Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FONDAT~ ÎN 1910 PETROVASÂLA – VLADIMIROVA[ (BANAT, SERBIA), ANUL XIX, IANUARIE - APRILIE 2012 NR. 1-2 (110-111)
Revista “Familia” se difuzează în 20 ţări: Austria, Australia, Belgia, Canada, Cipru, Croaţia, Costa Rica, Danemarca,
Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, R. Moldova, Olanda, România, Serbia, Suedia, S.U.A., Ucraina, Ungaria.
SF. CRUCE
În grăgina Gheţismani
TU ai vârsat lacrimi dă sânge
HRISTOS A
La TATĂL CERESC te-ai rugat
Pră cruce ai fost răstâgnit
La Golgota loc dă chin.
ÎNVIAT
ISUSE PĂSTORUL nostru sfânt,
Gravă moarcie şî dureroasă ai răbdat
Să scoţi neamul omenesc dân păcat.
O Doamnie sfinte părince
Omu îi tot făr’ dă mince
Nu ce-am cunoscut dăloc
Omu îi cu inima împietrită
Iubim măi mult răul şî minciuna
Aşa cum îi lumia acuma.
La Golgota la Sf. Cruce
A venit şî MAICA SFÂNTĂ
A plîns mult şî s-a rugat
Până Simon din Arimateia
Dă pră cruce jos te-au dat,
Apoi te-au îngropat.
A treia zi TU ai înviat
Fie DOMNUL lăudat,
Că pământul, nu a putut ţine la sine
Pe CEL ce nu a avut păcate-n lume.
Aşa TU ne-ai învăţat
Sfântă CRUCEA pe care ai răbdat
Mult ne va ajuta
Ne va scoace dân iad.
Tot la fel Sf. CRUCE a ajutat
Pe marele nostru împărat Constantin
Care războiul l-a câştigat
Cu sămnul Sf. CRUCI pe steag. Icon. stavr. Pr. Konstantin Suru
(13 iunie 1950 25 noiembrie 2011)
Martie 2007 - membru fondator al revistei FAMILIA, serie nouă
Ionel şi Persa Nicoliţa (Cruciu) Hristos a înviat! - paroh la Bis. Ort. Rom. din Petrovasâla (9 martie
din Hamilton, Canada Un Paşte binecuvântat! 1983 25 noiembrie 2011)
Au interpretat colinde: spre dreapta, rândul din faţă: Sebastian Crăciun, Ionela
Grupul de copii cu ciuraleşa Şorgean, Marina Măran, Andrada Penţa, Darie Teofil Glanda, Stefania Mităr,
Spre dreapta: Ştefan Edorian Bălu, Sebastian Ardelean, Marin Căta, Cristina Ţânţari, Marina Dămian
Adrian Ocolişan, Ionela Şorgean, Sofia Chişmarton, Nicoleta Erina, Rândul din spate, spre dreapta: Simona Bocşan, Emanuela Glanda, Adriana
Graţiana Brancovici, Cosmin Condan, Cristian Jifcu, Lavinel Secheşan Gherga, Eugen Secheşan, Elizabeta Secheşan, Graţiana Brancovici, Monica Susa
4 IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) FAMILIA
Marina Dămian, Monica Susa, Andriana Mităr, Aneta Lazăr Monica Susa, Marina Dămian, Traian Trifu Căta, Emanuela Glanda
Cristina Andrea Ţânţari Edorian Ştefan Bălu şi Lavinel Secheşan Adriana Gherga şi Sofia Chişmarton
FAMILIA
IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111)
Ansamblul de datini româneşti „Nicolae Penţa” al Ş.G. „Întâi Mai” din Petrovasâla (coordonator artistic Traian Trifu Căta)
La Uzdin la Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă la români, (3 decembrie 2011)
Sus spre dreapta: prof. Traian Trifu Căta, Simona Bocşan, Emanuela Glanda, Graţiana Brancovici, Andriana Mităr, Adriana Gherga, Nicoleta Erina, Edorian Ştefan Bălu, Marina Măran, Adrian Ocolişan, Cristina Andrea Ţânţari,
Elizabeta Secheşan, Lavinel Secheşan-Bobocu, Monica Susa, Aneta Lazăr, Sofia Chişmarton, Sebastian Ardelean, Leontina Penţa, Andrada Florentina Penţa, Emanuela Jivan, Ionela Şorgean, Stefania Mităr, prof. Leri Mengher, Marina Dămian
Jos: Darie Teofil Glanda, Marin Căta, Eugen Secheşan, Cosmin Condan, Sebastian Crăciun, Emanuel Perneac, Cristina Jifcu, Gabriel Penţa
5
6 IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) FAMILIA
E născut în 12 aprilie 1937, la Petrovasâla
Vladimirovac din tatăl Petru-Stevan şi mama Elena
născută Jifcu. Căsătorit cu Jovanka născută Bokun
GEORGHE Novi Sad, anul III (V) nr. 7 (10) septembrie 1997,
iar cele mai multe în Familia noastră din Petro-
vasâla, anul VI nr. 3 (23) în octombrie 1999 şi nr. 4
(1940), cu care are un fiu pe Roman (1966) căsătorit
cu Tamara născută Ljikar. Fiul Roman termină
Facultatea de ştiinţe tehnice din Novi Sad, unde
ŞORGEAN (24) decembrie în acelaş an, anul X nr. 1-2 (39-40)
ianuarie-aprilie 2004 şi în anul XVI nr. 5-6 (90-91)
iulie-septembrie 2009.
îşi ia magisteriul iar la Facultatea de electrotehnică Ca bibliofil a fost acela care a descoperit unicul
din Belgrad îşi susţine doctoratul aşa că e doctor număr, găsit la noi, al revistei Familia din 1910
în ştiinţele electrotehnice. A fost angajat mai întâi publicată la noi şi după care şi revistă noastră de azi,
ca docent la Facultatea de ştiinţe tehnice din Novi îi poartă numele.
Sad, apoi ca cercetător ştiinţific la Institutul „Max Prezent şi în viaţa social-politică, în organele
Planck” din Stuttgart (Germania) iar actualmente Adunării Comunei Covăciţa şi Panciova şi a
este profesor şi cercetător ştiinţific la Universitatea Provinciei Voivodina, iar ca membru al L.C.I. (1963-
din Milano (Italia). Ţine prelegeri şi în străinătate 1991) a fost un mandat membru al Comitetului
(Cambridge, Japonia, etc, etc.). Comunal din Panciova, iar câteva mandate în şir
Şcoala primară termină în satul natal iar mai şi preşedintele Comisiei de petiţii şi plângeri a
apoi Liceul mixt Român din Vârşeţ în iunie 1956. cetăţenilor, în cadrul acestuia. La fel, câteva mandate
Facultatea de drept din Belgrad termină în iunie a fost şi membru în Comisia cu acelaş nume al
1960. De atunci lucrează timp de 41 ani exclusiv Preşidenţiei Comitetului Provincial, şi un mandat în
la tribunal. A fost ales prima dată de judecător în Comisia Preşidenţiei Comitetului Central al Serbiei.
19 decembrie 1961 şi a funcţionat ca judecător
la Tribunalul Cercual din Panciova. De atunci BIBLIOGRAFIA DE REFERINŢĂ:
a funcţionat ca judecător peste 40 de ani. Este - Pančevac: Šorđan Sudija Suda udruženog rada
judecător la Tribunalele Comunale din Covăciţa şi Vojvodine, br. 1305, god. XXV, 25 decembar 1977,
Panciova iar din anul 1969 la Tribunalul Regional din - Eugen Condan: Se nasc şi la Petrovasâla oameni,
Panciova, mai târziu la cel din Novi Sad. Din 1977 Familia, Vladimirovaţ, nr. 10, 1996,
la tribunalele provinciale: Tribunalul Munci asociate - Mircea Măran: Vladimirovaţ, Pagini de istorie
al Voivodinei, unde e ales şi în funcţia de locţiitor culturală, Editura Fundaţiei, Novi Sad, 1996,
al preşedintelui tribunalului, şi Tribunalul Suprem - Gligor Popi: Românii din Voivodina în viaţa publică
al Voivodinei. În 1998 este ales şi a funcţionat ca postbelică, Editura Fundaţiei, Novi Sad, 2000,
judecător la Tribunalul Suprem al Serbiei până în - Traian Trifu Căta: Gheorghe Şorgean, Familia,
ianuarie 2002 când intră la pensie. Gheorghe Şorgean Vladimirovaţ, nr. 37-38 (octombrie decembrie),
Scrie şi publică în revistele de specialitate Naša 2002,
praksa, Peavo, teorija i praksa, Glasnik Advokat-ske - Costa Roşu: Personalităţi Româneşti din Voivodina
komore Vojvodine din Novi sad şi Bilten Vrhov-nog din Vladimirovac-Petrovasâla în 2010 şi poartă (1734-2004), Editura Libertatea Panciova, 2004,
suda Srbije, Sudska praksa şi Pravni infor-mator din titlul Cunoştinţa binelui şi râului înţelepciuni - Mircea Măran şi alţi: Vladimirovaţ-Petrovasâla
Belgrad şi Radničko samoupravljanje din Niš, studii care prezintă consemnări din înţelep-ciunea Noului (1908-2008), Editura Libertatea, Panciova 2008,
din domenul dreptului penal, civil, dreptul muncii şi Testament. - Florin Ursulescu, Rodica Ursulescu-Miličić:
administrativ. În 2002 îi apare volumul Expertiza În calitate de membru al Comisiei de examinare Biblioteci şi cărţi româneşti din Voivodina, Editura
medicală şi drepturile asiguraţilor publicat la a candidaţilor pentru funcţia de judecător şi avocaţi, ICRV Zrenianin 2009,
editura Intermex din Belgrad iar mai târziu în 2007 a contribuit substanţial la instruirea generaţiilor de - K. Rošu: Leksikon znamenitih Rumuna iz Vojvodine
şi volumul „Pensia pentru limita de vârstă şi judecători şi avocaţi. (1730-2010), Zavod za kulturu vojvođanskih Rumuna,
pensia de urmaş”, la aceeaşi editură. A treia carte A cules şi publicat proverbe şi zicători iar cele Zrenjanin, 2011.
e publicată în limba română de editura Traian Căta mai frumoase le-a publicat în revista Tradiţia din T.T. Căta
domnului Dr. Mircea Măran şi nu în ultimul rând angajat ca judecător. Om tăcut, modest dar totodată mai făcut o donaţie de carte Şcolii Elementare cât
mie ca publicist şi istoric. Nici o revistă, ziar sau deschis pentru oricine pentru a face bine cu cea mai şi Bibliotecii săteşti, care actualmente se găseşte în
carte, nu-i atât de rea ca să nu poată fi folosită. De mare plăcere, indiferent cine i se adresa, fără să i incinta primăriei, dar fără spaţiu corespunzător...
aceia, dat fiindcă cartea în esenţa este un bun obştesc se ceară, dând sfatul, nu cel mai plăcut, ci cel mai Fiindu-i colaborator apropiat „uica Ghiţă” a dorit
şi folositor şi pentru că la Petrovasâla a început să bun. După cum am notat odată în Familia, sfatul să fiu prezent la ducerea cărţilor precum şi la buna
iubească cartea, a făcut şi sigilul pe care este scris că lui pentru petroviceni a fost că omul trebuie să fie organizare a transportului. Domnul director al şcolii
biblioteca este menită Petrovasâlei. Cea mai veche grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la Petru Glanda a primit şi mulţumit cu satisfacţie
carte păstrată este tipărită în anul îndepărtat 1794. mânie. pentru această donaţie făcută de domnul Şorgean.
Fondul de carte a numărat în jur de 5000 de Moartea soţiei Jovanka în 17 ianuarie 2011 a
Aşa că fiecare carte mi-a trecut prin mâini iar apoi în
volume pe care o viaţă întreagă l-a cumulat şi fost deosebit de dureroasă pentru Gheorghe. Au trăit
mâinile elevilor mei care bucuroşi şi curioşi au dus
colecţionat marele iubitor de carte d-l Şorgean. împreună o viaţă fericită în orice spaţiu şi clipele
comune petrecute la Petrovasâla îi aminteasc de în braţele lor cărţile şi le-au aşezat în maşina (combi
Având în vedere atâtea şi atâtea vorbe scrise, dar şi
auzite, bune dar şi rele, a adăugat în sigil şi concluzia soţia Jovanka. Această mare pierdere în familie lui Đorđe Vasić) din curte care apoi le-a transportat
sau înţelepciunea că cuvintele trebuie măsurate, nu intensifică dureroasa plecare din Petrovasâla, de la până la şcoală. Aceiaşi elevi m-au ajutat dă depozitez
numărate. Aşa că fiecare carte trebuie „măsurată”, casa părintească, aşa că vinderea casei (construită cărţile în cabinetul de informatică (temporar) unde
Elevii care au dus miile de cărţi din biblioteca donatorului de carte: Goran În curtea donatorului de carte, spre dreapta: Edorian Ştefan Bălu,
Vasilievici, Nicoleta Erina, Gheorghe Şorgean, Emanuela Jivan, Ionela Cristian Ierina, Magdalena Miclescu, Nicoleta Erina, Sofia Chişmarton,
Şorgean, Leontina Penţa, Sofia Chişmarton, Marin Căta, Cosmin Condan Andrada Florentina Penţa, Ionela Şorgean, Leontina Penţa
Jos: Magdalena Miclescu, Edorian Ştefan Bălu, Cristian Jifcu, Cristian Ierina Jos: Cristian Jifcu, Traian Căta, Gheorghe Şorgean şi Marin Căta
sau selectată, mai ales pentru cele dăruite şcolii, în anul 1930) se impune de la sine, dar totodată am selectat cărţile vechi şi cele mai recente. Este
adică copiilor... şi problema şi durerea despărţiri de biblioteca şi vorba de o bibliotecă bogată şi foarte variată cu:
La fel, a păstrat şi casa părintească din satul lucrurile vechi. De fapt, ideea de a lăsa biblioteca - carte românească,
natal unde s-a născut şi copilărit şi pe care cu soţia satului Petrovasâla datează încă din prin anii 1978- - cărţi în limbile sârbă, franceză, engleză, ma-
a restaurat-o pe parcursul anilor când veneau la 1979, iar mai târziu a apărut şi ideea că mai bine ar ghiară, germană...
Petrovasâla. De fapt casa era goală din anul 1983 fi fost să fi fost o instituţie culturală etc. în sat, un - enciclopedii,
de când a murit bunica sa, dar de atunci au făcut fel de „casă memorială” cui să lasă totul şi toate. Cel - clasicii români,
reparaţii, interne şi, externe păstrând totodată tot mai ideal loc, îi ziceam şi eu, ar fi fost această casă - cărţi istorice,
ceea ce era caracteristic, etnografic, camera cu în care am putea face şi un muzeu. Din convorbire - cărţi ştiinţifice,
„cuptori”, lucruri şi obiecte casnice străvechi. La fel cu bunul meu prieten „uica Ghiţă” (cum îi plăcea (continuare în pag. 8)
8 IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) FAMILIA
(continuare din pag. 7) domnului Gheorghe Şorgean destinată satului şcolii, - praşchie
- zeci şi zeci de cărţi din opera lui Eminescu, Şcoala Elementară are cea mai bogată şi variată Dealtfel, înainte cu câţiva ani în convorbirea
poetul lui preferat, şi despre Eminescu, bibliotecă în rândurile Românilor din Voivodina. şi înţelegerea cu preotul satului, Iconon. stavr. pr.
- dicţionare vechi, În acelaşi timp, o altă donaţie importantă pe Konstantin Suru, care avea simţul pentru lucruri
- multe, multe călindare vechi, care a făcut-o d-l Şorgean, Muzeului orăşenesc din vechi, d-l Şorgean a făcut şi o donaţie Bisericii.
- cărţi din domeniul tehnicii, matematică, fizică, Vârşeţ. A făcut-o prin intermedierea doamnei Vesna Anume o maşină de cosit grâu, care de ani de zile
informatică, literatură, etc, Stankov, custode etnolog al Muzeului orăşenesc, stătea la el în şură (şupă) şi care atrăgea atenţia
- aproape toate cărţile publicate de C.P.E. „Liber- care i-a promis că va face o cameră românească cu tuturor care veneau la el. Mai ales a generaţiilor
tatea” în primii ani postbelici, menţiunea „Elenei şi Păun Şorgean” din Petrovasâla, tinere care nu puteau ghici cei şi la ce foloseşte. O
- cărţi tipărite, cu litere chirilice, pe la începutul cu obiectele şi portul popular primit cadou. Au fost maşină de cosit şi legat grâul „cu manilă” în snopi
secolului XIX, primite, printre altele următoarele: care erau pe urmă adunaţi în „crâstăţi” şi rămâneau
- cărţi religioase şi bisericeşti, la „loc” până nu s-au „tras” cu trăsură acasă pentru
- cărţi juridice rar văzute, „trăierat”. Maşina era trasă cu două sau trei perechi
- colecţii de reviste şi ziare foarte vechi. de cai şi de marcă germană „FAHR”. Încă atunci se
Dispune şi de multe cărţi ale autorilor şi punea problema unde să fie păstrată. Actualmente
oamenilor noştri cum ar fi Mihai Avramescu, Ion este dusă în casa lui Mircea Pascu pentru a se pătra
Bălan, mr. Todor Milovan, dr. Gligor Popi şi mulţi şi proteja.
alţii din generaţiile mai tinere, cu dedicaţii... A fost vorba ca să se facă un fel de muzeu agricol
Cărţile le-am dus împreună cu elevii: care să ne aducă aminte de viaţa şi munca grea a
- 30 septembrie (vineri) 2011 (băieţii cl. VII-I) ţăranului de odinioară. Pare-se că acest caz de donaţie
- 3 octombrie 2011 (elevele cl. VII-I) va rămâne unic dat fiindcă este problema organizării
- 4 octombrie 2011 (elevii cl. VI-I). şi a spaţiului unde să fie plasate astfel de maşini.
Actualmente graţie valoroasei biblioteci a Unii au venit cu ideea ca şi maşina de treierat grâu
Botezul Oliviei Sofia Olar la Biserica Ort. Rom. din Kitchener (10 septembrie 2011)
Spre dreapta: Anuţa Olar, nunaşa Elena Ghegea, tatăl Sorin cu fiica Olivia, mama Maria Olar,
Sorin Albu din Coştei, Constanţa Nicoliţa cu nepotul Petru şi Bujorică Gheorghe Nicoliţa
ANUNŢ
Cea de-a III-a ediţie a Festivalului Balcanic Ortodox va avea loc pe data de 6 octombrie 2012
cu începerea la 18.00 la Chicago.
Informaţii la d-l Ioniţă Chişărău
St. Marry Romanian Church
tel: 847-800-6522
e-mail: jkisereu@richardwolfusa.com Petru Olar (25.12.2011)
10 IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) FAMILIA
Expoziţie de port popular şi folclor petrovicean, 8 martie 2012
Expoziţie de păpuşi ale Violetei Susa şi căpătâie pe pat ale Speranţei Erina Au expus: Sofica Crăciun-Bogatu, Gheorghina Dămian...
neînlocuit după merite, capabilitate, extraordinar de Ca să fie portul mai bine văzut au invitat copii Doina Penţa are în colecţie păpuci făloşi, brâuri,
bun conducător chiar şi a manifestărilor folclorice, îmbrăcaţi în port autentic petrovicean şi anume elevii ciorapi, opinci de altădată.
ştiinţifice şi foarte bun organizator. Cu atât mai mult au recitat şi poezii: Gheorghina Dămian se evidenţiază prin (pita)
va dura integrarea credinţioşilor în cultura satului, - Monica Susa cl. VI1 pâinea rotundă de casă făcută în cuptori, porturi
actualmente fără Popa Suru sau mai bine zis nimeni - Marina Dămian cl. VI1 (continuare în pag. 11)
nu-l poate înlocui. - Andriana Mităr cl. VI1
Bravo femeilor unite! - Stefania Mităr cl. V1 Traian Trifu Căta
FAMILIA IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) 11
(continuare din pag. 10)
Sofica Crăciun-Bogatu în faţa expoziţiei sale Daniela Ţânţati în faţa expoziţiei sale
Ileana Secheţan-Bobocu, Stefan Petru, Sofica Erina, Doina Mărgan, Ana Bobocu, Monica Susa, Andriana Mităr, Daniela Mităr, Violeta Susa, Speranţa Erina
Svetlana Jifcu-Bobu, Reghina Glanda, Anicica Brancovici, Emanuela Pod şi Nicoleta Erina.
Stela Radonjić şi Daniela Golia cu creaţiile lor bijuterii Căpătâile Soficăi Erina şi Emanelei Pod
Violeta Susa, Daniela Dămian şi Daniela Mităr în faţa expoziţiei lor Aleksandar Grubišić şi Milica Mladenović
Ankica Ličina în faţa expoziţiei sale Ana Erina în faţa expoziţiei sale împreună cu sora ei Mina Kalinić
14 IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) FAMILIA
TRENURI NOI PE RELAŢIA BELGRAD-VÂRŞEŢ
Căile ferate ale Serbiei au introdus primul tren şi tren rapid dinspre Bucureşti spre Belgrad la 736. Banatski Karlovaţ 83 dinari
modern pe relaţia Belgrad-Vârşeţ. Urmează să mai (Total circulă zilnic 14 trenuri). Alibunar 64 dinari
importe 9 trenuri din Rusia la fel ca şi acesta care Referitor la preţurile biletelor de tren ele sunt Satu Nou 83 dinari
circulă pe relaţia amintită. mult mai mici decât preţurile biletelor de autobuze. Panciova 166 dinari
Pe data de 7 martie 2012 oficial a început să De exemplu: Panciova (Buvliac) 166 dinari
circule iar la orele 11.50 trenul a oprit la gara din Vladimirovaţ Panciova 166 dinari, Belgrad 250 dinari
Vladimirovaţ Belgrad 250 dinari,
Petrovasâla. În faţa gării au fost elevi sportivi, Vladimirovaţ Vârşeţ 208 dinari. ATENŢIE!
cetăţenii Petrovasâlei, secretarul Comunităţii Locale Belgrad Vârşeţ preţ bilet 320 dinari dau dus- Pentru agricultori care traversează calea ferată cu
Zoran Maksimovic, doamna Vida Bokun responsa- întors 512 dinari. maşinile agricole să fiţi prudenţi dat fiindcă trenul
bilă pentru calea ferată din jurul Petrovasâlei (care Copii până la 6 ani gratis circulă cu viteză mare, nu face zgomot şi nu-l auziţi.
ne-a primit în cancelaria ei şi servit cu date despre Copii de la 6 la 15 ani 50% reducere Opriţi şi bine priviţi în stânga şi dreapta.
acest eveniment), ziarişti de la RTS Căile Ferate Tineri până la 26 ani 30% reducere cu legitimaţia
SRB PLUS Important referitor la preţul biletelor!
ale Serbiei, redactorul revistei FAMILIA din Petro- Biletul cumpărat în tren este mai scump decât cel
vasâla, reprezentanţii săptămânalului „Libertatea”... Seniori peste 60 ani 30% reducere cu legitimaţia
SRB PLUS cumpărat la ghişeu în gară.
Trenul are 120 de scaune şi încă 130 de locuri de Din păcate biletele se pot cumpăra în următoarele
stat în picioare, total 250. Viteza trenului este 120 Grup de 6 călători împreună 30% reducere
Grup de copii 50% reducere gări: Vârşeţ, Panciova, Panciova (Buvliac) adică îi
km/h şi chiar mai mare. Are aer condiţionat, Wc, Ziarişti 30% reducere mai zic şi gara principală şi Belgrad.
multă electronică, drumul de oprire a trenului este de Bilete dus-venit 20% reducere (numai dacă se În niciun sat între Vârşeţ şi Panciova nu se pot
la 500-700 (m). Aproape că nu se aude când circulă cumpără biletul la ghişeu). cumpăra bilete în gări şi astfel biletele sunt mai
şi nu face zgomot. Aceasta este bine dar şi rău pentru Distanţele între gări exprimate în km: scumpe.
cei care merg pe calea ferată şi nu aud trenul. Vârşeţ 9 Vladimirovaţ 5 Ulmu 8 Nicolinţ 4