Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
rr))tiettgutot"
/0141 lfljj
ROMA
STUDIO ETNOGRAFICO
DE
S. FL. MARIANO'
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE.
"s\ 0 t
BUCURESCI
LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL
16, STRADA DMNEI,
1 8 9 2.
www.digibuc.ro
PRECUVINTARE.
AUTORULO.
Sucva, in 18130 Novembre, 1892.
www.digibuc.ro
I.
DORM ROMNCE1.
www.digibuc.ro
L'ai pz, l'ai desmerdh,
Mil de srutri i-aT d,
1.-ai Iice 'ncetiorg:
Nani, nani, puior !
Ohrjelu-T ca de spume
N'ar av smong pe lume!
N'ar fi ochit nim6rut
Dulci ca ochipril !
www.digibuc.ro
atancl, temnclu-se ca nu cumva s, rnie lung timpti
sa chiar pentru tot-d'a-una sterpet, i brbatulg el s nu prind
mal de grab5, a mal trghil a se plnge si a se cin pe
dlnsa, a se supr si-a o mustr, numind-o sterpiturd, cau-
t tte chipurile i mijlcele Yncuviintate, cum ar put maI
de grab, purceck grea. Incepe maI Intl i lntAI a se rug,
din WO', inima lui Dumnelleil, a umblit pe la mnstiri 01
biserici ca s, i se cetsc, a face lumiTd ceita statul d de
lure0 i a le aprinde, ca s ard la id:Ina Maicel Domnulul,
apoI att ea cAtil si barbatulil el a plti seirindare, acatiste
si liturghil, a incunjuretbiserica i a ingenunchiet sub daruri (1),
i In fine a fin posturile, cu deosebire lils postula Vineri
mari (2) si Lunile (3).
Cefi-e wrist; in frunte fre pusd" poveste publ. In aTera nout, Tom.
III. Bucuresci 1887. p. 444.
aUn negutttord fOrte bogatd era insuratti de vr'o gece ani si nu avea niel
un copil, totit se ruga lui Dumneded sit le dea i lord unii copilii. Ba ce aca-
tiste ce liturghii ! ce sdrindare ! nu le mai r'mdsese bisericd la care sit nu se fi
dusd ; qi In sfirsit dete Dumneled de li se Implini pofta . . . Dumne4ed le
ascultase rugAciunea si Meuse sit aibt i ei und cop ad.
Ioanil Kvary, Stati-Cotit, poveste, publ. in aGazeta Transilvaniei Dan. LII,
Brasovil 1889, No. 259: aStati-Cotil avea de tote cu prisosint, dar pentru
aceea eut numal fericitil nu era, Caci i lipsia fericirea sdracultil, averea Ro-
manului, ii lipsiad copiii. El n'avea copii, si acestil lucru lit punea pe gn-
duri. Facut'a rugdciuni, posturile, dat'a sdrindare, cunjurata biserica,
inghenunchiat'a sub daruri . . In zadard, lui Durnnecjed nu i se filed milt
de eld.
(2) Sub aPostuld Vinerii mart, se 'ntelege o *a-Viand intrgd, in care ne-
vasta, ce s'a prins sit postesct, nu Intl-IA.1.1a numai o (lath' pe cji de seed 0
anume dupt asfintituld srelui, iar in Dumineca ce urmzt, plttesce o slujbt.
Vinerile in genere se tint si pentru furtune, apoi ca sit capete fetele no-
rocd si A, le ajute S-ta Vineri ca st se ptt c'at mai curindd mtrit.
(3) E o credintt veche i forte ltit la Romanii din Bucovina, cd cad ce
se apucd sit postscd Lunia, aceluia in multe privinte IT merge bine. Asa ne-
vestele, earl' n'at copii i dorescd sit aibt, dact postescil dou-spre-qece Luni
dupt o laltit, credd c5, vord nasce copii. Asemenea multi si dintr'aceia, cari
cuipta dureri crincene de ochT, cit mai nu potil ved nimica, incit se apuct
a posti mai multe Luni, unii chiar si Vita vieta. Altil iarsi se prindil a
www.digibuc.ro
4
posti Lunia, din caus c li se bolniivescti si pierd vitele. Mai pe scurta fie-
care pentru ce voesce i pentru ce-ld dOre inima, si died el de cand s'ad
apueata a posa Lunia, de-atund si-ad ajunsil scopuld denti. E de 'nsemnatil
si aceea, c eel ce s'ad apucatti s postse tiit viata lord, postescd chiar
si'n Lunia Pascilorit, iara earl se prindi a postl numai und nurnrd
anumitii de Luni, nu mnncd de feld pand in diva urrnatre. i daca, flinch/
apueatd, se 'nfruptd In vre-una din aceste eile, atunci, spunti ei, c di nu
li se arata, adicd le merge rOd. De aceea fie-care apucatil observid cea mal
mare strictetit in postirea acestord dile. De-aid apoi, dela acstd, datin strii-
veche, s'a ndscutil icaIa epostesee Lunile, qi se aplic mai cu sOmO, acelora,
ce ori c nu ad sdrmanii de multe ori nimica ce manca si postesci de nevoe,
ori cd, nu ad de fruptti sad, in limbagiuld Transilviincnilord, de duke.
www.digibuc.ro
5
www.digibuc.ro
-6
acst sa nu se irossca i pustisch; iar dupa mrte sa aibd
cine-I cornnda i pomeni (1).
Mal pe scurta se pune luntre i punte i nu se las pana
ce nu-0 vede dorinta Inplinitil! (2).
Multe femel sunt de prere, c ele ar fi avnda unt felt]
de morbil luntricti, numit matricia, matrice sail mettrice,
qi din causa acestuia nu pottl srt nasc copil.
Deci unula dintre descnteoele cele mai usie carl le In-
trebuintza ele spre ajungerea copuluI clorita e i celti de
matriciii sa matrice, care sun precum urmz:
&AT matrici! Matrici prin deochitl,
Nu hui, Matrici prin ostenlg,
Nu poeni, Matriei prin fierbinll
Prin se nu te porn ! Matrici prin spaimA,
Matrieiti prin sete, Matriei prin neodihntt.
Matriei prin ime, Matrici de 99 de feliurr,
www.digibuc.ro
7 --
Matriciti de 99 de soitni, Din trupti si din tte incheeturile
lest de unde estI : lu
Din pieptil, Marea-ngrA mri
De sub pieptti, acolo te-oiti asez,
Din inim', Acolo-T sta,
De sub inim. Acolo-I bea,
Din sle, Acolo-I man*
De sub Ole. pe N. in pace if rasa.
Din brate, N. s Anae curat
din mate, luminat
Din .tte incheeturele Ca Dumne4ea, cnd a facut'o,
din tte ciolanele ! Ca maica-sa, cnd a nscut'o,
0 tu de nu mi-T Ca argintulti strecuratti,
Cu 99 de cse te-oi cosi, Cum e de Dumnec,leti lsatti,
Din trupti si din tte sele Ca srele pe senintl,
Te-oiti porni. In vecif vecilorti, aminti !
Cu 99 de secerl secer,
Descnteculil acesta, dup cum mi-a spus Gafita a lui
Tacobil a Luchi din comuna Mlini, judaturd Sucva, plaiul
Muntele, ln Moldova, care mi l'a dictatil, se descnt numai
Ludt dirninta, pn a nu rsgri srele, in rachiil, vinil sail
or prspt4 Implutil, din care nu s'a gustatil de
rostindu-i-se versurile de trel orl dup olalt. Din rachiufil,
set borqulii astil-fehl descntaM se d apol femeei
de trel ori de gustat i anume pe nemncate.
Poporulil romnil din tinutulil Chiorului, comitatulti Sat-
rnarti, in Ungaria, numesce matrician morbulil numit alt-
cum sgeircurb sail aired.
Dach vre-o femee e atacat orl ptimesce chiar de mor-
bula acesta, cli6m pre atare descnttoril sa descnttre,
cte-- descnte de Inatricia.
Acsta cotare descantare se face ava, &A se iea un-
tur rncedra, veche de mai multi ani, i aceea se pune
inteunil vas& Apoi cu un cutita de atrd, Inchegtoril i
www.digibuc.ro
8
www.digibuc.ro
9
(1) Acestti descanted', dict. de economuhl Ioaml Boti71 din Vtlenii $omcuteI--
marl, se MIA publ. de d-Iti Elia Popti in Gutinuliin an. I. No. 30, Baia-mare 1889.
(2) Cred. Rom. din Mahala, districtulti Cern'autuluI, corn, de ahl
lui Iordachi Isac, agricultorti.
(3) Cred. Rom. din omcuta-mare (Chioril) si imprejurime, com. de d-lti Elia
Pop, inviitAtorti.
www.digibuc.ro
10
IN ALTA STARE.
www.digibuc.ro
apucate din mosl strmosi, durz tow timpulil de cnd a
simtittl c a purces grea si pn dupa nascere, attil In de-
cursul ocupatiunilor sale de tte dilele, cAtil si In timpul
mncdril si a lAutulul; attil In decursula &MI, preumblriI
si petreceril, cAtti si In cel alit odihnel, mal pe scurtil la
ori si care ocasiune.
Asa din momentul6 cnd a simtit5 c e In alt stare,
se Incinge necontenit peste totti timpul Ingreunril. De
lncratil nu-I vorba c5, se apuc ea singur la lucru, att
prin cas ctil si pe-afark unde si cnd cere trebuinta, dar In
tot timpul Insrcinril se feresce de a se osteni din cale
afark prea bine sciindil c ostenla cea mare precum si
rdicturile frte lesne potti s-1 strice.
Cele mai usitate datine si credinte In tirnpulil lucrril
sunt deci urmtrele:
Ca o femee Insrcinat s fac lesne, de cte orl mtur
si iea gunoiulii. In plk aruncndu-l, 85. dic: cum aruncil
gunoiuld acesta de iute, asa sd si fad' de lesne!
Femeea Insrcinat, care va culege surcele In OM, copi-
lulti cea va face va av pe corpil nisce -pete de diferite ma-
HMI ; iar aceea, care va culege In pi% surcele esite din
rindea, va face copiluld cu prula cretil (1).
SA nu pun vre-o legAtur dup cap ca s'o depene, c
apoi are s fie copilulil cu buricul pe dup capil (2); iar
dacti trece cine-va peste o femee Ingreunath si nu-si aduce
de grabd aminte, atunci copilului i se Inv Me buricula pe
dup grumaz (3).
Sd nu desculte pe nime, nici s nu trag circiI cui-va,
www.digibuc.ro
12
www.digibuc.ro
13
www.digibuc.ro
14
www.digibuc.ro
15
www.digibuc.ro
16
www.digibuc.ro
17
www.digibuc.ro
18
(1) Aurel Iana, Credinte la nasceri, publ. in Familia an. XXV. Oradia-
mare 1889, No. 41, p. 483.
(2) Sub Duminica Mare se 'ntelege duminica dintgl dupg lung noug.
www.digibuc.ro
19
www.digibuc.ro
20
www.digibuc.ro
21
www.digibuc.ro
22
Dreptti aceea Vote femeile MsArcinate, earl sciil cis ceva carte,
citsc ln fie care di Visul MaiciI Domnulul, cAcI atuncl
vorti nasce usorti si le va trai prunculti (1).
In fine o cimilitur5. din Bucovina descrie pre ferneea in-
greunat ast-felti:
Merge duda pe cArare,
Patru ochi, patru picire,
Patru-ded de unghire.
www.digibuc.ro
23
IlL
SBURATORIULO.
www.digibuc.ro
24
MAtrgung,
Snge de nou fraV,
Iarba ciute,
*i mama pgdurii (1).
Cum se sparge targulti,
(Cum se spargo oborula),
Asa s se sparg6 faptulti
Si lipitura
*i sbueatoriubl
Cum se rspndescil respntiile,
Asa s se sparga farmecele
lipitura
sburAtoriulti.
Cum se respndescii respntiile,
Asa s se rasipscA vrjile
*i lipitura
sburtoriul!
Dup acsta pune cldarea la foci*" ca s fiarb dimpre-
nub', cu cele nou feluri de plante.
Dupa ce a fiertil de ajuns i anume pe timpula cand
se sparge teirgula (In Bucuresci oborulg), bolnava se sGal-
6, In sdildtrea Intr'acestil chip preparat.
Gbitindu-se de setildatil, msa, sa cine este, iea scaldtura
(1) Aceste pIante i rdcin sunt adunate de babe saii tigance in luna lut
Mait de prin piidurT si de pe ceunpuri.
www.digibuc.ro
25
www.digibuc.ro
26
IV.
www.digibuc.ro
'27
www.digibuc.ro
28
www.digibuc.ro
29
(1) Pte c aice ar trebul s stee cird porumbd, ccI In porumba, dup6
cum s'a arAtatil maT sus, nu se ?Re preface.
www.digibuc.ro
30
(1) Acst rugciune am reprodus'o dintr'o cArticic micA tiprit sin Sibii
la 1862, in care se mal afra tiprite inc i Epistolie a Domnului nostru
Chr., ce a trimis-o D-cleti din cerii, apo'l Epistolia Maicii Domnuluio
Afurisaniile Arch. Mich. asupra satanet de Saca.
www.digibuc.ro
31
www.digibuc.ro
32
www.digibuc.ro
Fi g .
www.digibuc.ro Mariante Nascerea la Romlial, pag. 32.
Fi9. II. illarianti, Nascerea la Romani, pag. 32.
www.digibuc.ro
33
(1) Vegi mai pe largd despre chipul i faptele Samcei precum i despre
ruglciunile i mijlcele ce le intrebuintz Romnil contra ei, pe ing. stu-
diile citate mai sus, nc i Samca (din mitologia daco-romAn), studig publ.
de S. Fl. Mariann in aAmiculg familielp an. IV. Gherla 1880, p. 70 qi 87.
(2) Dr. Heinrich v. Wlislocki, Aus dem Leben der Siebenbrger Rurnnen,
Hamburg 1889. p. 8.
Mariann, Nascerea la NomanT. 3
www.digibuc.ro
34
www.digibuc.ro
35
www.digibuc.ro
36
www.digibuc.ro
--- 37
V.
NASCERE A.
(1) Aurela Iana, Credinte la nasceri, din p6rti1e Oraviteio in Familia an.
XXV. Oradia-mare 1889 No. 41, P. 483 qi No. 61, p. 603 qi 604;com. de
Olariti din Domara
www.digibuc.ro
38
www.digibuc.ro
39
www.digibuc.ro
40
www.digibuc.ro
41
www.digibuc.ro
42
De va fi fatA
SA lasA la fur*
De va fi feciora
SA iasa la toporti (4).
Daca msa se pricepe bine la mositil, dacd e uOrct la meind,
femeea bolnvd nu se muncesce mult, ci Indat hcadduesee.
Cnd o femee nasce greil se pune In genunchi i lncepe
a se ruga.
Romana creclead eh Ingenunchiarea grdbesce nascerea (5).
In unele pArtl ale Transilvanid, cnd o femee nu pote
sA nased, bea apd de pe icna Maicii Domnulul, iar brba-
www.digibuc.ro
43
www.digibuc.ro
44
(1) Com. de d-l lonie al lui Iordachi Isacti si d-10 Elia Popil.
(2) Com. de d-10 Ios. Olarii1 si I. Popovici.
www.digibuc.ro
45
(1) Corn. de mal multe Romance din Bucovina, precum si de d-nif G. To-
moiaga, cant. bis., si V. Turturnti, preot: aCand e o femee spre nascere,
in cele tref luni din urma i o luna dupa nascere, dusmancele ff pota face
pe ureitd, i cand are sa nasca, potil s'o omre. Dada% ferneea capt Inainte
de nascere de repetite ori cercdri, e un semnil c i-a facutti cine-va, deci
e bine s se caute si desfacd de ursitd. Asemenea e bine alga de
patron un sfintil, care s'o pszsc i fersc.
Corn. de M. Nistoril si alte romance din Mini'. in Moldova: aDacrt se intimpla
la facere c21 o pitlesce de ursitlt, 0 nu se afl nime ca sag desfaca, atunci moire.
www.digibuc.ro
46
www.digibuc.ro
-- 47
ARIA descanted', tota de ursita, i anurne din Satul-mare,
districtuld Radutului, care asemenea se descantd nu o dat
femeiloril ce nu port nasce, i mai alesil ce1ori mai tinere,
sun precum urmza :
IIo vac rosti, le-oid scte in seduttl
PorosA ! le-oid bate 'n sedutij,
Ho vaca ng, ti le-oiti scte in ccipse
PongrA ! *i ti le- old bate in cpse,
Ho haitA fArmectre, *i le-oid scte in genunch
Ho bait de fatA mare, *i ti le-oid bate 'n genunchi,
Hoch inapoI s, te 'ntorc $i ti scte in pulp
Dela N. N. $i ti le-oi bate in pulp,
CA de nu te-I inturna, le-oiti scte in fluerti
Ed indat void. lua $i ti le-oiti bate in fluerd,
De-unde-ord fi, afla *i ti le-oi scte in glesna
Vr'o cAti-va terusl *i ti le-oid bate in glesn,
OrI nisce tepus $i le-oiti scte in cAlcAiti,
ti le-oiti bate *i ti le-oiti bate 'n cAlcAiti
In crestetuld capulu, *i le-oia scte in, cAput,
$i i le.oi scte in ochi $i ti le-oid bate 'n cAput,
*i ti le-oid bate in och, *i le-oid scte 'n degetuld celd
$i scte in mAsele mare
*i bate in msele, *i le-oid arunca in cale.
$i scte in andrele Bunti calea, juncand negru!
$i le-oiti bate in andrele, Multumescu-t N. N!
*i ti le-oid scte in pieptil HochT inapol s te 'ntorc,
$i ti le (Ail bate in pieptti, CA de nu te-T inturna,
$i scte in plm Ed toed cA ml-oid atita,
*i ti le-oid bate 'n plAm, BolohanT void 'nfierbinta
*i scte 'n inim $i arde frige
*i le-oiti bate 'n Pn ce mi te ve stinge;
$i le-oid scte in rrunchl $i apo mi te-oid lu
le-oid bate in rrunchl, $i 'n men-A te-oid mAcionA,
*i ti le ()it" scte in splinA $i 'n vntd ch. vntur,
*i ti le-oid bate in splinA, SA nu rem de feld.
$i ti sc6te in sele Niel cAt und grAunte de nand.
ti Ie-oiti bate in le, In 44 despicatti
www.digibuc.ro
48
www.digibuc.ro
-- 49
SA vt; ImbtrAn41! Cum e de Dumnee,leti lAsat !
N. sA rAmAe curatA, De la nol numai isbnda,
Luminat, Dela Dumneleti dobnda !
www.digibuc.ro
50
(1) Diet. de Anita Pletosd din RAddsenI i Gafita a lui NiculaI Iacobil a
Luchi, din MdlinT, comune in Moldova, judetuld Sucva.
(2) L. Preller, Rm. Myth. II, p. 208-209.
www.digibuc.ro
51
AcstA copilA
SA fie frurns
Si mintos
Si vois,
DrAgAstsA,
SAntsA
Si 'nv4atti
Si bogatA
femeie de tart
Si luat 'n smA ! (1)
www.digibuc.ro
52
www.digibuc.ro
53
www.digibuc.ro
54
(1) W. Schmidt, Das Jahr und seine Tage in Meinung und Brauch der Roma-
nen Siebenbrges. IIermannstadt. 1866. p. 26.
(2) In cele maI multe prtI ale Bucovina', apoI In Dobrogea, in unele parti
ale Transilvaniei, Banatului, Unqarie i Moldova., femea ce-a nascutg, din gliva
nascerri si pan dup.' 40 de qile, se numesce neyStd, iar acsta spune celeI ce
mofitii, fie orI i cine va fi aceea, mfei dem moricd. Ed creda ca, numirile
acestea sunt usitate a se da astil-fela din timpurile cele mai stravechi, cAnd
nu erag mse invtate, ca in timpuld presenta, ci maI fie-care ni4ti respec-
tive buniett radica copiil nepter sale. In unelele partl din Bucovina, Moldova
si Tdra-Romandscd ins femeea ce-a ridscuta se numesce c'ung terming sla-
voila 1ehuz, lduzd sag leusd.
(3) 0 sm puna in locula perinuteI simple, o petic, sa o perinutd anume
spre acesta scopti fcutd, in care se MIA lut frmintata.
www.digibuc.ro
55
www.digibuc.ro
56 -
SA se mire de Slaticota Cine-lil ved
Cu barbd-I cu tot, Orbi,
Cu un calti schiopti, Cine gusta
C'o sarcin de drog, Crep.
C'o straceitre (1) de cast' ros. SA crepe tte deochitur,
Si el asa striga: Tte mirAturi,
Hal la casti rosil (de 3 orl)! Tte napratiturI,
Cine-l aucli ute pociturI.
Surcli,
www.digibuc.ro
57
(1) Aurela Tana, Din credintele la nascerin, in Familia an. XXV, p. 603.
(2) Inenil, op. cit. p. 13.
(3) Dict. de P. L. Letwtnti.
(4) Diet. de M. Nistora din Mlini.
(5) Burada: 0 altorie in satele ronaanescI din Istria, in Tribuna, an.
VIII. Sibi 1891, No. 161.
www.digibuc.ro
58
www.digibuc.ro
59
www.digibuc.ro
60
(1) Corn. de d-la R. Simu. To La asa se numescg copiff acestia i 'n distric-
tulg BacauluI din Romania. Vedl Coltimna 1u Traiana, an. IX, BucrescI
1882, p. 426: aAtatg WAR catti i fetele nascute din florl poporulil II numesce
bitongi si-I secotesce ca nelegiuttl. In judetulti Sucva din Moldova se nu-
mescg si orfane.
(2) Din Horodniculg-de jos, d istrictulti Rdautului.
(3) Dumitru Teleorti, Scene si portrete, BucurescI 1886 p. 279: aPare era
copild din jiort, sag fill de lele, citicl nu se lipia de Oa Mel* un descntecg,
nidi o vraj, niel ung brastmg.
www.digibuc.ro
61
(1) Datina acst esist la RomnI din timpurile cele mai deprtate. Porecla
dat bung (VA lui Ioang Vodd cel cumplitg de Armnulg, precum il nurnesce
Crechilt i vestitul diplornat i istoric francez contimpuran Hubert Lan-
guet, venia dela mama la o Armncrt, sotia hfi Sarpega. $i fiindti c copit
naturali, numiti de obiceig duplt mama lord, apoI Ioan deveni Armnulg, dupli
cum Petru, flub natural ala lui $tefan cel mare, devenise liarefg, i Ale-
xandra (Petru) fiuhl naturahl alO lui Bogdanil si alO unei Lpusnence, crtp-
tase nwneIe de Litpufninu. Vedl" A. D. Xenopol, Istoria Romnilor, t.
Iasi; 1890. p. 94.
(2) Com, de d-10 Rom. Simu.
(3) Columna lui Traiana, an. IX., p. 426-427.
www.digibuc.ro
62
www.digibuc.ro
63
www.digibuc.ro
64
www.digibuc.ro
65
www.digibuc.ro
66
www.digibuc.ro
67
www.digibuc.ro
68
www.digibuc.ro
69 --
casa romnsca, de 'naintea icnel familiare, In genere a
sf. Ioan Botezatoruhl, a sL Petru sa sf. Nicolae,
oclaia attil si patul se stropesc cu apa sfintit. Iar clupa
ce s'a nascutil acuma copilul e bine ca pAria la botez s
arcla o lumina langa lgnula s'g, si sa se pazsca nptea (1).
In alte prt,I din Transilvania, precum buna Ora In Or-
cat. timpti e nebotezatil copilul, se aprinde In WO,
sra In casa o sdranp de ldnd ngrd, si atttti copilul ct
si muma se afum cu dnsa In tot tirnpul acesta, ca s
nu se apropie lucru slabit de dinsil (2).
In Macedonia, se vede c5, spre acela-sl scopti, Inclat dup
nascere se aprinde In odaia lehusei candela care arde ne-
contenitil 40 de qile (3).
In acela-si tirnp nu e bine, duprt spusa Romniloril din
Transilvania, ca nepta s. lasa far lumina aprinsa sra
nici macaril pAna In tinda, iar In alte locurI far matura (4).
De asernenea se baga" de sm5, ca s nu se pue n6ptea
lumlnarea prea aprpe de ochii copilului, cci nebagandil
dupa aceea msa de sm, copilul Grua.' i slbanogil
fiindil Inca la vedere, frte lesne ar cdpt, aprindere de
ochi, si usord si-ar put apoi perde vederile (5).
Ce se atinge de spiritele cele rele i mai cu srna de
&rifle k 6) amintimil aice c i Romanii Inc6 credea c arti
fi periculse copiilor, atAta nurnai ca ei aveati cu totulti
www.digibuc.ro
70
www.digibuc.ro
71
www.digibuc.ro
72
(1) L. Preller, Griechische Mythologie. I. Band. III. Auflage, Berlin 1872. p. 422_
www.digibuc.ro
73
VI.
PERDERE A.
www.digibuc.ro
74
(1) Corn. de d-nii Rom. &mu, I. Georgescu si Elia Popg ; vedl si e*ed-
trean an. II. Buda-Pesta 1876. p. 29 si 47. Verbulg a lepda sag lapda,
de unde subst. lepdare sag lelpildare, in intelesa de a perde (abortiren), e
cunoscutd si'n Bucovina, ins eld se 'ntrebuintz numal cu privire la ani-
male, nicl cand ins la femet. Iar sub verbuld a stirpl se 'ntelege cand a In-
cetatg de a mai da lapte.
(2) Corn. de d-111 Rom. Simu.
(3) Com. de I. Berarig., parochii in Stroesci si I. Georgescu.
(4) Corn. de da. V. TurCurnil si El. Popg.
www.digibuc.ro
75
www.digibuc.ro
76
www.digibuc.ro
77
www.digibuc.ro
78
www.digibuc.ro
79
www.digibuc.ro
80
www.digibuc.ro
81
VII.
SCLDATOREA.
www.digibuc.ro
82
(1) Dr. I. U. Jam& si And. Barsn, Doine i strigaturi din Ardhl. Bucu-
resci 1885. p. 18. si 331; Com. de Elia Popti, inv6tAtoril in omcuta-
mare; M. Pornpiliu, Graiul romnescil din Biharia, in Convorbiri lit.
an. XX. Bucuresdi 1887 p. 1007: eCiupd = ap:A caldut in care se scaldil,
cnd sunt in lg5.nii.
(2) Datina Rom. din mai multe par(1 ale Bucovinei.
(3) Diet. de Maria Vasilutd din Poiana-*tampli.
(4) 0$ecrte:Irea an. I. Flticeni, 1882. p. 19 aillbie e covAtica in care sa
lgAn copiil traniloril si in care se sca1d5..
www.digibuc.ro
83
www.digibuc.ro
84
Snkosti ca oubl
Rumiln ca bujorulti
Atragkoril ca busuiocul
albti ca laptele.
In Banat i Ungaria, unde asemenea este clatin a se
&Aida copiluhl nori-nscutri In ap numal de abia cldut,
care se aduce In genere dela un isvorri si se Inch' lqesce
cu vrscuri culese de pe drumuri (1), se pune In prima
sclclAtre a acestuia moUftd, adec aghiasm sa ap sfin-
tit adus cu putinil mai nainte de acsta dela preotulil ;
apol putin laple dulee ca s-1 fie pielea alb ca laptele,
un ort ca s fie sntosil ca oul, felurite flort ca s fie
drglasil ca florile, una sari doue nud ca s nu se vateme,
o pietrieiect ca s fie rabdurig ca ptra, adecA ca s. pith re-
siste frigului precurn si altori neajunsuri, i un bang de
argintii (unil cecer sari talera), ca s fie curatil i ca
s nu se princl de 'clinsula farmecele, vrjile i arunc-
turile, adecA bubele rele, cum nu se prinde rugina de ar-
gintil (2).
In unele p5.41 din Moldova, precum bun (VA In judetulb
Sucva, se pune In prima scldAtur lemnie (3) ca copilulil
s umble de grabri In picire, apol sdrevept (4), popchipric (5)
catumicd, ca s fie vrtoplti, cdnepa ca s crsc ca ca-
(1) Com. de d-Iti Ios. Olariti, invOtatora in Domana: In BanaN apa pentru
prima scald o aduce msa dela isvorti si child vine cu dinsa acasa aduna
nisce vrscurI de lemne, pe cari, sosinda acasa, le pune Indata pe foca,
ca nepotelulti s-I fie sirguitorti si adunatora.
(2) Corn, de d-la Ios. Olaria, I. PopovicY, InvataLora In Opatita, si Elia Popa
Invatatora in Somcuta-mare.
(3) Lonnie e unti fel de planta lemns, care cresce pe prunduri si are
frunze asernenea
(4) Sdrevetii e o planta, care cresce prin lunci si din care faca rnenff gra-
dinute.
(5) Popchiforula e o burin mica cu flre gallAn.
www.digibuc.ro
85
www.digibuc.ro
86
www.digibuc.ro
87
www.digibuc.ro
88
www.digibuc.ro
89
www.digibuc.ro
90
www.digibuc.ro
91
www.digibuc.ro
92
www.digibuc.ro
93
www.digibuc.ro
94
Cele mai multe mse din Bucovina /ns5, dup ce ail sal-
data copilula Infsatil In chipula mai sus aratatil, tla
puna pe vatrd, dar mai cu sm sub masd sail sub lc* (1).
Tota atunci punil lngd, dinsula io cdeiulie deusturoia, anume
ca sd-la fersed de fliochia (2), saa Il facil, spre acelasi
unt benglaa In frunte, adec rdica piciorula drepta
cu clciula Intorsa Indrpta In sus, iaa cu degetcle pu-
tintt tin de pe calcAia, o frmnt cu stupit, i eu fra-
mnttur de acsta 11 faca apol unit punctil rotunda cta
tine buriculil degetului artatora In irunte.
Datina acsta de-a face copiilora benghia, numitil In Tra-
Borndnsed sbenghia (3), iar /n Moldova nu numai bengliia
ci i benehia plur. bend-a (4), exist nu numai la poporula
romnil, ci ea este usitat si la alte popre. Asa In Pelopo .
neza de abia ce se nasce copilula i msa li acopere
cu un vla si-1 pune pe frunte Mina noroia luat dintr'una
vasa, unde apa a stata mult timpa (5).
Frte respndit trebue s fi fost datina acsta si la
cresting de pe timpula .8/-tulut Lana Gura-de-auri i cu deo-
sebire la Greet, caci iat ce ne spune acesta s-ta printe
despre dinsa:
Muerile puna luta In sclddtre, apoi nutritrele i ser-
vitrele, lunda cu degetula din acelil Iut1 insmn fruntea
www.digibuc.ro
95
www.digibuc.ro
96
www.digibuc.ro
97 --
--SA fil bunti s taci ca cup torul, ca vatra, ca
Dup acsta l asz putinti, asa InfAsatil cum este, sub
njas (1).
Cum a fcutil i acsta, msa, lunda baniI ceI de ar-
gintil, earl pusti mai nainte In scldatre i cari sunt
-de regul menip pentru dlnsa, li stringe, iar schlcitrea
o scte i o arunc afar.
Aci e de observat c5, attii scldtrea acsta, In care
-s'a scAldatil pentru prima r copilul, ctil si Vote scld-
torile urmtre nu se arunc In fie ce loc, ci totti-deauna
1ntr'unil loc retrasil, curatil, unde nu umbl nimene,
zcsta din caus ca, dup cum amil amintittl mai sus, se
pune IntrInsa apa sfintitd, i fiind acst sfinpt, e pcatti
-sa se arunce In fie-ce locil (2).
Mai departe nu e nicl o dat bine ca scaldusele, In carI
se scald copilul, sit se arunce asupra sail pre sfintulii
sre, pentru-c srele d lumil lumin si ne Incllesce, ci
itotil-deauna In alibi parte, de comunil spre miequld noptii.
Msa sail mama, earl arunc scaldatrea spre sre, are
'mare pcatil, iar copilulil mameI respective, Indatd, cum HA
-scald, face bube pe
Asemenea nu e bine a se arunca pe Jodi, cad un cn-
Aecti poporantt din Transilvania qice:
Micut, al med noroc
L'a tipat cu ciupa 'n focti.
Micut, a mea ticnla
0-a tipata cu ciupa 'n para ! (3)
www.digibuc.ro
98
(1) Dat. Rom. din cele mai muIte pArti ale Bucovina
(2) Com. de d-la G. Tomoiag.
www.digibuc.ro
99
www.digibuc.ro
100
www.digibuc.ro
101
www.digibuc.ro
102
(1) Dat. Rom. din cele mai multe prtrti ale Bucovina
(2) Francu i Candrea, op. cit., p. 147.
(3) Ionml, op. cit. p. 13.
(4) Ionnil, op. cit. p. 13.
(5) Cred. Rom. din Trans, corn, de d-Ii1 I. Georgescu.
www.digibuc.ro
103
www.digibuc.ro
104
(1) Sedtrea, ed. Gorovei, an. I. Fillticerff 1892, p. 154: Cand ii mora
copia, pe celti noti-nascutti arunc5.-la in drurna, si eine l'o boteze.
(2) Obiceiurile la nascerea copiilor, in op. cit. p. 60.
(3) Ion6ntit, op. cit. p. 12 si 13.
www.digibuc.ro
105
www.digibuc.ro
106
(1) Din Stroesci, said in distrietulil Sucevil, coin. de Gr. Poleacil, stud.
gimn.
(2) M. Caniantl, Poesif populare, Doine. I4i 1888, p. 96.
www.digibuc.ro
107
Maicut, rnilicut,
Tu cnd m'ai fcut
Bine tI-a prut;
Cnd m'aI legnatil
R m'ai blstemata
Cu b1st6inti de foal
Ca ed n'am norec ;
lar cdnd neat seddatic
Val ret veal scaldatd
Cu-apd din pdrii
Sd fig cu toi ret (1).
Cum c5, apa din unele riurl sa pArae are, dup credinta
poporului, o influent, fatal, asupra viitoruluI copiilor scl-
datI cu ea, se 'Dote cunsce i din urmatrele versurl, ce
le scternil dintr'o balad, din Tera Romdnsect:
TacI, ea te-am scifidatil
Cu ap de Prut,
S fiI tot uritti;
Cu apg de lunc,
fil total de ducg . . . (2).
www.digibuc.ro
108
www.digibuc.ro
109
www.digibuc.ro
110
www.digibuc.ro
111
www.digibuc.ro
112 --
pndit. printre RomnI i V. Alecsandri In Legenda ildn-
-duniedi:
0 (,ling coborit din zodia cerse
Veni s o dcscnte, s'o legene, s'o crsc,
S-I dee farmec dulce, podbe, scumpe daruri,
S'o apere 'n vit de-a c,lilelor amaruri.
Ea-I puse-o scldtre cu ap ne'nceput,
De plie neatins, de sre nevNut,
Si 'n apa inettlelit cu lemn mirositor
0 trestie, un fagur yl-o flre de bujor,
Menind prin ypte blnde copila s devie
Nltut, mldios ca trestia
La graiti ca mierea dulce, la chipti farmecatre,
Si ca bujorulti mndru de ochI atrgtre (1).
Datina de-a pune diferite plante, si mai ales florI miro-
sitre, In scldtre copiilor, e usitat nu numal la RomniI
din Bucovina, ci i la cel din alte ten. Dovad desprea ac-
-sta averna nu numaI esperinta de tile oilele, ci i o mul-
ime de doine. Jat una din Transilvania:
In cea verde dumbrvit
Scle-o dalb copilit
TnCr ea yi-o mldit.
Cti voinicl ca o vedea
TotI din gur
Copili, draga mea,
Ian trageti tu cununa
De pe cda ochiuluI
Mai pe virvulti capulul,
C tu 'n lume de-I tri
MultT voinicI ii nebunl.
Nu-I de vin cununa,
Cd-I de vin maica mea,
De ce m'a fcut aya.
(1) Opere complete. PoesiI. Vol, III, Bucurescl 1876. Legende, p. 80.
www.digibuc.ro
113
www.digibuc.ro
114
www.digibuc.ro
115
www.digibuc.ro
116
Dr fa virvulti gardului
Sei fig sluga satulla
Citana 'mgratulu? (1)
totil din Transilvonia, care asemenea ne amin-
tesce dospre credinta acsta, sun :
Spune, maic', adev6ratil
In ce scalda m'aI sclclati
In scaldti de JoI srrL
Ca sa 'nconjurri maie o lrA ?
Spune, male', adevi.lratti
Uncle scalda mI-aI
Peste unti gardil cu spini
Ca s fic totti in strilinI?
Spune, maic' adevLtratti:
Uncle scaldii tipatti:
Peste unti garda cu pirlazg
Ca st fin totil de nacaza
cu lacrimI pe obrazti? (2)
Dac, voesca ca inrg bine, s, se ingrase,
atund Romncele din unele prti ale Transilvani0 indAti-
nz de-a arunca scalda In apropierea unel cocine sa cotep,
Ins, i In casula acesta se lea taro bine sma ca lootil, unde
se arunc5, s, fie curatg (3).
In alte 0141, totd din Transilvania, ag datia, de-a vrst1
apa, In care scAldata copiil si cu deosebire copilele,
nu numaI curatil, ci totil-odat, i la tulpina
mud nucit (4), i acsta din urm cu scop ca tta fdptura
(1) Ioan Stapa PoesiI pop. din Serpreusiu, comitatulti Aradulul, in aGa-
zeta poporulan an. IV. Timisdra 1888, No. 19.
(2) Eufrosina Sandiand, aDoine si hore din popord in aSe4dtrea ed. de
Ios. Vuleand, an. VIII, Oradia mare, 1882, p. 88.
(3) Corn. de d-l Rom. Sirnu.
(4) Jarnik i BItrsdnii, op. cit. p. 332: Asarnenea faca si ladle cu apa, in
care s'a splat. Totti-odatrt prul, ce le rmne la pIeptnatti, liC vird fe-
tele intr'o scorburd de nucd, cci astd-feld credd ele, e vorri ay6 totil-deauna
cOde lungi si frumse.
www.digibuc.ro
117
www.digibuc.ro
118
www.digibuc.ro
119
www.digibuc.ro
120
www.digibuc.ro
121
VIII.
SLOBOINREA CASEI.
www.digibuc.ro
122
www.digibuc.ro
123
www.digibuc.ro
124
www.digibuc.ro
125
www.digibuc.ro
126
www.digibuc.ro
127
www.digibuc.ro
128
www.digibuc.ro
129
www.digibuc.ro
130
www.digibuc.ro
131
www.digibuc.ro
132
www.digibuc.ro
133
www.digibuc.ro
134
www.digibuc.ro
135
IX.
RODINII.
(1) A. Lambrior, Corn'. lit. an. IX, p. 2, Com. de mai multe Romance
din comuna
(2) Corn. de I. Georgescu.
(3) Corn, de d-ld Rom. Simu.
www.digibuc.ro
136
www.digibuc.ro
137
www.digibuc.ro
138 --
1emeea ce i-a adusti daruri cu" ceva dela sine, atuncl msa
o prirnesce i cinstesce cu cele ce i-a adusil ea.
Femeea, primindti paharulti In mn, trebue numai clecAt
s-lil cinstsd, de bine, del nurnal asa pte fi copilul curatic,
pe and din contrd copiluld devine mucos pentru tt viata
sa. Un stropil. Ins& totusi trebue lese pe fundo, ca s
aib ce arunca jos, dd.' asa e bine! (1)
Cele mai multe femei, dup unti paharti doug de cinste
mal cu srn dac vinil una ale una pe rndti, luAndu-si
rOrnasti bunil, se ducil pe acas.
Dad din Intmplare adunat mai multe femel de-
odat, atunci, mai alesil In Moldova, dup ce a uratil fie-care
la vrernea sosirel sale sn'tate neptei si veacti lung cu
norocil copilulul, se punil la cinste tot Indesncl paba-
rele de rachiti Indulcitti cu miere IsI deschida din vorb
In vorb tt inima. Ieati mai 1riti prilejil de vorb dela
nisce stative (resboiti) ce zacil In cask, sail dela nisce ghe-
me, ce stail pe ceird, ori dela o furcA ce st zhit pe
hornti de cnd gazda este bolnav, i apol gresce fie-care
de pnzele si gospodria sa, In vreme ce paharele se totil
umplu si se desrtil, ci sntiltile rnerg dup obicei. Crma
tt a acestei mic ceremonii o are viitrea nnas, cumtra
lehuzel, care de obiceiti este nuna cea mare. Cte prietenil
nu se MO, si se Int6rescil cu asemenea prilejuri!
Dar vremea Intrlie si barbatii a s vin dela mrd,
dela pdure, din targ sati dela cmpti ; una mai grijilie le
vestesce acsta si atunci se deschide vorba despre apriga
purtare c chiar nslnicia brbatilortl. Fie care c,lice cte
ceva despre al s'ti : pe cnd unele 1c1 spunti nacazurile si
viata chinuit, altele se plngti, d de cnd mritatil,
brbatulti nici mcar le-a pomenitil cd-i sunt negri ochii ;
www.digibuc.ro
139
www.digibuc.ro
140
www.digibuc.ro
141
www.digibuc.ro
- 142
X.
LAPTAREA.
www.digibuc.ro
143
www.digibuc.ro
144
www.digibuc.ro
145
(1) Aureld Iana. Din credintele la nascerI, In eFamilia an. XXV. Oradia-
mare 1889, No. 51, p. 604.
(2) Ionnu, op. cit. p. 16.
0) Com, de d-nil Rom. Simu, si B. Iosofil.
10
Naseerea la RorarinT.
www.digibuc.ro
146
(1) Com. de d-nri Rom. Simu, si B. Iosofti: Baca pe cea ce a nscut o cer-
cetz5, In timpult1 acela catil st in casa (40 qble) alta muiere, ce inca laptzA.
urni pruncil, si daca acsta nu mulge lapte pe asternutulti nscutdi de curnd5,
ii duce lIta la acsta, ce a cercetat'o.
(2) Ionnu, op. cit. p. 15.
(3) Corn. de d-lti Horn. Sirnu.
(4) Ionnu, op. cit. p. 24
(5) lon(nu, op. cit. p. 8.
(6) Corn. de d-la Elia Fopil.
(7) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilor In Macedonia, 111 op. cit. p. 43_
www.digibuc.ro
147
www.digibuc.ro
148
www.digibuc.ro
149
XI.
URSITORELE.
www.digibuc.ro
150
npte (1); dup a altora lns in cele trei nopti dintAI dup
nascere (2), si cu deoPebire In cea dinti (3); ci iar.1 dup
a altora abia Intr'a opta npte.
Mai nainte Ins de a porni, a veni si a croi srtea se
sfAtuesca asupra urseld copilului. Cea mai Vtrina IntrbA
pre cele-lalte: ce srte sa-I croscA ? Cele dou mai tinere
respund s-I crosc bine. Ea Ins ursesee duph cum a
fostti multArnitA sail nu, adeca bine sail rii, Vicnda: sct
aibd traiul met din (cutare) somnulti mat din (eutare)
npte. Cele-lalte doue, sciinda prea bine cA in aceea Vi i
npte ea n'a fost multmit, o rgd s fie milsti (4).
DupA ce Intelesil In privinta Ursela, se pornescil tus-
trele la casa unde se afl copilul no-nscut ca sh-1
ursscA.
In timpurile vechi, pe cnd menii erail mai bunl, mai
drepti si mai priincio0, ci nu aca de eel, invidiosI si p&-
cAto0 ca In Viva de astAVI, se Vice c multi le vedea cnd
vin 0 le auc,liati curn ursescil, cu deosebire insti msele,
cari priveghiail pre copiii noil-nascuti precurn 0 pre mamele
acestora (5).
In tirnpurile de fat insti nu se mai aratA nici nu mai
spunii nimrul pentru cA msele precum ci alte per-
und der Bukovina, Viena 1881. P. 167. Tora noug, an. III. p 445: Dar
veni diva Ursitorilori, adecg" la trel dile dupg nascere, la iniOul noptit ve-
nil% sit dea hotgAre de ceea ce are srt pritscg. copilul, cand o sg. ajungg omti.
(1) Francu op. cit., p. 148.
(2) Tora noug, an. II. Bucuresci 1886. p. 250. Bolintinnu, CalOtoriI
in Macedonia, p. 89: aCa si tranil nostri din Principate, Romnil Mace-
don". att Ursitorile. Trel i1e dela nascere, credit cl trel fernel spirite vinri in
casa unde s'a nrtscutti prunculti si in sfattit la egptalula lgrmului despre a
lui ursitg..
(3) eclOtlrea, redact. de Ios. Vulcantl, an, II. p. 26.
(4) Frncu, op. cit. p. 148.
(5) Com, de d-lti I. Georgescu. Tom noug, an. III. p. 444 : aPe cnd
lumea bun era si ursitrele le audia.
www.digibuc.ro
151
www.digibuc.ro
152
www.digibuc.ro
153
www.digibuc.ro
154
Dmne, Dumne4eule !
Trimite ursitorile,
SA vinA tte voise,
Voise i bucurse,
La sinie sA gustscA
LuT N. bine se 'mpArtsc5 (1)
N. puOnel sA muncscrt
mult bine sA trAscA ! etc.
www.digibuc.ro
ursitrele copilului s-la urseze i s gssca ele de Muhl,
de mncat si bani de cheltuial (1).
La Romnii din Mun(il apuse7g ai Transilvaniei, adeca
la Mor, lucrul celfi dintAiti este, dup nascerea unul co-
s-i dea o lingurit6 cu unsre de ursil ca s OM re-
sista influentei ursitrelorti (2).
In Macedonia este datin ca a treia c,li dup nascere s5,
se fad' masa mare, i se procedz la unil faptil, care se
crede c are mare Inrlurire asupra viitorului noului nscut :
se pune aded un biat sa o fat ca de 12 ani, al cA-
rui pArinti trAescil, ca s frmlnte o turt micut, facut
din aluatti nedospitil, care se cce In vatra casei In cenus.
Acea turt se pune apoi sub perna pruncului si se pastrz
40 de file. Dad este baiatil,se mai pune o pungbi cu bani,
o armh, o carte, dlimari, hrtie si o pana, si alte obiecte
clup profesiunea ce parintii dorescil s5, Imbrtiseze; clad
este fat i se pune ac, degetartt, frfeci i altele.
In nptea ce urinza se culc top mal de vreme si se
del nu se deschidil cu nici un pretil ori
cult' ar veni din afar, cci se crede c 2n cea n6pte a sd
vind cele trd mire scZ scrie norocul srtea pruncuhd.
De aici este cralinta la poporuhl romng din Macedonia,
GA omultI nu trebue s se scrbse despre ori ce nenoro-
cire i s'ar hitmpla, del ori-ce ar fi facut ca sd se evite
cea ce i s'a Intmplat, ar fi fost cu neputint, dci afa
1-a fostit scris sd pdfsca.
De se 'ntmpliti ca la casa ornului s fie dui, atunci In
(1) IonOnu, op. cit. p. 15. Laurianit si Massimti, Dict. II, 543. Ursito-
rile in acea li nptea, i dc aoeea pentru acea npte, se pune la ca-
pulti prunculuI o masa cu cele maii simple mane:Ali: pane, sare, ving, etc.
din earl' sit mance ursitorile si sa fie bine dispuse pentru prunca.
(2) Francu, op. cit. p. 147.
www.digibuc.ro
156
www.digibuc.ro
157
www.digibuc.ro
158
(1) Corn. de d-lti Rom. Sirnu. $ecrtiirea, ed. de I. Vulcaml, an. II, p. 27.
(2) Corn. de Antond Georgiu, din Transilvania.
(3) Francu, op. cit. p. 148.
(4) Grecit eel vecht credeati c intr'o pester intunecs nu departe de tri-
bunaluld suteranil se alai"' tret dine de s6rte, pre earl' le numiail ei cu un
nume colectivil Map, iar j deosebl pre cea din-Laid (Idotho =torctre),
pre a doua Auxeac (Lachesis = holrltre de sOrte) i pe a treia YATporo (Atro-
pos = neindeprtre dela hotrirea sa.)
www.digibuc.ro
159
(1) Preller, Rmische Myth. II. Bd. Berlin 1883, P. 193. Marienescu, Cul-
tula pAgAnil i crestinti. I. Bucuresa 1884, p. 309.
(2) La Greci Moerele veniail a sptea di sit hotrasc seirtea. Dup5, Tertuliana
(de an. c. 39) in diva din urmii, a sptmAnei, ceea ce corespunde cu a Op-
tea di, iarit Preller (Rm. Myth. II, 210) le invcit a noua qi.
(3) Marienescu, Cultula pgn, p. 310.
(4) Preler, Gr. Myth , I, 434.Idem, Rm. Myth. II, 193.
(5) Senec. Apocol. At Lachesis plena orditur manu et Neroni multos annos
de suo donat.
www.digibuc.ro
160
A wyp Ins vine dela verb. lat. ordior, orsus (orditus) sun?.
Deci dela verb. ordior s'ati formatg pe de o parte In lim-
ba romn cuvintele: a urcp, urdire, urqit-d, urcidie sag
urclaa si ur(fitoril, urclitre i urclad; iar pe de alt parte
anume dela sup. orsus verb, a urs i preurs=a pre-
destina, ursitre si ursite= cpnele ce predestinz, ce
tescg, ursita dim. to.sitela fern. ursitd =persnele predes-
tinate a se Insoti Intro olalt, i ursitor i ursitre= per-
snele, respective vrjitorii si vrjitrele, eari faca pe ursitd (1).
Prin urmare credir4a In Ursitre si In ursirea sag predesti-
narea lorg nu pOte fi de all& origine, fr5, numai rornan.
Afara de acsta ne mai potti servi ca dovad despre
originea lorg roman,pe lnga licerile afa mi-a fost ur-
situ, afa mi-a Josta sdrtea, afa s6rtea, afa mi-a cdntata
Ursita and m'am ndscuta, 1ne i acestea: afa mi-a tosta
partea, afa mi-a fosta imparrita , ceea ce Insernnk atta
cAtg: asa mi-a fostg ursita sag sOrta, asa mi-a fostg ursitg
sag sortitii ; apoi: asta mi-a fosta partea, adec: asta mi-a
fostil ursita, asta mi-a fostil menit de Ursitre ca sa-mi fie
sotie, ceea ce ne aduce aminte de Parcele romane, cci
din aceeasi rdcina, din care se trage Guy. Parca, se trage
si Guy, pars= parte = sOrte.
In fine,- ca dovad despre originea rornan a Ursitrelora,
ne mai potg servi Inc i cuvintele frte 1ntrebuintate de
poporulg romng, precum : asta mi- scrisa, aa mi- scrisa,
aqa mi-a fosta scrisa, aa std scrisa n slovele ursitre, apol:
art mi- data, ap mi-a fosta data sd fie, ce sd faca dacd
nu na-a fostii data altmintrelea, etc. ne aducg aminte de
Fata Scribunda si de fatum alg
(1) De aid. vine apol ca unil, bura r ca Cihac, Diet. I, au scrisd i
pre dinele din cestiune cu z inu cu s, urditre=(din) In locil de ursit6re
(asernenea din), ceea ce Ins nu e corectil.
www.digibuc.ro
161
BOTEZULD.
(1) Romnil din unele prti ale Transilvaniei, dup cum ne scria. d-nit R.
Sirnu si B. Iosofa, credit c copiii nebotezati, ca pgnI, cresca cu multa mai
repede deck eel' increstinatl. In comitatula Solnoca-Doboca, dup cum rni-a
scrisa Aurela Chintoana, stud. gimn., dack'copilula nu e slaba fig tina 2 3
(file, iar altii Ha tina pan intr'o 4i de s'rbtOre si apoi Ha botzii cu. solern-
nitate. In Macedonia, copilula se botz de ordinara la a septea 4i, potri-
vindu-se ca s, fie in 4i de Duminec, cnd pe la eel mai cu dare de mn
se face atunci si mas mare. Ve41 Burada, Obiceiurile la nascerea copiilora,
in op. cit., p. 46.
(2) Enders, op. cit., p. 39.
Hariantl, Nascerea la Rornftnl. 11
www.digibuc.ro
162
www.digibuc.ro
163
www.digibuc.ro
164
www.digibuc.ro
165
www.digibuc.ro
-- 166
botezului. i fiind-c6 cu catechizarea tinerilora eraa Insarci-
natl diaconiI (respective diaconitele), de aceea gsima de obi-
ceia ca nasa, la tineri de sexula barbatesca pre diaconI, iar
la cel de sexulti femeesca pre diaconite, regul, pre care
o vederna recomandat si de constitutiunile apostolice (lib.
c. 16.)
Cu tte acestea Ins nu era oprita ca s figureze ca nasa
alte persne, carI stail In relatiuni amicale cu cela ce se
boteza.
Se Intelege clela sine, c nasil de categoria acsta n'avea
aceleasl dtoril ca ; ei n'aveaa a rspunde In nu-
www.digibuc.ro
-- 167
pacitatea lor, biserica regulase ca numele lor s se in-
scrie in registre i s se publice lnainte de a se svrsi
botezulti.
CAW privesce In fine numrula nasilorti nu era fixata, se
pcte ins admite ca reguld generala, ca la fie-care botezti
era unti sing+ nil
Biserica desaprob obiceiulil unora de o lua mal multi
nasi, cad, afard de alte inconveniente ce avea acestti
vpoi mai era si interesulti de a nu se intinde prea
rudenia cluhovnicscd, care constitui unti impedimentii de
cAstorie (1).
Tote asezrnintele bisericesci, cte s'ati insiratti pan aid
In privinta nasilortl, precum i -bite datorintele fat de fill'
Ica" sufletesci, earl' sunt numiti de cd.tra dtnii pretutindene,
ln tOte Odle locuite de Romni, fin sa cini sing. fina, dim.
finipr, finuc, finutic, fern, find, fnifrd, finued, finufd, ros-
tita i cind, find, cin46rd, finif6rd, cinucd, finucd si cinu(d,
finufd, mrom. chiling fern. chain& sunt usitate, cu putine
modificari si abated, dupa cum ne vom incredinta din si-
rele urmtre, pAnd all la poporula romnti.
Mal pretutindeni, nu nurnal In Bucovina, ci si In celelalte
tri locuite de Romni, este datin ca nepta a doua sa
a treia c,li, dup ce s'a sculata din patil, sd, se pue la cale
cu brbatul ti. sii cam pe cand s fie botezuld noil-nscutului
copila si pre cine anume s pue de cumdtru sa cumdtrd (2)
www.digibuc.ro
168
www.digibuc.ro
169
(1) Coin, de d-la Vasile Turtur6nit, preotti: de ataft se iatl in prima li-
nie cci ce a cununattit pre parintii copilula apol i alte nmuri si amid.
R. Sirnu, invttora in Orlatit, precum si alti Romni. Burada, Obiceiurile
la nascerea copiilora in Macedonia, in op. cit. p. 47: Este obicciulit c acela
ce a cununatil s si boteze, si numai". in cast' and ii este cu neputint, atunci
printii copiluluI cautti unit altti nnasti.
(2) Burada, Obiceiurile la nascerea copiiloril in Macedonia, in op. cit. p. 47.
www.digibuc.ro
-- 170
mAtru ctil se pte de amicala, Ii promite
nurnai daa, nu va 11 cum-va Impedecatil, 11 va Implini
cu cea mai mare bucurie i dragoste dorinta, i acsta cu
atta mai de grab cu ot c, dup credinta generala a
Romniloril, fie-care crestinil adevrata este dAtoril a se
prinde cumtru, de aril fi cela oma orI
ctil de srmana i nebgatii in sm ; de Ore-ce pentru
fie-care oopil botezatil i se iart ate unil pcatil si se face
mal plcuta lui Dumnedea ; apoi si de aceea pentru ca i
Dornnulil nostru Is. Chr., cnd a umblatil cu Sn-Petru pe
pamlntft, Ina, nu s'a pusil nicl odat de pricin, ci nu
odat a botezatil phn chiar i celoril mai srmani meni,
earl' poftitil ca cumAtru.
Cel ce refuz, primirea oficiului de wet are, dupa cre-
dinta poporului romnil, frte mare pcatil, iar cel ce pri-
mesce i botz de bun voe, aceluia nu numai c pentru
fie-care copilil botezata i se iart ate:unil pcatil, nu numai
a are poman, -ci totil-odat i aduce fie-care tncrestinare
mare norocil si mult bine.
Domnulil nostru Is. Chr., cnd umbla pe prnint, boteza
nu numai celora ce-lil rugail, ci ehl adese-ori se Imbi
singur. Dec1 re n'ar fi un pkatil strigatoril la ceril,
credil i ic Romnii, daca el ar face mai altmintrelea
de cum a facut0. Mntuitoruhl lumii ? Dreptii aceea multi
insi nici nu mai astpt a fi Jmbiati i rugatl, ci singuri
se 1mbie cu dile, ba chiar i cu sptmni inainte, ca s
fie primiti ca curntri.
Mai alesil cel mal avuti i fr de copil se apuca de-a
rindulil ca cumbitri, si care a botezatil pre unti copil, botz
de regula si pre cel-lalti.
Datina si credinta acsta nu numal c e frte rspandit
printre Romnil de pretutindene, ci ea se afla exprimat
www.digibuc.ro
171
www.digibuc.ro
172
pil numai cte una singura nasa, rara ate dol, si de totti
raril mai multi deal doI.
Esceptiune dela acst regul general se face numai Iii
casula acela, cnd unei femel nu-1 tresca copiii, cu tte-
c nasce mai In tot(' anulil cte unula, creenda ct dae
va lu mai multi cumtri, atunci 11 va tri copilulil (1).
Asta se face, ca i In vechime, mai mulla din causa ca
s nu se l'tsa. si Inmultsa, prea tare rudenia sufletesed, aci
la Romni inrudirea prin boteza insemnz mai multa chiar-
si deal un frate.
Dovadd despre acsta averna urmtreaimprejurare, c bote-
&Thai una frate sa sorb', la una alta frate sa sor, ei nu
se nurnesca mai mult frau saa bddied si leUe, ca mai
Inainte, ci eumdtru i cumatra.
Mai totl membriI dintr'o comun sunt cumtri mai deprtati
sa mai apropiati.
Acst Inrudire spirituala 1I tine apol pre tort la olalta,
acsta 1I Insghb i Intresce.
'rota din acst caus una cumtru are fOrte mare tre-
cere la alta cumtru. De-aice vine apol c cumtri cel ser-
manl sunt frte rnulti ajutorati de atr cumetrii lora cei
mai avuti.
dac eumdtrii lntre olalt se tina asa de aprpe 1nru-
cu atta mai muft e considerat 1nruclirea dintre nap'
sa nna i dintre finii botezati de dInsii.
Din causa acsta apol nici cnd nu se 'Dote Incheia o cd-
storie intre una fing si nap sa, si vice-versa. Acsta ar fi
pCcatula eel-a mai mare. Drepta aceea nime nici nu se Incume-
t a gladi la asa ceva. Ba nici chiar flu cumblrilora, dup.
(1) Com, de d-lti Ionia, a lui Iordachi Isaca: Dad), und l. fernel nu-I tresctl
cu -bite a Itasca In total anula cAte unul, tralme iea 12 eumetri
la botezil, i atuncl li va trAl
www.digibuc.ro
173
www.digibuc.ro
-7 174
(1) Com. de d-lii Ionica a liii Iordachi IsacC, agricilltorti In Mahala, distric-
tula CernAutuluI. Din crijma, cu care s'a tinut copilula la boteza, se face
c'amesuicl, textg panza se pune in acea caine, nimic5, nu se 1p5dA.D.
(2) Or. Dlujanski, in oAlloina Carpatilorri, an. IV, p.
www.digibuc.ro
175
www.digibuc.ro
176
www.digibuc.ro
177
www.digibuc.ro
178
www.digibuc.ro
179
www.digibuc.ro
180
www.digibuc.ro
181
www.digibuc.ro
182
www.digibuc.ro
183
www.digibuc.ro
184
www.digibuc.ro
185
www.digibuc.ro
186
&Vole a rgs'Aritti,
uitaI spre rsAritti
V&;luI Unghita (?) venind
TreI picusurl o picurat,
Ceriul totil s'o luminat
Dumneleti s'o bucuratii (1).
0 alt variant a acestel rugciuni din districtulil Nsu-
cluluI, in Transilvania, sura
Cruce 'n cash', Una se ruga lui Dumneqe
Cruce 'n mash'. Pentru
CA nu-I casA, Si de qiu si de npte
CA-I cetate Pra 'n ceasul celli de mrte.
Cu usile 'nferecate, Cruce stint' adormi-m6,
Cu ferestrile 'nzivate. ingeril bung destptA-m6'.
sede Mnin Sus in naltuld ceruluI
Cu VArtolomnin E o bisericA albA.
De m6' strAjuesce n bisericA cine sede?
Din m41A-npte Luca vangelescti (2)
PAnA 'n cntAtorI, Tine mna drptA
Din cntAtorl Tine-o carte albA,
PnA 'n r6sArita srelu. Tine mna stngA
Din resArita sreluI Tine-o carte sfintA.
Se facti doug luminele : Cum ceti,
www.digibuc.ro
187
www.digibuc.ro
188
www.digibuc.ro
189
www.digibuc.ro
190
.5i m6 inchinii
i la Maica DomnuluT
SA-ml ajute-a (lice
Aceste cuvinte,
Cu blare aminte
Sra culcndu-rn
&min* sculndu-m6 ! (1)
www.digibuc.ro
191
www.digibuc.ro
-- 192
Nepta, lunchi paharulti dires, i cinstindil la cumdtru
respective la cumdtra-mare,
S5, te vskla stm'tosii (snts5.)! Dumneleil sa-ti dea
sntate si multil bine, c5, ne-atl sat lntru ajutoril !
Acum rnsa striga pre tatld copilului pe
acesta, lice crsc5, cu usurint i cu bucurie.
Cumdtru dac5, sunt dol cumdtri, cinstesce la cela-laltil cu-
mAtril, cumAtrulil la buctrit, adec5, la femeea care a statil
neptel de ajutoril si a fcutil bucatele trebuincse pentru
curndtrie. Dup5, acsta cinstesc5 pe r1ndi la totl cei ce se afl
In cas (1).
In comuna Crasna, Intorcnclu-se msa dela botezi.1 cu
copiluhl In brate Inaintea sumtrilorii, cum a ajuns si a In-
-fratti In cas, se duce cu copilula dreptil la mash', la mij-
locul se afl de mal nainte pus o One lntrg,
netaiat; si se asz In capul acesteia, chiar i In casulil
acela cnd copilula ar plnge orl i atil de tare. CurnAtril,
asezndu-se asisderea Imprejuruld mesei, punt lurninile stinse
de-a curmezisulii acesteia. Vine apoi o femee i aprinndil
o lumin o (15, cumtrului mare. Cei-alalti cumatri aprindil
luminile dela acesta. Vine dup5, acsta nenele copilului i iea
sipula cu paharuhI, earl' asemenea se af15, de mal nainte puse
pe mas, si cinstesce pre ms, bea un paharil de bine; msa
cinstesce pre cumatrula cela mal btrna, acesta pre cel-alalti
.cumtri i asa pe rind pAnii ce a umblatil paharula pe la
top si fie-care trebue s5, bea de bine. Dupa ce pa-
rIndatil top, msa se scl5, clela mas i, lunda pnea de
pe mas precum i copilulil, se duce la patulil neptei
Inchinndu-I
Poftima cu norocil i sntate, cu voe bun5, ; . cres-
cere usr sa-ti trimit Dumneieil!
www.digibuc.ro
193
www.digibuc.ro
194
www.digibuc.ro
195
SA tr.ii, cumAtrilord!
S'ajungati
S vedeti
Pe acestil fin castorit
*i deplin gospodrit.
*i s'ajungefi s vedeti
*i fiil
Adec pe nepoteli
Dup acsta, desbrAcndu-se de cojocil i puindu-la pe
mas, cu prul Intorsa In sus, asz pre finula sil de-a-
supra cojocului, urz:
Finule, s stresci,
*i stt cresci
*i sit te 'nmultescI,
S'aI attea ol cu mid
*i vaci cu v4e1
*i noroc
Ct peri in acest cojocti (1).
In Transilvania, dup ce Intorsa dela botezii, pune
msa pre copilil de-a dreptulil pe mas i chm pre p5,-
ring ca iea de acolo i anume dac5, e fecioril pre tatAlil
iar daca e lat pre mama sa (2).
In alte prtI, totil din Transilvania, ce ail sositil
cas, copilulil se pred prin o cuvIntare srbtorsc5, din
partea cumAtriloril, mameI sale, iar acsta, primindu-lil ic
pune pe mas, care e frte frumosil acoperith, primindil In
darurile din partea celorti de fat. 0 mas
animat, Incheie apoI acstit cli Insemnat, la care se lntelege
de sine cl nu lipsescil datinele i prerile superstitise.
Asa de es., daca-I pic cul-va In timpulti osptului cutitula
sail furculita jos si se Implnt In pmlnt, e unil semnil
www.digibuc.ro
196
www.digibuc.ro
197
www.digibuc.ro
198
(1) Coin, de mai multi Romni din Bucovina, si Aureldt Chintoanti, stud
gimn. din Chicediti, comitatula Solnocti-Doboca: De cum-va prunculil nds-
cut este slabti, msa face forma botezului, turrandil ap pe mam in semnil
de cruce, si apoi stropindu-lil pe capti si punendu-T numele. Acsta se dice
In popor a inchina pruncula noti-nascutti.
(2) A. Iana, eCredinte la nasceri, In aFamilian an. XXV P. 483.
(3) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilorti In Macedonia, In op. cit. P. 46-47.
www.digibuc.ro
-- 199
XIII
NUMELE DE BOTEZO.
www.digibuc.ro
200
www.digibuc.ro
201
www.digibuc.ro
-- 202
picem numaI vt.'o cte-va, cad dac arn sta s le repro-
clucernti pre tte, atund n'ar inc6pea in cadrele until
ca celil de fat, ci ne-ara trebui spre scopul acesta
untt spati cu mult maI mare si totii-odata until
studi mai indelungat.
Vomii incepe deci mal IntAI cu cele din:
I. Epoca romand.
Saghinii= Sabinus.
Corjinic= Corvinus (1).
Loqin = Longinus
Marin fern. _Marina = Marius
Soring = Solinus.
Macsinli = Maximus dim. Maxirninus.
Casian = Cassius.
Costanting = Constantinus, Costanding, dim. Costandinap,
presc. Tanting, Tintin, Tied dim. Ticup, Dinu, Dinuta,
Ginu ; nume de familie : Costantinescu, Dinu, Dinulescu.
0 doira din Transilvania i anume din pra
care provine mlmele Dinu, sun precum urrnza:
M brtdiVa' Dinule,
Pe tine Dinulii te chrna,
E5-0 dual dorula far sm.
De nu te-ar chema Dinul
Nu Vi-a0 mai duce dorukt.
Dine, cu a ta mndrie
M'af adusti la saracie.
Intru'n cash' focu-i stinsti,
les afar lemne
merend5 i pe la urtt
Nu v'dil pica. de-aduntur
(1) Aceste dou in timpulti de fat:t provinti mai multri ca nurne de famine-
www.digibuc.ro
203
(1) Doine, strig6turi i chiuiturl, culese de ing multi invOtiitori zelosl, Bra-
Ova 1891. p. 172.
www.digibuc.ro
204
www.digibuc.ro
205
www.digibuc.ro
206
www.digibuc.ro
207
Cg i e nc na8 'nsorti,
SA-mI facil cas cu pridvor,
GrAdinA cu foisorti.
Si 'n grAdinh-nil fac fntAnA
SA spele MAriuta lnA.
Ea mi-o spaIA, ea ml-o 'ndrugA
SA facA luI Ghip glugA (1).
A patra doing din Rornelnia, judetul V1aca, comuna
Ungureni, se lncepe asa:
qisti verde sAlcirA,
Maritico, .31arird,
CAcI n'aI timid si cAmard
SA m'e" gAzduescI disrA.
am 4isti verde costreiti,
Ba am tindA si hordeiti
SA gsduescii doI i trei (2).
Titiana= Tatiana, masc. Tatinii= Tatius. Probabil
cg In leghturg cu numele acesta st planta numit de
poporil Iarba ltd Tatinit satt simplu Tatind lat. Symphytum
consolidum.
Domn4a= Domitia.
Grapcina= Agripina, Gracina i Grachina.
Matrona= Matrona.
Tiara, dem. Viorica.
Margareta= Margarinta.
irina, lat. Irena, dim. Irinuca, Irintqa.
&tuna, masc. Pduna, dim. Pdunarri, Pdunelti, acestil dirt
urm si ca nume de familie.
Amndou6 numele acestea provin frte adeseori i ln
litura poporang, cu deosebire In cntece, un semn c5, sunt
fOrte respAndite i Intrebuintate.
(1) Doine, strigkurl si chiuiturf, culese de mal rnuly inv6tgtorI zelosl, Bra-
sov 1891, p. 173 si 174.
(2) qedarea an. I. FalticenI 1892, p. 113.
www.digibuc.ro
208
(1) Mariana, Poesii poporale "rornne, doine si hore. Cerniriuti 1875, p. 215.
(2) Doine, strigAturl si chiuituri, culese de mai multi invattori zelosl, Bra-
soya 1891, p. 14.
www.digibuc.ro
209
Epoca slavond.
www.digibuc.ro
210
www.digibuc.ro
211
www.digibuc.ro
212
pre altil inteligentil din sari, strigndu-si Meta cu numele de Ianof! ,5'andor !
Marifea ! cugetati ca nu cade in osnda de a crede, c al lui nume deIonri
Grigore, Toaclera, sunt prostesci si neinsemnate, c vecji Dmne, de ar fi de
ceva, domnulg Ista Inc si-ar pune la copii nume de Iona, Grigore, etc.
erNumai unit poporil care 41 cunsce istoria iubesce cu pasiture,
i va iubi cu pasiune numele, portultl, datinele i cntecele sale.
Credeti ell In timpurile vechi ale nOstre, cand era frte puini, ba de loc
inteliginti In poporil, poporulil era mai curat In criteriile sale de nationali-
tate. Mai de rnult eratl preoti earl eragRomni ilitru Vote, adedt nu se deo-
sebia lntra nemicil de poporult1 de rnd, si astil-fel fundO, aO sustinutu
criteriile de nationalitate in Romantl. Basati pe acestil adevOra, sustinem
aci, c de es. lnainte cu 100, 200 de ani mai trclitl erail mai multe name
romane In poporulti nostru. Atunci In timpurile intunecate, Romanul tria
ca rusticO, i In rusticitatea sa i apra nurnele si mosia.
Ab I ce timpil era atunci,
Chad Romanil ca pstori,
'fora lorO si-o apOrail
Ca si bravii lupttorl.
aVedeti cO indatO ce unele familii romane, trecOndil la alt, confesiune, saO
nobili tandu-se, ori fcndu-se grafi i baronY, lsandu-si natiunea, ii lsar i
numele.
www.digibuc.ro
213
XIV.
MARTURIILE.
www.digibuc.ro
214
www.digibuc.ro
'215
www.digibuc.ro
216
www.digibuc.ro
217
www.digibuc.ro
218
www.digibuc.ro
219
www.digibuc.ro
220
www.digibuc.ro
221 ---
www.digibuc.ro
222
XV.
SCHIMBAREA NUMELUI.
www.digibuc.ro
223
In alte 041, totil din Bocoviva, dac5, unele femel Wail no-
rocii de copii, dac5, le tota mora, atunci ca nu cum-va si
celti noil-ndscutil sit le mr, Indtinz de a-i vinde.
VInlarea acsta se face astiA-fel :
Femeea respectiv, dach bun r nu are noroc de fete,
caut pre o femee care a avuta mai multe fete si pre t te
le-a crescutil marl.
Femeea aceea vine la ferst si Intrb :
N'aveti cum-va vre o copil ?
Ba avemii ! rspunde cea de cas, dar nu avemil
noroca sa trdsc51
Vindeti-mi-o dara mie c e, multmit Domnulul, am
noroca destulil!
Bine! .ti-o vnd bucursh . . ellta mi-I da pe dinsa ?
Ct cerl ?
. ce s-ti spunil! ... cam multii, cci drA-I bu-
jortz de copil, nu alta! . . .
Atta potil s-g dati pe dinsa, mai multi"' nu!
Ad banil Incce !
Femcea cea strin Intinde acuma prin ferstr unti
vr'o cti-va cruceri.
Mama copilei iea baniI prin ferest i totil prin acdsta Ii
d copila.
&Mina, lund copila In brate, incunjurd cu a-13a casa si
apoi Intrd prin us, In nuntru. Intrndil In cas Vice:
Nu mi-ti primi de masil, cacI sunt strin si de de-
parte, si nu sciii In cotro s, mai apuc . . apoi mai
am si copila acsta cu mine si nu sunt in stare ca s merga
mai departe cu dinsa
Ba primi, de ce nu! r6spuncle mama copilei
. . poftimil fred mai aprpe.
Fcmneea pune copila pe patti sil jos, dach e mai m-
www.digibuc.ro
224
www.digibuc.ro
225
www.digibuc.ro
226
www.digibuc.ro
227
(1) Corn. de maY multl Romani i Romance din Bucovina qi Moldova. D-lli
V. Turtur6m1, preotil, ne scrie intre altele i acestea: ParintiI schimb6, numele,
dacit copilul e bolnviciosti qi ca sa nu mr 11 dail aIt nume. Ca s nu
mr copiiI se vindt1 pe cati-va bani unuia, caruia II traesdi copiiI, care are
parte de dn01, prin ferdstra easel, la care ocasiune se dad cu deosibire nu-
mele: Lupu, Lva, TTrsu, Ursa etc. etc.
(2) T. Francu 0 G. Candrea, op. cit. p. 147.
www.digibuc.ro
228
www.digibuc.ro
229
CUM TRIA.
www.digibuc.ro
230
www.digibuc.ro
231
www.digibuc.ro
232
Dup acsta cumtra mare iea peste masa copilulg din bratele
msei, Ilg srut pe frunte, si-lg d apoI alteI cumatre, si
totil asa una dela alta, iar cea de pe urrn cumatruluI mare,
acesta la alg doilea cumAtru; si tota asa pn ce se prnda
totI spetii, ctI se afl la mas; si fie-care cumtru si cu-
mtr, respective cspe, Incepndil dela cumtra mare, care
l'a luat Intaia-s1 dat In brate, d copilulul cte ung clar
bnescg dup putint dela 50 cr. pn la 1 sag 2 fl. Tar cand
II dag darula dicg:
Poftima, moica draga,
Dela noi earn puOntel,
Dela Durnnedeti mal mult5 !
Dup ce s'at. prndat In chipula aratatil, Ilil da iarsI
mseI Indrptg.
In unele locurI este datin ca darurile pentru copilg s
se adune abia dup ce curntriI marl' dimpreunl cu cei-alalti
spet1 ag mncata si buta de ajunsg. Atunci msa pune co-
pilulg nog-botezattl sag pe mas de 'naintea spetiloril sag pe
bratele cumtrilorg, iar acestia, tinndu-lg pe brate, 1I punt.'
pe pieptg 1 fl. pn la 2 fl. adic cta pottl. Cei-alalti &pep,
www.digibuc.ro
233
www.digibuc.ro
234
www.digibuc.ro
235
www.digibuc.ro
236
www.digibuc.ro
237
www.digibuc.ro
238
www.digibuc.ro
239
www.digibuc.ro
240 --
Dup aceea, puindu-se bucatele pe mas, 1ncepil a se os-
peta si a se veseli, a grAtula, a cinsti si a bea att In s-
netatea copilului noil-nscutti si a pilrintilorii sel catti si In
ssanetatea cumtriloril marl, a msei, precum si a celorti-lalti
96speti cti se mai afl la mas (1).
Gratularea cea mai indtinat, care se rostesce de ast dat
cumtitriloril mari, si mai cu sm din partea spetiloat adu-
nati, e cea urmAtre:
CumAtre (sail cumiltrg) mare!
Precum ai ajunsii s botezi,
Aa s5. ajungi s i cunun,
SA ai totti find de fiat
SA-0' fie voia deplinti!
In cele mai multe prti ale Bucovina este datin de a se
inchina si a bea cu paharulil, deci cumtra mare, cnd 11
vine de ast dat rindur, voindil a da petreceril un aerti
att.' se pote de veselil, lund paharula dice:
Dragu-mi-1* paharul piing
badea nu prea b6trmi.
Dragu-mi-T paharulti rasti
ba'dita nu prea grasti !
Brbatulil, cruia i adresatii aceste cuvinte, voinda a
Constringe pre cumara mare ca s bea Intreg5 pabarula, dice:
In fundulti paharuluI
SAnetatea omulul,
Dec1 cine nu bea de duc,
Acela mre de pqe!
cumtra cea mare mai bine bea Intregil paharul deck
s mr5, de o mrte asa de rea.
In tinutula Sliste din Ransilvania a o sin de insi
www.digibuc.ro
241
data, de-a rosti, precurn la mesele cele marl dela nuntl, asa
si la acst ocasiune, urmAtrele versuri :
Ce trumsa adunare,
Totil de cel ce scurg pahare.
Dee' celit ce bea s traiasa,
Cel ce nu bea s plesnscA.
Celti ce bea e un omit bun,
Celt' ce nu bea e nebun.
Celit ce bea e omit voinic,
Cel ce nu bea e calic.
Cel ce bea e om voiosti,
Cel ce nu bea-I
Celt' ce vinulit nu va bea,
NicI in rai nu va
Cit i sntulit Petru dice :
Bei vinuld sit nu se strice ! (1)
In prtile dela munte, unde adese-ori se lntrebuintzA plosce
In locil de sipurl, ne avndil destule pahare la indemna, beail
din plosc. Decl cela ce a primita plosca dice:
Cut i voia sa nu mrd,
Pue plosca subsur.
Cut i voia s trilscA,
Hosea s n'o parAssca!
Multi'', pupal, e pretutinciene cunoscuta eft Homnulii, pttn
.ce nu-I inchinet si cinsti tu mai Intl, pan atunci nu voesce
sa bea, ccI dice trebue s scie omula din ce mna a Muta,
din bun sa rea. Dreptil aceea, dae al Inchinat la clinsuli.1
n'al gustatir mcar chti.1 de putina, nu primesce paharuhl,
ci dice:
Nu mi-I vina,
Nu 'ntindil mna ;
Cnd mi-I vina
Totit-deauna !
www.digibuc.ro
942
(1) Dual, in decursulil unel curnatriT, ne scrie d-la Ionica al lui lordachi
Isacd din Mahala, se 'nt6rnp1. prea mare chefa, daca spetii sunt de-o po-
triva peste fire bine dispusl, e un semnil ea copilul, pentru care se face
cumatria, nu va tral lung
(2) Din Crasna, diet. de MariOra Warbuta.
www.digibuc.ro
243
www.digibuc.ro
244
Sa asa :
Isvoras cu ap rece,
De-ar da Dumnede sit secc
SA rgmhie numa tinA
S da mAna
Cu vecina.
Cu vecina
Nu-m d mtmA
Cu cumAtra totil-da-una!
La cumatrie, dupa cum amil arnintit i maI sus, ieail
parte numal barbatl i neveste, aded numal cel casatoriti.
Decl, dac anume sati numaI din intmplare Intr i vre un
fecioril In cas, unde se tine cumdtria, atunci msa, cum
d cu ochiI de dinsul, ii iea i ascunde cusma, anume ca
s pt dormi copiluhl i sa ajungil, ca s porte
cusmd sa plrie.
Precum mal nainte, In decursul meseI si mai dupa aceea
in decursul joculuI, Indtinez de-a cnta diferite cntece,
totil asa Indtinzd i dup ce s'a sfirsitil cumdtria si anume
child cumatriI i icaa rmasil bun i voesc s se pornsd
spre casa.
Asa curnOtra mare, cnd i iea rmasil bun dela cel de
cas, cntd:
FrundA verde lemn de nucA,
MI-a vcnit vremea de ducA ;
MI-a fost vremea ma de mult,
Dar' ea nu m'am priceputiV
www.digibuc.ro
245
(1) Tlfu = -WM., se aude frte adeseorI in Bucovina atAtti in vorba de tte
dilele, cata si in poesia poporanit
(2) Din Crasna, diet. de M. Biirbut.1
www.digibuc.ro
24(3
www.digibuc.ro
247
(1) Salida e o padure de bradl ar0, In care ail creseulti tufe noue.
www.digibuc.ro
248
se c5: tocmal acela, care mai ast primvar mi-a luat una
crlanil de m'a durutil In sufletil,-- soil cArlanula cel prting.
Dar dumi-tale ti-a mers bine rspunde
c5, In locil de o zm5, de gaind, te-ai ales cu o piele de
dar mie mi s'a sfetitil maI rii: era clespre sera si m6
dusesernil sa-ml aduca boll; scoboril pe .syhiaU (1), cnd la
captulil tarnipt (2) iacd dihania de ursii; dup ce-mI supsese
ila movilise, si acum sedea nep6sAtoril de-asupra pe
partennur (3): asa m'am aprinsil de mnie, Odndu-rnI boula
perdutil, tnct mi-am is In mine : de acum tota una mi-e,
ori e, orl punil mna pe o tisitur si strigndil Infri-
ca s6-1 iea apa dela mr5,, am si repeditil
N'a stat dihania de pricin, ci a rupt'o de fugl EstI
om fiorosil adaugh rlndti un altuhl Ba nu, bre,
rspunde da era ursil de ceI furnicosi,.
care fuge de-s1 scte ochiI cnd vede ornii.
La aceste vorbe dati ca totii unit hohotCde rts, i altora
li se taie pofta s mal povestse vitejiI cu ursil.
In vremea acsta In tre femeI, ca dela ggitulii giiscelora
nu se mal Intelege nirnic, vorbescil tte de odat., chicotescti
cu hohotil.
Asa merge rnduial, pAn cnd gazda sa nnasa poftesce
la mask In capula cAreia se asz nnasula si nnasa
apoI ton prechI, brbat si femee, dupa cum sunt de fruntasi,
pri, se Incheie masa. Mnnc5., beail si se veselescil mai
multe ceasuri, glumindii i rtlnd asupra jidanuluI din satii
sa despre vre-unil prostatica ce s'a pribegitil la masa.
www.digibuc.ro
249
www.digibuc.ro
250
www.digibuc.ro
251
www.digibuc.ro
252
(1) Diet. de mai multe Romance din satele =inf. si Rilddsenl. Vedf si eGa-
zeta siltnuldi, fOia cunoscintelord trebuincise agricultoruldi i poporului, an.
III. Rinmicu-Siiratd, 1886 p. 187.
(2) Lumina pentru toti an. III. Bucuresci 1888. P. 473: Dupa boteztl,
nasuld merge acasd la pdrintil noului-nscutil, unde se face masa, la care vind
rudele si prietenii aUtt aI nasulul catil 0 di parintilord pruncului si dad,
ate und dard prunculdi.
(3) Corn. de Georgescu inv. in Secadate. Gazeta Transilvania an
LV. Brasovii 1892. No. 907: Afara de botezuld reald, se mail facd in Ilva
mare i asa numitele abotejuni. Atuncl gazda easel vestesce pe aceia, pre
carI Ii doresce aik't la batejune, care In casuld acesta este und ospqa
de prietint. CeI chematl se intrunescd la :casa chemdtoruldi, care II spOta.
bine. Atunci fie-care spe 10 tine de datorie s cinstscd gazdei o vitea, una ori
mai multe Of, bucate, ba i bani. AceI speti, cari cinstescii o vitea, und manzil
o vaca (nu si ceI cari cinstescd dl, capre, bucate, banl) intr n eumdtrie cu
gazda easel. Acesta, la casil de nevoe, la cumdtri alOrga, mai intai dupd sfata
qi ajutord.
(4) Aur. Jana, Credinte la nasceri, in eFamilian an. 1889 p. 483.
www.digibuc.ro
253
www.digibuc.ro
254
www.digibuc.ro
255
XVII.
SCALDACIUNEA.
(1) Coin. de mai multi ini precum si de d-16 V. Turturnh, prom : Scal-
claciunea, numit alimintrelea scaldurd, se face totil-deauna a doua i dupit
botezil, pentru c. la botezti pruncul se miruesce i de-aceea in aceea di nu.
se cade a sclda sail a sp'la copilul, awl se spal rnirulti de pe dinsulti.D
(2) In Stroesci, corn. de d-l I. Beraria, parochil i exarch.
www.digibuc.ro
256
www.digibuc.ro
257
www.digibuc.ro
258
www.digibuc.ro
259
www.digibuc.ro
260
www.digibuc.ro
261
www.digibuc.ro
262
Pottimti tine-o !
SA fie yoisrl,
SAntsA
Si frunisA ;
LucrAtre,
AscultAtre
Si 'ndurdtre;
SA trAiscA
Si sA crscd ;
SA fie harnicA, foal,
sA aibA rnult noroca;
Iar dumnia-ta, cumAtril,
Ca o maul' adevratA,
S trAesc
SA potT s'o crescI
Si s'o povAtuescT.
Mama copiluluI, primindua, sifirut marna cumatreI, dac
acsta e mai btran decat dlnsa i multbirnesce, clicnda:
cumAtrA,
CA Pal' botezatil
l'aT crestinatii. . .
Dumnecleil tl-ajute ! . . . (1)
www.digibuc.ro
263
www.digibuc.ro
264
Hop a, hopa,
C'a iisa popa
SA jucAm
sa cntamA,
S ne 'nvAtArn
Bine 'n lume s facema,
De r6ti sA ne ap8rtimg,
SA nu facemA niel cAnd reti,
SA' fie lui Dumneqcil
NeplAcutA
urit ;
SA fAcern numaI frumos
SA placA i lul Christosti,
SA facemA numaI plAcut
SA placA DuhuluI
facem numaI bine
SA placa la of-I i cine (1 .
Sag a.a:
Hop, lentil cu sumanA,
Cu treI ace 'n petirnanA :
Unit pica,
Un rn*A ;
Un 'rnpunge, un sete,
Un strig cA nu pte ;
Un face
Cum II place (D.
Cum aiA esitg din cash garb, cnt:
Uoru4 cu flre 'n gAtA,
Grol e cu copilii la tip.
Mai bine cu flre 'n fata
Deck cu copil in brate,
C e flre n'am purtattl,
Cu copil rn'am deteptat (3).
www.digibuc.ro
265
www.digibuc.ro
266
(1) Msa attil pre copiii ce-I mosesce, cl si pre prtrintii acestora il numesce
nepota-d.
(2) Din Stroesci, com. de d-la I. Beraria.
(3) Com, de d-111 G. TomoiagA, cant. bis.
www.digibuc.ro
267
www.digibuc.ro
268
www.digibuc.ro
269
www.digibuc.ro
270
U, iu, iu,
buhuhu,
Pan' la anu
altu!.
Pan' la anu
ciobanu! (1).
Dupa ce ag cinstitg tte, femeile inflorescti pre msa cu
cliferite flori, claca e 'Tara, iar daca e rn, o inflorescg nurnai
cu unulg sag mai multe fire de busuiocil uscatg. In acelasi
tirnp Isi pung i lorg cate ung firg de busuiocg la ureche.
Une-ort In timpil de yard, nu numal ca o inflorescg, ci voinclg
a face mai multg hazg i voe buna, prindg a o urzica pe
manI, pe picire, mat pe scurtg pe unde apuc, astg-felg c
unele mcSse, flindg nerabdatre i 11fru5se, prind a plnge
de usturime si ciud. Apol incepg iarasi a juca, a chiu si
a face cliferite cornedii. Pe urma, tinndu-se de mama, rnsa
cu sipuld si cu paharuhl Intr'o mand, iar cu covatica In alta
curnatra mare cu lumina .aprins mergnclg Inainte, se
Intorc totg jucncld si facncld chefg pand In pragulg usei (2).
In satele de peste Prut si anume In Boiang i Mahala,
dui:A ce ag aruncatd seldatcrea si ag saritg peste covata,
si dupa ce ag facutiI diferite segi i a cantata maI multe
cantece glumete, nevestele de fata ieag pre msa i o pung
In covatica i astg-lel o clucg apol pe sus pn In cask
uncle qicg celorg de fata c msa a voitg s fuga cu cio-
bacd, iar ele, alergandg dupa clInsa ag prins'o si-ag adus'o
In casa.
Msa, cum a intratg In casa, se duce, petrecut fiindg de
o multime de glume, risete, dreptil la copilg, uncle l'a fostil
pusg si lsatg cum'atra cea mare Inainte de a scte scaldatrea
www.digibuc.ro
271
www.digibuc.ro
272
www.digibuc.ro
273
www.digibuc.ro
274
www.digibuc.ro
275
www.digibuc.ro
276
www.digibuc.ro
277
www.digibuc.ro
278
XVIII.
SCALDATREA NEPTEI.
www.digibuc.ro
279
www.digibuc.ro
280
www.digibuc.ro
281
www.digibuc.ro
282 --
atunci sA mai nascd nepcta N. altia pruncti, Cancl se voril des-
gropa lucrurile Ingropate de ea.
Murindu-I neptei respective prunculti i voind sA aib
acum altg prunc, se duce la moghila din cestiune i desgrpA
tOte lucrurile Ingropate acolo, In creclintA cA prin acsta desface
vrAlitura facut. la Ingroparea lor si cA prin urmare va pute
iarsi cpta ali prunc. i de cum-va lucrurile arnintite nu
sunt putrelite, e cu at'Ala mai sigurA In desfacerea vrajitu-
rel. Dar ea, ea si fie si mai sigurA, nu se lasA nurnai cu
atata, ci mai incrch IncA i unele IntorsAturi cu cAmasa, ori
mAnnea vermuletul ce se OA cam de comun in pola-
mida spinosh ce cresce vra In grail (1).
Tot in liva aceea, in care s'a scAldat nepta, scte msa
si paele si fnul pe care a nscut acsta, le duce Intr'unil
loot' Indosit, pe unde nu umbra vite si rneni, i acolo apoi
le aprinde si le arde. La loc cleschis Ins5. nu le duce nici
dud, pentru-cA pe acolo lesne ar putO sA calce emenii
vitele, i apoi, amsuratii credintei poporului, s'ar bolnAvi,
ar WO, cAd i 'n paele acestea IncA s'a strecurat pcate
de ale nevestel ce-a nscut (2).
Totil asa facil si nevestele din Moldova. Acestea aclecA cum
a luat pre neptA din pat i a scAlclat'o, Indat scot:A
si patul, In care a nAscuta, duc paele clintr'insul Intr'un
loc pe uncle nu umbr nimene, le aprincld si 'n locul lor
punt,' allele noue (3).
In Ungaria, comitatula Satmarului, curn se Implinescil trel
qile dela nascere, merge msa la nepta sa, iea gozalit din
pat, liti scte din casA duce In ogradA departe si a-
pringndu-lii ghee fetelorit i feciorilor de prin vecini, pre
earl i-a chiAmatil cu putin ma): nainte de acsta :
(1) Coin, de d-hl Ios.
12) Dat. Rom. din Bucovina.
(3) Did, de M. Nistoril i alto Romance din MMini.
www.digibuc.ro
283
www.digibuc.ro
284
www.digibuc.ro
285
XIX.
INBISERIC1REA.
Am amintitg mai sus (cap. VIII) c5, fie-care muere dup
nascerea unui copilg e considerat de ctr popor ca ne-
curat si ca atare sse sptmnI sag patru-decl de c,lile
nu-1 este de felg iertatg a se deprta de lng cas.
Implinindu-se cele sse s'ptmni, cea dintal cale, ce o
face, e aceea 6, lundu-si copilulg se duce cu dinsulti la
biseric parte ca s i se cetsc rugeiciunea de 40 de 4ile,
dup5. care-I este apoI permisg de a merge ori unde ar vol.,
parte ca s. i se inbisericsed sag inbisericeze copilulg nog-
nscutg, adec s iea Inceputg de a Intra In biseric.
Mai 'nainte de acsta tusk cu o c,li sag doue, e datin
ca fie-care nept s se scalde si s, se curtscd. Iar in
diminta dilei, cnd voesce s, plece la bisericA, se spal si
se Imbrach In hainele cele mai curate ce le are. Totg asa
face ea de ast-dat si cu copilulg sn, cu acea deosebire
numaI ca acestuia II pune sub fas, o bucatic de sare si
una de pAne.
Dup ce s'a pregtitg In chipulg artatil, iea copilulg In brate,
www.digibuc.ro
286
www.digibuc.ro
287
www.digibuc.ro
288
www.digibuc.ro
289..
www.digibuc.ro
290
www.digibuc.ro
2 91
XX.
COL CIME A.
www.digibuc.ro
292
www.digibuc.ro
293
www.digibuc.ro
294
www.digibuc.ro
295
www.digibuc.ro
296
www.digibuc.ro
297
www.digibuc.ro
298
www.digibuc.ro
299
Inchin:
vrcmea, cumari !
www.digibuc.ro
300
www.digibuc.ro
301
Funieica viteleI.
Da de-ar fi si-o eArlrafie.
Cri. nu-I trebue funicie! (1).
In comuna Broscenl si Imprejurime ducerea colaciloril se
srbtoresce cu mult curtenie si duhil plecatti de catra
stenI.
CeI ce nu dati nasiloril colacl de botezil, cnd morrl, se
-crede cg, sufletulil loril e opritii la vdmile vazduhului, sat].
Watimesce cine scie ce grentati in lumea cea-lalt.
Cam acelasi lucru se Intmpl si celorti ce nu da colacil
de nunt.
Dad, phrintri unul copila nu potil da cumAtruldi colaciI
de botezil, acestia le las cu limb& de mrte sa-s1 dea co-
lacil. Se crede asemenea ch si parintii copiiloril, ce nu dail
colaciI de boteztl, sufer pe ceea lume din ast pricing,.
Acestil obiceiil se srbatoresce cam in tte locurile din
muntii Moldovel Sambata sra, sail Duminic, nu se tine In
sm insa adese-orI vrernea.
Cumtril sail finil dud" cumatriloril ori nasilora cam ur-
matrele lucruri: dol, trel colacl marl, sail in loculti cola-
-ciloril se 'Dote duce cte-va oca de Ming, de grail, o bucata
de zahril, strafide, smochine, soponil, o pareche de ciobo-
iele femeiesci, o casinc, ori una tulpanil, s. a.
Lucrurile acestea se punil pe o masa, se acopril si dup
ce vorba Incepe si gazdasi isl mntue pregtirile, unulil din
steril descoperindil colacil, chiam pre cumtri ori pre nasi
.
-si le Inching, colacil dicndir:
Bung vremea,
Bunil vrernea,
Cum:are Ine! (2).
www.digibuc.ro
302
Ina se inchinA
Finii durnnia-vstrti
Cu nisce colaci de grail frumosI
Ca fata luI Christosti,
Si c'o buticica de vina,
SA ye fie chiefula deplina ;
Da-tI primi de holerca
SA nu ve fie ICI nernica,
basmaluta de matasa
Pentru fata dumnia-vstra
Colceii is cam mid',
Dar voia li e mare
Asupra feteI dumnia-vstra.
Se rga
Si sa, nu banuitI,
Ca de vor tri
Colacif voila maxi.
In dosulti colacilor
Este funia vacilora
Si capstrula cailora.
In dosulti colaceilora
E funicica viteilorti
cosArasulti
De nu credetI
Punet1 maim vedeti,
Ca ea dreptil nu spun a
De ctti odattt in anti.
Unii Inohintori qica urmtrea Inchinalciune :
BunA vremea, Mandri si bum*"
BunA vremea, Ca fata luI Christosti,
Domnilorti cumatri marl ! Colaceit s mititeI
LacA sra a 'nserat Insa voia li e buna si mare
Si nol colacel c'acestia Asupra fetelorti domnief-vstre.
Nu ama inchinata Finil i cumatriI de-or trai
WA se arata cumatru d-vstra Colticeii voril maI mari
cu finil dumnia-vstra Si voia dumnia-vstrA vorti in-
Cu nisce colaceI deplini.
www.digibuc.ro
803
www.digibuc.ro
304
www.digibuc.ro
305
www.digibuc.ro
306
www.digibuc.ro
307
www.digibuc.ro
308
CRESCERE A.
www.digibuc.ro
309
www.digibuc.ro
310
(1) D-r Heinrich v. Wlislocki, Aus dem Leben der Siebenbiirgen Rumiinen.
IIamburg 1889, p. 11.
www.digibuc.ro
311
www.digibuc.ro
312
www.digibuc.ro
313
(1) Iuliu Moldovanil, Poesil pop. publ. In Gazeta TransilvanieT an. 1888.
No. 236.
(2) IuIiMoldovanil, Chiuituri pop. publ. la Gazeta Transilvanieli an. LI.
Brwv 1888. No. 142.
www.digibuc.ro
314 --
si i-ail culcatil in lgnil, 1ncepil a-I legna si a-I adorm prin
cntecele loril cele dulcI si melodise, In earl cuvinte ca
nani-nani i liuliu-liuliu resun ca o dois desmerdare.
lat unulti dintre cele maI frurm5se cntece de lgranti,
prin care Indtinzd Romeincele din Moldova a- si adormi Je.
ciorafil lora:
Nani-nani, copilas, Ca Demnul Stelan celti Mare,
Dragul mamil feciorasti ! SA fil verde la rAsboiti,
CA mama te-a legAna SA scapi Ora de nevo! ;
Si mama te-a cAuta
Ca pe-o flre drAgAlasA, Nani-nani puiulti me,
Ca pre-un angerel in fasa. Ferici-te-ar Dumne4eil !
SA fif kiches si ftumos
Nani-nani cu mama, Ca un sre luminosil,
CA mama te-a descnta Fetele sA te 'ndrAgscA
SA te facl un vitz mare Flori in calea ta sA crescA (1) !-
www.digibuc.ro
315
www.digibuc.ro
316
Nani, nani,
Dragulil
Nani, dragulil me, i dorms,
Diminla s te scull
Sit fiY mamiT de-ajutoril
De pe vatr pe cupteril,
TtuliI de prsitorti.
www.digibuc.ro
317
www.digibuc.ro
_ 318 _
De-adus apa cu cofita,
De-aprins sra luminita (1).
www.digibuc.ro
319
Si-a da Dumnede fi
CAM biatul va trAi
Si colaci frumasi vomil face
C'asa bAiatului place !
La uml biata ce-va mai mrioril:
Haide liuli, lulisorti!
Dragul mama puisor,
DrA-1' cresce mtirisorti,
SA mi te vd cA grAesci
SA nu mg mai nActijesci,
CA' destul pieptul mi-a supt
titele mi le-a rupt.
FI-te mArisoril i cresci.
CA totil dragul mamil esti.
Si tu 'n campil cA mi te-1 duce,
Mama mncare ti-a duce
Si dupA ce mi-T lucr
IT sta putin mancA
Si tata s'a hodini,
Ct cu tine-a mai trAi,
Numal dacA-1' ascult.
Cum a dice tAtuca.
Dumnede s'a bucurA.
Si tie hranti ti-a da:
Ct IT fi si-I trAi
NemicA nu ti-a lipsi (1).
(1) Am&Kloue cantecele acestea, culese din comuna Crasna, mi le-a co-
municat cumnatulti me d-la Sam. Petrescu, paroch i exarchil.
(2) Din Mahala, com. de d-lil IonicA ali lui Iordachi Isac, agricultor.
www.digibuc.ro
320
La o
Haide liuli draga mamiI,
Draga mama, puica mamii!
Haida liuli de-mt adormi
Deminta srt te scoli
nenii de-ajutor
E,Ai mama' lucru cu spor.
Cte flori a fost pe ses
Fete le ca le-a culesti
strins in mrinunchele
le-a pusii in sin la piele.
Si le-ail strins in mnunchi mare
Pe la asfintit de sre
Si mi le-a pus subsarrt
Ca copila srt-ml adrinti.
Si se va culca cu sre
SA-I para mptea maff mare . .
www.digibuc.ro
321
www.digibuc.ro
322 ---
(1) Din Mahala, corn. de d-hl IonicA aid lui Iordachi Isaca.
(2) Gazeta TransilvanieL an. LIV. Brapv0. 1891. No. 32, in Foiletona.
www.digibuc.ro
323 --
Pentru tine m nAcAjesc
Si 'n lume rn amresdi,
SA te cresai,
SA te mresc!
AlU treilea, tota de-acolo :
Bua, bua, bua,
Puisoril met' drAgutii,
Feciorti fA-te mare mArisor
Ca sA-ml fil de ajutord
i sA-ml ie bould de corn
Si la 'ntors si la ogorti;
Pentru tine m cAsnesc
Ca sA te crescii,
SA te mAresc ;
Haide lucA
De culcA,
Si tu cir
De mi-l sclA,
Si tu pesce
De cresce,
Si tu ratA
resfatA,
Si tu OITA
De-l imbracA,
NumaT mare sA se facA,
SA crscA,
SA 'mbtranscA,
Pe lume sA vecuscA! ... (1)
(1) B. P. Ilasdeg, Dict. Emb. ist. si pop. a RomAnilora, t. H, p. III. din Adenda.
www.digibuc.ro
324
(1) Alexandru Onacia, aC'ununli, novel pop. publ. in Familia an. XI.
33uda-Pesta 1875. p. 74.
(2) Cucli-te = cule-te. Totil asa rostescil verbul acesta si Romncele din
Bucovina, cnd voesc s6-si adrm copiiI.
0) Com. de d-lti E. Pop. invfa'toril in *omcuta-mare.
www.digibuc.ro
325
cant& 'ncetisorti
Una cntecil mic, scurtisor
ve cresce mArisor,
'1'i-a &Arita unit cntecel,
Scurticel si frumuse15,
cresce mAricelti
te-1 face voinicel! (1)
Unt altt cntecii din orasult Cmpulungt, ln care provine
cuvintul ba se'ncepe astt-felt:
Haide luliu, si.a bi5a,
CA mama te-a legAn. .
Se intmpl adese-ori c dormincla unii copil cliva, cncl
Inserz, fugindu-le somnult, flu pon s drm. Deci ma-
mele lord, vdndt c prin cntece de sma celor artate mai
sus, nu pon de felt s5,-1' adrm, i voindt In urrn i ele
a dormi 'incept a cnta, unt felt de cantece, prin earl.' pro-
viica felurite viet41 ca s le vin intru ajutorti spre ador-
mirea copiilor, precum:
VinA ratA
De-l iea 'n brate,
VinA stiucA
De miTti culcA,
VinA somn
De-l adormi,
pesce
De mi-l cresce
Mai totil prin aceste cuvinte IsI adorrnt. copiii i Romn-
cele din unele prti ale Transilvaniet :
Vin ratA
ia 'n brate,
tu gAscA
www.digibuc.ro
326
www.digibuc.ro
327
www.digibuc.ro
328
(1) Xipa.
(2) hitse = smochine.
(3) Dr. Gustav Weigand, Die Sprache der Olympo-Walachen, etc. Leipzig
1888, p. 117.
(4) Un felii de pas6re.
(6) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilor, in op. cit. p. 46.
www.digibuc.ro
329
Blstmulil de mum
Tot ca rana cea de cium,
pe and:
. Blstanubl dela tat
In lume n'a fostil veodat.
in Tra Romnsc,
IInde-I pnea voinicsc,
sa se pomensc (1).
De aceea mamele, earl a copii frte rbi, i voesca a av
ticnA, mai de grabA fierb bAciulil de macti i sucuhl acestora
le dail apoi de butil si-i scaldA dect sd-1 bla-
sterne. i copiii imbtati flindil de sucubl cela ametitoril clormd
dusi.
Mania nerbdAlre, care nu se pte retin de a-Si blaist-
mA copilulil, nu numai cA nu-s1 ajut nemic prin acsta,
ci din contr pte frte multil s strice micului si neprice-
putului sii sugtora, cAci dupd creclinta generalA a popo-
rului blAstmulil printescil totil-cleauna pic pe capulti
si.
Dovadal despe acsta avennl si urmAtoruhl canted' din
Bucovina, comuna Todirescl:
Maica mea, cnd m'o fcutil
Frte bine i-o prutti.
Dar:A ea, cnd m'o scldat,
FOrte rai m'o blsrmat.
www.digibuc.ro
830 --
MaicA ! cu blAst6mu1il t6,
. Am ajunst1 e asa ! (1)
www.digibuc.ro
331
(1) Iulia Bugnaria, Doine si hore pop. din jurul Nasauduldi, in Familia,
an. XXII. Oradia-mare 1886, p. 43.
(2) V. Alesia, PoesiI pop. in Convorbiri lit., an. XXII. Bucuresci 1889, P. 919.
(3) Com. de d-la I. Georgescu.
www.digibuc.ro
332
www.digibuc.ro
333
www.digibuc.ro
334
www.digibuc.ro
335
www.digibuc.ro
-- 336
pune unit picioril de o parte a praguldi i cela-laltil de
cea-lalt parte, si asa sub picirele copilului o femee Incepe
-a tia cu un toporil, atunci cea-lalt, femee o Intr6b : da
ce faa acolo, tcd Pica copilului! . 11 r6spunde; acsta
-se face In trei Smbete dimin6t5., surcelele taiate se arunc
In drurnil, pentru ca copilul s umble pe Gale mai curndil (1).
Cand lncepe un copil Intia rd a vorbi i Vice tata,
-se erode cA m-sa va mai face unil biat, iar dacd Vice
mama, va mai face o fata (2).
Cnd unit copilil nu pte de grab vorbi, spuna RomArt-
cele din Bucovina c5, e bine a i se da de mncatil pAne
din traista unui cersetora. Drepta aceea, axle( vine vre-unti
cersetoril si se intmpla &A are pne la dinsula, mama co-
pilului, ce nu pte vorbi, se rg s dea o bucticd si co-
www.digibuc.ro
337
www.digibuc.ro
338
www.digibuc.ro
3n
sernaa GA copilul respectiva are sa trasca lung timp,
iar cncl II ies Int5.1 In falca cea de sus, atunci se crede
ca are sa mr de grab.
'rota In Bucovina e datina ca mamele, cnd vkla cela
dintal dinte ieita, sa (pea' : dinte noti in cap& sdngtosa! (1)
Cnd una copila drme cu ec,lutula In sus, cobesce a mrte.
Asemenea i copiil cari plngfi multa, incd cobescii a mrte
pentru el sail vre-un pdrinte alit lor (2).
CopiluluI mica s nu i se taie unghiile pana nu Implinesce
anula, cad spun Romnil din Tra-Romnsc ca se
yap hop', (3) iar cel din Moldova lic ca n'are cu ce se
apra de Necuratula.
Copilula mica s nu se pupe nicI o data la eluta, c5,c1
cnd se va face mare va intrce dosul8 la cela ce l' a pupata (4).
Nu-I bine ca mama sa sAute pre copil nicl pe palma,
caci atunci se face talhara, nicI la cfa, cacI se face ra.
Cnd saruta copilula la gta, mama inacedongnca II lice :
.&'i ti ba0 dada tru gup, sd nu'iii ti ndirqcl dupd usa =
te sarut, mama pe gt, ca s nu te superl stndil dup
u0, (5).
Piina la 40 de c,lile dela nascere, nepta, dupa datina i
.credinta Romncelora din Macedonia, trebue sa se ferscd
de a se Intrce cu spatele la copila, cacl dac nu ar face
una ca acsta, atunci copilula s'ar Inbolnvi de gdlbenare (6).
De multe oil mamele, dup ce le-att lnceputa copiii a
urnbl i a pricepe nu numaI ca-I desmrda i drgostesca,
www.digibuc.ro
340
www.digibuc.ro
341
www.digibuc.ro
342
(1) Sub. cuv. Ble, Catable, Ca ad, Borzli iBabaltet intelegt1 nomnil din Bu-
covina tint" fela de ffinte mitologice.
www.digibuc.ro
343
www.digibuc.ro
344
(1) Atka datina cAta i versurile acestea sunt usitate si 'n Bucovina.
www.digibuc.ro
-- 345
de are timpti, li lmplinesce voia, de nu are mangaie, ca
mintenaa, iar copilul consolata vice i d nagi.
E sr. Mama obosita de lucrulti de peste li ar adormi,
dar puul mama celti de doi anI a adormitil, i la qi lui nu-i e
somnti, el s'ar juca. De stInge mama sa lumina, era se
scancesce, cere ap, sail se cere jos. Deci biata mama iar
aprincle lumlnarea, gandindu-1: cu de-a tria nu poti face
pe nime sa drm, nu mi-a fi nemic de voiti mal sta o lca
cu el. Aprinde lumina, II face totti ce scie, copilul e
dar i somnulti par' c fuge dela el. Biata mama se plicti-
sesce ctil a mal repetata ; dsta la vze i Pqigaia-gaia . . .
Dar de-odat II vine o idee noua. Pe parete sunt dou
umbre: a el i a copilului. Atrage atentiunea copilului, WI nu
se sparie, apoI mama l1 preumbl degetele pe parete imi-
tnda mersulti painginului
Merge gnga pe parete
*i-apuca copiluhl de ureche !
iar la vorbele de ureclie fia prinde cu degetele frumos
de ureche, firesce, nu dr, cacl cum ar face mama cu
voia ceva durere la puiulg mama?. Iar copilula nabuesce
Inteunti ris voios propriti etatii luI copilaresci.
Asta-felti se mai continua i asta jucarie una bunii scopota,
iar cnd vrea mama sa o Intrerup, copilula se scncesce
i ef, reche, mama! Face i reelze mama, face i calti
si el i popd gda, pana In urrn copilula clOrme dusii
si nu se maI destpta 'Ana a doua c,11, colo la prnla, canc.)
vorba cea clintl e . . . . apard mamd !
Mama 1(0 iea puioruhl In brate, Ilfi saruta, !hi desmiarda
pe bratulti stngti, liti tine aprpe de inima, iar cu mna
drpt, descopere mamliguta de pe masa.
Copilulti vlnd'o lice rilnda voios liga. Tar mama
pte re sa faca unti versurela cauta laptiprula,
www.digibuc.ro
346
www.digibuc.ro
347
(1) Gazeta Transilvanief, an. LIV. Bra,ovil 1891. No. 32, In eFoeletonti.
www.digibuc.ro
348
www.digibuc.ro
-- 349
XXII.
BLELE COPIILORO.
www.digibuc.ro
350
www.digibuc.ro
351
www.digibuc.ro
352
www.digibuc.ro
353
www.digibuc.ro
354
www.digibuc.ro
355
www.digibuc.ro
356
(1) Corn. de d-la Rom. Simu, invOtAtoril in Orlatn. Vag descntecula acesta,
cu Mine abater!, si la W. Schmidt, op. cit. p. 37.
www.digibuc.ro
357
www.digibuc.ro
358
www.digibuc.ro
359
www.digibuc.ro
360
www.digibuc.ro
361
www.digibuc.ro
362
*i-tt inealdesce
Mnutele
talputele,
lpd
Necina,
Nehodina,
*i-tT ie somnulti, ce-ti lipsesce
spre cas to pornesce,
-vin'a cas
ecdt la mas,
cinesce,
hodinesce,
somnuhl mi plinesce ! (1)
www.digibuc.ro
363
www.digibuc.ro
364
www.digibuc.ro
365
www.digibuc.ro
366
www.digibuc.ro
367
www.digibuc.ro
368
Bun vremea,
Bun'd vremea,
Cucosule!
Na-ti pane i sare
iea dela copilul me
Plnsorile,
Strinsorile,
'ntinsorile,
Pociturile,
RAcniturile,
Durerile
i tte chinurile
neodihna,
d odihna
somnul
Nevestelor tale
Copiluldf me !
Rostinat cuvintele acestea de treI orI dupa olalta i tot('
de attea ori IncunjurndtI copilula Gate cu o bucatic de pane
una de sare dela picire la capti, dupa fie-care Incunju-
rare le aruncb, jos (1).
In Tra-Romdnsed, cnd un copil n'are somnii, mama
lui iese afara cu vin, sare i pane, i ce cas va ved
Intal cu trel ferestre, arunca cu acelti vin, sare i pane spre
cle dicndti :
Nesomnulti i neodihna copilulul meti C. s fie la voi
ln casa vstra, iar In casa nstra si la copilulti meti C.
O. fie oclihna si somn, i iata cu nesomnula i neodihna
din casa nstr v dai i pane, sare (2)
In alle partl, totil din Tra-Romnsca, muma, al carel
copila e bolnavil de plansorl, Il iea pre acesta In brate
si o bucaltica de mamaliga In mna, i apol esinclti ast-
www.digibuc.ro
369
www.digibuc.ro
370
www.digibuc.ro
371
www.digibuc.ro
372
www.digibuc.ro
373
www.digibuc.ro
374
www.digibuc.ro
375
clati slab si midi., s5, mi-la dal voinicil mare ; din mo-
mentulil acela copilulil nu se mal feresce de lumina lunel
si nici so tome cd va fi luatti de ea (1).
De si nu potil spune cu siguritate, totusl lml vine a
crede e5. In lmbinare cu credinta acsta despre lun st si
urmtorulil fragmenta dinteo poesie poporanA din Bucovina,
comuna Costna, districtula Sucevil, care mi l'a comunicatil
profesorula si colegulil meii da V. Bumbacti :
Lun, lun,
G ArgAun,
Ce 'nserezi
In tte serile,
Nu vedI
Cum sede Domnuld pe patd
*i mAnncA pne de furatd
*i- se rgA ruguluI
*i se 'nchinA cuculuI,
Cere cald de clArie
SA purcdA la domnie,
*'a auditti
C'a fAcutil
Sora sa
TreI fete
Logofete :
Una o pieritil,
Una o muritd,
Una pe rnuntI o fugitil.
Muntil s'o cutremuratii,
Pietrile s'o despicattl,
In raid o alergatid,
Raiulii s'o deschisti,
Maica Precista o in visid,
Dumneded o Asti.
www.digibuc.ro
376
(1) Mariaml, Descantece, p. 194-203. Totti acolo sl se vada mai multe des-
cantece de acstA MA.
(2) Hasdeil, Diet. limb, ist. si pop. a Rom. t. II, p. 1426.
(3) G. Dem. Teodorescu, Poesil pop., p. 362 si 363.
www.digibuc.ro
377
www.digibuc.ro
378
www.digibuc.ro
379
(1) Diet. de Gafita a lui Nicolae Iacobd a Luchi, din comuna Mdlini, judetuld
Sueva.
www.digibuc.ro
380
www.digibuc.ro
381
www.digibuc.ro
382
www.digibuc.ro
383
www.digibuc.ro
384
www.digibuc.ro
385
www.digibuc.ro
386
www.digibuc.ro
387 --
In forma de sole, iar putrede se numescil acelea, earl nu
prinda pelita de felt'', ci ne 'ncetatil punoiaz5, i curge din-
tr'Insele unti fel de apa amestecata cu punoiti.
Rofiile nu dorti, ci numal ustura, din care causa apoI
copiii clevina nerbdatorl, i mai alesti cnd /sti mrisori
cnd Incept' a le sgaria i prin acsta a le face sa se ca.-
telse i punoiaza maI tare.
Rofiile la o smil de copil se trecil cu desvrsire dela
sse luni pana la unti anti, iar la altii se Inoescil Ora la
spte ani.
Mamele, earl' voesca numal deck sa vindece rofap sa
ieatt Intr'o li desdemintd, pana nu rsare stirele, o
cofa, o l sa o ulcie si ducndu-se la o mr iea de
acolo stropi ce cadti de pe rotile morn, II aducti acasti
lncalc,lindu-1 puin, spala cu dinsil pre copilil la locultt cu
rost. Dupa ce raft splatil punt]. restulil In ulcie duc
arunca iar In locultit acela, de uncle aft luatti mai 'na-
inte stropiI. Insa atatti cnd se ducti dupa stropl, catti
atunci cand II aducil cauta ca sa nu le vada nime, caci apoi
nu sunt de nicI unfit Mat.
Altele din contr vindeca copiiI de rail cu ruei de pe
iarba. Iea acleca copilul cu rofiI, se ducil cu &insult' In gr-
din& si udandti unti peticti curata cu ru, stergil cu din-
sula raffle (1).
iarasi altele, clac scia ca copiiI lora s'ati urnplutil de
rofiI din causa uneI Romance, ii curatesca i vindeca cu
flo4 din. Joia mare, cu cari se 'nfloresca emle, precum i cu
petecele eu earl* se sterga uble Inflorite i earl se pastrza
anume spre acesta scoptt peste tota anulti
Florile bune pentru acesttl seopti sunt sovervg, mOti acru
i frun4e de in&U' acru.
www.digibuc.ro
388
www.digibuc.ro
389
o lingur rosa
Poros',
si-a poftitil rosala la mash' :
Poftimii rosal la mas5.!
Iar po N. mi-l las.
Curatd,
Luminatii
Ca de Maica Dmnolui !
www.digibuc.ro
390
www.digibuc.ro
391
www.digibuc.ro
392
Si ele se mnia,
Itdcina li se usca
Si in -Vida se pomila (ofelia).
Apo baliga descntat se lipesce la co01.
Alte Romnce, totil din pra-Roma'ne'scd, cnd descnta_
de bubele duld, ic asa:
Tte bubele juratil
CA n'o mnca Miercurea (1) dulce,
Numa hubele dulc juratil
*i au mncatti.
De virf s plece,
De rd'cin sa sece.
Acestil descntecil se face numa Miercurea i Vinerea pe
nesp'late (2).
Unele Rornnce din Bucovina fierb crengl de nz6rft dulce
si cu sucul ce iese dintr'Insele spal apo bubele duict. Allele
ieaU fasole negre, le pun pe vatr ca s5 arc,15,, apo le
pisz i cu pulbere de acsta presur apol bubele dula, car
In urma acsta se potolescil i vindeca.
Fre'rula porculuT. Sunt o sma de copiI pro0 pe spate.
Intre aceti pert', spunil Romncele, ea' se afl unti felil de
per frte mruntelil i ghimposti, care se numesce p6rula
porculu i care II inghimp pre copil asa de tare, c5, trebue
s se vaete si sh plnga.
Decl ca s, se mntuiasc5. copiluld de acestil 'Aril, mama
sa trebue tnainte de scalda unga cu until 0
trece Co peticuta muiat5. tn lapte de ahl s, i atuncl tot`i
peril ceI MI se prinda de petic i pre copilil trighimp.
maI mult.
(1) OA Vinerea.
(2) Pr. Al. Popescu, Descantece, publ. In rpra-Nuit, an. II. Bucuresc
1886, p. 687.
www.digibuc.ro
393
www.digibuc.ro
394
www.digibuc.ro
395
www.digibuc.ro
396
www.digibuc.ro
397
www.digibuc.ro
398
www.digibuc.ro
399
Babghitrt mncrieisti,
Babghit putursrt,
Babghit uricis,
Babghit prin sete,
Babghit prin fome,
Babghit prin arsur mare
prin diochiuld eehl mare,
lesI din N. giunzhia,
Nu-111 earci,
Nu-Iti sprtria;
www.digibuc.ro
400
Nu-15 it-1011)14
Nu-15 vrji,
Nu mi-lii
Du-te de inglbinesce
51 sprie vrjesce
La ogorulti cu psatti,
La priulti cu pietrele,
La tiganu1 cu lingurile,
La iganulti cu fusele,
La tiganul cu acele,
La tiganulti cu cutitele.
te du de sprie
vrjesce,
Uncle psrile nu umbl,
Unde cocosil negru nu chtti,
Unde nu d nime diva bun.
N. s r6,mn. curat5
Ca argintulti strecuratti,
Ca maica cea prea curat,
Care l'a lsat.
Sfirsincla de rostitil cuvintele acestea sufl de asupra stra-
chineI In semnul crucel i stupesce jos.
Duph acsta iea apa din lingura prim, ce a tinufo In mna
stng cu adncitura In sus, care s'a strInsil picurnclii de
pe cele 8 lingurI, 9 fuse de pe ac i cutit, i o trn
copilulul bolnavil de babiti In gur.
In fine tustrele apele, carI le-a fiertil i descntatil Intr'o
di, dar carl nu le-a pututii Intrebuinta pan Intr'un stropti,
le duce si le vars Indat dup descnttura a treia la o
proptea de gardil.
Astil-felil cum s'a descris pn aice, se repetesce des-
cntecula acesta Luni, MiercurI si Vineri din decursul uneI
sptmnI.
Dac copilula e morbosil de babghip, ulcica rsturnat cu
gura In jos suge tt apa din strachin, asa c ernne pe
www.digibuc.ro
401
(1) Acestil descAntecti culesil din comuna Scheia de lnga orasu1t1 Sucva,
mi l'a comunicatil d-lil P. Prelipcnti, invllitoril superiora. AIM deschntecil
de babiti cu multil mai lungil si totil-odat si mal complettl decAt acesta sit
se vacl. In colectiunea mea aDesciintece pop. rom. Sucva 1886, p. 32-39.
Mariana', Nascerea la Itomnr. 26
www.digibuc.ro
402
www.digibuc.ro
403
XXIII.
MASA MO*El.
www.digibuc.ro
404
www.digibuc.ro
405
www.digibuc.ro
406
www.digibuc.ro
407
www.digibuc.ro
408
(1) Zoe Cretescu, Obiceiuri dobrogene, publ. In alloinnultin an. XXXIV. Bu-
curescI 1890, No. din 24/12 qi "he Februarie.
www.digibuc.ro
409
XXIV.
TUNDERE A PERULUI.
La jumtate de anti dup nascerea until copil, in unele
prtl Ins cu multg mai tarc,liti i anume dup ce a Inceputg
acum copilulg a urnbl, a pricepe qi a vorbi, e datin de a
i se reteza sag tunde prulii.
Acst datina, nurnit Tunderea sail retezarea p4rului, se
efectuesce In unele 0.41 ale Bucovina, precum buril r
In satulg Crasna din districtula Storojinetulul, de regul In
iliva onomastid a copilulul sag Intr'a ttne-sai sail Intea
marnel sale. Iar dac nu este cu putint In una dintre ace-
ste treI Vile onomastice, atundi qi In alt5. li, se cautd Ins5,
cu cea mai mare scrupulositate ca retezarea s se Intmple
tot-deauna Inteo di slobodet, adic Inteo LunY, Jog sag Min-
<d. Marfea nu se retz nidi Intr'unil chipg, pentru c c,liva
acsta dui-A credinta poporuluI e cu ndpaste, 0 copilulti
care s'ar reteza Inteacsta li, tt viata luI ar trebui s
trag npaste. Miercurea i Vinerea nu e bine de retezatg
de aceea, pentru c5, aceste doue Vile sunt de sect]. Deci
printil, voindg ca copiluluI lorg sa-1 mrg tte in plin4,
www.digibuc.ro
410
(1) Corn. de Ionicl aid lul Iordachi Isacti din Mahala: aSe dice c5, daca unti
biat a crescuta mrisor, incat e de lips ca s, i se reteze Oral de pe
capa, nu se cade ca parintiI sg-Itt reteze, pentru el, cnd va figospodarti III
va arde casa. Dreptil aceea printri. Intala &A 110 clued la nnasulti stt ca
s6-Iti reteze, iar nimasul dupl ce-Iti retz, II claruesce o Oie, mielti. etc. Mime
nu retza fr ca s-I druiasc ceva.
www.digibuc.ro
411
www.digibuc.ro
412 --
Cnd aza nnavl5 pre finulti s6tsl pe pieptaril II pune
dinainte i o strachina cu ap curat5. nelnceput, In care
mai trn tnc i pupa, aghiasmA. Strachina acsta o cum-
p'r nnaul i o aduce anume spre acestti scopti cu sine,
cnd vine s-0 tund5. finula. Iar dui:A ce l'a tuns, cu o
parte de ap II spal, o parte i-o d ca s'o bea, iar res-
tul duce i-la srunca pre unil pomil verde, anume ca
scr-i Ingrga norocul ca din apa. Cnd merge s arunce apa,
iea pre copilii In brate iar strachina Inteo man' i aa se
duce 0 o arunc6. Attti strachina acsta ctil i puipril ce
i-a data mai nainte precum i fuirele ce i le-a pusa pe capil
rmnil finului ca daril din partea nnavlui
Dupa ce a aruncatil acum i apa i dupa ce s'a Intorsti
nnavla cu Iinul s In cash' se punil top cel adunatl la
mas, unde osptz5, i cinstescil untl timp re0 care, Insil
nu multil i apoi sculndu-se, se dual top, cht1 a luatil
parte la acesttl act, pe acasg.
Dac5, se 'ntmpl sa mr copilul Itnainte de a21 fi sosit
timpula ca s fie retezatil, atuncl vine nnavlil cnd e
i msurndu-lil mai Inti cu o ati05rA, fig retza In cru-
ciil, apol attil prul retezatti ctti i atira cu care a
fostil msuratil, scotndt'i un cuifi din prete, le bag In
looul acestuia i btndil cuiul iar la loculti s, rmnil
apol acolo pentru
Acsta se face anume ca de cum-va copilulli a fostil cu
noroca, sa nu se duca noroculil cu dnsula In pmtnt, ci
s r6me In casa parintsca.
Daca se 'ntmpl sti mora inainte de scadurei (scldciune),
atunci nnaul, cnd Il retzA Il pune bani pe piept ca
0 la scAlduc. Banff acetia ti iea apoi printii intre-
buintz pentru lucrurile cele trebuincise la InmormIntare (1).
www.digibuc.ro
413
www.digibuc.ro
414
www.digibuc.ro
415
www.digibuc.ro
416
www.digibuc.ro
417
www.digibuc.ro
418
(1) Illustrirte Chronik der Zeit, an. XX. Stuttgard 1891. No. 20, p. 626,
(2) Cred. si dal. Rom. din cele mai multe piirti ale BucovineI.
www.digibuc.ro
419
www.digibuc.ro
420
www.digibuc.ro
421
www.digibuc.ro
422
INTARCAREA.
Cea mai mare parte de Romnce IndatinzA a da copiilort
-sl de suptil ung ant si jumtate, unele ns i mai multt,
aded pn, aprpe la doi anI, iar altele, cnd sunt grdbite
de alp copii, cnd sunt yrse, le dat dup Imprejurrr nu-
mai 7-9 luni, caci In casult acesta tita nu-i bun,.
In vechime Romncele din Bucovina da de suptt In genere
do ard Pre/ o lund, mai multil nu, pentru c dad. se Im-
pliniat dol ani, se considera ca unt pcatt (1).
Dad copiii sunt de constitutie slabd, iar mamele lort
sntse i tari, atunci de reguld II l,ptza mai multt de
unt ant, anume ca s prind, la putere, s, fie voinicl, jar
dad mamele lori sunt slbnge sa bolnvicise, si din
causa acsta nu le vine lapte, atunci se Intelege c sunt con-
strInse a-i 'intdrca atil se pte mai de grab..
Romncele din unele 0.41 ale Transilvania spuml c co-
pilult e bine s sug, clou Parisiffa (2).
(1) Coin, de d-la I. Beraria, parocha i exarat.
(2) Corn. de Rom. Sirno.
www.digibuc.ro
423
www.digibuc.ro
424
www.digibuc.ro
425
www.digibuc.ro
426
In abundant (3).
In tirnpulil Intrcril Insa mama nu e bine ca s se de-
prteze pe mai multe file de-acas, pentru GA pe de-o parte
cei mai multi copil tnjescil frte tare dupii si dac
ar lntrerupe dintr'o dat a le da de suptil frte lesne ar
put s se bolnvsch, pe de alt parte, mal ales cnd le
vine fOrte mult lapte, pOte i loril frte usora s li se ?no-
sorascct (4), adec6 sit li se holohdne'sca Vite le si din causa acsta
s ptIthnsc nu numai qile, ci chiar si septemni Intregi.
Deci cele mai multe mame, una ca s nu li se bolohnsc
iar a doua ca s nu li se bolnAvse copiii, Inclatinz
a-i Intrca pe andu-le In 4iva dintAI numai de treI
orl, intr'a doua de doue orl si Intr'a trcia o dat de suptil
si 'n chipul acesta Ii fac pe 'ncetuRi s uite tita.
dac cu tte acestea unei fernel i se boloMnesce piep-
tub' atunci ca sa nu i se 'ntrnple nimica r, Intrebuintz
diferite mijlce spre vindecare.
www.digibuc.ro
427
www.digibuc.ro
- 428 -
nu fie deochi diochiulg nu se primle. La din contrg omulg sag copiluld dio-
chiatil se bolniixesce de mrte, vita ptite rupg vre-und piciord sag sg
crape etc. Puterea de a diochia o a de multe ori si cel neintorsi dela
chiar p5.riniT potg sit diche pre copiii lorit proprii. Contra diochiului e slin-
gerea de cgrbunl. Coin. de d-nii Rom. Simu qi I. Georgescu din 'Fran-
silvania; diet. de M. Nistorg din =MI, In Moldova: ((Ca 'Worst dela titg Loki
ce -Odd diche.oVedi i Ioang Crngg, Scrieri t. I, Iasi 1890, p. 217: Dar
nu se pOte apropia nime de Gerbil, cgci este solomonitil i niet und felti de
aramg prinde; insg elg, pe care l'a zgrl, nu mai scapit cu vi4g. De aceea
fuge lumea de dinsulg de-si scOte ochil; i nu numaI atAta, dar chiar cnd
se via la cine-va, fie oval sail ort-ce dihane a fi, pe toed' raulne
o multime de meni si de siMbittiteimi zacti fitrg suflare In pitclurea Jul, nu
mai din ast pricing, se vede cit este solomonitd, intorsd dela tit, sag draculd
scie ce mal are, de-i aa de primejdiosg. Ionnu, op. cit. p. 21: Vail
copilit sa nu se intdrcd dela titd, adecks-lii intarce, apof iar srt-I dea, cad aceld
copild va deochia lesne pe cine va Tune ochit.n aGutinulg., an. I., Baia-mare
1889. No. 30. In Foitg: Omeni, earl deirche de cornung sag sunt Strigoi
sad ag plecare de a fi strigoi. Afaril de acgtia pte deochia multi care la
Cheruvima se uitit la daruri apoi si acela care se inlarcd ca pruned mica de
(Thal( ori. Seztrea, an. I. Fifiticeni 1892, p. 15: Btila de diochi provine
din mai multe cause, clar mai alesti din privirea a celor tntorft dela Iar
intorsii dela plet e acela, care flinch" intlircatg odatit, maica sa ii dit a doua
Org, titg peste 3 sag 4 dile, cilnd se inbolnavesce.
www.digibuc.ro
A DAUSO.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
431
I.
CANTECE DE CUMATRIE.
1.
Sara bunh.
(Din Lisaura, siitisoril in apropierea orasuluI Sue6va).
2.
CumAtrita.
(Din Funduld-Moldovel, diet. de P. L. Leust6nfi),
www.digibuc.ro
432
3.
Tathip.
(Din prejnruld Ms6udu1ui)
Tettai0 i cumatra!
Lasa usa descuiata
ferstra destupata
ne mal vedernti odata.
Curnatra i tataisa!
Nu-mI da hrb cu semachiei,
Ci-mT da hrbulti cu
C'acela mi-I sufletulti !
4.
Lelea
(Din Siretia, dice. de Const. NemeA.
www.digibuc.ro
433
CANTECE DE LGANG.
1.
La unit beteltr.
(Din Stroesei, coin, de d-ld I. Beraria, parochil i exarehil.)
Haida a, a, a, a, a, a,
Haida nani cu marna!
C'un picior te-oi legAnA,
dulce eh' da
Si din gura cnt
S dormi sA te
Mare mArisorti sA cresci.
CulcA-te cu mrriuta,
TitA dulce da,
Tare bine te-oi
and ft cresce mArivrti
SA fir marnit de-ajutorii,
SA-I duel plugul la ogortl,
Si-I ar semenk
MAmuca s'a bucur!
Mariann, Naecerea la Romita. 28
www.digibuc.ro
434
2.
La Ting biketelii.
(Din BerchiescI, corn. de d-In I. Derarin.)
CulcA-te, puiutule,
CA dormil tdte apele!
CulcA-te
SI-alinA-te
In legAnutil
De pAltAnu,
Fast): dalbA de nigtasA,
A mArnuchil pui de casA.
,5i-g incbide ochisoril
SA crscA mamil fecioril,
CA eti bine te-amit fAsat.,
Te-amti culcatti, te-am legAnat,
DrA-4 cresce mrisoril
SA-mt fit scumpii si bunisor,
SA fit mamil de-ajutorti!
3.
www.digibuc.ro
435
4.
La o copilit.
(Din $cheia, sala in apropierea SuceviL)
www.digibuc.ro
436 -
5.
La o copilital.
(Din Fundula-MokloveI, diet,. de P. L. Leu,ina.)
6.
La gemenl.
(Din Stroeser, corn, de d-Irt J. Berarii.1.)
7.
La ung spotlit
(Din S(roesel, com. de Berariii.)
www.digibuc.ro
437
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
439
ERORI DE TIPARO.
www.digibuc.ro
440 -
Peg. firuNi; in locit de: cetesce:
www.digibuc.ro
441
CUPRINSULO.
Precuvintare. PAG PAG.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro