www.dacoromanica.

ro

E_ 13A.ICA.1\T_

LITERATURA POPULARI
PALAVRE si ANECDOTE

BR

U R A I-a.
100 SUBIECTE.

7: I T I _4_

I_

-RUCLIQESCI
TIPOGRAFIA ACADEMIE:t ROMINE7CVABOLWORMA.Nin

I*416,11r--.N;5.cla AltaemicT.

26.

1882

www.dacoromanica.ro

LITERATURA POPULARA
sAti

PALAVIIE si ANECDOTE
v

BROURA I-a.

43LI07.4;0

BLJCUFESCI
TIPOGRAFIA ACADEMIE'. ROMANE, (LABORATORII ROMAN!)
26.
Strada Academie,
26.
k

1882.

www.dacoromanica.ro

Ze)

f_.
ectL.e
.44,12

Pvetrz/t.

7...f #1..

je4A(L..-4,A-1_

Domniet Sale
DomnuZut Tit& LLVit Mcaoreseu.
spre semnil de

Malta stimd

0 profundit

devotamentil

E. BAICAN.

www.dacoromanica.ro

M..

AgLI014,c,

*ACADriatEr*
44014kNI'

PREFATA
Nu e poporil care sa fi intratti in contact!) cu
Romanulil, fth ca acesta sa'si bata jocti de elti.
Sintti nenumrate anecdotele populare in cart se
lab peste picIor Grecil, Evreil, Nemtii, Ungurii,
Polonil, Muscalil ; asupra Tiganilorg exista o intreaga epopee populara in versurl lapidare, cum
si-ah Mcutti biserica, ce predica le-a tinuta Orintele Porgatie i popa Matraguna, cell" de vita buna.
Crezulti i cele zece porunci s'ati restalmacitti de

catre Roman si s'ati potrivitti neamului; despre Bul-

garl exista asemenea o lung povestire a lui Hagi

Ivata craiulti, care a vrutii sa ia Tarigradula inarmatt.' c'un prazil; despre Serbi asemenea, c'un cuvintti despre tort.
Unti obiectil predilecta al ironiel populare e popa
calugarula. Multimea cea mare de calugarT
lipsa de cultura a clerulul laic si monastic!) vora
fi fostii in mare parte causa acestei ironil.

www.dacoromanica.ro

--6

Din acsta limba putin cultivata a literaturil populare, d. Baican ne trimite cate-va probe, call de
sigma \Torii interesa.
:

Intre multimea acsta de tipurI, Rom Multi ensu0 apare istep i batjocoritoril, personificattl id

; in Pepe lea, colo in Pacala.

Cronicele nOstre, descrierea din vremea luI Mateiti-Basarab, facuta de diaconula Paul din Aleppo,
scriitorii poloni marturisesca cA la mesele Domni-

loft Basarabi

MusatinT se canta si se glumea

mult. Astfehl bunaoara cantecula desgropatil :

..

.Stefan, *tefan Domn cela mare,

.
(Seamnti in lurne nn are

..

mesenil. Bufonil 10
se cAnta unisono de dire
faceati mendrele, zicendu-I'luI Voda tmAl vere,
Curtile Domnesti eraU pline de cimpoiasl, ospetele
timer' cate dou6spreclece caning in Or . si'n acstA

viath, pentru care Miron Voda Barnoschi zice ca

te dulce Domnia la Moldova, resuna numaI din
and in cahd buclumulti rsboinic, chemand Vrancea i CArnpulungultr, Soroca i Tigheciulti, Tara
de susU si Tara de josh sub cal doT Vornid, ce comandat aripele, improtiva dusmanuluT. Pe cal, carora le ziceat :
Asterne-te drurnulul
Ca si rba eampulul
La suflarea ventulul.

In tara s'arunca, o adevratA vijelie, spre margine

si vaI de neamulb cal incapea pe mAnI.

www.dacoromanica.ro

Ceea ce presupuneniti este insa, ca in vremea unora dintre dinastil rornani cata sa fi existatil o epock literara, ale caret ramasite fragmentare se mai

gasesca astazi si earl pe zi ce merge se imputineaza.

A nectodele aft indealmintrelea proprietatea de a

se schimba cu timpula si de a se adapta actualitatil; multe potts fi de tow moderne.

- Bogatia consonantica si vocalic& a limbel '1 da

inlesnire Romanului de-a imita cu usurinta pronun tiia altorft popOre, pe cand cele lalte cu greil deprind fonologia limbel nOstre.
I

ki

Reproducandu aceste anecdote, nadejduima ca

autorulil lora 'sl va continua lucrarea, in care arata
talenta si se va sili Sa.desgrope mai trzi povestile lul Pepe lea, carl sunta "fara.; contestare mai
vechl de Mil aceste ce scapara din contactula cu
strainil.
M. E.

!I`

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Un Want)" romanii to ride cand te aude conjugandil unti verbti, i rancele te jalescti, ct pOte

n'al avutti mama orl tata, cart s. te fi invqatil a

vorbi; iar unit Orana de alta natiune se duce in
fuga.mare la scOla, dact voeste sa-s1 vorbsca bine
limba pe care n'o stie d'acasa, de cata fOrte rea:
Cand romanuld nu te prea intelege in vorba, 1.1
zice ca ; nu vorbeei ca menii. Cand vrea sa-si riga
de Nana, zice cA tiyanu nu-i ca omii. and i se bol-

i naveste

calulil sa vaca romanulul, el zice ca,

pu's ce are, pentru-cd nu petite ca... Omenii. Cand se

incurca itele trancei, pe bOil le zice, ca : itele nu's
ea nzeii. Apoi cii nu- uii drama ca menii, cci nu
rep, and wing, o para ca nzen, ba nici mange (cate
odata) nu latra ca.... menii.
Vorbele: ca ornulz, ca ornenii ne fact' sa in tele-

grind c asa cere gustula romanuluT, sa fie si omulti (de ori-ce natiune) ca romanulil, i animalele
si lucrurile sa fie dupre gustulA lul.

sr

www.dacoromanica.ro

LITERATURA POPULARA
P ALAVRE, ANECTODE, TACLALE 1) S. A.

../NO femee de tail cam de vio patru-clecl de ant

si vcluva, era in casa unel profesOre ca slujnica.
ProfesOra avea placerea de a se desfata cu scrierl
psichologice, estetice i didactice. Intr'o i pune pro-

fes6ra pe femee sa'l scarmene niste lana ; r ea, '0

lua o carte sa citsca sisa cam privegheze pe femee,
sa nu'l imprastie lana. ProfesOra citea tare :
Pasealti dicea : placerile suntil pentru barbatti
intermit felt], i pentru femee' alta-felq, pentru hatrani, tinerl, bogatl, sraci, .... fOrte mit se 'ntempla sa alba cine-va acelsi placed, ca si altuln.

Hm ! Ce era sa chat i el saracula, dad Pascal6ea nu'sl mal lua ochil de la popa din Satu-Moril ! C'apoi ea saraca chr si spunea lul Pascalti :

.1placa

'V

si tie preotsa, daca mie 'mi place popa!)

(1) Ta, art, dual fem. fii plur. neutru.

IOdAo;, mladita, mugurd, vlastard.

Manunehid de vorbe, ea si
fi manunchid de
eurnA
rnladibe.

4,

www.dacoromanica.ro

10

Unit vechiti pretins boeril de pe vremea reglementelort (in Moldova i Valahia), fusese trimisil in
Monastirea NemtuluI la inchisOre, pentru c, dupa
cum spunea elti, se incercase s. strice (FlOrea DOm-

neb, adica, sa sfatuesca pe toil din tOte partile,

s nu platesca dajdia poruncita de Domnitoriti, din
care sa fad. DOmneT lul o flOre de petre scumpe, care

sa

o pue .

pe cap; er dup4 cum spunti

boerulti cu pricina se Meuse i elu stringtora de bani, pentru punga D-sale, si nu pentru asa
altiT,

disa : FlOrea DOmnel.

Dura ce fu ertatt de
pedepsa numitulti boerti veni in Iasi, unde, ca sa
fad. nume voinicescU, harasi (dAdu) unti ceasoslovii
de cele bogate until popa, dicendu-i :
AcestU bogatu ceasoslova de la Manastirea
Nmtului, al mil ell, de cand am fost surgunitu
de Voda, pentru Coma stricatil FlOrea DOmneb.
Saila pastrezi spre amintire si sa me pomenesci intru
totS nOmul Si nmulq.

-- FOrte multumescU cucOne Costache. Sg. dea

Dtimnedeu sa te mai trimita o data Voda la Mariastire, pentru ca sa'mI aducT s'o psaltire.
*

Unit romanti voea sa cumpere unq sfesnicti de

alama de la unii evreti, care ambla pe ulna.
Vindi sfesniculti ?
'Pundit
Caul ceT pe elu ?

www.dacoromanica.ro

1
7

11

Cavatati DumnvOstra ci felt cli sfesnicu 'I aista.

Ce felt'? sfesnict ca kite sfesnicile. Cate para.le cel pe eltr?

laza, aii ari surubarti (aratandu evreula la

fundti).

Da se vede prin

? (intorcendti romanuld

sfesniculti i punendulti la ()chin cam spre evreti,

vrendil sa se uite prin sfesnica la evreti).

Seql bunt"' Damnali Nu '1 fasi saga.
CeJe sped( ? Nu vecji ciii sfesnica? De ce te
temi? Esti prostil
Prast nu'i fasi prirnejdii, da castola fasi tottiprimejdii.

*
.

Una omit intreba pe until tiganti intr'o dimineta :

Cum e vremea afara?
Dracu s'o stie ce fela de vreme '1 si asta, cA
din cotrol mai frier, dintr'acolo bate ventultr.
*

--A-

' 'Until Episcopti intreba pe-unti WW1 care era la

unulti din ca'lugaril Episcopiel :

Baetasil, unde duel tu cismele celea in tOte

dilele ?

In WO.

Dapol in tOte dilele ?

In tOte
pe vremea candu aduce mama placinte pa-

Dapol, se rupti cismele parintilora de

rintelut
ochii placintelorti ? L-- Ba cismele sintri bune.
ApoI, de ce le dud in tergta ? Sa cumpara Anti.
in cisme ?Ba in sticle.Da unde sticlele?--In
2

www.dacoromanica.ro

12

Da de ce dud sticlele 'n

e?
SA
nu se diliche vinulu.
Da de care vinO cumperI ?
Vint alba de la Leul i Cdrnatulii.
CumpArA dara vint rosu, ca daca 'I rosu, nu se
cisme.

Nu bea pArintele villa rosu, CA i se boesca mustetile i i se opreste 'n fata. Spune 'I sa
'16 bea cu o tevisOrA.
Cu tevisOrA bea pArintele
numal apa.
Da de ce?
SA nu'l plesnscA
buzele de yenta. --Vra s click parintele are multe
mestesugurI, da?
Da. PArintele totO d'a-una bodiOche.

tzA tOte lucrurile rele in bune, si se facti bune

dupa nume.
Ia spune'ml i mie, cum face parintele.
CAnd are Indnulligcl, o botza 'n budincd,
si cAnd are giucd, o botezA 'n curd; precum i Preasfintia-vOstre l"atI botezata din GavriM alu tu Ion,
in Galadionii.
*

Until evreti s'a dust la unti prefectti romanti, 0'1

dice:
DamnAli Prufectii, de-I u-liacA di udientiI si
ni jiluesc pi contra a luI Damn Cumusar, cari aT

dat pi itt pi camisil undi tot-di-una pi bati, si'l ti-

nut pi ii patra gill, for silt vod itt macar un

singher data pi balabusta a niU, cu can itt num&
di u saptamuna di chind al surat.
Dar, pentru ce ?
PintrA gust a Damn cumusar.

Ce gustO ?

Para Ai stil? Ni'l cps la ill, chi iu nihdlist.

Atuncea 'I dreptu comisarulti, nu cu gusturI.

StitI una DamnAli Prufect ? FasT cu itt u

pumanA ; deI la RI i pintri balabusta a niti o bu-

www.dacoromanica.ro

la

let di pi sim pi America, pintra ca murucan

asel nil nu'I gio nihalist, nisl nu'l eI pi cumisil.
nil nu'I pi bati, nil o roil nu'I fasl la jidan burbat, pintra si rimuni cu balabusta jidafca a nostra si'I murisesc. Iu al avagit chi pi Muldova
C

numa daftdr i prdfesdr esti nihalist, da crciutor

cum ill, nu nihalist. Poti pi Wring vini gust si deI
pi ill pi spunqura si balabusta a Intl rimuni pintra
domna cumusar ; pard numa jidan burbat niMist, i balabusta nu nihalist ?
SA. 'Ate sal fie si ea, ca i d-ta. Asta yr ol

snnI spul ?
Nu'l asta, insi, o bulet pintra dusim pi America undi nu'I pi spunclura, i undi murucan
nu eI pi balabusta.
VreI salt citesc un regulament ?
OI mama ! DeI la draca rugulament di asel
cu cari bati i Damna cumusar.
Ce vrel sa did ?
Da parch'. Dumnuvstra nu'l ti.T chi bot a-

sel gros cu cart bate Damna cumusar si cjil rugulament ?

*

Una om cu femeea lul s'ati dusti la o sag, de

croitorie pentru fern& ProfesOra care invata pe fete
croitoriea, le ese 'nainte i '1 intrebA.:
Poftit,I sa conzand4 ce-va?
AU vroi s. cumpAril o rochie Wise femeea),
dac'avetI gata pentru mine, sail s dau, ca sa'ml

faceti.

Sunti

i preparate confecOonate,

i avern data

optati etofuri de tOte epocele (aratandu-le probe de

www.dacoromanica.ro

14

W ft

mal multe teseturl de lank de bumbacil, de ata, si

de matase). Poftiti unit knit, unil fildicosii, until cotondi

un &twirl..?

Draga, s lama suharili d'acesta, ca e fOrte

frumosO, i trebue sa fie '.si tare Nice barbatulti).

Cum se vinde asta de lama? (intreba femeea),

ea am de matase.
Trel fraud Santimetruhl. Preciul fixil.
Si catti are sa 'ml trebuesca pentru o rochie?
Vroitl s'o comandali cu tunica, cu casacd, cu
jupa, orI cu pane, orl cu tablietd?.. ori semplei?
Rochie simpla vroescti (respunse femeea).
Flat jeuri, fara santiurd, montantd?

'

Ca asta de pe mine. Fara nirnica. Ce prep

ceretl?

Rochie sempleg are se ye estimecle 70 francI

preciti flag, fiindti-ca aIt sa intre 150 (o chinzenei de
satnimetri).

Dup. ce 's1 facura trebile esirA; era femeea dice

barbatulul el :

De alta data me dual fail tine draga, c me

temil sit nu me bufnsca risulO.
D'apol daca vorbescil clasici, cum dracu sa
nu ricII!
El

sa rill! Nu sti1 ca nu trebue s. rill de

totI neputincIosiI si de bite buraclalele?.Nu .cumva,

vrel sa fact Oment din profesori? !
r

Unil taril a1ii Rusiel,

infiintase o armata de

cate-va polcurl, care se compunea numal de evrel,

si o trimise, ca sa linistesca pe Wart. Armata Weal
sg ajungand0 intr'unti codru mare, sta. putinti pe

www.dacoromanica.ro

15

gandurl, cad audise bocanindil topOrele, si se intOrse toct inapol.

to pal'covnic?.intra'a ministrulu de resboitl.

01 mama
Naroc a nostra, chi nu'l inch
intrat pi puduri.
to paduri?
Blastamat asel di pudurl undi talhar mult,
parca dumta nul sill chi pi pudurl esti talharol?
E?

Del u haul di suldat di asel di pi pIiii, cari

si ni apara di hati la mijloc a codralal, por-chind
tresim blastamat asei di pi pudurl; chit pintra chinili a lul murar asel cari sedi pi marjind a iazalui,saldat a mistra '1 aflat o lucra sigher, pintr nu
musca chinili, flincd-pintra.-cd, dac latra chinili
pi mal a iazului, jidiji a nOstra.-saldat intra.' pi ap
a lul iaz, si chini lated por chind"dori purl, i por
chind murar Raga pi chinili.
Aist'l palitica a nOstra di pi batlii, flinch pintra-c jidan esti o om palitic; insi pintr tresim puduri, del u liaca di sAldat.
'1

Una bucatarti era tocmitti la o profesra. ProfesOra intr'o-di avea Ospet,1 la masa, si dice bucatarulul :

SA preparl suficienta, ci mit mal multi amid la masa.

Cum mill spUe asa vol face. Cdtri de suptietu
yeti vrea.

Cum ne omit pune la 'masa, 'CI Amin trimite

eti advertisimentii s. ne dal supa. Pe urm, aniri salt
trimitti imediratei, ca s ne dal rasolulti cu pg:5 (?!)

www.dacoromanica.ro

;
16

Da, intelegti, ca la locanta de la satoflersa (!).

Apol, ama salt trimita successia pentru fiecare fella de bucate, si sa nu lasl nici una momenta
de retardare ca sa ne anueze. M'al intelesa?.
Alma intelesa cuconita
(scarpinanduse 'n
capa) cea dintal ama inteles-o, ca cliceati sa fie supOthrt. Bine, dar vr'o cate-va, pe care ail clisa ca mi
le vetj trimite, nu s'ara putea sa. mi le datil acuma ?
ama data tom. E1 Du-te i depesaca

Resultatula a fosta, ca venisera musafiril (amicil i amicele) ProfesOreI; ra bucatariula sta tota

cu cadula pe capa. In bucatarie, asteptanda sa dud.

depesa la telegrafa; fiinda ca 'I clisese stapana-sa s.
depesecle, i nu'I daduse nicl advertisimentil, nici
inunedieatii, nici suceesivii.

Una rusa s'a dusa cu o femee care se chema Sol-

tana, ca sa se cunune la o biserica romana, unde

gasira pe popa cam tamaiata. Popa se pune sa le
citsca cununia, dar, in loca de-a deschide cartea
la rnduiala cununiel, popa citea.... despre lepadarile la boteza.
Lepezi-te de Satana?
Ia nieta liepadama Saltana.
I/

Lepadatu-te-aI de Satana ?
A sto llepadama Saltana ? Ia luvama Saltana,
ia nieta llepadama Saltana.
Atuncl nasula (lice popi :
Scuipal parinte i da-le drumula.
*

www.dacoromanica.ro

17

t.

Una evreti, trecea printeo pdure cu o cArutA

_

mare incArcatA cu postavuri, si d'o-data 'I ese niste

hotl inainte.
St AI jidane, tine cal
IacA-cA stet
Da-te josti. So:Ste bani i dal la noI.
Iac del.
Ce al in caruta ?
Pistava.
S. ne dal 300 de coti de postava.
DacA n'aI cola.
.

DishamA call!
MCA disham,
MasOra cu oistea !

Iac moser. Mo rogti Dimnl-vastri, numi nu'l

sa bati. MCA, : una, dog tell patri
stiI ci ? Di
chit cu cotii, mai bini iei cu told.
I,J,

Una cAlugArti umbla cu milostenia prin lame, Aflandu-se pe unti campti la umbra unui stejarti, sosesce o trasura inchisa, in care era o cucOnA. CAlugdrulti cere pomana.
Parinte, da pe josu umbli peste totO locu ?
ApoI cuconita, parintele Staretulte m'a afurisitu sa nu ma suiti in carutA.
Al dreptate; dar astal carata nu'l caruta.
DOr' asa.
Ia poftimil parinte sa gustAmil ce-va.
Val ! Nu se pOte.
Da de ce?

Apoi noI nu mancamil carne nicI nu bemil

vina.
2

www.dacoromanica.ro

18

D'apoi astal carne parinte ? S'aista ving ?

Da eel?
Astal gaina parinte.
Dor' asa?

i astal rnadeira.

Parintele drag, ia saruta-me.

Val, nu me ucide, ca me dag in foc !

= Da de ce parinte?

Apol noue nu nel scrisg cu femel.

Da bine parinte, Sfintia ta crezi ca eu isg

femee ?

D'apol?

D'apoi chiar asa. Singurg imi zicl cucOna si

crap ca 's femee?
Doar' asa!
*

Ung zapcig s'ung procurorg veneag la Iasi din

Botosant Era pe timpulg c1durilor celorg mal
marl. La jumatatea drumulul spre IaI, fact popasii
(conacg) la ung hang mare intretinutti de ung evreg.

Evreulg pe data le gateste masa, punendu-le mai

intuit"' cate-o supa. Intr'una din supe era (din neba-

gare de seama) o bucata de spalatorg de calti. Pe

locO zapciulg se 'nfurie grozavg asupra evreiulul.
Cum se poate, jidane, s. fad asa batjocura cu
noi ?

Parca iU til? I n'ai stiutil nirnica.

Bine parhale, dac noa ne fad asa, apol cu oa-

menii mal de randu

?
Domnili, dapai aista'i spolutorg, si nu spircatg,

finchi pintrichi cu aista spali firfuril i lingari si

catjitil i
Pi langa asta, apil supa cistisesc
numa 30 di parali. Nu cum-va DumnivOstra paftiti

www.dacoromanica.ro

19

ca in loc di spalitorti si pun o cotil di catifee la u

sup chind citifee astisesc u napilion pi u singher
cot ?
*

0 tigancA bltrana.' lAuda pe fiu-sai care niste romanI :

Dragulti mamil, dragulti mamil, puisorti de voInicel, voinicela i sprintenelil ! se scula nOptea si
venea diminta cate cu spte puI d iapa cu hamu-

rile pa dnsil ; si'ntr'una din cjile se afla i elg la

n'arti fi mal instil tirga, se afla vencyenda puisori d. iapa, d care n'a cumparatti nici o data. Si
tamanti, c'And s* bea adalmasu, hup i tetea pagubasu. Noi amU chititU c6. Pad luatti salti dual' la
hanu ca salti cinst6sca, darti Pau dusti la pOrta verde, n'aril fi maT fost pOrta verde ; i Pad piled la
racorla. Tocmal dupa vr'o trel saptam'ani Fait scos
inconjuratil d'o multime da"., voc11, tota voda dupa

voda, voda dupa voda, care mai de care en pusca

mai lunga ; i unu 'mbrkatil in rosu, mild asternea
'n culmea drumulul i mina tota croea meret, c'un
bici grosa i nodorosti i nu'mi era call tota croea,
dar mi'a fosta calti totti durea.
S'apoi dragulti mann. Pad trimisti sa sape sare
pentru veciniCie.
Si (jell malculita, ea, nu era vinovata. Ba inca

era vrednica, cad d cate off se ducea la iarmacoca, perea cate un mallet din locti.)
*

Ling popa, mergea cu cdrua luI printr'o padu-

www.dacoromanica.ro

20

re spre un satti. Apr Opp d'a esi din pAdure, vede

ca inaintea cailorti se pusesera vr'o cAtl-va tigan1,
cari

opreail drumulii. Era cam pe la sfintitula

'T

sOrelui".

Ce vretT miA copii.?

Sarutamil manurile parintele.

Fire-atI b1agoslovit1.

PArinte Biorbies, sarutti maim. Anna sa ye

rog de o trebsOra.
Ce trebsOra?
Apol pArintele sufletele mancati-asi gainelesa
.

ne fad pe lartiOra asta, un felil de beletA, un

ravasil d drum') precumil tii ca cine are carte

are si parte. Si s

ici pArinte cficl.....

Ce s cjic, ce vreti sa

qicri ?

An-lea Parinte. Biorbies sa did :

Acesti trel beti, mere' la satulil da. dupa deal&

SA duct' pe jog' si au sa vie calAri top trel, cu

ate spte aptil perechi dt pul da iapa, cu hamuffle pe ele i o parte WA hamurt Caii ai sa
fie la peril : precum se volt gasi dupA naparleld.
*

Un hoed' trecea intr'o duminica dimineca pe

Yang o biArica.
StAl me bine (zice vizitiuluI.) Du-te si da popi
o liturghie.

Ion se duce 'n biserica si nu gasesce pe popa

acolo, dar l'a gasitt mash la masa.
Popa auzindil ca un boer...... venea scobindu-se 'n dint] spre hoer!).
Buna diminta cucOne!
Sarutil maim parinte! Dar (veclAndil ca. se

www.dacoromanica.ro

21

scobea in dinti ca dupe mancare) nu liturghisitl

Fl

Orin

Ba da.
Cine?
Eu.
Da
pare-call seclutti
.

la masa.

Niste fripturd de purcela mAncaiti si et.

Vail parintele, i pe urma. slujesci ?

D'apol da! Mal bine sd seal sfintele darurI

peste purcell, de dill purcelula peste sfintele da-

t rnel.

v,"

!!V

!'

La 1821 cand romanil scoteati pe grecil fanariotl

din Moldova si Muntenia, fAceati sd se sue ca,
lArI cu fata spre cOda cai1or, 'apoI Ii invta sa

zic.:

Hi call murgri spre fantana BordiI.

Alogo murgo is to fontina Vordiosti.

Dart multI dintre greci nu se cunosteati dintre

Romanl. Pentru ca s. stie cine'l grect, faceati s fie
vorba despre cerese saU cOpd
Indata s'auclea
vorba irase sari t,apit (dace era grecil celti ce o
!!

zicea.)

Unit romanI, avati placerea s'audd. pe Bred rugAndu-se de el, s le dea cate o ciapd, i numal

s'auzea greculti zicendti :

Da-mi tapa ma rogo, che tare multo mi plate
tapa.
'.

6.

Romanil rideari, stiindti c. apa era unti parr]. ascutittl, si ct domnil din vechime pedepsea pe cel nelegiuitl cu tapa.
*

www.dacoromanica.ro

22

0 tiganca veclandu'sl copilula adust botezata

gata de la biserica, intrebA :
Ce nume '1 ia pusU, rn

pirule ?

Vlad.

Vlad Vlados ! Nume saracaciosti !

Mal bine'l ziceti Ionel Ciocardel,
Cu clontula de otela
cu cangile de felt,
Cat lumea sa stea i ela.
Ori'l atl fi dis : Norocila Smuncila,
Cu clontulti de felt di pila,
SA traiasca fara sila.
Si

sa fie cu noroca, sa n'apuce sa cada de la

cine-va cate ce-va, si baiatula sa gAsesca.

*

Ce dracu sintetl me asa de sAracI, vol !Mend?

D'apoI de coconule !

Cand avema in ce,

Atunci n'avema ce ;
Cana avemti ce

N'avema in ce ;
Cand avemti cu ce,
N'avemti ce
CAnd avem ce,
N'avemti cu ce.
*

Una evrea trimite pe until tigana sa'I cumpere doa

pant.

Tiganulti aduce una.

Mol, da tu aI alma und.

www.dacoromanica.ro

23

Una.

Da undi unA?
Iaca una (aratandu pe cea adusA).
Moi, aista '1 unft, da undi und ?
Iaca una.
Mol, da ia ai dat sa cumpAr doi puni.
DoA.

Da undi una ?
Iaca una.
Mol, da distal una, da undi und ?
Eac'a una (arAtandU ne'ncetat pe cea adusA)

pina cand evreuhl cu multa greutate fu silit de

tigang s. 'ntrebe unde '1 a doua.
*

.)c 0 preuteasa vaduva intra pe poarta seminariului

cu
copilti de mana. Parintele Rectorulg o intreaba Ce voesti ?
ApoI pArintele, cu diavolu ista de Math, nu
ti ce sA mai fact. Datu-l-am la pascuta gastele,

r-

viteii, purceii.... si pace! CA nu, si nu, si nu, ca

ela popa vrea sa fie. Am distil si et : de, dragu mamil sa vede c. tragi a WI. DacA nu paid sA fact si
ell din tine unt omit ca oameniI, fa ce stii, fa-te si
popa. Acu, de, Varna adusq i cit aid, ct ci-ca de-

aid se facia....
*

Una supleantil de judecAtorie, tinea intr'o-qi loculq

judecAtorului de instructie. Asteptandii sA. vie incul-

pain pentru a'si face depunerile, intre mai multI

altil intra si una nevinovattl. Indata ce'la vede ju,
70

www.dacoromanica.ro

-24

nele Judecatoru, IlU intreaba :

Cum te cheama?
kind.
De call anl esti? De 29. Esti
insurata ? Da.
Unde locuestI ? Aid in tirga.

Pune maim pe cruce i zi dupa mine : Jura

in numele lul Dumnezet , c6. void spune dreptii,
fara urd, fara. prtinire.. . Asa sa 'ml ajute DumAcuma, spune ce stir?
nezeti.
Ce sa slid
coconasule ? M'a trimisd coconita (stp-anA-mea)
s Ve poftescii la masa la Dumnei pe de-sra.
*

Una pop a pierdutd o iapa, tocmal spre sfanth. Duminica. Popa se duce la biserica, dar zise preutesel

sa se duca sa caute iapa. Preuteasa umbla vr'o [toil

ceasurl dutandii iapa i n'o gaseste, apol se duce la
biserica i intra tocmai cand popa el esea cu sfintete darurl. Popa pomeneste pe toll poporenil vii si

pe eel adormitl; apol, vede pe preuteas s'o intreaba :

Gasita-1 iapa, preots ?
NamE gasit-o, parinte.

S'o iea dracu! Si pre vo-i pre to-ti, bine cinstitorilonl si de Hristosd iubitorilora crqtini, acum
si tota-d'auna si in vecil vecilord. Aminti.
*

Elevil evrel, cand aU sa spun c Stefan(' celti

Mare a mAritti. Moldova prin addogirea districtulul
Putna, zicti : AFefanii ari niari ii omoritli pi Mildovi
prin'adivijiri di pi Putind. i cand vroescil sa ziat

www.dacoromanica.ro

25

despre Vasile Lupu i Mateiti. BasarabU, ca ail inzestratil riIe tort cu codice de legi, zicti : Mutei
Busirabd i cu Ldpd di pi Mildovd, ii ficuti coditd di
leji pintri aindndoi. prin0patic
*

j. Unti romana ducndu-se. in Pesta, se duce sa

vada until muset. Intre mal multe lucrurI vede
unti scheletti de copilti.
Alu cul este scheletulti acesta? (intreba pe until
unguril).

No, dar asta e Machias COrvin, dar apol

cand era bOiat michichel.
Mal departe, vede until schelet de statura until
omit mare.
Dar acesta cine e?

No, dor Oslo este totu Machias COrvin, dar

apoi and era ghinarar mare.

Cand s'a dust

Tautu (la 1511) la turd,
cu tractatulil de punerea MoldoveI sub suzeranitatea Turciel, fiinda trimisti de Bogdan alti III-lea,
flute' lni ,Stefan Celt Mare, vizirula 'i-a data o cafea luI Tautu; i acesta a inghitit-o dintr'o sorbitura,

remanendil oparitil; dar and') sultanula actualil

poftindU la 1878 sa vada
felurile de prisonieri
din armata romana, numal caul a veclutil pe cur-

caniI nostri, a scapatil ceasca cu cafea pe broth,

canal 'I a auzitti strigandu S'traip
.

Fie care, se frige la fendulti

s6U..

www.dacoromanica.ro

26

Una popa era piritil la episcopti de catre protopopU, ca prea desti umbla cunt afumat.
Episcopulti cheama pe popa.
Molifta ta preute, ce-ama auzitil? Se (lice c'aI
apucatil clarul4 betiel !

Nu se afla prea sfintite, pazesca sfantulti

sa nu fie dar ! E patima, e palimd prea sfintite, nu
e dar. i and. patima cam veche. S'a otatitti cutbula grozavil; cum m'arti clatina cine va catti de
putinti, se tulbura pustiula de culbil i pe loSe
m'am facut.

lemnO.

0 tiganca murise in casa unuia dintre fiii el.

Vezendil tiganulti c'a murit masa, se duce la alt
frate alti hat
Hade ma, c'a muritti beata mama.
Dumnecjeti s'o erte.
Bine, dar trebue s'o ingropamq.
D'apol eti n'amu vreme, ca. trebue sa remana
sa potcovescil pe cuconita (tiganii asa zica : cuconulti in loch de cail Cuconulul).
.

Ma, da hade ma , al

mrtei de sdmbcitii,

at

mai ttcl'i venetd.

Nu mere], nu mergti si nu mergti.

Ma! EU me ducu s'o tain in doa. Partea mea
amU s'o ingropt; iar p'a ta am s'o data dracului.
*

www.dacoromanica.ro

--27

In districtula lcift este targula Fici, langa

care se afla unti salt, Murgenil, i mai departe Ra-

iul, alta sata. Din targula Rada murise unt copilt al until tiganti, pe care '1ft ingropase cu tOta
regula intr'o zi mina spre toaca de seara.
Dupa ingroparea copilulul cam inteamurgula,
vine tiganulti tupilusa i ascunzandu-se pe dupa
poarta popel, popa '16 intreba :
Ce vrel mai cumatre ?
Samba maim Parinte, m'a trimisti Piranda
mea, ca sa va 'ntrebti, cam pe unde-o fi Ionel Ciocardel al nostru i daca o fi ajunsti la sfantul raja,
ca sa nu 'nopteze p. drumti.
ApoI bine bre. Dute de 'I spune ca dacati n'o

fi ajunsti la Raul, dart la Murgeni a ajunsti negresitt.

Un evreti, nu se stie prin ce 'nt6mplare, s'a strecuratil in Rai, si nu se dadea dust nici in ruptula
capului ; ba Arica s'a apucatti de cinstith cu rachiti
pe un popa care '1 i boteza pe data, fara sa stie
macara cCrezu si Teal nostru ; dar se cunostea cat(' de cole ca era evreti, caci, purta ermurca
(caciula de samara) i perciuni facutl cu fusultl.
Cresting 'It alungati i elti se tinea cu manele de
barba pupil care '10 botezase, si nu se dedea dusti.
Unt great atunci, dadu unit plant crestinilora.
Ke fatemu nol, ke damo pe Moisaki apo ton
rai. Uno rumuni se prifati ke bati barabani is tin

porta afara di rai, ke noi fatemo ke vremo si atirdisimo la uno mezati.

Asa, unit romanu bate darabana a doa ci pe din
afara raiuluI i 'ncepe sa strige :

www.dacoromanica.ro

28

Pentru terminarea casarmeI din Iasi 2 mili-

oane fraud pe suta de caramida. Cine (la mai

multa?
Ovreula striga din launtru.
i patri-zes di ban.
Ofertele se furl la fata locului (zise romanult).
Evreula esinda, pierde raiula.
*

Lind rust' s'a dusd cu nevasta lui la until popa

roma* unde, dupa ce se spovedira, popa '1 cheama sa le dea Cate o sfatuire i pentru pecatele mar-

turisite, le dadu cate 100 de metanil, Rusuld era

mina surda, i intreba pe nevasta lui ca ce-a zisti
popa,

Catarina, a sto zisti parinti?

i parinti zis, i noi bati suta motani (cotoi).

Parinti, daca nu gasesti suta motani? davai

blagaslavenii, cadai faci si muta (pisici).
*

0 fetid evreeasca se scala odata cu qiva, dupa

ce se maritase i 'ncepu a se ingriji de trebile easel.
Dupa cel mai remasese numal gastele de branit, se
sue 'n podula grajdului, unde un roman in calitatea
de rendasti (sluga), dormea pe fnul ce se afla in poda.

Ea cearca sa trezeasca pe roman, care sa'ntOrce pe

cea-lalta parte, apol v6z6ndu'la ca dOrme greti II zice :

Moi Castati, moi! Da tu dorm ?

Dorm jupaneasa, da cel?
Dad dorm, pintri di ci virbesc?
Ia 1asa-m6 'n pace jupaneasa, pe senme ca n'al
de lucru
.

www.dacoromanica.ro

29

Moi, da scali-ti i dei fun la gisca.

Ia las'a-m 'n pace .jupindsb.., ct ghstele nu

mAnanca, feral.
Da vara pintri ci muninc5. iarb5.?
*

Un evreu Muriel intrebatil de un jude de instructie.

Ce meserie al?
Pifti-m?

Cu ce te ocupi?
Cipatii ?
Da. Ce ocupatie al ?
Cumort (cu-morti in loc de comert.)
*

Una evreu zarafa numara niste ruble pe o mash

ce era pe trotuarula unel strade, i una rusa trece
pe langa evrea, ingaca. o mama'. de ruble s'o croesce

la fugh, striganda i ela, ca i evreula prindefi,

Oamenil de pe strada, auzindul p'amandol striganda, nu sheet pe eine sh prindh; dar rusulk se intOrce repede inapob i da rublele evreulul,
zicnda ch a fosta until ra"Ingsagil. Evreula de bucurie '1 a data o rata. A doa zi rusula pandeste
cand evreula nume'ra bani de aura. Trece fuga rusula pe langa evrea, implanta mana 'n aura s'o tuleste la fug. Evreula strigA d'o-dath prindeti dar
cunoscandu pe rust), incepe sh strige :
Nu'i prinditi; nu! Lash. lash chi aisth'i ramasaga. Ela singher adus napol.
Rusula s'a tota dash.

try

www.dacoromanica.ro

30

!!!

Until popa intra 'ntr'unti Orel , ducAndu's1 iapa

de cdpastru. Niste rusl veneall in urma popiI. Unula
dintre rusI scoate cdpstrulil din capulti epel,

pune in capulti luI; earil iapa o d until altU rust',

care s'a dust' cu ce1-1-1atj s'ag venduro.
Mergandii popa fard sd scie cd avea unit rust' cd-

pstruitil in local epel, intra 'n tergU, si d'o-dat

se trezeste cu o Multime de strigate, hohote (de
esti) i chiuituri. Se tin popa, i v'ezendti pe rusti ..
in loculti iepei, ii scuipd.
Ptu! Bataite mama lul Dumnezeil, da unde mil
eapa? (rusu sedea dreptii).
Za sto iapd? Ia niet Iapa, Ia niznaius Iapd, za
sto lapa?
Da cine dracu te-a pusd in loculti epeI, c te
dual la capitanu!?
No, paighiom na capitan! ia niet iapd, Ia niznaius iapd.
*

Diplomatil libgrali din Bulgaria ati facutti in cliva

de St. Ilie 1881/o. petitiune lui. Napoleon III sd, se
duca sa bata pe rusi i pe nenati, i sa le trimit

un domn frantuz cum era.... Cuza-voda la romanl.

;r:

Una (Tang i c'un romdn se intAlnird pe unti

drum, dreptti in dreptuld unde se afla unti cojocti,
pe care'l perduse cineva.

II

www.dacoromanica.ro

31

AmendoI pun mana pe cojocil i titi tragea unulti

dela altula. Dupa maI milt& certa, romanula zice :
sa facemU parte drepta. Astfelit romanulti asterne
cojoculti in mijloculti drumului situ intinde bine, ca
sa coprincla atata loch, pe ail era de mare cojocul.
Dupa ce facu urme in juruhl cattl tinu cojoculti,
infra& pe tiganU : Ce vrel? Loculd or1 cojocult ?
Tiganula zice : Cojoculti. Romanula 'I spune ctt cojoculii se rupe de la o vreme, dar loculti tine cart
pamintulti si va fi alti luI pana la fund. Astfeld tiganuth a luatA loculti, i romanulti s'a dust' cu cojocula.
*

Unit evreil mergea cu unit roman pe unit drum.

Dupa ce inoptara la unu hantl, ati fosta primiti de
femeea hangiulul, alti careia barbatu nu era acasa.
Pe la miezulti noptil vine hangiulti cam tamaiatu
(heath). Indata ce afla ca femeea lui priimise in
gazda doI barbat1 i nici o femee, 'I a venith cam
peste capu romanultil, i credea cine stie ce.-- Gaseste pe ambiT Ospeti culcat1 intr'o odae i intr'unti

singur path, dupa care apol, se hotareste sa le

traga cite putina mangaere c'o scurtatura de betisort cam sdravena.
Astfelit bate pe cela de la margine (era evreuth),
pana ce ostenina, se duce gall sa se mai resufle.
Companionulb. evreulul (romanulu) zice :
.

.Da-te jupane la parete, sa me maI bath si

pe mine.

Cand intra din noti hangiulti sa 's1 urmeze spovedania, zice :

Am sa mai bath i pe cehl de la parete, sa

facti parte drepta.

www.dacoromanica.ro

32

Moi, da dimita par-chi stint(' chi i jidantl.

*

Una mail vcndt un pistola la unil romanti :

Dei la draca, si nu'I fas primejdi, fin-chi aistal

pintri om roil. Si ca pintri di ci: 0 jidan d'a nostri II vuclut la o rumun o alta cistol, i dada 'I
avizit c astri pintri om rot, 1,11 camperat castol, si pi lurm sa culca jidan cu castol si dorm

pana vini o talhar la jidan. Chind talhar striga

la jidan, atunci, saraca jidan IT inteles chi aistal
om ro. Atins jidan intreba : Moi, da Dimita esti
om roil? Dac'asa, na castol.
Si di atins jidan nu'l vrei cu castol.

0 Norma s. trintesca Dumnazeil !

0 felicitare linguraresca :

S. va dea Dumnazeil : Vite multe i rndrunte cu

Oda ca sula s. ye cobaltesca covata i caciula!

1.

Doi tiganI (fratl) semanase varza in tovrdsie.

and crescu varza mare, cam lipsea din ogoril..
Du-te me i tu d pazeste varza (zise celti
Illal mare.)

M'ao duce me nene, dar : Ma temil de gainusi (tintari); Si da carabusl.

Ma, da du-te cu Piranda nepota-ta.
D'apoI ea Inca sa teme i da halcausl (hoti).

www.dacoromanica.ro

--fia

Nu asa me! Nu asa, and voril veni halcausiI, pAra te veI bate tu cu el, ea ne va da de
stire.

Se duc in fine (tiganulil cu nepdta-sa), dar unCi

romEnii trecea calare. Romanulil se da, jos, i da
capestrulil in mana fetel ca s tie calula j sa 'Itt

pascal; apol pune pe tigang sa umple dol sad cu

varza, dupa care, plea romanul.
F. Pirando ! Da de ce n'al datu d tire fa?
Tacall clonlu1 hangaraule; ca de cate orl
auzamil varza paraindil, eU trgeamil de botulil calulul, d'a remasil fiamandil.
*

Unt pop5. a fostil chematil de vladica, pentru

niste cercetarl.
Molifta ta, preote, am auzitil ct te portl bine,

si m'am bucurat.
As vroi sa te facti sachelaria, dar mi se pare a estI prea teneril.
Am 37 de anl Prea-sfinte.
Apol de ce al barba asa de fulgerata (spanaflea)?

M'am aruncatil mai mutt& in partea mamel.

*

)6
Urn" boeel sezandil maI multi" degeaba la mosia

WI, se hotari a pacali sail a fi p5.d.1itil in fie care

zi; dar elU singur punea intrebarile, i cine putea
salt' pacalesca.' primea cate-ce-va.
o zi pusese intrebarea : 1Ce are maI bun gaina i bivolita.
Until tigan intreb pe un romanil, cum s pita
pacali pe boerti. Romanu-I spune : (la gaina este
3

www.dacoromanica.ro

34

pelea maI gustOsa, fie fripta sag forts; la bivolita e

smantana. Se duce tiganu.

Sarutg manurile, coconule.

SA traest1. Spune ce are mai bung gaina.

Smantana.
Da bivolita ?
Pelea.
*

tint evreg ce nu stia romaneste mal nici o vrba,

voea sa fie Inpamantenitg (nu bagatg in parnentil,
cum se intelege, ci (Mutt romang curn nu se prea
intelege). Se duce la ung advocatil, ca salg invete
cum sa se porte i acela 'lg pune la cale, ca daca
va fi intrebatg : Cum te cheama?>> sa.'s1 spue nu-

mele; de multil esti venlig aid?, s. spue cal de

mUlt0; Ce meserie a1?' sA spue cal scriitorg de
novele (novelistg).

In fine, bietulg evreg fu intrebatg odata de cine-va:

Cum te cheama?
Di mualt.
Ce meserie ai?*
Moisi.

De multil estl aid?,

Pumuntiniri.
*

Ung ba.tt de romang, ajunse a fi profesorg de

(Economia Politica, la o universitate din fericita
Romanie; in locii sa faca maT multa economie, fa.cea mai multa. politica.

www.dacoromanica.ro
i41

35

Un evrea 'I a luata sma bine, mal bine de daft

chiar elevil nepretuitulul profesora.

Intr'o sra, pe cand ilustrula profesora perora

intre mal multi concetgenI (alegatorl de deputatl
din ala III-lea colegig.clasa inteligenta),nefericitulg evrea era de fat6.; i auzinda pe marele oratora cum batjocurea pe evrel, se ridic in pici6re
si zice :

Damnili prusident, del cuvint si la ig.

.
Domnu Buium loimovicI are cuvOntulg.
Damni a Mill si pi Spitial Damnili prifesir di
:

pi ichinimii

Iu it avizit c jidiji a nastri fas ichinimil, i pi

iurma. al avazit c. ichinimil esti lucri: bun, dar jidan

esti roil; dar n'am avizit pintri di ci jidan esti

roil; ci numa chi rou.

Iu ai avizita pi iurma c rumun nu stil si flat

pot si fas icanamil; dar sti c Willa pot si fas.
Dac asa; jidan fas icinimii i Damni prifisir i stident a Dimisali fas pilitichi. Hadi si inim jidan ci ru-

mun, pintri cht si fas amundou

.
Adica, Nol ci icinimii i Dumnu vostra ci pilitica.
Amandou fa ilcinImil palitica.
.

Una biet cresting furase epa unul talhara de jidan.

Adoa zi jidanula vine si 'In pofteste pe cresting
la politie.
Crestinula era gola de tow'. Jidanula aduce

una halata, o ermurca. (o caciula vreesca.)s'o pereche de papuci; dupa care se duc la politie.
Domnili di pi pilitii, Dimitrati aista ni-al firat
iapa a nig.
www.dacoromanica.ro

ge

Domnule Politai, nu'la credeti, ca n'ama furata

nimica. ElU poate sa zica si de halnele de pe mine
ca's ale lul.
;
-7--

Da nu'i a niu?

In manastirea Neamtului, era unti stareta teribilti

asupra calugariloru; dar calugarii cu atata erau

mai zapacitl.

In lunea antaia dupa lasatula de branza se dual

top la biserica, dupa ce ese din biserica, se uita
staretula la el, i vede (pe vr'o cati-va) c. aveati in
picIoare cate una iminiU (papuc barbatesca) i cate
unt pantofil (femeesc0).
Causa era. pentru ca Aqapia (manastirea calugaritelora) se afia foarte aproape de Neamtulii (calugarilora).
Ticaloiloru, desfranatilorti, railorti! Ama sa
dai dracului! (zise staritulti.)
Cuviosia Voastra, cu dracula amti petrecuta
toata noaptea, i nici s'a ()canna asupra nostra, nicl
nu ne-a trimisti la sfintia voastra.
*

Dol tigani, se judecatt intre densii cate cu o seurtaturd de bep (reteveiti in limba obiceiulul).
Una alit treilea tigana, le cam ridea de mila mai
d'o parte, si vroea, ca sal impace.
Ce mai cioro-bor pentru una topora!

Tata a furatil sapte cal s'o bar*

Dar totU n'a fostil atata sfada.
.4

1,,vey

www.dacoromanica.ro

,.

-37

Rusi1 se MO tOta nOptea lul sfantu Nicolal, sa le

ajute, ca s. prade salba de la gatulti sfinteT Preciste.
Tiganilort1 cand le vine Mine, fluera.
Ovreif cand n'ati ce face, numr pe degete, fas
sicatIala).
Polonil cand suferti mal multa de saracie, atuncl
spunti despre bogatiile si aristocratia familieI !
Greet se gandescO la portocale i mananca dovlc.
Englesil se uita la un paiti treI-cjecI de aril, pan&
ce, d'abea spunti ce a vadutu.
Francesil scap'era si din ghiata si din fumia.

Italienil nu manaca branza, pn ce n'o vd c

incepe sa fuga din strachina.
Serbilorti si bulgarilorti nici dulceata nu le place

fart ceapa.
Romanif se uita la totI cel dimpreajma lor, si la
totT le spunti, ct nus' ca oantenii,
*

UnU armean murise, i i se facu de unU alit'

armeanti unti discursti funebru.
Sa-racul Uvans al nostru! Uvans, Uvans !
Eri ai butu cafeu al tau si tigara al tau ; i ti ai
plimbatti cu harmasaril ai tai. cat a Onutti musiea
a-lu tatu-tu si alu mani-ta; iara asta-zi ti dud di la
noi fara trasura si cai di harmasarl!
Fericitti estl numili al tau saracule Uvans, pintru ca in toti zilili a tau, aT mancatu numa pastrama
si -ai icunumisita punga I musii a lu tatu-tu! Daca

ti vii duci la raiu placerilorti, ai sa ti gasesti cu

matusaca-ta Marghiola, sa spui din parti al nostru multi sanatati, i sa nu ni uiti nici matusaca,

nici Dumnata daca nu mai poftiti sa mai traiti

www.dacoromanica.ro

38

cu pretinil a Dumna.-vostra pi lumi aista. Amin !)

Un frate al reposatulul, face multumirile sale

vestitulul oratora si zice:
dei DmnizAil stapanulil, ca., in curanda
vremi s ti bucuri I Dumnftta di un asemine discursfi.
*

Domnule Prefeetii.

Av 6ndil a fi bolnava cincI sease Ole de la inceputula lund viitoare, ye roga cu stima, a 'ml incuviinta acestil concediil.
Suprefecta Plasa. B. (iscalita) I. D.
(Bietula suprefecta nu vroea s't fie bolnava, dar
avea o Cumetrie de regulata.)
*

Domnule

Prefectii

Erl ducndu-m la casa pratului, am aflata c

nu era acas i far:endil return inapoI, am navilata
intiiesurile reclamatulul, precuma urmeaza :
1) Am aflata ct paratula ara fi insultath pe d-la
L. A. cu cuvinte traviale aratendumise i corpula

delictula
2) Alma aflata c. Vita acst neintelegere a urmata intre domniile lora, pentru c paratula negustora Haim Hers ara fi delapidatii in druma niste
sad cu castravetl, carl craft prinsl kotrobonta de reclamantula L. A. si pe urnt vzendil d. L. A. pe parMulil Haim l'aa intrebata de ce, ear acela 'i a respunsil cu vorbe traviale, i a fugita unde nu se

www.dacoromanica.ro

39

stie. ; De indata ell am pusti pe MetelLungu sala

pue in urmarire i pe data ce se va gasi 11 vol
trimite la fata loculul la arestulti prefecturel.
Primitl.
Po14aiu urbel S. (iscalitti G. D.)

D-sale

D-lul Prefectti distrct. B,

*

Una green din Vaslul se pretindea a fi italianU

numal pentru ca i se pare ca stie bine vorbi italieneste .
Un romanti atuncl intreba:

Pentru ce tOte vorbele italiene care se termina la singularti in co, fac la plurala ci; afara de
done vorbe: ti,/ greco, ii. porco) care fact plurala in
chi

i grechi, i porchi).

N'a voitti greculd s respuncla, dar nicl n'a mal

staruita sa 'sI zica
.7;

Candu se face cine-va calugarta, este intrebatti de

popa care '1 hirotoniseste ('1 sfinteste prin blagoslovenia manilorti).
Vel rabda pana la mOrte?
Vol rabda pana la nOpte.
Vel rabda pan la sfarsit.
Vol rebda pana la prasit.

www.dacoromanica.ro

40

In seminariile romane era obiceiti odata de se

ziceaa rugaciuni grecestI i 1aiinetI alternativii, la
intrarile i esirile din clasuri, la masa', si la somnb. Pe
la 1856 era profesorti de geografie unti bieta caluOra care fusese pazitorti de vite la una seminartl,
si care, cata pe hart& tOte buruenile
pana i pe
Imparatulti Diocletianu! Darti era amatorii grozavti
pentru rugaciuni grecesti. Odata unti elevil (Pavel
Sirca) nu pre invtase bine la Geografie nici elU nici
colegil lui, cad nu gasira, pe Dioclitian nici in Africa
nici in America, Se hotaraste dar, sa tie pe parintele

Strabon de vorb. Cum vede ca intra 'n clasti Parintele, Sirca zice :
Vasilv uranie, parallite to plvma
Sirco , Sirco, tad! maI zi odata dar zi bine :
pnvma, nu plevma Sirco.
Ple....Plev..nu potil cinstite parinte.
Of Sirco, of! pi pnvma Sirco! di, orl sezi sa
'ti dati cateva bastOne, ca sa poti.
Iaca zica: ple.... plev.. pnevma.

Bravo Sirco! Mal zi odata Sirco sa nu uiti.

Ple
ple plev
pnev.... plevma.
Of Sirco, of! Mai zi odata, orl te batti.
Plevma, plevma, pnevma
Asfelti trecu ora i scapa i Sirca de batae si
popa de Geografie.

Una mitropoIitIi, sednd la masa cu calugaril Int

vede c lipsea ce-va de la masa, si striga la chelarit
:

Ghirontie!

PoruncitI Inalt Prea sfintite.

www.dacoromanica.ro

41

Vin la masa!

Serutti manele Inalt Prea sfintinte (neteqindu's1 manele).

Vin la masahirontic!

Ospetat1 santosi Inalt Prea sfintite.

Oh, Ghirontie! Vin camorti !
Sarutil maInile Inalt Prea-sfintite! Ospelat1 sa-

ntosl, ca noT avem masa mal pe urma, cu ceata

nOstra.

Unti dilugarti atunci (lice chelariulul : Ad vin

la masa, nemernicule,!
*

7!.

Unti hoer(' din Iasl trimite pe una igan (sluga

lul) la unti egumenti great a-nume Antim, de la biserica Dancula Se duce tiganula i umbla tots qiva
intrebenda : uncle) biserica draculuT, ca are sa spue
ce-va luI parintele Anaftima.
*

Until calugarti ajunsese profesor de istorie la mail

seminariti, si punea pe MeV (pe clerici) sa caute pe
Deocletianulti (DeoclOan) pe harta Dakiel (Daciel).
.

Un judecatora intreba pe unti tigan :

Cum, si de unde al furatt iapa (pentru care
n'avusesi bileta cand voeal s'o vingI?)
D'apol... de! Asta'l furatura coconule?
Da eel?
Ia o belea.
.

www.dacoromanica.ro

42

Cum o belea?
Iac'asa Eli eram la umbra until pelt s'am
veduth.... mi se parea ca era ursa, i m'am sun
in pert; iar mamina draculul, cad eli n'amU stiuttl
cal iapa, a venitti, i s'a scarpinatil de peril, pana
ce m'a datti jost.
Si al caclutil Ware pe ea ?

Ha! Tocmal asa coconule, ca pare c'al fosta

acolo. Am caclutu nu still cum, dar ea era sub
mine si eti ma tineamti bine, et ma tinealtit sa nu
ma dea d'a dura i sa zach de suipatura; fugea ea,
si eti pe ea; ea II dam din calcae sa stea, ea mai
tare fugea; eti o indereptamil spre camp% ea me
duse 'n tergt; i cand bauratnu aldamasu, hup si
nenea pagubasu. Cand '1-am veclutil caciula, pare-ca

'ml a luatt dracu gura.

*

'Ling tiganti a plecatti sa se duca la unt cumetru

alU lul, intealta anti. Se intempla, c'a inoptatil ti-

ganulti pe drum si find singuril, se temea de tOte

umbrele; dar 's1 facea curaja, ca vorbea cu instrumentele lui de ferarie, ca si cum era cu unt salt
de Omenl.
ye '1 frigU voue fol?

Ia si nol!
Dar tie Wag?
Ia si eti!

Dar tie barosft?

EU mai frigurosti;
Dac'asa, eq. sunta fricosO,
tu esti mal frigurosti,

S'amandoi sa dam pa jost.

www.dacoromanica.ro

43

Ha Ida dar pt josti, daca friguros4 (trantindulti

josa, 'M ridica iar
pune in traista).
Merge ttanulu pana oboseste, i fiindu nOptea
MAIM, aude in satulti (undel era cumatrulti) sgomote si qice :
Cocost canta, canil batti
A sositti i Nita in satt!

Usa scart, scaunu trona

Ia poftim Nita la focti!

Acestea erau ideI pe care 'si le facea tiganult,

plin de dorinta d'a fi bine primitU; dar dupa ce ajunge acasa, cad nu'l a fostti la indamana la cumatru-sal, spunea tiganceI lul, ca unti chipti de
laude :

D6mne fa, ce. bine ama mal petrecutti eti la

cumatru. I TOM noaptea amti butu ! Elq bea vinO
si ea lulea! (Luleaua fara tutunti ci numaI unti carbune juca in lulea i luleaua pocnea i sforaea.)
$i candu m'arnit culcatti,

'MI a duratti unti patu ...!

Afara pe prispa,
Cu capulti spre Una.
ascernutti o grapa,
Iar sub capti 'mi-a pus o roata,
Si m'at Invelitti c'o poartA !
Tot m'ama intinsti in caldura,
Pana 'ml ati trecutti genuchile de gura.
nIar sdraca Luna veni eunii wit del bruma, i malt
tranti pc1 gura. TOM n6ptea m'arnti rugatti : Resat
.

sfinte Sore, di nurine e se'rbatre i Mina

nu mai ai ma, rasari.

www.dacoromanica.ro

del

zdbovi,

-44

Ung romanti intreaba pe unti neamtti :

Domnule, cinel persOna care se prirnbla pe
umrulti d-tale?
Asta burice (purice).
D'apoI, e alba.
Daca batrin saraca!
.

Si de ce merge asa de inceta? Pare cal deselat.

He saraca ! bote diselatti eu, chind gulgat pi

dinsa.
*

Una tiganil gaseste o ciOr mOrt pe niste gunoit, o ridica d'o arip i incepe s'o prohodeasca :

Saraca ceva! Tu, ori ai avail ceva, ori ai

Ti-as dice pa nume, dart ma
pacalesc, pa mine. Ti-asil dice ciOra si ma facti
murittl da ceva !

de ocara.
*

Until profesorti trecenda printeuna sat, intreaM

pe unti Meata :
A cul e mosia asta Mete ?
A Omenilorti.

Da cinel mai mare aid ?

' = Ion Lungu vacaru satulul.

Nu asa Mete.
,
Da.... cum?
De cine se tema Omenil mal multil in satti?
.

he De buhaiu pope!.

He
11
n

*www.dacoromanica.ro

f'

4&

Until Mitropolita caltorea prin munti cu cati-va

calugarI. Ajunsl la una mica campusora pe unde

trecea

until.

pariu, a caruea apa d'abia se cu-

nostea din iarba, nu putea sa trca dincolo (fiinda

pe josa) Pe campusora era ilna tAunil (mocana)
cu oile. Intrba una calugara pe mocana pe unde
ar fi mai bine de trecuta, ca sa nu se umple de apa
parintele Vladica cell) mare. Mocanu le arata mai
in susiiCalugariI voinda sa trca, mocanu '1 vede
c'atl gresita i ncepe sa strige:
Parinte Vladica-I, da nu pe acolo ca te ingloda ca una bivolii.
4.

Una episcopil era fOrte supratil, pentru cal

esise vestea ca nu stie carte. Afla de acsta si bucatarula episcopieT, care era tigana.
Parinte sfinte, doftor da placinte i da gaine
fripte! Da da ce esti mohorit i doborit?
t
Esi afara tigane.
-7- Daca nu vreu si nu vreu. Mai bine ma duc la
Vladica da la mitrofonie, ca sa 'ml ieae darul mie,
si daca nu voiu avea parte si m'or gasi fara carte;
va peri un tiganos, d'apoi nu un Vladicos.
A muncit tiganul pe Vladica pana ce-a remas,

ca la examenula ce era sal faca niste profesorI

episcopului, sa se duct tiganul in locul lui mai
;

alesil, find ca semana tiganu cu Vladica.

Un profesoril (din membrii exarninatori) face cu
degetula o roan, pe masa unde se facea examenul,
Tiganul o desparte in patru partl.Unti alto profesora arata cu degetele astfel, ca si cum l'ar intreba

pe tigan ce ese din roata.Tiganul radica mana 'n

410

www.dacoromanica.ro

4A

susa i apol o coboara repede spre matt fixand pe

profesorl.

S'a terminat examenula. S'a dus tiganul (fiind

imbracata n vesminte de Vladica). S'a facuta raporta la mitropolie, ca episcopula stie carte. Cum?
Ea am intrebata (facnda una semna) daca pa.mntula este rotunda si clack' are apa imprejur, si
episcopula a respunsa ca rotunda este, ca. are imprejur si are si prin centru apa.
Apol l'am intrebat (tota prin semne), daca este
adevrata ca pamntula produce multe lucrut; iar
ela 'mi-a rspunsa ca. n'arti produce nimica daca
Wait fi plot de susa.
Ajungnda tiganula la Vladica '1 spune.
Parintele sufletele, totl erauiflamanzi! si 'mi

cereau sa le faca o placinta ct o rota de cull

Eu le spuseiu (tota prin semne) c'o s fall placinta, dart s'o -Mem in patru. Una mie, una lora
una mitrofonitulul i unar.Prea sfintiei Tale.

Apoi m'au intrebata (tot prin semne) dad o sa

aiba until placinta si eu le-am respunsa prin semne ;
ca fara sal torna until intr'6nsa, nici nu ma apuca
s'o faca. Ei dac'ati vzuta asa 'mi-aa data drumula
iata-m6-s.
*

La cimitirula evreilora din Iasi era una romana

Ion (pazitoru).
In vremea holerii de la 1866, evreiI aduc pe catIva
mortl la grOp dar spunt tot badi Ivan :
Mol Badi Ivon! Chind al si vod Dimita chi noi
vinim cu o mort da dimita si zis: dei la draca nul

si mor mai mualt nu esti loc pintri gnipat. Ai avazit Badi Ivon? Piftim bUsis.
www.dacoromanica.ro

41

Ion avea acuma parale cu ghiotura si se pune pe

Mutt'. Vede iar pe evrel ct. mal aduceail un mortdoi, si le deschide ambele port1 strigandil.
Hade maI, Veniti toti, toti, c pentru toti am

lock
Batiti Dumnuzo moI Badi Ivon bitivan. Duchi

la draca si ti ei.
*

Nastratin Hogea a fostil i ela unti felt' de negustorti ortodoxu. De cate-orl '1 trebuiati femeel lul
cate-va ace, ela i le cumpera i i le trimetea acasa
prin alti Omenl, aruncandu-le In veunil car cu spini,

'oil in \retina cull cu fen.

0-data a vezutil i elu, ca unil bulgarii adusese
pasel niste castravet1 mid, ca presentg; iar el se
duce si 'I aduce aceluiasl pasa niste castravet1 beleant cu cOja ca scOrta stejarulul, dar in locil de bac-

sis a fosta batutii cu totl castravetiI peste cap(' si

peste spate.
Alta-data a veclutu niSte vitel mid
sburdandil i fluturandii in tOte partile, iar elU credea
c animal mal vioi ca vitelulti nu se mal gaseste
si cii daca vora ajunge marl, ail sa fie maI iutl de

cata cail. A cumperata vitel i 'i-a pima la hrana.

and s'a trezit, boil marl, d'abea*se miscati. Alta
data, a cumperatil slide (felurite vase de sticla) din
Adrianopol i le-a dusil sa le speculeze la Varna,

unde se fabrica sticla p'atuncl. Alta-data a cumperatil pepeni din Constantinopol, si a venita sa'l
speculeze la bulgaril din Braila. De la elu, a remasil
proverbula : Nu vinde pepen1 gradinarulu5.
*

www.dacoromanica.ro

4E1

Until roman avea una cumatru iganu. Tiganula

veclnica se afla la masa romanulul; iar romanula
nu manca niel odata la masa tiganulul.
Ma cumetre, cand o sa mananca si ea la tine
veo-data ?
I

tre,

. .

hal cumetre, bine zicI! D'apol de, cume. mani.

Adoa-cli se duce romanula la tigana. Tiganula

fripsese una purcela, cumparase paine si vial; dar
zice romanului :
Ma cumetre, hade sa ne culcama i sa visa.ma cate una visa, s'apol, ala cul va fi visula mal
frumosa, acela sa manance tota.
Se culca amendouI. Tiganula adOrme iar romanula se Kola i 'I mananca purcelulti i apol iara
Canda se scOla tiganula flamanda, trese culca.
zesce i pe roman.
Ma cumtre scOla-te.

Da de ce?
;. Apol
de cumetre ea ama fmancfitu.

i ama

visata una visa fOrte frumosa (zice tiganula).

Eu ama visata.

ba n'amt visata asa fru-

mosa.

Ba ea ama visata ca era o scara lung pana

la Dumnezea si ea m'ama suita pa ea si m'ama apucata cu amandoua manurile de tOrtele cerulul.
Acolo ingeriI m'aa apucata de mana i m'aa dust' la
la masa la Dumnazea si era si MaIca DomnuluI cu
Domnu Hristosa si era o masa mare, cu Iota felula
de bucate i cu lautarl, si ama mancata pana era
sa crap cumetre!
Asa!
Acolo eral d-ta, cand mancama ea
purcelu! Ma mirama ea unde esti, unde esti! Dar

www.dacoromanica.ro

49

bine c'aI maacatti si d-ta, ct e ama mancatti purcelu.

Ao-leg cumetre ! Ce-e mai puisortl de dracti
'MI al fostil !
4:

Cand a intratil bulgarii in Romania, ati plecatti

numai 19 cu capiteniea lora Dedi-Ivanti, din Bulgaria. Ajunsi la .malu Dunarii, se sue unulti intr'o
salcie, altulti sub elU (tinendu-Iti de piciore) si altufa, si altuld, pana aa data de fundUlti Dunaril, sa

stie Cart e de adanca; apoi s'ati pusti la innotatti

s'ai1 trecutti toll; dar el ca sa stie daca n'ati peritu
vre-unulti, incept) sa se innumer. Numara unulti
gasesce 18 (cad pe elu nu se punea la numara),
numara altuliL.. toll 18.
Trece until roman('

M romane, fiT bunt' si ne numara, sa yap

edit sinternti.Rornanuld II asterne la pamanta si

trage fie daruia Cate o nuea la spate; si pe urma se

punu bulgariI s. fac5 o mamaliga, ca sa trateze pe
romanulti care II gasise, si caruea II clisera fie care
Cate unti Bog da prosti,
Romanulti gusta din mamaliga s'o lepedd, flindti
nesarata.
Ma, da vol n'atI saratu mamaliga.
Da ce 'I acea me romane ?
Cum, yol nu stip ce 'I sarea ?
Nu.
-7--

lack de asta (arata sarea.)

Ma romane, da-ne i noa.
Ve dati, da nu amti multa.
Da de unde al ?

www.dacoromanica.ro

50
.

Am sernanata i eu, si am. Semnat,I i voi,

dar s'o Witt bine c'o mananca niste pgsrI.
Dupa ce mancara bulgaril mamaliga sAtata. le
veni sete.
Era nOpte. Se dual bulgarii la unti pup s'aduc6.
apa Cand se WO. in pup v64ura. Luna ('n lantana).
Fuga la Romano care ramasese cu Dedi-Ivana.
Haideti degraba, sa vedetl cum sta. Lun in
putt]. Se ducti totI (si romanulil). Romanula II pune
la cale sa. \rare carligula i s'o prinda unul, iarti ceI
liali sa se tie unula de altulii si de cern care era
cu crligulu, apucaV de brAulil fie caruea, i cand
se va prinde carligulti in luna din fantana (precumil
s'a si 'ntamplatti, ca s'a prinsri carligula d'a peatra)
sa traga top. Cand ati trasti totl s'a rupta carligulti
stats venial' toti pe spate, cand vequra. Luna susit
aratandule-o romanula, i qicandu-le : ,t Bravo voinici ! Da susa ati aruncat'o !
Au semanatti apoI sarea, si se pima cate cu unit
cIomagti in mama s'o pazeasca de paserI.
Atunci, o musct se puse pe fruntea luI Dedi-lvanti.
Una bulgaril paci cu clomagulti i ucide pe DediIvan.
D'atuncI pen mal de-un6.-qI bulgaril nu mai avura capetenia.

Un tara au Rusiel a poftita o-data sa i se aduca

la palatii capulU sLtulul Maria Botezatorulil (Miatti

de Irodu). Intr'o bung, dimint i se adusera vr'o

40,000 de capete. Miroseati a untura de peste.

www.dacoromanica.ro

51

Copii1 calla Invata Simbolulg Credintel crestineo sa cCrezulgo, obicInuitI fling' dupre metodele

nou de a spune 1ecii1e numal dupre catu se pricepa eI, Ii locil sa zica :
4ci intru unulg Domnulti Isusi Hristosg... nascuttl iar nu facutg.... 0.E1 zic :
(Nascuta iarna facutgo
Au dreptate copiil, pentru c craciunu este (mar
.

de regula) iarna.
*

0- evreIca trimite o petitiune la camera deputatilord din capitala Romania

Damnili Prusident !

Iu; pi didisupt simnata, Lei Vadiva, a lul burbat

a niu Kapisat Hei' mie1 sin Leibivis di pi podolol;
finchi-pintri-eha al nuscut ai pi Mildavi inchi di
chind i II fastg mititichi, si 'I 'nsuratti ais, i '1
campirat misii a nastri di pi plasi Chirligitura, si
printri-chi plitest toti catributil pintri givern, sinchi pavirat cu sins captii a niu, cu burbat a niuiu vii printri asta cu adinc rispect, si rag pi Dum;

nu-Vastri, si fas si pi iu cu toti captiile a niu pui

muntiniri.

Primest VII rag Damnili di prusident di pi camura di dipitat stimi a niu.

(schilit.) Lei Vadiva (a lul burbat a niu Hers rniel
sin Lelbivis.)
Poduloi, patri Fivriar, 188 i und,
Dimisala

Damnili Prusident di pi dipitat la camira a nastra di pi Riminii Libur.

Pi biciret. .
www.dacoromanica.ro

52

[Intl calugarq s'a imprietenita cu o femee frum(isa; care era maritata duiod barbatuLseil. Semnula de
intelegere intre calugaril i femee era mihotitult1
sa rinchezatula care '111 facil cail (mi-ho-ho-ho-ho).

Inteo fericita noapte, calugarul dadu semnultl si

femeea 'I respunse, ca stiut sa fie, pre cum ca sotuft) nul acasa. Intra calugaru in cast i d'abea
se pune joki; hup... barbatu dracului (barbatulti
femeel)! Femeea crca sal vare in cuptorti (unde
calugarulil se umplu de cenusa), dar apoi, el pune
dupa usa. Barbatula (inceles pate cu femeea luI),
cum vede calugarulti, zice femeei :

Bine, nevasta draga, d'apol tu asa 'ngrijesti

de Osper Nu vpcli ca bietula om e Mutt de

prat', ne scuturata, ne laut5 ne peptanatu! pune
de graba o oal6 sa se spele bietula crestintl.
Aduce femeea o oala cu clocotitil s'o bucata de
sapunfi; ear barbatu-seti se asterne sa rada barba
calugarului.

Iubite frate, te raga, nu ma rade, cad eu

sunlit calugaril.
Apol dar.... ce sa'll fact"' ?
Fa'rnI ce vrel, dar lasa-me intreg.
$a'mi risnesti o banica de faina.
Popa se prinde. Risneste, face faina, i romnulil
'I-a datu drumula; ear dupa cat-va-timpti, intalneste
femeia pe calugaril i incepe sal dea semnultl; miho-ho..
He. he-draguta! Se vede c'ati mantuitil faini
si va mai trebtie alta. Am mal pit eU d'astea.
www.dacoromanica.ro

53

Un evreil fiind cuprinsa de jale, cad auzise ca

are sa trimita guvernula romnii pe tot1 evreil in
America, chip, cererea d-luI Peyxotto, canta :
1

01 sarac di dinsi,
Nihilati Sturzi!
Undil i ni vaga,
Plins a nig pi buzi!?
01, ol, oI tata
ol, 01, oI mama
2

!
!

Di rand ela si'l dus

Pi Poris in suds
Nis VI n'al ghindit,
Chita i prapidittl !
01, 01, oI tata niti!
01, 01, 01 mama niti !
3

Ig '1 dat halat ;

Ela n1 II bratisat.
Pintr o galigan,
El tini pi jidan!
01, 01, 01 tatA nig!
01, 01, 0-1 mama nia!
,

Insi liburald

www.dacoromanica.ro

54
$.1 cunsarvator, 7
Nu'I vrel galigan,
Dott nil pi criitor !
ol, 01, ol tata nia!
01, oI, ol mama nig!

Vrei si ei pi jidiji ca pi u peticd,

Si si'i del la draca pi America

oI, ol, ol tata nig!
oI, ol, ol mama nig!
6

Si ti dus la draca Domni PeIsihhota!

Si draca i ti ei pi tini si pi mota!
ol, ol, ol tat& Ilia!
oI, oi, ol mama nig!

0 evreica facea poesil

Chind vini lOim a-casa,
Si chind i vod pi dinsal
Nu vrei nis samn nis masa !
Nis limunari aprinsa! *

tint evreg facea poesil romane

Chind vod ia pi Rifchl a Moil,
Pari ca vod pi Dumnuzou!
:

$i clic clog il mu ibesc ;

Macat draca si plisnesc!

www.dacoromanica.ro

55

0 eyreicd canta :

Si Inca am si ti prapidit pi dimnivastri

Ah! seln inghila, dragut a nIn !
Dar inca. slapdta. inima-a nostra
Chind vod pi dinsa si el pi it..
*

'

Moisd croitoru s'a dust intr'o dimineata la unit

creditoit alit sets.
Dupd ce intra in casa creditoruluI, se opreste la usd.
Binjudr domnile Cisticd.
Bund dimineata d-le Moisd. Ce mal fad?'
Bun. Ai venit, dupi primisiuni a dumnu-vastri.
Asteapt putint.
Damnili Cistica (ve'd'end evreult pe creditort
ca scotea cartusil dintr'un revolver), dei la dracd
cistol asei.
A mai ramasil unult (si atunci intinde revolverulti si 'I (Id foca in gradind.
Moisa cade jog'

de dragoste. Tocmai dupd cdt-va tiny(' deschide

ochii Moisa, fard sd. se miste din locult in care
cazu, i zice):

Damnili Cisticd, cini ai mirit? iu ori dimniIvastri

*

ntr'o casa erat vr'o cinci calfe de diferite meseril.

Intr'o zi unult pune la cale pe ceI-l'altl, sd chme

pe unit evret de eel ce cumpera haine vechl, i sa

www.dacoromanica.ro

-56

se prefaca unult cate unult si care mal de care ca

art vroi s '1 bata pe evret fie care in parte, nu
toti o-datd.

Cheamd el pe evret, i 'duo ce '1 inconjura, incept unult cate unult :

Stal, sal del et (zice unult)

Damnili, da pintri ci?
Ba nu, stal sh 'I dat et (clice altult).
Damnili, da pintri ci si bati?

Dati-ve intr'o parte sal dab eu (zice un al

treilea).

Damnili, sez bun ! Nu'i pi bati. Da pintri ci?

Vzftndt evreult ca el numal '1 amplea de grOza,
'I roaga sa se oprsdi i salt asculte.
Damnili, tii ci--? Batiti vi rog, i dei drumi.

0 beizadea intreba pe un evret.

Mal jidane, fostifal tu la Londra?
Pi Landri? N'il fast.
Da la Paris?
Pi Paris ? inchi i n'il fast.
Da la Viena, -al fost?
Pi Viani? 'i fast bibaca a nib.
Da tu, n'al fost?
Nis n'ai vuz ut.

Apoi bine ma! Fire'l al dracului, dacd n'al

fost nicalleri, cum al sa stil tu sd combinezI un plan

frumos de cast, dupd architectura de aid (arttndul un plan de casd)?

i parch. iii n'ai ficutt casili a lui bier asei di
pi .... Hurlou ? Liminari a Vastri 'i fast pi Hurlou?
Da ce 'ffil trebue mie Harlau tdt.
www.dacoromanica.ro

57

Buan, da pi HerV inchi nu II fast?

La Herta? Nu stia nici de Herta.
Buan; da mo rog la Liminari a Vastri, da nis
pi Dariban inchi nu II fast?

Ce dracu n1 mM parhale de me tota IntrebI

de targurI jidovestI, pe care nici nu le-ama visatti.
Nu'i si sipIrA Va rag! RI nu'i siparat dad. nu
'i fast nis pi Landra, nis pi Puris, nis pi Vilana.
ApiI
cum rimuni, dad. nis Limunari a Vastra
nu VI fast? !

Pauvre souris, entrez dans votre trou, car le

chat vous atrappera.
0 fetica eVreasca citea asa:
Pavri sirib (saraca sorici),

entree dan vatri trui (intri la borti a matali),

car lu sa (finchl-pintrichi u mutt)
vus attrapira (ari si ti prindi pi Dimnivastri).
*

Una boera gaseste 'ntr'o cracIuma pe una popa.

P
Bravo parinte ! In cracima? la Mutt? i aided
yin, hal?
De cucoane, cu d'esta slujimti nol.
.

^
.*

Un popa de la munte trecea pe strada capitalel

purtandti opind in picIOre. Arhidiaconula
era pe strada i Intreba pe pop:

)C

Prietene, da cu opincI slujity?

Ba, cu vina i cu prescurI.

www.dacoromanica.ro

'

58

*',. *

Intr'una sata (aprOpe de orasula Falticeni) era

(ca in tOte satele din Romania d'a stinga Milcovulul)

unti cracimaria evreti, care vroind a merge ,la Fal-

ticent nu stiea, aunt sa facd, sa nu fie pradatU

printeunti codru mare, ce trebuia sa '16 tread.. Era
spre zilele 1 pan& la 20 IuliU, cand se face earmarocti (balcit). Se munceste jidanultI in tOte felurile, cumti, i cu cine sa se ducd elU, s fie sigma
ca nu are sa dea peste primejdie. -7- In salt (ca 'n
tOte satele), era unti puisorti de roman') vrednicg de

lupta si de furatura (unti bung copila de codru).

Jidanulti trimite Will cheme la ela Intr'o noapte.
Buna vremea, jupane..
Bin-sar Damnili Dordi (George).
Cum te mai lauzi ?
Bun. Ca traba bitniit; da Dumnu-vastri ?
Cam asa si not
Da... aveai ce-va trebsoara

cu nol?
U find di sicret, (strigandu) Rifchi (catra
George) bei u pihar di ratiu ?
Da de ce nu ? si doua.
Rifchi ! Ghip( a snapt.(Gheorghe bea).
Si 'i mai ficut pi ziva di a-zi ?
Ia 'mI am caratti nisti nuelusi de la paduri.
Tot cu puduri, tot ? Inchi nu 'i muntuit cu
!

puduri ?

D'apoi da, cunt' asa treaba noastra. Mai cu

padurea, mai cu campu, mai una, mai alta, calla
cauti ziva trece.
-- Asa tres vremi pintri o om cari gispidar bin,
,

dar, cari rou, tot rou, si sirac litit pumuntului, si

www.dacoromanica.ro

IL

59

pacatos di ei draca;- si pi iurma zis vorbirou la toti

asei omini, cari minsitar, ca una, ca alta... Mai bei
u .puhar di ratiu ?
Tam tali jupani, bell, de ce nu?
Rifchi, noch a bralf (George. bea).
Chind iu sedi ca traba a niu, si, mansest, taran 'asei cari sedi tota zillica. dijeaba i sirac, spini,
ca jidan talhar; Chind Dimita cari lemn di pi puduri,
si gradest casa, 1 ghispidirest bin, tiran asei lenis
zis ca Dordi tilhar. Las sa sii ! Mai bei u puhar di
.ratiu?
D'apol n'a hi cam multisor? SA nu me socoteasca nevasta a-casa.
Nu'i fas nimic. Chind om Ii vrednica Mins...
Rifchi ghipt a bralf. (George bea).
Pol da jupane, gurile Omeniloril numal pamantu cid le pte astupa.
Asei di asta. Da, o om chind si cadi
caviti
di trabi a lui, i Dumnuzou ajuta sirac!
Badi
Dordi, iu, ai si fas u haat di nigastirii i finchi pintri
chi toti omini aista di pi sat a nastri rou i talhar i bitiv i prast; iu Ii sicitit (cu toti Chi Ii zis
singher, ca jidan talhar, i pintra di asta ai ban; si
pintri cha Dimita om vrednica iu singher Ii avizit
si pared Dimita nu 'i stii chi zis c. Dimita
daca
el talhar, apii spini ca dordi..) Mai bei u pahar di
.

ratiu! Ghipt a snapt (George bea).Iu sicatit cu

ar si ii ban daca iu vrei si ti ei pi Dimita ca mini
pi iarmarac di pi Fultien. Nu'i fasi iu tavarasii cu
om prast
Ghipt a bralf.
Daca si Dimita sicatest, apai, muni dimineata la zori a zili, i cu curuta
a dimitali i merj mundoi pi Fultisen. i zis ?
Poi da jupune, mi'i cam stricata caruta, s'as

www.dacoromanica.ro

60

mai drege-o pn pe la o ameaza, da de mrs merg,

de si nu acu da mai sub sard.
Oi-oi badi Dordi, da chind Dimita vrei, fas
curuta bin.
Nu pot jupane, c mil hArabuit ru caruta.
Ba o rOta, ba o leucd.
Vrei si zis, ni-am tiles, hi?
Iu astept. Binsar badi Dordi.
NOpte bund jupane.
A doua qi pleaca amandoi, cam pe la tOca de sera.
Ajunsi la marginea codrulul, jida u1U dice lul George:
Badi, dordi, iu ai trii siti di galbini la iu.Piftim

la Dimita, por si tres puduri aisti blastimat, pi

iurrnd, si legi pi iu in sac aista, la fund a curutii,
pintrichi nu 'i vrei si vod nis puduri nis talhari, si
Dimita ai si zis la talhar, chi ai pipisoi in sac.
Homanulu primeste bani, pune i Mg& pe jidan
in sac, pled., si la poteca lul, 's1 preface vorba, ca
si cum Fara fi oprita hotil; bate cu biciult in pamanta, se preface cd racneste, i c dus in fundul
codrului de hoti tot batandu'l, ascunde banii, se innapoeste totti in sgomotulti inceputt, se preface a
intreba ce are in sad], spune ca are papusoi (porumba) si 'I duce la mOra, apol spune ca are trel
banitl i ca cel ce'l intrebag ziceat ca are cinci baniti, da vr'o cate-va bice peste sad], se prefacea sihill a se sui in carut6. i plcd.
Ajunsi la marginea codrulul, sta roma:null:1 vditandu-se (cu spatele unse din pacura care era unsU
biciult). Se da join, deslega pe evreU (maI mort
de frica).

Val de mine jupane drag; ce avusel s patescti cu Dumnta ! Val de mine si de mine!

Bati-ti Dumnedeu badi Dordi!

www.dacoromanica.ro

pintri ci ai

61

zis chi ai 3 baniti daca el zis chi ai sins baniti di

pipisoi? Da daca fi vrut si musora si pi iu? Hi!
*

Unit tiganti s'a dusti la spitalti ca bolnav. Doctoruin lu intreba;

Ce aI?
N'amti.
Ce n'aI ?

Sanatate.
Da de ce ?
SintU bolnavil?
Ce te dOre?
Vatamariuca.

Suite limba.
Da ca nu'i pa limba cocOne doftore.

Da undel?
La lingurica, si n'ama mancat nimica, darti
sa'mi dal o tuica, sa'mi treaca lingurica. (Doctorulti
zice until servitorti)
S'aducI apa. (tiganulti respunde.)
Aole-u cucone doftore! Totil cu ciapd m'amO
leagata.
Si mai r6i1 s'a bujoratti
Da'mi mai bine undanaft!
(Doctorulti ca sa riza de elti '1 picura o picatura
de until de naft.)
Aolio-o cocone doftore !
De cat m'ascultai.
Si ma ma ungeal;
MaI bine taceamO !

Samar* sa'i crape.

Sa nu mai ma 'ntape!

www.dacoromanica.ro

6 2:

' a p ol rizi cocone rizi!

Si pa mine ma ucizi!
Cell mai pasa, ce'ti mai pas.
Daca n'ai copii a casa!
Si nici biruri nu platesti !
Si rizi de te prapadesti!
Nici havalle nu faci.
Numai rizi de te disfaci!
Hairlic sat fie,
Ce 'mi ai facutti mie!
*

Una ciobana a gasitil unti potcapti (caciula preoteasca). Dupa aceea, aduna si pe (cei-lalti colegi)
ai sai, cu can ss minuna de lucru gAsitti, standti in
jurulti until putti. Ciobanulti care gasise potcapulti,
'el sera capulti in potcapti si se uit pe d'asupr i apei si pe urma, se intOrna spre
si le spune:
S flu Caine, de nu's popa.

In Iasi se afla o mahala in dosulti Palatului administrativb, fosta palatulti Domnescti (care s'a
friptu mai de-una-cli de razele sOrelui, pe cand era
gerult) de pocneati petrile.)
Acea mahala se (lice tiganimea domneascA,

dar iganil nu'l qicu asa ci

Mahalaoa domnscAls.

Ca 0. Istoria Universala, Ginta latind s'arti putea

www.dacoromanica.ro

(18

impgrti in
nol (tigani)

Romani antici, Ronzdn (met-1i* Romdni

i romdni ma noi (jidaninl, pumuntiniri pi

RimA-nii).

Dar dupa, acestia ?

Until tigan 'I a muritil un copilti. Pe rand popa

se ruga (prohodindulti), ca D-zeti Will aseze in
sinurile lui Avramil sa. la odihnsdi....
-- Ma rogO sfiniiIort vostre parinte aoleu, s

nu'l mai pue in sin si p'acolo; c destuld l'a pusti

si mamuca-sa 'n sin si d'acolo i se trage mOrtea
baiatului. Dac'o mai pen i s'o nadusi i 'n raid,
Trecurnti s'a nadusitil aid pe pamntt, aoleU, neamft pricopsitti cu cal cu told, ca n'o s potO salt'
mai va.dri!Mai,bine parinte, sa. '1 asege p'o creangal

verde da alun, langa vr'o margine de drumti, ca,

cine-o trece, s'o perde cate-ce-va, bAiatu s gasasca.

Un functionarti din Botosani, cam luase de ccida patima paharulul, dar fiinda sfatuitil de cine-va,
s'a l'asattl de betie. N'a trecuttl mult dupa acsta si
a muritti.Unti altulU told de msura celul intai
(cu darulti betiei) fu &Atrial de Ore-cine in felulti
acesta.

Ascult6.-rn drag, Orseste betia, c. nu'l

frumOsa meserie.

Da, cumti de nu ! S. molt si eU ca cela.

Ascu1t6.

spunti eti : lasti-te de be0e,

pued de batik,

www.dacoromanica.ro

te-a-

64

Un vorbitoril i un tacutil,
Mosta Crigori Apa-goal, s'a calugarit la Manastirea Polovracii
luata nurnele Ghirvase: Ertl era
din satula Tarcau01 din susti, unde avea tot felula de
rudenii albe i negre. Intr'una din zile, cam prin
caslegile de numb, 'ia venita unit nepot (salba dracului la gatulti parintelul), ca sa '1 roage sa. '1 cu-

nune unchiu su, find logodit baiatula. Baiatulti

infra si saint& rn.na unchiu-sal, care era dupa
pravila de diminega, pe cAnd pocnea afionulil de
la inima parintela
Ma-ha-ha-ai Nastask da voInic te-ai mat fJcutil!

Pal cumil,
Sap pe laita ca. 'I fi trudit. Da tMucu tetl,
mamuca ta sunlit santosi, sint bine?
Pal. cumi1.

-- Mit, d'apoi tu esti holteiti in forma :

dragi i fetele.
Pal cumil.

Da 'ti-al pugl tu ochii pe vre-una ?

Pal cumil.

'ti or fi

I,

Da i frumoasa bre?
Pal cumil.
are ce-va ?
Pal cuma.
Da are parinfl ?
Pal curnU.

Unde? In satu vostru ?

Pal cum.
Da parintil vostri, se unesc la traeba aSta?

www.dacoromanica.ro

17

65

Pal cumil.

Ma, d'apol tu fi venita s te mutual, bar?

Pal cumfi.
S'apoi ti 'I draga tie, sa fil insurata ?
Pal, alma.

Da 'i tenra rata ?

Pal cuma.
i i 'I draga tare?
Pal cuma.
D'apol, dact fetel nu el placea tu ?
.

S'apoI.
*

Una voInicel0 de romanti, mergea pe o cale cam

lunga vara si Inseteaza. Nu gasea nicairl apa sa bea.
Ajunge la un bordeia, unde gaseste o baba mal
mulla putreda de cata vie, de la care cerenda apa,
ea "i zice :
Poftirnil. Iaca ulcica pe donita (mosolind baba
una marl)).
(In gandula seu voinicela'si zice): Pe la coada
ulcelel arab sa beau, ca baba n'o fi band pe la coada.
(Bea apa cumil i.l planuise).
Dragula mamel volnicel! Vin sa te pupe mama;
.

ca din catI oamenI se opresc de bea apa la mine,

numal d-ta beast pe unde beau eti Vin sa te pupa
si salt daft s'o bucatica de mama
n'a-ti-'l toll)!
*

0 femee aduce la o coala un baiata al el.

:(

Profesorula o intreaba pe ea, apol (dupa metoda)

pe baiat (?!)
5

www.dacoromanica.ro

(36

Cuma chemi pe Mat ?Cuma to cheama

cOpile?

(Ea respunde) Nica.

Adica;:, fon (Ionica),? orl Nicolae (Nicu-Nica..)?
da
noT .Nica zicenia.
Nica, Lica
Da pe d-ta curial te chairna ?
Tita.

-- Sevastia? ori Aristia.? on .Nastasia ?...

Tita, Liia,.. da mai multa Tia imi zice. Pune-

me cuma. vreL.

;..

Da, cati ani are copilulii ?

Apoi
sa vaza... taman spre Duminica Mare
l'am facuttl.Ba.. pe la lasata secului de postu san-

Petrula Still Ca erama in dulce, nu erama in post

JProfesorula scrie .) Nicd, Nascula in dalce,
.din paririti Tio.
r

Lint omil inva pe o fernee, ce sa faca pentru

durere de piciOre

.4

Sa cumperi o garafa de spirt si st't te Fred bine.

Dupit cat-va timpa femeea spune :
Arna cumparatil patru garafi de spirit', si as fi
Multi patruzed de garafi, dar din pricina frecaturei
cu garafele goale, me usturail picloarele i toff.] nu
mi-a trecutb.

Pe la 1848 incepuse (G. Asachi in Iasi si T. Heliade in BucurescI) a scrie cu litere latine, si se dadura cart! noT tiparite cu astfelti de litere (intrebuintate mai de multa de catre regeneratorii de susa

www.dacoromanica.ro

E17

scrisl), si pe la scbalele catichetice, in Care s.pre gateau clerici.

Marie gret1 citeati sermanil cierici pe
niste asemenea carp, lungirt i tolonitT pe earba si
Greta,

pe la umbra bisericilorO.
Schimonosirea sloveloril in litere era pentru et,
ca si cum li s'arti Ii datO sari li s'arti da s'acuma in
loca de vrabil, soared friptl ; si in loci) de epurl,
coloI sari motant
Unit rideatl, altit era(' in doI pert cum se zice
(nici asa ; nicl asa); dart] unula dintre ei zice necaiitti:
Fire-ar ala draculuI cela ce-a intorsir tila-(P)
cu susu in jog], si 'ia pusa numele dbbru (d).
:

..
,

In vechime, oameniI cand 'sI ducea0 copil la scOla,

le spuneat: ca nu cumva sa easa din cuOntulti

dascalulut
Anal dragula mamel,Cum a zice dascalulti,
;
sa zici si tu.
Asa dragulti tatel. Fa cum zice mMa. ,Dasca-

lulft zice :

Baeatulq: zi az.
MAI, da nu
Mat da nu asa.
Numal az.
Numal

Zi, az.
asa

az.
Ma prostule, ma !
Ma, prostule rna.
Zi numai cell spun e 0!
Zi nurnaI cell spun eft
(dascalulti necjitO) Tact ! Dute la dracu !
(ham-

:4
tula) Tad. Dute la draeu.
Comedil de astea nu se faceail numal in popo-.
rulti ordinara, se faecal astfelil de greutatl i dascaliloat greci de prin casele boerestt El incepeaa

asa :
Alfa.

(copilul0) Alta.

(dascalil) Vita

www.dacoromanica.ro

61

(COpilulO intreba) care vita (aratandti spre dascalO)

asta ?....
Dupa gred venira francesii, in casele boerestf
guvernante :
Dites oui, ou non.
(copilulti re:eta) Dites oui

on non.

2: Oui ou non

Oui? Ou, non?

'C'est

en nuant!

Vine in srersitO
pe cal:

Itieloda noua) dascalil imiteza

imiteaza pe vacT, Mgindu ca

(baetil) i

vacele : pe cant

..

Se incepe silabisirea.

(dascalulti) j!
.

(baetil zic top un mut asurzitor si lugO) j !

a.
a.

rr!

(WO zic( unti haraitti ca de 100 de cairn

lungO, tremurandO v6rfu1ti limbel pe recoil gurel,

putinti deschisa) r rrr rr r...

a.
a.

t (lovindti prin disclestare limba de ceriulti

guriI)

t.

i. i.

c (espirandil un sunetil din radacina limba

fara vocala)
c.
Si la fine, zic top vorba : jaraticii Totti asa : cacti,
pui
Lucrulti merge... ?

www.dacoromanica.ro

69

'Din BOileau.:
Echo n'est plus un son qui dans Fair relentisse,
.C'est une riymphe en pleurs, qui se plaint de Nareisse..

0 Evreich citea si traducea (rorntineste) asa:

EcO.ne plis-o son Ecal nu esti mai mualt o sunit,

qui dan ler retantisdcari si sbaedeste (slapath)

pi vunt,
Set u nimfd en pleurs Aista esti u nirasa cu plinji

qui sd pleen di Narcisi cari plinji pi (porinti)

Nartis.

tint roman(' intelnesce pe unti copili, ill intrebh :

Cumu te chama ?
vii ?

Guth.

Da a! invat

De la scOl.

Da de uncle
tOtA cartea
Sci.
Ia

Scil numera?
qecI, sute.
Numal atAta?
Da.
Da nu pOti numera pana la qece ?
Omni)?
Asa, unu, doi, treT, patru
EI !
pan la sute sci, dart' pana la zece
pe acli ?
nurnera.

TOM.

UnittT,

Una pretinsti invetatti (lost(' librariti), se film

mai inthi luterana-protestanta din pravoslavnicti
bulgara, apoI ajunse a se (lice 1iber4-cugetatorii. A-

cuma pOte va fi in a trela epoch de cavalerisinti,

socialistic"; ori nihilist dart, pe chndd era liberal etc-

getatorii. fu rugattl de unit prietena alti seta, ca sal

servesca de martora inteo judecath, i primindtl,
se duce la tribunala.
www.dacoromanica.ro

70

Canda sa fad, jurarnentuhl cuvenitO, cu mana

pe S-ta Cruce, dice presedintelni
Bine-yogi a sci, Domnule Presedinte, ca eti
sunta liber cugetatorti.
Ei, si?
Me oprescil in fata unortl asemenea lucrurl,
:

cad nu le cred6;
Presedintele inchee procesil verbalii respingendn
marturiea lul, i asta-feltti, betulti ne-norocit0 a
perdutti procesulU, fu data rernasa, lipsinda't cello
mai pretiosU (dupre cumu se credea) dintre marturi.

Frate draga (dice ne-norocitul0), ce 'mt facusli Dac te scout, ca estI far& de lege, de ce mat
venisl inaintea legel?!
Atund o baba de tara, vedend6 ca unulU dintre
marturl n'a yrutU sa jure, dice catre o cucOna, care
era cairns) aprOpe de ea :
A-istaI crestinil adeveratO!Hadalti de densulil,

ca nu voesce sa dea numele luI Damneder" si a

Stet Crud pe tOta nimicurile!
Iaca, aista scie ca numele cele scumpe i sfinte
nu se arunca pe tOte cararile, si se tint) ascunse in
adancula inimil, ferbinti ca dragostea.
Povestea canteculuT :
.De mil pune pe-und carbune.
lbovnicu nu '1,1: oiil spune!
i

.Daca, nu

eine s 'ml fie,

Parch mi 'I casa pustie!.

www.dacoromanica.ro

11

71

Una.
vOuse pe una jidanO, dudendU o
gasca unul profesoril, s'o legatura mare de usturau,
si '16 intreba unde le duce, saU, daca le vinde.
Nu'i pi vindi. Aista 'i pintri piusent, la Damna

Prufesir di pi buet si fati a lui ia, cari del lectii

in.

fruntuzesc pi casa a lui

D'apoI numal atata '1 dal?
Parca nu distual ?
.
-- Da pentru catl MeV si fete ?
Pintri doi rata bun pintra morita, i o buet.
S'apol nul putina plata pentru treI ?
Atka ni dei muna ! Ci si fasim ?Da pi langa
aista, mai esti mal inca i o lucra.
Ce lucru?
Parca Dumta nul stil, ca esti u vorba:
Prdfesdr si prdfesdr! Adicatili; cal i cal.

Fined pintra ca esti si o cal di patra franc, si di

u mii franc, pintra ca, und esti mai rou (prost),

i.

o altd mai bun.

51SE,

www.dacoromanica.ro

Preula cloIfranci
.. in henefleinla simplified inele.
I

www.dacoromanica.ro

.. , ,,

www.dacoromanica.ro