qip[mintulvorfrece,

t ,,Cerul darcuvintele
Melenuvortrece"t

Revistiidecultur[,atitudinegi spiritualitate Alexandrieigi Teleormanului

a Episcopiei o Anul XX o Nr. 5 (231)o Mai 2016

Hristos nu are unitate Operafiuneapseudo-sinodali

cu ereticii (2) rmotrnul inclltat'?
Aici, in mod neechivocAi aceastaestecu totul neatestatd "Domnul a trecut insd biruind moartea prin
cu toatd claritatea, trebuie s[ de Istoria noastri prin toate urzelile rdutdlii loa moarte!" (Sfdntul Episcop
spunem cd nu a existat Bisericeasc[. Cend insd se r dspdndind pr in am dnt ; ipirin Nicolae Velim irovici, Predic f
niciodatii in B iserica Ortodoxi int6mpld sd fie folosit acest
faptd Evanghelia iubiiii de Odinioa16, faimosul
weun Episcop ca primus sine termen, a$a cum am vlzut in oameni pdnd tn clipa cdnd a motan incdlfat, deliciu!
paribus (,,primul fdrd de
egal"). Conceptul de ,,primul copil[riei noastredin perioada
f6rf, egal", care a fost lansat de interbelic[, ludnd o dozd
Mitropolitul Prusei,Elpidofor, zdravdndde obtuzol (un tonic
in tro d u ce m onoc r a{ ia i n natural pentru obtuzitate), a
B isericd, lucru care dorit si-gi epatezetofi supugii
presupune, in esenff,, printr-o vizitd, de lucru
dizolvarea funcfionirii in istoricf,, etaldndu-gi euforic,
Duhul Sfant a sinodalitifii plin de-o emfazi ridicold, o
Bisericii. De aceea, acei bog6lie luxuriantl gi o putere
episcopi care promoveazl inexistentS, agenfii sdi de
acest termen cu referire la influen{5 (desigur, nu le gtim
Patriarhul Ecumenic fac o
denumirea exactil din vremea
confuzie inadmisibil[ intre
acqea-sic!), profitorii de toatl
,,intdietatea cinstirii" gi
c o n c e p fi a p a p i s t a g d a vremea, avdnd mare grijd sl
ultimaweme,e clar cl trimite Stiut cd trebuie sd Se dea in cosmetizeze riguros gi corect
primatului fi gre$esc la conceptia ereticd despre mdna iudeilon ardtdndu-Si
dogmatic, afldndu-se,,intr-o primatul papal, a$a cum am mdrirea prin umilinld gi (Continuarein pagina9).
jalnic6 ingelare".Considerafia
spus.$i mai tragic incl este
cdnd Patriarhia Ecumenicd
Biserici, spitale incearcd si fundamenteze
primatpe dogmaSfintei
gi dezinformare acest Treimi.Aceast[concepfie este
Cunoagteficu tolii mesa- in mod clar eretic6, din
jul viral: 18.300de bisericigi
doar 425 de spitalein Romd- Prof. univ. Dimitrios
nia.Mesajulacesta, creatpen- TSELENGHIDIS
tru a pune Bisericaintr-o lu- (Continuare in pagina 5)
mindproastd, incdmai circul6.
Motiv pentru care m-am
gdnditsdvtr,scriu gi eu cdteva
Binepnzifi Psalm la inflorirea ciregului
- CesimleaiarbasubpagiiTAi? Fum alb, pfuere-nstrai,lin borangicul...
rdnduri.
- O mdngdiere"mai lin[cazorii. Cireqului ii cer s6-mifie dascdl,
Publicafia ActiveNews.
- Darmareape careTuumblai? Gend riu, din troscot, inorogul pasc6-1,
ro, prin articolul: ,,Minciuna
- Doarbucuriadezm[rginiriiei. Dar si n-atingl lunii tiriplicul!
are picioare scurte", a tratat Iubire, de-oricenume cergetoare,
partea forrnble a problemei, - O,Doamne, oareceiclTe-au
Ca Dumnezeu,ce urii n-are strai1tr, r
intr-o maniera comparativI. crucificat,sim[eau$iei ceva? Te mu$umegtialintului - horaifi,
Sedemonstreazinegrupe alb -Atuncisigru,deplin,befiaurii.
- $i-acum? $i cupeitorni, din SfdntulFoc, r6coare.
cd noi avemmai multe spitale Cin'te-a trildatla heruvimi cu-n mugur,
decdtSUA gi Suediape capde - Apogeulei pustiitor.
Cdzecide ochi i-au ntrvllit aripei?
locuitor,ceeaceesteadevdrat, - Mulli neintrehbi,dece-irabzi? Lumini finn 9i stihieclipei,
gi mai pufine biserici decit - Nu-i rabd,ii urmlrescatent. E doliu, rogulce-l ascunziin strugur?
respectivelestate. Oricum - Iart[-ne,M6ntuitorule,dece? Cum poatevin pe Dumnezeus6-L spuie?
aceastf, stare de fapt se - Casdtr[iasc[mieiiintrelupi, - Intreabi Piiineacu miro;de cuie!
binep[zili,pdn'lavenireaMea!
Gabriel Silviu AO$AN A Dumitru ICHIM,
(Continuare in pagina 14) Ioan GANDU Kitchener, Canada
Pagina2 l Via{aBiseLicii Mai 2016

Agendaepiscopratd
n FS Gnlaction
Vineri, I aprilie 2016 - sdvdrqcqte lluminicS, 17 apnilie - slujeqteSfdnta
Sf0ntul Maslu in biserica Stinlilor Impdra.fi l.itr:rgliic in lrisoi'icaStdntului lerarh Nicolae
Constantiirgi Elena din Rogiorii dc Vede qi clir' prarohia Gd.riigdu,hirotcscqte iconotn-
a d res eaz d c r c din c i o ;i l o r u n c :u v 6 n t d .e s tavrofor pe P ,' eotul \i al enti n Mari au
-['eocloresci.r
inv[tdturd. Sdvdr$c$te Sfdntul Maslu in Dirosic$teun ;trv$.ntde inv6!dtur6.
biserica Sfintei lv{ironosile gi intocmai cu Miercuri, 2A aprilic - participd la
Apostolii Maria Magdalenailin Mbndstir,:a Concertul sus[ii'ut de Corala Armonia a
Pantocrator- DrdgdnegtiVlagca. , , \ r h i e p i s c o p i u i ' f o n r i s r r l ui in C a t e d r a l a
S6mbiti, 2 aprilie - slujcqte Sfdrrta EpiscopeldSlbntulAlexandrudin Alexandria
Liturghie qi parastas in biserica Sfintei qi rostegteun currCntde rrrulgumire
Mironosile gi irrtocrnaicu Apostolii Maria Simlr:it5, 2J eprilie - slujeqte,in sobor,
Magdalena din Mlnistirea Pantocrator alituri Ce alii ierarhi, la SfAntaLiturghie 5i
Dr[gdneqti Vlaqca gi hirotonegtediacon pe parastasul ds 7 ani de la trecerea[acelevegnice
tAnirulIonelMarianSoare. a Episcopuluil)amaschinCoravu,in catedrala
Duminic5, 3 aprilie - sdvArgegte Sfdnta EpiscopalS din Slohozia.
Liturghiein bisericaSfhntuluilvlareMucenic Dunrinici, 2-l aprilie - slujeqteSfinta
Ioan Rusul din Nlanlstirea Naqterii Maicii L i turghi c i n bi scri ca S f6ntul ui Marel ui
Domnului- Addmeytiqi rostegteun cuvant.!e ivlucenic (iheorghe din parohia Lisa,
inr 5[atura. hirctone.Stc diacon .pe Iulian
'sivdrgeqte
Marfi, 5 aprilie - slujba Dulgtreru,hirctesesteiconom-stavrofor pe
iunrorrrrAntdrii credinciosuluiMihail Nanu in Preogii [t{arian l\{i:.rius Driigoi ;i Dragog
-l'rei
bisericaSfintilor Ierarhi- Videle. CeorgeBatrangi adreseazdcredincioqilorr"rn
Miercuri, 6 aprilie - sivdrEegieSfAntul cuv$nt de irivllaturh. S[virqegtc Denia in
Ma s lu in Cat ed ra l a E ,p i s c o p a 1 6SfA n tu l b i seri ca A donrri ri i l \' l ai ci i D omnul ui di n
Alexandrudin Alexandriagi rostegte un cuvdnt Alexandria,rostirrdun cuvdntdeinv6f6turd.
deinvdgiiturd. Luni, 25 aprilie - face o vizitd la
Vineri, 8 aprilie - are o intrevederecu Aqezdm0,ntulSlhntui Ioan cel fvlilostiv din
domnul primar Victor Drdgugin la Primiria Aler:andria. SdrArEer;te 'Denia in biserica.
municipiului Alexandria. SdvdrqegteSffintul Sfintiior impdraii Ccnstantin gi Elena din
Ma s lu in bis er ic a Sf-rn te i N ' l i ro n o s i l e ' Ei Alexandriugiroste;teun cuvdntdeinvildturd.
intocmai cu Apostolii lVfariaMagdalenadin Miercuri,2'l aprilie - sdvArgegte Sfdntul,
M[n[stirea Pantocrator- DrdgdneqtiVlagca. MasluEi Deniain Lriselica Sfin!ilorArhanghcli
SAmbItS, 9 aprilie - slujegte SfAnta din parohia Foilchegti - Videle gi rosteqtetin
Liturghie gi parastas in biserica Sfintei cuvdntde invafiiturI
Mironosigegi intocmai cu Apostolii Maria Joi, 28 aprilie - -*lu.ie$te SfAntaLiturghie
Magdalena din M[n[stirea Pantocrator qi parastas in biserica Sfintei Mironosile qi
Drdg[neqti Vlagca gi hirotonegte preot gi intocmai cu Apostolii lr,lariaMagdalenadin
hirotesegte duhovnicpe diaconulIonel Marian ItrlindstireaPantocrator- DrdgdneqtiVlaqcagi
Soare. In biserica Sfin[ilor Apostoli din h i rotonegtc ci i acon pc ti i n[rul Mddal i n
Alexandria s['.rdr$e$te parastasulde pornenire Fidmdnzeanu.S6vAr"qeqte Denia in Catedrala
la qapte ani ,Cela trecereala cete vegnicea f,piscopaiaSf6nt'rlr\iexarrdrudin Alexandria
credinciosului I Iie F'olicd. qi rosteEte un cu'vi.ntdein.idldtur5.
flurninic5, l0 aprili.e - slujeq;teSfbnta Vineri. 29 aprilie - sdvAr$egte slujba 'g credintaortodoxai@t
ahooconrl;
f-iturghiein biserica Sfintei Paraschevadin in,ricrmanta.rii crcdiricioaseiZoia lordache in t,it Conturi:B(il{ Baciu: }i
parohiaMosteni- Videle qi rosteqteun cuvdrit b'isericaSfintei Farascheva.lin Alexandria qi IBAN R063 RNCI]
ii codul .ft:
de inviitlturd. rostegteun cuvrirt d,e invlidtur[. Siiv6.rqeqte 0026030891750001 : '|.&
1
Vineri, l5 aprilie - siivdrgegteDenia Denia Prt.hoClrluiin biserica Schimbdriila :,, TrczorcriaBacitt:
',t;u, l{
AcatisiuluiBunei Vestiria Maicii Domnuluiqi Iiald a Dornnuluidin ManastircaPantocrator- Codul IBAN RO44.lR[-.2 ',ri
StdntuIl\4asiuin bisericaSfinteil\dironosileqi Drhgiinesti Viagc;e'Ei rostegteun cuvdnt de tt 0615069XXX00057q ,'l
intocnraicu Apostolii Matia Magdelenadin
MdndstircaPantocrator - Dragdneqti Vlaqca.
invatdturd.
SAmb,IH,3t) aprilic - sdvdrEeqte Sfdnta'
+ffi:#ffigffi
rytii.u+l_lr$ffffi
rriartai"Hi#,;i1;li:'91
S6mtrr{tI, 16 aprilic - sluiegteSfAnta [,iturglrie in bisericti Scnimbarii la Fa[d a
'#lil..il..i;,;'n*fi
i . , 1 ;cpg r o[ , 0 1.
Liturghic qi parasfas in biserica Sfintei
Mironosigegi intocniai cu z\pcstolii Maria
D .rnrnuhri < i i n \l f,n5sti rea P atocrator
D ti gE ne;ti V l al ca, hi rctoneqte preot si FDOItjPRiI{i L/ftJBABI
"*fu-tdituro
L3
Magdalena clin Mdndstirea Pantocrator hirotcsegteiluhovnic pe diaconul M[dIlin rr+IeL0il4 - 5Be9if iAi44- 774818'*r
'li buou()Cucuprhr;ro
ft*ct;h,[a'eo
u.i0hri;
Dr[gdneqti Vlaqca. Siirrir$e$tepa:rastasul ia F l i i n r d r r i r e a n L i .S i i ' ' i,r q e g t e s l u j b a
{4 v,trw.dotuptirt.ro l]i
40 dc zile de la trecereaia ceis vesnicea innronn6ntariicredinoioasei Eiena Bdnu{din ri.. '... ,. " """" ' '-:{j
'r
Pr eot ului Cons t a n ti n Sto i c a i n b i s e ri c a biscricaSfingilcrimplrati Constantingi Elena iT:. ^
ii intreogurispunclere #
St'iintului Ioan Botezirtorul - l"erentari din din Alexandria gi rosteiite un cnvdnt cie
i.:,-"pClltfLlOplnltlCCXprlmatc i-tj
Bucuregti5i rostegteun cuvAntocazional. invat6tura. fi: ' rcvincatttorilor .;i
erttiiilttillF:i
fitp-*,+;*'lllli+gii ll$.irti:t#.,jsl.ljrFl
CredinfaC)ii:odox[
Mai 2016 pagina3

Editorial
A

Ii topim in arabi gi scipim de rasacregtini! (2)

Ugor de zis, dar greu de fbptuit, sd etern al lui Dumnezeu, un supraeu Fi ecare cu val ori l e l ui nu anf at e,
iubim gi sd finem neamul,ortodox in toatd romdnesc,congtiin{a nafionald, o limbl complinind umanitatei. N ichifor Crainic,
fiinfa lui, agacum ni l-au predatstrdmogii romAneascd,o culturd na{ional[, primitd la care apeldm din nou, vede aceastd
peste veacuri. Sd. ldmurim penffu noi prin memoriatradiliei gi sporitl creatorde simfonie implinindu-se in ecumenicitatea
ingine,ce esteneamul!?Ne rdspundeun fiecare genera{ie, o credin,ti nafionald, ortodoxd:,,In ortodoxie,grecul trdiegteca
cercetdtor aplicat al problemei, Rdzvan Ortodoxia gi Biserica ortodoxtr, in care grec, sdrbul ca sdrb, romdnul ca romdn.
Codrescu: ,,Neamul este comunitatea locuim ca in bra{ele lui Dumnezeu, un Unitatea etnicd e baza naturali a
supraistoricd a tuturor generatiilor mod specific de a fduri bunuri materiale ortodoxiei. Dar toli devin cregtini
trecute, prezente gi viitoare, de acelagi (economianafionald),de a poetizagi de a ortodocgi,adicd solidari in Iisus Hristos,
sdnge gi de aceeaqilimbd, identitateagi cdnta, de a trdi romdnegtepe pdmdntul pe care e baza spirituald a ortodoxiei.
unitatealor misticd in fafa lui Dumnezeu" careni l-a ddruit Dumnezu.Noi, generalia Universalismul ortodox sau
(op. cit., p.72- 73).Pominddinmodelul- de azi, poporul romdn, ne ridicdm mf,car ecumenicitatease traducein concret prin
forfi etern in Dumnezeu, neiunul este o la exigenfeleminime ale modelului forfd ideea de armonie intre nafiuni, care,
realitate,o legdturdcontinudde viafd,prin etern din care provenim, inmulfim diferite ca rasf,, devin surori in Duh",
timp, intre oameniide aceeagietnie,esteo darurile pe care ni le-a oferit Dumnezeu (Ortodoxie gi etnocratie, Albatros,
putere care ii line unili dincolo de ca persoane gi ca neam? il iubim pe Bucuregti, 1997, p. 150). Aceasta e o
infelegereanoastrd,pdnd la Parusiagi de Dumnezeu,ne iubim mogii qi strdmogii, formd de impdrdfie (stat) cu izvoarele
acolo intrd in prezentul vegnic al lui ne iubim copiii, familia, tradiliile, cultura, directe in cuvdntul revelat al Noului
Dumnezeu.Acelagiautor face deosebirea limba, istoria,ne iubim intre noi ca fragide Testament,dtr, in plan concret, ordinea
necesard:,,Poporulesteipostazaprezentd sdnge qi de cruce? Ce rdspundem la iubirii, iertf,rii, pdcii, armoniei e grav
a neamului, una din multiplele lui faze fiecare capitol al intreb[rii? Ne intoarcem alteratd de cealaltd impdrdlie, aceea a
istorice" (op. cit, p. 73).Agadar poporul la cuvdntul de inceput al acestuiparagraf: p[cafului care decurge din firea noastrd
constituie mulflmea de persoane,toate greu de ftptuit, ai zice chiar imposibil. cdzatd. De aceea, ecumenicitatea intre
generafiile vii, prezente acum, ale unui Dar oare strdmogii n-au avut momente neamuri se regdsegtedoar in Biserica
nearn, care are multiple generalii qi in grele, suferinfe, prigoane gi rdzboaie? ortodoxd care lucreazd., prin har, la
trecut, plecate la cer, $i, potenfial, lnsd au gdsit in ei tdria sI nu-gi avorleze restaurareafirii pdcdtoasea omului, la
multiple generafiiin viitor. Dl. Codrescu pruncii, sd nu-gi lepedecredinfa,sd nu-gi restaurareaarmoniei,la stdvilireardului gi
ne oferd qi o concluzie: ,,Poporul e pdrdseascd neamul de bundvoie,sd nu-gi eliminarea lui. Nu trebuie sd confunddm
trecdtor,neamul e vegnic. Poporul este o abandonezegraiul, sdnu-gi uite pdiinlii gi nafiuneacu sfatul, care e apdrf,torullegii,
realitate frzicd, neamul este o realitate bunicii, sd nu-qi vdndtrpdmdntul,sd nu-gi insd el po?te fi un paznic rdu al unor legi
metafizicd"(op. cit., p. 73). Cum se face huleascderoii, sdfie mdndri de stirpealor. nedrepte.In aqestsensgi Nichifor Crainic
aceastdlegdturd continud de via{d intre Astdzi, noi, toate acestevalori, in mare zice: ,,Nimic mai absurddecdtsdsuprapui
trecut,prezentgi viitor? Nichifor Crainic parte, le-am distrus, toate aceste grele unui popor cregtin un stat dup[ chipul gi
apeleazd,lao definilie datd de Miguel de pdcate le-am fdptuit. Au mai rdmas asemdnareademo-masonicd sau dupd
Unamunopentru tradilie. Spaniolul zice grupurimici, rar familii cu l0 copii gi mai chipul gi asemdnareaateismului marxist"
cd tradilie vine de la trqdere care mult, un procentmic de romdni caretin cu (op. cit., p. 15l). Aici apare conflictul
inseamndpredare: ,,ceea ce trece de la tdrie la credinla lor ortodoxd, ba sunt gi nimicitor dintre legeh omeneascI
unul la altul, trans" (apud Pentru o mai pulini care sd-gi iubeascd fara, anarhi cd gi i ubi re, i ntre voia lui
teologie a neamului, antologiede texte, neamul, istoria, mai ales bdtrani... O, Dumnezeu gi voia liberd a omului, intre
Christiana, Bucuregti, 2003, p. 33), popor romdn, oare numai noi suntem dreptatea lui Dumnezeu gi dreptatea
tradigiafiind forma eterndde treceregi de generatia cdzutdin genunchi sub vremuri anarhistului qi nihilistului. Sfdntul
rdmdnere mereu in prezent. Pe aceeagi gi apdsdri?Atenlie, dacd nu ne tinem NicolaeVelimirovici observdcu acuitate:
pagind de carte, teologul romdn Nichifor n e a m u l g i credi n{ a, pedeapsa l ui ,,Nafiunea este o arend m[rginit6, insi
Crainic tdlcuiegte:,,Sdngeleinsugi e o Dumnezeuse va abate asupranoastrdgi excep[ional de frumoasd gi dreapt6, de
tradilie, e tradilie biologicd.E ceeace se vom rdmdne vegnic generafia cea mai slujire lui Dumnezeu gi oamenilor"
predf,,ceeace trece de la unul la altul, de nevolnictr,prin care se intrerupe legdtura (R5zboiul qi Biblia, Sophia, Bucuregti,
la mamdla copil, de la o generafiela alta. de viafd a unui neam.Vom cf,deasubjugul 2010,p. 195).Sd linem minte, neamulare
[..,] Asemeni cu tradilia sdngelui e voin{ei drdcegtia lui GeorgeSoros?Sd nu un rost inalt pe pdmdnt: sd slujeascdlui
tradilia limbii. Exist[ un paralelismintre fie! Oaredin molozul unei ddrdmdturimai Dumnezeu gi oamenilor, persoanelorcare
istoria singelui nostru gi istoria graiului poli ridica un edificiu puternic? Doar fac parte din el gi chiar altor neamuri.
nostru. Un paralelism de naturd psiho- Hristos poate, sd ne aruncf,m toati Cend acestedoud slujiri sunt ptu[site gi
biologicd, intrucdt sdngele transmite nddejdeacf,treEl! inlocuite cu alte interese,naliunea, mai
viala, iar - graiul transmite gdndul, Al doilea principiu-fapt6, sd exactnafionalismulsepreschimbl in idol.
sufletul". $i, fiindcd veni vorba de suflet, propovdduim armonia intre na{ii, decurge Pdrdsirealui Dumnezeu qi a solidaritllii
sd mai refinem un gdnd al acestui autor: din prima porunci dumnezeiascf,gi ne de neam, face din na!icnalism
,,Cultul strdmoqilor e cultul sufletului gi aSeaz6,pe toti sub harul hristic al imperialism, ne avertizeazd"Sfdntul
mult mai pu{in al formelor. Iubim in ei Ortodoxiei. Dacd provenim dintr-un Niiolae Velimirovici: ,,in forma sa
ceea ce le supraviefuiegtegi se adaugd model-fo(i necreat,aflat in Dumnezeu, denaturatd,el [nafionalismul] inseamntr
vielii noastresporind-o in ceeace numim , rezulti ci intre noi gi ca persoane,dar gi ca nu atdt dragoste fald de propriul popor,
congtiinfd na{ionald, care e simbioza natii, existf, aceeagi armonie ca intre ceeace ar fi un lucru absolutfiresc.cdturd
trecutului cu prezentul" (op. cit, p. 32). ideile-chipuri eterne din cer. Ce frumos,
Agadar, existd un sdnge romdnesc, un lumea ca o simfonie de trliri specificein ,Ioan ENACHE
suflet romdnescvenind din modelul fo4n luminoasaspiritualitatea lui Dumnezeu! (Continuarein pagina8)

Credinfa Ortodoxd
Pagina4
Minunea SfflntuluiIerarh Spiridon (4)
Cu acestprilej deosebitdin via.taBi-
sericii noastre strdmogegti,mullime de
credinciogigi donatorianonimi s-aubucu-
rat nespusduhovnicegte,dar, ca de obicei,
cdliva coteri veleitari, lesne amdgili gi
grabnic amtrgitori,,,speciali"imbricafi in
straie religioase sau pseudo-pdstoricu
mentalitatede ocultofili gi cerberi,aceiagi
dintotdeauna,au incercat sd umbreascd
sirbf,toarea,cdutdnds[-i find la distanli pe
adev[rafii ctitori, ba chiar gi pe noi, medi-
cii permanenfi ai Pirintelui Alexandru
Zaharescu,degi invitali oficial de insugi
Intdistitdtorul Bisericii Ortodoxe,au vrut
sd ne impiedice sd intrdm in interiorul
sfdntului locaq rezidit, sub pretexte fdpr-
nice gi total puerile, primind un rispuns,
usturdtor gi de neuitat, din partea adevd-
ratului qi nemuritorului sdu Paroh: ,,Fird
fre$ile loq doctorii trimigi de Dumnezeu,
prezenlameaaici estenedeplind!".
Acestecuvinte patericalei-au amufit
pe coterii respectivi, conjuncturali,
tupeigti gi figarnici, fdcAndu-ne loc sd
trecem de nevoie, dar nu i-au impiedicat,
totugi, s[ ne aruncenigte priviri mdnioase
gi ,,fr6[egti", care ne-au inveselit gi mai
mult, intrucdt le observaseqi Pdrintele,
care i-a inchinat cu mult tdlc, trecdnd
linigtit pe ldng[ ei, incadrat doar de noi,
doctorii sfinfiei sale gi iubitoareasa fiic[!
Din respectpentru adevdr,mai trebuie sd
mdrturisim cd cel mai trufag, mdrginit,
lf,uddros,grobiangi neaderentla adevf,rata
comuniuneharicddintreei, pdndinziuade
astdzi nu rf,spunde la salut, dar nici nu
lipsegte din rugdciunile noastre, dupd
SfdntaPredanie!
Pentru ca toti cititorii sd infeleagd
drama sufleteascd a acestui strrman
veleitar, vom mai relata o intdmplare
edificatoare pentru mdndria care merge
inaintea cdderii: ocupdnd o weme o
funcIie administrativI efeme16,
respectiwl cotergi-aparcatmaginaintr-un
loc nepermis, in curtea sfintei mdndstiri
Antim, deqi cregtinul care asigura pazaii
atrdsese cuviincios atenlia cf, nu are
ingdduin{a legalS s-o fac6. Repezindu-l
intr-un mod incalificabil, ,,specialul"
nostru inffase ca vijelia cu magina, ii
aruncasepesteumdr cAtevacuvinte grele
gi unui alt monah, care-i zisese acelagi
lucru, intraseplin de importanlf,la stdrefie,
dar prin Voia lui Dumnezeu,Care uneori
aplicd celor mdndri cAteo vdrgu!trpe loc,
un sloi uriag ii fdcuse praf capota gi
parbrizul superbei limuzine cu care se
fdlea, ca gi cu funclia din care, nu mult
dupa aceastilintAmplare,fuseseindepdrat
pentru nereguli grave gi incompeten{6...
lntorcAndu-segi gf,sind magina zob, se
fbcuse gi mai ro$u la fafe. de furie
neputincioasf,,se aruncasein magind gi
Credinfa Ortodoxd
demarasein trombf,,riscdnd gi o amendi
zdravilnd,,nu inainte de-a arunca priviri
mdnioasetuturor martorilor prezenfi, care
cu tofii, ca qi cum s-ar fi vorbit intre ei, igi
fbcuserd trei sfinte cruci, vdzdndu-qi
liniqtili de rosturile lor! Inchindndu-m[ gi
privindu-l cu mild pe mdndrulefulveleitar,
mi-am readus aminte cuvintele din
acatistulSfdntului Spiridon:,,Bucurd-te,
ci nu suferi pe cei ce petrecin nelegiuiri"
(Icosulal l2-lea).
FIrI Mine, nimic nu putefi
Finalul fericit al cazului Pirintelui
Alexandru, precum qi cel al altora
asemdndtoareca gravitate, ne-au dovedit
indubitabil,inci o dat6,cum aprofundarea
etiologicda cazurilor limit6, cazurile,,din
fara nimdnui", a oamenilor vdrstnici, nu
este fdcutd minufios, din pricina lipsei
unui devotament sacerdotal,sau mtrcar
moral, in ingrijirea lor, gi, mai cu seamd,a
lipsei totale de cunogtin,teteologice gi
duhovnicegti reale, fiindcd practica ne
aratd. cl numai abordarea teologico-
medicali a fieclrui cazin parte, ne poate
aduceizbdndadoriti, or mdcar con$tiinta
datoriei implinite, ceeace ne apareextrem
de important pentru drumul ulterior,
profesional, dar gi spiritual, al oricSrui
medic,vrednicde acesttitlu
Sfbtuindu-ml cu Duhovnicul meu,
acestam-a binecuvd,ntat gi indemnatsdnu
specific public documentelemedicale,cu
parafelegi semntrturilemedicilor (oricum,
acestease afl6 in baza de date gi arhiva
spitalului respectiv), cici vindecarea
minunat6 a Pdrintelui Alexandru
Zaharescu,personalitateharismatictrbine
cunoscutd, in fard gi strdindtate, a fbcut
multd v6lvi in obqtea cregtin-ortodoxd,
dar gi in lumea medicald universitard,
incluzdnd qi con-lisiaamintitf,, afldnd
printr-un coleg qi prieten, cd to{i au fost
stupefiafide vindecareagi supravieguirea
Pdrintelui Alexandru, p€ care ei il
df,duseri acasdcu soarta pecetluitf,, dup6
canoanelemedicinii atee.
Cunoagterea temeinicl de cdtre
medici a stdrii duhovnicegtia celor aflafi
in ingrijirea lor, slujbele de insindtogire
(Sfdntul Maslu). rugdciunile medicului
pegtru pacienli gi ale pacienlilor pentru
medicii curanfi, rug[ciunile Sfintei
noastreBiserici Ortodoxe,ale preofilor gi
monahiloq Harul Domnului nostru Iisus
Hristos, AcoperAmdntul Prea Sfintei
Ndscdtoarede Dumnezeu gi rugdciunile
Sfin{ilor Doctori ldrd de arginfi, de
mijlocire pi taumaturgie teandricd sunt
decisive. In cazul Plrintelui Alexandru
Zaharescu,subliniem cu tiirie, intervenfia
mijlocitoare a SfAntuluilerarh Spiridon a
Mai 2016
fost remarcatdin mod deosebit, fiindcd
marele Duhovnic Ai predicator de foc
sl uj i se, proni ator detal iu, pdnd la
demolarea sfdntului locag, in Biserica
,,Sfdntul Spiridon Vechi", iar locuin{a sa
se afla ldngd Biserica,,SfbntulSpiridon
Nou".
Agadar,noi, medicii, in loc sd ne
impdundmcu diversetitluri universitaregi
post-universitare,mai bine ne-am lepdda
de orice pdrerede sine,pentrucd vanitatea
nu are ce cduia in sacerdolitrl medical,
smerindu-nela picioareleCelui Carea zis:
,,Ftrrf,Mine,nimic nu putefi!".
ln toatdperioadaingrijirii Pdrintelui,
dar gi a altor bolnavi, am rostit rugdciune
lduntricdstdruitoare,am postit dupdputeri
$i am nld[jduit ci pentru SlavaNumelui
Sdu de Trei ori Sfdnt"Fiul lui Dumnezeu.
impiratut Viefii gi Mdntuitorul nostru
Iisus Hristos,nu ne va ildrdsi.$i nu ne-am
ingelat,fapt pentru care,mulgumindu-Icu
addncdgi statornicdsmerenie,cu dragoste,
fric6, sfial[ mare gi cutremur, am relatat
aici canil, pentru acei triitori cregtini
contemporani,ca gi pentru cei care vor
veni dupd noi, care se vor intreba dacd
Dumnezeufdceaminuniin secolulalXX-
lea, ca qi in primele secole ale
Cregtinismului drept slivitor, sfin{itor,
slujitorgi luptitor.
Da. fdcea. Slav[ lui Dumnezeu
Pentrutobte!
Dr. roan cANou
Paqteleceresc
Grddinile suntplind de flori,
Miresme se-nal1[pdndla nori,
In liturghii c6ntdpisdri in zbor
$i curge-ntdcereal vielii inror.
Mironosilelevin la Mormdnt
Sd-LvaddpeDomnulcel Sfdnt...
Acestase-aratdin haind curat[
Fdpturdin veci tnviat6!
El punespreele,prin Duhul cel Sfdnt,
Nddejde,iubire pe-ntregulPdmdnt!
C[ moarteaa fost biruita
$i viafa de-apoiacume sldvitd!
Trecut-adurereaceaMare,
Acum cu tofii ne ceremiertare
Cd Pagtelenostrude-apururi rdmdne
Impirttrganiacu Vin gi cu Pdne!
Poruncaaceastarostitdcu SAnge
Poporulo gtiegi pldnge,
Cd doara$asearatdiubirea
$i-n sufletelelor, Mdntuirea!
Constantin BOBOC
Mai 2016 Pagina5

Ilristos nu are unitate cu ereticii (2)

(Urmaredin paginal) Am intrebatatunci: ,,Cu ce sim[ire a intoarcereaacestorain Bisericd. Doresc
con$tiintei de sine a Bisericii Ortodoxe unitatea cu aceste ,,biserici", in ciuda
moment ce introduce, imitdnd modelul
p a rti c i p d re prezentan{ i i acestei a l a faptului cd acesteanu declard- nici pdnd
occidental, ordinea ierarhicd in Sf6nta
Dialogul Teologic Bilateral? Mai concret azi - vreo intenfiede respingerea abaterilor
Treime,care,desigur,este,,maipresusde
incd, participi BisericanoastrdOrtodoxi, lor dogmaticede la Biserica cea Una gi
orice ordine", potrivit Sf;intului Grigorie
prin reprezentan{iiei, ca BisericaceaUna, uni cd. A cest l ucru, i n fapt , est e
Palama.
Sffintii, Soborniceascdgi Apostoleascd? Ecumenismul sincretist gi preaviclean,
intr-o recentdepistoli a noastrdcitre
Sau ca Bisericd divizatA, care iqi cautd rIu-mirositor duhovnicegte.De aceeagi
tofi episcopiiBisericii Ortodoxedin toatd
unitatea ontologicd prin unirea cu ete- vorbim cu acrivieteologicd,atuncic6ndne
lumea,din 3 februarie20L6,am afirmat ci
rodocgii,care s-au rupt de ea de-a lungul referim la ereziaecumenistd,care trebuie
,,cei ce au insuflat gi au redactat" textul timpului? In Simbolul de credin{i, mdrtu- sd fie condamnatdgi sinodal. Extrem de
respectiv,,realizeazio Legalizareinstitu-
risim cd credemintr-Una... Bisericd.Din trist estegi faptul ci aproapetoate textele
lionald a ecumenismuluisincreticcregtin aceastd formulare a Simbolului de celei de a V-a ConferinlePresinodale,care
prin hotdr6reaunui Sinod Panortodox".
Credin{i rezulti cd unitatea, ca insugire au intrat pe ordinea de zi a Sfintului gi
Dacd se voteazi textul ,,RelagiileBisericii
fundamentaldde a fi unul - in cazul Marelui Sinod - daci egti in cunogtinfdde
Ortodoxefap de restul lumii cregtine",se
respectivca insugirea Bisericii celei Una, cauzdcu privire la intreagalor evolulie -
va crea o mare problemd de existen{i
este datul sigur al credin,teinoastre. In sunt insuflate mai mult sau mai pufin de
eclesiald,atdt pentru episcopii care votea-
congtiingatrupului Bisericii unitatea duhul vicleniei specific Ecumenismului.
zd textul, cdt gi pentru cei din pliroma
acesteiaesteun dat ontologic, asiguratla Din acestmotiv acestetexte sunt pline de
Bisericiicareil vor acceptain fapt.$i acest
modul absolut 9i irevocabil de Capul contradicfiigi neclaritili intenlionategi pot
lucru, pentru cd aceastderoaredogmatici
Bisericii, de Hristos, prin prezentaconti- primi astfelmai multe interpretdri.$i asta,
facereferirela un termendogmatical unui
nud a Duhului Mdng6ietorin aceasta,incd i n vddi td contradi cfi e cu dogm ele
SinodEcumenic.Prin textulde mai sus,cu
de la Cincizecime.UnitateaBisericii - ca mdntuitoare aleBisericii,caresuntdefinite
alte cuvinte, se acordd caracter eclesial
adevdrdogmatic- exprimd atdt congtiin{a de claritate, acuratete gi deplindtatea
ereticilorsau eterodocgilorApusului (ro-
de sine a acesteia,cdt gi experien{aei sensurilorlor teologice.
mano-catolici gi protestanfi),l[rgindu-se
duhovniceascd.Dacd insd Biserica este Pentru cd dogmele cre$tinilor
astfel, in mod arbitrar, limitele canonice
Una - potrivit Simboluluide Credinti - a- eterodocgi constituie chintesenfa viefii
aleBisericii.
funci, prin sensuleclesiologicconsecvent rducredincioase,dupd cum, dimpotrivi,
Mai precis, eroareatextului de mai gi propriu, nu pot exista biserici etero-
dogmelemAntuitoaregi binecredincioase
sus inseamnd, practic, tdgdduirea unui doxe,nici bisericimame,nici surori,nici
constituiechintesen,tagi defin ireacredinfei
articol al Simbolului de Credinp al fiice
sau nepoate,nici, desigur,Patriarhia giaviefii in Duhul Sfdnt.
SinoduluiII Ecumenic,carestabilegte clar Ecumenicd nu este Biserica Mam6, in
faptul cd, in calitate de ortodocgi,credem $i, intruceLtextul,,RelaliileBisericii
sensulteologic-eclesiologic consecvent al Ortodoxecu rq,stullumii cregtine",propus
in BisericaceaUnq,Sfhntd,Soborniceascd
termenului.Biserica cea Una gi unicd - spre votar€, utr text eclesiologic, avdnd,
gi Apostoleascd.In Actele Sinodului II
totdeaunanedespd(iti - nagte,ca mami deci, caracterdogmatic, este in mod clar
Ecumeniccitim gi urmdrile eclesiologice duhovniceascE,prin
Sfintele Taine, din ecumenist gi, ca atare, altereazd gi
ale neacceptiriicu acrivie a Simbolului
apd Si din Du.h,mddularelesale.Nu nagte destramdexistenfialBiserica Ortodoxd'ca
acestuiSinod.,,Oricineadaugdsau scoate
alte biserici. Bisericile Ortodoxe Locale atare,gi via{aei in Duhul Sfbntcarerezultd
fie gi un singur cuvdnt din acestSimbol- constituiemanifestarea
in timp Si spaliu a din aceasta, din acestmotiv,l
Hotdrdre sd fie anatemizat, caterisit $i Bisericiicelei
Una gi unice.Nici, desigur, Adresdndu-nede la acest Congres
afurisit". Cu alte cuvinte, in practicS, nu poateBiserica fie in
sd acelagitimp Una Teologic, Cinstili lerarhi Sinodali ai
urmeazd si fie tdiat din Biseric6, fiind gi divizata, pentru
cd divizare inseamni ,,SfhntuluigiMarelui Sinod"viitor - cu tot
eretic.Anatemelerespectivesuntreluategi fragmentare
a unui intreg in doud sau mai respectul fati de institufia pe chre o
de urmdtoareleSinoadeEcumenice. multe pe4i. Prin urrnare, considerarea reprezentafigi cu tot respectul fa{i de
CAnd,deci, afirmdm cele de mai sus, Bisericii ca divizat5', astdzi, se opune in
nu ameninfdm,in mod arbitrar,pe nimeni. mod clar formuldriiexplicite cinstita voastrd persoand,noi, rdmdndnd
a Simbolului ,,urmdtoriai Sfin{ilor Pdrin{i",vd declardm
Pur gi simplu,,,urmdtoriSfinfilor Pdrinfi", de Credin16,lucru care are ca urmare -
expunem- cu durere gi smerenie- urm6- potrivit Actelor SinoadelorEcumenice- cu ipdrdzneald,cdt se poate de clar gi in
rile bisericegticlare,caresunt stabilite,in caterisireagi afurisirea,dupd caz, pentru cunogtin{i de cauz6, cd nu voni accepta
mod irevocabil, de cdtre SinoadeleEcu- cel care stdruie in aceastdconsiderafie". eventualadumneavoastrdalegereproastii
menice pentru cei care invalideazdinv6- Spunem gi astdzi aceste lucruri, de a supravotatextul ecumenistmenfionat
tocmai mai sus,dar nici o altd dispoziliecuprinsd
fitura dogmaticda Bisericii. Articolul 6 al pentrucd respectivularticol 6 - al textului
textului respectiv introduce un abuz depusspreaprobarede citre Marele Sinod in aceste texte, dat fiind cd ele vin in
duhovnicescin dauna Bisericii insdgi, ce urrneazdaavealoc - infbliqeazd,in mod contradic{iecu binecredinciosulcuget al
pentru cd altereazddogma mdntuitoarea contradictoriugi cu totul neteologic, PreasfinteinoastreBiserici.$i acestlucru,
Bise- pentru ci bunacredinp decurgegi rezultd
eclesiologiei.noastre. Cu alt prilej, in tre- rica Ortodoxd,pe de o parteca,,Biserica...
cut, intr-o scrisoare a noastrd cdtre un cea Una", iar pe de altd parte, opinia din curdfia gi acurate,tea credinfei.noastre
episcop din Grecia, reprezentant al exprimati prin reprezentantiiacesteiala definite dogmatic. (Comunicare bu titlul
Bisericii noastre[a DialogurileTeologice Dialoguri - gi nu numai - ci existd gi alte ,,Poateun Sinod al Ortodocgilorsd acorde
Bipartite, ne-am referit pe larg la acest caracter eclesial eterodocAilor qi sd
,,Biserici",evident,eterodoxe,a cdrorpre- defineascd diferit indentitatea de pane
subiect cu caracter ecclesiologic.Voi a- zenfi, istoricd o recunoagtegi are ca scop
minti anumite puncte ale acesteiepistole, ajungereala unitateacu acestea.Cu alte acum a Bisericii?" la Conferinla,,Sfb.ntul
pentrucd igi pistreazdin intregime actua- cuvinte, ecumenigtiiortodocgi gi Marele Sinod. Mare pregdtire, nici o
considerd
litatea gi interpreteazdmetodologia bine comunitilile religioaseeterodoxeca p6(i agteptare",Pireu, 23 martie, 2016. Text
direcfionati a reprezentan{ilorBisericii ale Bisericii divizate gi doresc aga-zisa preluat de pe site-ul ,,Graiul Ortodox".
noastre. Traducere:Tatiana Pdtrache).
reunificarea Bisericii. in loc si lucrezela

CredintaOrtodox[
Pagina6 Mar20l6

Neindumnezeimprin chemareanumeluilui Hristos

Considerati de unii, desigur,in mod Sffintului Simeon Noul Teolog care a minunat[ Rugiciune, care e ncea mai
eronat, cd ar fi specificd doar mediului mdrturisit simfirea tainici q prezenfei puternicdSi cea mai uSorde zis" ( Sf. Ioan
monahal,Rugdciuneade toatdvremea,cu- Harului Divin in via{anoastrd.In secolulal Iacob),ce poatefi spusi oriunde,pe drum,
noscutdqi ca Rugdciunealui lisus,Rugd- XIV-lea s-a rdspdnditmasiv prin nagterea la serviciu etc. De altfel, Sfin{ii Pdrinfi
ciunea minlii sau Rugdciunea inimii unei migciri care a angajat personalitdli recomanddca easi fie practicatdde cdteori
(acesteadin urmi fiind trepte superioare deosebite ale spiritualit6lii ortodoxe, respirlm, deoarece aduce mdngdiere gi
ale aceleiagirugiciuni), esteun mijloc de precum Nil Cabasila,Nicolae Cabasila, pace sufleteascd.Cuviosul Paisie de la
cre$tere duhovniceasci, dove- Simeon, sau cum a fost Neamfsus{ine:,,Cdndstai s[ te rogi, si faci
dindu-giputereaatAtpentrucdlu- Sfbntul Grigorie Palama,ce minteatapreotgi inimata altar".
glri, cAt gi pentru mireni - ,,im- a flcut distincliadintre fiinta Foarte interesantegi folositoaresunt
preuni cu DumnezeiascaLitur- sau esen{adumnezeiascigi sfaturile,indrumirile date de monahi sau
ghie cele doud alcltuiesc inima lucrlrile lui Dumnezeusau duhovnici, care ne int[resc in credinp.
tr[irii ortodoxe". Ea este practi- energiile divine necreate. PdrinteleClaudiuDerevleanuafirmi: ,,To{i
catd fie in ,,linigtea ministirii" Aceasti migcare, avdnd senascin aceeagivdrstii duhovniceascd, iar
(isihasmulclasic),fie e folositdin d r e p t c a r a c t e r i s t i c i : varietateacdilor pe care apuc[ depindein
,,lumea agitatd a oragelor", aju- ,,practicareaRugdciunii lui primul rdnd de mediul in carese nascgi in
tdndu-lpe cel careo spunesI dia- Iisus, precizarea naturii caretrdiesc.Sdfaci binecdt de pufin, dar si
loghezecu Dumnezeu,sitriiasci harului divin ca energie faci" (p.158). Rugiciunea nu vine decit
el insugi ,,o stare de prezenld dumnezei asci necreat[, prin triire duhovniceascdcare consti in
continui gi de bucurie nespus[" posibilitateavederii luminii faptebune.Duhul trdiegteprin rugiciune gi
(Pr. Arsenie Papacioc).Este nu dumnezei egti precum gi fapte bune. Fiecare.,aredrumul lui gi-l
numai un mijloc de cregtere naturaei", a avutin secolulal glsegtezbit6ndu-se;dacd nu se zbate,nu
duhovniceasci, ci gi mijloc de XVIII-lea o perioadd de ajunge la nimic. Fiecaresi persistedupd
rezisten{5(aga cum a fost in inchisorile inflorire prin Nicodim Aghioritul gi prin puterealui gi Dumnezeuare sd-l ajute,de
comuniste - mijloc de supraviefuire SfdntulPaisieVelicikovschiin faranoastr6. vede intenlii bune. Rugiciunea e ,,pavdza
psihici, ftzic5',spirituali; saucum a fost gi Cu deosebit interes citim despre impotriva pdcatului"gi e bine si fie ficutd
in ,,mareainchisoare" care era Romdnia isihasmulromdnescdin perioadacomunis- cu pocdinfS, nu mecanic, ,,frrd si ai
cdnd unii duhovnici au preg[tit gi suslinut ti[, despreRugul Aprins (cu unele aspecte inlltarea minlii" (v. Pr. Dionisie Ignat).
aceastd supraviefuire prin intermediul inedite), moment de spiritualitateromA- Siluan Aihonitul evidenfiaz[ cd singurul
rugdciunii interioare, rugdciunii inimii - neasc6,dupi care urmeazi indrumdri Ei lucru pe care trebuie sd-l invefe cregtinul
intrucdt, oricdt ar fi de mari greutitile, sfaturi practicede la duhovnici gi monahi estesmeritacugetare.Infala lui Dumnezeu
nimeni nu-L va puteascoatepe Hristosdin romdnipentrua rosti Rug[ciunealui Iisus. estemai bun un ,,p[citos smerit decdt un
inim[ (v. Mitropolitul Antonie Pldrnddeal6, Afldm despre treptele rugiciunii (Pr. drept rpdndru".Toatefaptelebuneil ajutd
Rugul aprins,Sibiu,2002). Cleopa[lie vorbegtedenouitrepte),despre pe om s[ cAgtigedragostealui Dumnezeu,
V olum ul Ru g l c i u n e a d e to a tl pozilia potrivitd a corpului, locul, timpul dar niciuna ca rugiciunea (v. Sf. Maxim
vremea- Cea mai puternici ruglciune gi cel mai indicat,cum se imbini rugiciunea Mirturisitorul). Rugdciuneamin{ii este o
cea mai ugor de zis (Editura Agaton, cu munca.To{i suntemdatoricu rugdciunea armi puternicl gi siguri pentru mAntuirea
ColecfiaRugulAprins-21, Fdg[rag,20t5), citre Dumnezeu,dar nu suntem toli pe sufletelor,dar pentrua o dobdndie nevoie
ingrijit de Natalia Corlean, este un aceeagitreapti duhovniceasc5.,,Urcugul si ne curifim de tolte patimile gi mai ales
indrumar pentru cei care doresc si duhovnicescvine in urma unei stlruin{ein de inilprea minfii. S5 avemrdbdaregi nI-
avanseze in viala spiritual6,folosind,,,cao rugiciune", ne inva{i Arhim. Mina Dob- dejdein Bunitatea divin6, care ne ajuti in
sabie",aceastiarml duhovniceascl(v. Sf. zeu, careconfirml c[, in urma practicirii rugiciunile noastre.Dacd omul obfine pa-
Vasile de la PoianaMirului), care taie tot aces-teirugiciuni, parcurgemtrei trepte cea sufletesci,micile rugdciuni pe care le
riul din noi gi dimprejur. Carteaincepecu duhov-niceSti:desp dtimirea, desprinderea face,,seduc ca fulgerul inainteaScaunului
Istoria gi doctrina Ruglciunii de toatl de imaginile pdcatelor, prezenla harului dumnezeirii".Aga dup[ cum segtie,de alt-
vremea in care Arhimandritul Profesor divince lu^creazl puternicAi,cur[find inima fel, e mai ugor de invlfat Rugiciunea pe
Vasile Prescure demonstreazd de ce de picat, Il poateprimi pe Dumnezeuprip respira{ie - cind inspiri spui: Doamne,
isihasmul este ,,expresiavielii cregtine Harul S[u. Aceastae stareade iluminare. Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, iar
autentice",cum au trdit-o cei mai de seamf, Maica Siluanaatrageaten{iaasupraunui cdnd expiri spui: miluieSte-mdpe mine
reprezentan[i^ai ortodoxiei, Sfinfii Pirin{i lucru important in rugdciune: indelunga pdcdtosuLE nevoie sI ddm patimile afard
ai Bisericii. Inceput in secoleleIV-V de r[bdare gi primireaa tot ceeace ne aduce din inimi gi si-L introducempe Domnul
c6tremonahiicaretriiau pustnici,in ascezi viafa,intruc6teaseschimb6;intrim intr-un Iisus Hristos.Chem6ndmereunumelelui
riguroasdgi viagi misticd contemplativi - rizboi cu puterile cele rele, potrivnice,de Iisus, cregtinul se indumnezeieqte,insi e
,,enisihia",isihasmul,cuvdntderivatde la cdndzicemRugdciunea inimii. De aceeane nevoiede atenfie,stdruin15gi linigteamin-
g r e c e s c u l , , i s i h i a " ( l i n i g t e , t d c e r e , indeamni,,sdspunemrugiciuneaa$acum fii; rugdciuneasd fie spusi lin, cu dreaptl
concentrare interioari), a cunoscut o putemgi, dupi aceastiploaie de rdutate,o socoteald,pentru a nu apirea alte ispite.
dezvoltare in secolul al VII-lea, prin sd ne acopereumbrelaDuhului Sfbnt" (p. PdrinteleCleopaIlie afirml cdomul ajunge
lucririle lui Dionisie Pseudo-Areopagitul. es). la desivdrgirecdndse pociiegtegi cdndare
Tot in acest secol a trlit gi Sftintul Ioan Este ldudabilceeace a flcut doamna un pic din toate faptele bune: rugdciune,
Scdrarul,consideratintemeietorulpropriu- Natalia Corlean,adunind texte - cele mai milostenie,dragoste,post, priveghere,in-
zis al isihasmului.Iar al1iSfin1iP[rin[i, ca multe au apdrut in anii 1998-2004,in frdnare.Omul e datorsdseroagenu numai
Sfdntul Maxim M[rturisitorul gi Sfhntul ,,Poruncaiubirii", revistaediturii,la careau cu rugiciunea inimii: Sfdntul Macarie ne
IoanDamaschin,auvenit cu precizdrice au fost adiugate gi fragmente din opere de sfbtuiegte:,,Omule, roagd-tecum poli tu,
stat la temelia doctrinei isihaste. Apoi referin{i, alcituind o antologie foarte darroagl-teadeseori!"
i s i h a s m u l c u n o a g t eu n , , r e v i r i m e n t valoroasi gi instructivd,la care e bine si
duhovnicesc" in secolele X-XI datoritd apelim pentrua invila qi practicaaceastd Lucia ENACHE

CredinfaOrtodoxd
Mai20l6
Pledoariepentru icoanl
Inceputi incd din timpul viefii
pdmdntene a Mdntuitorului, prigoana
impotriva cregtinilorortodocgia cunoScut
zeci de etape de-a lungul celor doud
milenii, insd cea pe care o trdim
acum, odatd cu intrareain vigoare,
de la I mai 2016, a Memorandum
(ului) incheiat intre Uniunea
E u ro p e an[ , G uv er nul G re c i e i ,
Biserica Greciei, Biserica din
Istanbul, cea dinafard de Istanbul,
B i s e r i c i l e C r e g t i n - O r t o d o x eg i
Catolice, Guvernul Rusiei qi
Guvernul Republicii Cipru (25-29
iunie 2014), vizeazd, practic,
subjugareadefinitivd a cregtindtdfii,
scindareagi invrajbireacelor ce incd
mai credin IisusHristosgiin valorile
pe care ni le-a l6satmogtenireodati
cu indltareaSala Cer.
Parcurgdndcele 15 articole referi-
toare la Bisericd, afli cu stupoare c6
obiectivele,impusede GuvernulMondial
gi semnatedocil de reprezentanfiientit6-
!ilor amintite,nu suntdeloc indepdrtate,ci
unele au gi inceput, tacit, sd fie atinse,in
timp ce alteleau termenefoarte apropiate.
Bundoar6, ,,Incepdnd cu data de
0 I .03.2017,sevor introduceicoanerenas-
centiste, inlocuindu-se astfel arta bizan-
tin6" (1c.), iar ,,incepdnd cu data de
2 6 .1 0 .2 0 17 v or f i de mo n ta te to a te
catapetesmele din biserici"( I b.).
Iconoclaqtii new age nu se mullu-
mesc,agadar,doar cu tundereabdrbilor qi
pletelor preofilor qi cilugdrilor, prevdzute
la articolul 2b, ci vor cu dinadinsul si
indepineze pentru totdeaunaicoanele [a
care se inchind de secolecregtinulgi sd-l
oblige sf, se prosterneze in fala unor
picturi,in care,,formade reprezentare cea
mai demonicdeste portretul", cum scria,
acum o sutd de ani, Nikolai Mihailovici
Tarabukin, demonstrdndcd Arta in sine
indeplinegte in bisericS, o func{ieauxiliard
gi oricdt ar fi de ,,minunatd" (dintr-un
anumit punct de vedereestetic)o picturS,
dacd ea nu are o incdrcdturd religioasd,
Biserica o respinge - nu pe criteriul
calitdlii,ci dupdcel al conlinutului.
Asta, intrucdt,,Demonismulincepe
acolo unde materiaesteridicatd la rang de
idol" gi in ,,toateartele ne impresoardfie
nimicnicia pustietdlii, fie hipertrofierea
picatului- totulin condiliileuneielabordri
filigranate gi unui lux de mijloace for-
male", aspectce-l indeamndsd fie gi mai
tran$antgi, cu riscul de a fi invinuit de ,,ob-
scurantism! sd afirme: ,,Sunt convins cd
dacdlucruriles-ar analizamaiindeaproape
9i mai atent,s-arvedeacd bogdliaaceastaa
muzeelor,bibliotecilor,teatrelor,scenelor
este in fapt sdrdcie, chiar ceva negativ,
deoarecein uriaqa majoritate a cazurilor
arta vorbeqtedesprepatimi, desprevicii,
despre pdcat; in uriaga majoritate a ca-
PaginaT
zurilor, eaa$[n instinctejosnicesaudomi- de minuni la fel ca ritualul religios gi ca
natoare,stimuleazi snobismul, eroismul rugdciunea".
de prost gust; in uriaga majoritate a cazu- Or, tocmai asta vizeazd,gi cei ce ne
rilor, arta ironizeazd,.distreazd,face spi- impun cu for,ta noile reglement[ri, sd
rite, dAndnagtereunor ci- elimine impdrtigirea credinciosului cu
nici, caresub mascascep- Tatil CerescAidobdndireaharuluiDuhului
ticismului igi camufleazd SfZint,frrd de care vom deveni mult mai
pustietatea l6untricd qi ugor de dom^inatgi de deturnat spre era
lipsadetemeio'. satanic6. Inl6turdnd icoanele gi
Pornind de la ade- catapetesmele, cregtinulnu va mai aveala
vdrul cd doar Dumnezeu cesdseinchine,astfelcd gi ,,caleagi scopul
este frumusefeaabsolutd, nizuinfei sufletului infldcdratdin punctde
eruditul c[rturar rus ne vedere religios" se va stinge incet-incet,
i nvi td sd descoperi m, l6sdnd-oliberd pe cea care duce la pieire
odatd cu el, care este incd inainteca pece{ilesdfie pusepe mdnd
Sensul icoanei (Editura qi pefrunte.
Sophia,Bucuregti,2008), Avertizdndu-ne,incd de acum un se-
de ce doar,,chipul-icoani col, cd ,,To!i cei care aduc Atirbire cano-
este calea urcugului cdtre nicitalii bisericegti,incep6ndcu arhiteclii
Arhetip",dece lipsacredinleiin Celde Sus care se indepdrteazdin arhitecturabiseri--
,,nagtefacerea de idoli" gi de ce toatd ceascdde la strdvechiletradifi,ibizantinegi
civilizafia actualdreprezint6,,oimpird{ie a cu artigtii care inlocuiesc' icoana prin
cumplitului Moloh, unde frgureazd,, tablou,gi sfhrgindcu ierarhii cetolereazi gi
elimin6ndpersoanaumandvie, surogatele chiar incurajeazi asemeneaabateri - toli
ei sub forma sistemelor gtiin{ifice, acegtia trebuie socotifi eretici" $i, in
stilurilor artistice, doctrinelor politice gi consecin{6,sdnu ne lSsdmla voia lor, ci sd
agamaideparte". ludm atitudine, intrucdt ,,Dacd credin{a
Convins, fdrd tagad6,cd Icoanaeste este moartd frrd fapte, in schimb fdrd
rugdciuneexprimatdprin imaginegi cd,,In cunoagtere esteoarb6".
icoand,ca gi ?n privinfa ritualului biseri- Vd recomanddm,de aceea,cu toatd
cesc,domnegteo tradilie cu puterede lege, dragostea,sd citili aceasti superbdcarte,
unde arbitrarul individualist nu-qi are lo- tradusi de Vladimir Bulat gi ingrijiti,
cul", induhovnicitul profesorparcurgecu pentru apari,tia centenard, de Adrian
acribieintregulstatut,,bisericesc-canonic,Tdndsescu-Vlais. cel care considerdcd e o
etic Aijuridic ce insofegteexisten{aicoa- perspectivefefe precedentasupraicoanei
nei" qi, fdcdndnet distincfiaintre icoandgi gi cd tot ce este,,cuprinsin acestvolum cu
tablou,intre copieregi crea{ie,intre icono- greu igi poategdsi paraleleca inedit qi.ca
graftaortodoxdgi ceacatolicd,ne introdu- profunzimein extrem de ampla literaturd
ce pascu pasin arta icoanei- pornindde la dedicatdacesteiteme", cu menliunea c[
tradifiasecolelorde aur ale arteibisericegti noi nu am surprins,din lipsd de spa{iu
gi sfhrgindcu stareaactualda iconografiei, tipografic, decAt puline repere ale
dar qi, concomitent, in simbolistica incitantuluisumar.
bisericii,pe carea aprofundat-ocu aceeagi
acribiegi hardumnezeiesc. Cornel GALBEN
Congtientcd numai ,,arta religioasd
rupe cercul vicios al congtiin{eiestetice, Schiuri
devenind cale suigului spre
existd o taindprin care lucrurile
tra n s c e n d en{60'i,l ustrul savant di n
Petrograd, autor, intre altele, gi al unui lunecdndca pe schiuri, nu frrd o
amplu studiu despreApari{ia gi evolu{ia cumpdnitd m[surd
iconostasului( l9l8), ne facesdinplegem se apropie de mine atunci cdndle
c6,,Sensulicoaneiestelucru de tain6,ca gi doresc.
semnificafia oricdrui ritual religios gi a (ele vin, ca daruri,murd in gurd!)
religieiin ansamblulei. Sensulicoaneieste
facerea de minuni. Neddjduiesc ci veli dar cdtedaruri mai trebuie si primesc
pricepe'acumurmitorul fapt: nicio operd mca
de art6, oricdt de desdvArgiti ar fi in gi mai alescdtesdpierd I
confinut qi formd, nu poate deveni ('cutot cu pecetilelor sdngeratein
fbcdtoarede minuni. Orice icoan6 e insd amintire)
fbcdtoarede minuni. in afara facerii de pdndvoi dobdndilunecareape schiul
minuni, fie gi poten{iale,icoananumai este
celest:
icoani, ci mai degrabdtablou.Iar frcdtoare
dorul de dumnezeire?
de minuni e tocmai fiindcd prin ea
credinciosulareimpirtdgire cu Dumnezeu Doina POLOGEA
gi dobdndegteharul. Icoanaestefrcdtoare .,
BERCEANU
redinfaOnodoxd
Pagina8
Ii topim in arabi gi scipim de rasacre$tinil (2\
(Urmare din pagina 3)
fap de popoarelevecine,ceea.cee, fireqte,
urdciune inaintea Celui ce a frcut toate
popoarele"(op. cit., p. 192).Cunoa$tem,
din experienletragice,astfel de vecini, la
est gi la vest; un astfel de nafionalism-idol,
altfel spus,rasism,estegi acelaa lui George
Soroscarevreasdextermineneamurilealbe
pentru a dentolta mai uqor un imperiu
demonic.Ce zicefi,e favorabilcontextulin
caretrebuiesd propov[duim,in numelelui
Hristos, armonia intre nafii? Nu-i aga ci
pare imposibil? Numai cu ajutorul lui
Dumnezeuputemqi trebuies[ facemacest
lucru, altfel ne p[rlsim qi noi misiunea
incredin{atddeSus!
SI protestim c6nd o nafiunevrea s[
oprime sau si suprimealtd naliune,iati a
treia componentda slujirii noastrefap de
Dumnezeuqifapde neam.Firegte,artrebui
s[ sdrim de doi metri c6nd aflim, cAnd
simfim cI esteameninfatcu ceva poporul
nostru,neamulnostru.,,De ce, doar pentru
cd,a zis Soros cd vrea si elimine toate
popoarelealbe, inclusiv pe al nostru,prin
metisareforfatn?Pdi, acestae un gdrglun
din capullui, nu ne intereseazApe noi! Sau
pentruci au hotir6tguverneleUE gi alprii
sd reverseo gdrl6 uriagd de aribime in
RomAnia?Stai se vedem,si mai socotim,
mai trecemde trei ori pe la crdqmi sdauzim
ce zice opinia gi apoi ii limurim noi gi pe
dgtia",ni seadreseaziomul liber din mijlo-
cul poporului.Aceastaesteindiferenfavic-
timei siguregi abandonarea oriclrei slujiri
pentru sine, pentru aproapele gi pentru
neam. Pericolul deznafionalizdrii, al
disparilieipoporuluiromdnesteiminent,gi
ar trebui sd ne inducd o starede nelinigte
bun6.Cdnde rizboi in locuri fierbinli de pe
glob, nu protestlm,e la ei, cdnd se muti
conflictulla noi, e treabaguvernului. Mereu
e treabaaltora,dar culmeae ci e adev[rat,
numai ci allii ne vizeaz6.pe noi, treabalor
estesi ne lichidezepe noi. Iatd ce ziceau
corifeii marxismului pe la jumltatea vea-
cului al XIX-lea: ,,RomAniisunt un popor
flri istorie, destinali sd piar[ in furtuna
revoluliei mondiale. Ei sunt suporteri
fanatici ai contrarevolulieigi vor rimAne
astfel pdnd la extirparea sau pierderea
caracterului lor na{ional,la fel cum propria
lor existenfl, in general,reprezintiprin ea
insagi un protest contra unei mlrefe
revolulii istorice.Disparilialor de pe fala
pimdntului va fi un pasinainte"(Karl Marx
gi FiiedrichEngels,Opere complete,vol.
8, pag. 229). Declarafia urmagului lor,
GeorgeSoros,
-in lansatdcu un an gijumitate
in urm[, Suedia,seamlnd leit cu a
,,pirinfilor" revolufionar-marxigti, doarci e
mult mai concretdgi recongnoscibillpe
fronturileviefii europene.Pini qi o poeti ca
Ana Blandiana,recunoscutd activistdcivici
in favoarea occidentalizArii noastre, gi-a
manifestat public ingrijorarea pentru
Credinfa Ortodoxl
Mai 2016
catastrofacare ne pdndeqte:,,Satanizarea prin sabiagi cultura lor, agao fi ralionatgi
n o f i u n i i d e n a { i u n e , n a { i o n a l i t a t e , Napoleoncd civilizeazd,qi ateizeazdEuro-
nafionalism de c[tre interna{ionalismul pa, impunAndculturafrancezdcutunul, aga
proletar sau de ciltre political corectnnes, qi-auimaginatgi rusulgiturcul,a$asenilu-
chiardac[ arescopuridiferite,semanifesti cescqi papistagiiactuali cu universalitatea
cu aceeagiviolenfi gi are aceleagivictime: doctrineilor imperiale,agacredegi tartorul
tradilia, mindria moqteniriidin bdtrdni gi Soros,mult mai radical decit predecesorii
solidaritateacu cei de neamultiu, neamul sli, cd,prin bani,comisii,migrafiifo(atede
insemnAnd,in acelagitimp, popor, dar gi popoare striine gi politica dricesc (in)
familie.[...] Primelesemnedeimbolnivire corecti, poate modifica structura lumii
gravi a unei societifi aparla nivelul celulei rAnduitdde Dumnezeu.
ei de baz6, prin sl[birea legdturilor de Acum sunt convins ci elitigtii
familie" (Istoria ca viitor, discursrostit,la mondiali se ingeali, fiindcd ei luptd
24 martie 2016, la Universitatea,,Babeg impotrivalui Dumnezeu.Dar noi trebuiesd
Boliay" din Cluj, cu prilejulprimirii titlului ne trezim, ci virful sabiei este la pieptul
de ,,Doctor Honoris Causa"). Degi pare nostru.Chiar dac6Dumnezeuluptd pentru
destul de hotirdt[ in opiniile ei, Doamna noi, gi trebuie sd i-o cerem in rugiciune,
Blandiana,infricogatdde terorismul arab este obligatoriu sd slujim gi fiecare in
carevine pestenoi, credein utopii terestro- apdrarea valorilor cregtin-ortodoxe gi
iluministe:,,$ansanoastrigi a Europeieste nafionale,prin faptelecredinfeiqi ale iubirii
s[ neapdrlmcultura,pentrucas[ ne.salvim de neam.Avem incredintareaunui SfAntla
prin ea" (Studiul citat). Ne propune un temeiulacestorafirma{ii:,,TurnulBabelnu
idol, cultura,sI ne salvezede alti doi idoli: a fost singurulin istorie care s-a risipit, ci
cel al rasismuluifariseilorqi cel al politicii multe, foarte multe alte turnuri ridicatede
corecte. Pirintele Dumitru Stlniloae ne conducitoriai lumii cu dorinlade a strdnge
atrageatenfiaci ideeaformirii uneisingure toateneamurilesub un singur acoperiq,al
nafiunipe pdmdnt,apar{inenu numairevo- lor, gi sub o singuri putere, a lor. Multe
lulionarilorde profesie,careau ca metod6 turnuri de bogifie, slavdqi mdrireau ridicat
siluireagi uciderea, ci gi ideologieicatolice oamenii ca s[ domneasclasuprazidirilor
caresusfinec6,prin impunereauneispiritu- lui Dumnezeuqi asupra popoarelorlui
alitnli gi culturi universaleunice tuturor Dumnezeu,ca si fie ei ca niqtedumnezei,
neamurilor,firegteaceastaar trebui sI fie dar toate s-au spulberatca cenuga.[...]
aceeapapistaq[,sepoatemodificabiologia, Lucrarea lui Dumnezeu nu poate fi
se poatecreaun singe nou, o nafiunenoul nimicit5" (Sfdntul Nicolae Velimirovici,
pe tot pimdntul(vezi articolul,,Cregtinism Prediei^EdituraIleana,Bucuregti,2006,p.
gi na{iune,raportullor in catolicism",Orto- 473). Insugi Hristos ne asiguri de
doxie gi rominiSm, p. 33 - 4l\. Cultura atoatlputerea dumnezeiascd.,atunci cdnd
uman[ siraca,idol plin de mdndrie,n[sco- spune:,,Cerul gi pimdntul vor trece, dar
cit de om, este aSezatd aici eronatde cdtre cuvinteleMele nu vor trece"(Mat. 24,35\.
catolici (grafiacreatl!) in locul modelelor- Agadar, degeaba'se strofocd fariseii qi
forfi eterne din Dumnezeu gi genereazd slugilelor, inclusivaceleade pe Colentina,
ndzdririgi utopii.Probabilaqagi-ainchipuit sdneelimine,ultimagenerafie de copii albi
qi AlexandruMacedon,ci schimbi con- nu e aceastade acurn,ci ultima va fi afunci
finutulontological lumii prin elenism,aga cdndva hotiri Dumnezeuc6 lumeatrebuie
au crezutgi romaniic[ uniformizezd,lumea s[ intrein prezentulcontinuu.
Miicufa trandafir nefirmuritd e dragosteatapentru frptura
I toatS!
astfelte-ardfi,Miicufi, inimilor noastre: Nu ui;i nici dumitrige,nici volbur[, cAnd.
trecl
un trandafir suind in vdi sihastre
insdmdnldndgrddinile cu aripi,
Preacuratd!
gi cum ne-ndemni,nebucuri, ne-aiatins
aiprdvdlit liuntrice abisuriin abis
Miicufa licrimioarelor
apoite-avdnfi,zvdcnind,spreculmea
ceade sus... florile sunt lacrimi ale talg saugdnduri
egti lujer? c[prioar6? saufulger plutind sprenoi dinsprenef6rgiteleape
nesupus? dar cdndinfloresc lIcrdmioarele,mai
mult ca oricdnd
Miicufa dumitrifelor te desluqim in zbaterilerepezi ale inimii:
gi florile mici trebuiecd au o mamA egti foarte aproape!
gi buruienile,dezmierdatedepimdntul- Doina POLOGEA
maram6.
'
BERCEANU
Mai20l6 paginag

Operafiuneapseudo-sinodali
rrmotanulincilfat' (1)
(Urmaredin paginal) chiarmai mult, s-o nSruiascidin intErior Fdrdo atitudine ortotloxd linryede,
politic intreg itinerarul fnuturilor tmver- prin fr4ii inteliitori strecuratiin e4 pani ecumenistmdva conlinaa tot o\s ii vs
sate,in goanacalegtii,de primulmotanal la cele mai inalte nivele ocultofile), aJunge, probabil, la aberalii
regatului, prezentdndu-i suveranului pregatindftenetic,imorel gi necanonic, apocaliptice.'"("TelegrafulRomdn",nr.
nirodo butaforiemagicasi abilticluitit... acestfals sinod,prin fariseii,cdrnrrarii 37-38, 1992). Profetice cuvinte, deja
Pe ambetelaturiale drumului,fag- liber-cugetdtori, caiafele,irozii 9i iudele. implinite, aberatiil€ devenind norme
devopsitein nuanle$petoare, optimizan- cont€mporane, f?lrtrfric6deDumnezeu! standardizat€ de conduiti pseudo-
te, ghirlandemulticoloredin flori de im- Unul dintre Sfin1ii romdni 1i religioasd, impusecuanas6na decdtrenoii
port,fanfarefestivist€,s6ltirete$i asurzi- inchisorilor, pe carel-amavutDuhovnic, comisarieuropeni giagenlideinfluen16.
toare,multimede motani,pisici 9i piso- ne indemnasd ne rugdm,cu dragoste gi Profesoruluniv. Dimitrios Tselen-
iagi,ln straiede sftbetoare,aplaudaiide compasiune lucrdtoare, pentru toti ghidis "afirnd pe bund dreplqtecd, in
r6nd,cupringiin scenebucolicegiablouri oamenii, indiferentde religia lor, in chipvicleansenumegte sldntsi aceasta
in
vivante,lnduiogdtoarep6ni la lacrimi de rugaciunilenoastreparticulare,dupdcare virlutua Apseide sinodalitdtepe carc o
mandrie, pentru orice gurtr-cascd,gg zembind, cu un humoi fin, adiuga ce vd&tte.,, dor mai cu seamddatoritdgra-
lupuli 9i mieluli lmbrefifa{i sub paza oricumii vom reintilni petoti, la Judecata vei lipse de conttilnld de sine ortodoxd
serviciilor specialedin vremeabasmului neamuilor, atunci cdnd ImpdratulVietii care il defiru$te,nvret defrcimlt Jiind
arhicunoscut,ba 9i cdte un purtitor de ne va hotirl fiecdruia locul pefiru adevefild, in chip ndndoielnic y pdn
cuvdntlocal, diversionistgi rispendacde vetnicie,evidentgi promotorilorvicleniai excelenld, de ecclestologia eronatd
duzind"strigind in fala convoiuluioficial, "noului Baal", pardon,scuza{i,erasdzic hlrodusd in textul Relaliile Bisericii
pe cet il [ineau bojocii motdnegti, nouluimotaninctrltatcutoatilsuitasa... Ortodoxe curcstullumiicre$tine".
impregnaligi cu niscaiprafdemac:,,Sdze '
Tinta lor estegtiuti demultin toati La acestpseudo-sinod,in realitate
trdie$ti mdria la, motanul nostru prim, lumea crestin-ortodoxd, credincioasa mic ti integralgregitsauconfuz,din punct
mul,iubit ti incdllatcucizmerosii!". Sfintei Predanii:venireagi instalarea,in de vederedogmatic,vor fi prezenfipulini
Cer iertaretuturor creltinilor cu faF frunteatempluluireclddital lui Solomon, episcopigi aceiaaleqi preferenlial,doar
t4 cititorifideli,luminafiln duhsi adevir, a tatilui minciunii,falsul mesi4 adic{ dupi criteriiselective oculte,majoritstea
pentruaceastievocaretragicomicl,dar anti-Hristul, stipanitorul intun€catti zdrobitoarc e Episcopilor Bisericilor
analogia sa cu operatiuneapseudo- uciga$de sufleteal acestuiveac,{espre locale Ortodoxe vor li absenfi (mai
sinodald,denumit?lpomposti amegitor lucrarea ciruiaamfostprevenilideInsuqi exact, neinvitali oficial), deci Glrl
Sjintul Si Marele Sinod, este frapantE, Imperatul Vietii, Domnul nosfu Iisus posibilitateade e votr sru de a exprima
sugestivdgi evidentli,ipsofacto- Hristos,Fiul lui Dumn€zeu 9iMentuitorul congtiinfadogmaticl a pleromei(n. n. -
$i iatii dece: uit6nd cum 9i confucius lumii. totalititii) Bisericii lor.
(n. 550i. Hr - d. 470i.I+.) i$i atenliona C6 lucrurilestau intocmaiaga,se Sevorbettemult gi ipocritdespreu-
contemporanii,cu inclinalii demagogice, vedeclar dintr-unpasajabsolutedificator, nitateacregtinilorln credinti gi iubire,pr€-
ce,,omul des&vdrtitrofe$tede teamdca apa$inend unui lnalt .lerarh Ortodox, cum 9i de restabilirearela{iilor pierdute,
ocliunile sale sd nu rdmdnd ip s.6a wdnic de arhieriasa (iPS AnioniePle- darnu sc vorbetteabsolutnimii despre
cavintelor..", promotorii respectivului madeali,mutatla celevesnice,lntru ne- faptul ci ereticii 9i schismaticiise pot
pseudo-sinod, sinecurigtioficialigijoviali dejdeaInvierii),carene-aldsatacesttext, intoarc€oricind, der printr-o poctrint!
ai aga-zisului Consiliu mondial a1 pe deplin edificatordespreecumenism: sinc€ri si statornictr,Iicind leptrdtrrile
bisericilor(CMB),ln cel mai demagogic ,lmcrczut multinecumenism gieuinszzi SfantuluiCbiril el I€rusalimuluipentru
limbaj cotidian posibil (de fapt, sub- m-amimplicatcapulini allii inel. Am tot rtrtlcircs lor dureroesi,reveninddoar
limbaj - sic!), frrd urmi de obrazpentru speratcdvomJiinpkgi gi cdecumenismd Ita In Bfuerica Une, Sflnti, Soborni-
acliunilelor duplicitare$i ingelatoare, dzr urmdreitecu adevdratrefacereaunildlii ce'isc\iiApostolicil.
cu mai multe fete 9i interfefelogistice9i bisericilor despdrlite.Poatecd acestIu- Numsi aceastr €st€calealilsrti de
mediatice, desfEqoarl o intensd gi cruseutmdre$te. Dar metodele cares-ar Dumnezeul lubirii, Milostivirii 9i
entuziastllacliunedeamigire gi intoxicare stabllltpentut aceastane dezlvantaJeazd DreptStii pentru mintuirea celor ciizuti
a intregii opinii publice planetare, nel, a;a incAtunitateaincepesd devind din credinla drept slivitoare Si
prezent6nd ca sinod, cu un tupeu doarqcceptarea de cAtuenoi a puotelor drSgost€aadevirati 9i restauratoari,
stupefiant, aceastd frcdtura pseudo- de vedereale celorlalli, mulli protestanli pe crre Tattrl Cer€sc c ariiat-o liului
religioasE, de sorgintesigurocul0ofitili ,i neoproleslanli. Suntem pugiin rdndcr risipitor, primindu-l ieriti In Brstele
cumarcl mamonicE. bisericisausectecu carevanii de credin- Piirintegti, dupi ce acela gi-a venii ln
Cugo_4ulelul, echeiagul gimigmagul, cioii, Iav^ot.avdnd toli acelea$i
drcptwi$i firr, ctrindu-se sincerti cerendiertarc.
amestecila ordin, premeditatgi viclean, parlicipind Ia decizii,ca $i cumam avea in loc sii se smereescE,in duh pi
Ortodoxie cu eterodoxia gi evident, 5i noi doarcdtetamii decredinciosi. adevlr, ei un€ltescpe feti, efig6nd un
Ortodocaii cu eterodocsii (catolici, Nimicdln ccaa ceralortodocgit n-a fals irenism 9i o concordieuniversal!
protestantlmonofizili, neo-arianigti,neo- pdlrunsln rulul de lucru gitn dcciziile utopicl, impus€ cu anesina prin
varlsmisti, in pri_m1-etap6, apoi gu acestorotgantzgii (sic).Nis-apdrutcdzl plrghiile aga-zisei mondo-coreclitudinl
mozaicii,mahomedanii, neo-gnosticigtii,seddo oarzcare atenlie,cdspiritualitatea potitice, metodologic brut;ll de
sincretigtii, new-age-igtii, brrdigtii, Ortodoxdirgery sd-i intereseze tinoiam fircfilcare,oriclnd, oriundegi oricui,nu
taoiftii, zenittii 9i atti n-ilti, h etjlpa fost bucurogi,dar cdndafost vorba sd-$i dorra libertitii de congtiinli spirituali,
un_nit9are.-, sic), vr6nd se reuneasctr" impundpunctul lor de vedere,tatacat-o ci li r drsptului elementar la opinie,
artificial $i fo4at, toatereligiile istorice cI!, cir.ttsmti apnape eu cru4itne, staturt ipocrit 9i ln constiiufia
intr-o singurd pseudo-religie^on6is16 gdsindu-|i motive de a ne considera eumpcantrrctusltr, drr respectatdoar
oficiald. trecdnd pe un plan ssslrlr6ar iwechili, prea legali de SfAntqScripturd formarl.
Ortodoxia, singura credinfl Rcvelrtil, ti practicAndexegezecare,dacdou mers
drept sltrvitoar€si mAntuitoare (visend cAndva,astdzitrumaimerg... Dr: Ioan GANDU

Credinfa Ortodoxd
Pagina10
Duhovniculcorectpolitic nu setemede Dumnezeu!
- DacI vom fi obligafi sI ne punem
cipuri, ce trebuie sI facem pentru cii nu
vpm ti ajuta{i in societate fdril acestea?
[Intrebarecitit[ de preotul militar, aflat in
stdngapdrintelui Calistratl.
- Eu zic aga: sd vorbim cu dgtia si
facd o fabricd de cipuri, sd ne pund cdte
trei, nu cdteunu; cd dacdne pune cdteunu,
se imparte societatea in
doud, cei cu cip gi cei fEr[
cip. Frafilor! E atdt de
controversatd problema
astacu cipuri gi mi-e atat de ruginesd md
adresezdumneavoastrddin doud motive:
am gdsit argumente $i am gdsit acuze
cdd... am iegit din ascultareapdrintelui
Iustin gi nu vreau sf, fiu impotriva cipu-
rilor, dar eu vd spun cd n-am ftcut lucrul
6sta datoritd unei rdzvrdtiri impotriva
pdrintelui Iustin, ci impotriva unei logici
divine. [...] Eu am gi cardul de s[nf,tate.
[...] Am gi carnet...nu am de conducere
cd nu-mi place sd conduc.Am gi pagaport
biometric pe care-l voi schimba luna
viitoare gi deja iau pe urmdtorii cinci ani
qi-n timpul dsta am fost de doudsprezece
ori la Ierusalim.[...] Sunt intru totul de
acord ca atunci cdnd ar veni cineva sd-mi
ceari sf,-mi pun cipul in frunte ag refuza
categoric,cd atunci calc conceptulbiblic
al Apocalipsei: sd nu te lagi insemnatpe
frunte gi pe mdna dreapt6.Dacd ar vrea si
mi-l pund pe mdna dreapt6,ii spun: Nu!
Mi-l pui pe stdnga,cd eu nu prea o folo-
sescpe asta;[...] gi dacdinsistdpe dreap-
ta, atunci imi dau seamacd-i antihrist gi-i
diavolul qi atunci trebuie sd ne opunem
tofi categoric,fbrd nici o discufie.
Tot aud mereugi aceastdpoveste:vai
codul meu personal, codul numeric
personal,codul nostru numeric personal
$tif pand unde e gtiut? Sunali sau bdgafi
un calculator in Antarctica, gi scrie
numele tdu pe internet, ai toate datele,
cdndte-ai nlscut gi ce f6ceai in pdntecela
mama.Deci aia e o prostie sdmai crezi in
ziua de astdzi cf, cineva te inventariazd
gi-1i are grija atdta timp cdt la naqtereai
cod personal trecut in toate fiqele, dac6
faci abonamentla telefon e in toate figele,
dac[ faci un contract la bancd ii in toate
figele, dacd te duci la farmacie si iei cu
reletd ii in toate fiqele, dac[ te..., unde
wei ii codul nostru numeric personal;dar
pe mine md intereseazdaltceva:dactreu il
iubescpe Dumnezeugi nu mI tem de El
gi cred in El - ce md intereseazd?Eu sunt
numir sau sunt persoand?A spus Iisus
Hristos undeva nu vd dali codul vostru
personalcuiva cI nu-i bine?Nu! [. . .] Deci
fiecare om are o, are o fixalie. Tre' s-o
liberdmde lanoi...[.. .]
Am sdvd spun cd esteo doamndcare
o scris ceva de genul dsta cu cipu' - ii di
CredintaOrtodoxd
t Ab"t"t,tt-------_l
prin America iegitd povestea, de pe la
nigte sectari; a fost preluatd de nigte
ucenici de-ai pdrintelui Iustin, i-au pus-o
cumva ugor sub nas rapid. [...] Ei spun
c6-i pecetluire,cd prostii, cd gunoaie...
Da! Cdnd vi-l va pune pe mdna dreapti
saupe frunte'i pecetluire.Dacd mi-l pune
mie... Da, asta_n-are cip? Ala n-are cip?
Asta n-are cip? Toate au
cip! Sta{ia asta la care ne
folosim noi, calculatorul,
maqina de spdlat, fierul de
cdlcat de dla cu adaptor, cuptorul cu
microunde, ecograful, tomograful, e...,
tot! [...] E o nebuniesdcreziagaceva.Sd
stea cregtinii in teroare gi in loc s[ se
gdndeasci la mdntuire, ei sd cread[ cf,
dracul e un nu gtiu ce electronic.t...] it
prostii, mii, mamd! Tre' si infelegefi.
Pene nu va fi alteratd fruntea sau mdna
dreapti conform Bibliei gi Apocalipsei,
nu ne facem griji! Nu, domnule:mi-l pui
in talpa dreaptd,mi-l pui dup[ ureche, in
chiciorul stdng, unde vrei tu. Nu pd un-
de... Asta-i capul, ii semnul Treimii, cf,
aicea-iin{elepciunea:sufletu-i nemuritor,
ra{ional, cuvdntf,tor gi vegnic, iar mdna
dreaptd, cum spune la, u, Deuteronom:
<sdai semnulDomnului pd fruntea ta,pd
pieptul tdu, pf, dreaptatu. Prin capitolul
Vremeacend lupii i;i leapldl
blana de oaie(1)
,,$i omul in cinste fiind, nu a
priceput,al6turatu-s-acu dobitoacelecele
fdrd de minte gi s-a asemdnatlor" (Psalm
48,12;48,21).
Vremea cind lupii in blantr de oaie
ili leapldi cu totul orice p[ruttr
buleandrl exterioarl (masctr) gi se
transforml in draci - a venit. S-ar
putea, la propriu, str le creasctr gi
coarne. Nu vi ingelafi, chipul lui
Dum nezeu in om nu poate fi
schimonosit fIrI cuvenita ilspl5tire.'
(Intervenfie scrisd la indemnuf gi cu
binecuvdntarea p[rintelui Antim Gddioi
de la M[nlstirea Bistrila - Neam!)
Se pare c6, incep6nd cu logoreea
vehement[ impotriva.celorpufini carenu
vor s[ fie depersonalizafi, cipuili gi, in
cele din urmf,, sataniza\i, a p[rintelui
Calistrat Chifan din cadrul conferinlei
,,Credin{i gi curaj", sus(inutf, la central
militarBdrlad, in datade4 februarie2016,
pledoarie pentru demonizarea omului,
mai pulin fruntea gi mdna dreaptl (sic) (v.
htpps://saccsiv.wordpress.coml2U 6I A3I
02), a trecut wemea lupilor in bland de
oaie (v. ,,Gdnd gi slovd ortodoxe", nr.
412010,pag. 18-19) gi am pdgit in altd
etapdde incercare perfidd de distrugere a
Mai 2016
unsprezece.Scurt:dreaptanu mi-o atingi!
t...1
Uite, eu am o bdbufd de-a mea, pe
care o mai ajut. t. .1 ...$i-mi spune
doctorifa de familie: - N-o pot internacd
n-are card de s[ndtate.Dar cum e posibil
treabaasta?$i-o intreb: <De ce n-ai luat
card?><O, pdrinte,dar sdmd duc in iad?>
Zic: - Vino cu mine! M-am dus la docto-
ri,t5.O semnatfiga aia.,,O sd-i semnezfiga
de internare."M-am dus gi i-am scoscar-
dul linigtit. I-am spus: - Jine-l la tine in
sertar.Fd-i o copie s[ aibd baba acolo.
A$a." $i-a internat-o.Nu l6s6m omul sd
moari pentru cd el se teme de card. [...]
Poate s6 ave{i toate cardurile de pe pd-
mdnt. Nu vd fie fricd - afard, v-am expli-
cat, respectulbiblic: mdna dreaptd gi pe
frunte. In rest n-avefi treabd. M-a{i in{e-
les?Da! Mulgumesc.(Text transcrisad li-
teram de Gabriel Barbir, dupd inregistra-
reavideo a conferin{ei,,CredintESicuraj",
susfinutd de ierom. Calistrat Chifan
(Mdndstirea Bdrnova - Iagi) la Centrul
Militar BArlad,in 4 februarie2016, $i pu-
blicat6 integral pe htpps:/isaccsiv.
wordpress.com/2016103102. Din lipsd de
spaliu, dar gi pentru a evita o logoree
absurd6, am refinut doar fragmente din
acesttext).
sufletelor noastre: am intrat in era
demonilor, in timpul lui antihrist... Au
satanizattot mapamondul gi aproapetoat[
Ortodoxia! Pdrintele Adrian Fdgeleanu
depldngea, nu cu multd vreme in urmd,
caterisireaultimului episcop ortodox din
Rusia (gtafeta, crucea mSrturisirii
ortodoxiei in toateaspectelesale,cu orice
risc, in prezent a luat-o Preasfinfitul
Longhin de Bdnceni: ,,nu te teme turmd
mic6", Dumnezeu nu ne lasd!),
Preasfin{itul Diomid, cel ce a
binecuvdntat seria de filme: ,,Sarea
pamdnfului", unde sunt aduse la lumind
mdrturii ale unor stareli contemporani
despre timpurile de pe urmf,. Spre
exemplu, in ,,Sareapamdntului 2" este
prezentd av ertizarea schiarhimandritului
Hristofor din Tula: ,,Dacd ve{i accepta
mai intdi asigurarea,apoi in al doilea r6nd
codul numeric personal,iri al treilea rdnd
pagaportul, nu vefi mai avea cale de
lntoarcere, ve{i fi ca nigte zombi, vi se va
lua mintea, nu veli mai discernegi atunci
ve{i pdgiin continuaregi le vefi acceptape
toate celelalte. Iar intr-un sfdrgit veli
Ing. geojog Gabriel BARBIR
(Continuarein pagina 1l)
Mai 2016 paginal l

Impostorulmisticseaminl multl sminteaH(1)

In legltur[ cu tribula{iile pseudo- respectivului,imposibil de parcurs,pentru smerenie,cdci curajulde la Dumnezeueste
duhovnicegtigi,,silogismele" stupefiante a-miexprimaoopinie.Mi-amexprimat-o. E plin de smerenie, pe cdnd temeritatea
ale unui oarecareex-centric Ai intemperant identici, in mod evident,cu ceade-acum:o n e g h i o a b i q i n e c u v i i n c i o a s S ,v i n e
ieromonah, repudiat in orice Pateric, pilirie boiereasciinu poate sta pe orice intotdeaunade la cel r6u, fiind doldorade
autoprezentat caucenical Pirintelui Cleopa sciftirlie: ii cadepe ochi, mintenag!Bravul mdndrie!
(credem cd Duhovnicul tuturor nostru ieromonahvrea si invefe peqtii si Nogivitatea impostorilor mistici.
duhovnicilor se rdsuceqtein lintirim de inoate! (,,piscem natare doces"), gi nu Impostorulmistic ,,e lipsit de probleme".
obid[, auzind cum arhiconii mor de rds in oriunde, ci chiar in mijlocul oceanului Nu-l chinuienimic.Nu-lmistuienici un foc.
spitalele iadului, la gogomdniile acestui involburat,in carep6ndgi geamandurile de E mereu la suprafala gurii de lup care
ageamiunlstrugnic, alergic la bunul simf ,,salvare"poartl cip-uri deultimi generafie, adulmecldupl prad6.E omul pe caresi nu
elementar,ce-i face ,,tdmpi1i"pe to{i ateii, fiindc6 rechinii au deja in dotare gi te reazemi niciodatd, ciruia si nu-i dai
ba chiar gi pe frafii de credin16,carenu stau detectoare de minciuni.Dupn ce-i inghit pe incredereata gi sd nu fi-l faci prieten.Te va
cu gurile cdscate,auzind diatribele sale imprudenfi,ii pun sEmirturiseascdtotul, in tr[da ftri pic de remu$care,te va aruncape
aberante, ce-l concureazl pdnl gi pe timp ce sucurilelor digestiveii digerl pe drumuri, te va da in mdinile dugmanilor,
faimosul Agamild Dandanache, vezi gigiuli, cu ,,silogisme"cu tot... Credemci dacd s-ar intdmpla s[-l ai. Interiorul lui e
conferinla"Credin!6gi curaj", pe video, la inafararugdciunii pentru ddnsulnu-i nimic putred.E mormdntviruit care ascundeun
saccsiv),el va mai producemulti sminteald, defdcut! $i mai credemc[, in multesitua{ii, cadavru moral. Portretul exterior al
cdci nimicodoctismulagresiv este o mare Euripide avea dreptate: ,,prevedereaeste i mpostorul ui rel i gi os poarti sem nul
belea,mai rea cardiagi greude contracarat, adevdratul curaj".To{i Sfinfii Mucenici,
mullimile naive dedulcindu-sela excesuluigi al extravaganlei.Fiind pozeur,
Mlrturisitori gi Sfin1i ai inchisorilor, fbrl
nimicofonii!In urml cu mai mul{i ani am igi va organizao minl interesanti,prifi
excepfie,aveaugi prevedere qi curaj,ambele
fost rugat, de citre un arhiereu luminat, s[ urmarenu va fine caleade mijloc. Caleade
dumnezeiegti, dovedindin acelagitimp un
citesc niqte ,,capete de invifiturl" ale mijloc nu e niciodattrdeefect.r
comportamentdemn gi cuviincios,plin de
Or el caut6,cu orice pref gi, in orice
Vremea cend lupii ili leapldl prilej, efectul. El va imbrica haina
smerenieiexcentrice(N. n. - De fapt, este
blana de oaie(1) vorba de o pseudo-smereniesau falsl
smerenie,impostorul mistic fiind
(Continuare in pagina l0) (Semnelevremurilor, 666, Monahul Paisie corespondentuldin zilele noastre al
fariseuluidin invifitura evanghelicd - sic!).
Athonitul, Chilia Panaguda - M[ndstirea
intinde liniqtili mdnaEifruntea(nu numai,,md- Cutlumuq, Sfdntul Munte Athos, Sdmb[ta din Evident, el trebuie s[ gtie gi ceva
na stdng6", ,,talpa dreaptd", ,,dupf, ureche", prima sdpt[manda Postului Mare, 1987 apud teologie (N. .n. - Desigur, urechistl,
,,chiciorul stdng" - cele enumeratede p[rintele Canea Gind gi Slovil Ortodoxe, vol. I, incoerentd,frivol[) gi sI se priceaptrla
Calistrat - nota noastrd)gi vi se vor aplica ci- Editatd de Asociafia ,,Jara Dornelor", 2012, sufleteqi la inimi (N. n. - De fapt, nu se
puri. [pecetea]cu laserul. qi vI aqteaptdiadul pag.64-66).Dar fiecareiqi va lua plata lui... pri cepe propri u-zi s l a o asem enea
cel mai dejos. (...) Fii mei, nu acceptafinimic Se observdclar pentru oricine care este cunoaqtere ad6nci, subtili gi complex[, ci
s a t a n i c " ( v . H t t p s : / / s a c c s i v . w o r d p r e s s . onest, sincer gi conqtient cf, toate acesteanu
com/category/cipuri/2178).Zombi se vede cd duc lanimic bun.Primadatd doar sesizeazdabil, totdeaunanumai in
[dupa 1943- cdnd interes personal,inclinafiile naturale ale
a ajunsgi sdrmanulpdrinteevocataici, care,nu unii oameni au fbst depersonalizaliprin tatua-
numai cf, instigi la cipuirea tuturor credincio- rea de numere IBM (sic), de cltre nazigti - v. celorpecareii ingeal6).
qilor (intr-un mod iresponsabil- cred c[ este http://www.cristim.ro/din l8 martie 20151s-a Cdndva voi si spuni {espresinec[ e
primul care face aga ceva in toatd Ortodoxia incercato depersonalizarea omului la Pitegti. trimisul hti Dumnezelt,sav m[car c[ e un
din intreagalume!!!), dar cdnd a inceput si A se vedea cdt de inqedibile. de diabolice au ales - aceastao spun tofi, f6r[ excepfie,
tune proCNP, a inceput uqor si loveascd in tbst chinurile celor care au trecut prin aga- bolnavi gi slnitogi - nu o va spunedirect,
masdcu crucea,intoarsi cu susulin jos!!!, atdt numitul,,ExperimentPitegti" cum ar face-oun tip patologicde pildl, sau
[Suntm[rturii c[
de tare l-a inqelatsatana...Dumnezeunu poate acest un tip lipsit de inteligenli, ci va preveni
,,ExperimentPiteqti" a fost continuatin
fi gi nu se lasd batjocorit! $i instantaneuinter- mod,,strdlucif ' de cdtreantihriqtiicomunigtiqi oricefel de blnuieli. Seva ascundein dosul
vine. La ardtare!$i numai cine nu vrea sdvad5, dupd,,executarea"lui
Jurcanu - careseparecd unei smereniifalse,va spunelucrul numai
nu vede c6 prin gura acestui,din pdcate,repre- a fost trucatd - in cel pufin un spital de psihia-
pe jumitate... Cu claritatea e certat
zentant al clerului qi monahismului ortodox trie din Romania.Acest lucru rezultddin m[r-
romin, a vorbit tangalache,vorba Sfantului turia uluitoare a Iuliei (IeromonahulTeognost intdtdeauna.Sedugminescchiar.
PaisieAghioritul... - Trecea un sfAnt pe stradil, vol. II apdrut[ la Preopinenliifascinali sunt colabora-
Acesta (Sfbntul Paisie Aghioritul), in Editura,,Credintastr[moqeasc6",Iagi, 2013)]. torii lui cei mai scumpi.El gtieintotdeauna
Semnelevremurilor, mlrturiseqte:,,Dar lucru Dacd atunci acfiuneasatanicd,,s-aprodus" in sd stdrneasc[gi sd menlind curiozitatea
ciudat este cd mulli oameni duhovniceqti,pe mod fortat, acum totul s-a ,,rafinat"; slugile credinciogilor(N. n. - Md rog, fanilor!),
ldng[ faptul cd fac tdlcuirile lor proprii, se mai satanei au ldcut in aqafel incdt cet[feanul de aplrdnd in poze diferite, in haine diferite,
gi tem, cu o fiic[ iumeascdde punerela dosar, azi, de buni voie, s[ se lepedede st'antataind a mai dispdrdndcdtepulin ca si sefaci dorit -
in timp ce ar fi trebuit sd se neliniqteascddu- botezului, acceptdnd s[ fie identificat cu un tehnicalui Zamolxis- mai ftcdndu-sea tii-
hovnicegte,s.{-i ajute pe creqtini cu nelinigtea numdr [art. 5, al. (2) din Legeanr.l05/25 sept. nui uneleconvorbiri cu Dumnezeuqi unele
cea bun6qi sd le intdreascdcredinfagi astfel sd 19961. Pdrintele rus Ghenadie Emelianov tainepe carenumaiel le gtiedesprqunii oa-
simtd mdngdiereadumnezeiascd.M[ mir cum (2001) afirmE: ,,... Acum ins5" pentru intAia
meni(N. n. - Pretinsalui relaliedeosebiticu
toateacesteevenimentenu le creazdprobleme dat5,au fost supuqinumerotdrii cetdfenivii gi
Dumnezeu,mlrturisiti cu emfazdin public,
de congtiinfd!De ce nu-qi pun mdcar un semn liberi, qi nu pentru o anumitd perioadd,ca in
de intrebare la tdlcuirile minfii lor? gi dacd il lagdrelede concentrare,ci pentrutot restulvie- esteo huli gi o neruqinarefrri seamin,in-
ajut[ pe antihrist la pecetluirealog de ce mai fii lor (pdrereamea este c[ CNP-ul, odati ac- trucdt, in via{a spirituali autentici, faptele
trag qi alte suflete la pierzare?CEci la acestea ceptat qi netbcdnd nimic pentru a scdpade el, vorbescmai mult decdtvorbele,iar pil6vr6-
serefer6:... ca sd tnqele,dacd estecuputinld Si mergecu tine in veqnicie.Dup[ ce mori, CNP- geala demagogic[ nu mai intereseaz[
pe cei aleSi(Mc.13,22) (...) Dar cu toatecele ul pe care l-ai acceptatnu i seatribuie altei per- demultpe nimeni dintrecei lucizi, morali gi
pe care le-am ardtat. auzi o grdmadd de soane!)...lndeobqte, adeplii acceptdriiCNP- responsabili!).
neghiobii ale mingii unor gnostici de astdzi" ului nu preastaubine cu argumentele. dr. IoancANnu
CredintaOrtodoxd
Paginal2-Pf!'lgfeq
Rostindadevlrulourcim pe Cruce! (5)
Interviu cu Pirintele IOAN de la Pffriul Alb
Vd dau un exemplu petrecut in lupta
de la Kosovo Polje (Cdmpia Mierlei), din
1389, unde se afla o coalilie cregtind
ridicat[ impotriva turcilor musulmani.
Cneazului Lazdr i s-a ardtat lngerul Atb
inainte de luptii gi i-a zis: ,,V-afi adunat
aici ca sd aplrafi credinfa cregtind gi
neamul sdrbesc.Dumnezeuifi spuneaga:
Tu hotdrdsti. Dacd alegi sd biruiegti, mai
tdrziu ve{i pieri ca neam Si sufletele
voastre nu vor avea locasuri in ceruri.
Dacd vei alege ca ormata cregtind sd
piardd gi sd moard, veli cdstiga. Voi mult
vd trufiSi prin cetdlile Si orasele pe care
le-apiridicat, prin biruinlele pe care le-ali
obpinut Si ali ajuns nepldculi Domnului.
Docd alegeli moartea acum, legea Crucii
vd asigurd locasurivegnice."Atunci farul
Serbiei a ales in fa(a Ingerului Alb moar-
teaprin sabiein bdtdliade la Kosovo Polje
gi au pierit tofi, devenind martiri. Dum-
nezeu le-a cerut sd se jertfeascd pentru
patria din cer, nu pentru fara trec[toare de
pe pdmdnt, dar totodatd au dobdndit o
apf,rare duhovniceasctr pentru neamul
sdrbescin istorie gi in vegnicie.De atunci
ingerul Alb are icoan[ in toate bisericile
din Serbia. Din pilda aceastarefinem cd
apdrareaduhovniceascd a neamului este
infinit mai puternicd decdt apdrarea, la
modul frzic, cu sabia. Pentru pegdni qi
pentru mozaici, multe invdfituri evan-
ghelicepar a fi utopii, dar,in timp, ele s-au
dovedit mai realiste, mai practice decdt
toate experienfele acestei lumi. Sfdntut
Paisie Aghioritul ne spune cd omul este
dator sd facd tot ce ii revine lui, pentru ca
Dumnezeusd completezeacolo unde pu-
terile omului sunte depdgite.Nu vom ag-
tepta cu mdinile in sdn, ispitindu-L pe
Dumnezeu,gata,eu sunt mucenic,sdvind
pdgdnii, antihrigtii, si-mi faci orice. Pe
astfel de ,,mucenici" nu-i incununeaz[
Dumnezeu. In realitate, trebuie s[ facem
tot ce ne std in putere pentru a ne opune
dugmanului, pentru a-l infrunta, pentru a
ne salva.Hristos ne-a arltat qi caleavite-
jiei, gi cfle1 smereniei,
Pl ng spune, ia
crucea gi-mi urmeazf, Mie. Dar in altil
parte, paradoxal, adaugd: cAnd v[ vor
scoatedintr-o cetate,voi s[ fugi{i in alta.
Vitej ia inseamndmirturisire, iar smerenia
inseamnda recunoagtec[ nu egti vrednic
de mdrturisire, cii nu egti cine te crezi, cd
vei rezista prin tine insufi, cd vei infrdnge
dugmanulprin puterile tale, cd Dumnezeu
se va indlfa prin tine, c[ vei face cinste
Sfintei Cruci gi credin,tei cregtine. Nu e
bine sdne lu[m de capul nostruasemenea
gdnduri gi asemeneafapte, fiindcdnu $tim
cine e alesde Hristos pentru mucenicie gi
cine nu. Noi nu suntemaxa pdmdntuluigi
CredintaOrtodoxd
F Mai2016
nici axa cerului. in concluzie, ln wemurile
care vin, imbindm ciile: lup,ti gi fugi c6t
po[i, iar dac[ nu mai este ug[ de sclpare,
alegi, prin mtrrturisire cregtind, cu inima
ugoarS,crucea,adicdmoartea.
- Oare acelevremuri sunt aproape,
la mijloc sau departe? Sfinfia Voastrtr
cum simfi{i apropierea lor?
- E greu rlspunsul, pentru ci nu
intotdeauna am aceeagi percepfie a lor.
Duhovnicegte,omul nu este egal cu sine
in fiecare zi, are c[deri gi urcuguri. Sunt
momentecdnd am sentimentul c[ mult nu
mai este,cI n-o s-o mai ducem multd vre-
me in nesimlirea astagenerald,iar in alte
momente lucrurile imi par mai sigure de-
cdt le credemnoi. P[rintele Cleopa avea
un cuvdnt intilritor penffu wernurile noas-
tre. El zicea:,,Beee,Tata-i lacdrmf,, Tata-i
la cdrm6!" gi ardtacu degetul in sus,ciitre
cer. Dumnezeu cdrmuieqte lumea mai
mult decdtputem noi infelege.El estecAr-
maciul nostrude obgtegi cdrmaciulnostru
personal. Atunci e bine s[ nu ne facem
griji mai multe gi mai mari decdtgrijile lui
Dumnezeu.Oricum, semnelede ansam-
blu ale vremurilor nu anunfi lucruri bune.
$i Pdrintele Paisie Aghioritul le spunea
clluglrilor dinjur: ,,Mai, voi nu observafi
cd lumeafierbe?Nu vedefi cd lumeaarde?
Migcali-v6,migcafi-vd!...O, cdttrnevoie
avem astdzisd fie Macabei in bisericd!"
Acum se potrivegtesd spui: cdnd lumea
arde, trebuie s[ sari in fl[clri. Am un
exemplu foarte frumos din viala Sfdntului
Ilarion Georgianul(1776 - 1864),care se
afla in Sfhntul Munte Athos. In timpul
rdzboiului ruso-turc pentru Crimeea,din
1853,PatriarhulConstantinopoluluia dat
porunc[ bisericilor ortodoxe s6-l pome-
neascdpe sultan gi oasteaturcd pentru a
birui impotriva cregtinilor. Nigte cilugdri
de la MdndstireaGrigoriu l-au vizitat la
chilie pe P[rintele Ilarion gi l-au informat
despreordinul patriarhului. Iar el a rds-r
punsabrupt:,,Patriarhulesteeretic!",,Pei,
de ce este eretic?", s-au minunat aceia.
,,Cum sd dea o asemenaporuncI, s[ fie
ostagiilui Hristosingenuncheafide ostagii
satanei?Noi nu il vom pomeni pe turc".
,,$i noi ce si facem?",,Nu-lpomenifinici
voi". ,,Dar vom fi uciqi", au replicat cf,lu-
g[rii. ,,Nici o problem[. Vefi fi mdrturisi-
tori", le-a rdspunsPdrintele. Aceia s-au
intros la mdndstire gi i-au spus starefului
c[ PdrinteleIlarion le-a comunicatsdnu-i
pomenescIpe dugmanii lui Hristos, cd e
un lucru rdu, cd fac picate gi c[ Duhul
Sfrnt a plecat din mdnlstirea lor. Starelul
s-a speriat gi a venit in grab[ la chilia
Sfdntului Ilarion Georgianul ca sd ia
binecuvdntarede la acesta.Pirintele i-a
trimis vorbd afar6, prin ucenic: ,,Cu
ereticii nu stau de vorbd!" Starelul cu
delegafia lui de cdlugdri au cdzvt in
genunchiin curteachiliei gi au inceput sd
pldng6 qi sd strige. Ucenicul Sava a
intervenit pe ldngi Pdrintele llarion,
spundndu-icd pldng foartetare acolo gi cI
ar puteamuri de inimd rea.,,Cecanonpot
si dau eu unuia care L-a alungat pe Duhul
SfAntdin mdndstire?",a intrebat Bdtrdnul.
I-a chematinduntru gi, la sugestiauceni-
cului, le-a dat canonsdciteascd,inaintede
iegireacu Sfintele Daruri, un psalm anu-
me, pentru iertare, gi, dupi fiecare verset,
toatil biserica si spunl amin. Ei deveni-
serdbucurogic[ i-a primit, dar au replicat
cd intendentul Patriarhiei este in mdn[s-
tire gi ii va da mo(ii pe tofi. Pdrintele
Ilarion Georgianul [e-a zis: ,,Spunefi-i
intendentului ci llarion v-a pus sd facefi
aga.Mdnia sultanului s[ vind asupramea.
Sdvind s[ md omoarepe mine! Spunefi-le
cE Ilarion Georgianul gi ucenicul Sava
sunt gata de moarte!" Adicd nu ddm doar
sfaturi moraliste gi canoane,ci trebuie sd
ne aruncim noi ingine in foc. Firegte
obgteade la Grigoriu a procedataga,nu au
fost pedepsifi, dar s-a instauratpacea in
mdnf,stirealor. Vedefi, pentru sfatul acela
Pdrintele era in stare si moar6. Asumarea
bdrbdteascla unei pozilii mdrturisitoare
se face inclusiv cu preful viefii. Este o ati-
tudine cu vdndpatristicdin ea,greu accep-
tattr,ba chiar deloc primitS, in Biserica de
azi. PentrurostireaAdevdrului, iotdeauna
voi avea dureri de gap, provocate de cei
din jur. Dacd nu-mi asum consecin{ele
nepldcute,inseamndcd renun! laAdevdr?
Am v6zut calea asumdrii bdrbdtegti a
adevdrului la Sfdntul Ilarion Georgianul,
dar gi la Sfhntul Ioan Maximovici gi alli
Sfinfi Pdrinfi care au procedat la fel in
sintuafii asemindtoare.Faptul cd acum se
intensificI monitorizarea gi hdrfuirea
cregtinilor de cdtre dugmani vdn\i gi
nevdzufi,e o invitalie discretda lui Dum-
nezeusi nu ne mai punem nddejdeain fiii
oamenilor in care nu existd mdnfuire. De
cdteori incerc[m sdrezistilm prin tertipuri
omenegti,psihologice,rdnduite de logica
firii c[zute, Hristos ne retrage aceastd
posibilitateopentru ca sd iegim la luptd
f6rd nici un fel de armd omeneasclla noi.
Vin vremuri, se pare cI au gi venit, in care
trebuie s[ spui gi sd simfi asta:,,Numai eu
gi Dumnezeul", cu nddejdea numai in
Dumnezeu gi in nimeni altcineva. CAnd
simli cdmai estealtcinevapeldngdtine ca
s[ te ajute, atunci nu fi-ai pus nldejdea in
Dumnezeu. Prin aceastdconvingere, cd
egti singur cu Dumnezetr, vei dobdndi
odihndsi' outere.
I
loan ENACHE
,uranrrro ragula lJ

CronicaAntihristului
O Romdniinu auvoie si seroageintr-o trebuiecdutatdin propriainimd.Cdt despre de farisei:,,Rdstignegte-1, rdstignegte-l!"
catedraldmare, nici in biserici din centrul Dumnezeu,daci nu l-au gdsit la catedralS, Norvegia este a treia [ar6 din [ume, din
vreunuiorag,ei trebuiesd f'ug[ pe dealuriqi nici la bisericile de piatri din centrul Europa gi din Nord, dupd Danemarcagi
prin pdduri,ca pe vremeainvazieiturcilor, Bucureqtiului,ci li s-a pirut cE se ascunde Suedia,care cunundoficial, in ,,biseric6",
t[tarilor, ungurilor,legilor,muscalilorqi si undevaintr-unlemn,atuncivd asigurcdlgtia uniunile homosexuale.Agtia cununtr qi
ingenuncheze doarin bisericidelemn,atdtde nu-L cdutaupe DumnezeulTreimicCel Viu, binecuvinteaz6,moartea gi sinuciderea
mici, incdtsdle pofi mutape roticelede taxi ci umblaubezmetici dupi idolullor globalist propriului neam, oficiazd,la,,altar" intrarea
de colo-dincolo.Poatec6 agaa fost istoria gi antihristicgi acestan-are sdlaqnici in in moarteavegnic6.Nu te apucdfrigul, brrr,
noastrdvitreg6,prin veacuriasttblau rezistat catedrale,nici in bisericimici. El estedeja tiigul celmaidinafarddeinghegulpolar,c6nd
strdbuniinogtri,mut6ndu-qibisericulelepe impietrit, la purtitor, in egourile t'ariseic afli la ce fapte se dedau?StatulNorvegian
rofi greletrasede boi. Deqi,cdndtronul era propagandisticeale celor 35 care n-au furd copii la drumul mare, precum sdlta
finutdevreundomncredincios, bisericiledin insp[imdntatnici mlcar o mdfdmaidanez[. haiducul Coroi triigtile cdldtorilor, iar
piatr5, mari gi prea infrumusefate,gi-au Ce s-omai cotim,6Etiaau mdzg[lit pe porta- ,,biserica"de-acolo cdsitoregtemo(ii cu
ridicatturleleluminoasespreDumnezeu,au tiv o bazaconieantihristic[, anticlericali, mortii. Glaciafiuneademonicl tncepes5 se
trecut prin timp qi au intrat triumfal sub antiromdneascd pe care o mascheazisub o intind[ pe dinduntru,in duhul apostatal
protectia LINESCO, fiind monumentede temdcregtind(pii, despresmerenieabia de continentuluinostru,pedinafardardtAndu-se
valoaremondiald. Dar un cdntecelde dou[ scriu Sfinfii din ,,Pateric",ce treabApot sd mascabunistdrii,ca un rai f{6rit. Aprindefi
parale,eun-a$danici atdtapeel (veziDigi24 aib[ cu smereniaslugile lui aghiu[[!) gi o fbcul rugdciunii in inimi cE vine frigul
HB din 8 aprilie 2016!), viclean intitulat degir[ in lume sub nume pompoase:Dan nefdrtatuluipestenoi! o in articoluldesfire
,,Despre smerenie", iegitdin voceametalic6, Bitman, Horia Moculescu,AndreeaEsca, invil{ilmAnt al Super-Memorandumului,
precumun claxonliniar, cu o singuri tonali- Andi Moisescu,Dani Oril $i rabinulcu trotil, semnatla Strasbourg,in perioada20 - 25
tate,a unui qoferde taxi cu gorlulefpe g6tle- a cdrorfbcdturdscdrldieurdt de tot auzindu-i iunie 2015, se hotdrdgte,ftrA echivoc:
rdu, presabdzdiecf, il cheamdDan Teodo- cum orbecf,iesc ei dupdsmerenie;apoi alde ,,lncepindcu datade I I .10.2016,la ciclul
rescu,dar eu n-o s6-i fin minte niciodatd Mircea Cdrtlrescu, un sexi-literaturnic gi gimnazial se introduce lecAiade educalie
numele, aceastd mormdiald liutireascd doveditpro-homosexual care scoate,ca un sexual6, iar incepAnd cu datade I1.09.2016
ugoar6,construitdcu echerulgicompasul,ne scalpete,sunetebunede zgdrdiatun perete; se furnizeazi gratuit prezervative tuturor
invafd sd fugim de la CatedralaMdntuirii apoiVirgil Ianfugi OresteTeodorescu gi alti elevilor de ciclu primar". Ne privegteqi pe
Neamuluiqi sf,ne retragemin bisericufadin ,,fra[i" dupdqorfulefmarcagi,cdntdregizero- noi bazaconia asta?Categoric,da.Numai cd
secolulXVII, pe vdrful unui deal cdt mai barafi;precumqiunii interprefinaivi,lua{ica autoritAflleromdneqtiincearci sd o ia pe
indep6rtat.Ce sd c6utim noi in catedrali, paravanpentruqarpeleviclean.Dintre togi ocolitespreacestobiectiv.Existdopoziliegi
adicdin cevastatornic,puternicgi protector? numaiGrigoreLeqe,un cre$tinderutat,s-a team6in masa piringilor qi, intdi, p[rinfii
Pdi, in numeleei sunt trei cuvinte care ii trezitc6,afost ingelat,ca un naiv,detrupalui trebuies6 fie p[cllili, adormili, pdndcdnd
insp6imdntdpe atei, pe globaligti,pe anti- taxi pitrat^gi a cerut oticial scoatereadin lucrarea se fEptuiegte.Dup[ ce i-ai
hrigti mai ales.Unul e ,,catedrald",o cas6 videoclip.Incolo,d6-i cu vuvuzeaua de zgo- imbolndvit pe copii cu lepra sexualit6gii
inaltEa lui Dumnezeu,hulite pentrucd nu e mote,trezindu-ipesnobigi pecosmopoliligi precoce gi complet diversificate, cu
capigteidoleascd,sinagogdsau moscheein pe alogenidin somnulrafiunii, rdcnindcu homosexualitatua qi cu toate perversiunile,
caresesimtei bine,ci altarulsolemnal iertfei tolii din bojocide cauciucregapatc[ nu vor apoigreuiimaivindeci,banu-imaivindeci
nesdngeroase Ei al invierii lui Hristos.Al catedrale,ci spitalepentruhaimanale.Ca gi deloc.Ocolirea,de ochii lumii, a problemei
doileae ,,mdntuire", chiaraga,ei fug demdn- cum n-ar ti destule!$i spitale,dar mai ales introducerii orei de educalie sexual6, a
tuireca 6[ade tdmdie,cum s[ semdntuiasci haimanale!Agtia trebe strAngila balamuc, inceput cu organizareain toatl fara,'in
ei cu diavolul cdlare pe ceaf6!?Al treilea dom'ne,qi chematTepegs[-i judece scurt! perioada20 martie- I aprilie 2016,a unor
cuvdnte ,,neam",ii inspimdnti qi acesta"sd . O gtire amari (publicati de Alianfa dezbateridespre educagiafentru sIndtate.
n-auddde neam,mai ales de romdnii orto- Familiilordin RomdniapeActiveNews,[a I 2 Ministerul Sdndtitii s-a trezit dintr-odatd
docgile e teamdcadeholer6.C5"vedefidum- aprilie 2016) confirmi faptul cI Nordul responsabilnevoie mare de sdndtatea
neavoastri,boieri mari, la claconul6la care ingheafEmai iute duhovnicegtein bragele copiilorgi a adunat,,societatea civil5", adic6
scoatesunetedintr-un tub de plastic, s-au diavoluluidecdtapelemdrii subincruntarea acele oengeuri (ONG-uri) care, pe bani
asociatincl 34 de artiqti Ei ,opersonalitAfi" frigului polar.Ce e, dom'ne?P[i, ce sdfie, la strlini rdu mirositori, vdrd in sufletul
(fbartemulgialogeni,dugmaniai Ortodoxi- I I aprilie 2016, ,,sinodul"Bisericii Pro- neamului romAnescldturile homosexuale,
ei!), ldutarideo parabucata,canigtepapagali testantedin Norvegia, majoritari in gara numite ,,valori occidentale".Printre ele au
carerepet6refrenul,de30 deori l-auspus,ca fiordurilor,a hotdrdt,cu vot viguros(88 pen- mai sclpatgi organizafiide p[rin{i cares-au
sd ne intre ?n cap c[ ,,Dumnezeuprefbrd tru gi 27 impotrivd),s[ oficiezein ,,biserici" opuSeroicintroducerii,in modobligatoriu,a
lemnul, lemnul gi spafiile mici". $tiu ei c i s i t o r i i l e h o m o s e x u a l e . , , S i n o d a l i i orelor
" de educafiesexuali, sub aparenfade
preferinlelelui Dumnezeu!Da, da, se au cu norvegienis-aubucuratgi au chiuit dup[ ce educafiepentru slnitatre, in qcoli. Acum
El la toartS,l-aupsihanalizatgi-icunosctoate i-au zdrobitla vot pe adversariqi urmeazdsd organizatorii mdsoardtndrimea rezistenfei
preferinlele. Saupoate[e-aspuslor la o quetd elaborezeo liturghie nou6 (a se citi, oponenfilorgi tdria argumenteloradusede
a qor{ulefelorghiduge cum st6 El cu driceasc6!) pentru oficierea cununiilor acegtia.E necesarpentru a stabili traseul
pref'erinfele,aga au atlat ci nu vrea la sodomiste. Acum 7 ani,in 2009,Parlamentul viitor al ,,ocolirii" brumei de impotrivire
catedralE, ci numai la bisericaaia vechede norvegiana votat la fel de hotErdtlegiferarea populare,dupi caresI deahotdrdrea de,,sus"
lemn.Acum,problemae cd nici tubudan,nici cls6toriilor civile intre homosexuali.Azi, privind educatiapornograficdgi homose-
qorfulefele diri coruldeperugi,n-aula naturel ,,biserica"majoritarf,,,binecuvinteazt' astf'el xual6in gcoli.Dacdvor mai ti reacfijcontra-
atracfiunepentru lemnul afumat qi chiliile de ,,familii". Ce avem aici? Un soi de re,atuncifie vor fi potolitecu amenzi,fie vor
str6mteale,,dumnezeului" pe careil invoc6, cregtinismcare imbr{iqeazS Sodoma gi fi ,,mobilizafi"(pe Facebook)in straddzece
fiindcd ei sunt ,,fete de f'ete" qi ,,bdie[ide Gomora, pdcatelestrigdtoarela cer gi iute mii de derbedeicare vor cere impunerea
bdiefi" in cadenfdsub steagulantihristical pedepsite de Dumnezeucu foc. Cu astfelde leclieideperdifiela copii.Aga-icddormimin
s[rmaneicdntlri de cartier,ei preferdvilele ,,cregtini"li se cere ortodocqilor(vezi papucigi c[ nu ne pasl de sln[tatea,morala,
cu etaj, pe care le gi au in dotare.Iar cdt documentele pentruSinodulPan-ortodox din educafiagi viafa copiilor nogtri?Daci nu no
priveqtesmerenia,aici e buclucul,ei o cautd iunie2016!)sdseuneasc6. Tot prin vot, vot trezim acum,viitorul va muri fbr6 nici un
oniric, prin vise, poate prin qedinfe de unanim,cdunanimitatea esteformadetotali- rest!Mdcars6-Lchem6mpe Hristossdlupte
spiritism,darchestiae ci nu augdsit-onici la tarisma satanei.Duhul riu lucreazi cu tbrla pentrunoi! t
catedrald, nici in altdparte,fiindcdsmerenia ,,apelormulte",cu strig6telepoporuluia[6[at foan de Ia CRUCE

CredinfaOrtodoxd
Pagina14 Mai 2016

Biserici,spitale;i dezinformare
(Urmare din pagina l) s-au alocat sume mai importante, de primul spital. Avem informafii cd $tefan
ordinul milioanelor de euro anual.Aceste cel Mare inzesffeazi un spital pe l6ngd
datoreazd,clasei politice care ne-a
guvernatpdnl in 1989.Partidul Comunist aloc6ri bugetaresunt firegti. Orice om are Mdndstirea Zografu, in Sfdntul Munte.
nevoie de un dram de mdndrie. La nivel de Dacd s-a.ufacut cu aur romdnesc spitale
Romdn a fost campion in a distruge
stat asta se traduce printr-o nevoie de pe-afard,sigur s-or fi fdcut gi in {ari. Doar
biserici,unelemonumenteistorice,clf,diri
opere gi clddiri reprezentative.Mi miri cd am uitat sd consemndm asta pentru
de patrimoniu gi opere de art[. PCR a avut
reaclia licenfiafilor romdni, care in mernbrii Asociafiei Secularist-Umaniste
insdgrijd de clasamuncitoaregi a consffuit
gi spitale, ceea ce nu se mai poate spune majoritate resping acestproiect, gi afirmd din Romdnia. I 6 I 9: primul spital in mediu
c[ ar prefera oricdnd in locul unei urban, la Suceava, pe cheltuiala
despreactualaclasdpolitic[...
catedrale o bisericuftr de lemn. Dragi Mitropolitului Atanasie Crimca. Era
Tratarearaportului 18.300biserici /
confrafi, gdsili aceste bisericu{e in deservitde obgteaMindstirii Dragomirna.
425 de spitale pe fondul problemei, cred
cartiereledvs., sau ale p[rinfilor dvs. Le ln 1704estedat in func1ieSpitalul Col,tea,
cf, es t e binev en i tf,. A m l u c ra t i n
vizitagi des? Dacd pentru neamul nostru inceput in 1695, ctitorie a Spdtarului
a d m i n i s t r a fi a l o c a l 6 , i n P r i m i r i a gdsili cd ar fi mai potrivitd o bisericuli de Mihai Cantacuzino, in interiorul
Timigoara,timp de aproape5 ani, $i am
lemn, qi nu o catedrald,preferafigi pentru Mdndstirii Colleagi deservitdeaceasta,cu
fost unul dintre directorii de acolo. Pentru
dvs. o garsonierd in locul vilei din doud aripi, pentru bdrbali gi femei. In
3 ani am fost colaborator apropiat al
Corbeancasaudin Balotegti? 1735, Asociafia Fralilor de Cruce a Sf.
primarului de atunci, Dl. Ciuhandu. Ca
Revenind la subiect, per ansamblu, Ioan de Nepomuk, la 9 ani dupd infiinfare,
atare, am o imagine mai clarf, asupra
aportul bugetului de stat a fost gi este dd in folosin{5primul spitaldin Timigoara,
acesteiprobleme.
minim, in condiliile in care,acum 150 de cu o farmacie. Spitalul a fost deservit de
Rom dnia are p e s te 1 3 .0 p 0 d e
a n i , statul a nafi onal i zat averi l e cilugdrii Ordinului Mizericordienilor.
localitAli, comune,sategi cdtune.In orice
mdndstiregti.Apoi a mai inchis, in 1959, Abia dupd alfi 13 ani, intre 1748 pdnd in
cdtun din Romdnia gisegti o bisericd.
prin Decretul 410, cele mai multe 1753, aceastd asociafie zidegte gi o
Avem peste 300 de ora$e.In orice orag
mdndstiri, gi desigur,s-a fbcut stipAn pe bisericd, pe locul unei capele. Intregul
sunt mai multe biserici. Adunali cifrele gi
clddiri gi terenuri. Practic, statul a luat cu complex este avariat de revolufionarii
oblineli suna care a stdrnit atdta patimd.
10 mAini gi a dat inapoi cu una. Aga cum anul ui1848...
Avem, potrivit unor date de actualitate
simfim tofi pe pielea noastr[, zi de zi, in Este evidentd grija bisericii fafl de
publicate de guvern, 16.400 locaguri de
democrafia originald pe care ne-a cei aflafi in suferin!5.Biserica,gi nu statul
cult ortodoxe,din care 13.500suntbiserici
construit-o tov. Iliescu gi fii qi nepo{ii secularist,a intins, dintru inceput,o mdnd
de parohie, celelalte: capele de cimitir,
activigtilor de partid 9i ai generalilor de bolnavilor. Apoi urmeazd,, in ordine
biserici gi paraclise mdnistiregti. Restul
securitate. cronologicd,SpitalulPantelimon,1735,in
pdndla 18.436de ldcaguride cult suntcase
Dar senza{ionaleste faptul c6, dupd incintaMinistirii Sf. Pantelimon,cu care
de rugdciuneale diverselor culte, geamii,
1989, pentru 13,506 ne-ortodocqi s-au forma un complex func!ional qi
moschei, b iserici dezafectate,in rui nd.
construit5.200de biserici. Spreexemplu, arhitectonic,ctitorie a lui Grigore al Il-lea
Peste 86% din populalie este
pentru cultul penticostalcareare 356.000 Ghica. 1754,[agi, primul spital, construit
ortodoxd. Vorbim despre mai mult de
de membri s-au ridicat 1950 de biserici. in centrul oragului, in preajma unei
16.300.000 de credinciogi ortodocgi.
Credeli c[ Statul RomAn a contribuit cu biserici, gi impreuqd cu aceasta,ambele
Adicd o biserici la 1.000 de oameni.
ceva,sausuntbani veni{i dinafard? construcfii ctitorii ale c[mdragului $tefan
Acegti 16milioane de ortodocgiau ridicat,
Astfel, dacd la 1.000 de ortodocqi Bosie.Exemplelepot continua.
dupd revolulie, 3.200 de biserici noi.
avem o bisericd,pentrupenticostaliavem Trecem cu vederea minciuna
Sumelede bani necesareau fost ob{inute
o bisericl lal20 de oameni,pentrubaptigti Asociafiei Secularist-Umaniste,c[ in
in proporfie covdrgitoare prin colectd,
una la 70 de oameni gi pentru adventigtide Romdnia s-ar fi desfiintat 21.000 de
dona{ii gi sponsorizdri.Implicareastatului
ziuaagapteauna la 64 de oameni.Cum vi unitafi de invltimdnt. Nu au existat
a fost minimd. De regul6, autoriE[ile
separ acumcifrele ? in Bucuregtiavem,la niciodati atdtea.Nu putem sd considerdm
localeoferdterengi nu bani. Pentrucdbani
o populalie rezidentl de 1.587.951de cregeledrept unita$ de invtr{5mAnt.S-au
nu sunt, dupd cum ne-a invd{at Domnul
oameni, 260 de biserici. Adicd una ld inchis gi sevor mai inchide gcoli pentrucd
Roman, primul Prim-ministru al
6.000de credinciogi!O fi mult, o fi pu{in? rom6nii au plecat s[ munceascd in
Romdniei revolu(ionare.Apoi autoritIlile
Iar istoric lucrurile stau cam aga: strdindtate,unde unii gi rdmdn. Penffu cd
l oc ale m ai of e rd c u g e n e ro z i ta te
Sinodul I de la Niceea, in325, stabilegte sdrlcia nu indeamnd pe nimeni sI factr
certificatul de urbanism $i, in fine,
printre altele ca biserica sd se ocupe de copii, gi pentrucd gcoalade stat,desp6r(itd
autorizafiade construclie, indiferent c6t de
tratareabolnavi lor, ingrij irea gi protejarea de bisericd, admite c[ avortul este un
urdtdar fi casade rugdciune,biserica,sau
siraci lor, vdduvelor, orfanilor gi strdinilor. drept, un act liber gi firesc. Azi inchidem
ldcagulde cult. Dacd primarul esteun om
Seordoni consffuireade spitale.Ca atare, gcoli nu pentru c[ banii sunt folosili in
gene.{os, poatemai trimite gi cdtevamagini
pentru aagezalucrurile corectin pagin[ gi scopulconstruirii de biserici, ci pentru cd
de balast ca sd binecuvintezelucrarea,gi
suflet,biserica,gi nu staful,s-a preocupaJ, e d u c a ! i a u m a n i s t d , g t i i n fi f i c I g i
apoi desigurtaie panglica saupanicipd la
cu 1.500 de ani mai devremede epoca materialisttrucide copii nenf,scuti.Intre
slujba de sfin1ire, in speran{a cd o sd
modernd,de construcliadespitale. 1958gi 2010 s-auf6cut in Romaniapeste
culeagdcdtevavoturi.
Prima bisericd (mdnistire) atestattr 22 de milioane de avorturi.Numai in 1990
Pentru biserici de mai mare
documentar la noi este Hodog-Bodrog, sau fdcut aproape un milion de avorturi,
i m por t anff , , c at e d ra l e , s a u p e n tru
1.177.Primul spital atestatdocumentarin degi 1eirase umpluse de mijloace de
mdndstiri se fac, arareori gi cu greutate,
RomAnia: Sibiu 1292, deservit de contracepfi e, l a toate t ut unger iile,
alocdri bugetareprin hotdrdri de consiliu
ctrluglrii Ordinului Sf6ntului Spirit. Dupd buticurile qi farmaciile apdrute ca
local, sau de guvern. Exceplie face
cum vedefi la noi toate merg mai greu, dar ciupercile dtrpe ploaie. Iat[ fructele
Catedrala Mdntuirii Neamului, obiectiv
mlcar nem{ii lui Iohanis, ne-au l6cut
considerat de importan{i nalionald, unde (Continuarein pagina l5)

CredinfaOrtodoxd

Mai2016
Oareinnebunimcu tofii? (3)
Se pare cf, a venit tofugi, vremea
,,tdrguielilor": se vrea ,,unitate" in loc de
un i re , d ialogur i, , ec um e n i s te " g i . n u
adundri ecumenice, se vrea pdcatul
legiferat,legi anti-defbimare,legi pentru
parteneriat civil, cdtuge electronice,
control total, libertate- zero!
Ce ar spuneoare Sfinfii Pdrinfi, sau
mai bine zis ce spun!?Pentrucd ei suntvii
gi vdd ce se petrece cu noi, despre
siptdmdna de rugdciune in comun, cu iz
de varzd,de Bruxelles gi cu purtdtori de
kipA ori glugd ori potcap mov, care
cuvdnteazddezinvolt de pe soleeaor-to-
do-xd pe tema dragostei pierdute qi
regdsite ecumenist?Ce ar spune cd din
unele ,,Cdrticelede rugdciuni" or-to-do-
xe este scos tocmai Crentl, cdrticele
a p d ru te , v ai! c u b i n e c u v An ta re a
Chiriarhului locului?!?
Sau ce ar spune despre,,crucea"lui
Baphomet pe unele biserici gi mdndstiri
or-to-do-xe?Dar cd ea a fost pusd deja pe
catedrala neamurilor (pentru cd am auzit
cd gi papa a contribuit cu cdteva sute de
mii de euro) ce-armai spune!?Saudespre
Biserici, spitale$l dezinformare
(Urmaredin paginal4)
iluminismului, socialismului,
comunismului, gi ale educagieiaqa zis
gtiin{ificegi umaniste.
In ceeace privegtesumelevehiculate
pentru construcfia Catedralei Mdntuirii
Neamului, de la 600 de milioane de euro
inventate de potrivnicii proiectului, se
pare cd se vor cheltui in jur de 100 de
milioane. La final o sd afl6m gi cdt a dat
statul.in orice caz, crracegtibani nu s-arfi
realizat 300 de kilometri de autostradd,
cum ne dez-informeazd,d-na Esca, pentru
cd in Romdnia lui Nistase kilometrul de
autostradda costat20 demilioanede euro.
Sauca sdvd dau un alt exemplu,catedrala
va costa cu mult mai pu{in decdt doud
fregatecumpdratede la fier vechi,vopsite,
motorizate gi inarmate, iar apoi
recepfionate cu onoruri militare de
Pre g e d i nt ele B ds es c u q i p l 6 ti te d e
GuvernulTdriceanucu 500 de milioane de
euro...
Vrefi sd continudm compara{iile?A
se vedeaP6irom, cumpdratdde OMV pe
gratis, inbazaunui contract secret,Por{ile
de Fier I, reparafiede peste2 miliarde de
euro, din care s-au infruptat mai multe
guverne, refuzul ofertei Zefv, de 2
miliarde de dolari, cdnd s-au atribuit
primele licenle de telefonie mobil[,
anularea unei datorii de 2 miliarde de
dolari a Irakului cdtre noi, in baza unei
semndfuri a unui obscur secretar de stat:
------
f Arttrdt.t
pelerinajelepe care o patriarhieor-to-do-
xd le organizeazdla Fatima, Medjugore,
Lourdes, itinerarii perfide, care au drept
scop s6-i nduceasc[ pe cei nduci, ca si
intristeze qi alunge pe Duhul Sfdnt, sf, nu
mai qtie, daci au gtiut cdndva, care este
AdeviruMar celor care vor cdrti sd li se
inchidd gura la modul : ,,Cine e$ti tu sA
vorbeqti?Egti mai degteptcapatriarhul?"
Sauce ar spuneSfinlii Pdrinli despre
monumentul/memorialulce se vrea a fi
ridicat in fap discotecii/clubului unde au
murit tragic 64 de tineri valorogi,dansdnd
cu mdinile pe sus,jertft de tot pe altarul
celui rdu, iar celor care au murit, in
aceeaqinoapte, in Bragov, fbcAndpdine,
ori celor care au murit in accidentul rutier
din Prahova, elevi mergdnd la gcoald gi
muncitori spre locul lor de muncd -
acestora.. . nu li se dedicl nimic?!?Cu ce .
sunt mai eroi cei de la Colectiv (dacderoi
sunt?!?) fafd de ceilalli, sdrmanii?" Nu
aveadreptateavvaAntonie cel Mare, citat
la inceput, cd lumea o sd innebuneascd,
numindu-i nebunipe cei drep{ilaminte?
Iatd,, fraf ilor, politica pagilor
imprumutul centurd de siguran{5 a lui
Bdsescude 20 de miliarde de euro,carenu
ne-a salvat de consecin,telecrizei intr-o
{ardin careeconomiaduduieetc.,etc.,etc.
De cdte spitaleare nevoie Romdnia?
Cine qtie sd rdspundd? in orice c4z,
reforma in sdndtatecare seconstruiegtede
20 de ani de-acum, nu a imbundtifit sub
nici o formd sdndtatearomdnilor. De ce?
Pentru cd degeabafaci sisteme teoretice
p e h d rti e , gi creezi structuri gi
organigrame,dacd nu pofi si le dai via{6
cu oameni capabili gi cinstili. Sd ne
aducem aminte cd Bdsescua fost primul
om care a sfidat sistemul de slndtate,
incdlcdnd legea de organizare a Casei
Nafionale de Sdndtate,prin creareaunei
structuri paralele de sdndtate a
tra n s p o rta t ori l or. A l ti i i -au urmat
exemplul, in justilie gi interne. Tot
Bdsescu,marele reformator al statului de
drept, ne-a spus cf, nu avem bani sd ne
pldtim medicii, degi tot el a spus cd
Romdnia are bani. Sigur cd, are, dar nu
pentruprofesorigi medici.
Aqadar,faptul ci avem,,doar"425de
spitalenu arenici o relevanfd.Estenevoie
de o altfel de gcoald medicald gi de o
cointeresarea medicului, pentru ca, dupd
terminarea facultalii, s[ r[mdntr in {ara gi
sdnu optezepentru meseriade vdnzdtorde
medicamente,ci si trateze gi sd vindece
oameni. (Publicat: Miercuri, 27 aprilie
2016,peActiveNews).
pagina15
mdrun{i! Iati cursele diavolegti in care
suntematragigi de pestem[ri gi gdri,dar gi
de pIstorii nogtri! Pentru cd nu toli
pdstorii igi avertizeazd oile cuv6ntdtoare
despre pericolul cardurilor, nu to{i au
cerut enoriagilor sd semneze legea
impotriva cdsdtoriilor,,intre sofi", nu toli
fiii duhovnicegti afl6 de la duhovnicul lor
cd satanane-acerut pe to{i sd ne cearndgi
s[ ne pregdtim, ed vine vremea
m[rturisirii jertfelnice, pentru cd taina
ftrddelegii se lucreazdin ascunsde doud
mii de ani gi separec6...jucim finala.
Sfdntul Paisie Aghioritul spuneaci
trebuie sd stdm ca iepurele la margine de
hat (la hotarele Ortodoxiei), atenfi, cu
urechile ciulite, sd vedem de unde vine
primejdia, de unde vine atacul! S[ fim
atenfi, foarte atenli, deoarece to,fi
tangalachi sunt pe pdmdnr, mai rdmas
1;u
niciunul in iad !
imi va spunepoatecinevacd toatese
fac in numeledragosteicregtine!Negativ!
Dragosteanu existd decAtin Adevdr! Pe
minciund nu se poate clidi nimic, doar
trederimigelegti!
$i ca un cregtin ortodox care qtie cd
tdcerea gi nep[sarea sunt vinovate, ele
insemndnd acceptare, m-ilm adresat in
scris unui ierarh, in doud rdnduri,
cerdndu-i, cu durere, s[ dea dezlegare
preofilor sd spund adevdrul din fala
Sfintelor ugi aleAltarelor, ca lumeasd qtie
cd nu suntemsinguri cu veliar, cd cineva
seroagdcu gi pentrunoi, cd estenevoiede
trezvie generalizatd, de o stare de velhe
in bisericd. Se pune la pale dezlipirea
peceteiSfhntului Botez de pe noi, sepune
la cale despuiereanoastrd de mdntuire gi
preofii tac gi ierarhii nu strig6! $i lupul
vine!
E o linigte condamnabili, nu e
nelinigteaceabun6!
Il intrebam pe ierarhul respectiv daci
Ortpdoxia nu meritd sd mori pentru ea?|,?
Dacd nu mai sunt locuri in cblendare?
Oare nu to(i, mireni qi preo{i, avem un
suflet de mdntuit? Oare nu tofi vom da
seami in fap lui Hristos, de la preotul din
cea mai izolatd,gi mai micd bisericd, din
ultimul cdtun,gi pdni la vlf,dica din vArful
ierarhiei, ca sd nu mai vorbim de noi,
bielii pdcdtogidin lume?
I-am scris ierarhului qi, despre
alternativa la cardul de slndtate, sd ne
ajute, sd facd ceva s-o oblinem!
T6cere...ca-ntr-o m[n6stire ars6, vorba
poetului! Totbiefii mireni s-auluptat,cum
au gtiutgi au putut mai bine gi. . .cu mila lui
Dumnezeu,au biruit! Acum mai avem o
porti!5,cine gtie pdndcdnd!
PaiaschivaRAool
Credinfa Ortodoxd
Harul lui Dumnezeuseplstreazilnumaiin adevlr
[...] La noi esteo ispit[ in Biseric6.
$tiu ci fiecare dintre voi v[ intrebafi dacd
mai putefi veni aici, avdndin vederecd nu
pomenim la slujbe pe Patriarhul Bisericii
Ruse.Noi, locuitorii acesteifnri avem ca
gi uns gi mai mare pe Mitropolitul
Onufrie, om cu via{[ sfdntf,, om al
rugdciunii, al cur[fiei sufletului gi a
trupului. El n-o sd ne judece, pentru ce
esterugdtor gi cere iertare pentru pdcatele
noastre. Se gtili cd, atdta timp cdt avem
Intdistdtdtor in Biserica Ortodoxf,
Ucraineani nu trebuiesdne tulburdm,nici
s[fim nelinigtili.
Noi il iubim pe Patriarh, ne rugim
pentru el, dar gtim cd drumul cel
mdntuitor este Biserica. $i dacl se
intrevdd ndzuinfe strdine de adevdrul
Ortodoxiei, cum ar fi unirea ortodocgilor
cu romano-catolicii, atunci nu putem
mergedup[el.
C redinfa romano-catolicl este
eretici
Dacd printre noi se afl[ gi catolici, sf,Domnul nostru gi Sfinlii Apostoli le-au
md iertali, voi nu sunte{ide vin6. Mie imi
este mil6 de to{i oamenii, dar sd gtili cd
credinfaromano-catolicdeste eretic[ gi ii
face pe oameni sI iqi piardd mdntuirea.
Intrebafi-i pe catolici dacd se impdrtdgesc
ei cu Trupul gi S6ngeleDomnului? Nu!
Lor li se dau napolitane! Mdntuitorul a
spus:,,Cinenu mdn6.ncdTrupul Meu gi nu
bea SdngeleMeu, nu esteintru Mine gi Eu
intru el". CAnd Papa al Romei se
considerddeopotriv[ cu Dumn ezeu,adicd
infailibil gi in mdsurd sf, schimbe
judecdfile lui Dumnezeu, cum sd nu
spunem cd aceasta este contrar
invdfiturilor Sfinfilor Pdrinfi, care spun
clar cd existd dreaptagi stdnga,rai gi iad?
Unde au glsit ei gi acestpurgatoriu,un loc
unde, dacdpldtegtibine, el (papa)te pune
la curdfire,stai oleacd,pdnd te curdfegtigi
apoi mergi in rai? De ce s6-L batjocorim
pe Dumnezeu gi sI amdgim oamenii? in
Dumnezeu este adevdrul, nu mai este
nevoie sd pl6tim, pentru cd El ne-a
r[scumpdrat odatdpentru totdeauna.
Nu trebuie si acceptim erezii in
Biserici
Am intrerupt pomenirea Patriarhului
pentru cd, a fdcut gregeli dogmatice.
PatriarhulGeorgiei impreund cu Biserica
lui, in semn de protest, a decis s[ nu
pafticipe laacestSinod(n.r. Sfdntul Sinod
Panontodox,din iunie) gi vor fi probabil gi Spunea c6: ,,Degrabii va fi un sinod oameni gi, pentru ei, Domnul va ajuta.
alte Biserici care nu vor participa. De antihrist pe ciue ei il vor numi Sfbnt". De (Din predica la praznicul Bunei Vestiri,
aceeatrebuie s[ facem mult[ rugdciune. unde a qtiut el atunci despreacesta,ci aga publicatS pe Graiul ortodox.ro, la 26
Numai rugdciunea poate impiedica ilvornumi?
CredinlaOrtodox6
aceastf, intrunire care va hotilri soarta pentru Sinod, Biserica Ortodox[ gi
Bisericii, dar gi a viefii noastrepe p[mdnt.
relaliile ei cu restul lumii cregtine, noi
Dacd vor accepta legea impotriva lui trebuie sd renun[dm la adev[ru] cd
Dumnezeu,atunci se va ridica harul de pe Biserica Ortodoxd este singura Biseric6
p[mdnt. Imaginafi-vd pdmdntul fhrd apd, mdntuitoare.Vi rugdm pe tofi: catolici,
soaregi c[ldur6. Aga va fi omul ftrn harul baptigti,iehovigti,intoarcefi-vdgi poc[i{i-
lui Dumnezeu.Sfin1ii Pdrinfi ne-au spus v6, cd noi togi suntem pf,cdtogi,dar nu
desprevremurile cdndvor fi bisericimari, putem sd ne infrilim decdt in adevdr!
avdndcupole aurite gi srllucitoare, dar nu Vedeli ce dezbinares-aprodusin Bisericd
vom putea intra in ele s[ ne rugdm. Noi nu pentrucd ei spun cd Maica Domnului este
trebuie sd pccept[m erezii in Bisericd. o femeieobignuitd,a$aca voi!... Dar voi
Acum bisfricile noastreau har gi, indife- nu afi ndscutpe Dumnezeu!Cum s6o pun
rent dac{il pomenescpe Patriarhsau nu, pe Maica Domnului la acelagi nivel cu
voi nu tr{buie sd plecafi din ele. Eu, ca gi
oricare femeie, cdnd Dumnezeu a
ierarh,ar\dreptul, conform Canonului 15 binecuvdntat-ope ea din pAntecelemamei
A p o s tol i \ sd i ntrerup pomeni rea gi a spus cd ,,Binecuvdntat va fi rodul
Patriarhului\pentru a ingrddi turma de pdnteceluiei"? Nu judecdm pe nimeni, ne
erezie.Sd gtili cd harul lui Dumnezeu se intoarcemlaDumnezeuprin poclinfi, dar
ptrstreazl numai in adevtrr. Pe mine nu adevdrul este unul qi Dumnezeu Unul
md intereseazdpdcateleoameni lor, cd este este!Nu ne ducem nicdieri, nici nu facem
befiv sau ucigag,pentru cd Dumnezev a rdzvrdtire.Cum am fost, agartrmdtrem,nu
venit in lume ca s6 mdntuiascdgi sd ierte vom accepta nicio inovafie in credinfa
toate pdcateleoamenilor ce se pocdiesc. noastrd ortodoxdf' U nii susf in cd
In Bisericd avem lege, avem porunci gi Dumnezeua dat lui Petru cheile gi numai
dogme pe care nu eu le-am fdcut. Insugi el ne poate da libertate, iar eu vd spun cd
fiecaredintre noi are cheile gi acesteasunt
l[sat pdnd azi gi aqa le vom pdstra mai pociinga gi lacrimile. Se alergim la
departe.Noi nu plecdmnicdieri,rS.mdnem Dumnezeu cu: ,,[artd-mf,, Doamne, am
in Biserica noastrddreptsldvitoarecu cei gregit!".O sdajungemlajudecati gi o s[-I
care vor sf, meargd cu noi mai departe. spunemlui Dumnezeu cd am fost befivi,
Cred cd Vl[dica Onufrie este cdlduza desfrdnali,in cdderigi neputin{e,gi o sd ne
noastri gi nu ne va lf,sasi pierim. $tim c[ ierte Domnul, c6-i milostiv, dar o si ne
sfinlii au suferit pentru adevdr. Ereticul inffebe de ce nu iun linut credin,ta
Arie a primit o palml de la Sfdntul adevdratd,de ce nu iun plstrat-o? $i nu
Nicolae chiar in timpul primului Sinod vom avea rdspuns.Orice picat se iart[,
ecumenic. Apoi Sfdntul Nicolae a fost dar erezia, sau hula impotriva Duhului
inchis in noapteaaceeagi Mdntuitorul a Sfdnt nu se iartd! Ei vor sd arate cd sunt
venit la el in temni{f, gi l-a intrebat: ,,Ce
mai buni, mai inlelepti li mai milostivi
faci aici, Nicolae?". $i sfdntul i-ardspuns:decdtSfinfii P[rinfide acum o mie de ani,
,,Suftr pentru dragostea Ta"... Aga, in carepoartdvina faptului cd acum nu avem
toatetimpurile au fost sfin{i careau apdrat comuniuneeuharisticdcu alte ,,biserici".
dreapta credinp. Sf, ne rugAm cu tofii ca tl rugam pe Patriarh sI infeleagf, cd nouf,
Dumnezeu si lumineze gi sd dea nu ne trebuie slava istoriei, nici a lumii
in{elepciune Patriarhului, pentru cd este acesteia,noui ne trebuie adevdrul, ca sd
greacruceade pe umerii lui. Eu ca om, nu trf,im in el. Sdnu trdddm uedin{a!
pot sd duc Biserica aga,dupd capul meu, Am fost la pregdtirile acestuiSinod,
penffu ci este Biserica lui Hristos. El e arnvrut sdvorbesc Ainu mi s-a dat voie, au
capul. De ce s[ ducem turma in rdtdcire? spus c5: ,,hotdrdrile or s[ treac[ gi fdrl
Dacd El a murit pe cruce pentru noi, cum tine!". Fdrd mine puteti, dar sd impunefi
sd nu urmdm invdfitura Sfinfilor erezia nu putefi, pentru cd pe noi nu ne
Apostoli? Crede(ici dac[ pldtili mai mult, poate for{a nimeni! Dumnezeu va pdzi
Dumnezeu vf, aude mai repede? Nu! Bisericapdn[ la sfhrgitulveacului!
Dumnezeu cauti la inima omului in Sfhntul Spiridon a participat la
primulrdnd. primul Sinod ecumenic. Era ierarh plin de
Duhul Sfdnt, dar fusesecioban. Acesta a
Erezia nu se iarti explicat Taina Sfintei Treilni intr-un mod
simplu, ludnd o cdrdmidd in mdnd: focul
Sd nu uitafi c[ Sfdntul Kukga a s-a ridicat in sus, apa in jos, iar lutul i-a
prorocit despreacest sinod incl in 1964. rf,masin mdn6.Cred cd mai avem astfel de
aprilie 2016). ,
Conform unui document pregtrtit P. S. LONGHIN de Binceni