• •

GAZETA HÂRTIBACIULUI
PUBLIC
PUBLICAAÞIE LLUNARÃ
UNARÃ A ASOCIA ÞIEI „„V
ASOCIAÞIEI VALEA HÂRTIBACIUL
HÂRTIBACIULUI”UI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªUL
NumÃR
ORAªULUIUI AGNIT
AGNITAA
UL 25, Iunie 2008
NumÃRUL
„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44
APARE LA AGNIT
APARE A - PREÞ: 1 LEU
AGNITA

Din SUMAR AGNITA ARE UN CONSILIU LOCAL SAU

NOILE DOU{ TABERE OSTILE?
CONSILII
Pagina 2

LOCALE -pag. 2

Personalit[\i ale
V[ii Hârtibaciului
Cornel Irimie
( 1919-1983 )
-pag. 3

ORTODOXIA
PE VALEA
HÂRTIBACIULUI
-pag. 5 - 6

SÂNZIENELE
-pag. 7 POVESTEA ANDROHIELULUI
A~A MOTIV DE SPECTACOL
S{-I AJUTE
DUMNEZEU
-pag. 7

FARMACIA
RIOFARM -pag. 8
Cyan Magenta Yellow Black

Androhielul este un teren agricol situat pe teritoriul comunelor Alþâna, Chirpãr ºi Marpod. Acolo, pânã de
curând, de sub brazda plugurilor ieºeau resturi de materiale de construcþie, pietre, cãrãmizi ºi þigle. Unui loc mai
ridicat de pe teritoriul Chirpãrului, i se spune „La Bisericuþã”.
Aici, spune o poveste, un cioban ºi-a gãsit scroafa, care fãtase într-un clopot uriaº. Clopotul a fost dus în
Biserica Evanghelicã din Alþâna, devenind subiect de disputã cu comunitatea sãseascã din Sibiu care l-a revendicat
ºi care n-a ezitat sã tragã cu tunurile de pe dealul Nocrichului, reuºind sã-i provoace o crãpãturã. În primul rãzboi
mondial, a fost rechiziþionat de armatã, ºi aºa a dispãrut ultima valoare materialã a unei localitãþi, care a fost
foarte puternicã, dacã poseda un clopot pentru care s-au certat saºii din Sibiu cu cei din Alþâna.
(continuare în pagina 4)

• •
2
GAZETA HÂRTIBACIUL
AZETA UI
HÂRTIBACIULUI 2008

NOILE AGNITA ARE UN CONSILIU LOCAL

CONSILII SAU DOU{ TABERE OSTILE?
LOCALE Iorga Dumitru, reprezentant al
Prefectului, a deschis prima ºedinþã a noilor
aleºi în Consiliul Local al oraºului Agnita.
La cele douã mese, aºezate faþã în faþã,
sus, Þerbea Emil protesteazã, cã din partea
partidului sãu nu s-au fãcut propuneri.
Zâmbind, preºedinta îi spune cã ordinea o
stabileºte ea, dar acceptã ºi propunerea
unii participanþi dintre cetãþeni.
Ganea Zaharia i-a felicitat pe noii aleºi ºi
le-a cerut sã înceteze altercaþiile din campania
electoralã ºi sã lucreze împreunã, pentru cei
Brãdeni au luat loc într-o formã ce sugera continuarea
luptei din campania electoralã, cei desemnaþi
acestuia, pentru Tiriba Aurel, numai cã deja
locurile erau ocupate ºi cei cu mai mulþi aleºi
care le-au dat votul, sprijinind proiectele
primarului Curceanu Radu.
Primar: Dobre Aurel de electorat ca timp de patru ani sã acþioneze în consiliu, nu au un reprezentant în comisia În altã notã a vorbit Terea Ioan. Acesta
Consilieri: pentru binele oraºului. de validare ºi n-o sã ºtie niciodatã cum s-a în calitate de consilier judeþean, a spus cã
ªchiopotã Mircea În partea dreaptã a mesei prezidiului s- votat. sunt similitudini între CL Agnita ºi CJ Sibiu.
Tomi Dorin au aºezat Muntean Aurica, Priºcã Nicolae, În continuare ºedinþa s-a desfãºurat în Acolo s-a fãcut o alianþã între FDGR, PSD ºi
Serghei Nicolae Sãftescu Cristian consilieri din PNL, Ilie aceeaºi notã de autoritate a preºedintelui, PNL iar la Agnita una între PSD, PNL ºi PRM.
Andreicuþ Smaranda Nistor, Dragoman Ioan, Sârbu Ioan, Terea care, inclusiv la constituirea comisiilor de A mai spus, consilierul judeþean, cã în
Boholþ Florin Gabriela consilieri din PSD, Miclea Ioan, specialitate, acceptã propunerile în ordinea perioada actualului mandat proiectele iniþiate
ªchiopotã Emil Matei Dumitru, Velicea Nicolae consilieri din preferinþelor adicã începând cu dreapta de primar nu vor mai trece cu uºurinþã, ca
PRM. prezidiului. Doar la Comisia socialã a fost pânã acum, cã actualul consiliu le va ºi
Cimpoieru Nicolae
Partea stângã a fost ocupatã de Bârzã acceptatã, datoritã protestelor, ca prima respinge, accentuând faptul cã de acum încolo
Becheº Ioan Constantin
Marius, Þerbea Emil, Tiriba Aurel, Radu propunere sã fie fãcutã de cei din partea ºi consilierii vor putea iniþia proiecte.
Silaghi Eugenia
Lora, Cãlugãr Marcel, Filip Ieronim consilieri stângã. La cele spuse de consilierul judeþean îmi
din PDL ºi Cioca Ioan consilier Partidul În ordinea propunerilor, comisiile au fost permit sã remarc câteva aspecte.
Bârghiº Verde.
Între cele douã mese, trei vaze cu flori
constituite astfel:
Comisia Economicã; Miclea Ioan, Priºcã
Alianþa de la Sibiu nu s-a fãcut împotriva
cuiva ci pentru bunul mers al activitãþii
Primar: Mândreanu Gheorghe splendide invitau la armonie ºi gânduri curate. Nicolae, Ilie Nistor, Tiriba Aurel ºi opþional consiliului ºi susþinerea acþiunilor
Consilieri: În salã, mulþi cetãþeni, veniþi sã asiste la Dragoman Ioan ºi Þerbea Emil preºedintelui CJ ºi nu împotriva acestuia Nu
Popirad Gheorghe prima ºedinþã a noului Consiliu Local al Comisia Socialã; Bârzã Marius, Muntean toate proiectele iniþiate de primarul Curceanu
Borza Ioan oraºului Agnita ºi o camerã de filmare, care a Aurica, Sârbu Ioan, Terea Gabriela, ºi Þerbea au fost aprobate. Consilierii, prin comisiile
Iuga Valeri imortalizat evenimentul pentru a nu fi uitat Emil de specialitate, prin grupãri sau individual ,au
Suciu Ioan În prezidiu au fost desemnaþi, conform Comisia de Urbanism; Velicia Nicolae, iniþiat în mandatul trecut peste 40 de proiecte
Suciu Niculiþã ªtefan legii, Munteanu Aurica cea mai vârstnicã Sãftescu Cristian, Cioca Ioan, Dragoman Ioan din care numai trei au fost respinse.
Rogozan Ioniþã dintre consilieri, în calitate de preºedinte de ºi Filip Ieronim Consilierii din Agnita au fost aleºi de
Lascu Emil ºedinþã, Tiriba Aurel ºi Sãftescu Cristian, cei Comisia Juridicã; Matei Dumitru Radu cetãþeni, care au considerat cã au
Csiki Attila mai tineri, în calitate de membrii ai Lora ºi Cãlugãr Marcel. discernãmânt ºi vor acþiona pentru interesul
Micu Ioan prezidiului. Nici alegerea viceprimarului n-a fost oraºului ºi nu pentru satisfacerea unor orgolii
Vâju Ioan Primul punct pe ordinea de este alegerea lipsitã de discuþii contradictorii. deºarte.
comisiei de validare, formatã din trei Dupã ce Miclea Ioan l-a propus pe Matei Este bine dacã reprezentantul judeþean
Ghijãsan Ioan
consilieri. Dumitru ºi Radu Lora pe Þerbea Emil, s-a al Vãii Hârtibaciului sprijinã, acolo în CJ
Conform uzanþelor, în asemenea situaþii trecut la întocmirea buletinelor de vot ºi acþiunile primarilor ºi a Consiliilor Locale ºi
Marpod ordinea propunerilor ºi numãrul celor aleºi
se face conform algoritmului, adicã
consilierii au fost informaþi cã votul este
secret, se face în cabinã ºi se depune în urnã.
nu face partizanat politic declarat.
Agniþenii aºteaptã sã vadã cum vor
Primar: Dotcoº Sebastian Toader proporþional cu numãrul consilierilor. Dupã înmânarea buletinelor, unii consilieri acþiona în continuare aleºii lor. Se vor lupta
Consilieri: Preºedinta de ºedinþã îi dã cuvântul lui s-au grãbit sã facã cruce pe numele unii cu alþii sau vor pune umãrul împreunã,
Lazãr Ioan Sârbu Ioan, care îl propune pe Ilie Nistor, a candidatului preferat, fapt ce a determinat pentru a rezolva, cu bunãcredinþã, problemele
Bãilã Mihai Petricã doua propunere o face Matei Dumitru pentru alte discuþii contradictorii ºi inutile. care nu sunt puþine.
Bãlan Dan Pantelimon Miclea Ioan iar cea de a treia Munteanu Dupã ce ordinea de zi a ºedinþei a fost I. Bârsan
Bârsan Ionel Aurica pentru Priºcã Nicolae. Rãmas cu mâna epuizatã total, au þinut sã-ºi spunã pãrerea ºi
Brãtilã Ionel Emil
Cãldãrea Ioan
Vasiu Doru Crucian
Sopa Vasile
AGNITA
POR|ILE DESCHISE ALE GR{DINI|ELOR
Popp Ladislau Alexandru Marþi 20 mai, cele trei grãdiniþe din
Agnita, ºi-au deschis porþile pentru a prezenta
Iacobeni musafirilor zestrea cu care se mândresc. Au
fost invitaþi sã le calce pragul cadre didactice,
Primar: Cori Ioan directorii ºcolilor ºi grãdiniþelor din zonã,
Consilieri: directori de grãdiniþe din Sibiu ºi Mediaº,
Maca Ioan reprezentanþi ai sindicatului din învãþãmânt,
Helerea Ilarion primarul ºi viceprimarul oraºului Agnita ºi
Micu Ioan inspectoarea de specialitate de la
Bãlãu Gheorghe Inspectoratul Judeþean Sibiu.
Laþcu Eroftei Vizita a început la grãdiniþa de pe
Drãgan Ilarion Fabricii, care a împlinit 30 de ani de la
inaugurare. Directorea grãdiniþelor din
Langa Constantin
Agnita, Adriana Bologa a fãcut o prezentare
Buta Petru
detaliatã a celor trei grãdiniþe, pentru
Pitici Mirel
reabilitarea cãrora în perioada 2006- 2007
Lãcãtuº Sorin
s-au cheltuit 1, 4 milioane Ron ºi dupã
Gârbãcea Teofil aspectul exterior ºi interior al acestora banii
au fost cheltuiþi cu folos.
Mihãileni La grãdiniþe sunt înscriºi 300 de copii,
împãrþiþi în 14 grupe, din care 6 cu program implicare profesionalã peste nivelul expoziþiile de artã, un program artistic de
Primar: Schiau Ioan normal ºi 8 cu program prelungit. La european. poezie, cântece ºi dansuri.
Consilieri: Grãdiniþa I (de pe Aurel Vlaicu) copiii au un În toate grãdiniþele, nu numai sãlile de La Grãdiniþa III oaspeþii au aplaudat
Gâdea Eugen atelier de picturã ºi un ansamblu coral, la clasã ci ºi holurile ºi coridoarele sunt ansamblul de dans modern, la Grãdiniþa II
Hila Anina Grãdiniþa II (de pe Horia) se fac cursuri de adevãrate expoziþii cu lucrãri realizate de ansamblul de dansuri populare iar la Grãdiniþa
Brad Aurel limba englezã ºi germanã ºi dansuri populare copii, ce încântã privirea ºi sufletul prin I, un cor de copii ce nu se mai sãturau sã
iar la Grãdiniþa III (de pe Fabricii) au luminã ºi culoare. Fiecare clasã este cânte ºi sã-i încânte pe musafiri.
Oargã Ioan
ansamblu de dansuri moderne ºi tematice, personalizatã purtând amprenta muncii Aprecierile superlative fãcute de
Leb Florin
ansamblu coral ºi curs de limba englezã. educatoarelor, care furate de universul curat Inspector de specialitate Mioara Turianu, atât
Bantea Vasile
Dar, dincolo de dotãrile, apreciate ca din sufletul copiilor le cultivã dragostea de la adresa celor care au reabilitat grãdiniþele
Dan Alexandru cât ºi a celor care le folosesc, au fost meritate
fiind la nivel european, vizitatorii au remarcat frumuseþe. Oricine ar vizita oricare clasã din
Stãnilã Florin faptul cã personalul didactic al grãdiniþelor grãdiniþe se alege cu un plus de bucurie în ºi binevenite.
Nistor Ionel profitã de baza materialã ºi dovedesc o suflet. ªi orice clasã poate oferi, în afarã de I. Bârsan.
2008 G AZET
AZETA A HÂRTIBACIUL
HÂRTIBACIULUI UI
Personalit[\i ale V[ii Hârtibaciului
Cornel Irimie
~I TOTU~I SE JOAC{ TEATRU
( 1919-1983 )
Intelectualul de marcã ce a fost
etnograful Cornel Irimie se trage din
satul Movile (Hundrubechi, cum îi
plãcea sã spunã), de acolo de unde erau
bunicii mamei, þãranii Gheorghe ºi Ana
Bologa. Acolo a ºi urmat ºcoala
primarã, între 1927-1930. Amândoi
pãrinþii erau copii de þãrani ºi, de tineri,
s-au stabilit în Sibiu. Mai târziu, sora
bunicii ºi familia s-au mutat în
Merghindeal. În fiecare varã mergeau
cu toþii în Movile ºi în Merghindeal.
Deºi s-a nãscut la oraº, în Sibiu, în 17
ianuarie 1919, tânãrul Cornel simþea
cã rãdãcinile lui sunt acolo, la sat. Poate
cã ºi de aceea a devenit etnograf.
Între 1930-1937 a urmat Liceul
„Principele Nicolae” din Sighiºoara,
fiind primul la examenul de
bacalaureat. A luat în fiecare an premiul
întâi, iar clasele a ºaptea ºi a opta le-a
fãcut într-un an.
Obþinând o bursã prin concurs, a
urmat, între 1937-1941, cursurile
Universitãþii din Bucureºti, Facultatea
de Filosofie ºi Litere. ªi-a ales ca
specialitate sociologia ruralã ºi, sub
directa îndrumare a profesorului
Dimitrie Gusti, a participat la
cercetãrile ºtiinþifice pe teren,
începând din anul doi de studenþie, iar
din 1939 a început studierea relaþiilor
sociale intersãteºti din regiunea
etnograficã Þara Oltului-Fãgãraº. În
iunie 1941, ºi-a luat licenþa în Filosofie
ºi Litere, cu menþiunea „magna cum
laude”. Teza de licenþã a avut tema:
CÃMINUL STUDENÞESC „ Spiru
Haret” — ANCHETÃ MONOGRAFICÃ.
În acelaºi an a concurat pentru o
bursã de studii în strãinãtate, fiind
clasificat cu cea mai mare menþiune. A
obþinut o bursã în Germania, la Jena,
unde a studiat, pânã în 1943, probleme
de folclor ºi etnografie.
În 1948, la 29 de ani, susþine teza
de doctorat despre „Relaþiile sociale
intersãteºti în Þara Oltului”, la
Universitatea din Bucureºti ºi obþine
titlul de doctor, în specialitatea
Filosofie ºi Litere, cu menþiunea
„magna cum laude”.
Dupã întoarcerea din Germania,
între 1943-1945,C. Irimie ºi-a fãcut
stagiul militar la ºcoala de ofiþeri în
rezervã din Arad, perioadã în care a
participat la luptele din zona Lipova-
Radna-Arad.
Dupã rãzboi, din 1945 pânã în 1953,
a lucrat la Bucureºti ca referent de
studii ºi prim secretar de presã, la
Ministerul Propagandei, apoi ca
etnograf la sectorul de artã popularã
al Comitetului pentru Artã.
În mai 1953 s-a transferat, la
cerere, la Muzeul Brukenthal din Sibiu,
unde a organizat, împreunã cu
colectivul de acolo, ºi apoi a condus,
Secþia de etnografie ºi artã popularã.
3
Voia, cum i-a spus fiului sãu, ”sã-ºi facã
meseria”. Din acelaºi motiv, 20 de ani
mai târziu n-a vrut sã se întoarcã la
Bucureºti, unde i se oferise postul de
director al Direcþiei Muzeelor.
A fost un foarte bun manager
cultural, ca ºef al Secþiei etnografice ºi
artã popularã a muzeului Brukenthal,
apoi director- adjunct ºi director al
aceluiaºi muzeu. O serie de tineri s-au
format ca muzeografi ºi cercetãtori în
domeniul etnografiei ºi artei populare,
sub directa sa îndrumare. În paralel cu
activitatea de director, C. Irimie a
lucrat, între 1956-1968, ca cercetãtor
principal ºi ºef de sector al Secþiei de
ªtiinþe Sociale a Academiei, actualul Cu toate cã numãrul spectatorilor cu obiceiurilor noastre electorale.
Centru de ªtiinþe Socio-Umane, fiind apetenþã pentru teatru este tot mai mic, sunt Poate cã în bugetul Casei de Culturã va
principalul promotor al înfiinþãrii
încã destui îndrãgostiþi de jocul pe scenã, fi trecut în viitor ºi un capitol de cheltuieli
acestei instituþii la Sibiu.
pentru ca cei cãrora le place sã joace teatru, pentru aceastã formaþie ce se încãpãþâneazã
Împreunã cu colectivul de etnografi
sã aibã pentru cine s-o facã. sã completeze actul cultural din Agnita.
de la Muzeul Brukenthal, în colaborare
Este ºi cazul formaþiei de amatori din Deocamdatã meritã felicitãri Virgil Bãra,
cu alþi specialiºti din þarã ºi strãinãtate,
Agnita, STEP BY STEP ce reuºeºte, fãrã alt Eugenia Ghiºa, Monica Olas, Emanuela An-
a conceput ºi realizat cel mai ambiþios
sprijin decât dragostea lor de a juca, sã prez- drei, Claudiu Floriþã, Ionuþ Precup, Adina
proiect al sãu: Muzeul Tehnicii ºi
inte anual pe scena Casei de Culturã „Ilarion Floriþã Ioan Vidrighin, Paul Hârþoagã, Maria
Meºteºugurilor Populare din
Cociºiu” o piesã de teatru aplaudatã de cei Bonea, Eugen Rotar, Ioana Potor, Adina
Dumbrava Sibiului, un muzeu în aer
liber, modern, instituþie curând care iubesc acest act de culturã. Achim, Alexandru Fleºariu ºi Cristian Nevo-
recunoscutã ca unicã, prin concepþia ºi În plinã campanie de alegeri locale, regi- dar care au jucat ºi s-au mulþumit cu aplauzele
valoarea ei, în þarã ºi în Europa. zorul ºi scenograful acestei echipe Virgil Bãra spectatorilor ºi cu cât au fost plãtiþi din în-
a readus pe scenã piesa Titanic Vals de Tu- casãrile pe biletul de 3 lei.
Activitatea ºtiinþificã a lui Cornel dor Muºatescu, piesã ce conferã perenitatea I Bârsan
Irimie a însemnat ºi publicarea, în þarã
ºi strãinãtate, a peste 300 de lucrãri
de specialitate, de la volume de autor,
ZIUA COPIILOR
la studii, articole º. a., în volume
colective, reviste de specialitate. Aria
preocupãrilor sale a fost extrem de
largã, de la portul ºi ceramica popularã
- la ornamenticã, industriile textile, arta
lemnului, icoanele pe sticlã º.a.
O altã direcþie a muncii sale, tot aºa
de importantã, a fost cea de organizare
de expoziþii de etnografie ºi artã
popularã, de participare la numeroase
întâlniri de specialitate - simpozioane,
conferinþe, sesiuni ºtiinþifice - în þarã
ºi strãinãtate. C. Irimie a fost membru
a numeroase organizaþii ºi instituþii de
profil din þarã ºi strãinãtate, recunoscut
ca un specialist de marcã ºi o autoritate
în domeniul sãu de activitate.
Profilul sãu complex a fost întregit
de activitatea didacticã în învãþãmântul
academic. A fost, un semestru, profesor
invitat la Universitatea din Heidelberg,
unde a predat cursuri de etnografie Indiferenþi la problemele electorale, participanþii primind o diplomã ºi dulciuri, dar
româneascã, iar câþiva ani, a fost primul copiii din Agnita s-au bucurat mai devreme unii au concurat la douã sau trei probe, iar
de sãrbãtoarea lor tradiþionalã. Dupã ce joi alþii fiind foarte implicaþi în galeria ce încuraja
titular al cursului de etnografie la
a fost organizat un concurs la grãdiniþa de pe concurenþii.
Facultatea de Filologie ºi Istorie din
Horea, sâmbãtã 31 mai, centrul oraºului a Pentru cã diplome ºi dulciuri au fost
Sibiu, în cadrul actualei Universitãþi
fost ocupat de o mulþime de prichindei, de suficiente, s-au organizat ºi întreceri
„Lucian Blaga”. toate vârstele pregãtiþi cu trotinete, triciclete, amuzante; alergatul în sac, alergatul cu
În plinã ºi neobositã activitate biciclete mai mici ori mai mari, role ori mingea de tenis în lingurã ºi o probã de
profesionalã, cu multe proiecte în pantofi de alergat, fiecare dupã preferinþe sau rezistenþã în jurul primãriei.
lucru, Cornel Irimie, cel care a dãruit dotare. Foarte greu de stabilit câþi copiii au O zi frumoasã plinã de bucurii pentru toþi
totul Muzeului ºi familiei sale, a fost participat la concursurile organizate de Casa copiii veniþi sã se distreze.
atins de boalã ºi s-a stins din viaþã în Elevului ºi profesorii de Educaþie Fizicã Premierea a fost sponsorizatã de
22 martie 1983. clasele I-VIII. Primãria ºi Poliþia din Agnita.
Prof. Mircea Drãgan-Noiºteþeanu S-au acordat aproape 300 de premii, toþi I Bârsan
• •
4
G AZET
AZETAA HÂRTIBACIULUI
HÂRTIBACIULUI 2008
POVESTEA ANDROHIELULUI UN MONUMENT
MOTIV DE SPECTACOL SECOND HAND
(urmare din pagina 1)
Din aceastã localitate au
rãmas resturi de cãrãmizi,
nume de locuri ºi câteva
expresii cu nuanþã de blestem:
„Prãpãdite-a-i ca Androhielu”
sau „Inghiþi-te-ar pãmântu ca
pe Androhiel”.
Androhielu a fost o
localitate. Când a dispãrut, de
ce ºi cum, nimeni nu ºtie. Au
rãmas doar poveºti ºi legende
locale.
Pe fondul acestui mister, Irina Dragoman
absolventã a Academiei de Muzicã Gheorghe
Dima din Cluj Napoca, Facultatea de Artã
Scenicã, secþia Regie Coregraficã, a conceput
un spectacol folcloric complex, în care sunt
prezentate toate elementele principale din
viaþa satului: jocul, plecatul în cãtãnie,
naºterea, moartea.
Susþinut de asociaþia „Valea
Hârtibaciului” spectacolul a beneficiat de
finanþare din partea Institutului Cultural
Român prin Programul Cantemir ºi sâmbãtã
21 iunie a avut loc prima reprezentaþie la Casa
de Culturã a Studenþilor din Cluj Napoca.
Spectacolul este o frescã a vieþii satului
transilvan, în care se succed scene de bucurie
ºi de durere colectivã; ºezãtoarea, jocul
satului, plecatul în cãtãnie, jelitul morþilor de
pe front, ºi individuale; drama nevestei
chinuite de soacrã ºi de soþ, nãscând în lanul
de grâu secerat, un copil mort.
Scenele, specifice oricãrui sat transilvan,
sunt localizate de Irina pe Valea Hârtibaciului.
Trãindu-ºi copilãria ºi adolescenþa în
universul folcloric al acestei zone, atunci când
a ajuns sã studieze în prestigioasa
universitate din Cluj Napoca, Irina a
descoperit, prin comparaþie, unicitatea ºi
valoarea lui ºi a þinut sã-l prezinte ºi altora.
Cyan Magenta Yellow Black
• •
Toate elementele spectacolului, decor,
costume, muzica ºi jocul sunt de pe Hârtibaci.
Costumele jucãtorilor, jocurile, cântecele ºi
strigãturile sunt din Sãsãuº, Retiº, Alþâna,
Ilimbav, Marpod ºi Chirpãr.
Pentru realizarea spectacolului Irina a
beneficiat de un grup de colaboratori de mare
valoare, care i-au înþeles mesajul ºi au reuºit
sã redea pe scenã universul conceput de
aceasta. Sub îndrumarea Prof. Univ. Dr.
Zamfir Dejeu, Irina i-a avut alãturi pe
scenografa Liliana Moraru Conferenþiar
Universitar Doctor la Universitatea de Arte
ºi Design din Cluj Napoca, compozitorul Dan
Variu artist liric la Opera Naþionalã Românã
ºi la Filarmonica de Stat
Transilvania, dirijorul Aladar
Pusztai. Un rol important l-au
avut interpreþii care au redat
cu fidelitate cântecele ºi
jocurile hârtibãcene româneºti
ºi sãseºti. Pentru cã
spectacolul se încheie cu o
suitã de dansuri, ce reprezintã
interferenþa culturalã a
românilor ºi saºilor de pe
Valea Hârtibaciului.
Autenticitatea
spectacolului a fost subliniatã
de „femeile înþelepte” Maria
Stoica, Anisia Lungu ºi Maria
Nicula din Sãsãuº cu splendidele lor costume,
ºi de soliºtii Florin Pãrãu ºi Adina Bãlãnean,
ale cãror calitãþi interpretative au accentuat
dramatismul unor scene. Spectacolul,
aplaudat la scenã deschisã, putea sã dureze
mai mult de o orã, pentru cã spectatorii au
fost cuceriþi.
Urmãtoarea prezentare va fi în oraºul
Debrecen din Ungaria. Suntem convinºi cã
ºi în Sibiu ar avea un succes deosebit.
Povestea Androhielului, Irina, o lasã în
conceptul blagian; „Eu nu strivesc corola de
minuni a lumii/ºi nu ucid/ cu mintea tainele,/
.....eu cu lumina mea sporesc a lumii tainã”
I. Bârsan
Angajamentul primarului Marius Radu
Curceanu, cu ocazia Zilei Eroilor de a schimba
monumentul din Parcul Eroilor „Axente
Lene” îl consider mai mult decât salutar.
Acest edificiu a fost ridicat în cinstea
„ostaºului sovietic eliberator” ºi în faþa lui a
fost slãvit marele Stalin ºi acuzaþi eroii
neamului consideraþi trãdãtori de patrie,
pentru cã au luptat împotriva bolºevicilor
pentru întregirea þãrii. ªi cei mai vehemenþi
acuzatori erau unii veterani de rãzboi, ce s-
au grãbit sã pupe cizma ruºilor, devenind
aprigi comuniºti, politruci în partidul
muncitoresc. Fãrã fricã de Dumnezeu au
contribuit din plin la distrugerea valorilor
naþionale ºi au stabilit noua orânduire,
hotãrâtã la Moscova. Nu-i amintea nimeni pe
cei cãzuþi pentru întregirea þãrii ºi nici pe
prizonierii chinuiþi prin îngheþata Siberie.
Strigau din toþi rãrunchii „Stalin ºi poporul
rus, libertate ne-au adus”. Se cânta imnul
Republicii Populare Române „Te slãvim,
Românie, pãmânt pãrintesc............Înfrãþit fi-
va veºnic al nostru popor cu poporul sovietic
eliberator /. Leninismul ni-e far ºi tãrie ºi-
avânt, / Noi urmãm cu credinþã partidul ne-
nfrânt, / Fãurim socialismul pe-al þãrii
pãmânt”.
Apoi s-a dat jos steaua roºie sovieticã ºi
pe edificiu s-a pus o placã anonimã slãvind
ostaºul român. ªi sloganul s-a schimbat.
Eliberarea se datora partidului comunist ºi
celui mai mare erou al lui, Nicolae Ceauºescu.
ªi pe el l-au lãudat, cei ce l-au slãvit pe Stalin,
ºi se cânta imnul Republicii Socialiste
Române „Trei Culori”, o adaptare ceauºistã
ce a murdãrit creaþia marelui compozitor
AU TRECUT 35 DE ANI
Se reîntâlnesc periodic, pentru a-ºi cãuta amintirile din perioada când nu aveau 20 de ani ºi erau
tinerii cei mai fericiþi. Întoarcerea în vremea „când erau mai tineri ºi la trup curaþi”, este cea mai
eficientã armã în lupta cu timpul. Le urãm, celor care au absolvit liceul din Agnita în anul 1973, cât mai
multe reîntâlniri, a cãror bucurie s-o trãiascã din plin.
Ciprian Porumbescu.
Istoria s-a schimbat din nou ºi dupã
revoluþie în locul stelei sovietice s-a pus o
cruce ºi sub ea s-au scris numele eroilor
români din Agnita. Pãºind spre Europa,
cineva ºi-a amintit cã aceste meleaguri au fost
locuite ºi de saºi, ºi cã unii din ei au murit pe
front. Aºa cã sub cruce s-a mai adãugat o
placã cu numele celor de credinþã evanghelicã
care tot sub steagul României ºi-au dat viaþa.
În 2004 s-a descoperit, cã agniþenii au
un erou de la Marea Unire, cãpitanul Axente
Lene, membru al delegaþiei ce a fost la Alba
Iulia, ºeful Gãrzii Militare din Agnita, ucis
miºeleºte de un soldat neamþ aflat în
retragere.
Consiliul Local a hotãrât, ca Parcul
Eroilor sã poarte numele cãpitanului, aºa cã
s-a mai confecþionat o placã în cinstea eroului
cãzut dupã primul rãzboi mondial ºi s-a aºezat
sub numele celor cãzuþi în cel de-al II-lea
rãzboi.
Acum în faþa edificiului sunt evocaþi, cei
ce n-au avut norocul sã mai ajungã veterani ,
murind pe front pentru România Mare,
rãmasã un vis neîmplinit.
Este cazul ca acest edificiu sã fie mutat
în curtea muzeului din Agnita, aºezat acolo
cu menþionãrile necesare pentru a nu uita cã
„nu vremurile sunt sub noi, ci noi sub
vremuri”. Ne convine sau nu, monumentul,
cu toate avatarurile lui, reprezintã un
fragment din istoria noastrã.
În Parcul Eroilor „Cãpitan Axente Lene”
sã se ridice un monument care sã reprezinte
oraºul ºi agniþenii sã se poatã mândrii cu el.
I Bârsan
• •
ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI
Foaie editatã de Pro
edita topopia
Prot tul Ort
opopiatul odo
Ortodox Agnit
odox a
Agnita Anul I, nr. 3, iunie 2008
„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Parohia Agnita II se prezint[

În demersul nostru de prezentare a
Parohiei Agnita II trebuie sã mergem la
începuturi, deoarece ea este continuatoarea
primei comunitãþi de credincioºi ortodocºi de
pe aceste meleaguri. Iar pentru a începe cu
începutul trebuie sã mergem la „pârâul
bisericuþei”, loc pe care-l gãsim în partea de
sud a parohiei, pe valea Olbocului, pe locul
vechii aºezãri a comunei Agnita, comunitate
care a fost pustiitã în anul 1242. Vulnerabila
comunitate a credincioºilor ortodocºi români
a trebuit sã se retragã din calea popoarelor
migratoare lângã cetatea sãseascã de pe Valea
Hârtibaciului, aici „în români”, unde dãinuie
pânã astãzi.
De bunã seamã credincioºii ortodocºi au
strãmutat o datã cu gospodãriile lor ºi locaºul
de închinare, biserica ce-i þinea strânºi în
unitatea de credinþã, de limbã, de obiceiuri
ºi de iubire de pãmântul strãmoºesc.
O datã cu construirea bisericii „Sfântul
Nicolae” avem ºi date concrete despre viaþa
religioasã a credincioºilor ortodocºi din
Agnita. Piatra de temelie a bisericii „Sfântul
Nicolae” a fost pusã la 25 aprilie 1795 ºi ea a
fost ridicatã cu cheltuiala a doi braºoveni:
Dumitru Orghidan ºi Radu Bogdan, pe
vremea preotului Ignatie Crãciun Tatarovici.
Piatra a fost aºezatã în zidul altarului în partea
de rãsãrit, iar astãzi se aflã în colecþia de
obiecte bisericeºti de la casa parohialã.
Textul, atât cât s-a pãstrat, este urmãtorul:
„În anul 1795, 25 aprilie, s-au ridicat aceastã
sfântã bisericã de legea greceascã, neunitã,
în hramul Sfântul Nicolae prin cheltuiala d-
lor: jupân Dumitru Orghidan Burgãr din
Cetatea Braºov ºi jupân Radu Bogdan…”.
În exterior biserica are formã de navã,
iar în interior respectã stilul bizantin, cu
cupolã centralã ºi boltã în altar ºi pronaos.
Biserica este construitã din piatrã, cãrãmidã,
þiglã ºi lemn.
Între anii 1980-1983 biserica a fost
îmbrãcatã într-o frumoasã hainã picturalã în
tehnica fresco de cãtre pictorul Vasile
Blendea din Vãleni – Dâmboviþa. Mobilierul
este din lemn de stejar sculptat la atelierele
Patriahiei din Bucureºti, iar uºa de la intrarea
în bisericã, strana cântãreþilor ºi analogul sunt
fãcute în comuna Vânãtori – sat Lunca (jud.
Neamþ) de cãtre sculptorul Vasile Gãman ºi
aºezate în bisericã în anul 2007.
Între anii 1994-1995 clãdirii bisericii i s-a
mai adãugat un nou edificiu, clopotniþa, în care
s-au ridicat cele douã clopote existente pe
care le avea biserica, la care s-a mai adãugat
încã un clopot mai mare (460 kg). Clopotniþa
ºi firidele din faþa bisericii au fost pictate în
anul 1995 de cãtre un ucenic al pictorului
Blendea, numit Chiricã Ioan, tot din Vãleni –
Dâmboviþa.
Clopotniþa cu clopotul cel nou au fost
sfinþite de cãtre vrednicul de pomenire
mitropolitul Antonie Plãmãdealã la 25 aprilie
1995 (a treia zi de Paºti, exact la 200 de ani
de la punerea pietrei de temelie a bisericii).
Alãturi de bisericã se aflã casa parohialã,
ziditã dupã 1795, în care a funcþionat prima
ºcoalã româneascã din Agnita. Azi în aceastã
încãpere se aflã colecþia de obiecte bisericeºti
a Protopopiatului Agnita, care cuprinde
obiecte de pe toatã zona Vãii Hârtibaciului.
În jurul bisericii „Sfântul Nicolae” se
desfãºoarã întreaga viaþã religioasã a Parohiei
Agnita II. În aceastã bisericã de peste 200 de
ani, cu mici întreruperi, s-au sãvârºit ºi se
sãvârºesc Sfintele Taine, care au menirea sã-
i sfinþeascã pe credincioºi prin revãrsarea
harului divin. În ea ºi-au botezat pruncii toþi
credincioºii aparþinãtori parohiei ºi tot aici s-
au cununat tinerii.
Biserica are o suprafaþã utilã de
aproximativ 87 m2 . În ea încap aproximativ
185 de persoane. Mai ales în perioada anilor
90 biserica era neîncãpãtoare, iar mulþi
credincioºi stãteau în timpul slujbelor pe
platoul de la intrare, care se umplea de
credincioºi la marile sãrbãtori. La venirea mea
scândurã de brad sub care este pusã izolaþie clopotniþã, te binecuvânteazã Sf. Nicolae,
în parohie (1990) am gãsit 647 de familii ºi
de polistiren, s-a luat la mânã întreaga þiglã, dintr-o frumoasã picturã în mozaic de
peste 2500 de suflete. Prin sporul negativ al
atât de pe turn, cât ºi de pe bisericã, s-a Murano. Ajungând în faþa bisericii acelaºi
natalitãþii ºi prin exodul masiv al
tencuit din nou tot exteriorul ºi s-au pus sfânt, pictat în mozaic pe turla bisericii, te
credincioºilor tineri (forþa de muncã) în Italia geamuri duble cu vitralii.
îndeamnã sã intri ca sã primeºti
ºi Spania, parohia a cunoscut o depopulare Curtea bisericii a fost împrejmuitã cu
binecuvântarea Tatãlui ceresc.
accentuatã, azi având aproximativ 450 de gard din beton ºi tablã, iar pe platoul de lângã În duminici ºi sãrbãtori cam aceeaºi
familii ºi aproximativ 1500 de suflete. bisericã s-a construit un loc special pentru credincioºi îºi lasã „toatã grija cea lumeascã”
Am fost numit preot la Parohia Agnita II lumânãri, s-a consolidat zidul din faþa bisericii acasã ºi urcã sau coboarã spre bisericuþã
în anul 1990. În aceastã perioadã am cãutat cu trei contraforþi uriaºi din beton armat, s-a pentru a sta de vorbã cu Dumnezeu. La
sã adaug valoare ºi frumuseþe „casei lui confecþionat o poartã nouã din fier forjat. În sãrbãtorile mari biserica devine
Dumnezeu”. Biserica e aceeaºi, dar a jurul tuturor acestor amenajãri ºi îmbunãtãþiri neîncãpãtoare, dar, cu ajutorul staþiei de
cunoscut câteva lucrãri de întreþinere. S-a troneazã cei peste 400 de trandafiri care te amplificare cu care este dotatã biserica, ºi cei
fãcut trotuar în jurul ei, cu zid de sprijin, s-au însoþesc de la intrarea în curte pânã în ce sunt în afara bisericii se simt ca fiind în
fãcut drenaje în exterior ºi interior (igrasia a „Sionul” parohiei – bisericuþa din români. bisericã.
ºi dispãrut din pereþi), s-a podit din nou cu Urcând spre ea, înainte de a pãºi pe sub (continuare în pagina 6)

S[rb[toarea Rusaliilor la Reti`

În satul Retiº este tradiþia de zeci de ani ca importanþei Sfintei Euharistii ºi a Sf. Maslu în
în ziua a doua de Rusalii sã se sãvârºeascã viaþa creºtinilor, precum ºi a faptului cã a fost
Maslul de obºte. Fiind o sãrbãtoare mare, toatã impresionat de prezenþa la slujbã a
suflarea satului, cu mic cu mare, lasã alte credincioºilor din Retiº împreunã cu copiii lor
preocupãri ºi, în portul românesc, vin la bisericã în costume populare româneºti.
de Domnul în ceilalþi ani ai vieþii lor, ca printr- cãtre cei care au zidit biserica actualã. Aceastã Cu acest prilej aduc un cuvânt sincer de
pentru a participa la aceastã slujbã. Vin pentru
înºii sã se preamãreascã numele Domnului ºi cruce marcheazã locul vechii biserici din lemn apreciere pentru credincioºii din Retiº, care au
a cere lui Dumnezeu iertare de greºeli, pentru
sã slujeascã Lui cu toatã mulþumirea. care a fost în Retiº. Prin aceasta se reface dat ºi dau dovadã de un ataºament deosebit faþã
a-I mulþumi pentru toate darurile primite,
Pentru cã biserica este micã, Sf. Maslu se legãtura cu pãrinþii, moºii ºi strãmoºii, cu de biserica Domnului Hristos ºi le mulþumesc
pentru sãnãtate sufleteascã ºi trupeascã,
sãvârºeºte afarã, în partea stângã a bisericii, în credinþa lor, cu idealurile lor, cu dorinþa lor de pentru cã au fost ºi sunt credincioºi activi, nu
precum ºi putere de muncã pentru osteneala
faþa unei Sf. Cruci din lemn masiv de stejar, a fi aproape de Dumnezeu, de ce este drept, pasivi, iubesc biserica, au sprijinit ºi sprijinã
din vara care urmeazã, pentru ca sã fie pãziþi
aºezatã acolo de aproape douã sute de ani de bun ºi frumos înaintea lui Dumnezeu ºi a toate acþiunile pentru binele bisericii ºi al
oamenilor. parohiei Retiº. În decursul anilor am schimbat
La acest mare praznic se adunã, împreunã împreunã faþa bisericii ºi a parohiei, fapt ce se
cu creºtinii din Retiº, rudenii apropiate ºi mai poate constata.
îndepãrtate, prieteni ºi creºtini din alte pãrþi, Rog pe bunul Dumnezeu sã le dea sãnãtate
încât putem spune cu psalmistul: „Iatã acum ºi sã reverse darurile Sale asupra lor, pentru a
ce este bine ºi ce este frumos, decât numai a fi pãstra ºi duce mai departe credinþa ortodoxã a
fraþii împreunã” (Psalmul 132, 1). Retiºul, fiind înaintaºilor noºtri, care s-au jertfit pentru
un sat românesc, pãstreazã tradiþia creºtineascã credinþã ºi neamul românesc. Mulþumesc
ºi româneascã în mod deosebit, încât putem domnului primar Aurel Dobre din Brãdeni, care
spune iarãºi cu psalmistul: „Fericit poporul a fost primul cununat când am venit în parohie
acela care are pe Domnul ca Dumnezeu al sãu” ºi care sprijinã în mod deosebit biserica din cele
(Psalmul 143, 15).
Cyan Magenta Yellow Black

trei sate ale comunei Brãdeni, fiind prezent ºi

An de an sunt invitaþi preoþi din jur, aºa
cum a fost ºi anul acesta. Au fost prezenþi: pr.
prof. dr. Ilie Moldovan de la Sibiu, pr. prot.
Gregoriu Cernea (pensionar) din Agnita, pr.
prot. Ioan Jurca (Agnita), pr. Aron Aroneasa
(Albeºti), pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), pr.
Nicu Lazãr (Brãdeni), pr. Ciprian Constantin
(Netuº), pr. Adrian Moldovan (Movile), pr.
Constantin Taflan (Bãrcut), pr. Liviu Prunea
(Vãrd) ºi pr. Ioan Scutea (Retiº).
La sfârºitul slujbei, pr. prof. dr. Ilie
Moldovan, în cuvântul sãu, a insistat asupra
• •
la Maslu. Pe aceastã cale rog pe toþi creºtinii
ortodocºi de pe Valea Hârtibaciului sã pãstreze
credinþa ortodoxã ºi tradiþia creºtineascã ºi
româneascã. Vremurile sunt cum le vedem ºi
cum le ºtim. Noi trebuie sã arãtãm Europei ce
avem bun ºi frumos, dar mai ales credinþa
noastrã ortodoxã, care ne-a þinut uniþi prin
vremuri grele. Dumnezeu sã ne binecuvinteze
pe toþi cu sãnãtate ºi cu darurile Sale cele
cereºti.
Pr. Ioan Scutea
(Retiº)
6 ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI
Parohia Agnita II Cu noi este Dumnezeu S[rb[toarea
se prezint[
Domnului la
(urmare din pagina 5)
Alãturi de preot, la stranã activeazã
domnul cântãreþ Hârþoagã Ioan, ajutat mai
ales în duminici de fiul sãu Hârþoagã Dan.
Paraclisierul bisericii este domnul Borzea
Adrian, cu ordinea din bisericã ºi vânzarea
lumânãrilor se ocupã doamna Cruceru
Aurelia, iar ordinea din curtea bisericii ºi
întreþinerea ei sunt în grija domnului Lãcãtuº
Nicuºor. „Prescurile pentru cuminecãturi”
sunt fãcute de cãtre doamna Anghel Maria.
Consiliul Parohial este compus din 13
membrii, iar alãturi de preot ca preºedinte al
acestui organ de conducere stau cei doi
epitropi: domnul Radu Ioan, prim epitrop, ºi
domnul Corfariu Virgil, epitrop casier. Soþiile
consilierilor fac parte din comitetul parohial,
la care se mai adaugã încã 16 doamne, care
rãspund la fiecare chemare a Bisericii ºi mai
ales împlinesc cu multã râvnã opera
samariteanã din parohie. Pot spune cã în cei
18 ani de pastoraþie la Parohia Agnita II de
fiecare datã când organele noastre de
conducere au hotãrât sã înfãptuiascã ceva
pentru parohie, au rãspuns aproape toþi
credincioºii parohiei, unii dintre ei
contribuind cu donaþii consistente pentru
realizarea lucrãrilor propuse.
Oricine ajunge în aceste locuri cu diferite
ocazii nu are decât cuvinte de apreciere.
Pentru toate acestea se cuvine sã-i mulþumim
lui Dumnezeu ºi tuturor celor care au stat
alãturi de noi la tot ceea ce s-a înfãptuit.
Nãdãjduim ca ºi pe viitor sã avem acelaºi
sprijin ºi aceeaºi înþelegere din partea tuturor
credincioºilor parohiei noastre.
Preoþi slujitori la altarul bisericii Sf.
Nicolae din Agnita:
Ignatie Crãciun Tatarovici – pânã în 1834
Ioan Moldovan – 1834-1852
Ioan Grecu – 1852-1854
Ioan Moldovan (fiul) – 1854-1873
Ioachim Pãrãu – 1873-1879
Alexandru Comºa – 1879-1880
Ioachim Pãrãu – 1880-1926
Sabin Piso – 1886-1896
Ioan Alexandru – 1925-1928
Emil Pãcalã – 1928-1945
Emil Pora – 1930-1959
Chirion Marcu – 1945-1950
Simion Sãsãujan – 1972-1990
Ioan Jurca – 1990-prezent
Pr. Ioan Jurca
(Agnita II)
“~i rug[ciunea credin\ei va mântui pe cel bolnav...”
Duminicã 8 iunie 2008 începând cu ora 15.00
s-a oficiat la ‘bisericuþã’ aºa cum este cunoscut
locaºul de cult din Parohia Agnita II, Sf. Maslu de
obºte de un sobor de ºapte preoþi : P. C. Pr.
Protopop Jurca Ioan – Agnita II, pr. Naicu Mihai –
Agnita I, pr. Mãrginean Nicolae – Agnita III, pr.
Gregoriu Cernea, pr. Socaci Ioan – Chirpãr, pr.
Cosmin Coºorean – Coveº ºi pr. Iridon Dumitru –
Ighiºu Vechi.
Sunetul clopotelor a rãsunat, chemând la fel
ca întotdeauna credincioºii la rugãciune, la
împreunã lucrare, pentru ca harul Sfântului Duh
sã lucreze în sufletele dornice de ajutorul lui
Dumnezeu.
„De este cineva bolnav între voi sã cheme
preoþii bisericii ºi sã se roage pentru el ungându-
l cu untdelemn întru numele Domnului ºi
rugãciunea credinþei va mântui pe cel bolnav ºi
de va fi fãcut pãcate se vor ierta lui”- aºa suna
odinioarã epistola cãtre Iacob arãtându-ne cã
aceastã Tainã a Maslului se sãvârºea pe vremea
apostolilor, moºtenire atât de nepreþuitã pe care
Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a lãsat-o
pentru a ne vindeca bolile noastre sufleteºti ºi
trupeºti.
Boala vine ca urmare a pãcatelor noastre ºi
este de datoria noastrã de creºtini sã nu lãsãm ca
pãcatul sã întineze sufletele ºi trupurile noastre.
Tocmai de aceea trebuie sã înlãturãm viciile,
rãutãþile care pun stãpânire pe noi din cauza
faptului cã tratãm cu superficialitate sfaturile date
de Bisericã, de duhovnicii noºtri, lãsându-ne
angrenaþi în problemele cotidiene.
„Zaheu grebeºte-te ºi dã-te jos cã astãzi
trebuie sã rãmân în casa ta” se auzea odinioarã
2008
În[l\[rii
Poporul român este singurul popor din
lume care este de origine latinã ºi de credinþã
ortodoxã. Este unul dintre cele mai vechi
popoare europene, geto-dacii, strãmoºii cei
mai îndepãrtaþi, aflându-se aici din vremuri
imemoriale. Poporul român, încã de la
Chirp[r
formarea sa ca popor din vestitele popoare
dac ºi roman, s-a format creºtin. Sfântul
Apostol Andrei, primul chemat de cãtre
Mântuitorul Iisus Hristos la misiunea de
Apostol, a venit în Sciþia Micã (Dobrogea de
azi) ºi a adus religia creºtinã cea adevãratã ºi
mântuitoare de suflet. Poporul cel mai
pãtruns de spiritualitatea ortodoxã se aratã
a fi cel român, cãci el s-a nãscut creºtin.
Poporul român ºtie cã toate câte sunt pe
lume, sunt opera lui Dumnezeu. Românul e
milos ºi plin de scrupule morale. Fãrã sã aibã
pretenþia cã va putea deveni desãvârºit, el ºtie
cã are datoria sã asculte de legile morale ºi
sã le împlineascã pe cât se poate.
Noi n-avem decât douã pasiuni: pãmântul
ºi credinþa ortodoxã – legea noastrã
strãmoºeascã. Neamul nostru n-a purtat ºi nu
va purta niciodatã rãzboaie de cuceriri, dorea
numai sã-ºi apere glia strãmoºeascã. Nu e mai
puþin adevãrat cã nici un popor nu s-a luptat
mai mult pentru cauza credinþei, fiind veacuri
de-a rândul apãrãtorul Europei întregi
împotriva asaltului mahomedan. Pentru
pãmântul nostru ºi pentru credinþa noastrã
strãmoºeascã, strãmoºii noºtri au fãcut
minuni.
Cu Dumnezeu românul e tare. S-a dovedit
mai tare ca orice neam. Cu “Doamne ajutã!”
rãzbeºte pe oricine. “Doamne ajutã!” a fost,
este ºi va fi în viaþa românului secretul
succesului, cheia biruinþei ºi a rezistenþei.
Ortodoxia propovãduieºte credinþa. Românul
nu e un sentimental exagerat, nu uitã de
estetic nici în momentele de bucurie sau de
Postul Sfin\ilor Apostoli Petru `i Pavel
Începe în lunea a doua dupã Rusalii ºi þine
pânã la sãrbãtoarea Sfinþilor Apostoli Petru ºi
Pavel, rânduit în amintirea vieþii ºi morþii celor
mai mari vestitori ai Evangheliei.
Starea de postire ºi rugãciune este starea
de normalitate a creºtinului ortodox ºi de aceea
nu e prea nimerit a spune cã începe ºi se
terminã postul, ci mai degrabã anumite
perioade din anul bisericesc ne cheamã la o
mai ridicatã ºi mai intensã trãire
duhovniceascã.
Postul este înfrânarea de la mâncãruri ºi
glasul Mântuitorului. Era o poruncã atât de
aºteptatã de Zaheu mai marele vameºilor, în
cugetul cãruia s-a produs o schimbare definitivã.
Din momentul în care Domnul nostru Iisus Hristos
a poposit în casa sa, i-a dat lui Zaheu o putere care
sã-l facã sã afirme: „jumãtate din averea mea
Doamne o dau sãracilor ºi dacã am nedreptãþit pe
cineva cu ceva întorc împãtrit”- dovadã a pocãinþei,
a recunoaºterii pãcatelor sãvârºite. Aceastã
chemare a lui Dumnezeu este valabilã ºi pentru
noi. Iatã deci cã întâlnirea cu Dumnezeu are ca
efect întotdeauna în viaþa noastrã o schimbare în
bine, o întoarcere la normalitate, la lucrurile
bineplãcute Lui. Avem ºi noi însã nevoie de aceeaºi
conºtiinþã ºi pãtrundere lãuntricã ca a lui Zaheu.
Pentru aceasta, deschiderea inimilor noastre în faþa
lui Dumnezeu se realizeazã numai printr-o viaþã
duhovniceascã activã, prin împlinirea poruncilor
lui Dumnezeu ºi relaþiile bune între semeni, ca
„iubindu-ne unii pe alþii într-un gând sã-L
marturisim.”
Acest obicei frumos de a ne ruga unii pentru
alþii manifestat prin oficierea Tainei Sfântului
Maslu, este þinut în Protopopiatul Agnita în fiecare
an pe toatã Valea Hârtibaciului. Participarea în
numãr tot mai mare a credincioºilor denotã faptul
cã ne-am dat seama cu toþii cã fãrã ajutorul dobândit
prin revãrsarea Harului lui Dumnezeu în aceste
slujbe deosebite, vom rãmâne simpli spectatori la
tot ceea ce se întâmplã în jurul nostru fãrã sã luãm
atitudine.
„Iatã te-ai fãcut sãnãtos, de acum sã nu mai
pãcãtuieºti ca sã nu îþi fie mai rãu!”
Pr. Iridon Dumitru
(Ighiºu Vechi)
mare durere. Românul ºtie în arta lui un lucru
pe care numai un aristocrat îl ºtie: ce trebuie
sã emitã. Iubirea de neam ºi lupta pentru
fericirea lui nu stau deloc în contrazicere cu
iubirea lui Iisus Hristos. În iubirea de neam
ºi Iisus Hristos profeþii vãd un motiv în plus,
foarte important pentru iubirea de
Dumnezeu.
«Biserica Ortodoxã a devenit mama
neamului român» (Mihai Eminescu). Poporul
În fiecare an la 40 de zile dupã Învierea
nostru vede în Bisericã pe mama lui
Domnului nostru Iisus Hristos Biserica
adevãratã, iar Biserica pe fiul sãu cel bun.
prãznuieºte Înãlþarea Domnului cu trupul la cer.
Poporul român ºi-a apãrat cu tãrie aici pe vatra
Anul acesta sãrbãtoarea Înãlþãrii Domnului a fost
sa de formare, existenþa ºi libertatea în faþa
prãznuitã la 5 iunie ºi ca de obicei Biserica a fãcut
tuturor valurilor migratoare, în împrejurãri ºi pomenirea eroilor neamului.
vitrege, propria civilizaþie, evoluând spre La Parohia Ortodoxã Chirpãr aceastã
forme superioare de organizare socialã, sãrbãtoare are un caracter cu totul deosebit,
politicã, militarã ºi statalã, pânã la afirmarea deoarece este ºi hramul bisericii.
lui de sine stãtãtoare pe harta continentului În aceastã zi de aleasã sãrbãtoare credincioºii
european. Poporul român a rãmas mereu s-au adunat la sfânta bisericã, unii în costumele
populare tradiþionale, unde au participat activ la
acelaºi: închegat, unitar, dar omogen în vatra
slujba Utreniei ºi apoi a Sfintei Liturghii. Dupã
sa strãbunã. Poporul român, care avea
încheierea Sfintei Liturghii s-a ieºit în procesiune,
legãturi strânse cu sudul Dunãrii ºi cu
cu prapori ºi copii îmbrãcaþi în îngeri, la crucea
Constantinopolul, a fost astfel prins în razele
eroilor din curtea ºcolii româneºti, unde s-a
de luminã ale Bisericii Rãsãritene ºi ale
sãvârºit sfinþirea apei ºi parastasul de pomenire a
culturii bizantine, devenind el însuºi un mare eroilor satului din cele douã rãzboaie mondiale,
apãrãtor al Ortodoxiei ºi fãuritor de culturã atât români, cât ºi saºi. Dupã aceasta elevii ªcolii
bizantinã cu pecete româneascã de valoare Generale din localitate au prezentat un program
universalã. artistic de poezii ºi cântece patriotice sub
Românii de pretutindeni au fost de la îndrumarea domniºoarei profesoare de istorie.
început “de lege greceascã”, adicã de lege Dupã amiazã, la ora 15, la Sfânta Bisericã a
avut loc Taina Sfântului Maslu de obºte cu
ortodoxã – legea noastrã strãmoºeascã.
participarea a 7 preoþi, în frunte cu P. C. Pr.
Biserica s-a dovedit a fi un factor puternic de
Protopop Ioan Jurca, iar pr. Avram Aurel a vorbit
unitate ºi coeziune în încercãrile pe care le-
credincioºilor despre însemnãtatea unui hram, dar
au trecut românii de-a lungul veacurilor.
ºi despre îngerul pãzitor al fiecãrui om în parte.
Slujitorii altarelor au înþeles sã fie
Apoi preoþii au fost invitaþi la agapa frãþeascã
prezenþi în toate împrejurãrile alãturi de organizatã de cãtre Consiliul Parohial ºi Comitetul
popor, susþinându-l ºi împãrtãºind nãzuinþele de femei al Parohiei, la cãminul cultural din
lui la o viaþã mai bunã, mai liberã, mai dreaptã. localitate.
Pr. Ioan Muntean Pr. Socaci Ioan Sorin
(Fofeldea) (Chirpãr)
bãuturi, de la gânduri rele, dorinþe sã posteascã de sudalme ºi vorbe ruºinoase”.
necuviincioase, pofte vãtãmãtoare ºi fapte rele, Numai aceia care „se bucurã în Domnul”
în vederea primirii ºi înmulþirii harului ºi pentru care Hristos este cea mai mare
dumnezeiesc, altfel spus o deprindere cu dorinþã a lor pot accepta bucuroºi lupta
virtutea, un mijloc de întãrire a voinþei, de împotriva rãului ºi pãcatului ºi pot fi pãrtaºi la
pocãinþã, de mântuire ºi desãvârºire. biruinþa cea din urmã. De aceea din toate
Mântuitorul Iisus Hristos, Proorocii, categoriile de sfinþi, doar mucenicii (martirii)
Apostolii, Sfinþii Pãrinþi ºi martirii au postit, sunt invocaþi în zilele Postului. Ei sunt
motiv pentru care ºi noi, în acelaºi duh cu ei, mucenicii împãrãþiei lui Dumnezeu pentru cã
postim pentru cã „împãrãþia lui Dumnezeu nu au vãzut-o ºi au pregustat-o ºi sunt capabili de
este mâncare ºi bãuturã” (Romani 14, 17). aceastã ultimã ofrandã.
Finalitatea postirii este Spovedania Aflându-ne în Postul Sfinþilor Apostoli
împreunatã cu împãrtãºirea cu Trupul ºi Petru ºi Pavel, ei se fac însoþitorii noºtri,
Sângele Domnului, fãrã de care postirea este
mai degrabã o curã de slãbire sau dietã sau
orice alte chestiuni naturiste strict biologice,
modelul nostru de-a lungul postului, iar postul
este lupta pentru biruinþa dumnezeiescului,
cerescului ºi eternului din noi.
atât de actuale în vremea noastrã. Pentru cei doi Apostoli nu aflã nimeni
Modul creºtin firesc de postire este foarte pricinã de laudã mai mare decât lauda primitã
bine descris de cãtre Sfântul Ioan Gurã de Aur: de la Domnul Însuºi, cã pe Petru l-a fericit
„Postiþi? Arãtaþi-mi-o prin fapte. Cum? De vedeþi pentru mãrturisirea lui, numindu-l „Piatrã” pe
un sãrac, aveþi milã de el; un duºman, împãcaþi- care se va zidi Biserica, iar pe Pavel l-a numit
vã cu el; un prieten cu nume bun, nu-l invidiaþi; „vas ales”, având sã poarte numele Domnului
o femeie frumoasã, întoarceþi capul. Nu numai înaintea tiranilor ºi împãraþilor.
gura ºi stomacul vostru sã posteascã, ci ºi Suntem, deci, chemaþi de Sfânta noastrã
ochiul ºi urechile, picioarele ºi mâinile voastre Bisericã a cinsti necontenit aceºti ctitori ai
ºi toate mãdularele trupului vostru. Mâinile credinþei noastre, a-i chema în rugãciune, prin
voastre sã posteascã, rãmânând curate de credinþã, post ºi rugãciune devenind ºi noi
rãpire ºi lãcomie, picioarele nealergând la ucenici ai Apostolilor Domnului.
priveliºti urâte ºi în calea pãcãtoºilor, ochii Pr. Crucian Murgoiu
neprivind cu ispitire frumuseþile strãine. Gura (Stejeriº)
COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului
Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325
Preºedinte: Pr. Protopop Ioan Jurca
Redactori responsabili: Pr. Naicu Mihai
Pr. Coºorean Axente-Cosmin
Colectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),
Pr. Virgil Manase (Merghindeal), Pr. Ioan Socaci (Chirpãr), Pr. Alexandru Copãceanu
(Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram (Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin
Roajda (Hosman), Pr. Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu
Lazãr (Brãdeni)
Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan Foloba
Tehnoredactor: Nicolae Hodiº
Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu
Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-mail
la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com
2008 G AZETA HÂRTIBACIUL
AZETA UI
HÂRTIBACIULUI 7

CUCULEÞ CU PENE SURE,

Ce laºi lenea sã te fure?
Ce nu cânþi colea pe cracã,
De urât ca sã-þi mai treacã?
Ai vreun dor, ai vreo durere,
N-ai ce inima îþi cere?
N-ai destulã pace-n leasã
Ori ce jale te apasã?
Dragã-n leasã-i pace-adâncã,
Ba e chiar prea multã încã.
N-am nici dor, n-am nici durere,
Am ce inima îmi cere;
Dar pe-o cracã de rãchitã
Vãd o frunzã-ngãlbenitã;
Sus în luncã, în livadã,
Un voinic cosând otavã.
ªi sânt trist cã vremea trece,
Dupã caldã, vine rece.
ªi sânt trist cã vremea vine
Sã mã duc în þãri strãine.
Dan Ioan, 75 de ani, Retiº, 2VIII 1981(no-
tat de el în 1926)
MAICA
NUMA-ATÂTA-I BUNÃ
Pân’ copiii ºi-i adunã.
Dupã ce i-o crescut mari,
Nu-i mai au nici-un habar.
Maica, pânã când mai poate,
Vine cu desagii-n spate;
La cel mic ºi cel mai mare,
Sã le-aducã de mâncare.
Maica, dacã-mbãtrâneºte,
Toþi copiii o urãºte:
Cã-i neghioabã ºi bãtrânã,
ªi li-i silã de-a lor mumã.
ªi o mânã sã se ducã
La cel mare ori cea micã.
Cã-i bãtrânã, nu mai poate
Sã vie cu desagii-n spate.
Maica, dac-o vãzut ce-i,
S-o întors la casa ei
ªi se târâie cum poate,
Cã-i bãtrânã, nu mai poate.
Acum o cãzut de zace,
Câte-o carte ea le face:
Sã vinã din depãrtare,
Sã le-mpartã ce mai are.
Un pãrinte poate creºte
ªapte, opt copii, chiar zece;
Dar cu toþii împreunã
N-au grijã de a lor mumã.
ªerban Maria, 41 de ani(originarã din
Ighiº), Agnita, 19 IV 1982
ZILELE COLEGIULUI SÂNZIENELE
„AUGUST TREBONIU
Viorel Nistor
Obiceiul avea un caracter augural
legat de bunãstarea fetelor ºi de
LAURIAN”
viitorul acestora ºi este considerat de
cãtre folcloriºti ca fiind o protecþie ºi
Înainte de încheierea anului ºcolar, profesorii ºi elevii o fecunditate agrarã. Aceastã
colegiului din Agnita au trecut în revistã realizãrile instituþiei. Având sãrbãtoare este legatã de solstiþiul de
ca invitaþi pe ºeful Inspectoratului Judeþean Manta-Clemens varã când un ciclu de lucrãri agricole
au fost încheiate.
Cristine, personalitãþi ºi dascãli de la ºcolile din oraº ºi din zonã, s-
Sânzienele este o sãrbãtoare a
au sãrbãtorit Zilele Colegiului, prilej de a se mândri cu dotãrile de
tuturor plantelor de câmp cu puteri
care beneficiazã elevii ºi profesorii acestei ºcoli ºi cu rezultatele la tãmãduitoare. Este ziua în care
învãþãturã. expansiunea vegetalã a plantelor a
Cu aceastã ocazie s-a tãiat panglica oficialã, pentru ajuns la punctul culminant. Acum
inaugurarea atelierelor ºcoalã. Oaspeþii au fost invitaþi sã viziteze aceste plante trebuie strânse ºi
cele trei ateliere; tâmplãrie , marochinãrie ºi confecþii textile, dotate pãstrate pentru puterile lor
miraculoase.
cu utilaje moderne, performante.
Ziua de 24 iunie este o zi a magiei
Remarcabil este atelierul de marochinãrie, unde profesorul
arhaice dar este ºi cea mai lungã zi a
Vasile Bucãtaru a arãtat cã produsele executate de elevi, din deºeuri anului, zi de mare rãscruce în cursa
de piele ºi înlocuitori, sunt de o bunã calitate ºi ar putea fi soarelui. Dupã ce a urcat zi de zi tot
valorificate comercial. Problema este cã nu existã cadru legal în mai sus acum el se opreºte ºi de aici
acest sens. Deocamdatã elevii sunt mulþumiþi cu meseria pe care o dã înapoi pas cu pas coborând încet
pe bolta cereascã. De aici încolo anul
învaþã aici ºi în atelierul de confecþii textile.
se înjumãtãþeºte ºi întreaga naturã
IB începe sã dea înapoi. Plantele nu mai
cresc, iarba începe sã se usuce iar
cucul nu mai cântã. Aceastã
Portul din Sãsãuº în spectacol la Cluj - Napoca sãrbãtoare coincide cu ziua naºterii
Sfântului Ioan Botezãtoru.
În toate satele transilvãnene fetele
se duceau în câmp ºi împleteau
coroniþe de flori de sânziene, galbene-
aurii, pe care le aduceau acasã.
Cununiþele, datoritã formelor
rotunde, au fost considerate un
simbol solar ºi sunt împletite ºi din
alte flori de tot felul.
În cadrul acestui ritual coroniþa
transmitea celei care o poartã, prin
plantele pe care le conþine, puterile
magiei. Cununile de sânziene le
aruncau peste casã, iar dacã se opreau
pe casã e semn bun în sensul cã ea va

@N LUNA IULIE FOAIE trãi mult. Altele se pun la porþile de

la uliþã sau chiar pe faþada caselor.

ESTE ZIUA LOR VERDE Acolo stãteau toatã vara ºi toamna.

Aceste cununi sunt apoi folosite

Sbârcea Gheorghe Retiº 1 iulie 87 de ani

M{RG{RIT, în nenumãrate scopuri magice: ele
aratã cum va fi viaþa omului, dacã
fetele se vor mãrita sau nu în anul în
Barbu Ioan Retiº 2 iulie 86 de ani
ªerb Ana Ruja 3 iulie 84 de ani curs, dacã vor avea parte de noroc,
Þichindelean Eufimia Alþâna 3 iulie 82 de ani Sus pe dealul înverzit
dacã familia va avea recolte bogate ºi
Muntean Maria Merghindeal 5 iulie 80 de ani Gãsii dorul adormit.
animale sãnãtoase. Aceste vechi
Ana Maria Ruja 6 iulie 80 de ani Cum aº face sã nu-l scol?
Popa Moise Alþâna 7 iulie 96 de ani practici sunt asemãnãtoare ºi cu
Sã las pasul mai domol;
Iosif Gheorghe Þeline 7 iulie 85 de ani
Cum sã fac sã nu-l deºtept? ocazia sãrbãtorilor de Anul Nou ºi
Tecoanþã Traian Alþâna 7 iulie 82 de ani Boboteazã ºi pe care oamenii din toate
Lungu Ana Alþâna 9 iulie 85 de ani Sã las pasul mai încet.
Dorule, eºti ca un câne, timpurile încercau sã stãpâneascã
Iancu Maria Stejeriº 10 iulie 82 de ani
Morar Maria Marpod 14 iulie 81 de ani Multã lume ai pus bine. mersul evenimentelor anuale. Ele
Vasiu Ana Dealu Frumos 14 iulie 80 de ani Vrei sã mã pui ºi pe mine vizeazã raportul dintre cunoscut ºi
Manoil Elena Fofeldea 15 iulie 94 de ani necunoscut sau acela dintre ce este
Aici, pe locuri strãine,
Oprean Silvia Ghijasa de Sus 17 iulie 82 de ani întâmplãtor ºi ce se poate stãpâni.
Tecoanþã Paraschiva Alþâna 20 iulie 84 de ani Unde nu cunosc pe nime;
Sbârcea Ioan Retiº 20 iulie 82 de ani Numa’ frunza ºi iarba, Alaiul lor era însoþit de cântece
Irod Maria Ghijasa de Sus 21 iulie 81 de ani ªi soarele ºi luna, specifice anotimpului de varã acum la
Brezae Emilia Alþâna 22 iulie 88 de ani Cã ele-s în toatã lumea. solstiþiu. Poate cã ºi în unele sate de
Dragomir Susana Alþâna 27 iulie 86 de ani pe Valea Hârtibaciului sã fi fost
Numa iarba ºi nãsâpu’,
Comãniciu Veturia Ruja 31 iulie 80 de ani
Neagu Ana Fofeldea 31 iulie 80 de ani Cã ele-s pe tot pãmântu.’. anumite cântece legate de acest obicei
Noi le urãm bãtrâneþe liniºtitã, sãnãtate ºi bucurii din partea urmaºilor. dar pânã acum nu am gãsit vreunul.
Bârsan Ion,71 de ani, Din volumul „BENEªTI... un
N.R. Cerem scuze pentru eventuale erori datorate neactualizãrii listelor. Retiº, 24 IV 1979 sat de pe Valea Hârtibaciului”
• •
8
G AZETA HÂRTIBACIUL
AZETA HÂRTIBACIULUI UI 2008

A~A S{-I AJUTE DUMNEZEU

Ciubucul, peºcheºul sau
mai nou mita, trei denumiri
pentru aceiaºi metodã de hoþie.
Din aceastã formã de „comerþ”,
câºtigã cei care dau pentru a
primi ceva nemeritat, cei care
primesc pentru a da ceva fãrã
ca ei sã piardã, ºi cei angajaþi
de stat sã combatã asemenea
practici, pentru cã nu fac nimic
ºi câºtigã bani frumoºi pentru
activitatea lor.
Dar nu corupþia vreau s-o
prezint ci aberaþiile acesteia în
campania electoralã
Dacã în mod curent
peºcheºul se dã celor mai
bogaþi, mai puternici, mai
deºtepþi, pentru a primi ceva
necuvenit, în campania
electoralã, aceºtia o dau celor
mai mici, mai slabi, mai fraieri
pentru a primi un vot, care le
dã dreptul sã-i reprezinte pe
S.C. MODEST IMPEX SRL
Cu iaurt ºi gogoºele
Te fãcuºi vornic, miºele”
cetãþeni.
Dacã în mod normal
candidaþii trebuie sã fie bine
pregãtiþi, deºtepþi ºi cinstiþi, cei
care mituiesc, sunt obiºnuiþi cu
frauda, cu minciuna, cu
pãcãlirea oamenilor.
Dar cea mai mare aberaþie
este folosirea BIBLIEI pentru
ºantajarea alegãtorilor. Ce poate
fi mai anormal decât sã te
foloseºti de „Cuvântul lui
Dumnezeu”, pentru a câºtiga în
mod necinstit bani (ochiul
dracului)?
La televizor s-a spus cã
metoda s-a aplicat prin satele din
sud, dar se pare cã ºi în zona
noastrã au venit ºi s-au practicat
obiceiuri sudiste. Imaginaþi-vã
cum s-a desfãºurat discuþia pe
aceastã temã:
- Bunã ziua.
- Sã trãieºti dom. ºef, da de
ce-ai mai venit la noi?
- Mã, am venit sã vã spun sã
mergeþi la vot.
- Mergem dom. ºef, dacã zici
dumneata mergem.
- ªi pe cine votaþi?
- Pe cine zici dumneata dom.
ºef.
- Pe mine sã mã votaþi, cã eu
vã dau bani.
- Te votãm dom ºef, mâncu-
þi guriþa ta, te votãm.
- Da , da trebuie sã juraþi.
- Sã moarã mama, dacã nu
te votãm!
- Nu aºa ºmechere, cã mamã-
ta-i moartã de doi ani. Sã juraþi
pe Biblie.
- Aoleo, sare una din
alegãtoare, eu nu mã jor!
- Da de ce tu proasto, cã-þi
dã dom ºef bani?
- Nu mã jor Pardalane, cã io
nu ºtiu ceti ºi dacã greºãsc mã
„
Folclor din vremea fanarioþilor
bate hãl de sus. cãlcat legile pentru a fi ales?
- Pãi ne aratã dumnealui tu, Pentru un creºtin cu frica lui
cum sã nu greºim, ca sã fie bine. Dumnezeu Biblia simbolizeazã
ªi candidatul le-a arãtat locul esenþa credinþei. Cei bolnavi
ºi semnul unde sã punã gãsesc în cuvântul ei alinarea
suferinþelor, muribunzii
alegãtorii lui dragi ºtampila,
nãdejdea unei treceri uºoare în
dupã care a scos Cartea Sfântã viaþa de apoi. A citi Biblia
ºi banii ºi i-a pus sã jure. înseamnã a te purifica
Tot cu mâna pe Biblie, sufleteºte. Numai cei fãrã
„alesul” votat ilegal a rostit Dumnezeu o folosesc pentru a-i
urmãtorul jurãmânt: ºantaja pe cei sãraci cu duhul.
„Jur sã respect Dacã „activitatea” lor nu ar
Constituþia ºi legile þãrii ºi sã fi plãtitã ar face aceºti „aleºi”
fac, cu bunãcredinþã, tot ceea ceva pentru concetãþenii lor?
ce stã în puterile ºi Timp de patru ani, de fiecare
priceperea mea pentru datã când vor încasa banii -
suprema lor iubire – le va creºte
binele locuitorilor comunei,
inima de mândrie pentru propria
(oraºului , municipiului) persoanã, care a ºtiut sã-i
_____.Aºa sã-mi ajute pãcãleascã pe alegãtori.
Dumnezeu!”. Aºa sã le ajute Dumnezeu!
Ce valoare are jurãmântul
unuia care, cu bunãºtiinþã a I Bârsan.
FARMACIA RIOFARM
Deºi sunt proprietari numai pe parter, cînd a amenajat noul sediu
al farmaciei, în Piaþa Republicii , proprietarul Riofarm împreunã cu
proprietarul florãriei vecine au dat o nouã înfãþiºare întregii clãdiri,
un fapt ce trebuie apreciat.
În ceea ce priveºte interiorul acesta este „ca-n farmacie” ºi
serviciile sunt la înãlþime.

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII

ªI AMENAJÃRI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI
La „CHIRI”
Cine vrea produse ºi servicii de
calitate se poate adresa firmei S.C.
MODEST IMPEX S.R.L.!
S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o
echipã de constructori bine calificatã,
cu experienþã, capabilã sã execute
lucrãri de cea mai bunã calitate, care
oferã garanþie pentru lucrul bine
fãcut.
S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune la ABSOLVEN|II
dispoziþia clienþilor toatã gama de Sunt cei mai frumoºi, cei mai mândrii ºi cei mai liberi, absolvenþii
materiale necesare unei construcþii, Colegiului AT Laurian din Agnita. Frumoºi cã sunt tineri, mândri cã au
de la cele folosite pentru fundaþie pânã terminat ºcoala ºi liberi sã-ºi împlineascã visele. Îi admirãm, îi felicitãm ºi
le urãm succese în viaþã!
la cele pentru finisaj. În magazinele firmei S.C. MODEST
IB
IMPEX S.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str.
Mihai Viteazu se gãsesc cele mai variate
produse: aparaturã electro-casnicã,
materiale ºi instalaþii sanitare, obiecte ºi
aparate de uz gospodãresc, scule ºi
accesorii la preþuri fãrã concurenþã ºi
calitate performantã.
Cyan Magenta Yellow Black

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurã

transportul gratuit al produselor
cumpãrate de la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.
ºi cu reduceri de preþ, în alte localitãþi.
În zonã produsele ROMSTAL se gãsesc
numai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.
Personalul firmei S.C. MODEST IMPEX COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
S.R.L. competent ºi amabil rãspunde Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Lucia
permanent solicitãrilor celor interesaþi. Letiþia Rodina, Marius Halmaghi,
Oricine poate apela cu încredere la Tehnoredactare: Nicolae Hodiº
serviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L. Foto: Marius Halmaghi Str. P-þa Republicii nr. 19 -
Tipar: Tipo Trib Sibiu Tel.: 0269-510465, int.112
unde se poate plãti ºi cu credit bancar.
EDITURA ETAPE SIBIU orele 800 - 1500

• •