&.t.1.|.

,vv$&
| ,,sevorndlca
nnsb$l il pr00f0cl
mmcm0fl mmcm0$l
casavaamageasca"
I

ffi
Revistl de culturl, atitudinegi spiritualitatea EpiscopieiAlexandriei gi Teleormanuluio Anul XX a Nr. 7 (233) o lulie 2016

Sfintul PaisieAghioritul Minune a Maicii Domnului in Siria

Cind in sinod function eazil
duhul papal
Biserica Ortodoxd a problemtr,
funcfionat intotdeauna prin cd gi cei patruevangheligtise
sinoade.Duhul ortodox cere completeazd
ca in Bisericf,sf,
func{ioneze Si-
nodul gi in md-
ndstiri Sinaxa
Bdtrdnilor.Arhi-
episcopulgi Si-
nodul s6 hotii-
rascdimpreun[.
Starefulsausta-
refa gi Consiliul
mdnistiresc si
hotdrasctrim-
p r e u n d .A r h i -
episcopul este
primul intre
egali. $i patriarhul nu e papf,,
ci are acelagigrad cu ceilalli
ierarhi. In timp ce Papaare alt
grad - std la in[lfime 9i i se
sdrutii papucul - patriarhul st[
impreund cu ceilalli ierarhi gi
aprobd. $i un staref sau o
stare!d in raport cu
proistamenii sunt tot primii
intreegali.
Arhiepiscopul sau un
stare{nu poateface ce vrea.
Dumnezeu lumineazdpe
un ierarh sauproistamenintr-o
pealtulin alta.Vezi
unul pe celilalt.
A$a qi aici,
fiecare igi spune
p d re re a sa gi
atunc i cdnd
existd pdrere
contrarS, se
scriu procese
verbale. Pentru
cd atunci cdnd se
prevede o hotii-
rd re c o n trard
poruncilor
Evangheliei 9i
unul nu este de
acord. dacd nu
cere sd se scrie pdrerea lui,
inseamni c[ e de icord. Dacd
nu e de acord gi semneazd,ferA
sd se scrie pirerea lui, face rdu
gi aduce rdspunderi; este
pasibil de vind. In timp ce dac6
ili spune p[rerea sa qi
majoritatea este impotrivf,, el
(Continuarein pagina5)
Mitropolitul Serafimde Pireu
Constatlri dureroasedespre
sinodul din Creta
Cu multd tristele gi durere
sufleteascil am urmdrit in
mass-media, inceputul
sinodului panortodox pornind
de la lirurghia Rusaliilor de
Duminicf, gi supunematenfiei
cu celeritate (iufealf,,
repeziciune), in rdndurile care
urmeazi, poporului credincios
al lui Dumnezeu, primele
noastreconstatdri.
l. Prima constatare
dureroasd o reprezintd
prezenfa gi rugf,ciunea in
comun in cadrul Utreniei qi
Sfintei Liturghii a aceastei
mari sdrbdtori Domnegti la
E ra i ntr-o
seard la Me-
ndsti rea Mai ci i
Domnului
Saidnaya din
Muntele
Kalamun- Siria.
Porfile mi-
n6stirii fuseserd
deja inchise. Un
vizitator neagtep-
tat lovegte in-
sistent in poart6.
Cdlugdrila ce aveaascultarela
poartamdnistirii deschide,nu
inainte de a se incredintacine
este. intr-adevdr, era
pregedinteleSiriei Bashar al
Assad.
Antihristul vine'in Georgia
tn Biserica noastr6,
credincioqii gi chiar gi o parte
din cler propovlduiesc
apropiereaunei,,iluminf,ri"
saua unei renagterireligioase.
Ei spun cd va sosi o vreme
l umi oasd pentru cregti ni
deoarece. in vremurile
B i seri ca S fdntul Mi na a
papistagilor, protestanfilor gi
monofizililor eretici, fapt care,
dup[ cum este cunoscut
tuturor, este i nterzi s de
Sfintele Canoane.
intdistdtdtorii ortodocgi qi
ceilalli ierarhi participanfi au
(Continuarein paginal0)
Mona h i ile
au rimas incre-
menite de
aceastd prezenli,
a sa nea$teptatd
gi impundtoare.
El le-a salutatcu -
respect gi le-a
spuscd a venit sd
se inchine. Le-a
cerut doar s[-l
lase singur in
bisericd,ca sd se roage Maicii
Domnului nerdspdndit. De
aceeale-a cerut insistentsf,nu
mai fie nimeni in bisericS.
Maicile au simfit atunciun fior
(Continuarein pagina5)
apocaliptice din urm6,
antihristul va domni peqte
toatd lumea, dar nu va veni
niciodatdin Georgiaetc.
Oricdt de captivafiarfi de
aceste vise plIcute gi dulci,
preocupa{ide biserici aparent
in ordine gi de locuri de
inspirafie (in agteptareaacelei
ere minunate),un numdr mare
al clericilor gi laicilor nici
mf,car nu observd (sau poate
nu vor sd observe)cum duhul
antihristic pdtrundein Georgia
gi, sdp6nd rdddcini addnci in
sufleteleoamenlior,igi incepe
stipdnirea in toate straturile
viefii.
De exemplu,in gcoli sunt
Arhimandrit
Lazar ABASIDZE
(Continuare in pagina 5)
Pagina2
Agendaepiscopalla PS Galaction
Miercuri, I iunie 2016-sdvdrgegte SfZintul
Mas lu in Cat ed ra l a Ep i s c o p a 1 6S fAn tu l
A lexandrudin Alexandria.
Vineri, 3 iunie - sdvdrgegteSf. Maslu in
biserica Sf. Impdra{i Constantin gi Elena din
RogioriideVedegi in bisericaSfintei Mironosi{e
Maria Magdalenadin MdndstireaPantocrator-
DrdginegtiVlagca.
SAmbitI, 4 iunie - slujegte Sfdnta
Liturghie gi parastas in biserica Adormirii
Maicii Domnului din Alexandriagi hirotonegte
diaconpeTimoteiAsandei.
DuminicI, 5 iunie - slujegteSfdntaLitur-
ghie in bisericaSfdntuluiM. Mc. Gheorghedin
parohiaPeretuI, hirotonegtepreot gi hirotesegte
duhovnicpediaconulTimoteiAsandei.
Luni, 6 iunie - marfi, 7 iunie, participi la
Sf. Sinod,la palatulPatriarhaldin Bucuregti.
Miercurir S iunie - participdla examinarea
competenfelor profesionale ale absolven{ilor
SeminaruluiTeologic,,Sf.Calinic Cernicanul"
din TurnuMdgurele.
Joi, 9 iunie - vineri, l0 iunie - participdla
lucrdrilecelui de al III-lea Congresinternafional
de numismatici la Centrul Cultural Redutadin
Bragov qi sivdrgegte slujba de Te-Deum in
deschiderea lucrdrilor acesteimanifestdri.
SAmbItS, ll iunie - participdla deschi-
dereaExpoziliei omagialeMihai Eminescula
CerculMilitarNa{ionaldin Bucureqti.
DuminicS, 12 iunie: SfdntaLiturghie in
biserica Schimbdrii la Fafd a Domnului din
Mdndstirea Pantocrator - DrdgdnegtiVlagca,
hirotonegtediaconpeDumitru ValericdGabor.
Luni, 13 iunie - participi la Festivalul-
concursTe-DeurnLaudamus,edifia a XVII-a, la
$coala,,ZahariaStancu"din Rogiorii de Vedegi
inmdneazdpremiile laurea{ilor.
Marfi, 14 iunie - sdv6rgeqteSf6nta
Liturghie gi Te-Deum in biserica Adormirii
Maicii Domnului din Alexandria gi prezideazd
l u c r dr ile Conf eri n { e i p a s to ra l -m i s i o n a re
semestriale cu tema,,Anul omagialal educafiei
religioasea tineretului ortodox", la protoieria
Alexandria.Participdla vernisajul Expoziliei
,,V alor i ale ar t e i re l i g i o a s e d i n j u d e fu l
TeIeorman", or ganizatdin cadruI manifestdrilor
prilejuite de aniversareaa 20 de ani de la
infiinlarea Episcopiei Alexandriei gi
Teleormanului, la Muzeul Judefean din
Alexandria.
Miercuri, l5 iunie - slujegte S{hnta
I-iturghie 9i Te-Deum in biserica Sfintilor
Impdrafi Constantin gi Elena din Rogiorii de
Vede' gi prezideazd lucrdrile Conferinfei
pastoral-misionare semestrialecu tema,,Anul
omagial al educa{iei religioase a tineretului
ortodox", la protoieria Rogiorii de Vede.
Participd la deschidereaExpoziliei omagiale
Mihai Eminescu organizatd de Sec{ia
Alexandria a Societdfii Numismatice
Romdnegi deAsocialiaFilateligtilordin judeful
Teleorman,la sediulSocietilii ,,Catalactica"din
Alexandria.
CredinlaOrtodoxd
Idie 2016
Joi, 16 iunie - slujegteSfhntaLiturghie gi
Te-Deum in biserica Sfdntului Sfinlitului
Mucenic Haralambie din Turnu Mdgurele gi
prezideazd, lucrdrile Conferilei pastoral-
misionaresemestriale cu tema,,Anulomagialal
educafieireligioasea tineretului ortodox", la
protoieriaTurnuMdgurele.
Vineri, 17 iunie - prezideazdlucrdrile
Conferinfei pastoral-misionaresemestrialecu
tema ,,Anul omagial al educa{ieireligioase a
tineretului ortodox", la protoieria Videle.
Sdvdrgeqte SfdntulMaslu in bisericaSchimbdrii
la Fafda Domnului din MlndstireaPantocrator-
Driginegti Vlagca.
SAmbitI, f8 iunie - slujegte Sfiinta
Liturghie gi parastasin biserica Schimbdrii la
Fa15a Domnului din Mindstirea Pantocrator-
DrdgineqtiVlagca.
Duminicl, 19 iunie - slvdrgegteSfZinta
Liturghie gi Vecernia speciald a praznicului
Pogordrii Sfdntului Duh in biserica Sfinfilor
Impirafi Constantingi ElenadinZimnicea.
Luni, 20 iunie - sdvdrgegteSfdnta
Liturghie in biserica Sf. M. Mc. Mina din
Mdn[stirea Sfintei Treimi - DragdnegtiVlagca.
Sfin,tegteo troi(5la intrareain incintaMdnistiri i.
Marfi,2l iunie - slujegteSfdntaLiturghie
in bisericaSfhntuluilerarhNicolaegi a Sfintului
MucenicIulian din MdndstireaNdsturelu.
Miercuri,22 iunie: Sf. Maslu in biserica
Sf.ArhangheIi din parohiaFotdchegti- Videle.
Joi, 23 iunie - joi,30 iunie - sdvdrgegte un
pelerinaj cu racla Sfintelor Moagteale Sfintei'
Mironosile gi intocmai cu Apostolii Maria Redacfiagi administrafia
Magdalena de la Ministirea Pantocrator - S.C.GEEA S.R.LBac6u
DrdgdnegtiVlagca in ArhiepiscopiaSuceveigi
Rdddufilor. Autorizafie: 104I 1903| 1992
Vineri,24 iunie - slujegteSfhntaLiturghie CaleaM[rdqeqtinr. 185.bloc
in biserica SfAntului Acoperdmdnt al Maicii E6, etaj II. ap. 7, cod 600073
Domnului9i a SfinfilorProcopiegi Elisabetadin Baclu
Mindstirea DornaArini. Faceo vizitd la schitul Teletbn/tax: 0234I 555370.
SfdntulNectariedin aceeag i localitate. dupl ora 18
SAmbItI, 25 iunie - sdv6rgegteSfiinta
Liturghie in bisericaSffintuluiAcoperdmdntal e-mail:
Maicii Domnului gi a Sfin{ilor Procopie gi credintaortodoxa@yahoo.com
Elisabetadin MdndstireaDorna Arini. Face un
pelerinaj la Mdndstirile Vorone{, Humor gi Conturi: BCR Bacdu:
Moldovila. Codul IBAN RO63 RNCB
Duminici, 26 iunie - slujegte Sfhnta 002603089475000 r;
Liturghie in biserica Parohiei Panaci TrezoreriaBacf,u:
(Drdgoiasa).Faceo viziti la M[nastireaPdltinig Codul IBAN RO44TREZ
(Catrinari). 0615069XXX000579
Luni, 27 iunie - face un pelerinaj la
MdndstirileSucevifagi Putna.
Marfi, 28 iunie - racla Sfintelor Moagte
este intdmpinatd gi aSezatd.spre inchinarea
credinciogilorin biserica Sfinfilor Apostoli
Petrugi Paveldin Suceava(CartierulSfdntulIlie
Nou). Face o vizitd la Mdnlstirea Dragomirna
unde are o scurtd intrevedere cu
inaltpreasfinfitut Pirinte Arhiepiscop Pimen.
Sdvdrgegte vecerniagi Litia in bisei,icaSfinlilor Intreagar[spundere
apostoli Petru gi Pavel din Suceava(Cartierul pentruopiniile exprimate
SfdntulIlieNou). revineautorilor
Iulie 2016
Editorial
,rMareil)t Adunare Ecumenistl
Toatd suflarea ortodoxd de pe
planetd gtie, mai degrabdar fi trebuit sd
qtie,cf,,tn perioada16 - 27 iunie2016,in
Creta,intr-o splendiddclddire a Centrului
de Conferinfe al Academiei Teologice,
aproape de satul de pescari Kolymbari,
ldngdmare,cu fafa cdtreApus, a avut loc
Sf6ntul qi Marele Sinod Ortodox.
Ortodocqii informafi, pe cdt este posibil
(la lucrdri a fost admisd doar presa
controlatd strict), au trdit nelinigtea cea
bund in perioadapregdtirii gi desftgur[rii
acesteireuniuni ortodoxela nivel inalt, iar
cei neinformati au rdmas indiferen{i ca
intotdeauna.Dupd incheierea lucrdrilor,
ticerea gi embargoulasuprainformaliilor
de la Sinod s-au intdrit, au devenit de
beton. La pestedoud sdptdmdni(l I iulie
2016) de la acel eveniment,autodeclarat
epocal, din documentele oficiale ale
Sinodului s-au publicat in limba romdnd
doar comunicatele despre autonomie,
desprefamilie gi despre post, enciclica
ne-a parvenit in limba englezd,iar mesa-
jul participan{ilorla sinod gi textul contro-
versatului act ,,Relaliile Bisericii Orto-
doxe cu ansamblullumii cregtine" le-am
preluat de pe unele site-uri care le-au
tradus din greaci, din rusd sau din
francezd.Ticerea nu te face sf, ui1i, ci sd
aprofundezi,inmullind intreblri le!
O primd intrebare este despre
oportunitatea acestui mare sinod: au
apdrut in Ortodoxie probleme de rdtdcire
care trebuie indreptate qi intf,rite cu
m[rturisire sffintd? Da. o rdtlcire este
acutd: ereziaecumenistd.dar ea nu a fost
abordatd ca o grav5 cddere. intrebarea,
ins6,e formulatd incd din anul1977, luna
aprilie, ziua 22, cdnd Sfdntul Iustin
Popovici adreseazdo scrisoareSinodului
BisericiiOrtodoxe a Serbieiin carespune:
,,in prezentnu sunt problemeserioasesau
presantecare si justifice convocareagi
desfbgurareaunui nou sinod ecumenical
B i se ri ci i O r t odox e. t . ..1 R e a l i ta te a
istoricdestefoarte clar6: sfintele Sinoade
ale Sfinlilor Pdrinfi insuflali de
Dumnezeu, intotdeauna au pus inaintea
lor una sau cel mult doud sau trei
probleme prin gravitatea extremi a
marilor ereziiqi schismecareau denaturat
credinlaortodoxd,au ftrdmilat Bisericagi
au primejduit grav mdntuirea sufletelor
oamenilor, mdntuirea poporului ortodox
al lui Dumnezeuqi a intregii crea{ii a lui
Dumnezeu. De aceea, sinoadele
ecumenice au avut intotdeauna un
caracter hristologic, soteriologic,
ecleziologic. care inseamnd cd singurul
lor subiectcentral- vestealor ceabund- a
fost intotdeauna Dumnezeul-Om Iisus
Hristos gi mdntuirea noastrd in El,
indumnezeireanoastrf, in El" (Despre
convocareaMarelui Sinod al Bisericii
Ortodoxe, text publicat in cartea
Ecumenismul incotro? O noutr viziune
ortodoxl asupra ecumenismului
sincretist,2003,AnexaIV pp. 148- 162,
de ieromonah Agapit Popovici). De ce
punea problema astfel Sfdntul Pdrinte
Iustin Popovici? Pentru c6 acest mult
trdmbipt sinod,,ecumenic"se pregf,tegte
de aproape 100 de ani, fiind stdrnit cu o
incdpd,t6narecare fine de cel pu{in trei
genera{ii in cuibul de masoni de la
Patriarhia Ecumenicd din
Constantinopol.Sinodul actualcretanare
el una sau doud probleme capitale in
program? Dacd privim ,,ordineade zi",
rdspunsulg tru, tradilia Sfintelor Sinoade
e plrisitd. In pregdtirilesaleistorice,prin
conferinfe gi dezbateri,au fost qi cdte 30
de teme in catalog.Acum, in Creta,au fost
dezbdtute gi aprobate urmitoarele:
Misiunea Bisericii Ortodoxe in lumea
contemporand, Diaspora Ortodoxd,
Autonomia gi modul proclamf,riiacesteia,
SfhntaTainda Cununiei gi impedimentele
la cds[torie, Importanfa postului gi a
respectlrii acestuia astdzi, Relafiile
Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii
cregtine.Din cele 6 teme,toateimpusede
Patriarhia constantinopolitand, 5 sunt
rezolvate de mult de cltre sinoadele
anterioare qi de cdtre Sfinfii P[rinfi. O
singurd temd dintre acestea, diaspora
ortodox[, prezintd o problematicd de
actualitate, dar cum se vede, bisericile
ortodoxe din Vest dar qi din Extremul
Orient nici au fost amintite, necum
invitate la sinod.Atunci de ce s-auocupat
sinodalii actuali de probleme care erau
deja puse in canoaneqi reguli de sute gi
sutedeani?Dinviclenie: le-aureluatcasd
vadd lumea cd nu modificd nimic (chiar
am vdzut site-uri incdntate,deja p6c[lite,
de stratagemaaceasta),cd sinodul {ine la
tradiliile Bisericii, dar printre ele au
strecurat,cu abilitate, mulie schimbdri. in
spatele acestei problematici aparent
tradigional-ortodoxi au promovat o
ticlloasd trddare a duhului Sinoadelor
Ecumenice gi a cuvdntului Sfinfilor
P[rin{i: relafii cu biserici gi confesiuni
cregtine. Sfinlii Pirinli ai Sfintelor
SinoadeEcumeniceau solufionatsimplu
aceastdchestiune: sunt erezii, anatemacu
ele! Sinodul cretan, insd, numeqtetoate
e re z i i l e c o n temporane ,,B i seri ci gi
Confesiuni cregtine heterodoxe" qi le
),,acceptd",degiinilial documentulscriaci
le ,,recunoagte" (dificultatea e cd
documentul original nu a fost publicat
oficial in limba romdnd!). Agadar,
hristogii mincinogi de pe intreg
pagina3
mapamondul sunt acceptafi de cdtre
sinodul cretan, adundrile lor sunt numite
biserici de cdtre mai marii Bisericii
Ortodoxe.Fariseic(a se citi diplomatic!),
penffu a-i derutape cei mici gi negtiutori
ca noi, ierarhii sinodali igi declard gi
atagamentulfafi de Hristosul cel Viu gi
falA de ,,(Jna, SfentA, Soborniceascd gi
ApostoleascdBisericd". E o confradiclie
tragicf,:ori cu mamona,ori cu Hristos! Nu
se poate cu amdndoi deodatii. Cu o
seninitate demnd de addncul
corectitudinii politice, prelafii ortodocgi
declard cd se ataqeazdqi de adevdr gi de
minciuni. AEadar, sd rdspundem la
intrebarea din capul paragrafului:
adunareadin Cretanu e folositoare pentru-
pleroma Bisericii, in schimb e un prilej
bun pentru elitele ecleziale ca si mai
poatd face un pas (istoric?!) spre unirea
politicd a tuturor religiilor. Prefrcdndu-se
cd,dezbatrelaf i i le cu eterodocgii, sinodali i
din Creta au legiferat erezia ecumenistii,
au pus-o in canon. Au recunoscut gi
legiferatnelegiuireqgitoateblasfemiilegi
teomahiadin lume. [n loc sdo combatiicu
tdrie, sl o dea anatemei,ne-au introdus-o
obligatoriu in Bisericd (documentul
respectiv are 24 de articole, care trebuie
analizate paragraf cu paragraf, fiindcI
sunt foartenocive!). Cine se opune,,,vafi
dat afarddin sinagogd",cum zice Domnul
Iisus Hristos (Ioan 9, 22), adicd va fi
caterisit (de e cleric) sau va fi afurisit
(dacde mirean) gi declaratschismaticfafi
de Biserica Ortodoxf,. Pentru noi,
recunoaqtereaecleziald, la acest Sinod, a
ereziilor qi schismelor drept biserici e o
tripld trddare: a Sfintei Treimi, a Sfintei
Biserici (gi a drepteicredinfeortodoxe),a
turmei de credinciogi care nizuiesc la
mdntuire.
E SfAntSinodul din Creta? Iatii o altii
intrebare, fiindcd numele adundrii
deruteazdmultd lume, ba o gi smintegte.
Dacd ar fi fost un singur sfdnt intre acegti
156de ierarhi venili la o adunareinchis6,
secretoasdgi exclusivisti, dupd tiparele
organizafiilorezotericeale secoluluiXXI,
acela ar fi mirturisit deschis dreapta
credinfd gi ar fi respins categoric ereziile
oriental-monofizite gi pe cele ariene-
papistagegi protestantedin Apus. Daci
Duhul Sfrnt ar fi fost prezent acolo,
ucenicii Lui nu ar fi adoptat gribifi toate
ereziile qi pan-ereziaecumenistS,ci le-ar
fi respins,agacum au fbcut-o la Sinoadele
E cumeni ce autenti ce. D acI duhul
Sfinfilor Apostoli, dacd duhul Sfintei
Ioan ENACHE
(Continuarein pagina 8)
redinla Ortodoxd
tutt*+
Plrintele ArseniePapacioc,duhovnic
gi indrumltor de sufleteiscusit(2)
A c es t e pr e c e p te g i i n d ru md ri
practice se revdrsau ca o roud
binecuvdntatdpeste sufletele pustiite de
argila pdcatului. De aceea,valuri intregi
de credincioqiil asaltaude dimineappdni
seara tdrziu, pentru a primi hrana
spirituald a cuvdntului lui Dumnezeu.
Pdrintele parcurgea cu fiecare fiu
duhovnicesc ,,drumul" spiritual care il
conduce pe om ,,de la stadiul de rob, la
libertateafiilor lui Dumnezeu"u.
Avea o deosebit[ m[iestrie gi intuifie
psihologicd de a pdtrunde in labirintul
sufletului uman qi de a cercetaorice cutd
unde s-ar fi ascuns weun pdcat gi, cu
deosebitdrdbdareqi sensibilitate,il scotea
din rdddcind cdnd penitentul se cdia din
addnculinimii. Urma apoi consiliereaqi
administrareacanonului.Dupd ce le turna
balsamultimdduitor pe rand, nu-i ldsasd
plecepdndnu-i ancorape piatra credinlei
gi a nddejdii, insufldndu-le incredere in
mila lui Dumnezeu gi subliniiridu-le
importanfa capitald pg care o prezintd
grija fa{n de suflet. In predicile sale,
pdrintele spuneacd ,,Dumnezeunu este
atdt de supirat pentru anumite gregeli pe
care le facem cdt e pentru cd suntem
n e pis dt or i. Ne a md n d m e x i s te n fa
duhovniceascd,mergem din inerfie. E o
mare gregeald! Trebuie trait fiecare
moment in toatf, plindtatea lui. Sd te
cunogti pe tine. Care e una din marile
gregeli existente in lume? Fiin(a
omeneascd,,care esteftcutddupi chipulgi
asemdnarealui Dumnezeu, se izoleazd,
dupi propria sa pornire egocentricd"'
Egoismul sau patima iubirii de sine este
,,maica tufuror releloC'* , iar ,,cel ce se
iubegte pe sine, nu poate iubi pe
Dumnezeu...,clci cautdslavasa"'. Pentru
a te eliberade aceastdpatim6,trebuie ,,sd
faci nu ce wei tu, ci numai ce-I place lui
Dumnezeu"to,spunepdrintele,cdci nu vei
putea ,,sd primegti darul mdntuirii tale,
dacd nu ,vei putea sd te smereqti cu
adevdrat"" . De aceea,intreagacomoarda
invifdturilor sale este presdrat[ de
indemnuri stiruitoare la smerenie, care
estetemelia gi podoabatuturor virtufilor.
, , S m e r e g t e - t em e r e u - s p u n e a € 1 ,
adresdndu-seucenicilor sdi - vegheazd
mereu asuprata,ftrd,nici un duh inilfntor,
gi oriunde te vei gdsi fa{n de marile
chemdri, inima ta se va bucura gi cu
rugdciunile Prea Sfintei Ndscdtoare de
Dumnezeu vei rdmdne om al Crucii, un
fiu al invierii"'' , adicd biruiegtepdcatul,
rdstingnegte-tepe crucea infrdndrii gi a
lepddiriide sinegi,,te va lumina Hristos"
(Efeseni5, 14)cu lumina invierii Sale,pe
CredinfaOrtodoxd
carepdrinteleo percepeaca,,o linigtitoare
vibralie a intregii fiinfe", ca o ,,comuniune
qi dialog cu DumnezeuCuvdntul" gi ca pe
o,,supraomeneascf, bucurie"". El insugia
trdit aceastdipostazd,in perioada viefii
salein vdltoareasuferinlelorgi a ispitelor
induratecu multd resemnaregi optimism
spiritual qi, de aceea,recomandagi fiilor
sdi duhovniceqtisdcultive acestechilibru
linigtitor care se menline numai printr-o
,,starede trezvie fbrd echivoc" gi prinff-o
,,perrnanentdluare aminte la sine"'*, prin
careomul inldturdvdlul tristelii gi,,Il face
simlit pe Dumnezeu,pe Maica Domnului
$i pe orice sfdnt, cu inima sa continuu.
Aceasta-spunepdrintele- arfine lumini{a
sufletuluiaprinsd,gi va fi mai greu ca acel
suflet sd fie atacatde diavolul"''. Smerita
cugetare se dobdndegte numai prin
rugdciune.,,Sporegtiin smerenieatunci
cdnd simfi nevoia s[ te rogi agacum simli
nevoia de aer qi ap6"'". Rugdciunea
intre{inelinigteasufleteascd,iar smerenia
zidegtegi amplificd tot mai mult aceastd
armonie interioari in care voinfa trupului
este subordonatdsufletului, fiindcd ,,din
momentul in care smereniase addncegte
tot mai mult, tr[iegti cdt mai mult intr-o
starede pldcere,de bucurie,de eliberare;
iar toateacestelucruri vin fdrd sd se vadd
gi fdre si se discute'o't. Acesteaspectenu
sunt teorii inspirate din c6(i sau din
tratate de teologie moral6, ci sunt spuse
din experienfaviefii sale duhovnicegti.
Pirintele spune cd ,,bldndetea$i rdvna
pentru toate cele bune, nem6nierea gi
urmdrireapdcii,nu a dreptd{ii,suntsemne
d e n emdndri e" ' o, adi cd roade al e
smereniei,iar Dumnezeuse descoperdin
lucrareaSa, nu atdt celor ce se ostenesc,
cdt celor simpli gi smeriEi.,,Dumnezeu
este un Dumnezeu al inimii. Roagd-te,
deci, cu simfire! Puterearugdciunii nu stf,
in cutare sau cutare cuvinte, ci in felul
c u m se sdvdrgegte.A ceastd grua,
preocuparede finefe sufleteascdcontinud,
aduceo retragere.intine neprovocatoareqi
smeritdin toate"''.
Dacd virtutea smereniei ar
infrumuse(asufleteleoamenilornu ar mai
exista atdtea controverse, discordii,
rivalitdli gi fric{iuni, generatede spirirul
luciferic Ai de instinctul meschin de a
ponegri,invidiaqi disprefuipe cel[lalt.,,E
bine ca toatdlumea sdnu desconsidere pe
nimeni, oricdt ar fi de neinsemnat(cd gi in
el Se ascundeHristos). E bine si intrebi,
si ceri pdrerisauchiar sfaturi de la oricine
ar fi el. Cdci harul lui Dumnezeu
strldqluieqte - cine qtie?- mai mult in cele
simple gi nebdgate in seamd... Te vei
Iulie2016
convingein drumul viefii cd infelepciunea
st6 sigur mai mult unde este smerenie,
cdci a6oloesteDumn ezeu"'o
Smerenia este semnul distinctiv al
alegilor lui Dumnezeu care se strdduiesc
sd ducd o via{d eliberatd de patimi,
dezrdddcindnd viermele mdndriei din
inimd gi pdstrdnd neincetat puritatea gi
indlfimea gdndului smerit in mintea lor
luminatdde credin{asincerd,cici mdndria
este intocmai ca un turn inalt care
strdjuiegteo mullime de clddiri gi case
intemeiatein preajmalui, iar,,cei carese
rizboiesc nu pot sd le ddrdme, fiindcd
turnul le ajutdgi le pdzegte.Aga gi mdndria
intdregtepe celelaltepdcate qi nu-lasdpe
om ca sdle biruiascd"''.Cel smerittrdiegte
via{acu simful rdspunderiipe careo are in
fala lui Dumnezeu, iar unul ca acestaigi
cur6{dinima de rdutategi de vicle$ug,nu
criticd, nu judeci, nu condamnd gi nu
defaimd pe nimeni, pentru cd ,,vorba
mult[ estemai mult o degertdciunedecdt
folos, iar vorbirea de rdu este o mare
primejdie pe lumea aceasta$i pe lumea
cealaltd - cei mai mulli din osdndilii
iadului.sunt cei care ucid cu vorbirea de
r6u"", spunePirintele Arsenie.Smerenia
este o oglind6 pentru minte gi o fbclie
aprinsdpentruinimd 9i congtiinf5.
Arhim. conf. univ.
dr. Vasile MIRON
'
L Hausheg Paternitatea gi indrumarea
duhovniceascl in Rlsiritul cregtin, Deisis,
1999,p.17l.
'Parintele
ArseniePapacioc,Mici indemnuri
spre mintuire, Ed. Sofia,Bucureqti,2009,p.
71.
" St. Maxim Mdrturisitorul, A doua sutil a
capetelor despre dragoste, trad.in rom. de Pr.
Prof. D. Stiniloae.in Filocalia, vol. [I, Sibiu,
1947,p.67.
n
Diadochal Foticeei,Cuvint ascetic,trad.in
rom. de Pr. Prof. D. Staniloae, in Filocalia,
v o l . I ,S i b i u ,1 9 4 7p, . 3 3 8 .
'o
Ne vorbegte Pirintele Arsenie, vol. I, Ed.
EpiscopieiRomanului,Chiqindu, 1996,p. 61.
" Ibidem,p.60.
''
Ibidem, p. 63.
''
Ibidem. p. 66.
''
Ibidem, p. 56.
''
[dem, Miciindemnuri spre...,p. 3 l.
'u
Ne vorbegtePlirinteleArsenie...,p. 50.
''
Ibidem,p. 88.
'*Ibidem,
p.50.
''Ibidem,
p.51.
'o
Idem, Mici indemnuri spre...,p. 36.
''
Agapie Criteanul. MAntuirea piicltogilor,
Ed.Bunavestire,Bac6u,1997,p. 51.
Pugi*a
Plrintele ArseniePapacioc,duhovnic
gi indrumltor de sufleteiscusit(2)
A c es t e pr ec e p te g i i n d ru m d ri
practice se revdrsau ca o roud
binecuvdntatdpeste sufletele pustiite de
arqila pdcatului. De aceea,valuri intregi
de credincioqiil asaltaude diminealdpdnd
seara tdrziu, pentru a primi hrana
spirituald a cuvdntului lui Dumnezeu.
Pirintele parcurgea cu fiecare fiu
duhovnicesc ,,drumul" spiritual care il
conduce pe om ,,de la stadiul de rob, la
libertateafiilor lui Dumnezeu"u.
Avea o deosebitdm[iestrie gi intui{ie
psihologicd de a pdtrunde in labirintul
suflefului uman gi de a cercetaorice cutd
unde s-ar fi ascuns weun pdcat gi, cu
deosebitdrdbdaregi sensibilitate,il scotea
din r[dlcind cdnd penitentul se ciia din
addnculinimii. Urma apoi consiliereagi
administrareacanonului.Dupi ce le turna
balsamultdmdduitor pe rand, nu-i lisa sd
plece pAndnu-i ancorape piatra credinfei
gi a nldejdii, insufldndu-le incredere in
mila lui Dumnezeu gi subliniiridu-le
importanfa capitald pQ care o prezintd
grija fap de suflet. In predicile sale,
pdrintele spuneacd ,,Dumnezeunu este
atdt de supdratpentru anumite gregelipe
care le facem cAt e pentru cd suntem
n epds dt or i. Ne a md n d m e x i s te n fa
duhovniceascd, mergem din ine(ie. E o
mare greqeald! Trebuie trf,it fiecare
moment in toatd plindtatea lui. Si te
cunogti pe tine. Care e una din marile
gregeli existente in lume? Fiinfa
omeneascd,care estefrcutd dupdchipul gi
asemdnarealui Dumnezeu, se izoleazd,
dupd propria sa pornire egocentricf,"t
Egoismul sau patima iubirii de sine este
,,maica tuturor relelor"* , iar ,,cel ce se
iubegte pe sine, nu poate iubi pe
Dumnezeu...,c[ci cautdslavasa"'. Pentru
a te eliberade aceasti patim6, trebuie ,,sd
faci nu ce wei tu, ci numai ce-I place lui
Dumnezeu"'',spunepdrintele,cf,cinu vei
putea ,,sd primeqti darul mdntuirii tale,
dacd nu ,vei putea sd te smeregti cu
adevdrat"" . De aceea,intreagacomoarda
invdf[turilor sale este presdratd de
indemnuri stdruitoare la smerenie, care
estetemelia gi podoabatuturor virtufilor.
, , S m e r e g t e - t em e r e u - s p u n e a € 1 ,
adresdndu-seucenicilor sdi - vegheaz[
mereuasuprata,frrdnici un duh indltitor,
9i oriunde te vei glsi fa!6 de marile
chemdri, inima ta se va bucura gi cu
rugdciunile Prea Sfintei Ndscltoare de
Dumnezeu vei rdmdne om al Crucii, un
fiu al invierii"'' , adici biruiegtepdcatul,
rlstingnegte-te pe crucea infrdndrii qi a
lepdddriide sinegi,,te va lumina Hristos"
(Efeseni5, 14)cu luminainvierii Sale,pe
CredinfaOrtodoxd
carepirintele o percepeaca,,o linigtitoare
vibralie a intregii fiinfe", ca o,,comuniune
qi dialog cu DumnezeuCuvdntul" gi ca pe
o,,supraomeneasci bucurie"''.El insuqia
trdit aceastdipostazd,in perioada viefii
salein vdltoareasuferinlelorqi a ispitelor
induratecu multd resemnaregi optimism
spiritual gi, de aceea,recomandagi fiilor
sdi duhovniceqtisi cultive acestechilibru
linigtitor care se men{ine numai printr-o
,,starede trezvie fbrd echivoc" gi printr-o
,,perrnanentdluare aminte la sine"'0,prin
careomul inldturdvdlultristefii gi,,Il face
simfit pe Dumnezeu,pe Maica Domnului
$i pe orice sfrnt, cu inima sa continuu.
Aceasta- spunepdrintele- ar fine luminila
sufletului aprinsd,gi va fi mai greu ca acel
suflet si fie atacatde diavolul"''. Smerita
cugetare se dobdndegte numai prin
rugdciune.,,Sporeqtiin smerenieatunci
cdnd simfi nevoia sd te rogi agacum simli
nevoia de aer gi ape"'". Rugiciunea
intre{inelinigteasufleteascd,iar smerenia
zidegteqi amplifici tot mai mult aceastd
armonieinterioardin carevoinfa trupului
este subordonatdsufletului, fiindcd ,,din
momentul in care smereniase addncegte
tot mai mult, trdiegti cdt mai mult intr-o
starede plf,cere,de bucurie,de eliberare;
iar toateacestelucruri vin fbrd sd se vadd
gi fhra s[ se discute"'t.Aceste aspectenu
sunt teorii inspirate din cd(i sau din
tratatede teologie morald, ci sunt spuse
din experien{aviefii sale duhovnicegti.
Pdrintele spune ci ,,bldnde.teagi rdvna
pentru toate cele bune, nemdnierea gi
urmdrireapicii, nu a dreptdtii,suntsemne
d e n emdndri e" ' 0, adi cd roade al e
smereniei,iar Dumnezeuse descoperf,in
lucrareaSa, nu atdt celor ce se ostenesc,
cdt celor simpli gi smerigi. ,,Dumnezeu
este un Dumnezeu al inimii. Roag6-te,
deci, cu simfire! Puterearugiciunii nu std
in cutare sau cutare cuvinte, ci in felul
cum se sdvdrgegte. Aceastd grijd,
preocuparede finefe sufleteascf,continui,
aduceo retragerein tine neprovocatoaregi
smeritdin toate"''.
Dacd virtutea smereniei ar
infrumusefasufleteleoamenilornu ar mai
exista atdtea controverse, discordii,
rivalitIli gi fricfiuni, generatede spiritul
luciferic qi de instinctul meschin de a
ponegri,invidiagi disprefuipe cel6lalt.,,E
bine ca toatd lumeasd nu desconsiderepe
nimeni, oricdt ar fi de neinsemnat(cd gi in
el Se ascundeHristos). E bine sd intrebi,
sdceri pdrerisauchiar sfaturi de la oricine
ar fi el. Cdci harul lui Dumnezeu
sdligluiegte- cine gtie?- mai mult in cele
simple gi nebdgate in seam6... Te vei
Iulie2016
convingein drumulvielii cdinfelepciunea
std sigur mai mult unde este smerenie,
cdci aiolo esteDumn ezeu"?o
Smerenia este semnul distinctiv al.
alegilor lui Dumnezeu care se strdduiesc
sd ducd o via{d eliberatd de patimi,
dezrdddcindnd viermele mdndriei din
inimd gi pdstrdnd neincetat puritatea gi
inilfimea gdndului smerit in mintea lor
luminatdde credin{asincerd,cdci mdndria
este intocmai ca un turn inalt care
strdjuiegteo mullime de clddiri gi case
intemeiatein preajmalui, iar,,cei carese
rdzboiesc nu pot sd le ddrdme, fiindcd
turnul le ajutdgi le pdzegte.Aga gi mdndria
tntdreqtepe celelaltepdcate gi nu {asd pe
om ca sdle biruiasc5"''.Cel smerittrdiegte
viafa cu simful rdspunderiipe careo are in
fafa lui Dumnezeu, iar unul ca acestaigi
curd{dinima de rdutategi de viclegug,nu
criticf,, nu judecf,, nu condamnd gi nu
defaimd pe nimeni, pentru cd ,,vorba
multf, estemai mult o degertdciunedecAt
folos, iar vorbirea de rdu este o mare
primejdie pe lumea aceasta$i pe lumea
cealaltd - cei mai mulli din osdndilii
iadului.suntcei care ucid cu vorbirea de
rtru"tt, spuneP[rintele Arsenie. Smerenia
este o oglindd pentru minte gi o frclie
aprinsdpentruinimb gi congtiin,t5.
Arhim. conf. univ.
dr. Vasile MIRON
" I. Hausher, Paternitatea qi indrumarea
duhovniceascl in Rlsiritul cregtin, Deisis,
1999,p.L7l.
'
PlrinteleArseniePapacioc,Mici indemnuri
spre mAntuire, Ed. Sofia,BucureEti,2009,p.
71.
'
St. Maxim Mirturisitorul, A doua suttr a
capetelor despre dragoste, trad. in rom. de Pr.
Prof. D. Stlniloae.in Filocalia, vol. II, Sibiu,
1 9 4 7 , p . 6.7
n
Diadoch al Foticeei,Cuvint ascetic,trad. in
rom. de Pr. Prof. D. Stdniloae, in Filocalia,
vol. I, Sibiu,1947,p.338.
'n
Ne vorbegte Plrintele Arsenie, vol. I, Ed.
EpiscopieiRomanului,Chigindu,1996,p.61.
" Ibidem,p.60.
''
Ibidem,p. 63.
''
Ibidem.p.66.
'o
Ibidem,p. 56.
" Idem, Mici indemnuri spre..,,p. 3 L
'u
Ne vorbegtePlrintele Arsenie...,p. 50.
''
Ibidem,p. 88.
''
Ibidem,p. 50.
" I b i d e m ,p . 5 1 .
'o
ldem, Mici indemnuri spre...,p. 36.
''
Agapie Criteanul,MAntuirea picitogilor,
Ed. Bunavestire,Bac[u, 1997,p. 51.
Iulie 2016
Antihristul vine in Georgia
(Urmare din pagina l)
introduse programe de ,,educatie' se-
xuald", in timp ce cursurile de istorie
nalionald sunt scoasedin programa $co-
lar6 - sume enorme de bani sunt infuzate
in Georgia, direct din sdnul lui satandin
Europa,pentrua introduceacesteprogra-
me! Ce inseamndaceasta?Oricine studi-
azd,cuatenfieacestproiect intitulat,,edu-
cafie sexuald" sau care se uiti la noile
cdrfi de studiu, vor vedeaclar dorinfa cre-
atorului lui, gi anumeaceeacauncopil sd
invefe, de la cea mai fragedd vdrstS,tot
felul de depravdri sexuale. Scopul lui
este de a transforma c[utarea pldcerii
desfrdnatein principalul scopal vielii.
Incepeo persecugieteribild gi cruntd
a congtiinfeiumane,a valorilor morale qi
a spiritualitdlii. Dar de ce au nevoie de
aceasta politicienii lumii? De ce nu
economisescniciun ban, cheltuind sume
enorme pentru a cumpdra atdt congtiinga
pdrinfilor, cAt gi a copiilor? Pentru cd
acum, in lume, se desfdgoardo muncd
activd pentru pregdtirea venirii
antihristului, iar la conducerea acestor
pro g ra m e s e af l6 c h i a r s td p A n i i
intunericului. Acegtia considerd de o
importanld colosald prestabilirea unei
ordini generalemondiale, prin pregdtirea
oamenilor pentru avea tofi aceleaqi
interese,aceleagidorinfe, aceleaqinevoi -
pentru cd numai atunci va fi posibild
Minunea
Maicii Domnului
(Urmare din pagina l)
nemainintdlnit. L-au asigurat cd se vor
ingriji sd fie indeplinitd cererealui.
Pregedintele intrd cu evlavie in
bisericd... U$a esteinchisd apoi ermetic
in urma sa. Acolo, in lumina slabi din
bisericd, se roagd Maicii Domnului...
Dupd ce a trecut cdtva timp, pregedintele
iese din biseric[. $i-a exprimat deplina
sa satisfaclie, dar le spune ci nu qi-au
linut cuvdntul.,,Am cerut sIfiu singurin
biserici. Cine a fost agadaracea femeie
cu pruncul in brafe care a stat cu mine in
bisericd?". Monahiile au rdspuns cd
nicio femeie nu a intrat in bisericd, aga
cum fdgiduiseri. Dar cd acea Doamnd
pe care a vdzut-o nu putea sd fie decdt
Maica Domnului. Emolia pe care au
simlit-o cu tofii era nespus de mare...
Aceasta s-a intdmplat in vremea
rdzboiului cu multe victime din Siria.
(M[rturie athonit[.ro, 30 iunie 2016).
introducereaunui conducdtormondial gi
definerea controlului asupra intregii
umanitdli. Numai atunci diavolul igi va
putea aduce la indeplinire visul arhaic:
acelaca toatd omenireas[ il venerezeca
pe undumnezeu.
Pentru a indeplini acest scop, ei
trebuie sd gteargi totul din oameni -
individualitate, gdndire inalti qi viafa
obignuitd cu idei qi spiritualitate. O
persoand imoral6, care nu igi cunoagte
propriul neam, care nu cunoagte
experienfa gi bogdfiile spirituale ale
strdmogilor lui, care nu cauti nimic mai
mult decdt pldcerile trecdtoare, care
trdiegte doar pentru prezent - aceasta
reprezinti cel mai bun material posibil
pentru crearea unei persoane c€re poate
deveni, in mod pasiv, subiectul opiniei '
comuneanoii ordini modiale.
O persoandcare poate fi controlati,
riguros, care nu are idei, care nu are
suflet. Aceasta va fi gata sd renunfe la
toateacestelucruri de dragul eliberdrii de
orice: de congtiinfi, de rugine,de rigorile
morale. Va fi gata sd pldteascf, pentru
libertate, sd pdcdtuiascd de dragul
d re p tu ri l o r, sd i mbi e carnea cu
bundtdlile acestui,,paradisp6.mAntesc" gi
s6 se desfete in confortul tehnologic
m a te ri a l , f brd ni ci o mustrare de
conqliin!6.
Impreund cu toate acestea se
Cflnd in sinod
func{ioneuzd,duhul papal
(Urmare din pagina l)
estein reguli inaintealui Dumnezeu.Daci
in Biserici Sinodul, sau in Minisfiri
Sinaxa, nu func{ioneazd corect, atunci
degi vorbim de duh ortodoxo il avem
totugi pe cel papal. Duhul ortodoxesteca
fiecaresi igi spundgi s[ igi scriep[rereasa,
si ttu vorbeascdpentruci se teme, sau sd
lingugeasc[, ca si se aibi bine cu
arhiepiscopul, saucu stare{ul.
Dar gi clericii care intri in conducere
de tineri, degi au insugiri pentru asta, se
vatimi, se netrebnicesc.Intrl in angrena-
je, conducere,cancelarieetc.,gi nu seajuti
duhovnicegtedegi au incliniri. Unii, dacl
nu s-arfi netrebnicitgi ar fi flcut treabdin ei
ingigi, ar fi ajuns mai tirziu de bazi in
Bisericl. Atunci cdndomul nu seocuoi de
sinein inlelesulcelbun,adici nu facetrea-
biin el insugi,esteca negustorulcarecum-
pdr[ gi vinde qi nu qtiece datorieare,sfhr-
gindinceledin urmdinpugclrie.(Cu dure-
re gi dragoste pentru omul contempo-
ran, SchitulLacu,2000,p. 304- 305).
Pagina5
presupunecd aceasti persoani trebuie sd
rdmAndgi religioasd - antihristul doregte
ca oalnenii sE i se inchine, gi nu doar ca
unui om talentat,ci precum divinitegii. in
spatele lui stau puterile intunericului,
care ard de dorinla venerdrii divine. Dar
aceastd religiozitate trebuie s[ fie
secular6,(in afara oricdrei influenp din
parteaBisericii), frrd a qti niciun Adevdr
- ci doar un surogat mistic care seamdnd
vag cu adev[rul
Astfel, pentru a crea aceasti
societatenou6,estenevoie de trei factori:
religiozitate ecumenisti (religie fere
har), imoralitate (o persoand care qi-a
pierdut conqtiinfa) gi o rupere a
conexiunii dintre om gi vechealui culturd
spirituald gi morald (o societate fere
istorie). Al treilea factor este necesar
deoarece simldmAntul nafional, deseori
primit de la strdmogi,imboglfegte omul
cu adevirata infelepciune,il inva15sd se
intoarc[ la betranii sdi gi sd urmezeacele
valori morale, inalte, pe care aceia le-au
prefuit intotdeauna.Dar aceastdtemelie
fermi - baza infelepciunii gi a moralei -
trebuie distrusd. Astfel, omul incepe sd
semenecu o.plantd ruptd din rdddcini
care esteprinsi in vdrtejul apelor tulburi
gi murdareimpreund cu alte mii de plante
asemdnitoard qi care se indreaptii spre
abisulintunecat.
Dac[ acestprogram esteacceptatin
gcolilenoastre,atuncigeorgienilorle vor
fi arse rdddcinile cu fldcdrile iadului. tn
c6teva decenii, Georgia va merge pe
calea Sodomei gi Gomorei gi le va
impirtdqi, fdri indoialS" soarta, dacd
acest lucru se va intAmpla. Nu este o
int6mplare cd ei incearcd sd ii hrineascd
pe cei mici cu aceast[ otravi simplS,
pentru a le otrivi sufletele. Ei pariazd
seriospe nouagenerafie.
Acum totul depinde de noi; gi ceea
ce estecel mai inspdimdntitor estecd oa-
menii tac.Preofii gi clerul menfin ticerea,
gi doar rareori se aude o voce de avertiza-
re. Dacdnu vor striga cu privire la perico-
lul care se apropie, dacd nu vor protesta,
dacd nu vor ridica creqtinii pentru lupta
cu acestrdu, dac[ nu ii trezescla realitate
pe oamenii care s-au lepidat de Hristos,
prin intermediul unor legi stricte - atunci
u$a va fi larg deschisdgi covorul intins
pentru intrarea antihristului in Geor-
gia.,,Frica de Dumnezeu este incepuful
infelepciunii" (Psalmul I l0). $i elibera-
rea de fricd este inceputul nebuniei in
mas6.(Preluat de pe R[zboi intru cuv6.nt
di n 30 mai 2016).
redinfa Ortodox[
Pagina6
Ruglciuneasalvatoare
Necunoscutd pdnl la inceputul
noului mileniu, jertfa doamnei Aspazia
O(el Petrescu gi a miilor de martire gi
sfinte ale inchisorilor comuniste a fost
pusd in lumind gralie evocdrilor din
ultimii ani, datoratdin parte gi insiten{ei
cu care iscoditori de talia lui Danion
Vasile a fdcut posibili aducerea
in atenfiea unui ,,trecutziditor de
suflete Si de oamenii acelui
trecut, cilitori statornici spre un
ideal sfrnt, pe care l-au slujit
pdndlajertfr, gi careau frcut din
noi un neam de durat6, aspirant
l a inv ier e, m ds tu ri s i to r d e
Ortodoxie, care nu este atdt
teologie qi cunoaqtere,cdt este
trdire profundd in duh qi-adevdr,
gi anume: o iubire pe verticald
fafd de Dumnezeugi de cerurile
Sale, gi pe orizontalI, o iubire
fa{d de neamgi de !ard".
Exprimdndu-gi emofia qi
bucuria cd smeritelesaleevocdri au apdrut
in acest,,rdstimpinvolburat, cAndo lume
debusolatdseclatindpe margineaabisului
apostatic", fosta elevi preferatd a lui
Lucian Blaga qi-a deschis incd o datd
sufletul gi, dupi ce a incredin{attiparului
volumele Strigat-am citre Tine,
Doamne..., Crucea de la Miercurea
Ciuc Ai Paraclisul Nagterea Maicii
Domnului, Adusu-mi-am aminte gi
Mlrturisitorii din inchisorile
comuniste. Minuni. MIrturii. Repere,
ne inviti la un nou popas in universul
concentra!ionar, de data aceasta
infbliqdndu-se,aldturi de colegelesalede
suferin{i, Cu Hristos in celul5 (Editura
Areopag,Bucuregti,20 I I ).
Degi nici acum nu indrdzneqtesd fie
cea menitd sd ,,trasezeun sfat pentru
genera,tia care vineo', nu poate refuza
intrebdrile lui Danion Vasile gi, incet-
incet, dezvdluie nu numai o parte dintre
trdirile qi suferinfele indurate in anii de
deten{ie,ci gi capcanele,,multiple gi mult
mai perfide" pe carecei ce artrebui sdfacd
rodnicf, jertfa luptdtorilor anticomunigti
vorfi silili, lardndul lor, sd le intdmpinein
,,tumultul6stade idei gi manipuldri". Asta
intrucdt acum ,,apostaziilesunt multiple,
sunt mai cuprinzdtoare,sunt mai perfide,
sunt mai greu de depistat- qi lupta va fi,
siguq-foartedificild din punctul acestade
vedere".
Vorbind despre experienfa care a
cf,lit-o sufletegte, reitereazA ideea cd in
viafa gi invd{Sturile Mdntuitorului a gdsit
intotdeaunardspunsul cel mai bun gi cd
arma cea mai puternicf, impotriva
tor{ionarilor a fost rugdciunea, a cdrei
valoare nemaipomenitd,mai ales cdnd a
fost rostitd in comun, a descoperit-opas
CredinfaOrtodoxd
cu pas, nu de pufine ori Iisus Hristos gi
Maica Domnului salvdnd-odin situatii in
carenu mai aveanicio iegire.
Chematd,,pentruinchisori", aidoma
celorlalte luptdtoare din oastea
Mdntuitorului, studentaAspazia Olel gi-a
dat repedeseamacd nu po{i fi liber decdt
i n ,,m[sura i n care te
eliberezi de p[catele care te
domin[, de p[catele care te
stdpdnesc"$i pe tot parcursul
deten{ieinu a simfit decdt o
singuri datd urd in sufletul
sdu fa!5 de gardianul crunt gi
zelos care a zdrobit-o in
bdtaie,dar s-a speriatagade
tare cdnd a inleles cd ura e
,,atdt de distructiv6", incAt a
linut post aspru 40 de zile
pentrua-l puteaierta.
Iar de iertat i-a iertat
insd pe to{i, pentru cd a gdsit
o motivalie suferinlei, a
transfigurat-o prin acceptare,considerdnd
cd Iisus a ,,luat o linguri(i din suferinfa
Lui" gi i-a dat-o ei, astfel incdt, prin
purtareapropriei cruci, aceastaa devenit o
bucurie gi o onoare, a salvat-o de la
pierderea sufletului gi i-a descoperit
starea de ,,extaz duhovnicesc", pe care
foarte pufini dintre noi au trdit-o.
Edificatoare in acest sens este
intdmplarea extraordinard petrecutd in
carcera celulei 3, unde ajunsesepentru
a-gi salvapropria torfionardde acuzare,o
maghiard din Miercurea Ciuc, qi unde
,,Hitler", mililianul gi mai inrdit, a
aruncat-opradd gobolanilor ,,cdt o mdfd
mare, mare", legdndu-i cu c6tugele
mdinile la spate gi lipsind-o astfel de o
minimd apdrare.Speriatdde acestebestii
,,fd rd ni ci o expresi e, fdrd ni ci un
sentiment"gi disperatdcd ar puteatdbdri
pe e?, a strigat cu toatd sinceritatea:
Doamne,nu mi ldsa!Tu egti singuramea
s a l v a r e! $i D umnezeu a auzi t-o,
ddruindu-io,,clipd de har" de neimaginat:
A fost, tntr-adevdn clipa de har care a
venit din tndurarea Pdrintelui VeSnic,nlr
din vrednicia mea, n-qm wut nicio
vrednicie, decdt disperarea din mine,
atdt. $i mi-am auzit voceq, de-aia Stiu cd
am strigat efectiv,cd mi-am auzitvocea cu
o urecheparcd strdind, era ovoce strdind,
era strangulatd, rdguSitd,nu eravocea de
care eu eramfoarte ntdndrd Si tngdmfatd,
de altfel, cd aveam o vocepldcutd aSade
obicei. $i tn ntomentul in care am zis:
,,Doamne,nu md ldsa...", tn clipa aceea
toatd realitatea din jurul nleu s-a
transfigurat. Nu mai era nici lucarnd, nici
platformd, nici scdri care coborau, nici
Sobolani. Nu mai era nimic. Era o
imensitate albd, era o lumind slbd, eu
Iute 2016
erom cuprinsd de aceastd lumind, eu o
simleam concretd, atdt de concretd tncdt
eu o credeamntateriald. Era ca o luntind
concretd, materiald, o^ simleam, md
simleam cuprinsd tn ea. In viala de toate
zilele n-am mai simtit niciodatd asemeneo
trdire, un asenxeneasentiment aSa.$i nu
era o lumind ca de la soare sou ca de la
bec. Era o lumind ireald. o lumind... nu
Stiu cum sd vd spun. (...) Era vibratoare.
Era o lumind de zdpadd, dar tn acelasi
timp etonantd, uimitoare, nu Stiu cum sd
vd spun, nu gdsesc cuvdnt echivalent
pentru ca sd pot sd o deso"iu cum era. $i
eu md simleamcuprinsd tn ea Si eram atdt
defericitd cum nu pot sdvd spun. Simleam
o bucurie imensd, un sentiment aSa de
puternic. Mi-am zis cd, probabil, atunci
cdnd iubeStifoarte tare pe cineva Si-aJlicd
eStiiubit lafel Si ai o implinire in aceastd
ddruire, in aceastd afecliune simli intr-
adevdr o bucurie cu totul speciald, zic eu.
Adicd e bucuria aceea care Si dd Si
primeSte tn acelasi timp. O interferare a
iubirii, nu Stiu cum sd vd spun. Trdiam
lucrul dsta Si il trdiam atdt de intens tncdt
simleam cd, dacd dureazdmult, eu o sdfiu
cenuSd. Vibram scdnteietor in bucuria
asta, tnfericirea asta. $i nu Stiamexact ce
e cu mine, nu Stiam cd sunt Olel Aspazia,
adusd acolo. Nu Stiam nimic din toate
astea.Aveamo perceplievagd, dar nu gtiu
cum sdtvd spun, co o precunoastere.
Parcd vag a$a,parcd Stiam cdfusesem o
problemd gi acum nu mai erom, cd eram o
dilemd Si acum nu mai eram. $i eram
foartefericitd cd ieSisemdin ea Si cd eram
prinsd in aceastdluminozitate care era in
acelasi timp Si iubire Si bucurie Si salvare
Si,nu Stiu cum sd vd spun, un sentiment
plenar pe cqre n-am cum sd-l definesc.
Puteli sdvi-l imaginali dacdputeli aSadin
slabele cuvinte pe care le-am spus. $i
dupd o lungd bucatd devremelumina m-a
pdrdsit qi am revenit la normal...
$obolanii dia erau toldniyi toli pe jos, nu
mai alergau de colo-colo. Lucarna
apdrea a;a ca un semiochi de lumind,
dupd cum se tntuneca acea semilumind
imi dddeamseamacd coboardinserarea.
$i ziceam:,,Doamne,de-acumacefaci cu
mine?" Dor nu mai cveam nicio fricd,
eram calmd, erom linistitd, aveam
certitudinea, intr-adevdr, cd pronia
cereascd nu m-o pdrdsit pi cNeam
certitudinea cd nu voi fi ldsatd, cd din
toatd tmprejurarea asta o sd ies cu obraz
curat, ca sd spun a$a, pe romdneSte,
cveam certitudinea asta. Stdteamfoarte
linistitd. Aveam tnsd ca o umbrd, ca o
reminiscenld a acelui sentiment: era in
inima mea o cdldurd, o bucurie, ceva
Cornel GALBEN
(Continuarein pagina9)
Iulie 2016
Puterea credinfei qi a ruglciunii vindecitoare
Degi in zilele noastre sunt pufini cei
care mai cred in minuni, totugi apar multe
cdr{i cu mdrturii ale minunilor s[vArgitede
diferili sfinfi, a$a cum sunt gi cele ale
Sfdntului Luca (Valentin Feliksovici
Voino-Iasenelki). Ndscut in 1877
intr-o familie de iubire qi de ascultare,
fiind al treilea drn cei cinci copii, tatdl
farmacist,catolic evlavios (in privin.ta
religiei pistra o anumitd distanfd fafd
de restul familiei, care era crescutf,in
duhul Ortodoxiei),primegteo educalie
aleas6, avdnd inclinalii artistice de
timpuriu, studiazdpictura la Academia
de Arte Frumoase gi, in aceeagi
perioadd, se inscrie la facultatea de
Medicinl din Kiev. in timpul
rdzboiului ruso-japonez(1904-1905)
va sluji ca medic f6rd de arginli in
cadrul Crucii Rogii.Are patru copii cu
sofia sa Ana, iar dupd moartea ei
prematurdva fi hirotonit preot in 1921cu
numele Luca, dupd doi ani devenind
episcop de Tagkent. Fiind cooptat, in
calitate de expert, intr-un caz ce linea de
instanfelejudecdtoregti,ii dd un rdspuns
remarcabil unui cunoscut cll[u cekist
Peters, care il intreabd cum de crede in
Dumnezeu gi in nemurirea sufletului:
,,,L-ai vdzut pe Dumnezeu? $i, cdnd faci
operafii pe cord deschis, ai vlzut
sufletul?" ,,Nu, a rdspunslinigtit medicul,
pe Dumnezeuqi sufletul nu le-am vdntt.
Insd nu o datdam fbcut operafii pe creier qi
nici minteanu am vdzut-o". Nu duptrmult
timp, pentru mdrturisirea credinfei
orto d o x e, bolgev ic ii i l v o r a re s ta ,
petrecdndll ani in lagdre de concentrare,
in inchisorile comuniste gi in surghiun,
avdnddreptul de a opera,insd cu o condilie
pusd de el: cere sI aibd icoana Maicii
Domnului in sald. A publicat lucrarea
Studii de chirurgie septic[ (pentruea a
fost eliberat din gulag, primind Premiul
Stalin, clasaint6i), datorit[ c[reia au fost
salvatesutede mii de viefi de ostagi.Dupd
eliberare,ajunge episcop de Krasnoiarsk
(1942-1944)la Cercul Polar de Nord gi la
Arhanghelsk,urmAndun al treilea exil in
Siberia.Dupd al doilea rdzboi mondial, in
1946, va fi numit arhiepiscop de
Simferopol gi Crimeea. In ultimii ani de
viap igi va pierde cu totul vedereagi va
adormi in Domnul pe I I iunie 1961,fiind
canonizatla 18 martie 1966.Dupf, ce s-au
odihnit in pdmdnt aproape 35 de ani,
moagtelesale au fost mutate in Catedrala
Sfdnta Treime din Simferopol, unde
sivdrgescmullime de minuni gi astf,zi.
Savant, profesor de chirurgie gi
anatomie topograficf,, unul dintre
pionierii anestezieiregionalegi chirurgiei
septice,medic de {ar[ in cele mai diferite
pir{i ale Rusiei, din sud pdnd in nordul
Culture
extrem,sedistingeaincd din studen{ieprin
inalte cerin{e morale fafi de sine insugi gi
fala de ceilal{i, prin sensibilitateafa{d de
suferinla gi durerea celorlalfi, prin
protestul impotriva
violenlei gi nedreptdfii,
avdnd un caracterfermpi
inalt profesionalism. In
munca sa gtiinlifici qi in
cea practicd de chirurg a
fost ajutat de uimitorul sdu
sim! tactil gi de talentulde
artistplastic.
Au fost publicate in
limba romAni mai multe
lucr[ri dedicate viefii qi
operei Sf6ntului Luca al
Crimeei - Am iubit pilti-
mirea; Predici; Puterea
inimii; Tilcuire la rugi-
ciunea SfAntului Efrem Sirul; Viafa,
canonul, acatistul SfAntului Luca al
C ri me e i ; M i nuni l e contemporane.
Carteadecarene ocupdm,Noi minuni ale
SfAntului Luca al Crimeei (Editura
Sophia,Bucuregti,20l5,in traducereadin
limba rusd a lui Gheorghip Ciocioi)
prezintf,, in cuvinte simple, convingf,toa-
re, mtrrturii ale credinciogilordin lumea
ortodoxf, slavd rdsf,ritean[ in anii de pe
urmi, care s-au vindecat de diverse boli
prin atingereamoa$telor,prin ungereacu
ulei de la candelaSfdntului,prin purtarea
asupra lor a icoanei acestuiasau in urna
ruglciunilor indl{ate cdtre Sfhntul Luca.
AvAndscopulde a spori evlaviaoamenilor
cf,tre acestmare sfhnt ajut[tor gi tdm[du-
itor, lucrarea, imp[rfiti in patru pe4i,
incepe cu mdrturia scriitorului Aleksandr
Seghen,continudcu mdrturii din ultimele
decenii, apoi, cu cele din perioada2013-
2015, incheindu-secu mdrturii de astdzi.
Oamenii il cinstesc pe Sffintul Luca, ii
citescpredicile(adunatein l2 volume),se
roagl la el cu multd credin{5,iarunii copii
primesc la botez numele lui. Minunile
petrecutein timpul viefii saudupitrecerea
la Domnul sunt multe: vindecareaunei
migrene - simliti ca gi cum ar fi fost flcutd
o operafie la cap; recuperarea,prin rug6-
ciune, a degetelort6iate, care au crescutla
loc (copilul a putut ulterior s[ studiezela
gcoalade muzicd, la pian); operatii anulate
la pacienfi cu tumori; oamenicare,dupi ce
au fdcut o vizitd la Simferopol, rugdndu-se
la moagte,au devenit credinciogi gi au
inceput sd vind la bisericd; unii au fost
ajutafi sd primeascdmedicamenteleadec-
vate bolii sau sd gdseascf,medici buni in
vindecareade boli psihice complexe. E
considerat mdngdietor, vindectrtoq ajut[-
toq a ardtatcaleamdntuitoaregi i-a invdlat
pe oameni dreapta credinfl. Minunile ce
au avut loc au fost povestite gi altora, aga
PaginaT
incdt,,tot mai mulli oameni sd se impdr-
tf,geascd din izvorul acestei minunate
lumini dumnezeiegti.Minunat esteDum-
nezeuintru sfinlii Sei!", exclamdo cregti-
nd ce a avut parte de ajutorul sfdntului.
,,IJn om de o asemeneaforfd, cum a fost
Sfrntul Luca, nu putea sd nu ne ajute! Se
spunedespreel cd, pur gi simplu, conduce
mdinilechirurgilor qi cdmultora le-aardtat
ajutorul sdu" (p. 48). Sunt mulli care fin
icoanaSfdntului in casdla loc de cinstegi
igi povestescincredibileleint6mpldri pen-
tru a manifestapufind recunogtinl5gi res-
pectfafi de el. Intr-o protoieriedin eparhia
Moscovei s-a deschischiar un spital pen-
tru tratareabolnavilor, in cinsteaSfhntului
Luca. Cei carese roagdcu evlavie la racla
cu moagteleSfhntului simt cdldurd,ugu-
rare sufleteascd,grijd pdrinteascd,li se in=
depdrteazdteama, dezrddejdea. De ase-
menea,primim sfafuri de la cei care au tre-
cut prin diverse incercdri gi au aflat ajutor
de la acestt[miduitor: si avemnddejde,sd
ne incredin{im viala Domnului, si ne
rugdm din toatd inima, sd nu disperdm
niciodatd,,,cdci pentru Dumnezeunimic
nu estecu neputinfi, Domnul ajutd tuturor.
Dacdvom trdi pentruDomnul, nicicdndnu
vom dezndddjdui"(p. 57).
Cei care au avut experien,ti de
comuniune cu Sfdntul Luca sunt convinqi
cd in situagiilelimitd, fbrd iegire, ,,sfinfii
sunt salvatorii.nogfri"(p. 83). Cdnd omul
se roagl pentru o anumitd boald, rugdciu-
nea capdtd deja un sens nou; in{elege
fiecare cuvAnt, cu toate cd acest lucru nu
erachiar simplu inainte.Doar prin credin-
ff, se pehec ilsemeneaminuni! Iubit foarte
mult de medicii din Krasnoiarsk,de asis-
tente, de tofi din spital, Sfdntul Luca era
consideratde acegtia,,chirurgulDomnu-
lui", ,,asistental Lui pe pdmdnt" gi ii
cinstescin mod deosebit pomenirea lui.
,,Iubitorul de Hristos, episcopul-chirurg
Luca Voino-Iasene{ki,sluj itorul intru sfin-
fenie al semenilor,mdrturisitoral credin{ei
ortodoxe gi om de gtiinfn deopotrivd" ii
ajuti pe oameni sd se intdreascdin credin-
{tr, mai ales cd te cutremurd in addncul
inimii via{a gi suferin{elelui. Prin astfelde
sfinfi care gi-audus cruceagi au urmat lui
Flristos ,,h chip neviclean" ajung la
Dumnezeu inimile noastre impietrite:
,,Cate fericire este sd ai in biseric[
asemenea sfin{i!" (p. 98). ,,Fie ca
rugdciunile cdtre Dumnezeu ale noului
doctor fdr[ de arginli sd aducd alinare gi
folostufuror celor cevor primi in iniml, cu
dragoste gi credin{6, uimitoarele lucr[ri
s[vdrgite in wemurile noastre de Duhul
Sffint prin alesul Sf,u!" (v. CopertaIV).
Lucia ENACHE
CredinfaOrtodoxi
PaginaS
,rMarea" Adunare Ecumenistl
(Urmare din pagina 3)
Mare Muceni{eEufimia ar fi prezidatacest
Sinod,el ar fi fost qi autentic,gi ortodox,qi
sfhnt. V[ rog, aruncafi-v[ privirile pe
comunicateleapirute pdni acumgi nu vefi
intdlni graiul duhovnicescAimdrturisitoral
sfinfilor, ci un limbaj prefabricat din
rumegu$(nici m6car din lemn intreg) in
cancelarie(acolo, la Fanar!),care, ciudat,
seamindleit cu texteleplenarelorC.C. al
P.C.R.O fi el din rumeguqexpandat,dar
acest limbaj invdluitor define duplicitate
semanticd:un inleles are pentru mullimea
negcolitlpe b[nci apusene, ca noi, uqorde
manipulat;aceleaqi cuvinte,ins6,comunicd
alt infeles pentru ocultofili qi ini1ia1i.
FereasciDumnezeude capcaneleextrem
de ingel[toare ale dublului limbaj! Au
existat qi opt episcopi diziden{i doar la
ultimul material, acesta privind
ecumenismul, pe care nu l-au semnat.
Ac egt ia s unt , du p I d e c l a ra { i i l e l o r,
ulterioaresinodului:Mitropoli{ii Atanasie
de Limassol,Neofit de Morfu, Nicolae de
Amathous,Epifanie de Ledra, Porfirie de
Neapolis ( 5 din B i s e ri c a C i p ru l u i ),
Episcopul Irineu de Backa, Mitropolitul
Amfilohie de Muntenegruqi Litoral (2 din
Biserica Serbiei) qi Mitropolitul Ierothei
Vlachos de Nafpaktos (1 din Biserica
Greciei).Majoritateaanti-ecumeniqtilor ii
aplauddin cor, ca pe nigte eroi (or fi fost,
lindnd cont de presiunile ecumenisteale
inallilorprelali!),ins6faptulci ei ausemnat
totugi5documente aleSinoduluidin cele6,
videqte o covArqitoare solidaritate cu
arhiereii ecumenismului. Se md ierte
Dumnezeu,dar nici unul dintre ei nu s-a
ridicat la in[lfimea Sfbntului Marcu al
Efesului,chiardac[ el e Susqi numelelui se
afld in sinaxare,mlcar pe urmelesalesi fi
umblat.Agadar,nimic despresfinfenie,dar
foarte multe despre viclenie, trddare,
{bl6rnicie,inqeliciune,minciund,mindrie
qi slav[ deqartd,despremdnurisireaduhului
lumiigiaduhuluirdu!
Urmdtoareaintrebareconfinein eatrei
intrebdrimai mici, pentrucdseaseamind.E
mare sinodul cretan?Este el ecumenic?
Este el pan-ortodox,cum a fost numit la
inceput?Rdspunz6ndla una, limpezim gi
i nt er ogafia c e l o rl a l te . ,,IJ fl S i n o d
Ecumenic este un sinod care reprezint[
intreagaBisericd qi care vorbeqtedespre
problemefundamentale cu autoritate.t...]
Felut in carese vor lua decizii mi se pare
total fErd precedent qi impotriva unor
principii fundamentaleale ecleziologiei
ortodoxe.[...] InsSla SinoadeleBisericii,
nu doarceleecumenice din primulmileniu,
orice episcop avea un vot pentru cI
episcopulreprezint[ecleziologicelementul
fundamentalin BisericaUniversall" (Preot
prof. univ. Andrew Louth, Durham
University, Marea Britanie, pe site-ul
,,Bisericaazi",25 mai 2016,transcriere de
CredinfaOnodoxd
Iulie 2016
Elena Apostol). Demografic vorbind, rup definitiv rela{iile soboruluiortodox cu
BisericaOrtodoxdcuprinde,la ora actual[, Dumnezeu gi cu Adevdrul S6u. Numai
aproximativ260 de milioanede oameniin sinodulBisericiiOrtodoxea Rusiei,cdndse
toatd lumea (,,Global Christianity: A reuneqte in plen,e detrei ori mai maredec6t
Report on the Size and Distribution of sinaxaarhiereilorecumeniqtidin Creta.$i
the World's Christian Population" au pretenfiaca hotdrdrilelor sd fie aplicate
efectuatde The Pew ResearchCenter - fErd crAcnire. Dar autoritatea acestei.
Centrul american de Cercetare pentru adufl[ri de unde vine? Din sfinfenie?Dar
Religie gi Via!6 Publicl, apdrut in aceastalipseqte cu desdvArgire?SfAntul
decembrie2011,citat pe larg de revistadin Kukqa al Odessei a frcut urm[toarea
Iagi,,Luminacreqtinului",anulXXIII, nr. 5 profefe: ,,Nu pestemult timp va avea loc
(269),mai,2012gi altesursepe net,printre SinodulEcumenic,numit sfdnt.Insdacest
care crestiniiazi.wordpress.cog mi Sinod nu va fi cel de-al optuleE fiind o
www.ercis.ro).La atdtamullimedeoameni, adun[turi de necredinciogi[...] In cadrul
reprezentAndimpirdfia lui Dumnezeu lui toatecredinfelese vor uni in una. [...]
intr-o turmd totuqi mic[, raportatd la Noi insd nu trebuie sd acceptim aceste
populafiaactual[ a planetei(aproximativ7 schimbdri"(Pelerinortodox,17 octombrie
miliardede oamenidin caredoar12la sutl 2015). Din ecumenicitate?Ce fel de
suntdreptcredincioqi), pe insulalui Minos ecumenicitatese poate desprinde-din10
s-au adunat,ca reprezentanfiselectafide voturi elitare? Din mirime? Din ce sd
c[tre patriarhi,156dearhierei,unii pbpost rezultemdrimea,din faptul cd au fost acolo
de impdrali, allii de vasali locali. Ca sd fi doaro zecimesaumai pu{in din inaltul cler
fostsinodecumenic, trebuias[vinlcu mult al lumii ortodoxe?Din faptul ci nici aceia
peste1500de episcopi,darqi arhimandri{i, nu auavutdreptdevot?Dacde mic, dacdnu
monahi, preofi, profesori de teologie, e sinod,dacdnu esteecumenic,dacl nu este
oameni cu via![ sfdnt[, reprezentdnd mare, atunci ce e? Marea Adunare
Ortodoxiadin California,in Vest, gi toatd Ecumenistl din Creta! Totugi, in acest
lumea pdn[ in Japonia, in Est. Atunci context, adjectivul ,,mare" trebuie pus in
sinodulcretanar fi fost Mare, cu adev[rat ghilimele,ceeace inseamnlcd avemde-a
pan-ortodox.Iar Ecumenic ar fi devenit facecu Mica A ntant6Ecumenistd.
daci fiecareparticipantar fi avut un vot de Un fel de organizaliepolitico-eclezia-
congtiinfS.Patru patriarhii importanteale ld, preocupatd de duhul apostatal lumii de
Ortodoxiei (Rusia care are peste 550 de azigidepirerilecezaruluiacesteilumi,care
episcopi,Bulgaria,Antiohia qi Georgia)au nu e bltul decdt prinful intunericului,
refuzatsd ia partela mascarada ecumenistd ,,Marea"AdunareEcumenistddin Creta a
din Creta.Acolo, a$acum au observatqi scosde subcortinaveacurilortainanelegiu-
reprezentanfii cleruluiortodoxal Grecieigi irii qi a statuat-oca norm[ in Biserica
P[rin{ii din Muntele Athos, adunarea Ortodoxd,prin porlile patriarhaledeschise
arhiereascd:,,Nu este o continuare a larg pan-erezieiecumeniste,depirtdndu-se
Sinoadelorortodoxe,ci seprezintdca fiind astfel,ladistan{ede ani lumini, de harullui
o devierede [a practicilesinodalede lungd Dumnezeu,carefuge de noi. Consecin{ele
durati gi ca o inovafie canonic[ frri suntqi vor fi mai mult decdtgrave,vor de-
p re c edent" (U ni unea C l erul ui gi a veni de-adreptultragicepentrucredinciogii
C d l u g i r i l o r O r t o d o c g i d i n G r e c i a , ortodocgi.Cu aproape40 de ani in urmi
comunicatpostatpe lonews.rogi preluatde Sfhntul Iustin Popovici ne avertizas5 nu
,,Locaguriortodoxe" qi de site-ul mlrturie primim un astfelde sinod qi reprezentan{ii
athonit[.rola datade 5 iulie 2016).$ti{i cu nogtrisi nu participela o astfelde adunare
cdtevoturi s-audecishotirdrile la o,marele" fiindci va avea efecte foarte rele: ,,Sd se
sinod cretan? Cu 10 voturi late ale a$teptede la el un singur rezultat:schisme,
patriarhilor,iar ceilalfl arhiereiau semnat ereziigipierdereamultor suflete.Analizdnd
hotlririle deja luate, pentru ca sd dea problemadin punctdevedereal experienfei
credibilitateadundrii,cu toat6 ,dizidenfa" apostolice gipatristicegi istoricea Bisericii,
pa$ald a celor 8 mitropolili care... nu au un asemenea Sobor,in loc de vindecare,va
speriat Creta. Zece voturi elitiste decid deschiderdni noi in trupul Bisericii gi va
soarta a 260 de milioane de ortodocqi? ridica in fa{a ei problemenoi qi nenorociri
Aceastae o formdpulin lirgiti depapism,o noi" (op. cit., textul poate fi gdsit qi in
forml de demono-crafie in careprimatulse Starefii despre vremurile din urm5,
manifestd infailibil. Pe bund dreptate, MAndstireaPetru Vod6, 2007, p. 458).
UniuneaClerului gi CdlugdrilorOrtodocqi Ne-au spus-osfinfii gi noi nu ne-ampdzit,
din GreciaafirmI ci acestanu e ,,niciSinod, rlul dejaa fost fEcut.Dumnezeua ingdduit
nici Mare, nici Sfdnt" (surselecitate mai si seimplineasc[litereleScripturii,pentru
sus).De ce nu e sinod?Rlspunde Sfhntul ca vremurile alegerii sd se ascuti gi si se
Teofan de Poltava: ,,Nu orice adunarea aspreasci precum dinlii de la sdrma
episcopilorse considerl sinod, ci numai ghimpatl.Acum problemae: cAgidintrenoi
adunarea episcopilor care sunt intru vor avea puterea sI m dr t ur iseascd
Adev[r" (Rusiarinaintede a Doua venire, Ortodoxiain fa{aprigoanelorcarevin de la
pp.394-395),iar rela{iilestrdnsecu ereticii ,,frafii" decredinp?
Iulie 2016
Operafiunea pseudo-sinodaliormotanulincfllfat" (3)
Dar ce fac, intelectualiinogtri,gcolili
intensiv peste hotare, prin institute
masonice,mai to{i inzorzonafi cu titluri
universitare,doctorate,masterate,ba chiar
qi academice,mai rar meritate?Pf,i, cu
scuzeleqi excepgiile de rigoare,fr{iile lor
se1inincl departedesmeritacugetare,post,
rugdciune,pocdin{5,spovedanie,ascultare
luminati deduhovnic,imbisericiresaude-o
mirturie de credin![ ortodoxdclari, strict
dogmaticl, care ar incuraja gi int[ri mult
talpagi prostimealdrii,vdzdndpilda lor de
via{6hristocentric[autenticS.
Scriu acesteacu mdhnire,dragostegi
compasiunepentru ddnqii, fiindci pe cei
mai reprezentativii-am cunoscutsauii cu-
noscindeaproape, de ani de zile, incercdnd
s5-i aduc la o realitatemisticd ortodox6,
mult superioardegafodajelorlor artistice,
filosoficesauchiarteologice,pentruc[ unii
dintreei vorbescgi despreImpiratul Hris-
tos,darnu-L cunoscdeloc,c[ci nu seroagi;
qi aceastaseobservdimediat,dupi rlspun-
surilerabinicesautdcerilelor fdfnogite,ne-
utrale, in momentul in care incerci s[-i
Rugiciunea
salvatoare
(Urmaredin pagina6)
tnvdluitor ceva pldcut, ceva matern aSa,
nu Stiu cum sd vd spun. O siguranld pe
care cred cd o are copilul atunci cdnd
doarmelasanulmamei.
Cum declara qi in interviul acordat
Ralucii Tdniseanu, inserat in sumar,
rugdciuneai-a salvat via{a. Un motiv in
plus sI ne atenfionezegi si ne indemneca,
in aceste momente dificile pentru
Ortodoxie,to{i cei care,,vors[ fie luptitori
in oastealui Hristos, pentru ci agase va
pune problema de acum inainte, tot
cregtinul va trebui sd fie un ostag, tot
creqtinulva fi obligat slfie un luptdtor,nu
va mai fi llsat in contemplare,in dolcefar
niente, va trebui intr-adevlr si-gi
mlrturiseasc[ cu foarte multl hotlrdre gi
cu foarte mult curaj opfiunea. Fiecare
ostagal lui Hristose binesi-gi aleagddouI,
trei rugiciuni, cdte vrea, in sffirgit, din
aceleascurte gi foarte cuprinzdtoare,pe
caresf,le aib[ cu sine la vreme de nevoie.
PecaresI le qtieintotdeauna,pe cares[ nu
le uite niciodatf,,la care,in oricdtde crunte
incercdriar fi dusde cdtrevalul viefii, sdle
gtie,s[ le spun[,sl le aib[ cu el."
Ceamai la indemdni esterugiciunea
isihast[,,,Doamne,IisuseHristoase,Fiul
lui Dumnezeu, miluiegte-ml pe mine,
picitosullo', dar autoareane recomandlgi
altele,pe carele veli descoperiin paginile
cirlii, odati cu mirturisirile
cutremurltoare ce le insolesc. O carte
ziditoarede suflet, pe careo recomandim
cu toatddragostea.
pagina9
chemia-gispuneopiniainproblemagrav6,a Tu; ai fdcut timlduiri, mai presusde orice
pan-erezieiecumeniste,pe careo trateazd infelegere,ci agaJi-a pldcut;pe CruceTe-
precumun plstor ortodoxde pestehotare, ai rugatTatllui Cerescs[-i iertepe cei care
careafirmf,,,sfbtos",cu o seninltatedezar- Te-au ristignit, clci nu qtiau ce fac,
manti gi mult humorinvoluntar,c[,,nu cu- plicdndu-fi mult iertarea;Te-ai inllpt la
noa$te,nu-l intereseazL fenomenulecume- Cer, in chip de nep[truns,sub ochii unei
nistginici nu setemedeel". No comment! mullimi de credincioqisau necredinciogi,
Acestfel de intelectuali,neangajaliin deoarecetrebuia s-o faci qi pentru ci,
nici un fel pe caleaingustda mdntuirii,degi iarti-ne, numai cu astfel de fapte
sedeclarlcregtiniortodocgi,bachiarsubtili suprafiregtiTe ocupi de-o veqnicie...Dar,
comentatori, intotdeauna numai dinafari las[-ne,noi nu vrem s[ mergempe Calea
(sic), ai Sfintelor Scripturi, Filocaliilor, Ta,cdcinoi o avempe-anoastrlqi degine-ai
Proloagelor,Limonariilor sau ai Paterice- atenfionatci nimic nu putemftr6Tine, iatd
lor, secomporticagi cdndviafaterestrlar fi cI putem: uite acum, am pus de-un sinod
vegnici, trecdnd cu o frivolitate jenantd fIr[ binecuvdntarea Ta, degicu fllirie vor-
pestecuvdntul SfdntuluiGrigore Palama, bim in numeleT[u, dar infelegeodatI, f6rl
care scria realist, extrem de trangantgi Tine,pregdtindvenireaunui fals mesia,nu-
limpede,ci tdcerealegati de problemele mai al nostru, cum Tu nu ai vrut s[ fii,
credinfeieste al treilea tip de neiertatde iubindu-imai mult pecei mul1i,preamici gi-
ateismgi de aceea,atuncicdnde in pericol progti,pic[togi gi umilili, dec6tpenoi,care
credinp,tdcereaestevinovati. suntem adevirafii stdlpi ai societdfii!
Ei continui,crezdndu-se creativi,degi Iart6-necI fi-o spunemdirect: in tainele
sunt doar con-creativi,doar din Mila lui ceregtiTe pricepi ca nimeni altul, fiind
Dumnezeu,sl-gi etalezecu o morgi elitistl susfinutde toateputerilenevlzute,gtiutegi
abia disimulati, con-creafiilelor literare, neqtiutede noi, darin celepSmAntegti, nu te
muzicale,picturale,filosofice, gtiin{ifice, pricepimaideloc....".
sociologice,economice,geo-politicesau Am auzit astfel de expozeuri,,,rafi-
chiar teologice (vorbind despre Domnul nate"gi delirante,delaoamenicu maimulte
Hristos, dar f6rd Hristos!), care, in cazul facultali, poliglof, tobi de carte terestrd
lipsei de Duh Sfbnt,rimdn toatela po4ile pieritoare,dar cu simful mistic atrofiatsau
transcendentalului, r[mdn sigur ca lilrdnl, inexistent,aqacf, studiindatento partedin
fburite de-o alt6 [drdn6",oricdte exegeze lucrareaArhimandrituluiEmilianosSimo-
laudative,premiidin fum gi lauriefemeriar nopetritul,,,Sfintul Isihie, cuvdnt despre
fi adunat,din parteaaltor fir6ni pieritoare trezyie", nu mi-am putut reline un zdmbet
ca gi ei, sau ar fi primit direct de la amar,reludndo vorbl pe caream mai spus-
michicamaus... o multora:,,cusurul"cel mai mareal tuturor
Zadanic le vorbesc Sfin1ii Plrinfi, c64ilor fundamentaleale lumii, scrisein
plini de Duh SfAnt, despre efemeritatea duh gi adevlr, cu binecuvdntare, uneledin-
l u c r i r i l o r l o r n e b i n e c u v d n t a t ed e tre ele adeviratecapodoperecregtin-orto-
Dumnezeu,ei se cred superioriacestora, doxe, nemuritoareca qi con-creatoriilor,
degi mintea lor este in mod evident estec[ acestelucrdri dumnezeiegti nu sunt
necurd{itide patimi, iar arhiconii,scriitori, citite de cdtrecei carear aveanevoieacuti
f i l o s o f i s a u t e o l o g i , l e d a u g h e s de in,telepciunea lor, ci tot de cei caredeja,
cvasipermanent (dracul di puteri, zic to{i numaiprin Mila lui Dumnezeu,se hr5"nesc
Sfinfii Pirinfi, iar imaginafiaeste puntea statorncdin sevavie a acestorc54i-lumin6.
tuturordracilor),si creezefbrl Dumnezeu, Se implinegte,sub ochii noqtrigi in
bachiarimpotrivalui Dumnezeu! modnemijlocit,un cuvdntevanghelic:celui
Lucrurilesepetrecexactca pevremea ciruia i separecI are,i seva lua gi seva da
vielii pimdntegtia Domnului nostrulisus tot celui care are! De curdnd,un binecu-
Hristos:tofi L-au vLnttqi auzit,pufini L-au noscutprofesoruniversitar,un clrturar se-
ascultatgi urmat o vreme, doar p6ni la rios gi solid pregitit in domeniul s[u, de
osana;gi mai pufini L-au urmat pdn[ la altfel gi un om credincios,dar incf,tributar
caplt, adicdpdn[ la mucenicie,degiau triit gtiinfelorp[mdntegtiefemereqi logicii pro-
pe viu toate minunile Sale dumnezeiegti, babilistice,mi-a atras atenlia,cordial, c[
mai presus^de fire, vdzdndu-L inviat gi scriu numai in registru apodictic, atunci
asistAndla Inilfarea Sa la cer! Estefoarte c6ndcombatexacerbarea nocivitefii ambi-
dureros,dar lucrurilesepetrecexactcum le valen.tei cadaverice a audio-vizualului,
vedem:fariseiiqi cf,rturariizilelor noastre, opundndu-ilinigtit, cu argumenteperemp-
cu sauflri influen{eocultofile,uniip[stori torii qi chiar axiomatice,plurivalenladu-
gi destuipistorili, plini de slavi degart6,se hovniceascd a invdliturilor filocalice.I-am
comportf, intr-un *ip obrlznicos gi rSspuns,plin de bucuriegi recunogtinfI,cI
nepisitor fa16 de Implratul Vie{ii gi acestaeste registrul cel mai limpede qi
Creatorultuturor,decigi al lor, deparc[ i-ar eficient, folosit de Insugi Mdntuitorul
spune:,,Bine,gata,gtim,ai inviat ci ai vrut nostrulisusHristosgi detoli cei caretr6iesc
Tu; i-ai inviat gi pe al1ii,fiindctraqaai dorit hristocentric'
Dr. Ioan cANuu
redinfa Ortodoxd
Pagina10
Mitropolitul Serafirn de Pireu
Constatlri dureroasedespresinodul din Creta
(Urmare din pagina 1)
cdlcat S1-rntele Canoane Apostolice qi
Sinodale, dorind astfel si transmitS, de la
inceput, un mesaj intregii lumi, c6t de mult
respecti deciziile luate in SinoadeleEcume-
nice qi, prin urmare, institulia sinodald fafl
de care dau declarafii rdsun6toare.
2. A doua constatare tristd a fost dati de
prezenfa la deschiderea lucrdrilor Sibntului
qi Mare Sinod, in calitatede invitali oflciali,
a delegaliilortrimise de comunitdfile eretice
ale papistaqilor, protestanfilor qi
monofizililor, ceea ce este o inovatie fbr[
precedent, strdind tradiliei noastre sinodale.
Intr-adevdr, aceEtidelegali au fbst numili ca
,,reprezentanfiai Bisericilor surori" de c[tre
Patriarhul Ecumenic Bartholomeu, chiar
inainte ca Sf'6ntul Sinod sd decidd asupra
recunoaqterii caracterului eclesial sau nu a
acestor comunit6li eretice. Aqadar, Kir
Bartholomeu, pundndu-ne in fa{a unui fapt
implinit, a trimis un al doilea mesaj, de data
aceastacdtre membrii Sinodului, qi anume
cd el nu are nicio intenlie de a numi pe
eterodocqi eretici, ci biserici surori.
Niciodatd in istoria Sinoadelor Ecumenice gi
Locale din perioada bizantind nu a existat
conceptul de ,,observatori". Adicd sd
participe la acestea ca invitagi de cinste,
eretici, ale cdror invdtituri eretice au tbst de
f-apt condamnate de Sinoadele Ecumenice
anterioare. Ereticii puteau fi invitali in
calitate de vinova{i, ca s[ cear6 iertare gi nu
ca invitati de onoare.Numai la Conciliile A
qi B ale Vaticanului a apdrut statutul de
,,observator". Este evident cd sinodul
panortodox a preluat standardelepapale.
3. O alt[ constataretristd esteinceperea
in sine a sinodului panortodox. Sinodul gi-a
inceput activitatea in contradic!ie cu
Regulamentul de organizare qi funcfionare,
semnatin timpul Sinaxei Intdistdtdtorilor din
ianuarie 2016. Prezentul regulament
prevede, printre altele, cd, Sinodul ,,s€
convoac[ de cdtre SanctitateaSa, Patriarhul
Ecumenic Bartolomeu. de comun acord cu
Preaf-ericifii intdistitdtori ai Bisericilor
Autocefble Ortodoxe" (art.l). Astf'el ed,
deoarece patru biserici autocefale (Rusia,
Bulgaria, Georgia gi Antiohia) nu au tbst de
acord, in mod justificat, cu privire la
convocarea sesiunii Sinodului qi au frcut
apel ca acestasd se amine, nu s-a indeplinit
condifia de .,comun acord a Preaf'ericifilor
IntAistitdtori". Prin urmare, nu sunt in
mdsurS,in temeiul acestui regulament, nici
Patriarhul qi nici celelalte biserici locale sd
organizeze un Sinod, in cazul in care,
desigur, doresc sd respecteregulamentul pe
care l-au semnat. In rest, Intdistdtdtorii qi
membrii Sinodului se laudl cE respectd cu
acrivie regulamentul.
4. O altd concluzie tristd este faptul cd
Sinodul qi-a inceput activitatea fErd s6
ratifice, in prealabil,tolitermenii qi Sfintele
CredinfaOrtodoxd
Canoane Sinodale care au fbst adoptate de
SinoadeleEcumenice anterioare,astfel incdt
gi acestSinod sd aibd o continuitate organicd
cu cele precedente. Este de retinut cd
ref'erireala Sinoadele Ecumenice anterioare
a fost o practicd respectatd,in mod constant,
de cdtre Stinlii P6rinfi ai acestor Sinoade.
Prin aceastl practicd P[rinfii au vrut sd
proclame cd acceptd ceea ce Sinoadele
Ecumenice anterioare stabileau ca gi dogme
qi c[ doresc sd continue aceasti lucrare. Un
exemplu tipic o reprezint[ recunoagterea
Sinodului de la 787 ca al VII-lea Sinod
Ecumenic in cadrul Consiliului Ecumenic al
SfAntului Fotie din perioada 879-880. (N.r.
in Eciclica Sinodului cretan sunt amintite
Sinoadele de dupd anul 700, ins[ cele
dinainteaSinodului al VII-lea Ecumenic nu
au primit nici o ref'erinfd, poate gi pentru
taptul cd ele i-au anatemizat pe ereticii
arieni, monofizifi qi monotelifi, pe care
Biserica Ortodoxd i-a recunoscut,cu acte in
reguld, ca .,tiati" de dreapt6 credinfE, incd
din 1993!).
5. O alti concluzie trist[ este taptul cd
Sinodul qi-a inceput lucrdrile pe baza unui
Regulament de organizare qi funcfionare,
care nu a fbst unanim acceptat de cdtre toli
intAistdtdtorii in cadrul Sinixei acestoradin
ianuarie2016,dat tlind faptul cdBisericadin
Antiohia nu a semnat. Principiul unanimi-
td1ii a fost, aqadar, o condi{ie necesar6 Ei
prealabild pentru convocarea Sinodului,
prevdzutl in prezentul regulament.
6. De asemenea,qi-a inceput activitatea
pebazatextelor unanim acceptatein cadrul
Conferin[ei Presinodale.Dar aceastl bazdnu
s-adoveditsigurS,soliddqi f'erm[,agacums-
a vazltrt ulterior. Acest lucru se datoreazd
faptului cd cele gasetexte pre-sinodale, cu
toate cd au fost acceptate unanim de cltre
reprezentanfiicare au participat la intAlnirile
presinodale prin Sinaxa lntdistitdtorilor (in
ianuarie 2016), dar nu qi de ierarhiile
B i sericilor locale autocefale.Aceste biserici,
atunci cdnd au primit textele de la
intdistdtitorii lor, aga cum au fbst ele
compuse in cadrul intdlnirilor pre-sinodale,
le-au studiat in sinoadele locale. Multe
dintre acestea, cum ar fi Biserica din
Bulgaria, Grecia, Georgia qi altele, in timpul
cercetSrii textelor conciliare au constatat
lacune, ambiguitili, cacodoxii etc., prin
urmare au frcut modificdri gi corecturi dupd
cum se impunea.
Pentru aceste biserici care au adus
corecturi gi modificdri in urma disculiilor
sinodale esteevident c[ nu mai erau valabile
textele pre-sinodalein forma pe care o aveau
atunpi, ci in noua formd modificatd. Faptul
cd IntAistltdtorii au semnat textele pre-
siodale in unanimitate, (la fel ca in
Regulamentul Siodului), aceasta nu
inseamndc[ ierarhiile bisericilor locale erau
obligate de semn[turile intAistdtltorilor ca
s[ accepte acestetexte. Opinia personald a
Iulie2016
unui intAist[tdtor in orice caz nu poate
angaja qi obliga Sinodul local sau orice
Ierarh, altfel IntAistitdtorii s-ar transforma in
Papd care ar decide qi qi-ar impune
suveranitatea. Cel mai inalt organ de
conducere al Bisericilor Ortodoxe locale,'
contbrm tradi[iei ortodoxe, nu este
reprezentat de IntdistSt[tor, ci de Sinodul
Ierarhiei.
Dupd toate cele menfionate anterior
devine evident c5 este total greqit ca
Patriarhul Ecumenic sd revendice in
discursul sdu de deschidere: .,Putem, prin
urmare, si ne incepem lucrdrile noastre pe
baza textelor aprobate in unanimitate de
cdtre Biserici". Aici Patriarhul Ecumenic
vrea sd spund prin .,texte aprobate in
unanimitate" evident, textele presinodale,
semnatede Sinaxa Intdi stdtdtorilor (ianuarie
2016), care nu se aplicd insd anumitor
biserici, dupd corec{iile qi modificdrile care
s-au fbcut in mod sinodal. Desiguq ar trebui
men{ionat cd nu existd cu adevdrat
unanimitatea desprecare vorbegtePatriarhul
Ecumenic, deoarece unele biserici s-au
diferenfiat. Inutil sd mai spunem, de
asemenea,c6, in ciuda talselor pretenfii de
unanimitate, Patriarhul a mai avut gi alte
gregeli in discursul sdu introductiv. Mai
existi gi alte locuri in acest discurs, care
necesit[ sd tie analizateinmod critic, pe care
cu siguranfd le vor evidentia al[i frafi in
Hrist6s.'
7 . O altd constatare trist[ este faptul cd
cele patru biserici care nu au participat la
Sinod, au fost ocdrdte pe plan internafional.
Absenfa lor a fost prezentatl, atAt de c[tre
Patriarhul Ecumenic cdt qi de alli
int6istitdtori, in discursurile introductive, ca
fiind complet nejustificatd qi condamnabi16.
$i nici mai mult, nici mai pufin aceste
biserici care au absentat au apdrut ca
vinovate qi responsabile de crearea de
schismeqi diviziuni. Cu toate acestea,aceste
biserici in cele din urmd nu au participat, nu
pentru cI aga li s-a ndz[rit lor, ci pentru c5,
aga cum am explicat mai sus, au constatat in
timpul cercetdrii sinodale cb textele au
probleme. $i, aqa cum era foarte firesc, au
cerut amAnarea Sinodului, pentru a le
aprofunda, pentru a face corecfiile necesare,
qi pentru a produce astfel noi texte care s6
poati fi acceptate unanim de cltre toate
Bisericile locale. Dar, pentru cd nu a fost
acceptatd propunerea lor de a amdna
Sindoul,acesteaaualessdnu participe.
8. O alt6 concluzie trist[, probabil,
cea mai tristd dintre toate celelalte o
reprezintd o noud formulare intunecatd qi
nocivi introdus[ in textul ,,Leg[turile
dintre Biserica Ortodoxd cu restul lumii
cregtine". Este o recunoaqtere, in termeni
reali, a eclesialit6lii ereticilor eterodocqi.
Iatd care este versiunea acceptatl
(Continuare in pagina 1l)
Iulie 2016
P.S.Macarie,
Episcopul Europei de Nord
Ambiguitifi teologice
L u dnd am int e la n e l i n i g ti l e
exprimate de numerogi ortodocAiasupra
unor documente aprobate la Sfdntul gi
Marele Sinod din Creta, indeosebi
asupra documentului,,Rela!iile
Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii
cregtine", aduc urmdtoarele precizdri
conform conqtiinfeimele:
1. Contribufia delegafiei Bisericii
Ortodoxe Romdne, inclusiv asupra
documentului amintit, a fost intru totul
ancoratd in tradilia Sinoadelor
Ecumenice qi a predaniei ortodoxe.
Contribu{ia s-a concretizat in
amendamente acceptate de delega(iile
celorlalte Biserici Ortodoxe, prin
prestanfateologicd gi duhovinceascda
PreafericituluiPdrintePatriarhDaniel gi
a ierarhilordin delegafie.
Dezacord de conqtiin{I
2. Datd,fiindmanieraimprevizibild
in care au decurs dezbaterile gi
modificlrile aduse pe textul ,,Relafile
Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii
cregtine", documentul final suferd,inc6,
in opinia mea, de ambiguitdfi qi
exprimdri neclare teologic gi
ecleziologic,in pofida amendamentelor
delegafieiromdnegti.Acest lucru a fost
exprimat public de mitropolili care au
participat la lucrdrile Sinodului din
Creta, cum ar fi, de pild6, IPS
Hierotheos Vlachos, din delega{ia
Bisericii Greciei, sau IPS Neofit de
Morfou din delegafiaBisericii Ciprului,
dar gi de citre alli ierarhi participanfi.
in dezacord cu ortodocqii de
pretutindeni
3. in concordantd cu propunerea spunePreafericitulArhiepiscop
Preafericitului Pdrinte Patriarh Daniel
din cadrul lucrdrilor Sinodului din
C r e t a , c a i n t r u n i r i l e s i n o d a l e contextulistorical relafiilorcu eterodocgii, Amsterdam...
panortodoxesd devinf, periodice, cred
cd documentul ,,Relafiile Bisericii
Ortodoxe cu ansamblul lumii cregtine" giconfesiuni."
ar trebui sd fie supus, in continuare,
dezbaterilorgi modific[rilor, astfelincdt
acestasd fie corespunzitor agteptdrilor numeasc6
comunit6!ilor ortodoxe qi nevoilor
creqtinilor de pretutindeni. (Srisoare numegte?
adresatd PF Patriarh Daniel, cu titlul
,,Frdmdntdri a s u p r a t e m e i n i c i e i confesiuni".Confesiunileeterodoxenu pot roadalui" (Luca 6, 43-44).Fiecares[ tragd
d o c u m e n t u l u i R e l a fi i l e B i s e r i c i i
Ortodoxe cu ansamblullumii cregtine", le denumim ,,etero'o
dat[publicitdlii la 12 iulie 2016).
Episcopul Macarie DRAGOI
paginall
LuminI LinI
Se-adunl-ntaini qerpiidin cotloane, - Surpi-i,Doamne,pevrdjmagiicruciiTale!
SA-Tiincropeasci,in sfiirgit,doinadejale!
Se-ncolicesc,se-ndeastr la butoane.. . ii ardecruceaTagi-aTa luminl
- Surp6'i,Doamne,pevrijmagii cruciiTale! $i Teurisc, cu sufletelegoale!
(N-aufostgi ei, cumva,chema{ila Cinn?!?)
Ascunqi,agteaptls[ le vinl bine - Surp6-i,Doamne,pevrljmagii cruciiTale!
S6-Tiiasd,calaun tdlhar,in cale,
Si deacu pietregi l5turiin Tine.. . Finalulseurzegtein tdcere
- Surp[-i,Doamne,pevr[jmagii cruciiTale! Din celepatrupunctecardinale!!!
Tepregltescnebuniidejunghiere.. .
$i cumlaTinenu pot,necurafii, - Surp5-i,Doamne,pevrdjmagiicruciiTale!
-
S-ajung[cu-alor guri demenfiale
S-aupusatuncis6-Jipdngireasclfralii ... Dezbin6,rup $i zg6ll6ie-sdscoatd
- Surpi-i,Doamne,pevrdjmaqiicruciiTale! Ortodoxia-jos din balamale!! !
Destui,s-auadunat,nebundgloati. . .
Ne spurci,mici qimari,deopotrivi, - Surpi-i,Doamne,pevrijmagii cruciiTale!
Din lut sfinfitvorsimpleanimale!!
La mdntuirenestauimpotrivI! . . .Ce1i-afdcutHristos,omule,!ie?
- Surpi-i, Doamne,pevrdjmaqiicruciiTale! Cenu1i-adatcdndI te-aiprinsdepoale?!
De ceurzegti,ce-agteplicuviclenie?...
popiii ni-i ademenescla desfrdniri - Surptr-i,Doamne,pevrdjmagiicruciiTale!-
InspreSodomaiicoborlavale,
Le daurlspunsuriftrd intrebiri. . . Egti iardqivinovatul flrd vind
- SurpS-i,Doamne,pevrdjmagiicruciiTale! $i ei lovescin noi,gtiindcemult Tedoare!
- Nu ne lisa la mdnalor, Lumini lin[,
Ne furdvialagine iaudin !ari, Nu ii llsa pdnl la iad slne coboare!
Ne pdnglresccu spurctrciuni giboale,
Daughesgi-mpingla patimi deocar[...
Paraschiva RADOI
Constatiri dureroasedespre
sinodul din Creta
(Urmare din pagina l0) faptul cd delegafiaBisericii din Grecianu a
rf,mascredincioasd gi f'ermdfafdde deciziile
in unanimitatede Sinod:,,BisericaOrtodox6 SinoduluiIerarhieidin24 qi 25 mai, agacum
acceptl denumireaistoricda altor biserici ar fi trebuit s6 tacd. Sinodul decisesesd
creqtineeterodoxegi contbsiuni",in loc de inlocuiasci cuvintele ,,existenfaistoricd a
formula:,,Biserica Ortodoxi recunoaqte altor Biserici qi confesiuni cregtine" cu
existenfa istoricSa altorBisericiqiconfesiuni expresi a ,,exi stenta i stori cd a alt or
creqtine".Adic[ cuvdntul ,,existenfa"se Contbsiunigicomunitili creqtine".
i n l o c u i e q tecu cuvdntul ,,numel e" qi 10. In cele din urmf, o altl concluzie
sintagmei,,Bisericigi confesiunicreqtine"i tristi estelegatdde ceeace a declaratcaustic
seadaugd,,heterodoxe". Aceast6moditicare PatriarhulEcumenicBartolomeula sfbrqitul
este o formulare propus6de Preafericitul lucrdrilor.Printre altele, el a proclamatcd
Arhiepiscop al Greciei, Ieronim, dupd
,,PatriarhiaEcumenicda fbcut pionierat in
indelungi discufii qi consultdriin timpul cadrulmiqcdrilorecumenice."De asemenea,
c6roraaufostexprimatemaimultepunctede el s-a referit la Enciclica pan-ereticddin
vedere contradictorii.Cu noua exprimare 1920,
,,care este caracterizatl,de mulli ca
al Grecieic6 fondatoareastatutului pentru CMB" qi cd
,,reuEimsd ajungemla o decizie sinodal[ ,,PatriarhiaEcumenicl a fost unul dintre
pentruprimadatdin istoriecaresi delimiteze m e m b r i i f o n d a t o r i a i C M B l a
".
nu in existenfd,ci numai in denumirea Ne-amoprit doarasupraacestoraspecte
istoricda acestorBisericicregtineeterodoxe pentru moment, f6rd ca acest lucru
sd
insemnec[ setermini aici listaconstatdrilor
Aici ar trebui sd ne punemurmdtoarea dureroase. Este normal e6, dupd cele
intrebare logicf,: Cum este posibil sd men{ionatemai sus,senaqteintrebarea:De la
cinevaceva,in timp ce,in acelasi un Sinodcarea inceputgi s-afinalizatin acest
timp,respingeexistenfaaceluifapt,pecareil fbl, ce se poatea$tepta?Aga cum a spusqi
Inacceptabilgi contradictoriudin Domnul:
punct de vederedoctrinaresteqi acceptarea tac6roadd ,,Nu esteniciun pom bun, cares[
rea,gi niciun pom rdu caresdfac6
denumiriide,,Bisericicregtineeterodoxegi roaddbun6.Cdci orice pom secunoagtedupd
fi numite,,Biserici"deoarece exactde aceea s i n g u r c o n c l u z i i l e .
(Sursa:
(te4e, altele),dogme http:/iwww.vimaorthodoxias.gr.Traducere:
ereticeqi, prin urrnare,ca ereticenu pot fi Ieroschim.
$tefan Ni{escu, postaredin 29
numite,,Biserici". iunie,20l6).
9. De asemenea,fbarte trist este gi
Credinta
, Ortodoxd
pagina12--l
Ilristos nu are unitate cu ereticii (4)
Insd canoanele7 qi 95 recomandd
'vorba
primirea ereticilor, cdnd e de
iconomie,cu premisa-criteriulde bazdcd
s-a respectatacrivia tipicului Botezului,
adicd intreita afundare. Exact aceastii
premisdnuesterespectatdde cdtrecregtinii
apuseni care sunt in dialog cu noi.
Apusenii, prin hotdrArea Conciliului
Tridentindin Italia (1545-1563),pe care
acegtiail consideri Sinod Ecumenic,au
consacrat substituirea Tainei Botezului
prin stropireacu api sauturnareade ap[ pe
cap,in loculintreiteiafunderi.
In consecin{i, principiul iconomiei
nu poatefi aplicat pentru apuseni,pentru
cd ei nu indeplinesc premisele pentru
aplicarea iconomiei, anume respectarea
tipicului botezului - intreita afundare in
apa Tainei Botezului. in plus, principiul
iconomiei nu poate fi aplicat cregtinilor
apuseni(romano-catolicigi protestanli)gi
datoriti adaosului Filioque, care,
introducdnd bizara,,filio-paternitatea"
(utonctopia) in purcedereaDuhului Sfdnt,
tr im it e la , , r ed u c l i a p o tri v n i c d l u i
Dumnezeua lui Sabelie", dupd cuvdntul
SfdntuluiGrigoriaPalama,sau la,,dogma
l u i S abelie" , d u p i Sfd n tu l M a rc u
Evghenicul(vezi Mansi 3lA, 832C),sau
,,la altd ciuddfenie semisabeliand",dup6
MareleFotie(PG 102,289AB).$ispunem
acestelucruri in conformitatecu al 95-lea
Canonal SinoduluiEcumenicQuinisext,
care, referindu-sela sabelienii ce vin la
Ortodoxie, recomandi - cu indreptdfire-
botezarealoroexact ca in cazul pdgdnilor.
Concret, canonul acesta stabilegte:,,p€
eunomieni, cei botezafi intr-o singurd
afundare,gi pe montanqti...$i pe sabelieni
care inva{d cd filio-paternitatea...pe toti
dintre acegtiacare doresc sd se adauge
Ortodoxieiii primim ca pe pdgdni...in a
treia zi le facem lepddirile de satana,cu
suflareade trei ori in fa{n gi in ochi... gi
atunciii botezim".
Suntemde pdrerecd lipsescmotivele
pentru aplicarea iconomiei in primirea
cregtinilorapuseni.Dimpotrivd, existi din
doud puncte de vedere, aga cum am
men{ionat anterior, motive de aplicare a
acriviei in cazul celor doui Sfinte
Canoane. Eterodocgii sunt datori sd se
catehizeze,sd anatematizezeingel6rile lor
eretice,sd primeascdlepdddrilede satana
gi sd se boteze,pentru a se adiuga ,,p[rfii
celor ce semdntuiesc".Din studiulActelor
SinoadelorEcumenicerezulti ci Biserica
niciodati nu a conferit caracter eclesial
ereticilor gi niciodati nu a acordat
valabilitate Thinelor eterodocgilor gi
niciodatl nu a flcut iconomie in
privin(a dogmelor.
In fiecareepoc5,gi in epocanoastr6,
doar un Sinod cu adevdrat Panortodox,
Ecumenic,care in mod incontestabileste
CredintaOrtodoxd
Atitudini Iulie 2016
,,urmdtor Sfin{ilor Pdrinfi", poate si demnitateatreptei episcopale,ca purtdtor
hotirascd in Duhul Sfdnt, dacd in cazul al lucrdrii indumnezeitoare,dupdcuvdntul
respectiv - din perspectivanoilor date S f d n t u l u i D i o n i s i e A r e o p a g i t u l .
contemporane- poate^qi trebuie sd aplice R dspunderea i erarhi l or din f iecar e
principiuliconomiei.InsdprezentulSinod BisericdLocaldAutocefaldesteuriaqdfa!6
nu arepremiseleDuhului Sfdntmenfionate de congtiinfa dogmatici a pliromei
mai sus, a$acum am ardtatin mai multe Bisericii. Mai cu seam6, insd, fap de
chipuri.Noi, ,,urmdtoriSfin{ilor Pdrinfi" ai Hristos, datd fiind lipsa de canonicitategi
SinoadelorEcumenice gi avdnd cugetul sinodalitate a Sinodului Panortodox al
acestora,rdmAnemstatornici in credinfa Bisericii noastre.$i acestlucru, pentruci,
ortodoxdgi neclinti{iin Bisericd.$i, dupd atdtin stadiulpregdtitor,cdt gi in cel final,
cum schismdin Biserici nu au ficut cei ce in mod inteniionat nu a fost informatS
nu au primit hotdrdrileSinoduluitdlhdresc ierarhiaBisericilorLocale.$i, mai ales,nu
din 449 de la Efes, dupd cum Sfantul s-au intrunit SinoadeleLocale, pentru a
Maxim Mlrturisitorul nu s-arupt de Bise- decide qi a inmdna reprezentantului
ricd neprimind invd,titurile monotelite ero- Bisericii Locale hotdrArealor cu privire la
nate dogmaticpe care le propovdduiaula textele propuse, de care se va ocupa
aceavremetoli episcopiiRdsdrituluiOrto- Sinodul Panortodox.Nici ulterior nu s-au
dox, gi dupd cum Sfdntul Marcu Evghe- intrunit, pentru a hotiri, dacd sunt sau nu
nicul nu a fdcut schismdin BisericaOrto- de acordcu acestea,in stadiul pregdtitor.
dox6,ca unul ce a fost singurulcares-a o- $i cel mai rIu estecd in stadiul final
pus Pseudo-Sinoduluide la Ferrara-Flo- nu au fost chemafi si participe la Sinodul
ren(agi care nu a semnatActele pseudo- P anortodox tofi epi scopii. Cat de
unirii, la fel qi noi vom rdm6necredinciogi panortodox este acest sinod, care este
in BisericaSfin{ilor gi a SinoadelorEcu- inauguratprin excludereamultor ierarhi,
meniceqi vom respingecu scdrbi oricee- in calitatealor de purtdtori de cuvdnt ai
ventuald invdfituri institulionald sincre- Bisericilor lor Locale? Dacd nu sunt
tist-ecumenistda problematicului Sinod chemafito{i episcopii,atuncice sdspunem
viitor (n. r. Sinodcare,intre timp, a avut loc despre reprezentarearealS a pliromei
gi care confirmd intrutotul opiniile Bisericii?Cand, cu alte cuvinte,nu sunt
autorului). chema[igi afi clerici, igumenigi monahi,
$i aceasta,intrucdt considerim, cu a$a cum, ci ti nd A ctele Sinoadelor
smerenie,precum Grigorie cel ce poarti Ecumenice,vedemcd seintAmplala aceste
numele adeviratei teologii, ci ,,mai Sinoade,unde li se acordagi cuvintul (de
puternicddecdt buna inlelegerepitimaga exemplu,la SinodulVII Ecumenic)?
este indepdrtarea cea pentru buna Indeobgte,la SinoadelePanortodoxe,
credin!5"(Cuvintul 6, PG 35,736).Sdne intreaga Biseric6, reprezentati prin
rugdm in fiecare zi, cu durere, aa episcopiiei, delimita gi apdracredin{ain
DumnezeulTreimic sdnu ingdduiesi aibd fa{atigdduirii acesteiade cdtreeretici.
loc Sinodulce ne stdinainte,pentrucd din Astiizi este valabil exact diametral
alcituirea gi ordinea sa de zi este cdt se opusul. Se intdmpld intocmai ca la sinoa-
poate de clar cd va crea mai multe delemincinoase.Credin,tadelimitati gi de-
problemedecdtare ambilia sd rezolve.Sd finiti ortodox a Bisericii noastreestepri-
nu Il provocd.mgi si nu Il intristdm pe mejduitd acum de reprezentanlii ei - pdzi-
Duhul Sf6nt. Cincizecimeaeste ziua de torii ei institulionali - care introduc erezia
nagterea Bisericii.Cincizecimease referd gi,mai exact,panereziardu-credinciosului
la Duhul Adevdrului gi la energianecreatd g i r i u - m i r o s i t o r u l u i e c u m e n i s m i n
unificatoaregi indumnezeitoarea Duhului Biserici, pe calea institulionali cea mai
Sffint, iar nu la duhul neordnduieliigi al inalti, adicd printr-un Sinod Panortodox.
vicleniei ecumenismului,pe care a venit Insd, Ortodoxia gi Ecumenismulsunt un
sd-l destrameAdevdrul lpostatic, Capul ,,amesteccu neputinld de amestecatgi un
Dumnezeiesc-Omenesc al Bisericii, prin monstru ci udat" (S fdnt ul Nicodim
lucrareadumnezeiegtiiiconomii gi prin Aghioritul,Pidalion).
trimiterea Duhului. Modul de intrunire a Ne intrebim ce seint6mpld?
Sinodului gi ordinea de zi a acestuianu (Comunicare cu titlul ,,Poate un
exprimd,in fapt,Duhul Cincizecimi i. Sinod al Ortodocgilor sd acorde caracter
In aceastdsfAnti zi, carearegi valoare eclesial eterodocgilorqi sd defineascd
simbolicd, vedem cd se pune la cale diferit indentitatea de pdni acum a
impunereaduhului ecumenismului,care, Bisericii?" la Conferin{a ,,Sfdntul gi
contrarDuhului unificatoral Cincizecimii, Marele Sinod. Mare pregitire, nici o
ca duh al vicleniei, va lucra dezbindtorin agteptare",Pireu, 23 martie, 2016. Text
unitateaBisericii cea de la Duhul Sfdnt. preluat de pe site-ul ,,Graiul Ortodox".
Noi, insd,neruglm caDumnezeusdscoati Traducere:Tatiana Petrache).
la iveali un nou SfentMarcu Evghenicul,
ca sd salveze prestigiul eclesial gi Prof. univ.
Dimitrios TSELENGHIDIS
Iulie2016
CronicaAntihristului
o Cu cine avem noi de-a face aici, cu
diavolul intrupat, sau cu qeful papistagilorde
pretutindeni? Iatd ce-a zis, cu o autoritate
universal gomoasS: ,,Cred cd Biserica nu
trebuie si igi ceard scuze numai (...) unui
homosexualpe care l-a incultat, ci trebuie sf,
le ceardscuzeEi celor sSraci,gi femeilor care
au fbst exploatate, copiilor care au fost
exploatafi prin muncd. Trebuie sd igi ceard
scuze pentru c[ a binecuvdntat atdt de multe
arme"; ,,Noi, creqtinii, trebuie sd ne cerem
scuze pentru atdt de multe lucruri, nu numai
pentru aceasta (modul in care au fost tratafi
homosexualii- n.r.), dar trebuie si ne cerem
gi iertare, nu doar scuze! Iertare! Este un
cuvdnt pe care il uitdm atdt de des!"
(Fragmente din declara{ia papei Francisc I,
duminicd, 26 iunie, 2016,la intoarcereadin
vizita efectuatd in Armenia. Pentru
autenticitate,Antena l.ro, intr-o emisiune din
27 iunie a. c., citeaz[ agenfia Reuters). Ce
leg6tur6 au femeile exploatate qi armele
consumate in rdzboaie cu homosexualii
numai el gtie. Poate s-a gdndit c6, datoritd
trimiterii femeilor la serviciu gi tinerea lor
acolo cdte 65 de ani, bdrbafii s-au frcut femei
in locul lor qi acum trebe sd ne iertdm cu
homol[ii care, gi din cavza armelor
binecuvdntatede catolici, au cdzut cu fala in
jos prin lupanare din alea amare. Dar sd
lds6m gluma grotescd in spate Ei sd privim
lucrurilein fafd. Cum l-au,,incultat" cregtinii
pe un homosexualcare e un depravat la nervi
qi la toate mdduldrile? Pdi, creqtinii l-au fdcut
incult, adicdtelea l-au injosit, nu el,
homosexualul, s-a degradat pe sine in tafa
oamenilor qi a lui Dumnezeu? Reginemdin
declarafia prea sus cocolatului pontif atacul
la adresacreqtinilor (sigur, el ii bagd pe tofi in
aceeaqi oalf, papistf,geascE de unic6
fblosinl6), punem in contul lui taptul ci nu
pdcatul de moarte il oripileazd pe regele
Vaticanului, ci respingerea acestui plcat de
c6tre creqtini, consemndm qi am[nuntul de
ocard ci necreqtinii sunt drepfi in fafa
papistdqiei sale iar cregtinii vinova{i de-a
valma qi ne oprim la cel mai grav aspect al
problemei: omul moral s6-gi cearf, iertare in
fala nelegiuitului, omul s[nltos sl cadtr in
genunchi in tafa nebunului! Asta e
spovedanie satanicd, experimentatd in
lagdrul de la Piteqti pe romdnii cei mai
nevinovali! Cuvdntul acesta a fbst prevestit
de cf,tre Sfinqii Pirinti gi, iat6, cf, el, semn al
vremiidin urmtr"esterostit de pe cel mai inalt
tron. Nu-i fantazie ce vd spun: dac[ un creqtin
trebuie s6 cadf,la poc6in[5 in fafa fEridelegii,
atunci e clar-elitist,
c6, in concepfia satanicd a
acestui iezuif qi Sfbnta Treime trebuie
sd-qi ceard iertare de la homosexualii qi
perverqii pe care i-a ars la Sodoma gi
Gomora.$i-apoi, dacdel, papade laRomacu
trei t'esuri pe chelie, ^vicarius cristi,
inlocuitorul pe cdmpie al Impiratului Viefii
dar gi al Adevf,rului, se ploconeqte in tafa
celui mai negru pdcat, impopogondndu-i pe
homosexuali cu,,onoare" masonicf,, rezultd
cd gi Hristos din cer ar trebui s[-l urmeze qi sd
Pagina13
vind spdqitin fa{ahergheliilordegay qi sdle farisei, sunt mdndri tare de poponarii nogtri,
cear[ iertarecd le administreazimoartecu cd pe noi ne vor traqi in feap6,dar mdndrl de
tbc pentru pdcatelestrig6toarela cer. E de acest pdcat rdu mirositor s-a declarat qi o
rdsulcurcilor,darni seintdmplSnoui la anul parlamentar[ spaniold, Carla Delgado, care
Domnului 2016. Hristos qi sfinfii sunt de qi ea e o trans-Mf,rie {bri pdldrie pierdutd prin
neclintitin sanctuarul stinlenieigivor osdndi popondrie. $i o cdntdreald de pe strad6, o
in veac nelegiuirea.In schimb,va veni anume Andreea de la Calu B6lan, crede cd
Antihristul, cI pe el il anunld prorocul sodomia e ,,iubire". Iatd cine ii ,,onoreaz6"pe
mincinosdepeturleleRomei,qivadecreta cd misionarii destribdlSrilor sub-animale:
fldr[delegea esteceamai inalt[ onoare.$i ne guvernanfii, parlamentarii, ambasadorii,
mai intrebdmcu cine il confund[m noi pe paraqutele care se cred cdnt6rele gi mass
papa?Nu-l confunddmdeloc,pentruc6 este, media extaziatd, de-atdta putoare c6td
la modulreal,o marionetia duhuluirdu.Cu rdspdndegte.$i iatd cine se opune pandemiei
acestcotoi al sataneivrea sd se facdfrate de de homosexualitate: 40 de persoane in
p u n te p a tri a rhul C onstanti nopol ul ui , Margul Normalitdgii, cu greu adunate de
BartolomeuIo pe care il urmeazdgi alfi Noua Dreapt6, care au strigat qi ele p6n[ pe
p a tri a rh i o r todocA i care au semnat Dealul Patriarhiei, dar vdrful dealului nu le-a
documentede ruqine,pentruca s6 se ducd, auzit. Unde sunt cele 3 milioane de romdni
unde?in brafelesatanei?Frafi cu papaintru c a r e a u s e m n a t p e n t r u m o d i f i c a r e a
ploconirela homosexuali qiinfruntitori ai lui Constitugiei in favoarea cdsdtoriei intre
Hristos!Sdne f'ereasc[Dumnezeude marea b6rbat gi t'emeie?Sunt plecafi in stoluri sprtJ
urgie carevine clocotindpestenoi! o Unii landurile fiordurilor ca sd serdcoreascd?FAr[
pier de foame,alfii de sete,alfii de glonf,cei o reaclie decisivi a poporului,Earaastase va
maimulfidebolilegroaznicealeveaculuidin pribuqi cu sunet mare. $i din tirndul
urm6,iar allii se dau cu fundul de caldardm prdpastiei nici Dumnezeu nu ne mai scoate.
de dragulhomosexualilor. Scriemmereu,in Sd ne trezim acum din somnul hipnotic,
aceastdrubricd,desprenebuniasodomistd, fiindcd multe belele sunt deja pregitite
pentruc5, orice lucru grav s-arintdmplain pentru a fi aruncate pe capetele noastre,
lumeaaceasta,conducitoriiei, mass-media precum ldturile Sodomei. Sd strigdm la
gi cizlturile societdEii suntpreocupaliexclu- Hristos, poate ne ajut6 El, c[ noi nu mai
siv de promovareahomosexualit6gii. S-a suntem in stare de nimic! o A inceput
coagulatdejao dictaturdmondialf,a deviafiei prigoana anticregtind qi pro-homosexuald,
s e x u a l e , a d e s f r d n i r i i , d e p r a v i r i i , hdt, de multd vreme. Un judecltor din Kent,
sodomizdriigi ne agreseazd pe noi, mai ales Marea Britanie, Richard Page, a decis, in
pe copii, cu o violenfi drdceasci. Iafil, 2014, cd nu e Nne sd incredingezeun copil
sdmbdtd, l9 iunie,in centrulSofiei,a avutloc spre adoplie cuplului de homosexuali care
paradagay.PatriarhulNeofit al Bulgarieis-a insista si-l ia. Biroul pentru Investigarea
opus cu t-ermitateacestei manitbstdri Conduitei Judiciare din Anglia l-a trims la
sataniste,insd 18 ambasadoriai celor mai reeducarepe dl. Page,un curs de,,egalitategi
dezvoltatein rele[6ri (ei au declaratc6,,tofi toleran!6". Dupl aceeael a spus la BBC, post
ambasadoriilumii") au susfinut cu tdrie nafional tv., cd nu e bund religia politicii
destrdbf,lareastradalda sodomigilor.Erau corect homosexuale, cd este in interesul
moEiide varl qi scdrbogiile ardtaufundurile copilului sd aibd pirinfi o mam6 qi un tat5"
goalep[rinfilor lor din cer. E de intelescd motiv pentru care a fbst exclus din
b[traniiqisfinfiisede':lcdenoi giDumnezeu magistratur5. El e creqtin, nu gtiu de care,
ne priveqtecu mdnie.In Romdnia,sdmbdtd, oricum nu e ortodox, are trei copii acasl gi
25 iunie 2016,intre Sdnzienegi Rusalii,au crede cd tbmilia e fbrmati din tat5, mamd qi
cotropitspafiulde la Arcul de Triumf, ca sd prunci. Comunigtii reeducatori din vest cred
aratebiruinfapicatului, nu? peste1500de c[ familia e compus[ din homolli qi copii
mascafiin fundulgol, unii spuncd au fbst gi furafi de la pdringii lor. Mai exact: un diavol,
m a i m u l 1 i , probabi l penel e exoti ce, un homosexual gi un prunc rdpit, bun de
imprumutatede pe la bordeluri,undele-au torturat. Aga au p6lit Florin Barbu gi Andreea
uitat pieile rogii dupdce s-auimbltat crif[, Brideanu, cdrora li s-au luat 2 copii qi,
m u l t i p l i c a u i m a g i n i l e c d z d t u r i l o r respectiv, 3 copii care au tbst dagi pe mdna
bucuregtene. $i cine crede{ici a deschiscu homosexualilor in Anglia. Pl6ng de se
vorbededuhr[u paradapaparudelor? Violeta smintesc familiile Nan qi Avramescu, in
Alexandru,ministrul delegatpentruDialog Norvegia, Smical6, in Finlanda, Hermina
S o c i a l , c a r e a z i s c 6 , , $ i e c h i p a Nilausen, in Danemarca,pentru cd li s-au luat
guvernamentalde pentru aceasta",adicd cu hapca pruncii. Ba sunt ameningafi cu
pentru dezgolirile golanilor goi-golaqi gi puqcdriafiindcd protesteazi gi ii cerinapoi. E
pentrucererealor de a se legalizacdsdtoria groasf,,unii vor intra la ocn6 cu dreptateain
tundului cu strdfundul.Pdi, se putea ca suflet 9i cu pruncii luafi qi distruqi de
meqterulCioloq si nu se mdsclreascdin cuplurile homosexuale.Cu atdt mai grav e cd
borgoq?Dar gi ambasadorul RegatuluiUnit, mai marii noqtri, gi politici, dar gi ecleziali,
PaulBrummel,a onoratexhibareapdcatelor s-au unit cu nebunii de Vest Ei urmeazd sE
de moartecu ciripeli de tipul: ,,Ambasada vind pdrjolul tiranic qi la noi. SE strigdm la
UK estem6ndrds[ fie allturi decomunitatea Stdpdnul din cer sf, ne scoatd din primejdia
LGBT". ,,Lorzii" dqtia, cu nume de vechi asta! l
Ioan de la CRUCE
Credinta Ortodoxd
Pagina14
Mitroplitul Hierotheos Vlachos
Semnltura mea insemnalepldareil
de Sfintii Plrinti
S-au publicat diferite comentarii
referitoare la pozilia pe care am avut-o
fafi de textul Sfdntului gi Marelui Sinod al
Bisericii Ortodoxe cu titlul: ,,Legdturile
dintre Biserica Ortodoxd cu restul lumii
creqtine".Unii scriu c[ nu l-am semnat,
alfii cd l-am semnatcu refineri, iar allii cd
l-am semnat.
Prin aceasti declaralie a mea
adeveresccd intr-adevtrrnu am semnat
acest text gi, mai mult, am avut refineri
fa{i de textele: ,,Misiunea Bisericii
Ortodoxe in lumea contemporani" gi
,,TainaCisdtoriei gi impedimenteleei", in
puncteleconcrete,pe carele-am dezvoltat
intimpul gedinlelor.
In mod special, referitor la primul
text: ,,Legdturiledintre BisericaOrtodoxd
cu restul lumii cregtine",vreau si spuncd,
intr-adevdr, dupd o profundd reflectare,
nu l-am semnat in baza unor criterii
teologice.
Nu estetimpul acum sf,dezvolttoate
argumentelemele istorice gi teologice,
lucru pe care il voi face atunci cdnd voi
analiza in general toate procedurile gi
atmosfera pe care am vf,zut-o in timpul
desfrgurdrii gedin{elor Sfdntului gi
Marelui Sinod.Aici md voi referi pe scurt
la cdtevamotive deosebite.
Consider c[ nu au fost aprobatetoate
hotf,rdrileunanime ale Ierarhiei Bisericii
Greciei, nu numai referitoare la fraza:
,,Biserica Ortodoxl cunoagte existen{a
istoricd a altor confesiuni gi comunitdli
cregtine",ci gi la alte patru-cinci cazuri.
Am ales dintru inceput sd accept sd
particip la Sfhntul gi Marele Sinod ca
membru al delegafiei Bisericii Greciei,
insi am aqteptat hotdrdrile Ierarhiei din
Mai 2016 pentrua mf, hotdri dac6,in cele
din urmd, voi participa sau nu. Cdnd am
constatat cf, hotdrdrile Ierarhiei erau
importante gi unanime, am hotdrdt sd
particip la Sfdntul gi Marele Sinod pentru
a le susgine
M-am problematizat dintru inceput
fap de toatd structura gi ra{ionamentul
textului, deoarecea provenit din unirea a
doudtexte diferite, ins[ p6ndla sfhrgitam
ndddjduit in indreptarea lur, prin
propunerileqi celorlalte Biserici. Ins6, in
cele din urmd, am vdzut cd indreptdrile
careau fost propusede Biserici, nu au fost
trecute toate in text din diferite motive.
Mitropolitul Pergamului, probabil ca
membru al Consiliului'gi la propunerea
patriarhului, era ultimul care evalua
propunerile, respingdndu-le sau
indreptAndu-le sau adoptAndu-le, iar
CredinlaOrtodoxi
evaluarea lui primitl de Biserica
"lu ul ui gi a cel orl al te
C o n s t anti nopol
Biserici.
FirI fundament teologic
Astfel, textul, din punctul meu de
vedere,nu era ajuns la maturitate pentru a
fi publicat de Sfdntul qi Marele Sinod, de
vremece pdndin ultima clip6, inaintede a
fr semnat,a fost corectatgi prelucrat, chiar
gi in traducerealui in celelaltetrei limbi
str[ine: francezd,,englezd gi rus6.Acestaa
fost motivul pentru care unele Biserici
dintru inceput au cerut retragereatextului
pentru o prelucrare ulterioar6. De
asemenea, textul estemai multdiplomatic
gi fiecare il poote folosi potrivit
preferin.telorlui.
Aga cum am susfinut in intrunirea
Sfdntului qi Marelui Sinod, textul nu are
un fundament ecclesiologic solid, iar
subiectul ,,Ce este Biserica gi cine sunt
membrii ei?" a fost unul din cele aproape
100 de subiecte care au fost propuse
Sfdntului gi Marelui Sinod, dar care, intre
timp a cdzut, in perspectiva unui dialog
mai larg, dupdcaresdseia o hotirdre . Prin
unnare,trebuiaca mai intdi sdsediscutegi
sd stabileascdce esteBiserica gi caresunt
membrii ei, gi numai dupd aceea sd se
stabileascd pozifia eterodocq ilor.
De asemenea, dacf,agfi semnatacest
text, de fapt m-ag fi lepldat de toate cele
pe carele-amscriscu referirela subiectele
ecclesiologice, in baza invi{dturii
Sfinlilor Plrin{i ai Bisericii. Dar aceasta
nu am putut si o fac.
Nu este cu putin{5 sd se in{eleag[
deplin de ce am refuzat sd semnez,dacd
nu voi da qi cAtevaexplica{ii pentru ce
reprezentanfii Bisericii Greciei au
schimbat in aceaclipd hotdrdreaunanimb
a Ierarhiei Bisericii. A$a cum este
cunoscut, hotbrdrea inilial[ a Ierarhiei,
din mai 2016, a fost aceeac[: ,,Biserica
Ortodoxd cunoagte existenla istorici a
altor Confesiuni gi Comunitdli cregtine",
dar ea a fost modificati cu propunerea:
,,Biserica Ortodoxd acceptd denumirea
istoricd a altor Biserici gi Confesiuni
Cregtineeterodoxe".Diferenla dintre cele
doudfraze esteevidentd.
Vineri, pe cdnd se discuta textul in
cauzd, discufia a ajuns intr-un impas la
paragraful 6, acolo unde se fdcea referire
la denumirea eterodocAilor. Biserica
Romdnd a propus sd se numeascd:
,,Confesiuni qi Comunitdfi eterodoxe".
Bi s e ri ca C i prul ui a propus sd se
Iulie 2016
)
numeascd: ,,Biserici Eterodoxe". Iar
BisericaGreciei a propus sd senumeascd:
,,Confesiuni qi Comunit6li Cregtine"..
Deoarece Biserica Rom6nd gi-a retras
propunerea,se fdcea disculie referitoare
la alegerea dintre propunerea Bisericii
Ciprului, care era acceptatd de alte
Biserici, gi propunereaBisericii Greciei.
Intr-o consfdtuire de urgen!6 a
delegafieinoastre,care a avut loc Vineri la
amiazA,s-a stabilit sd rdmdnem statornici
in hotdrdrea lerarhiei gi sd se propund
solufii alternative, adicd sd se scrie:
,,Biserica Ortodoxd cunoagte existen{a
eterodocgilor" sau ,,altor Cregtini" sau
,,altorCreqtinineortodocgi".
Deoarece nu erau acceptate
propunerile Bisericii Greciei, Patriarhul
ecumenic, in intnrnirea de Vineri dupd-
arniazA,a propus sd aibd loc o intdlnire
publicd intre Mitropolitul Pergamului gi
mine, in vederea afldrii unei solufii.
Mitropolinrl Pergamului nu s-a ardtat
dispus pentru o astfel de disculie, iar eu
am declaratcd acestanu este un subiect
persondl pentru a-mi asuma o astfel de
rdspundere, ci este subiectul intregii
delega{ii.Atunci Patriarhul ecumenic i-a
propus Arhiepiscopului Atenei sd afle
neapdrato solugie.
Presiuni qi ociri la ad'resa
opozanfilor
Sdmbdti dimineala, inainte de
intrunire, delega{ia noastrd s-a intdlnit ca
sf,hotirascd referitor la aceasta.Ieronim,
arhiepiscopulAtenei gi al intregii Grecii,
purt6ndu-se democratic, a menfionat cd
existd trei solufii concrete. Prima - sd
rdmdnem la hotlrdrea Ierarhiei. A doua -
sdinaintdm o noud propunere,desprecare
nu gtiu cum a apdrut gi cine a fbcut-o,
adic6: ,,Biserica Ortodoxi accept6
denumirea istoricd a altor Biserici gi
Confesiuni Cregtine eterodoxe" cu
considera{iile speciale. Iar a treia - s[
acceptdmpropunereaBisericii Ciprului,
care folosea termenul de ,,Biserici
eterodoxe".S-a discutatgi au fost supuse
la vot de cdffe membrii delegafieiceletrei
propuneri.Eu personalam susfinutprima
propunerecu formul[rile ei alternative,pe
care le-am menlionat anterior, insd to{i
ceilalli mitropolifi prezenli au votat a
douapropunere.
Am considerat cd aceastdpropunere
(Continuarein pagina 16)
Iulie 2016 paginat5

Vremeacfind lupii igi leapldl

blana de oaie(3)
In altdordinedeidei,cevatotil ,,roade" logic6: cum si fie fErd cip cei care, in opinia 4. ,,$i allii o zis ctr:- Da, poatedracul
pe pdrinteleCalistrat:ceresemnde la Dum- pr. Calistrat, vor fi tbst implantafi cu un singur te-o ajutat..., (( - Poatete ajutdcinevo, dar
nezeudac[ a tbcut bine sau nu... Probabil, cip (?!) = din ,,puful gdndirii"! Odatd ce faci eun-amcrezutniciodatiiin ajutorullui... De
dacd ar fi mers de 30 de ori la Sffintul lucrul diavolului, Duhul Sfdnt pleacf, de la ce v[ spunlucrul 6sta?Patimilenoastresunt
Mormdnt,de30 deori ar fi fbcutacelaqilucru, tine gi spui qi faci numai prostii l; inregistratede ingerii noqtri pdzitori. Cand
L-ar fi ispititpeHristos.Credemcdsdrmanul 2. uE atdt de controversati problema suntbune[pbatea vrut s[ spun[ <faptele>]de
preote in r[tlcire: minteseninpealfii, insl nu asta cu cipuri gi mi-e atdt de ruqine s[ m[ ingerulpLzitorbun[o fi qiingerpLzitorrdu?l;
poatesI-gi mintl congtiinfa... La acestfel de adresezdumneavoastrd din doui motive: am e cel mai mare cip! [ingrozitoarecompara-
oamenicareincearcd,in mod disperat,sf,se glsit argumentegi am g6sit acuzec[[... am fie!] gi cdndt'aptelenoastresuntrelesuntscri-
indreptdfeascdpe sine, impotrivindu-se iegit din ascultarea plrintelui Iustin gi nu sede demonulcarescrietot ce e rdu gi duce
eviden{eiadevdruluirevelat,Mdntuitorul le vreau si fiu impotriva cipurilor, dar eu v6 primadatdinaintealui Dumnezeu.[Exprima-
spune qi peste veacuri: ,,$i apropiindu-se spun c[ n-am fbcut lucrul [sta datoriffi unei re carelasdmult de dorit, denot[ o profundl
Fariseiiqi Saducheii,ispitindu-Lil rugaupre rdzvrdtiri impotriva pdrintelui lustin, ci superficialitate,spreexempluingerii pdzitori
ddnsulca si le aratelor semndin cer. Iar el impotrivaunei logici divine..." [Batecdmpii; scriu toate faptele,cele rele fiind gtersepe
rdspunzdnd, au zis lor: cdndse facesearf,zi- o fi vrut s6spunl c5 aceiacare luptdimpotriva mlsura pocdinfeirespectiveipersoane].In
ce[i: seninva fi, ci se roEeqte cerul;gi dimi- cipurilor se impotrivesc unei <logici divine>, schimb am sd vd f-aco ofbrt6" [Negustorie
nea{azicefi:ast[ziva fi t'urtun6,cd serogeqte altminteri sesitueazdsingur pe sine (prin ceea mare!].
cerul posomordt.Figarnicilor, fafa cerului ce atirmi) printre luptdtorii impotriva lui Ar mai fi multede scris,dar md opresi
gtili s[ o socoti{i,iar semnelevremilor nu Dumnezeuoprintre antihrigti !] ; . aici.Nu degeaba spuneaP[rinteleCleopac[
putefi?Neamul viclean qi preacurvarsemn 3. Alta: ,,DacE eu am inimd qi rafiune cel mai mare pdcatcare-l poatecuprindepe
caut4 qi semnnu se va da lui, fdr[ numai gi-s ale mele gi pe mine nu md poate nimeni omesteiubireade sine...
semnullui Iond prorocul.$i ldsdndu-ipre lep[da de Dumnezeu" [?!]; Ing. geolog Gabriel BARBIR
ddngii,s-audus"(Mat.l6,l-4).Cum,,semnul
-
lui IondL"s-a dat ,,ainviat Hristosa ffeia zi
dup[ scripturi"- ce semnmai vreaplrintele Impostorulmisticseamlnl
Calistrat?Foartepufin,,grdu"mairdzbatedin
strdfundulproprieicongtiinfeprin masade multi smintealn(3)
,,neghind":,,Eu sunt numf,rsausunt persoa-
n5?",seintreabdel. Totugipredici gi contra 56 dea Domnul, ca pdnd qi cei mai ispititorulrafinat din Eden gi termindndcu
imigranfilor,dar, din p[cate, nu spunegi ca- indir6tnici dintre impostorii vremurilor persuasivulgi desfrinatulmujic Rasputin,gi
uzeleinceputuluiconflictuluidin Siria(simi- noastresi infeleagl cI plata pdcatuluieste nicidecumdoar la o persoandanume,dar in
lar,pesteani,cu cdderea Constantinopolului). moarteaspirituald,morald,culturaldqi, in cazulin caremdcarun singurimpostordin
Cred c6, in principal, acesteaconstauin celedin urm5,chiargi ceabiologic6,urmatd zilele noastre,de pe orice meridian,cu un
slujirea anticanoniciin prazniculNaEterii de Judecatacea nemitarnic[ unde noi, cei comportamentidenticsausuperpozabil,s-ar
Maicii Domnului,din anul inceputuluicon- judecafi,nu mai avemrecurs,indifbrentcdt recunoa;tein ea qi ar face o crizi de con-
flictului, a patriarhuluiAntiohieicu necalce- de mintoqi, tari, mari gi puternicine-am gtiinf[ reald, intorcdndu-sela lumina cu-
donienii.Nu amintegenimic nici despreca- crezutpep[mdnt... nogtinfeiAdev[rului cu real6ciinli, precum
uzele ingdduirii de cdtreDumnezeua venirii V o m c onti nua aceastd real i std, fiul risipitor,secheam[cl am fr realizatceva
masivede musulmanicurdndgiin Romdnia, pertinenti, precisd qi extrem de utilI utiMealist privindinsl lucrurile,niddjduim
cErora[i se construiegte gi moschee(?!) cu radiografie a profilului psihologic al mai degrabdsi de-vrdjim sufletelecelor
acordulcelorce conducvremelnicstatulro- impostorilor mistici, ori de cdte ori va fi neaten{icareau cdzutin capcanaunor astfel
mdn, cauze aflate in indep[rtareatotali a necesar,cuprinzdndcriteriile gi argumentele de impostori,or s6 le tbrim s[ caddin e4
noastr[de la un minim bun sim! duhovni- cu care pot fi demascafi 9i ingrldili in fiindcd ,,alegii" se trezesc rar gi numai
cesc...Voi da numai un singur exemplu: e x p r i m a r e a l o r s o c i a l 6 i m o r a l d , printr-ogreasuferinfl din rdt6cirealor!
majoritateaprofesoarelorde religie se pre- gmechereascd, mistificatoare,amigitoare gi
zinti la orecaremai de caremai sulemenitd, fariseicS.Poate ar trebui si remarcdm,in Dr. Ioan CANUU
mai la modd"cu pantaloni,fbrebatic...;ce sd final, cd adevdralii credinciogi vorbesc
le mai ceri la celelalte? Oare nu se statornicdoar despremire{ia lui Dumnezeu
infricoqeazd cI devin,,urdciune"inaintealui gi aproape deloc despre ei, iar falqii Sfflntul Ilie
Dumnezeu? (Deut.22, 5 ). Oaredegeabale credinciogivorbescaproapenon-stopnumai intoarce-te sfinte la noi,
mustrdSfdntulApostol Pavel?(I Cor.I I,5-6). despreei qiin modhulitordespreDumnezeu, E vremedejale gi de r[zboi,
Ii mai amintim plrintelui Calistratcd ca un fel de ,,sprijinitor docil", ,,agent
Popoarelelumii pierduteinzare
trupul trebuies5 tie l6cagal Duhului Sfdntqi electoral", ,,agent financiar", dar gi
nu ,,panoplie"pentru cipuri sau o ,,mas[ permanent,,complice"al grandomanieilor Indreapti spretine chemare!
amorf6"numaibun[ pentruspintecatqi extras evidente! In Biserica drept sltrvitoare,
dupl
pdrfi din ea.$i dac6peel nu-l intereseazd cde Sfrnta Predanie,oricine se apropie de ea, Prin foc Aiprin Sabietrece
plin de ,,nepiitinfe",astanu inseamn[ci tofi credinciossaunecredincios, esteprimit cu Pemand celmare girece
trebuiesd urmdmaceastl,,logic6".$i, nu in bundvoinftr" darnu i seincredinfeazlmisiuni, Iar tu cu trdsuraprin nori
ultimul rAnd, cele at'irmate in aceastd nici nu i serecunoscnimdnuiresponsabilitIli Ne-ar6tiai Judec[tii fiori!
conferinf[ de cltre sus-numitulpdrintesunt inlluntrul ei, decdt dup[ o cercetare
,,implnate"gi de multe aberaliilogicechiar spiritual6, morali qi culturalf, atent[,
delainceput: luminatdgi eticienti... ,,Veni-voi la voi in cetate,
l. ,,Euzic aqa:s[ vorbimcu 6gtiasdfacd Subliniemc[ prin aceastiiradiografie Laugavoastrdvoi bate,
o fabricddecipuri, sdnepuni c6tetrei nu cdte teologico-social6ne-am gdndit la toli Cdndgoall-i credin,tagi schitul:
unu; cd daci ne pune cdte unu se imparte i m p o s t o r i i m i s t i c i , d i n t o a t e E-aproape,aproape,Sfar$ituI!
societatea in doud:cei cu cip gi cei f6rdcip" compartimenteleviefii sociale (spiritual,
[Afirmafia e lipsit[ de cea mai elementari politic, economic,cultural), incepdndcu Constantin BOBOC

CredinfaOrtodoxd
 Mitropolifut leremia al Gortinei gi Megalopolei

Nu accept ereziile
$i schismeledrept ,rbiserici"!
in anii in caretrdim vor, in mod deosebit,si .i.ti., eterodoxe,,Biserici,,?, De ce au spus,au
ne incurce credinfa; vor s-o amestececu alte . scris gi au semnai'expresia:
,,Biserici Cregiine
credinfe mincinoase ale altor confesiuni qi eterodoxe"?Agadar,*nt gi eieticii
,,Biseric6,'?
religii. De aceeamd auzili, mai ales in ultirna Atunci care este aceast6Biseric6 Una,
despre
vreme' vorbindu-vi despre Credin{a noastrd care vorbim in Crezul nostru? Este adevarat
cd
ortodoxd.Primul lucru pe careil dorescde la voi Biserica Greciei la inceput nu a acceptat
aceastd
este si invd,ta{i do-gmeleCredinlei noastre, sd expresie,dar in cele din urmd u ."AiiJi .a gi
a
invdfa{i ,,Creznl"
Lot_ttu: Dogmele sunt semnat expresia: ,,Biserici gi -oiifesiuni
,,col1arii" la o casi. $i CHdirea intemeiati de Cregtine etirodoxe".'Insd hotir6rea Ierarhiei
Dumnezeu,care se numegte,,Biserica lui Iisus noastreinlunaMaiafostdiferitl.Atuncinui-am
Hristos", ca ginigtecol,tarisolizigi puternici numit ,,Biserici" pe eretici, ci
Te simplu
,,dogmele",caresuntscrisein Sfdnta
lc-r'ipluregi ,,Confesiuni"gi ,,Comln it6ti-.Dete up*. acum
P! care ni le-au formulat Sfin{ii nogtri Pdrinli in iceastd diferenii fa{i de cea din Ma1 c6nd
Sinoadeleecumenice altcevaam ho6iatf iel mai ,au este
Trebuiesd cunoaqtemadevdrurilecre_din{ei cred eu, acestei denumiri a eterodotfitor "u,;;u.u. .u
loasle, iubililor, 9i vd rog sd nu fili indiferenfi Biserici i-au dat gi greutate, deoarece au
fa,ti de aceasta,deoarececredinF noastrd este prezentat-o ca qi .ur ar avea dimensiune
mai presus decdt toate. Da.! Mai presus decdt istorici. Cici expreriu,.urc a fost propusd gi
averea noastri, decdt familia noastr[ gi decdt semnatd spune exact a]a:
,,Biserica Ortodoxa
via{anoastrdesteCredin{anoashiOrtodoxd.De accepti denumirea istoricd a altor Biserici gi
aceeami vefi ascultagi astizi, cdci vi voi vorbi Confesiuni Cregtineeterodoxe,'.Ce inseamn6
despreCredinfanoastrd. aceasti: ,,denumireistorici,,? CAndgi unde au
Duminicaaceastaesteceadedupd,,sfhntulnumit sfinfii Parinfi ereziile gi schismele
gi Marele Sinod", agacum l-au numit, cares-a
,,Biserici"?Niciodataginicaieri!
intrunit in Cretq pltil-timp mai inainte,in Regretabil estl, iubili cregtini, cd
:u
Duminica Cincizecimii. A fost sinodul propuneieagregitidin punctde'vedere
. 'numegte dogmatic
patriarhilor, al arhiepiscopilor gi al muJtgr
ii lctesiololgic, .u." ,,Biserici,' pe
arhierei,cu patriarhul ecumenicin frunte, qi de ireticii etero?oigi,a fost semnat6de patriarhul
aceeatrebuiesi-l respectdm.Dar, intr-o predicd ecumenic de toli ceilalfi patriarhi gi arhierei
ai
llterioarn v-am spuscddeasupraSinodului este participanli, in afardde foirtl pulini- oaiinca 9i
Biserica, iar aceastanu este constituitti numai mai rigretibil pentru noi este c6 arhiereii
din patriarhi gi episcopi,ci gi din intreg poporul r"pr"r"itun1i ai Bisericii noastreuu r"n'nuili
.i
credinciosal lui Dumnezeu.$i istorianoastrdne ac-eastdpropuneregreqiti, in afarii de unul.
'al
spune ci au existat cazuri cdnd acest popor inaltpreasnnlitut IJrotei Navpat tut"ii li
credinciosal lui Dumnezeua_judecatmai bine mullumesc mult pentru aceastd pozilie
credin{a sa decdt.arhiereii gi p{riarhii, gi de mirturisitoare dinamicda Sa, precumgipentru
aceeaunele sinoadeau fost numite ,,t6lhdregti", toate celelalte desprecare am iuzit. il asiguram
deoarecenu au cugetatortodox. ci aveselitmult inimile ortodoc$ilor.Aaritat gi a
Noi nu ave{ pSsta dispozilie, ins6, cu dovedit putereacredin{ei sate gi statorniciasa
respect pentru Pnrinfii
:ar9 au participat la fap de toate cele pe care le scrie gi le spune,cu
Sfiintul gi Marele Sinod din C1qta,precumgi cu toatecd unii l-au provocatgi chiail-au silit sa se
respect fafn de teologia Bisericii. noastre exprime impotrivi. inaltpieasfi"tituf i".Lbi al
Ortodoxe,-avefdespuscevafoarteserios: Navpaktului, Pestorul cel bun ai iubitei mele
In Sinod s-a. vorbit. de_spreeterodocai, patrii, prin pozilia sa la aga-numitul
,,Sfhnt qi
greticj 9i despre legiturile Bisericii noastre MareSinod';,ne-aadusamintedeSfiintulMarcu
Ortodoxe cu ei- Care s'1?t acegti eterodocgi? Eugenicul, singurul care nu a semnat unirea
Suntpapisfasii,plgtestan{iigi toateramurile lor, Biiriciinoastr6Ortodoxe cu papistagii.
monofizilii 9i allii. Acegtia sunt eretici. $i cu Caepiscopalvostru,iuUigiimeicregtini,vi
siguranti ereticii sunt in afaruBisericii. Despre mdrturiseic ca ma aldtur de pozilia lui Ierotei
al
acest subiect v-am vorbit de multe ori gi v-am Navpakfului gi a altor arhier.i, .ui. nu au semnat
dovedit cd ereticii, eterodocAiiin general nu expr'esiag..git dogmaticda Sinoduluidin Creta,
constituie Bisericd. De aceea nu trebuie sd caieiinuil"gt",,Blserici,'peeretici.
-Bisericd
rostim expresia,,Biseric5 Catolicd", ,,Bisericd Da, ca locaiaa Gortinei gi Mega-
Protestantii"etc. $i noi, ierarhii, in luna Mai, la lopolei, ne aldturdm lor, pentru ci nu acceptiim
SinodulP! care l-am ftcut, i-am numit pe acegti .u.r"riil. gi schismetesi ne numite,,Biseiici",
eretici ,,Confesiuni gi Comunitifi Ciegtine", ci le numim numai,,Comunitiigi Cregtine".
deoarececred in general in Hristos. Nu i-am Mai multe despre aga-numitul ,,Sfilnt gi
numit,,Bisericd". Bisericd este numai Biserica Mare Sinod" uo*'spune afunci c6nd
vom
Ortodoxd.La aceastiiBisericdne referim atunci cunoagtepracticalele(proceseleverbale) lui gi
cdnd rostim Crezul:
,,$i intr-Una, Sfdntii, toate celi care s-au spus in el. (Enciclicn
SoborniceascigiApostoleascdBisericd". duminicali, rostiti la 3 iulie ZO|A; sursa:
Dar ce s-a intAmplat la ,,Sflntul gi Marele pentapostagma.gr citatd de mdrturie athonitil.ro,
sinod" din creta de au numit acestecomunitdfi ins iutie zilq.-

CredinfaOrtodoxl