dorntd de Simona MODREANU si Livia IACOB

NOVALIS
cn
lr
rgtianu

CAntece religioase
ecii Nalionale a RomAniei
uri citre noapte / Novalis; ed. lev., ingrij. qi
rad-, note gi pref. de Ioan Constantinescu;
Imnuri citre noapte
c studiu introd. de Puiu lonild - Iagi: Cartea
,2019
Edilie revdztttd, irgrijit6 9i addugitd de Livia IACOB
Traducere, note qi prefali de Ioan CONSTANTINESCU
Studiu introductiv de Puiu IONITA
trad., pref.)
Postfatd de Anton RAUSCHER
)

Rom6neascd Educalional
Cartea Romdasasci
ba RomAneasci Educali onal, 2019 EPUCATIONAL
neasca-ro/ecredu.ro
I faptul dac[ oamenii qi popoarele vor
n!/ se pune ?rrtrebarea: ce este omul qi
rH o societate cu adevdrat umand? Cu
punea, Novalis s-a impotrivit tendinlei
numai cr ,,dfrltl" ralionalitdlii. ,,Feno-
rmitor este propria fiinli. Cea mai mare
tgi". Se va sufoca omul in secularitatea
i de biseric5) sau igi va g[si drumu1
lE ci el este,,chip al lui Dumnezeu", cd
i de qi intru Dumnezeu? Nu ne aflam
re pierde sufletul dacX ne lep[d5m de
ug'tt?
dtorul (qi editorul) care face accesibile
r citeva dintre operele capitale ale g6n-
rvalis. Cine lasd sd acfioneze asupra lui
acela prinde curaj intru angajamentul
ntru innoirea in credintd.
Anton RAUSCHER
Cuprins
Prefald: Despre actualitatea lui Novalis
(Ioan CONSTANTINESCU) / 7
Studiu introductia: Simboluri mistice la Novalis gi Eminescu
(Puiu IONITN tsz
I. CANTECE RETIGIOASE (1799-1800) /59
I. Ce-ag fi fost oare fird tne? I 61
II. Departe-n risdrit se fac zori I 65
IIII. Cine-i singur in a lui c]tiIie I 67
IV. Dintre orele seninemli I 69
V. Pe El de L-ag avea 172
VI. CAnd toli cu necredinld-lisunt I 74
VTI.Imn 176
VI[. Se phng trebui', s[ plAng iatd lT9
IX. Spun fiecdrui cd e viu / 81
X. Sunt timpuri ingrijate / 83
XI. Nu gtiu ce-ag mai c[ta eu incd / 85
XII. A lumii mAngAiere - unde e$ti / 88
XIII. CAnd in ore ingrijate / 91
XIV. Cin'Te-a privif Maic[-adoratd l92
XV. Te vdd in dulce chipuri lrrli I 94
II.IMNURI CATRE NOAPTE (L7I}.T8OOI I95
1. Ce fiinld vie, ralional6 nu iubegte l9Z
2. Dimineala trebuie sd revind mereu / 99
3. Odinioard vdrsam aici lacrimi amare / 100
4. Acum gtiu cAnd va fi ultima dimineald / 101
5. Asupra neamurilor imprdgtiate / 104
6. Dor de moarte / 111
III. ALTE CANTECE RETIGIOASE / 115
inviere / 117
197
 La ziua de nagtere a Sophiei / 119
Inceput I 121
Striinul / 123
Cunoaqte-te pe tine insuli I 726
Dragoste dinwrmd 1727
Flori I 128
1. A venit timpul / 128
2. Geniu cel muritor / 128
3.Pdmdnt 1129
Strdinul obosit a dispirut / 130
Lui Tieck / 131
Iuliei / 134
CAntecul mortilor / 135

IV. CANTECE RELIGIOASE DIN HEINRICH VON

OFTERDINGEN (1799-1800) / 141

v. CRESTTNATATEA SAU EUROPA (t7ss) I llsl_

NOTE / 177

Postfnld (Anton RAUSCHER) / 195

198
 Ofutaz religioase. Imnuri cdtre noapte

C"-ug fi fost oare firi tine?

Spaimelor ursit ce n-aunume,
Spre ce m-aq fi-ndreptat, spre cine?
Singur aq fi in larga lume.
Singur, nimic n-ag Sti, nici ce-ag iubi,
Al meu MAine-ar fi o genune;
De inima-mi adAnc s-ar mAhni,
Grijile mele cui i le-aq spune?

Mistuit de iubire gi dor,

Mi-ar pdrea orice zi tnnoptatd; 10
In lacrimi ag urma tAnguitor
Cursul vielii sdlbatec de-alt' dat6.
Ag gdsi neliniqte-n tumult
$i acas' mAhniri fXr-alinare.
In cer, fdrd prietery prea mult. 15
Ar irrdura - Si-n lume cine oare?

Mi s-a aritat aici Cristos,

De El's-incredinfat gi mAntuif
Cum fluxul vietii mistuie luminosl
intunericul cel nesfArgit. 20
Sunt om cu-adevdrat abia prin El,
Prin El soarta-mi se fdcu senine,

1 19-20: amintesc de Ioan 1., 4, S:,,lntru El era lumina oamenilor. $i

lumina lumineazd in intuneric Ai intunericul nu a cuprins-o".

67

H
NOVALl,'

$i-n nord India tlebr,ri' pentru Ce12

Mult Iubit sa-r-ii-loreascd-n lumin5.

Viala fdcu ceas de iubire,

se 25
Dragoste, bucurii's al iumii glas.
Fiece piept pJin,liber respire,
Pentru-orice rand creste-o iarb5-acas'.
Pentru-ale sale daruri toate, mii,
RdmAn ai Sdu copil prea umilit:, 30
Doar doi de suntem adunali, si gtiia,
Putem aici s-avemu-L negreqit.

Mergeli pe-orice drum, in lumea toatd,

$i-aduceli-i pe ritdcili'napoi,
Intindefi-le mAna deodat5, 35
Cu bunivoie chemafi-i la noi.
Cerul este aici pe plmAnt.
Cu evlavie privim la el;
Celor ce de-o credinli cu noi sunt
$i lor li se deschide la fel. +0

2 23-24: aluzie transparentX la legendara ucenicie a lui Isus in India.

in acelagi timp ins6, India apare aici, ca gi la Eminescu, drept tara
romanticd a poeziei gi a iubirii. A. Lesie Willson merge mult mai
departe, in cartea sa intitulatd Mythical lmage. Tl.Le ldeal of India in
German Romanticism (Durham 7954, p. 54, apud Schulz, p. 546),
atunci c6nd afirmd cd Novalis face aici aluzie la o sintezd a creqtinis-
mului qi a reLigiei (religiilor) hrdiei sau chiar la esenF.ala unitate a
turturor religiilor. Un pasaj dtn Cregtindtatea pare sd-i dea dreptate:
,,Pentru ca lndia (lndia cea impodobitd) si fie, in mijlocul globului
pdmAntesc, aqa de caldd gi de minunatd..."
3 30: aminteqte de loan 72,
36:,,CAt aveli lumina, credeli in Lumin6,
ca sd fili fii ai luminii".
4 3L-32 trimit la Matei 1.8,20
,,C6, unde sunt doi sau trei in numele
Meu, acolo sunt gi Eu in mijlocul lor".

o/
 &ttue religioase. Imnuri cdtre noapte

$ui'pentru Cel2 O veche, grea rdticire-npicats

reas{A-nlumind. [r inima noastrd ca fermecati;
Rdtdceam orbi, irr noapte ne-ncetat,
de iubire, 25 Pringi de cdinti 9i bucurii deodatd.
's al lumii glas. Ne pdrea o crimd orice faptd, 45
ber respire, Omul - dugman a tot ce e diviru
creqte-o iarbd-acas'. Pdrea ceru'-a ne vorbi in goaptS"
ruritoate, mii, Doar despre moarte ne vorbea qi chin.
iI prea umilit3, 30
m aduna' , sd qtiia, AI vielii - inim4 bogat izvor6
ru-Lnegregit. O gtimd rea trdia acolo-n eI; 50
De se fdcea lumini-n suflet, dor7,
lrugL in lumea toatd,
9dqtig nu era linigtea defel.
ic$'napoi Ii finea un brAu de fier departe8
ileodatI, 35 Pe captivii-ngrljali, pe pdman|
u"-i la noi. Teama de spada judelui-moarte 55
)Ament. Mistuia speranlele pe rAnd.
Ia e|
inF cunoi sunt Mesia-atunci veni, de om vl6star,
r la fel. 40 Plin de iubire, de putere plin,
$i el stArni, cu-al sdu divin amnar,
Un foc tr sufletul nostru de chin. 60
Atunci abia cerul deschis vdztJme,
i la legendara ucenicie a lui Isus in India. Drept patria noastrd strHbundlo,
l ap:rre aici, ca qi la Eminescu, drept tara
iubirii. A. Lesie Willson merge mult mai
nlati Mythical Image. The ldeal of India in 5 41-42: G6nd-laitmotiv novalisian ce apare gi in unele insemndri
*raln 1964, p. 54, apud Schulz, p. 646), ale sale, ca de pildd in Fragmente gi studii 1799-1,800, 57 9i 108:
ialis face aici aluzie la o sintezd a cregtinis- ,...pentru omul cu adevdrat religios nimic nu este picat" (Schulz.
or) Indiei sau chiar la esen$ala trnitate a Sta., p.573).
,$ dn
Cregtindtatea parc sd-i dea dreptate: 6 Yezi Cregtindtatea: ,,Au naliunile totul de la om - doar inima sa
a impodobitd) sd fie, in mijlocul globului nu?- organul sdu sfAnt" gi nota la acest pasaj.
idemimrnat5..." 7 51.-52: aluzie polemicd la Luminism.
16:- ,,CAt avefi lumina, credeli in Lumina" 8 Vezi o imagine asemdndtoare
la incepultilmnului 5.
e 61: trimite Ialoan 1,,5L: ,,...de acum vefi vedea cerul desdriz6ndu-se".
U ,,CA unde sunt doi sau trei in numele
riflocul lor".
10 62: imaginea rmei
.patrii ceregti", frecventh in pietism, mai apare
irr poezia Strdinul,in Ofterdingen qiin Cregtindtatea (,,...oamenii

63
NOVALIS

9redeam, speran;i ne simleam acum

Inrudi[i cu zeitatea cea bunirl.

De-atunci pieri pdcatul milenar, 65

Fericit se fdcu orice pas;
Copiilor ca cel mai frumos dar
Credinla asta-a noastrd ie,a rdmas;
Prin ea sfintite trece viata giruri,
Ca un vis ferice, ddruit 70
Bucuriei, iubirii de-a pururi -
Abia de-lsimli obgtescul sfArgit.

Plin de vrajd Iubitul Divin,

In splendoarea-I, se afld-aici inci,
Noi plAngem, de coroana-I de spin 75
Migcali gi de credinla-I adAncd.
La noi e orice om binevenit
Care mAna-I cuprinde cu sArgr2
$i, in inima Lui mistuit,
Ca fruct al Paradisului dd-n pArg. BO

puteau... sX se gAndeascd cr.r incredere ci vor ajunge gi vor pdgi

pe pdmAntul patriei lor adevdrate"). Ea tinde sd devin5, impreund
cu aceea a ,,timpului de aur" , cll care face un tot, o imagine nova-
lisiand obsedant5: v. qi CAfiecuI Il, nota7.
11 64: amintegte
de un pasaj din Gslateni 4,7: ,,Astfel, dar, nu mai
egti rob, ci fiu; iar de egti fiu, egii qi mogtenitor al lui Dumnezeu
prin Isus Cristos."
12 78: imaginea mAinii
MAntuitorului reapare qi in alte doud cAntece
religioase: II, 25 Ei III,35.

64
 fu religioase. Imnuri cdtre noapte

.Einesimfeam acum tr
aeabunill.
lcatulmilenar, 65 Departe-n r[sXrit se faczorl
ePas; Vechi vremi intineresc incd;
ifrumos dar Din izvorul clar de culoril3 -
rM le'a rdmas; Obduturi ad6ncd!
eviata giruri, SfAntd-mpiinire-a dorului mereula
iruit 70 Iubire dulce-n trecere de zeu15.
-*apururi-
Sbscul sfArgit. Iata in lume coboard
Al cerurilor Copil SfAnt,
ulDivirL Fecund in cAnt adie iard
;e afli-aiciinc5" Un vAnt al vietii IIpe p5mant, 10
pnrana-I de spin 75 L:r de mult rdzlele scAntei adie
n+a-I adAnc6. intru noi, lucii fldcdri pe vecie.
binevenit
nde cu set#, Peste tot din cripte se desface
istuig Viald noud qi nou s6nge.
tului d5-n pArg. BO Sd ne aducd vegnicd pace. 15
El in fluxul vielii se rdsfr6ngel6;
Iat6-L, plin de daruri, aice,
Agtept6nd orice rugd ferice.

Lasd dard ochiul Lui blAnd

f, cu incredere ci vor ajunge gi vor pdgi
devirate"). Ea tinde sd devini.impr*"a
ruf, cu care face un tot, o imagine nova_
hltrdA,nota7.
$ dtn Galnteni 4, 7: ,,Astfel, dar, nu mai
fira egti gi mogtenitor al lui Dumnezeu
[dtorului reapare gi in alte doud c6ntece
Sufletu'-fi adAnc sd-l pdtrunda
$i de vegnica-I soart[ cur6nd
13 3: Aici - lumina soarelui.
1a 5: Schulz opineazi ci ,,implinirea sfAnt5" a prezicerilor profelilor
este Isus.
ls 6: ,,giittliche Verkldrung" inseamni aici
,,trecere", ,,idicare irr supra-
pdmAntean".
16 1.6:
,,81" este, in acest loc, ,,Copilul Sfant al cerurilor" din versul al
optulea. S-a presupus ci Novalis face aici aluzie la Botezul
MAntuitorului.

65

H
NOVALIS

Lasd-te cuprins ca-ntr-o nuntl.

Inimi, suflete, noimele toate
Vor incepe un nou dans, bogate.

Prinde-I mAinile incr ezdtor, 25

intiplregte-I chipu-n minte,
Dupd El intoarn5-te cu dor,
Floare, dupi soare fierbinte.
Lui de-ai s[-i ardti inima-ntreagd,
Ca mireasi credincioasS-fi se \eag617. 30

E-al nostru, gi-n sufletil port,

Zeul ce-ades ne inspXimAntdlE;
El repede-a trezit in sud gi-n nord
Germeni din vecia cea sfAnt5.
$i-aga lisali'n-a raiului splendoarele 35
Sd ne-aqtepte-orice mugur gi floare.

17 30: Imaginea,,Miresei Ceregti" (Isus) exprimd dorinla

unirii mistice.
18 32: Dumnezeul popomlui evreu era crud gi rdzbundtor; Dumnezeul
cregtin, dimpotrivd, s-a dovedit blAnd gi mAntuitor. in acest loc, El
este vdzut mai ales in ipostaza de judecdtor neinduplecat la
Judecata de Apoi.
le,,Gottes-Gatten", ca imagine a grddinii Edenului, a Raiului - co-
respondent al ,,patriei ceregti" (,,himmlisches Vaterland") - apare
de mai multe ori in opera novalisian5: 1n Imnuri,5, in povestirile
lui Klingsor sau fur poezia Lui Tieck.

66
 Cfu tdigimse. Imnuri cdtr e no ap te

{rtr-o nunte. m
nele toate
t dans, bogate.
Citr"-i singur in a lui chilie
rcredtor, 25 $i iacrimi grele plAnge qi-amare,
rnminte, Lumea din vecini lui pe vecie
ts crr dor, Doar in jale qi nevoi i-apare.
:fierbinte-
inftna-ntreaga Cine-n chipul vremilor de-al/ datX20
cioase-F se leagd17. Ca intr-un hdu privegte-n cale,
30
|Jnde peste tot deodati
I1 soarbe-ad6nc o dulce jale.
fletil port,
;pdim6ntil8;
E ca gi cum comori ar zace
nsud gi-nnord
Jospentru el doar adunate, 10
easfdnti. Zdv orul lor sdlbatec a-l desf ace,
iului splendoarele 35 Gefaind qi hiituit se zbate.
)mugur gi floare.
Al ltri MAine e-n pustiu fierbinte, -
NesfArgit 9i ingrijat ii vine -
Iar el umbld singur, fdri minte, 15
MAnios se cauti pe sine.21

I-am cdzut ptAngAnd in brale dar:

Am trdit ca tine, de-aniincoace,
Tofugi, vindecat de-al meu arr.ar'2z
$tiu acum unde e pururi pace. 20

E$f' (Isus) exprimn dorinla unirii mistice. 20 5-10: ,,die Tiefe" (,,adAnanl',,,hdul") nu este doar meta-fora wemilor
ierneu era crud gi rdzbundtor; Dumnezeul trecute, flrrn s-a mai spus, ci, i:r acelagi timp, gi poate in primul rAnd,
oveditblAnd gi mAntuitor. in acest loc, EI expresia insondabilelor gi misterioaselor abisuri ale sufletului.
ipostaza de judecdtor neinduplecat la 21 16: calea (re)gdsirii de sine, spune Novalis, ca qiin primul c6ntec (,,Sunt

om adevdrat abia prin Ef') sau in finakl celui dintAi imn: ,,...Tu mi-ai
;ine a grddinii Edenului, a Raiului _ co_ vestit noaptea ca via!6 - m-ai fdcut om". Este calea lui Cristos.
egti" (,,himmlisches Vaterland,,) _
apare 22 19: intrucAt
,,genesen" este inrudit cu ,,ndhreni versul acesta ar
r_novalisiand: in Imnuri,s, i, p;""r;;;
Lui Tieck. suna poate mai... novalisian (adicd mai in sensul dialecticii gAndirii
poetului) astfel: ,,Totugi, c-am gustat al meu amar...".

67
 --L

NOVALIS

Ca qi mine afli mAngAiere

Doar la Cel ce-n chinuri iungi muri,
El, qi pentru-acei care durere
I-au dat, muri in mii'de bucurii23.

Ei muri, totuqi, in zi oricare, 25

Il simfi aici, iubirea Lui o simli,
Poli mAngAiat in orice stare
Sd-L strAngi uqor in brafele-li fierbintiz

Cu El nou sAnge gi viali vin

In mddularele-li acuma seci - 30
Si de-i dai inima Celui Divin
Aqa este qi-a Lui a ta pe veci.

Tot ce-ai pierduf a gdsit El25;

$i la El afli tot ce ai iubit:
Vegnic rdmAne-li ce-i legat de Cei 35
Care cu mAna-I ili redd-nzecit.

23 Novalis se afld aici, ca qi in multe alte pasaje din CAntuce qi din

Imnuri, sub semnul lui Isus Cristos: transformd su{errnla gi moartea
in bucurie.
2a 25-28'. in leghturd cu aceastd strofd ce
poate derut4 in mdsura in care
fenomenul transsubstanf,erii ar fi ignoraf kmtrud von Minnigerode,
in Die Christusanschauung des Noaalis (Viziunen lui Noualis asupra
lui Cristos, Berlin, 7941., p.84) atrage atenlia asupra ,,corporalitdlii
spiritului": ,,O asemenea reprezentare a prezenlei Celui Care a
ir-rviat a fost conceputd ca filosofi ca Bohmg Oetinger gr, mai tdrziu,
indeosebi Baader. Ei considerd cd spiritualul ar avea, ca gi corpo-
raluf o <fiziologie>>, cd ar exist4 alituri de corporalitatea trupului
,,o corporalitate a spiritului>".
25 33: trimite Ia Matei 1.6,
25l. ,,...iar cine igi va pierde sufletul pentru
Mine, iI va afIa".

68
 Chtw religioase. Imnuri cdtre noapte

ingiiere TV
hinudlungi muri,
:are durere
nii'de bucurii23. Dit tr" orele senine mii,
Pe care-n viali le trdii,
zi oricare, RdmAne-mi una la zerit;
nluio simtr Una ir:r care-n mii dureri
Eice stare itt inime-a* aflat, ca ieri.
in bnalelef, fierbinti2a. Pentru noi Cine s-a jertfit26.

iYiatrvin Lumea-mi era sfdrAmatd,

crnna seci - 30 Ca de un vierme m6ncatd,
€luiDivin Se vestejea inima-n floare;
lape veci. Averea-mi gi dorinle toate 10
Zdceau ad6nc inmormantate,
rgisit El2s; Doar pentru chin eram sub soare.
iiubit
eilqgat de Cel 35 $i cum boleam fdrd cuvAnt,
rcd,ii-nzecit PlAngeam sd plec de pe p[mAnt,
Partea-mi: doar spaimi2T gi pirere, 15
Piatra mormAntului, deodatd2s,

266:inmanuscris. .pentru noi" eta ,,fiir mich" (,,pentru mine").

5i in multe alte pasaje din Cdntece qi din 2715: v. Ckntece 1,, 49 -,,O veche, grea, rdtdcire-n picat...".
us Crishos: transformd suferinla gi moartea
2s 16 gi urm.: Schulz opineazl, cd imaginea poeticd a pietrei care

acoperi lumea plm6nteascd a poetului face limpede faptul cd

*A strofi ce poate derut4 in mdsura fir care
moartea gi renagterea sunt evenimente sufleteqti. ,,mormAntul se
:rii ar fi ignorat, kmtrud von Minrrigerode,
afl6 deci in el insugi" (Sta., p. 649).
i dre Nooalis (Viziunea lui Noaalis asupra
lmaginea aceasta duce cu gAndul la o strofX din varianta in
- 84) atrage atenfia asupra ,,corporalitdfii
octosilabi a Melancoliel lui Eminescu unde trsd inlelesul interio-
L reprezentare a prezenlei Celui Care a
izdrlimorlii qi semnificalia cimitirului sunt altele:
fitosofi ca Brihme, Oetinger gr, mai tArziu,
,,Ah! M-am gAndit la viala mea
;ideri ci spiritualul ar avea, ca gi corpo-
,,Au nu e tot astfel gi ea?
exista alituri de corporalitatea trupului Cdci multe fele-am intAlnit,
[i>". Dar furd mdqti... a fost murit.
: ,,---iar cine igi va pierde sufletul pentru Eu le-am pus cruci... gi gir cu qir
Viala mea e cimitir". (Ed. Perpessicius,I, p. 379)

69
 '1;

NOVALIS

Fu, ca de sus inldturatd2e

$i-almeu adAnc deschis cu vrere.

Pe Cin' vdzur gi era cine

La bralul Sdu3o nu-ntrebe nime; 20

O relalie insd existi (nu doar una tematicd: iubita moartd etc.) qi
ea ar merita cercetatd.
- in ultima parte a lmnului 5:
2e 76-17: o imagine asemdnXtoare

,,P iatr a-i datd-ntr-o parte,

Omenirea-inviatl..."
Trimiterea aceasta e utild nu doar din perspectiva ,,corespunde-
rilor" existente la toate nivelele in opera lui Novalis, pericolul
este real, aga cum ne avertizeazE, nu doar o singurd datd, Samuel
qi Schulz.
3079-20: Scurtul pasaj din lurnal citat anterior - ,,Cristos gi Sophia"
(HKA, IV. p. aS) - se regdseqte aici. in ciuda aparentelor, in acest
1oc, pericolul despre care vorbeam (v. mai sus nota 28.) esie mult
md mic. Richard Samuel ne ajutd sd fim siguri de asta: ,,in6ltarea
Sophiei cdtre Maria se petrecuse astfel, inainte poate ca Novalis si
fi devenit congtient de analogia cu cultul catolic. .." alMariei (Die
p o e t is ch e S t aat s - un d G es chi cht s auff as s un g F r i e dr i ch a on H ar denb er g s,

in Studien zur Romontischen Geschichtsphilosophie. Frankfurt am Main

1925, p.202), altfel spus
- ,,cultul mariologic". Schulz atrage atenti.a
asupra interpretirii unui anume Ladislao Mithrer (Freundschaft und
Liebe in der Deutschen Dichtung des 18 Jahrhunderts,in Stlffe, Formen,
Structuren. Studien zur Deutschen Literatur, Hrsg. Von A. Fuchs
und H. Motekat, Miinchen 7962, p.725) care, in legdturd cu acest
cAntec, trimite la reprezentarea lui Zinzendofi a unui Cristos ca
ideal ,,cavaler de onoare". Apoi adaugd: ,,in legdturd cu perechea
ce-i apare vizionar poetului, ne putem gAndi la o legdturi (unire)
a figurilor de mijlocitori, a
"indrdgostifilor" despre care este vorba gi
in lmnuri (Sta., p.649). Pasajul cel mai expresiv este poate cel din
finalul Imnului 4:
,,Absoarbe-mi Iubite
Fiinta-mi cu tot

70