REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA integrală a nevoilor de armament şi muniţii.

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Ca urmare a condiţiilor create, an de an, armata noastră a fost înzestrată cu noi
COMANDAMENTUL ARTILERIEI tipuri de armament şi tehnică de luptă. perfecţionate şi cu caracteristici tehnico-tactice
Exemplarul nr. 747 superioare.
Paralel cu activitatea de realizare de noi tipuri de armament şi muniţii, s-a trecut
A-106 la o acţiune hotărâtă de modernizare şi revitalizare a unei însemnate cantităţi de
MEMORATOR armament şi muniţie existentă în înzestrare.
În decursul celor zece ani ce s-au scurs de la elaborarea vechiului memorator,
PENTRU CUNOAŞTEREA MUNIŢIILOR DE INFANTERIE,
ediţia 1974, s-au produs însemnate schimbări în înzestrarea cu muniţii de toate felurile.
ARUNCĂTOARE, ARTILERIE Şl REACTIVE
S-au introdus în înzestrare muniţii bazate pe principii constructive noi, s-au unificat
unele tipuri de muniţii în scopul restrângerii diversităţii, o însemnată cantitate de muniţie
BUCUREŞTI - 1986
a fost supusă reparaţiilor capitale. Muniţiile care nu au mai corespuns din punct de
001 pagina 002
vedere al caracteristicilor tehnico-tactice sau al stării tehnice au fost scoase din
În conformitate cu prevederile Instrucţiunilor nr. A-100/1972, pe data de 01.12.1986,
înzestrare.
întră în vigoare MEMORATORUL PENTRU CUNOAŞTEREA MUNIŢIILOR DE Toate acestea au făcut necesară elaborarea unui nou memorator de cunoaştere a
INFANTERIE, ARUNCĂTOARE, ARTILERIE Şl REACTIVE A-106. muniţiilor, care să reflecte aceste schimbări şi care să permită ofiţerilor, maiştrilor
Memoratorul pentru cunoaşterea muniţiilor de infanterie, aruncătoare, artilerie şi militari, subofiţerilor, tuturor celor ce lucrează cu muniţii, o buna cunoaştere a acestora
reactive ediţie 1974 se abrogă. în vederea depozitării, păstrării şi întrebuinţării în deplină siguranţă.
Deşi în elaborarea prezentului memorator s-a menţinut, în principiu, structura
p. COMANDANTUL ARTILERIEI vechiului memorator, în conţinutul său s-au făcut modi-(003 pagina 004)-ficări
ŞEFUL DE STAT MAJOR esenţiale, întregul material fiind revăzut, completat şi restructurat. O atenţie sporită s-a
General-maior CONSTANTIN IONIŢA acordat figurilor explicative urmându-se redarea exactă, clară şi intuitivă a organizării
muniţiilor şi elementelor de muniţii.
OPERAŢIILE TEHNIC EDITORIALE AU FOST EXECUTATE DE SECŢIA ASIGURARE Prin conţinutul său prezentul memorator este destinat în principal ofiţerilor,
TEHNICO-ECONOMICĂ A PRESEI ŞI PUBLICAŢIILOR MINISTERULUI APĂRĂRII maiştrilor militari şi subofiţerilor ce lucrează în depozitele de muniţii, laboratorul
NAŢIONALE artileristic, poligoane, precum şi personalului din compartimentele de asigurare tehnică
cu armament şi muniţii din unităţi şi mari unităţi. Totodată el reprezintă un bun mijloc de
Lucrarea conţine 508 pagini şi 1 planşă. documentare pentru uzul specialiştilor din instituţiile de cercetare şi proiectare şi
întreprinderile de profil cât şi pentru uzul elevilor din instituţiile militare de învăţământ.
C.13 În capitolul 1 sunt tratate principalele noţiuni despre explozivii cu destinaţie
Tipografia Militară a Ministerului Apărării Naţionale militară ca şi unele probleme generale de fizica exploziei.
002 pagina 003 Capitolele 2 la 6 cuprind descrierea muniţiilor şi elementelor de muniţii,
gruparea făcându-se pe baza clasificării generale a armamentului iar în interiorul fiecărui
INTRODUCERE capitol materialul a fost organizat pe baza clasificării muniţiilor şi elementelor de
Apărarea naţională, concepută ca o latură inseparabilă a procesului unitar de muniţii.
dezvoltare a patriei, presupune un efort permanent pentru înzestrarea armatei şi a O atenţie deosebită s-a dat capitolului 7, care cuprinde problemele referitoare la
celorlalte componente ale sistemului naţional de apărare, cu armament şi mijloace de formarea loviturilor, poansonarea, vopsirea, inscripţionarea şi ambalarea muniţiilor.
lupta, care să corespundă cel mai bine ducerii unui război de apărare de câtre întregul Datorită importanţei deosebite pe care o prezintă identificarea muniţiilor după
popor. inscripţionare, s-a urmărit o tratare completă şi amănunţită a sistemelor de
Pe baza hotărârilor adoptate, din iniţiativa secretarului general al partidului, în inscripţionare, însoţită de o sistematizare corespunzătoare şi de o exemplificare amplă.
perioada care a urmat Congresului al IX-lea al P.C.R., a fost elaborat un "program Pentru o informare cât mai operativă, caracteristicile principale, inscripţionarea
strategic de înzestrare cu armament şi tehnică de luptă a forţelor armate şi a întregului şi ambalarea muniţiilor sunt sistematizate în tabelele din anexele 1 la 8, gruparea
sistem naţional de apărare". făcându-se pe calibre şi modele de guri de foc ce utilizează aceste muniţii.
Dezvoltarea multilaterală a economiei noastre socialiste, ritmul înalt de creştere În anexa 10 este dat un tabel în care să se consemneze toate completările şi
a industriei şi dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică, au permis crearea şi modificările ce vor trebui luate în considerare după apariţia memoratorului ca urmare a
dezvoltarea unei industrii proprii de apărare, capabilă să asigure satisfacerea aproape schimbărilor ce vor avea loc în înzestrare sau în organizarea şi întrebuinţarea muniţiilor.
Prin ţinerea la zi a acestei anexe, memoratorul va deveni mai operativ şi permanent Substanţele explozive folosite în tehnica militară se pot clasifica în funcţie de
actual astfel că înlocuirea lui prin reeditare se va putea face la intervale mai lungi. domeniul de utilizare, în următoarele grupe:
Pentru o documentare mai amănunţită, cei interesaţi trebuie să studieze tablele a) Explozivi de iniţiere:
de tragere sau documentaţia tehnică de bază, precum şi instrucţiunile şi regulamentele de - fulminaţii metalelor grele (fulminatul de mercur Hg(ONC) 2 şi fulminatul de
specialitate sau dispoziţiile tehnice emise de Comandamentul artileriei. argint - AgONC);
Orice observaţii şi sugestii din partea celor ce studiază şi foloseşte prezentul - derivaţii acidului azothidric (azotura de plumb – Pb(N 3)2 şi azotura de argint -
memorator, sunt bine venite şi vor fi analizate cu atenţie completarea şi îmbunătăţirea AgN3);
ediţiilor viitoare. - stifnaţii şi picraţii metalelor grele (stifnatul de plumb - C6H(NO2)3O2PbH2O);
004 pagina 005 - tetrazenul C2H8N10O;
- diazodinitrofenolul – C6H2N4O5.
b) Explozivi brizanţi:
CAPITOLUL 1 - nitroderivaţii din seria aromatică (trotilul – C 6H2(NO2)3CH3, tetrilul –
NOŢIUNI DESPRE EXPLOZIVI C6H2(NO2)3NCH3NO2, dinitrobenzenul – C6H4(NO2)2, precum şi o serie de nitroderivaţi
ai aminelor, de exemplu hexogenul – (CH2N NO2)3);
1.1. GENERALITĂŢI - nitraţii sau esterii acidului azotic (nitratul de glicerină – C 3H5(ONO2)3, nitratul
Prin exploziv înţelegem o substanţă sau un amestec de substanţe care, sub de celuloză şi pentrita – C(CH2ONO2)4;
acţiunea unui impuls de iniţiere - caloric, mecanic, electric sau chimic - are proprietatea - amestecuri explozive (amoniţi, amonali, amatoli, dinamite şi oxilicviţi).
de a se descompune brusc şi violent, cu dezvoltare de căldură, lumină şi gaz, provocând c) Pulberi:
o creştere mare a presiunii la locul exploziei. - pulberi sub formă de amestecuri mecanice (pulbere negre);
Explozia este un proces de transformare fizico-chimică a materiei, extrem de - pulberi coloidale (nitraţi de celuloză plastifiaţi cu diferiţi solvenţi volatili, greu
rapid, însoţit de o degajare de căldură şi de formarea unor gaze sau vapori puternic volatili sau nevolatili).
încălziţi care produc un lucru mecanic de distrugere sau de deplasare. d) Compoziţii pirotehnice:
Procesul de transformare explozivă este caracterizat de acţiunea simultană a - de iluminare;
următorilor factori: viteza mare a transformării, caracterul exoterm al transformării şi - de semnalizare;
formarea produşilor gazoşi. - fumigene;
Cel mai caracteristic dintre aceşti factori este viteza procesului, care variază - trasoare;
pentru diverşi explozivi de la fracţiuni de metru până la mii de metri pe secundă. - incendiare.
În funcţie de viteza procesului, transformarea explozivă se prezintă sub două
forme principale deosebite: deflagraţia şi detonaţia. 1.2. EXPLOZIVI DE INIŢIERE
Deflagraţia se caracterizează printr-o viteză relativ mică a transformării de Se utilizează pentru amorsarea transformării explozive a altor grupe de
ordinul milimetrilor sau al metrilor pe secundă. explozivi. De aceea, explozivii de iniţiere se mai numesc şi explozivi primari.
Detonaţia se caracterizează printr-o viteză mare a transformării de ordinul Transformarea explozivă a explozivilor de iniţiere este determinată de o acţiune
miilor de metri pe secundă. Viteza de detonaţie reprezintă o constantă a încărcăturii de mecanică sau termică, relativ slaba şi se caracterizează printr-o perioadă scurtă de
exploziv şi constituie caracteristica comparativă de bază dintre diverşi explozivi. Aceste creştere a vitezei procesului până la valoarea maximă.
viteze sunt cuprinse în limitele a 3000-10000 m/s, evidenţiindu-se explozivii realizaţi Principala lor formă de transformare explozivă este detonaţia şi în condiţii
recent cu viteze de detonaţie de peste 8 000 m/s. obişnuite, ei pot deflagra numai în cantităţi extrem de mici.
Acţiunea brizantă a explozivului constă în capacitatea lui de a distruge mediile Explozivii de iniţiere se întrebuinţează mai ales pentru încărcarea capselor de
cu care vine în contact (corpul proiectilului, construcţii metalice sau de beton, roci etc.), aprindere şi capselor detonante.
pe baza presiunii de detonaţie care este de peste 200 000 kgf/cm 2 pentru explozivi Principalele caracteristici termodinamice ale explozivelor de iniţiere mai des
puternici de tipul hexogenului. folosiţi, sunt arătate în tabelul 1.1.
Acţiunea cumulativă constă în multiplicarea puterii exploziei prin concentrarea 006 pagina 007
acesteia într-o anumită direcţie - concentrarea jetului exploziv pe o direcţie - formând un
jet cumulativ.
Viteza de mişcare a jetului cumulativ este de peste 10000 m/s la o presiune de
100000 kgf/cm2; permiţând perforarea blindajelor de oţel; cu grosimi de 400-800 mm.
005 pagina 006
 Tabelul 1.1
PRINCIPALELE CARACTERISTICI TERMODINAMICE ALE EXPLOZIVILOR DE INIŢIERE

Masa specifică la 20ºC (g/cm3)

Căldura de explozie (kcal/kgf)

Căldura de combustie la v=ct.
Căldura de formare

Temperatură inflamare (ºC)

Bilanţ de oxigen (atom.g/kg)

Sensibilitate impact (kgf.m)

Temperatura de topire (ºC)

Sensibilitate frecare (kgf)

Viteze de detonaţie (m/s)

Densitatea de încărcare
v=ct. P=ct.

Volum specific (l/kg)

Masa moleculară
Formula chimică

(kcal/kgf)

(kg/dm3)
Explozivul

Kcal/mol.

Kcal/mol.
Kcal/kgf

Kcal/kgf
2 3500
Fulminat de
C2N2O2Hg 284,6 4,43 desc.* 938 -229 -65,3 -225 -64,1 -7,02 3 0,10 0,43 210 4250 427 243
mercur
4 5000
2 4070
Azotură de - -
N6Pb 291,2 4,71 desc.* 630 -359 -354 -3,43 3 0,11 0,12 345 4630 367 308
plumb 104,7 103,0
4 5180
Trinitrorezor- cxpl. 4900
C6HN3O8Pb 468,2 3,02 1111 427 199,8 436 204,1 -9,61 2,6 0,15 0,08 280 457 368
cinat de plumb 206 5200
658 1190
Tetrazen C2H8N10O 188,0 1,7 desc.* - - - - - 37,23 - - - 130 -
0,9 4400
Diazodinitro- 2264 - - - 170
C6H2N4O5 210,0 1,63 157 365 76,6 380 79,8 1,5 6600 820 865
fenol 0 38,09
1,5 6900
Desc. – produsul se descompune înainte de a se topi
007 pagina 008
Tabelul 1.2
PRINCIPALELE CARACTERISTICI TERMODINAMICE ALE EXPLOZIVILOR BRIZANŢI

Densitatea de încărcare
Temperatura de topire
Masa specifică la 20ºC

Căldura de combustie

Volum specific (l/kg)

Viteza de combustie
Căldura de formare

Căldura de explozie
Viteze de detonaţie
la v=ct. (kcal/kgf)
Masa moleculară
Formula chimică

Temperatura de
Bilanţ de oxigen

inflamare (ºC)
(atom.g/kg)

v=ct. P=ct.

(kcal/kgf)
(kg/dm3)
(g/cm3)

(cm/s)
(m/s
(ºC)

Explozivul
Kcal/mol.

Kcal/mol.
Kcal/kgf

Kcal/kgf

1,0 4700
Acid picric C6H3N3O7 229,11 1,76 122,5 2696 221 50,6 237 54,6 -28,38 1,3 6300 100 675 1 300
1,63 7300
1,1 38000
Trotil C7H5N3O6 227,13 1,65 80,7 3596 58 13,2 76 17,1 -46,23
925 730 1,5 240
1,3 4470
1,0 5400
Tetril C7H5N5O8 287,15 1,73 129,3 2926 -35 -9,9 -16,3 -4,7 -29,61 1,3 6050 1120 760 5 240
1,71 7850
1,1 6640
Hexogen C3H6N6O6 222,13 1,82 204 2282 -94 -20,9 -70 -15,6 -13,51 1,3 7030 1300 908 25 260
1,71 8520
1,35 7100
Octogen C4H8N8O8 296,17 1,91 280 2362 -180 -53,3 -204 -60,5 -13,5 1356 - 90 330
1,81 9100
1,1 5500
Pentrită C5H8N4O12 316,15 1,77 141,4 1962 387 122 408 129 -6,31 1,4 6700 1385 790 5 220
1,44 8300
Nitrat de glicerină C3H5N3O9 227,09 1,60 13,2 1923 369 83,7 390 88,6 +2,20 - 7700 1486 715 - 217
Nitrat de celuloză
11,5 % N C6H7O2 1,65 desc.* 2516
- 693 - 670 - - -26,15 - - - - -
12,5 % N (OH)3...x -
1,66 desc. 2405 631 - 609 - 0,3 -21,98 2630 850 920 1200 230
13,5 % N (NO3)x -
1,66 desc. 2263 570 - 548 - 1,2 -19.91 7300 970 880 1200 230
Azotat de amoniu NH4NO3 80,05 1,72 169,6 628 1059 84,8 1092 87,4 - -12,49 - - - - -
Perclorat de amoniu NH4ClO4 147,50 1,95 Desc. 469 573 67,3 598 70,2 - -21,27 - - - - -
1,45 2800
Nitroguanidină CH4N4O2 104,07 1,76 232 2923 174 18,5 269 21,4 -19,22 1,65 7600 721 4017 - -
1,70 8150
Desc. – produsul se descompune înainte de a se topi
008 pagina 009
 - azotat de amoniu - trotil (amatoluri), amestecuri în proporţie de 80/20; 65/35
1.3. EXPLOZIVI BRIZANŢI şi 50/50, sunt folosite ca înlocuitori ai trotilului la încărcarea proiectilelor în special în
Se utilizează pentru realizarea încărcăturilor de explozie în diferite muniţii şi timp de război;
mijloace explozive sau pentru fărâmiţarea, spargerea şi distrugerea obiectelor - amonal, amestec format din 22% azotat de amoniu, 67% trotil şi 11%
înconjurătoare. Forma lor preponderentă de transformare explozivă este detonaţia, aluminiu, având o brizanţă egală cu 83% din aceea a trotilului, se foloseşte pentru
determinată de o acţiune exterioară puternică, de obicei cu ajutorul explozivilor de încărcarea muniţiilor;
iniţiere. De aceea, explozivii brizanţi se mai numesc şi explozivi secundari. Tabelul 1.3
Explozivii brizanţi pot fi substanţe unitare, a căror principală caracteristică PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE UNOR AMESTECURI
fizico-chimică o reprezintă capacitatea de a detona, sau amestecuri cu proprietăţi EXPLOZIVE
detonante. Amestecurile pot conţine una sau mai multe substanţe explozive (de exemplu:

utilizare practică*
Sensibilitatea de

Temperatura de
Sensibilitatea la

amorsă (în g de

Coeficientul de
Densitatea de
amestec de trotil cu azotat de amoniu, amestec de trotil cu hexogen etc.), dar pot fi

decrepitaţie
încartuşare
(în g/cm3)

(în kgfm)

fulminat)

Viteza de
detonaţie
Denumirea componentului şi

(în m/s)
(în ºC)
impact
formate şi din substanţe care fiecare în parte nu prezintă proprietăţi explozive (de proporţia
exemplu: astraliţii – în principal conţin hidrazină şi azotat de amoniu). din amestec, în %
Caracteristicile de bază ale principalilor explozivi brizanţi sunt arătate în tabela
1.2. Cât priveşte amestecurile explozive brizante, numărul acestora este foarte mare. În
prezent fiecărei utilizări particulare îi este destinat un amestec care să satisfacă condiţiile Azotat de amoniu 87,5
1,0 - - - 4200 111
impuse. Dintre amestecurile explozive o întrebuinţare mai largă o au: Dinilonaftalină 12,5
a) Compoziţii pe bază de hexogen: Azotat de amoniu 82
Trotil 12 1,05 - - 220 4300 107
Sunt amestecurile cele mai utilizate în scopuri militare:
Făină de lemn 6
- hexogen-trotil (hexolite) în proporţii de 30/70, 50/50, 60/40, 85/15 şi 90/10
Azotatt de amoniu 81
pentru încărcarea proiectilelor, bombelor şi rachetelor;
Trotil 9,5
- hexal, compoziţie care cuprinde hexogen, ceară şi aluminiu. Acesta din urmă 1,1 - - - 4000 132
Aluminiu 8,5
dă naştere, prin oxidare, unei reacţii extrem de exoterme şi adiţionarea sa unei Stearat de calciu 1
compoziţii explozive antrenează o creştere a energiei produşilor de detonaţie şi ca Hexogen 30 1,2 5700
urmare a brizanţei. Se folosesc hexaluri în proporţie de 80% hexogen, 5 % ceară şi 15% - 0,5 295 105
Trotil 70 1,6 7240
aluminiu sau 75% hexogen, 5% ceară, 20 % aluminiu, cărora li se adaugă şi puţin grafit. Hexogen 50 1,1 6260
Sunt folosiţi pentru încărcarea muniţiilor şi rachetelor; 2,67 0,5 226 113
Trotil 50 1,6 7270
- hexogen - liant plastic, amestecuri cu proprietăţi mecanice bune şi rezistente Hexogen 70 1,1 6460
la temperatură. Se folosesc un număr mare de polimeri - lianţi sintetici, cel mai răspândit 1,69 0,5 225 122
Trotil 30 1,73 8060
fiind nylonul; Hexogen 90 1,2 6470
- exploziv plastic, amestec cu un plastifiant care permite modelarea - 0,5 225 130
Trotil 10 1,6 8200
hexogenului, făcându-l mai puţin sensibil la acţiunile exterioare, fără a-i diminua Hexogen 41
proprietăţile explozive. Trotil 41 1,72 - - - 7400 -
b) Compoziţii pe bază de pentrită: Aluminiu 18
- pentrita-parafină, amestecuri care conţin 2-15% parafină, aceasta fiind folosită Hexogen 80
ca un flegmatizator, destinate pentru încărcarea proiectilelor, bombelor şi rachetelor; Ceară 5 1,6 - 0,5 - 7060 150
- pentrita-mononitronaftalină, amestecuri care conţin 3-15% Aluminiu 15
mononitronaftalină, folosite pentru încărcarea proiectilelor; Hexogen 95
1,73 0,63 0,5 - 8600 126
- pentrita-ceruri (pentaceruri), amestecuri cu 2-15% ceară, (folosită pentru Nylon 5
flegmatizare) cu largă întrebuinţare petru încărcarea muniţiilor; * Coeficientul de utilizare practică este o mărime convenţională invers proporţională
- pentrita-trotil (pentolite), amestecuri în proporţie de 90/10; 67/33; 60/40 şi cu cantitatea C de exploziv care produce în blocul de plumb acelaşi efect, ca 15 g acid picric
pur, pentru care i-a adoptat valoarea arbitrară 100.
50/50 se utilizează pentru încărcarea proiectilelor şi grenadelor;
010 pagina 011
- exploziv plastic, folosit în special pentru modelarea metalelor 009
- tritonal, conţine 80% trotil şi 20% aluminiu, se foloseşte la încărcarea
pagina 010 (exemplu: "Formex P1" care conţine 87% pentrită, 9,75% ulei de
bombelor având un efect mare prin suflu;
transformator şi 3,25% cauciuc).
- azotat de bariu - trotil (baratoli), amestecuri în proporţie de 67/33, 75/25 şi
c) Compoziţii pe bază de trotil:
60/40 se folosesc pentru încărcarea muniţiei şi distrugeri;
 - baronal, amestec de azotat de bariu, trotil şi aluminiu, folosit pentru încărcarea b) Pulberi coloidale (pulberi fără fum):
bombelor. Pulberile coloidale sunt substanţe explozive a căror energie chimică se
Caracteristicile unor amestecuri explozive sunt date în tabela 1.3. transformă, în procesul arderii, în energie calorică, iar aceasta în energie cinetică a
produşilor gazoşi; într-un spaţiu închis sau semiînchis, acestea dezvoltă o mare presiune,
1.4. PULBERI imprimând proiectilului sau rachetei viteza de mişcare stabilită.
Pulberile sunt substanţe explozive, care în urma unei reacţii exoterme, pot Pulberile fără fum sunt coloizi solizi, la exterior prezentându-se ca nişte
furniza energia necesară mişcării proiectilului în gura de foc şi pe traiectorie sau pentru substanţe cornoase, semitransparente în plăci subţiri. Culoarea lor variază de la galben,
propulsia rachetelor. Ele se folosesc şi la realizarea unor dispozitive pirotehnice. la verde închis, brună sau chiar neagră, în raport de compoziţia şi procedeul de preparare
Pulberile se aprind relativ uşor, iar în volum închis ard uniform, viteza de a masei de pulbere.
ardere fiind proporţională cu presiunea (după o lege liniară sau exponenţială). În acest Baza pulberilor coloidale - substanţa furnizoare de energie - o constituie nitraţii
fel este posibilă reglarea în limite largi a procesului de emisie a gazelor şi prin aceasta de celuloză, care, de obicei, sunt caracterizaţi prin gradul lor de nitrare exprimat prin
stăpânirea fenomenului tragerii. conţinutul de azot. Nitraţii cu un conţinut în azot mai mare de 12% sunt cunoscuţi sub
a) Pulberi negre (pulberi cu fum): denumirea de piroxiline, iar cei cu un conţinut mai mic - coloxiline.
Pulberile negre sunt amestecuri ternare ale unui comburant (oxidant) - azotatul Nitratul de celuloză, care este un exploziv brizant fibros, sub acţiunea unui
de potasiu numit adesea şi salpetru şi a doi combustibili: sulful şi cărbunele de lemn, solvent, este gelatinizat şi transformat într-o substanţă cu aspect cornos.
proporţiile fiecăruia din constituenţi variind în funcţie de destinaţia pulberii. În raport de proprietăţile lor, solvenţii pot fi împărţiţi în două grupe: activi şi
În prezent, pulberile negre au o întrebuinţare destul de limitată în tehnica inerţi.
militară, ele fiind înlocuite cu pulberile coloidale. Solvenţii activi prezintă ei înşişi proprietăţi explozive şi din această cauză
Compoziţia în procente de greutate a câtorva tipuri de pulberi negre este arătată în măresc energia potenţială a pulberii. Cei mai utilizaţi solvenţi de acest tip sunt: nitratul
tabelul 1.4. de glicerină, nitratul de diglicol şi dinitrotoluenul. Aceştia rămân în constituţia pulberii
Tabelul 1.4 ca izvoare de energie.
Felul pulberii Solvenţii inerţi micşorează energia potenţială a pulberii. Cei mai, importanţi
Cu granulaţie mare Pentru focoase De vânătoare
Componenţi
solvenţi de acest tip sunt: alcoolul etilic în amestec cu eterul etilic, alcoolul metilic în
Salpetru KNO3 74,76 74,63 74,68
amestec cu eterul etilic, acetona, benzenul, câteodată eterul acetic şi diferite alte uleiuri
Sulful S 10,07 9,61 10,37
organice.
Cărbune C 14,22 14,83 13,78
Când pentru gelatinizarea nitratului de celuloză se folosesc solvenţi inerţi, deci
Apă H2O 0,95 0,90 1,17
nitratul de celuloză este singurul izvor de energie, asemenea pulberi se consideră cu bază
În funcţie de utilizare, există mai multe calităţi de pulberi negre şi anume: simplă (pulberi cu bazăI de nitroceluloză); când se folosesc solvenţi activi, ase-(012
- pulberile cu granulaţie mare, se întrebuinţează în amorsorii încărcăturilor de
pagina 013)-menea pulberi se consideră cu bază dublă (pulberi cu bază II de
azvârlire, pentru gurile de foc de calibru mijlociu şi mare (de tipul DRP-1 şi DRP-2);
nitroglicerină, de nitrodiglicol etc.).
- pulberile de armă, se întrebuinţează ca încărcături de evacuare la proiectilele
În raport de gradul de volatilitate al solventului utilizat deosebim: pulberi cu
de iluminare, incendiare şi pentru difuzat materiale tipărite;
solvent volatil (de nitroceluloză); pulberi cu solvent greu volatil (de nitroglicerină şi
- pulberile pentru focoase, se întrebuinţează pentru încărcarea părţilor fuzante
nitrodiglicol); pulberi cu solvent nevolatil (pulberi de trotil).
ale focoaselor, la fabricarea întârzietoarelor, a mijloacelor de siguranţă şi a
Solubilitatea în amestec de solvenţi şi conţinutul do azot, în general trebuie să
intensificatorilor;
fie cuprinse între limitele arătate în tabelul 1.6.
- pulberile pentru fitile, se întrebuinţează la fabricarea fitilelor de aprindere.
Tabelul 1.6
011 pagina 012 Felul pulberii Solubilitatea totală (%) Conţinutul total în azot (%)
Dimensiunile şi densităţile unor mărci de pulbere neagră sunt arătate în tabelul Infanterie 18-25 13,1-13,3
1.5. Artilerie calibre mici 25-35 12,8-13,1
Tabelul 1.5 Artilerie calibre mari 35-45 12,5-12,9
Dimensiunile elementelor
Felul pulberii
pulberii în mm
Densitatea (kg/dm3) Pentru împiedicarea procesului de descompunere, în masa pulberilor se
Cu grăunţi mari 5,1-10,2 1,67-1,71 introduc o serie de stabilizanţi, dintre care cei mai folosiţi sunt: difenilamina şi
De artilerie 1,25-2,0 1,57-1,63 centralitele.
De armă 1,75-2,25 1,60-1,70 I
În continuare se va folosi termenul "pulberi de nitroceluloză"
Pentru focoase fără detonatori 0,12-0,60 1,80-1,83 II
În continuare se vor folosi termenii: "pulberi de nitroglicerină" şi pulberi de
Pentru fitile 0,10- 0,60 1,70-1,80
nitrodiglicol.
 În afară de aceasta, pulberile mai conţin în masa lor şi un adaos destinat să Tabelul 1.8
modifice proprietăţile mecanice ale pulberii şi să uşureze în felul acesta prelucrarea lor Compoziţia pulberii în procente
mecanică. În afara vaselinei sau uleiului de vaselină, se mai poate utiliza, triacetina sau Componenţi Aruncă- Tunuri Rachete
toare I II Germană Italiană JPN MRN Germană
triacetatul de glicerol sau, în alte cazuri, ftalatul de dietil sau de dibutil.
Coloxilină 57,7 63,0 42,0 63,0 39,0 51,5 56,5 64,5
Pentru micşorarea vitezei de ardere a straturilor exterioare a elementelor de
Nitrat de glicerină 40,0 27,0 - 27,0 49,0 43,0 28,0 -
pulbere, la fabricaţie se adaugă substanţe speciale numite flegmatizatori sau
Nitrat de diglicol - - 18,5 - - - - 29,0
progresivatori (compuşi organici săraci în oxigen). Drept flegmatizatori se pot folosi,
Stabilizant 2,0 3,7 1,6 4,7 1,5 1,0 4,5 3,5
camforul, centralita, dinitrotoluenul, uleiuri de răşini.
Nitroguanidină - - 30 - - - - -
Pentru micşorarea flăcării se folosesc o serie de adaosuri, în special sărurile de
Nitroderivaţi - - - 5,4 10,0 - 11,0 10,0
potasiu şi nitraţii aromatici.
Dietilftalat - 4,4 7,7 - - 3,25 - -
În afara substanţelor furnizoare de energie (nitroceluloza, nitroglicerina,
Sulfat de potasiu - - - - - 1,25 - -
nitroglicolul, nitroguanidina), a stabilizantului, flegmatizatorului, a substanţelor
Vaselină 0,3 1,4 - - - 0,08 0,08 1,0
antiflacără, pulberile mai conţin în masa lor şi alte substanţe care îndeplinesc diferite
Umiditate (maximă) 0,6 0,6 - 0,9 0,5 0,6 0,6 0,5
roluri (reducerea higroscopicităţii, scăderea puterii calorice şi deci a temperaturii gazelor
014 pagina 015
etc.).
Corditele se prepară din nitrat de celuloză cu conţinut ridicat de azot
La baza clasificării pulberilor coloidale din punct de vedere al fabricaţiei lor,
(piroxilină), pentru dizolvarea căreia se utilizează nitroglicerină în proporţie de 20-40%
stă solventul utilizat şi în această privinţă deosebim:
în amestec cu acetona. Compoziţia acestor pulberi este în general următoarea:
- pulberi cu solvent-eliminabil – în principal pulberi de nitro-celuloză, la care
Tabelul 1.9
cea mai mare parte a solventului se elimină în procesul de fabricaţie, în masa pulberii Compoziţia pulberii în procente
rămânând doar un procent foarte redus de solvent, atât cât este necesar menţinerii Componenţii Aruncătoare Armament de artilerie
acesteia în stare de gel; I II W/M D.C. N/S Italiană Engleză Cehă
013 pagina 014 Piroxilină 59,0 64,5 64,0 73,3 19,0 45,0 65,0 67,0
- pulberi cu solvent parţial eliminabil – în principal pulberi cu nitroglicerină de Nitrat de glicerină 38,0 34,0 28,0 18,0 19,0 53,0 29,5 22,0
tip cordită, la care se utilizează ca solvent auxiliar acetonă, care ulterior, în procesul de Nitroguanidină - - - - 54,0 - - -
fabricaţie, se elimină; Stabilizant 0,5 1,2 3,0 3,0 5,0 1,5 3,5 5,0
- pulberi cu solvent neeliminabil – în principal pulberi cu nitroglicerinâ de tip Vaselină - 0,3 2,0 3,0 - - - 3,0
balistită, pulberi glicolice şi pulberi cu trotil, la care solventul rămâne integral înglobat Acetonă - 0,5 2,0 2,0 1,5 - 1,5 -
în masa pulberii. Adaosuri 1,5 - - - 1,0 - - -
Compoziţia pulberilor cu solvent eliminabil este dată în tabelul 1.7. Umiditate 0,5 - 0,7 0,7 0,5 0,5 0,5 1
Tabelul 1.7 Pulberile cu solvenţi solizi neeliminabili sunt preparate pe bază de nitrat de
Compoziţia pulberii în procente
Armament artilerie Armament infanterie
celuloză cu conţinut mic de azot. Compoziţia acestor pulberi este în
Componenţi
Obişnuite
Slab
Fără flacără Puşti Pistoale
generai următoarea:
higroscopice Tabelul 1.10
Piroxilină 93-96 83 81 91-95 96,7 Compoziţia pulberii în procente
Solvent (alcool-eter) 1-4 2 2 1 0,5 Componenţi
I II III
Stabilizant (D.F.A.) 1 1 1 1 1 Nitrat de celuloză 65 62,6 66
Flegmatizator (camfor) - - - 2-6 - Dinitrotoluen 5 - -
Grafit - - - 0,2-0,3 0,3 Trinitrotoluen 25 30,7 30,5
Adaosuri speciale - 13 15 - - Centralită 4,5 5,0 2,0
Umiditate (maximă) 1,5-2 1 1 1,3-1,5 1,5 Oxalat de sodiu - 1,2 -
Balistitele se prepară din nitrat de celuloză cu conţinut redus de azot Umiditate (maximă) 0,5 0,5 1,0
(coloxilină), pentru dizolvarea căreia se utilizează nitratul de glicerină în proporţie de Principalele caracteristici fizice, chimice şi balistice ale pulberilor coloidale.
30-50%. Compoziţia acestor pulberi este în general următoarea: sunt arătate în tabelul 1.11.
Pulberile cu lac – reprezintă o variantă de pulberi coloidale utilizate pentru
cartuşele de infanterie de calibru 5,45 mm la 14,5 mm, pentru cartuşele unor arme
sportive cât şi pentru lovituri de artilerie de calibru mic (23 mm, 30 mm, 37 mm, 40
mm). care este combustibilul.
015 pagina 016 Ca oxidanţi se utilizează de obicei:
Tabelul 1.11 - nitraţi: KNO3; NaNO3; Ba(NO3)2; Sr(NO3)2; NH4NO3;
Caracteristica Pulberi de nitroceluloză Pulberi de nitroglicerină - cloraţi: KClO3; Ba(ClO3)2 2H2O;
Greutate specifică (gf/cm3) 1,56-1,64 1,54-1,62 - percloraţi: KClO4; NaClO4; NH4ClO4;
Densitate gravimetrică (kgf/l) 0,5 – 0,9 0,5 – 0,9 - peroxizi: BaO2;
Conţinutul în umiditate (%) 1,2 0,5 – 1,0 - oxizi: Fe3O4; Fe2O3; MnO2; Pb3O4;
Temperată inflamare (ºC) 170-180 162-174 - sulfaţi: Na2SO4; CaSCO4; BaSO4;
Volumul specific (l/kgf) 900-960 800-1 000 - oxalaţi: Sr(COO)2.
Căldura transf. explozive (kcal/kgf) 700-900 650-1 250 Ca reducători se pot folosi:
Temperatura explozie (°K) 2900-3100 2400-3600 - metale: magneziu, aluminiu, zinc sau aliaje ale acestora şi mai rar fier, stibiu,
Forţa pulberii (kgf. Dm/kgf) (1000-1050) 10 3 (900-1250)103 zirconiu;
Conţinutul in azot al NC (N%) 12,6-13,1 11,8-13,0 - metaloizi: fosfor, sulf, carbon;
Conţinutul în nitroglirerină (%) - 20-10 - sulfuri: trisulfura de fosfor – P4S3; sulfura de antimoniu – Sb2S3; pirita – FeS2;
Conţinutul de stabilizant (%) 0,5-2,5 1-8 - siliciuri: siliciura de calciu – CaSi2;
Conţinutul de adaosuri (%) 0,6-7,0 1-10 - hidrocarburi: petrol, benzină, ţiţei, terebentină, benzen;
Viteza de ardere la p=1 atm (mm/s) 0,06-0,09 0,1-0,2 - hidraţi de carbon; amidon, lactoză, zaharoză, celuloză.
Din punct de vedere al compoziţiei pulberile cu lac reprezintă o soluţie de nitrat Principala substanţă pirotehnică combustibilă este aluminiul, urmat de
de celuloză, de mare vâscozitate şi alţi componenţi într-un solvent organic care se magneziu şi bariu.
emulsionează în mediu apos sau se extrudeaza prin orificii. În cazul unor pulberi înalt În afara celor doi constituenţi principali, în structura unei compoziţii
energetice acestea conţin şi nitrat de glicerină (aprox. 12%). Aceste pulberi pot avea pirotehnice mai întâlnim:
forme sferice, elipsoidale, disc, iar structura lor poate fi compactă sau poroasă. - un liant, pentru a permite să se obţină prin presare, încărcături compacte şi
care să aibă bune proprietăţi mecanice;
1.5. COMPOZIŢII PIROTEHNICE - coloranţi, în cazul compoziţiilor de semnalizare şi fumigene;
Compoziţiile pirotehnice sunt amestecuri care prin inflamare sau explozie dau - flegmatizatori, pentru scăderea sensibilităţii şi alte substanţe care au drept
efecte luminoase, calorice, fumigene sau sonore. scop să crească efectul specific şi să mărească stabilitatea.
Regimul de transformare normal al acestor compoziţii este de regulă, o simplă Compactarea amestecurilor pirotehnice se poate realiza prin diferite metode:
combustie sau o deflagraţie şi din acest punct de vedere ele pot fi clasificate în cadrul presare, şnecuire, turnare. Cea mai răspândită este metoda presării.
pulberilor. Deşi nu se urmăreşte niciodată obţinerea unui regim detonant, riscul unei La prepararea amestecurilor pirotehnice se utilizează mai frecvent următorii
detonaţii însoţeşte întotdeauna transformarea unei compoziţii pirotehnice şi de aceea, lianţi de cimentare:
acest pericol trebuie avut în vedere. - răşini sintetice, iditol, bachelită;
Compoziţiile pirotehnice pot fi clasificate în patru grupe şi anume: - răşini naturale, şerlac, colofoniu, mastic, rezinaţi;
a) Compoziţii de iluminare. Sunt reprezentate de multiplele compoziţii - uleiuri sicative: ulei de in fiert:
utilizate în dispozitivele de iluminare destinate iluminării nocturne şi focurilor de - dextrină, stearină, asfalt, substanţe bituminoase sau soluţii de nitrat de
artificii, trasoarele întrebuinţate pentru a materializa traiectoria unui obiect mobil şi celuloză şi cauciuc.
dispozitivele de semnalizare destinate emiterii de semnale. Pentru colorarea flăcării se folosesc o scrie de substanţe astfel:
016 pagina 017 - pentru culoarea albă se folosesc: pulberi de magneziu sau aluminiu, trisulfura
b) Compoziţii calorice. Sunt compoziţiile incendiare utilizate pentru distrugere de stibiu, siliciul sau ferosiliciul în amestec cu peroxidul de bariu;
sau compoziţiile de aprindere care servesc pentru inflamarea compoziţiilor pirotehnice 017 pagina 018
de bază. - pentru culoarea galbenă se folosesc: săruri de sodiu (oxalatul de sodiu şi
c) Compoziţii fumigene. Sunt întrebuinţate pentru camuflarea obiectivelor criolita);
militare sau pentru semnalizare. - pentru culoarea roşie se folosesc: săruri de stronţiu (oxalatul de stronţiu,
d) Compoziţii sonore. Sunt compoziţiile introduse în petarde menite să asigure azotatul de stronţiu, cloratul de stronţiu sau carbonatul de stronţiu), rubidiu sau de
imitarea zgomotelor proiectilelor (bombelor). calciu;
Pentru obţinerea unor efecte pirotehnice, se utilizează în general o reacţie de - pentru culoarea verde se folosesc: clorat de bariu, clorură de cupru, carbonat
oxido-reducere, între un element oxidant care este comburantul şi un element reducător de bariu;
 - pentru culoarea albastră se folosesc: săruri de cupru (carbonat bazic de cupru), - azotat de bariu 64%, aluminiu 20%, sulf 16%.
azotatul de cupru amoniacal, sulfat de cupru amoniacal; Unele proprietăţi ale compoziţiilor pirotehnice sunt arătate în tabelul 1.14.
- pentru culoarea violetă se folosesc săruri de cupru la care se adaugă o anumită Tabelul 1.14
cantitate de săruri de stronţiu. Efectul termic al Viteza de combustie
Volum Temperatura
reacţiei de la pres. atm. a
Câteva compoziţii pirotehnice utilizate în scopuri de iluminare, precum şi principalii Tipul compoziţiei specific Vo de combustie
combustie compoziţiei puternic
indici luminotehnici ai acestora, sunt arătate în tabelul 1.12. (kcal/g)
(l/kg) (°C)
comprimate (mm/s)
Tabelul 1.12 Compoziţii de iluminare 1,2-2,0 100-300 2000-2500 1-10
Componenţii amestecului Intensitatea Viteza de Energia
Densitatea
luminoasă ardere luminoasă Compoziţii trasoare 1,2-2,0 100-300 2000-2500 2-10
Ba(NO3)2 Mg Al S. Iditol (g/cm3) Compoziţii de semnalizare 0,6-1,2 300-450 1200-2000 1-3
(lumânări) (mm/s) (lx/g)
75 21 - - 4 - - - - Compoziţii fotoluminoase 1,7-3,0 50-100 2500-3500 10-15
58 32 - - 10 2,1 93000 4,9 21000 Compoziţii incendiare 0,8-3,0 0-300 2000-3500 1-3
47 43 - - 10 1,9 126000 5,6 32000 conţinând un oxidant
47 43 - - Colofoniu 10 1,9 61000 3,7 22000 Compoziţii fumigene 0,3-1,0 300-500 400-1200 0,5-2
64 - 26 - 10 2,4 10000 1,7 6000 019 pagina 020
64 - 26 10 - 2,5 61000 4,3 14000
NaNO3 60 - 40 - - - - - -
Compoziţiile pirotehnice de iluminare sunt destinate încărcării proiectilelor sau
bombelor.
Cele mai folosite compoziţii incendiare sunt amestecurile pe bază de termit:
ţunder + aluminiu în proporţie de 76/24; oxid de fier + aluminiu 75/25; bioxid de CAPITOLUL 2
mangan + aluminiu 71/29; peroxid de bariu + aluminiu 82,5/17,5. Termitul este un bun MUNIŢII DE INFANTERIE
amestec incendiar; dezvoltă temperaturi mari. În jur de 2500°C, se stinge greu, putând În denumirea generală de "muniţii de infanterie" sunt cuprinse:
arde chiar sub apă. S-au mai folosit: amestecuri incendiare pe bază de săruri bogate în - cartuşe de infanterie;
oxigen (azotatul de bariu, perclorat de potasiu), în amestec cu carburanţii metalici - grenade de mână;
(magneziu, aluminiu); amestecuri de pentrită flegmatizată şi aluminiu; carburanţi - mijloace pirotehnice cu acţiune apropiată.
metalici (electronul: 90%) magneziu, 8% aluminiu, 2% adaosuri); amestecuri pe bază de Clasificarea muniţiilor de infanterie este arătată în schema din fig. 2.1.
carburanţi organici lichizi; carburant solidificat cunoscut sub denumirea de napalm sau
amestecuri pe bază de napalm. 2.1. CARTUŞE DE INFANTERIE
018 pagina 019 Din muniţia pentru armamentul de infanterie fac parte cartuşele până la calibrul
Compoziţiile fumigene se folosesc ca fumuri de semnalizare şi fumuri de de 14,5 mm inclusiv, la care glonţul nu are brâu forţator.
mascare. În scopuri de semnalizare se pot utiliza atât fumuri albe, cât şi fumuri colorate. După destinaţie, cartuşele pentru armamentul de infanterie se împart în:
În tabelul de mai jos este dată compoziţia unor fumuri de semnalizare. - cartuşe de război;
Tabelul 1.13 - cartuşe auxiliare.
Culoare fum şi compoziţie în Culoare fum şi compoziţie în Cartuşele de război sunt destinate pentru nimicirea personalului, distrugerea
Componenţi Componenţi
Roşu Galben Verde Albastru Roşu Galben Verde Albastru
diferitelor materiale, precum şi pentru îndeplinirea altor misiuni speciale.
Clorat de 35 35 35 35 Albastru - - 20 40
Cartuşele auxiliare sunt destinate pentru instruirea trupelor. Din acestea fac
potasiu metilen
parte cartuşele de manevră, pentru trageri de instrucţie, trageri experimentale, de tir
Rodamină 20 - - - Lactoză 15 - 17 17
redus, de exerciţiu şi secţionate.
Auramină - 30 20 - Iditol - 10 8 8
Cartuşele de război se împart în:
Oranj-gris 20 - - - Amidon 10 15 - -
- cartuşe cu glonţ obişnuit;
Crizoidină - 10 - -
- cartuşe cu glonţ special.
Pentru imitarea zgomotului la tragerile de artilerie sau cu armamentul de
Cartuşele cu glonţ obişnuit sunt destinate pentru nimicirea personalului
infanterie, se folosesc amestecuri pe bază de azotat de potasiu sau azotat de bariu,
neadăpostit sau aflat în adăposturi de tip uşor şi pentru distrugerea tehnicii neblindate.
amestecuri pe bază de clorat sau perclorat de potasiu:
Cartuşele cu glonţ special sunt destinate pentru scoaterea din luptă a tehnicii şi
- clorat de potasiu 70%, aluminiu 30%;
personalului, pentru incendierea carburanţilor neadăpostiţi sau în adăposturi de tip uşor,
- azotat de potasiu 55%, aluminiu 10%, sulf 35%;
pentru indicarea ţintelor, corectarea tragerilor şi pentru semnalizare.
 020 pagina 021 021 pagina 022

Cartuşul de război (fig. 2.2.) se compune din: glonţul 1, tubul-cartuş 2,

MUNIŢII DE INFANTERIE încărcătura de azvârlire 3 şi capsa de aprindere 4.

2.1.1. GLONŢUL
1. CARTUŞE DE INFANTERIE După forma exterioară (fig. 2.2.), glonţul are
o parte ogivală 5, o parte cilindrică 6 şi o parte
După modul de posterioară 7 sub formă tronconică. O serie de gloanţe
După destinaţie
realizare percuţie:
(de pistol, revolver şi altele), nu mai sunt prevăzute cu
- cu percuţie centrală; partea tronconlcă.
de război: auxiliare - cu percuţie excentrică. Forma şi lungimea părţii ogivale se aleg
- de manevră, astfel încât să se realizeze o rezistenţă minimă a
aerului şi să se asigure stabilitatea glonţului pe
cu glonţ obişnuit: cu glonţ special: - de exerciţiu; traiectorie.
- cu glonţ cu miez - cu glonţ perforant; - de tir redus; Partea cilindrică are rolul de a imprima
de oţel; - cu glonţ incendiar; - pentru trageri de instr.; glonţului mişcarea de rotaţie şi de a asigura obturarea
- cu glonţ uşor; - cu glonţ trasor; gazelor provenite din arderea pulberii, pe timpul
- pentru trageri
experiment.
deplasării glonţului în canalul ţevii. Gloanţele Fig. 2.2. Cartuşul de război:
- cu glonţ greu; - cu glonţ de reglaj obişnuite şi cele speciale, cu excepţia celor trasoare şi 1 – glonţ; 2 – tub-cartuş; 3 –
- pentru pistol incendiar; - secţionate încărcătura de azvârlire; 4 –
de pistol, au pe partea cilindrică un şanţ inelar 8, în
capsă de aprindere; 5 - partea
- cu glonţ perforant- care se presează gura tubului pentru realizarea ogivală; 6 – partea cilindrică; 7 –
incendiar; sertizării glonţului cu tubul. partea posterioară; 8 – şanţ inelar
a) Gloanţele obişnuite pot fi cu miez de
- cu glonţ perforant-
incendiar-trasor; plumb sau cu miez de oţel. Ele se compun din (fig. 2.3) învelişul bimetalic 1, miezul de
oţel sau de plumb 2 şi cămaşa de plumb 3 (la glonţul cu miez de oţel).
- cu glonţ exploziv
Învelişul serveşte pentru realizarea formei exterioare a glonţului, asamblării
cămăşii şi miezului şi pentru asigurarea angajării sigure în ghinturile ţevii. Se fabrică
prin presare la rece, din oţel cu un conţinut redus de carbon, placat cu un strat subţire de
2. GRENADE DE 3. MIJLOACE PIROTEHNICE CU tombac.
MÂNĂ APRINDERE APROPIATĂ Cămaşa se fabrică din plumb sau aliaj de plumb cu antimoniu şi asigură
asamblarea compactă a miezului în înveliş şi dispunerea corectă a centrului masei
glonţului, contribuind la atenuarea uzurii ţevii.
După modul de După După principiul Miezul poate fi din aliaj de plumb cu antimoniu sau din oţel. Miezul de oţel
După
acţionare şi efect la procedeul de întrebuinţării în înlocuieşte o parte din plumbul deficitar, mărind şi capacitatea de perforare a glonţului.
destinaţie:
obiectiv: lansare: luptă: 022 pagina 023
- cu efect prin suflu b) Gloanţele speciale, după destinaţia lor pot fi: perforante, trasoare,
- ofensive; - din pistol; - de iluminare;
şi schije; incendiare, de reglaj-incendiare, perforant-incendiare, perforant-incendiar-trasoare şi
- de noapte explozive.
- cu efect cumulativ. - defensive; - din ţevi; - de semnalizare;
(focuri) b.l. Glonţul perforant, este destinat pentru neutralizarea ţintelor cu blindaj
uşor (maşini blindate, transportoare blindate şi altele) şi a personalului adăpostit după
- antitanc. - reactive; - de imitare - de zi (fumuri.) blindaje cu grosime relativă mică.
Glonţul (fig. 2.4) se compune din: învelişul bimetalic 1, cămaşa de plumb 2 şi
- prin aruncare miezul perforant 3. Miezul este fabricat din oţel de scule, cu un conţinut bogat de carbon
sau din aliaj metalo-ceramic dur. În contact cu blindajul, miezul glonţului perforează
Fig. 2.1. Schema clasificării muniţiilor de infanterie blindajul, producând efectul urmărit.
 b.2. Glonţul trasor este destinat pentru corectarea tragerii, indicarea ţintelor şi b.4. Glonţul de reglaj-incendiar, este destinat pentru reglarea tragerii şi pentru
semnalizare. incendierea materialelor uşor inflamabile.
Glonţul (fig. 2.6 b) se compune din: vârful din tombac 1, învelişul bimetalic sau
din oţel 2, cămaşa de plumb 3, compoziţia incendiară din amestec pirotehnic 4,
bloculeţul 5 cu capsa de aprindere şi mecanismul de percuţie, asamblate în paharul 6.
Mecanismul de percuţie cu funcţionare prin inerţie se compune din percutorul 7 cu cuiul
percutorului şi coafa de protecţie 8. La unele gloanţe, în locul coafei de protecţie se
foloseşte un inel de siguranţă.
La plecarea glonţului, coafa de protecţie, sub acţiunea forţelor de; inerţie, se
apropie de percutor al cărui vârf perforează coafa. Pe traiectorie, percutorul 7 se
deplasează spre înainte până ce se reazemă pe fundul capsei. La lovirea obstacolului,
percutorul loveşte capsa. Jetul de foc -(024 pagina 025)- de la capsă aprinde
compoziţia incendiară. Învelişul glonţului explodează şi flacăra acţionează asupra ţintei.
Efectul de reglaj este realizat prin intermediul compoziţiei trasoare 10, dispusă în
Fig. 2.3. Gloanţele obişnuite: Fig. 2.4. Glonţ perforant: Fig. 2.5. Glonţ trasor: paharul 9.
a – cu miez de oţel; b – uşor; c – greu; d - 1 – înveliş bimetalic; 2 – 1 – înveliş bimetalic; 2 – b.5. Glonţul perforant-incendiar, este destinat pentru incendierea.
pistol; 1 – înveliş bimetalic; 2 – miez de oţel cămaşă de plumb; 3 – miez miez de plumb; 3 –
carburanţilor sau materialelor uşor inflamabile, aflate după blindaje uşoare.
sau de plumb; 3 – cămaşă de plumb perforant pahar; 4 – compoziţie
trasoare; 5 – inel Glonţul (fig. 2.6 c) se compune din: învelişul bimetalic sau din oţel alămit
Glonţul (fig. 2.5) se compune din: învelişul bimetalic 1, miezul de plumb 2 (zincat) 1, cămaşa de plumb 2, miezul perforant 3 şi compoziţia incendiară din amestec
presat în vârful glonţului, paharul 3 cu compoziţia de aprindere -(023 pagina pirotehnic 4, dispusă în vârful glonţului.
024)- şi trasoare 4 şi inelul 5 cu un orificiu concentric, dispus în partea posterioară a La întâlnirea blindajului, datorită comprimării mecanice bruşte a glonţului, se
glonţului. Compoziţia de aprindere şi trasoare este formată dintr-un amestec de aprinde compoziţia incendiară. Flacăra trecând prin orificiul făcut de miezul perforant,
carburant, oxidant şi liant. Drept carburant se foloseşte praf de magneziu sau aliaj de aprinde carburantul.
aluminiu şi magneziu, ca oxidant - oxizii şi sărurile unor metale (bariu, stronţiu etc.), iar b.6. Glonţul perforant-incendiar-trasor are aceeaşi destinaţie ca şi glonţul
ca liant - răşini speciale. perforant-incendiar, având şi rolul de reglarea tragerii. Din punct de vedere constructiv,
Pe timpul tragerii, gazele acest glonţ se deosebeşte de cel perforant-incendiar, prin aceea că miezul este de
rezultate din arderea pulberii, aprind dimensiuni mai mici şi mai uşor, iar în partea posterioară există un pahar cu compoziţie
compoziţia de aprindere. După ce trasoare.
glonţul a părăsit canalul ţevii, de la
compoziţia de aprindere se iniţiază 2.1.2. TUBUL-CARTUŞ
compoziţia trasoare care lasă o dâra Tubul (fig. 2.7) serveşte pentru
luminoasă (de regulă, de culoare roşie). asamblarea tuturor elementelor cartuşului,
b.3. Glonţul incendiar, este obturarea gazelor pulberii pe timpul tragerii şi
destinat pentru incendierea carburanţilor pentru protejarea încărcăturii de azvârlire şi a
şi a celorlalte materiale uşor inflamabile. capsei de aprindere împotriva agenţilor
Glonţul (fig. 2.6. a) se compune atmosferici.
din: vârful din tombac 1, învelişul După configuraţia exterioară, la tub se
bimetalic 2, miezul de oţel 3, compoziţia deosebesc următoarele elemente: partea Fig. 2.7. Organizarea tubului:
incendiară 4 dispusă în vârful glonţului cilindrică 1, partea conică 2, corpul 3 şi gulerul 1 - partea cilindrică; 2 – partea conică; 3
Fig. 2.6. Gloanţe incendiare: 4. Gulerul tubului are un rebord 9 sau un şanţ 7, – corp; 4 – guler; 5 – orificiu pentru
deasupra miezului şi cămaşa de plumb 5. a - glonţ cu compoziţie incendiară; b - glonţ de
care serveşte pentru extracţia tubului. Rebordul capsa; 6 – nicovală; 7 – şanţ inelar; 8 –
În partea de fund a glonţului se găseşte reglaj-incendiar; c - glonţ perforant-incendiar orificiu; 9 – rebord
paharul 6 al trasorului cu compoziţia – acolo unde există – asigură o anumită poziţie
trasoare 7. a cartuşului în camera de încărcare. Corpul tubului, de regulă, are o conicitate care
La întâlnirea obstacolului, ca rezultat al comprimării mecanice bruşte şi uşurează introducerea şi extragerea tubului din camera de încărcare a armei.
încălzirii, se aprinde compoziţia incendiară. Învelişul glonţului se desface şi flacăra La fundul tubului există despărţitorul (montecula), care separă orificiul pentru
acţionează asupra ţintei. capsă, de volumul interior al tubului în care se găseşte pulberea. La despărţitor deosebim
nicovala 6 şi două orificii 8 prin care se transmite flacăra de la capsă la încărcătură.
025 pagina 026
 Tuburile pot fi din alamă, bimetalice sau din oţel. Pentru protejare
Tabelul 2.1

CB (SV) = nitroceluloză proaspătă.

poroasă de forma tubulară cu 55%

УФ(UF) = pulbere fabricată rapid

mărunţită, flegmatizată, de forma

formă tubulară grafitată (Pulbere

nitroceluloză pentru cartuşe 7,62

B/B (V/V) = pulbere fabricată în

împotriva coroziunii, suprafeţele tuburilor se acoperă cu lac (în special cele de oţel).
Pulbere cu bază de nitroceluloză

Pulbere cu baza de nitroceluloză

Pulbere cu baza de nitroceluloză

Semnificaţia mărcii pulberii şi

folosită la cartuşele 5,6 mm tir

ВЛ (VL) = pulbere cu bază de

BT (VT) 77-44-SMK BT (VT) BT (VT) – pulbere cu bază de
VTOD-SM 54-44-TSF ВЛ (VL) nitroceluloză, flegmatizată de
Glonţul se fixează în tub prin îmbinare strânsă şi presarea părţii cilindrice
indicaţii suplimentare

027 pagina 028

sau prin îmbinare strânsă şi punctare în două locuri (cartuşe 7,62 mm pentru

SM = pulbere amesticată.
OD = pulbere importată
revolver) sau în trei locuri (cartuşe 7,62 mm pentru pistol).

mm cu glonţ uşor.

timpul războiului.
tubulară, grafitată

azotat de potasiu
2.1.3. ÎNCĂRCĂTURA DE AZVÂRLIRE

de infanterie).
Încărcătura de azvârlire este destinată pentru a imprima glonţului viteza
iniţială stabilită. În prezent, la cartuşele de infanterie se folosesc încărcături din
pulbere de nitroceluloză marca VUFL, VT, P-45, DGG, DCM, 4/7, 5/7.

redus
Pulberile folosite pentru încărcăturile de azvârlire ale cartuşelor de
infanterie, sunt arătate în tabelul 2.1.

pulberii

VUFL
Marca
PULBERILE FOLOSITE LA MUNIŢIA DE INFANTERIE

Geco

P-55
2.1.4. CAPSA DE APRINDERE
Capsa de aprindere este destinată pentru aprinderea încărcăturii de pulbere.
Construcţia capselor de aprindere pentru diferite cartuşe este identică. Se

VTSVOD 63-43-SMK
pulberii (exemplificări)

VTSM 41-45-S V/V

Inscripţia completa a

ВЛ (VL) 7-31-111
BT 22/46 K (УФ)
deosebesc între ele numai prin greutate şi dimensiuni.

BT 12/47C (УФ)

ВЛ 10/41 K B/B
VTSV 11-52-T
P-55 201-72-U
VUFL 1-55-K
VUFL l-75-U
Capsa (fig. 2.7) se compune din: căpăcelul (alveola) din alamă (a), rondela

1-63-U
Geco
de staniol (b), şi compoziţia pirotehnică (c), sensibilă la percuţie.

sau

sau
Datele complete privind caracteristicile tehnico-tactice şi de construcţie ale
cartuşelor de infanterie, sunt cele cuprinse în anexa nr. 1.
2.2. GRENADE DE MÂNA
După modul de acţiune şi al efectului la obiectiv, grenadele de mână se

încărcăturii
Greutatea

1,57-1,62

1,20-1,25

3,00-3,30
medie a
împart în:

(gf)
-
- grenade de mână cu efect prin suflu şi schije;
- grenade de mână cu efect cumulativ.
Grenadele cu efect prin suflu şi schije sunt destinate pentru scoaterea din
luptă a personalului în lupta apropiată (pe timpul atacului, în tranşee, adăposturi,

glonţ perforant incendiar

Cartuş 7,62 mm scurt cu

Cartuş 7,62 mm scurt cu

Cartuş 7,62 mm scurt cu

Cartuş 7,62 mm scurt cu

Cartuş 7,62 mm scurt de

Cartuş 7,62 mm lung cu

Cartuş 7,62 mm lung cu

Denumirea muniţiei

Cartuş 5,6 mm tir redus

puncte populate, în pădure, în munţi etc.), în raport de distanţa de împrăştiere a

glonţ cu miez de oţel

schijelor, grenadele se împart în:

glonţ miez de oţel

- grenade ofensive;

glonţ incendiar
- grenade defensive.

glonţ trasor

glonţ uşor
Din categoria grenadelor ofensive, fac parte grenadele de tip RG şi formă

manevră
de ou, iar din cele defensive, grenadele F-l.
Grenadele cumulative sunt destinate pentru lupta împotriva tancurilor şi
altor obiective blindate, precum şi pentru distrugerea amenajărilor genistice

Puşcă calibru 5,6 mm Geco

7,62 mm md. 1958 şi 1964.

1946, 1943, 1943M, 1966

md. 1945, 1945 M, DT şi
Armamentul, calibrul şi
permanente şi temporare. Din categoria acestor grenade fac parte grenadele de tip

Puşti mitraliere 7,62 mm

semiautomată md. 1956.
Puşcă-mitralieră calibru

Mitraliere 7,62 mm md.

Pistol-mitralieră calibru

Carabină 7,62 mm md.

RPG şi RKG.

Puşcă calibru 5,6 mm

Puşcă 7,62 mm md.

7,62 mm md. 1963.
Carabină 7,62 mm
026 pagina 027

modelul

1891/30.

1944.

DTM
crt.
Nr.

3
 Continuarea tabelului 2.1
Greutatea
Nr. Inscripţia completa a Marca Semnificaţia mărcii pulberii şi indicaţii
Armamentul, calibrul şi modelul Denumirea muniţiei medie a
crt. pulberii (exemplificări) pulberii suplimentare
încărcăturii (gf)
Cartuş 7,62 mm lung cu 3,00-3,30 VTOD 23-43-K
glonţ perforant VT 80-77-U
Cartuş 7,62 mm lung cu
glonţ perforant-incendiar
Cartuş 7,62 mm lung cu
glonţ perforant-incendiar-
trasor
Cartuş 7,62 mm lung cu
glonţ trasor
Cartuş 7,62 mm lung cu
glonţ de reglaj incendiar
Cartuş 7,62 mm lung de VT 7-76-U VT P-55 = pulbere cu bază de
manevră P-55 22-72-U P-55 nitroceluloză poroasă de forma
tubulară cu 55% azotat de potasiu
4 Mitraliere 7,62 mm md. Cartuş 7,62 mm lung cu 3,00-3,30 VTSM 40-45 SV/V vezi nr. crt. 3
1943, 1946, 1966 şi 1910 glonţ greu VTOD 25-44-K
VTODSM 55-44-TSF
V/V
028 pagina 029
5 Pistol 7,62 mm md. 1933 Cartuş 7,62 mm cu glonţ 0,60-067 P-45 18-52-E P-45 P-45 = pulbere cu bază de
Pistol mitralieră md. 1941 obişnuit pentru pistol şi DCZ-1 26-51 CZ-1 nitroceluloză poroasă de formă
pistol mitralieră Ncdp P-1 6-53-nma Ncdp-1 tubulară cu 45% azotat de potasiu
Ncdp P-2 7-54-nma Ncdp-2 CZ-1 = pulbere cu bază de
nitroceluloză din lemn tip 1.
Ncdp P-1 şi Ncdp P-2 pulbere cu
bază de nitroceluloză de
provenienţă cehă.
6 Revolver 7,62 mm Nagan Cartuş 7,62 mm cu glonţ 0,30 ПЛ 10-12 3-30-K ПЛ (PL) Pulbere cu bază de nitroceluloză
md. 1935 obişnuit pentru revolver ПЛ 10-10 3-30-K 10-12 lamele cu grosimea de 0,1 mm şi
Nagan ПЛ (PL) lăţimea de 1,2 mm, respectiv 1,0
10-10 mm
7 Pistol 7,63 mm Mausser Cartuş 7,63 mm cu glonţ 0,50 П-45 3-43-K П (P) 45 Pulbere cu baza de nitroceluloză
md.1908 obişnuit pentru pistol poroasă de formă tubulară cu 45%
de potasiu.
8 Pistol 7,65 mm Browning. Cartuş 7,65 mm cu glonţ 0,210 Ncdp P-2 1-78-RSC Ncdp Pulbere cu bază de nitroceluloză
Pistol 7,65 mm md. 1974 obişnuit P-55 11-80-U P-2
(Carpaţi) P-55
9 Puşcă 7,92 mm md. 1924 Cartuş 7,92 mm cu glonţ uşor 2,9-3,4 VT 301-73-U VT CG3 = pulbere cu bază de
Cartuş 7,92 mm cu glonţ greu DCG3 1-40 CG3 nitroceluloză, grăunţi cu
Cartuş 7,92 mm cu glonţ dimensiunile 1,5x1,5x0,3 mm
perforant VT – vezi nr. crt. 3
Cartuş 7,92 mm cu glonţ
perforant-trasor
Cartuş 7,92 mm cu glonţ cu
miez de oţel md. 1971
Cartuş 7,92 mm de manevră 1,7-2,00 P-55 13-80-U P-55 Vezi nr. crt. 2 şi 8
P-45
029 pagina 030
10 Puşcă mitralieră 7,92 mm Cartuş 7,92 mm cu glonţ 2,95-3,01 VT 201-78-U VT vezi nr. crt. 3
md. 1930. trasor
Mitralieră 7,92 mm md. Cartuş 7,92 mm cu glonţ
1937. perforant de bord
Mitralieră 7,92 mm md. Cartuş 7,92 mm cu glonţ
1934 şi 1942 trasor de bord
Cartuş 7,92 mm de manevră 1,70-1,90 P-55 302-72-U P-55 sau vezi nr. crt. 2 şi 8
P-45
11 Pistol 9 mm Bereta md. Cartuş 9 mm scurt cu glonţ - DCG2a 3-40 CG2a Pulbere cu bază de nitroceluloză,
1944 şi Walter scurt obişnuit grăunţi cu dimensiunile de
0,45x0,60 mm
12 Pistol 9 mm Browning Cartuş 9 mm lung cu glonţ 0,50 DCG2S 3-40 CG2S CG2S = pulbere cu bază de
lung, Walter lung şi pistol obişnuit DCG3S 2-40 CG3S nitroceluloză, grăunţi speciali cu
mitraieră 9 mm md. 1938, dimensiunile 0,45x60 mm
1941, 1948 CG3S = pulbere cu bază de
nitroceluloză, grăunţi speciali cu
dimensiunile 0,64x60 mm
13 Pistol 9 mm Steyer md. Cartuş 9 mm pentru pistol 0,40 DCG 3S 2-10 CG3S vezi nr. crt. 12
1912 Steyer
 031 pagina 032
030 pagina 031
Semnificaţia mărcii pulberii şi indicaţii

dimensiunile 2,30x1,45x0,50 mm

nitroceluloză cu procent redus de

Continuarea tabelului 2.1

combustie de 0,4 mm şi 7 canale

combustie de 0,5 mm şi 7 canale

2.2.1 GRENADA DE MINA

SV = nitroceluloză proaspătă

nitroceluloză grafitată pentru

nitroceluloză cu grosimea de

nitroceluloză cu grosimea de

OFENSIVA MD. ROMANESC (FORMA DE

CM6 = pulbere cu baza de

n/a = pulbere fabricată din

VTJ = pulbere cu bază de

OU)
nitroceluloză tubulară cu
4/7 = pulbere cu bază de

5/7 = pulbere cu bază de

suplimentare

Grenada de mână md. românesc face

cartuşe de manevră
parte din categoria grenadelor ofensive, cu
funcţionare cu întârziere şi acţiune prin suflu şi
schije.
Grenada (fig. 2.8) se compune din:
corpul grenadei 1, încărcătura. de explozie 2 şi Fig. 2.8. Grenada de mână
azot

ofensivă md. românesc

căpăcelul de protecţie 3. (formă de ou):
Corpul grenadei 1, serveşte pentru 1 – corp; 2 – încărcătură de
4/7 SV

5/7 n/a
pulberii
Marca

CM6

formarea schijelor şi se compune din două părţi

VTJ
explozie; 3 – căpăcelul de
4/7

identice, confecţionate din tablă subţire din oţel. protecţie

Încărcătura de explozie 2, este formată din trotil vărsat, sub formă
de gris sau solzi.
pulberii (exemplificări)
Inscripţia completa a

5/7n/a 89-77-U

VTJ 403-74-U
4/7 SV 2-54-S

GRCM6 5-41

Grenada se completează cu unul din următoarele tipuri de focos

DCM6 4-40
4/7 7-78-U

UZRGM, FG-M sau FG-P.

sau

2.2.2. GRENADA DE MÂNĂ OFENSIVĂ MD. 1942 (RG-42)

Grenada de mână md. 1942, RG-42 face parte din categoria
grenadelor ofensive, cu funcţionare cu întârziere şi acţiune prin suflu şi
schije.
încărcăturii (gf)

31,00-33,00
16,0-17,0
Greutatea

Grenada (fig. 2.9) se compune din: corpul grenadei 1, fundul

medie a

15,0

21
corpului 2, cămaşa metalică 3, capacul corpului 4, tubul central 5, gâtul 6,
încărcătura de explozie 7, dopul de lemn 8 sau căpăcel metalic 9.
Corpul grenadei este de formă cilindrică şi serveşte pentru formarea

Cartuş 14,5 mm de manevră

exploziv-incendiar MDZ-3

exploziv-incendiar MDZ-3
schijelor. La cele două capete se găseşte fundul 2 şi capacul 4. În interiorul
perforant-incendiar BS-41

perforant-incendiar BS-41
perforant-incendiar-trasor

perforant-incendiar-trasor
perforant-incendiar B-32

perforant-incendiar B-32
Cartuş 12,7 mm cu glonţ

Cartuş 12,7 mm cu glonţ

Cartuş 12,7 mm cu glonţ

Cartuş 12,7 mm cu glonţ

Cartuş 12,7 mm cu glonţ

Cartuş 13,2 mm cu glonţ

Cartuş 13,2 mm cu glonţ

Cartuş 13,2 mm cu glonţ

Cartuş 13,2 mm cu glonţ

Cartuş 13,2 mm cu glonţ

Cartuş 14,5 mm cu glonţ

Puşcă a.t. 14,5 mm PTRS. Cartuş 14,5 mm cu glonţ

Cartuş 14,5 mm cu glonţ

Cartuş 14,5 mm cu glonţ

Cartuş 14,5 mm cu glonţ

corpului grenadei se află cămaşa metalică 3, înfăşurată de 3-4 ori, având
Denumirea muniţiei

striaţiuni pătrate. Cămaşa metalică are rolul de a amplifica efectul prin

perforant-incendiar

incendiar de bord
schije al grenadei.

perforant-trasor
perforant B-30

perforant B-30
perforant
obişnuit
BZT

BZT
Fig. 2.9. Grenada de mână
Armamentul, calibrul şi modelul

ofensivă md. 1942 (RG-42):

14 Mitraliera a.a. 12,7 mm

15 Mitralieră a.a. 13,2 mm

16 Mitralieră a.a. cal. 14,5

1 – corp; 2 – fundul corpului;
3 – cămaşă metalică; 4 –
capacul corpului; 5 – tubul
central; 6 – gâtul; 7 –
încărcătură de explozie; 8 –
dopul de lemn; 9 – căpăcelul
metalic

mm
crt.
Nr.
 În interiorul cămăşii metalice 3, este dispusă încărcătura de explozie, din trotil Mecanismul percutant,
turnat. montat în tubul 5, se compune din:
Capacul corpului are un orificiu în care intră tubul central 5, care serveşte drept percutorul 1 cu praguri, şaiba de
locaş pentru introducerea focosului. Deasupra capacului corpului este fixat (sudat ghidare 3, arcul percutorului de
electric prin puncte) gâtul 6, care are, un filet pentru înşurubarea focosului. armare 4, şaiba percutorului 6,
032 pagina 033 pârghia de declanşare cu furcă 9 şi
Pentru protejarea tubului contra murdăririi, acesta se acoperă cu un dop din şplintul de siguranţă 16 cu inel.
lemn sau cu un căpăcel metalic. Mecanismul de aprindere
Grenada se completează cu unul din următoarele tipuri de focoase: UZRGM, se compune din: bucşa 11 în care
FG-M sau FG-P. se găseşte presată pe straturi
compoziţia pirotehnică. Deasupra
2.2.3. GRENADA DE MÂNĂ DEFENSIVĂ F-1 compoziţiei pirotehnice într-un
Grenada de mână F-1, face parte din locaş special se găseşte capsa de
categoria grenadelor defensive, cu funcţionare cu aprindere 10, iar în partea de jos
întârziere şi acţiune prin schije şi suflu. capsa detonantă 13. Scaunul capsei
Grenada (fig. 2.10) se compune din: de aprindere are trei orificii pentru
corpul grenadei 1, încărcătura de explozie 2, şi a permite degajarea suprapresiunii
dopul de protecţie 3. care ar putea lua naştere pe timpul Fig. 2.11. Focosul UZRGM:
funcţionării focosului. 1 – percutor; 2 – furcă; 3 – şaibă de ghidare; 4 – arcul
Corpul grenadei este fabricat din fontă, cu
percutorului; 5 – tubul mecanismului de percuţie; 6 –
crestături longitudinale şi transversale, care Bucşa de legătură 8 se şaibă; 7 – praguri; 8 - bucşă de legătură; 9 – pârghie de
uşurează fragmentarea corpului pe timpul găseşte pe tubul mecanismului declanşare; 10 – capsa de aprindere; 11 – bucşa
exploziei. percutant şi serveşte pentru portîntârzietorului; 12 – întârzietor de pulbere; 13 –
capsă detonantă; 14 – inel; 15 - ansamblu focos; 16 -
La partea superioară, corpul grenadei are îmbinarea focosului cu grenada.
şplint de siguranţă
un locaş filetat pentru înşurubarea focosului. Focosul asigură o întârziere în
După forma şi dimensiunile corpului, Fig. 2.10. Grenada de mână defensivă funcţionarea grenadei de 3,2-4,2 secunde de la aruncarea acesteia.
grenadele defensive F-1, pot fi: F-1: Greutatea focosului – 47-51 gr.
- model vechi (românesc), cu fundul 1 – corp; 2 – încărcătură de explozie;
3 – dop de protecţie
alungit; 2.2.5. FOCOSUL PENTRU GRENADĂ FG-M (FG-P)
- model nou (românesc sau sovietic) cu fundul teşit. În anul 1978 s-a introdus în înzestrare un nou tip de focos perfecţionat, de
Dimensiunile aproximative ale celor două tipuri de grenade sunt următoarele: concepţie românească, denumit focos pentru grenade (F.G.) Focosul funcţionează cu
- pentru cele cu fundul alungit, lungimea 92 mm şi diametrul 60 mm; întârziere şi este destinat pentru iniţierea încărcăturii de explozie a grenadelor ofensive şi
- pentru cele cu fundul teşit, lungimea 86 mm şi diametrul 56 mm. defensive din înzestrare. El se fabrică în două variante:
Încărcătura de explozie este formată din trotil vărsat, sub formă de gris sau - focosul FG-M, pentru completarea: grenadelor aruncate cu mâna;
solzi. Pentru protejarea încărcăturii de explozie, locaşul focosului de la corpul grenadei - focosul FG-P, pentru completarea grenadelor aruncate de paraşutişti pe timpul
se astupă cu un dop din material plastic, lemn sau plută. lansării cu paraşuta sau a celor lansate din lansatoare montate pe armamentul portativ.
Grenada se completează cu unul din următoarele tipuri de focoase: UZRGM, 034 pagina 035
FG-M sau FG-P. Focoasele FG-M şi FG-P au organizare identică. Cele două variante diferă între
ele numai prin durata de întârziere, astfel:
2.2.4. FOCOSUL UZRGM - focosul FG-M asigură o întârziere în funcţionare de 4-5,5 s;
Focosul UZRGM (fig. 2.11) este focos unificat de tipul focoaselor care - focosul FG-P asigură o întârziere în funcţionare de 9,5-12,5 s.
funcţionează cu întârziere. Se foloseşte pentru completarea grenadelor de mână, cu efect Focosul se compune din: corpul focosului, mecanismul de percuţie,
prin schije, ofensive şi defensive şi este destinat pentru iniţierea încărcăturii de explozie întârzietorul şi capsa detonantă.
din grenade. Corpul focosului (5) serveşte atât pentru asamblarea părţilor componente ale
033 pagina 034 focosului cât şi pentru montarea acestuia la grenadă. Mecanismul de percuţie se
Se compune din: mecanismul percutant, mecanismul de aprindere şi bucşa de compune din percutorul (1), şplintul de siguranţă cu inel (2), axul percutorului (3), arcul
legătură. percutorului (4) şi pârghia de declanşare (6).
 Întârzietorul se compune înspre afară, până ce pârghia de declanşare întră mai mult de jumătate din lungime în
din căpăcelul (7), bucşa acesta. Ţinându-se grenada în această poziţie, se scoate şplintul de siguranţă cu mâna
întârzietorului (8), capsa de stângă, apoi grenada se introduce complet în lansator. După părăsirea lansatorului se
aprindere KV-3V (9), compoziţiile eliberează pârghia de declanşare, funcţionarea fiind similară ca la pct. a.
pirotehnice pentru întârzietor: Grenada de mână F-1 se aruncă numai din tranşee sau adăposturi.
compoziţia de iniţiere (10); Este interzis:
compoziţia de bază (11); compoziţia - demontarea focoaselor de la grenade şi remedierea defectelor acestora;
de transmitere (12) şi capsa - transportul grenadelor suspendate de inelul şplintului de siguranţă al
detonantă 7K1 (13). focosului;
035 pagina 036 - eliberarea pârghiei de declanşare după extragerea şplintului de siguranţă şi
La ambele variante ale trecerea grenadei dintr-o mână în alta sau transmiterea ei altor persoane;
focosului compoziţia de iniţiere este - introducerea şplintului de siguranţă extras de la focos; o astfel de grenadă
de tipul V-11, iar compoziţia de (focos) se aruncă spre ţintă sau în altă direcţie;
transmitere este de tipul SŢ-1. - ridicarea sau mişcarea grenadelor neexplodate sau a altor grenade a căror
Compoziţia de bază a întârzietorului focoase nu au pârghia de declanşare fixată cu şplint de siguranţă.
diferă la cele două variante astfel: la 036 pagina 037
focosul FG-M este de tipul MGS-
54, iar la focosul FG-P este de tipul 2.2.7. GRENADA DE MÂNĂ CUMULATIVA ANTITANC MD. 43 (RPG-
SB-160, aceasta din urmă asigurând 43)
o durată de întârziere mai mare. Grenada (fig. 2.13) se compune din: corp, încărcătură de explozie, mâner şi
Focoasele FG-M şi FG-P focos.
au greutatea de 70 g şi sunt Corpul grenadei
ambalate câte 10 bucăţi în cutii Fig. 2.12. Focosul FG-M (FG-P): serveşte pentru
metalice cilindrice, etanşate prin 1 – percutorul; 2 – şplintul de siguranţă cu inel; 3 – asamblarea încărcăturii de
axul percutorului; 4 – arcul percutorului; 5 – corpul
roluire. focosului; 6 – pârghia de declanşare; 7 – căpăcelul; 8 – explozie, tubului cu vârful
Inscripţionarea focoaselor bucşa întârzietorului; 9 – capsa de aprindere; 10 – percutorului şi arcului de
se face prin poansonare pe pârghia compoziţia de iniţiere; 11 – compoziţia de bază a siguranţă. La partea
de declanşare. Inscripţia cuprinde: întârzietorului; 12 – compoziţia de transmitere; 13 – inferioara corpul este
capsa detonantă
tipul focosului, uzina, lotul şi anul închis cu un fund plat, iar
de fabricaţie. deasupra cu un capac
bombat de care este fixat
2.2.6. PREGĂTIREA PENTRU TRAGERE ŞI FUNCŢIONAREA gâtul filetat pentru
GRENADELOR DE MÂNĂ îmbinarea corpului cu
a) Cazul când grenadele sunt aruncate cu mâna de pe sol sau pe timpul mânerul. În interiorul
lansării cu paraşuta. corpului se află
Înainte de aruncarea grenadei se scoate dopul de protecţie al acesteia şi se încărcătura de explozie şi
înşurubează focosul. Se ia grenada în mâna dreaptă, cu focosul în sus, astfel ca pârghia tubul fixat la capacul
de declanşare să fie apăsată în podul palmei. Fără a elibera pârghia de declanşare, se corpului. Arcul de Fig. 2.13. Grenada de mână cumulativă antitanc md. 43 (RPG-43):
scoate şplintul de siguranţă cu mâna stângă şi se aruncă grenada. siguranţă şi vârful 1 – mâner de lemn; 2 – paharul corpului; 3 – bucşă metalică cu
Imediat ce grenada se desprinde de mână, pârghia de declanşare cade, percutorului se află în filet interior; 4 – plăcuţă; 5 – ştuţ pentru fixarea bucşei şi plăcuţei
la mânerul din lemn; 6 – ştift; 7 – capacul stabilizatorului; 8 – cui;
eliberează percutorul, care sub acţiunea arcului percutează capsa de aprindere. Jetul de interiorul paharului şi sunt 9 – corpul capacului; 10 – benzile de pânză ale stabilizatorului; 11
foc se transmite de la capsa de aprindere la compoziţiile pirotehnice, apoi la capsa fixate la fundul său. – arcul capacului stabilizatorului; 12 – taler; 13 – splint cu inel; 14
detonantă, care iniţiază încărcătura de explozie din grenadă. Încărcătura de – pârghie de declanşare; 15 – orificiu pentru sfoară; 15 –
b) Cazul lansării grenadelor din lansatorul montat la armamentul portativ. explozie din trotil, este încărcătură de explozie; 17 – tubul cu vârful percutorului; 18 – arc
de siguranţă; 19 – piuliţa focosului; 20 – teaca focosului; 31 – capsă
Înainte de introducerea grenadei în lansator se scoate dopul de protecţie şi se fixată în corpul grenadei. detonanta; 22 – detonator suplimentar
înşurubează focosul. Se ia grenada în mâna dreaptă şi se introduce în lansator, cu focosul Mânerul serveşte
pentru manipularea grenadei. În interiorul lui se găsesc montate focosul, stabilizatorul şi arcului de siguranţă şi cu capsa sa detonantă se loveşte de vârful percutorului, având loc
mecanismul de siguranţă. Se compune din: mâner din lemn, bucşă, capac, taler, pârghie explozia instantanee a grenadei.
de declanşare, ştuţ, stabilizator, plăcuţă şi ştift.
Mecanismul percutant de aprindere este aşezat, parte în tubul corpului grenadei, 2.2.8. GRENADA DE MÂNĂ CUMULATIVA ANTITANC RKG-3E
iar parte în miner; se compune din: vârful percutorului, arc de siguranţă, ştuţ, cui şi Grenada de mână cumulativă antitanc RKG este fabricată în două variante:
focos. - grenada RKG-3E cu pâlnie cumulativă din bimetal;
Stabilizatorul serveşte pentru menţinerea stabilităţii grenadei pe traiectorie, în - grenada RKG-3EM cu pâlnie cumulativă din cupru. Organizarea şi
scopul de a asigura lovirea ei cu fundul de corpul blindajului. Se compune din: două funcţionarea acestor grenade este identică. Grenada (fig. 2.14) se compune din: corp,
benzi de pânză, capac şi arc. încărcătură de explozie, focos şi mâner.
Mecanismul de siguranţă se compune din: pârghia de declanşare şi şplintul cu Corpul grenadei 1 este format dintr-un înveliş metalic cilindric. În interiorul
inel. corpului se găsesc: pâlnia cumulativă 2, încărcătura de bază 3, şi încărcătura
Focosul este cu efect instantaneu şi se compune din: teacă, capsă detonantă, suplimentară 4. Între încărcătura de bază şi cea suplimentară se găseşte garnitura 6 din
detonator suplimentar, garnituri şi piuliţă. masă spongioasă.
038 pagina 039
Poziţia pieselor şi mecanismelor grenadei înainte de montarea focosului
Ştuţul mecanismului de percuţie este reţinut de cui în poziţia extremă de sus.
Cuiul este reţinut în locaşul său de capacul stabilizato-(037 pagina 038)-rului.
Arcul stabilizatorului este strâns între talerul mânerului şi paharul capacului
stabilizatorului. Benzile stabilizatorului sunt aşezate în capac şi împreună cu capacul se
află pe mâner în poziţia extremă de sus.
Pârghia de declanşare, care menţine capacul mânerului grenadei în poziţia
extremă de jos, este strânsă de grenadă şi reţinută în această poziţie cu ajutorul
şplintului; arcul de siguranţă este destins.
Pentru montarea focosului la grenadă se procedează astfel:
- se deşurubează mânerul de pe corpul grenadei;
- se verifică dacă arcul de siguranţă şi vârful percutorului se găsesc în tubul lor;
- se înşurubează până la refuz focosul şi ştuţul aşezat în mânerul grenadei;
- se înşurubează până la refuz mânerul pe corpul grenadei.
Poziţia pieselor grenadei după montarea focosului este aceeaşi ca şi înainte de
montare, diferă numai prin acea că arcul de siguranţă are o comprimare iniţială, datorită
apăsării lui de către capătul de jos al focosului.
Pentru aruncarea grenadei se execută următoarele:
- se apucă grenada de mâner cu mâna dreaptă în aşa fel ca pârghia de declanşare
să fie strânsă bine pe corpul mânerului;
- ţinând cu mâna dreaptă grenada de mâner, cu mâna stângă se trage afară
şplintul prin intermediul inelului;
- se aruncă grenada la obiectiv;
- imediat după aruncare, luptătorul se adăposteşte.
La aruncarea grenadei, pârghia de declanşare se desface şi eliberează capacul
stabilizatorului. Acesta sub acţiunea arcului, alunecă de pe mâner şi întinde benzile
stabilizatorului, ajutând prin aceasta ca grenada să-şi păstreze pe traiectorie poziţia cu
fundul înainte. Când capacul alunecă de pe mâner şi trage benzile, cuiul, sub greutatea
proprie, cade din locaş, eliberând ştuţul cu focos.
Pe traiectorie, focosul cu ştuţul sunt reţinute pentru a nu se deplasa înainte, de
către arcul de siguranţă.
Când grenada se loveşte cu fundul de obstacol, focosul învinge rezistenţa
 şi 7, arcul de armare 8 şi arcul de siguranţă 9.

1 – corpul mecanismului percutant; 2 – tub cu flanşă; 3 – corpul percutorului; 4 – percutorul cu cuiul

placă rabatabilă; 13 – mufă; 14 – bilă; 15 – arc; 16 – cui de siguranţă cu şaibă; 17 – tub central; 18 – flanşă; 19 –
con; 20 – pene de sârmă; 21 – bucşa carcasei; 22 – inel; 23 – garnitură; 24 – rondea de pergamoid; 25 – arc; 26 –
1 – corp; 2 – pâlnia cumulativă; 3 – încărcătura de bază; 4 – încărcătura suplimentară; 5 – bucşă; 6 – garnitură;

percutorului; 5 - piesa inerţială; 6 şi 7 – bile; 8 – are de armare; 9 – arc de siguranţă; 10 – şplint; 11 – inel; 12 -
Dispozitivele de siguranţă ale grenadei sunt formate din patru siguranţe.
Prima siguranţă compusă din şplintul 10 cu inelul 11, face siguranţa grenadei în
manipulare şi se decuplează de către trăgător înainte da aruncarea grenadei.
A doua siguranţă se compune din: placa rabatabilă 12, mufa 13, bila 14 şi arcul
15. Ea face siguranţa grenadei în caz de cădere accidentală după extragerea şplintului şi
se decuplează automat în momentul aruncării grenadei.
Siguranţa a treia se compune din: cuiul de siguranţă 16 cu şaibă; tubul central

7 – capac; 8 – gât; 9 – tub; 10 – bucşă; 11 – capsă detonantă; 12 – detonator suplimentar

17 şi flanşa 18. Ea face siguranţa grenadei după aruncare în caz de lovire accidentală de
Fig. 2.14. Grenada de mână cumulativă antitanc RKG-3:
obstacole aflate în imediata apropiere a trăgătorului şi se decuplează pe traiectorie sub
acţiunea arcului 25.
Siguranţa a patra, formată dintr-un arc de contrasiguranţă 9, face siguranţa

Fig. 2.15. Mânerul grenadei RKG-3:

grenadei pe traiectorie.
Stabilizatorul de tip semirigid serveşte pentru a imprima grenadei o traiectorie
dirijată, aşa fel încât aceasta să se lovească de obstacol cu corpul. El se compune din
conul 19 şi patru pene de sârmă 20, legate de bucşa 31 a carcasei inelului 22.
Pentru etanşarea mânerului dinspre mufă şi dinspre căpăcel, există garniturile
de pâslă 23, îmbibate în unsoare rezistentă la îngheţ. La mufă este lipită şi rondela de
pergamoid 24, acoperită cu lac.
Funcţionarea grenadei. Înainte de aruncarea grenadei se deşurubează mânerul,
se introduce focosul în locaşul din capacul corpului şi apoi se înşurubează mânerul până
la refuz.

manşon; 27 – suportul capacului; 28 – tub

Ţinând grenada în mâna dreaptă şi presând astfel placa 12, cu mâna stângă se
scoate şplintul 10 trăgând de inelul 11, după care grenada se aruncă energic spre ţintă.
Astfel, corpul grenadei comprimând arcul 35 al siguranţei a doua, se deplasează
împreună cu mufa 13, eliberează bila 14 şi capătul arcuit al plăcii rabatabile 12. Placa
eliberată, sub acţiunea arcului 25 se răsuceşte, iese din cuplajul manşonului 26 şi
suportul capacului 27 şi se desprinde de mâner împreună cu capacul.
După desprinderea capacului de plăcile stabilizatorului pliate pe tubul 28,
acestea sunt impuse în afară din corpul mânerului de câtre arcul 25. Sub acţiunea penelor
arcuite 20 şi a jetului de aer, stabilizatorul se deschide, scoate cuiul de siguranţă 16 şi
tubul central 17. Cuiul eliberează bilele 6.
Pe traiectorie, corpul percutorului 3 cu piesa inerţială 5 sunt menţinute de arcul
de siguranţă 9.
Partea goală din faţă a corpului serveşte pentru asigurarea distanţei optime între La întâlnirea obstacolului, sub acţiunea piesei inerţiale are loc comprimarea
încărcătura cumulativă şi blindaj în momentul funcţionării grenadei. arcului de contrasiguranţă şi corpul percutorului se deplasează spre înainte până când
Corpul se închide cu capacul filetat 7, prevăzut cu un gât în care se înşurubează bilele 7 cad în canalul tubului cu flanşă şi în acest fel percutorul este eliberat.
mânerul şi un locaş pentru focos. 040 pagina 041
Focosul este format din tubul 9 în care se găseşte detonatorul suplimentar 12 şi Percutorul 4 sub acţiunea arcului 8 se deplasează brusc înainte şi cu vârful său
bucşa 10 în care se găseşte capsa detonantă 11. percutează capsa detonantă a focosului, care produce explozia instantanee a grenadei
039 pagina 040 urmată de formarea jetului cumulativ.
Mânerul (fig. 2.15) serveşte pentru uşurarea aruncării grenadei şi punerea ei în
funcţiune. În mâner se găsesc: mecanismul percutant, dispozitivele de siguranţă şi 2.2.9. GRENADA DE MÂNĂ CUMULATIVĂ ANTITANC RPG-80
stabilizatorul. Grenada RPG-80 are în compunerea sa corpul şi încărcătura de explozie
Mecanismul percutant se compune din: corpul 1, tubul 2 cu flanşă, corpul similare celor de la grenada RPG-43, iar mânerul şi detonatorul similare celor de la
percutorului 3, percutorul cu vârful percutorului 4; piesa inerţială 5, bilele de siguranţă 6 grenada RKG-3E (3EM).
 Corpul grenadei provine din cel de la grenada RPG-43, care a fost reparat şi Cartuş 26 mm de
de semnalizare
adaptat în vederea echipării lui cu detonatoare şi mânere de la grenada RKG-3E (3EM). semnalizare şi iluminare
de noapte
Pentru a nu se confunda cu grenada RPG-43, pe fundul plat al corpului se pentru pistol cu una stea
inscripţionează: "RPG-80", nr. uzinei care a reparat corpul, lotul şi anul reparării.
cu foc verde
Pe partea cilindrică a corpului se lipeşte o etichetă care conţine regulile de
aruncare a grenadei. de semnalizare cu trei stele
Grenadele RPG-80 se ambalează câte 24 buc. în lăzi reparate pentru grenade de zi cu fum roşu
RPG-43. În fiecare ladă cu grenade se mai găsesc 4 cutii metalice etanşe, dintre care 2 cu
detonatoare (a 12 detonatoare fiecare) şi 2 cu mânere RKG-3E (a 12 mânere fiecare). Pe
de iluminare cu una stea
aceste cutii metalice se află inscripţionat "PTR. RPG-80".
Regulile pentru aruncarea grenadei sunt următoarele: Cartuş reactiv 26 mm de cu foc roşu
- se introduce detonatorul în corpul grenadei şi se înşurubează mânerul, prin semnalizare şi iluminare cu trei stele
pentru pistol de semnalizare
intermediul mufei, până la refuz;
- ţinând grenada cu mâna dreaptă şi presând astfel placa 12 (fig. 2.15), se scoate de noapte
cu una stea
şplintul 10 trăgând cu mâna stângă de inelul 11, după care grenada se aruncă puternic
spre ţintă iar trăgătorul se adăposteşte imediat. cu foc verde
Funcţionarea pieselor şi mecanismelor grenadei, după aruncare, este similara cu trei stele
celei de la grenada RKG-3E (3EM).
Este interzis să se demonteze mânerul şi să se atingă grenada aruncată şi cu una stea
neexplodată. de iluminare
Cartuş reactiv 30 mm de cu foc roşu
2.3. MIJLOACE PIROTEHNICE CU ACŢIUNE APROPIATĂ semnalizare şi iluminare cu trei stele
După principiul întrebuinţării în luptă, mijloacele pirotehnice cu acţiune de semnalizare
apropiată se împart în următoarele grupe: de noapte
cu una stea
- mijloace de iluminare, întrebuinţate pentru iluminarea terenului şi obiectivelor
apropiate şi pentru semnalizare în timpul nopţii: cu foc verde
- mijloace de semnalizare de noapte pe bază de focuri colorate; cu trei stele
- mijloace de semnalizare de zi pe bază de fumuri colorate; Cartuş reactiv 40 mm
- mijloace de marcarea focului, întrebuinţate pentru imitarea exploziei de iluminare
de iluminare
grenadelor, bombelor, proiectilelor şi pentru trageri festive (bombe de festivităţi).

2.3.1. CARTUŞE DE ILUMINARE ŞI SEMNALIZARE Cartuş reactiv de iluminare

de iluminare
Cartuşele de iluminare şi semnalizare fac parte din categoria mijloacelor cu cu bătaie mare (CRI-1000)
acţiune apropiată. Sunt întrebuinţate pentru iluminarea -(041 pagina 042)-
Fig. 2.16. Clasificarea cartuşelor de semnalizare si iluminare
cu foc roşu 042 pagina 043
câmpului de luptă şi pentru transmiterea unor semnale la
Cartuş de semnalizare cu
distanţe mici. Pot fi trase cu pistoale, lansatoare tip stilou,
cu foc alb tuburi de lansare sau direct din mână, cazul cartuşelor
bătaie mică
reactive de 30, 40 mm şi cartuşelor reactive de iluminare
cu foc verde cu bătaie mare CRI-1000.
Clasificarea cartuşelor de iluminare şi
semnalizare este arătată în figura 2.16. Fig. 2.17. Cartuş de
de iluminare cu una stea a) Cartuşe de semnalizare cu bătaie mică semnalizare cu bătaie mică:
cu foc roşu pentru lansator tip stilou. Cartuşele de semnalizare cu 1 – tub suport de aluminiu; 2
– rondea din carton; 3 –
cu trei stele bătaie mică pot fi: cu foc alb, cu foc roşu sau cu foc verde. steluţă de semnalizare; 4 –
Cartuşul de semnalizare (fig. 2.17) se compune capsă de aprindere; 5 –
căpăcel de proiecţie; 6 –
întăritor de pulbere; 7 –
compoziţie de aprindere
dintr-un tub de aluminiu cu: steluţa de semnalizare, compoziţia de aprindere, capsa de semnele distinctive de identificare (prin palpare).
aprindere şi căpăcelul de protecţie. Funcţionarea cartuşului. Prin lovirea capsei de către percutorul pistolului, se
Funcţionarea cartuşului. Înainte de tragere se scoate căpăcelul de protecţie 5, produce aprinderea compoziţiei din capsă de la care jetul de foc se transmite la
după care cartuşul se introduce prin înşurubare în lansatorul tip stilou. încărcătura de evacuare.
Prin percutarea capsei de către percutorul lansatorului se produce aprinderea Gazele rezultate din arderea încărcăturii de evacuare aruncă din pistol steluţa de
compoziţiei din capsa de aprindere. semnalizare (iluminare) care între timp a fost aprinsă.
Jetul de foc de la capsa de aprindere şi de la întăritorul de pulbere neagră care La început arderea steluţei se observă foarte puţin pentru că în acest timp arde
se găseşte dispus deasupra acesteia, aprind compoziţia de aprindere 7. numai compoziţia de aprindere care este presată la steluţă. Arderea steluţei cu flacără vie
Presiunea gazelor rezultate din arderea întăritorului de pulbere si a compoziţiei începe pe ramura urcătoare a traiectoriei şi durează aproximativ 5-9 secunde, în care
de aprindere pun în mişcare steluţa de semnalizare; tubul 1 rămâne la lansator. Pe timp ajunge la -(044 pagina 045)- punctul cel mai înalt al traiectoriei, coboară, la
traiectorie continuă să ardă compoziţia de aprindere 7 (pe bază de pulbere neagră) şi început încet, apoi repede, fără să ajungă la pământ deoarece arde complet în aer.
compoziţia pirotehnică de deasupra acesteia (pe bază de peroxid) până la înălţimea de
60-80 metri când se aprinde steluţa 3.
b) Cartuşe 26 mm de iluminare şi semnalizare pentru pistol. Cartuşele 26
mm pot fi:
- de iluminare;
- de semnalizare de noapte cu foc roşu şi verde cu una sau trei stele;
- de semnalizare de zi cu fum roşu.
043 pagina 044
Cartuşul de 26 mm (fig. 2.18) se
compune în principiu din următoarele
părţi: tub de aluminiu sau carton 3, dulie 9,
capsă de aprindere 7, încărcătură de
evacuare din pulbere neagră 6, steluţa cu
foc colorat sau luminos 4, compoziţie de
aprindere 8. rondele de carton 2, rondele
de pâslă 5, şi căpăcel 1, din tablă de Fig. 2.18. Cartuş 26 mm de semnalizare cu o
aluminiu cu semnele distinctive pentru stea:
identificare presate în relief. 1 – căpăcel cu semnele de identificare; 2 –
rondelă de carton; 3 – tub de aluminiu sau
Tubul serveşte pentru unirea carton; 4 – steluţa cu foc colorat sau luminos; 5
tuturor elementelor cartuşului într-un tot şi – rondele; 6 – încărcătura de evacuare; 7 – Fig. 2.19. Cartuşe reactive 26 mm pentru pistol:
asigură obturaţia gazelor pe timpul capsă; 8 – compoziţia de aprindere; 9 - dulie a – de iluminare; b – de semnalizare cu o stea; c – de semnalizare cu trei stele
tragerii. Când se întrebuinţează tub de carton partea inferioară a cartuşului are o dulie 1 – tub de aluminiu; 2 – corpul motorului rachetă; 3 – dulie din aluminiu; 4 – steluţă de iluminare
sau de semnalizare; 5 – rondea din carton; 6 – amorsă de pulbere; 7 – capsă; 8 – ajutaj; 3 – rondea
metalică. de tifon; 10 – încărcătura reactivă; 11 – pastila de aprindere; 12 – garnitura de carton
Încărcătura de evacuare din pulbere neagră serveşte pentru aruncarea steluţei La cartuşele de semnalizare de zi cu fum colorat în locul steluţelor se introduce
din pistol în momentul tragerii. Steluţa cu foc colorat sau luminos reprezintă un cilindru un săculeţ din pânză în care se găseşte compoziţia, care prin ardere dă norul de fum
cu canal central (dintr-o anumită compoziţie) presat la o anumită presiune, cu diametrul colorat.
de aproximativ 24 mm şi înălţimea 21-35 mm. c) Cartuşe reactive 26 mm de iluminare şi semnalizare pentru pistol.
Pentru a asigura o iniţiere normală a steluţei de la flacăra încărcăturii de Cartuşele reactive 26 mm pot fi:
evacuare, la compoziţia de bază (steluţa propriu-zisă 4) este presată compoziţia de - de iluminare;
aprindere 8. - de semnalizare de noapte cu foc roşu sau verde, cu una sau trei steluţe.
Rondela inferioară de carton cu orificiu central acoperit cu tifon, permite Cartuşul reactiv de 26 mm (fig. 19 a, b c) se compune din: dulia cartuşului 3,
iniţierea încărcăturii de evacuare. Rondela de pâslă se dispune între steluţe sau între tub din aluminiu 1, motorul rachetă şi steluţa de iluminare (semnalizare) 4.
steluţe şi rondelele de carton pentru a împiedica sfărâmarea acestora. Cilindrul de carton 045 pagina 046
nu permite elementelor interioare ale tubului să se deplaseze. Deasupra rondelei Tubul-cartuş se compune din două bucăţi, dulia 3 şi tubul propriu-zis închis la
superioare de carton sau cilindrului de carton se fixează un căpăcel din aluminiu cu partea superioară, unde sunt aplicate semnele distinctive de identificare, iar în interior
 amorsa 6. Tragerea cu aceste cartuşe se execută astfel:
În dulie este introdus motorul rachetă care se compune din: ajutaj 8, cu orificii
înclinate, rondea de tifon 9, încărcătura reactivă 10, steluţa de aprindere 11, garnitura de
carton 12 şi corpul motorului rachetă 2.
Dulia cartuşului şi tubul servesc pentru unirea tuturor elementelor cartuşului
într-un tot şi asigură obturaţia gazelor în timpul tragerii. Amorsa din pulbere neagră din
dulie serveşte la evacuarea motorului rachetă împreună cu tubul, pe timpul tragerii şi la
aprinderea încărcăturii reactive. Amorsa din partea superioară a tubului, dezvoltă o
presiune în urma arderii în aer şi aruncă steluţele de semnalizare din tub. Fig. 2.21. Cartuş reactiv 40 mm de iluminare:
Pentru a realiza o iniţiere sigură a steluţei de iluminare (semnalizare) între 1 – rachetă (a – partea reactivă; b – corp luminos; c – paraşuta); 2 – tub de lansare; 3 – dop de
pâslă; 4 – capac; 5 – dispozitiv de aprindere cu frictor
aceasta şi încărcătura reactivă este dispusă pastila de aprindere 11 şi amorsa 6.
- se deşurubează căpăcelul, care permite ieşirea în afară a inelului cu şnur al
Funcţionarea cartuşului. Prin lovirea capsei de către percutor se produce
frictorului dispozitivului de aprindere;
aprinderea compoziţiei din capsa de aprindere. Jetul de foc se transmite la amorsă şi
- se apucă cartuşul cu mâna stângă de tubul de lansare şi i se dă o înclinare de
presiunea rezultată din arderea acesteia aruncă din pistol motorul rachetă şi tubul.
80-90° sau 40-50° (80-90° în cazul cartuşelor de semnalizare şi 40-50° în cazul
Totodată se aprinde şi încărcătura reactivă din motor. Gazele rezultate din arderea
cartuşelor de iluminare);
încărcăturii reactive se scurg prin ajutaj. Dulia rămâne în pistol.
Încărcătura reactivă continuă să ardă un anumit timp pe traiectorie, după care aprinde - cu mâna dreaptă se trage de şnurul frictorului dispozitivului de aprindere,
pastila de aprindere. după care are loc plecarea rachetei din lansator.
Pe timpul operaţiunilor pregătitoare şi pe timpul tragerii, cartuşul de iluminare
sau semnalizare se ţine lateral de trăgător, pentru a se evita orice accidente.
e) Cartuşe reactive 40 mm de iluminare (fig. 2.21). Au aceeaşi organizare ca
şi cartuşele reactive de 30 mm de iluminare, cu deosebirea că au paraşută pentru
planarea corpului luminos. Ca urmare şi dimensiunile de gabarit sunt mai mari. Se trag
la fel ca şi cartuşele reactive de 30 mm.
f) Cartuşe reactive de iluminare cu bătaie mare C.R.I.-1000 (fig. 2.22). Sunt
destinate pentru iluminarea câmpului de luptă în vederea descoperirii obiectivelor asupra
cărora se execută trageri prin ochire directă, la distanţe ce se încadrează în limitele
distanţei loviturii directe (bătaia C.R.I.-1000 este de 1000 m). De asemenea, durata mare
a iluminării (25 secunde) permite şi corectarea tragerilor de artilerie. Cartuşele se
lansează din mână sub un unghi de înclinare cuprins între 38° şi 43°.
Fig. 2.20. Cartuşe reactive 30 mm:
Cartuşul se compune din 2 părţi principale: tubul de lansare 1, cu sistem de
a - cartuş reactiv de iluminare; b - cartuş reactiv de semnalizare cu trei stele; iniţiere prin fricţiune şi dispozitiv pentru stabilirea unghiului de lansare şi racheta cu
1 – tub de lansare; 2 – dispozitiv de aprindere cu frictor; 3 – căpăcel; 4 – garnitură de etanşare; 5 – rachetă; sistem reactiv, încărcătura de evacuare a sistemului de iluminare 35, şi sistemul de
6 – tub de fixare; 7 – rondea; 8 – capac iluminare cu paraşută.
Gazele rezultate din arderea pastilei produc desprinderea motorului rachetă de 047 pagina 048
restul elementelor şi aprind amorsa de pulbere şi steluţele de semnalizare. Împrăştierea
în aer a steluţelor este realizată de presiunea gazelor rezultate din arderea amorsei, care
este presată în partea superioară a tubului.
d) Cartuşe reactive 30 mm de iluminare şi semnalizare. Cartuşele reactive
de 30 mm de iluminare şi semnalizare (fig. 2.20) sunt similare după formă şi construcţie,
cu cartuşele reactive de 26 mm, cu deosebirea -(046 pagina 047)- că în locul
duliei de aluminiu cu capsă de aprindere s-a folosit un tub de carton având dispozitiv de
aprindere cu frictor.
Cartuşele sunt trase din mână, tubul de carton servind drept lansator.
Cartuşele reactive 30 mm pot fi:
- de iluminare;
- de semnalizare cu foc roşu sau verde, cu una sau trei stele.
 La mijlocul tubului de lansare este fixat dispozitivul de stabilire a unghiului de

– capsă; 15 – rondea portcapsă; 16 – rondea; 17 – bloc de ajutaje; 18 – proeminenţă de ghidare; 19 - tubul rachetei; 20, 21

steluţei; 25 – întârzietor moderator; 26 – compoziţie de aprindere; 27 – compoziţia de bază; 28 – canal elicoidal al tubului
1 – tub de lansare; 2 – tub din polietilenă; 3 – tub din carton; 4 – bandă izolatoare; 5 – inel; 6 – bandă izolatoare; 7 –
rondea din polisuren; 8 – rondea adaus; 9 – capac; 10 – capac striat; 11 - garnitură din cauciuc; 12 – şnur; 13 – frictor; 14

– tub din aluminiu; 22 – încărcătură de propulsie; 23 – compoziţia de aprindere a steluţei; 24 – compoziţia de bază a

35 – încărcătura de evacuare; 36 – tub din aluminiu; 37 – compoziţia de aprindere a steluţei de iluminare; 38 – compoziţia
de trecere a steluţei de iluminare; 39 – compoziţia de bază a steluţei de iluminare; 40 – izolator termic din ipsos; 41 –
rondea din carton; 42 – alveolă; 43 – rondea din carton; 44 – paraşută; 45 – capac din plastic; 46 – rondele din carton; 47 –
de lansare; 29 – prag circular; 30 – basculă; 31 – ax al basculei; 32 – şaiba de fixare a basculei; 33, 34 – reper fosforescent;
tragere, compus dintr-un ax 31, o basculă 30 şi o şaibă 32 de fixare a basculei. Bascula
are forma unui sfert de cerc, la ale cărui extremităţi sunt imprimate 2 repere circulare
fosforescente 33, decalate cu 90°. Pe tub, pe aceeaşi generatoare cu axul basculei, este
imprimat un reper fosforescent alungit 34.
Sistemul de iniţiere cu fricţiune este compus din capsa 14, presată în rondeaua
portcapsă 15 şi frictorul 13, de care este legat şnurul 12, la rândul său legat de capacul

distanţier din carton; 48 – rondea din pâslă; 49 – capac de protecţie din aluminiu; 50 - piesa de legătură
10. Rondeaua portcapsă este fixată în tubul de lansare cu o altă rondea 16.
Racheta, introdusă în tubul de lansare, este asigurată contra deplasărilor ce pot

Fig. 2.22. Cartuş reactiv de iluminare cu bătaie mare C.R.I.-1000:

apărea la manipulare şi transport. În partea dinapoi se sprijină pe rondeaua 16 de fixare a
rondelei portcapsă. În partea din faţă între rachetă şi capacul 49 de protecţie al tubului de
lansare 1, sunt dispuse: un distanţier 47 din carton, aşezat între două rondele 46 din
carton şi a rondea amortizoare 48 din pâslă.
Elementele componente ale rachetei sunt asamblate în tubul de oţel 19. Tubul
este împărţit în două compartimente separate printr-un prag circular 29, imprimat prin
roluire din exterior câtre interior. În cele două compartimente sunt introduse sistemul
reactiv – în spate – şi sistemul de iluminare – în faţă, între ele fiind dispusă încărcătura
35 de evacuare a sistemului de iluminare.
Sistemul reactiv este un motor rachetă cu combustibil solid format din blocul cu
ajutaje 17, încărcătura de propulsie 22 din pulbere pe bază de nitroglicerină, steluţa de
aprindere 23, 24 şi întârzietorul-moderator, montate în două tuburi de aluminiu 20 şi 21.
Blocul cu ajutaje are un ajutaj central şi patru ajutaje laterale înclinate cu 40°
faţă de axa longitudinală a rachetei.
În faţa încărcăturii de propulsie se găseşte steluţa de aprindere cu două
componente: în spate compoziţia de aprindere 23 şi în partea dinainte compoziţia de
bază 24. Pentru aprindere mai uşoară compoziţia de aprindere are şanţuri circulare pe
suprafaţa dinspre încărcătura de propulsie.
În partea din faţă a sistemului reactiv este plasat întârzietorul-moderator 25 care
transmite flacăra de la steluţa de aprindere la încărcătura de evacuare 35 a sistemului de
iluminare. În canalul central al întârzietorului-moderator sunt presate: compoziţia de
bază 27 la mijloc -(049 pagina 050)- şi două pastile de compoziţie de
aprindere 26 la extremităţi. Pastila dinspre steluţa de aprindere are şanţuri circulare
pentru mărirea suprafeţei de iniţiere a arderii.
Sistemul de iluminare este format din steluţa de iluminare şi paraşuta acesteia.
Steluţa de iluminare este formată din compoziţia de aprindere 37, compoziţia de
trecere 38 şi compoziţia de bază 39. Este introdusă într-un tub de aluminiu 36 faţă de
care este izolată cu carton. Tubul steluţei de iluminare are presată la partea din faţă o
048 pagina 049 alveolă 42 în care se pliază prelungitorul suspantelor şi suspantele paraşutei,
Tubul de lansare 1, este confecţionat din masă plastică şi are în interior 2 canale confecţionate din fibre de sticlă. Prelungitorul se fixează de alveolă printr-o piesă de
26 elicoidale în care culisează 2 proeminenţe 18, ale tubului rachetei 19, imprimându-i o legătură 50. Steluţa de iluminare este izolată termic faţă de alveolă printr-un strat inert
mişcare de rotaţie. La partea dinainte se găseşte capacul de protecţie 49 din aluminiu, de ipsos 40 şi o rondea de carton 41.
fixat şi etanşat cu o bandă izolatoare 6, care se desface înaintea lansării trăgând de inelul Între steluţa de iluminare şi partea din faţă a tubului rachetei este pliată paraşuta
5. La partea din spate a tubului 1 este fixat capacul striat, din plastic 10, etanşat cu o 44 cu diametrul de 900 mm. Între alveola în care se pliază suspantele şi compartimentul
garnitură 11 de cauciuc, la proeminenţa interioară a capacului 10 este legat şnurul de paraşutei este plasată o rondea de carton 43. La partea din faţă tubul rachetei este
tragere 12. Pe tub se inscripţionează C.R.I.-1000, iar pe capacul 49 din faţă lotul, uzina protejat cu un capac din plastic 45, care-i asigură şi forma aerodinamică.
şi anul de fabricaţie. Cartuşele sunt etanşate fiecare într-un tub de protecţie 3, din carton lăcuit, al
cărui capac 9 este fixat cu o bandă izolatoare 4. Înainte de introducerea în tubul de /63F
protecţie, cartuşul este ambalat etanş într-un tub din folie de polietilenă 2. 4 - Cartuş reactiv Inel de 2 N N Inel de
Funcţionarea cartuşului. Se scoate capacul din faţă al tubului de lansare şi se 40 mm de iluminare pulbere 5 886 886 pulbere pe bază de
îndepărtează elementele de fixare. 2 nitroglicerină
Se deşurubează capacul din spate al tubului de lansare, de care este fixat şnurul /65F
frictorului. Se înclină tubul de lansare astfel încât unul din reperele fosforescente de pe 5 - Cartuş reactiv Inel de 2 P Inel de
basculă să fie în dreptul reperului fosforescent de pe tub. Se trage de şnurul frictorului de iluminare cu bătaie pulbere 6 RTF pulbere pe bază de
mare (CRI-1000) 222 nitroglicerină
care aprinde capsa de fricţiune. Jetul de foc aprinde încărcătura de propulsie ale cărei
gaze se scurg prin ajutajele blocului cu ajutaje, punând racheta în mişcare. Cele două
proeminenţe de pe tubul rachetei, culisând în canalele elicoidale ale tubului de lansare,
imprimă mişcare de rotaţie rachetei. Pe traiectorie, până la terminarea arderii încărcăturii 2.3.2 MIJLOACE DE MARCARE A FOCULUI
de propulsie, mişcarea de rotaţie este întreţinută de gazele care se scurg prin ajutajele a) Corpi explozivi tereştri. Corpii explozivi tereştri (fig. 2.23) servesc pentru
laterale înclinate. imitarea spargerilor percutante ale proiectilelor de artilerie. Funcţionarea este asigurată
De la încărcătura de propulsie se aprinde steluţa de prin acţionarea electrică de la distanţă.
aprindere, care transmite flacăra încărcăturii din moderatorul- Ţinând seama de timpul de întârziere în funcţionare, corpii explozivi tereştri pot
întârzietor. Durata de aprindere a acestuia este astfel aleasă încât fi fabricaţi în următoarele variante:
să aprindă încărcătura de evacuare a sistemului de iluminare după - cu funcţionare instantanee;
ce cartuşul s-a depărtat la 1000 m. Încărcătura de evacuare aruncă - cu timpul de întârziere 10 s; 20 s; 30 s; 40 s; 50 s; 60 s; 70 s; 80 s şi 90 s.
din tubul rachetei steluţa de iluminare, paraşuta şi capacul din faţă, Corpul exploziv terestru este format din tubul de carton 9, amestecul exploziv
aprinzând în acelaşi timp steluţa de iluminare. În momentul 12, fitilul de amorsare 8 şi amorsorul electric 4.
aprinderii, sistemul de iluminare se găseşte la o înălţime de 250 m. Tubul se execută prin rulare din hârtie pentru tuburi textile.
Steluţa de iluminare cade încet, menţinută de paraşută şi 051 pagina 052
iluminează terenul 25 de secunde. Steluţa se stinge înainte de a Amestecul exploziv are următoarea
atinge solul. 050 pagina 051 compoziţie:
- azotat de bariu;
PULBERILE FOLOSITE LA CARTUŞELE DE ILUMINARE ŞI SEMNALIZARE
- magneziu praf;
- şerlac;
medie a încărcăturii

completă a pulberii
Armament

Greutatea

Inscripţia
Nr. crt.

- alcool etilic.
Marca
(exemplificări)
ul, calibrul şi

Organiz Semnificaţia
Etanşarea amestecului exploziv se face cu
modelul

pulberii
Denumirea area mărcii pulberii şi
(gf)

muniţiei încărcăturii de indicaţii clei de oase şi apoi cu un amestec în părţi egale de

azvârlire suplimentare bitum şi parafină 5, aplicat pe rondeaua portfitil 7,
confecţionată din mucava sau carton dur.
Sistemul de aprindere asigură întârzierea
1 La Cartuşe de Nu are* * Evacuarea iniţierii exploziei la timpul corespunzător şi este
nsator tip semnalizare cu bătaie steluţei se realizează format din rondeaua de carton dur şi fitilul de
stilou mică (tip stilou) cu ajutorul
compoziţiei de
amorsare. Fitilul de amorsare se debitează la lungimi
aprindere care să asigure durata de ardere în limitele necesare.
Fig. 2.23. Corp exploziv terestru:
2 Pisto Cartuş 26 mm Încărcăt - - - La ambele capete ale fitilului se aplică amorsa 1 – rondea; 2 – şnur; 3 – hârtie tip
l de de semnalizare şi ură de evacuare pirotehnică formată din pulverin şi gumă arabică. sulfit; 4 – amorsor; 5 – strat de
semnalizare iluminare pentru pistol din pulbere Capătul inferior al fitilului se înfăşoară pe lungime de bitum în amestec cu parafină; 6 şi
calibru 26 neagră cca 50 mm cu hârtie sulfit. 7 – rondele; 8 – fitil de amorsare; 9
mm – tub de carton; 10 – strat de clei;
Cartuş reactiv Inel de - - - Inel de Amorsorul electric 4, cu reofori, asigură 11 – înveliş de protecţie; 12 –
26 mm de semnalizare şi pulbere pulbere pe bază de iniţierea amorsei pirotehnice fixate la capătul superior amestec exploziv; 13 – rondea; 14 -
iluminare pentru pistol nitroglicerină
al fitilului. etichetă instrucţiuni
3 - Cartuş reactiv Inel de 5 N N Inel de Corpul se închide la partea superioară cu o rondea de carton dur 1, având un
30 mm de semnalizare şi pulbere ,7 886 886 pulbere pe bază de
nitroglicerină orificiu prin care se scot reoforii afară.
iluminare 2
 Pregătirea pentru tragere şi funcţionare a corpilor explozivi tereştri: antişoc sau A.B.S.
- se ţine corpul exploziv cu mâna stângă, iar cu mâna dreaptă se trage de şnur şi Încărcătura de azvârlire este formată din pulbere neagră DRP-2 în cantităţi
se scoate rondeaua de etanşare. Se aşează corpul exploziv pe sol; corespunzătoare pentru realizarea înălţimilor de spargere 10, 30, 50, 75 şi 100 m.
- se desfac reoforii, se pregătesc şi se leagă la conductorul de curent care 053 pagina 054
trebuie să fie de cel puţin 25 m lungime; Funcţionarea corpilor explozivi aerieni. Amorsarea se face cu ajutorul unei
- se face contactul cu sursa de energie electrică, care trebuie să aibă o tensiune surse de energie electrică cu o tensiune de minimum 2 V prin legarea la aceasta a
de minim 2 V. Dacă se iniţiază mai mulţi corpi odată, -(052 pagina 053)- reoforilor amorsorului electric. Se va avea în vedere evitarea legării capetelor reoforilor
amorsorii electrici se leagă în paralel. Amorsorul electric iniţiază fitilul, flacăra de la fitil în aşa fel încât să se facă masă cu tubul. Dacă se trage cu mai multe tuburi, amorsorii se
iniţiază amestecul exploziv şi are loc explozia corpului producându-se efectul urmărit. leagă în paralel.
În caz de nefuncţionare se va verifica legătura reoforilor la sursa de energie. Flacăra de la amorsă va iniţia încărcătura de azvârlire care va arunca corpul
Dacă nici la cel de-al doilea contact electric corpul exploziv nu funcţionează, va fi propriu-zis la înălţimea respectivă şi concomitent, va amorsa întârzietorul cu stupină.
distrus de către un specialist conform instrucţiunilor în vigoare. Stupina va amorsa în continuare amestecul exploziv care va sparge corpul producându-
b) Corpi explozivi aerieni. Servesc pentru imitarea spargerilor fuzante ale se efectul urmărit.
proiectilelor de artilerie. Sunt lansaţi din tuburi calibrate cu diametrul interior de 100
mm şi lungi de 200 mm sau din tuburile loviturilor de artilerie pentru obuzierul 100 mm
Skoda.
Când se folosesc tuburile loviturilor obuzierului 100 mm Skoda se va avea în
vedere ca acestea să nu aibă fisuri şi deformări.
În interiorul tubului de lansare se introduce un suport din lemn, de 110 mm
lungime, prevăzut la partea superioară cu o scobitură conică dispusă cu vârful în jos şi
care are diametrul bazei de 88 mm şi înălţimea de 85 mm, care serveşte la centrarea
corpului exploziv aerian în tub.
În vederea tragerii tubul lansator se îngroapă în pământ astfel încât la suprafaţă
să rămână cel mult 20 mm şi să fie în poziţie verticală.
Înălţimea de spargere a corpului exploziv aerian este inscripţionată, pe calota
superioară a acestuia sau este înscrisă pe o etichetă ce se lipeşte pe această calotă.
Zgomotul exploziei trebuie să se audă de la distanţa de minim 2,5 km.
Organizarea corpilor explozivi aerieni. Corpul exploziv aerian (fig. 2.24) se
compune din: corpul propriu-zis şi conul cu încărcătură de azvârlire. Corpul propriu-zis
este format din: calota superioară 6, calota inferioară 7, tubul cu amestecul exploziv 2,
întârzietorul cu fitil-stupină 4 şi încărcătura colorată 8 în hârtie tip sulfit 5.
Conul cu încărcătură de azvârlire se compune din: conul 10, încărcătura de
azvârlire 3 şi amorsorul electric 1.
Fig. 2.24. Corp exploziv aerian: Fig. 2.25. Bomba de festivităţi:
Corpul propriu-zis se realizează din două calote executate prin injectare din 1 – amorsor electric; 2 – tubul cu amestec 1 – capac de protecţie; 2 – portîntârzietor; 3
A.B.S. (masă plastică termoplast) asamblate prin lipire cu o soluţie de A.B.S. dizolvat în exploziv; 3 – încărcătură de azvârlire; 4 – – calotă superioară; 4 şl 10 – fitil stupină îmbrăcat în
benzen. întârzietor; 5 – hârtie tip sulfit; 6 – calotă hârtie; 5 – pastile (steluţe) pirotehnice colorate; 6 –
Tubul pentru amestecul exploziv se realizează prin rulare din hârtie pentru ţevi superioară; 7 – calotă interioară; 8 – încărcătură panglică pentru manipulare; 7 – calotă inferioară; 8
colorantă; 9 – fitil stupină; 10 - con pentru – foiţă P.V.C.; 9 – încărcătură de evacuare şi
textile. încărcături de azvârlire aprinderea steluţelor; 10 – încărcătură de azvârlire;
Amestecul exploziv se compune din: 054 pagina 055 11 – con; 13 – reofori; 14 – amorsor electric
- pulbere neagră DRP-3 - 80 ± 2% c) Bombele de festivităţi. Sunt destinate pentru tragerile de festivităţi pe timp
- azotat de bariu - 13 ± 1% de noapte, fiind trase de aruncătoare de bombe calibru 120 mm sau de aruncătoare 120
- aluminiu praf - 4 ± 0,5% mm special amenajate. Dau un efect pirotehnic colorat (monocolor sau policolor) marcat
- sulf tehnic de cocserie - 3 ± 0,5% prin explozie la înălţimi de 250-300 m.
Greutatea amestecului exploziv este de 70 ± 5 gf. Organizarea bombei de festivităţi. Se compune din (fig. 2.25) corpul propriu-zis
Încărcătura colorantă este formată din oxid roşu de fier în greutate de 300 gf. şi conul cu încărcătura de azvârlire.
Conul pentru încărcătura de azvârlire se realizează prin injectare din polistiren Corpul propriu-zis se compune din: calota superioară 3, calota inferioară 7 şi
portîntârzietorul 2, cu amorsorul electric 14, prevăzut cu reofori 13, lungi de 900-1000 şi sistemul de protecţie al încărcăturii (tubul 1, capacul 2 şi hârtia impermeabilă 12).
mm; trei fitile Bickford de 20 mm fiecare (montate în portîntârzietor) şi două fitile Petarda se pune în funcţiune cu ajutorul pastei fosforate de pe capac şi a
stupină 4 şi 10. În interiorul corpului se găsesc: încărcătura de evacuare 9 formată din 33 amorsei de la fitil.
gf pulbere neagră DRP-2 şi 100 ± 4 bucăţi pastile pirotehnice colorate 5. 056 pagina 057
Conul cu încărcătură de azvârlire se compune din: conul 12, care constituie Amestecul exploziv se compune din:
camera de ardere şi încărcătura de azvârlire 11, formată din 90 ± 5 gf pulbere neagră, - pulbere neagră DRP;
DRP-2. - azotat de bariu;
Corpul bombei şi conul sunt fabricate din masă plastică (polistiren). Cele două - aluminiu praf;
calote sferice se lipesc cu un adeziv format dintr-o soluţie de polistiren dizolvată în - sulf.
nitrodiluant sau alcool. Tubul este confecţionat din hârtie industrială prin lipire cu clei sau dextrină.
055 pagina 056 Capacul 6 este confecţionat din aceeaşi hârtie ca şi tubul, având pe faţa
Pentru anihilarea influenţei electricităţii statice interiorul şi exteriorul corpului exterioară a rondelei un strat uniform de pastă fosforată pentru aprinderea amorsei de la
şi conului sunt lăcuite cu o soluţie de 25% şerlac şi 75% alcool. fitil. Pasta este protejată cu o rondea de hârtie, având lipit pe partea inferioară un şnur de
În cazul realizării efectului pirotehnic policolor cele 100±4 bucăţi pastile vor fi: bumbac.
- 20 ± 1 bucăţi pastile pentru culoarea albă; Fitilul de aprindere are o
- 27 ± 1 bucăţi pastile pentru culoarea roşie; lungime de 100 mm, este înveli
- 26 ± 1 bucăţi pastile pentru culoarea verde; într-o hârtie lipită cu clei şi are la
- 27 ± 1 bucăţi pastile pentru culoarea galbenă. capătul superior o amorsă pentru
Durata de ardere a pastilelor este de minimum 6 secunde. aprindere, iar la capătul inferior o
Portîntârzietorul este construit din lemn de esenţă moale şi este prevăzut cu altă amorsă pentru întărirea
două orificii radiale pentru montarea fitilelor stupină prin care se transmite flacăra de la flăcării. El trebuie să asigure o
întârzietor la încărcătura de azvârlire, un alt orificiu radial pentru montarea amorsorului durată de ardere de aproximativ
electric şi trei orificii longitudinale pentru montarea celor trei fitile întârzietoare 10-14 secunde. Fig. 2.26. Petardă:
Bickford prin care se transmite flacăra de la întîrzietor la încărcătura de evacuare. 1 – tub de carton; 2 – capac de carton; 3 – tub interior; 4
– rondea portfitil; 5 – rondea de fund; 6 – rondea capac
Portîntârzietorul se fixează la calotă sferică superioară prin lipire. Peste PREGĂTIREA
cu pastă fosforată; 7 – fitil de aprindere; 8 – amorsă; 9 –
portîntârzietor se lipeşte o panglică care serveşte la manipularea bombei. PENTRU TRAGERE ŞI rondea de hârtie cu şnur; 10 – strat de etanşare din
Funcţionarea bombei. Înainte de tragere se introduce în portîntârzietor FUNCŢIONAREA PETARDEI bitum; 11 – încărcătură explozivă; 12 – hârtie
amorsorul electric cu reofori. Se încarcă bomba în aruncător cu conul obligatoriu în jos Se scoate rondeaua de la impermeabilă
şi se urmăreşte evitarea blocării acesteia în ţeava aruncătorului. capac cu degetul arătător, care se introduce sub panglica de bumbac sau de hârtie şi apoi
Amorsarea se face cu ajutorul unei surse de curent continuu cu tensiunea de se trage în sus. Panglica se prinde între degetul arătător şi degetul mare.
minimum 2 V situată la cel puţin 25 m de aruncător prin legarea la aceasta a reoforilor Se scoate capacul prin răsucire la dreapta şi la stânga.
amorsorului electric. Se descoperă capătul fitilului, rupându-se hârtia de protecţie.
Flacăra de la amorsor se va transmite pe de o parte, prin intermediul fitilelor Se întoarce capacul şi se freacă partea fosforată de capătul fitilului. Are loc
stupină, la încărcătura de azvârlire, iar pe de altă parte prin intermediul celor trei fitile aprinderea amorsei fitilului după care petarda se aruncă imediat cât mai departe. Fitilul
întârzietoare Bickford la încărcătura de evacuare. se poate aprinde şi cu chibritul sau ţigara.
Prin arderea încărcăturii de azvârlire se creează presiunea necesară aruncării 057 pagina 058
bombei la o înălţime minimă de 225 metri.
Iniţierea încărcăturii de evacuare se realizează la 5-6 secunde de la părăsirea
lansatorului, ceea ce realizează o înălţime de spargere minimă de 225 m.
Prin arderea încărcăturii de evacuare se creează presiunea necesară spargerii
calotelor corpului, aprinderii şi împrăştierii pastilelor pirotehnice colorante.
Durata de ardere a pastilelor pirotehnice trebuie să fie de minimum 6 secunde
iar stingerea acestora nu trebuie să se facă la o înălţime mai mică de 100 m.
d) Petarde unice. Petarda este un mijloc pirotehnic destinat producerii de
zgomot şi fum, pentru marcarea exploziei unui proiectil, bombe sau grenade.
Petarda (fig. 2.26) se compune din: amestec exploziv 11, fitilul de aprindere 7