Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Ca urmare a condiţiilor create, an de an, armata noastră a fost înzestrată cu noi
COMANDAMENTUL ARTILERIEI tipuri de armament şi tehnică de luptă. perfecţionate şi cu caracteristici tehnico-tactice
Exemplarul nr. 747 superioare.
Paralel cu activitatea de realizare de noi tipuri de armament şi muniţii, s-a trecut
A-106 la o acţiune hotărâtă de modernizare şi revitalizare a unei însemnate cantităţi de
MEMORATOR armament şi muniţie existentă în înzestrare.
În decursul celor zece ani ce s-au scurs de la elaborarea vechiului memorator,
PENTRU CUNOAŞTEREA MUNIŢIILOR DE INFANTERIE,
ediţia 1974, s-au produs însemnate schimbări în înzestrarea cu muniţii de toate felurile.
ARUNCĂTOARE, ARTILERIE Şl REACTIVE
S-au introdus în înzestrare muniţii bazate pe principii constructive noi, s-au unificat
unele tipuri de muniţii în scopul restrângerii diversităţii, o însemnată cantitate de muniţie
BUCUREŞTI - 1986
a fost supusă reparaţiilor capitale. Muniţiile care nu au mai corespuns din punct de
001 pagina 002
vedere al caracteristicilor tehnico-tactice sau al stării tehnice au fost scoase din
În conformitate cu prevederile Instrucţiunilor nr. A-100/1972, pe data de 01.12.1986,
înzestrare.
întră în vigoare MEMORATORUL PENTRU CUNOAŞTEREA MUNIŢIILOR DE Toate acestea au făcut necesară elaborarea unui nou memorator de cunoaştere a
INFANTERIE, ARUNCĂTOARE, ARTILERIE Şl REACTIVE A-106. muniţiilor, care să reflecte aceste schimbări şi care să permită ofiţerilor, maiştrilor
Memoratorul pentru cunoaşterea muniţiilor de infanterie, aruncătoare, artilerie şi militari, subofiţerilor, tuturor celor ce lucrează cu muniţii, o buna cunoaştere a acestora
reactive ediţie 1974 se abrogă. în vederea depozitării, păstrării şi întrebuinţării în deplină siguranţă.
Deşi în elaborarea prezentului memorator s-a menţinut, în principiu, structura
p. COMANDANTUL ARTILERIEI vechiului memorator, în conţinutul său s-au făcut modi-(003 pagina 004)-ficări
ŞEFUL DE STAT MAJOR esenţiale, întregul material fiind revăzut, completat şi restructurat. O atenţie sporită s-a
General-maior CONSTANTIN IONIŢA acordat figurilor explicative urmându-se redarea exactă, clară şi intuitivă a organizării
muniţiilor şi elementelor de muniţii.
OPERAŢIILE TEHNIC EDITORIALE AU FOST EXECUTATE DE SECŢIA ASIGURARE Prin conţinutul său prezentul memorator este destinat în principal ofiţerilor,
TEHNICO-ECONOMICĂ A PRESEI ŞI PUBLICAŢIILOR MINISTERULUI APĂRĂRII maiştrilor militari şi subofiţerilor ce lucrează în depozitele de muniţii, laboratorul
NAŢIONALE artileristic, poligoane, precum şi personalului din compartimentele de asigurare tehnică
cu armament şi muniţii din unităţi şi mari unităţi. Totodată el reprezintă un bun mijloc de
Lucrarea conţine 508 pagini şi 1 planşă. documentare pentru uzul specialiştilor din instituţiile de cercetare şi proiectare şi
întreprinderile de profil cât şi pentru uzul elevilor din instituţiile militare de învăţământ.
C.13 În capitolul 1 sunt tratate principalele noţiuni despre explozivii cu destinaţie
Tipografia Militară a Ministerului Apărării Naţionale militară ca şi unele probleme generale de fizica exploziei.
002 pagina 003 Capitolele 2 la 6 cuprind descrierea muniţiilor şi elementelor de muniţii,
gruparea făcându-se pe baza clasificării generale a armamentului iar în interiorul fiecărui
INTRODUCERE capitol materialul a fost organizat pe baza clasificării muniţiilor şi elementelor de
Apărarea naţională, concepută ca o latură inseparabilă a procesului unitar de muniţii.
dezvoltare a patriei, presupune un efort permanent pentru înzestrarea armatei şi a O atenţie deosebită s-a dat capitolului 7, care cuprinde problemele referitoare la
celorlalte componente ale sistemului naţional de apărare, cu armament şi mijloace de formarea loviturilor, poansonarea, vopsirea, inscripţionarea şi ambalarea muniţiilor.
lupta, care să corespundă cel mai bine ducerii unui război de apărare de câtre întregul Datorită importanţei deosebite pe care o prezintă identificarea muniţiilor după
popor. inscripţionare, s-a urmărit o tratare completă şi amănunţită a sistemelor de
Pe baza hotărârilor adoptate, din iniţiativa secretarului general al partidului, în inscripţionare, însoţită de o sistematizare corespunzătoare şi de o exemplificare amplă.
perioada care a urmat Congresului al IX-lea al P.C.R., a fost elaborat un "program Pentru o informare cât mai operativă, caracteristicile principale, inscripţionarea
strategic de înzestrare cu armament şi tehnică de luptă a forţelor armate şi a întregului şi ambalarea muniţiilor sunt sistematizate în tabelele din anexele 1 la 8, gruparea
sistem naţional de apărare". făcându-se pe calibre şi modele de guri de foc ce utilizează aceste muniţii.
Dezvoltarea multilaterală a economiei noastre socialiste, ritmul înalt de creştere În anexa 10 este dat un tabel în care să se consemneze toate completările şi
a industriei şi dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică, au permis crearea şi modificările ce vor trebui luate în considerare după apariţia memoratorului ca urmare a
dezvoltarea unei industrii proprii de apărare, capabilă să asigure satisfacerea aproape schimbărilor ce vor avea loc în înzestrare sau în organizarea şi întrebuinţarea muniţiilor.
Prin ţinerea la zi a acestei anexe, memoratorul va deveni mai operativ şi permanent Substanţele explozive folosite în tehnica militară se pot clasifica în funcţie de
actual astfel că înlocuirea lui prin reeditare se va putea face la intervale mai lungi. domeniul de utilizare, în următoarele grupe:
Pentru o documentare mai amănunţită, cei interesaţi trebuie să studieze tablele a) Explozivi de iniţiere:
de tragere sau documentaţia tehnică de bază, precum şi instrucţiunile şi regulamentele de - fulminaţii metalelor grele (fulminatul de mercur Hg(ONC) 2 şi fulminatul de
specialitate sau dispoziţiile tehnice emise de Comandamentul artileriei. argint - AgONC);
Orice observaţii şi sugestii din partea celor ce studiază şi foloseşte prezentul - derivaţii acidului azothidric (azotura de plumb – Pb(N 3)2 şi azotura de argint -
memorator, sunt bine venite şi vor fi analizate cu atenţie completarea şi îmbunătăţirea AgN3);
ediţiilor viitoare. - stifnaţii şi picraţii metalelor grele (stifnatul de plumb - C6H(NO2)3O2PbH2O);
004 pagina 005 - tetrazenul C2H8N10O;
- diazodinitrofenolul – C6H2N4O5.
b) Explozivi brizanţi:
CAPITOLUL 1 - nitroderivaţii din seria aromatică (trotilul – C 6H2(NO2)3CH3, tetrilul –
NOŢIUNI DESPRE EXPLOZIVI C6H2(NO2)3NCH3NO2, dinitrobenzenul – C6H4(NO2)2, precum şi o serie de nitroderivaţi
ai aminelor, de exemplu hexogenul – (CH2N NO2)3);
1.1. GENERALITĂŢI - nitraţii sau esterii acidului azotic (nitratul de glicerină – C 3H5(ONO2)3, nitratul
Prin exploziv înţelegem o substanţă sau un amestec de substanţe care, sub de celuloză şi pentrita – C(CH2ONO2)4;
acţiunea unui impuls de iniţiere - caloric, mecanic, electric sau chimic - are proprietatea - amestecuri explozive (amoniţi, amonali, amatoli, dinamite şi oxilicviţi).
de a se descompune brusc şi violent, cu dezvoltare de căldură, lumină şi gaz, provocând c) Pulberi:
o creştere mare a presiunii la locul exploziei. - pulberi sub formă de amestecuri mecanice (pulbere negre);
Explozia este un proces de transformare fizico-chimică a materiei, extrem de - pulberi coloidale (nitraţi de celuloză plastifiaţi cu diferiţi solvenţi volatili, greu
rapid, însoţit de o degajare de căldură şi de formarea unor gaze sau vapori puternic volatili sau nevolatili).
încălziţi care produc un lucru mecanic de distrugere sau de deplasare. d) Compoziţii pirotehnice:
Procesul de transformare explozivă este caracterizat de acţiunea simultană a - de iluminare;
următorilor factori: viteza mare a transformării, caracterul exoterm al transformării şi - de semnalizare;
formarea produşilor gazoşi. - fumigene;
Cel mai caracteristic dintre aceşti factori este viteza procesului, care variază - trasoare;
pentru diverşi explozivi de la fracţiuni de metru până la mii de metri pe secundă. - incendiare.
În funcţie de viteza procesului, transformarea explozivă se prezintă sub două
forme principale deosebite: deflagraţia şi detonaţia. 1.2. EXPLOZIVI DE INIŢIERE
Deflagraţia se caracterizează printr-o viteză relativ mică a transformării de Se utilizează pentru amorsarea transformării explozive a altor grupe de
ordinul milimetrilor sau al metrilor pe secundă. explozivi. De aceea, explozivii de iniţiere se mai numesc şi explozivi primari.
Detonaţia se caracterizează printr-o viteză mare a transformării de ordinul Transformarea explozivă a explozivilor de iniţiere este determinată de o acţiune
miilor de metri pe secundă. Viteza de detonaţie reprezintă o constantă a încărcăturii de mecanică sau termică, relativ slaba şi se caracterizează printr-o perioadă scurtă de
exploziv şi constituie caracteristica comparativă de bază dintre diverşi explozivi. Aceste creştere a vitezei procesului până la valoarea maximă.
viteze sunt cuprinse în limitele a 3000-10000 m/s, evidenţiindu-se explozivii realizaţi Principala lor formă de transformare explozivă este detonaţia şi în condiţii
recent cu viteze de detonaţie de peste 8 000 m/s. obişnuite, ei pot deflagra numai în cantităţi extrem de mici.
Acţiunea brizantă a explozivului constă în capacitatea lui de a distruge mediile Explozivii de iniţiere se întrebuinţează mai ales pentru încărcarea capselor de
cu care vine în contact (corpul proiectilului, construcţii metalice sau de beton, roci etc.), aprindere şi capselor detonante.
pe baza presiunii de detonaţie care este de peste 200 000 kgf/cm 2 pentru explozivi Principalele caracteristici termodinamice ale explozivelor de iniţiere mai des
puternici de tipul hexogenului. folosiţi, sunt arătate în tabelul 1.1.
Acţiunea cumulativă constă în multiplicarea puterii exploziei prin concentrarea 006 pagina 007
acesteia într-o anumită direcţie - concentrarea jetului exploziv pe o direcţie - formând un
jet cumulativ.
Viteza de mişcare a jetului cumulativ este de peste 10000 m/s la o presiune de
100000 kgf/cm2; permiţând perforarea blindajelor de oţel; cu grosimi de 400-800 mm.
005 pagina 006
Tabelul 1.1
PRINCIPALELE CARACTERISTICI TERMODINAMICE ALE EXPLOZIVILOR DE INIŢIERE
(kcal/kgf)
(kg/dm3)
Explozivul
Kcal/mol.
Kcal/mol.
Kcal/kgf
Kcal/kgf
2 3500
Fulminat de
C2N2O2Hg 284,6 4,43 desc.* 938 -229 -65,3 -225 -64,1 -7,02 3 0,10 0,43 210 4250 427 243
mercur
4 5000
2 4070
Azotură de - -
N6Pb 291,2 4,71 desc.* 630 -359 -354 -3,43 3 0,11 0,12 345 4630 367 308
plumb 104,7 103,0
4 5180
Trinitrorezor- cxpl. 4900
C6HN3O8Pb 468,2 3,02 1111 427 199,8 436 204,1 -9,61 2,6 0,15 0,08 280 457 368
cinat de plumb 206 5200
658 1190
Tetrazen C2H8N10O 188,0 1,7 desc.* - - - - - 37,23 - - - 130 -
0,9 4400
Diazodinitro- 2264 - - - 170
C6H2N4O5 210,0 1,63 157 365 76,6 380 79,8 1,5 6600 820 865
fenol 0 38,09
1,5 6900
Desc. – produsul se descompune înainte de a se topi
007 pagina 008
Tabelul 1.2
PRINCIPALELE CARACTERISTICI TERMODINAMICE ALE EXPLOZIVILOR BRIZANŢI
Densitatea de încărcare
Temperatura de topire
Masa specifică la 20ºC
Căldura de combustie
Viteza de combustie
Căldura de formare
Căldura de explozie
Viteze de detonaţie
la v=ct. (kcal/kgf)
Masa moleculară
Formula chimică
Temperatura de
Bilanţ de oxigen
inflamare (ºC)
(atom.g/kg)
v=ct. P=ct.
(kcal/kgf)
(kg/dm3)
(g/cm3)
(cm/s)
(m/s
(ºC)
Explozivul
Kcal/mol.
Kcal/mol.
Kcal/kgf
Kcal/kgf
1,0 4700
Acid picric C6H3N3O7 229,11 1,76 122,5 2696 221 50,6 237 54,6 -28,38 1,3 6300 100 675 1 300
1,63 7300
1,1 38000
Trotil C7H5N3O6 227,13 1,65 80,7 3596 58 13,2 76 17,1 -46,23
925 730 1,5 240
1,3 4470
1,0 5400
Tetril C7H5N5O8 287,15 1,73 129,3 2926 -35 -9,9 -16,3 -4,7 -29,61 1,3 6050 1120 760 5 240
1,71 7850
1,1 6640
Hexogen C3H6N6O6 222,13 1,82 204 2282 -94 -20,9 -70 -15,6 -13,51 1,3 7030 1300 908 25 260
1,71 8520
1,35 7100
Octogen C4H8N8O8 296,17 1,91 280 2362 -180 -53,3 -204 -60,5 -13,5 1356 - 90 330
1,81 9100
1,1 5500
Pentrită C5H8N4O12 316,15 1,77 141,4 1962 387 122 408 129 -6,31 1,4 6700 1385 790 5 220
1,44 8300
Nitrat de glicerină C3H5N3O9 227,09 1,60 13,2 1923 369 83,7 390 88,6 +2,20 - 7700 1486 715 - 217
Nitrat de celuloză
11,5 % N C6H7O2 1,65 desc.* 2516
- 693 - 670 - - -26,15 - - - - -
12,5 % N (OH)3...x -
1,66 desc. 2405 631 - 609 - 0,3 -21,98 2630 850 920 1200 230
13,5 % N (NO3)x -
1,66 desc. 2263 570 - 548 - 1,2 -19.91 7300 970 880 1200 230
Azotat de amoniu NH4NO3 80,05 1,72 169,6 628 1059 84,8 1092 87,4 - -12,49 - - - - -
Perclorat de amoniu NH4ClO4 147,50 1,95 Desc. 469 573 67,3 598 70,2 - -21,27 - - - - -
1,45 2800
Nitroguanidină CH4N4O2 104,07 1,76 232 2923 174 18,5 269 21,4 -19,22 1,65 7600 721 4017 - -
1,70 8150
Desc. – produsul se descompune înainte de a se topi
008 pagina 009
- azotat de amoniu - trotil (amatoluri), amestecuri în proporţie de 80/20; 65/35
1.3. EXPLOZIVI BRIZANŢI şi 50/50, sunt folosite ca înlocuitori ai trotilului la încărcarea proiectilelor în special în
Se utilizează pentru realizarea încărcăturilor de explozie în diferite muniţii şi timp de război;
mijloace explozive sau pentru fărâmiţarea, spargerea şi distrugerea obiectelor - amonal, amestec format din 22% azotat de amoniu, 67% trotil şi 11%
înconjurătoare. Forma lor preponderentă de transformare explozivă este detonaţia, aluminiu, având o brizanţă egală cu 83% din aceea a trotilului, se foloseşte pentru
determinată de o acţiune exterioară puternică, de obicei cu ajutorul explozivilor de încărcarea muniţiilor;
iniţiere. De aceea, explozivii brizanţi se mai numesc şi explozivi secundari. Tabelul 1.3
Explozivii brizanţi pot fi substanţe unitare, a căror principală caracteristică PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE UNOR AMESTECURI
fizico-chimică o reprezintă capacitatea de a detona, sau amestecuri cu proprietăţi EXPLOZIVE
detonante. Amestecurile pot conţine una sau mai multe substanţe explozive (de exemplu:
utilizare practică*
Sensibilitatea de
Temperatura de
Sensibilitatea la
amorsă (în g de
Coeficientul de
Densitatea de
amestec de trotil cu azotat de amoniu, amestec de trotil cu hexogen etc.), dar pot fi
decrepitaţie
încartuşare
(în g/cm3)
(în kgfm)
fulminat)
Viteza de
detonaţie
Denumirea componentului şi
(în m/s)
(în ºC)
impact
formate şi din substanţe care fiecare în parte nu prezintă proprietăţi explozive (de proporţia
exemplu: astraliţii – în principal conţin hidrazină şi azotat de amoniu). din amestec, în %
Caracteristicile de bază ale principalilor explozivi brizanţi sunt arătate în tabela
1.2. Cât priveşte amestecurile explozive brizante, numărul acestora este foarte mare. În
prezent fiecărei utilizări particulare îi este destinat un amestec care să satisfacă condiţiile Azotat de amoniu 87,5
1,0 - - - 4200 111
impuse. Dintre amestecurile explozive o întrebuinţare mai largă o au: Dinilonaftalină 12,5
a) Compoziţii pe bază de hexogen: Azotat de amoniu 82
Trotil 12 1,05 - - 220 4300 107
Sunt amestecurile cele mai utilizate în scopuri militare:
Făină de lemn 6
- hexogen-trotil (hexolite) în proporţii de 30/70, 50/50, 60/40, 85/15 şi 90/10
Azotatt de amoniu 81
pentru încărcarea proiectilelor, bombelor şi rachetelor;
Trotil 9,5
- hexal, compoziţie care cuprinde hexogen, ceară şi aluminiu. Acesta din urmă 1,1 - - - 4000 132
Aluminiu 8,5
dă naştere, prin oxidare, unei reacţii extrem de exoterme şi adiţionarea sa unei Stearat de calciu 1
compoziţii explozive antrenează o creştere a energiei produşilor de detonaţie şi ca Hexogen 30 1,2 5700
urmare a brizanţei. Se folosesc hexaluri în proporţie de 80% hexogen, 5 % ceară şi 15% - 0,5 295 105
Trotil 70 1,6 7240
aluminiu sau 75% hexogen, 5% ceară, 20 % aluminiu, cărora li se adaugă şi puţin grafit. Hexogen 50 1,1 6260
Sunt folosiţi pentru încărcarea muniţiilor şi rachetelor; 2,67 0,5 226 113
Trotil 50 1,6 7270
- hexogen - liant plastic, amestecuri cu proprietăţi mecanice bune şi rezistente Hexogen 70 1,1 6460
la temperatură. Se folosesc un număr mare de polimeri - lianţi sintetici, cel mai răspândit 1,69 0,5 225 122
Trotil 30 1,73 8060
fiind nylonul; Hexogen 90 1,2 6470
- exploziv plastic, amestec cu un plastifiant care permite modelarea - 0,5 225 130
Trotil 10 1,6 8200
hexogenului, făcându-l mai puţin sensibil la acţiunile exterioare, fără a-i diminua Hexogen 41
proprietăţile explozive. Trotil 41 1,72 - - - 7400 -
b) Compoziţii pe bază de pentrită: Aluminiu 18
- pentrita-parafină, amestecuri care conţin 2-15% parafină, aceasta fiind folosită Hexogen 80
ca un flegmatizator, destinate pentru încărcarea proiectilelor, bombelor şi rachetelor; Ceară 5 1,6 - 0,5 - 7060 150
- pentrita-mononitronaftalină, amestecuri care conţin 3-15% Aluminiu 15
mononitronaftalină, folosite pentru încărcarea proiectilelor; Hexogen 95
1,73 0,63 0,5 - 8600 126
- pentrita-ceruri (pentaceruri), amestecuri cu 2-15% ceară, (folosită pentru Nylon 5
flegmatizare) cu largă întrebuinţare petru încărcarea muniţiilor; * Coeficientul de utilizare practică este o mărime convenţională invers proporţională
- pentrita-trotil (pentolite), amestecuri în proporţie de 90/10; 67/33; 60/40 şi cu cantitatea C de exploziv care produce în blocul de plumb acelaşi efect, ca 15 g acid picric
pur, pentru care i-a adoptat valoarea arbitrară 100.
50/50 se utilizează pentru încărcarea proiectilelor şi grenadelor;
010 pagina 011
- exploziv plastic, folosit în special pentru modelarea metalelor 009
- tritonal, conţine 80% trotil şi 20% aluminiu, se foloseşte la încărcarea
pagina 010 (exemplu: "Formex P1" care conţine 87% pentrită, 9,75% ulei de
bombelor având un efect mare prin suflu;
transformator şi 3,25% cauciuc).
- azotat de bariu - trotil (baratoli), amestecuri în proporţie de 67/33, 75/25 şi
c) Compoziţii pe bază de trotil:
60/40 se folosesc pentru încărcarea muniţiei şi distrugeri;
- baronal, amestec de azotat de bariu, trotil şi aluminiu, folosit pentru încărcarea b) Pulberi coloidale (pulberi fără fum):
bombelor. Pulberile coloidale sunt substanţe explozive a căror energie chimică se
Caracteristicile unor amestecuri explozive sunt date în tabela 1.3. transformă, în procesul arderii, în energie calorică, iar aceasta în energie cinetică a
produşilor gazoşi; într-un spaţiu închis sau semiînchis, acestea dezvoltă o mare presiune,
1.4. PULBERI imprimând proiectilului sau rachetei viteza de mişcare stabilită.
Pulberile sunt substanţe explozive, care în urma unei reacţii exoterme, pot Pulberile fără fum sunt coloizi solizi, la exterior prezentându-se ca nişte
furniza energia necesară mişcării proiectilului în gura de foc şi pe traiectorie sau pentru substanţe cornoase, semitransparente în plăci subţiri. Culoarea lor variază de la galben,
propulsia rachetelor. Ele se folosesc şi la realizarea unor dispozitive pirotehnice. la verde închis, brună sau chiar neagră, în raport de compoziţia şi procedeul de preparare
Pulberile se aprind relativ uşor, iar în volum închis ard uniform, viteza de a masei de pulbere.
ardere fiind proporţională cu presiunea (după o lege liniară sau exponenţială). În acest Baza pulberilor coloidale - substanţa furnizoare de energie - o constituie nitraţii
fel este posibilă reglarea în limite largi a procesului de emisie a gazelor şi prin aceasta de celuloză, care, de obicei, sunt caracterizaţi prin gradul lor de nitrare exprimat prin
stăpânirea fenomenului tragerii. conţinutul de azot. Nitraţii cu un conţinut în azot mai mare de 12% sunt cunoscuţi sub
a) Pulberi negre (pulberi cu fum): denumirea de piroxiline, iar cei cu un conţinut mai mic - coloxiline.
Pulberile negre sunt amestecuri ternare ale unui comburant (oxidant) - azotatul Nitratul de celuloză, care este un exploziv brizant fibros, sub acţiunea unui
de potasiu numit adesea şi salpetru şi a doi combustibili: sulful şi cărbunele de lemn, solvent, este gelatinizat şi transformat într-o substanţă cu aspect cornos.
proporţiile fiecăruia din constituenţi variind în funcţie de destinaţia pulberii. În raport de proprietăţile lor, solvenţii pot fi împărţiţi în două grupe: activi şi
În prezent, pulberile negre au o întrebuinţare destul de limitată în tehnica inerţi.
militară, ele fiind înlocuite cu pulberile coloidale. Solvenţii activi prezintă ei înşişi proprietăţi explozive şi din această cauză
Compoziţia în procente de greutate a câtorva tipuri de pulberi negre este arătată în măresc energia potenţială a pulberii. Cei mai utilizaţi solvenţi de acest tip sunt: nitratul
tabelul 1.4. de glicerină, nitratul de diglicol şi dinitrotoluenul. Aceştia rămân în constituţia pulberii
Tabelul 1.4 ca izvoare de energie.
Felul pulberii Solvenţii inerţi micşorează energia potenţială a pulberii. Cei mai, importanţi
Cu granulaţie mare Pentru focoase De vânătoare
Componenţi
solvenţi de acest tip sunt: alcoolul etilic în amestec cu eterul etilic, alcoolul metilic în
Salpetru KNO3 74,76 74,63 74,68
amestec cu eterul etilic, acetona, benzenul, câteodată eterul acetic şi diferite alte uleiuri
Sulful S 10,07 9,61 10,37
organice.
Cărbune C 14,22 14,83 13,78
Când pentru gelatinizarea nitratului de celuloză se folosesc solvenţi inerţi, deci
Apă H2O 0,95 0,90 1,17
nitratul de celuloză este singurul izvor de energie, asemenea pulberi se consideră cu bază
În funcţie de utilizare, există mai multe calităţi de pulberi negre şi anume: simplă (pulberi cu bazăI de nitroceluloză); când se folosesc solvenţi activi, ase-(012
- pulberile cu granulaţie mare, se întrebuinţează în amorsorii încărcăturilor de
pagina 013)-menea pulberi se consideră cu bază dublă (pulberi cu bază II de
azvârlire, pentru gurile de foc de calibru mijlociu şi mare (de tipul DRP-1 şi DRP-2);
nitroglicerină, de nitrodiglicol etc.).
- pulberile de armă, se întrebuinţează ca încărcături de evacuare la proiectilele
În raport de gradul de volatilitate al solventului utilizat deosebim: pulberi cu
de iluminare, incendiare şi pentru difuzat materiale tipărite;
solvent volatil (de nitroceluloză); pulberi cu solvent greu volatil (de nitroglicerină şi
- pulberile pentru focoase, se întrebuinţează pentru încărcarea părţilor fuzante
nitrodiglicol); pulberi cu solvent nevolatil (pulberi de trotil).
ale focoaselor, la fabricarea întârzietoarelor, a mijloacelor de siguranţă şi a
Solubilitatea în amestec de solvenţi şi conţinutul do azot, în general trebuie să
intensificatorilor;
fie cuprinse între limitele arătate în tabelul 1.6.
- pulberile pentru fitile, se întrebuinţează la fabricarea fitilelor de aprindere.
Tabelul 1.6
011 pagina 012 Felul pulberii Solubilitatea totală (%) Conţinutul total în azot (%)
Dimensiunile şi densităţile unor mărci de pulbere neagră sunt arătate în tabelul Infanterie 18-25 13,1-13,3
1.5. Artilerie calibre mici 25-35 12,8-13,1
Tabelul 1.5 Artilerie calibre mari 35-45 12,5-12,9
Dimensiunile elementelor
Felul pulberii
pulberii în mm
Densitatea (kg/dm3) Pentru împiedicarea procesului de descompunere, în masa pulberilor se
Cu grăunţi mari 5,1-10,2 1,67-1,71 introduc o serie de stabilizanţi, dintre care cei mai folosiţi sunt: difenilamina şi
De artilerie 1,25-2,0 1,57-1,63 centralitele.
De armă 1,75-2,25 1,60-1,70 I
În continuare se va folosi termenul "pulberi de nitroceluloză"
Pentru focoase fără detonatori 0,12-0,60 1,80-1,83 II
În continuare se vor folosi termenii: "pulberi de nitroglicerină" şi pulberi de
Pentru fitile 0,10- 0,60 1,70-1,80
nitrodiglicol.
În afară de aceasta, pulberile mai conţin în masa lor şi un adaos destinat să Tabelul 1.8
modifice proprietăţile mecanice ale pulberii şi să uşureze în felul acesta prelucrarea lor Compoziţia pulberii în procente
mecanică. În afara vaselinei sau uleiului de vaselină, se mai poate utiliza, triacetina sau Componenţi Aruncă- Tunuri Rachete
toare I II Germană Italiană JPN MRN Germană
triacetatul de glicerol sau, în alte cazuri, ftalatul de dietil sau de dibutil.
Coloxilină 57,7 63,0 42,0 63,0 39,0 51,5 56,5 64,5
Pentru micşorarea vitezei de ardere a straturilor exterioare a elementelor de
Nitrat de glicerină 40,0 27,0 - 27,0 49,0 43,0 28,0 -
pulbere, la fabricaţie se adaugă substanţe speciale numite flegmatizatori sau
Nitrat de diglicol - - 18,5 - - - - 29,0
progresivatori (compuşi organici săraci în oxigen). Drept flegmatizatori se pot folosi,
Stabilizant 2,0 3,7 1,6 4,7 1,5 1,0 4,5 3,5
camforul, centralita, dinitrotoluenul, uleiuri de răşini.
Nitroguanidină - - 30 - - - - -
Pentru micşorarea flăcării se folosesc o serie de adaosuri, în special sărurile de
Nitroderivaţi - - - 5,4 10,0 - 11,0 10,0
potasiu şi nitraţii aromatici.
Dietilftalat - 4,4 7,7 - - 3,25 - -
În afara substanţelor furnizoare de energie (nitroceluloza, nitroglicerina,
Sulfat de potasiu - - - - - 1,25 - -
nitroglicolul, nitroguanidina), a stabilizantului, flegmatizatorului, a substanţelor
Vaselină 0,3 1,4 - - - 0,08 0,08 1,0
antiflacără, pulberile mai conţin în masa lor şi alte substanţe care îndeplinesc diferite
Umiditate (maximă) 0,6 0,6 - 0,9 0,5 0,6 0,6 0,5
roluri (reducerea higroscopicităţii, scăderea puterii calorice şi deci a temperaturii gazelor
014 pagina 015
etc.).
Corditele se prepară din nitrat de celuloză cu conţinut ridicat de azot
La baza clasificării pulberilor coloidale din punct de vedere al fabricaţiei lor,
(piroxilină), pentru dizolvarea căreia se utilizează nitroglicerină în proporţie de 20-40%
stă solventul utilizat şi în această privinţă deosebim:
în amestec cu acetona. Compoziţia acestor pulberi este în general următoarea:
- pulberi cu solvent-eliminabil – în principal pulberi de nitro-celuloză, la care
Tabelul 1.9
cea mai mare parte a solventului se elimină în procesul de fabricaţie, în masa pulberii Compoziţia pulberii în procente
rămânând doar un procent foarte redus de solvent, atât cât este necesar menţinerii Componenţii Aruncătoare Armament de artilerie
acesteia în stare de gel; I II W/M D.C. N/S Italiană Engleză Cehă
013 pagina 014 Piroxilină 59,0 64,5 64,0 73,3 19,0 45,0 65,0 67,0
- pulberi cu solvent parţial eliminabil – în principal pulberi cu nitroglicerină de Nitrat de glicerină 38,0 34,0 28,0 18,0 19,0 53,0 29,5 22,0
tip cordită, la care se utilizează ca solvent auxiliar acetonă, care ulterior, în procesul de Nitroguanidină - - - - 54,0 - - -
fabricaţie, se elimină; Stabilizant 0,5 1,2 3,0 3,0 5,0 1,5 3,5 5,0
- pulberi cu solvent neeliminabil – în principal pulberi cu nitroglicerinâ de tip Vaselină - 0,3 2,0 3,0 - - - 3,0
balistită, pulberi glicolice şi pulberi cu trotil, la care solventul rămâne integral înglobat Acetonă - 0,5 2,0 2,0 1,5 - 1,5 -
în masa pulberii. Adaosuri 1,5 - - - 1,0 - - -
Compoziţia pulberilor cu solvent eliminabil este dată în tabelul 1.7. Umiditate 0,5 - 0,7 0,7 0,5 0,5 0,5 1
Tabelul 1.7 Pulberile cu solvenţi solizi neeliminabili sunt preparate pe bază de nitrat de
Compoziţia pulberii în procente
Armament artilerie Armament infanterie
celuloză cu conţinut mic de azot. Compoziţia acestor pulberi este în
Componenţi
Obişnuite
Slab
Fără flacără Puşti Pistoale
generai următoarea:
higroscopice Tabelul 1.10
Piroxilină 93-96 83 81 91-95 96,7 Compoziţia pulberii în procente
Solvent (alcool-eter) 1-4 2 2 1 0,5 Componenţi
I II III
Stabilizant (D.F.A.) 1 1 1 1 1 Nitrat de celuloză 65 62,6 66
Flegmatizator (camfor) - - - 2-6 - Dinitrotoluen 5 - -
Grafit - - - 0,2-0,3 0,3 Trinitrotoluen 25 30,7 30,5
Adaosuri speciale - 13 15 - - Centralită 4,5 5,0 2,0
Umiditate (maximă) 1,5-2 1 1 1,3-1,5 1,5 Oxalat de sodiu - 1,2 -
Balistitele se prepară din nitrat de celuloză cu conţinut redus de azot Umiditate (maximă) 0,5 0,5 1,0
(coloxilină), pentru dizolvarea căreia se utilizează nitratul de glicerină în proporţie de Principalele caracteristici fizice, chimice şi balistice ale pulberilor coloidale.
30-50%. Compoziţia acestor pulberi este în general următoarea: sunt arătate în tabelul 1.11.
Pulberile cu lac – reprezintă o variantă de pulberi coloidale utilizate pentru
cartuşele de infanterie de calibru 5,45 mm la 14,5 mm, pentru cartuşele unor arme
sportive cât şi pentru lovituri de artilerie de calibru mic (23 mm, 30 mm, 37 mm, 40
mm). care este combustibilul.
015 pagina 016 Ca oxidanţi se utilizează de obicei:
Tabelul 1.11 - nitraţi: KNO3; NaNO3; Ba(NO3)2; Sr(NO3)2; NH4NO3;
Caracteristica Pulberi de nitroceluloză Pulberi de nitroglicerină - cloraţi: KClO3; Ba(ClO3)2 2H2O;
Greutate specifică (gf/cm3) 1,56-1,64 1,54-1,62 - percloraţi: KClO4; NaClO4; NH4ClO4;
Densitate gravimetrică (kgf/l) 0,5 – 0,9 0,5 – 0,9 - peroxizi: BaO2;
Conţinutul în umiditate (%) 1,2 0,5 – 1,0 - oxizi: Fe3O4; Fe2O3; MnO2; Pb3O4;
Temperată inflamare (ºC) 170-180 162-174 - sulfaţi: Na2SO4; CaSCO4; BaSO4;
Volumul specific (l/kgf) 900-960 800-1 000 - oxalaţi: Sr(COO)2.
Căldura transf. explozive (kcal/kgf) 700-900 650-1 250 Ca reducători se pot folosi:
Temperatura explozie (°K) 2900-3100 2400-3600 - metale: magneziu, aluminiu, zinc sau aliaje ale acestora şi mai rar fier, stibiu,
Forţa pulberii (kgf. Dm/kgf) (1000-1050) 10 3 (900-1250)103 zirconiu;
Conţinutul in azot al NC (N%) 12,6-13,1 11,8-13,0 - metaloizi: fosfor, sulf, carbon;
Conţinutul în nitroglirerină (%) - 20-10 - sulfuri: trisulfura de fosfor – P4S3; sulfura de antimoniu – Sb2S3; pirita – FeS2;
Conţinutul de stabilizant (%) 0,5-2,5 1-8 - siliciuri: siliciura de calciu – CaSi2;
Conţinutul de adaosuri (%) 0,6-7,0 1-10 - hidrocarburi: petrol, benzină, ţiţei, terebentină, benzen;
Viteza de ardere la p=1 atm (mm/s) 0,06-0,09 0,1-0,2 - hidraţi de carbon; amidon, lactoză, zaharoză, celuloză.
Din punct de vedere al compoziţiei pulberile cu lac reprezintă o soluţie de nitrat Principala substanţă pirotehnică combustibilă este aluminiul, urmat de
de celuloză, de mare vâscozitate şi alţi componenţi într-un solvent organic care se magneziu şi bariu.
emulsionează în mediu apos sau se extrudeaza prin orificii. În cazul unor pulberi înalt În afara celor doi constituenţi principali, în structura unei compoziţii
energetice acestea conţin şi nitrat de glicerină (aprox. 12%). Aceste pulberi pot avea pirotehnice mai întâlnim:
forme sferice, elipsoidale, disc, iar structura lor poate fi compactă sau poroasă. - un liant, pentru a permite să se obţină prin presare, încărcături compacte şi
care să aibă bune proprietăţi mecanice;
1.5. COMPOZIŢII PIROTEHNICE - coloranţi, în cazul compoziţiilor de semnalizare şi fumigene;
Compoziţiile pirotehnice sunt amestecuri care prin inflamare sau explozie dau - flegmatizatori, pentru scăderea sensibilităţii şi alte substanţe care au drept
efecte luminoase, calorice, fumigene sau sonore. scop să crească efectul specific şi să mărească stabilitatea.
Regimul de transformare normal al acestor compoziţii este de regulă, o simplă Compactarea amestecurilor pirotehnice se poate realiza prin diferite metode:
combustie sau o deflagraţie şi din acest punct de vedere ele pot fi clasificate în cadrul presare, şnecuire, turnare. Cea mai răspândită este metoda presării.
pulberilor. Deşi nu se urmăreşte niciodată obţinerea unui regim detonant, riscul unei La prepararea amestecurilor pirotehnice se utilizează mai frecvent următorii
detonaţii însoţeşte întotdeauna transformarea unei compoziţii pirotehnice şi de aceea, lianţi de cimentare:
acest pericol trebuie avut în vedere. - răşini sintetice, iditol, bachelită;
Compoziţiile pirotehnice pot fi clasificate în patru grupe şi anume: - răşini naturale, şerlac, colofoniu, mastic, rezinaţi;
a) Compoziţii de iluminare. Sunt reprezentate de multiplele compoziţii - uleiuri sicative: ulei de in fiert:
utilizate în dispozitivele de iluminare destinate iluminării nocturne şi focurilor de - dextrină, stearină, asfalt, substanţe bituminoase sau soluţii de nitrat de
artificii, trasoarele întrebuinţate pentru a materializa traiectoria unui obiect mobil şi celuloză şi cauciuc.
dispozitivele de semnalizare destinate emiterii de semnale. Pentru colorarea flăcării se folosesc o scrie de substanţe astfel:
016 pagina 017 - pentru culoarea albă se folosesc: pulberi de magneziu sau aluminiu, trisulfura
b) Compoziţii calorice. Sunt compoziţiile incendiare utilizate pentru distrugere de stibiu, siliciul sau ferosiliciul în amestec cu peroxidul de bariu;
sau compoziţiile de aprindere care servesc pentru inflamarea compoziţiilor pirotehnice 017 pagina 018
de bază. - pentru culoarea galbenă se folosesc: săruri de sodiu (oxalatul de sodiu şi
c) Compoziţii fumigene. Sunt întrebuinţate pentru camuflarea obiectivelor criolita);
militare sau pentru semnalizare. - pentru culoarea roşie se folosesc: săruri de stronţiu (oxalatul de stronţiu,
d) Compoziţii sonore. Sunt compoziţiile introduse în petarde menite să asigure azotatul de stronţiu, cloratul de stronţiu sau carbonatul de stronţiu), rubidiu sau de
imitarea zgomotelor proiectilelor (bombelor). calciu;
Pentru obţinerea unor efecte pirotehnice, se utilizează în general o reacţie de - pentru culoarea verde se folosesc: clorat de bariu, clorură de cupru, carbonat
oxido-reducere, între un element oxidant care este comburantul şi un element reducător de bariu;
- pentru culoarea albastră se folosesc: săruri de cupru (carbonat bazic de cupru), - azotat de bariu 64%, aluminiu 20%, sulf 16%.
azotatul de cupru amoniacal, sulfat de cupru amoniacal; Unele proprietăţi ale compoziţiilor pirotehnice sunt arătate în tabelul 1.14.
- pentru culoarea violetă se folosesc săruri de cupru la care se adaugă o anumită Tabelul 1.14
cantitate de săruri de stronţiu. Efectul termic al Viteza de combustie
Volum Temperatura
reacţiei de la pres. atm. a
Câteva compoziţii pirotehnice utilizate în scopuri de iluminare, precum şi principalii Tipul compoziţiei specific Vo de combustie
combustie compoziţiei puternic
indici luminotehnici ai acestora, sunt arătate în tabelul 1.12. (kcal/g)
(l/kg) (°C)
comprimate (mm/s)
Tabelul 1.12 Compoziţii de iluminare 1,2-2,0 100-300 2000-2500 1-10
Componenţii amestecului Intensitatea Viteza de Energia
Densitatea
luminoasă ardere luminoasă Compoziţii trasoare 1,2-2,0 100-300 2000-2500 2-10
Ba(NO3)2 Mg Al S. Iditol (g/cm3) Compoziţii de semnalizare 0,6-1,2 300-450 1200-2000 1-3
(lumânări) (mm/s) (lx/g)
75 21 - - 4 - - - - Compoziţii fotoluminoase 1,7-3,0 50-100 2500-3500 10-15
58 32 - - 10 2,1 93000 4,9 21000 Compoziţii incendiare 0,8-3,0 0-300 2000-3500 1-3
47 43 - - 10 1,9 126000 5,6 32000 conţinând un oxidant
47 43 - - Colofoniu 10 1,9 61000 3,7 22000 Compoziţii fumigene 0,3-1,0 300-500 400-1200 0,5-2
64 - 26 - 10 2,4 10000 1,7 6000 019 pagina 020
64 - 26 10 - 2,5 61000 4,3 14000
NaNO3 60 - 40 - - - - - -
Compoziţiile pirotehnice de iluminare sunt destinate încărcării proiectilelor sau
bombelor.
Cele mai folosite compoziţii incendiare sunt amestecurile pe bază de termit:
ţunder + aluminiu în proporţie de 76/24; oxid de fier + aluminiu 75/25; bioxid de CAPITOLUL 2
mangan + aluminiu 71/29; peroxid de bariu + aluminiu 82,5/17,5. Termitul este un bun MUNIŢII DE INFANTERIE
amestec incendiar; dezvoltă temperaturi mari. În jur de 2500°C, se stinge greu, putând În denumirea generală de "muniţii de infanterie" sunt cuprinse:
arde chiar sub apă. S-au mai folosit: amestecuri incendiare pe bază de săruri bogate în - cartuşe de infanterie;
oxigen (azotatul de bariu, perclorat de potasiu), în amestec cu carburanţii metalici - grenade de mână;
(magneziu, aluminiu); amestecuri de pentrită flegmatizată şi aluminiu; carburanţi - mijloace pirotehnice cu acţiune apropiată.
metalici (electronul: 90%) magneziu, 8% aluminiu, 2% adaosuri); amestecuri pe bază de Clasificarea muniţiilor de infanterie este arătată în schema din fig. 2.1.
carburanţi organici lichizi; carburant solidificat cunoscut sub denumirea de napalm sau
amestecuri pe bază de napalm. 2.1. CARTUŞE DE INFANTERIE
018 pagina 019 Din muniţia pentru armamentul de infanterie fac parte cartuşele până la calibrul
Compoziţiile fumigene se folosesc ca fumuri de semnalizare şi fumuri de de 14,5 mm inclusiv, la care glonţul nu are brâu forţator.
mascare. În scopuri de semnalizare se pot utiliza atât fumuri albe, cât şi fumuri colorate. După destinaţie, cartuşele pentru armamentul de infanterie se împart în:
În tabelul de mai jos este dată compoziţia unor fumuri de semnalizare. - cartuşe de război;
Tabelul 1.13 - cartuşe auxiliare.
Culoare fum şi compoziţie în Culoare fum şi compoziţie în Cartuşele de război sunt destinate pentru nimicirea personalului, distrugerea
Componenţi Componenţi
Roşu Galben Verde Albastru Roşu Galben Verde Albastru
diferitelor materiale, precum şi pentru îndeplinirea altor misiuni speciale.
Clorat de 35 35 35 35 Albastru - - 20 40
Cartuşele auxiliare sunt destinate pentru instruirea trupelor. Din acestea fac
potasiu metilen
parte cartuşele de manevră, pentru trageri de instrucţie, trageri experimentale, de tir
Rodamină 20 - - - Lactoză 15 - 17 17
redus, de exerciţiu şi secţionate.
Auramină - 30 20 - Iditol - 10 8 8
Cartuşele de război se împart în:
Oranj-gris 20 - - - Amidon 10 15 - -
- cartuşe cu glonţ obişnuit;
Crizoidină - 10 - -
- cartuşe cu glonţ special.
Pentru imitarea zgomotului la tragerile de artilerie sau cu armamentul de
Cartuşele cu glonţ obişnuit sunt destinate pentru nimicirea personalului
infanterie, se folosesc amestecuri pe bază de azotat de potasiu sau azotat de bariu,
neadăpostit sau aflat în adăposturi de tip uşor şi pentru distrugerea tehnicii neblindate.
amestecuri pe bază de clorat sau perclorat de potasiu:
Cartuşele cu glonţ special sunt destinate pentru scoaterea din luptă a tehnicii şi
- clorat de potasiu 70%, aluminiu 30%;
personalului, pentru incendierea carburanţilor neadăpostiţi sau în adăposturi de tip uşor,
- azotat de potasiu 55%, aluminiu 10%, sulf 35%;
pentru indicarea ţintelor, corectarea tragerilor şi pentru semnalizare.
020 pagina 021 021 pagina 022
2.1.1. GLONŢUL
1. CARTUŞE DE INFANTERIE După forma exterioară (fig. 2.2.), glonţul are
o parte ogivală 5, o parte cilindrică 6 şi o parte
După modul de posterioară 7 sub formă tronconică. O serie de gloanţe
După destinaţie
realizare percuţie:
(de pistol, revolver şi altele), nu mai sunt prevăzute cu
- cu percuţie centrală; partea tronconlcă.
de război: auxiliare - cu percuţie excentrică. Forma şi lungimea părţii ogivale se aleg
- de manevră, astfel încât să se realizeze o rezistenţă minimă a
aerului şi să se asigure stabilitatea glonţului pe
cu glonţ obişnuit: cu glonţ special: - de exerciţiu; traiectorie.
- cu glonţ cu miez - cu glonţ perforant; - de tir redus; Partea cilindrică are rolul de a imprima
de oţel; - cu glonţ incendiar; - pentru trageri de instr.; glonţului mişcarea de rotaţie şi de a asigura obturarea
- cu glonţ uşor; - cu glonţ trasor; gazelor provenite din arderea pulberii, pe timpul
- pentru trageri
experiment.
deplasării glonţului în canalul ţevii. Gloanţele Fig. 2.2. Cartuşul de război:
- cu glonţ greu; - cu glonţ de reglaj obişnuite şi cele speciale, cu excepţia celor trasoare şi 1 – glonţ; 2 – tub-cartuş; 3 –
- pentru pistol incendiar; - secţionate încărcătura de azvârlire; 4 –
de pistol, au pe partea cilindrică un şanţ inelar 8, în
capsă de aprindere; 5 - partea
- cu glonţ perforant- care se presează gura tubului pentru realizarea ogivală; 6 – partea cilindrică; 7 –
incendiar; sertizării glonţului cu tubul. partea posterioară; 8 – şanţ inelar
a) Gloanţele obişnuite pot fi cu miez de
- cu glonţ perforant-
incendiar-trasor; plumb sau cu miez de oţel. Ele se compun din (fig. 2.3) învelişul bimetalic 1, miezul de
oţel sau de plumb 2 şi cămaşa de plumb 3 (la glonţul cu miez de oţel).
- cu glonţ exploziv
Învelişul serveşte pentru realizarea formei exterioare a glonţului, asamblării
cămăşii şi miezului şi pentru asigurarea angajării sigure în ghinturile ţevii. Se fabrică
prin presare la rece, din oţel cu un conţinut redus de carbon, placat cu un strat subţire de
2. GRENADE DE 3. MIJLOACE PIROTEHNICE CU tombac.
MÂNĂ APRINDERE APROPIATĂ Cămaşa se fabrică din plumb sau aliaj de plumb cu antimoniu şi asigură
asamblarea compactă a miezului în înveliş şi dispunerea corectă a centrului masei
glonţului, contribuind la atenuarea uzurii ţevii.
După modul de După După principiul Miezul poate fi din aliaj de plumb cu antimoniu sau din oţel. Miezul de oţel
După
acţionare şi efect la procedeul de întrebuinţării în înlocuieşte o parte din plumbul deficitar, mărind şi capacitatea de perforare a glonţului.
destinaţie:
obiectiv: lansare: luptă: 022 pagina 023
- cu efect prin suflu b) Gloanţele speciale, după destinaţia lor pot fi: perforante, trasoare,
- ofensive; - din pistol; - de iluminare;
şi schije; incendiare, de reglaj-incendiare, perforant-incendiare, perforant-incendiar-trasoare şi
- de noapte explozive.
- cu efect cumulativ. - defensive; - din ţevi; - de semnalizare;
(focuri) b.l. Glonţul perforant, este destinat pentru neutralizarea ţintelor cu blindaj
uşor (maşini blindate, transportoare blindate şi altele) şi a personalului adăpostit după
- antitanc. - reactive; - de imitare - de zi (fumuri.) blindaje cu grosime relativă mică.
Glonţul (fig. 2.4) se compune din: învelişul bimetalic 1, cămaşa de plumb 2 şi
- prin aruncare miezul perforant 3. Miezul este fabricat din oţel de scule, cu un conţinut bogat de carbon
sau din aliaj metalo-ceramic dur. În contact cu blindajul, miezul glonţului perforează
Fig. 2.1. Schema clasificării muniţiilor de infanterie blindajul, producând efectul urmărit.
b.2. Glonţul trasor este destinat pentru corectarea tragerii, indicarea ţintelor şi b.4. Glonţul de reglaj-incendiar, este destinat pentru reglarea tragerii şi pentru
semnalizare. incendierea materialelor uşor inflamabile.
Glonţul (fig. 2.6 b) se compune din: vârful din tombac 1, învelişul bimetalic sau
din oţel 2, cămaşa de plumb 3, compoziţia incendiară din amestec pirotehnic 4,
bloculeţul 5 cu capsa de aprindere şi mecanismul de percuţie, asamblate în paharul 6.
Mecanismul de percuţie cu funcţionare prin inerţie se compune din percutorul 7 cu cuiul
percutorului şi coafa de protecţie 8. La unele gloanţe, în locul coafei de protecţie se
foloseşte un inel de siguranţă.
La plecarea glonţului, coafa de protecţie, sub acţiunea forţelor de; inerţie, se
apropie de percutor al cărui vârf perforează coafa. Pe traiectorie, percutorul 7 se
deplasează spre înainte până ce se reazemă pe fundul capsei. La lovirea obstacolului,
percutorul loveşte capsa. Jetul de foc -(024 pagina 025)- de la capsă aprinde
compoziţia incendiară. Învelişul glonţului explodează şi flacăra acţionează asupra ţintei.
Efectul de reglaj este realizat prin intermediul compoziţiei trasoare 10, dispusă în
Fig. 2.3. Gloanţele obişnuite: Fig. 2.4. Glonţ perforant: Fig. 2.5. Glonţ trasor: paharul 9.
a – cu miez de oţel; b – uşor; c – greu; d - 1 – înveliş bimetalic; 2 – 1 – înveliş bimetalic; 2 – b.5. Glonţul perforant-incendiar, este destinat pentru incendierea.
pistol; 1 – înveliş bimetalic; 2 – miez de oţel cămaşă de plumb; 3 – miez miez de plumb; 3 –
carburanţilor sau materialelor uşor inflamabile, aflate după blindaje uşoare.
sau de plumb; 3 – cămaşă de plumb perforant pahar; 4 – compoziţie
trasoare; 5 – inel Glonţul (fig. 2.6 c) se compune din: învelişul bimetalic sau din oţel alămit
Glonţul (fig. 2.5) se compune din: învelişul bimetalic 1, miezul de plumb 2 (zincat) 1, cămaşa de plumb 2, miezul perforant 3 şi compoziţia incendiară din amestec
presat în vârful glonţului, paharul 3 cu compoziţia de aprindere -(023 pagina pirotehnic 4, dispusă în vârful glonţului.
024)- şi trasoare 4 şi inelul 5 cu un orificiu concentric, dispus în partea posterioară a La întâlnirea blindajului, datorită comprimării mecanice bruşte a glonţului, se
glonţului. Compoziţia de aprindere şi trasoare este formată dintr-un amestec de aprinde compoziţia incendiară. Flacăra trecând prin orificiul făcut de miezul perforant,
carburant, oxidant şi liant. Drept carburant se foloseşte praf de magneziu sau aliaj de aprinde carburantul.
aluminiu şi magneziu, ca oxidant - oxizii şi sărurile unor metale (bariu, stronţiu etc.), iar b.6. Glonţul perforant-incendiar-trasor are aceeaşi destinaţie ca şi glonţul
ca liant - răşini speciale. perforant-incendiar, având şi rolul de reglarea tragerii. Din punct de vedere constructiv,
Pe timpul tragerii, gazele acest glonţ se deosebeşte de cel perforant-incendiar, prin aceea că miezul este de
rezultate din arderea pulberii, aprind dimensiuni mai mici şi mai uşor, iar în partea posterioară există un pahar cu compoziţie
compoziţia de aprindere. După ce trasoare.
glonţul a părăsit canalul ţevii, de la
compoziţia de aprindere se iniţiază 2.1.2. TUBUL-CARTUŞ
compoziţia trasoare care lasă o dâra Tubul (fig. 2.7) serveşte pentru
luminoasă (de regulă, de culoare roşie). asamblarea tuturor elementelor cartuşului,
b.3. Glonţul incendiar, este obturarea gazelor pulberii pe timpul tragerii şi
destinat pentru incendierea carburanţilor pentru protejarea încărcăturii de azvârlire şi a
şi a celorlalte materiale uşor inflamabile. capsei de aprindere împotriva agenţilor
Glonţul (fig. 2.6. a) se compune atmosferici.
din: vârful din tombac 1, învelişul După configuraţia exterioară, la tub se
bimetalic 2, miezul de oţel 3, compoziţia deosebesc următoarele elemente: partea Fig. 2.7. Organizarea tubului:
incendiară 4 dispusă în vârful glonţului cilindrică 1, partea conică 2, corpul 3 şi gulerul 1 - partea cilindrică; 2 – partea conică; 3
Fig. 2.6. Gloanţe incendiare: 4. Gulerul tubului are un rebord 9 sau un şanţ 7, – corp; 4 – guler; 5 – orificiu pentru
deasupra miezului şi cămaşa de plumb 5. a - glonţ cu compoziţie incendiară; b - glonţ de
care serveşte pentru extracţia tubului. Rebordul capsa; 6 – nicovală; 7 – şanţ inelar; 8 –
În partea de fund a glonţului se găseşte reglaj-incendiar; c - glonţ perforant-incendiar orificiu; 9 – rebord
paharul 6 al trasorului cu compoziţia – acolo unde există – asigură o anumită poziţie
trasoare 7. a cartuşului în camera de încărcare. Corpul tubului, de regulă, are o conicitate care
La întâlnirea obstacolului, ca rezultat al comprimării mecanice bruşte şi uşurează introducerea şi extragerea tubului din camera de încărcare a armei.
încălzirii, se aprinde compoziţia incendiară. Învelişul glonţului se desface şi flacăra La fundul tubului există despărţitorul (montecula), care separă orificiul pentru
acţionează asupra ţintei. capsă, de volumul interior al tubului în care se găseşte pulberea. La despărţitor deosebim
nicovala 6 şi două orificii 8 prin care se transmite flacăra de la capsă la încărcătură.
025 pagina 026
Tuburile pot fi din alamă, bimetalice sau din oţel. Pentru protejare
Tabelul 2.1
SM = pulbere amesticată.
OD = pulbere importată
revolver) sau în trei locuri (cartuşe 7,62 mm pentru pistol).
mm cu glonţ uşor.
timpul războiului.
tubulară, grafitată
azotat de potasiu
2.1.3. ÎNCĂRCĂTURA DE AZVÂRLIRE
de infanterie).
Încărcătura de azvârlire este destinată pentru a imprima glonţului viteza
iniţială stabilită. În prezent, la cartuşele de infanterie se folosesc încărcături din
pulbere de nitroceluloză marca VUFL, VT, P-45, DGG, DCM, 4/7, 5/7.
redus
Pulberile folosite pentru încărcăturile de azvârlire ale cartuşelor de
infanterie, sunt arătate în tabelul 2.1.
pulberii
VUFL
Marca
PULBERILE FOLOSITE LA MUNIŢIA DE INFANTERIE
Geco
P-55
2.1.4. CAPSA DE APRINDERE
Capsa de aprindere este destinată pentru aprinderea încărcăturii de pulbere.
Construcţia capselor de aprindere pentru diferite cartuşe este identică. Se
VTSVOD 63-43-SMK
pulberii (exemplificări)
ВЛ (VL) 7-31-111
BT 22/46 K (УФ)
deosebesc între ele numai prin greutate şi dimensiuni.
BT 12/47C (УФ)
ВЛ 10/41 K B/B
VTSV 11-52-T
P-55 201-72-U
VUFL 1-55-K
VUFL l-75-U
Capsa (fig. 2.7) se compune din: căpăcelul (alveola) din alamă (a), rondela
1-63-U
Geco
de staniol (b), şi compoziţia pirotehnică (c), sensibilă la percuţie.
sau
sau
Datele complete privind caracteristicile tehnico-tactice şi de construcţie ale
cartuşelor de infanterie, sunt cele cuprinse în anexa nr. 1.
2.2. GRENADE DE MÂNA
După modul de acţiune şi al efectului la obiectiv, grenadele de mână se
încărcăturii
Greutatea
1,57-1,62
1,20-1,25
3,00-3,30
medie a
împart în:
(gf)
-
- grenade de mână cu efect prin suflu şi schije;
- grenade de mână cu efect cumulativ.
Grenadele cu efect prin suflu şi schije sunt destinate pentru scoaterea din
luptă a personalului în lupta apropiată (pe timpul atacului, în tranşee, adăposturi,
glonţ incendiar
- grenade defensive.
glonţ trasor
glonţ uşor
Din categoria grenadelor ofensive, fac parte grenadele de tip RG şi formă
manevră
de ou, iar din cele defensive, grenadele F-l.
Grenadele cumulative sunt destinate pentru lupta împotriva tancurilor şi
altor obiective blindate, precum şi pentru distrugerea amenajărilor genistice
modelul
1891/30.
1944.
DTM
crt.
Nr.
3
Continuarea tabelului 2.1
Greutatea
Nr. Inscripţia completa a Marca Semnificaţia mărcii pulberii şi indicaţii
Armamentul, calibrul şi modelul Denumirea muniţiei medie a
crt. pulberii (exemplificări) pulberii suplimentare
încărcăturii (gf)
Cartuş 7,62 mm lung cu 3,00-3,30 VTOD 23-43-K
glonţ perforant VT 80-77-U
Cartuş 7,62 mm lung cu
glonţ perforant-incendiar
Cartuş 7,62 mm lung cu
glonţ perforant-incendiar-
trasor
Cartuş 7,62 mm lung cu
glonţ trasor
Cartuş 7,62 mm lung cu
glonţ de reglaj incendiar
Cartuş 7,62 mm lung de VT 7-76-U VT P-55 = pulbere cu bază de
manevră P-55 22-72-U P-55 nitroceluloză poroasă de forma
tubulară cu 55% azotat de potasiu
4 Mitraliere 7,62 mm md. Cartuş 7,62 mm lung cu 3,00-3,30 VTSM 40-45 SV/V vezi nr. crt. 3
1943, 1946, 1966 şi 1910 glonţ greu VTOD 25-44-K
VTODSM 55-44-TSF
V/V
028 pagina 029
5 Pistol 7,62 mm md. 1933 Cartuş 7,62 mm cu glonţ 0,60-067 P-45 18-52-E P-45 P-45 = pulbere cu bază de
Pistol mitralieră md. 1941 obişnuit pentru pistol şi DCZ-1 26-51 CZ-1 nitroceluloză poroasă de formă
pistol mitralieră Ncdp P-1 6-53-nma Ncdp-1 tubulară cu 45% azotat de potasiu
Ncdp P-2 7-54-nma Ncdp-2 CZ-1 = pulbere cu bază de
nitroceluloză din lemn tip 1.
Ncdp P-1 şi Ncdp P-2 pulbere cu
bază de nitroceluloză de
provenienţă cehă.
6 Revolver 7,62 mm Nagan Cartuş 7,62 mm cu glonţ 0,30 ПЛ 10-12 3-30-K ПЛ (PL) Pulbere cu bază de nitroceluloză
md. 1935 obişnuit pentru revolver ПЛ 10-10 3-30-K 10-12 lamele cu grosimea de 0,1 mm şi
Nagan ПЛ (PL) lăţimea de 1,2 mm, respectiv 1,0
10-10 mm
7 Pistol 7,63 mm Mausser Cartuş 7,63 mm cu glonţ 0,50 П-45 3-43-K П (P) 45 Pulbere cu baza de nitroceluloză
md.1908 obişnuit pentru pistol poroasă de formă tubulară cu 45%
de potasiu.
8 Pistol 7,65 mm Browning. Cartuş 7,65 mm cu glonţ 0,210 Ncdp P-2 1-78-RSC Ncdp Pulbere cu bază de nitroceluloză
Pistol 7,65 mm md. 1974 obişnuit P-55 11-80-U P-2
(Carpaţi) P-55
9 Puşcă 7,92 mm md. 1924 Cartuş 7,92 mm cu glonţ uşor 2,9-3,4 VT 301-73-U VT CG3 = pulbere cu bază de
Cartuş 7,92 mm cu glonţ greu DCG3 1-40 CG3 nitroceluloză, grăunţi cu
Cartuş 7,92 mm cu glonţ dimensiunile 1,5x1,5x0,3 mm
perforant VT – vezi nr. crt. 3
Cartuş 7,92 mm cu glonţ
perforant-trasor
Cartuş 7,92 mm cu glonţ cu
miez de oţel md. 1971
Cartuş 7,92 mm de manevră 1,7-2,00 P-55 13-80-U P-55 Vezi nr. crt. 2 şi 8
P-45
029 pagina 030
10 Puşcă mitralieră 7,92 mm Cartuş 7,92 mm cu glonţ 2,95-3,01 VT 201-78-U VT vezi nr. crt. 3
md. 1930. trasor
Mitralieră 7,92 mm md. Cartuş 7,92 mm cu glonţ
1937. perforant de bord
Mitralieră 7,92 mm md. Cartuş 7,92 mm cu glonţ
1934 şi 1942 trasor de bord
Cartuş 7,92 mm de manevră 1,70-1,90 P-55 302-72-U P-55 sau vezi nr. crt. 2 şi 8
P-45
11 Pistol 9 mm Bereta md. Cartuş 9 mm scurt cu glonţ - DCG2a 3-40 CG2a Pulbere cu bază de nitroceluloză,
1944 şi Walter scurt obişnuit grăunţi cu dimensiunile de
0,45x0,60 mm
12 Pistol 9 mm Browning Cartuş 9 mm lung cu glonţ 0,50 DCG2S 3-40 CG2S CG2S = pulbere cu bază de
lung, Walter lung şi pistol obişnuit DCG3S 2-40 CG3S nitroceluloză, grăunţi speciali cu
mitraieră 9 mm md. 1938, dimensiunile 0,45x60 mm
1941, 1948 CG3S = pulbere cu bază de
nitroceluloză, grăunţi speciali cu
dimensiunile 0,64x60 mm
13 Pistol 9 mm Steyer md. Cartuş 9 mm pentru pistol 0,40 DCG 3S 2-10 CG3S vezi nr. crt. 12
1912 Steyer
031 pagina 032
030 pagina 031
Semnificaţia mărcii pulberii şi indicaţii
dimensiunile 2,30x1,45x0,50 mm
nitroceluloză cu grosimea de
OU)
nitroceluloză tubulară cu
4/7 = pulbere cu bază de
5/7 n/a
pulberii
Marca
CM6
VTJ
explozie; 3 – căpăcelul de
4/7
5/7n/a 89-77-U
VTJ 403-74-U
4/7 SV 2-54-S
GRCM6 5-41
31,00-33,00
16,0-17,0
Greutatea
15,0
21
corpului 2, cămaşa metalică 3, capacul corpului 4, tubul central 5, gâtul 6,
încărcătura de explozie 7, dopul de lemn 8 sau căpăcel metalic 9.
Corpul grenadei este de formă cilindrică şi serveşte pentru formarea
exploziv-incendiar MDZ-3
schijelor. La cele două capete se găseşte fundul 2 şi capacul 4. În interiorul
perforant-incendiar BS-41
perforant-incendiar BS-41
perforant-incendiar-trasor
perforant-incendiar-trasor
perforant-incendiar B-32
perforant-incendiar B-32
Cartuş 12,7 mm cu glonţ
perforant-incendiar
incendiar de bord
schije al grenadei.
perforant-trasor
perforant B-30
perforant B-30
perforant
obişnuit
BZT
BZT
Fig. 2.9. Grenada de mână
Armamentul, calibrul şi modelul
mm
crt.
Nr.
În interiorul cămăşii metalice 3, este dispusă încărcătura de explozie, din trotil Mecanismul percutant,
turnat. montat în tubul 5, se compune din:
Capacul corpului are un orificiu în care intră tubul central 5, care serveşte drept percutorul 1 cu praguri, şaiba de
locaş pentru introducerea focosului. Deasupra capacului corpului este fixat (sudat ghidare 3, arcul percutorului de
electric prin puncte) gâtul 6, care are, un filet pentru înşurubarea focosului. armare 4, şaiba percutorului 6,
032 pagina 033 pârghia de declanşare cu furcă 9 şi
Pentru protejarea tubului contra murdăririi, acesta se acoperă cu un dop din şplintul de siguranţă 16 cu inel.
lemn sau cu un căpăcel metalic. Mecanismul de aprindere
Grenada se completează cu unul din următoarele tipuri de focoase: UZRGM, se compune din: bucşa 11 în care
FG-M sau FG-P. se găseşte presată pe straturi
compoziţia pirotehnică. Deasupra
2.2.3. GRENADA DE MÂNĂ DEFENSIVĂ F-1 compoziţiei pirotehnice într-un
Grenada de mână F-1, face parte din locaş special se găseşte capsa de
categoria grenadelor defensive, cu funcţionare cu aprindere 10, iar în partea de jos
întârziere şi acţiune prin schije şi suflu. capsa detonantă 13. Scaunul capsei
Grenada (fig. 2.10) se compune din: de aprindere are trei orificii pentru
corpul grenadei 1, încărcătura de explozie 2, şi a permite degajarea suprapresiunii
dopul de protecţie 3. care ar putea lua naştere pe timpul Fig. 2.11. Focosul UZRGM:
funcţionării focosului. 1 – percutor; 2 – furcă; 3 – şaibă de ghidare; 4 – arcul
Corpul grenadei este fabricat din fontă, cu
percutorului; 5 – tubul mecanismului de percuţie; 6 –
crestături longitudinale şi transversale, care Bucşa de legătură 8 se şaibă; 7 – praguri; 8 - bucşă de legătură; 9 – pârghie de
uşurează fragmentarea corpului pe timpul găseşte pe tubul mecanismului declanşare; 10 – capsa de aprindere; 11 – bucşa
exploziei. percutant şi serveşte pentru portîntârzietorului; 12 – întârzietor de pulbere; 13 –
capsă detonantă; 14 – inel; 15 - ansamblu focos; 16 -
La partea superioară, corpul grenadei are îmbinarea focosului cu grenada.
şplint de siguranţă
un locaş filetat pentru înşurubarea focosului. Focosul asigură o întârziere în
După forma şi dimensiunile corpului, Fig. 2.10. Grenada de mână defensivă funcţionarea grenadei de 3,2-4,2 secunde de la aruncarea acesteia.
grenadele defensive F-1, pot fi: F-1: Greutatea focosului – 47-51 gr.
- model vechi (românesc), cu fundul 1 – corp; 2 – încărcătură de explozie;
3 – dop de protecţie
alungit; 2.2.5. FOCOSUL PENTRU GRENADĂ FG-M (FG-P)
- model nou (românesc sau sovietic) cu fundul teşit. În anul 1978 s-a introdus în înzestrare un nou tip de focos perfecţionat, de
Dimensiunile aproximative ale celor două tipuri de grenade sunt următoarele: concepţie românească, denumit focos pentru grenade (F.G.) Focosul funcţionează cu
- pentru cele cu fundul alungit, lungimea 92 mm şi diametrul 60 mm; întârziere şi este destinat pentru iniţierea încărcăturii de explozie a grenadelor ofensive şi
- pentru cele cu fundul teşit, lungimea 86 mm şi diametrul 56 mm. defensive din înzestrare. El se fabrică în două variante:
Încărcătura de explozie este formată din trotil vărsat, sub formă de gris sau - focosul FG-M, pentru completarea: grenadelor aruncate cu mâna;
solzi. Pentru protejarea încărcăturii de explozie, locaşul focosului de la corpul grenadei - focosul FG-P, pentru completarea grenadelor aruncate de paraşutişti pe timpul
se astupă cu un dop din material plastic, lemn sau plută. lansării cu paraşuta sau a celor lansate din lansatoare montate pe armamentul portativ.
Grenada se completează cu unul din următoarele tipuri de focoase: UZRGM, 034 pagina 035
FG-M sau FG-P. Focoasele FG-M şi FG-P au organizare identică. Cele două variante diferă între
ele numai prin durata de întârziere, astfel:
2.2.4. FOCOSUL UZRGM - focosul FG-M asigură o întârziere în funcţionare de 4-5,5 s;
Focosul UZRGM (fig. 2.11) este focos unificat de tipul focoaselor care - focosul FG-P asigură o întârziere în funcţionare de 9,5-12,5 s.
funcţionează cu întârziere. Se foloseşte pentru completarea grenadelor de mână, cu efect Focosul se compune din: corpul focosului, mecanismul de percuţie,
prin schije, ofensive şi defensive şi este destinat pentru iniţierea încărcăturii de explozie întârzietorul şi capsa detonantă.
din grenade. Corpul focosului (5) serveşte atât pentru asamblarea părţilor componente ale
033 pagina 034 focosului cât şi pentru montarea acestuia la grenadă. Mecanismul de percuţie se
Se compune din: mecanismul percutant, mecanismul de aprindere şi bucşa de compune din percutorul (1), şplintul de siguranţă cu inel (2), axul percutorului (3), arcul
legătură. percutorului (4) şi pârghia de declanşare (6).
Întârzietorul se compune înspre afară, până ce pârghia de declanşare întră mai mult de jumătate din lungime în
din căpăcelul (7), bucşa acesta. Ţinându-se grenada în această poziţie, se scoate şplintul de siguranţă cu mâna
întârzietorului (8), capsa de stângă, apoi grenada se introduce complet în lansator. După părăsirea lansatorului se
aprindere KV-3V (9), compoziţiile eliberează pârghia de declanşare, funcţionarea fiind similară ca la pct. a.
pirotehnice pentru întârzietor: Grenada de mână F-1 se aruncă numai din tranşee sau adăposturi.
compoziţia de iniţiere (10); Este interzis:
compoziţia de bază (11); compoziţia - demontarea focoaselor de la grenade şi remedierea defectelor acestora;
de transmitere (12) şi capsa - transportul grenadelor suspendate de inelul şplintului de siguranţă al
detonantă 7K1 (13). focosului;
035 pagina 036 - eliberarea pârghiei de declanşare după extragerea şplintului de siguranţă şi
La ambele variante ale trecerea grenadei dintr-o mână în alta sau transmiterea ei altor persoane;
focosului compoziţia de iniţiere este - introducerea şplintului de siguranţă extras de la focos; o astfel de grenadă
de tipul V-11, iar compoziţia de (focos) se aruncă spre ţintă sau în altă direcţie;
transmitere este de tipul SŢ-1. - ridicarea sau mişcarea grenadelor neexplodate sau a altor grenade a căror
Compoziţia de bază a întârzietorului focoase nu au pârghia de declanşare fixată cu şplint de siguranţă.
diferă la cele două variante astfel: la 036 pagina 037
focosul FG-M este de tipul MGS-
54, iar la focosul FG-P este de tipul 2.2.7. GRENADA DE MÂNĂ CUMULATIVA ANTITANC MD. 43 (RPG-
SB-160, aceasta din urmă asigurând 43)
o durată de întârziere mai mare. Grenada (fig. 2.13) se compune din: corp, încărcătură de explozie, mâner şi
Focoasele FG-M şi FG-P focos.
au greutatea de 70 g şi sunt Corpul grenadei
ambalate câte 10 bucăţi în cutii Fig. 2.12. Focosul FG-M (FG-P): serveşte pentru
metalice cilindrice, etanşate prin 1 – percutorul; 2 – şplintul de siguranţă cu inel; 3 – asamblarea încărcăturii de
axul percutorului; 4 – arcul percutorului; 5 – corpul
roluire. focosului; 6 – pârghia de declanşare; 7 – căpăcelul; 8 – explozie, tubului cu vârful
Inscripţionarea focoaselor bucşa întârzietorului; 9 – capsa de aprindere; 10 – percutorului şi arcului de
se face prin poansonare pe pârghia compoziţia de iniţiere; 11 – compoziţia de bază a siguranţă. La partea
de declanşare. Inscripţia cuprinde: întârzietorului; 12 – compoziţia de transmitere; 13 – inferioara corpul este
capsa detonantă
tipul focosului, uzina, lotul şi anul închis cu un fund plat, iar
de fabricaţie. deasupra cu un capac
bombat de care este fixat
2.2.6. PREGĂTIREA PENTRU TRAGERE ŞI FUNCŢIONAREA gâtul filetat pentru
GRENADELOR DE MÂNĂ îmbinarea corpului cu
a) Cazul când grenadele sunt aruncate cu mâna de pe sol sau pe timpul mânerul. În interiorul
lansării cu paraşuta. corpului se află
Înainte de aruncarea grenadei se scoate dopul de protecţie al acesteia şi se încărcătura de explozie şi
înşurubează focosul. Se ia grenada în mâna dreaptă, cu focosul în sus, astfel ca pârghia tubul fixat la capacul
de declanşare să fie apăsată în podul palmei. Fără a elibera pârghia de declanşare, se corpului. Arcul de Fig. 2.13. Grenada de mână cumulativă antitanc md. 43 (RPG-43):
scoate şplintul de siguranţă cu mâna stângă şi se aruncă grenada. siguranţă şi vârful 1 – mâner de lemn; 2 – paharul corpului; 3 – bucşă metalică cu
Imediat ce grenada se desprinde de mână, pârghia de declanşare cade, percutorului se află în filet interior; 4 – plăcuţă; 5 – ştuţ pentru fixarea bucşei şi plăcuţei
la mânerul din lemn; 6 – ştift; 7 – capacul stabilizatorului; 8 – cui;
eliberează percutorul, care sub acţiunea arcului percutează capsa de aprindere. Jetul de interiorul paharului şi sunt 9 – corpul capacului; 10 – benzile de pânză ale stabilizatorului; 11
foc se transmite de la capsa de aprindere la compoziţiile pirotehnice, apoi la capsa fixate la fundul său. – arcul capacului stabilizatorului; 12 – taler; 13 – splint cu inel; 14
detonantă, care iniţiază încărcătura de explozie din grenadă. Încărcătura de – pârghie de declanşare; 15 – orificiu pentru sfoară; 15 –
b) Cazul lansării grenadelor din lansatorul montat la armamentul portativ. explozie din trotil, este încărcătură de explozie; 17 – tubul cu vârful percutorului; 18 – arc
de siguranţă; 19 – piuliţa focosului; 20 – teaca focosului; 31 – capsă
Înainte de introducerea grenadei în lansator se scoate dopul de protecţie şi se fixată în corpul grenadei. detonanta; 22 – detonator suplimentar
înşurubează focosul. Se ia grenada în mâna dreaptă şi se introduce în lansator, cu focosul Mânerul serveşte
pentru manipularea grenadei. În interiorul lui se găsesc montate focosul, stabilizatorul şi arcului de siguranţă şi cu capsa sa detonantă se loveşte de vârful percutorului, având loc
mecanismul de siguranţă. Se compune din: mâner din lemn, bucşă, capac, taler, pârghie explozia instantanee a grenadei.
de declanşare, ştuţ, stabilizator, plăcuţă şi ştift.
Mecanismul percutant de aprindere este aşezat, parte în tubul corpului grenadei, 2.2.8. GRENADA DE MÂNĂ CUMULATIVA ANTITANC RKG-3E
iar parte în miner; se compune din: vârful percutorului, arc de siguranţă, ştuţ, cui şi Grenada de mână cumulativă antitanc RKG este fabricată în două variante:
focos. - grenada RKG-3E cu pâlnie cumulativă din bimetal;
Stabilizatorul serveşte pentru menţinerea stabilităţii grenadei pe traiectorie, în - grenada RKG-3EM cu pâlnie cumulativă din cupru. Organizarea şi
scopul de a asigura lovirea ei cu fundul de corpul blindajului. Se compune din: două funcţionarea acestor grenade este identică. Grenada (fig. 2.14) se compune din: corp,
benzi de pânză, capac şi arc. încărcătură de explozie, focos şi mâner.
Mecanismul de siguranţă se compune din: pârghia de declanşare şi şplintul cu Corpul grenadei 1 este format dintr-un înveliş metalic cilindric. În interiorul
inel. corpului se găsesc: pâlnia cumulativă 2, încărcătura de bază 3, şi încărcătura
Focosul este cu efect instantaneu şi se compune din: teacă, capsă detonantă, suplimentară 4. Între încărcătura de bază şi cea suplimentară se găseşte garnitura 6 din
detonator suplimentar, garnituri şi piuliţă. masă spongioasă.
038 pagina 039
Poziţia pieselor şi mecanismelor grenadei înainte de montarea focosului
Ştuţul mecanismului de percuţie este reţinut de cui în poziţia extremă de sus.
Cuiul este reţinut în locaşul său de capacul stabilizato-(037 pagina 038)-rului.
Arcul stabilizatorului este strâns între talerul mânerului şi paharul capacului
stabilizatorului. Benzile stabilizatorului sunt aşezate în capac şi împreună cu capacul se
află pe mâner în poziţia extremă de sus.
Pârghia de declanşare, care menţine capacul mânerului grenadei în poziţia
extremă de jos, este strânsă de grenadă şi reţinută în această poziţie cu ajutorul
şplintului; arcul de siguranţă este destins.
Pentru montarea focosului la grenadă se procedează astfel:
- se deşurubează mânerul de pe corpul grenadei;
- se verifică dacă arcul de siguranţă şi vârful percutorului se găsesc în tubul lor;
- se înşurubează până la refuz focosul şi ştuţul aşezat în mânerul grenadei;
- se înşurubează până la refuz mânerul pe corpul grenadei.
Poziţia pieselor grenadei după montarea focosului este aceeaşi ca şi înainte de
montare, diferă numai prin acea că arcul de siguranţă are o comprimare iniţială, datorită
apăsării lui de către capătul de jos al focosului.
Pentru aruncarea grenadei se execută următoarele:
- se apucă grenada de mâner cu mâna dreaptă în aşa fel ca pârghia de declanşare
să fie strânsă bine pe corpul mânerului;
- ţinând cu mâna dreaptă grenada de mâner, cu mâna stângă se trage afară
şplintul prin intermediul inelului;
- se aruncă grenada la obiectiv;
- imediat după aruncare, luptătorul se adăposteşte.
La aruncarea grenadei, pârghia de declanşare se desface şi eliberează capacul
stabilizatorului. Acesta sub acţiunea arcului, alunecă de pe mâner şi întinde benzile
stabilizatorului, ajutând prin aceasta ca grenada să-şi păstreze pe traiectorie poziţia cu
fundul înainte. Când capacul alunecă de pe mâner şi trage benzile, cuiul, sub greutatea
proprie, cade din locaş, eliberând ştuţul cu focos.
Pe traiectorie, focosul cu ştuţul sunt reţinute pentru a nu se deplasa înainte, de
către arcul de siguranţă.
Când grenada se loveşte cu fundul de obstacol, focosul învinge rezistenţa
şi 7, arcul de armare 8 şi arcul de siguranţă 9.
placă rabatabilă; 13 – mufă; 14 – bilă; 15 – arc; 16 – cui de siguranţă cu şaibă; 17 – tub central; 18 – flanşă; 19 –
con; 20 – pene de sârmă; 21 – bucşa carcasei; 22 – inel; 23 – garnitură; 24 – rondea de pergamoid; 25 – arc; 26 –
1 – corp; 2 – pâlnia cumulativă; 3 – încărcătura de bază; 4 – încărcătura suplimentară; 5 – bucşă; 6 – garnitură;
percutorului; 5 - piesa inerţială; 6 şi 7 – bile; 8 – are de armare; 9 – arc de siguranţă; 10 – şplint; 11 – inel; 12 -
Dispozitivele de siguranţă ale grenadei sunt formate din patru siguranţe.
Prima siguranţă compusă din şplintul 10 cu inelul 11, face siguranţa grenadei în
manipulare şi se decuplează de către trăgător înainte da aruncarea grenadei.
A doua siguranţă se compune din: placa rabatabilă 12, mufa 13, bila 14 şi arcul
15. Ea face siguranţa grenadei în caz de cădere accidentală după extragerea şplintului şi
se decuplează automat în momentul aruncării grenadei.
Siguranţa a treia se compune din: cuiul de siguranţă 16 cu şaibă; tubul central
– capsă; 15 – rondea portcapsă; 16 – rondea; 17 – bloc de ajutaje; 18 – proeminenţă de ghidare; 19 - tubul rachetei; 20, 21
steluţei; 25 – întârzietor moderator; 26 – compoziţie de aprindere; 27 – compoziţia de bază; 28 – canal elicoidal al tubului
1 – tub de lansare; 2 – tub din polietilenă; 3 – tub din carton; 4 – bandă izolatoare; 5 – inel; 6 – bandă izolatoare; 7 –
rondea din polisuren; 8 – rondea adaus; 9 – capac; 10 – capac striat; 11 - garnitură din cauciuc; 12 – şnur; 13 – frictor; 14
– tub din aluminiu; 22 – încărcătură de propulsie; 23 – compoziţia de aprindere a steluţei; 24 – compoziţia de bază a
35 – încărcătura de evacuare; 36 – tub din aluminiu; 37 – compoziţia de aprindere a steluţei de iluminare; 38 – compoziţia
de trecere a steluţei de iluminare; 39 – compoziţia de bază a steluţei de iluminare; 40 – izolator termic din ipsos; 41 –
rondea din carton; 42 – alveolă; 43 – rondea din carton; 44 – paraşută; 45 – capac din plastic; 46 – rondele din carton; 47 –
de lansare; 29 – prag circular; 30 – basculă; 31 – ax al basculei; 32 – şaiba de fixare a basculei; 33, 34 – reper fosforescent;
tragere, compus dintr-un ax 31, o basculă 30 şi o şaibă 32 de fixare a basculei. Bascula
are forma unui sfert de cerc, la ale cărui extremităţi sunt imprimate 2 repere circulare
fosforescente 33, decalate cu 90°. Pe tub, pe aceeaşi generatoare cu axul basculei, este
imprimat un reper fosforescent alungit 34.
Sistemul de iniţiere cu fricţiune este compus din capsa 14, presată în rondeaua
portcapsă 15 şi frictorul 13, de care este legat şnurul 12, la rândul său legat de capacul
distanţier din carton; 48 – rondea din pâslă; 49 – capac de protecţie din aluminiu; 50 - piesa de legătură
10. Rondeaua portcapsă este fixată în tubul de lansare cu o altă rondea 16.
Racheta, introdusă în tubul de lansare, este asigurată contra deplasărilor ce pot
completă a pulberii
Armament
Greutatea
Inscripţia
Nr. crt.
- alcool etilic.
Marca
(exemplificări)
ul, calibrul şi
Organiz Semnificaţia
Etanşarea amestecului exploziv se face cu
modelul
pulberii
Denumirea area mărcii pulberii şi
(gf)