• •

GAZETA HÂRTIBACIULUI
PUBLIC
PUBLICAAÞIE LLUNARÃ
UNARÃ A ASOCIA ÞIEI „„V
ASOCIAÞIEI VALEA HÂRTIBACIUL
HÂRTIBACIULUI”UI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªUL
NumÃR
UI AGNIT
ORAªULUI A
AGNITA
UL 51, AUGUST 2010
NumÃRUL
„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44
APARE LA AGNIT
APARE A - PREÞ: 1 LEU
AGNITA

Din SUMAR ZILELE CULTURALE

ACTIVITATEA
PARLAMENTARILOR
SCRISOARE DESCHIS{ C{TRE ALE~II
NO~TRI SENATORULUI VIOREL ARCA~,
DEPUTATULUI IOAN CINDREA ~I
CONSILIERULUI JUDE|EAN IOAN TEREA
- pag. 2
Zilele Culturale ale Comunei
Nocrich
- pag. 2
Rezisten\a din Fetea
Nasc `i pe H]rtibaci Oameni!
ALE AGNITEI
A X-a ediþie a sãrbãtorii agniþenilor s-a desfãºurat sub
semnul austeritãþii financiare. Bugetul, alocat anul acesta
pentru manifestãri, nu a fost suficient nici pentru închirierea
scenei care domina anii anteriori centrul oraºului.
În aceastã situaþie, directorul Casei de Culturã din Agni-
ta, Ioan Dragoman, principalul organizator, a trebuit sã gã-
seascã alte soluþii pentru ca manifestãrile sã aibã loc ºi ele sã
fie cu adevãrat culturale.
ªi au fost Vezi pag 4
100 DE ANI
DE LA

SUCCESUL UNEI IDEI -

- pag. 3
NA~TEREA LUI
Centrul de vacan\[
SHREK, Marpod
ILARION COCI~IU
- pag. 3 În 24 august s-au împlinit 100 de ani de la
ZILELE S{S{U~ULUI naºterea celui care a dus în arhivele de folclor cel
mai frumos ºi mai mare tezaur de spirit românesc.
S{RB{TOAREA UNUI SAT MUZEU Pentru a-l comemora pe cel mai de seamã fiu al
- pag. 4 satului, în Retiº va fi organizatã în 19 septembrie o
ZILELE CULTURALE zi comemorativã, un omagiu dedicat marelui
etnomuzicolog.
ALE AGNITEI Cei prezenþi vor participa la o slujbã de
- pag. 4 pomenire, prezentarea cãrþii „Etnomuzicologul
Ilarion Cociºiu în vâltoarea destinului” de Gherasim
ORTODOXIA PE VALEA Rusu Togan, comunicãri, ºi un spectacol folcloric.

HÂRTIBACIULUI
- pag. 5 - 6
DRUMUL GROAZEI
Pentru cei obligaþi sã parcurgã mai des traseul, aflat în
lucru, dintre Sibiu ºi Agnita, este tot mai evident faptul cã pe
cei rãspunzãtori de aceastã lucrare îi preocupã doar idee de a
o termina. Altfel nu se explicã modul în care îºi bat joc de cei
care îºi stricã maºinile.
Pe unde se aruncã pietrele mari ºi ascuþite nu se lasã loc
de trecere. Orice maºinã ai avea, oricât de abil ai fi, riºti sã
rãmâi suspendat, sã-þi spargi cauciucul, ori sã primeºti o piatrã
din roþile camioanelor mari, ce trec în vitezã.
Dacã nu sunt în stare sã organizeze altfel lucrul,
„inginerii” rãspunzãtori dar iresponsabili, ar fi bine sã intre
pe la mãnãstirea de la Þichindeal, sã cearã deslegare de
blestemele celor care suportã calvarul activitãþii lor. Cã sunt
blesteme multe ºi spuse cu nãduf. Doamne fereºte, sã nu se
lege!

S{RB{TOARE LA NOCRICH
Tr[im în Românica!
14-15 august, 2010
Cyan Magenta Yellow Black

- pag. 7
Aflatã deja la ediþia a III-a,
Folclor manifestarea organizatã la
cules de Mircea Dr[gan Nocrich, în zilele de 14-15
- pag. 7 august, a fost conceputã ca
fiind o sãrbãtoare a tuturor
PUBLICITATE
- pag. 8
satelor comunei.
Vezi pag 2

• •
2
ACTIVITATEA PARLAMENTARILOR
SCRISOARE DESCHIS{ C{TRE ALE~II NO~TRI SENATORULUI VIOREL ARCA~,
DEPUTATULUI IOAN CINDREA ~I CONSILIERULUI JUDE|EAN IOAN TEREA
În ziarul Tribuna din 6 august a fost publicatã
informaþia cã „potrivit prevederilor HG 755/21
iulie 2010, din acest an crescãtorii de vaci de lapte,
persoane juridice ºi/sau persoane fizice autorizate,
întreprinderi individuale sau familiale constituite
potrivit OUG 44/2008 pot beneficia de ajutor
financiar european de 100 euro pe cap de vacã de
lapte, acordat din Fondul European de Garantare
Agricolã (FEGA).
Precizãm cã exploataþiile de vaci cu lapte
trebuie sã fie localizate în zonele defavorizate.
Conform Anexei 4A din Programul Naþional de
Dezvoltare Ruralã (PNDR) în judeþul Sibiu sunt
declarate zone defavorizate 25 de localitãþi: Arpaºu
de Jos, Aþel, Avrig, Biertan, Boiþa, Cârþiºoara,
Cisnãdie, Cristian, Gura Râului, Hoghilag, Jina,
Laslea, Orlat, Poiana Sibiului, Poplaca, Porumbacu
de Jos, Racoviþa, Râu Sadului, Rãºinari, Sadu, Sãliºte,
Tãlmaciu, Tiliºca, Turnu Roºu ºi Valea Viilor.”
Având în vedere faptul cã printre localitãþile
menþionate ca fiind defavorizate, nu este
nominalizatã nici una de pe Valea Hârtibaciului,
vã rugãm domnilor, ca în calitate de aleºi în aceastã
zonã, sã interveniþi la cei care au decis ºi nu cunosc
realitatea, sã reanalizeze hotãrârea ºi, împreunã
cu cele 25, sã fie declarate defavorizate toate
localitãþile de pe Valea Hârtibaciului.
Zilele Culturale ale Comunei Nocrich
Trecutul istoric al celor 5 sate (Nocrich,
Hosman, Fofeldea, Þichindeal ºi Ghijasa de Jos)
plin de evenimente deosebite, importante pe
plan local, regional dar ºi european este unul
din motivele organizãrii acestui eveniment.
Personalitãþile care s-au nãscut pe aceste
meleaguri (amintim doar pe Samuel von
Brukenthal ºi August Treboniu Laurian)
reprezintã alt motiv de mândrie pentru locuitorii
acestei zone. Monumentele de arhitecturã sau
picturã (bisericile cetate sãseºti sau bisericile
ortodoxe pictate în frescã) sunt adunate la micã
distanþã, ca într-un mãnunchi, pe suprafaþa
comunei. Nu în ultimã instanþã am avut în
vedere ºi educaþia cetãþenilor, sub toate
aspectele ei, aceasta fiind o necesitate
stringentã a zilelor noastre.
Manifestarea ”Zilele culturale ale comunei
Nocrich” a fost conceputã ca o încercare de a
pune în valoare, tot ce are mai valoros un sat
pe parcursul unui an, completatã cu o
sãrbãtoare cultural educativã ºi distractivã la
nivelul comunei. În acest an am pus în valoare
satul Fofeldea cu Biserica Ortodoxã pictatã de
fraþii Grecu ºi personalitatea de excepþie a lui
A.T. Laurian. De la începutul anului 2010 au
fost organizate mai multe acþiuni închinate
personalitãþii lui A.T. Laurian, acþiuni care vor
continua pânã la sfârºitul anului 2010.
În zilele de 14-15 august 2010, manifestãrile
s-au derulat dupã un program, prefaþat de
invitaþia primarului comunei Nocrich, Ionel
Viºa: ”organizatorii acþiunii vor fi fericiþi sã vã
aibã ca invitaþi ºi sperã ca acest eveniment sã
rãmânã o amintire plãcutã în memoria
dumneavoastrã, amintire care sã vã aducã an
de an pe aceste meleaguri”.
Pregãtirile pentru aceastã manifestare au
început cu mult înainte. Consiliul Local a
aprobat sumele necesare desfãºurãrii
evenimentului ºi lucrãrilor edilitar gospodãreºti.
La Fofeldea s-a asfaltat drumul comunal (aprox.
5 km) ºi s-a reparat Cãminul Cultural. La
Cãminul Cultural Nocrich s-a construit
mobilier ul necesar oricãrei acþiuni cu
participare numeroasã (mese, bãnci).
Curãþenia, ordinea ºi problemele organizatorice
au fost sarcina vice-primarului Gheorghe ªamu
ºi a responsabilului I.S.U. Ioan Hidu. Cercetaºii
din Nocrich, prin administratorul de tabãrã
Romaniuc Nicu, au asigurat curãþenia spaþiului
G AZETA HÂRTIBACIUL
AZETA UI
HÂRTIBACIULUI
Din punct de vedere pedoclimatic, Valea
Hârtibaciului este consideratã de specialiºtii în
agriculturã „zonã specialã, cu soluri foarte grele
ºi curenþi defavorabili”. Din cauza acestor soluri
ºi a curenþilor aici nu se poate practica o culturã
intensivã; culturile de pãioase, cartofi ºi legume
nu sunt rentabile, productivitatea fiind foarte
scãzutã. În ceea ce priveºte fructele, sunt puþine
zone în care se cultivã, existând riscul sã fie
afectate de brumele târzii ce prind pomii în floare.
Plantele tehnice: cânepa, inul, sfecla de zahãr care
odatã erau o sursã de venit importantã pentru
agricultorii acestei zone, nu se mai cautã.
Agricultura care se mai face pe Valea
Hârtibaciului, se datoreazã unor oameni ce se
încãpãþâneazã sã trãiascã aici, pentru cã sunt legaþi
de pãmântul ºi de locurile acestea si nu pot sã le
pãrãseascã. Din pãcate, asemenea oameni sunt tot
mai puþini. Asta se poate vedea ºi dupã numãrul
vitelor. Deºi creºterea vitelor ar trebui sã fie cea
mai rentabilã activitate agricolã, ciurda satului e
tot mai micã în fiecare an.
Pentru a-i ajuta pe aceºti împãtimiþi ai
agriculturii sã iasã deasupra nevoilor, truda lor
trebuie plãtitã. Trebuie plãtitã pentru cã ei dau
viaþã pãmântului, ei sunt ºansa de redresare
economicã.
din jurul Bisericii Evanghelice din Nocrich.
Femeile din corul bisericii ortodoxe din Nocrich
au fãcut zeci de ore de repetiþii, la fel ca ºi
membri echipelor de dansuri populare. Nu
trebuie uitatã echipa de femei de la primãrie
care a avut rolul primirii ºi servirii invitaþilor.
Ziua I, 14 august 2010
La ora 10:00, manifestãrile au debutat cu
acþiunea ”Arc peste ani”, o întâlnire a
absolvenþilor primei generaþii a ºcolii de 8 ani
din Nocrich (1965). A fost o întâlnire
emoþionantã, unde unii foºti colegi s-au
reîntâlnit, dupã 45 de ani. La întâlnirea colegialã
au participat: primarul comunei Nocrich, Ionel
Vi?a, directorul ª.A.M. Nocrich, prof. Cãlin
Alexandra Mirela, foºtii elevi din 1965 veniþi
din toate zonele României ºi chiar din Germania
ºi Elveþia, soþii ºi soþiile acestora, alþi invitaþi.
Catalogul clasei a fost scos din arhivã iar
profesorul pensionar Bãrbat Elvira, fost
profesor al clasei a VIII-a în 1965, a fãcut, cu
emoþie deosebitã, prezenþa. Pentru profesorii
ºi elevii trecuþi în veºnicie s-a þinut un moment
de reculegere. Dupã scurte alocuþiuni ale
foºtilor elevi tensiunea ºi emoþia acestora, acum
persoane aflate în jurul vârstei de 60 de ani, s-
a mai domolit, programul a devenit liber,
amintirile au revenit în discuþii stimulate de
pãhãrele mai mici sau mai mari, asortate cu
gustãri.
La ora 12:00, participanþii au fost aºteptaþi
la Biserica Evanghelicã din Nocrich, de
învãþãtoarea Rossemarie Müller, venitã special
pentru a deschide biserica. La Biserica
Ortodoxã din Nocrich, oaspeþii au fost
întâmpinaþi de preotul paroh Aurel Avram.
Acesta a dat câteva explicaþii despre bisericã, a
rostit împreunã cu invitaþii o rugãciune ºi a fãcut
fiecãruia un dar: câte un CD cu picturile
interioare ale bisericii.
La Fofeldea, dupã ce s-au fãcut poze la
bustul lui A.T. Laurian oaspeþii au fost invitaþi
de domnul Ioan Gruncã, preºedintele Asociaþiei
”A.T. Laurian” în clãdirea fostei bãnci
”Cordiana” unde a prezentat exponatele ºi a dat
explicaþii despre acþiunile legate de sãrbãtorirea
bicentenarului naºterii lui A.T. Laurian (1810-
2010). Preotul paroh din Fofeldea, Ioan Tatoiu,
a invitat oaspeþii la bisericã ºi la casa parohialã.
Biserica Ortodoxã, pictatã de fraþii Grecu din
Sãsãuº este monument istoric din 1965. La casa
parohialã a fost vizitatã sala muzeu unde pot fi
vãzute icoane pe sticlã, obiecte de cult, vechi,
Acum se simt abandonaþi. Pe ei nimeni nu-i
întreabã cum se descurcã, ºi au prea mult bun simþ
sã-ºi strige necazurile, dar pun întrebarea fireascã:
de ce localitãþile lor nu au cel puþin aceleaºi
drepturi ca altele?
Cât de favorizatã este zona Bruiului fãþã de
Cârþiºoara, a Iacobeniului faþã de Cristian, a
Mihãileniului faþã de Biertan? Comparaþiile pot
continua pentru cã oricare localitate din Valea
Hârtibaciului este mai defavorizatã decât cele 25
nominalizate.
De ce crescãtorii de animale din aceastã zonã
nu sunt sprijiniþi?
De ce nu le are nimeni grija?
De ce rezultatul muncii lor, obþinut cu mai
multã trudã, este mai prost plãtit?
Dacã cei care mai cresc vite nu sunt ajutaþi,
cum pot fi determinaþi tinerii sã ducã mai departe
tradiþia pãrinþilor?
Cine trebuie sã se ocupe de necazurile lor,
de care nu ei sunt vinovaþi?
ªansa economicã a Vãii Hârtibaciului este
creºterea animalelor într-o zonã curatã, ecologicã
precum ºi realizarea de produse din lapte ºi carne
specifice acestor locuri.
Domnilor, aþi fost votaþi de cetãþenii acestei
zone, pentru cã i-aþi convins ºi cã vor fi ajutaþi.
mobilier, obiecte de uz casnic, etc.
Am promis cã v-om mai trece pe la Fofeldea.
Ultima parte a zilei s-a desfãºurat sub forma
unei mese festive, la Sibiu, la restaurantul
colegului nostru Simion Banea. Masa, ambianþa,
muzica, deservirea, emoþia, bucuria revederii
dupã 45 de ani dar ºi regretul cã viaþa trece atât
de repede au contribuit la reuºita acestei
revederi. Mulþumind încã odatã gazdelor pentru
efortul fãcut, pentru ca toþi sã trãim o zi de
excepþie, ne-am despãrþit pentru a ne revedea,
a doua zi ºi peste 2 ani, aºa cum toþi au fost de
acord.
Ziua a II-a, 15 august 2010
În dimineaþa zile de 15 august la ora 10:00,
câþiva din absolvenþii clasei a VIII-a (1965) ºi
aproximativ 30 de cetãþeni ai satului Nocrich
au asistat la o ineditã lecþie de istorie localã
prezentatã de profesorul Achim Mihuleþ. Cu
aceastã ocazie a fost prezentatã ºi lucrarea
aceluiaºi profesor intitulatã ”Comuna Nocrich
– o posibilã zonã turisticã”. Lucrarea constituie
o invitaþie, documentatã, privind istoria acestor
locuri, personalitãþile marcante ºi punctele de
interes turistic.
Între orele 11:00 ºi 12:00 cei prezenþi au
asistat la discuþiile dintre un grup de elevi ai
ºcolii de azi cu absolvenþii din 1965, discuþie
cuprinsã în programul manifestãrilor sub titlul
”ªcoala ieri ºi azi”. A fost o discuþie interesantã,
incitantã ºi plinã de învãþãminte pentru toþi, mai
ales pentru elevii de azi.
La ora 14:00 la Cãminul Cultural, preotul
paroh al Bisericii Ortodoxe din Nocrich, Aurel
Avram a oficiat o scurtã slujbã de binecuvântare.
În continuare, corul Bisericii Ortodoxe, pregãtit
de preotul paroh, a prezentat invitaþilor câteva
cântece specifice zilei de 15 august, ziua Maicii
Domnului , numite pricesne. Corul a prezentat
de asemenea ºi cântece ce pot fi auzite la
adunãrile Vecinãtã?ilor (de Boboteazã). Unul din
aceste cântece aminteºte de dorinþa de unire a
moldovenilor, muntenilor ºi ardelenilor,
versurile dovedind vechimea acestor cântece
(cel puþin înainte de 1859).
Cuvântul primarului, Ionel Viºa, a fost scurt
dar cuprinzãtor: Primãria ºi Consiliul Local, în
frunte cu primarul vor face tot ce au promis în
campania electoralã. ”Faptele vor vorbi!” a spus
primarul dupã care a urat tuturor Mãriilor „La
Mulþi Ani!” .
2010
Acum vã roagã sã interveniþi pentru a nu fi
abandonaþi, pentru a avea aceleaºi drepturi ca ºi
alþi crescãtori de vite.
Numai cu vitele putem scoate sãrãcia din
satele noastre .
Ne va face deosebitã plãcere sã publicãm, în
Gazeta Hârtibaciului, un rãspuns pozitiv la aceastã
scrisoare
Cu consideraþie pentru activitatea
dumneavoastrã, aºteptãm.
Bârsan Ilarion
Preºedinte al asociaþiei „GAL
Microregiunea Hârtibaciu”
Programul cultural artistic, distractiv a fost
deschis de echipa de dansuri populare
româneºti a ª.A.M. Nocrich. Jiana, Sârba ºi
Haþegana s-au bucurat de un real succes, fapt
care i-a încurajat pe dansatori sã continue sã
înveþe ºi sã facã progrese. Echipa de dansuri a
tinerilor cãsãtoriþi, instruitã de prof. Achim
Mihuleþ a prezentat douã dansuri populare
provenite din satul Ghijasa de Jos: ”Purtata –
bãtrâneascã” ºi ”Haþegana cu comenzi”. Unii
dintre spectatori nu au reuºit sã înþeleagã cã
”Purtata-bãtrâneascã” se joacã lent (bãtrâneºte)
ºi aºteptau un joc mai energic. Strigãturile din
timpul jocului nu sunt numai îndemnuri la joc:
”poartã-te nevastã, poartã”, ci ºi la un
comportament adecvat statutului de nevastã:
„poartã-te nevastã bine/nu mã face de ruºine!”.
Cele 6 perechi de dansatori de la Casa de
Culturã a Studenþilor din Sibiu (forma?ia
”Ardealul”) conduºi de instructorul Ioan
Terchilã au fãcut deliciul spectatorilor dovedind
virtuozitate, energie, voie bunã ºi varietate a
repertoriului. Copiii din echipa de dansuri
populare din Marpod pregãtiþi de acelaºi
instructor, au dovedit cã sunt foarte buni ºi pot
constitui o ”pepinierã” pentru formaþiile
profesioniste sau semiprofesioniste.
Partea cea mai elevatã din program a fost
susþinutã de formaþia condusã de Ovidiu Nistor
având ca invitat instrumentist pe Florin Ionaº
(Generalul). Ei au acompaniat cântecele
Gabrielei Nistor ºi invitatei lor, Diana Sãlagea.
Cântecele fraþilor Nistor (originari de pe aceste
meleaguri) ca ºi cele ale invitaþilor acestora s-
au bucurat de un succes deosebit, aceºtia fiind
solicitaþi sã-ºi prelungeascã reprezentaþia.
Dupã mai mult de 4 ore de spectacol,
sarcina întreþinerii atmosferei a rãmas pe seama
orchestrei din Brad, condusã de Bujor Balta,
care ”si-a fãcut datoria” pânã seara târziu. În
tot acest timp oamenii au asistat la spectacol
au stat în curte la un grãtar, un mic, sau o bere
ºi au purtat discuþii aprinse despre ”cum a fost”
ºi mai ales ”cum va fi”.
ªi-am încãlecat pe o ºa ºi v-am spus
povestea ”Zilelor Culturale ale Comunei
Nocrich”
Nocrich, 20 august 2010
Prof. Achim Mihuleþ
2010 G AZET
AZETAA HÂRTIBACIULUI
HÂRTIBACIULUI
Rezisten\a din Fetea SUCCESUL UNEI IDEI -
Centrul de vacan\[
Nasc `i pe H]rtibaci Oameni! SHREK, Marpod
Rezistenþa anticomunistã în România a luat
fiinþã imediat dupã 23 august 1944, având ca scop
împiedicarea pãtrunderii comunismului la noi.
Primul pericol a fost cel al fãrãdelegilor
comise de trupele sovietice de ocupaþie. În primele
zile de dupã 23 august, au trecut pe la noi, prin
zonã, ostaºii români, obosiþi ºi flãmânzi,
reorganizându-se pentru eliberarea Ardealului.
Peste tot au fost întâmpinaþi cu flori, mâncare,
haine etc., fiecare cu ce putea. Ruºii au trecut
începând cu 9 septembrie. Lumea i-a întâmpinat
la fel, dar ei s-au comportat ca niºte ocupanþi ºi au
devastat tot ce întâlneau în cale, luând cai, cãruþe,
mâncare, bãuturã, fugind dupã femei...Localnicii
au fost nevoiþi sã se apere ºi au format “gãrzi
cetãþeneºti” sau “gãrzi naþionale”, aceasta ºi în
conformitate cu ordinul 45000/ octombrie 1944,
emis de Inspectoratul General al Jandarmeriei.
Inapþii pentru armatã, bãrbaþii în vârstã, bãieþii în
jur de 16 ani, fãceau de pazã, mai ales noaptea,
având grijã de bunurile tuturor. Fetele ºi femeile
s-au ascuns prin pãduri, prin grajduri, prin podurile
caselor, prin jirezi de fân ºi paie.
O asemenea formaþiune a existat ºi în pãdurile
de la Fetea, la iniþiativa a trei studenþi mediciniºti:
Teofil Mija din Bratei, Axente Pãcurariu din Coveº
ºi Ion Golea din Bahnea, militari în termen. Satul
(cãtunul) Fetea ( Fetantelike, Fettendorf,
Fetumdorph) a fost atestat prima oarã în scris în
anul 1357, sub numele de Fetumdorph. Azi, din
cãtunul cu cca 20 de case n-a mai rãmas nimic.
Când Securitatea a descoperit ce se întâmpla acolo,
locuitorii au fost obligaþi sã plece, iar casele au
fost dãrâmate.
Atunci, în perioada de dupã 23 august 1944,
cei trei amintiþi mai sus, toþi studenþi mediciniºti,
îºi satisfãceau stagiul militar în cadrul facultãþii ºi
îngrijeau rãniþii veniþi de pe front, la spitalele din
Sibiu ºi Mediaº. Acolo, la Mediaº, a fost momentul
când Ion Golea s-a hotãrât sã organizeze un grup
de rezistenþã armatã, fiindu-i clar de pe atunci cã
va urma comunizarea þãrii. Se baza ºi pe faptul cã
în zonã exista un puternic sentiment anticomunist
printre români, dar mai ales la saºi. Aveau uniforme
militare ,chiar ºi arme, uºor de procurat, datoritã
retragerii nemþilor. Centrul n-a apucat sã
organizeze nici o acþiune, cãci, în decembrie 1945,
ministrul de interne Teohari Georgescu ºi Nicolae
Pãtraºcu, ºeful Miºcãrii Legionare, au ajuns la o
înþelegere pentru a-i trece în legalitate pe legionarii
reveniþi în þarã din lagãrele germane. Buletine ºi
locuri de muncã în schimbul armelor de prin
buncãre. Totuºi, Fetea a rãmas locul unde se
refugiau majoritatea studenþilor clujeni cãutaþi de
comuniºti. Numai iarna veneau în sate, la familiile
dispuse sã-i ajute. Principala reºedinþã a fost casa
lui Zaharia Ursu (“nenea Zaharie”). Nepotul sãu,
preotul Aurel Ursu, îºi aminteºte : “ Se povestea
despre bunicul cã dormea pe un rând de saltele ºi
un rând de arme. La noi acasã veneau cu toþii ºi
ascultau radioul de afarã sau transmiteau mesaje
celor din Vest”. În anul 1944 cursurile facultãþii
au început numai în decembrie, aºa cã studenþii,
afarã de munca în spital, îi ajutau ºi pe cei prãdaþi.
Pe ticãloºii prinºi îi predau la garnizoanã sau
jandarmerie, dacã erau români, iar pe soldaþii ºi
ofiþerii ruºi – comandamentelor sovietice.
Autoritãþile au fost de acord cu ce fãceau, chiar i-
au apreciat, ca o contribuþie la restabilirea ordinei.
Mulþi dintre proaspeþii comuniºti de atunci
erau niºte oameni de nimic. Ei ºi o parte dintre
refugiaþii basarabeni, care ºtiau ruseºte, i-au
denunþat ruºilor pe gospodarii înstãriþi. Au urmat
arestãri, internãri în lagãre ºi închisori sau
trimiterea la muncã obligatorie în Rusia. Cei trei
studenþi s-au gândit sã gãseascã un loc ferit de
ºoselele umblate ºi sã amenajeze acolo un centru
de refugiu ºi ocrotire pentru cei ce se-mpotriveau
comunismului. Locul ales a fost în pãdurile de la
Fetea. Îl ºtiau de la colegul lor de liceu Aurel Ursu,
originar din Noul Sãsesc ºi al cãrui frate era cioban,
cu gospodãrie în mijlocul pãdurii. “Nenea Zaharia”,
cum îi ziceau toþi, i-a ajutat din prima clipã, fãrã sã
ezite. A contribuit ºi material, ºi fizic, la construirea
de bordeie sub pãmânt, pentru alimente, arme ºi
muniþii, i-a adãpostit pe ploaie ºi frig. Au fost
construite trei buncãre de alimente ºi armament,
în pãdurea din Belgheroaia Mare ºi Belgheroaia
Micã, la ceva mai puþin de doi kilometri de
monumentul actual. Timp de câteva sãptãmâni,
numai noaptea, au fost transportate cele de
trebuinþã. Deplasãrile din ºi în sate se fãceau numai
noaptea ºi numai prin pãduri. Grupul paraºutat
din Germania a adus un aparat de radio emisie –
recepþie, cu care lucrau schimbând mereu locul
de transmisie. Unul dintre cei care a transportat
aparatul de la o casã conspirativã sãseascã la alta
a fost un sas din Bratei, ªtefan Breitner, consãtean
al lui Teofil Mija ºi membru al gãrzii naþionale a
comunei. În Fetea, ºi-au gãsit refugiu ofiþeri,
studenþi, învãþãtori ºi profesori, din 1944 pânã în
iunie 1949. Adãpost ºi ajutor medical au primit ºi
soldaþii germani care au scãpat din încercuirea
frontului de la Iaºi. Aici a fost ºi centrul de
coordonare a rezistenþei anticomuniste din centrul
Ardealului.
Grupul lor a fost puternic susþinut de la
început ºi s-a extins mult în plan teritorial. Case
conspirative aveau în Coveº, Vãrd, Ruja, Peliºor,
Zlagna, Biertan, Richiº, Apoº, Mãlâncrav, Ighiºu
Vechi, Noul Sãsesc, Rondola, Copºa Mare.
În 15 mai 1948 s-au fãcut arestãri masive de
legionari. Unii dintre cei care au lucrat la sãparea
adãposturilor n-au rezistat la anchetã ºi au
dezvãluit taina centrului din Fetea. Securitatea a
mers la sigur, a descoperit armele ºi efectele,
obligându-l pe nenea Zaharia sã le ducã cu cãruþa
la Securitate, la Mediaº. Acolo el a jucat perfect
rolul þãranului “prost”, declarând cã nu ºtie ce era
cu tinerii care umblau prin pãdure. “Bag samã” n-
a vrut sã se amestece el - om fãrã carte! El “atâta
ºtie”: cã bãieþii studiazã animalele, pãsãrile,
plantele, fac mãsurãtori pentru hãrþi.... În august
1948 Ion Golea , Bubu Pintea ºi Axente Pãcurariu
se aflau la Cluj. Fiind urmãriþi, s-au refugiat la Sibiu,
de unde au scãpat (cu excepþia lui Bubu) în ultima
clipã dintr-o încercuire. Era tot mai greu pentru
cei încã liberi. Legãturile între ei erau tot mai
dificile ºi oamenii nu prea mai erau dispuºi sã-ºi
riºte viaþa ascunzându-i pe fugari. În aceste
împrejurãri Ion Golea a realizat cã din interior nu
mai poate ajuta miºcarea de rezistenþã ºi a pãrãsit
þara, ajungând în Austria, dupã multe peripeþii. În
Germania, în zona americanã, a fost contactat de
serviciile de informaþii ale Statelor Unite. În 1953,
primãvara, a fost paraºutat cu un grup de legionari,
de cãtre un avion al aliaþilor NATO, în pãdurea
Fetea. Au restabilit legãtura cu o parte din
rezistenþii de la Fetea ºi cu alte grupuri. Nu ºtiau
însã cã toate erau infiltrate ºi controlate de
Securitate. La nici douã luni dupã paraºutare , lotul
paraºutaþilor a cãzut în mâinile securiºtilor. A fost
o trãdare, la Festivalul Mondial al Tineretului ce a
avut loc la Bucureºti. Din cei arestaþi (aproape
toþi câþi s-au perindat de-a lungul timpului prin
pãdurile din Fetea), unii au fost condamnaþi la
moarte ºi executaþi, alþii au fost împuºcaþi fãrã
judecatã: Ion Golea, ªtefan Popa, Axente Pãcurariu
din Coveº ºi Ion Samoilã din Ighiºu Vechi. 13 au
fost executaþi în locul numit Valea Piersicilor, din
grãdina închisorii Jilava, la 1 noiembrie 1953,
pentru crimã de înaltã trãdare de þarã în favoarea
americanilor ºi aruncaþi într-o groapã comunã.
“Celorlalþi pedeapsa le-a fost comutatã în muncã
silnicã pe viaþã. În acel proces au fost condamnate
cam 150-200 de persoane din toatã þara, toþi cu
pedepse peste 10 ani de închisoare sau muncã
silnicã”, îºi aduce aminte T. Mija. La interogatoriul
luat inculpaþilor, la întrebarea pusã lui Samoilã - “
ce voiaþi sã faceþi cu armele ce le-aveaþi?”, acesta
a rãspuns: “doar nu era sã le punem la icoanã!”
Rãspunsul a fost reprodus de toate ziarele din
capitalã, ca o dovadã a decadenþei celor care luptã
împotriva statului socialist!
Din grupul Fetea mai trãiesc dr. Teofil Mija
ºi ing. Aurel Ursu, ambii în Braºov. Prin strãduinþa
lor, s-a ridicat, în anul 2002, în Fetea, un monument
în semn de cinstire ºi recunoºtinþã pentru eroii ºi
luptãtorii anticomuniºti. Monumentul se aflã pe
locul unde, în 1948, era o cruce mare, de
mesteacãn, ridicatã de cei care se ascundeau în
pãdure. Din 2002, în fiecare an foºti deþinuþi politici
ori urmaºi ai celor din grupul Fetea se adunã lângã
monument pentru a-ºi pomeni martirii. Pe placa
de granit sunt încrustate numele urmãtorilor eroi-
martiri:
- dr. Ion Golea - din Bahnea de pe Târnave
- Ion Samoilã (nume conspirativ- Mircea) din
Ighiºu Vechi
- Vasile Vlad – din Maramureº
- Axente Pãcurar, student la medicinã ºi
filologie în Cluj - din Coveº; executat în beciurile
Siguranþei din Sibiu
- ªerban Secu- inginer din Dumbrãveni
- Ion Cristea, absolvent al ªcolii Normale din
Blaj, mort la Mediaº, în urma torturilor de la
Securitate
- ªtefan Popa, luptãtor al grupului de
rezistenþã din Munþii Apuseni, condus de colonelul
Dabija; a cãzut cu arma în mânã, în lupta cu
securitatea - era din Decea de pe Mureº
Dr. Teofil Mija s-a nãscut în 11 septembrie
1923, la Bratei. Deþinut politic între 1950- 1964,
este preºedinte al Asociaþiei Filantropice Medical-
Creºtine “Cristiana”: administreazã un dispensar
- policlinicã, un cãmin pentru bãtrâni ºi o cantinã
Succesul neaºteptat de anul trecut pe care l-
a avut acest proiect în rândul copiilor din comuna
Marpod, ne-a determinat sã permanentizãm în
vacanþa de varã pe o perioadã de 10 zile
desfãºurarea Centrului de vacanþã. Mai mult ,având
în vedere dificultãþile financiare cu care se
confruntã întreaga þarã ºi perspectiva selecþionãrii
Grupului de acþiune localã Microregiunea
Hârtibaciu, vrem sã dezvoltãm acest proiect la
nivelul întregii microregiuni ca proiect eligibil
LEADER.
Centrul de vacanþã SHREK, s-a desfãºurat în
perioada 2-13.august.2010.
Înaintea începerii activitãþilor în centrul de
vacanþã, coordonatorul de proiect a participat la
întâlniri cu pãrinþii la ºcoala din comuna Marpod,a
promovat în cadrul ºedinþelor GAL Microregiunea
Hîrtibaciu conceptul de Centrul de vacanþã-proiect
eligibil LEADER,a discutat cu directoarea ºcolii
implicarea în activitãþi, a trimis articole în mass-
media localã scrisã ºi a realizat ºi distribuit afiºul.
Activitãþile propuse in 2010 au fost adaptate
în funcþie de numãrul ºi vârsta participanþilor.
Aceºtia au avut vârste cuprinse între 5 ºi 14 ani,
deoarece a existat dorinþa de a participa din partea
lor ºi pentru a crea continuitate în viitor pentru
acest centru de vacanþã. Activitãþile s-au desfãºurat
sub forma de ateliere cu o durata de 30 – 45
minute. Ele au fost adaptate ritmului ºi intereselor
copiilor pe categorii de vârstã. Au fost prevãzute
douã gustãri zilnice (ora 10 ºi 15 ),la amiazã se
ser vea sandviºul adus de acasã, bãuturile
rãcoritoare au fost tot din partea centrului .Pe toatã
perioada un numãr de 39 de copii au frecventat
centrul, prezenþa medie într-o zi fiind de 26 de
copii.
Tot ca activitate în cadrul centrului a fost
atelierul de confecþionarea de pãpuºi din burete
derulat în zilele de 10 ºi 11 iulie a.c., sub
îndrumarea prietenului nostru francez Fabien. În
prima zi s-a desfãºurat în premierã în aer liber, în
parcul din centrul comunei, a doua zi duminica l-
am desfãºurat la Cãminul cultural din comunã,
beneficiind de o prezenþã numeroasã a copiilor,
34. Ca o noutate a fost prezenþa în numãr mare a
copiilor de origine rromã, 11, care s-au comportat
foarte bine pe tot parcursul zilei participând activ
pentru sãraci.
Inginerul Aurel Ursu, trãitor în Braºov, se
trage, din partea mamei, din familia lui Nicolae
Radu, familie luminatã ce a dat doi preoþi: Ion Radu
ºi Aurel Radu. Au mai fost ºi douã fete: Maria,
cãsãtoritã Ursu ºi Susana, cãsãtoritã Nevodar,
adevãrate mame creºtine, iubitoare de neam,
exemple de dãruire ºi înþelepciune þãrãneascã. Trei
din copiii Mariei ºi unul al Susanei au trecut prin
închisorile comuniste, pentru “vina” de a fi
colaborat la rezistenþa din Fetea. Zaharie Ursu era
fiul cel mare al Mariei.
Reproducem, în încheiere, dureroasele
cuvinte ale dr. Teofil Mija: “ Cerem iertare
familiilor noastre ºi ale tuturor celor care au suferit
din cauza noastrã. Am produs multã suferinþã, dar
nu din egoismul nostru, ci pentru cã ne iubeam
patria ºi aºa am crezut noi cã e bine sã facem”.
Prof. Mircea Drãgan-Noiºteþeanu
Mulþumesc ºi pe aceastã cale d-lui ing. Aurel
Ursu pentru informaþiile oferite ºi pe care le vom
pãstra ca pe un document preþios!
3
la activitãþi. Copiii au învãþat sã confecþioneze ºi
sã mânuiascã pãpuºile, la sfârºitul zilei susþinând
un mic spectacol ad-hoc.
Centrul a debutat cu întârziere, deoarece în
perioada iniþialã stabilitã, 26.VII-2.VIII, unii copii
trebuiau sã participe la tabãra de la Sãrãturi. De
aici a survenit ºi schimbarea locului de desfãºurare
a Centrului, deoarece la ªcoala unde trebuia sã se
desfãºoare au început lucrãrile de modernizare.
Dupã consultãri cu Primãria, animatorii au luat
decizia de a desfãºura Centrul la vechea ºcoalã
din centrul comunei Marpod. Aceasta a presupus
un efort în plus din partea animatorilor în ceea ce
priveºte curãþenia ºi amenajarea sãlilor pentru
desfãºurarea în bune condiþii ºi siguranþã a
Centrului. Activitãþile lor au fost coordonate de
Adriana Sava ºi Rareº Obrocea, doi tineri din
Marpod, elevi de liceu, care au urmat un curs de
animatori la Casa Ille et Vilaine din Sibiu
În prima zi s-a fãcut împreunã cu copiii „Codul
lui Shrek”, un regulament zilnic al centrului. Deºi
regulile au fost negociate, acestea au fost ºi
încãlcate, copiilor trebuind sã li se reaminteascã
tot timpul regulile. În cea de-a doua sãptãmânã au
început sã ºi le spunã chiar ei între ei, chiar dacã
le mai încãlcau.
Activitãþile propuse ca ieºiri din centrul de
vacanþã, drumeþia ºi excursia au fost primite cu
entuziasm din partea copiilor, dar ºi a animatorilor.
În cadrul drumeþiei s-au fãcut jocuri într-o poieniþã
din apropiere. Copiilor li s-a fãcut instructajul de
cãtre organizator în ceea ce privesc regulile
suplimentare într-o deplasare, precum ºi cele de
vizitare a muzeelor. Excursia la Sibiu s-a vrut a fi
o ocazie de a descoperi Sibiul, precum ºi de a
insufla copiilor acea dorinþã de cunoaºtere.
Itinerariul a fost urmãtorul : Muzeul de ºtiinþe
naturale, Piaþa Mare, Turnul Sfatului, Piaþa Micã,
Podul Minciunilor, Casa Altemberg(Primãria
veche), Expoziþia de reptile vii, Parcul Astra
Muzeul de arme ºi trofee de vânãtoare, Parcul Sub
Arini. Copiii s-au comportat în mod exemplar
nefiind nici un fel de incident, respectând întrutotul
indicaþiile date. La plecare, în aºteptarea
autocarului, pentru comportamentul lor exemplar
au fost rãsplãtiþi cu câte o îngheþatã fiecare.
La Carnavalul propus ca activitate finalã, au
participat toþi copii, nu au existat reþineri, tema
aleasã fiind Petrecere în mlaºtina lui Shrek. Fondul
sonor a fost pe muzica filmului Shrek, copiii fiind
costumaþi în diverse personaje din seria animatã.
La sfârºit toþi copiii participanþi au primit
diplome de participare ºi mici cadouri din partea
organizatorilor. Reuºita s-a datorat bunei colaborãri
ºi lucrului în echipã a tuturor celor implicaþi
Asociaþia Împreunã pentru Marpod, Consiliul local
al comunei Marpod, ºi echipa de animatori
(Adriana ºi Rareº).
Dupã aceste sãptãmâni de centru de vacanþã
concluzia generalã este cã acest gen de activitãþi
este indispensabil în România. În acest sens,
perioada de 2 sãptamâni ar putea fi prelungitã la 3
sãptãmâni, totul depinzând de numãrul de
animatori, cãci cerere din partea copiilor ºi a
pãrinþilor existã.
ing. VASIU CRUCIAN DORU
PREªEDINTE,
Asociaþia “Împreunã pentru Marpod”
• •
4
G AZETA HÂRTIBACIUL
AZETA UI
HÂRTIBACIULUI 2010
ZILELE CULTURALE ZILELE S{S{U~ULUI
ALE AGNITEI S{RB{TOAREA UNUI SAT MUZEU
Activitãþile au debutat cu o lansare de
carte. Este vorba de volumul
„Etnomuzicologul Ilarion Cociºiu în vâltoarea
destinului”, realizat de scriitorul Gherasim
Rusu Togan , un ghizãºan autentic, rãtãcit pe
meleaguri prahovene.
Cartea creioneazã un portret inedit al lui
Ilarion Cociºiu, prezentând fragmente dintr-
un jurnal intim al acestuia, însemnãri realizate
în perioada tulbure a ocupaþiei ruseºti ºi a
venirii la putere a comuniºtilor români.
Manuscrisele au fost pãstrate de tatãl
muzicianului, Emil Cociº care, de teama
comuniºtilor, le-a ascuns în pleavã de grâu,
unde o parte s-au deteriorat complet. Pe cele
salvate, scriitorul Gherasim Rusu Togan le-a
pus alãturi de datele biografice ale marelui
muzicolog, însoþite de scrisori cãtre prieteni,
rude ºi pãrinþi.
Spectacolul „Zilelor Culturale ale
oraºului Agnita” a început cu o paradã a
participanþilor la aceastã sãrbãtoare:
ansamblurile Casei de Culturã ºi Clubului
Elevilor din Agnita, ansamblul „Alunelul” din
Pieleºti – Craiova ºi ansamblul „Prietenia”
din Mihai Kogãlniceanu – Constanþa.
Frumuseþea costumelor populare, din trei
zone etnografice diferite, a atras admiraþia
agniþenilor care i-au urmat pe tinerii artiºti
amatori în poieniþa din parcul Steinburg, unde
au urmãrit ºi aplaudat un spectacol deosebit.
Atât pe scena din parc, unde s-a dansat
ºi s-a cântat în prima zi cât ºi pe scena Casei
de Culturã unde, din cauza ploii, a continuat
spectacolul în ziua urmãtoare, spectatorii au
admirat atât frumuseþea jocurilor de pe
Hârtibaci cât ºi ale celor din Dobrogea ºi
Oltenia.
Cyan Magenta Yellow Black
Ansamblul „Prietenia” din Kogãlniceanu
a etalat o suitã de dansuri reprezentative
pentru multiculturalitatea acestei zone.
Spectatorii au admirat frumoasele dansuri
ºi costume dobrogene purtate de tinere ce
realizau imagini de tablouri cu prinþese
bizantine, îmbrãcãmintea sobrã ºi jocul
elegant ºi solemn al dansatorilor aromâni dar
ºi splendidele costume tãtãreºti, unduind pe
• •
scenã ca ierburile de stepã, ori jocul bãieþilor
cu ritmuri de ritual rãzboinic.
Ansamblul „Alunelul” din Pieleºti, o
localitate de lângã municipiul Craiova, a adus
pe scenã minunatele jocuri olteneºti.
Frumoasele dansatoare au umplut scena cu
costume colorate ca florile câmpului. Jocurile
olteneºti, alunelul, sârba, ºi horile, în ritm
lent, legãnat sau alert, însoþit de strigãturi
au cucerit aplauzele spectatorilor.
Prinºi de aspectul competitiv al
spectacolului, agniþenii nu s-au lãsat mai
prejos ºi le-au dãruit spectatorilor cele mai
îndrãgite ºi frumoase jocuri hârtibãcene.
Spectacolul folcloric al „Zilelor Culturale
al oraºului Agnita” a fost o minunatã
prezentare de jocuri ºi cântece populare
autentice, din trei zone etnofolclorice
distincte. Tinerii artiºti amatori au cucerit
publicul prin trãirea, nu mimarea, dragostei
de cântec ºi joc popular. Soliºtii vocali din
cele trei zone au completat un spectacol de
autenticã valoare.
ªi pentru ca totul sã fie frumos, fiecare
spectacol a fost încheiat de soliºti vocali
îndrãgiþi de spectatorii agniþeni. În prima
searã, pe scena din parc au fost primiþi cu
aplauze, Alina Bâcã, Daniel Rusalim ºi Robert
Târnãveanu, iar în a doua searã la Casa de
Culturã, Ionela Moroþan, Nelu Hurdubeþ ºi
Mariana Anghel.
Un moment artistic deosebit a fost
prilejuit de întârzierea îndrãgitei soliste
Mariana Anghel. În aºteptarea ei, douã
minunate soliste, micuþele Luisa Turcu din
Pieleºti ºi Petronela Sandu din Agnita au
realizat un microrecital de muzicã uºoarã
foarte aplaudat de spectatori.
Cei care, în prima searã au mai rãmas în
parc, ºi nu au fost puþini, au dansat pânã târziu
pe ritmuri moderne, din care au lipsit
manelele.
De fapt a fost unul din lipsurile acestui
festival. În acest an, manelele nu au mai bruiat
spectacolul cultural. Unora le-au lipsit, ca ºi
multele tarabe pline cu kitschuri ce invadau
centrul oraºului. Cei mai mulþi s-au bucurat.
La succesul spectacolului a avut un rol
important orchestra Casei de Culturã,
condusã de Nicolae Vâºtea
În competiþiile de fotbal organizate de
Clubul Sportiv Agnita au participat 4 echipe
de cadeþi ºi 8 de seniori. La cadeþi au câºtigat
primele patru locuri: ªcoala Ruja, CS Agnita
1, CS Agnita 2 ºi Amicii Agnita, iar la seniori:
FCM Agnita, Pompierii, FC Chirpãr ºi CS
Agnita.
Bugetul din acest an nu a permis nici
primiri ºi nici mese protocolare. Doar o cinã
comunã a celor care au jucat ºi au cântat
pentru agniþeni. Cina a continuat cu o
petrecere, în timpul cãreia fiecare a încercat
sã prindã paºi de joc din celelalte zone. Unii
chiar au reuºit.
Organizatorii manifestãrilor, Consiliul
Local, Primãria ºi Casa de Culturã s-au
strãduit sã ofere agniþenilor spectacole
culturale. Au reuºit acest lucru pentru cã au
beneficiat de sprijinul unor ansambluri
prietene ºi de participarea unor soliºti
profesioniºti îndrãgiþi, care-ºi iubesc
spectatorii.
I. Bârsan
Af lat la graniþa dintre douã zone
etnofolclorice, Þara Oltului ºi Valea
Hârtibaciului, satul Sãsãuº din comuna Chirpãr
are o personalitate distinctã în peisajul cultural
al judeþului Sibiu. Elementele acestei
personalitãþi au fost subiectul a douã zile de
sãrbãtoare a fiilor satului Sãsãuº, majoritatea
veniþi din alte pãrþi acasã, pentru a da încã odatã
viaþã satului lor atât de bogat în vestigii
culturale.
Sãrbãtoarea a fost organizatã de asociaþia
„Obºtea satului Sãsãuº” care s-a bucurat de un
bun sprijin ºi colaborare din partea Primãriei
ºi a Consiliului Local Chirpãr.
Sâmbãtã 21 august, cei prezenþi, au avut
parte de un program cultural complet. A
început la ora 10 printr-un simpozion la care s-
a vorbit despre istoria satului ºi a oamenilor
acestor locuri, din care cei mai reprezentativi
sunt renumiþii pictori de biserici, fraþii Grecu,
zugravii care au împodobit bisericile cu
minunate fresce, în care elemente din istoria
Ardealului sunt încorporate în sugestive scene
biblice. La simpozion, profesorul Mircea Drãgan
a prezentat lucrarea sa „Monografia satului
Sãsãuº” o carte document în care se aflã istoria
satului, a oamenilor ºi a locurilor acestei vechi
aºezãri.
Cei prezenþi la simpozion, printre care
Martin Bottesch, preºedintele Consiliului
Judeþean, au vizitat apoi obiectivele turistice pe
circuitul ecomuzeului. Principalele locuri
vizitate au fost vechea bisericuþã greco –
catolicã ºi biserica ortodoxã monument istoric,
pictatã în 1794 de zugravii fraþii Grecu, fugiþi
de pe Þara Oltului ºi stabiliþi în Sãsãuº.
Sasãujenii i-au încântat apoi pe oaspeþii lor,
cu prezentarea unui minunat spectacol de nuntã
tradiþionalã, cu splendide costume populare ,
cu cântece ºi strigãturi ce n-au mai fost auzite
de foarte multã vreme pe uliþele satului.
La Cãminul Cultural a avut loc un spectacol
folcloric, continuat cu prezentarea filmului
documentar „Sãsãuº 1960 – 2000” realizat de
un fiu al satului. Acesta, a trãit în America ºi
revenind mereu acasã, a trecut de aici în
veºnicie, lãsându-le consãtenilor un document
în care aceºtia s-au regãsit cu uimire ºi
încântare.
Dacã în prima zi de sãrbãtoare sãsãujenii
au avut multe bucurii laice, a doua zi a fost
dedicatã celor sfinte. Pentru aceasta, oameni
vârstnici, tineri ºi prunci au îmbrãcat iar
fr umoasele haine de sãrbãtoare ºi l-au
întâmpinat pe I.P.S dr. Laurenþiu Streza
Mitropolitul Ardealului.
Înalt Prea Sfinþia Sa a fost primit, la intrarea
în sat, de primarul comunei, Stãnuleþ Chirion
ºi condus apoi de un grup de cãlãraºi pânã la
biserica „Adormirea Maicii Domnului”. Aici,
înainte de a pãºii pe covorul roºu, i-au înãlþat
cântec de slavã un sobor de preoþi în frunte cu
Protopopul Ioan Jurca. Apoi I.P.S. a fost urmat
în biserica în care frumoase ºtergare, lucrate
de femei credincioase, dau luminã vechilor
icoane ºi picturi peste care patina timpului ºi-a
pus amprenta.
Pe unele picturi, mai puþin atinse de
crãpãturi, strãluceºte încã minunatul galben
auriu, culoare unicã, la fel ca verdele de Voroneþ,
realizatã aici de marii pictori ardeleni.
Ridicat în urmã cu 230 de ani, nu s-a gãsit
nici un document care sã ateste cã în acest lãcaº
de cult a fost sãvârºitã o slujbã de sfinþire. De
aceea tânãrul preot Alexandru Copãcean, l-a
rugat pe I.P.S. Laurenþiu sã sãvârºeascã aceastã
lucrare.
Vechea bisericã s-a dovedit neîncãpãtoare
pentru mulþimea celor veniþi sã participe la
Sfânta Slujbã de sfinþire a bisericii ºi pereþii
groºi de un metru n-au permis folosirea staþiilor
ºi microfonului, pentru cei rãmaºi afarã.
Dupã ce a stropit cu apã sfinþitã ºi uns cu
mir zidurile vechii biserici, I.P.S. Laurenþiu
urmat de preoþi a intrat în altar unde s-a oficiat
Sfânta Slujbã. Înainte de aceasta protopopul
Ioan Jurcã a dat citire Hrisovului de Sfinþire
semnat de I.PS. Laurenþiu, de primarul Chirion
Stãnuleþ ºi de toþi preoþii prezenþi la eveniment.
Hrisovul a fost aºezat în piciorul mesei din altar,
pe care s-a oficiat apoi sfinþirea bisericii.
Minunata lucrare a fost încheiatã prin
pãºirea tuturor credincioºilor, pentru închinare,
prin faþa altarului ºi primirea de la preoþi a
Sfântului Mir. Este singura datã când în afara
preoþilor, laicii, inclusiv femeile, au voie sã
treacã prin faþa altarului.
A fost animaþie, a fost bucurie, a fost mare
sãrbãtoare în Sãsãuº.
Apoi, în sat s-a fãcut din nou liniºte.
Doar autotransportoare grele, prea grele,
ridicã praful din drum ºi scuturã zdravãn casele
aflate de-a lungul uliþei principale. Tehnologiile
noi acoperã cu praf vechi valori spirituale.
Picturile de inestimabilã valoare, din
vechea bisericã declaratã monument, sfinþite
acum, dupã 230 de ani, vor aºtepta, nu se ºtie
pânã când, sã se gãseascã banii necesari pentru
ca peneluri de restauratori calificaþi sã acopere
crãpãturile ºi sã le redea vechea strãlucire.
I. Bârsan
• •
ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI
Foaie editatã de Pro
edita topopia
Prot tul Ort
opopiatul odo
Ortodox Agnit
odox a
Agnita Anul iiI, nr. 28, AUGUST 2010
AUGUST
„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

CEA MAI VECHE BISERIC{ DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI

A FOST RESFIN|IT{ - S{RB{TOARE LA S{S{U~
Duminicã, 22 august, o zi însoritã
ºi plinã de viaþã în bãtrânul sat Sãsãuº.
Oamenii se trezesc încã de la primele
ore pentru a pregãti satul ºi biserica.
Porþile sunt acoperite de covoare
tradiþionale înflorate precum sufletul
sãsãuºenilor. Voia bunã domneºte
însoþitã de cãldura credinþei în
aºteptarea marelui eveniment.
La ora 8.30 preoþii slujitori se
aºeazã în faþa bisericii pentru a-l
întâmpina pe Înalt Preasfinþitul Dr.
Laurenþiu Streza, Arhiepiscopul
Sibiului ºi Mitropolitul Ardealului,
venire anunþatã de bãtrânele clopote
ale bisericii. Înaltul ierarh a fost
aºteptat la intrarea in sat de cãtre
ceata tinerilor cãlãraºi ºi de domnul
primar al comunei Chirpãr, Stãnuleþ
Chirion, care i-a urat bun venit in satul
nostru.
Înconjurat de alaiul de credincioºi
din Sãsãuº ºi din satele vecine, Înalt
Preasfinþia Sa a ajuns la biserica cu
hramul „Adormirea Maicii Domnului”,
unde s-a început slujba de sfinþire a
acestui vechi lãcaº de cult. problemelor mari cu care se confruntã ºi membrilor Consiliului Parohial. în care s-a discutat despre destinul
Biserica a fost înconjuratã ºi pereþii biserica. Deoarece turnul este înclinat Slujba s-a încheiat cu o frumoasã micului sat Sãsãuº (discuþie moderatã
au fost unºi cu Sfântul Mir, urmând ca faþã de bazã, pereþii ºi tavanul crãpaþi, rugãciune pentru cei plecaþi la muncã de domnul Marius Halmaghi),
slujba de sfinþire sã continue în sunt necesare studii de specialitate ºi în strãinãtate ºi o agapã frãþeascã.. vizitarea obiectivelor principale ale
interior. Deoarece în urma cercetãrilor intervenþii de restaurare a structurii De menþionat faptul cã satului, masa cu produse tradiþionale,
fãcute nu s-a gãsit nicio dovadã care ºi a valoroasei picturi. evenimentul a fost înfrumuseþat ºi spectacolul folcloric ºi vizionarea unui
sã ateste sfinþirea acestei biserici, luminat ºi de ziua precedentã, în care, film despre satul Sãsãuº.
masa Sfântului Altar a fost pregãtitã prin grija ºi organizarea Asociaþiei Mulþumim celor care s-au implicat
încã dinaintea acestui eveniment. În „Obºtea Satului Sãsãuº” (preºedinte ca acest eveniment al sfinþirii bisericii
interiorul ei au fost aºezate Sfintele Gheorghe Donu), fiii satului au dat sã aibã loc ºi tuturor credincioºilor
Moaºte împreunã cu Hrisovul sfinþirii, rãspuns chemãrii ºi au venit în locurile care au participat ºi s-au împãrtãºit din
moment urmat de pecetluirea ºi natale pentru a simþi dulceaþa oferitã aceastã sfântã ºi mare zi, care va
acoperirea Sfintei Mese. Dupã ce s-au de acest eveniment. Printre rãmâne în memoria satului Sãsãuº ºi
uns ºi pereþii interiori (valoroasa frumoasele manifestãri desfãºurate în a întregii comunitãþi locale.
picturã a fraþilor Nicolae ºi Alexandru ziua de sâmbãtã amintim: lansarea
Grecu) cu Sfântul Mir ºi s-a stropit monografiei satului Sãsãuº (autori: Preot Paroh Copãcianu
întreaga bisericã cu apã sfinþitã a Pentru lucrãrile efectuate între anii Prof Maria ºi Mircea Drãgan) moment Alexandru
urmat Sfânta Liturghie arhiereascã, 2006-2010 la bisericã, casa parohialã
oficiatã pentru prima datã la Sãsãuº
Ecouri în urma
ºi celelalte proprietãþi ale parohiei,
de un înalt ierarh alãturi de Pãrintele preotul paroh Copãcianu Alexandru a
consilier economic al Arhiepiscopiei fost rãsplãtit cu distincþia de sachelar.
Ortodoxe Sibiu Petru Madina,
Pãrintele protopop Jurcã Ioan, 11
Cu ajutorul fondurilor primite de la
bugetul de stat ºi Consiliul local
evenimentului de la S[s[u`
preoþi ºi 2 arhidiaconi. Chirpãr, s-a reparat ºi s-a zugrãvit Biserica din Sãsãuº a fost ziditã în am avut printre noi pe cel mai iubit
La sfârºitul acestei sfinte slujbe, exteriorul bisericii, s-a refãcut 1780 de cãtre credincioºii din sat, din pãrinte, pe Înalt Preasfinþitul Mitropolit
Înalt Preasfinþia Sa a rostit un frumos acoperiºul, vechile geamuri au fost piatrã ºi cãrãmidã, în stil transilvãnean, Laurenþiu, ca sã ne resfinþeascã biserica
cuvânt de învãþãturã. Pe lângã cuvântul înlocuite, s-a înnoit instalaþia electricã, ºi prezintã câteva elemente gotice. cu care ne mândrim.”
duhovnicesc, a atras atenþia ºi asupra Pictura este deosebit de valoroasã, Sanda Copãceanu, 29 de ani: “Au
s-au montat jgheaburi ºi burlane ºi s-a
întrucât a fost executatã de fraþii Grecu
Cyan Magenta Yellow Black

rezidit o parte din zidul împrejmuitor
la care s-a prevãzut o rigolã de captare
a apei.
Tot cu aceastã ocazie au fost
înmânate acte de cinstire celor care
au sprijinit activitatea Bisericii:
domnului primar Stãnuleþ Chirion,
domnului viceprimar Feldeoiu Eugen,
domnului arhitect Grigorov Vladimir
din satul sibian. În perioada 2006 – 2009,
s-a schimbat acoperiºul, s-a zugrãvit
exteriorul ºi s-au schimbat geamurile.
Biserica este pentru sãsãuºeni nu doar
lãcaºul de rugãciune, ci ºi simbolul
credinþei lor pãstrate de-a lungul timpului
chiar cu preþul vieþii.
Maria Nicula, 58 de ani: “Mulþumim
lui Dumnezeu cã în aceastã frumoasã zi
venit foarte mulþi strãini ºi foarte mulþi
fii ai satului plecaþi de mult timp din
Sãsãuº. Nu mã aºteptam sã vinã atât de
mulþi tineri.”
Anamaria, 14 ani: “Ne-am îmbrãcat
în costume populare pentru a veni la
bisericã ºi a participa apoi la sãrbãtorile
satului.”
Preluare ziarul “Lumina”
25 august 2010

• •
6 ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI 2010

NE VORBE~TE P{RINTELE TEOFIL

Motto: „Sunt mare pentru cei ce mã ascultã, sunt mic pentru cei ce nu mã ascultã
ºi sunt de nimic pentru cei ce mã ocolesc”
Pentru cã în luna aceasta a fost Adormirea Maicii
Domnului, iar pe 8 septembrie Naºterea Maicii
Domnului vã punem la inimã un cuvânt al Pãrintelui
Teofil despre Maica Domnului.
„Acum haideþi sã ne gândim puþin cã este o zi a
Maicii Domnului...sã ne gândim la o icoanã a Maicii
Domnului în latura spiritualã. Sã ne gândim la exemplul
Maicii Domnului. Sã ne gândim cã Maica Domnului s-a
realizat pe ea însãºi prin rugãciune, prin smerenie, prin
bunãtate, prin tãcere, prin toate câte le ºtim noi despre
Maica Domnului, care ºi-au pus pecetea pe Maica
Domnului. ªi Maica Domnului este ceea ce este ºi-a
fost ceea ce a fost când s-a învrednicit sã-L aducã în
lumea aceasta pe Fiul lui Dumnezeu în fiinþã omeneascã,
în fire omeneascã, cu trup ºi suflet. Firea dumnezeiascã
a Domnului nostru Iisus Hristos, persoana
dumnezeiascã a Domnului nostru Iisus Hristos s-a unit
cu firea omeneascã în pântecele Prea Sfintei Fecioare
Maria, care a fost gãsitã vrednicã sã fie mamã a
Mântuitorului nostru, sã-L nascã pe Mântuitorul
nostru...
La Sfintele slujbe auzim cuvintele: Pe Preasfânta
curata, preabinecuvântata, mãrita, stãpâna noastrã, de
Dumnezeu Nãscãtoarea ºi pururea Fecioarã Maria cu
toþi sfinþii sã o pomenim... În afirmaþia aceasta se pun
în evidenþã ºapte calitãþi ale Maicii Domnului...
În realitate noi trebuie sã învãþãm ceva despre Maica
Domnului de la slujbele noastre. Ce învãþãm? Cã este
Preasfântã, cã este curatã, cã este preabinecuvântatã,
cã este mãritã, cã este stãpâna noastrã, cã este
Nascãtoare de Dumnezeu, cã este pururea Fecioarã, cã
o cheamã Maria ºi de aceea o pomenim cu to, cã o
cheamã Maria ºi de aceea o pomenim cu toþi sfinþii:” Pe
Preasfânta curata, preabinecuvântata, mãrita, stãpâna
noastrã, de Dumnezeu Nãscãtoarea ºi pururea Fecioarã
Maria cu toþi sfinþii sã o pomenim”. ªi noi zicem:” Prea
Sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu miluieºte-ne pe noi.”
ªi în felul acesta, Maica Domnului apare în sufletul
nostru conturatã cu cele ºapte calitãþi pe care le cuprinde
aceastã zicere de la sfintele slujbe...
Arhimandrit Teofil Pãrãianu
Bucuriile credinþei, Craiova 2006, pag. 23

La ora când scriu aceste rânduri mai în vârstã ºi vãduvã ºi fãrã copii, care s-a dat

sunt 10-15 cm pânã la cota 0. La ora când
veþi citi aceste rânduri probabil va fi atinsã
cota 0.
Azi 25.08.2010 s-a pregãtit în interior
terenul pentru stratul filtrant de la subsol,
mâine se va pune sortul pentru acest strat
ºi se va turna placa de jos. Va urma cofrajul
pentru planºeul de sus, aºezarea armãturii
de fier ºi turnarea betonului.
Cu aceastã ultimã lucrare s-a ajuns la
finalul a ceea ce s-a stabilit prin contractul
semnat cu firma constructoare.
Cred cã nu este agniþean, fie chiar ºi
de altã confesiune decât ortodoxã, care sã
nu fi aflat cã ortodocºii doresc ºi au început
lucrãrile la capela din cimitir.
Mai cred cã în ultimele trei luni mulþi
dintre dumneavoastrã aþi trecut pe aleea
principalã a cimitirului. ªi mai cred cã mulþi
aþi observat multitudinea de materiale
necesare lucrãrii.
Trebuie sã vã mãrturisesc cã s-a
respectat întru totul pânã acum planul
arhitectural, cantitãþile de materiale ºi
calitatea materialului.
Mãrturie vor sta pozele luate la fiecare
fazã a lucrãrii sau aproape în fiecare searã
la finalul programului. Tot mãrturie stau
mostrele de beton luate din fiecare cifã ce
s-a adus ºi s-a turnat ºi certificatele de
calitate a acestora.
Trebuie sã vã mãrturisesc cã sunt
câteva sute bune de metri cubi de beton ºi
peste 10 t (10000 Kg) de fier beton. Mai
trebuie sã vã spun cã la cofraje s-au folosit
câteva sute de plãci aglomerate ºi o pãdure
de stâlpi de susþinere. ªi trebuie sã vã mai
spun cã de trei luni de zile o echipã de
aproximativ 10 oameni au trudit zi de zi,
de luni pânã vineri de la ora 7 dimineaþa
pânã la 6 seara la „ durerile facerii” ºi
aducerii capelei la cota 0. ªi un neavizat
sau chiar rãu voitor observând din timp în
timp lucrarea ºi-a putut da seama cã a fost
nevoie de material mult ºi de muncã multã.
ªi inevitabil se desprinde concluzia cã
a fost ºi este nevoie de bani.
ªi oricine a fãcut o lucrare cu vreo firmã
ºtie foarte bine cã înainte de începerea
lucrãrilor se achitã un avans de pânã la 30%
din valoarea lucrãrii, apoi pe mãsura
desfãºurãrii lucrãrii potrivit situaþiilor de
lucrãri întocmite se achitã alte tranºe.
Capela la cota O
Totul a fost foarte bine pânã aici! Iatã
însã cã peste puþin timp lucrarea
contractatã se va finaliza. S-a achitat pânã
acum aproximativ 75% din valoarea lucrãrii.
Ar mai fi de achitat aproximativ 50000 lei
numai cã extrasul de cont în care au fost
depuºi banii pentru capelã din data de
12.08.2010 aratã cã soldul disponibil este
de 261,60 RON.
Concluzia este cã noi, beneficiarii
(credincioºii ortodocºi ºi de alte confesiuni
–afarã de saºi ºi maghiari) nu mai avem bani
sã plãtim întreaga lucrare.
Comitetul de lucrãri ºtia de la început
faptul cã nu sunt bani sã se acopere întreaga
lucrare ºi cã rãmânem descoperiþi cu
aproximativ 50000 RON. Ar fi contribuþia
pentru capelã pe acest an a 1000 de familii
sau la 500 de familii care n-au dat nici anul
trecut sau la aproximativ 350 familii, care
n-au plãtit pe 2008, 2009 ºi 2010.
Am sperat într-o mobilizare mai amplã
dupã începerea lucrãrilor, dar n-a fost sã
fie aºa!
Cred cã toatã lumea înþelege cã acolo
s-au bãgat materiale, care costã ºi s-au plãtit
salarii la oameni tot din Agnita, care
în grija unor nepoþi, care într-o dimineaþã
poartã o discuþie cu un vecin ºi el rãmas
vãduv, dar cu doi copii plecaþi la muncã în
strãinãtate:
- Ai dat mãi vecine bani pentru capelã?
- Am dat vecinã, cã dacã se face îi bine
cã aºa mi-o zis copii.
- Ai fãcut o prostie, eu nu dau nici în
ruptul capului. Sã nu mai dai nici tu cã de
aia ne-am fãcut case mari sã aibe de unde
sã ne ducã.
- Vecinã dacã o început sã se facã ºi
dacã mi-o zis copii cã-i o treabã bunã, apoi
eu mã duc cu lumea!
- Treaba ta, eºti un prost, eu nu dau
nici un ban sã mã ducã din casa mea.
N-aº dori s-o dezamãgesc pe aceastã
credincioasã, dar din câte ºtiu nepoþii abia
aºteaptã sã închidã ochii ca sã-i vândã casa
ºi tare mã tem cã dacã va deveni funcþionalã
capela pe când va închide ochii din casa ei
(fãcutã mare) drept în capelã o va duce.
Dragii mei,
Cei mai tineri ºi cei deschiºi spre lumea
de din afarã, cei care au fost peste graniþã
îºi dau seama de necesitatea acestui
lucreazã la firma respectivã. obiectiv. Am toatã nãdejdea cã un oraº de
Pe aceastã cale fac un apel la înþelegere credincioºi ortodocºi vom fi în stare sã
din partea celor care încã n-au contribuit finalizãm aceastã lucrare.
cu sumele prevãzute pe fiecare an de 50 Sper sã trãiesc sã aud ºi comentarii de
RON/familie începând cu 2008 pentru a ne genul: ce bine e cu capelã, e uºurinþã, nu
achita onorabil faþã de constructor. E încã mai e atâta deranj acasã, nu mai e atâta
un timp potrivit pentru a se achita aceºti obosealã, e mai comod, e mai lejer, e mai
bani pânã nu încep ºcolile ºi pânã nu vine igienic, e conform cu lumea civilizatã.
sezonul rece. Abia aºtept! ªi nu uitaþi de apelul fãcut!
ªi acum o poveste realã, care a ajuns
la urechile mele. E vorba de o credincioasã, Prot. Jurca Ioan
COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului
Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325
Preºedinte: Pr. Protopop Ioan Jurca
Redactori responsabili: Pr. Naicu Mihai
Pr. Coºorean Axente-Cosmin
Colectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),
Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram
(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.
Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)
Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan Foloba
Tehnoredactor: Nicolae Hodiº
Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu
Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei
sau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com
 2010 G AZET
AZETA A HÂRTIBACIUL UI
HÂRTIBACIULUI 7

GHI|{ C{T{NU|{ TATIANA BENCHEA EI S-AU N{SCUT @N AUGUST

Pe culmiþa dealului, Privind printr-o minusculã spãrturã
Dealului, Ardealului, între crepuscul ºi-nnoptare
Bârsan Axente 1 sept. 83 de ani Coveº
gãsesc un cuib cãlduþ
Plimbã-mi-se prin culmiþ’ Nãstase Paraschiva 2 sept. 85 de ani Fofeldea
de îngeri
Tânãr cãtãnuþ voinic: Din când în când o frunzã transparentã Cãtanã Ioan 2 sept 80 de ani Retiº
Ghiþã cu mândruþa lui, alunecã încetiºor pe nesimþite-aproape Bucur Anuþa 4 sept 82 de ani Moardãº
Datã pradã dorului. spre stratul oamenilor angoasaþi Chirtop Maria 6 sept. 84 de ani Fofeldea
Pe doi ageri cãluºei, Cel curios ca urmãri alinecarea-i între Gabor Romul 7 sept. 81 de ani Ruja
Încãrcaþi cu gãlbenei. cer ºi pãmânt Coroiu Maria 9 sept. 87 de ani Ruja
Ghiþã din grai îmi grãia: Fricosul se va îndoi David Ana 9 sept. 82 de ani Marpod
- Dalelei, mândruþa mea! Iar semnul va dispare în brumele- Drãgan Maria 9 sept. 82 de ani Mihãileni
De când, mândro, te-am luat, nserãrii Drãgan Mihai 9 sept. 82 de ani Mihãileni
Nici un cântec n-ai cântat. Femeia-ndrãgostitã îºi va cânta Toader Elena 10 sept. 82 de ani Ruja
Cântã-mi, mândro, cântecu’, speranþa
Pascu Maria 10 sept. 80 de ani Marpod
Iar îngerii veni-vor s-o acompanieze
Folclor cules de Mircea Dr[gan

Cã mi-i drag ca sufletu’: Ionaº Pavel 11 sept. 84 de ani Mihãileni

Cu fluierele lor de aur
- Bucuros, Ghiþã-aº cânta, Brumar Ana 13 sept. 88 de ani Brãdeni
Da am un glas femeiesc Silaghi Livia 13 sept. 86 de ani Brãdeni
Doamne, mãrite, þie mã rog
Ce rãsunã haiducesc; fiara din mine nicicând n-o supune Avram Felicia 13 sept. 82 de ani Vãrd
ªi-i puternic la cântat, Kessler Konrad 13 sept. 81 de ani Marpod
ªi s-aude-n depãrtat. Leoaica sã-mi aflu perechea trecând Gavrilã Susana 15 sept. 81 de ani Dealu Frumos
- Cântã-mi, mândro,cântecu’, Hotarele singurãtãþii Frãticiu Eufimia 16 sept. 82 de ani Alþâna
Cã mi-i drag ca sufletu’, Bela Olimpia 19 sept. 84 de ani Rãvãºel
Mândra-ncepe a cânta, Cal nechezând, tropotind, sã despic Moldovan Ioan 21 sept. 81 de ani Þeline
Vãi adânci sã tulbura, Pietrele albe din gura tãcerii Nistor Ana 23 sept. 82 de ani Ghijasa de Sus
Copacii sã clãtina, Toma Nicolae 24 sept. 88 de ani Chirpãr
Fruzele pe jos le da, Pantera sã curg peste ùmbrele vii Mocanu Maria 25 sept. 85 de ani Fofeldea
Hoþu-n cale le ieºa Ce-nfioratã sã spintec
Serafim Ana 25 sept. 85 de ani Fofeldea
ªi din gurã-aºa zicea: Precup Ioan 25 sept. 83 de ani Fofeldea
Tigru sã sfâºii cu gheare de fier
- Dalei,Ghiþã, viteaz mare, Pielea cuvintelor coapte Strek Wilhelm 26 sept. 83 de ani Rãvãºel
Ce te plimbi pe-aici cãlare? ªusu Maria 27 sept. 85 de ani Fofeldea
Ce te plimbi pe-aici cântând O Doamne, dã-mi timp ºi putere Ciochea Victoria 27 sept. 83 de ani Moardãº
ªi fâneþe-ncurcând? Ca ploaia iubire sã dãrui Moldovan Amalia 28 sept. 80 de ani Mihãileni
Ori pe mândra vamã dã-mi, Ca brazda sã ºtiu s-o primesc Bucur Maria 29 sept. 86 de ani Moardãº
Ori sã stai sã ne luptãm; septembrie 2008 Lãcãtuº Ana 30 sept. 88 de ani Dealu Frumos
ªi care vom ghirui,
La ãla mândra va hi. Ingeri Sbârcea Ioan
Toader Gheorghe
30 sept.
30 sept.
87 de ani
82 de ani
Retiº
Ruja
Ei încep a sã lupta, Trec îngeri cu aripi zornãitoare Gabor Varvara 30 sept. 80 de ani Brãdeni
În sãbii a sã tãia; Prin zidul în care se casca
Uºa grea de cristal Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor.
Da în timpu’ de luptat
Vin îngeri grãbiþi sã ne vindece N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza neactualizãrii listelor.
Grea ispitã s-o-ntâmplat:
Ochii de încordare
Lu’ Ghiþã, car’ sã lupta Sufletele de mult egoism
Ca sã-ºi scape nevasta,

Tr[im în Românica!
Privirile de aviditate
Brâu’ i sã dezlega. Gelozie ºi ura …
El din grai aºa grãia:
- Lasã, mândro, calu-n frâu Doamne,
ªi-nnoadã-mi pustiu’ brâu, Lasã porþile cerului - “Caracterele, mai mult decât controversele susþinãtorilor partidelor.
Cã-mi pune capu’ Codrean, încã o vreme deschise
Sã ne putem întoarce ochii gândului talentele, hotãrãsc soarta popoarelor. - “În þara asta sunt vreo 500 de
Al meu º-al tãu duºman!
Spre pajiºtea ta Talente: cu duiumul. Caracterele: trebuie români, restul sunt locuitori” (Petre
Da mândruþa, poale lungi,
Minte scurtã, plete lungi, De speranþã, cãutate cu lumânarea”- Carol I Þuþea)
Ea din grai aºa-mi grãia:
Sã ne creascã aripi strãvezii Ne-a citit bine neamþul, nu-i aºa? - România seamãnã cu o corabie care
ªi sã visãm zburând spre tine - Nu cumva politicienii, pe care-i se scufundã, în vreme ce membrii
- Car’ pe car’ viþi ghirui, La tot ce bun în noi se-ncheagã
Tot un bãrbãþel mi-þi hi! Sub privirea îngerilor criticãm atâta, sunt propria noastrã echipajului se scuipã ori se iau la bãtaie!
Vâju Cornelia, cãlãtori imagine deformatã? - Suntem fericiþi ºi corupþi ºi nu ne e
52 de ani, Sãsãuºi, 21 VII 1980 Bad Krozingen, - Poate cã problema noastrã actualã uºor sã ne privim în oglindã!
8 decembrie 2009 este cã, dupã 20 de ani, capitalismul nu a - Suntem þara meºterului Manele!
reuºit sã convingã în România - “De ce sã plec eu din România? Sã
- Þara ca o pradã: oare când vom ieºi plece cei care n-au treabã în þara asta ºi
chiar ºi în unele femei
câteodatã din acest sistem sufocant? Dacã aº fi cinic, nici nu mã lasã sã-mi vãd de treabã!” (Un
aº spune cã numai când se va fi terminat tânãr)
CLANDESTIN de furat totul! Clasamentele aratã cã - România este ocupatã de români:
pentru d-ºoara Constantinescu suntem pe locul I la banii europeni clasele conducãtoare s-au purtat ca niºte
luni, când ne-am întors de la cabanã deturnaþi, delapidaþi, furaþi. ocupanþi.
þi-am spus sã nu mai vorbeºti cu mine - Românii nu discutã, ci se insultã. Prof. Mircea Drãgan-
doar dacã o sã fi convinsã Vezi “dezbaterile” de la televizor ºi Noiºteþeanu
de trei lucruri:

Dan Herciu
nu existã relaþii perfecte
toate iubirile din trecut se reporteazã
toþi piticii din lume sunt albaºtri
YIN
asearã marþi, primesc un mail
am observat uimit în care mi-ai scris
cã pe unele gânduri cã dacã þin neapãrat
aveam urme de ruj poþi sã crezi în orice
speriat chiar ºi în mine
am descoperit cu stupoare ºi sã nu uit ce este mai important:
cã în mine în cazul în care nu mai vreau sã te vãd
fãrã nici-o avertizare prealabilã, atunci vei deveni
se mutase cadoul meu clandestin
o femeie de Crãciun
fiind cã ea nu vroia sã vorbeascã cu mine miercuri, ne-am întors la cabanã, în liniºte
dezorientat iar în timp ce fãceam dragoste perfect
am întrebat prin urbe ascundeam vechile iubiri în zãpadã
toþi mi-au rãspuns cã ceea ce mi se-ntâmplã convinºi amândoi
este perfect normal de un lucru indiscutabil:
în fiecare om existã o femeie toþi piticii din lume sunt albaºtri!
• •
8
G AZETA HÂRTIBACIUL
AZETA
HÂRTIBACIULUI
O PERSPECTIVA PENTRU S{R{TURI
Revendicatã dar nepreluatã încã de
Biserica Evanghelicã din Agnita, staþiunea
Sãrãturi capãtã tot mai mult aspectul spre
care tinde conceptul Natura 2000, adicã
revine încet la starea de dinainte de
intervenþia omului.
Doar odatã pe an, asociaþia „Free Spirits”
dã viaþã acestui minunat colþ de rai, curãþã
vegetaþia, monteazã corturi, instaleazã toalete
ºi duºuri, ºi apoi cu maºinile lor puternice
dau câte o raitã prin pãdurile din împrejurimi,
întrecându-se în mãiestria de a trece prin
bãlþi, ºanþuri, rãzoare, adicã prin locuri pe
unde oamenii „cuminþi” nu trec nici cu
piciorul.
Nu ºtiu cât de mult apreciazã piloþii
terenul pe care trebuie sã-l parcurgã, dar se
pare cã locul de campare este foarte apreciat.
De prezenþa acestor iubitori de aventurã
a profitat Radu Curcean, preºedintele
asociaþiei „Valea Hârtibaciului”, pentru a
organiza „Tabãra de Varã Agnita – Sãrãturi
2010”.
Dupã încheierea concursului „Off Road”,
din zona Agnita, inimoºii concurenþi au lãsat
UI
la Sãrãturi, instalaþiile ºi cortul pentru a
beneficia de ele elevii participanþi la tabãra
sportivã organizatã de asociaþia „Valea
Hârtibaciului”.
Deºi au fost invitate toate comunele din
asociaþie sã trimitã elevi la aceastã tabãrã,
doar cinci primari ºi ºcoli s-au implicat ºi au
dat curs invitaþiei; Alþâna, Bruiu, Chirpãr,
Marpod ºi Agnita. Faptul cã numai primarii
ºi ºcolile din aceste comune au rãspuns, a
fost în avantajul copiilor care au participat.
În aceastã primã ediþie a taberei sportive s-a
prevãzut cã vor lua parte 150 de elevi, pe o
perioadã de 3 zile. Faptul cã au fost 70 de
elevi a permis prelungirea taberei la 5 zile,
spre bucuria celor prezenþi.
În aceastã perioadã elevii s-au întrecut la
fotbal, volei, korfball, badminton, orientare
turisticã, ºah ºi tenis de masã.
În afarã de competiþiile sportive, elevii
au avut parte de un program educativ ºi
distractiv foarte variat. Au învãþat sã monteze
ºi sã demonteze cortul, sã þinã curat în zona
de activitate, au participat la jocuri de cabanã
ºi s-au distrat în jurul focului de tabãrã.
Aceastã primã ediþie a „Taberei Sportive
2010
minunaþilor tineri din „Serviciul de Voluntari
Agnita”.
Organizatorii þin sã mulþumeascã
doamnelor Rusu Maria ºi Popa Anca atât
pentru asigurarea asistenþei medicale cât ºi
pentru ajutorul în activitãþile gospodãreºti.
Toate persoanele enumerate ca ºi alþi
reprezentanþi ai unor instituþii din Agnita au
fãcut muncã de voluntarit, cu multã implicare
ºi dãruire sufleteascã, ceea ce denotã cã mai
sunt oameni bucuroºi sã facã ceva din
de la Sãrãturi” s-a dorit sã fie un test pentru dragoste pentru copii.
un eventual proiect de tabãrã de vacanþã
permanentã pentru elevii de pe Valea
Hârtibaciului, care nu au alte ºanse de vacanþã
recreativã.
Proiectul a fost realizat de asociaþia
„Valea Hârtibaciului”, împreunã cu Casa de
Culturã Ilarion Cociºiu” din Agnita, a fost
susþinut de Consiliul Judeþean Sibiu ºi
sponsorizat de S.C Romgaz Mediaº.
Cu asemenea oameni existã ºansa ca
Sãrãturile sã devinã o tabãrã permanentã
pentru copii de pe Valea Hârtibaciului.
Preºedintele asociaþiei, Curcean Radu ºi alþii
ca el, sperã sã se reglementeze odatã statutul
fostei staþiuni ºi aceastã sã devinã un loc de
agrement plãcut ºi util pentru toþi locuitorii
de pe Valea Hârtibaciului.
Faptul cã aceastã primã ediþie a fost o I Bârsan
reuºitã se datoreazã profesorilor însoþitori;
Mircea Vasiu din Alþâna, Mircea Cernea din
Bruiu, Munteanu Ovidiu din Chirpãr ºi
Comãniciu Irina din Marpod. Un rol
determinant în organizarea
competiþiilor sportive l-
au avut profesorii Sârbu
Stelian, Iancu Mihãilã,
Jecan Dan ºi Oliu Cornel.
Pentru momentele
distractive copii s-au
bucurat de prezenþa
COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Lucia
Letiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga
Tehnoredactare: Nicolae Hodiº
Foto: Marius Halmaghi Str. P-þa Republicii nr. 19 -
Tel.: 0269-510465, int.112
Tipar: Tipo Trib Sibiu
e-mail: barsan.avh@gmail.com
EDITURA ETAPE SIBIU orele 800 - 1500