GAZETA HÂRTIBACIULUI
PUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA
NumÃRUL 58, MARTIE 2011
„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44
APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR BIBLIONET LA BIBLIOTEC{

Biblioteca Orãºeneascã din Agnita a fost dotatã cu
R{SPUNSUL REDAC|IEI patru calculatoare conectate la internet.
Acþiunea face parte dintr-un program realizat de
Agniþeanului, a cãrui Biblioteca ASTRA din Sibiu prin care se doreºte sã se
scrisoare am publicat-o în faciliteze accesul gratuit la informaþie, prin dezvoltarea
unui sistem de biblioteci publice moderne.
numãrul anterior. La inaugurarea biblionetului au luat parte doamna
- pag. 2 Florinela Anca Vasilescu de la Biblioteca Astra,
„10 MARI iniþiatoarea programului, Radu Curcean primarul,
oraºului Agnita, cadre didactice ºi invitaþi de la instituþiile
HÂRTIB{CENI” din oraº.
- pag. 3 Doamna Vasilescu i-a felicitat pe edilii oraºului care
au realizat, la bilioteca din Agnita, cadrul necesar
implementãrii acestui proiect.
La rândul lui, primarul Radu Curcean i-a mulþumit au realizat un frumos program poetic ºi muzical, la fel
doamnei Vasilescu pentru acest dar fãcut oraºului, ca la multe alte activitãþi unde aceºti copii minunaþi ºi
menþionând faptul cã internetul nu suplineºte cititul dãscãliþa lor sunt mereu prezenþi.
cãrþilor, fiind doar un accesoriu complementar acestei De acum înainte agniþenii vor avea un motiv în plus
necesare ºi plãcute ocupaþii. ca sã viziteze Biblioteca Orãºeneascã, unde iubitorii de
Completarea acestui important moment cultural a culturã se pot simþii bine oricând
fost realizatã de elevii învãþãtoarei Maria Muntenu care I.B.

SCRISOARE DESCHIS{
STIMAÞI AGNIÞENI
Am traversat în 2010 cea mai grea parte a crizei Drept rezultat, 2010 a fost un an al schimbãrilor pentru
economice mondiale pe care a resimþit-o ºi oraºul nostru. toþi: eforturile de reducere a deficitului la nivel naþional
au ajuns pânã la noi.
În aceste condiþii, menþinerea nivelului investiþiilor
la nivelul anilor precedenþi a necesitat un efort deosebit.
În plinã crizã am reuºit investiþii de valoare foarte mare.
“Politici `i proiecte de mediu Agnita a fost singura localitate din judeþ care a avut
investiþii atât de mari în perioada 2009-2010.
în regiunea Sibiului. Pe de altã parte, proiectele în curs de implementare
Solu\ii locale la probleme globale” au devenit atât de multe încât efortul de a le coordona a
ajuns la fel de important ca cel de a atrage surse de
- pag. 4
finanþare.
ORTODOXIA Pe Valea În ciuda problemelor determinate de crizã, Agnita
a continuat sã se dezvolte.
Hârtibaciului- pag. 5-6 (continuare în pagina 2)

Biserica din S[s[u`: un turn DANSUL GENERA|IILOR

înclinat, multe cr[p[turi `i o Timp de douã zile scena Casei de Culturã „Ilarion evolueazã numai anumite grupuri de interpreþi, „Dansul
pictur[ de fra\ii Grecu Cociºiu” din Agnita a fost plinã de cântec joc ºi de
luminã. Timp de douã zile agniþenii au avut parte de un
generaþiilor” este o sintezã a tuturor manifestãrilor
artistice din Agnita ºi de pe alte scene. ªi acestea n-au
- pag. 5-6 spectacol în care au cântat, au dansat ºi au recitat peste fost puþine, ceea ce a fãcut ca spectacolul sã dureze
POSTUL ~I RUG{CIUNEA 140 de interpreþi. Dacã la alte spectacole, pe scenã aproape patru ore.
(continuare în pagina 4)
- pag. 6
Gânduri despre Sfânta Tain[ a Spovedaniei
- pag. 6
Încep Deniile
- pag. 6

JOIA MARE
- pag. 7
Cyan Magenta Yellow Black

OBICEIURI LA NA~TERE
- pag. 7
Balul M[r\i`orului
- pag. 8
„CUPA PRIM{VERII”
UN TURNEU EXTRAORDINAR
- pag. 8

2
R{SPUNSUL
Agniþeanului, a cãrui scrisoare am publicat-o în numãrul anterior.
Þi-am citit cu atenþie scrisoarea (ºi nu numai
eu) ºi pentru cã am auzit mai multe impresii, fãrã sã
primesc nici o pãrere scrisã, consider cã e necesar
sã-þi ofer câteva rãspunsuri la multele întrebãri pe
care le pui.
ªi dacã vrei sã fim sinceri, hai sã fim.
Nu înþeleg cum funcþioneazã simþul umorului
la dumneata, dacã îþi vine sã râzi de concetãþenii tãi.
Cât de superior te simþi faþã de ei încât îþi stârnesc
râsul?
Oare ºtii cã nu numai acum s-a fãcut apel la
simþul civic al cetãþenilor, ci ºi în urmã cu cinci ani,
când s-au solicitat semnãturi pentru salvarea liniei
ferate Sibiu-Agnita care urma sã fie vândutã la fier
vechi? Atunci s-au strâns peste 4800 de semnãturi
pe care primarul Radu Curceanu le-a luat cu el, a
bãtut pe la uºile unor miniºtri ºi a reuºit ca linia
feratã sã fie salvatã ºi declaratã monument istoric.
Acum ea nu mai poate fi distrusã ºi e posibil ca în
viitor sã devinã un brand turistic pe Valea
Hârtibaciului.
S-a mai fãcut apel la conºtiinþa civicã a
cetãþenilor în urmã cu trei ani, când un italian vroia
sã construiascã un incinerator de deºeuri toxice la
Alþâna care ar fi afectat foarte grav mediul din zonã.
De reþinut cã italianul avea o hotãrâre judecãtoreascã
emisã de Tribunalul Sibiu, prin care Agenþia de
Mediu din Sibiu era obligatã sã-i dea acordul pentru
construirea acestui izvor de otravã.
Atunci, într-un timp foarte scurt au fost strânse
2900 de semnãturi. Cu acestea s-a mers la Curtea
de Apel de la Alba Iulia, unde s-a fãcut dovada cã
cetãþenii sunt împotriva construirii incineratorului.
ªi nu s-a mai construit.
Pentru judecãtorie ºi parchet s-au strâns peste
6400, iar pentru spital 8460 de semnãturi. ªi în
Agnita vor continua sã funcþioneze ºi spitalul ºi
judecãtoria
Cu aceste informaþii vreau sã spun cã nu „brusc,
pe nesimþite chiar, s-a rãsculat în agniþeni spiritul
civic” cum te-ai exprimat dumneata. Spiritul civic
existã, iar atunci când se apeleazã la el, oamenii
acþioneazã normal, conºtienþi de interesele ºi
drepturile lor. Pentru informarea dumnitale ºi a
altora e bine sã ºtii cã au fost mulþi voluntari care au
umblat din uºã în uºã, au strâns semnãturi ºi le-au
lãsat la primãrie fãrã sã se laude. Au fãcut acest lucru
din spirit civic.
Dupã pãrerea dumnitale era mai important sã
fi fost salvate cinematograful ºi Clubul Tineretului
decât spitalul ºi judecãtoria.
Se pare cã eºti sãnãtos tun ºi nu-þi trec prin
gând lucruri legate de spital. Îþi urez sã fii sãnãtos
pânã la final dar din pãcate bolile existã dintotdeauna
ºi dintotdeauna cei bolnavi au avut nevoie de îngrijire.
Aceasta e cu atât mai beneficã, cu cât e mai la
îndemâna celui aflat în suferinþã. De aceea s-au fãcut
spitale, inclusiv în Agnita. Agniþenii considerã pe
bunã dreptate cã spitalul e al lor ºi doresc sã fie
trataþi aici, nu într-un mastodont din Sibiu, unde eºti
un anonim printre mulþi alþii ºi tratat ca un anonim.
În ceea ce priveºte judecãtoria, închipuieþi cã
nu infractorii au nevoie de ea, ci oamenii cinstiþi.
De deplasarea infractorilor la judecãtorie se ocupã
poliþia, dar oamenii cinstiþi se duc singuri. Lor le
trebuie facilitat accesul la justiþie. ªi sã mai ºtii, cã
o judecãtorie se ocupã nu doar de procese penale,
ci ºi de mult mai multe cazuri civile. Oamenii au
nevoie de un act legal care sã le confere anumite
drepturi, pentru asta fiind nevoie de o hotãrâre
judecãtoreascã. De aceea oamenii din Brãdeni,
Bruiu, Mihãileni, Agnita, Alþâna, Bârghiº, Marpod,
Nocrich, Merghindeal, Chirpãr ºi Iacobeni au cerut
sã nu fie desfiinþate judecãtoria ºi parchetul.
Cu aceste semnãturi ºi cu alte argumente, Radu
Curcean a bãtut la uºile miniºtrilor ºi în numele celor
care au semnat, a cerut sã nu fie desfiinþate spitalul
ºi judecãtoria. Aceste semnãturi au însoþit memoriile
care au ajuns la comisiile parlamentare unde s-a
analizat situaþia în cunoºtinþã de cauzã , ºi s-a aprobat
cererea agniþenilor.
Da, în Agnita a fost un cinematograf, în care eu
ºi alþii din generaþiile mai vechi am vãzut multe filme.
Uneori nu mai gãseam bilet, stãteam în faþa
cinematografului ºi întrebam „N-aveþi un bilet în
plus?”. Atunci cinematograful era o afacere foarte
rentabilã. Ia întreabã dumneata acum, câþi oameni
ar fi dispuºi sã dea un leu pentru a vedea un film la
cinematograf. ªi aflã cã nici discoteca nu e prea
rentabilã.
Da, în Agnita a existat un teren de handbal care
avea ºi reflectoare, iar mai demult a existat ºi o
echipã de handbal în 11, care juca în prima ligã. Din
aceastã echipã au fost selecþionaþi jucãtori în echipa
naþionalã a României. Dar astea sunt istorie.
Deocamdatã ºtiu cã existã un proiect al primarului
de a reface terenul de handbal. Având însã în vedere
bugetul oraºului ºi ordinea prioritãþilor, va mai dura
ceva timp pânã când terenul de handbal va putea fi
folosit. Pânã atunci doritorii merg la sala de sport
luminatã ºi încãlzitã, joacã handbal, fotbal, volei,
baschet, badminton ºi korfbal (un sport cu care
echipa din Agnita participã la competiþii
GAZETA HÂRTIBACIULUI 2011
REDAC|IEI SCRISOARE DESCHIS{
internaþionale). În afarã de orele de sport ale elevilor,
sala e folositã de 10 grupuri de câte 10-12 tineri care
dupã sport au condiþii sã facã baie cu apã caldã.
În aceastã salã au loc competiþii la care vin
echipe din alte oraºe, ºi sã ºtii cã sportivii agniþeni
se descurcã destul de bine, spre cinstea lor ºi a
antrenorilor. Recent a avut loc un campionat de tenis
de masã la care au participat peste 70 de jucãtori
Nu înþeleg de ce ai strigat aºa tare „SALVAÞI
ªCOALA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!”
Cine sã salveze ºi ce?
ªcolile din Agnita, precum ºi cele din Coveº ºi
Ruja sunt întreþinute ºi dotate la nivelul altor ºcoli
din þãri europene dezvoltate. Acest lucru l-au
remarcat atât profesori ºi elevi din Olanda, Germania
ºi Austria care le-au vizitat, cât ºi elevii ºi profesorii
din Agnita care le-au întors vizita, realizându-se un
real schimb de experienþã. Agniþenii n-au avut motive
sã se ruºineze nici de dotarea ºcolilor, nici de
pregãtirea lor ºcolarã. Dacã te referi la faptul cã
Biserica Evanghelicã ºi-a revendicat niºte bunuri, nu
prea ai de ce sã fii revoltat. A fost dreptul lor legal.
Biserica Ortodoxã a revendicat la rândul ei o mulþime
de bunuri în Sibiu, pe care le-a ºi primit. Printre
acestea ºi fostul Palat al Pionierilor cu un parc
minunat care acum aratã tot mai deplorabil.
Dacã te referi la nivelul pregãtirii ºcolare, aflã
cã în ºcolile din Agnita sunt ºi elevi câºtigãtori la
olimpiadele de matematicã, de fizicã ºi de literaturã.
Mai aflã cã mulþi absolvenþi ai Colegiului A. T.
Laurian sunt studenþi ori au deja studii superioare
Desigur nu toate cadrele didactice sunt ºi
dascãli. Sunt poate prea mulþi cei pentru care munca
de profesor e prea grea ºi ar face bucuroºi altceva,
dar nu ºtiu ce, în schimb se afiºeazã cu o diplomã.
Dar problema asta nu e numai în Agnita ci oriunde
în lume. În ceea ce priveºte þara noastrã, din pãcate
n-am dus ºi nici nu ducem lipsã de Domnul Vucea ºi
nici de Marius Chicoº Rostogan, dar sã ºtii cã au
fost ºi sunt mai mulþi Domnul Trandafir. Se pare cã
ºi dumneata ai avut parte ºi de dascãli buni. Am
informaþii cã unii profesori sunt invitaþi de foºtii elevi,
sã le fie alãturi la festivitatea de absolvire a facultãþii.
Un asemenea gest compenseazã multe privaþiuni de
care au parte dascãlii, dar de ele se bucurã numai
cei care au vocaþie pentru aceastã nobilã profesie.
Referitor la pãrerea ta cã „Agnita e un oraº atât
de urât, iar „corifeii” care-i ocrotesc interesele ºi îi
administreazã bunurile materiale ºi umane sunt atât
de proºti”, poate era necesar sã fii mai concret ºi sã
menþionezi la care „corifei” te referi. Pentru cã
oraºul este administrat de un Consiliu Local ºi de
un primar, aleºi de locuitorii oraºului. Ori, din
exprimarea dumnitale rezultã cã toþi sunt proºti, iar
ulterior îþi aminteºti cã primarul Radu Curcean ºi
profesoara Emilia Curcean te-au învãþat sã citeºti.
Poate era necesar sã insiste pe învãþatul exprimãrii
logice.
Sã ºtii cã principalul „corifeu” nu e deloc prost,
ºtie ce trebuie sã facã ºi chiar ºi face. ªi mai aflã cã
el colaboreazã foarte bine ºi cu unii „corifei” din
opoziþie, preocupaþi ºi ei de buna administrare a
oraºului. Pentru cã în Consiliu Local, în afarã de
câþiva aleºi pe bazã de mici ºi bere, sunt ºi consilieri
preocupaþi de buna administrare a oraºului. Pentru
o bunã informare în acest sens, ar fi necesar ca cei
interesaþi de modul cum se administreazã oraºul,
inclusiv dumneata, sã participe uneori la ºedinþele
de consiliu. Atunci când vor dori sã voteze, vor ºti
cine ºi de ce meritã sã fie ales.
Spui cã îþi doreºti un lucru simplu „sã mã simt
bine în oraºul în care m-am nãscut ºi care, din pãcate,
a devenit atât de urât încât îmi vine sã plec din el ºi
sã nu mã mai întorc niciodatã”.
Cred cã ar trebui sã fi mai explicit ºi sã spui ce
doreºti dumneata pentru a te simþi bine în oraºul în
care te-ai nãscut ºi pe care am impresia cã îl
descoperi numai acum, constatând cã a devenit
foarte urât.
Vrei sã spui cã în urmã cu 21 de ani era foarte
frumos? Nu-þi aminteºti cã parcul Steinburg a fost
îngrãdit, cã Hârtibaciul mirosea groaznic, cã în faþa
„corifeilor” de atunci nu îndrãzneai nici sã respiri,
dar sã mai ºi comentezi ºi sã-i critici într-o publicaþie?
Eu cunosc o mulþime de agniþeni care îºi iubesc
oraºul, care sunt mândri sã îl reprezinte, când au
ocazia ºi care vor sã trãiascã aici unde s-au nãscut.
Se simt bine ca agniþeni cei care îºi petrec o
parte din timpul liber la Casa de Culturã, unde pot
sã cânte, sã danseze ºi sã joace teatru, fiind mândri
când reprezintã Agnita pe alte scene.
Se simt bine cei de la Casa Seniorilor, unde 16
grupuri îºi petrec împreunã o parte din timpul liber,
fac gimnasticã, îºi serbeazã onomastica sau ziua de
naºtere, colaboreazã cu grãdiniþele la acþiuni
comune, ºi participã la acþiuni sociale la spital, la
UAMS sau la Centrul de Asistenþã Socialã.
Sunt mândri cã sunt agniþeni cei care ºi-au fãcut
costum de lolã ºi duc mai departe o moºtenire
culturalã rãmasã de la saºi. Ei se simt bine de ziua
lolelor, dar ºi atunci când fac acþiuni de ecologizare
în oraº sau împrejurimi.
Ai auzit de „Serviciul de Voluntari Agnita”? Este
(continuare din pag 1)
Cele mai importante proiecte de
infrastructurã demarate în anul 2010
Reabilitarea ºi modernizarea arterei
principale a oraºului Agnita – Finanþare europeanã
(POR 2007-2013), – valoare totalã: peste 6
milioane euro. Lucrãrile se vor executa în
perioada martie 2011 - decembrie 2011.
Reabilitarea ºi modernizarea reþelelor de apã
ºi apã uzatã a oraºului Agnita, reabilitare conductã
de aducþiune, staþie de epurare apã uzatã –
Finanþare europeanã (POS Mediu AP1),– valoare
totalã: peste 22 milioane euro. Termen de
finalizare: decembrie 2015.
Pregãtirea documentaþiei pentru
modernizarea str. M Eminescu; execuþia
investiþiilor urmând a fi realizatã în anul 2011.
Atragerea de investiþii private ºi crearea de
locuri de muncã
Am convingerea cã investiþiile private
reprezintã singura soluþie de dezvoltare continuã
a oraºului. Voi continua sã sprijin toate iniþiativele
private de investiþii, în special acele iniþiative ce
au ca efect crearea de noi locuri de muncã. Ca
urmare a acestei politici, în 2010 numãrul locurilor
de muncã a crescut.
SC Agnetheln Mobila Tapiþatã SRL, cu capital
german, a creat un numãr de 90 de locuri de
munca, urmând ca în 2011 sã mai creeze un numar
de peste 100 de locuri de muncã, ceea ce inseamnã
cã AMT va deveni angajatorul a peste 400 de
agniþeni. În urma contactelor avute cu
reprezenanþii investitorului german, a reieºit cã
acesta va continua sã investeascã în oraºul nostru.
Alte 31 de locuri de muncã au fost create ca
urmare a demarãrii implementãrii proiectului de
reabilitare a arterei principale, aceºtia fiind
angajaþi direct de constructor, ca urmare a
obligaþiilor impuse prin contract.
Sãnãtate
Din anul 2010, Spitalul Orãºenesc a fost
preluat de Agnita, ceea ce ne-a impus o abordare
diferitã, mult mai atentã a activitãþii acestuia, în
special în ceea ce priveºte calitatea actului medical
ºi eficienþa funcþionãrii.
Am realizat investiþii în infrastructura de
sãnãtate ºi am continuat sã sprijinim financiar ºi
material Spitalul Orãºenesc (realizarea
termosistemului pentru Corp 1, a unui bazin
tampon pentru rezerva de apã, reparaþii depozit,
aplicarea unui tratament asfaltic în curte).
Recunoaºterea eforturilor noastre a venit prin
decizia de menþinere a finanþãrii spitalului din
partea Ministerului Sanatãþii.
Avem capacitatea de a îmbunãtaþi în
continuare actul medical, atât prin investiþii în
infrastructurã ºi echipamente cât ºi prin atragerea
de personal medical înalt calificat (case pentru
medici).
Social
Vârstnici
În 2010 a fost inauguratã Casa Seniorilor
(centru de zi pentru vârstnici). Proiectul a
înregistrat un succes deosebit pe care îl datorãm,
în primul rând, seniorilor Agnitei. La sfârºitul
anului 2010, Casa Seniorilor numãra 425 de
beneficiari.
Continuând cooperarea în domeniul social
între ONG-uri ºi Primãria Agnita, iniþiatã în 2008,
am demarat un program de îngrijire la domiciliu
ce are ca beneficiari 39 de vârstinici din Agnita.
Am asigurat gratuitatea transporturilor pentru
vârstnici ºi ne vom strãdui în continuare sã
menþinem acest lucru.
Categorii sociale defavorizate
În sprijinul romilor, am realizat un proiect
un grup de tineri inimoºi care desfãºoarã o mulþime
de acþiuni pentru ca oraºul lor sã arate mai bine,
oferind uneori un strop de bucurie concetãþenilor.
ªi se simt foarte bine când fac aceste lucruri.
Mai sunt ºi „Prietenii Mocãniþei”, care la fel ca
cei din SVA ºi uneori împreunã cu ei, desfãºoarã o
mulþime de acþiuni pentru reabilitarea liniei ferate.
În oraºul dumnitale este foarte activã ºi
„Asociaþia Sportivã Agnita” cu o mulþime de
competiþii în care agniþenii se simt bine de foarte
multe ori în calitate de câºtigãtori.
Membrii corului Sf. Nicolae se simt foarte bine
atunci când le oferã credincioºilor frumuseþea
muzicii bisericeºti, amplificând sentimentul
credinþei la slujbele religioase.
Dacã observi, sunt foarte mulþi oameni care
nu cer dreptul de a se simþi bine în oraºul lor, ci îºi
câºtigã acest drept, dãruind o parte din timpul lor
pentru a face ceva pentru ei ºi pentru cei din jur.
Aceºti oameni nu trec prin oraºul lor blazaþi ºi
dispuºi sã arate cu degetul spre alþii. Ei se dãruiesc
oraºului ºi au satisfacþia cã nu trãiesc degeaba.
Toate grupurile acestea au apelat la „corifei”
pentru a face ceva pentru oraº ºi au fost ajutaþi
întotdeauna, mai ales de „corifeul ºef”, adicã de
primar. Din iniþiativa lui s-a fãcut Casa Seniorilor. În
aceeaºi locaþie se va face o Casã a Tinerilor, care n-
o sã fie doar o salã, cum era Clubul Tineretului, ci
menit sã grãbeascã integrarea familiilor acestora
în societate pornind de la copii. Copiii trebuie sã
locuiascã într-o casã ºi sã meargã la ºcoalã, iar
pãrinþii acestora trebuie sã munceascã. S-au
realizat 8 locuinþe, pentru 8 familii de etnie romã
cu 27 de copii; 14 membrii ai acestor familii au
fost calificaþi în meserii legate de construcþii.
Rezultatele sunt atât de pozitive încât idea a fost
preluatã la nivel naþional.
În 2010, am distribuit unui numãr de 962 de
persoane aparþinând categoriilor defavorizate:
14141 kg fãinã albã, 7023 kg fãinã de mãlai, 1299
kg zahãr, 3547 kg paste fãinoase, 1124 kg lapte
praf ºi 1348 kg biscuiþi.
Mediu
În 2010, am obþinut rezultate deosebite în
ceea ce priveºte selectarea la sursã a deºeurilor:
6-8 tone/lunã, rezultate pentru care vã mulþumesc
din toatã inima.
Am reuºit sã creºtem volumul deºeurilor
reciclabile ºi facem eforturile necesare pentru a
reduce cheltuielile de transport. Tot în spiritul
menþinerii la un nivel redus al tarifelor de
salubritate, Primãria a înfiinþat o societate
comercialã – ADI Eco Valea Hârtibaciului ce are
ca activitate gestionarea deºeurilor ºi salubrizarea.
Vreau sã ºtiþi cã tarifele de salubritate au crescut
continuu în toate localitãþile din judeþul nostru.
Am convingerea cã vom reuºi sã menþinem
tariful de colectare a deºeurilor la nivelul curent
cel puþin în perioada 2011-2012 ºi sã avem în
continuare, cu ajutorul dumneavoastrã, cel mai
curat oraº din judeþ.
Pentru închiderea depozitului de deºeuri
avem in derulare un proiect cu finanþare europeanã
(POS Mediu AP2 DMI 1) în valoare de peste
490.000 euro, proiect ce va demara în 2011.
Educaþie
Deºi cea mai mare parte a investiþiilor în
infrastructura educaþionalã a fost realizatã în anii
precedenþi ºi în 2010 am continuat sã investim:
am reabilitat parþial Gradiniþa Ruja, am reparat sala
de sport a internatului, a fost amenajat Centrul de
Documentare ºi Informare de la ªcoala “G. D.
Teutsch” ºi au fost montate douã centrale termice
la Liceul “August Treboniu Laurian”.
Cultura
În ciuda dificultãþilor financiare, Agnita ºi-a
atins obiectivele culturale ºi în 2010. Cele mai
importante evenimente culturale, organizate
cu sprijin ºi fonduri din partea oraºului Agnita:
Zilele culturale ale Oraºului Agnita, Festivalul
Internaþional “Cântecele Munþilor”, Festivalul
Naþional de folclor “Cânt ºi Joc pe Hârtibaci”,
Festivalul Hârtibãcenilor, spectacolele “Datini ºi
obiceiuri Hârtibãcene de Crãciun”, “Dansul
Generaþiilor”, Ziua internaþionalã a copilului,
Sãrbãtoarea Lolelor.
Sport
Au fost finalizate lucrãrile de reabilitare a
stadionului orãºenesc, proiect în valoare de cca.
600.000 lei, finanþat prin OG 7/2007.
Cele mai importante evenimente
sportive din 2010: Tabãra de Varã “Sãrãturi Bãi”,
Cupa Hârtibaciului la volei ºi handbal, Campionatul
Judeþean Divizia D, Campionat minifotbal, activitãþi
sportive cu ocazia Zilelor Oraºului Agnita.
Pentru cã în 2011, practic întregul oraº
va fi un ºantier, sã ne amintim cã asta ne-am
dorit cu toþii: sã reconstruim ºi sã
modernizãm oraºul.
Vã rog sã rãmâneþi, ca ºi pânã acum,
aproape de mine.
Marius Radu Curcean
- Primar al Oraºului Agnita
un loc dotat cu multe utilitãþi pentru activitãþile celor
cãrora le este destinatã.
Este trist faptul cã foarte mulþi tineri agniþeni
care se simt bine în oraºul lor ºi vor sã facã ceva
aici, nu-ºi gãsesc un loc de muncã ºi sunt nevoiþi sã
plece. Cei care au posibilitatea, mai vin acasã ºi
îmbracã costumul popular ori echipamentul sportiv
pentru a reprezenta Agnita, dar din pãcate sunt
foarte mulþi care trãiesc departe, cu imaginea
locurilor natale ºi cu dorul dupã cei dragi.
Dezvoltarea economicã depinde mai puþin de
administraþia oraºului ºi mai mult de aºezarea
geograficã, de cãile de acces ºi de alþi factori ce nu
pot fi influenþaþi.
Tot atât de trist este ºi faptul cã unii care ºi-au
gãsit servici, nu-ºi gãsesc ºi rostul în oraºul lor. Nici
asta nu depinde de cei care administreazã oraºul, ci
de capacitatea fiecãruia de a dãrui întâi ºi apoi de a
primi ceva. Parafrazându-l pe fostul preºedinte al
USA, Kennedy, aº spune: „Înainte de a întreba ce
face oraºul pentru tine, vezi ce faci tu pentru oraº.”
Închei rãspunsul meu cu menþiunea cã nu am
fost atent la „perlele” celor care au cuvântat la miting
ºi nici nu ºtiu ce face viceprimarul la sala de pariuri.
De aceea nu voi comenta aceste lucruri, ci doar voi
menþiona cã noþiunea „sevraj” nu trebuie luatã
adlitteram, ci ca o metaforã.
I. Bârsan
2011 GAZETA HÂRTIBACIULUI
„10 MARI HÂRTIB{CENI”
Remus Rãduleþ?
(1904-1986)
(n. 3 mai 1904, Brãdeni, Sibiu, d. 6 februarie 1984,
Bucureºti) a fost un inginer român, membru titular al
Academiei Române. A studiat la Institutul Politehnic
Timiºoara inginerie electromecanicã ºi apoi în strãinãtate
studii doctorale la Politehnica Federalã din Zürich (astãzi
denumitã ETHZ) unde l-a cunoscut pe Einstein. Ca profesor
de teoria electromagnetismului în Institutul Politehnic
Bucureºti a promovat electrodinamica relativistã în cursul
Bazele electrotehnicii, propunând axiomatizarea acestei
ºtiinþe ºi teoria mãrimilor fizice primitive. Este iniþiatorul
imensei enciclopedii tehnice intitulate „Lexiconul Tehnic
Român”, preºedinte al Comisiei Electrotehnice Internaþionale
(CEI), creatorul ?colii româneºti de Bazele Electrotehnicii.
În anul 1964 a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. I.
Cornel Irimie
(1919-1983)
Este nãscut în 1919 la Movile. Studiazã la Movile ºi apoi
la Sighiºoara. Facultatea o va face în 1937 la Bucureºti. Aici
se specializeazã în sociologie ºi etnografie, cochetând cu
ªcoala de Sociologie de la Bucureºti. În 1943 obþine titlul de
doctor, la Jena iar în 1948 la Bucureºti, „Magna cum laude”.În
timpul studenþiei a lucrat ca ºi asistent ºi cercetãtor ºtiinþific
la „Institutul de cercetãri sociale al României”. Dupã Cel de
Al Doilea Rãzboi, fiind persecutat de autoritãþile comuniste,
reuºeºte a se angaja ca referent la Ministerul Artelor. În 1952
este numit director al secþiei de artã a fabricii Decorative din
Bucureºti.
Revine definitiv la Sibiu în 1953. Lucreazã ca asistent
ºtiinþific la Muzeul Brukenthal. Pe rând va fi cercetãtor, ºef
de secþie, director adjunct ºi în 1969 va fi numit director
coordonator al Muzeului. A colaborat cu Institutul Naþional
de Istoria Artei. Între 1956 ºi 1968 a lucrat ºi în cadrul
Institutului Academic de la Sibiu. A predat etnografie ºi
muzeologie la Universitatea din Cluj Napoca precum ºi la
Heidelberg. A fãcut parte din mai multe asociaþii ºi comisii
academice din România ºi din strãinãtate.
El este cel care a creat ºi organizat „Muzeul Tehnicii
Populare” din Pãdurea Dumbrava. Aceasta este cea mai
importantã moºtenire ce a lãsat-o Sibiului. Pe lângã acest
muzeu, astãzi muzeu naþional, el a iniþiat ºi publicat o serie
de cercetãri importante pentru etnografia româneascã. A fost
colaborator permanent la mai multe reviste de specialitate
sau ale Academiei Române. A publicat peste 250 de lucrãri.
Cele mai importante studii ale sale sunt cele privind arta
popularã româneascã.
A murit la Sibiu în 1983.
August Treboniu Laurian
(1810-1881)
(pe numele real Augustin Trifan, n. 17 iulie 1810, satul
Fofeldea, comuna Nocrich, judeþul Sibiu, d. 25 februarie 1881,
Bucureºti) a fost un filolog, istoric, publicist ºi om politic,
unul dintre conducãtorii Revoluþiei de la 1848 din Transilvania.
A fost unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române
(2 iunie 1867), secretar general ºi preºedinte al Societãþii
Academice Române ºi preºedinte al Secþiunii Literare (1867
- 1876). August Treboniu Laurian ºi-a fãcut studiile secundare
la Sibiu. Dupã studiile de filosofie de la Cluj, a studiat ºtiinþele
fizice, matematica ºi astronomia la Universitatea ºi Institutul
Politehnic din Viena ºi apoi la Göttingen. S-a ocupat ºi cu
studii filologice ca profesor 1842-1848 la Sf. Sava, apoi la
Universitatea din Bucureºti, unde l-a întâlnit pe Nicolae
Bãlcescu, împreunã cu care publicã în 1845 prima revistã de
istorie româneascã, numitã „Magazin istoric pentru Dacia”,
care se adresa românilor din toate cele trei principate.
Articolele acestei reviste promoveazã un punct de vedere
naþionalist privind vechimea, continuitatea ºi unitatea
românilor din Transilvania, Moldova ºi Muntenia. Se înscrie
în Frãþia în 1843. August Treboniu Laurian a fost un
participant activ la Revoluþia de la 1848 din Ardeal. La
îndrumarea lui Nicolae Bãlcescu, s-a întors în Transilvania ºi
a contribuit la organizarea miºcãrii revoluþionare, ca
mobilizator ºi conducãtor, în care încearcã sã refacã din
imaginaþie limba românã cam din secolul al XIII-lea. El a pornit
de la ideea eronatã cã menirea gramaticii este de a îndrepta
limba ºi de a îndepãrta cuvintele ce nu par corecte. Limba
astfel creatã era artificialã. In „Dicþionarul limbii române”
pe care îl publica în colaborare cu Ion C. Massim, limba
românã este aproape de nerecunoscut.
Adolf Gottschling
(1841-1918)
S-a nãscut la Alþâna în 1841. A studiat la Sibiu ºi apoi în
Germania.
Revine în Transilvania, la Sibiu. Aici devine profesor la
gimnaziul evanghelic (Colegiul Brukenthal).
Este considerat unul dintre pionierii meteorologiei din
spaþiul de astãzi al României. A preluat primul observator al
vremii din spaþiul de astãzi al României (care funcþioneazã ºi
astãzi). A activat ºtiinþific în cadrul Societãþii ªtiinþifice din
Transilvania de la Sibiu.
A murit în 1918.
Ioan Gyuri Pascu
(1961 - ?)
Pe numele adevãrat Ioan Ghiurico Pascu, este un
muzician ºi un actor român nãscut la Agnita, absolvent al
Universitãþii din Cluj, secþia filologie, româno-spaniolã,
membru al grupului de umor Divertis din anul 1987. S-a lansat
în cariera muzicalã în anul 1982 ºi de atunci a abordat diverse
stiluri muzicale, printre care: pop, rock, blues, reggae. A cântat
împreunã cu grupurile The Blue Workers, Pacific
Discografie: Ar putea fi (1992) Mixed Grill (1993) Maºina
cu jazzolinã (1994) Caseta pentru minte, inima ºi gurã (1996)
Gânduri nevinovate (1997) Poveºtile lui Gyuri (1999) Lasa
(muzicã de casã) (2000) Stangul de a visa (2002) Prinde o
stea (2003) Jocul de-a joaca (2004) La jumãtatea vieþii (2007)
A fost cãsãtorit cu Daniela Marin ºi are o fatã Iarina
Ioan Sava Câmpineanu
(1889-1921)
(n. 7 februarie 1889, Ghijasa de Sus – d. 21 mai 1921,
Arad).
Locotenent, pilot, pioner al aviaþiei experimentale
române din perioada interbelicã Pilot în armata austro-ungarã,
a cãzut prizonier în timpul primul rãzboi mondial în Rusia
pentru ca, mai apoi sã se înroleze voluntar pe frontul din
Moldova. A fost încadrat în escadrila Farman 5 din Grupul 2
aviaþie de la Tecuci unde, în scurt timp, a devenit unul dintre
“piloþii cei mai de seamã, atât prin curajul ºi conºtiinciozitatea
sa, cât ºi prin caracterul sãu bun, modest, energic”. Pentru
faptele sale de arme a fost decorat cu Virtutea Militarã. Dupã
rãzboi a fost instructor de zbor ºi director de studii în Grupul
4 instrucþie Tecuci. S-a numãrat printre primii piloþi români
care au efectuat raiduri aeriene dupã rãzboi. Astfel, în
octombrie 1921, în echipaj cu cãpitanul Ermil Gheorgiu, a
zburat cu un avion Breguet 14 de la Bucureºti la Praga ºi
retur. Când fabrica de vagoane din Arad, în 1923, a început
construcþia de avioane, a fost numit pilot de încercare. În
timpul unuia dintre primele zboruri de probã ale avionului
experimental PROTO-1, în anul 1924, una dintre aripi a cedat,
avionul întrând în vrie ºi prãbuºindu-se în Mureº
Michael Bruckenthal
(1746-1813)
S-a nãscut la Nocrich în 1746, fiind nepotul lui Samuel
von Brukenthal. A studiat la Sibiu iar de aici la Viena
Revine în Transilvania, fiind numit secretar în cadrul
aparatului guvernatorului transilvan. De aici în 1783 va lucra
pe lângã Guberniul provinciei. A devenit guvernator al
þinutului Hunedoarei, fiind surprins în aceastã poziþie în
perioada rãscoalei lui Horia, Cloºca ºi Criºan.
A revenit la Sibiu în aparatul administrativ al provinciei.
A fost numit comisar al Fãgãraºului. În 1790 devine guvernator
al Transilvaniei. În acelaºi an este ridicat la titlul de baron.
Este perioada când sediul Guberniului va fi mutat la Cluj.
În Sibiu în 1807 va fi finalizatã construcþia cazãrmii de
infanterie, rãmasã în memoria colectivã drept „Cazarma 90”.
La nivelul provinciei, el va fi cel care va face faþã miºcãrii
româneºti, rãmasã în istorie drept ªcoala Ardeleanã,
reprezentanþii acesteia redactând „Supplex Libellus
Valachorum” în 1791.
Va sta în aceastã poziþie pânã la moartea sa, survenitã în
1813. În Sibiu, a locuit pe actuala stradã Nicolae Bãlcescu,
aici locuind cu soþia sa începând cu 1786.
Farkas Bolyai
(1775-1856)
(n. 9 februarie 1775 - d. 20 noiembrie 1856), s-a nãscut
3
în Bolya (astãzi Buia, judeþul Sibiu) cunoscut în Germania ca
Wolfgang Bolyai, a fost un matematician ungur, cunoscut mai
ales pentru contribuþiile sale în geometrie. A fost tatãl
matematicianului János Bolyai. A fost pregãtit acasã de tatãl
sãu pânã la vârsta de 6 ani, când a fost trimis la ?coala Calvinã
din Sibiu. În 1790, intrã la Colegiul Calvin de la Cluj. În 1796
pleacã în Germania ºi intrã, pe rând, universitãþile de la Jena
ºi de la Göttingen. În aceastã perioadã leagã o strânsã prietenie
cu matematicianul german Carl Friedrich Gauss. A pus bazele
riguroase ale geometriei euclidiene. A încercat sã deducã
axioma paralelelor din celelalte 4 axiome ale acestei geometrii.
Nu a reuºit (de fapt este imposibil), dar a descoperit alte opt
enunþuri echivalente. Studiazã convergenþa seriilor ºi
descoperã, independent de Joseph Ludwig Raabe, criteriul
care poartã numele matematicianului elveþian. Toate acestea
sunt cuprinse în lucrarea sa Tentamen (Tentamen iuventutem
studiosam in elementa matheosos introducendi). În ceea ce
priveºte geometria non-euclidianã, la început, Farkas Bolyai
îl descurajeazã pe fiul sãu, János, sã studieze acest domeniu,
ca apoi, în 1830, sã-l încurajeze sã-ºi publice lucrãrile din acest
domeniu nou al geometriei.
Adrian Neamþu
(1975-?)
Cântãreþ de muzicã popularã, s-a nãscut pe 13 septembrie
1975 la Sibiu, provenind dintr-o familie din Alþâna. Adi Neamþu
s-a apucat de muzicã în clasa a V-a, la îndrumarea învãþãtoarei
sale, însã cel care l-a sfãtuit sã studieze muzica popularã a
fost tatãl sãu. A urmat Liceul de Artã din Sibiu, apoi a studiat
la Facultatea de Muzicã din cadrul Universitãþii ‘Spiru Haret‘
din Bucureºti. Tânãrul interpret a început cu clarinetul ºi
fluierul, dupã care s-a specializat ºi la taragot. Dupã terminarea
liceului, Adi Neamþu a devenit membru al Ansamblului
Folcloric ‘Cindrelul - Junii Sibiului‘. În 2003 câºtigã marele
premiu al festivalului „Ion Drãgoi„ premiu ce se acordã celor
mai buni instrumentiºti din þarã. Este omul care adunã lumea
în jurul lui atunci când cântã. Adi Neamtu are propria sa trupã,
cu care concerteazã la diferite evenimente atât în þarã, cât ºi
în strãinãtate. Artistul a colaborat, printre alþii, cu Nineta
Popa, Mariana Anghel ºi Veta Biris. O colaborare de suflet a
fost cea cu Orchestra ‘Lãutarii‘ condusã de maestrul Nicolae
Botgros
Teodor Aaron
(1803–1859)
(n. 1803 în ?ichindeal, jud. Sibiu - d. 1859) a fost un
cleric,pedagog ºi cãrturar român, profesor ºi director al
gimnaziului din Beiuº ºi rector al seminarului român leopoldin
din Oradea. Dupã studii de filozofie ºi teologie, a deþinut
importante funcþii în ierarhia bisericeascã si în cea
administrativ-educativã (profesor ºi director al gimnaziului
din Beiuº ºi rector al seminarului român leopoldin din Oradea).
A trecut ºi printr-o experienþã diplomaticã, ca translator ºi
jurnalist la Gazeta de Transilvania. Ca discipol al lui Petru
Maior ºi latinist înfocat,a susþinut ideea continuitãþii românilor
în Dacia Traianã. Lucrãrile sale (Cuvântãri bisericeºti, 1847;
Adnotãri din istoria eclesiasticã, 1850) se remarcã prin notele
polemice ºi acurateþea stilisticã.



4
GAZETA HÂRTIBACIULUI 2011
DANSUL GENERA|IILOR - SPECTACOL MARATON
Timp de douã zile scena Casei de Culturã
„Ilarion Cociºiu” din Agnita a fost plinã de
cântec joc ºi de luminã. Timp de douã zile
agniþenii au avut parte de un spectacol în care
au cântat, au dansat ºi au recitat peste 140
de interpreþi. Dacã la alte spectacole, pe
scenã evolueazã numai anumite grupuri de
interpreþi, „Dansul generaþiilor” este o
sintezã a tuturor manifestãrilor artistice din
Agnita ºi de pe alte scene. ªi acestea n-au
fost puþine, ceea ce a fãcut ca spectacolul sã
dureze aproape patru ore.
Întregul scenariu al spectacolului a fost
compus dintr-un ansamblu de scene, fiecare
punând în valoare atât calitãþile interpreþilor
cât ºi frumuseþea cântecelor, a jocurilor ºi a
tradiþiilor de pe Valea Hârtibaciului.
Spectatorii ºi-au adus aminte ºi au
admirat folclorul copiilor cu jocurile ºi
cântecele copilãriei, frumos combinate cu
jocurile populare interpretate de cei care ºi-
au însuºit primii paºi de purtatã, învârtitã ºi
bãtutã, micuþii dansatori din ansamblul
Hârtibaciu. În afarã de dansatori au fost
aplaudaþi ºi soliºtii Elisa Stoica, Dan
Vasilescu, Diana Lup, ºi surorile Feldãrã
Formaþia de dansuri de la ªcoala G. D.
Teutsch, a prezentat o combinaþie de jocuri
populare sãseºti ºi româneºti, un fragment
dintr-un spectacol cu care au cucerit admiraþia
austriecilor, într-un turneu realizat anul trecut
în localitãþile Cornoiburg ºi Stocherau, de
lângã Viena. Eleva Eliza Curceanu, însoþitã
de chitarã, a primit aplauze pentru
frumoasele cântece interpretate în limba
“Politici `i proiecte de mediu în regiunea Sibiului.
Solu\ii locale la probleme globale”
Proiectul de cercetare ”Politici de
mediu în România ºi în lume” a demarat
în anul 2009, din ini?iativa Centrului de
Cercetãri în ?tiin?e Politice, Rela?ii
Interna?ionale ?i Studii Europene al
Facultã?ii de ?tiin?e Politice, Rela?ii ?i
Studii Europene, prin câ?tigarea unei
Cyan Magenta Yellow Black
licita?ii na?ionale organizatã de
Asocia?ia Ecomuzeul Regional Sibiu.
Echipa de implementare ºi-a propus
obiective de cercetare pretenþioase,
precum: cercetarea comparativã a
filozofiei ºi practicii politicilor de mediu
în plan global, european, naþional ºi local;



germanã.
Ca moºtenire culturalã, rãmasã de la saºi,
au fost prezentate ºi elementele
reprezentative ale breslei lolelor, dansul
ursului , al cãluþului ºi dansul dogarilor, cu
paharele de vin învârtite cu un cerc, bine
realizat de Bogdan Dobre.
Din turneele realizate în sudul þãrii,
dansatorii Casei de Culturã le-au furat
oltenilor jocurile Boiereasca, Ciuleandra,
Sârba în cinci ºi Rustemu cucerind spectatorii
cu vioiciunea ºi ritmul frumoaselor jocuri.
Prima parte a spectacolului a fost
încheiatã cu jocurile ºi cântecele de pe Valea
Hârtibaciului interpretate de dansatorii
ansamblului Cununa ºi tinerii soliºti Diana
Nistor, Petronela Sandu cu Ionuþ Precup ºi
veteranii, Mircea Drãgan Noiºteþeanu,
Nicolae Andrei ºi Constantin Notar.
A urmat o suitã de scene cu momente
reprezentative din viaþa satului transilvan:
nunta, ºezãtoarea, jocul satului, plecatul la
cãtãnie, jelitul morþilor de pe front, într-o
succesiune în care bucuriei îi urmeazã
tristeþea ºi aleanului, durerea.
Momentele vesele ale nunþii cu jocuri,
strigãturi ºi umor popular, alterneazã cu
scena tristã a plecãrii miresii din casa
pãrinþilor, cântecului de rãmas bun „Goghia”
îi urmeazã strigãturile vesele ale feciorilor ce-
l însoþesc pe mire cu steagul de nuntã.
Urmeazã schimbatul hainelor de mireasã ºi
trecerea acesteia la calitatea de nevastã dar
ºi mai dramatic la acela de norã oropsitã de
soacrã; „Soacra rea, bãrbatul rãu,/ Vai de
elaborarea unor soluþii strategice ºi
punctuale pentru probleme de mediu, în
plan naþional ºi local; teoretizarea ºi
operaþionalizarea conceptului de muzee
ecologice; îndeplinirea unor obiective
educative de masã pentru respectarea
standardelor de mediu ºi implicarea
voluntarã în proiecte naþionale ºi locale
de mediu.
Realizarea, editarea ºi publicarea
volumului intitulat “Politici ºi proiecte
de mediu în regiunea Sibiului. Soluþii
locale la probleme globale”, reprezintã
punctul final al unei serii de dezbateri
publice cu participarea unor specialiºti
de prestigiu din Ministerul Mediului,
Agenþia Regionalã de Mediu, organizaþiile
neguvernamentale de mediu,
administraþiile publice locale, mediul
universitar ºi de cercetare sibian. Autorii
primului volum apãrut sub coordonarea
lector univ. dr. Eugen Strãuþiu sunt:
- Eugen Strãu?iu, Scurtã istorie a
practicilor ecologice în zona Sibiului
mãritatul meu”
Au amplificat valoarea acestor scene
soliºtii Ioana Bogdan ºi ªtefan Vaida cu
cântece din tezaurul folcloric al Vãii
Hârtibaciului.
Plecarea feciorilor la cãtãnie este însoþitã
de cântece de rãmas bun, de la mamã ºi iubitã
ºi de la întregul sat dar ºi de ultimele jocuri
ºi strigãturi înainte de a porni spre trenul ce-
i va duce departe. ªezãtorile fãrã feciori devin
ºi mai triste când de pe front vin scrisori cu
veºti dureroase. Cântecele vesele sunt
înlocuite de ritualul jelirii celor cãzuþi departe
de casã. Sunt evocate locuri strãine,
îndepãrtate, Odesa ºi Cotul Donului, cimitire
fãrã cruci, în pãmânt strãin pentru cei ce nu
s-or mai întoarce. Dramatismul scenelor a fost
accentuat de doinele zise cu voce caldã de
Florin Pãrãu.
Cele mai importante scene au cãpãtat
consistenþã prin prezenþa corului Sf. Nicolae,
dirijor prof. Paul Doru Niþescu, care
asemenea corurilor din teatrul antic au
amplificat dramatismul momentului evocat.
Spectacolul s-a încheiat într-o notã veselã
cu cântece interpretate de Claudia Mihãilã ºi
Marcel Pãrãu ºi cu o suitã hârtibãceanã ce a
ridicat publicul în picioare.
Prezentarea principalelor momente a
fost realizatã de un grup de elevi de la Colegiul
- Marius Halmaghi, Rolul
Ecomuzeului în universul civilizaþiei
rurale. Un proiect pentru viitorul satului
românesc
- Ioana Cãtãnoiu, Ovidiu Oltean,
Georgiana Pop, Petru Trãscãian,
Managementul deºeurilor în judeþul Sibiu
- Corina Minciunã, Anca Bãra,
Cooperare regionalã ºi gestionarea
integratã a deºeurilor. Studiu de caz:
nordul judeþului Sibiu
- Nicoleta Munteanu, Copºa Micã –
oraºul unde viaþa se trãieºte mai repede
- Iulia Crãciun, Educaþia pentru
protecþia mediului în România. Programe
educative în judeþul Sibiu
- Mihaela Antofie, Lista Roºie a
plantelor de culturã din judeþul Sibiu –
instrument de sprijin al þãranilor ºi
fermierilor
- Dumitru Ungureanu, Evoluþia
politicilor de mediu de la Stockholm... la
Sibiu
- Cecilia Dobrotã, Protecþia mediului
înconjurãtor – asigurarea noastrã de viaþã
Tehnic A.T. Laurian coordonaþi de prof. Dan
Bârsan
Succesul acestui spectacol s-a datorat atât
coregrafului Ioan Sârbu care a conceput
întregul scenariu, cât ºi celor care i-au fost
alãturi, angajaþii Casei de Culturã, referenta
Doina Pãrãu ºi taraful condus de Nicolae
Vâºtea.
Lumina, sonorizarea ºi scenografia au
fost rezolvate de directorul Ioan Dragoman
care a completat recuzita cu piese de valoare
din colecþia lui ªtefan Vaida
Nu-mi permit sã închei acest articol fãrã
a-i felicita pe pãrinþii care nu numai cã-ºi trimit
copiii la Casa de Culturã unde învaþã sã cânte
ºi sã joace româneºte dar se ocupã ºi sã le
facã frumoasele costume populare care le vin
atât de bine ºi cu care sunt atât de mândri.
ªi pentru cã urma Postul Paºtilor, toþi
participanþii au fost invitaþi la tradiþionalul Bal
al generaþiilor, unde mâncarea ºi bãutura au
fost doar fudulie, de bazã fiind jocul, cântecul
ºi dansul. Cei care timp de douã zile au jucat
ºi au cântat pentru spectatori, constrânºi de
rigorile scenariului ºi al scenei, la bal au putut
sã se dezlãnþuiascã, sã cânte ºi sã danseze
dupã pofta inimii. ªi au fãcut toate astea aºa
cum le stã bine tinerilor ce iubesc cântecul ºi
jocul.
I. Bârsan
Finalizarea cu succes a obiectivului
de etapã reprezentat de volumul “Politici
ºi proiecte de mediu în regiunea Sibiului.
Soluþii locale la probleme globale” a fost
posibilã cu sprijinul financiar ?i
organizatoric al principalilor sponsori ai
proiectului: Societatea Na?ionalã
ROMAGAZ S.A., S.C. TEHNOLEMN
S.R.L. ?i S.C. TAXI 942 S.R.L.
Lansarea volumului a avut loc în 30
martie 2011, la sediul Facultã?ii de ?tiin?e
Politice, Rela?ii Interna?ionale ?i Studii
Europene Sibiu.
Eugen Strãuþiu


ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita Anul iV, nr. 34, MARTIE 2011
„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )
„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Biserica din S[s[u`: un turn

înclinat, multe cr[p[turi `i o
pictur[ de fra\ii Grecu
„Vrem sã salvãm biserica noastrã”.
Acestea sunt cuvintele cu care deunãzi
ne-a întâmpinat, la Sãsãuº, pãrintele
Alexandru Copãceanu. Vrea sã salveze
biserica, iar sãtenii vor ºi ei. Cum ar
putea reuºi, nu prea ºtiu... ºtiu doar cã
au nevoie de bani ºi de specialiºti buni
pentru cã turnul bisericii, monument
istoric datând de la 1782, se înclinã
ameninþãtor spre vale, iar pictura
interioarã, realizatã de fraþii Grecu, are
nevoie urgentã de restaurãri. Turnul s-a
mai prãbuºit odatã, iar pronaosul – la fel.
În interior, crãpãturi lungi, adânci, negre,
brãzdeazã pictura fraþilor Grecu.
Nu e uºor sã ajungi la Sãsãuº, mai ales
dacã alegi sã strãbaþi drumul plin de gropi
care te duce mai întâi în Chirpãr ºi abia apoi
în Sãsãuº. Dar orice efort este de zece ori
rãsplãtit atunci când intri în sat. Pe mai toate
casele, localnicii au aºezat o cruce ºi privindu-
le, rând pe rând, ai impresia cã nici una nu e
identicã cu o alta. Din credinþã, au izvorât
cruci diferit ornamentate ºi tot din credinþã
s-a ridicat ºi o bisericã în anul 1782. Biserica
a fost pictatã de zugravi din familia Grecu,
iar astãzi se strãduieºte sã supravieþuiascã,
deºi turnul se înclinã ameninþãtor, iar
crãpãturi multe se lãrgesc în pereþi. Tocmai
de aceea, Biserica monument istoric din
Sãsãuº face parte din edificiile incluse în
campania „Salveazã-þi trecutul! Salveazã
monumentul!”.
O bisericã tristã
E tristã biserica din Sãsãuº ºi parcã
plânge prin toate încheieturile. S-au strãduit
sãtenii sã aºtearnã un strat de culoare, sã parã
„mireasã a lui Hristos”, dar turnul tot scorojit
este, ºi tot multe crãpãturi are, ºi tot
ameninþãtor se înclinã turnul spre vale. Care
e gradul de înclinaþie nu se ºtie încã, se ºtie
doar cã turnul acesta nu are nici faima ºi, mai
rãu, nu are nici parte de consolidarea celui
din Pisa. „Din câte ºtiu eu, aceasta este cea
mai veche bisericã de pe Valea Hârtibaciului
(Biserica din Mohu este datatã tot 1782 – n.
n.), iar problema cea mare este la turn. Are
17 metri înãlþime ºi este înclinat faþã de bazã,
dar nu ºtim cu cât. Cã trebuie consolidat e
sigur”, spune Alexandru Copãceanu, preotul
paroh din sat. De un lucru bun tot dai la
Cyan Magenta Yellow Black
exterior: câteva picturi realizate demult,
probabil tot de fraþii Grecu, cei care au pictat
interiorul bisericii.
ªi pentru cã am pomenit de interior, sã
intrãm în bisericã. Cea mai bine pãstratã
picturã se gãseºte chiar la intrare, sub turn;
are culorile de odinioarã ºi deocamdatã
existenþa nu îi este ameninþatã de crãpãturi.
În interior însã, lucrurile se schimbã. Culorile
aºezate pe pereþi în urmã cu vreo douã sute
de ani sunt înnegrite de fumul atâtor
lumânãri, dar parcã nu asta-i problema cea
mare: aproape nu existã metru pãtrat în
interiorul bisericii care sã nu fie brãzdat de
crãpãturi. Unele se cascã pe lungimi de zeci
de centimetru, în altele aproape ai putea
ascunde un creion... dar dacã ºtii sã vezi în
............. s-a fãcut în casa lui Stanislavã ºi B.M. bisericilor occidentale – corul, dar nu este
spatele fumului ºi crãpãturilor, dai de una
(?) anii 1741” - ºi inscripþia uºii pronaosului – un unicat în arhitectura ortodoxã din sudul
dintre minunãþiile omeneºti în care
Dumnezeu a aºezat mult har: pictura fraþilor 1780. Aceastã uºã a fost adusã de la Transilvaniei.
Grecu. Dupã atâþia amar de ani, chipurile Mãnãstirea din Piscul Hotarului din Sãsãuº,
susþine Maria Zintz în volumul „Zugravi din
îngeri ºi sfinþi sunt abia vizibile, la fel ºi
galbenul ce i-a fãcut faimoºi, dar ºtii cã în sudul Transilvaniei în secolele XVIII-XIX. Creaþia familiei
Familia de zugravi Grecu”. Specialiºtii
spatele negrelii se ascunde aceeaºi blândeþe
a liniilor ce te-a întâmpinat la intrare.
Grecu
ªi te mai bucuri de ceva: cã în urmã cu
ceva timp, s-a reuºit repararea acoperiºului,
a jgheaburilor ºi burlanelor, aºa cã cel puþin
infiltraþiile de apã nu mai sunt o ameninþare.
Lucrãrile au costat 50.000 de lei, iar Primãria
Chirpãr a promis, pentru acest an, încã
30.000 de lei pentru proiectul de restaurare
a bisericii. Aþi citit bine, doar pentru proiect:
nu se ºtie nici când, nici din ce bani vor fi
plãtite lucrãrile efective de restaurare a
turnului ºi a picturii. Din donaþii ale
localnicilor? E practic imposibil: parohia
numãrã abia vreo 40 de familii, iar cei mai
mulþi locuitori sunt bãtrâni. În cinci ani de
când e preot în Sãsãuº, Alexandru Copãceanu
a încreºtinat ºase copii, a cununat un singur
cuplu ºi a înmormântat 27 de oameni.
Înapoi în istorie
Conform Listei Monumentelor Istorice
din România, istoria Bisericii cu hramul
„Adormirea Maicii Domnului”, din Sãsãuº,
începe în secolul al XVIII-lea, ca datare
oficialã fiind consemnat anul 1782. Câteva
elemente au concurat la stabilirea acestei
date: inscripþia de pe clopotul mic din turnul
clopotniþã - „Sã se ºtie cã acest clopot al Direcþiei Judeþene pentru Culturã ºi Comoara Bisericii o reprezintã însã
Patrimoniu Naþional considerã însã cã o pictura ascunsã în interiorul ei. A fost
cercetare arheologicã ar putea coborî datarea realizatã de zugravi provenind din vestita
pânã în secolul al XVII-lea, deoarece biserica familie Grecu. Tradiþia satului îi menþioneazã
a suferit mai multe intervenþii structurale care pe fraþii Nicolae ºi Alexandru Grecu ºi tot
au transformat-o fundamental. bãtrânii vorbesc cã biserica ar fi fost pictatã
Biserica are un plan dreptunghiular la sfârºitul secolului al XVIII-lea, în 1780 sau
alungit, încheiat spre rãsãrit cu o absidã 1782. În schimb, Maria Zintz atribuie pictura
poligonalã decroºatã. În partea vesticã este zugravilor Nicolae ºi Vasile Grecu ºi o dateazã
amplasat turnul clopotniþã de forma unei la câteva decenii dupã construirea edificiului.
prisme cu plan rectangular, care asigurã ºi Cupola este decoratã cu Iisus
intrarea în nava centralã dinspre est. Edificiul Pantocrator, Tronul Etimasiei, cete îngereºti,
are dimensiuni medii între bisericile Iisus binecuvântând între episcopi, iar, în
româneºti de zid (26 metri x 8 m) ºi pãstreazã pandantivi, evangheliºtii sunt lipsiþi de
simbolurile lor. Dumnezeu Tatãl ºi Maica

sistemul mononavat de bisericã salã, specific

arhitecturii ecleziastice din sudul
Transilvaniei. Ceea ce intrigã este registrul
decorativ, cu lunete arcuite semicircular
deasupra arcelor gotice ale ferestrelor.
Lunetele au fost practicate cu rolul de a
adãposti pictura exterioarã. De asemenea,
este de remarcat faptul cã absida altarului nu
are interiorul rotunjit ºi exteriorul poligonal
al zonelor de iradiere a arhitecturii bizantine.
Absida poligonalã, atât la exterior, cât ºi la
interior, reprezintã o caracteristicã a
Domnului cu Iisus în braþe ºezând pe tron
sunt înfãþiºaþi pe absidã. Arhanghelul Gavril,
Prorocul Zaharia ºi Elisaveta cu Ioan,
Dumineca Tomii, Înãlþarea, Filoxenia lui
Abraham, Arhangelul Mihail, Prorocul
Ioachim, Ana ºi Maria copil ne privesc de pe
arcul de rãsãrit al bisericii, iar pe pereþi au
fost înfãþiºate scene precum Cina cea de tainã,
Iisus pe muntele Mãslinilor, Prohodul lui Iisus
ºi Învierea.
(continuare în pagina 6)

6 ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului
Biserica din S[s[u`: un turn înclinat, multe POSTUL ~I RUG{CIUNEA
cr[p[turi `i o pictur[ de fra\ii Grecu
(continuare din pagina 6)
Se pare cã picturi ar fi existat ºi în
pronaos, dar în prezent acesta este vãruit.
„Prin tradiþie se pomeneºte cã în partea
esticã era înfãþiºatã Rãstignirea ºi pentru cã
soldaþii purtau uniforme ungureºti, generalul
Bucow a ordonat sã se acopere scena”,
subliniazã Maria Zintz. Cercetãtoarea mai
afirmã cã în majoritatea scenelor pictate la
Sãsãuº, personajele sunt mai statice, iar cele
mai reuºite compoziþii îi aparþin zugravului
Nicolae, care dovedeºte o bunã stãpânire a
tehnicii desenului.
ªi pentru cã am pomenit de pictori ºi
picturã, trebuie spus cã povestea familiei
Grecu nu este strãinã localnicilor. „O nepoatã
a pictorului Vasile Grecu, Ana ªerban, în
vârstã de 76 de ani, ne-a povestit cã tatãl ei,
Ioan Grecu, fiul lui Vasile, a murit în 1918, în
vârstã de 56 de ani, iar bunicul ei, Vasile, s-a
nãscut în Arpaºu de Jos ºi s-a cãsãtorit în
Sãsãuº cu fata cantorului(...) În timpul
lucrului, Nicolae, mai în vârstã, l-a apostrofat
pe Vasile care fuma în timp ce picta capela
naosului, dar acesta, tânãr fiind, a rãspuns
orgolios cã el este cel care îl „face” pe Iisus,
iar schela s-a rupt”, aratã Maria Zintz. ªi
despre acelaºi pictor Vasile, sãtenii mai
povestesc cã obiºnuia sã cânte cântãri
bisericeºti în timp ce lucra.
Preferaþii lui Arsenie Boca
Ultimele douã secole nu au trecut uºor
peste biserica din Sãsãuº. Se spune astfel cã,
dupã un puternic cutremur, cupola a cãzut,
iar pronaosul a fost refãcut drept ºi s-a vãruit.
În 1968, biserica a fost trãsnitã, scândura a
ars, iar o parte din turn s-a prãbuºit în vale.
Sãtenii au refãcut turnul, dar tot înclinat a
rãmas. Probleme cu stabilitatea turnului au
existat dinainte de trãsnire (biserica e aºezatã
pe un teren alunecos) ºi astfel bãtrânii satului
Încep Deniile
Miercuri, 6 aprilie, ºi vineri 8 aprilie se
sãvârºesc slujbele de searã cunoscute drept
Denii, adicã Utrenia de a doua zi unitã cu alte
pãrþi liturgice, miercuri seara cu Canonul
Sfântului Andrei Criteanu, iar vineri seara cu
Acatistul Maicii Domnului. La Denia de
miercuri este evidenþiatã legãtura profundã
dintre actul pocãinþei ºi urcuºul fiecãrui
creºtin spre Înviere. Acest aspect se
desprinde din Canonul Sfântului Andrei
Criteanul, cea mai mare alcãtuire liturgicã,
în care gãsim îndemnuri la pocãinþã extrase
din Vechiul ºi Noul Testament ºi mai ales ne
indicã idei ºi gânduri înalte despre actul
întoarcerii la Dumnezeu. Pentru a atinge
aceastã stare de întoarcere, de iertare ºi de
reintegrare în familia celor aleºi este mare
trebuinþã de ascultare de Hristos Domnul, de
Biserica Sa ºi de toate poruncile mântuitoare,
în care se cuprind ºi darurile vindecãtoare -
medicamentele însãnãtoºirii sufleteºti ºi
trupeºti. Cauza bolilor noastre este tocmai
îndepãrtarea de Hristos Domnul, de Biserica
Sa ºi de exerciþiul sãnãtos al vieþuirii curate,
mai ales acum în lumea tuturor libertãþilor
înrobitoare de suflete. Ca un fir roºu, printre
cele 250 de imnuri atât de adânc înrãdãcinate
în Sfânta Scripturã ºi în Vieþile Sfinþilor,
strãbate chemarea cãtre fiecare suflet creºtin,
cãlãtor spre Înviere: „Legea a slãbit,
Evanghelia nu lucreazã ºi toatã Scriptura în
Tine nu este bãgatã în seamã: profeþii au slãbit
ºi tot cuvântul celui Drept. ªi rãnile tale, o
suflete al meu, s-au înmulþit, nefiind doctor
care sã te însãnãtoºeascã” (Canonul, cântarea
a VIII-a). Peste toate ispitele, încercãrile,
dezamãgirile ºi frica troneazã mila ºi iubirea
fãrã margini a Mântuitorului, Care ne
deschide ºi nouã uºa Împãrãþiei Sale precum
tâlharului de pe cruce care s-a pocãit. Acesta
este ºi scopul citirii în cadrul Deniei a
Canonului celui mare, de a ne ajuta în urcuºul
nostru prin pocãinþã, în cãlãtoria spre uºa
,,Slãvitei Sale Împãrãþii”. În aceastã zi se
citeºte ºi viaþa Sfintei Cuvioase Maria
2011
spun cã „prin anul 1960, ºtiindu-se starea
gravã în care se aflã biserica, autoritãþile au
interzis oamenilor sã sãvârºeascã slujba în
biserica. Oamenii au încercat sã se roage cum
au putut ºi au fãcut în curtea ºcolii o
clopotniþã: acolo se rugau acolo ºi în sãlile de
clasã. Într-o zi, pãrintele Arsenie Boca, care
avea legãturi foarte bune cu localnicii, i-a gãsit
afarã ºi le-a zis: Fraþilor, iubiþilor, nu mai staþi
afarã, intraþi în bisericã: lãcaºul mai þine mult,
nu cade”, povesteºte pãrinþele Alexandru
Copãceanu.
Iar sãsãuºenii mai sunt legaþi prin ceva
de amintirea pãrintelui Arsenie Boca: prin
douã cruci. Una dintre ele, de lemn, aºezatã
la intrarea în curtea bisericii, a fost dãruitã
localnicilor de cãtre pãrinte, în schimbul unei
alte cruci, de piatrã, pe care Arsenie Boca ºi-
a dorit-o la mormântul sãu. ªi tot bãtrânii
satului povestesc cã, odinioarã, mergeau, cu
cãruþe întregi cu cereale la mãnãstirea de la
Sâmbãta de Sus ºi aºa l-au cunoscut pe
pãrintele Arsenie Boca.
Zugravi din familia Grecu ºi pãrintele
Arsenie Boca ºi-au împletit destinul cu cel al
Bisericii din Sãsãuº. Probabil, Dumnezeu a
vegheat asupra Bisericii, iar oamenii au simþit
asta, aºa cã sãsãuºenii vorbesc ºi acum despre
„puterea” bisericii lor. Când era vreme grea,
cu tunete, fulgere ºi ploi abundente, veneau
oamenii din ªomartin, sã-i roage pe sãsãuºeni
sã tragã clopotele pentru cã biserica lor avea
putere mai mare...” ªi de douã sute de ani,
clopotele Bisericii „Adormirea Maicii
Domnului” se tot aud peste sat, dar, revãzând
cu ochii minþii crãpãturile adânci ºi turnul ce
se tot înclinã, nu poþi sã nu-þi aminteºti de
cuvintele pãrintelui Copãceanu: „numai
bunul Dumnezeu ºtie cât va mai þine biserica
noastrã...”
Maria SPÃTARIU
Foto: Dumitru CHISELIÞÃ
Egipteanca, aceastã mare sfântã a Bisericii
noastre care a trãit timp de 17 ani în pãcat,
dar apoi s-a pocãit, petrecând în ascezã, în
pustia Iordanului, peste 47 de ani. Vineri, 8
aprilie, se oficiazã Denia cu Acatistul Bunei
Vestiri. Aceastã slujbã face parte din
rânduielile specifice Postului Mare, menite
sã-l pregãteascã sufleteºte pe credincios
pentru marele praznic al Învierii Domnului.
Alãturi de profunzimea ºi frumuseþea
specificã rugãciunii în sine, Imnul Acatist are
ºi o istorie miraculoasã care, constituie un
real izvor de învãþãturi duhovniceºti ce-ºi pot
gãsi aplicarea în situaþii concrete din viaþa
socialã actualã. Deniile vor continua în fiecare
searã a ultimei sãptãmâni a Postului, începând
cu seara Duminicii Floriilor. Sã ne ajute Bunul
Dumnezeu ca, înþelegând folosul duhovnicesc
al acestor sfinte slujbe, sã participãm cu toþii
la aceste deosebite slujbe ºi astfel vom înainta
în urcuºul nostru duhovnicesc interior cãtre
bucuria Învierii.
Pr. Nicolae-Dorin Dumbravã
(Mihãileni-ªalcãu)
“ ...Dar acest neam de demoni nu iese decât cu rugãciune ºi cu post”
Sfântul ºi Marele Post al Paºtilor
(Matei 17, 21).
reprezintã o perioadã de trãire
duhovniceascã, de purificare sufleteascã ºi
trupeascã în vederea pregãtirii pentru
Patimile ºi Învierea Mântuitorului Iisus
Hristos. Este perioada în care majoritatea
credincioºilor se îngrijesc de sufletele lor prin
Taina Spovedaniei ºi a Sfintei Împãrtãºanii.
Postul a fost instituit încã de pe vremea
protopãrinþilor noºtri Adam ºi Eva, când
Dumnezeu le-a interzis sã mãnânce din pomul
cunoºtinþei binelui ºi rãului, le-a poruncit o
abþinere, o abstinenþã, un mic post am putea
spune, pe care ei însã nu l-au þinut ºi rezultatul
a fost alungarea lor din Rai, alterarea firii
omeneºti, greutãþile muncii fizice ºi bolile ºi
în cele din urmã moartea. De aceea duminica de a-l elibera de puterea diavolilor care
dinaintea începerii Postului Mare, a Lãsatului
sãlãºluiau în el, bãtrânul a acceptat ºi a reuºit
secului de brânzã este numitã ºi Duminica
sã-i alunge. Dar diavolii s-au mutat în chilia
izgonirii lui Adam din Rai, tocmai pentru ca
lui. Atunci pãrintele a început lupta împotriva
sã ne aducem aminte de consecinþele pe care lor prin post ºi rugãciune. Dupã un timp
le-a avut neascultarea de cuvântul lui diavolii au început sã pãrãseascã chilia unul
Dumnezeu ºi nerespectarea postului prescris. câte unul. Duhovnicul i-a întrebat: „De ce
Mântuitorul Iisus Hristos ne spune cã plecaþi pentru cã nu v-a dat nimeni afarã? Ei
postul trebuie însoþit cu rugãciunea. Unul i-au rãspuns: „Pentru cã postul ºi rugãciunile
dintre Pãrinþii pustiei a fost întrebat de unul tale ne-au biruit!” Iatã deci puterea postului
dintre ucenicii sãi ce este mai important ºi a rugãciunii. Sã ne rugãm Bunului
Postul sau Rugãciunea, pãrintele a rãspuns: Dumnezeu sã ne ajute sã parcurgem cu bine
„Desigur cã rugãciunea, pentru cã dacã te ºi cu folos Postul Mare pentru a putea
rogi cu ardoare uiþi de mâncare ºi de bãuturã întâmpina în pace, cu bucurie ºi în curãþie
ºi implicit posteºti!”. Un altul dintre pãrinþi, suf leteascã marele Praznic al Învierii
care datoritã vieþii sale îmbunãtãþite avea ºi
puterea de a alunga, de a scoate diavolii din
Domnului.
Pr. Roajdã Cãlin (Hosman)
oameni, rugat fiind odatã de cãtre un tânãr
Gânduri despre Sfânta Tain[ a Spovedaniei
„Iatã Hristos stã nevãzut, primind mãrturisirea ta cea cu umilinþã…”
Trãim într-o lume care încearcã prin orice
mijloace sã ne surprindã, sã ne atragã, sã ne
obiºnuiascã cu ideea cã afirmarea de sine este
cea mai importantã. Introspecþia, adicã actul de
a ne analiza pe noi înºine, de a ne face un
examen al conºtiiþei, este cu siguranþã pentru
fiecare dintre noi ceva foarte rar. În acest
context Sfânta Tainã a Spovedaniei rãmâne
pentru mulþi unul dintre singurele momente de
autocunoaºtere ºi autocriticã. Dar pânã sã
ajungem la preot aceastã Tainã presupune
adâncirea fiecãrui creºtin în propria-i conºtiinþã,
în propria-i inimã ºi compararea conþinuturilor
sufleteºti cu viaþa ºi învãþãtura Mântuitorului
Hristos. Pentru ca sã urcãm în Rai trebuie mai
întâi sã coborâm în noi înºine ºi sã cãutãm
conºtiincioºi ºi obiectivi faptele, gândurile,
cuvintele de care ne este ruºine, pe care nu am
vrea niciodatã sã le afle cineva. Desigur cã
aceastã coborâre nu este uºoarã, ci din contrã
ne va creea foarte multe disconforturi, cãci cu
fiecare treaptã vom realiza cât de departe
suntem de Cel care spunem cã ne este model.
am primit noi poate sã nu fie de nici un folos
Vom gãsi în noi minciuni, vorbiri de rãu,
altcuiva. Fãcând toate acestea vom ajunge
judecãrile aproapelui, desfrânãrile cu gândul sau
bucuroºi ºi împliniþi sufleteºte la marele praznic
cu fapta ºi multe alte rele. Apoi cu nãdejdea cã
al Învierii Domnului ºi vom cânta împreunã cu
Cel care a iertat lepãdarea lui Petru ºi necredinþa
îngerii: ”Cât este de sfântã cu adevãrat ºi
lui Toma, se va milostivi ºi de noi, sã alergãm la
întru totul prãznuitã aceastã noapte de
preotul duhovnic cerându-i cuvânt de folos ºi
mântuire ºi strãlucitã, mai înainte
medicament duhovnicesc pentru rana noastrã,
vestitoare fiind a zilei celei purtãtoare de
ºtiind cã doctorului nu trebuie sã-i ascundem
luminã a Învierii, în care lumina cea fãrã
simptomele bolii, dacã ne dorim vindecarea.
de ani din mormânt cu trupul tuturor a
Dupã ce am aflat care este medicamentul
strãlucit” (cântarea a VII-a din slujba Utreniei
potrivit pentru boala noastrã, sã pãstrãm acest
Învierii
odor în mare tainã, ºtiind cã fiecare om este
Pr. Toma Sebastian (Movile)
unic ºi irepetabil ºi cã medicamentul pe care l-
COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului
Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325
Preºedinte: Pr. Protopop Ioan Jurca
Redactori responsabili: Pr. Naicu Mihai
Pr. Coºorean Axente-Cosmin
Colectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),
Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram
(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.
Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)
Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan Foloba
Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu
Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei
sau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com
2011 GAZETA HÂRTIBACIULUI 7

DAN HERCIU TATIANA

astãzi
m-am îndrãgostit BENCHEA
EI S-AU N{SCUT @N APRILIIE Morariu Octavia 01 apr. 87 de ani Chirpãr
de trei ori Marinescu Victoria 01 apr. 83 de ani Ilimbav
Vlad Maria 01 apr. 82 de ani Mihãileni
totul a început Timpul e nemiºcat Drãgan Maria 02 apr. 88 de ani Mihãileni
de dimineaþã înþepenit în secunda îngheþatã Lorincz Maria 05 apr. 88 de ani Bruiu
cu tine, somnoroasã, Pereþi imobili, albi, alunecoºi mã separã de Vancea Elena 07 apr. 84 de ani Metiº
goalã ºi indecent de odihnitã ceilalþi Barbu Ana 08 apr. 84 de ani Retiº
Ciogu Elena 08 apr. 83 de ani Fofeldea
accident. Oare mã vor mai apãra? Pop Ecaterina 11 apr. 83 de ani Merghindeal
multe lumini Mã vor îndepãrta de þepii judecãþii Gabor Martin 12 apr. 85 de ani Brãdeni
chipuri preocupate ori de asprimea din sarcasmul lor Balaban Ionel 16 apr. 89 de ani Alþâna
atârnând spre mine ori din buruienosul egoismul Stãnilã Letiþia 17 apr. 80 de ani Mihãileni
þi-am recunoscut lacrimile ori de bãloasa lor ipocrizie? Vaida Victoria 18 apr. 89 de ani Marpod
cu toatã prostia aia Mihu Silvia 18 apr. 84 de ani Moardãº
ce o purtai pe cap Departe de fluiditatea vieþii Maniu Petru 18 apr. 84 de ani Fofeldea
stagnez într-un prezent de gheaþã Gligor Ioan 19 apr. 87 de ani Fofeldea
dupã douã ore care conservã aparenþe uºor de acceptat Tatu Ioachim 19 apr. 85 de ani Alþâna
în care am revãzut prin netezimea lor Manole Ecaterina 20 apr. 84 de ani Ruja
scurte flash-uri din copilãrie Lãcãtuº Eva 20 apr. 83 de ani Dealu Frumos
am deschis ochii Perfecþiunea mea inutilã Bucºã Livia 23 apr. 85 de ani Alþâna
ºi te-am vãzut cum dormeai are culoarea neantului Dobrin Filoftia 23 apr. 84 de ani Chirpãr
pe scaunul de lângã pat Cocoº Ana 25 apr. 87 de ani Dealu Frumos
cu inima mea în mânã Ce loc mai am aici? Solomon Ioan 26 apr. 86 de ani Stejãriº
Gherghel Ionel 26 apr. 85 de ani Mihãileni
OBICEIURI LA NA~TERE Negrea Constantina
Gherghel Melania
Oþetea Ioan
27 apr.
27 apr.
28 apr.
92 de ani
85 de ani
80 de ani
Moardãº
Bruiu
Retiº
„Mulþimea copiilor – averea românului”
Înainte de a naºte, femeia se spovedeºte ºi bumb (nasture). Înfãºatul se fãcea de la dreapta la Bucur Lucreþia 28 apr. 80 de ani ªalcãu
se cuminecã. Din bãtrâni se spunea cã nu e bine stânga(cum merge soarele!) ºi, la sfârºit, capãtul Rãducel Otilia 29 apr. 86 de ani ªomartin
ca femeile sã nascã vinerea ºi în sãptãmâna se bãga de jos în sus, ca sã creascã copilul! Ca sã Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilor.
patimilor, cãci copilul va fi fãrã noroc (Fofeldea). nu fie deocheat, la scutec se punea un fir roºu.
Dacã cineva nãºtea pe hotar (ceea ce se întâmpla Dupã înfãºat, copilul era apucat de nas ºi se fãcea N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza nereactualizãrii listelor.
deseori!), nu trebuia sã intre în sat pânã nu asfinþea o cruce pe spatele lui sau pe burticã. Înfãºatul
Colegelor mele...
soarele, pentru cã era pãcat sã vadã ºi Sfântul Soare
(Fofeldea).
La naºtere, tânãra mamã era asistatã de o
complet pânã la umeri continua pânã la vârsta de
un an. În Chirpãr era obiceiul sã se coasã un inel
pe faºã, ca sã fie fata mândrã, iar la bãiat - un ban,
JOIA MARE Sã-i dau o floare
moaºã, care îndeplinea ºi toate ritualurile legate ca sã fie bogat în viaþã. Pânã în aceastã zi femeile ºi fetele trebuie sã-
de venirea pe lume a nou-nãscutului, de încadrarea ºi termine torsul cânepii ºi sã aibã cãmaºã nouã doamnei învãþãtoare ?!
în familie ºi neam, în comunitatea satului. Se fãcutã pentru Paºti. Se fac colaci ºi se dau de E martie opt!
nãºtea acasã. Dacã moaºa lipsea, se cãuta o altã pomanã. În unele locuri se dã de pomanã pentru ªi e frumos ºi este soare.
femeie priceputã . Pe timpul naºterii, moaºa o morþi de-ale mâncãrii, precum ºi de-ale E ziua ta , iubitã-nvãþãtoare!
îmbãrbãta cu cuvinte potrivite. Ca naºterea sã fie îmbrãcãmintei. Se face pomanã mare în curtea
cât mai uºoarã, se fãceau bãi cu soc, flori de fân
Aº vrea sã-þi dãruiesc
bisericii, unde se aduc felurite mâncãri ºi bãuturi.
sau o piatrã arsã cu apã fierbinte: se credea cã Din sufletu-mi curat,
Se face „focul morþilor”. Se crede cã sufletele
aburul e foarte bun. Naºterea pruncilor în dureri morþilor vin în fiecare an în aceastã zi, pe la vechile O floare...
este consideratã pedeapsa biblicã datã Evei, ca o locuinþe, unde aºteaptã pânã la Moºi ºi ºed sub
consecinþã a pãcatului originar. Dupã naºtere, streaºina casei. De aceea este obiceiul ca sã se Dar n-am sã pot,
copilul era ridicat în sus de trei ori, iar moaºa îi facã foc în curte dimineaþa, ca sã se poatã încãlzi Cã-n þara noastrã chinuitã
fãcea o urare de viaþã fericitã. Ea tãia buricul sufletele la foc. Fiecare femeie sau fatã trebuie sã O floare-i socotitã ...mitã!
(cordonul ombilical) copilului, îl lua pe o cârpã care douã doniþe cu apã ºi sã le toarne peste iarba ªi nici n-aº vrea pentru o biatã floare
curatã ºi îl punea pe pat, apoi se îngrijea de mamã, ºi mormintele casei. Se înroºesc ouãle. Se S-ajung de-acum corupãtoare.
pânã ce o aºeza sã stea liniºtitã pe pat. În împietresc, pentru a le face galbene. Se duc 12 ªi mã gândesc de am vreo vinã
Þichindeal, când se usca ºi cãdea buricul fetei, ouã roºii într-un ºervet la bisericã, seara la denie De þi-aº planta-o în grãdinã ?!
acesta se punea la grindã, ca sã se facã fata ºi se lasã acolo pânã în ziua de Paºti, în urmã se
cusãtoare. îngroapã câte un ou din acelea la hotarele moºiei
satului, spre a fi ferite de piatrã. Din Joia Mare ºi Mi-a spus ºi sora mea mai mare
Moaºa scãlda copilul cu apã caldã, apoi îi lega
capul lunguieþ cu o nãframã sau o batistã ºi îl freca pânã la Ispas nu se toarce, nu se coase, nu se spalã Nici mamei sã nu-i dau o floare,
cu rachiu (Retiº), ca sã i se facã rotund. Îl înfãºa rufe în nici o joie, pentru cã atunci va bate piatra, Cãci sora mea e mare, dar scrântitã
strâns la mâini ºi la picioare pentru a creºte drept. ori se opresc ploile ºi va fi secetã. Se ia un bulgãre ªi ea va socoti cã-i mitã
Apa trebuia adusã între rãsãritul ºi apusul soarelui, de tãmâie, se aprinde mereu, când se cetesc cele Cã pentru aceastã îmbobocitã floare
de preferinþã de la izvor, fiind consideratã cea mai 12 Evanghelii ºi ce rãmâne este bun de aprins în Mã pune mama prima la mâncare!
bunã, cea mai curatã (Chirpãr). Vãniþa ºi vasul în casã, când tunã sau trãsneºte ºi se afumã copiii de
care se fierbea apa era bine sã fie noi (fofelzenii Dupã ce termina cu copilul, moaºa se ocupa sperieturã. În dimineaþa Joii Mari, înainte de a Aºa cã, scumpã-nvãþãtoare,
credeau cã astfel pruncul va fi cântãreþ), în ele se din nou de mamã, frecând-o bine pe mâini ºi pe cânta cocoºii a treia oarã, oamenii fac focuri prin Atunci când mã voi face mare
punea ºi apã sfinþitã. Placenta (casa copilului) este picioare, ca sã ajute circulaþia sângelui ºi pentru a curþi. Acestea închipuie focul, unde a fost oprit
ªi voi elibera aceastã þarã
îngropatã în pãmânt, nu e bine sã fie gãsitã de evita formarea varicelor. Numai dupã ce era scãldat Apostolul Petru ºi întrebat, când s-a lepãdat de
Mântuitorul Iisus, înainte de a cânta cocoºul a treia Din ghearele ce crude-o înhãþarã,
porci. În apa primei scalde (practicã strãveche cu ºi înfãºat copilul era dat mamei, apoi era aºezat în Voi da un ordin sau o lege
funcþie de purificare) se puneau: busuioc – ca sã leagãn, în care se punea o bucatã de fier, ca sã nu oarã. Nu se spalã rufe în ziua de Joia Mare, cãci la
morþi, în loc sã li se ducã pomana ce li se dã, se Sau un decret prin care,
fie un copil frumos; grâu – ca sã fie cinstit; mãrar se poatã apropia lucrul rãu de copil. În zilele
– sã fie plãcut ca mãrarul în bucate; mentã ºi urmãtoare, timp de o sãptãmânã, moaºa venea duc lãturi din spãlãturi. Orice fiinþã iubitã de sub soare
romaniþã – sã creascã uºor ºi sã fie sãnãtos; apã seara ºi dimineaþa ca sã scalde copilul ºi sã-i spele Din volumul „MITOLOGIE ROMÂNEASCÔ Sã aibã dreptul sã primeasc-o floare
sfinþitã – sã fie copilul curat ca aceasta; bani - sã cârpele. Timp de ºase luni copilului i se face baie de Marcel Olinescu Prof. Baciu Gheorghe Victor
fie bogat. În virtutea unui principiu de bazã al de douã ori pe zi, dimineaþa ºi seara, apoi, treptat,
magiei, obiectele aveau rostul de a-ºi transfera se renunþã la cea de dimineaþã ºi se face numai pete etc. Mama n-avea voie sã se ridice din pat ºi Mamele aveau diverse modalitãþi de a-ºi
calitãþile primordiale asupra pruncului. Ritul seara, ca sã doarmã bine noaptea. Pentru a feri nici sã aibã o luminã puternicã, pentru a evita adormi copiii. Una era cea a consumului de mac.
primei scalde se regãseºte ºi la alte popoare, dar copilul de diverse boli, în apa pentru baie se durerea de cap. Luau o batistã sau un capãt de nãframã, puneau
nicãieri practicile nu se desfãºoarã cu atâta minuþie puneau anumite lucruri (Ighiºu Vechi). Aºa, de Tot în cursul acestei sãptãmâni veneau conþinutul câtorva capsule de mac, rãsuceau
ºi cu o recuzitã atât de bogatã, ca la noi. Este exemplu, dacã în timpul sarcinii femeia a purtat femeile (rude, prietene, vecine) cu plocon: supã materialul textil, iar copiii îl sugeau ca niºte viþeluºi
conservatorismul societãþii noastre rurale, mai în buzunar seminþe de dovleac, se puneau în apã de tãieþei, de pasãre, de chim, pireuri cu carne de cuminþi! O altã metodã: în loc de biberon, se punea
ocolitã de înnoiri, pânã în contemporaneitate. Pânã câteva seminþe , ca sã nu-i aparã pete pe corp. În pasãre, plãcinte simple (sã nu se baloneze), pâine muiatã într-o batistã.
fiecare marþi ºi vineri , de trei ori consecutiv, pânã Exista credinþa cã, dacã i se dã sã sugã prima
în ziua primei scalde, copilul era în pericol, scoverzi, cafea cu lapte, lapte de pasãre. Mai recent
oarã din þâþa stângã, copilul va fi stângaci toatã
vulnerabil la intervenþii malefice: putea fi schimbat nu rãsãrea soarele, se punea cenuºã pe dosul sitei se aduce bere, sã aibã lapte pentru cel mic! Lãhuza viaþa, iar dacã i se dã din cea dreaptã, va fi
sau ucis. Iar cei care mureau înainte de botez se pe lopata de bãgat pita în cuptor. Cu vârful nu putea face toate acestea,n-avea voie sã facã îndemânatic ºi toate lucrurile le va face cu mâna
puteau întoarce printre cei vii ca fiinþe malefice. degetelor se lua în cruce cenuºã ºi se punea pe efort. Prima venea moaºa. Ea aducea vinars ºi-ºi dreaptã. Spre a preveni eventualele ticuri ale
Prin împlinirea ritului primei scalde ºi a ursirii, niºte aºchiuþe , care se aºezau pe colþul covatei. obliga fina sã bea un pãhãrel (Ighiºu Vechi). copilului, mama trebuia sã-i dea þâþã în pragul uºii,
starea de pericol iminent înceta, viaþa îºi regãsea De pe aºchiuþe se arunca cenuºã în apã pentru a Celelalte femei aduceau plãcinte. La intrarea în trei vineri consecutiv.
fãgaºul normal. La prima scaldã numai femeile feri copilul de boalã câineascã (pãr pe corp). casã se spunea: Sã vã trãiascã ficiorul(fata) ºi Dacã se nãºteau cu cãiþã pe cap, copiii erau
puteau participa, iar dintre bãrbaþi – numai Unghiile pruncului nu se tãiau cu foarfeca, ci cu pãrinþii sã-l poatã creºte! Ca sã ajute la curãþarea socotiþi cu noroc în viaþã. Moaºa o întreba pe mamã
nãnaºul. Dacã copilul era bolnav, se închina la dinþii, altfel, se fãcea hoþ (Retiº)! Nu era bine ca interiorului corpului, moaºa îi fãcea mamei ceai dacã vrea sã pãstreze cãiþa sau s-o arunce
icoanã ºi i se punea numele (Fofeldea). În haina hainele copilului sã rãmânã noaptea afarã, pentru din ceapã, îndulcit cu zahãr, din care îi dãdea în (Chirpãr). Cãiþa putea aduce mult noroc copilului
copilului se punea câte o picãturã de apã sfinþitã , cã vin mãiestrele, lasã duhuri rele pe ele ºi copilul fiecare dimineaþã searã. Dacã venea cineva în dacã era ursitã de bine ºi mari necazuri dacã era
adusã de la preot. Moaºa punea pe un chindeu un înnebuneºte (Retiº). Apa de la scãldat trebuia vizitã, la plecare se lua o scamã de pe vizitator ºi ursitã de rãu. De teama ursitului de rãu, multe
femei n-aveau curaj sã pãstreze cãiþa. Dacã o
gãlbenuº de ou ºi o încingea pe mamã, sã rãmânã aruncatã într-un loc ferit, sã nu calce nimeni (era se punea pe leagãn, ca sã nu ia somnul copilului. pãstrau, aceasta era uscatã ºi agãþatã în grindã pânã
siluetã, nu umflatã! În acelaºi timp, aceasta era ca mare pãcat!), de obicei în dosul porþii, în apã Nu era voie sã stai pe patul mamei ºi nici sã pui se fãcea copilul mare. Atunci aceasta era purtatã
o compresã, trãgea durerile. curgãtoare sau lângã o floare, cãci, fiind în contact mâna pe copil, dacã nu erai de-al casei (Þichindeal). de fatã sau bãiat, tot timpul, la cingãtoare. Cãiþa
Dacã era fatã, la faºã (era din lânã rãsucitã, cu nou-nãscutul, îi putea influenþa destinul. Se În primele ºase sãptãmâni, mama copilului avea refuzatã era aruncatã de moaºã o datã cu apa de
cea de duminicã se cumpãra) se punea ciucur,lângã credea cã, dacã nu e aruncatã într-un loc curat, obiceiul de a þine sub pernã o bucatã de fier, ca sã scãldat.
el se cosea un inel. La bãiat se punea ciucur ºi apar necurãþenii pe corpul noului-nãscut, bube, nu se apropie boala de copil (Fofeldea). Mircea Drãgan Noiºteþeanu



8
„CUPA
UN TURNEU EXTRAORDINAR
Primul turneu de tenis de
masã organizat în oraºul Agnita
inclus în „AMATUR
ROMÂNIA”, organizaþia
naþionalã a jucãtorilor amatori,
a fost o surprizã atât pentru
organizatori cât ºi pentru
participanþi. Organizatorii au
fost surprinºi de numãrul mare
de participanþi veniþi la acest
turneu iar participanþii au fost
plãcut surprinºi de buna
organizare a acestei prime
competiþii desfãºuratã în sala de
sport din Agnita.
La cele 11 mese s-au
întrecut 80 de jucãtori de tenis,
timp de nouã ore, pentru a
ocupa un loc cât mai bun în
clasament.
Judeþul Sibiu a fost
reprezentat de jucãtori din
oraºele, Sibiu, Mediaº, Agnita,
Cisnãdie ºi din satele, Brãdeni,
Peliºor, Ruja ºi Coveº.
Judeþul Mureº a fost
reprezentat de jucãtori din
Sighiºoara, Luduº, Harghita,
Cristur, Odorhei, Ruseni,
Miercurea Ciuc, Praid, Lueta ºi
Lunca de Sus.
Au mai fost jucãtori din
oraºele Braºov, Fãgãraº, Blaj ºi
Baia Mare.
Remarcabil a fost faptul cã
din cei 80 de concurenþi, 24 au
fost copii din Sibiu, Mediaº,
Odorhei, Agnita, Cisnãdie ºi
Peliºor
Cel mai tânãr participant a
fost micuþa de 6 ani, Gavoreanu
Cendi din Cisnãdie, iar cel mai
vârstnic a fost Szavuly Attila, de
65 de ani, din Cristur.
La copii, primele locuri au
fost ocupate de: 1. Bartha Huba
Szilard din Odorhei, 2. Lãcãtuº
Raul din Agnita, 3.
Mãlâncrãvean Rãzvan din
Agnita, 4. Borfinã Radu din
Agnita ºi 5. Rotariu Andrei din
Sibiu.
La adulþi, finala dintre
Gavoreanu Florin din Cisnãdie
ºi Danieliuc Gabi din Sibiu, a fost
de mare tensiune. Dupã primele
2 seturi pierdute, Gavoreanu le
câºtigã „la mustaþã” pe ultimele
3. Cei prezenþi au trãit din plin
fiecare punct câºtigat de cei doi
Cyan Magenta Yellow Black
competitori cu stiluri de joc
diferite, dar la fel de deciºi sã
câºtige. Locurile 3 ºi 4 au fost
câºtigate de ªchuller Cristian
din Sighiºoara ºi respectiv Iancu
Sorin din Sibiu.
Un premiu special i-a fost
acordat lui Kolozsi Laszlo senior,
pentru promovarea tenisului în
rândul persoanelor cu handicap.



GAZETA HÂRTIBACIULUI
PRIM{VERII” Balul M[r\i`orului
Premiile acordate au constat
în diplome, medalii tricouri ºi
cupe.
Sponsorii acestui turneu au
fost Primãria oraºului Agnita ºi
S.C. „Formula Prima” din
Cristuru Secuiesc.
Deºi s-a ocupat de
organizare, aranjând mesele în
2011
„Balul” liceenilor din Agnita a
debutat în anul 2001, iar în acest
an s-a desfãºurat cea de-a XI-a ediþie,
activitatea elevilor Colegiului
Tehnic „A. T. Laurian” din Agnita
intitulându-se în primii ani „Balul
Clãtitelor”. An de an, la începutul
lunii martie evenimentul îºi
propune sã reînvie ºi sã promoveze
o parte din obiceiurile de
primãvarã, al cãrei simbol este
Mãrþiºorul.
În seara zilei de 11 martie,
începând cu ora 18,00, la
restaurantul „Grãdina de Varã” din
oraº a început „Balul Mãrþiºorului
2011”. Fireºte, fiecare participant
din cei peste 200 a purtat în piept
un mãrþiºor simbolic. Nu a fost doar
un bal propriu-zis, în cadrul
activitãþii desfãºurându-se un
concurs culinar de deserturi
intitulat „Sã ne ... îndulcim!” –
punctul forte al serii – ºi o
prezentare de modã realizatã de
elevi ai Colegiului. Fiecare clasã din
cele 13 participante la concurs s-a
întrecut pe sine la realizarea
produselor, degustate ºi premiate
de juriul format din dir. adj. Prof.
Vecerzan Margareta, prof. Muntean
Aurica, coord. Programe educative
prof. Cãlbeazã Dalia, ing. Bucãtaru
Vasile, prof. Sârbu Stelian ºi
reprezentanta elevilor, Muntean
Ileana din clasa a XI a A. Dupã lungi
deliberãri au fost anunþaþi
câºtigãtorii care au primit diplome
ºi premii .
sala de sport pânã la 2 noaptea,
agniþeanul Zedler Csaba a reuºit
sã ocupe locul 12 din 56 înscriºi. COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Noi îl felicitãm, pe el ºi pe Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,
Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga
cei care i-au fost alãturi ºi îi
dorim succes în organizarea
altor evenimente de acest fel.
Tipar: Tipo Trib Sibiu
EDITURA ETAPE SIBIU
I. Bârsan
Menþiuni au obþinut clasele a
IX a D, a IX a C, a XI B, a XIII a A,
a XIII a B ºi a XI a C. Pe locul al
treilea s-au clasat cei din clasele a
IX a B, a X a A ºi a XII a C. Elevii
claselor a IX a A ºi a XII a B au
primit premiul II. În aplauzele celor
prezenþi au fost strigaþi la rampã ºi
reprezentanþii învingãtorilor: clasa
a X a C, dirig. ing. Bucãtaru Safta ºi
a XI a A , dirig. prof. Neofit Cristina.
Prezentarea de modã a fost la
rândul ei „gustatã” de cei prezenþi
, fiecare pereche din cele 20 fiind
însoþitã de ropote de aplauze. ªi
þinutele vestimentare hip-hop,
casual, de club sau de searã au fost
evaluate de membrii juriului format
din prof. Ionele Daniela, prof. Pãtru
Dana, prof. Pãrãu Florin ºi prof.
Zãmãcãu Cornelia care a premiat
cea mai bunã þinutã la fiecare
categorie prezentatã.(Casual –
Novac Cristina / ªchiau Alexandru,
club - Bordean Diana / Rotar Eugen,
hip-hop - ªerbãnete Adela / Longhin
Cosmin, elegant - Moldovan
Nicoleta / Toma Bogdan).
Acest eveniment este unul
aºteptat cu nerãbdare de cãtre elevi
în fiecare an. Activitatea este
organizatã de coordonatorul de
proiecte educative prof. Cãlbeazã
Dalia, sprijinitã de toþi ceilalþi
profesori ai colegiului ºi mai ales,
de elevi.
Prof. Dalia Cãlbeazã
Str. P-þa Republicii nr. 19 -
Tel.: 0269-510465, int.112
e-mail: barsan.avh@gmail.com
orele 800 - 1500