tine.
Vedeţi? cu puroi de Bubotuburi. Apoi, când văzu că Ron era tot - Toate înlocuitoarele astea
- Arătă către o porţiune mare de - Aaah, nu-ţi face griji, zise posomorât, zise: pentru magie, pe care le folosesc
pământ proaspăt săpat pe care Hagrid cu blândeţe, uitându-se la - Zău, Ron, ar putea fi mult mai Încuiaţii - electricitatea,
Harry văzuse cum îl săpase de la ea. Am primit şi eu nişte scrisori rău. Cel puţin, nu ai degetele computerele şi radarele, toate
fereastra camerei bufniţelor. de genu’ ăsta, după ce a scris pline de bube! astea - nu funcţionează în jurul
Am îngropat nişte monede de Rita Skeeter despre mama. „Eşti Hermione avea mari probleme cu castelului Hogwarts, este
aur. Şi am un premiu pentru cel un monstru şi ar trebui să fii mânuitul cuţitului şi furculiţei, înconjurat de prea multă magie...
care va alege Nifflerul care le va omorât.” „Mama ta a omorât pentru că avea degetele foarte Nu, Rita se foloseşte de magie ca
dezgropa pe cele mai multe. oameni nevinovaţi şi, dacă ai ţepene şi umflate. să tragă cu urechea, aşa trebuie
Daţi-vă jos bijuteriile şi alegeţi un avea puţină demnitate, ai sări - O urăsc pe femeia aia! exclamă să fie... Dacă aş reuşi să aflu
Niffler căruia să-i daţi drumul. într-un lac, să te îneci!” ea cu patimă. O să i-o plătesc cu despre ce e vorba... Ooh, dacă e
Harry îşi dădu jos ceasul pe care - Nu se poate! zise Hermione orice preţ! ilegal, am prins-o!
îl purta doar din obişnuinţă, şocată. * - Nu avem destule griji pe cap? o
având în vedere că nu mai - Da, zise Hagrid, ducând lăzile Hermione continuă să primească întrebă Ron. Acum trebuie să
mergea, şi şi-l puse în buzunar. cu Niffleri lângă peretele scrisori răuvoitoare toată începem şi o vendetă contra Ritei
Luă un Niffler. Acesta îşi puse cabanei. Sunt pur şi simplu săptămâna şi, deşi îl ascultă pe Skeeter?
botul lung lângă urechea lui smintiţi, Hermione. Nu le mai Hagrid şi nu le mai deschise, mai - Nu ţi-am cerut ajutorul! se răsti
Harry şi începu să miroasă deschide, dacă mai primeşti mulţi răuvoitori îi trimiseră Hermione. O să mă descurc
entuziasmat. Era chiar drăguţ. altele. Aruncă-le direct în foc. Urlătoare, care explodară la singură!
- Staţi aşa, zise Hagrid, uitându- - Ai pierdut o lecţie foarte masa Cercetaşilor şi strigară Urcă înapoi scara de marmură
se în ladă, a mai rămas un interesantă, îi spuse Harry lui insulte în faţa tuturor celor din fără să se uite înapoi. Harry era
Niffler... Cine lipseşte? Unde e Hermione, în timp ce se sală. Chiar şi cei care nu citeau convins că se ducea la bibliotecă.
Hermione? îndreptau spre castel. Sunt Săptămânalul Vrăjitoarelor ştiau - Harry, pe cât facem pariu că o
86
să vină cu insigne pe care o să spună campionilor în ce constă a toţi veţi avea şanse egale, urmărit la prima probă...
scrie „O Urăsc pe Rita Skeeter”? treia probă. depinde doar de cât de bine veţi - Mulţumesc, zise Harry,
zise Ron. Aşa că la opt şi jumătate în acea trece de obstacole. Nu vi se pare zâmbindu-i larg şi simţindu-se
Hermione nu le ceru însă ajutorul seară, Harry îi lăsă pe Ron şi pe amuzant? deodată şi el mai înalt. Şi eu te-
nici lui Harry, nici lui Ron, ca săHermione în Turnul Cercetaşilor Harry, care ştia foarte bine ce fel am văzut la Cupa Mondială de
se răzbune pe Rita Skeeter, lucru şi coborî. Când traversă holul de de creaturi avea să aducă Hagrid Vâjthaţ. Fenta Wronski... Ai fost
pentru care îi erau amândoi la intrare, Cedric tocmai venea pentru un asemenea eveniment, cu adevărat...
recunoscători, fiindcă aveau din dinspre camera de zi a se gândi că nu prea erau şanse Dar ceva se mişcă în spatele lui
ce în ce mai multe teme înaintea Astropufilor. să fie amuzant. Aprobă însă Krum printre copaci, iar Harry,
vacanţei de Paşte. Harry se - Ce crezi că e? îl întrebă el pe politicos din cap, la fel ca ceilalţi care avea ceva experienţă cu
minuna, pur şi simplu de felul în Harry, în timp ce coborau campioni. genul de creaturi care sălăşluiau
care reuşea Hermione să împreună treptele de piatră, sub - Foarte bine... Dacă nu mai aveţi în Pădurea Interzisă, îl prinse din
găsească timp să caute metode cerul înnorat. Fleur tot vorbeşte întrebări, să ne întoarcem la instinct pe Krum de braţ şi îl
magice de tras cu urechea şi să despre tunele, bănuieşte că o să castel, e cam răcoare, nu? trase la o parte.
se descurce şi cu şcoala. El trebuiască să găsim o comoară. Bagman se grăbi să ajungă lângă - Ce este?
muncea pe brânci numai ca să îşi - Asta nu ar fi foarte rău, zise Harry şi se îndreptară împreună Harry dădu din cap, uitându-se la
facă toate temele şi avea grijă să Harry, gândindu-se că ar putea spre ieşirea din labirintul în locul unde observase mişcarea.
îi trimită tot timpul pachete cu să-i ceară lui Hagrid un Niffler ca creştere. Harry avu sentimentul Îşi băgă mâna în buzunarul robei,
mâncare lui Sirius. După vara să rezolve problema în locul lui. că Bagman avea iar de gând să îi căutându-şi bagheta.
care trecuse, nu uitase cum era Traversară pajiştea întunecată ofere ajutorul, dar chiar atunci În clipa următoare, un om apăru
să-ţi fie foame încontinuu. O dată către stadionul de vâjthaţ, Krum îl bătu pe umăr pe Harry. de după un stejar înalt,
cu pachetele cu mâncare, îi trecură printr-o gaură dintre - Putem vorbi? clătinându-se pe picioare. Pentru
trimitea şi scrisori lui Sirius, tribune şi ajunseră pe teren. - Da, sigur că da, zise Harry, o fracţiune de secundă, Harry nu-
spunându-i că nu se mai - Ce i-au făcut? zise Cedric puţin surprins. l recunoscu, însă apoi îşi dădu
întâmplase nimic ieşit din comun indignat, încremenind locului. - Poţi să faci câţiva paşi cu mine? seama că era domnul Crouch.
şi că încă aşteptau un răspuns de Terenul de vâjthaţ nu mai era - Da, zise Harry şi mai curios. Arăta de parcă ar fi mers de zile
la Percy. neted şi plat. Arăta de parcă Bagman păru oarecum deranjat. întregi. Roba îi era sfâşiată şi
Hedwig nu se întoarse decât la cineva construise ziduri joase pe - Te aştept aici, da, Harry? pătată cu sânge, în dreptul
sfârşitul vacanţei de Paşte. toată suprafaţa lui, care şerpuiau - Nu, mulţumesc, domnule genunchilor. Faţa îi era zgâriată,
Scrisoarea lui Percy era pusă şi se intersectau în toate Bagman, zise Harry, abţinându- era neras şi pământiu la faţă, din
într-un pachet cu ouă de Paşte direcţiile. se să zâmbească, cred că mă pot cauza extenuării. Părul său
trimise de doamna Weasley. Şi - Sunt garduri vii! zise Harry, întoarce fără probleme la castel cândva îngrijit şi mustaţa aveau
oul primit de Harry, şi cel al lui aplecându-se să-l examineze pe şi de unul singur. nevoie de tuns, ras şi mai ales de
Ron erau de mărimea ouălelor de cel mai apropiat. Harry şi Krum plecară împreună un spălat. Dar aspectul său
dragon şi erau pline cu ciocolată - Bună seara! strigă o voce. de pe stadion, dar Krum nu o luă ciudat nu era nimic pe lângă felul
de casă. Oul Hermionei era mai Ludo Bagman stătea în mijlocul pe drumul către corabia celor de în care se comporta. Murmurând
mic chiar şi decât unul de găină. terenului, împreună cu Viktor la Durmstrang, ci se îndreptă şi gesticulând, domnul Crouch
Rămase tablou când îl văzu. Krum şi cu Fleur. Harry şi Cedric către Pădurea Interzisă. părea să discute cu cineva văzut
- Mama ta nu citeşte se duseră către ei, sărind peste - De ce mergem în partea asta? numai de el. Asta îi aminti foarte
Săptămânalul vrăjitoarelor, gardurile vii. Fleur îi zâmbi lui întrebă Harry, când trecură pe bine lui Harry de un vagabond
sper... Nu-i aşa, Ron? întrebă ea Harry când se apropiară. lângă coliba lui Hagrid şi apoi pe bătrân, pe care îl văzuse o dată,
încet. Atitudinea ei faţă de el se lângă trăsura luminată ca ziua a când fusese la cumpărături cu
- Ba da, zise Ron, cu gura plină schimbase complet de când îi celor de la Beauxbatons. soţii Dursley. Şi omul acela
de ciocolată. O ia pentru reţete. salvase sora din lac. - Nu vreau să ne audă nimeni, discuta cu patimă cu cineva
Hermione se uită cu tristeţe la - Ei bine, ce ziceţi de asta? zise zise Krum scurt. inexistent, moment în care
oul ei micuţ. Bagman vesel, când Harry şi Când în sfârşit ajunseră într-o Mătuşa Petunia îl înşfăcase pe
- Nu vrei să vezi ce a scris Percy?Cedric trecură de ultimul gard. regiune liniştită, la mică distanţă Dudley de mână şi îl trăsese pe
o întrebă Harry repede, ca să îi Cresc frumos, nu? Le lăsăm o de padocul cailor de la trotuarul de vizavi, ca să îl evite
abată atenţia. lună şi Hagrid o să le aducă la Beauxbatons, Krum se opri în pe acel om straniu. Apoi Unchiul
Scrisoarea lui Percy era scurtă şi zece metri înălţime. Nu vă faceţi umbra copacilor şi se întoarse Vernon se apucase să spună
enervantă. griji, adăugă el zâmbind, către Harry. familiei ce ar face el cu cerşetorii
observând expresiile nu tocmai - Vreau să ştiu, zise el, uitându-se şi vagabonzii.
După cum le spun mereu celor fericite de pe chipurile lui Harry urât, ce este între tine şi Hărmai- - Nu e un membru al juriului?
de la Profetul zilei, domnul şi al lui Cedric, terenul de vâjthaţ ăun-nini... întrebă Krum, uitându-se la
Crouch şi-a luat o pauză o să revină la normal imediat Harry, care, după modul secretos domnul Crouch. Nu e de la
binemeritată de la serviciu. după terminarea probei! Îmi în care se purtase Krum, se Ministerul vostru?
Trimite bufniţe regulat, cu imaginez că V-aţi dat seama aşteptase la ceva mult mai Harry aprobă din cap, ezită
instrucţiuni pentru mine. Nu, nu despre ce este vorba şi ce aveţi serios, se uită la Krum uimit. pentru o clipă şi apoi se apropie
l-am văzut, dar cred că nu mi se de făcut... - Nimic, zise el. încet de domnul Crouch, care
poate reproşa că nu recunosc Toţi rămaseră tăcuţi pentru Dar Krum se încruntă la el şi însă nu se uită la el, ci continuă
scrisul propriului meu şef. Am câteva clipe. Apoi... Harry, descoperind iar cât de să discute cu un copac din
destule de făcut şi fără să fiu - E un labirint, mormăi Krum. înalt era Krum, adăugă: apropiere:
nevoit să clarific asemenea - Exact! zise Bagman. Un labirint. - Suntem prieteni. Nu este iubita - Şi după ce ai făcut asta,
zvonuri ridicole. Vă rog nu mă A treia probă este foarte clară. mea şi nici nu a fost vreodată. Weatherby, trimite-i o bufniţă lui
mai deranjaţi dacă nu e ceva Cupa turneului va fi aşezată în Sunt numai bazaconii ale femeii Dumbledore şi confirmă numărul
important Paşte fericit! centrul labirintului. Primul aceleia imposibile, Rita Skeeter, de elevi de la Durmstrang care
* campion care o va atinge va care nu ştie ce să mai inventeze! vor veni la turnir. Karkaroff
Începutul semestrului de vară ar primi note maxime. - Hărmai-ăun-nini vorbeşte foarte tocmai a anunţat că vor fi
fi însemnat de obicei că Harry - Nu trebuie decât să ne des despre tine, zise Krum, doisprezece...
trebuia să se antreneze pentru descurcăm prin labirint? întrebă uitându-se bănuitor la Harry. - Domnule Crouch? interveni Harry
ultimul meci de vâjthaţ al Fleur. - Da, zise Harry, pentru că precaut.
sezonului. În acest an însă, în - Va avea şi obstacole, zise suntem prieteni buni... - Şi apoi să-i mai trimiţi o bufniţă
aceeaşi perioadă avea loc a treia Bagman fericit, legănându-se din Nu-i venea să creadă că purta şi lui Madame Maxime, pentru că
şi ultima probă a Turnirului celor glezne. Hagrid ne va da mai această discuţie cu Viktor Krum, ar putea să vrea să mărească şi
trei vrăjitori pentru care trebuia multe creaturi magice... vor fi celebrul jucător internaţional de ea numărul elevilor pe care îi
să se pregătească, dar încă nu vrăji care vor trebui înlăturate... vâjthaţ. Era ca şi când Krum, deşi aduce, acum că Durmstrang a
ştia ce avea de făcut. În sfârşit, Tot felul de asemenea chestii, avea optsprezece ani, îl considera ajuns la doisprezece... Să nu uiţi
în ultima săptămână a lui mai, ştiţi voi. Campionii care au pe el, pe Harry, un rival de temut... să faci asta, Weatherby, te rog...
profesoara McGonagall îl reţinu acumulat cele mai multe puncte - Nu aţi... Nu aţi fost niciodată... Da? Bine...
după orele de „Transfiguraţie”. vor intra mai devreme în labirint. - Nu, zise Harry cu multă Ochii domnului Crouch mai aveau
- Trebuie să te duci la stadionul Bagman le zâmbi lui Harry şi lui hotărâre. puţin şi îi ieşeau din orbite.
de vâjthaţ diseară la nouă fix, Cedric. Krum păru ceva mai fericit. Se Rămase acolo, uitându-se la
Potter, îi spuse ea. Domnul - Apoi va intra domnul Krum şi pe uită la Harry câteva clipe şi zise: copac, murmurând ceva
Bagman va fi acolo ca să le urmă domnişoara Delacour. Dar - Zbori foarte bine. Te-am neinteligibil. Apoi se aruncă într-o
87
parte şi căzu în genunchi. o să fie mai rapid aşa, ştiu unde apărut... Este în pădure şi vrea... domnul Crouch ieşind din
- Domnule Crouch? zise Harry îşi are biroul... - Ce sunt tâmpeniile astea? zise Pădurea Interzisă...
tare. Vă simţiţi bine? - E nebun, zise Krum, uitându-se Plesneală, cu ochii negri - Unde sunt? întrebă
Lui Crouch i se roteau ochii în la Crouch, care continua să începând să-i scânteieze cu Dumbledore, când apăru trăsura
cap. Harry se uită la Krum, vorbească însufleţit cu pomul, interes. Despre ce vorbeşti? celor de la Beauxbatons la
care îl urmase printre copaci şi îl părând să fie convins că i se - Domnul Crouch! strigă Harry. orizont...
privea speriat pe Crouch. adresa lui Percy. De la Minister! E bolnav sau aşa - Acolo, zise Harry, trecând în
- Ce a păţit? - Dar să nu pleci de lângă el, zise ceva... E în Pădurea Interzisă, faţa lui Dumbledore şi
- Habar n-am, murmură Harry. Harry, ridicându-se. vrea să-l vadă pe domnul conducându-l printre copaci.
Ştii ce, nu vrei să te duci să Mişcarea sa păru să genereze o Dumbledore! Daţi-mi parola ca Nu îi mai auzea vocea lui Crouch,
chemi pe cineva în... nouă schimbare bruscă în să-i... dar ştia pe unde să o ia. Nu era
- Dumbledore! strigă domnul atitudinea domnului Crouch. - Directorul este ocupat, Potter, departe de trăsura celor de la
Crouch. Acesta îl prinse pe Harry de zise Plesneală, pe buzele sale Beauxbatons... Undeva pe
Îl prinse pe Harry de robă, genunchi şi îl trase pe pământ. apărând un zâmbet malefic. aproape...
trăgându-l mai aproape, deşi - Nu mă... lăsa! şopti el, ochii - Dar trebuie să-i spun! strigă - Viktor? strigă Harry.
privea undeva peste capul lui bulbucându-i-se iar. Am... Harry. Nu răspunse nimeni.
Harry. scăpat... Trebuie să avertizez... - Nu m-ai auzit, Potter? - Erau aici, îi zise Harry lui
- Trebuie... să îl văd... să spun... să văd... Dumbledore... Harry îşi dădu seama că Dumbledore. Erau cu siguranţă
Dumbledore... vina mea... numai vina mea... Plesneală se distra de minune, pe undeva pe-aici...
- Bine, zise Harry, dacă vă Bertha... moartă... numai vina refuzând să îl ajute, deşi era - Lumos! zise Dumbledore,
ridicaţi, domnule Crouch, putem mea... fiul meu... vina mea... cuprins de panică. aprinzându-şi bagheta şi ridi-
merge să-l vedem pe domnul... spune-i lui Dumbledore... Harry - Ascultaţi-mă, zise Harry mânios, când-o deasupra capului.
- Am făcut... prostie... continuă Potter... Lordul Întunericului... mai domnul Crouch nu se simte Raza îngustă de lumină trecu de
domnul Crouch, respirând greu. puternic... Harry Potter... bine... Şi-a... Şi-a pierdut la un trunchi întunecat la altul,
Părea cu adevărat nebun. Ochii i - Îl aduc pe Dumbledore dacă îmi minţile... Zice că vrea să-l luminând solul. Şi apoi se opri
se roteau şi i se bulbucaseră daţi drumul, domnule Crouch! avertizeze pe... asupra unor picioare.
mult, iar pe bărbie i se scurgea o zise Harry şi se uită furios la Zidul de piatră din spatele lui Harry şi Dumbledore înaintară
picătură de salivă. Fiecare Krum. Ajută-mă, te rog! Plesneală se deschise. grăbiţi. Krum era întins pe jos.
cuvânt pe care îl spunea părea Părând extrem de încordat, Krum Dumbledore era acolo, îmbrăcat Părea inconştient. Nu se vedea
să însemne un efort imens se apropie şi se aşeză lângă cu o robă lungă, de culoare nici urmă de domnul Crouch.
pentru el. domnul Crouch. verde, cu o expresie oarecum Dumbledore se aplecă asupra lui
- Trebuie... să spun... - Ţine-l aici, zise Harry, curioasă. Krum şi îi ridică cu blândeţe o
Dumbledore... eliberându-se din mâna domnului - S-a întâmplat ceva? zise el, pleoapă.
- Ridicaţi-vă, domnule Crouch, Crouch. Mă întorc cu uitându-se când la Plesneală, - Împietrit, zise el încet.
zise Harry răspicat. Ridicaţi-vă, Dumbledore. când la Harry. Ochelarii săi cu lentile în formă
vă duc eu la domnul - Dar vii repede, da? strigă Krum - Domnule profesor! zise Harry, de semilună scânteiară în lumina
Dumbledore! după el, pe când Harry fugea din trecând de Plesneală înainte ca baghetei, când se uită în jur, spre
Ochii domnului Crouch se fixară pădure şi dispărea pe pajiştea acesta să poată zice ceva. copaci.
asupra lui Harry. întunecată, pustie acum. Domnul Crouch este aici... Este - Ar trebui să mă duc să chem pe
- Cine... tu? şopti el. Bagman, Cedric şi Fleur în Pădurea Interzisă şi vrea să cineva? întrebă Harry. Pe
- Sunt un elev al şcolii, zise dispăruseră. Harry urcă în fugă vorbească cu dumneavoastră! Madame Pomfrey?
Harry, uitându-se spre Krum treptele de piatră, intră pe uşile Harry se aştepta ca Dumbledore - Nu, zise Dumbledore încet, stai aici.
pentru a-i cere ajutorul, dar Krum din stejar de la intrare şi urcă să îi pună întrebări, dar, spre Îşi ridică bagheta în aer şi o aţinti
era mai în spate, extrem de scara de marmură, către al uşurarea lui, Dumbledore nu făcu către coliba lui Hagrid. Harry
încordat. doilea etaj. aşa ceva. văzu ceva argintiu ţâşnind din ea
- Nu eşti... al lui? şopti domnul Cinci minute mai târziu, fugea ca - Du-mă la el, zise profesorul şi îl şi gonind printre copaci ca o
Crouch, rămânând cu gura un nebun către un gargui de urmă repede de-a lungul pasăre stranie. Apoi Dumbledore
căscată. piatră care se afla la jumătatea coridorului pe Harry, lăsându-l pe se aplecă iar deasupra lui Krum,
- Nu, zise Harry, fără să aibă nici unui coridor pustiu. Plesneală lângă garguiul care îşi îndreptă bagheta spre el şi
cea mai mică idee la cine se - Ser-Serbet de lămâie! gâfâi el acum arăta de două ori mai bine rosti:
referea Crouch. către acesta. ca urâciosul profesor. - Enervare!
- Eşti al lui Dumbledore? Aceasta era parola către scara - Ce a zis domnul Crouch, Harry? Krum deschise ochii. Părea
- Da, zise Harry. ascunsă care ducea la biroul lui zise Dumbledore, în timp ce ameţit. Apoi îl văzu pe Dum-
Crouch îl trase şi mai aproape de Dumbledore. Sau, cel puţin, coborau scara de marmură. bledore, încercă să se ridice, dar
el. Harry încercă să-i desfacă fusese acum doi ani... Oricum, - A zis că vrea să vă avertizeze... Dumbledore îi puse o mână pe
mâna încleştată de pe robă, dar era evident că parola se A zis că a făcut ceva groaznic... A umăr şi îl făcu să stea nemişcat.
nu reuşi. schimbase, pentru că statuia nu zis ceva de fiul său... Şi de - M-a atacat! murmură Krum,
- Avertizează-l... Dumbledore... prinse viaţă şi nu se dădu la o Bertha Jorkins... Şi... Şi... de Cap- ducându-şi o mână la cap.
- Îl chem pe Dumbledore, dacă parte, ci rămase nemişcată, de-Mort... Şi... Ceva despre Bătrânul nebun m-a atacat! Mă
îmi daţi drumul, zise Harry. Daţi- uitându-se răutăcios la Harry. creşterea puterii lui Cap-de- uitam să văd unde s-a dus Potter
mi drumul, domnule Crouch, şi îl - Mişcă-te! strigă Harry. Haide, Mort... şi m-a atacat pe la spate!
chem... mai repede! - Într-adevăr, zise Dumbledore şi - Stai nemişcat câteva clipe, zise
- Mulţumesc, Weatherby, şi după Dar nimic de la Hogwarts nu se grăbi pasul, în timp ce ieşeau Dumbledore.
ce faci asta, aş vrea o ceaşcă de mişca doar pentru că strigai la el. afară şi se afundau în noapte. Sunetul unor paşi răsunători
ceai. Soţia şi fiul meu vor sosi în Ştia că asta nu ajuta la nimic. Se - Nu se poartă deloc normal, zise ajunse la urechile lor şi Hagrid
curând, ne ducem la un concert uită în sus şi în jos de-a lungul Harry, grăbindu-se alături de apăru gâfâind, însoţit de Colţ.
în seara asta, cu domnul şi coridorului. Poate că Dumbledore Dumbledore. Nu pare să ştie Avea arbaleta la el.
doamna Fudge. era în cancelarie... O luă la fugă unde se află... Tot vorbeşte de - Domnule profesor Dumbledore!
Crouch vorbea iar fluent, cât de repede putu către scara parcă ar crede că Percy Weasley zise el, cu ochii măriţi. Harry,
adresându-se unui copac şi care... este acolo şi apoi trece brusc la o ce...
părând să nu îşi dea seama că - POTTER! stare mai conştientă şi zice că - Hagrid, trebuie să-l chemi pe
Harry era acolo, ceea ce îl sur- Harry se opri brusc şi se uită în trebuie să vă vadă... L-am lăsat profesorul Karkaroff, zise
prinse atât de mult pe Harry, jur. cu Viktor Krum. Dumbledore. Elevul său a fost
încât nu observă că domnul Plesneală tocmai ieşise dinspre - Serios? zise Dumbledore tăios şi atacat. După ce ai făcut asta, te
Crouch îi dăduse drumul la robă. scara ascunsă din spatele statuii începu să meargă şi mai repede, rog să-l anunţi pe profesorul
- Da, fiul meu tocmai a obţinut de piatră. Peretele se închise în astfel încât Harry fugea ca să Moody...
douăsprezece N.O.V.-uri, foarte spatele lui exact când îi făcu ţină pasul cu el. Ştii dacă l-a mai - Nu e nevoie, Dumbledore, se
satisfăcător, da, mulţumesc, da... semn lui Harry să vină spre el. văzut şi altcineva pe domnul auzi un mormăit, sunt aici.
Chiar foarte mândru. Acum, dacă - Ce cauţi aici, Potter? Crouch? Moody şchiopăta către ei,
îmi poţi aduce biletul acela de la - Trebuie să-l văd pe domnul - Nu, zise Harry. Eu vorbeam cu sprijinindu-se pe baston, şi el cu
Ministrul Magiei al Andorei, cred Dumbledore! zise Harry, Krum, domnul Bagman tocmai ne bagheta aprinsă.
că voi avea timp să-i şi răspund... întorcându-se şi oprindu-se în spusese în ce constă a treia - Picior afurisit, zise el mânios. Aş fi
- Rămâi aici cu el! îi spuse Harry faţa lui Plesneală. Este vorba de probă... Am rămas ceva mai în ajuns mai repede... Ce s-a
lui Krum. Îl chem pe Dumbledore, domnul Crouch... Tocmai a urmă şi atunci l-am văzut pe întâmplat? Plesneală a zis ceva
88
de Crouch... Du-l direct la Turnul Cercetaşilor. Viktor, ori altcineva i-a atacat pe De ce nu s-a dat la o parte din
- Crouch? zise Hagrid absent. Şi Harry... te rog... insist să rămâi amândoi, când nu erau atenţi. drumul meu?
- Karkaroff, te rog, Hagrid! zise acolo! Orice vrei să faci - să - Trebuie să fi fost Crouch, zise - Poate că nu a vrut să ajungi
Dumbledore tăios. trimiţi vreo bufniţă undeva - Ron imediat. De asta nu mai era acolo! zise Ron repede. Poate - ia
- A, da... aveţi dreptate, domnule poate să aştepte până mâine acolo, când au ajuns Harry şi stai puţin - cât de repede crezi că
profesor, zise Hagrid şi se dimineaţă, m-ai înţeles? Dumbledore. O luase la ar fi putut ajunge în Pădurea
întoarse, dispărând după copacii - Păi... da, zise Harry, uitându-se sănătoasa... Interzisă? Crezi că ar fi putut să
întunecaţi, cu Colţ după el. la el. - Nu cred, zise Harry, clătinând vi-o ia înainte, ţie şi lui
- Nu ştiu unde este Barty Crouch, De unde ştia asta Dumbledore că din cap. Părea foarte slăbit... Nu Dumbledore?
îi zise Dumbledore lui Moody, se gândise chiar în acel moment cred că era în stare să Dispară - Doar dacă poate să se
însă este esenţial să-l găsim! să-l trimită pe Pigwidgeon sau ceva de genul ăsta... transforme într-un liliac sau ceva
- Mă duc, mormăi Moody şi îşi imediat la Sirius, să-i spună ce se - Nu poţi să Dispari la Hogwarts, de genul ăsta, zise Harry.
scoase bagheta, şchiopătând întâmplase? nu v-am spus asta de o mie de - Eu îl cred în stare, murmură
înspre Pădurea Interzisă. - Îl las pe Colţ cu dumneavoastră, ori? zise Hermione. Ron.
Nici Dumbledore, nici Harry nu mai domnule director, zise Hagrid, - Bine... Ce ziceţi atunci de asta? - Trebuie să-l vedem pe domnul
scoaseră un cuvânt până când nu continuând să se uite zise Ron entuziasmat. Krum l-a profesor Moody, hotărî Hermione.
auziră zgomotele inconfundabile ameninţător la Karkaroff, care atacat pe Crouch - nu, staţi aşa - Şi să aflăm dacă l-au găsit pe
ale lui Hagrid şi Colţ, care se stătea încă la poalele copacului, şi apoi s-a Împietrit pe el însuşi! domnul Crouch.
apropiau în grabă. Karkaroff încâlcit în blănuri şi rădăcini. - Şi domnul Crouch s-a evaporat, - Dacă ar fi avut Harta
venea şi el repede în spatele lor. Rămâi, Colţ! Haide, Harry... nu? zise Hermione cu răceală. Ştrengarilor la el, ar fi fost uşor,
Era îmbrăcat cu blănurile sale Trecură în tăcere pe lângă - A, da... zise Harry.
argintii şi era palid şi agitat. trăsura celor de la Beauxbatons Se crăpa de ziuă. Harry, Ron şi - Dar numai dacă Barty Crouch ar
- Ce e asta? strigă el, când îl şi se îndreptară către castel. Hermione coborâseră foarte fi rămas în împrejurimile
văzu pe Krum la pământ şi - Cum îndrăzneşte? mormăi devreme din dormitoare şi se castelului, zise Ron, pentru că
alături de el pe Dumbledore şi pe Hagrid, când trecură pe lângă duseseră repede la turnul harta nu arată decât şcoala şi
Harry. Ce se întâmplă? lac. Cum îndrăzneşte să-l acuze bufniţelor ca să-i trimită un bilet împrejurimi, nu...
- Am fost atacat! zise Krum, pe Dumbledore. De parcă lui Sirius. Acum stăteau, uitându- - Şşt! zise Hermione deodată.
ridicându-se şi masându-şi capul. Dumbledore ar face aşa ceva... se la împrejurimile castelului, Cineva urca treptele spre turnul
De domnul Crouch sau cum l-o De parcă Dumbledore ar fi vrut învăluite în ceaţă. Toţi trei erau bufniţelor. Harry auzi două voci
chema... să participi la turnir... E palizi şi cu ochii umflaţi, pentru care se certau, în timp ce se
- Te-a atacat Crouch? Te-a atacat îngrijorat! Nu ştiu când l-am mai că discutaseră despre domnul apropiau din ce în ce mai mult.
Crouch? Un membru al juriului? văzut pe Dumbledore atât de Crouch până noaptea târziu. - Ăsta e şantaj, să ştii, am putea
- Igor, începu Dumbledore, însă îngrijorat cum este în ultimul - Mai zi o dată, Harry, spuse să avem mari probleme din
Karkaroff explodă, vânturând-şi timp. Şi tu! se întoarse el Hermione. Ce a spus Crouch, dar cauza asta...
pumnii în jurul lui, negru de deodată supărat spre Harry, care cât mai exact... - Am încercat să fim politicoşi,
supărare. se uită la el, jignit. Ce căutai - V-am mai spus, nu era coerent, acum a sosit momentul să jucăm
- Mârşăvie! strigă el, arătând acolo, cu afurisitul ăla de Krum? zise Harry. A zis că vroia să-l murdar, aşa cum face şi el. Nu i-
către Dumbledore. Este un E de la Durmstrang, Harry! Ar fi avertizeze pe Dumbledore de ar plăcea ca Ministerul Magiei să
complot! Tu şi Ministerul ăla al putut să te blesteme chiar acolo, ceva. A zis clar ceva de Bertha ştie ce a făcut...
Magiei m-aţi ademenit aici, nu te-ai gândit? Nu ai învăţat Jorkins, că sigur e moartă. Tot - Îţi mai spun o dată, dacă scrii
promiţându-mi marea cu sarea, nimic de la Moody? Cum a putut zicea că era vinovat de ceva... A asta, e şantaj!
Dumbledore! Nu este o să te ademenească în halul zis ceva şi de fiul său. - Da, şi nu o să te plângi dacă o
competiţie cinstită! Întâi îl aduci ăsta... - Păi, asta chiar a fost vina lui, să avem parte şi de ceva bănuţi,
pe furiş pe Potter în turnir, deşi - Krum e de treabă! zise Harry, în zise Hermione cu îndărătnicie. nu?
nu are vârsta necesară! Iar acum timp ce urcară treptele către - Îşi pierduse minţile, zise Harry. Uşa de la turnul bufniţelor se
unul dintre prietenii tăi de la holul de la intrare. Nu încerca să Jumătate din timp părea să deschise la perete. Fred şi
Minister încearcă să îmi scoată mă blesteme, nu vroia decât să creadă că soţia şi fiul său încă George trecură pragul şi apoi
campionul din luptă! Mie mi se vorbim despre Hermione... erau în viaţă şi îi tot dădea îngheţară la vederea lui Harry,
pare că este vorba despre ceva - Am discutat şi eu puţin cu ea, instrucţiuni lui Percy ce să facă la Ron şi Hermione.
corupt şi duplicitar, iar tu, zise Hagrid sumbru, urcând serviciu. - Ce căutaţi aici? ziseră Ron şi
Dumbledore, vii, cu teoriile alea scările. Cu cât aveţi mai puţin - Şi... ce-a mai spus despre Ştii- Fred în acelaşi timp.
despre prieteniile internaţionale de-a face cu străinii, cu atât o să Tu-Cine? zise Ron. - Trimitem o scrisoare,
dintre vrăjitori, cu reînnodarea fiţi mai fericiţi. Nu poţi să ai - V-am povestit, repetă Harry răspunseră Harry şi George într-
vechilor legături, ca să uităm încredere în nici unul dintre ei. monoton. A zis că a devenit mai un glas.
neînţelegerile din trecut şi alte - Tu te înţelegeai bine cu puternic. - La ora asta? ziseră Hermione şi
bazaconii! Iată ce cred eu despre Madame Maxime, zise Harry Urmă o pauză. Fred.
tine! supărat. Apoi Ron zise cu o voce pe care o Fred zâmbi.
Şi Karkaroff scuipă pe pământul - Să nu-mi vorbeşti despre ea! dorea încrezătoare: - Bine... Nu vă întrebăm ce faceţi,
de la picioarele lui Dumbledore. zise Hagrid, părând chiar - Dar îşi pierduse minţile, după dacă nu ne întrebaţi nici voi pe
Dintr-o singură mişcare, Hagrid îl înspăimântător pentru o clipă. O cum ai spus, aşa că probabil că noi, zise el.
luă pe Karkaroff de gulerul din ştiu eu! A încercat iar să îmi intre delira... Avea un plic sigilat în mână.
faţă al blănurilor, îl ridică în aer şi pe sub piele, numai ca să îi spun - Devenea conştient numai când Harry se uită spre el, dar Fred,
îl izbi de un copac din apropiere. cum o să fie a treia probă. Ha! se apuca să vorbească despre din întâmplare sau deliberat, îşi
- Cere-ţi scuze! se răsti Hagrid, în Nu poţi avea încredere în nici un Cap-de-Mort, zise Harry, mută mâna ca să acopere
timp ce Karkaroff se chinuia să străin! ignorându-l pe Ron, care tresări numele celui căruia îi era
respire, cu pumnul imens al lui Hagrid era atât de prost dispus, la auzul numelui. Îi era foarte adresat.
Hagrid la gât şi picioarele încât Harry fu chiar bucuros să îşi greu să lege două cuvinte, dar - Păi, nu vă mai reţinem, zise el,
bălăbănindu-i-se în aer. ia la revedere de la el, în faţa asta era numai când părea să făcând o plecăciune în batjocură
- Hagrid, nu! strigă Dumbledore, portretului doamnei grase. Trecu ştie unde se afla şi ce vroia să şi arătând către uşă.
cu ochii scânteietori. prin gaura portretului şi intră în facă. Tot spunea că trebuia să-l Ron nu se mişcă.
Hagrid îi dădu drumul şi camera de zi, ducându-se repede vadă pe Dumbledore. - Pe cine vreţi să şantajaţi?
Karkaroff alunecă până la poalele în colţul unde stăteau Ron şi Harry se depărtă de fereastră şi întrebă el.
trunchiului, făcându-se ghem la Hermione, ca să le spună ce se se uită în sus, pe stinghii. Zâmbetul de pe chipul lui Fred
rădăcină. Îi căzură în cap nişte întâmplase. Jumătate dintre ele erau goale. dispăru. Harry îl văzu pe George
rămurele şi câteva frunze. Din când în când, mai apărea aruncându-i o privire lui Fred,
- Hagrid, te rog să ai grijă de câte o bufniţă pe fereastră, înainte de a-i zâmbi lui Ron.
Harry şi să-l conduci la castel, — CAPITOLUL XXIX — întorcându-se de la vânătoarea - Nu fi tont, glumeam, zise el calm.
zise Dumbledore tăios. de noapte cu un biet şoarece în - Nu părea să fie o glumă, se
Respirând greu, Hagrid se uită VISUL cioc. încăpăţână Ron.
urât la Karkaroff. - Dacă nu m-ar fi oprit Plesneală, Fred şi George se uitară unul la
- Poate ar fi mai bine să rămân - Până la urmă ajungem la zise Harry cu amărăciune, aş fi altul. Apoi Fred spuse tăios:
aici, domnule director... următoarele concluzii, zise putut să ajung acolo la timp. - Ţi-am mai spus, Ron, nu-ţi mai
- Du-l pe Harry înapoi la şcoală, Hermione, frecându-şi fruntea. „Directorul e ocupat, Potter... Ce băga nasul în treburile noastre,
Hagrid, repetă Dumbledore ferm. Ori domnul Crouch l-a atacat pe sunt tâmpeniile astea, Potter?” dacă îţi place ce formă are... Nu
89
văd de ce ţi-ar plăcea de nasul pauză. mormăi Moody. Numele tău nu a ajuns din
tău, dar... „Istoria Magiei”trecuse rareori - Deci, zise Ron, credeţi că este greşeală în Pocalul de Foc. Dacă
- Este şi treaba mea dacă atât de încet ca atunci. Harry se undeva prin Hogsmeade? încearcă cineva să te atace, asta
şantajaţi pe cineva, zise Ron. tot uita la ceasul lui Ron, având - Ar putea fi oriunde, zise Moody, e ultima lor şansă. Stai lângă Ron
George are dreptate, aţi putea în vedere că renunţase în sfârşit dând din cap. Singurul lucru sigur şi Hermione, nu ieşi din Turnul
avea mari probleme din cauza la al său, dar al lui Ron mergea este că nu e aici. Cercetaşilor după o anumită oră
asta. atât de încet, încât ar fi putut Căscă de îi trosniră fălcile, astfel şi pregăteşte-te pentru a treia
- Ţi-am spus, am glumit, zise jura că şi al lui se stricase. Toţi încât i se întinseră cicatricele şi probă. Exersează Împietriri şi
George. trei erau atât de obosiţi, încât ar gura lui strâmbă dezvălui mai Dezarmări. N-ar strica nici nişte
Se duse la Fred, îi luă scrisoarea fi fost fericiţi să îşi pună capetele mulţi dinţi lipsă. Apoi spuse: blesteme. Fii cuminte şi ai grijă
din mână şi începu să o lege de pe bănci şi să doarmă. Nici - Dumbledore mi-a spus că vă de tine. Aştept o scrisoare de la
piciorul celei mai apropiate măcar Hermione nu-şi lua notiţe place să investigaţi, dar, tine, în care să îmi dai cuvântul
bufniţe de şură. ca de obicei, ci stătea cu capul ascultaţi-mă pe mine, nu puteţi tău de onoare că nu o să te mai
- Începi să vorbeşti ca dragul sprijinit într-o mână, privindu-l face nimic pentru Crouch. Cred plimbi în afara şcolii!
nostru frate mai mare, să ştii, absentă pe profesorul Binns. că acum îl caută Ministerul, i-a
Ron. Dacă o ţii tot aşa, poate o Când în sfârşit sună clopoţelul, anunţat Dumbledore. Potter, tu Sirius
să fii făcut Perfect în scurt timp... alergară pe coridoare către clasa ar trebui să te concentrezi asupra
- Ba nu! zise Ron cu patimă. de „Apărare contra Magiei celei de-a treia probe... - Ce tupeu are să mă certe că am
George duse bufniţa de şură la Negre” şi îl văzură pe profesorul - Poftim? zise Harry. A, da... ieşit din şcoală! zise Harry puţin
fereastră şi aceasta îşi luă zborul. Moody ieşind din ea. Arăta la fel Nici nu se mai gândise la labirint indignat, în timp ce împăturea
Se întoarse şi îi zâmbi lui Ron. de obosit ca şi ei. Pleoapa de când plecase de acolo scrisoarea lui Sirius şi o punea în
- Păi, atunci nu le mai spune ochiului său normal era căzută, împreună cu Viktor Krum, în buzunarul robei. După tot ce a
altora ce să facă. Ne vedem mai făcându-i chipul să pară şi mai seara trecută. făcut el când era la şcoală...
târziu. asimetric ca de obicei. - Ar trebui să ţi se potrivească - Îşi face griji pentru tine! zise
El şi Fred ieşiră din turnul - Domnule profesor Moody? perfect, ca o mănuşă, nu, Potter? Hermione tăios. Ca şi Moody, ca
bufniţelor. Harry, Ron şi Her- strigă Harry, în timp ce îşi croiau zise Moody, uitându-se la Harry şi Hagrid! Aşa că ascultă-i!
mione se uitară unii la alţii. drum spre el prin mulţime. şi frecându-şi bărbia plină de - Nu a încercat să mă atace
- Nu credeţi că ştiu ceva despre - Bună, Potter, mormăi Moody. cicatrice. Din câte mi-a spus nimeni tot anul, zise Harry. Nu
toate câte s-au întâmplat, nu? Ochiul său magic urmărea nişte Dumbledore, te-ai descurcat cu mi-a făcut nimeni absolut nimic...
şopti Hermione. Despre Crouch? elevi din anul întâi care trecură asemenea lucruri de o grămadă - În afară de faptul că ţi-a fost
- Nu, zise Harry. Dacă ar fi ceva pe lângă ei şi grăbiră pasul, de ori. Ai trecut de mai multe pus numele în Pocalul de Foc,
atât de serios, ar spune cuiva. I- aruncând priviri neliniştite. Se obstacole când ai salvat Piatra zise Hermione. Şi probabil că
ar spune lui Dumbledore. învârti apoi înspre ceafă şi îi Filozofală în primul an, nu? cineva a făcut-o dintr-un motiv
Ron era neliniştit însă. urmări până după colţ, înainte ca - L-am ajutat şi noi, zise Ron anume, Harry. Snuffles are
- Ce s-a întâmplat? îl întrebă Moody să vorbească iar: repede. Eu şi Hermione. Moody dreptate. Poate şi-a plănuit
Hermione. - Veniţi aici! zâmbi. mişcările. Poate că asta este
- Păi... zise Ron încet, nu ştiu Se dădu la o parte, ca să le facă - Ei bine, ajutaţi-l să se antreneze proba cu care vrea să te prindă...
dacă ar face-o. Sunt... Sunt loc să intre în clasa goală, şi şi de data asta şi n-o să fiu - Fii atentă, zise Harry
obsedaţi să scoată bani în ultimul şchiopătă după ei, închizând bine surprins dacă o să câştige! zise nerăbdător, să zicem că Snuffles
timp, am observat când am stat uşa. el. Între timp... vigilenţă are dreptate şi cineva l-a
cu ei... când... ştiţi voi... când... - L-aţi găsit? întrebă Harry, fără continuă, Potter. Vigilenţă Împietrit pe Krum ca să-l
- Nu vorbeam, termină Harry introducere. Pe domnul Crouch? continuă! răpească pe Crouch. Păi, atunci
propoziţia în locul lui. Da, dar - Nu, zise Moody. Mai sorbi o dată din termos şi trebuie să fi fost după copaci,
şantaj... Se duse la catedră, se aşeză, îşi ochiul său magic se îndreptă chiar lângă noi, nu? Dar au
- Este ideea aia cu magazinul de întinse piciorul de lemn cu un spre fereastra prin care se zărea aşteptat până am plecat ca să
glume, zise Ron. Am crezut că au mormăit încet şi îşi scoase pânza cea mai înaltă a corăbiei acţioneze, nu? Aşa că nu mi se
spus-o doar ca să o supere pe termosul. celor de la Durmstrang. pare că eu aş fi ţinta, nu?
mama, dar vorbeau serios, vor să - Aţi folosit harta? mai întrebă - Voi doi - ochiul său normal era - Nu ar fi putut să facă să pară
înfiinţeze unul. Nu mai au decât Harry. aţintit asupra lui Ron şi asupra totul ca un accident, dacă te-ar fi
un an la Hogwarts şi vorbesc tot - Desigur, zise Moody, luând o Hermionei - rămâneţi alături de omorât în pădure! zise Hermione.
timpul despre ce trebuie să facă înghiţitură din termos. Ţi-am Potter, da? Eu sunt cu ochii în Dar dacă mori în timpul unei
pe viitor, fiindcă tata nu îi poate călcat pe urme, Potter. Am patru, dar cu toate astea... nu probe...
ajuta şi au nevoie de mult aur ca Chemat-o din biroul meu în poţi fi niciodată suficient de - Nu le-a păsat când l-au atacat
să pună afacerea pe picioare. Pădurea Interzisă. Crouch nu atent. pe Krum, nu? zise Harry. De ce
Acum Hermione părea şi ea apărea pe hartă... * nu m-au eliminat şi pe mine? Ar
neliniştită. - Deci, chiar a Dispărut? zise Ron. Sirius le trimise bufniţa înapoi a fi putut să facă să pară că m-am
- Da, dar... nu ar face ceva ilegal - Nu poţi să Dispari la Hogwarts, doua zi dimineaţă. Ateriză lângă duelat cu Krum sau ceva de
ca să facă rost de bani. Nu? Ron! zise Hermione. Ar fi putut Harry, exact în momentul în care genul ăsta...
- Oare? zise Ron sceptic. Nu ştiu, să se facă nevăzut şi în alte o bufniţă roşcată veni în faţa - Harry, nici eu nu înţeleg, zise
zău... De obicei, mai încalcă feluri, nu, domnule profesor? Hermionei cu un Profetul zilei în Hermione disperată. Ştiu doar că
regulile din când în când, nu? Ochiul lui Moody tremură uşor cioc. Fata luă ziarul, cercetă se întâmplă tot felul de lucruri
- Da, dar asta ţine de lege, zise când se aţinti asupra Hermionei. primele pagini şi zise: ciudate şi nu-mi place deloc...
Hermione, părând speriată. Nu - Şi tu ar trebui să te gândeşti la - Ha! Nu a aflat de Crouch! Moody are dreptate... Snuffles
este o regulă amărâtă a şcolii... o carieră de Auror, îi spuse el. Îţi Apoi li se alătură lui Ron şi lui are dreptate şi el... Trebuie să
Or să fie pedepsiţi mult mai merge cum trebuie minţea, Harry ca să citească ce spunea începi să te antrenezi pentru a
aspru pentru şantaj! Ron... poate Granger. Sirius despre evenimentele treia probă imediat. Scrie-i lui
că ar trebui să-i spui lui Percy... Hermione se îmbujoră de misterioase de ieri noapte. Snuffles şi promite-i că n-o să
- Ai înnebunit? zise Ron. Să-i bucurie. mai pleci de unul singur.
spun lui Percy? Probabil că ar - Ei bine, nu era invizibil, zise Harry, *
face ca şi Crouch: i-ar denunţa. Harry, harţa arată şi oamenii Împrejurimile castelului Hogwarts
Se uită pe fereastra pe care invizibili... Atunci probabil că a Ce-a fost în mintea ta, să te duci nu mai fuseseră niciodată atât de
zburase bufniţa lui Fred şi ajuns dincolo de imediata în toiul nopţii în Pădurea ademenitoare ca în acel moment,
George, iar apoi zise: vecinătate a castelului... Interzisă, însoţit de Viktor Krum? când Harry trebuia să rămână în
- Haideţi, să mergem la micul - Dar pentru că aşa a vrut? zise Vreau să-mi juri, prin bufniţă- castel. Următoarele zile îşi
dejun. Hermione nerăbdătoare. Sau retur, că nu o să te mai plimbi cu petrecu tot timpul liber la
- Credeţi că e prea devreme ca pentru că l-a forţat cineva? nimeni noaptea. Este cineva bibliotecă, împreună cu
să mergem la domnul profesor - Da, ar fi putut să fie şi asta... Ar foarte periculos la Hogwarts. Mie Hermione şi cu Ron, căutând
Moody? îi întrebă Hermione, în fi putut să-l urce pe o mătură şi îmi este foarte clar că au vrut să- blesteme, sau în clase goale,
timp ce coborau scara în spirală. să zboare cu el, nu? zise Ron l împiedice pe Crouch să vor- unde se furişau ca să exerseze.
- Da, zise Harry. Probabil că ne-ar repede, uitându-se încrezător la bească cu Dumbledore şi tu Harry se concentra asupra Vrăjii
trece prin uşă dacă l-am trezi la Moody, de parcă spera şi el să i probabil că ai fost la câţiva metri de Împietrire, pe care nu o mai
ora asta, o să creadă că se spună că ar putea să se facă de acest cineva, care stătea folosise niciodată. Problema era
încercăm să-l atacăm în somn. Auror. ascuns în întuneric. Ar fi putut să că exersarea ei presupunea şi
Hai să mai aşteptăm până la - Nu putem să excludem o răpire, te omoare! anumite sacrificii din partea lui
90
Ron şi a Hermionei. nivel planetar. Astăzi însă avem din corp îi luase foc, şi strigătul Harry trecu pe lângă acel gargui
- Am putea s-o răpim pe Doamna o ocazie excelentă să examinăm său umplu urechile lui Harry, iar de piatră care păzea intrarea
Norris, sugeră Ron în timpul efectele lui Marte, pentru că cicatricea de pe frunte îl ustură spre biroul lui Dumbledore, fără
prânzului de luni, stând pe spate poziţia sa este extrem de mai dureros ca niciodată. Urla şi să observe măcar. Clipi, se uită
în mijlocul podelei clasei de interesantă în acest moment. Vă el... Cap-de-Mort trebuia să-l în jur, îşi dădu seama ce se
„Farmece”, după ce tocmai rog să vă uitaţi toţi aici, voi mai audă, să ştie că era acolo... întâmplase şi se întoarse înapoi.
fusese Împietrit şi trezit de Harry stinge câteva lumini... - Harry! Harry! Apoi îşi aminti că nu ştia parola.
a cincea oară la rând. Hai s-o Îşi vântură bagheta şi stinse o Harry deschise ochii. Zăcea întins - Şerbet de lămâie? încercă el.
Împietrim şi pe ea un timp. Sau l- parte din lămpi. Focul rămăsese pe podeaua din camera Statuia nu se mişcă.
am putea folosi pe Dobby, Harry, singura sursă de lumină. profesoarei Trelawney, cu - Bine, zise Harry, uitându-se la
pun pariu că ar face orice ca să Profesoara Trelawney se aplecă mâinile pe faţă. Cicatricea încă îl el. Plăcintă de pere. Hm...
te ajute. Nu că m-aş plânge, sau şi scoase de sub scaun un model ardea atât de tare, încât îi Baghetă de jeleu. Bombe
ceva de genul ăsta - se ridică în miniatură al sistemului solar, lăcrimau ochii. Durerea fusese mirositoare. Gumă de mestecat.
uşor, masându-şi partea dorsală - ferecat într-o cupolă de sticlă. reală. Întreaga clasă era în jurul Jeleuri cu toate aromele... A nu,
dar mă doare peste tot... Era ceva foarte frumos: câte o lui şi Ron îngenunchease lângă nu cred că îi plac, nu?... Ah,
- Păi, dacă nu nimereşti deloc Lună strălucea în jurul celor nouă el, părând îngrozit. deschide-te! zise el supărat.
pernele! zise Hermione repede, planete şi în jurul soarelui ca de - Ţi-ai revenit? îl întrebă el. Trebuie neapărat să-l văd, e
rearanjând stiva de perne pe foc, toate suspendate în aer sub - Nu, încă nu! zise profesoara urgent!
care le folosiseră la Vraja de sticlă. Harry o urmări fără prea Trelawney, părând extraordinar Statuia rămase neclintită.
Alungare şi pe care Flitwick le mare atenţie pe profesoara de entuziasmată. Harry îl lovi, obţinând doar o
lăsase într-un dulap. Încearcă să Trelawney, care începu să arate Ochii îi căzură asupra lui Harry, durere îngrozitoare în picior.
cazi pe spate! unghiul fascinant pe care îl făcea privindu-l cu atenţie. - Broaşte de ciocolată! strigă el
- După ce eşti Împietrit, nu prea Marte în conjuncţie cu Neptun. - Ce a fost, Potter? O premoniţie? mânios, stând într-un picior. Pană
mai poţi alege, Hermione! zise Vaporii foarte parfumaţi reuşiră O viziune? Ce ai văzut? de zahăr! Plăcintă de gândaci!
Ron supărat. De ce nu încerci şi să îndepărteze şi adierea dinspre - Nimic, minţi Harry. Statuia prinse viaţă şi se dădu la
tu? fereastră care îi atingea uşor Se ridică. Simţea cum tremură o parte. Harry clipi.
- Păi, cred că acum a învăţat, faţa. Auzi o insectă bâzâind din toate încheieturile. Nu putea - Plăcintă de gândaci? zise el
oricum, zise Hermione repede. Şi discret în spatele draperiei. să se abţină să se uite în jur, la uimit. Glumisem...
nu trebuie să ne facem griji cu Simţea că încep să îi cadă umbrele din spatele său. Vocea Trecu repede prin spaţiul dintre
Dezarmatul, pentru că Harry pleoapele... lui Cap-de-Mort i se păruse atât pereţi şi ajunse la capătul scării
poate să facă asta de secole... Se făcea că zbura pe spatele de aproape... de piatră în spirală, care se
Cred că ar trebui să începem cu unei bufniţe, planând pe cerul - Aveai mâinile pe cicatrice! zise mişcă încet în sus, în timp ce
nişte blesteme în seara asta... albastru şi senin către o casă profesoara Trelawney. Te uşile se închideau în spatele lui,
Se uită pe lista pe care o veche, situată pe vârful unui deal rostogoleai pe podea, cu mâinile ducându-l către o uşă de stejar
făcuseră la bibliotecă. şi acoperită de iederă. Zbură din încleştate pe cicatrice! Haide, lăcuită, cu un mâner cu care se
- Mie îmi place cum sună ăsta, ce în ce mai jos, cu vântul Potter, am experienţă în bătea într-o uşă de aramă.
zise ea, Blestemul de Oprire. Ar adiindu-i plăcut pe faţă, până domeniu! Auzi voci din birou, se dădu la o
trebui să încetinească orice când ajunse la o fereastră spartă, Harry se uită la ea. parte de pe scara mişcătoare şi
încearcă să te atace, Harry. foarte întunecată, de la un etaj - Cred că ar trebui să mă duc în ezită, ascultând.
Începem cu ăsta. superior al casei, pe care aripa spitalului, zise el. Mă doare - Dumbledore, mă tem că nu văd
Sună clopoţelul. Puseră repede pătrunse înăuntru. Acum zbura capul îngrozitor... legătura chiar deloc!
pernele înapoi, în dulapul lui pe un coridor sinistru, către o - Dragul meu, este evident că ai Era vocea Ministrului Magiei,
Flitwick, şi ieşiră din clasă. cameră de la capătul acestuia... fost stimulat de vibraţiile Cornelius Fudge.
- Ne vedem la cină! zise Intră pe uşă într-o cameră extraordinar de clarvăzătoare ale - Ludo zice că Bertha este în
Hermione şi se duse la „Arit- întunecată, ale cărei ferestre camerei mele! zise profesoara stare să se rătăcească... Sunt de
manţie”, în timp ce Harry şi Ron erau blocate... Trelawney. Dacă pleci acum, ai acord că ar fi trebuit să o fi găsit
se îndreptau către Turnul de Harry nu mai era pe bufniţă... putea să pierzi ocazia să vezi şi până acum, dar nu avem nici o
Nord, spre clasa unde se ţineau Acum se uita cum aceasta zbură altceva... dovadă că s-ar întâmpla lucruri
orele de „Previziuni despre în partea cealaltă a camerei, - Nu vreau să văd altceva, în necurate, Dumbledore, deloc.
viitor”. către un scaun cu spatele către afară de vreun leac pentru Cât despre legătura dintre
Razele generoase de soare, aurii el... Pe podeaua de lângă scaun durerile de cap, zise Harry. dispariţia ei şi a lui Barty
şi strălucitoare, scăldau erau două siluete întunecate... Se ridică. Cu toţii se traseră să îi Crouch...
coridorul, pătrunzând prin Amândouă se mişcau... Una era a facă loc. Păreau epuizaţi. - Şi ce credeţi că s-a întâmplat cu
ferestrele înalte. Cerul de afară unui şarpe uriaş... cealaltă era a - Ne vedem mai târziu, îi şopti Barty Crouch, domnule Ministru?
era de un albastru aşa de unui om... Un om scund, cu Harry lui Ron, luându-şi geanta şi se auzi vocea răguşită a lui
luminos, încât parcă ar fi fost chelie, un om cu ochi umezi şi îndreptându-se către trapă, fără Moody.
smălţuit. nas ascuţit... Plângea răguşit pe să se uite măcar la profesoara - Eu cred că există două
- Cred că o să fierbem în camera covorul din faţa şemineului... Trelawney, care avea o expresie posibilităţi, Alastor, zise Fudge.
lui Trelawney, niciodată nu stinge - Ai noroc, Şobo, zise o voce de frustrare profundă, de parcă Ori Crouch şi-a ieşit din minţi
focul ăla, bombăni Ron, în timp rece, foarte ascuţită, din fotoliul tocmai i s-ar fi refuzat o enormă până la urmă - ceea ce este
ce începeau să urce treptele în care aterizase bufniţa. Eşti favoare. foarte posibil, sunt convins că
scării argintii de sub trapă. într-adevăr foarte norocos. Gafa Însă când ajunse la capătul sunteţi de acord, având în vedere
Avea dreptate. Clasa slab ta nu mi-a stricat planurile. Acum scării, Harry nu se îndreptă către trecutul său - şi s-a dus cine ştie
luminată era ca o saună. Vaporii este mort. aripa spitalului. Nu avea deloc unde...
proveniţi de la focul aromat erau - Înălţime! strigă omul de pe jos. intenţia să se ducă acolo. Sirius îi - S-a dus extrem de repede, dacă
mai grei ca niciodată. Harry Stăpâne, sunt... sunt atât de spusese ce să facă dacă îl durea aşa s-a întâmplat, Cornelius, zise
simţea că i se învârte capul, în mulţumit... şi îmi pare atât de iar cicatricea şi Harry avea să-i Dumbledore calm.
timp ce se îndrepta către una rău... urmeze sfatul: se ducea direct în - Sau... Ei bine - Fudge părea
dintre ferestrele cu draperiile - Nagini, zise vocea rece, ai avut biroul lui Dumbledore. Merse ruşinat - voi hotărî după ce voi
trase. În timp ce profesoara ghinion. Nu ţi-l voi da pe Şobo la grăbit pe coridoare, gândindu-se vedea unde a fost găsit... Însă ai
Trelawney se uita în altă parte, cină, până la urmă... Dar nu-ţi la ce văzuse în vis... Fusese la fel zis că a fost în apropierea trăsurii
descurcându-şi şalul care se face probleme... ţi-a mai rămas de real ca şi cel din care se tre- celor de la Beauxbatons...
prinsese într-o lampă, o deschise Harry Potter... zise în Aleea Boschetelor... Trecu Dumbledore, ştii ce este femeia
câţiva centimetri şi se aşeză în Şarpele sâsâi şi Harry văzu cum îi în evidenţă toate detaliile, aia?
fotoliul său ca o pernă imensă, flutura limba. încercând să se asigure că şi le - Eu o consider o directoare
simţind adierea răcoroasă pe - Acum, Şobo, zise vocea rece, va aminti şi mai târziu... Îl auzise foarte pricepută şi... o dan-
faţă. Era extrem de plăcut. poate că ar trebui să-ţi reamintesc pe Cap-de-Mort acuzându-l pe satoare excelentă, zise
- Dragii mei, zise profesoara de ce nu voi mai tolera gafe din Şobo de o gafă... Dar bufniţa îi Dumbledore încet.
Trelawney, aşezându-se în faţa partea ta... adusese veşti bune, gafa fusese - Dumbledore, fii serios! zise
clasei în fotoliul înaripat şi - înălţime... nu... vă implor... reparată, cineva murise... Aşa că Cornelius mânios. Nu cumva ai
uitându-se la fiecare dintre ei cu Vârful baghetei apăru de după Şobo nu mai fusese dat şarpelui păreri preconcepute despre ea,
ochii măriţi într-un mod ciudat, scaun. Era aţintit către Şobo. să îşi astâmpere foamea... El, din cauza lui Hagrid? Nu sunt cu
aproape că am terminat ce - Crucio! zise vocea rece. Harry, urma să fie hrana pentru toţii inofensivi... Dacă poţi să-l
aveam de făcut la previziunile la Şobo urlă, de parcă fiecare parte şarpe... numeşti pe Hagrid inofensiv, cu
91
obsesia aia a lui pentru monştri... şi îi privi pe foştii directori şi pământ, pentru că nu avea Dumbledore, apoi la mulţimea
- Eu o suspectez pe Madame directoare cum dormeau în ferestre, ci doar torţe pe pereţi, tăcută, apoi iar la Dumbledore. Şi
Maxime la fel ca şi pe Hagrid, ramele lor, gândindu-se la ce la fel ca acelea care luminau în cele din urmă îşi dădu
zise Dumbledore, tot aşa de auzise nu de mult, şi îşi trecu castelul Hogwarts. Apropiindu-şi seama...
calm. Cred că s-ar putea ca tu să degetele peste cicatrice. Acum faţa şi mai mult, încât nasul îi Lui Harry i se mai întâmplase o
fii cel cu prejudecăţi, Cornelius. nu îl mai durea. ajunse la doi centimetri de dată să se găsească undeva
- Putem să încheiem discuţia Se simţea mult mai calm, acum substanţa sticloasă, Harry văzu unde nimeni nu putea să îl vadă
asta? mormăi Moody. că era în biroul lui Dumbledore, că lângă fiecare perete se aflau sau să îl audă. Atunci căzuse
- Da, da, atunci hai să mergem ştiind că în curând avea să-i rânduri-rânduri de vrăjitori şi printr-o pagină a unui jurnal
spre Pădurea Interzisă, zise povestească despre vis. Harry se vrăjitoare, ca şi cum ar fi stat în fermecat direct în amintirea
Cornelius Fudge nerăbdător. uită la pereţii din spatele biroului. bănci care se ridicau pe mai altcuiva... Şi, dacă nu se înşela,
- Da, zise Moody, dar Potter vrea Jobenul Magic, la fel de peticit şi multe niveluri. Exact în centrul se întâmplase tot ceva de genul
să stea de vorbă cu tine, ponosit, era aşezat pe un raft. camerei era un scaun gol. acela...
Dumbledore. E chiar în faţa uşii... Lângă el era o cutie mare de Scaunul acela îi dădu lui Harry un Harry îşi ridică mâna dreaptă,
sticlă în care se afla o sabie presentiment neplăcut. Avea ezită şi apoi o mişcă rapid în faţa
magnifică de argint, cu rubine lanţuri pe mânere, de parcă cei lui Dumbledore. Dumbledore nu
mari incrustate pe prăsele, pe care stăteau acolo erau de obicei clipi, nici nu se uită la Harry şi nu
— CAPITOLUL XXX — care o recunoscu ca fiind aceea legaţi de el. se mişcă deloc. Şi astfel, din
pe care el însuşi o scosese din Unde era acest loc? Cu siguranţă punctul de vedere al lui Harry,
PENSIVUL Jobenul Magic în anul II. Sabia îi că nu la Hogwarts, nu văzuse problema fu lămurită.
aparţinuse odată lui Godric niciodată o asemenea cameră în Dumbledore nu l-ar fi ignorat
Uşa biroului se deschise. Gryffindor, fondatorul Casei lui castel. Iar mulţimea din camera aşa. Era într-o amintire şi acela
- Bună, Potter, zise Moody. Hai, Harry. O privea, amintindu-şi misterioasă era compusă din nu era Dumbledore cel din
intră... cum îi venise în ajutor când adulţi, or Harry ştia că nu erau prezent. Şi totuşi, nu avea cum
Harry intră. Mai fusese o dată în crezuse că nu mai avea nici o nici pe departe atâţia profesori la să fie cu foarte mult timp în
biroul lui Dumbledore. Era o speranţă, şi deodată observă o Hogwarts. Dar păreau să aştepte urmă... Dumbledore cel care
cameră circulară foarte sclipire argintie scăpărând pe ceva... Deşi nu le putea vedea stătea lângă el acum avea părul
frumoasă, plină cu fotografiile cutia de sticlă. Se uită în jur ca să decât vârfurile pălăriilor ascuţite, argintiu, exact ca în prezent. Dar
directorilor şi directoarelor din găsească sursa şi văzu o rază păreau să fie cu toţii cu feţele ce era locul acesta? Ce aşteptau
trecut de la Hogwarts, care aurie care venea dintr-un dulap îndreptate într-o singură direcţie toţi vrăjitorii aceia?
dormeau cu toţii, cu piepturile negru din spatele său, a cărui şi nimeni nu vorbea cu nimeni. Harry se uită în jur cu şi mai
umflându-li-se uşor când uşă nu era bine închisă. Harry Ligheanul fiind rotund, iar mare atenţie. Camera, aşa cum
respirau. ezită, se uită la Fawkes, iar apoi camera pe care o vedea drep- presupusese când o observase
Cornelius Fudge stătea lângă se ridică, se duse în partea tunghiulară, Harry nu putea să de deasupra, era cu siguranţă
biroul lui Dumbledore, îmbrăcat cealaltă a biroului şi deschise uşa vadă ce se întâmpla în colţuri. Se sub pământ... Semăna mai mult
cu pelerina sa în dungi, şi îşi dulapului. aplecă şi mai în faţă, apropiindu- cu o celulă decât cu o cameră, îşi
ţinea în mână pălăria verde- Acolo era o lighean de piatră, cu şi capul şi încercând să vadă mai zise. Avea un aer straniu şi
deschis. apă pe fund şi cu nişte simboluri bine... auster. Nu erau tablouri pe pereţi
- Harry! zise Fudge vesel, înaintând ciudate sculptate pe margine: Vârful nasului îi atinse substanţa şi nici un fel de ornamente...
spre el. Ce mai faci? rune şi alte însemnări pe care ciudată în care se uita. Doar acele rânduri de bănci care
- Bine, minţi Harry. Harry nu le recunoscu. Lumina Biroul lui Dumbledore scoase un se ridicau pe mai multe niveluri
- Tocmai vorbeam de noaptea în argintie provenea din conţinutul zgomot strident... Harry fu în jurul camerei, toate
care a apărut domnul Crouch la ligheanului, care era deosebit de aruncat înăuntru cu capul în poziţionate pentru a avea o
marginea Pădurii Interzise, zise tot ce văzuse Harry până atunci. substanţa din lighean... privelişte limpede a scaunului cu
Fudge. Tu l-ai găsit, nu? Nu putu să îşi dea seama dacă Dar capul nu i se lovi de lanţurile pe mânere.
- Da, zise Harry, după care, substanţa din lighean era lichidă pardoseala de piatră. Cădea prin Înainte să ajungă la vreo
simţind că era inutil să pretindă sau gazoasă. Era foarte ceva rece ca gheaţa şi negru ca concluzie asupra locului unde se
că nu auzise ce vorbiseră, luminoasă, alb-argintie, şi se smoala... Era ca şi când ar fi fost aflau, Harry auzi paşi. Uşa din
adăugă: dar nu am văzut-o mişca neîncetat. La suprafaţa ei absorbit de un vârtej întunecat... colţul celulei se deschise şi
nicăieri pe Madame Maxime şi erau mici valuri, semănând cu Şi deodată, se trezi stând pe o intrară trei oameni - sau mai bine
cred că i-ar fi greu să se as- apa vălurită de vânt... Şi atunci, bancă de la capătul camerei din zis, un om, încadrat de doi
cundă, nu? ca într-o învolburare de nori, interiorul ligheanului, o bancă Dementori.
Dumbledore îi zâmbi lui Harry din conţinutul ligheanului se despărţi mult deasupra celorlalte. Se uită Harry simţi cum îi îngheaţă
spatele lui Fudge, în ochi şi se învârti încet. Arăta ca o lu- în sus, la tavanul înalt de piatră, sufletul. Dementorii, creaturi
apărându-i obişnuitele scânteieri. mină lichidă - sau ca un vânt aşteptându-se să vadă fereastra înalte, cu glugi care le ascundeau
- Da, bine, zise Fudge, părând solid - Harry nu se putea hotărî circulară prin care tocmai se feţele, se apropiau încet de
ruşinat, tocmai vroiam să facem cu ce semăna mai bine... Ar fi uitase, însă nu văzu nimic scaunul din centrul camerei,
o plimbare scurtă prin vrut să pună mâna, ca să vadă altceva decât piatră întunecată. fiecare strângând cu putere câte
împrejurimi, Harry, te rog să ne ce era, dar cei aproape patru ani Respirând greu şi sacadat, Harry o mână a omului, cu braţele lor
scuzi... Poate ar trebui să te de experienţe în lumea se uită în jur. Nimeni dintre care păreau să fi intrat în
întorci la ore... vrăjitorilor îi spuseră că vrăjitorii şi vrăjitoarele din putrefacţie. Omul dintre ei părea
- Vroiam să vorbesc cu introducerea mâinii într-un vas cameră (şi erau cel puţin două că e gata să leşine în orice
dumneavoastră, domnule profe- plin cu o substanţă necunoscută sute) nu se uita la el. Nu păreau moment şi Harry îl înţelese... Ştia
sor, zise Harry repede, uitându- era o mare prostie. Astfel că îşi să fi observat că tocmai căzuse că Dementorii nu îi puteau face
se la Dumbledore, care îi aruncă scoase bagheta din buzunarul în mijlocul lor, din tavan, un băiat nimic într-o amintire, dar Harry
o privire iscoditoare. robei, aruncă o privire neliniştită de paisprezece ani. Harry se avea întipărită clar în minte
- Aşteaptă-mă aici, Harry, zise el, în jur, se uită la conţinutul întoarse către vrăjitorul de lângă puterea lor. Mulţimea se dădu
nu întârzii mult. ligheanului şi îl atinse cu el şi scoase un strigăt de uimire puţin înapoi când Dementorii îl
Trecură în linişte pe lângă el şi bagheta. Suprafaţa substanţei care răsună în toată camera. puseră pe om în scaunul cu
închiseră uşa. După câteva argintii de dinăuntru începu să se Stătea chiar lângă Albus lanţuri şi apoi ieşiră din cameră.
minute, Harry auzi zgomotul învârtă foarte repede. Dumbledore. Uşa se închise după ei.
paşilor lui Moody pierzându-se pe Harry se aplecă mai aproape, cu - Domnule profesor! zise Harry, Harry se uită la omul care stătea
coridorul de jos. Se uită în jur. capul în dulap. Substanţa într-o şoaptă sugrumată. Îmi pare în scaun şi văzu că era Karkaroff.
- Bună, Fawkes, zise el. argintie devenise transparentă, rău... nu am vrut... Mă uitam Spre deosebire de Dumbledore,
Fawkes, pasărea phoenix a aproape ca sticla. Se uită în jos, doar în ligheanul acela din Karkaroff părea mult mai tânăr.
profesorului Dumbledore, stătea aşteptând să vadă fundul de dulapul dumneavoastră... Eu... Avea părul negru şi bărbuţa la
pe stinghia ei de aur de lângă piatră al ligheanului... În schimb, Unde suntem? fel. Nu era îmbrăcat în blănuri
uşă. De mărimea unei lebede, cu văzu o cameră enormă Dar Dumbledore nu se mişcă şi mătăsoase, ci într-o robă subţire
pene minunate, roşii şi aurii, îşi dedesubtul substanţei nici nu îi vorbi. Îl ignoră complet. şi ponosită. Tremura. Sub ochii
vântură coada lungă şi clipi, misterioase, o cameră în care el La fel ca toţi ceilalţi vrăjitori de lui Harry, lanţurile de pe
privind cu atenţie către Harry. privea ca printr-o fereastră pe bănci, se uita în colţul mânerele scaunului se făcură
Harry se aşeză pe un scaun din rotundă din tavan. îndepărtat al camerei unde era brusc aurii şi se încolăciră pe
faţa biroului lui Dumbledore. Camera era slab luminată. Se uşa. braţele lui Karkaroff, ţintuindu-l
Timp de mai multe minute, stătu gândi că trebuia să fi fost sub Harry se uită derutat la acolo.
92
- Igor Karkaroff, zise o voce dură trădeze pe toţi, murmură Moody. entuziasmat. Cred că a folosit o carierei sale de vâjthaţ. Nasul nu
din stânga lui Harry. - Şi totuşi, zici că ai nişte nume reţea de vrăjitori în locuri sus- îi era spart. Era înalt şi slab, dar
Harry se uită în jur şi îl văzu pe pentru noi? întrebă domnul puse şi din interiorul Ministerului, musculos. Bagman părea
domnul Crouch ridicându-se din Crouch. şi din afara sa, pentru a strânge emoţionat când se aşeză pe
mijlocul băncii de lângă el. Părul - Am, zise Karkaroff pe informaţii... scaun, dar nu fu înlănţuit acolo,
lui Crouch era negru, chipul său nerăsuflate. Şi să ştiţi că erau - Însă pe Travers şi Mulciber îi ca Igor Karkaroff, iar Bagman,
avea mult mai puţine riduri şi nişte susţinători importanţi. avem, zise domnul Crouch. prinzând curaj din acest motiv,
părea mult mai în formă şi cu Oameni pe care i-am văzut cu Foarte bine, Karkaroff, dacă asta aruncă o privire mulţimii, le făcu
capul pe umeri. ochii mei urmându-i ordinele. Vă este tot, te vei întoarce la câtorva cu mâna şi reuşi să
Ai fost adus de la Azkaban ca să dau aceste informaţii pentru a Azkaban în timp ce noi vom zâmbească puţin.
furnizezi dovezi Ministerului demonstra că mă dezic întru decide... - Ludo Bagman, ai fost adus aici,
Magiei. Ne-ai dat de înţeles că ai totul de el şi că sunt copleşit de - Nu încă! strigă Karkaroff, în faţa Consiliului de Legi Magice,
informaţii importante pentru noi. remuşcări atât de cumplite, încât părând chiar disperat. Aşteptaţi, ca să răspunzi în faţa acuzaţiilor
Karkaroff stătea cât de drept abia mai pot să... mai este cineva! despre activitatea ta de
putea, strâns legat de scaun. - Care sunt aceste nume? întrebă Harry îl văzu transpirând în Devorator al Morţii, zise domnul
- Da, domnule, zise el şi, deşi domnul Crouch tăios. lumina torţelor, pielea sa albă Crouch. Am auzit acuzaţii
vocea îi era foarte speriată, Karkaroff trase aer în piept. contrastând puternic cu părul şi împotriva ta şi suntem pe cale să
Harry distinse în ea nota - Era Antonin Dolohov, zise el. L- barba. dăm verdictul. Ai ceva de
mieroasă bine cunoscută. Doresc am... L-am văzut torturând - Plesneală! strigă el. Severus adăugat declaraţiei tale, înainte
să-i fiu de folos Ministerului. nenumăraţi Încuiaţi şi... adversari Plesneală! de a ne pronunţa?
Vreau să ajut. Ştiu... Ştiu că ai Lordului Întunericului. - Plesneală a fost eliberat de Lui Harry nu îi venea să creadă.
Ministerul încearcă să... să-i - Şi l-ai ajutat să o facă, bombăni acest consiliu, zise Crouch cu Ludo Bagman, un Devorator al
adune pe ultimii susţinători ai Moody. răceală. A garantat Albus Morţii?
Lordului Întunecat. Sunt dornic - L-am prins deja pe Dolohov, Dumbledore pentru el. - Doar că, zise Bagman, zâmbind
să fiu de ajutor, după puterile zise Crouch. A fost prins la scurt - Nu! strigă Karkaroff, zbătându- neliniştit, păi... ştiu că am fost
mele... timp după tine. se în lanţurile care îl legau de cam prost...
Băncile se umplură de zumzet. - Într-adevăr? zise Karkaroff şi scaun. Vă asigur! Severus Unul sau doi vrăjitori şi vrăjitoare
Unii îl priveau pe Karkaroff cu ochii i se măriră. Sunt... Sunt Plesneală este un Devorator al zâmbiră indulgenţi.
interes, alţii cu o profundă încântat să aud asta... Morţii! Domnul Crouch nu păru să le
neîncredere. Atunci Harry auzi Însă nu părea prea încântat. Dumbledore se ridică în picioare. împărtăşească sentimentele. Se
clar o voce răguşită, din partea Harry îşi dădu seama că aceste - Am adus dovezi deja în această uita la Ludo Bagman cu
cealaltă a lui Dumbledore, care veşti fuseseră un adevărat şoc problemă, zise el calm. Severus severitate şi cu un dispreţ
zise: pentru Karkaroff. Unul dintre Plesneală a fost într-adevăr un profund.
- Ce mizerabil... numele date de el era inutil. Devorator al Morţii. Dar s-a - Nu ai zis niciodată un adevăr
Harry se aplecă în faţă să vadă - Alţii? zise Crouch rece. alăturat părţii noastre înainte de mai mare, băiete, îi spuse cineva
dincolo de Dumbledore. Era Ochi- - Da... Mai era Rosier, răspunse declinul Lordului Cap-de-Mort şi a răguşit lui Dumbledore din
Nebun Moody... deşi aspectul său Karkaroff repede. Evan Rosier. devenit spion pentru noi, spatele lui Harry.
era complet diferit. Nu avea - Rosier este mort, zise Crouch. Şi riscându-şi propria viaţă. Acum Se întoarse şi iar îl văzu pe Moody
ochiul magic, ci doi ochi normali. el a fost prins curând după tine. este un Devorator al Morţii în stând acolo.
Amândoi îl priveau pe Karkaroff A preferat să se lupte în loc să se aceeaşi măsură în care sunt şi - Dacă nu aş fi ştiut că ai fost
printre pleoape, cu un imens predea şi a fost ucis în timpul eu. mereu cam tont, aş fi zis că un
dispreţ. luptei. Harry se întoarse să se uite la balon-ghiulea ţi-a afectat mintea
- Crouch o să-i dea drumul, îi - Însă a luat şi o bucată din mine Ochi-Nebun Moody. Avea o pentru totdeauna...
şopti Moody lui Dumbledore. A cu el, şopti Moody din dreapta lui expresie extraordinar de sceptică - Ludovic Bagman, ai fost prins
făcut un târg cu el. Mi-a luat şase Harry. în spatele lui Dumbledore. dându-le informaţii susţinătorilor
luni să îl descopăr şi Crouch o să- Harry se uită iar la el şi îl văzu - Foarte bine, Karkaroff, zise lui Cap-de-Mort, zise domnul
i dea drumul, dacă o să-i arătându-i lui Dumbledore spre Crouch rece, ne-ai fost de ajutor. Crouch. Pentru asta, propun o
furnizeze suficiente nume noi. Să bucata lipsă din nasul său. Îţi vom revizui cazul. Între timp, perioadă de prizonierat în
auzim informaţiile, aşa zic eu, şi - Ro... Rosier a primit ce-a te vei întoarce în Azkaban... Azkaban, o perioadă nu mai mică
apoi să-l dăm imediat pe mâna meritat! zise Karkaroff, în voce Vocea domnului Crouch se de...
Dementorilor. simţindu-i-se clar panica. pierdu. Harry se uită în jur; celula Însă imediat se auzi un vuiet de
Dumbledore scoase un mic sunet Harry îşi dădu seama că Igor se dizolva de parcă ar fi fost supărare dinspre mulţimea aflată
dezaprobator pe nasul lung şi Karkaroff începea să îşi facă griji făcută din fum. Totul se ducea şi în cameră. Mai mulţi vrăjitori şi
coroiat. că nici una dintre informaţiile nu îşi mai văzu decât propriul vrăjitoare de lângă pereţi se
- Ah, am uitat... Ţie nu-ţi plac sale nu îi vor fi de folos corp, restul era doar întuneric... ridicară, dând din capete şi chiar
Dementorii, nu, Albus? zise Ministerului. Ochii lui Karkaroff se Şi atunci, încăperea se întoarse. din pumni, către domnul Crouch.
Moody, cu un zâmbet diabolic. aţintiră către uşa din colţ, în Harry stătea pe un alt loc. Tot pe - Dar v-am spus, n-am ştiut!
- Nu, zise Dumbledore calm, mă spatele căreia stăteau cu banca cea mai de sus, dar acum strigă Bagman cu sinceritate,
tem că nu. De mult timp sunt de siguranţă Dementorii, în stânga domnului Crouch. căutând să acopere zgomotul
părere că Ministerul greşeşte că aşteptându-l. Atmosfera părea diferită, mulţimii. Nici nu am bănuit!
se aliază cu asemenea creaturi... - Alţii? zise Crouch. relaxată, chiar veselă. Vrăjitorii şi Bătrânul Rookwood a fost prieten
- Nu şi pentru mizerabilii ca el, - Da! zise Karkaroff. A mai fost şi vrăjitoarele de lângă pereţi cu tatăl meu... Niciodată nu mi-a
zise Moody încet. Travers... A ajutat la omorârea lui vorbeau unii cu alţii, de parcă ar trecut prin minte că ţinea cu
- Zici că vrei să ne dai nume, McKinnons! Şi Mulciber... Se fi fost la un eveniment sportiv. O Ştiţi-Voi-Cine! Am crezut că
Karkaroff, zise domnul Crouch. specializase în Blestemul vrăjitoare de la jumătatea strângeam informaţii pentru ai
Să le auzim, te rog... Imperius, a determinat băncilor de pe peretele de vizavi noştri! Şi Rookwood tot zicea că
- Trebuie să înţelegeţi, zise nenumăraţi oameni să facă îi atrase atenţia lui Harry. Avea o să-mi găsească o slujbă la
Karkaroff grăbit şi neliniştit, că lucruri îngrozitoare! Apoi părul blond tuns scurt, era Minister mai târziu... după ce mi
Cel-Ce-Nu-Trebuie-Numit opera Rookwood, care a fost spion şi i-a îmbrăcată cu robă roşie şi avea se va termina perioada de glorie
întotdeauna într-un secret dat informaţii preţioase Celui-Ce- în gură vârful unei pene de în vâjthaţ, mă înţelegeţi... Adică,
desăvârşit... Prefera ca noi... Nu-Trebuie-Numit, chiar din culoarea, verde-crud. Era, doar n-o să lovesc baloane-
ăăă... vreau să spun, susţinătorii interiorul Ministerului! negreşit, o Rita Skeeter mai ghiulea toată viaţa, nu?
lui... Şi acum regret, din tot Harry îşi dădu seama că de data tânără. Harry se uită în jur; Se auziră râsete dinspre
sufletul, că m-am numărat asta Karkaroff o nimerise. Dumbledore stătea iar lângă el, mulţime.
printre ei... Mulţimea murmura ca un singur îmbrăcat altfel. Domnul Crouch - Se va supune la vot, zise
- Zi odată, şuieră Moody. glas. părea mai obosit şi mai domnul Crouch cu răceală şi se
- Nu ştiam niciodată numele - Rookwood? zise domnul Crouch, înspăimântător, mai nefericit... îşi întoarse către partea dreaptă a
tuturor confraţilor noştri... El era făcându-i semn unei vrăjitoare zise Harry. Era o altă amintire, o camerei. Rog membrii juriului să
singurul care ştia câţi eram... Şi care stătea în faţa lui şi care altă zi... un alt proces. ridice mâna... Cei în favoarea
cine anume... începu să noteze ceva pe bucata Uşa din colţ se deschise şi Ludo închisorii...
- Da, a fost o mişcare inteligenţă, ei de pergament. Augustus Bagman intră în cameră. Harry se uită către partea
nu-i aşa, având în vedere că a Rookwood de la Departamentul Acesta însă nu era Ludo Bagman dreaptă a camerei. Nimeni nu
avut grijă ca oamenii ca tine, Misterelor? din prezent, ci un Ludo Bagman ridică mâna. Mulţi dintre vrăjitorii
Karkaroff, să nu poată să-i - Chiar el, zise Karkaroff care era evident la apogeul şi vrăjitoarele din jur începură să
93
aplaude. Una dintre vrăjitoarele unui Auror - Frank Poponeaţă - şi Harry. vorbi cu tavanul, vocea sa având
din juriu se ridică. atacarea lui cu Blestemul Harry se sperie. Se uită în jur, un pic de ecou:
- Da? răcni Crouch. Cruciatus, crezând că ştia unde apoi se uită în partea cealaltă, în - Se va întoarce... şi pentru mine,
- Nu am vrea decât să-l felicităm se afla stăpânul vostru exilat, direcţia vocii. şi pentru Karkaroff... mai
pe domnul Bagman datorită Cel-Ce-Nu-Trebuie-Numit... Era un Albus Dumbledore care puternic ca niciodată...
splendidei evoluţii pentru Anglia - Tată, nu eu am făcut-o! strigă stătea în dreapta sa, privind cum - O legătură pe care nu aş fi
la meciul de vâjthaţ de sâmbăta băiatul din lanţuri. Nu am făcut- fiul lui Crouch era dus de putut s-o fac fără ajutor, oftă
trecută împotriva Turciei, zise o, jur, tată, nu mă trimite înapoi Dementori, şi mai era un Albus Dumbledore, dar nu contează.
vrăjitoarea pe nerăsuflate. la Dementori... Dumbledore în stânga sa, Privi peste ochelarii săi cu
Domnul Crouch era furios. - Apoi sunteţi acuzaţi, urlă privindu-l în ochi. lentilele în formă de semilună la
Camera răsună de aplauze. domnul Crouch, de folosirea - Vino, zise Dumbledore cel din Harry, care se uita uimit la chipul
Bagman se ridică şi făcu o Blestemul Cruciatus asupra soţiei stânga sa şi îşi puse mâna sub lui Plesneală, care continua să se
plecăciune, zâmbind. lui Frank Poponeaţă, când a cotul lui Harry. învârtă în lighean.
- Groaznic, îi spuse domnul refuzat să vă dea informaţiile Harry simţi cum se ridică în aer, - Foloseam Pensivul când a venit
Crouch cu patimă lui Dum- cerute. Aţi plănuit să-l readuceţi iar camera se dizolvă în jurul lui. domnul Fudge la întâlnirea
bledore, aşezându-se, în timp ce la putere pe Cel-Ce-Nu-Trebuie- Pentru un moment, totul se făcu noastră şi l-am pus la loc în
Bagman ieşea din cameră. Numit şi să reveniţi la vieţile negru şi atunci se simţi de parcă grabă. Cu siguranţă că nu am
Rookwood să-i găsească o slujbă voastre pline de violenţă şi s-ar fi dat peste cap cu închis bine uşa dulapului.
la Minister... Ziua în care ni se va cruzime, pe care probabil că le- încetinitorul, aterizând brusc în Normal, ţi-a atras atenţia.
alătura Ludo Bagman va fi cu aţi dus înainte, pe vremea picioare, în lumina orbitoare din - Îmi cer scuze, murmură Harry.
adevărat o zi tristă pentru acestuia. Acum, rog juriul să... biroul lui Dumbledore. Ligheanul Dumbledore dădu din cap.
Minister... - Mamă! strigă băiatul, şi de piatră strălucea în faţa sa, iar - Curiozitatea nu este un blestem,
Şi camera se dizolvă iar. Când se vrăjitoarea de lângă Crouch Albus Dumbledore stătea lângă zise el, dar ar trebui să fim
întoarse, Harry se uită în jur. El şi izbucni în plâns, legănându-se în el. precauţi cu ea... Da, într-
Dumbledore stăteau în faţă şi în spate. Mamă, opreşte-l, - Domnule profesor, zise Harry adevăr...
continuare lângă domnul Crouch, mamă, nu am făcut-o eu, nu am speriat, ştiu că nu ar fi trebuit... Încruntându-se uşor, atinse
însă atmosfera era cât se poate fost eu! Nu am vrut să... Uşa dulapului gândurile din lighean cu vârful
de schimbată. Era o tăcere - Acum, rog juriul, repetă domnul era întredeschisă şi... baghetei. Instantaneu, din el se
totală, întreruptă doar de Crouch, să ridice mâna dacă - înţeleg, zise Dumbledore. ridică o figurină, o fată plinuţă,
plânsetele unei vrăjitoare firave, membrii lui cred, ca şi mine, că Ridică ligheanul, îl duse pe birou, încruntată, de aproximativ
ca un spic de grâu, care stătea aceste crime merită încarcerarea unde îl aşeză pe suprafaţa şaisprezece ani, care începu să
lângă domnul Crouch. Avea o pe viaţă la Azkaban. lăcuită, şi se aşeză pe scaunul se învârtă uşor, cu picioarele încă
batistă pe care şi-o ţinea strâns La unison, vrăjitoarele şi vrăjitorii din spatele acestuia. în lighean. Făcu abstracţie de
la gură cu mâinile-i tremurânde. din partea dreaptă a camerei Şi Harry făcu la fel, uitându-se la Harry şi de profesorul
Harry se uită la Crouch şi îl văzu ridicară mâinile. Mulţimea începu ligheanul de piatră. Conţinutul se Dumbledore. Când vorbi, vocea îi
mai sobru şi mai cărunt ca să aplaude ca şi pentru Bagman, întorsese la starea sa de la răsună ca a lui Plesneală, de
înainte. O venă i se zbătea la având pe chipuri expresii de început, alb-argintiu, învârtindu- parcă ar fi venit din adâncurile
tâmplă. triumf sălbatic. Băiatul începu să se şi clocotind sub ochii lui. ligheanului de piatră:
- Adu-i, zise el şi vocea îi răsună ţipe. - Ce este? întrebă Harry cu o - M-a blestemat, domnule
în încăperea tăcută. - Nu! Mamă, nu! Nu am făcut-o voce tremurată. profesor Dumbledore, şi eu doar
Uşa din colţ se deschise iar. De eu, nu, n-am ştiut! Nu mă trimite - Acesta? Se numeşte Pensiv, îl tachinam că l-am văzut
această dată intrară şase acolo, nu îl lăsa! zise Dumbledore. Câteodată sărutând-o pe Florence, în
Dementori, aducând cu ei patru Dementorii se întoarseră în descopăr - şi sunt sigur că ţi se spatele serelor, joia trecută...
oameni. Harry văzu mulţimea cameră. Cei trei care fuseseră întâmplă şi ţie - că am prea - Dar de ce, Bertha, zise
întorcându-se să se uite la alături de băiat se ridicară în multe gânduri şi amintiri în Dumbledore cu tristeţe, uitându-
Crouch. Câţiva începură să linişte de pe scaune. Femeia cu minte. se la fata care acum se rotea
şoptească între ei. ochi întunecaţi se uită la Crouch - Hm, făcu Harry, care nu putea tăcută, de ce l-ai urmărit?
Dementorii îi puseră pe fiecare şi strigă: spune cu adevărat că i se - Bertha? şopti Harry, uitându-se
dintre cei patru oameni în cele - Lordul Întunericului va renaşte, întâmplase vreodată aşa ceva. la ea. Este cumva... Sau a fost
patru scaune cu mânere cu Crouch! Aruncă-ne în Azkaban, - În asemenea momente, zise cumva Bertha Jorkins?
lanţuri, care se aflau acum pe dacă vrei, vom aştepta răbdători! Dumbledore, arătând către - Da, zise Dumbledore, atingând
podeaua camerei. Cei patru erau Va renaşte şi va veni după noi, ligheanul de piatră, folosesc iar gândurile din lighean cu vârful
un bărbat bine făcut, care se uita ne va răsplăti mult mai mult Pensivul. Şi îmi extrag din minte baghetei şi Bertha se scufundă în
absent la Crouch, un alt bărbat decât pe restul suporterilor săi! gândurile în plus, le pun în ele, acestea redevenind iar
mai slab şi mai emoţionat, ai Am fost singurii care i-am rămas lighean şi le examinez când argintii şi opace. Aceea a fost
cărui ochi cercetau mulţimea, o credincioşi! Am fost singurii care doresc. E mai uşor să observi Bertha aşa cum mi-o amintesc de
femeie cu păr negru, des şi am încercat să-l găsim! lucruri care se leagă între ele, pe vremea când era la şcoală.
strălucitor şi cu ochii umbriţi, Dar băiatul încerca să se lupte cu mă înţelegi, când sunt aşa... Lumina argintie a Pensivului
care stătea pe scaun de parcă ar Dementorii, deşi Harry văzu că - Vreţi să spuneţi... că acolo sunt lumină faţa lui Dumbledore şi
fi stat pe un tron, şi un băiat în încet-încet aceştia îi absorbeau gândurile dumneavoastră? zise Harry îşi dădu seama cât de
jur de nouăsprezece ani, care puterea. Mulţimea vuia Harry, uitându-se la substanţa bătrân părea. Ştia, desigur, că
părea cu adevărat îngrozit. batjocoritoare, unii se ridicaseră, albă din lighean. Dumbledore avansa în vârstă,
Tremura, cu părul său galben-pai în timp ce femeia ieşea din - Exact, zise Dumbledore. Dă-mi dar până atunci nu se gândise
răvăşit peste faţă şi cu pielea cameră, iar băiatul continua să voie să-ţi arăt... niciodată că era un om bătrân.
pistruiată şi albă ca laptele. se lupte. Dumbledore îşi scoase bagheta - Deci, Harry, zise Dumbledore
Vrăjitoarea micuţă şi delicată de - Sunt fiul tău! îi strigă el lui din buzunarul robei şi îi puse încet, înainte să te pierzi în
lângă Crouch începu să se legene Crouch. Sunt fiul tău! vârful în părul său argintiu, chiar gândurile mele, vroiai să-mi spui
în faţă şi în spate pe locul ei, - Nu eşti fiul meu! strigă domnul lângă tâmplă. Când îşi îndepărtă ceva.
plângând în batistă. Crouch, cu ochii bulbucaţi dintr-o bagheta, păreau să atârne de ea - Da, zise Harry. Domnule
Crouch se ridică. Se uită la cei dată. Eu nu am nici un fiu! nişte fire de păr... Dar atunci profesor, eram la „Previziuni
patru din faţa lui şi pe chipul său Vrăjitoarea fragilă scoase un Harry văzu că era o fâşie despre viitor” acum câteva
se citi ura. geamăt sfâşietor şi apoi se strălucitoare, de fapt, din aceeaşi minute şi... Hm... am adormit!
- Aţi fost aduşi în faţa Consiliului prăbuşi în scaun. Leşinase. substanţă argintie stranie care Ezită puţin, întrebându-se dacă
pentru Legi Magice, zise el clar, Crouch părea să nu fi observat. umplea Pensivul. Dumbledore urma o mustrare, dar
ca să fiţi judecaţi pentru o crimă - Duceţi-i! răcni Crouch către adăugă gândul proaspăt în Dumbledore nu zise decât:
atât de atroce, cum... Dementori atât de tare, încât îi lighean şi Harry, uluit, îşi văzu - E de înţeles... Continuă!
- Tată, zise băiatul cu părul ieşiră câţiva stropi de salivă din propriul chip pe suprafaţa - Păi, am avut un vis, zise Harry.
blond. Tată... te rog... gură. Duceţi-i, să putrezească ligheanului. Dumbledore apucă Un vis despre Lordul Cap-de-
- ... rareori am auzit în această acolo! Pensivul cu degetele sale lungi şi Mort. Îl tortura pe Şobo... ştiţi
sală, continuă Crouch, vorbind şi - Tată! Tată, nu am fost eu! Nu! îl scutură, ca un căutător de aur cine este Şobo...
mai tare, ca să acopere vocea Nu! Tată, te rog! care ar căuta pepite preţioase... - Ştiu, zise Dumbledore prompt.
fiului său. Am auzit dovezile - Harry, cred că a sosit timpul să iar Harry îşi văzu propria faţă Te rog, continuă.
împotriva voastră. Toţi patru ne întoarcem în biroul meu, zise schimbându-se uşor în cea a lui - Cap-de-Mort primise o scrisoare
sunteţi acuzaţi de capturarea o voce calmă în urechea lui Plesneală, care deschise gura şi de la o bufniţă. A zis ceva despre
94
gafa lui Şobo care fusese - Cap-de-Mort? întrebă Răni Magice. Cred că Neville îi
reparată. A zis că cineva murise. Dumbledore, uitându-se la Harry vizitează cu bunica lui, în
Apoi a zis că Şobo nu va fi dat peste Pensiv. vacanţe. Nu îşi recunosc copilul.
şarpelui drept hrană - era şi un Era o privire caracteristică, Şocat, Harry rămase locului. Nu — CAPITOLUL XXXI —
şarpe lângă scaunul său. A zis... pătrunzătoare, pe care i-o mai ştiuse niciodată... niciodată, în
A zis că eu voi fi acela cu care se aruncase Dumbledore şi cu alte patru ani de zile, nu se deranjase A TREIA PROBĂ
va hrăni şarpele. Apoi a aruncat ocazii, iar Harry avea mereu să afle...
un Blestem Cruciatus asupra lui senzaţia că Dumbledore putea să - Soţii Poponeaţă au fost foarte - Şi Dumbledore crede că Ştii-Tu-
Şobo... Şi m-a durut cicatricea, vadă prin el într-un mod în care cunoscuţi, zise Dumbledore. Cine îşi recapătă puterile? şopti
zise Harry. M-am trezit, atât de nici măcar ochiul magic al lui Atacul asupra lor s-a produs Ron.
tare m-a durut... Moody nu putea. imediat după declinul lui Cap-de- Tot ce văzuse Harry în Pensiv,
Dumbledore se uită la el, fără să - Încă o dată, Harry, nu-ţi pot Mort, când toată lumea a crezut aproape tot ce îi spusese şi
zică nimic. spune nimic clar... Astea sunt că era în siguranţă. Acel atac a arătase Dumbledore după aceea,
- Păi... Asta este tot, zise Harry. doar supoziţiile mele, oftă el, cauzat un val de mânie mai le povestise lui Ron, Hermionei şi
- Înţeleg, zise Dumbledore încet. părând mai bătrân şi mai puternic ca niciodată. Ministerul lui Sirius, desigur, căruia Harry îi
Înţeleg. Şi te-a mai durut frământat ca niciodată. Anii în a fost sub mare presiune, i se trimisese o bufniţă imediat ce
cicatricea anul acesta, în afară care Cap-de-Mort a ajuns la cerea să-i prindă rapid pe ieşise din biroul lui Dumbledore.
de atunci când te-a trezit din putere, zise el, au fost marcaţi de vinovaţi. Din nefericire, mărturiile Harry, Ron şi Hermione rămaseră
somn în timpul verii? dispariţii. Bertha Jorkins a soţilor Poponeaţă au fost - având iar până târziu în camera de zi în
- Nu... De unde ştiţi că m-a trezit dispărut fără urmă în locul unde în vedere starea lor - nu tocmai acea noapte, vorbind până când
din somn în timpul verii? întrebă se ştie clar că a fost văzut Cap- de încredere... mintea lui Harry mai avea puţin
Harry uimit. de-Mort ultima dată. Şi domnul - Atunci, fiul domnului Crouch ar şi lua foc, până când înţelese ce
- Nu eşti singurul corespondent Crouch a dispărut... Chiar în fi putut să nu fi fost implicat? vroia să spună Dumbledore când
al lui Sirius, zise Dumbledore. Şi împrejurimile castelului nostru. Şi zise Harry încet. zise că mintea poate fi câteodată
eu am ţinut legătura cu el după a mai existat o a treia dispariţie, Dumbledore clătină din cap. mult prea plină de gânduri şi că
ce a plecat de la Hogwarts anul una căreia Ministerul, din păcate, - Despre asta nu ştiu nimic! ar fi fost o uşurare să mai
trecut. Eu i-am sugerat peştera nu i-a acordat importanţă, pentru Harry rămase iar tăcut, privind extragă câteva dintre ele.
din munte ca fiind locul cel mai că a fost vorba despre un Încuiat. conţinutul vârtejului din Pensiv. Ron se uită în focul din camera
sigur unde să se ascundă. Îl chema Frank Bryce şi locuia în Mai erau două întrebări pe care de zi. Harry avu impresia că Ron
Dumbledore se ridică şi începu satul unde a crescut tatăl lui ardea de nerăbdare să le pună... tremura puţin, deşi era cald.
să se plimbe în spatele biroului. Cap-de-Mort. Bryce nu a mai fost însă acestea priveau vinovăţia - Şi are încredere în Plesneală?
Din când în când, îşi ducea vârful văzut din august. Ştii, eu citesc unor oameni în viaţă... întrebă Ron. Chiar are încredere
baghetei la tâmplă, mai scotea ziarele Încuiaţilor, spre deosebire - Hm, începu el, domnul Bagman... în Plesneală, deşi ştie că a fost
un gând argintiu strălucitor şi îl de majoritatea prietenilor mei de - ... nu a mai fost niciodată un Devorator al Morţii?
adăuga celor din Pensiv. la Minister. acuzat de activităţi Întunecate, - Da, zise Harry.
Gândurile dinăuntru începură să Dumbledore se uită foarte serios zise Dumbledore calm. Hermione nu mai vorbise de zece
se învârtă atât de repede, încât la Harry, iar apoi continuă: - Da, zise Harry repede, uitându- minute. Stătea cu capul în mâini,
Harry nu reuşi să desluşească - Aceste dispariţii mi se pare că se iar în Pensivul, al cărui uitându-se la genunchi. Harry se
ceva clar. Era doar un amestec se leagă unele de altele. conţinut se învârtea mai încet, gândi că şi ei i-ar fi trebuit un
de culoare. Ministerul nu este de acord, după acum că Dumbledore nu mai Pensiv.
- Domnule profesor? zise el încet, cum ai auzit, când aşteptai în adăuga gânduri. Şi... Hm... - Rita Skeeter, murmură ea în
după câteva minute. faţa biroului meu... Dar Pensivul păru să pună sfârşit.
Dumbledore se opri şi se uită la Harry aprobă din cap. Iar se lăsă întrebarea în locul lui. Chipul lui - Cum poţi să-ţi faci griji din
Harry. tăcerea, Dumbledore Plesneală apăru iar pe suprafaţă. cauza ei acum? se miră Ron,
- Scuzele mele, zise el încet şi se extrăgându-şi gânduri din când Dumbledore îl privi şi apoi se uită nevenindu-i să creadă.
aşeză la birou. în când. Harry simţea că ar fi la Harry. - Nu îmi fac griji din cauza ei,
- Ştiţi... Ştiţi cumva de ce mă trebuit să plece, dar curiozitatea - Şi nici profesorul Plesneală, zise spuse Hermione cu capul
doare cicatricea? îl reţinu pe scaun. el. aplecat. Mă gândeam... Ţineţi
Dumbledore îl privi foarte - Domnule profesor? zise el iar. Harry privi în ochii albaştri- minte ce mi-a zis la „Trei
pătrunzător pe Harry pentru o Ăăă... Aş putea să vă întreb ceva deschis ai lui Dumbledore şi Mături”? „Ştiu nişte lucruri
clipă şi apoi spuse: despre... procesul acela la care întrebarea care îl chinuia cel mai despre Ludo Bagman care ţi-ar
- Am o teorie, doar o teorie... Cred am fost martor... în Pensiv? mult îi ieşi de pe buze, înainte de face părul măciucă.” La asta se
că te doare cicatricea şi când - Da, poţi, zise Dumbledore cu a se putea opri: referea, nu? Ea a scris despre
Lordul Cap-de-Mort este în seriozitate. Am fost la el de multe ori, - Dar ce v-a făcut să credeţi că a procesul lui, ştia că le-a dat
apropierea ta, şi când simte o dar unele procese îmi vin în minte mai renunţat cu adevărat la Cap-de- informaţii Devoratorilor Morţii. Şi
ură cumplită faţă de tine... des decât altele... Mai ales acum... Mort, domnule profesor? Winky, vă amintiţi... „Domnul
- Dar... de ce? - Ştiţi... procesul la care asistam Dumbledore se uită în continuare Bagman este un vrăjitor rău.”
- Pentru că sunteţi legaţi de când m-aţi găsit? Cel cu fiul lui în ochii lui Harry pentru câteva Domnul Crouch trebuie să fi fost
blestemul care a eşuat, zise Crouch? Păi... vorbeau despre clipe şi apoi zise: atât de supărat că Bagman a
Dumbledore. Aceea nu este o părinţii lui Neville, nu-i aşa? - Asta, Harry, rămâne între mine scăpat, încât probabil că a vorbit
cicatrice obişnuită. Dumbledore îi aruncă lui Harry o şi domnul profesor Plesneală. acasă despre proces.
- Deci, credeţi... că faptele din privire tăioasă. Harry ştiu că întrevederea se - Da, dar Bagman nu a dat
vis... chiar s-au întâmplat? - Ţi-a povestit vreodată Neville terminase. Dumbledore nu părea informaţiile dinadins, nu?
- Este posibil, zise Dumbledore. de ce a fost crescut de bunica supărat, totuşi, în tonul său se Hermione ridică din umeri.
Aşa cred... Probabil că da... lui? zise el. simţea o notă finală care îi - Şi Fudge crede că Madame
Harry, l-ai văzut pe Cap-de-Mort? Harry clătină din cap, întrebându- spunea lui Harry că era vremea Maxime l-a atacat pe Crouch?
- Nu, zise Harry. Doar spatele se în acelaşi timp cum putuse să să plece. Se ridică şi Dumbledore întrebă Ron, întorcându-se către
scaunului său. Dar... nu aş fi avut nu-l întrebe pe Neville, deşi îl făcu la fel. Harry.
ce să văd, nu? Adică, nu mai are cunoştea de aproape patru ani de - Harry, zise el, când băiatul - Da, zise Harry, dar numai
corp, nu? Dar... cum ar fi putut zile. ajunsese la uşă, te rog să nu mai pentru că Barty Crouch a dis-
să îşi ţină bagheta? zise Harry - Da, vorbeau de părinţii lui povesteşti nimănui despre părut lângă trăsura celor de la
încet. Neville, zise Dumbledore. Tatăl părinţii lui Neville. Este dreptul Beauxbatons.
- Într-adevăr, cum? murmură lui, Frank, a fost Auror, exact ca lui să le spună celorlalţi, numai - Nu ne-am gândit niciodată la ea,
Dumbledore. Cum... profesorul Moody. După cum ai atunci când o să fie pregătit. nu? zise Ron încet. Ascultaţi-mă,
Nici Dumbledore şi nici Harry nu auzit, el şi soţia sa au fost - Da, domnule profesor, zise sigur are sânge de uriaş în vine şi
vorbiră un timp. Dumbledore se torturaţi pentru a da informaţii Harry, întorcându-se să plece. nu vrea să recunoască...
uita prin cameră, ducându-şi din despre locul unde se afla Cap-de- - Şi... - Cum să recunoască? zise
când în când vârful baghetei la Mort după ce şi-a pierdut puterile. Harry se întoarse. Dumbledore Hermione tăios, ridicându-şi
tâmplă şi adăugând un alt gând - Deci, au murit? zise Harry încet. stătea deasupra Pensivului, cu privirea. Uite ce a păţit Hagrid
argintiu, strălucitor, în conţinutul - Nu, zise Dumbledore, cu o voce faţa luminată de dedesubt şi după ce a aflat Rita despre
învolburat al Pensivului. plină de amărăciune, cum nu îl părând mai bătrân ca niciodată. mama lui. Uită-te la Fudge cum
- Domnule profesor, zise Harry în mai auzise Harry niciodată, au Se uită o clipă la Harry şi apoi trage concluzii pripite despre ea,
sfârşit, credeţi că devine mai înnebunit. Sunt amândoi în spuse: doar pentru că este pe jumătate
puternic? spitalul Sf. Mungo pentru Boli şi - Mult succes la a treia probă! uriaş. Cum să te lupţi cu
95
asemenea prejudecăţi? Şi eu în trecut să treacă de creaturi probleme.” urmeze cursurile şcolii Hogwarts.
probabil că aş spune că am oase monstruoase şi obstacole vrăjite, Potter, după cum dezvăluie
mari, dacă aş şti ce mă aşteapta ştia ce-l aşteaptă, avea o şansă Harry avea din ce în ce mai Profetul zilei în exclusivitate,
dacă s-ar afla adevărul. în plus, se putea pregăti mai bine multe emoţii, cu cât se apropia leşină des la şcoală şi adesea se
Hermione se uită la ceas. pentru proba care urma. data de douăzeci şi patru iunie, plânge că îl doare cicatricea de
- Nu ne-am antrenat deloc! zise Obosită să tot dea peste ei prin însă nu era la fel de rău ca pe frunte (amintire a blestemului
ea revoltată. Trebuia să exersăm şcoală, profesoara McGonagall îi înainte de prima şi de a doua cu care a încercat să-l omoare
Blestemul de Oprire! De mâine, dăduse voie lui Harry să probă. În primul rând, era Ştiţi-Voi-Cine). Lunea trecută, în
ne punem serios pe treabă! Hai, folosească o clasă goală de încrezător că de data asta făcuse mijlocul orei de „Previziuni
Harry, ai nevoie de puţin somn... transfigurare în timpul meselor tot ce putuse ca să se pre- despre viitor”, reportera noastră
Harry şi Ron se duseră agale de prânz. Foarte curând, gătească pentru probă. În al de la Profetul zilei a fost martora
spre dormitorul lor. În timp ce stăpânea Blestemul de Oprire, o doilea rând, era ultima şi, oricât plecării precipitate a lui Potter
Harry îşi punea pijamaua, se uită vrajă care îi încetinea şi chiar în de grea avea să fie, turnirul se din clasă, pretinzând că îl durea
spre patul lui Neville. Ţinându-şi înlătura pe atacatori, Blestemul termina în sfârşit, ceea ce avea prea tare cicatricea ca să mai
promisiunea făcută lui Reductor, care îi permitea să dea să fie o mare uşurare pentru el. poată învăţa.
Dumbledore, nu le spusese lui la o parte din drumul lui obiecte * Creierul lui Potter s-ar putea să fi
Ron şi lui Hermione despre solide, şi Vraja de Patru-Puncte, o În dimineaţa dinaintea celei de a fost afectat de atacul lui Ştiţi-Voi-
părinţii lui Neville. După ce îşi descoperire foarte utilă a treia probe, micul dejun era Cine, aşa cum spun experţii de la
dădu jos ochelarii şi se urcă în Hermionei, care îi făcea bagheta foarte zgomotos la masa spitalul Sf. Mungo pentru Boli şi
patul său cu baldachin, îşi ima- să arate nordul şi astfel să poată Cercetaşilor. Apăru poşta via Răni Magice, iar modul în care
gină cum trebuia să fie să ai încă verifica dacă se ducea în direcţia bufniţă, aducându-i lui Harry un insistă că îl doare cicatricea să
părinţii în viaţă, dar să nu poată potrivită prin labirint. Însă avea bilet cu urări de noroc de la fie o exprimare a confuziei sale
să te recunoască. Adeseori avea încă probleme cu Vraja Scut. Prin Sirius. Era o singură bucată de profunde.
parte de compasiune de la străini această vrajă, se putea arunca pergament, împăturită şi cu o „Ar putea să se şi prefacă,” zice
pentru că era orfan, dar, un zid temporar, invizibil, în jurul amprentă de câine pe ea, dar unul dintre specialişti, „ar putea
ascultând sforăiturile lui Neville, celui care o folosea, apărându-l Harry o aprecie foarte mult. O să o facă pentru a atrage
se gândi că acesta le merita mai de blestemele minore. Hermione bufniţă veni ca de obicei la atenţia.”
mult decât el. reuşise să-l biruiască printr-un Hermione, cu un exemplar din Profetul zilei a dezgropat însă
Stând pe întuneric, Harry simţi o Blestem Picioare-de-Gelatină Profetul zilei din acea zi. Desfăcu anumite fapte despre Harry
furie oarbă şi multă ură faţă de bine aţintit. Harry se târî prin ziarul, aruncă o privire pe prima Potter, pe care Albus
cei care îi torturaseră pe domnul cameră zece minute după aceea, pagină şi se înecă deodată cu Dumbledore, directorul şcolii
şi pe doamna Poponeaţă... Îşi până când găsi contrablestemul. sucul de dovleac pe care îl bea, Hogwarts, a avut grijă să le
aminti de strigătele - Te descurci foarte bine, zise scuipându-l şi pe ziar. ascundă publicului vrăjitoresc.
batjocoritoare ale mulţimii când Hermione încurajator, uitându-se - Ce-i? ziseră Harry şi Ron într-un „Potter este Reptomit,” ne
fiul lui Crouch şi ceilalţi trei pe lista ei şi bifând Vrăjile pe glas, întorcându-şi privirile spre dezvăluie Draco Reacredinţă, un
fuseseră duşi din sală de către care le învăţaseră deja. Unele ea. elev din anul patru de la
Dementori... Înţelese exact cum dintre astea o să-ţi fie de folos, - Nimic, zise Hermione repede, Hogwarts.
se simţeau... Apoi îşi aminti fără nici o îndoială. încercând să ascundă ziarul, dar „Au avut loc mai multe atacuri
chipul alb ca laptele al băiatului - Uitaţi-vă la asta, zise Ron, care Ron reuşi să îl înşface. asupra elevilor acum doi ani şi
care ţipa speriat şi îşi dădu stătea lângă fereastră, privind Se uită la titlu şi zise: cei mai mulţi credeau că Potter
seama cu un fior că acesta afară. Ce face Reacredinţă? - Nu se poate! Nu azi! Vaca era vinovat, după ce l-au văzut
murise un an mai târziu... Harry şi Hermione se duseră să bătrână! pierzându-şi controlul la Clubul
Cap-de-Mort, îşi zise Harry, vadă. Reacredinţă, Crabbe şi - Ce e? zise Harry. Iar Rita Skeeter? Dueliştilor, când a trimis un
uitându-se în întuneric la pânza Goyle stăteau în umbra unui - Nu, zise Ron şi, exact ca şarpe către un alt băiat. Totul a
patului său, totul era din cauza copac chiar de sub fereastră. Hermione, încercă să ascundă fost ţinut secret, desigur. Însă
lui Cap-de-Mort... Cel care Crabbe şi Goyle păreau să fie cu ziarul. este prieten şi cu vârcolacii, şi cu
distrusese zeci de familii, atâtea ochii în patru. Amândoi rânjeau - Este despre mine, nu? zise Harry. uriaşii. Credem că ar fi în stare de
vieţi... răutăcios. Reacredinţă ţinea - Nu, zise Ron, pe un ton total orice pentru niscaiva putere.”
* mâna aproape de gură şi vorbea neconvingător. Reptomita, abilitatea de a
Ron şi Hermione ar fi trebuit să spre ea. Dar, înainte ca Harry să apuce să conversa cu şerpii, este con-
recapituleze pentru examenele - Parcă ar avea un walkie-talkie, ceară ziarul, Draco Reacredinţă siderată de mult timp o Artă
care aveau să se termine în ziua zise Harry curios. strigă din partea cealaltă a Marii Neagră. Într-adevăr, cel mai
celei de-a treia probe, însă îşi - Nu are cum, zise Hermione, ţi- Săli, de la masa Viperinilor. cunoscut Reptomit din zilele
canalizau toate eforturile ca să-l am mai spus, genul ăsta de - Hei, Potter! Potter! Ce-ţi mai noastre este nimeni altul decât
ajute pe Harry să se obiecte nu funcţionează la face capul? Te simţi bine? Nu o s- Ştiţi-Voi-Cine. Un membru al Ligii
pregătească. Hogwarts. Haide, Harry, adăugă o iei cumva razna? de Apărare Împotriva Forţelor
- Nu-ţi face griji, zise Hermione ea sprintenă, plecând de la Reacredinţă avea şi el o copie a Întunecate, care a dorit să
scurt, când Harry le spuse că nu fereastră şi întorcându-se în ziarului. Toţi Viperinii de la masă rămână anonim, a declarat că ar
se supăra să exerseze de unul mijlocul camerei, hai să încercăm râdeau şi se întorseseră în considera orice vrăjitor Reptomit
singur un timp. Cel puţin o să iar Vraja Scut. scaune ca să vadă reacţia lui cel puţin „demn de cercetat”.
luăm note maxime la „Apărare * Harry. Sinceră să fiu, aş fi foarte bănu-
contra Magiei Negre”. Nu am fi Acum Sirius trimitea bufniţe - Vreau să-l văd, îi zise Harry lui itoare faţă de oricine poate vorbi
aflat niciodată de blestemele zilnic. Ca şi Hermione, părea că Ron. Dă-mi-l! cu şerpii, având în vedere că
astea la ore. se concentrează numai asupra Împotriva dorinţei sale, Ron îi şerpii sunt adeseori folosiţi în
- E un antrenament bun pentru modului în care Harry avea să dădu ziarul. Harry îl întoarse şi se cele mai groaznice ritualuri
când vom fi toţi Aurori, zise Ron treacă de ultima probă, urmând trezi uitându-se la propria lui Întunecate şi asociaţi
entuziasmat, încercând un să îşi facă griji pentru altele, mai fotografie, dedesubtul unui titlu dintotdeauna cu oamenii
Blestem de Oprire asupra unei încolo. Îi reamintea lui Harry în cu litere enorme: malefici. Şi în acelaşi timp,
viespi care intrase în cameră şi fiecare scrisoare că nimic din ce oricine caută compania unor
făcând-o să se oprească în aer. se întâmpla în afara zidurilor HARRY POTTER, SMINTIT ŞI creaturi atât de fioroase ca
Când intrară în iunie, atmosfera castelului Hogwarts nu era PERICULOS! vârcolacii şi uriaşii se presupune
din castel deveni iar responsabilitatea lui Harry şi nici că iubeşte violenţa.
entuziasmată şi încordată. Toată nu putea să îl influenţeze cu Băiatul care l-a înfrânt pe Cel-Ce- Albus Dumbledore ar trebui să se
lumea abia aştepta a treia probă, nimic. Nu-Trebuie-Numit este instabil şi gândească serios dacă un
care urma să aibă loc cu o „Dacă Lordul Întunericului chiar poate chiar periculos, scria Rita asemenea băiat ar trebui să aibă
săptămână înainte de sfârşitul devine mai puternic (îi scria el), Skeeter, corespondent special al voie să participe la Turnirul celor
semestrului. Harry exersa prioritatea mea e să mă asigur ziarului. Dovezi alarmante au trei vrăjitori. Unii se tem că Harry
blestemele ori de câte ori avea că tu eşti în siguranţă. Nu poate ieşit de curând la lumină despre Potter ar putea recurge la Magie
un moment liber. Se simţea mult să pună mâna pe tine atâta timp comportamentul straniu al lui Neagră în disperarea sa de a
mai încrezător faţă de a treia cât eşti sub protecţia lui Harry Potter, care ne fac să ne câştiga turnirul, a treia probă
probă decât faţă de celelalte. Dumbledore, dar nu risca, întrebăm dacă este în stare să având loc în această seară.
Deşi avea să fie cu siguranţă concentrează-te să treci de concureze într-o competiţie atât
dificilă şi periculoasă, Moody labirint cu bine şi apoi o să ne de extenuantă cum e Turnirul - E cam pornită pe mine, nu? zise
avea dreptate... Harry reuşise şi canalizăm atenţia asupra altor celor trei vrăjitori, sau chiar să Harry calm, împăturind ziarul.
96
La masa Viperinilor, Reacredinţă, Se îndepărtă. Harry se uită după Sir Cadogan? de stresat Nu-l lasă să vină în
Crabbe şi Goyle râdeau la el, ea uluit. - O, da, zise Harry, care îl cunoscuse locul domnului Crouch, ca al
punându-şi coarne şi - Doar nu se aşteaptă că o să pe Sir Cadogan anul trecut. cincilea judecător. Aşa că o să
strâmbându-se ca nişte nebuni apară familia Dursley, nu? îl - Şi doamna grasă? întrebă Bill. vină Cornelius Fudge.
sau mişcându-şi limbile ca şerpii. întrebă el absent pe Ron. - Era aici şi pe timpul meu, zise Se întoarseră la castel ca să ia
- De unde a ştiut că te-a durut - Nu ştiu, zise Ron. Harry, ar doamna Weasley. M-a certat atât prânzul.
cicatricea la ora de „Previziuni trebui să mă grăbesc, o să de tare când m-am întors în - Mamă! Bill! zise Ron, şocat,
despre viitor”? se miră Ron. Nu întârzii la ora lui Binns. Ne vedem cameră la patru dimineaţa... când veni la masa Cercetaşilor.
avea cum să fie acolo, nu are mai târziu. - Ce căutai pe afară la patru Ce faceţi aici?
cum să fi auzit... Harry îşi termină micul dejun în dimineaţa? o întrebă Bill, privind- - Am venit să-l vedem pe Harry la
- Fereastra era deschisă, zise Marea Sală, care se golea o uimit pe doamna Weasley. ultima probă! zise doamna
Harry. Am deschis-o ca să respir. treptat. O văzu pe Fleur Delacour Doamna Weasley zâmbi şi îi Weasley veselă. Trebuie să
- Erai în vârful Turnului de Nord! ridicându-se de la masa Ochilor- scânteiară ochii. recunosc că e o schimbare
zise Hermione. Nu avea cum să ţi de-Şoim şi alăturându-i-se lui - Fusesem cu tatăl tău la o binevenită să nu mai gătesc.
se audă vocea până dincolo de Cedric, după care se îndreptară plimbare nocturnă, zise ea. L-a Cum a fost testul?
domeniile castelului! amândoi către camera alăturată prins Apollyon Pringle... - Bine... bine, zise Ron. Nu mi-am
- Păi, tu eşti cea care ar fi trebuit şi intrară. Curând după aceea, se îngrijitorul din vremea aia... amintit toate numele goblinilor
să afle metodele magice de duse şi Krum. Harry rămase Tatălui tău încă i se văd urmele. rebeli, aşa că am mai inventat
microfonie! zise Harry. Dacă nu i- locului. De fapt, nu vroia să se - Ce zici, ne conduci puţin prin din ele. Dar n-are a face, zise el,
a zis o pasăre sau o insectă, ducă în camera aceea. Nu avea castel, Harry? întrebă Bill. servindu-se cu nişte paste, în
spune-mi tu cum a făcut-o! familie... Cine să vină să îl vadă - Da, sigur, zise Harry şi se timp ce doamna Weasley îl
- Încerc! zise Hermione. Dar... dar... cum avea să îşi rişte viaţa? Dar îndreptară spre Marea Sală. privea furioasă, toţi au nume de
O expresie ciudată, absentă, chiar pe când se ridica, Când trecură pe lângă Amos genul Bodrod cel Bărbos sau Urg
apăru pe chipul Hermionei, de gândindu-se că mai bine s-ar Diggory, acesta se întoarse. cel Nespălat... N-a fost prea greu...
parcă ar fi avut o revelaţie. Îşi duce la bibliotecă să recapituleze - Iată-te! zise el, cercetându-l pe Fred, George şi Ginny veniră şi ei
ridică încet mâna şi îşi trecu nişte blesteme, uşa camerei Harry din cap până-n picioare. să stea împreună la masă, şi
degetele prin păr. alăturate se deschise şi Cedric Pariez că nu mai eşti atât de Harry se simţi atât de bine, încât
- Ce-ai păţit? întrebă Ron, scoase capul. înfumurat acum că te-a ajuns parcă ar fi fost la Vizuină. Uitase
încruntându-se la ea. - Harry, haide, te aşteaptă! Cedric din urmă la scor, nu? să îşi facă griji pentru proba din
- Da, zise Hermione pe Complet uluit, Harry se ridică. Nu - Poftim? zise Harry. acea după-amiază şi abia când
nerăsuflate, trecându-şi iar de- ar fi avut cum să vină familia - Ignoră-l, îi zise Cedric încet lui apăru Hermione, la mijlocul
getele prin păr şi apoi ducându-şi Dursley, nu? Traversă Marea Sală Harry, încruntându-se spre tatăl prânzului, îşi aminti că avusese o
mâna la gură, de parcă ar fi şi deschise uşa camerei. său. E supărat după primul revelaţie în legătură cu Rita
vorbit într-un walkie-talkie Cedric şi părinţii lui se aflau chiar articol al Ritei Skeeter despre Skeeter.
invizibil. lângă uşă. Viktor Krum era într- Turnirul celor trei vrăjitori... Ştii - Ne spui şi nouă...
Harry şi Ron se uitară unul la un colţ, conversând cu părinţii tu, când a zis că erai singurul Hermione dădu din cap şi se uită
altul. săi, foarte bruneţi, într-o bulgară campion potrivit pentru la doamna Weasley.
- Am o idee, zise Hermione, fluentă. Viktor moştenise nasul Hogwarts. - Bună, Hermione, zise doamna
uitându-se în gol. Cred că ştiu... coroiat al tatălui său. De partea - Dar nici el nu s-a obosit s-o Weasley, mult mai aspră ca de
Numai aşa nu a văzut-o nimeni... cealaltă a camerei, Fleur vorbea corecteze, nu? zise Amos obicei.
nici măcar Moody... şi doar astfel extrem de repede în franceză cu Diggory, destul de tare ca să îl - Bună ziua, zise Hermione,
ar putea să ajungă pe mama ei. Sora mai mică a lui audă Harry când trecu pe lângă dispărându-i zâmbetul când văzu
pervazuri... Hm... dar nu are Fleur, Gabrielle, o ţinea pe mama el, însoţit de doamna Weasley şi expresia rece de pe chipul
voie... Cu siguranţă nu are voie! ei de mână. Îi făcu cu mâna lui de Bill. Lasă, îi arăţi tu, Ced. L-ai doamnei Weasley.
Cred c-am prins-o! Daţi-mi două Harry, care îi răspunse la fel. mai bătut o dată, nu? Harry se uită când la una, când la
minute şi vă spun apoi. Mă duc Atunci îi văzu pe doamna - Rita Skeeter face orice ca să alta şi spuse:
puţin la bibliotecă... Doar ca să Weasley şi pe Bill stând în faţa creeze probleme, Amos! zise - Doamnă Weasley, doar nu
fiu sigură. şemineului şi zâmbindu-i cu toată doamna Weasley supărată. credeţi mizeriile alea pe care le-a
Spunând acestea, Hermione îşi faţa. Credeam că ştiai asta, având în scris Rita Skeeter în
înşfăcă ghiozdanul şi ieşi - Surpriză! zise doamna Weasley vedere că lucrezi la Minister! Săptămânalul vrăjitoarelor, nu?
valvârtej din Marea Sală. entuziasmată, când Harry zâmbi Domnul Diggory arăta de parcă Pentru că Hermione nu este
- Hei! strigă Ron. Avem lucrare la larg şi se duse la ei. Ne-am ar fi vrut să îi răspundă ceva, iubita mea...
„Istoria Magiei” peste zece gândit să venim să te vedem, supărat, dar soţia lui îi puse - O! zise doamna Weasley. Nu...
minute! Fratele meu, zise el, Harry! mâna pe braţ, aşa că ridică doar Sigur că nu!
întorcându-se spre Harry, trebuie Se aplecă şi îl pupă pe obraz. din umeri şi merseră cu toţii mai Dar păru mult mai drăguţă cu
să o urască rău de tot pe femeia - Ce mai faci? zise Bill, zâmbindu- departe. Hermione după aceea.
aia, ca să rişte să nu ajungă la i lui Harry în timp ce dădeau Harry avu parte de o dimineaţă Harry, Bill şi doamna Weasley îşi
timp la o lucrare. Ce o să faci la mâna. Charlie a vrut să vină, dar foarte plăcută, plimbându-se pe petrecură după-amiaza făcând o
ora lui Binns? Citeşti iar? n-a putut să se învoiască. A zis domeniile însorite ale castelului, plimbare lungă în jurul castelului,
Scutit de testele de la sfârşitul că ai fost incredibil cu Ţintatul cu Bill şi cu doamna Weasley, apoi se întoarseră în Marea Sală,
semestrelor pentru că era Maghiar. arătându-le trăsura celor de la pentru ospăţul din acea seară.
campion în Turnirul celor trei Fleur Delacour, observă Harry, se Beauxbatons şi corabia celor de Ludo Bagman şi Cornelius Fudge
vrăjitori, Harry stătuse în spatele uita peste umărul mamei ei cu la Durmstrang. Doamna Weasley se alăturaseră la masa
clasei la fiecare lucrare până mare interes la Bill. Harry îşi era foarte intrigată de Salcia profesorilor. Bagman părea chiar
atunci, căutând blesteme noi dădu seama că Fleur nu avea Bătăuşă, care fusese plantată vesel, dar Cornelius Fudge, care
pentru a treia probă. absolut nimic împotriva părului după ce terminase ea şcoala, şi stătea lângă Madame Maxime,
- Presupun că da, îi zise Harry lui lung sau cercelului cu colţ... le poveşti o grămadă de lucruri arăta sumbru şi nu vorbea.
Ron, dar chiar atunci profesoara - E tare drăguţ din partea despre fostul paznic al vânatului Madame Maxime se concentra
McGonagall veni la masa dumneavoastră, îi spuse Harry de dinainte de Hagrid, un oare- asupra farfuriei, iar Harry se
Cercetaşilor, îndreptându-se spre doamnei Weasley. Pentru o clipă care Ogg. gândi că părea să aibă ochii roşii.
el. m-am gândit că... familia Dursley... - Ce mai face Percy? întrebă Hagrid se tot uita la ea, din
- Potter, campionii se strâng în - Hm, făcu doamna Weasley, Harry, în timp ce se plimbau pe capătul celălalt al mesei.
camera de lângă Marea Sală, strângând din dinţi. lângă sere. Erau mai multe feluri ca de
imediat după prânz, îi zise ea. Întotdeauna se abţinuse să-i - Deloc bine, zise Bill. obicei, dar Harry, care începuse
- Dar proba este abia diseară! critice de faţă cu Harry, dar ochii - E foarte supărat, completă să aibă mari emoţii, nu prea
zise Harry, pătându-se din îi scăpărau de fiecare dată când doamna Weasley, coborându-şi mâncă. În timp ce tavanul
greşeală cu ouă jumări şi venea vorba despre ei. vocea şi privind în jur. Ministerul fermecat de deasupra începea să
temându-se că înţelesese greşit - E minunat să fiu din nou aici, vrea să ţină secretă dispariţia se transforme din albastru în
ora. zise Bill, uitându-se în jurul domnului Crouch, dar Percy a movul de la asfinţit, Dumbledore
- Ştiu, Potter, zise ea. Familiile camerei (din rama ei, Violet, fost chemat să dea explicaţii se ridică de la masa profesorilor
campionilor sunt invitate să vină prietena doamnei grase, îi făcu pentru instrucţiunile pe care i le şi în jur se lăsă tăcerea.
să vadă ultima probă, ştii. Este semn cu ochiul). N-am mai fost trimitea domnul Crouch. Se pare - Doamnelor şi domnilor, peste
doar o ocazie ca să te întâlneşti aici de cinci ani. Mai există că nu cred că au fost scrise de cinci minute o să vă rog să vă
cu ei. tabloul acela cu cavalerul nebun? Crouch, de fapt. Percy e extrem îndreptaţi către stadionul de
97
vâjthaţ pentru a urmări a treia şi Alte aplauze furtunoase. - Homarii cu Capete Explozive ai lui presărat cu stele. Se simţi de
ultima probă a Turnirului celor - Şi pe locul trei... domnişoara Hagrid! şuieră el. Sunt enormi... parcă, dacă ar fi mişcat un picior,
trei vrăjitori. Îi rog pe campioni Fleur Delacour, de la Academia Abia am scăpat! ar fi căzut de pe pământ în hău.
să-l urmeze pe domnul Bagman Beauxbatons! Dădu din cap şi dispăru pe o altă „Gândeşte-te”, îşi spuse el, când
la stadion chiar acum. Harry îi desluşi în mulţime, pe la cărare. Dornic să se depărteze sângele îi năvăli în cap,
Harry se ridică. Toţi Cercetaşii îl jumătatea tribunelor, pe doamna cât mai tare de Homari, Harry „gândeşte-te...”
aplaudară frenetic. Toţi membrii Weasley, Bill, Ron şi Hermione, porni grăbit la drum. Apoi, când Dar nici una dintre vrăjile pe care
familiei Weasley şi Hermione îi aplaudând-o politicos pe Fleur. dădu un colţ, văzu... le exersase nu părea făcută să
urară noroc, iar Harry ieşi din Le făcu cu mâna şi ei făcură la Un Dementor care venea spre el! combată o inversare bruscă a
Marea Sală, alături de Cedric, fel, zâmbindu-i. De patru metri înălţime, cu faţa cerului cu pământul. Să
Fleur şi Krum. - Deci, la fluierul meu, Harry şi ascunsă de glugă şi cu mâinile în îndrăznească să îşi mişte
- E în regulă, Harry? întrebă Cedric! zise Bagman. Trei... doi... putrefacţie întinse înainte, se piciorul? Simţi presiunea sângelui
Bagman când coborâră treptele unu... apropia, pipăind drumul către el, în timpane. Avea două soluţii: să
de piatră către domeniile din Suflă scurt în fluier, iar Harry şi ca un orb. Simţi că îl copleşeşte o încerce să se mişte, sau să
jurul castelului. Încrezător? Cedric intrară în labirint. răceală, dar ştiu ce avea de trimită scântei roşii şi să fie
- Da, în regulă, răspunse Harry. Gardurile înalte aruncau umbre făcut... salvat şi descalificat.
Într-un fel, era adevărat... Avea negre pe cărare şi, fie pentru că Îşi chemă cel mai fericit gând Îşi închise ochii, ca să nu poată
emoţii, dar îşi rememora toate erau atât de înalte şi dese, fie din care-i veni în minte, se concentră vedea spaţiul nesfârşit de sub el,
blestemele şi vrăjile pe care le cauză că fuseseră fermecate, cu toată puterea la gândul de a şi îşi trase piciorul drept, cât de
exersase şi, văzând că şi le putea zgomotul mulţimii din jur se ieşi din labirint şi la sărbătorirea tare putu, de pe tavanul de iarbă.
aminti pe toate, se simţi mult pierdu cu totul, imediat ce intrară victoriei, împreună cu Ron şi cu Imediat, lumea se îndreptă.
mai bine. în labirint. Harry se simţi de Hermione, îşi ridică bagheta şi Harry căzu în genunchi, pe
Ajunseră pe terenul de vâjthaţ, parcă ar fi fost iar sub apă. Îşi strigă: pământul minunat de solid. Simţi
care acum era complet de scoase bagheta şi rosti: - Expecto Patronum! că nu mai putea să facă nici un
nerecunoscut. Un gard viu de - Lumos! Un cerb argintiu ţâşni din vârful pas, din cauza şocului. Trase în
zece metri înălţime se întindea Îl auzi pe Cedric făcând exact baghetei lui Harry şi galopă către piept o gură de aer care să-l
pe marginea acestuia. Chiar în acelaşi lucru, în spatele său. Dementor, care se dădu în spate readucă la normal şi se grăbi să
faţa lor se afla intrarea în labirint. Cam la cincizeci de metri după şi se împiedică de robă... Harry înainteze, uitându-se peste umăr,
Drumul care se deschidea după aceea, ajunseră la o bifurcaţie. nu mai văzuse niciodată un în timp ce se îndepărta de ceaţa
aceasta părea întunecat şi Se uitară unul la altul. Dementor împiedicându-se. aurie, care sclipea nevinovată în
sinistru. - Pe curând, zise Harry şi o luă la - Stai aşa! strigă el, apropiindu- lumina lunii.
Cinci minute mai târziu, tribunele stânga, în timp ce Cedric pornea se în urma cerbului său argintiu, Se opri la întâlnirea a două
începură să se umple. Aerul vibra spre dreapta. eşti un Bong, nu eşti un drumuri şi se uită după Fleur. Era
plin de voci entuziasmate şi Harry auzi fluierul lui Bagman a Dementor! Ridiculus! sigur că de acolo se auzise
sunetele paşilor a sute de elevi doua oară. Krum intrase în Se auzi o pocnitură puternică şi strigătul. Peste ce dăduse? Oare
care se îndreptau către locurile labirint. Harry se grăbi. Drumul Bongul explodă într-un nor de nu păţise nimic? Nu era nici urmă
lor. Cerul era albastru-închis şi ales de el părea complet părăsit. fum. Cerbul argintiu dispăru. de scântei roşii... Asta însemna
senin şi începuseră să apară O luă la dreapta şi se grăbi, cu Harry îşi dori să mai fi rămas, i-ar oare că scăpase de problemă,
primele stele. Hagrid, profesorul bagheta ridicată deasupra fi plăcut să aibă companie... dar sau avusese necazuri atât de
Moody, profesoara McGonagall şi capului, încercând să vadă cât continuă să se mişte cât mai mari, încât nu apucase să îşi mai
profesorul Flitwick veniră pe mai departe posibil. Însă nu se repede şi mai tăcut cu putinţă, ia bagheta? Harry o luă la
stadion şi se apropiară de vedea nimic... cu urechile ciulite, cu bagheta dreapta, simţindu-se din ce în ce
Bagman şi de campioni. Toţi Fluierul lui Bagman se auzi de ridicată din nou. mai neliniştit... Dar nu putea să
purtau nişte stele roşii mari, departe pentru a treia oară. Stânga... dreapta... stânga... De nu se gândească în acelaşi timp
foarte strălucitoare, pe pălării, în Acum toţi campionii erau în două ori se trezi pe drumuri că un campion tocmai fusese
afară de Hagrid, care şi-o labirint. înfundate. Făcu iar Vraja Patru- eliminat...
prinsese pe spatele hainei din Harry se tot uita în spatele lui. Puncte şi descoperi că o luase Cupa era undeva prin apropiere
blană de cârtiţă. Avea sentimentul ciudat că era prea înspre vest. Se întoarse, şi se părea că Fleur ieşise din
- O să patrulăm în afara urmărit. Labirintul era din ce în porni spre dreapta şi văzu o competiţie. Ajunsese până acolo,
labirintului, le zise profesoara ce mai întunecat, cu fiecare ceaţă aurie plutind în faţa lui. nu? Dacă ar fi reuşit cu adevărat
McGonagall campionilor. Dacă minut care trecea, şi cerul de Harry se apropie cu grijă, aţintind să câştige? Câteva clipe, şi
aveţi probleme şi aveţi nevoie de deasupra se făcuse albastru ca raza baghetei către ea. Arăta ca pentru prima oară de când
ajutor, trimiteţi scântei roşii în cerneala. Ajunse la a doua un fel de vrajă. Se întrebă dacă fusese făcut campion, îşi imagină
aer şi unul dintre noi va veni să bifurcaţie. nu ar putea să o dea la o parte iar cum ar fi, cum ar ridica Cupa
vă ia, aţi înţeles? - Ghidează-mă, îi şopti el din drum. în faţa restului şcolii...
Campionii aprobară din cap. baghetei, ţinând-o în palmă la - Reducto! zise el. Nu întâlni nimic timp de zece
- Atunci, duceţi-vă! le zise orizontală. Vraja străpunse ceaţa aurie, minute, în afară de fundături. De
Bagman vesel celor patru pro- Bagheta se roti o dată şi arătă lăsând-o intactă însă. Bănuia că două ori apucă acelaşi drum
fesori. către dreapta, înspre gardul viu. ar fi trebuit să presupună că aşa greşit. În sfârşit, găsi o nouă rută
- Succes, Harry, şopti Hagrid şi Acolo era nordul, dar el ştia că se va întâmpla, doar Blestemul şi începu să alerge de-a lungul ei,
toţi patru se duseră în direcţii trebuia să meargă spre nord- Reductor era pentru obiectele cu bagheta în mână. Umbra îi
diferite, pentru a se aşeza în jurul vest, către centrul labirintului. solide. Ce putea să se întâmple tremura pe pereţii gardurilor vii
labirintului. Cel mai bun lucru pe care putea dacă trecea prin ceaţa aceea? şi era mult distorsionată. Apoi
Bagman îşi aţinti acum bagheta să-l facă era să o ia la stânga şi Merita să rişte, sau mai bine se dădu un alt colţ şi se trezi faţă-n
spre gât şi murmură: apoi la dreapta cât de repede întorcea? faţă cu un Homar cu Capete
- Sonorus! posibil. Încă ezita, când un strigăt sparse Explozive.
Vocea sa amplificată prin magie Şi cărarea din faţă era goală, iar tăcerea. Cedric avusese dreptate: era
răsună clar în tribune. când o apucă pe un drum spre - Fleur? strigă Harry. enorm! Avea doi metri lungime şi
- Doamnelor şi domnilor, a treia stânga, Harry descoperi că şi Urmă iar tăcerea. Se uită în jurul arăta ca un scorpion imens.
şi ultima probă a Turnirului celor drumul acela părea pustiu. Harry lui. Ce i se întâmplase? Strigătul Spinul său uriaş era arcuit pe
trei vrăjitori trebuie să înceapă! nu ştia de ce, dar lipsa ei părea să fi venit de undeva din spate. Armura îi lucea în lumina
Daţi-mi voie să vă reamintesc obstacolelor îl neliniştea. Cu si- faţă. Trase aer în piept şi fugi baghetei pe care Harry o aţintise
scorul actual! La egalitate, pe guranţă că ar fi trebuit să fi dat prin ceaţa fermecată. către el.
primul loc, cu optzeci şi cinci de peste ceva până acum... I se Lumea se întoarse cu susul în - Stupefy!
punct fiecare... domnul Cedric părea că labirintul îl ademenea jos. Harry atârna de pământ cu Vraja lovi platoşa Homarului şi
Diggory şi domnul Harry Potter, într-un sentiment fals de părul măciucă, cu ochelarii ricoşă. Harry se lăsă la pământ
amândoi de la şcoala Hogwarts! siguranţă. Apoi auzi mişcări în atârnându-i de pe nas, putând să exact la timp, dar în jur mirosea
Uralele şi aplauzele făcură spatele său. Îşi ridică bagheta, îi cadă în orice moment în cerul a păr ars: îi arseseră vârfurile
păsările din Pădurea Interzisă să pregătit să atace, dar raza fără fund. Îi puse mai bine pe nas părului... Homarul scuipă foc
îşi ia zborul spre cerul care se acesteia căzu asupra lui Cedric, şi rămase acolo, îngrozit. Era ca dintr-un capăt şi se apropie de el.
întuneca. care tocmai venise grăbit de pe o şi când picioarele îi erau lipite de - Impedimenta! strigă Harry.
- Pe locul doi, cu optzeci de puncte... cărare din dreapta. Cedric părea iarba care acum luase locul tava- Vraja lovi iar armura Homarului,
domnul Viktor Krum, de la Institutul foarte marcat. Tivul robei îi nului. Dedesubtul lui se întindea dar ricoşă şi de această dată.
Durmstrang! fumega. la nesfârşit cerul întunecat, Harry se poticni şi se dădu câţiva
98
paşi înapoi. Căzu apoi la pământ. în acelaşi timp îşi ridică bagheta centru. mişcându-se repede pe cărarea
- IMPEDIMENTA! şi aruncă un şuvoi de scântei - Bine, zise el. Pot să aud care se intersecta cu cea pe care
Homarul mai avea doar o roşii în aer, care plutiră deasupra ghicitoarea? fugeau ei. Era atât de rapid, încât
jumătate de metru până la el, lui Krum, marcând locul unde Sfinxul se aşeză pe picioarele din Cedric avea să intre în el, fără
când vraja îl îngheţă. Reuşise să zăcea. spate, chiar în mijlocul cărării, şi nici o discuţie! Cedric, cu ochii pe
îl lovească în partea fără Harry şi Cedric rămaseră acolo recită: Cupă, nu îl văzuse...
carapace de pe burtă. Gâfâind, pe întuneric câteva clipe, - Cedric! strigă Harry. În stânga
Harry se îndepărtă de el şi fugi în uitându-se în jurul lor. Apoi Găndeşte-te întâi la un cuvânt ta!
direcţia opusă... Blestemul de Cedric zise: des auzit, Cedric se uită exact la timp ca să
Oprire nu era permanent, - Păi... presupun că ar trebui să Spus când eşti nedumerit. se ferească de creatură, dar, în
Homarul urma să se trezească în mergem mai departe... Apoi, spune-mi cine se împarte, graba sa, se împiedică. Harry
orice clipă. - Poftim? făcu Harry. Ah... da... În douăsprezece perioade? văzu cum lui Cedric îi zbură
Alese o cărare către stânga şi sigur... Şi pe urmă, dacă a trece vrei, bagheta din mână, în timp ce un
ajunse într-o fundătură, apoi la Era un moment ciudat. El şi Care este începutul jenei? păianjen uriaş apăru pe cărare şi
dreapta şi ajunse la o alta. Cedric se aliaseră împotriva lui Pune-le cap la cap pe toate trei începu să-l atace pe Cedric.
Forţându-se să se oprească Krum şi acum îşi dădeau seama Şi zi-mi cine ţese fără ac... Vrei? - Stupefy! strigă Harry iar.
locului, cu inima bătându-i cu amândoi că erau adversari. Vraja nimeri în corpul negru,
putere, făcu iar Vraja Patru- Merseră pe cărarea întunecată în Harry se uită cu ochii mari la păros gigantic al păianjenului,
Puncte, se întoarse puţin şi alese tăcere, apoi Harry o luă la stânga sfinx. dar fu ca şi când ar fi aruncat cu
o cărare care să-l ducă înspre şi Cedric la dreapta. Paşii lui - Pot să o mai aud o dată... Mai o piatră în el. Păianjenul se smuci
nord-vest. Cedric se stinseră în curând. rar, dacă se poate, zise el. şi porni rapid înspre Harry,
Alergă de-a lungul cărării timp de Harry merse în continuare, Sfinxul clipi, zâmbi şi repetă lăsându-l în pace pe Cedric.
câteva minute, când auzi ceva folosind din când în când Vraja poezia. - Stupefy! Impedimenta! Stupefy!
dinspre cărarea care era paralelă Patru-Puncte, ca să se asigure că - Toate indiciile formează ceva Însă nu folosi la nimic...
cu a sa şi încremeni. se ducea în direcţia bună. Acum care ţese fără ac? întrebă Harry. Păianjenul era ori prea mare, ori
- Ce faci? strigă vocea lui Cedric. nu mai rămăseseră decât el şi Sfinxul doar îi zâmbi misterios. prea plin de magie, încât vrăjile
Ce naiba faci? Cedric. Dorinţa lui de a ajunge la Harry consideră că însemna nu făceau altceva decât să îl
Şi atunci auzi vocea lui Krum. Cupă primul era mai arzătoare ca „da”. Rotiţele din capul lui Harry enerveze şi mai tare... Harry abia
- Crucio! niciodată, dar tot nu-i venea să începură să se rotească. Erau o avu timp să zărească cei opt ochi
Aerul se umplu deodată de creadă ce fusese în stare să facă grămadă de păsări care îşi negri, strălucitori, îngrozitori, şi
strigătele lui Cedric. Îngrozit, Viktor Krum chiar sub ochii lui. construiau cuiburi sau insecte cleştii ascuţiţi...
Harry începu să fugă mai Aruncarea unui Blestem de care ţeseau fără ac, fără a mai Păianjenul îl ridică în aer cu
departe, încercând să găsească o Neiertat asupra unei fiinţe pomeni de cele magice. Trebuia picioarele din faţă. Smucindu-se,
cale către Cedric. Cum nu îi ieşi umane însemna închisoare pe să încerce să afle indiciile... Harry încercă să îl lovească. Îi
în cale nici una, Harry încercă iar viaţă la Azkaban, aşa cum le - Un cuvânt des auzit, murmură atinse cleştii şi în următoarea
Blestemul Reductor. Nu se spusese Moody. Doar nu îşi do- Harry, uitându-se la el, des secundă simţi nişte dureri
dovedi foarte eficient, însă arse o rise Cupa turnirului atât de tare... auzit... Aăă... adică „Aăă”? inimaginabile... Îl auzi şi pe
gaură mică în gardul viu, prin Harry se grăbi. Doar asta repetase des în ultimul Cedric strigând „Stupefy!”, dar
care Harry îşi băgă piciorul cu Din când în când, dădea peste timp... Nu, nu era ăsta răspunsul! nici vraja lui nu ajută la nimic...
greu, luptându-se cu crengile alte fundături, dar întunericul din - Păi... stai puţin... „Păi” este un În timp ce păianjenul îşi desfăcea
groase până când le despărţi şi îi ce în ce mai dens îl asigura că se cuvânt des auzit! Poţi să-mi spui iar cleştii, Harry îşi ridică bagheta
apăru în faţă un drum de trecere. apropia de inima labirintului. următorul indiciu te rog? şi strigă:
Trecu cu destulă dificultate prin Apoi, în timp ce alegea o cărare Sfinxul repetă următoarele - Expelliarmus!
ea, sfâşiindu-şi roba şi, uitându- dreaptă şi lungă, văzu iar mişcări versuri ale poeziei. Şi funcţionă! Vraja de Dezarmare
se în dreapta sa, îl văzu pe şi raza sa de lumină se opri pe o - Douăsprezece perioade, zise îl forţă pe păianjen să îi dea
Cedric zbătându-se pe jos şi pe creatură extraordinară, care nu Harry. Să se împartă... drumul din încleştare, dar asta îl
Krum pe deasupra lui. putea fi văzută decât în pozele douăsprezece... ore... luni! Anul! făcu pe Harry să cadă de la patru
Harry se ridică şi îşi îndreptă din „Cartea Monstruoasă a Se împarte în douăsprezece luni! metri înălţime pe piciorul deja
bagheta către Krum, exact când Monştrilor”. Sfinxul îi zâmbi. rănit, care se frânse sub el. Fără
acesta îşi ridică privirile. Krum se Era un sfinx. Avea corpul unui leu - Începutul jenei... Cum faci când să stea pe gânduri, aţinti
întoarse şi o luă la fugă. supradimensionat, cu labe mari începi să te simţi jenat, zise bagheta către burta păianjenului
- Stupefy! strigă Harry. şi gheare pe măsură, precum şi o Harry. Deci, păi... an... Cineva - aşa cum făcuse şi cu Homarul -
Vraja îl lovi pe Krum în spate. coadă lungă şi gălbuie, care se care ţese fără ac... Păianjenul! şi strigă:
Acesta împietri pe dată şi căzu în termina cu un smoc brun. Dar Sfinxul îi zâmbi şi mai larg. Se - Stupefy!
faţă unde rămase inert pe iarbă, capul era de femeie. Îşi întoarse ridică, îşi întinse labele din faţă şi Cedric făcu acelaşi lucru, în
culcat pe burtă. Harry se duse ochii migdalaţi către Harry, pe se dădu la o parte, lăsându-l să acelaşi timp.
repede la Cedric, care nu se mai când acesta se apropia. Îşi ridică treacă. Cele două vrăji combinate
zbătea şi zăcea acolo gâfâind, cu bagheta, ezitând. Ea nu se ghe- - Mersi! zise Harry şi, mulţumit izbutiră ceea ce una singură nu
mâinile pe faţă. muise ca să îl atace, ci se plimba de el, merse mai departe. Acum fusese în stare! Păianjenul căzu
- Te simţi bine? zise Harry tare, dintr-o parte în alta a cărării, trebuia să fie pe aproape, pe o parte, dărâmând un gard
înşfăcându-i braţul lui Cedric. blocându-i drumul. trebuia... Bagheta îi spunea că viu din apropiere, şi umplu
- Da, gâfâi Cedric. Da... nu-mi Apoi vorbi cu o voce groasă şi era pe drumul cel bun. Atâta cărarea cu o grămadă de
vine să cred... s-a furişat în răguşită. timp cât nu se întâlnea cu cineva picioare păroase.
spatele meu... l-am auzit, m-am - Eşti foarte aproape de ţintă. îngrozitor, avea o şansă... - Harry! îl auzi pe Cedric. Eşti
întors şi l-am văzut cu bagheta Ajungi cel mai repede, dacă treci Trebui să aleagă un drum. întreg? A căzut pe tine?
aţintită asupra mea... de mine... - Ghidează-mă! îi şopti el iar - Nu, strigă Harry, gâfâind.
Cedric se ridică. Încă tremura. El - Atunci... poţi să te dai puţin la o baghetei, care se învârti şi arătă Se uită la picior. Sângera rău.
şi Harry se uitară la Krum. parte, te rog? întrebă Harry, înspre cărarea din dreapta. Văzu pe roba sfâşiată un fel de
- Nu-mi vine să cred... Am fost ştiind care va fi răspunsul. O luă la fugă până văzu lumină în secreţie densă şi lipicioasă de la
convins că e de treabă, zise - Nu, zise sfinxul, continuând să faţă. cleştii păianjenului. Încercă să se
Harry, privindu-l pe Krum. se plimbe încoace şi încolo. Doar Cupa turneului strălucea pe ridice, dar piciorul îi era atât de
- Şi eu, zise Cedric. dacă poţi găsi răspunsul la soclul ei, la o sută de metri şubred, încât nu îi suportă
- Ai auzit-o pe Fleur ţipând mai ghicitoarea mea. Răspunde depărtare. Harry o luă la fugă, întreaga greutate. Se sprijini de
devreme? întrebă Harry. corect şi te las să treci. Dacă când o siluetă întunecată ţâşni gardul viu, încercând să respire
- Da, zise Cedric. Crezi că a răspunzi greşit, te atac. Dacă nu de pe o cărare din faţa lui. normal, şi se uită în jur.
atacat-o Krum şi pe ea? zici nimic, te las să te îndepărtezi Cedric avea să ajungă acolo Cedric era la o jumătate de
- Nu ştiu, zise Harry încet. de mine, nevătămat. primul. Fugea cât de repede metru de Cupa Turnirului celor
- Să-l lăsăm aici? murmură Harry simţi un ghem în stomac. putea către Cupă şi Harry îşi trei vrăjitori, care scânteia în
Cedric. Hermione era cea mai pricepută dădu seama că nu avea cum să-l spatele lui.
- Nu, zise Harry. Cred că ar trebui la genul ăsta de lucruri, nu el. Îşi ajungă din urmă. Cedric era mult - Ia-o, gâfâi Harry către Cedric.
să trimitem scântei roşii în aer. O cântări şansele. Dacă ghicitoarea mai înalt, avea picioarele mult mai Haide, ia-o, ai ajuns primul!
să vină cineva să-l ia... Altfel, o era prea grea, putea să tacă, să lungi... Dar Cedric nu se mişcă. Rămase
să fie mâncat de vreun Homar. plece nevătămat şi să încerce să Apoi Harry văzu ceva imens acolo, uitându-se la Harry. Apoi
- O merită, murmură Cedric, dar găsească un alt drum spre peste gardul viu din dreapta, se întoarse să se uite la Cupă.
99
Harry văzu cum se uita cu jind la o victorie pentru Hogwarts. O să fi fost, era scund şi purta o să se asigure că nodurile erau
ea în lumina aurie. Cedric se uită fim la egalitate. pelerină cu glugă pe cap ca să îşi bine strânse. Când atinse
iar la Harry, care acum se ţinea Cedric se uită la Harry. Îşi lăsă ascundă chipul. Şi - după ce se nodurile, Harry văzu că degeţele
strâns de gard pentru a rămâne braţele pe lângă corp. mai apropie cu câţiva paşi, îi tremurau incontrolabil. O dată
în picioare. - Eşti... Eşti sigur? distanţa dintre ei micşorându-se ce se asigură că Harry era legat
Cedric trase aer în piept. - Da, zise Harry. Da... Ne-am în tot acest timp - văzu că silueta atât de strâns de piatra funerară,
- Ia-o tu, tu ar trebui să câştigi. ajutat tot timpul unul pe altul, ducea în braţe ceva ce semăna încât nu putea să se mişte nici
Asta e a doua oară când mi-ai nu? Am ajuns amândoi aici. Hai cu un copil... Sau erau numai măcar un milimetru, Şobo scoase
salvat viaţa! să o luăm împreună. nişte cârpe? nişte material negru din
- Ba nu, nu trebuie deloc, zise Harry. Pentru un moment, Cedric păru că Harry îşi coborî uşor bagheta şi buzunarul pelerinei şi îl îndesă cu
Era mânios, furios chiar. Îl durea nu credea ce auzea, iar apoi se uită la Cedric. Acesta îi aruncă forţă în gura lui Harry, apoi, fără
foarte tare piciorul, îl durea peste zâmbi. o privire nedumerită. Amândoi se un cuvânt, se îndepărtă cu paşi
tot, de fapt, după ce încercase să - Bine, zise el. Să mergem! uitară iar la silueta care se repezi. Harry nu putea să scoată
scape de păianjen... După toate Îl luă pe Harry de sub umeri şi îl apropia. nici un sunet. Nu văzu unde se
eforturile lui, Cedric i-o luase ajută să meargă şchiopătând Aceasta se opri lângă o piatră dusese Şobo. Nu putea să îşi
înainte, exact cum i-o luase spre soclul unde se afla Cupa. funerară de marmură, la numai întoarcă deloc capul, ca să vadă
înainte şi când o invitase pe Cho Când ajunseră acolo, amândoi doi metri de ei. Pentru o clipă, în spatele pietrei funerare. Nu
la bal. întinseră câte o mână către Harry, Cedric şi silueta scundă se vedea decât ce se afla chiar în
- Cel care ajunge primul la Cupă mânerele scânteietoare ale Cupei. uitară unii la alţii. faţa lui.
primeşte note maxime. Adică tu! - La trei, da? zise Harry. Unu... doi... Şi apoi, fără nici un avertisment, Cadavrul lui Cedric era la vreo
Ascultă-mă, eu nu am cum să trei! cicatricea lui Harry explodă de şapte metri depărtare. Puţin mai
câştig cu piciorul ăsta... El şi Cedric apucară amândoi de durere. Era un chin cum Harry nu încolo, scânteind în lumina
Cedric făcu câţiva paşi înspre câte un mâner. mai simţise în viaţa lui. Bagheta stelelor, se afla Cupa Turnirului
păianjenul Împietrit, depărtându- Instantaneu, Harry simţi o îi căzu din mână când îşi duse celor trei vrăjitori. Lângă ea se
se de Cupă şi clătinând din cap. şmucitură de undeva din spatele mâinile la frunte. Începură să îi găsea bagheta lui Harry.
- Nu, zise el hotărât. buricului. Picioarele nu îi mai tremure genunchii. Căzuse şi nu Legătura, în care Harry crezuse
- Nu e cazul să fii nobil, îi zise erau pe pământ. Nu putea să îşi putea vedea nimic. I se părea că că era un copil, se afla în
Harry pe un ton sarcastic. Ia-o şi ia mâna de pe Cupă. Ceva îl din clipă în clipă avea să îi crape apropiere, în faţa mormântului, şi
hai să plecăm de aici. trăgea într-un vârtej de vânt şi capul. părea să se agite sălbatic. Harry
Cedric îl privi pe Harry cum culoare, împreună cu Cedric... De departe, de deasupra capului o privi şi cicatricea îl ustură iar...
încerca să rămână în picioare, lui, se auzi o voce rece şi ascuţită Şi dintr-o dată ştiu că nu vroia să
ţinându-se strâns de gardul viu. — CAPITOLUL XXXII — spunând: vadă ce era în cârpele acelea...
- Tu mi-ai spus de dragoni, zise - Omoară-l pe cel care e în plus! Nu vroia ca legătura aceea să fie
Cedric. Aş fi murit la prima FIBRĂ, SÂNGE ŞI OS Se auzi un sunet fâşâitor şi o a desfăcută vreodată...
probă, dacă nu mi-ai fi spus ce doua voce, care şuieră cuvintele Auzi nişte sunete la picioarele lui.
ne aştepta. Harry îşi simţi picioarele în noapte: Se uită în jos şi văzu un şarpe
- Şi eu am avut un ajutor, se răsti aterizând pe pământul răscolit. - Abracadabra! gigantic strecurându-se prin
Harry, încercând să îşi şteargă Piciorul rănit îi cedă, iar el căzu Un fulger de lumină îi trecu iarbă şi dând ocol pietrei
sângele cu roba. Tu m-ai ajutat pe burtă. Reuşi în sfârşit să îşi printre pleoape şi Harry auzi funerare de care era legat. Se
cu oul... Suntem chit. desprindă mâinile de pe Cupă. Îşi ceva greu căzând pe jos, chiar auzi iar respiraţia rapidă,
- Şi eu, la rândul meu, am avut un ridică încet capul. lângă el. Durerea din cicatricea sacadată, a lui Şobo, de parcă ar
ajutor cu oul, zise Cedric. - Unde suntem? întrebă el. sa ajunse la o asemenea fi cărat ceva greu. Apoi el apăru
- Tot suntem chit, zise Harry, Cedric ridică din umeri. Se sculă intensitate, încât îi veni să verse. în câmpul vizual al lui Harry.
încercând iar să vadă dacă îi de jos, îl ajută şi pe Harry, apoi Apoi se domoli. Temându-se de Împingea un ceaun de piatră la
rezista piciorul. se uitară în jur. ce avea să vadă, întredeschise picioarele mormântului. Părea să
Acesta tremură însă puternic Părăsiseră domeniile castelului ochii care îl usturau. fie plin cu apă... Harry auzi cum
când îşi lăsă greutatea pe el. Îşi Hogwarts cu totul. Era evident că Cedric zăcea lângă el cu braţele se vărsa din când în când pe de
luxase glezna când îi dăduse parcurseseră kilometri întregi - întinse. Era mort. lături. Era un ceaun mai mare ca
drumul păianjenul. poate chiar sute de kilometri - Pentru o clipă care dură cât o oricare altul pe care îl folosise
- Ar fi trebuit să primeşti note pentru că munţii care înconjurau eternitate, Harry se uită la chipul Harry vreodată, destul de
mai mari la a doua probă, zise castelul dispăruseră. Stăteau lui Cedric, la ochii săi gri-deschis, încăpător încât să stea în el un
Cedric încăpăţânat. Ai rămas în într-un fel de cimitir întunecat. goliţi de orice expresie, lipsiţi de adult în picioare.
urmă ca să-i aduci pe toţi Silueta neagră a unei bisericuţe viaţă, ca şi ferestrele unei case Ceea ce era în legătura de cârpe
ostaticii. Şi eu ar fi trebuit să fac se profila de după un copac părăsite, la gura lui de pe jos se agita din ce în ce
asta. mare, o tisă, din dreapta lor. În întredeschisă, părând surprins. Şi mai nervos, de parcă ar fi
- Am fost singurul care a fost atât stânga, se vedea un deal. Harry atunci, înainte ca mintea lui încercat să se elibereze. Şobo
de tare de cap, încât a luat desluşi pe vârful dealului Harry să accepte ce vedea, făcea ceva cu bagheta undeva
cântecul ăla în serios! zise Harry conturul unei case frumoase şi înainte să poată simţi altceva pe fundul ceaunului. Deodată, de
cu amărăciune. Ia Cupa! vechi. decât o uluire desăvârşită, se sub el ţâşniră flăcări puternice.
- Nu, zise Cedric. Cedric se uită la Cupă şi apoi la simţi ridicat de la pământ. Şarpele gigantic dispăru în
Trecu peste picioarele încâlcite Harry. Omul scund cu pelerină pusese jos noapte.
ale păianjenului ca să ajungă la - Ţie ţi-a spus cineva că este ce căra, îşi aprinsese bagheta şi Lichidul din ceaun părea să se
Harry, care se uită la el. Cedric Portal? întrebă el. îl trăgea pe Harry către piatra încălzească foarte repede. Nu
vorbea serios. Se îndepărta de - Nu, zise Harry. funerară înaltă, de marmură. începu doar să clocotească la
gloria pe care nu o mai avusese Se uită în jurul cimitirului. Era Înainte de a fi trântit pe ea, Harry suprafaţă, ci scoase şi scântei, de
Casa Astropufilor de secole. complet tăcut şi puţin sinistru. reuşi să citească la lumina parcă ar fi ars. Aburul era din ce
- Haide, zise Cedric. - Oare face parte din probă? baghetei numele de pe piatra în ce mai dens, ascunzând în
Părea să îşi fi adunat toată voinţa - Nu ştiu, zise Cedric, care părea funerară. ceaţă silueta lui Şobo, care se
pentru asta, dar îşi ţinea braţele neliniştit. Să ne scoatem ocupa în continuare de foc.
încrucişate şi părea hotărât. baghetele, ce zici? TOMAS DORLENT CRUPLUD Mişcările de sub pelerină
Harry se uită la Cedric şi apoi la - Da, zise Harry, bucuros că deveniră şi mai agitate. Şi Harry
Cupă. Pentru o clipă, se văzu sugerase Cedric asta şi nu el. Îşi Omul în pelerină aduse prin auzi iar vocea ascuţită şi rece.
ieşind din labirint, cu ea în mână. scoaseră baghetele. Harry se tot magie funii şi îl legă pe Harry - Grăbeşte-te!
Se închipui ridicând Cupa uita în jurul lui. Iar avea fedeleş de piatra funerară, de la întreaga suprafaţă a apei era
turneului, auzi vuietul mulţimii, sentimentul ciudat că era glezne până la gât. Harry auzi o acum plină de scântei, de parcă
văzu mai clar ca niciodată cum urmărit. respiraţie sacadată din spatele ar fi fost incrustată cu diamante.
lui Cho îi strălucea chipul de - Vine cineva, zise el deodată. glugii. Se smuci, dar omul îl lovi... - Este gata, stăpâne.
admiraţie... Apoi imaginea se Cercetând încordaţi prin Îl lovi cu o mână cu un deget - Acum! zise vocea rece.
dizolvă şi se trezi uitându-se la întuneric, văzură o siluetă apro- lipsă. Şi Harry îşi dădu seama Şobo desfăcu legătura de pe
chipul lui Cedric, pe care se citea piindu-se de ei printre morminte. cine era în spatele glugii: Peter pământ, scoţând la iveală ce era
o îndârjire fără margini. Harry nu putu să îi desluşească Pettigrew! în ea... Harry scoase un strigăt
- Amândoi, atunci! zise Harry. faţa, dar după cum mergea şi - Tu! strigă el. înăbuşit de materialul care îi
- Poftim? după cum ţinea braţele, îşi dădu Dar Şobo, care terminase cu bloca gura.
- O luăm în acelaşi timp. Este tot seama că ducea ceva. Oricine ar legatul, nu zise nimic era ocupat Era ca şi când Şobo ridicase o
100
piatră şi scosese la iveală ceva licoarea se făcuse de un roşu Cap-de-Mort îşi desprinse privirile răposatului meu tată, şuieră el
urât, scârbos şi orb... Dar nu, era aprins, cu lumina aruncând de pe Harry şi începu să îşi uşor. Un Încuiat şi un prost... ca
şi mai urât, de o mie de ori mai sclipiri printre pleoapele închise examineze propriul corp. Mâinile şi mama ta. Dar amândoi au fost
urât! Chestia pe care o cărase ale lui Harry... îi erau ca nişte păianjeni mari, folositori în felul lor, nu? Mama ta
Şobo avea poziţia unui copil Şobo striga şi gemea în agonie. albicioşi. Cu degetele lungi şi a murit ca să te apere când erai
ghemuit, doar că Harry nu Abia când simţi pe faţă respiraţia albe, îşi mângâie pieptul, braţele, copil... Şi eu mi-am omorât tatăl,
văzuse niciodată ceva care să lui grea şi speriată, Harry îşi faţa. Ochii roşii, cu pupile vertica- şi uite cât mi-a fost de folos, aşa
semene mai puţin cu un copil. dădu seama că aceasta era chiar le, ca ale unei pisici, scânteiară şi mort cum e...
Era complet lipsit de păr şi în faţa lui. mai tare în întuneric. Îşi ridică Cap-de-Mort râse iar. Se plimbă
acoperit de un fel de solzi. Era - S-Sângele duşmanului... luat cu mâinile şi îşi îndoi degetele, cu o în sus şi în jos, uitându-se în jur
negru-roşiatic, întunecat, cu o forţa... îl va... reînvia pe expresie încântată şi în timp ce mergea, iar şarpele
înfăţişare sălbatică. Mâinile şi adversar... triumfătoare. Nici nu se uită la continuă să dea ocol prin iarbă.
picioarele îi erau uscate şi mici, Harry nu putea să facă nici o Şobo, care zăcea zbătându-se şi - Vezi casa aceea de pe deal,
iar faţa - nici un copil în viaţă nu mişcare, era mult prea strâns sângerând pe jos, şi nici la Potter? Tatăl meu a locuit acolo.
avusese vreodată o asemenea legat... Smucindu-se fără şarpele enorm, care apăruse iar Mama mea, o vrăjitoare care a
faţă - era plată, ca de şarpe, cu speranţă în funiile care îl şi îi dădea din nou ocol lui Harry, trăit în acest sat, s-a îndrăgostit
ochi roşii şi scânteietori. înlănţuiau, văzu pumnalul şuierând. Cap-de-Mort îşi băgă o de el. Dar a părăsit-o când i-a
Creatura părea aproape argintiu şi strălucitor tremurând mână cu degete anormal de spus ce era... Tatălui meu nu-i
neajutorată. Îşi întinse mâinile în mâna care îi rămăsese lui lungi într-un buzunar încăpător şi plăcea magia... A părăsit-o şi s-a
uscăţive şi le puse în jurul gâtului Şobo. Simţi cum vârful îi înţeapă scoase o baghetă. O mângâie şi întors la părinţii lui Încuiaţi,
lui Şobo, pentru ca acesta să îl braţul drept şi cum sângele i se pe ea uşor, apoi o ridică, o înainte să mă nasc, Potter, iar ea
ridice în picioare. Când făcu revarsă pe mâneca robei îndreptă către Şobo, care fu a murit la naştere, lăsându-mă să
acest lucru, îi căzu gluga şi Harry sfâşiate. Şobo, încă gemând de ridicat de pe jos şi aruncat pe cresc într-un orfelinat al Încuia-
văzu în lumina focului expresia durere, scoase repede din lespedea de care era legat Harry. ţilor... Dar am jurat că îl voi
de repulsie de pe chipul slăbit şi buzunar o fiolă şi o puse sub Şobo căzu lângă ea şi zăcu acolo, găsi... Şi m-am răzbunat pe
palid al lui Şobo, în timp ce căra tăietura lui Harry, ca să se ghemuit şi gemând. Cap-de-Mort imbecilul care mi-a dat numele
creatura aceea respingătoare scurgă câteva picături de sânge îşi aţinti ochii asupra lui Harry, lui... Tomas Dorlent Cruplud...
către ceaun. Pentru o clipă, Harry în ea. scoţând un râs ascuţit, rece, Continuă să se plimbe, cu ochii
zări chipul malefic, plat, luminat Se duse înapoi la ceaun şi turnă nepământean. roşii fixându-se când pe un
de scânteile de pe suprafaţa sângele lui Harry înăuntru. Roba lui Şobo era plină de sânge, mormânt, când pe altul.
licorii. Şi atunci, Şobo puse Lichidul se făcu instantaneu de dat fiind că îşi învelise în ea - Auzi, eu şi amintirile de familie,
creatura în ceaun. Se auzi un un alb orbitor. Terminându-şi mâna tăiată. zise el încet. Vai de mine, devin
şuierat şi creatura dispăru sub treaba, Şobo căzu în genunchi - Stăpâne, gemu el, stăpâne... chiar sentimental... Dar, uite,
apă. Harry auzi cum corpul ei lângă ceaun, apoi se lăsă pe o mi-aţi promis... mi-aţi promis... Harry! Adevărata mea familie se
firav se lovi de fundul ceaunului parte şi rămase întins pe jos, - Întinde-ţi mâna, zise Cap-de- întoarce...
cu o bufnitură uşoară. oblojindu-şi ciotul care îi Mort, fără nici o nuanţă în glas. Se auziră deodată mai multe
„De s-ar îneca”, îşi zise Harry, iar rămăsese din mână, gemând şi - Ah, stăpâne... îţi mulţumesc, pelerine foşnind. Printre
acum cicatricea îl ardea plângând. stăpâne... morminte, din spatele tisei, din
insuportabil, „te rog, Doamne... Ceaunul clocotea, trimiţând Întinse ciotul care sângera, dar Cap- fiecare colţ, Apăreau vrăjitori.
lasă-l să se înece...” scântei ca nişte diamante în de-Mort râse iar. Toţi purtau glugi şi erau mascaţi.
Şobo începu să vorbească. Vocea toate direcţiile. Lumina era atât - Celălalt braţ, Şobo! Şi unul câte unul se apropiară...
îi tremura, părea extrem de de puternică, încât tot ce era în - Stăpâne, te rog... te rog... Încet, cu precauţie, de parcă nu
speriat. Îşi ridică bagheta, îşi jur părea negru. Nu se întâmplă Cap-de-Mort se aplecă şi apucă le-ar fi venit să creadă. Cap-de-
închise ochii şi i se auzi vocea în nimic... braţul stâng al lui Şobo. Îi ridică Mort rămase tăcut, aşteptându-i.
noapte: „Oare s-a înecat?”, se întrebă mâneca robei până peste cot şi Apoi unul dintre Devoratorii
- Os al tatălui, dat fără de ştiinţa Harry. „Sau o fi eşuat...” Harry văzu ceva pe piele, ceva Morţii căzu în genunchi, se târî
sa, îţi vei învia fiul! Şi atunci, scânteile din ceaun se ca un tatuaj roşu-aprins - un către Cap-de-Mort şi îi sărută
Suprafaţa mormântului de la stinseră brusc. În locul acestora craniu, cu un şarpe care îi ieşea poala robei negre.
picioarele lui Harry se crăpă. ieşiră nişte nori denşi şi albi de din gură - aceeaşi imagine care - Stăpâne... stăpâne, murmură el.
Îngrozit, Harry văzu cum la abur, cufundând în ceaţă tot ce apăruse pe cer la Cupa Mondială Devoratorii Morţii din spatele lui
comanda lui Şobo se ridică o era în faţa lui Harry, astfel încât de Vâjthaţ: Semnul Întunecat. făcură la fel, fiecare dintre ei
mână de praf care căzu încet în nu putu să îl mai vadă pe Şobo, Cap-de-Mort îl examină cu apropiindu-se de Cap-de-Mort în
ceaun. Suprafaţa ca diamantul pe Cedric şi, în general, nimic atenţie, ignorând gemetele genunchi şi sărutându-i poalele
scoase un zgomot puternic şi altceva în afară de abur... „A necontrolate ale lui Şobo. robei, înainte de a se da înapoi şi
şuieră, împrăştiind scântei în eşuat”, îşi zise iar Harry... „S-a - M-am întors, zise el încet, de a intra într-un cerc tăcut, în
toate direcţiile, după care se făcu înecat... te rog... te rog, fă să fi probabil că au observat toţi... Şi jurul mormântului lui Tomas
de un albastru intens, părând murit...” acum, vom vedea... acum vom Cruplud, al lui Harry, al lui Cap-
otrăvitoare. Dar atunci, prin ceaţa din faţa lui, şti... de-Mort şi al mormanului care
Şobo începu să geamă. Scoase cu un fior de teroare, văzu Îşi puse arătătorul alb şi lung pe plângea şi se zvârcolea - Şobo.
din buzunarul robei un pumnal silueta unui bărbat înalt şi foarte semnul de pe braţul lui Şobo. Lăsară locuri libere, de parcă ar fi
lung din argint strălucitor şi slab... Cicatricea de pe fruntea lui Harry presupus că or să mai vină şi
foarte subţire. Vocea îi explodă în - Îmbracă-mă, zise vocea rece de îl arse iar şi Şobo scoase un nou alţii. Dar Cap-de-Mort nu părea
gemete îngrozite: după abur şi Şobo, gemând, urlet: Cap-de-Mort îşi desprinse să se aştepte să sosească şi alte
- Fibră... a servitorului... dată plângând şi ţinându-şi încă mâna degetul de pe semnul tatuat pe persoane. Se uită în jur la
de... de bună voie... readu-ţi la mutilată strâns la piept, se grăbi braţul lui Şobo, iar Harry văzu că chipurile ascunse sub glugi şi,
viaţă... stăpânul! să ridice roba neagră de pe jos acesta se făcuse negru ca deşi nu era vânt, părea să se
Îşi întinse mâna dreaptă în faţă - şi, numai cu o mână, o puse în cerneala. audă un vâjâit în interiorul
mâna cu degetul lipsă. Apucă jurul stăpânului său. Cu o expresie de satisfacţie cercului, ca şi cum ar fi tremurat.
pumnalul strâns în mâna stângă Omul slab ieşi din ceaun, uitându- crudă pe chip, Cap-de-Mort se - Bine aţi venit, Devoratori ai
şi îl ridică. se la Harry... Iar aceasta privi ridică, îşi dădu capul pe spate şi Morţii, zise Cap-de-Mort încet.
Harry îşi dădu seama ce făcuse chipul care îi bântuise se uită în jurul cimitirului. Treisprezece ani... Au trecut
Şobo abia la o clipă după ce se coşmarurile de trei ani de zile. - Câţi vor fi destul de curajoşi să treisprezece ani de când nu ne-
întâmplase... Îşi închise ochii cât Mai alb ca un craniu, cu ochi se întoarcă în clipa când mă vor am mai văzut. Şi totuşi, mi-aţi
de strâns putu, dar nu reuşi să roşii, mari şi răi şi cu un nas la fel simţi? şopti el, cu ochii roşii răspuns la chemare de parcă ar fi
alunge urletul care explodă în de plat ca al unui şarpe, cu fante aţintiţi la stele. Şi câţi vor fi atât fost ieri... Asta înseamnă că încă
noapte, care îl pătrunse pe Harry în loc de nări... de nesăbuiţi încât să nu vină? suntem uniţi sub Semnul
până în măduva oaselor, de Lordul Întunericului renăscuse! Începu să se plimbe în faţa lui Întunecat! Sau nu?
parcă ar fi fost şi el străpuns cu Harry şi a lui Şobo, cu ochii Îşi dădu capul oribil pe spate şi
pumnalul. continuând să cerceteze adulmecă, cu nările lărgindu-i-se
Auzi ceva căzând pe jos, auzi amănunţit cimitirul în tot acest şi devenind acum două
gemetele speriate ale lui Şobo, — CAPITOLUL XXXIII — timp. Cam după un minut, se uită despicături.
iar apoi un sunet ca şi când ar fi iar la Harry, cu un zâmbet crud - Adulmec vinovăţia, zise el.
fost aruncat ceva în ceaun. Harry DEVORATORII MORŢII pe chipul său ca de şarpe. Pluteşte un miros de vinovăţie în
nu avea cum să vadă, dar - Harry Potter, stai pe rămăşiţele aer.
101
Un al doilea tremur trecu în jurul rog, stăpâne... te rog... zise Cap-de-Mort încet. Dar sunt este, Lucius, zise Cap-de-Mort.
cercului, de parcă fiecare - Totuşi, m-ai ajutat să-mi încarceraţi la Azkaban. Mi-au fost Începe... şi se termină... cu
membru al lui ar fi dorit, dar nu recapăt corpul, zise Cap-de-Mort credincioşi. Au preferat să se tânărul meu prieten, aici de faţă.
îndrăznea, să se tragă înapoi. rece, privindu-l pe Şobo cum ducă în Azkaban, în loc să Se duse agale lângă Harry,
- Vă văd pe toţi, întregi şi plângea la picioarele lui. Aşa renunţe la mine... Când pentru ca ochii tuturor celor din
sănătoşi, cu puterile intacte... Ce inutil şi trădător cum eşti, m-ai fortăreaţa Azkaban va fi cucerită, cerc să îi cuprindă pe amândoi.
Apariţii prompte! Mă întreb de ce ajutat... şi Lordul Cap-de-Mort îi soţii Lestrange vor primi toate Şarpele continua să dea târcoale.
nu a venit acest grup de vrăjitori răsplăteşte pe cei care îl ajută... onorurile, cum nici nu visează. - Ştiţi, desigur, că au spus că
în ajutorul stăpânului lor, căruia Cap-de-Mort îşi ridică iar bagheta Dementorii ni se vor alătura... acest băiat a însemnat sfârşitul
i-a jurat loialitate eternă? şi o roti în aer. Din baghetă ţâşni sunt aliaţii noştri naturali... Îl vom meu, zise Cap-de-Mort încet, cu
Nimeni nu zise nimic. Nimeni nu un fel de lichid argintiu şi chema pe uriaşii alungaţi... Îi voi ochii săi roşii aţintiţi asupra lui
se mişcă, în afară de Şobo, care strălucitor. La început amorf, el avea astfel iar în jurul meu pe Harry, a cărui cicatrice începu să-
era încă pe jos, plângând peste se zvârcoli un pic şi apoi luă toţi servitorii devotaţi şi o armată l doară aţâţ de tare, încât
mâna sa sângerândă. forma unei mâini strălucitoare, de creaturi de care se tem toţi... aproape ţipă în agonie. Ştiţi cu
- Şi tot eu îmi răspund, şopti Cap- scânteind în lumina lunii, care Merse mai departe. Pe lângă unii toţii că în noaptea când mi-am
de-Mort, trebuie să fi crezut că zbură şi se fixă în încheietura Devoratori ai Morţii trecea în pierdut puterile şi corpul am
am fost înfrânt, trebuie să mă fi însângerată a lui Şobo. tăcere, dar se oprea în dreptul încercat să-l omor. Mama lui a
crezut mort. S-au întors printre Şobo se opri brusc din plâns. altora şi vorbea cu ei. murit încercând să-l salveze... şi
duşmanii mei şi au pretins că Respiră greu şi neregulat, îşi - Macnair... Mi-a spus Şobo că i-a acordat prosteşte o protecţie
erau nevinovaţi inconştienţi şi ridică capul şi se uită, nevenindu- acum distrugi bestii periculoase pe care recunosc că nu am mai
vrăjiţi... de mine... Şi atunci iar i să creadă, la mâna argintie, pentru Ministerul Magiei? Vei văzut-o niciodată... Nu m-am
mă întreb... Oare cum au putut care era acum ataşată de braţul avea victime mai bune, cât de putut atinge de băiat.
să creadă că nu voi renaşte? Ei, său, de parcă ar fi purtat o curând, Macnair. Lordul Cap-de- Cap-de-Mort îşi ridică unul dintre
care ştiau ce am făcut cu mult mănuşă aparte. Îndoi degetele Mort va avea grijă... degeţele albe şi lungi şi îl apropie
timp în urmă ca să mă păzesc de strălucitoare, apoi, tremurând, - Vă mulţumesc, stăpâne... de obrazul lui Harry.
moarte? Ei, care văzuseră dovezi luă o rămurică de pe pământ şi o mulţumesc, murmură Macnair. - Mama sa a lăsat asupra lui
ale puterii mele imense, în strivi în palmă. - Şi iată-l şi pe Crabbe... Te vei urmele sacrificiului ei... Este o
vremurile când eram mai - Stăpâne, şopti el. Stăpâne... descurca mai bine de data asta, magie veche, ar fi trebuit să mi-o
puternic decât orice alt vrăjitor în este superbă... mulţumesc... nu, Crabbe? Şi tu, Goyle? fi amintit, am fost nesăbuit, nu
viaţă? Şi tot eu îmi răspund... mulţumesc... Îşi plecară capetele jenaţi şi ştiu cum de nu mi-am amintit-o...
Poate au crezut că exista o Se târî în genunchi şi sărută murmurară monoton: Însă nu contează, acum îl pot
putere şi mai mare, una care poalele robei lui Cap-de-Mort. - Da, stăpâne... atinge!
putea să-l distrugă chiar şi pe - Fie ca loialitatea ta să rămână - Aşa vom face, stăpâne... Harry simţi vârful rece al
Lordul Întunericului... Poate că neclintită de acum înainte, Şobo, - Acelaşi lucru este valabil şi degetului lui Cap-de-Mort
acum slujesc pe altcineva... zise Cap-de-Mort. pentru tine, Nott, zise Cap-de- atingându-i şi crezu că îi va
Poate pe acel erou al oamenilor - Da, stăpâne... niciodată, Mort încet, când trecu pe lângă exploda capul de durere.
de rând, al celor cu Sânge-Mâl şi stăpâne... un om chircit în umbra domnului Cap-de-Mort îi râse încet în
al Încuiaţilor... Pe Albus Şobo se ridică şi îşi ocupă locul în Goyle. ureche, apoi îşi retrase degetul şi
Dumbledore... cerc, uitându-se la noua sa mână - Stăpâne, mă închin în faţa continuă să li se adreseze
La auzul numelui lui Dumbledore, puternică, cu chipul încă plin de dumneavoastră, sunt cel mai Devoratorilor Morţii.
membrii cercului se agitară şi lacrimi. Cap-de-Mort se apropie credincios... - Nu mi-am făcut calculele
unii murmurară, dezaprobând din acum de omul din dreapta lui - De ajuns, zise Cap-de-Mort. corect, prieteni, o recunosc.
capete. Şobo. Ajunse în dreptul celui mai mare Blestemul meu a fost împiedicat
Cap-de-Mort îi ignoră. - Lucius, prietenul meu viclean, gol şi rămase cercetându-l de sacrificiul prostesc al acelei
- Este o mare dezamăgire pentru şopti el, oprindu-se în faţa lui. Mi absent cu ochii săi roşii, de parcă femei şi s-a abătut asupra mea.
mine... mărturisesc că sunt s-a spus că nu ai renunţat la ar fi putut vedea oamenii care Aaah, ce durere cumplită...
foarte decepţionat... vechile metode, deşi pentru ocupaseră cândva acel loc. dincolo de orice imaginaţie,
Unul dintre vrăjitori se aruncă restul lumii eşti un personaj - Şi aici avem şase Devoratori ai prieteni... Nici nu vă puteţi
brusc în faţă, rupând cercul. respectabil. Să înţeleg că încă Morţii care lipsesc... trei au murit închipui ce a urmat. Am fost
Tremurând din cap până-n eşti pregătit să-i torturezi pe pentru mine. Unul a fost prea laş smuls din corp, eram mai puţin
picioare, se prăbuşi la picioarele Încuiaţi? Şi totuşi, nu ai încercat ca să vină în întâmpinarea mea... decât un spirit, mai puţin decât o
lui Cap-de-Mort. niciodată să mă găseşti, Lucius... Va plăti cu vârf şi-ndesat... Altul stafie obişnuită... Dar eram viu.
- Stăpâne! strigă el. Stăpâne, Însă isprăvile tale de la Cupa cred că m-a părăsit pentru Ce eram, nici eu nu ştiu... Eu,
iartă-mă! Iartă-ne pe toţi! Mondială de Vâjthaţ au fost totdeauna... Va fi omorât, desi- care parcursesem mai mult decât
Cap-de-Mort începu să râdă şi îşi amuzante... Dar oare energia ta gur... Iar altul rămâne cel mai oricine altcineva drumul
ridică bagheta. nu ar fi fost mai bine canalizată, fidel servitor şi a reintrat în nemuririi. Ştiţi care este scopul
- Crucio! dacă te-ai fi străduit să îţi găseşti serviciul meu. meu: să cuceresc moartea. Astfel
Devoratorul Morţii, care se stăpânul şi să îl ajuţi? Devoratorii Morţii se agitară. am avut prilejul să-mi testez
aruncase la pământ, se zbătu şi - Stăpâne, am fost mereu cu Harry le văzu ochii mişcându-se experimentele mele şi se pare că
urlă. Harry nu avu nici o îndoială ochii în patru, se auzi vocea lui în stânga şi în dreapta lor, din au fost câteva care au
că sunetul ajunsese până la Lucius Reacredinţă încet, de spatele măştilor. funcţionat, pentru că n-am fost
casele din jur... „De-ar veni după glugă. Dacă ar fi existat cel - Acel servitor fidel este la omorât, deşi vechiul blestem ar fi
poliţia”, îşi zise el disperat... mai mic indiciu asupra locului Hogwarts şi, datorită eforturilor trebuit să o facă. Cu toate
„Oricine... orice...” unde vă aflaţi, stăpâne, aş fi fost sale, a putut să vină şi tânărul acestea, aveam mai puţine pu-
Cap-de-Mort îşi ridică bagheta. lângă dumneavoastră imediat, nostru prieten în această seară... teri decât cea mai amărâtă
Devoratorul Morţii, atins de nimic nu m-ar fi putut opri... Da, continuă Cap-de-Mort, cu un creatură în viaţă... fără să mă pot
Blestemul Crucio, continua să - Dar ai fugit de Semnul meu, zâmbet ivit pe gura fără buze, ajuta singur... Fiindcă nu aveam
zacă pe spate, gemând când un Devorator al Morţii când ochii celor din cerc se corp şi ar fi trebuit să am cu ce
încontinuu. credincios l-a adus pe cer vara aţintiră asupra lui Harry, Harry ţine bagheta pentru orice vrajă
- Ridică-te, Avery, zise Cap-de- trecută, zise Cap-de-Mort Potter mi-a făcut marea favoare pe care aş fi vrut să o fac... Îmi
Mort încet. Ridică-te. Îmi ceri monoton, iar domnul Reacredinţă de a se alătura petrecerii mele amintesc că am luptat din toate
iertare? Eu nu iert. Eu nu uit. se opri brusc din vorbit. Da, ştiu de renaştere. Am putea chiar să-l puterile, neîncetat, secundă după
Treisprezece ani nesfârşiţi... totul, Lucius... M-ai dezamăgit... numim oaspetele de onoare. secundă, ca să mă conving pe
Vreau să fiu răsplătit pentru acei Mă aştept să mă serveşti cu mai Urmară câteva momente de mine însumi că exist... M-am
treisprezece ani pierduţi, înainte multă fidelitate pe viitor. tăcere, iar apoi Devoratorul stabilit într-un loc îndepărtat,
să vă iert. Şobo şi-a plătit deja o -Desigur, stăpâne, desigur... Morţii din dreapta lui Şobo făcu într-o pădure, şi am aşteptat...
parte din datorie, nu-i aşa, Şobo? Sunteţi milostiv, vă mulţumesc... un pas înainte şi vocea lui Lucius Eram convins că unul dintre
Se uită la Şobo, care continua să Cap-de-Mort trecu mai departe şi Reacredinţă vorbi din spatele credincioşii mei Devoratori ai
plângă. se opri, uitându-se la un loc gol - măştii: Morţii avea să încerce să mă
- Te-ai întors la mine nu din destul de mare pentru doi - Stăpâne, dorim să ştim... te găsească... Ştiam că unul dintre
loialitate, ci de frică! Te-ai temut oameni - care îl despărţea pe implorăm să ne spui... cum ai ei avea să vină şi să facă vrăjile
de vechii tăi prieteni. Meriţi Reacredinţă de următorul reuşit acest... acest miracol... pe care eu nu eram în stare să le
această durere, Şobo. Ştii, nu? Devorator. cum ai reuşit să te întorci la noi... fac, să-mi dea corpul înapoi...
- Da, stăpâne, gemu Şobo, te - Aici ar fi stat soţii Lestrange, - A, da, şi ce poveste interesantă Însă am aşteptat degeaba...
102
Tremurul pătrunse iar în cercul Albania, pe care îl evitau chiar şi mulţumesc cu corpul meu de moară...
Devoratorilor Morţii, care îl ei, unde animalele mici îşi dinainte şi cu vechile mele Apoi durerea dispăru. Atârna în
ascultau cu mare atenţie. Cap- găsiseră moartea din cauza unei puteri. Ştiam că, pentru a obţine sforile care îl legau de piatra
de-Mort lăsă tăcerea să umbre întunecate care punea asta - licoarea care m-a înviat în funerară a tatălui lui Cap-de-
domnească îngrozitor de mult, stăpânire pe ele... Însă călătoria această noapte este o parte Mort, uitându-se în ochii aceia de
înainte de a continua. sa înapoi la mine nu a fost veche, aproape uitată, de Magie un roşu aprins ca printr-un fel de
- Îmi mai rămăsese o singură uşoară, nu, Şobo? Căci, fiindu-i Neagră - aveam nevoie de trei ceaţă. Noaptea răsuna de
putere. Puteam să posed foame într-o noapte, la marginea ingrediente importante. Ei bine, râsetele Devoratorilor Morţii.
trupurile altora. Dar nu pădurii unde spera să mă unul dintre ele era deja la - Ştiţi, mă gândesc cât de
îndrăzneam să mă duc în locuri găsească, s-a oprit prosteşte la îndemână, nu-i aşa, Şobo? Fibra nesăbuit am fost să presupun că
cu mulţi oameni, pentru că ştiam un han ca să mănânce ceva... Şi dată de servitorul meu... Osul acest băiat va ajunge vreodată
că Aurorii încă mă căutau. Uneori cu cine credeţi că s-a întâlnit tatălui meu însemna că trebuia să fie mai puternic decât mine,
am trăit în animale - şerpii, acolo? Chiar cu Bertha Jorkins, o să vin aici unde era zise Cap-de-Mort. Dar vreau să
desigur, fiind preferaţii mei - însă vrăjitoare de la Ministerul Magiei! înmormântat. Dar sângele unui vă fie foarte clar. Harry Potter a
nu îmi era cu mult mai bine aşa Dar, ca să vedeţi şi voi cum îl duşman... Şobo ar fi vrut să scăpat pentru că a avut noroc. Şi
decât ca simplu spirit, pentru că favorizează soarta pe Lordul Cap- folosesc sângele oricărui alt o voi dovedi omorându-l aici şi
trupurile lor nu erau bine de-Mort... vrăjitor, nu, Şobo? Orice vrăjitor acum, în faţa voastră, când nu
adaptate pentru a face magie... Acela ar fi putut fi sfârşitul lui care mă ura - şi mulţi dintre ei mai poate să-l ajute Dumbledore
iar posesia mea asupra lor le Şobo şi al ultimei mele speranţe încă o fac - dar ştiam pe care şi când nu mai are o mamă care
scurta viaţa... Nici unul dintre ei de regenerare. Dar Şobo - dând anume trebuia să-l folosesc, dacă să moară pentru el. Îi voi acorda
nu a rezistat mult... Apoi... acum dovadă de o prezenţă de spirit doream să renasc mai puternic această şansă. Va avea voie să
patru ani... metoda reîntoarcerii de care nu l-aş fi crezut niciodată decât fusesem când am decăzut: lupte şi veţi şti clar care dintre
mele părea bine pusă la punct. în stare - a convins-o pe Bertha sângele lui Harry Potter! Vroiam noi este mai puternic. Încă puţin,
Un vrăjitor - tânăr, nesăbuit şi Jorkins să meargă cu el la o sângele celui care îmi luase Nagini, şopti el şi şarpele dispăru
naiv - a nimerit în pădurea care plimbare nocturnă. A pus puterile acum treisprezece ani, prin iarbă, până spre locul unde
îmi devenise casă. O, părea să stăpânire pe mintea ei şi a adus- pentru ca protecţia pe care i-o stăteau şi se uitau Devoratorii
fie exact ocazia pe care o o la mine. Şi Bertha Jorkins, care dăduse mama lui să ajungă şi în Morţii.
aşteptam, pentru că era profesor ar fi putut să strice totul, s-a venele mele... Dar cum să pun - Acum, dezleagă-l, Şobo, şi dă-i
la şcoala lui Dumbledore... Era dovedit a fi un cadou deosebit de mâna pe Harry Potter? Pentru că bagheta înapoi.
uşor de supus voinţei mele... El preţios, pentru că -numai cu un a fost mai protejat decât
m-a adus înapoi, în această ţară, mic efort de convingere - a bănuieşte, protejat în moduri
şi după un timp i-am luat corpul, devenit o adevărată mină de gândite de Dumbledore cu mult
pentru a-l urmări cu atenţie în informaţii. Mi-a spus că Turnirul timp în urmă, când viitorul
timp ce îmi executa ordinele. Dar celor trei vrăjitori urma să aibă băiatului a devenit — CAPITOLUL XXXIV —
planul meu a eşuat. Nu am reuşit loc la Hogwarts anul acesta. Mi-a responsabilitatea sa. Dumble-
să fur Piatra Filozofală. Nu aveam spus că ştia un Devorator al dore a folosit o incantaţie PRIORI INCANTATEM
să am parte de nemurire. Am Morţii care ar fi fost mai mult străveche, pentru a asigura pro-
fost împiedicat... împiedicat iar... decât dornic să mă ajute, dacă îl tecţia băiatului atâta timp cât va Şobo se apropie de Harry, care
de Harry Potter... contactam. Mi-a spus multe fi în grija rudelor sale şi a sa. Nici încercă repede să se fixeze pe
Din nou se lăsă tăcerea. Nu se lucruri... Dar metodele pe care măcar eu nu-l puteam atinge picioare cum putea mai bine,
mişca nimic, nici măcar frunzele le-am folosit ca să îi aplic Vraja acolo... Dar, desigur, mai era pentru a le face să îi susţină
de tisă. Devoratorii Morţii stăteau de Memorie au fost puternice, iar Cupa Mondială de Vâjthaţ... M- greutatea, înainte ca sforile să fie
neclintiţi, ochii lor scânteietori după ce am extras toate am gândit că protecţia sa ar dezlegate. Şobo îşi ridică noua
fiind aţintiţi prin măşti asupra lui informaţiile folositoare, şi mintea, putea fi mai slabă acolo, departe mână de argint, îi scoase lui
Cap-de-Mort şi asupra lui Harry. şi corpul ei au fost alterate de Dumbledore şi de rudele sale, Harry căluşul şi dintr-o mişcare îi
- Servitorul meu a murit când i- pentru totdeauna, în mod dar încă nu eram destul de tăie şi sforile care îl legau de pia-
am părăsit corpul şi am rămas ireparabil. Îşi servise scopul. Şi, puternic ca să-l răpesc din tra funerară.
slăbit cum nu mai fusesem până fiindcă nu puteam s-o posed, m- mijlocul unei gloate de vrăjitori ai Pentru o fracţiune de secundă,
atunci, continuă Cap-de-Mort. M- am descotorosit de ea! Ministerului. Apoi, băiatul urma Harry se gândi să încerce să
am întors în ascunzătoarea mea Cap-de-Mort zâmbi îngrozitor, cu să se întoarcă la Hogwarts, unde fugă, dar piciorul rănit se clătină
îndepărtată şi nu mi-e ruşine să ochii săi roşii, total lipsiţi de milă, era iar sub nasul coroiat al lui sub el, în timp ce stătea pe
spun că atunci m-am temut că pierduţi în gol. Dumbledore de dimineaţa până mormânt. Devoratorii Morţii se
nu îmi voi mai recăpăta puterile - Corpul lui Şobo era, desigur, seara. Atunci, cum aş fi putut să-l strânseră, formând un cerc mai
niciodată... Da, probabil că acela nepotrivit pentru a fi posedat, iau? Ei bine, folosind informaţiile mic în jurul lui Harry şi al lui Cap-
a fost momentul meu cel mai având în vedere că toţi îl credeau Berthei Jorkins, desigur. Urma să de-Mort, iar locurile goale ale
sumbru... Nu puteam să sper că mort şi ar fi atras prea multă mă servesc de fidelul meu Devoratorilor Morţii care lipseau
mi se va mai trimite un vrăjitor atenţie. Însă era servitorul de Devorator al Morţii de la dispărură. Şobo ieşi din cerc şi se
căruia să îi posed corpul... care aveam nevoie şi, deşi este Hogwarts, pentru a mă asigura duse către locul unde zăcea
Renunţasem la orice speranţă că un vrăjitor slab, Şobo a fost în că numele băiatului va ajunge în cadavrul lui Cedric, întorcându-se
îi mai păsa vreunui Devorator al stare să urmeze instrucţiunile Pocalul de Foc. Mi-am folosit în cu bagheta lui Harry, pe care i-o
Morţii ce se întâmplase cu mele, care aveau să mă aducă continuare credinciosul aruncă băiatului, fără să se uite
mine... într-o stare rudimentară, fragilă, Devorator al Morţii ca să mă la el. Apoi Şobo îşi reocupă locul
Unul sau doi dintre vrăjitorii dar a mea, un corp pe care asigur că băiatul va câştiga în cercul Devoratorilor Morţii,
mascaţi din cerc se foiră puteam să-l folosesc, în timp ce turnirul - că va atinge primul care priveau cu interes.
neliniştiţi, dar Cap-de-Mort nu zise aşteptam ingredientele esenţiale Cupa Turnirului - cupa pe care - Ai fost învăţat cum să te
nimic. pentru adevărata mea Devoratorul Morţii o duelezi, Harry Potter? zise Cap-
- Şi atunci, acum aproape un an, renaştere... O vrajă sau două transformase într-un Portal, care de-Mort încet, cu ochii
când aproape că abandonasem inventate de mine... puţin ajutor îl putea aduce uşor aici, scăpărându-i în întuneric.
orice speranţă, s-a întâmplat, în de la dragul meu Nagini - ochii departe de ajutorul şi protecţia La aceste cuvinte Harry îşi
sfârşit! S-a întors unul dintre roşii ai lui Cap-de-Mort se aţintiră lui Dumbledore, şi direct în aminti, parcă dintr-o viaţă
servitorii mei: Şobo, aici de faţă, asupra şarpelui care dădea ocol braţele mele deschise. Şi iată-l... anterioară, de Clubul Dueliştilor
care îşi înscenase propria moarte neîncetat - o licoare compusă din Băiatul despre care aţi crezut cu de la Hogwarts, la care luase
ca să scape de închisoare, fusese sânge de unicorn şi veninul de toţii că a fost sfârşitul meu... câteva lecţii vagi cu doi ani în
alungat de cei pe care odată îi şarpe de la Nagini... şi am ajuns Cap-de-Mort înaintă încet şi se urmă... Nu învăţase decât Vraja
considerase prieteni şi s-a la o formă aproape umană... întoarse cu faţa către Harry. Îşi de Dezarmare, Expelliarmus... Şi
hotărât să se întoarcă la stăpânul Eram acum destul de puternic ridică bagheta. la ce avea să-i folosească asta,
său. M-a căutat în ţara unde s-a pentru a călători. Nu mai aveam - Crucio! chiar dacă ar fi reuşit să-l
zvonit că mă ascundeam... nici o speranţă să fur Piatra O durere cumplită, cum Harry nu dezarmeze pe Cap-de-Mort, când
Ajutat, desigur, de şobolanii pe Filozofală, căci îmi închipuiam că mai trăise niciodată. Îi ardeau era înconjurat de Devoratorii
care i-a întâlnit pe drum. Şobo Dumbledore o distrusese, dar oasele, capul părea să i se Morţii, ei fiind în jur de treizeci,
are o afinitate deosebită pentru eram dornic să îmbrăţişez iar despice pe linia cicatricei, iar iar el singur? Nu învăţase nimic
şobolani, nu-i aşa, Şobo? Prietenii viaţa de muritor, înainte de a ochii i se învârteau în cap. Vroia care să îi poată fi de ajutor în
lui murdari i-au spus că exista un umbla după nemurire. Am ţintit să se termine totul deodată... să acel moment. Ştia că avea să
loc în inima unei păduri din mai jos... Aveam să mă îşi piardă cunoştinţa... să înfrunte ceva despre care Moody
103
îl avertizase mereu... blestemul deplină, nu avea nici un gând, dintr-o dată bagheta lui Harry gheta începu să vibreze mai
ireversibil Abracadabra... şi Cap- era ca şi când plutea, visa... Atât începu să vibreze, de parcă ar fi puternic ca niciodată... Raza
de-Mort avea dreptate: mama lui ai de făcut, să răspunzi „nu”... Zi trecut un curent electric prin ea. dintre el şi Cap-de-Mort se
nu mai era acolo ca să-l salveze „nu”... Un simplu „nu”... Dar n-o Continua să îşi ţină mâna schimbă şi ea... Mărgele de
de data aceasta... şi nici să fac asta, zise o voce mai încleştată pe baghetă. De fapt, lumină alunecau în sensuri
Dumbledore... Nu mai avea nici o puternică din capul său, nu o să nu ar fi putut să îi dea drumul diferite pe firul care unea cele
speranţă... răspund... Spune „nu”... Nu o voi nici dacă ar fi vrut... O altă rază două baghete... Harry simţi cum
- Ne înclinăm unul în faţa face, nu o să spun... Răspunde de lumină unea acum cele două bagheta tremură în mâinile lui,
celuilalt, Harry, zise Cap-de-Mort, „nu”... baghete — nici roşie, nici verde, mărgelele de lumină începură să
aplecându-se puţin, însă chipul - N-O SĂ FAC CE VREI TU! ci aurie... Iar Harry, urmărind alunece încet, dar neabătut,
său de şarpe rămase îndreptat Aceste cuvinte explodară din uimit arcul dintre baghete, dinspre Cap-de-Mort spre el, şi
către Harry. Haide, trebuie să gura lui Harry şi răsunară în tot observă că şi degetele lungi şi simţi cum bagheta îi tremură
demonstrăm că suntem cimitirul, iar starea de vis dispăru albe ale lui Cap-de-Mort erau mânioasă în mâini...
cavaleri... Politeţea, înainte de tot atât de brusc, de parcă i-ar fi încleştate de bagheta sa, care Când cea mai apropiată mărgea
toate... Dumbledore ar vrea să fii fost aruncată o găleată cu apă vibra şi tremura la rândul ei. de lumină se apropie de vârful
manierat... Hai, înclină-te în faţa rece în cap... Se întoarseră rapid Şi atunci - complet pe baghetei lui Harry, lemnul de sub
morţii, Harry... durerile de pe urma Blestemului nepregătite - Harry simţi cum degetele sale deveni atât de
Devoratorii Morţii râdeau iar. Gura Cruciatus... Îşi dădu brusc seama picioarele i se ridică de pe sol. El fierbinte, încât avu senzaţia că
fără buze a lui Cap-de-Mort unde era şi ce îl aştepta... şi Cap-de-Mort erau amândoi în urma să ia foc în orice moment.
zâmbea. Harry nu se aplecă. Nu - Nu? zise Cap-de-Mort încet, iar aer, cu baghetele încă unite de Cu cât se apropia mai tare
avea de gând să îl lase pe Cap- Devoratorilor Morţii le pierise arcul acela de lumină aurie mărgeaua, cu atât vibra mai tare
de-Mort să se joace cu el înainte zâmbetul. Nu vrei să spui „nu”? strălucitoare. Se îndepărtau de bagheta lui Harry. Era convins că
de a-l omorî... Nu vroia să-i dea Harry, supunerea este o virtute, mormântul tatălui lui Cap-de- bagheta nu va supravieţui
nici o satisfacţie... iar eu trebuie să te învăţ să mi te Mort... Ajunseră pe o bucată contactului. Era ca şi când avea
- Am spus să te înclini, zise Cap- supui, înainte de a muri... Ce-ai netedă de pământ, fără să explodeze în mâinile lui în
de-Mort, ridicându-şi bagheta, iar zice de... o altă doză de durere? morminte... Devoratorii Morţii dintr-o clipă în alta...
Harry simţi cum i se îndoaie Cap-de-Mort îşi ridică bagheta, strigau, îi cereau instrucţiuni lui Se concentră cât putu de tare, ca
spinarea, de parcă o mână dar de data aceasta Harry era Cap-de-Mort... Se regrupară, să forţeze mărgeaua de lumină
invizibilă şi uriaşă l-ar fi apucat pregătit. Cu reflexele înnăscute formând iar cercul în jurul lui să se întoarcă înapoi spre Cap-
cu duritate de faţă. şi perfecţionate la antre- Harry şi a lui Cap-de-Mort. de-Mort, ajutat de cântecul
Devoratorii Morţii râseră şi mai namentele de vâjthaţ, se aruncă Şarpele se prelingea pe la păsării Phoenix, pe care îl auzea
tare. într-o parte, la pământ. Se picioarele lor, în timp ce unii îşi doar el, şi cu ochii fixaţi cu
- Foarte bine, zise Cap-de-Mort rostogoli în spatele pietrei scoteau baghetele... intensitate asupra luminii... Şi,
încet, lăsându-şi bagheta, iar funerare de marmură a tatălui lui Firul auriu care îi unea pe Harry încet, foarte încet, mărgelele de
presiunea care îi apăsa spatele Cap-de-Mort şi o auzi fisurându-se şi pe Cap-de-Mort se desfăcu în lumină se opriră şi apoi, la fel de
dispăru şi ea. Şi acum, mă vei când blestemul o nimeri, în locul lui. alte zeci de raze. Deşi baghetele încet, începură să se mişte în
înfrunta ca un bărbat... Cu - Nu ne jucăm de-a v-aţi rămăseseră unite, încă o mie de direcţia opusă... Acum bagheta
spatele drept şi mândru, cum a ascunselea, Harry, zise încet scântei ţâşniră deasupra lor, lui Cap-de-Mort era cea care
murit şi tatăl tău... Hai să ne vocea rece a lui Cap-de-Mort, intersectându-se peste tot în jur vibra extraodinar de tare... Cap-
duelăm! care se apropia, în timp ce De- lor, până când fură prinşi într-o de-Mort părea uimit şi aproape
Cap-de-Mort îşi ridică bagheta şi, voratorii Morţii începuseră iar să reţea în formă de cupolă, o speriat...
înainte ca Harry să poată face râdă. Nu te poţi ascunde de colivie de lumină, dincolo de care Una dintre mărgelele de lumină
ceva ca să se apere, înainte să mine. Asta înseamnă că te-ai se aflau Devoratorii Morţii, tremura, la câţiva centimetri de
apuce să se mişte, fu lovit iar de săturat de duelul nostru? aşteptând la pândă ca nişte vârful baghetei lui Cap-de-Mort.
Blestemul Cruciatus. Durerea fu Înseamnă că ai prefera să te şacali... Acum strigătele lor se Harry nu înţelegea de ce, nu ştia
atât de intensă, atât de elimin acum, Harry? Ieşi, auzeau mult mai slab sub cupola ce ar putea obţine, dar se
extenuantă, încât uită unde era... Harry... Vino şi hai să ne jucăm, de raze... concentră cum nu o mai făcuse
puzderie de cuţite încinse îi atunci... Va fi mult mai rapid... S- - Nu faceţi nimic! le strigă Cap- niciodată, ca să forţeze
pătrundeau în fiecare centimetru ar putea să fie chiar fără dureri... de-Mort Devoratorilor Morţii, şi mărgeaua de lumină să intre la
de piele, era sigur că îi va Nu am de unde să ştiu, eu nu am Harry îl văzu cum i se măriseră loc în bagheta lui Cap-de-Mort...
exploda capul de durere... Striga murit niciodată... ochii injectaţi, uimit la culme de Şi aceasta, încet... foarte încet...
mai tare decât ţipase vreodată în Harry se ghemui în spatele pietrei tot ce se întâmpla. se mişcă de-a lungul firului
viaţa lui... funerare şi ştiu că i se apropia Îl văzu încercând să rupă firul de auriu... tremură pentru un
Şi atunci, durerea încetă. Harry sfârşitul. Nu avea nici o lumină care încă îi lega bagheta moment... şi apoi intră în
căzu şi se sculă cât de repede speranţă... nu avea de unde să de cea a lui Harry. Băiatul îşi ţinu baghetă...
putu. Tremura la fel de primească ajutor. Şi când îl auzi şi mai strâns bagheta, cu ambele Imediat, bagheta lui Cap-de-Mort
incontrolabil ca Şobo, atunci pe Cap-de-Mort venind şi mai mâini, iar firul auriu rămase începu să scoată urlete cumplite
când îşi tăiase mâna. Căzu într-o aproape, ştiu un singur lucru şi intact. de durere... Apoi ochii injectaţi ai
parte a zidului format de se hotărî pe dată: nu avea de - Nu faceţi nimic decât atunci lui Cap-de-Mort se măriră şi mai
Devoratorii Morţii, care îi gând să moară ghemuit ca un când vă ordon eu! le strigă Cap- mult de uimire... Un rotocol de
urmăreau fiecare mişcare. Îl îm- copil care se juca de-a v-aţi de-Mort Devoratorilor Morţii. fum dens ieşi din vârful baghetei
pinseră înapoi spre Cap-de-Mort. ascunselea, nu îngenuncheat la Şi atunci, un sunet şi dispăru... fantoma mâinii pe
- O pauză scurtă, zise Cap-de- picioarele lui Cap-de-Mort... Avea nepământean, dar deosebit de care i-o dăduse lui Şobo... alte
Mort, cu nările ca nişte crestături să moară cu demnitate, ca tatăl frumos umplu aerul... Venea de strigăte de durere... şi apoi ceva
fremătându-i cu entuziasm, o său, avea să moară încercând să la fiecare fir de lumină din mult mai mare începu să iasă din
mică pauză... Te-a durut, nu, se apere, chiar dacă nu avea nici reţeaua care vibra în jurul lui vârful baghetei lui Cap-de-Mort,
Harry? Nu mai vrei o dată, nu-i o şansă... Harry şi ale lui Cap-de-Mort. Era ceva mare şi gri, care părea să
aşa? Înainte ca Lordul Întunericului să un sunet pe care Harry îl fie făcut din fumul cel mai solid şi
Harry nu răspunse. Avea să îşi arate faţa de şarpe de după recunoscu, deşi nu îl mai auzise mai dens posibil... Era un cap...
moară ca Cedric, o ştia doar piatra funerară, Harry se decât o singură dată în viaţa lui... Acum apăreau pieptul şi
uitându-se în ochii aceia ridicase... Îşi strânse bine Cântecul păsării Phoenix... braţele... Întreg bustul lui Cedric
neîndurători... Avea să moară şi bagheta în mână şi o întinse în Pentru Harry era sunetul Diggory!
nu putea să facă nimic... Dar în faţă, trecând de partea cealaltă a speranţei... Cel mai frumos şi mai Harry fu cât pe-aci să dea drumul
nici un caz nu avea să îi facă pietrei funerare, faţă-n faţă cu bine venit sunet pe care îl auzise baghetei din cauza şocului, dar
jocul. Nu avea să i se supună lui Cap-de-Mort. în viaţa lui... Se simţi de parcă instinctul îl făcu să continue să îşi
Cap-de-Mort... Nu avea de gând Cap-de-Mort era pregătit. Când sunetul izvora dinăuntrul lui şi nu ţină bagheta cu toată puterea,
să îl implore să îl ierte... Harry strigă „Expelliarmus!”, doar în jur... Era sunetul asociat pentru ca firul de lumină aurie să
- Te-am întrebat dacă mai vrei o Cap-de-Mort răspunse cu cu Dumbledore... Era ca şi când i- rămână intact, deşi fantoma
dată? zise Cap-de-Mort încet. „Abracadabra!” ar fi şoptit un prieten la ureche... densă a lui Cedric Diggory (Oare
Răspunde-mi! Imperio! O rază de lumină ţâşni din - Nu rupe legătura! era o fantomă? Părea extrem de
Şi Harry avu, pentru a treia oară bagheta lui Cap-de-Mort, în „Ştiu”, îi spuse Harry muzicii, solidă...) ieşise în întregime din
în viaţa lui, sentimentul că îi acelaşi timp în care ieşi o rază „ştiu că nu trebuie...” Dar vârful baghetei lui Cap-de-Mort,
fuseseră şterse toate gândurile roşie şi din bagheta lui Harry... imediat ce gândi asta, deveni de parcă ar fi ieşit dintr-un tunel
din minte... Ah, o stare de fericire Acestea se întâlniră în aer şi mult mai greu să nu o facă. Ba- foarte îngust... Şi fantoma lui
104
Cedric se ridică, se uită în sus şi Şi, într-adevăr, apăru şi ea... Întâi meu! strigă Cap-de-Mort. timp ce chipul acestuia se
în jos pe firul auriu şi vorbi: capul, apoi corpul... O femeie Harry îl apucă strâns pe Cedric de pierdea din când în când în
- Ţine-te bine, Harry! tânără, cu părul lung: silueta încheietură. Îl mai despărţea ceaţă.
Era o voce de departe, cu ecou. cenuşie a lui Lily Potter înflori din doar o piatră funerară de Cap-de- - S-a întors, şopti Harry. S-a
Harry se uită la Cap-de-Mort... Se capătul baghetei lui Cap-de-Mort. Mort, dar Cedric era prea greu că întors! Cap-de-Mort...
vedea că încă nu îşi revenise din Căzu la pământ şi se ridică la fel să îl poată căra repede şi nu - Ce se întâmplă? Ce s-a
uimire, după ochii roşii încă ca soţul ei. Se apropie de Harry, putea ajunge la Cupă... întâmplat?
măriţi la maximum... Nu se se uită la el şi îi vorbi cu o voce Ochii lui Cap-de-Mort ardeau în Cornelius Fudge apăru cu capul
aşteptase la asta, la fel cum nu îndepărtată, ca un ecou, ca şi a întuneric. Harry observă cum îi în jos pe deasupra lui Harry. Chipul
se aşteptase nici Harry... Foarte celorlalţi, dar încet, astfel încât apăruse un zâmbet pe chip şi îl îi era livid, îngrozit.
slab, Harry auzi strigătele să nu audă Cap-de-Mort, al cărui văzu cum îşi ridică bagheta. - Dumnezeule! Diggory! şopti el.
speriate ale Devoratorilor Morţii, chip se schimonosise de teamă, - Accio! strigă Harry, Dumbledore... E mort!
care dădeau ocol domului auriu... în timp ce victimele sale se îndreptându-şi bagheta către Cuvintele fură repetate din om în
Se auziră alte urlete de durere plimbau în jurul lui... Cupa Turnirului celor trei om... Se auziră urlete îngrozite în
din direcţia baghetei, apoi - După ce se va rupe legătura, vrăjitori. noapte:
altceva ieşi din vârful ei... O altă vom mai rămâne câteva clipe... Cupa zbură în aer şi veni la el. - A murit!
umbră densă a unui cap, urmat ca să ai timp... Trebuie să ajungi Harry o prinse de mâner... - A murit! Cedric Diggory!
rapid de braţe şi de trunchi... Un la Portal, el te duce înapoi la Auzi urletul de furie al lui Cap-de- - A murit!
bătrân, pe care Harry îl mai Hogwarts... Mă înţelegi, Harry? Mort, exact în momentul în care - Harry, dă-i drumul, spuse vocea
văzuse o dată într-unui dintre - Da, strigă Harry, acum simţi smucitura din spatele lui Fudge, iar Harry simţi nişte
visele sale, ieşea din capătul luptându-se din răsputeri să îşi buricului, ceea ce însemna că degete care încercau să-l
baghetei exact aşa cum făcuse şi menţină sub control bagheta Portalul funcţionase... Gonea despartă de corpul inert al lui
Cedric... Şi fantoma acestuia, care îi aluneca tot mai mult pe sub acum într-un vârtej de vânt şi Cedric, dar nu îi dădu drumul.
umbra sau orice o fi fost, ajunse degete. culoare, cu Cedric alături... Se Apoi se apropie chipul lui
lângă cea a lui Cedric şi îi urmări - Harry, şopti silueta lui Cedric, întorceau la Hogwarts... Dumbledore, pe care îl vedea
cu uimire, sprijinindu-se în du-le corpul înapoi, te rog... Du- încă neclar, ca prin ceaţă.
baston, atât pe Harry şi pe Cap- mi corpul înapoi la părinţii mei... — CAPITOLUL XXXV — - Harry, nu-l mai poţi ajuta acum.
de-Mort, cât şi reţeaua de aur şi - Aşa o să fac, zise Harry, cu S-a terminat. Dă-i drumul...
baghetele unite... chipul încordat de efortul de a VERITASERUM - A vrut să-l aduc înapoi,
- Deci, ăsta a fost un vrăjitor ţine bagheta. murmură Harry... A vrut să-l aduc
adevărat? zise bătrânul, cu ochii - Acum e timpul! şopti vocea Harry simţi cum se izbeşte de înapoi la părinţii lui...
aţintiţi asupra lui Cap-de-Mort. M- tatălui său. Fii gata să fugi... pământ. Stătea cu faţa în iarbă, - Da, Harry... Dar acum dă-i
a omorât odată, demult... Luptă- Acum... mirosul ei inundându-i nările. Cât drumul...
te cu el, băiete... - ACUM! strigă Harry. îl transportase Portalul, ţinuse Dumbledore se aplecă şi, cu o
Dar deja ieşea un al treilea cap Oricum, nu credea că mai era în ochii închişi şi rămase la fel şi în forţă extraordinară pentru un
din vârful baghetei lui Cap-de- stare să ţină bagheta nici o continuare. Nu se mişcă. Parcă bărbat atât de bătrân şi de slab,
Mort... Gri şi acesta, ca al unei secundă în plus. Îşi ridică nu mai avea nici respiraţie... îl ridică pe Harry de jos şi îl puse
statui de fum... Era o femeie... bagheta cu o smucitură Capul i se învârtea atât de tare, pe picioare. Harry se clătină. Îl
Harry, căruia îi tremurau ambele puternică şi firul aurit se rupse. încât pământul de sub el parcă durea capul. Piciorul rănit nu mai
braţe, luptându-se să îşi ţină Colivia de lumină se făcu se clătina, ca puntea unei putea să-i susţină greutatea.
bagheta nemişcată, o văzu nevăzută, cântecul păsării corăbii. Pentru a se menţine pe Mulţimea se îmbulzi în jurul lor,
căzând pe jos şi ridicându-se ca Phoenix încetă, dar umbrele loc, strânse şi mai tare cele două luptându-se să fie cât mai
şi ceilalţi, uitându-se la ei... victimelor lui Cap-de-Mort nu lucruri de care încă îşi avea aproape, sufocându-l...
Umbra Berthei Jorkins urmărea dispărură... Se apropiau de el, încleştate mâinile: mânerul neted - Ce s-a întâmplat?
bătălia din faţa ei cu ochii măriţi apărându-l pe Harry de privirile şi rece al Cupei şi corpul lui - Ce are?
de uimire. lui... Cedric. Era convins că ar fi - Diggory e mort!
- Să nu-i dai drumul! strigă ea şi Şi Harry fugi ca niciodată în viaţa alunecat în întunericul care îi - Trebuie dus în aripa spitalului!
vocea îi răsună ca a lui Cedric, de lui, dând la o parte doi împresura creierul, dacă ar fi dat spunea Fudge mulţimii. Este
parcă ar fi fost undeva foarte Devoratori ai Morţii, care îl drumul uneia dintre ele. Şocul şi bolnav, este rănit... Dumbledore,
departe. Nu-l lăsa să câştige, priveau uluiţi când trecu pe extenuarea îl făcură să rămână părinţii lui Diggory sunt aici, sunt
Harry, nu da drumul baghetei! lângă ei. Merse în zigzag, în întins la pământ, respirând în tribună...
Ea şi celelalte două siluete ca spatele pietrelor funerare care îl mirosul ierbii, aşteptând... - Îl duc eu pe Harry, Dumbledore, îl
nişte umbre începură să se fereau de blesteme, fugind către Aşteptând ca cineva să facă duc eu...
plimbe înăuntrul cupolei aurite, cadavrul lui Cedric, nemaifiind ceva... să se întâmple ceva... Şi - Nu, aş prefera să...
în timp ce Devoratorii Morţii se conştient de durerea din picior, în tot acest timp, cicatricea de pe - Dumbledore, Amos Diggory fuge
mişcau în exteriorul ei... Iar întreaga fiinţă concentrându-i-se frunte îl ardea uşor... spre noi... vine aici... Nu crezi că
victimele lui Cap-de-Mort îi numai asupra a ceea ce trebuia Un vuiet de zgomote îl asurzi şi îl ar trebui să-i spunem... înainte
înconjurau pe cei doi duelişti, să facă... nedumeri în acelaşi timp... Se să-l vadă?
şoptindu-i cuvinte încurajatoare - Împietriţi-l! îl auzi strigând pe auzeau voci pretutindeni, paşi, - Harry, stai aici...
lui Harry şi şuierându-i alte Cap-de-Mort. ţipete... Rămase unde era, Fetele ţipau, plângeau în
cuvinte, pe care Harry nu putea La trei metri depărtare de Cedric, concentrându-se să nu audă hohote... Peisajul tremura straniu
să le audă, lui Cap-de-Mort... Harry se aruncă în spatele unui zgomotele, de parcă ar fi în faţa ochilor lui Harry...
Din vârful baghetei lui Cap-de- înger de marmură, ca să evite aşteptat să se trezească dintr-un - E în ordine, fiule, eşti cu mine...
Mort ieşea acum un alt cap... jeturile de lumină, şi văzu cum coşmar... Haide... Te duc la spital...
Harry îşi dădu seama al cui explodează vârful aripii îngerului Apoi nişte mâini îl apucară de - Dumbledore a zis să stau aici,
trebuia să fie, imediat ce îl când o loviră vrăjile. Strângând şi umeri şi îl întoarseră pe spate. zise Harry cu greu.
văzu... Ştia, de parcă se mai tare bagheta, ieşi rapid din - Harry! Harry! Îl durea cicatricea, încât se
aşteptase să iasă şi el din spatele îngerului... Deschise ochii. simţea de parcă avea să vomite
baghetă, din momentul în care - Impedimenta! strigă el, Se uita la cerul înstelat şi Albus în curând... Vederea i se
apăruse Cedric... Ştia, pentru că îndreptându-şi bagheta peste Dumbledore era aplecat înceţoşase mai rău ca niciodată.
bărbatul care apărea acum era umăr către Devoratorii Morţii deasupra lui. Umbrele întunecate - Trebuie să te întinzi... Haide...
cel la care se gândise Harry mai care fugeau spre el. ale mulţimii din jurul lor se Cineva, mai mare şi mai puternic
mult decât la oricine în noaptea După urletul strident, fu convins apropiau. Harry le simţi paşii ca el, îl trăgea şi îl căra pe Harry
aceea... că-l oprise măcar pe unul dintre răsunând în pământul de sub capul printre oamenii înspăimântaţi.
Umbra cenuşie a unui bărbat ei, dar nu avu timp să se uite lui. Harry îi auzi ţipând, urlând şi
înalt, cu părul ciufulit, căzu şi ea, înapoi... Sări peste Cupă şi se Portalul îl adusese la marginea strigând, în timp ce omul care îl
ca şi cea a Berthei, apoi se ridică aruncă la pământ când auzi alte labirintului. Vedea tribunele trăgea după el croise o cărare
şi se uită la el... Harry, căruia îi raze ţâşnind din baghete în urma ridicându-se în jurul lui, umbrele prin mulţime, ducându-l înapoi la
tremurau acum braţele aproape sa. Mai multe jeturi de lumină îi oamenilor care se mişcau în ele, castel. Traversară pajiştea,
incontrolabil, se uită şi el la zburară peste cap când se stelele de deasupra. trecură de lac şi de corabia celor
chipul fantomatic al tatălui său. aruncă la pământ, întinzând Harry dădu drumul Cupei, dar îl de la Durmstrang. Harry nu auzi
- Vine şi mama ta, îi zise acesta mâna ca să-i apuce braţul lui strânse pe Cedric şi mai tare. Îşi decât respiraţia grea a omului
încet. Vrea să te vadă... O să fie Cedric... ridică mâna liberă şi îl apucă pe care îl purta cu el.
bine... Mai rezistă puţin... - La o parte! Îl omor eu! Este al Dumbledore de încheietură, în - Ce s-a întâmplat, Harry? îl
105
întrebă omul în cele din urmă, în Moody îl împinse la loc pe scaun. Ochiul magic al lui Moody se fost mai uşor decât ar fi trebuit şi
timp ce îl ridica pe scările de - Ştiu cine este Devoratorul acela desprinse de pe uşă. Era fixat în labirint, în această seară, te
piatră. al Morţii, zise el încet. acum asupra lui Harry. Gura lui asigur eu, zise Moody. Pentru că
BONG! BONG! BONG! Era Ochi- - Karkaroff? zise Harry cu patimă. era mai strâmbă ca niciodată. am patrulat în jurul lui, putând să
Nebun Moody. Unde e? L-aţi prins? E la - Nu a fost uşor, Harry, să te văd obstacolele prin gardurile vii
- Cupa a fost un Portal, zise Harry, închisoare? ghidez spre câştigarea probelor din exterior, şi am distrus cât mai
când traversară holul de la - Karkaroff? zise Moody, râzând fără să trezesc suspiciuni. A multe obstacole din drumul tău.
intrare. Ne-a dus pe mine şi pe ciudat. Karkaroff a fugit în trebuit să folosesc fiecare strop Am împietrit-o pe Fleur Delacour.
Cedric într-un cimitir... şi Cap-de- această seară, când a simţit că l- de viclenie pe care îl am ca să nu Am aruncat Blestemul Imperius
Mort era acolo... Lordul a ars Semnul Întunecat pe braţ. A observe nimeni că te ghidam asupra lui Krum, ca să-l elimine
Întunericului... trădat prea mulţi suporteri spre succes. Dumbledore ar fi pe Diggory şi să-ţi lase ţie drum
BONG! BONG! BONG! Urcau credincioşi ai Lordului devenit foarte bănuitor, dacă ai fi liber către Cupă...
scara de marmură... Întunericului ca să vrea să se reuşit totul prea uşor. Atâta timp Harry se uită la Moody. Pur şi
- Lordul Întunericului era acolo? vadă cu ei... Dar mă îndoiesc că cât ajungeai în labirint, preferabil simplu nu înţelegea cum era
Ce s-a întâmplat după aia? va ajunge departe. Lordul cu un avans bun, ştiam, ştiam posibil... Prietenul lui
- L-au omorât pe Cedric... L-au Întunericului reuşeşte întot- sigur că o să pot sa te scap de Dumbledore, celebrul Auror... Cel
omorât pe Cedric... deauna să îşi găsească duşmanii. ceilalţi campioni şi să-ţi las cale care prinsese atâţia Devoratori ai
- Şi apoi? - Karkaroff a fugit? S-a dus? Dar liberă. Dar a trebuit să mă abţin Morţii... Nu avea nici o logică...
BONG! BONG! BONG! De-a lungul atunci... Nu el mi-a pus numele în să intervin şi în faţa prostiei tale. Absolut nici una...
unui coridor... Pocal? La a doua probă... când eram Siluetele înceţoşate din Oglinda
- A făcut o poţiune... şi-a - Nu, zise Moody încet. Nu, nu a sigur că vei eşua... Te-am Duşmanilor deveneau din ce în
recăpătat corpul... S-a întors... Au fost el. Eu ţi l-am pus! urmărit, Potter. Am ştiut că nu ce mai clare. Harry văzu
venit Devoratorii Morţii... Şi ne- Lui Harry i se păru că nu auzise descoperiseşi indiciul oului, aşa contururile a trei oameni peste
am duelat... bine... că ţi-am mai dat unul... umărul lui Moody, care se
- Te-ai duelat cu Lordul Întunericului? - Nu, nu e adevărat, zise el. Nu ai - Nu e adevărat, zise Harry apropiau din ce în ce mai mult.
- Am scăpat... bagheta mea... a făcut asta... nu se poate... răguşit. Cedric mi-a spus... Dar Moody nu se uita la ei. Ochiul
făcut ceva ciudat... i-am văzut pe - Te asigur că aşa este, zise - Şi cine i-a spus lui Cedric să-l său magic era fixat asupra lui
mama şi pe tata... au ieşit din Moody şi ochiul său magic se roti deschidă sub apă? Eu. Am fost Harry.
bagheta lui... şi se îndreptă spre uşă, iar Harry convins că îţi va transmite - Lordul Întunericului nu a reuşit
- Aici, Harry... Aici... Aşază-te... O ştiu că verifica să nu fie cineva informaţia. Oamenii cinstiţi sunt să te omoare, Potter, deşi şi-o
să îţi revii imediat... Bea asta... dincolo de ea. atât de uşor de manipulat, dorea atât de mult, şopti Moody.
Harry auzi o cheie în broască şi În acelaşi timp, Moody îşi scoase Potter. Eram sigur că Cedric va Imaginează-ţi cum mă va răsplăti
simţi cum i se puse cu forţa un bagheta şi o îndreptă către dori să te răsplătească pentru că când va afla că am făcut-o eu în
pahar în mână. Harry. i-ai spus despre dragoni, şi aşa a locul lui. Te-am dat lui, fiindcă
- Bea... o să te simţi mai bine... - Atunci, i-a iertat? zise el. Pe şi fost. Dar chiar şi atunci, Potter, avea mare nevoie de tine pentru
Haide, Harry, trebuie să ştiu Devoratorii Morţii care au a fost cât pe-aci să pierzi. Te-am a renaşte... Şi apoi te-am omorât,
exact ce s-a întâmplat... scăpat? Cei care au scăpat din urmărit tot timpul... Toate orele din dragoste pentru el. Voi primi
Moody îl ajută să dea totul pe Azkaban? alea la bibliotecă. Nu ţi-ai dat mari onoruri, voi fi cu mult
gât. Tuşi, simţind un gust - Poftim? zise Harry. seama că volumul de care aveai deasupra celorlalţi Devoratori ai
piperat, care îi ardea gâtul. Biroul Se uita la bagheta pe care o nevoie era chiar în dormitorul tău Morţii. Îi voi fi cel mai iubit, cel
lui Moody deveni din ce în ce mai aţintise Moody spre el. Era o de atâta timp? Îl plasasem acolo mai apropiat susţinător... Mai
clar şi aşa se întâmplă şi cu glumă proastă, aşa trebuie să fi de ceva vreme, i l-am dat apropiat ca un fiu...
Moody însuşi... Părea la fel de fost... băiatului lui Poponeaţă, nu mai ţii Ochiul normal al lui Moody se
livid: ca Fudge, şi ambii ochi îi - Te-am întrebat, zise Moody minte? „Plantele de apă magice bulbucase, iar cel magic
erau fixaţi asupra chipului lui încet, dacă i-a iertat pe mediteraneene şi proprietăţile rămăsese fixat asupra lui Harry.
Harry. nenorociţii care nici măcar nu l- lor”. Ai fi aflat tot ce aveai nevoie Uşa era încuiată şi Harry ştiu că
- S-a întors Cap-de-Mort, Harry? au căutat. Laşii aceia trădători, despre Algebranhii din cartea nu avea cum să reuşească să îşi
Eşti sigur că s-a întors? Cum a care nici măcar nu s-au dus la aia... M-am aşteptat să le ceri ia bagheta la timp...
reuşit? Azkaban pentru el. Gunoaiele ajutorul tuturor. Poponeaţă ţi-ar - Lordul Întunericului şi cu mine,
- A luat ceva din mormântul acelea mizerabile, care nu au fi spus imediat. Dar tu nu ai zise Moody, care acum părea
tatălui său, de la Şobo şi de la avut curaj să îşi păstreze măştile făcut-o... Nu ai făcut-o... Eşti complet smintit, aplecându-se
mine, zise Harry. la Cupa Mondială de Vâjthaţ, ci mândru, independent şi ai fi asupra lui Harry şi schi-
Capul păru să i se limpezească. au fugit când au zărit Semnul putut să strici totul. Şi-atunci ce monosindu-se la el, avem multe
Nu îl mai durea atât de tare Întunecat pe care l-am adus eu puteam să fac? Să-ţi dau în comun. Amândoi, de exemplu,
cicatricea. Acum vedea clar pe cer. informaţii dintr-o altă sursă în am avut nişte taţi care ne-au
chipul lui Moody, chiar dacă - Tu l-ai adus? Ce tot îndrugi? care aveai încredere. Mi-ai spus dezamăgit... Cu adevărat inferiori
biroul era întunecat. Încă se - Ţi-am zis, Harry... Ţi-am zis. la Balul de Crăciun că un spiriduş nouă. Amândoi am suferit
auzeau ţipetele şi urletele Nimic nu urăsc mai mult decât de casă pe nume Dobby îţi nedreptatea de a purta numele
dinspre stadionul îndepărtat de un Devorator al Morţii care a dăduse un cadou de Crăciun. L- taţilor noştri, Harry... Şi amândoi
vâjthaţ. scăpat. I-au întors spatele am chemat pe spiriduş în am avut plăcerea... deosebita
- Ce a luat Lordul Întunecat de la stăpânului meu, când avea cea cancelarie ca să ia nişte robe la plăcere... de a ne omorî taţii,
tine? zise Moody. mai mare nevoie de ei. M-am spălat. Şi am început o pentru a ne asigura de
- Sânge, zise Harry, ridicându-şi aşteptat să-i pedepsească. M-am conversaţie cu profesoara ascensiunea continuă a Magiei
braţul. aşteptat să-i tortureze. Spune-mi McGonagall despre ostaticii care Negre!
Mâneca îi era sfâşiată acolo unde că i-a chinuit, Harry... fuseseră luaţi şi dacă era posibil - Eşti nebun, zise Harry, fără să
o rupsese pumnalul lui Şobo. Faţa lui Moody se lumină dintr-o ca Potter să folosească se mai poată abţine, eşti complet
Moody răsuflă, scoţând un dată de un zâmbet de nebun. Algebranhiile. Iar micuţul tău nebun!
şuierat lung. - Spune-mi că le-a zis că eu, eu prieten, spiriduşul, a fugit direct - Sunt nebun? zise Moody,
- Şi Devoratorii Morţii? S-au am fost singurul care i-a rămas la dulapul cu provizii al lui ridicându-şi vocea până când
întors? credincios... Pregătit să risc totul Plesneală şi s-a grăbit să vină ajunse un ţipăt strident. Vom
- Da, zise Harry. O grămadă... ca să-i aduc ceea ce dorea mai apoi la tine... vedea! Vom vedea cine este
- Cum i-a tratat? întrebă Moody mult ca orice... Pe tine! Bagheta lui Moody încă era nebun, acum că s-a întors Lordul
încet. I-a iertat? - Nu e adevărat... Nu... Nu se îndreptată către inima lui Harry. Întunericului, cu mine alături! S-a
Dar Harry îşi aminti deodată. Ar fi poate... Peste umărul său, în Oglinda întors, Harry Potter, nu l-ai
trebuit să-i fi spus lui - Cine ţi-a pus numele în Pocalul Duşmanilor de pe peretele din învins... Şi acum, te voi învinge
Dumbledore, ar fi trebuit să-i fi de foc, sub numele unei şcoli faţă, se mişcau umbre eu pe tine!
spus imediat... diferite? Eu. Cine a speriat pe întunecate. Moody îşi ridică bagheta,
- Există un Devorator al Morţii la oricine ar fi putut să te rănească - Ai stat atât de mult în lacul ăla, deschise gura ca să zică ceva,
Hogwarts! Există un Devorator al sau să te împiedice să câştigi Potter, încât am crezut că te dar Harry îşi băgă mâna rapid în
Morţii aici... El mi-a pus numele turnirul? Eu. Cine i-a sugerat lui înecaseşi. Dar, din fericire, buzunar după propria baghetă...
în Pocalul de Foc şi s-a asigurat Hagrid să-ţi arate dragonii? Eu. Dumbledore ţi-a considerat - Stupefy!
că voi ajunge până la capăt, ca Cine te-a ajutat să-ţi dai seama prostia drept dovadă de nobleţe Totul fu inundat de o lumină
să pun mâna primul pe Cupă... care era singurul mod de a trece sufletească şi ţi-a acordat note roşie, puternică, şi cu un zgomot
Harry încercă să se ridice, dar de dragon? Eu. mari. Am respirat uşurat. Ţi-a puternic, care zgudui încăperea,
106
uşa biroului lui Moody sări în veni cât de curând, iar apoi n oră... Vom vedea... îngenunche în faţa lui, astfel
aer... întoarce-te aici. Dumbledore trase scaunul de la încât feţele lor ajunseră la acelaşi
Moody fusese aruncat pe spate, Dacă lui Plesneală sau birou şi se aşeză, cu ochii aţintiţi nivel.
la podea. Harry, fără să îşi poată profesoarei McGonagall li se asupra acelui Moody care zăcea - Mă auzi? întrebă Dumbledore
desprinde privirile de la locul părură stranii aceste instrucţiuni, inconştient pe podea. Şi Harry se încet.
unde fusese chipul lui Moody, îi ei îşi ascunseră foarte bine uită la el. Trecură câteva clipe de Pleoapele omului tresăriră.
observă pe Albus Dumbledore, nedumerirea. Amândoi se tăcere... - Da, murmură el.
pe Plesneală şi pe profesoara întoarseră pe călcâie în acelaşi Apoi, sub ochii lui Harry, chipul - Aş vrea să ne spui, zise
McGonagall privindu-l din timp şi ieşiră din birou. omului de pe podea începu să se Dumbledore încet, cum ai ajuns
Oglinda Duşmanilor. Se întoarse Dumbledore se duse la cufărul cu schimbe. Cicatricele dispăreau, aici. Cum ai scăpat din Azkaban?
şi îi văzu pe cei trei stând în şapte broaşte, vârî prima cheie în pielea devenea netedă... Nasul i Crouch trase cu sete aer în piept,
prag, Dumbledore în faţă, cu prima broască şi îl deschise. se întregea şi începea să se iar apoi începu să vorbească pe
bagheta întinsă. Conţinea o grămadă de cărţi de micşoreze. Coama lungă de păr un ton monoton, inexpresiv:
În acel moment, Harry înţelese vrăji. Apoi închise cufărul, vârî a cărunt se restrângea pe cap şi se - M-a salvat mama. Ştia că era pe
cu claritate, pentru prima oară, doua cheie în a doua broască şi făcea de culoarea paiului. moarte. L-a convins pe tatăl meu
de ce oamenii ziceau că deschise iar cufărul. Cărţile de Deodată, cu un pocnet puternic, să mă salveze, ca o ultimă
Dumbledore era singurul vrăjitor vrăji dispăruseră. Aici erau mai piciorul de lemn se desprinse, în favoare făcută ei. A iubit-o cum
de care se temuse vreodată Cap- multe Spionoscoape stricate, locul lui crescând un picior nu m-a iubit niciodată pe mine. A
de-Mort. Expresia de pe chipul lui nişte suluri de pergament, mai întreg. În clipa următoare, ochiul fost de acord. Au venit să mă
Dumbledore când se uită la Ochi- multe pene de scris şi ceea ce lui magic sări de pe faţa omului, viziteze. Mi-au dat o esenţă de
Nebun Moody, care zăcea Harry i se păru a fi o pelerină fiind înlocuit de un ochi normal. PoliPoţiune, în care era un fir de
inconştient la podea, era mai invizibilă. Harry privi uluit cum Ochiul se rostogoli pe jos şi păr de la mama mea. Ea a băut o
îngrozitoare decât şi-ar fi putut Dumbledore vârî a treia, a patra, continuă să se învârtă în toate esenţă de PoliPoţiune care
imagina Harry vreodată. Pe a cincea şi a şasea cheie în direcţiile. conţinea un fir de păr de la mine.
chipul său nu se vedea nici o broaştele corespunzătoare, Şi Harry văzu în faţa lui, zăcând Ne-am schimbat înfăţişarea între
urmă de surâs, nici o strălucire în redeschizând cufărul de fiecare încă pe jos, un bărbat cu pielea noi.
ochi. Pe fiecare rid al feţei i se dată şi descoperind mereu deschisă la culoare, uşor pistruiat Winky clătină din cap, tremurând.
citea furia. Dumbledore iradia un conţinuturi diferite. Apoi ajunse şi cu o claie de păr blond. Ştia - Nu mai spuneţi nimic, stăpâne
sentiment de putere, de parcă ar şi la ce-a de-a şaptea broască... cine era. Îl văzuse în Pensivul lui Barty, nu mai spuneţi nimic, îi
fi degajat căldură. Deschise capacul şi Harry scoase Dumbledore, îi privise pe faceţi necazuri tatălui
Intră în birou, puse un picior sub un strigăt de uimire. Dementori cum îl scoseseră din dumneavoastră!
corpul inert al lui Moody şi îl Se uita în jos, ca într-un fel de tribunal, încercând să îl convingă Dar tânărul Crouch trase iar aer
răsturnă pe spate, ca să i se pivniţă... Era o cameră sub- pe domnul Crouch că era în piept şi continuă pe acelaşi ton
vadă chipul. Plesneală îl urmă, terană... Iar la vreo trei metri mai nevinovat... Acum avea însă monoton:
uitându-se în Oglinda jos, părând cufundat într-un riduri în jurul ochilor şi părea - Dementorii sunt orbi. Au simţit
Duşmanilor, unde i se vedea somn profund, se afla adevăratul mult mai în vârstă... o persoană sănătoasă şi una
propriul chip, iscodind încruntat Ochi-Nebun Moody. Nu mai avea Se auziră nişte paşi grăbiţi pe bolnavă intrând în Azkaban. Au
prin cameră. piciorul de lemn, pleoapa după coridor. Plesneală se întorsese cu simţit o persoană sănătoasă şi
Profesoara McGonagall se duse care ar fi trebuit să fie ochiul Winky după el. Profesoara una bolnavă ieşind din
direct la Harry. magic nu părea să fie diferită de McGonagall era imediat în urma fortăreaţă. Tatăl meu m-a scos
- Haide, Potter, şopti ea şi buzele cealaltă şi îi lipseau porţiuni de lor. pe furiş, sub înfăţişarea mamei
îi tremurau, de parcă ar fi fost păr grizonat. Harry se uită uluit, - Crouch! zise Plesneală, mele, în cazul în care se uitau
gata să plângă. Haide... în aripa când la Moody care dormea în încremenind în prag. Barty prizonierii printre bare. Mama a
spitalului... cufăr, când la Moody cel Crouch! murit curând după aceea, la
- Nu, zise Dumbledore tăios. inconştient, care zăcea pe - Dumnezeule mare, zise Azkaban. A avut grijă să bea
- Dumbledore, ar trebui să... Uită- podeaua biroului. profesoara McGonagall, încre- PoliPoţiunea până în ultimul
te la el... A trecut prin atâtea în Dumbledore intră în cufăr şi menind şi ea, cu privirile pironite moment. A fost îngropată sub
seara asta... ateriză lin pe podea, lângă la omul de pe podea. numele meu şi arătând ca mine.
- Lasă-l aici, Minerva, pentru că Moody cel adormit. Se aplecă Murdară şi răvăşită, Winky se Toată lumea a crezut că eram
trebuie să înţeleagă, zise deasupra lui. uită de după picioarele lui eu.
Dumbledore scurt. înţelegerea - Împietrit... Controlat de Plesneală. Deschise gura larg şi Ochii îi licăriră.
este primul pas spre acceptare şi Blestemul Imperius... Foarte scoase un strigăt asurzitor. - Şi ce a făcut tatăl tău cu tine
doar prin acceptare ajungi la slăbit, zise el. Desigur, aveau - Stăpâne Barty, stăpâne Barty, după ce te-a adus acasă? întrebă
vindecare. Trebuie să ştie cine a nevoie să-l ţină în viaţă... Harry, ce faceţi aici? Dumbledore încet.
fost cel care l-a trecut prin aruncă-mi pelerina impostorului, Se aruncă pe pieptul tânărului. - A înscenat moartea mamei
calvarul din noaptea asta şi de bietul Alastor e îngheţat. Va - L-aţi omorât! L-aţi omorât! L-aţi mele. O înmormântare liniştită,
ce. trebui să-l vadă Madame omorât pe fiul stăpânului! intimă. Mormântul acela este gol.
- Moody, zise Harry, parcă încă Pomfrey, dar nu pare să fie în - Este doar Împietrit, Winky, zise Spiriduşul de casă m-a îngrijit şi
nevenindu-i să creadă. Cum se mare pericol. Dumbledore. Dă-te la o parte, te m-a pus pe picioare. Apoi a
poate să fi fost Moody? Harry făcu cum i se spusese. rog. Severus, ai licoarea? trebuit să fiu ascuns. A trebuit să
- Asta nu este Alastor Moody, zise Dumbledore îl acoperi pe Moody Plesneală îi dădu lui Dumbledore fiu controlat. Tatăl meu a folosit
Dumbledore încet. Nu l-ai cunoscut cu pelerina şi ieşi din cufăr. Apoi o sticluţă cu un lichid complet mai multe vrăji ca să mă
niciodată pe Alastor Moody. luă termosul care stătea pe limpede: licoarea adevărului, cu subjuge. După ce mi-am
Adevăratul Moody nu te-ar fi luat birou, îl deschise şi îl răsturnă. care Plesneală îl ameninţase pe recăpătat puterile, nu mă
niciodată de sub ochii mei după Un lichid lipicios se prelinse pe Harry la ore. Dumbledore se gândeam decât să-mi găsesc
ce s-a întâmplat în această birou. ridică, se aplecă asupra omului stăpânul... Să mă întorc la el.
noapte. De când te-a luat, am - PoliPoţiune, Harry, zise de pe podea, îl ridică în capul - Cum te-a ţinut tatăl tău în frâu?
ştiut... Şi m-am luat după voi... Dumbledore. Câtă viclenie. Câtă oaselor şi îl sprijini de peretele întrebă Dumbledore.
Dumbledore se aplecă peste isteţime... Pentru că Moody nu pe care se afla Oglinda - Prin blestemul Imperius, zise
Moody şi băgă mâna în interiorul bea niciodată decât din termosul Duşmanilor, din care imaginile lui Barty. Eram sub controlul tatălui
robei sale. Scoase termosul lui său, este cunoscut lucrul ăsta. Dumbledore, Plesneală şi meu. Eram forţat să port zi şi
Moody şi o legătură de chei. Apoi Impostorul avea nevoie, cred şi McGonagall încă se uitau urât la noapte pelerina care mă făcea
se întoarse către profesoara eu, să-l aibă la îndemână pe ei toţi. Winky rămase în invizibil. Eram mereu cu
McGonagall şi Plesneală. adevăratul Moody, ca să genunchi, tremurând, spiriduşul de casă. Ea era cea
- Severus, te rog să-mi aduci cea continue să îşi prepare poţiunea. acoperindu-şi faţa cu mâinile. care mă păzea şi avea grijă de
mai puternică poţiune de Uite cum i-a ajuns părul... Dumbledore deschise cu forţa mine. Mă compătimea. Îl
Veritaserum pe care o ai, iar apoi Dumbledore se uită la Moody cel gura tânărului şi turnă trei convingea pe tatăl meu să-mi
du-te la bucătărie şi adu un din cufăr. picături în ea. Apoi îşi îndreptă facă mici bucurii din când în
spiriduş de casă pe nume Winky. - Impostorul i-a tăiat din păr tot bagheta către pieptul omului şi când. Drept răsplată pentru
Minerva, te rog frumos să te duci anul. Vezi cât de inegal e pe zise: comportamentul meu bun...
la Hagrid acasă, unde o să alocuri? Dar cred că, în agitaţia - Enervare! - Stăpâne Barty, stăpâne Barty,
găseşti în grădina de dovleci un din această noapte, falsul nostru Fiul lui Crouch deschise ochii. sughiţă Winky printre mâini. Nu
câine mare şi negru. Du câinele Moody a uitat să ia poţiunea atât Chipul îi era absent şi ochii îi ar trebui să spuneţi lor, noi intrat
în biroul meu şi spune-i că voi de des cât ar fi trebuit... din oră- privea în gol. Dumbledore în bucluc...
107
- A descoperit cineva că încă erai Cei care nu suferiseră niciodată viaţa lui. Ochii căprui, îngroziţi la după ce l-aţi atacat pe Moody?
în viaţă? zise Dumbledore încet. pentru stăpânul meu. Nu erau culme, ai lui Winky îi apăruseră zise Dumbledore.
A ştiut cineva, în afară de tatăl prizonieri ca mine. Erau liberi să-l iar printre degete. Părea prea - Şobo s-a întors ca să aibă grijă
tău şi de spiriduşul de casă? caute, însă nu au făcut-o. Doar impresionată ca să mai de stăpânul meu, în casa tatălui
- Da, zise Crouch, clipind iar des. O se distrau pe seama unor vorbească. meu, şi să-l supravegheze pe
vrăjitoare de la biroul tatălui Încuiaţi. Vocile lor m-au trezit. - A fost foarte rapid. Tatăl meu a acesta.
meu. Bertha Jorkins. A venit Mintea îmi era mai limpede ca fost supus de Blestemul Imperius - Dar tatăl tău a scăpat, zise
acasă cu nişte acte pe care niciodată. Eram furios. Aveam aruncat de puternicul meu Dumbledore.
trebuia să le semneze tatăl meu. bagheta. Am vrut să-i atac pen- stăpân. Acum tata era - Da. După o vreme, a început să
Nu era acasă. Winky i-a dat tru că nu i-au fost loiali prizonierul, era cel controlat... lupte împotriva Blestemului
drumul în casă şi apoi s-a întors stăpânului meu. Tata a părăsit Stăpânul meu l-a forţat să-şi Imperius, ca şi mine. Erau
în bucătărie, la mine. Dar Bertha cortul, s-a dus să-i salveze pe vadă de treabă în mod normal, perioade când ştia ce era cu el,
Jorkins a auzit-o pe Winky Încuiaţi. Winky s-a speriat când să se poarte de parcă nu s-ar fi ce se întâmpla. Stăpânul meu a
vorbind cu mine. A venit să m-a văzut atât de supărat. Şi-a întâmplat nimic. Şi am fost decis că era periculos ca tatăl
inspecteze. A auzit destul cât să folosit toate puterile ei magice să eliberat. M-am trezit. Eram iar eu meu să mai iasă din casă. L-a
ghicească cine se ascundea sub mă lege de ea. M-a scos din cort însumi, viu, aşa cum nu mai forţat să trimită scrisori
pelerină. Apoi s-a întors şi tata. L- şi m-a dus în pădure, departe de fusesem de ani întregi. Ministerului. L-a făcut să scrie şi
a confruntat cu ceea ce aflase. Devoratorii Morţii. Am încercat să - Şi ce ţi-a cerut Cap-de-Mort să să spună că era bolnav. Dar Şobo
Tatăl meu a aruncat o Vrajă de o întorc din drum. Vroiam să mă faci? zise Dumbledore. şi-a neglijat sarcina. Nu a fost
Memorie foarte puternică asupra întorc în campus. Vroiam să le - M-a întrebat dacă eram gata să destul de prevăzător. Tata a
ei, ca să uite ce aflase. Prea arăt acelor Devoratori ai Morţii ce risc totul pentru el. Eram scăpat. Stăpânul meu a presupus
puternică. A zis că i-a alterat însemna cu adevărat loialitatea pregătit. Era visul meu, cea mai că se îndrepta spre Hogwarts.
memoria pentru totdeauna. şi să-i pedepsesc pentru că nu mare ambiţie, să-l servesc, să îi Tata vroia să-i spună totul lui
- De ce venit ea băgat nasul în dăduseră dovadă de aşa ceva. dovedesc devotamentul meu. Mi- Dumbledore, să mărturisească.
treburile stăpânului? plânse Am folosit bagheta furată ca să a spus că avea nevoie să plaseze Ba chiar să recunoască pe şleau
Winky. De ce nu lăsat în pace? aduc Semnul Întunecat pe cer. un servitor credincios la că mă eliberase din Azkaban.
- Spune-mi despre Cupa Au venit vrăjitori de la Minister, Hogwarts. Un servitor care să-l Stăpânul mi-a trimis vorbă că
Mondială de Vâjthaţ, zise au aruncat Vrăji de Împietrire în ghideze pe Harry Potter în timpul tata scăpase. Mi-a spus să-l
Dumbledore. toate părţile. Una dintre vrăji a Turnirului celor trei vrăjitori fără opresc cu orice preţ. Aşa că am
- Winky l-a convins pe tatăl meu, ajuns printre copaci unde să îşi dea seama ceilalţi. Un aşteptat. Am folosit harta pe care
zise Crouch cu aceeaşi voce stăteam eu şi Winky. Legătura servitor care să îl urmărească pe o luasem de la Harry Potter,
monotonă. A încercat luni întregi care ne lega a fost ruptă. Eram Harry Potter. Să se asigure că harta care aproape că a distrus
să-l convingă. Nu ieşisem de ani amândoi Împietriţi. Când Winky a ajungea la Cupa turnirului. Un totul.
de zile din casă. Eram un fan al fost descoperită, tatăl meu a om de încredere, care să - Hartă? zise Dumbledore repede.
acestui joc. Lăsaţi-l să se ducă, a ştiut că trebuia să fiu prin apro- transforme Cupa în Portal. Şi Despre ce hartă este vorba?
zis ea. O să poarte pelerina... piere. A căutat în tufişurile unde aceasta avea s-o ducă pe prima - Harta lui Potter, cu culoarele
Doar să se uite... Lăsaţi-l să mai fusese găsită şi m-a simţit acolo, persoană care o atingea la secrete ale castelului Hogwarts.
respire şi el aer curat... A zis că zăcând pe jos. A aşteptat să stăpânul meu. Dar mai întâi... Potter m-a văzut aplecat aplecat
mama aşa ar fi dorit... I-a spus plece ceilalţi membri ai - Aveai nevoie de Alastor Moody, zise asupra ei. M-a văzut într-o
tatălui meu că mama murise ca Ministerului din pădure. A Dumbledore. noapte furând ingredientele
să mă elibereze pe mine. Nu mă aruncat iarăşi Blestemul Imperius Ochii săi albaştri aruncau fulgere pentru PoliPoţiune de la
salvase ca să duc o viaţă de asupra mea şi m-a dus acasă. A de ură, însă vocea îi rămase Plesneală. A crezut că eram tatăl
prizonierat. Până la urmă, tata a concediat-o pe Winky. Nu îl calmă. meu, având în vedere că avem şi
fost de acord. Totul a fost plănuit ascultase. Mă lăsase să iau o - Şobo şi cu mine am făcut-o. Am acelaşi prenume. Am luat harta
cu multă grijă. Tatăl meu ne-a baghetă. Aproape că mă lăsase preparat dinainte PoliPoţiunea. de la Potter în acea noapte. I-am
condus pe mine şi pe Winky în să evadez. Ne-am dus acasă la Moody. S-a spus că tatăl meu îi ura pe
Loja Superioară în dimineaţa Winky scoase un vaiet de disperare. împotrivit. A fost mare agitaţie. vrăjitorii Întunecaţi. Potter a
aceea, foarte devreme. Winky - Acum nu mai eram decât eu şi Am reuşit să-l subjugăm la timp. crezut că tatăl meu îl urmărea pe
trebuia să spună că îi păstrează tatăl meu în casă. Şi atunci... Şi L-am închis cu forţa într-un Plesneală. Timp de o săptămână,
un loc tatălui meu. Eu aveam să atunci, zise Crouch şi capul compartiment al propriului cufăr. am aşteptat ca tatăl meu să
stau acolo, invizibil. După ce începu să i se rotească în jurul I-am tăiat nişte păr şi l-am ajungă la Hogwarts. In sfârşit,
avea să plece toată lumea, gâtului, iar pe faţă îi apăru un adăugat la poţiune. Am băut-o şi într-o seară, harta mi-a arătat că
ieşeam şi noi. Winky avea să zâmbet de om nebun. A venit am devenit dublura lui Moody. I- tata ajunsese acolo. Mi-am luat
pară că era singură. Nimeni nu stăpânul meu după mine! A sosit am luat piciorul şi ochiul. A fost pelerina care mă făcea invizibil şi
avea cum să afle... Dar Winky nu la noi acasă într-o noapte, în cât pe-aci să dau nas în nas cu m-am dus după el. Mergea pe la
ştia că eu eram din ce în ce mai braţele servitorului său Arthur Weasley când a venit în marginea pădurii. Apoi au venit
puternic. Începeam să înfrunt credincios, Şobo. Stăpânul meu dimineaţa aceea ca să-i Potter şi Krum. Am aşteptat. Nu
Blestemul Imperius, aruncat de aflase că încă eram în viaţă. O liniştească pe Încuiaţii care puteam să-i fac nimic lui Potter,
tata asupra mea. Erau momente capturase pe Bertha Jorkins în auziseră tărăboiul făcut de noi. stăpânul meu avea nevoie de el.
când aproape că eram iar eu Albania. O torturase. Berta îi Am făcut pubelele din curte să se Potter s-a dus să-l cheme pe
însumi. Erau perioade trecătoare, spusese o mulţime de lucruri. Îi mişte. I-am spus lui Arthur Dumbledore. L-am Împietrit pe
când părea să-şi piardă controlul povestise despre Turnirul celor Weasley că auzisem intruşi care Krum şi mi-am omorât tatăl.
asupra mea. Şi s-a întâmplat trei vrăjitori. Îi spusese că probabil că vrăjiseră pubelele. - Nuuuu! se văită Winky. Stăpâne
acolo, în Loja Superioară. A fost bătrânul Auror, Moody, avea să Apoi am împachetat hainele lui Barty, stăpâne Barty, ce spuneţi?
ca şi când m-aş fi trezit dintr-un predea la Hogwarts. A torturat-o Moody şi detectorii de Întuneric, - Ţi-ai omorât tatăl, zise
somn adânc. M-am trezit în până când a distrus Vraja de le-am pus în cufăr, alături de Dumbledore, cu aceeaşi voce
public, în mijlocul meciului, şi am Memorie pe care o aruncase tatăl Moody, şi am pornit către calmă. Ce-ai făcut cu cadavrul?
văzut vârful unei baghete care meu asupra ei. I-a spus că Hogwarts. L-am ţinut în viaţă, dar - L-am dus în pădure. L-am
ieşea din buzunarul unui băiat evadasem din Azkaban. I-a spus sub Blestemul Imperius. Am vrut acoperit cu pelerina. Aveam
din faţa mea. Nu mi se permisese că tatăl meu mă ţine prizonier ca să poată să-mi răspundă la harta cu mine. L-am văzut pe
să am o baghetă, de când să nu mă pot duce să-mi caut întrebările pe care i le-aş fi putut Potter fugind la castel. S-a
fusesem în Azkaban. Am furat-o, stăpânul. Şi aşa stăpânul meu a pune. Să aflu despre trecutul lui, întâlnit cu Plesneală. A venit şi
fără să ştie nimeni. Nici Winky. aflat că încă eram servitorul său să-i învăţ obiceiurile, ca să pot Dumbledore. L-am privit pe
Ea are frică de înălţimi. Avea faţa credincios... Poate cel mai să-l păcălesc chiar şi pe Potter aducându-l pe
ascunsă în mâini. credincios dintre toţi! Stăpânul Dumbledore. De asemenea, Dumbledore în pădure. M-am
- Stăpân Barty, foarte rău! şopti meu a conceput un plan, pe baza aveam nevoie de părul lui pentru întors în pădure şi m-am furişat
Winky, prelingându-i-se lacrimi informaţiilor obţinute de la PoliPoţiune. Celelalte ingrediente în spatele lor, m-am întâlnit cu ei.
grele printre degete. Bertha Jorkins. Avea nevoie de erau uşor de luat. Am furat I-am spus lui Dumbledore că
- Aşa că ai luat bagheta, spuse mine. A sosit la noi acasă pielea de Boomslang din pivniţa Plesneală îmi spusese unde să
Dumbledore, şi ce ai făcut cu ea? aproape de miezul nopţii. Tatăl castelului. Stăpânul Poţiunilor m- vin. Dumbledore mi-a spus să mă
- M-am întors în cort, zise meu a deschis uşa. a găsit în biroul lui, dar i-am spus duc să-l caut pe tatăl meu. M-am
Crouch. Apoi i-am auzit. Pe Zâmbetul de pe chipul lui Crouch că aşa primisem ordin, să caut întors la cadavrul tatălui meu.
Devoratorii Morţii. Cei care nu se lăţi, de parcă i-ar fi venit în acolo. Am privit harta. După ce a plecat
fuseseră niciodată la Azkaban. minte cea mai dragă amintire din - Şi ce s-a întâmplat cu Şobo, toată lumea, am Transfigurat
108
trupul tatălui meu. Într-un os... L- vroia să îşi analizeze amintirile lăsându-te să te cufunzi într-un Mort din ceaun şi le spuse tot ce
am îngropat, purtând tot timpul care îi tot apăreau în minte, somn magic, amânând momentul îşi amintea din discursul lui Cap-
pelerina pe umeri, în pământul proaspete şi vii, ca nişte când va trebui să te gândeşti la de-Mort către Devoratorii Morţii.
proaspăt, săpat în faţa cabanei fotografii. Ochi-Nebun Moody, în ce s-a întâmplat în această Apoi le povesti cum îl dezlegase
lui Hagrid. cufăr. Şobo, prăbuşit pe jos, seară, aş face-o... Dar sunt sigur Cap-de-Mort, cum îi dăduse
Se lăsă tăcere deplină, întreruptă oblojindu-şi mâna tăiată. Cap-de- că nu e aşa... Atenuarea durerii înapoi bagheta şi cum se
doar de plânsetele continue ale Mort, ridicându-se din ceaunul pentru o vreme o face mult mai pregătise de duel.
lui Winky. Apoi Dumbledore care clocotea. Cedric... mort.... rea când reizbucneşte în cele din Dar, când ajunse la partea cu
spuse: Cedric, rugându-l să îl ducă urmă. Ai fost mai curajos decât s- raza aurie de lumină care unea
- Şi în seara asta... înapoi părinţilor lui... ar fi aşteptat oricine. Îţi cer să-ţi bagheta lui de cea a lui Cap-de-
- M-am oferit să duc Cupa în - Domnule profesor, murmură mai demonstrezi o dată curajul. Mort, simţi un nod în gât. Încercă
labirint înainte de cină, şopti Harry, unde sunt domnul şi Îţi cer să ne spui ce s-a să vorbească în continuare, dar
Barty Crouch. Am transformat-o doamna Diggory? întâmplat. amintirea a ceea ce ieşise din
într-un Portal. Planul stăpânului - Sunt cu doamna profesoară Fawkes scoase un tril melodios, bagheta lui Cap-de-Mort îi copleşi
meu a funcţionat. Şi-a recăpătat Lăstar, zise Dumbledore. care umplu aerul, şi Harry se mintea. Îl văzu pe Cedric ieşind
puterile şi voi fi răsplătit de el Vocea lui, care fusese atât de simţi de parcă i-ar fi fost turnată din ea, apoi pe bătrân, pe Bertha
dincolo de închipuirile oricărui calmă în timpul interogatoriului pe gât o picătură de lichid Jorkins... pe mama sa... pe tatăl
vrăjitor... lui Barty Crouch, tremură puţin fierbinte, până în stomac, său...
Zâmbetul de nebun îi lumină iar pentru prima oară. Profesoara încălzindu-l şi dându-i putere. Se bucură când Sirius sparse
faţa, iar capul îi căzu pe umăr, în Lăstar era şefa Casei lui Cedric şi Trase aer în piept şi începu să le tăcerea.
timp ce Winky se văita şi plângea îl cunoştea cel mai bine. povestească. În timp ce vorbea, - Baghetele s-au conectat? zise el,
lângă el. Ajunseră la statuia de piatră. imaginile a tot ceea ce se uitându-se când la Harry, când la
Dumbledore spuse parola, sta- întâmplase în acea noapte Dumbledore. De ce?
tuia se dădu la o parte şi urcară păreau să prindă viaţă în faţa Harry se uită iar la Dumbledore,
amândoi scara mişcătoare, în ochilor săi... Văzu suprafaţa pe a cărui faţă se citea o
spirală, către uşa de stejar. strălucitoare a poţiunii care îl expresie de nelinişte.
— CAPITOLUL XXXVI — Dumbledore o deschise larg. înviase pe Cap-de-Mort... Cum - Priori Incantatem! murmură el.
Sirius stătea acolo. Chipul îi era Apăruseră Devoratorii Morţii Ochii lui se uitară în ai lui Harry şi
DESPĂRŢIREA DRUMURILOR la fel de palid şi de tras ca atunci printre mormintele din jurul lor... era ca şi când între ei se stabilise
când scăpase din Azkaban. într-o Cadavrul lui Cedric, lângă Cupă... o undă de înţelegere.
Dumbledore se ridică. Dezgustat, fracţiune de secundă, traversă O dată sau de două ori, Sirius - Efectul revers al vrăjii? zise
se uită pentru câteva clipe la camera. păru să vrea să spună ceva, cu Sirius tăios.
Barty Crouch. Apoi îşi ridică iar - Harry, te simţi bine? Ştiam eu... mâna în continuare pe umărul lui - Exact, zise Dumbledore.
bagheta şi din ea zburară nişte Ştiam că o să se întâmple ceva Harry, dar Dumbledore ridică Bagheta lui Harry şi a lui Cap-de-
funii care se înfăşurară strâns în de genul ăsta... Cum a fost, de mâna să-l oprească şi Harry se Mort au acelaşi miez. Fiecare
jurul lui Barty Crouch. fapt? bucură, pentru că îi era mai dintre ele conţine o pană din
Se întoarse către profesoara Îi tremurau mâinile când îl ajută simplu să continue, acum după coada aceluiaşi phoenix. A
McGonagall şi zise: pe Harry să se aşeze pe un scaun ce începuse. Era chiar o acestui phoenix, mai precis,
- Minerva, vrei să îl păzeşti tu, din faţa biroului. uşurare... Se simţea de parcă adăugă el şi arătă către pasărea
până când îl duc eu sus pe - Ce s-a întâmplat? întrebă el şi ceva otrăvitor fusese smuls din roşie-aurie, care stătea liniştită
Harry? mai nerăbdător. el... Fiecare picătură de hotărâre pe genunchiul lui Harry.
- Desigur, zise profesoara Dumbledore începu să-i care îl făcea să continue să - Pana baghetei mele provine de
McGonagall. povestească lui Sirius tot ce spu- vorbească îl costa enorm. Totuşi, la Fawkes? întrebă Harry uluit.
Şi ea părea scârbită, de parcă sese Barty Crouch. Harry asculta simţea că, o dată ce avea să - Da, zise Dumbledore. Domnul
tocmai ar fi văzut pe cineva care doar pe jumătate. Era atât de termine, se va simţi mult mai Ollivander mi-a scris că ai
voma. Însă când îşi scoase obosit, încât îl durea fiecare bine. cumpărat a doua baghetă din
bagheta şi o îndreptă spre Barty oscior, nu vroia decât să stea Când Harry povesti cum îi magazinul lui, acum patru ani.
Crouch, mâna îi fu foarte fermă. acolo, liniştit, ore întregi, până înţepase Şobo braţul cu pum- - Dar ce se întâmplă când o
- Severus, se întoarse când ar fi adormit şi nu ar mai fi nalul, Sirius scoase o exclamaţie baghetă îşi întâlneşte perechea
Dumbledore spre Plesneală, te trebuit să gândească sau să vehementă şi Dumbledore se geamănă? întrebă Sirius.
rog, spune-i lui Madame Pomfrey simtă ceva. ridică atât de repede, încât Harry - Nu vor funcţiona cum trebuie
să vină aici. Trebuie să-l ducem Se auzi o bătaie de aripi. Fawkes, tresări. Dumbledore se apropie şi una împotriva celeilalte, zise
pe Alastor Moody în aripa pasărea phoenix, îşi părăsise îi spuse lui Harry să îşi întindă Dumbledore. Dacă însă posesorii
spitalului. Apoi du-te şi găseşte-l stinghia, traversase biroul şi se braţul. Harry le arătă baghetelor îşi forţează baghetele
pe Cornelius Fudge... Adu-l în aşezase pe genunchiul lui Harry. amândurora locul unde îi fusese să se lupte între ele, va avea loc
biroul ăsta. Va dori cu siguranţă - Bună, Fawkes, zise Harry încet, sfâşiată roba şi tăietura de sub ceva foarte rar şi straniu. Una
să-l interogheze el însuşi pe mângâindu-i penele superbe, mânecă. dintre baghete o va forţa pe
Crouch. Spune-i că voi fi în aripa roşii şi aurii. - A zis că sângele meu avea să-l cealaltă să expulzeze vrăjile pe
spitalului peste o jumătate de Fawkes clipi liniştitor. Căldura ei facă mai puternic decât dacă l-ar care le-a aruncat, în ordine
oră, dacă are nevoie de mine. avu darul să îl calmeze pe Harry. fi folosit pe al altcuiva, îi spuse inversă însă. Întâi cea mai
Plesneală aprobă din cap şi ieşi Dumbledore se oprise din vorbit. Harry lui Dumbledore. A zis că recentă... apoi cele care au
rapid din cameră. Se aşeză vizavi de Harry, în protecţia pe care o aveam de la precedat-o...
- Harry? zise Dumbledore cu spatele biroului său. Se uită la mama mea urma să treacă şi în Se uită întrebător la Harry şi
blândeţe. Harry, care însă îi evită privirea. sângele lui. Şi avea dreptate... M- acesta aprobă din cap.
Harry se ridică şi ameţi din nou. Dumbledore avea să îi pună tot a atins fără să păţească nimic, - Ceea ce înseamnă, zise
Durerea din picior, de care nu felul de întrebări.... Avea să îl mi-a atins faţa. Dumbledore încet, cu ochii pe
fusese conştient cât îl ascultase facă să retrăiască totul. Pentru o fracţiune de secundă, chipul lui Harry, că trebuie să fi
pe Barty Crouch, se întoarse - Trebuie să ştiu ce s-a întâmplat Harry avu impresia că vede o reapărut o formă a lui Cedric.
acum în plină forţă. De după ce ai atins Portalul în sclipire ca un fel de triumf în Harry dădu iar din cap.
asemenea, îşi dădu seama că labirint, Harry, zise Dumbledore. ochii lui Dumbledore. Dar în clipa - Diggory a înviat? întrebă Sirius
tremura. Dumbledore îl apucă de - Nu putem să o lăsăm pe următoare, Harry fu convins că tăios.
braţ şi îl ajută să iasă pe dimineaţă, Dumbledore? întrebă îşi imaginase, pentru că în - Nici o vrajă nu-i poate aduce pe
coridorul întunecat. Sirius aspru, punându-şi o mână momentul în care Dumbledore se morţi înapoi, zise Dumbledore cu
- Vreau să vii mai întâi în biroul pe umărul lui Harry. Lasă-l să întoarse la locul său din spatele seriozitate. Trebuie să fi avut loc
meu, Harry, zise el încet, în timp doarmă. Lasă-l să se odihnească. biroului, arăta mai bătrân şi mai un fel de ecou inversat. Probabil
ce mergeau pe coridor. Sirius ne Harry simţi un val de măcinat de gânduri decât îl că a apărut o umbră a lui Cedric
aşteaptă acolo. recunoştinţă pentru Sirius, dar văzuse Harry vreodată până din baghetă... Am dreptate,
Harry dădu din cap. Se simţea Dumbledore făcu abstracţie de atunci. Harry?
amorţit şi copleşit de un cuvintele acestuia. Se aplecă - În ordine, zise el, aşezându-se - Dar a vorbit cu mine, zise Harry,
sentiment ireal, dar nu îi păsa. spre Harry. Împotriva dorinţei lui, iar. Cap-de-Mort a înlăturat un tremurând iar din toate încheieturile.
Era chiar bucuros din această Harry îşi ridică privirea şi se uită anumit obstacol. Harry, continuă, Fantoma lui Cedric, sau ce era, a
cauză. Nu vroia să se gândească în ochii aceia albaştri şi luminoşi. te rog. vorbit.
la ce i se întâmplase de când - Dacă aş crede că te-aş ajuta, Harry povesti mai departe. Le - Ceva, spuse Dumbledore, care
atinsese prima dată Cupa. Nu zise Dumbledore cu blândeţe, explică în ce fel ieşise Cap-de- avea aspectul şi caracterul lui
109
Cedric. Bănuiesc că au mai trecut printr-un calvar îngrozitor scufundă din ce în ce mai mult în Dumbledore! exclamă profesoara
apărut şi alţii... victime mai puţin în această seară. Tocmai a căldura saltelei de puf. Înainte să McGonagall. I-am spus că nu ai
recente ale baghetei lui Cap-de- trebuit să-l retrăiască pentru termine poţiunea, înainte să mai permite niciodată ca un
Mort... mine. Acum are nevoie de somn spună ceva, se cufundă într-un Dementor să pună piciorul în
- Un bătrân, zise Harry şi iar simţi şi de linişte. Dacă Harry vrea să somn adânc. castel, dar...
un nod în gât. Bertha Jorkins. Şi... staţi cu el, adăugă Dumbledore, * - Taci, femeie! strigă Fudge, care
- Părinţii tăi? întrebă Dumbledore uitându-se şi la Ron, la Hermione Harry se trezi într-o căldură atât şi el părea mai supărat decât îl
încet. şi la Bill, puteţi să o faceţi. Dar de plăcută, pe jumătate adormit, văzuse Harry vreodată în viaţa
- Da, zise Harry. nu vreau să-i puneţi întrebări încât nu deschise ochii, dorind să lui. Ca Ministru al Magiei, eu
Sirius îl strânse atât de tare de până când nu va fi pregătit să aţipească la loc. Camera era slab hotărăsc dacă vreau să aduc pe
umăr, încât Harry simţi că îl răspundă şi, în orice caz, nu în luminată... Era convins că era cineva care să mă protejeze când
doare. seara asta. încă noapte şi avea impresia că interoghez un suspect presupus
- Ultimele crime pe care le comisese Doamna Weasley aprobă din cap. nu dormise prea mult. periculos şi...
bagheta, zise Dumbledore, aprobând Era albă la faţă ca varul. Se uită Apoi auzi şoapte în jurul lui. Dar vocea profesoarei McGonagall o
din cap. În ordine inversă. Ar fi cu reproş la Ron, la Hermione şi - Or să-l trezească, dacă nu tac acoperi pe cea a lui Fudge.
apărut mai multe, desigur, dacă la Bill, de parcă aceştia ar fi scos din gură! - În clipa în care a intrat... chestia
ai fi menţinut legătura. Foarte vreun cuvânt, şi murmură: - De ce ţipă? Oare ce s-a mai aia în cameră, strigă ea, arătând
bine, Harry, umbrele acelea... Ce - Aţi auzit? Are nevoie de linişte! întâmplat? acuzator către Fudge şi
au făcut? - Domnule director, zise Madame Harry îşi deschise ochii şi văzu ca tremurând toată, s-a aruncat
Harry descrise cum siluetele care Pomfrey, uitându-se la câinele prin ceaţă. Cineva îi dăduse jos asupra lui Crouch şi... şi...
ieşiseră din baghetă dăduseră mare şi negru, adică la Sirius, pot ochelarii. Zări silueta neclară a Harry simţi un fior rece în
ocol reţelei aurite, prin interiorul să vă întreb ce... doamnei Weasley şi a lui Bill. stomac, în timp ce profesoara
ei, cum Cap-de-Mort păruse să se - Câinele va rămâne cu Harry Doamna Weasley era în picioare. McGonagall se chinuia să afle
teamă de ele, cum umbra tatălui pentru o vreme, zise Dum- - Asta e vocea lui Fudge, şopti cuvintele potrivite pentru a
lui Harry îi spusese ce să facă, bledore, pe un ton normal. Te ea. Şi asta e a profesoarei descrie ce se întâmplase. Nu fu
cum Cedric îşi exprimase ultima asigur că este foarte bine dresat, Minerva McGonagall, nu? Dar din nevoie să îşi termine propoziţia.
dorinţă. Poppy. Harry, stau şi eu până ce cauză se ceartă? Ştia ce trebuie să fi făcut
În acel moment, Harry îşi dădu adormi... Acum îi auzea şi Harry: oameni Dementorul. Îi dăduse sărutul
seama că nu mai putea să Harry îi era extraordinar de care strigau şi fugeau spre aripa fatal lui Barty Crouch. Îi
continue. Se uită la Sirius şi văzu recunoscător lui Dumbledore spitalului. absorbise sufletul pe gură. Era
că îşi ţinea faţa în mâini. pentru că le spusese celorlalţi să - Regretabil, dar asta e, Minerva, mai rău decât dacă ar fi murit.
Harry observă deodată că Fawkes nu-i pună întrebări. Nu că nu ar fi spunea Cornelius Fudge tare. - Nu este o pierdere! ţipă Fudge. Se
nu mai era pe genunchiul lui. dorit din tot sufletul ca ei să fie - Nu ar fi trebuit să-l aduci pare că a fost responsabil pentru
Pasărea phoenix zburase pe acolo, dar gândul de a o lua de la niciodată în castel! strigă pro- mai multe crime!
podea. Îşi sprijinea acum capăt, ideea de a retrăi totul încă fesoara McGonagall. Când va afla - Dar acum nu mai poate
minunatul cap de piciorul rănit al o dată, era peste puterile lui. Dumbledore... mărturisi, Cornelius, zise
lui Harry şi din ochi îi curgeau - Mă întorc să te văd după ce mă Harry auzi cum se dădură de Dumbledore, uitându-se fix la
lacrimi mari şi sidefii, chiar pe întâlnesc cu Fudge, Harry, zise perete uşile spitalului. Neob- Fudge, de parcă l-ar fi văzut
rana provocată de păianjen. Dumbledore. Aş vrea să rămâi şi servat de cei care stăteau în jurul pentru prima oară cum era în
Durerea dispăru. Pielea i se mâine aici, când mă voi adresa patului, fiindcă toţi se uitau spre realitate. Nu poate să mai
vindecă. Piciorul era ca la întregii şcoli. uşă când Bill trase paravanul, mărturisească de ce i-a omorât.
început. Şi Dumbledore plecă. Harry se ridică în capul oaselor şi - De ce i-a omorât? Păi, nu e nici
- O să-ţi mai spun o dată, zise Când Madame Pomfrey îl îşi puse ochelarii. un mister, nu? izbucni Fudge. Era
Dumbledore, în timp ce Fawkes conduse pe Harry spre un pat din Fudge veni cu paşi mari pe complet smintit! Din câte mi-au
se ridica în aer şi se aşeza pe apropiere, îl zări pe adevăratul culoarul dintre paturi, cu pro- spus Minerva şi Severus, se pare
stinghia de lângă uşă. Ai dat Moody zăcând nemişcat pe un fesoara McGonagall şi cu că a crezut că a făcut totul
dovadă de mai multă vitejie pat din capătul îndepărtat al Plesneală după el. conform instrucţiunilor Ştii-Tu-
decât m-aş fi putut aştepta camerei. Piciorul său de lemn şi - Unde este Dumbledore? o Cui!
vreodată de la tine, Harry. Ai fost ochiul magic erau pe noptieră. întrebă Fudge pe doamna - Cap-de-Mort chiar îi dădea
la fel de curajos ca şi cei care au - E bine? întrebă Harry. Weasley. instrucţiuni, Cornelius, zise
murit luptându-se cu Cap-de- - O să fie ca nou, zise Madame - Nu e aici, zise doamna Weasley Dumbledore. Decesele acelor
Mort la apogeul puterii sale. Ai Pomfrey, dându-i lui Harry o supărată. Aceasta este aripa oameni au făcut parte din planul
dus pe umeri povara unui vrăjitor pijama, şi trase draperiile în jurul spitalului, domnule Ministru, nu de a-l readuce pe Cap-de-Mort la
adult şi l-ai egalat... Şi acum, patului său. credeţi că ar fi mai bine... putere. Şi planul a avut succes.
după ce ne-ai spus tot ce trebuia Îşi dădu jos roba, îşi puse Dar uşa se deschise şi Cap-de-Mort şi-a recăpătat
să ştim, pijamaua şi se întinse în pat. Dumbledore se apropie în fugă corpul.
hai cu mine în aripa spitalului, nu Ron, Hermione, Bill, doamna de ei. Fudge arăta ca şi cum i-ar fi
vreau să te întorci în dormitorul Weasley şi câinele negru trecură - Ce s-a întâmplat? întrebă el aruncat cineva un obiect în faţă.
tău în noaptea asta. O Poţiune de dincolo de paravan şi se aşezară tăios, uitându-se când la Fudge, Uluit, se uită la Dumbledore, de
Dormit şi multă linişte... Sirius, pe scaune în jurul patului. Ron şi când la profesoara McGonagall. parcă nu i-ar veni să creadă ce
vrei să rămâi cu el? Hermione îl priveau neliniştiţi, cu De ce deranjaţi oamenii? auzise.
Sirius dădu din cap şi se ridică. precauţie parcă, de parcă le-ar fi Minerva, mă mir de atitudinea Începu să vorbească tare, încă
Se transformă iar în câinele fost teamă de el. ta... Ţi-am cerut să îl păzeşti pe privindu-l pe Dumbledore, cu
negru şi mare, şi ieşi din birou cu - N-am nimic, le spuse el. Sunt doar Barty Crouch... ochi bulbucaţi.
Harry şi cu Dumbledore, obosit... - Nu mai este nevoie să îl păzesc, - Ştii-Tu-Cine... s-a întors?
coborând un etaj până la aripa Ochii doamnei Weasley se Dumbledore! strigă ea. A avut Absurd! Zău, Dumbledore...
spitalului. umplură de lacrimi, în timp ce grijă domnul Ministru! - După cum sunt convins că ai
Când Dumbledore deschise uşa, netezea aşternutul, deşi nu era Harry nu o văzuse niciodată pe aflat de la Minerva şi de la
Harry îi văzu pe toţi -doamna cazul. profesoara McGonagall Severus, zise Dumbledore, l-am
Weasley, Bill, Ron şi Hermione - Madame Pomfrey, care tocmai pierzându-şi controlul în halul auzit pe Barty Crouch măr-
strânşi în jurul lui Madame ieşise ca o furie din biroul ei, se acela. Avea obrajii rumeni de turisind. Sub influenţa
Pomfrey, care părea hărţuită şi întoarse cu un pocal şi o sticluţă furie şi pumnii strânşi. Tremura Veritaserumului, ne-a spus cum a
cam enervată din pricina asta. cu poţiune mov. din tot corpul de mânie. fost scos pe furiş din Azkaban şi
Toţi doreau să ştie unde era - Trebuie să o bei pe toată, - Când i-am spus domnului Fudge cum Cap-de-Mort - aflând de
Harry şi ce se întâmplase cu el. Harry, zise ea. Este o poţiune că l-am prins pe Devoratorul supravieţuirea lui de la Bertha
Se întoarseră cu toţii când intrară pentru un somn fără vise. Morţii care era de vină pentru ce Jorkins - s-a dus, l-a eliberat de
Harry, Dumbledore şi câinele Harry luă pocalul şi bău câteva s-a întâmplat în această seară, sub puterea tatălui său şi l-a
negru, iar doamna Weasley înghiţituri. Simţi instantaneu cum zise Plesneală cu o voce joasă, a folosit pentru a-l captura pe
scoase un fel de strigăt înăbuşit: se moleşeşte. Totul în jurul lui se părut să creadă că îi era viaţa în Harry. Planul a funcţionat,
- Harry! O, Harry! estompă. Luminile din aripa pericol. A insistat să cheme un ascultă-mă pe mine. Crouch l-a
Se apropie grăbită de el, dar spitalului păreau să licărească Dementor care să-l însoţească ajutat pe Cap-de-Mort să se
Dumbledore se interpuse între ei. spre el într-un mod prietenos, prin castel. L-a adus în biroul unde întoarcă.
- Molly, zise el, ridicând o mână, te printre draperiile din jurul era Barty Crouch... - Fii atent, Dumbledore, zise
rog, ascultă-mă puţin. Harry a patului, iar corpul parcă i se - I-am spus că nu vei fi de acord, Fudge, şi Harry fu şocat să vadă
110
un mic zâmbet pe chipul său, sânge. - Cealaltă jumătate dintre noi nu drumurile noastre se despart.
doar... doar nu crezi asta cu Fudge se dăduse cu o jumătate dorm chiar atât de liniştiţi, Trebuie să acţionezi cum crezi de
adevărat... Ştii-Tu-Cine... înapoi? de pas înapoi din faţa lui pentru că ştim că i-ai lăsat pe cei cuviinţă. Iar eu, cum cred eu de
Zău aşa... Poate că Barty Crouch Dumbledore, însă păru la fel de mai periculoşi susţinători ai lui cuviinţă.
a crezut că acţiona sub puterea îndârjit. Cap-de-Mort în grija unor creaturi Din vocea lui Dumbledore nu
Ştii-Tu-Cui, dar ca tu să crezi pe - Să mă ierţi, Dumbledore, dar nu care i se vor alătura imediat ce le răzbătea nici un strop de
cuvânt un nebun ca el, am mai auzit până acum ca o va cere acest lucru! zise ameninţare. Părea mai mult o
Dumbledore... cicatrice rezultată în urma unui Dumbledore. Nu îţi vor rămâne concluzie... Dar Fudge se
- Când Harry a atins Cupa în blestem să funcţioneze ca loiali, Fudge! Cap-de-Mort le îmbăţoşă de parcă Dumbledore
această seară, a fost dus direct alarmă... poate oferi mult mai multe ocazii s-ar fi apropiat de el cu bagheta
la Cap-de-Mort, zise Dumbledore - Ascultaţi-mă, l-am văzut pe de a-şi folosi puterile şi de a fi îndreptată în direcţia lui.
cu seriozitate. A fost martorul Cap-de-Mort renăscând! strigă fericiţi decât tine! Sprijinit de - Fii atent, Dumbledore, zise el,
renaşterii lui Cap-de-Mort. Îţi voi Harry şi încercă iar să se dea jos Dementori şi cu vechii săi ameninţându-l cu degetul. Ţi-am
explica totul, dacă vii în biroul din pat, dar doamna Weasley îl susţinători, îţi va fi foarte greu să acordat mereu dreptul de a
meu... împinse la loc. I-am văzut pe îl împiedici să nu recâştige conduce şcoala cum ai dorit. Te
Dumbledore se uită la Harry şi Devoratorii Morţii! Pot să vă dau aceeaşi putere pe care o avea respect mult. Poate că nu am
văzu că era treaz, dar clătină din numele lor! Lucius Reacredinţă... acum treisprezece ani! fost de acord cu unele dintre
cap şi zise: Plesneală făcu o mişcare bruscă, Fudge deschidea şi închidea deciziile tale, însă am tăcut. Nu
- Mă tem că nu-ţi pot da voie să-l dar, când Harry se uită la el, gura, de parcă nu ar fi găsit sunt mulţi cei care te-ar fi lăsat
interoghezi pe Harry în această ochii lui Plesneală se întoarseră cuvinte să exprime cât era de să angajezi un căpcăun, să-l
seară. rapid spre Fudge. oripilat. păstrezi pe Hagrid, sau să te lase
Zâmbetul straniu al lui Fudge nu - Reacredinţă a fost achitat! zise - Al doilea lucru pe care trebuie să hotărăşti ce le predai elevilor,
i se şterse de pe chip. Şi el se Fudge, vizibil jignit. O familie să-l faci, şi asta imediat, continuă fără să ţii legătura cu Ministerul.
uită la Harry, apoi iar la foarte veche... Donaţii deosebite Dumbledore, este să le trimiţi Dar dacă vrei să fii împotriva
Dumbledore şi zise: pentru cauze nobile... mesageri uriaşilor. mea...
- Tu ai de gând să-l crezi pe - McNair! continuă Harry. - Mesageri la uriaşi? strigă - Singurul împotriva căruia sunt,
Harry, Dumbledore? - Şi el a fost achitat! Acum Fudge, regăsindu-şi vorbele. Ce zise Dumbledore, este Cap-de-
Urmă un moment de tăcere lucrează la Minister! nebunie mai e şi asta? Mort. Dacă tu eşti împotriva lui,
întrerupt de mârâielile lui Sirius, - Avery... Nott... Crabbe... Goyle... - Trebuie să îngropi securea înseamnă că rămânem de
care îşi dezveli colţii către Fudge. - Nu faci altceva decât să repeţi războiului acum, înainte de a fi aceeaşi parte, Cornelius.
- Sigur că îl cred pe Harry, zise numele celor care au fost achitaţi prea târziu, zise Dumbledore, Se părea că Fudge nu găsi nici
Dumbledore, fulgerându-l pe pentru că au fost Devoratori ai sau Cap-de-Mort îi va convinge, un răspuns. Se legănă înainte şi
Fudge cu privirea. Am auzit Morţii acum treisprezece ani! cum a făcut şi în trecut, că el înapoi preţ de o clipă şi îşi învârti
mărturisirea lui Crouch şi Harry zise Fudge mânios. Ai fi putut să este singurul vrăjitor care le pălăria în mâini.
mi-a povestit ce s-a întâmplat găseşti numele acelea în poate da drepturi şi libertate! În sfârşit, spuse, cu teamă în
după ce a atins Cupa... Cele două rapoartele proceselor din trecut! - Nu, nu poţi vorbi serios! strigă glas:
relatări se legau, explicau tot ce Pentru numele lui Dumnezeu, Fudge, clătinând din cap şi - Doar nu s-a întors, Dumbledore, nu
s-a întâmplat de când a dispărut Dumbledore, băiatul a mai avut depărtându-se de Dumbledore. se poate...
Bertha Jorkins vara trecută. şi anul trecut o poveste de genul Dacă va afla comunitatea Plesneală înainta, trecu de
Fudge încă zâmbea ciudat. Se ăsta... Născocirile îi sunt din ce în vrăjitorilor că am încercat să mă Dumbledore, îşi ridică mâneca
uită la Harry încă o dată, înainte ce mai aiuritoare şi tu încă le împrietenesc cu uriaşii... Oamenii stângă a robei, din mers chiar.
de a răspunde. crezi... Băiatul poate vorbi cu îi urăsc, Dumbledore... ăsta ar fi Întinse braţul şi i-l arătă lui
- Eşti pregătit să admiţi că s-a şerpii, Dumbledore, şi tu crezi că sfârşitul carierei mele... Fudge, care încremeni pur şi
întors Lordul Cap-de-Mort, dând este de încredere? - Eşti orbit, zise Dumbledore, simplu.
crezare vorbelor unui criminal - Nesăbuitule! strigă profesoara ridicând tonul şi fulgerându-l din - Uite, zise Plesneală aspru. Uite.
smintit şi ale unui băiat care... ei McGonagall. Cedric Diggory! nou cu privirea, iar aura de forţă Semnul Întunecat. Nu este la fel
bine... Domnul Crouch! Aceste decese din jurul lui deveni palpabilă, de clar ca acum o oră, când s-a
Fudge îi aruncă o altă privire lui nu sunt acţiunea întâmplătoare a doreşti prea mult să-ţi păstrezi făcut negru, dar încă se poate
Harry şi băiatul înţelese deodată vreunui smintit! serviciul, Cornelius! Pui prea mult vedea. Fiecare Devorator al
despre ce era vorba. - Nu văd nici o dovadă în acest preţ pe aşa-numita puritate a Morţii a avut acest semn ars pe
- Aţi citit ce a scris Rita Skeeter, sens! strigă Fudge, la fel de sângelui — şi aşa ai făcut mână de către Lordul Întunericu-
domnule Fudge, zise el încet. mânios ca şi ea, înroşindu-se tot întotdeauna! Nu eşti în stare să lui. Este un mod de a ne distinge
Ron, Hermione, doamna Weasley la faţă. Mi se pare că sunteţi cu recunoşti că nu contează cum te şi înseamnă că ne cheamă la el.
şi Bill tresăriră cu toţii. Nici unul toţii hotărâţi să readuceţi panica naşti, contează ce devii! Când atingea Semnul unui
dintre ei nu-şi dăduse seama că şi să distrugeţi tot ce am clădit în Dementorul tău tocmai l-a distrus Devorator al Morţii, trebuia să
Harry era treaz. ultimii treisprezece ani! pe ultimul membru în viaţă al Dispărem şi să Apărem
Fudge roşi puţin, dar îi apăru o Lui Harry nu-i venea să creadă unei familii cu sânge-pur, extrem instantaneu lângă el. Acest Semn
expresie sfidătoare şi ceea ce auzea. Întotdeauna îl de veche, şi uite ce viaţă îşi a devenit din ce în ce mai clar pe
îndărătnică. crezuse pe Fudge un om alesese! Ascultă-mă pe mine, fă tot parcursul anului. Şi al lui
- Şi ce dacă am citit? zise el, binevoitor, puţin cam guraliv, cum ţi-am sugerat şi vei intra în Karkaroff la fel. De ce crezi că a
uitându-se la Dumbledore. Am puţin cam îngâmfat, dar în istorie, la serviciu şi în afara lui, fugit Karkaroff astă-seară?
descoperit că ai ţinut secrete general un om drăguţ. Dar acum ca unul dintre cei mai curajoşi şi Amândoi am simţit Semnul
anumite lucruri despre băiat... Un avea în faţa ochilor un vrăjitor mai mari Miniştri ai Magiei pe arzând. Amândoi am ştiut că s-a
Reptomit, da? Şi are tot felul de scund şi furios, care refuza să care i-am avut vreodată. Stai cu întors. Karkaroff se teme de
crize... accepte ideea că lumea sa mâinile în sân şi vei rămâne ca răzbunarea Lordului
- Presupun că te referi la durerile ordonată se răsturnase... Nu cel care s-a dat deoparte şi i-a Întunericului. A trădat prea mulţi
pe care le generează cicatricea? vroia să creadă că Lordul oferit lui Cap-de-Mort o a doua Devoratori ai Morţii ca să mai
zise Dumbledore calm. Întunericului renăscuse. şansă de a distruge lumea pe poată spera să fie primit înapoi
- Deci, recunoşti că a avut aceste - Cap-de-Mort s-a întors, repetă care noi am încercat să o cu braţele deschise.
dureri? zise Fudge repede. Dureri Dumbledore. Dacă accepţi asta reconstruim! Fudge se dădu înapoi şi din faţa
de cap? Coşmaruri? Poate chiar... fără întârziere, Fudge, şi iei - Nebunie, şopti Fudge, dându-se lui Plesneală. Clătina din cap. Nu
halucinaţii? măsurile care se impun, am înapoi încă un pas. Nebunie... părea să fi înţeles nici un cuvânt
- Ascultă-mă, Cornelius, zise putea încă să salvăm situaţia. Se aşternu tăcerea. Madame din ce spusese Plesneală. Se uită
Dumbledore, făcând un pas către Primul şi cel mai important lucru Pomfrey rămăsese la picioarele scârbit la semnul de pe braţul
Fudge şi părând din nou să care trebuie făcut este să patului lui Harry, încremenită, cu acestuia, apoi îl privi pe
iradieze o forţă infinită, pe care o scoatem fortăreaţa Azkaban de mâinile la gură. Doamna Weasley Dumbledore şi şopti:
emanase şi după ce îl Împietrise sub controlul Dementorilor... stătea aplecată deasupra lui - Nu ştiu ce aveţi de gând, tu şi
pe tânărul Crouch. Harry este la - Absurd! strigă Fudge iar. Să-i Harry, cu mâna pe umărul lui, ca profesorii tăi, Dumbledore, dar
fel de sănătos la minte ca mine şi înlătur pe Dementori! Aş fi dat să îl împiedice să se ridice în am auzit destul. Nu mai am nimic
ca tine. Cicatricea aceea de pe afară fie şi numai dacă aş sugera capul oaselor. Bill, Ron şi de adăugat. Voi lua legătura cu
frunte nu i-a afectat creierul. asta! Jumătate dintre noi nu Hermione se uitau la Fudge. tine mâine, Dumbledore, ca să
Cred că îl doare când Cap-de- dormim noaptea liniştiţi decât - Dacă te-ai hotărât să nu faci discutăm despre conducerea
Mort este prin apropiere, sau pentru că ştim că Dementorii nimic în această situaţie, acestei şcoli. Trebuie să mă
este deosebit de însetat de păzesc închisoarea Azkaban! Cornelius, zise Dumbledore, întorc la Minister.
111
Aproape că ajunsese la uşă, când - Sirius Black! strigă ea, arătând târziu. loc în dimineaţa următoare. Nu
se opri. Se întoarse şi se duse către el. Harry se întinse la loc între dădură vina pe el pentru ce se
grăbit la patul lui Harry. - Taci, mamă! strigă Ron. E în perne, în timp ce Dumbledore întâmplase. Din contră, amândoi
- Premiul tău, zise el scurt, regulă! dispărea din cameră. Hermione, îi mulţumiră pentru că adusese
scoţând din buzunar un sac mare Plesneală nu ţipase şi nici nu se Ron şi doamna Weasley se uitau înapoi corpul neînsufleţit al lui
cu galbeni, pe care îl puse pe dăduse înapoi, dar expresia de la el. Nici unul nu vorbi, timp Cedric. Domnul Diggory plânse
noptiera lui Harry. O mie de pe chipul lui era un amestec de îndelungat. pe tot parcursul întâlnirii.
galeoni. Ar fi trebuit să o furie şi groază. - Trebuie să bei restul poţiunii, Durerea doamnei Diggory era
festivitate de premiere, dar în - El! se răsti Plesneală, uitându- Harry, zise în sfârşit doamna dincolo de lacrimi.
situaţia asta... se la Sirius, pe al cărui chip se Weasley, atingând din greşeală - Atunci, înseamnă că nu a
Îşi puse pălăria pe cap şi ieşi din citea aceeaşi ranchiună. Ce sacul cu galbeni de pe noptieră, suferit, zise ea, după ce Harry îi
cameră, trântind uşa după el. caută aici? când întinse mâna după sticluţă spuse cum murise Cedric. Până
Imediat ce dispăru, Dumbledore - Este aici la invitaţia mea, zise şi pocal. Odihneşte-te. Încearcă la urmă, Amos, a murit exact
se întoarse şi se uită la grupul Dumbledore, uitându-se când la să te gândeşti la altceva... când a câştigat turnirul. Cred că
din jurul patului lui Harry. unul, când la altul, ca şi tine, Gândeşte-te la ce o să cumperi a fost foarte fericit.
- Avem multe de făcut, zise el. Severus, de altfel... Am încredere cu premiul tău! După ce se ridicară, doamna
Molly, pot conta pe tine şi pe în amândoi. Este momentul să - Nu vreau aurul, zise Harry, pe Diggory se uită la Harry şi îi
Arthur? depăşiţi problemele din trecut şi un ton absent. Luaţi-l spuse:
- Mai încape vorbă? zise doamna să aveţi încredere unul în altul. dumneavoastră. Poate să-l ia - Să ai grijă de tine, da?
Weasley, care era albă ca varul, Harry se gândi că Dumbledore oricine. Nu ar fi trebuit să-i Harry luă săculeţul de galbeni de
însă părea hotărâtă. Arthur ştie cerea să se întâmple un miracol. câştig. Ar trebui să fie ai lui pe noptieră.
ce fel de vrăjitor e Fudge. Sirius şi Plesneală se uitau unul Cedric. - Luaţi-i dumneavoastră,
Afinitatea lui Arthur pentru la altul cu cel mai intens dispreţ. Lucrul împotriva căruia se tot murmură el. Ar fi trebuit să fie ai
Încuiaţi este motivul pentru care - Mă voi mulţumi pentru o lupta de când ieşise din labirint lui Cedric, el a ajuns primul, luaţi-
nu a mai avansat la Minister în perioadă mai scurtă, zise ameninţa să-l copleşească. i...
toţi aceşti ani. Fudge crede că nu Dumbledore, în glasul lui Simţea cum îi ardeau colţurile Dar ea se îndepărtă repede de el.
are mândrie de vrăjitor. răzbătând nerăbdarea, dacă nu interioare ale ochilor. Clipi şi se - O, nu, sunt ai tăi, dragul meu,
- Atunci trebuie să-i trimit un vă veţi exterioriza ostilitatea. uită la tavan. nu putem... Păstrează-i...
mesaj, zise Dumbledore. Toţi cei Daţi-vă mâna. Acum sunteţi de - Nu e vina ta, Harry, şopti În seara următoare, Harry se
pe care îi putem convinge de aceeaşi parte. Nu avem mult doamna Weasley. întoarse în Turnul Cercetaşilor.
adevăr trebuie anunţaţi imediat, timp şi, dacă cei foarte puţini - Eu i-am spus lui Cedric să luăm Din câte aflase de la Hermione şi
iar Arthur are o poziţie bună dintre noi care ştiu adevărul nu Cupa împreună, zise Harry. de la Ron, Dumbledore le vorbise
pentru a-i contacta pe membrii vor fi uniţi, nu avem nici o Acum simţi cum îl arde şi nasul. tuturor în dimineaţa aceea,
Ministerului care nu sunt atât de speranţă. Ar fi dorit ca Ron să se uite în la micul dejun. Şi le ceruse să-l
înguşti la minte ca Fudge. Foarte încet - dar încă uitându-se altă parte. lase în pace pe Harry, să nu-i
- Mă duc eu la tata, zise Bill, unul la altul de parcă şi-ar fi dorit Doamna Weasley puse poţiunea pună întrebări şi să nu-l forţeze
ridicându-se. Plec chiar acum. tot răul din lume - Sirius şi pe noptieră, se aplecă şi îl să povestească ce se întâmplase
- Excelent, zise Dumbledore. Plesneală se apropiară unul de îmbrăţişă pe Harry. Nu ţinea în labirint. Cei mai mulţi îl
Spune-i ce s-a întâmplat. Spune-i altul şi îşi strânseră mâinile. Le minte să mai fi fost vreodată ocoleau pe coridoare, evitându-i
că voi lua personal legătura cu el retraseră însă foarte repede. îmbrăţişat aşa, ca de propria lui privirea. Alţii şuşoteau când
cât de curând. Însă trebuie să fim - De ajuns pentru moment, zise mamă. Păru să fie copleşit de tot treceau pe lângă el. Harry bănuia
discreţi. Dacă află Fudge, o să Dumbledore, intrând între ei. ce văzuse şi i se întâmplase în că dăduseră crezare articolului
creadă că m-am băgat în Acum am nişte sarcini pentru acea noapte, în timp ce doamna scris de Rita Skeeter, despre cât
treburile Ministerului... amândoi. Atitudinea lui Fudge, Weasley îl strângea la pieptul ei. de nebun şi de periculos era.
- Aveţi încredere în mine, zise deşi nu neaşteptată, schimbă Chipul mamei lui, vocea tatălui Poate că îşi clădeau propriile
Bill. totul. Sirius, trebuie să porneşti lui, Cedric, mort pe pământ, teorii despre cum murise Cedric.
Îl bătu pe Harry pe umăr, îşi imediat. Trebuie să îi anunţi pe toate începură să i se învârtă în Dar îşi dădu seama că nu prea îi
sărută mama pe obraz, îşi puse Remus Lupin, Arabela Figg, minte, până când deveniră păsa. Cel mai tare îi plăcea când
pelerina şi ieşi valvârtej din Mundungus Fletcher... tot vechiul aproape de nesuportat, până era cu Ron şi cu Hermione şi
cameră. grup. când crezu că nu mai poate face vorbeau despre alte lucruri sau îl
- Minerva, zise Dumbledore, Rămâi la Lupin o vreme, te voi faţă valului de durere care vroia lăsau să stea liniştit, în timp ce ei
întorcându-se către profesoara contacta eu acolo. să iasă din el. jucau şah. Simţea că ei trei
McGonagall, vreau să-l văd pe - Dar..., zise Harry. Se auzi o pocnitură puternică, iar aveau o înţelegere tacită... Că
Hagrid în biroul meu, cât se Ar fi vrut ca Sirius să rămână. Nu doamna Weasley şi Harry se fiecare aştepta un semn, o veste,
poate de repede. Cheam-o şi pe vroia să îşi ia la revedere din despărţiră. Hermione era lângă despre ce se petrecea în afara
Madame Maxime, dacă va nou, nu atât de curând. fereastră. Ţinea ceva strâns în castelului Hogwarts, şi că era
consimţi să vină... - Ne vom revedea foarte curând, mână. inutil să facă speculaţii despre ce
Profesoara McGonagall aprobă Harry, zise Sirius, întorcându-se - Scuze, şopti ea. urma să se întâmple, până nu
scurt din cap şi plecă fără să mai către el. Îţi promit. Dar trebuie să - Poţiunea, Harry, zise doamna erau siguri. Singura dată când
spună un cuvânt. fac tot ce pot, înţelegi, nu? Weasley repede, ştergându-şi deschiseră subiectul fu când Ron
- Poppy, îi zise Dumbledore lui - Da, zise Harry. Da... sigur că da. lacrimile. îi povesti lui Harry despre
Madame Pomfrey, fii drăguţă şi du- Sirius îi apucă mâna rapid, îi făcu Harry o bău dintr-o înghiţitură. întâlnirea dintre doamna
te în biroul profesorului Moody, un semn cu capul lui Efectul fu instantaneu. Fu cuprins Weasley şi Dumbledore, înainte
unde vei găsi un spiriduş de casă Dumbledore, se transformă iar în de un somn fără vise, se întinse de plecarea acesteia.
foarte nefericit, pe Winky... Fă ce câinele negru şi fugi repede către între perne şi nu se mai gândi la - S-a dus să-l întrebe dacă nu poţi
poţi pentru ea şi apoi du-o înapoi uşa a cărei clanţă o apăsă cu o nimic. veni direct la noi vara asta, zise
la bucătărie. Cred că Dobby va labă. Apoi ieşi. el. Dar el vrea să te întorci la
avea grijă de ea pentru noi. - Severus, zise Dumbledore, familia Dursley, cel puţin la
- D-Da, sigur, zise Madame Pomfrey, întorcându-se către Plesneală, început.
care părea foarte speriată, şi ştii ce îţi voi cere să faci. Dacă - De ce? se miră Harry.
plecă imediat. eşti pregătit... — CAPITOLUL XXXVII — - Mama a zis că Dumbledore are
Dumbledore se asigură că uşa - Sunt, zise Plesneală. motivele lui, spuse Ron, dând din
era închisă şi că paşii lui Madame Părea mai palid ca de obicei, iar ÎNCEPUTUL cap posomorât. Presupun că
Pomfrey nu se mai auzeau, ochii săi negri şi glaciali trebuie să avem încredere în el,
înainte de a vorbi iar. scânteiară ciudat. Când privi înapoi, o lună mai nu?
- Şi acum zise el este timpul ca - Atunci, succes, zise târziu, Harry descoperi că nu Singura persoană, în afară de
doi dintre noi să se împace între Dumbledore şi privi neliniştit cum avea prea multe amintiri din Ron şi de Hermione, cu care
ei. Sirius, revino te rog la forma Plesneală iese tăcut după Sirius. zilele care urmaseră nopţii Harry simţea că putea să stea de
ta obişnuită. Trecură mai multe minute până aceleia de pomină. Era ca şi când vorbă era Hagrid. Având în
Câinele mare şi negru se uită la când Dumbledore vorbi iar. ar fi trecut prin prea multe, ca să vedere că nu mai exista un
Dumbledore, apoi, într-o - Trebuie să cobor, zise el în cele poată să mai acumuleze altceva. profesor de „Apărare contra
secundă, redeveni om. din urmă. Trebuie să-i văd pe Îşi amintea numai lucrurile foarte Magiei Negre”, în orele acelea
Doamna Weasley ţipă şi se soţii Diggory. Harry, bea şi restul dureroase. Cea mai grea fu întâl- erau liberi. Şi profitară de acea
îndepărtă de pat dintr-o săritură. poţiunii. Vorbesc cu tine mai nirea cu soţii Diggory, care avu după-amiază de joi ca să îl
112
viziteze pe Hagrid la coliba sa. Glumeam, glumeam! adăugă el mai puţin zgomotoasă ca de se întorceau în direcţia lui Harry,
Era o zi însorită. Colţ ţâşni pe uşă repede, văzând expresiile de pe obicei, în timpul serbării de înainte de a se uita iar la
când se apropiară, lătrând şi feţele lor. sfârşit de an, deveni foarte Dumbledore.
dând din coadă ca un nebun. * tăcută. - Harry Potter a reuşit să scape
- Cine e? strigă Hagrid, venind la Cu inima grea, Harry îşi Dumbledore făcu o pauză, pe de Cap-de-Mort, zise
uşă. Harry! împachetă cufărul în dormitorul când ochii i se opreau asupra Dumbledore. Şi-a riscat viaţa ca
Le ieşi în întâmpinare, îl strânse său, în noaptea dinaintea mesei Astropufilor. Masa lor să aducă înapoi trupul
pe Harry cu un braţ, îi ciufuli întoarcerii pe Aleea Boschetelor. fusese cea mai tăcută şi cei de neînsufleţit al lui Cedric la
părul şi zise: Ar fi făcut orice să nu se ducă la acolo aveau chipurile cele mai Hogwarts. A dat dovadă, din
- Mă bucur să te văd, prietene. serbarea de despărţire, care era triste şi mai palide din toată sala. toate punctele de vedere, de un
Mă bucur foarte mult. o ocazie de veselie, de obicei, - Mi-ar plăcea să vă spun multe curaj pe care puţini vrăjitori l-au
Când intrară în coliba lui Hagrid, dar de data asta urma să fie lucruri în această seară, zise arătat în faţa lui Cap-de-Mort, şi
văzură două ceşti cât nişte găleţi anunţat oficial câştigătorul Dumbledore, dar întâi trebuie să pentru asta merită să-l cinstim.
pe masa de lemn din faţa Campionatului Caselor. Încă de menţionez cu durere pierderea Dumbledore se întoarse cu
şemineului. când părăsise aripa spitalului, unei persoane deosebite, care ar seriozitate către Harry şi îşi ridică
- Am băut o ceaşcă de ceai cu evitase să se afle în Marea Sală trebui să fie aici - făcu un semn iar pocalul. Aproape toată lumea
Olympe, zise Hagrid, tocmai a când era multă lume acolo, către masa Astropufilor - din Marea Sală îi urmă exemplul.
plecat. preferând să mănânce când se bucurându-se de serbare, alături Îi rostiră toţi numele, ca şi pe al
- Cu cine? întrebă Ron curios. golea aproape de tot, ca să evite de noi... Vă rog, sculaţi-vă în lui Cedric, şi băură în cinstea lui.
- Cu Madame Maxime, desigur! privirile colegilor. picioare şi ridicaţi-vă paharele, în Dar, printre elevii ridicaţi în
răspunse Hagrid. Când el, Ron şi Hermione intrară memoria lui Cedric Diggory. picioare, Harry văzu că
- V-aţi împăcat? zise Ron. în sală, văzură din prima clipă că Ca la o comandă, toţi se sculară Reacredinţă, Crabbe, Goyle şi
- Nu ştiu la ce te referi, zise lipseau decoraţiunile obişnuite. în picioare, îşi ridicară paharele şi mulţi alţi Viperini rămăseseră pe
Hagrid, prefăcându-se nepăsător, Marea Sală era în mod normal spuseră într-un glas, tare şi scaune sfidător, cu pocalele
în timp ce scotea mai multe ceşti decorată la serbarea de răspicat: neatinse. Dumbledore, care nu
din dulap. despărţire în culorile Casei - Cedric Diggory! avea un ochi magic, nu îi observă
După ce făcu ceaiul şi le oferi şi o câştigătoare. În această seară Harry o zări pe Cho prin mulţime. însă.
farfurie cu biscuiţi tari, se sprijini însă, pe peretele din spatele Îi curgeau lacrimi pe obraji. Harry După ce se aşezară toţi la loc,
de spătarul scaunului şi îl cercetă mesei profesorilor erau draperii îşi coborî privirea asupra mesei, Dumbledore continuă:
pe Harry cu ochii săi negri. negre. Harry îşi dădu seama în timp ce se aşezau cu toţii la - Ţinta Turnirului celor trei
- Te simţi mai bine? mormăi el. imediat că erau în semn de loc. vrăjitori a fost să îmbunătăţească
- Da, zise Harry. respect pentru Cedric. - Cedric a fost un model care şi să promoveze comunicarea şi
- Ba nu, zise Hagrid. Sigur că nu. Adevăratul Ochi-Nebun Moody se includea toate calităţile care prietenia dintre vrăjitori. Având
Dar o să te simţi în curând... afla la masa profesorilor, cu disting Casa Astropufilor, în vedere ce s-a întâmplat -
Harry nu zise nimic. piciorul lui de lemn şi cu ochiul continuă Dumbledore. A fost un întoarcerea lui Cap-de-Mort -
- Ştiam că o să se întoarcă, său magic. Era extrem de agitat prieten bun şi loial, nu i-a fost asemenea legături sunt mai
continuă Hagrid. şi tresărea de fiecare dată când îi teamă de muncă şi aprecia importante acum ca niciodată.
Harry, Ron şi Hermione se uitară vorbea cineva. Harry îl înţelegea cinstea. Moartea sa v-a afectat Dumbledore se uită la Madame
la el, surprinşi. prea bine... Probabil că teama lui pe toţi, indiferent dacă îl Maxime şi la Hagrid, apoi la Fleur
- Am ştiut de ani de zile, Harry. Moody de atacurile asupra cunoşteaţi sau nu. Aşadar, cred Delacour şi la colegii ei de la
Ştiam că era undeva, aşteptând persoanei sale crescuse după pri- că aveţi dreptul să ştiţi exact Beauxbatons, la Viktor Krum şi la
în umbră. Trebuia să se întâmple. zonieratul de zece luni în propriul cum s-a ajuns la asta. cei de la Durmstrang, de la masa
Ei bine, acum trebuie să cufăr. Scaunul profesorului Harry îşi înălţă capul şi se uită la Viperinilor. Harry observă că
acceptăm lucrul ăsta. O să Karkaroff era gol. Harry se Dumbledore. Viktor Krum părea foarte slăbit,
luptăm. O să-l împiedicăm să ia întrebă, în timp ce se aşeza la - Cedric Diggory a fost ucis de Lordul aproape speriat, de parcă s-ar fi
din nou totul în stăpânire... ăsta masa Cercetaşilor, unde era Întunericului. aşteptat ca Dumbledore să zică
e planul lui Dumbledore, oricum. Karkaroff în acel moment. Dacă îl Marea Sală se umplu de şoapte şi ceva aspru.
Mare om, Dumbledore ăsta.... găsise Cap-de-Mort?... de panică. Cu toţii se uitau - Fiecare oaspete din această
Atâta timp cât îl avem pe el, nu-mi Madame Maxime era încă acolo. îngroziţi la Dumbledore, sală, continuă Dumbledore şi
fac griji. Stătea lângă Hagrid şi discutau nevenindu-le să creadă. Părea ochii i se opriră asupra elevilor
Hagrid îşi ridică sprâncenele încet între ei. Mai încolo, lângă perfect calm, în timp ce îi privea de la Durmstrang, vor fi bine
stufoase, văzând expresiile profesoara McGonagall, stătea cum şuşoteau pe înfundate. veniţi aici, oricând vor dori. Vă
neîncrezătoare de pe feţele lor. Plesneală. Ochii i se fixară asupra - Ministerul Magiei, continuă spun încă o dată tuturor: având
- Nu are sens să stăm şi să ne lui Harry pentru o clipă. Harry se Dumbledore, nu vrea să vă spun. în vedere întoarcerea Lordului În-
frământăm, zise el. Ce va fi, va fi, uită şi el la Plesneală. Expresia Este posibil ca unii dintre părinţii tunericului, nu suntem puternici
şi o să îl înfruntăm când va fi de pe chipul profesorului era voştri să fie îngroziţi că am făcut- decât dacă suntem uniţi, la fel
cazul. Dumbledore mi-a spus ce greu de descifrat. Părea la fel de o... Fie pentru că nu cred că cum suntem vulnerabili dacă
ai făcut, Harry. acru şi de răutăcios ca Lordul Cap-de-Mort s-a întors, fie suntem separaţi. Puterea lui Cap-
Pieptul lui Hagrid se umflă cu întotdeauna. Harry continuă să-l pentru că nu sunt de părere că ar de-Mort de a împrăştia discordie
mândrie, când se uită la Harry. privească multă vreme, chiar şi trebui să vă spun vouă, fiind atât şi duşmănie este foarte mare. Nu
- Ai făcut exact ce ar fi făcut tatăl după ce Plesneală se uită în altă de ţineri... Eu cred însă că este putem lupta împotriva lui decât
tău şi nu există alte cuvinte de parte. mai bine să spui adevărul decât dacă vom avea legături puternice
laudă pentru tot ce-ai făcut. Ce făcuse Plesneală la ordinele minciuni, şi că orice încercare de de prietenie şi multă încredere
Harry îi zâmbi şi el. Era prima lui Dumbledore, în noaptea în a pretinde că Cedric a murit în unii în alţii. Diferenţele de
dată când zâmbea de zile întregi. care se întorsese Cap-de-Mort? Şi urma unui accident sau din obiceiuri şi limbă nu înseamnă
- Ce te-a rugat domnul profesor de ce... de ce... era Dumbledore cauză că a făcut o greşeală este nimic, dacă avem aceleaşi ţeluri
Dumbledore, Hagrid? întrebă el. atât de convins că Plesneală era o insultă pentru memoria sa. şi inimile deschise. Eu cred - şi în
A trimis-o pe profesoara cu adevărat de partea lor? Înmărmuriţi şi speriaţi, toţi elevii viaţa mea nu am sperat mai mult
McGonagall să-ţi spună ţie şi lui Fusese spion, Dumbledore o din sală se uitau acum la ca acum să mă înşel - că avem
Madame Maxime să veniţi la el... spusese clar în Pensiv. Plesneală Dumbledore... Sau aproape toţi. de înfruntat cu toţii vremuri
în noaptea aia. fusese spion împotriva lui Cap- La masa Viperinilor, Harry îl văzu cumplite şi tulburi. Unii dintre
- Mi-a găsit o slujbă pentru vară, de-Mort, „punându-şi viaţa în pe Draco Reacredinţă voi, prezenţi în această sală, au
zise Hagrid. Dar e ceva secret. pericol”. Oare îl trimisese să facă murmurându-le ceva lui Crabbe suferit deja din cauza Lordului
Nu ar trebui să spun nimănui, iar acelaşi lucru? Intrase în şi Goyle. Harry simţi cum îl Cap-de-Mort. Multe dintre
nici măcar vouă. Olympe - adică contact cu ceilalţi Devoratori ai cuprinde un val de mânie. Se familiile voastre au fost
Madame Maxime - s-ar putea să Morţii? Pretinsese că nu fusese forţă să se uite iar la destrămate. Acum o săptămână,
vină cu mine. Cred că o să vină. niciodată cu adevărat de partea Dumbledore. a fost smuls un elev din mijlocul
Cred că am convins-o. lui Dumbledore şi că nu făcuse - Mai este cineva care trebuie nostru. Amintiţi-vă de Cedric.
- Are legătură cu Cap-de-Mort? altceva decât să aştepte vremuri menţionat în legătură cu Amintiţi-vă de el, dacă va veni o
Hagrid tresări când auzi numele mai bune, ca însuşi Cap-de-Mort? moartea lui Cedric, continuă vreme când va trebui să alegeţi
acestuia. Meditaţia lui Harry fu întreruptă Dumbledore. Vorbesc, desigur, între ce este corect şi ce este
- S-ar putea, zise el evaziv. Dar... de profesorul Dumbledore, care de Harry Potter. facil, amintiţi-vă ce s-a întâmplat
cine vrea să vină cu mine să se ridică de la masa profesorilor. Marea Sală fu traversată de un cu un băiat care era bun, amabil
vedem ultimul Homar? Marea Sală, care oricum era mult zumzet, în timp ce câteva capete şi curajos, numai pentru că
113
drumul său s-a intersectat cu cel mâna ca şi Fleur, dădu mâna cu având în vedere restul borcanul la loc în ghiozdan.
al lui Cap-de-Mort. Amintiţi-vă Harry şi apoi cu Ron. întâmplărilor. Uşa compartimentului se
mereu de Cedric Diggory! În sufletul lui Ron părea să se - Cum? zise Harry imediat. deschise.
* dea o luptă dureroasă. Krum se - Cum ai aflat? întrebă Ron, - Câtă isteţime, Granger, zise
Cufărul lui Harry era pregătit, iar îndepărtase deja, când Ron uitându-se la ea. Draco Reacredinţă.
Hedwig stătea în colivia ei, exclamă: - Păi, tu ai fost cel care mi-a dat Crabbe şi Goyle erau în spatele
deasupra acestuia. El, Ron şi - Nu vrei să-mi dai un autograf? ideea, Harry, răspunse ea. lui. Toţi trei păreau mai mulţumiţi
Hermione aşteptau în aglome- Hermione se întoarse, zâmbind - Serios? spuse Harry uimit. Cum? de ei, mai aroganţi şi mai
ratul hol de la intrare, alături de trăsurilor fără cai care acum se - Când ai spus că nu ar fi putut să ameninţători ca oricând.
restul celor din anul IV, sosirea apropiau de ei pe drum, în timp afle decât de la o pasăre sau de - Deci, zise Reacredinţă încet,
trăsurilor care aveau să-i ducă în ce Krum, părând surprins, dar la o insectă, zise Hermione intrând puţin în compartimentul
gara din Hogsmeade. Era o altă mulţumit, semna o bucată de fericită. lor şi rânjind la ei, ai prins o
zi frumoasă de vară. Presupunea pergament pentru Ron. - Nu-mi spune că Rita Skeeter reporteră jalnică şi Potter e iarăşi
că pe Aleea Boschetelor, când * vorbeşte limba păsărească... preferatul lui Dumbledore. Mare
ajungea acolo, chiar în acea Vremea nu ar fi putut fi mai - O, sigur că nu, zise Hermione. brânză!
seară, trebuia să fie cald şi diferită în timpul călătoriei lor Dar, nu ştiu cum să vă spun... - şi Rânjetul i se lăţi. Crabbe şi Goyle
copacii înfrunziţi, iar straturile de către King’s Cross faţă de cum vocea Hermionei vibră se uitară urât.
flori să îşi reverse puzderia de fusese la plecarea lor spre triumfătoare - Rita Skeeter este - Încercaţi să nu vă gândiţi la ce
culori. Gândul nu îi trezea însă Hogwarts, în septembrie. Nu era un Animagus nedeclarat. Poate s-a întâmplat, nu? zise
nici un sentiment de plăcere. nici un nor pe cer. Harry, Ron şi să se transforme într-un... Reacredinţă încet, uitându-se la
- ‘Arrry! Hermione reuşiseră să găsească Şi Hermione scoase un borcan toţi trei. Vreţi să vă prefaceţi că
Se uită în jur. Fleur Delacour urca un compartiment numai pentru mic, bine închis la gură. nu s-a întâmplat nimic, nu?
grăbită treptele de piatră ale ei. Ron o ascunsese iar pe - Cărăbuş! - Ieşi! izbucni Harry.
castelului. În spatele ei, departe Pigwidgeon sub roba lui festivă, - Glumeşti, zise Ron. Doar nu ai... Nu mai fusese în preajma lui
pe domeniile castelului, Harry îl pentru a o opri să mai huhuiască Doar nu e... Reacredinţă de când îl văzuse
văzu pe Hagrid ajutând-o pe încontinuu. Hedwig aţipise, cu - Ba da, chiar ea e, zise şoptindu-le ceva lui Crabbe şi
Madame Maxime să înhame doi capul sub aripă şi Şmecherilă Hermione fericită, arătându-le Goyle, în timpul discursului lui
cai enormi. Trăsura celor de la stătea ghemuit pe un loc liber, borcanul. Dumbledore despre Cedric.
Beauxbatons se pregătea să îşi ia semănând cu o pernă mare, înăuntru erau câteva rămurele şi Simţea cum îi ţiuiau urechile.
zborul. galbenă şi pufoasă. Harry, Ron şi frunze, oarecum şi un cărăbuş Ţinea strâns bagheta în
- Ne vom rrrevedea, sperrr, zise Hermione vorbiră mai mult şi mai mare şi gras. buzunarul robei.
Fleur când ajunse la el, liber decât o făcuseră toată - Aiurea! Glumeşti! exclamă Ron, - Te-ai alăturat celor care vor
întinzându-i mâna. Sperrr să-mi săptămâna, în timp ce trenul ridicând borcanul la nivelul pierde, Potter! Te-am avertizat!
găsesc un serrrviciu aici, să învăţ gonea înspre sud. ochilor. Ţi-am zis că ar trebui să-ţi alegi
mai bine limba voastrrră. Harry simţea că discursul lui - Ba nu, zise Hermione, zâmbind. prietenii cu mai mare grijă, ţii
- Deja vorbeşti foarte bine, zise Dumbledore de la serbarea de Am prins-o pe pervazul unei minte? Când ne-am întâlnit în
Ron, pe un ton destul de gâtuit. despărţire îl eliberase într-un fel. ferestre din aripa spitalului. tren, în prima zi la Hogwarts? Ţi-
Fleur îi zâmbi, iar Hermione se Acum nu mai era atât de dureros Uitaţi-vă cu mare atenţie şi o să am zis să nu te înhăitezi cu
încruntă. să vorbească despre ce se observaţi că are nişte semne în nimicuri ca ei!
- La rrrevederrre, ‘Arrry, zise întâmplase. Abia când veni jurul antenelor care sunt identice Făcu un semn cu capul către Ron
Fleur, întorcându-se să plece. Mi- căruciorul cu prânzul, deschiseră cu ochelarii ăia oribili pe care îi şi Hermione.
a făcut plăcerrre să te cunosc! subiectul despre ce credea poartă. - Acum e prea târziu, Potter! Or
Harry se mai însenină, în timp ce fiecare că urma să facă Harry se uită şi văzu că avea să fie primii care or să moară,
o privea pe Fleur întorcându-se Dumbledore pentru a-l opri pe dreptate. Şi îşi mai aminti ceva: acum că s-a întors Lordul
grăbită la Madame Maxime, Cap-de-Mort. - Era un cărăbuş pe statuia din Întunericului! Cei cu sânge-mâl şi
fluturându-şi părul argintiu în Când Hermione se întoarse de la faţa noastră, în noaptea în care l- iubitorii de Încuiaţi! Mă rog, nu
lumina soarelui. cărucior şi îşi puse banii la loc în am auzit pe Hagrid spunându-i chiar primii... Diggory a fost pri...
- Oare cum or să se întoarcă ghiozdan, văzură că avea în el un lui Madame Maxime despre Era ca şi când cineva dăduse
elevii de la Durmstrang? se miră exemplar al ziarului Profetul zilei. mama lui! drumul unei cutii cu artificii în
Ron. Credeţi că pot să Harry se uită la el, nefiind prea - Exact, zise Hermione. Şi Viktor compartiment. Orbit de lumina
manevreze corabia fără sigur că vroia cu adevărat să ştie mi-a dat jos un cărăbuş din păr, vrăjilor care ţâşniseră din toate
Karkaroff? ce era scris în el, dar Hermione, după ce discutaserăm lângă lac. direcţiile, asurzit de pocnituri,
- Karkaroff nu o manevra, zise o voce văzându-l cum se uita la el, zise Şi dacă nu mă înşel, Rita era pe Harry clipi şi se uită pe jos.
aspră. Stătea în cabina lui şi ne calmă: pervaz în timpul orei de Reacredinţă, Crabbe şi Goyle
lăsa pe noi să facem toată - Nu e nimic. Poţi să te uiţi, dar „Previziuni despre viitor”, în ziua zăceau toţi trei inconştienţi pe
treaba. nu e absolut nimic. M-am uitat în care te-a durut cicatricea. Se prag. El, Ron şi Hermione erau în
Krum venise să îşi la revedere de zilnic. Doar un articol mic în ziua pare că a căutat subiecte... din picioare. Fiecare folosise câte un
la Hermione. de după a treia probă, în care floare-n floare tot anul! blestem diferit. Şi nu erau
- Pot să vorbesc cu tine? o scria că ai câştigat turnirul. Nici - Şi când l-am văzut pe singurii...
întrebă el. măcar nu l-au menţionat pe Reacredinţă sub pomul ăla, zise - Ne-am gândit să vedem ce mai
- A... da... sigur, zise Hermione, Cedric. Absolut nimic despre ce a Ron încet. faceţi, zise Fred hotărât, călcând
părând puţin tulburată, şi îl urmă fost. Eu cred că Fudge îi forţează - Vorbea cu ea, care era în mâna pe Goyle, ca să intre în
pe Krum, dispărând amândoi în să ţină totul secret. lui, zise Hermione. Ştia, desigur. compartiment.
mulţime. - Pe Rita n-o s-o facă niciodată să Aşa le-a luat interviurile alea Avea bagheta scoasă, ca şi
- Ar fi cazul să te grăbeşti! strigă tacă, zise Harry. Nu după drăguţe Viperinilor. Nu le-a păsat George, care avu grijă să se
Ron după ea. Trebuie să vină asemenea întâmplări. că făcea ceva ilegal, atâta timp împiedice de Reacredinţă când îl
trăsurile imediat! - Vai, Rita nu a mai scris nimic cât îi dădeau tot felul de urmă pe Fred în compartiment.
Dar îl lăsă pe Harry să se uite după a treia probă, zise informaţii îngrozitoare despre noi - Interesant efect, zise George,
după trăsuri şi petrecu Hermione, pe un ton destul de şi despre Hagrid. uitându-se la Crabbe. Cine a folosit
următoarele minute încercând să secretos. De fapt, adăugă ea, cu Hermione luă borcanul înapoi de Blestemul Furunculus?
vadă peste mulţime unde se o voce uşor tremurată, Rita la Ron şi îi zâmbi cărăbuşului, - Eu, zise Harry.
duseseră Krum şi Hermione. Se Skeeter nu va mai scrie nimic care bâzâi supărat prin sticlă. - Ciudat, zise George vesel. Eu
întoarseră destul de repede. Ron pentru o vreme. Asta dacă nu - I-am spus că o să-i dau drumul am folosit Picioare-de-Gelatină.
se uită la Hermione, însă chipul îi vrea să fac publică arma ei după ce o să ne întoarcem la Se pare că astea două nu ar
era impasibil. secretă... Londra, zise Hermione. Am trebui amestecate. Parcă i-ar fi
- Mi-a plăcut de Diggory, îi zise - Despre ce vorbeşti? întrebă Ron aruncat o Vrajă de Nedistrus crescut tentacule pe faţă. Ei bine,
Krum brusc lui Harry. A fost curios. asupra borcanului, ştiţi, ca să nu hai să nu-i lăsăm aici, strică
mereu politicos cu mine. Mereu. - Am aflat cum asculta se poată transforma. Şi i-am spus decorul...
Deşi eram de la Durmstrang... Cu conversaţiile noastre, când nu i să-şi ţină articolele pentru ea un Ron, Harry şi George îi
Karkaroff, ştiţi voi, adăugă el, se permitea să vină la Hogwarts, an întreg. Să vedem dacă o să rostogoliră cu picioarele, îi
încruntându-se. zise Hermione pe nerăsuflate. poată să renunţe la prostul obicei împinseră afară din
- Aveţi un nou director? întrebă Harry avu impresia că Hermione de a mai scrie minciuni oribile compartiment şi îi întoarseră cu
Harry. abia aştepta să le spună asta, de despre oameni. faţa în sus pe Reacredinţă, pe
Krum ridică din umeri. Întinse câteva zile, dar se abţinuse, Zâmbind senină, Hermione puse Crabbe şi pe Goyle, care con-
114
tinuau să zacă inconştienţi, ca să nu-l scape din ochi. A scoase bagheta.
fiecare dintre ei arătând pierdut totul la jocurile de noroc. - Fii atent, zise el încet, luaţi-i,
groaznic, din cauza amestecului Nu mai are nici măcar câţiva sau arunc un blestem asupra
de blesteme cu care fuseseră galeoni. Şi ştiţi cum a încercat voastră. Acum ştiu unele de
loviţi... Se întoarseră apoi în idiotul să le dea banii înapoi milioane! Dar faceţi-mi şi mie o
compartiment şi închiseră uşa. goblinilor? favoare, da? Cumpăraţi-i altă
- Vrea cineva să joace Pocnitori- - Cum? întrebă Harry. robă festivă lui Ron şi spuneţi-i
Explozive? întrebă Fred, scoţând - A pariat pe tine, amice, zise că este de la voi.
un pachet de cărţi. Fred. A pariat că o să câştigi Ieşi din compartiment, înainte ca
Erau la jumătatea celui de-al turnirul. A pariat cu goblinii. ei să mai apuce să spună un
cincilea joc, când Harry se hotărî - Deci, de asta tot încerca să mă cuvânt, călcând peste
să-i întrebe. ajute să câştig! se bucură Harry. Reacredinţă, Crabbe şi Goyle,
- Acum ne spuneţi? îi zise el lui Ei bine, am câştigat, nu? Aşa că care încă zăceau pe jos, acoperiţi
George. Pe cine şantajaţi? poate să vă dea înapoi aurul! de urmele blestemelor.
- Ah, zise George sumbru. Asta - Da’ de unde! zise George, Unchiul Vernon îl aştepta dincolo
vrei să ştii... clătinând din cap. Goblinii sunt la de barieră. Doamna Weasley era
- Nu contează, zise Fred, fel de necinstiţi ca el. Au zis că ai aproape de el. Îl îmbrăţişă pe
clătinând repede din cap. Nu a fost la egalitate cu Diggory şi că Harry foarte strâns când îl văzu
fost nimic important. Acum nu Bagman a zis că o să câştigi şi îi şopti la ureche:
mai e, oricum. singur. Aşa că Bagman a trebuit - Cred că Dumbledore te lasă să
- Am renunţat, zise George, s-o ia la sănătoasa. A fugit după stai la noi până la sfârşitul verii.
ridicând din umeri. a treia probă. Mai vorbim, Harry.
Dar Harry, Ron şi Hermione George oftă din rărunchi şi - Pa, Harry, zise Ron, bătându-l
continuară să-i întrebe şi până la începu să împartă iar cărţile. pe umăr.
urmă Fred spuse: Restul călătoriei trecu destul de - Pa, Harry! strigă şi Hermione şi
- Bine, bine, dacă vreţi să ştiţi... plăcut. Harry şi-ar fi dorit să făcu ce nu mai făcuse niciodată:
Pe Ludo Bagman. poată dura toată vara, de fapt, şi îl sărută pe obraz.
- Bagman? zise Harry tăios. Vrei să nu mai ajungă niciodată la - Harry... mersi, murmură
să spui că era implicat în... „King’s Cross”... Dar, după cum George, în timp ce Fred îl aproba,
- Nu, spuse George sumbru. învăţase anul acela, timpul nu făcând semne entuziaste cu
Nimic de genul ăsta. Idiotul. Nu încetinea deloc - ba din contră! - capul.
are destulă minte pentru aşa când te aştepta ceva neplăcut pe Harry le făcu semn cu ochiul, se
ceva. viitor, aşa că mult prea curând întoarse la Unchiul Vernon şi îl
- Ei bine, atunci, ce a fost? se Expresul Hogwarts încetini la urmă încet, ieşind din gară. Nu
interesă Ron. peronul 9 şi 3/4. Haosul şi avea nici un sens să-şi facă griji
Fred ezită, apoi spuse: zgomotul umplură culoarele, în de pe acum, îşi spuse el, când se
- Ţineţi minte pariul pe care l-am timp ce elevii începeau să se dea urcă pe bancheta din spate a
făcut cu el la Cupa Mondială de jos. Ron şi Hermione trecură cu maşinii Unchiului Vernon.
Vâjthaţ? Că va câştiga Irlanda, greu peste Reacredinţă, Crabbe După cum spusese Hagrid, ce va
dar Krum va prinde hoţoaica? şi Goyle, lovindu-i din când în fi, va fi... Şi avea să vadă ce era
- Da, ziseră Harry şi Ron încet. când cu cuferele. de făcut la momentul potrivit...
- Ei bine, idiotul ne-a plătit cu Harry rămase la urmă.
galbeni de la spiriduşi, pe care îi - Fred... George... Staţi puţin!
prinsese de la mascotele Gemenii se întoarseră. Harry îşi
irlandeze. deschise cufărul şi îşi scoase
-Şi? premiul primit la turnir.
- Şi, zise Fred repede, au - Luaţi-i, zise el şi aruncă sacul în
dispărut, nu? Până în dimineaţa mâinile lui George.
următoare, duşi au fost! - Poftim? zise Fred, rămas mut de
- Dar... trebuie să fi fost un uimire.
accident, nu? zise Hermione. - Luaţi-i, repetă Harry hotărât. Nu
George râse cu amărăciune. îi vreau...
- Da, asta am crezut şi noi la - Te-ai ţicnit, zise George,
început. Ne-am gândit că, dacă i- încercând să-i dea sacul înapoi lui
am scrie şi i-am spune că a Harry.
greşit, o să ni-i dea. Dar nici pe - Nu, zise Harry. Luaţi-i şi
departe. Ne-a ignorat scrisoarea. apucaţi-vă de invenţiile voastre.
Am tot încercat să vorbim cu el Sunt pentru magazinul de
la Hogwarts, dar tot timpul glume...
inventa câte o scuză ca să scape - S-a ţicnit, zise Fred, pe un ton
de noi. plin de admiraţie.
- Până la urmă, a ieşit urât, zise - Ascultaţi-mă, zise Harry ferm.
Fred. Ne-a spus că eram prea Dacă nu îi luaţi, o să trag apa
tineri ca să pariem şi că nu ne dă după ei. Nu îi vreau şi nu am
nimic. nevoie de ei. Dar mi-ar plăcea
- Aşa că ne-am cerut banii înapoi, foarte mult să râd puţin. Tuturor
spuse George, uitându-se urât. o să ne prindă bine un râs
- Doar nu a refuzat! zise Hermione cu sănătos. Am sentimentul că în
patimă. curând o să ne trebuiască mai
- Corect din prima încercare, admise mult ca de obicei.
Fred. - Harry zise George încet,
- Dar erau toate economiile voastre! cântărind sacul cu bani în mână,
zise Ron. trebuie să fie cam o mie de galeoni
- Mie îmi spui, oftă George. aici.
Desigur, până la urmă am aflat - Da, zise Harry, zâmbind.
ce se întâmpla de fapt. A avut şi Gândeşte-te câte prăjituri cu
tatăl lui Lee Jordan ceva cremă-canar înseamnă asta.
probleme cu Bagman. Se pare că Gemenii se uitară la el.
are mari necazuri cu goblinii. A - Dar să nu-i spuneţi mamei
împrumutat o grămadă de aur de voastre de unde îi aveţi... Deşi s-
la ei. L-au încolţit câţiva după ar putea să nu mai fie atât de
Cupa Mondială de Vâjthaţ şi i-au dornică să intraţi în Minister,
luat tot aurul pe care îl avea la dacă stăm să ne gândim...
el. L-au urmat până la Hogwarts - Harry, începu Fred, dar Harry îşi
115

Pocalul de Foc Harry Potter PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pocalul de Foc Harry Potter PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

www.cartiaz.

ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

S-ar putea să vă placă și