Sunteți pe pagina 1din 16

ISSN 1450-5002

FONDAT~ ÎN 1910 PETROVASÂLA – VLADIMIROVA[ (BANAT, SERBIA), ANUL XIX, IANUARIE - APRILIE 2012 NR. 1-2 (110-111)

Revista “Familia” se difuzează în 20 ţări: Austria, Australia, Belgia, Canada, Cipru, Croaţia, Costa Rica, Danemarca,
Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, R. Moldova, Olanda, România, Serbia, Suedia, S.U.A., Ucraina, Ungaria.

SF. CRUCE
În grăgina Gheţismani
TU ai vârsat lacrimi dă sânge
HRISTOS A
La TATĂL CERESC te-ai rugat
Pră cruce ai fost răstâgnit
La Golgota loc dă chin.
ÎNVIAT
ISUSE PĂSTORUL nostru sfânt,
Gravă moarcie şî dureroasă ai răbdat
Să scoţi neamul omenesc dân păcat.
O Doamnie sfinte părince
Omu îi tot făr’ dă mince
Nu ce-am cunoscut dăloc
Omu îi cu inima împietrită
Iubim măi mult răul şî minciuna
Aşa cum îi lumia acuma.
La Golgota la Sf. Cruce
A venit şî MAICA SFÂNTĂ
A plîns mult şî s-a rugat
Până Simon din Arimateia
Dă pră cruce jos te-au dat,
Apoi te-au îngropat.
A treia zi TU ai înviat
Fie DOMNUL lăudat,
Că pământul, nu a putut ţine la sine
Pe CEL ce nu a avut păcate-n lume.
Aşa TU ne-ai învăţat
Sfântă CRUCEA pe care ai răbdat
Mult ne va ajuta
Ne va scoace dân iad.
Tot la fel Sf. CRUCE a ajutat
Pe marele nostru împărat Constantin
Care războiul l-a câştigat
Cu sămnul Sf. CRUCI pe steag. Icon. stavr. Pr. Konstantin Suru
(13 iunie 1950 25 noiembrie 2011)
Martie 2007 - membru fondator al revistei FAMILIA, serie nouă
Ionel şi Persa Nicoliţa (Cruciu) Hristos a înviat! - paroh la Bis. Ort. Rom. din Petrovasâla (9 martie
din Hamilton, Canada Un Paşte binecuvântat! 1983 25 noiembrie 2011)

CREDINCIOŞII ORTODOCŞI DIN PETROVASÂLA DEZBINAŢI ÎN DOUĂ


Alegerea noului preot la Petrovasâla, (18 martie 2012)
Odată cu plecarea la cele veşnice doi candidaţi. În biserica arhiplină,
a preotului Konstantin Suru la 25 în prezenţa P.S. Daniil Stoenescu,
noiembrie 2011, a rămas post vacant protopop Ionel Malaimare, cei doi
în parohia din Petrovasâla. Sfintele candidaţi şi părinţii lor, P.S. Daniil
liturghii le-a servit protopopul Ionel s-a adresat credincioşilor: “Gândind
Malaimare din Alibunar. Aproape trei la ceea ce va urma să vorbesc astăzi
decenii preotul K. Suru a servit sfântul aici, prin întâlnirea cu dvs. să stăm
altar. Şi într-un mod, îndrăgind satul de vorbă cu dvs. parcă Dumnezeu
şi credincioşii lui din parohie intenţio- mi-a dat în gând această expresie şi
nase să rămână aici şi după plecarea aceste cuvinte, CRUCEA PETRO-
la cele veşnice. Noi credincioşii şi toţi VASÂLEI. Mi se pare că de multă
petrovicenii, ne-am obişnuit şi l-am vreme, Petrovasâla românească
preţuit, fie români, fie sârbi s-au alte este răstignită. De multă vreme
naţiuni. Cu toţii l-am respectat şi ca Petrovasâla este crucificată şi
preot, şi ca om, şi ca bun conducător, răstignită. De multă vreme, într-un
organizator, sfătuitor şi bun tată la fel, unii s-au alţii bat piloane în
copii lui. De aceasta înţelegem că la mâinile şi picioarele Petrovasâlei.
toţi ne este greu să alegem un alt preot Mulţi, unii şi alţii pun cununi de
în parohie. Majoritatea din familiile spini pe creştetul românesc, ortodox
din Petrovasâla, într-un fel ne-am al Petrovasâlei. Unii chiar încearcă
familiarizat cu regretatul paroh K. să străpungă cu suliţa precum
Suru. Deşi petrovicenii şi credincioşii pe Domnul Isus Cristos - coasta
sunt nevoiţi să aleagă un nou preot, Schimburi de opinii între unii credincioşi şi noul paroh ales în curtea bisericii Petrovasâlei. Şi mi-am zis ca episcop
în inimile multora încă este şi va fi nu voi mai îngădui din ziua de astăzi,
neînlocuitul şi bun prieten al tuturor anume pe preotul Octavian Susa din au mers în audienţă la P.S. Daniil la începând ca cineva să îndrăznească
petrovicenilor şi bănăţenilor. Pentru Petrovasâla şi pe student la Facultatea Vârşeţ. Alţi cetăţeni au mers prin să mai adape cu fiere şi oţet
noi toţi, cât şi pentru neamul nostru a de Teologie Ionel Savu din Iablanca. sat şi au făcut liste cu semnături, Petrovasâla. Aici nu este stadion,
fost o conduită şi aşa cum ne-a sfătuit Menţionăm că la alegerea noului mergând din casă în casă pentru ca să aici nu este Casa Vânătorilor, aici
să fim tari ca dânsul şi să mergem preot au venit şi unii care mai rar s-au se aleagă preot Octavian Susa, fiu al este casa lui Dumnezeu. Şi noi ca
înainte. Petrovicenii au avut marele niciodată nu au mai venit la biserică satului. Situaţia credincioşilor orto- şi copii a lui Dumnezeu egali, chiar
noroc să-l aibă paroh al B.O.R. din până atunci. Se pare că orişice suflare docşi şi nu numai a fost deosebit de dacă avem păreri diferite trebuie
Petrovasâla şi un asemenea preot ca el, din Petrovasâla au înţeles aceste tensionată semănând precum a două să ajungem la un numitor comun.
nu v-om mai avea niciodată. alegeri ca alegeri politice obişnuiţi partide politice. P.S. Daniil Stoenescu, Pentru că prin trecerea la cele
Duminică, 18 martie 2012 nume- cu ani în şir. Se aştepta ca preotul Locţiitor al Episcopiei „Dacia Felix”, veşnice a părintelui Konstantin
roşi credincioşi din tot satul, care care primeşte mai multe voturi să a hotărât ca pe data de 18 martie să
au frecventat biserica au venit să fie ales de preot. Înainte de alegeri, vină la Petrovasâla şi să se decidă (continuare în pag. 2)
aleagă unul dintre cei doi candidaţi şi s-au format grupuri de cetăţeni, care în biserică care va fi preot dintre cei T.T. Căta
2 IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) FAMILIA
Alegerea noului preot la Petrovasâla, Liturghie, şi unul şi altul au vorbit destul de că în cazul de felul acesta trebuie să avem doi
(18 martie 2012) bine, acceptabil, iar eu aş dori în cele ce urmează candidaţi sau chiar trei. Şi i-am spus că avem doi
să ascult părerea unora dintre dvs. (în biserică candidaţi, pe fiul satului, părintele Octavian, care
(continuare din pag. 1) au luat cuvântul: Giorgiţă Mărgan-Pipălacu, Ionel de 4 ani este preot şi pe un tânăr la propunerea
Suru, după cum ştim cu toţii, la sfârşitul lunii Ocolişan, înv. Petru Davidovici-Gârgă şi alţii) mea, student la Timişoara. Patriarhul n-a zis
noiembrie a anului trecut a rămas postul de preot către mine fă aşa s-au fă altfel. Am ascultat cum
paroh vacant, aici, în Petrovasâla. Chiar vreau să Sunteţi aici mulţi, dar aş dori ca bărbaţii de a vorbit şi cum a cântat părintele Octavian şi cum
vă spun de ce sunt aici episcop, aici de faţă şi în seamă, bărbaţi vrednici din Consiliul Parohial, a vorbit fratele Ionel. În vremea Sfintei Liturghii,
faţa dvs. Suntem astăzi aici, episcop, protopop, fiu din Corul Bisericii să ia cuvântul şi să spună eu am hotărât şi nu mai e voie să votăm ca să ne
al satului, preot, student la teologie la Timişoara, părerile şi într-un mod şi în celălalt. Şi apoi voi acuzăm mâine-poimâine, eu ca episcop, dispun ca
credincioşi şi credincioase, bărbaţi şi femei, tineri. încerca să trag concluziile şi să năzuim cum este de mâine, 19 martie preotul Octavian să se mute
Suntem aici ca să am pe faţă gândurile a multor mai bine pentru toţi. Aş dori în primul rând, în Casa Parohială. (aplauze ale credin-cioşilor se
inimi şi să ajungem aşa cum scrie Sf. evanghelist părinţii părintelui Octavian şi părinţii dl. Ionel auzeau în Biserică). Dacă preotul Octavian este
Luca în cartea “Faptele Apostolilor” despre cea să aştepte puţin afară până la încheiere. Nici în în ascultarea mea, eu l-am făcut preot. Preotul
dintâi comunitate de creştini din Ierusalim că au mintea mea, azi dimineaţă nu erau puse toate Octavian de mâine se mută în Casa Parohială.
fost o inimă şi un gând, deşi erau 5000 de oameni, limpede şi aproape o jumătate de ceas am vorbit După ce eu văd şi vin în control, că s-a mutat cu
aşa şi noi de la mai multe şi diferite păreri să cu Patriarhul la Bucureşti şi să numesc preot preoteasa şi copilul în Casa Parohială, face cerere
ajungem la o hotărâre, una şi definitivă. De nu neapărat pe fiu al satului, ci care are mai către mine ca să fie parohul dvs. Aţi înţeles?!
la mai multe glasuri să ajungem la o voce. De mare vechime în preoţie. Dar a zis Patriarhul Dacă preotul Octavian mă minte şi nu stă în
la mai multe opţiuni şi variante să ajungem cu casa Parohială, ci stă la Vârşeţ şi vine numai
certitudine la o hotărâre. Îmi aduc aminte că din când în când aici, eu care vi-l dau, eu îl mut,
undeva în biserică la România preoţi, profesori
la teologie au vorbit în urmă cu mai mulţi ani
PREOTUL OCTAVIAN m-aţi înţeles?! Am avut o variantă şi rezervă şi
pe fratele Ionel. Dar fratele Ionel poate să-mi fie
foarte frumos despre faptul că orice preot, orice
paroh, poate mai mult episcopul trebuie să fie cel
SUSA RENUNŢĂ Diacon la Vârşeţ, nu rămâne pe dinafară, fiindcă
cântă foarte bine. Nu e nevoie să votăm pentru că
puţin un cap peste popor, adică trebuie să aibă o
statuie, o înălţime duhovnicească, intelectuală. Să
SĂ FIE PREOT LA cei mai mulţi îl vreţi pe părintele Octavian. Sunt
unii fraţi care au avut altă părere. Şi eu am avut
aibă o atitudine din viaţa morală, prin pregătire
teologică, prin comportare, prin rugăciune, prin
PETROVASÂLA altă părere, dar după ce am vorbit cu Patriarhul
şi în timpul Sfintei Liturghii, am hotărât: Nu mai
slujire, prin cunoaşterea sfintei Dumnezeieşti la data de 21 martie 2012 votăm! Eu hotărăsc! Că de aceea, eu sunt Episcop
scripturi, aşa cum se cere. De aceea, după ce în Prea Sfinţia Sa Dr. Daniil Stoenescu Episcop şi reprezentant al Patriarhului ca să hotărăsc! A
urmă cu două săptămâni, am primit o delegaţie locţiitor al Episcopiei “Dacia - Felix” zis Patriarhul, nu e nevoie să meargă delegaţie la
din Petrovasâla din 8 persoane, sâmbătă seara, Vă aduce tuturor la cunoştinţă că deşi unii Bucureşti. Porunca mea este ca dl. Ionel Ocolişan
apoi duminică seara 34 persoane. Aseară de vreo dintre d-voastră l-aţi dorit ca preot pe părintele să rămână mai departe secretarul consiliului
40 persoane. Am zis ca nu cumva să ajungeţi să Octavian Susa, fiul satului, Prea Sfinţia Sa Dr. Parohial.
veniţi 100 de persoane s-au mai multe la Vârşeţ, Daniil nu-l poate numi preot paroh deoarece - De mâine, pr. Octavian, te muţi în casa
la Episcopie. Mai bine vin eu să vă întâlnesc, să d-na preoteasă, soţia părintelui Octavian Susa Parohială? Vrei să fii preot aici?!
vă văd, să vă cunosc mai bine, să stăm de vorbă nu doreşte cu niciun chip să se stabilească în - Da!
şi să vă dau cuvânt să spuneţi părerea şi unii şi Petrovasâla dorind ca să rămână mai departe la - Te muţi aici? Cu preoteasa, cu familie?
alţii fără supărare, fără ură, fără vrăjmăşie, fără Vârşeţ, unde îi este serviciul. - Da!
(Mesajul Prea Sfinţiei Sale Dr. Daniil Episcop - Dacă nu te muţi aici eu te scot! De mâine
certuri şi cu bună cuviinţă fiindcă suntem în locţiitor al Episcopiei “Dacia-Felix”, a fost
lăcaşul lui Dumnezeu. Prin urmare, ca episcop, te muţi aici! Eu vin şi văd dacă te-ai mutat! Şi
transmis prin telefon d-lui secretar al Consiliului atunci îţi dau decizia de paroh! Fie de la 1 aprilie,
am convocat în urmă cu două săptămâni Sinodul parohial Ionel Ocolişan al Bisericii Ortodoxe
Bisericii Ortodoxe Române din Petrovasâla Române din Petrovasâla, în seara zilei de 21 fie de la 1 mai, după cum te muţi. M-aţi înţeles?
pentru a discuta, pentru a dezbate, pentru a ne martie 2012, la orele 19.20 h) Dacă are cineva ceva de spus să spună acum!
sfătui împreună cum este mai bine pentru voi, Vladimirovaţ-Petrovasâla
petrovicenii, pentru biserica de aici, românească, 21 martie 2012 Notă: Preotul Octavian Susa a fost preot la
pentru satul, localitatea aceasta de acum şi în Panciova şi Omoliţa din 25 mai 2008. Preot la
viitor şi care variantă este mai potrivită în ceea ce Prea Sfinţia Sa Dr. Daniil Stoenescu, Voivodinţ şi Panciova din 1 noiembrie 2009 şi
trebuie eu ca episcop să hotărăsc. După ce m-am Episcop-locţiitor al “Daciei Felix” de atunci nu mai este la Omoliţa. (3 duminici la
consultat şi cu unii şi cu alţii şi am ascultat şi o Voivodinţ şi 2 duminici la Panciova, serveşte Sfântul
părere şi alta, am ascultat soluţii ca să precizăm Secretar al Consiliului parohial Altar). A predat religia la Şc. E. din Ovcea, iar la
dacă se poate una definitiv. Azi de dimineaţă, pe Ionel Ocolişan Şc. E. din Petrovasâla predă religia din 2006, o oră
la ora 5 m-am trezit, parcă mi-a dat Dumnezeu săptămânal pe clasă.
în minte gândul de a pregăti nişte întrebări
din Biblie, din Sf. Scriptură, din Teologie, din
istoria Bisericii, din viaţa noastră creştină, 40
de întrebări pe care le-am dictat Măicuţei la
LA 3 DECEMBRIE S.L.A. „TIBISCUS” DIN UZDIN
calculator, le-am scos la imprimantă şi le-am A ORGANIZAT LA ŞCOALA GENERALĂ
înaintat părintelui Octavian Susa ca să scrie şi să
răspundă la aceste întrebări. Aceleaşi întrebări le- „SF. GHEORGHE” EDIŢIA XXII-A A FESTIVALULUI
am înmânat tânărului teolog din Iablanca, student
la Timişoara. Iniţial am avut să servesc Sfânta DE DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ LA ROMÂNI
Liturghie, dar am decis în cele din urmă să-l las
pe părintele Octavian, pentru că l-am hirotonit „FIE ÎN VECI DE VECI LĂUDAT”
în urmă cu 4 ani la Panciova... Vă cereţi dreptul
la cuvânt şi vă dau cuvântarea. Aşa că în timp ce Manifestarea de înaltă pâlpâire românească şi Constantin Suru din Petrovasâla un fidel slujitor
creştin-ortodoxă a început prin păstrarea unui minut al Domnului, om de aleasă omenie şi mare prieten
noi vom sta aici de vorbă, cei doi vor răspunde la de reculegere în memoria celui care a fost preotul ai celor care au activat în ogorul limbii şi culturii
cele 40 de întrebări ca să-mi dau seama dacă mai române.
e cazul de gradul şi nivelul de pregătire. Părintele Festivalul a debutat cu colindul „Mare minune”
Octavian a slujit foarte frumos Sfânta Litur-ghie. interpretat de Grupul vocal „Uzdâni” al S.L.A.
Fratele Ionel a cântat foarte frumos la Sfânta „Tibiscus”, colind din textul cărui a fost preluat
şi genericul manifestării Fie în veci de veci
lăudat. După aceia a luat cuvântul Vasile Barbu,
ANSAMBLUL DE preşedintele S.L.A. „Tibiscus” care a evidenţiat
DATINI ROMÂNEŞTI faptul că începând cu anul acesta manifestarea s-a
transformat într-un adevărat festival al sfintelor
„NICOLAE PENŢA” DIN noastre obiceiuri de iarnă. Cuvinte de salut au mai
rostit: domnul Gheorghe Rancu-Bodrog, prof. din
PETROVASÂLA LA UZDIN Şopotul Vechi, redactor şef al publicaţiei „Almăjul”,
(3 decembrie 2011) domnul Vasile Linţia preşedintele Asociaţiei pentru
Ansamblul de datini româneşti „Nicolae Penţa” iniţiative comunitare din Moşniţa Veche, Liviu Vasiu,
al Şcolii Elementare „Întâi Mai” din Petrovasâla preşedintele Societăţii cultural-artistice „Armonia”
(coordonator artistic Traian Trifu Căta) a din Săcălaz, muzeograful Ioan Traia de la Muzeul
participat la Festivalul de datini şi obiceiuri de Satului Bănăţean din Timişoara şi scriitorul şi marele
iarnă, autentice din Petrovasâla cu IORDANUL colecţionar bănăţean Tiberiu Popovici din Bocşa.
şi CIURALEŞA...
Elevii pregătiţi de către T.T. Căta, crainică Premii pentru ziariştii bănăţeni Gheorghe
Leontina Penţa, iar despre Botezul Domnului Rancu a primit premiul „Jurnalistul anului 2011
în apa Iordanului un dialog compus de către Pr. în Banat”
Konstantin Suru şi interpretat de către elevii: Cele două premii publicistice „Jurnalistul anului”
Sebastian Ardelean, Leontina Penţa şi Lavinel
Secheşan precum şi grupul vocal au interpretat şi „Silvius Bata Miclea” se acordă de către S.L.A.
2 colinde sub conducerea prof. Leri Mengher. „Tibiscus” şi Biroul consultativ şi de documentare
Petrovicenii au mers la Uzdin cu autobuzul iar al „Zilelor presei din Banat” din Uzdin. Premiul
unii dintre părinţii copiilor au venit cu maşinile „Jurnalistul anului” (care se acordă din anul
proprii. Cu această ocazie şi de fiecare dată T. 1998 de la cea de-a II-a ediţie a „Zilelor presei
Căta a făcut numeroase fotografii care se vor din Banat”) pentru anul 2011 a revenit domnului
publica în revista FAMILIA.
T.T. Căta (continuare în pag. 3)
Vasile Barbu
FAMILIA IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) 3
(continuare din pag. 2)
Gheorghe Rancu-Bodrog din Şopotul
Vechi fondatorul şi redactorul şef al
publicaţiei „Almăjul” care promovează
cultura, viaţa spirituală, istoria şi
spiritualitatea românească şi este
destinata românilor de pretutindeni.
Premiul „Silvius Bata Miclea”
pentru contribuţii majore în
publicistica în limba română în Banat
au fost conferite:
- Domnului Nicolae Danciu
Petniceanu, redactor şef al revistei
„Vestea” din Mehadia
- Domnului Mircea Conrad,
redactor şef al secţiei române de la
Radio Novi Sad
- Domnului Traian Galetaru,
secretar general de redacţie la „Suflet
Nou” (Comloşu Mare)
- Doamnei Margareta Voin, redactor Spre dreapta: Darie Teofil Glanda, Cristian Jifcu, Marin
la Radio Zrenianin Căta-Vigăr, Gabriel Penţa Marin Căta-Vigăr, Sofia Chişmarton, Cosmin Condan
- Doamnei Doina Drăgan, redactor
şef la „Heliopolis” (Timişoara) Anastasia Şocardă, Andrei David,
- Domnului Traian Trifu Căta, Andreea Oalge, Anelia Băbuţ, Eduardo
redactoe şef la „Familia” (Petrovasâla) Eugen Boieru, Sergiu Valentin Radu şi
- Domnului Iancu Murărescu, Pavel Bălan.
redactor şef la „Sărcia” A urmat Ansamblul de datini
- Domnului Tiberiu Ciobanu, româneşti „Nicolae Penţa” al Ş.G. „1
redactor şef la „Columna 2000” (TM) Mai” din Petrovasâla (coordonator
- Domnului Aurel Turcuş din artistic: Tr. Tr. Căta) cu un colaj
Timişoara, nume mare şi de rezonanţă de obiceiuri autentice din satul lor
a publicisticii în limba română din (prezentate de către Leontina Penţa).
Banat
- Domnului Tiberiu Popovici, Grupul coral „Crişana” al S.L.A.
scriitor-publicist din Bocşa „V. Petrovici-Bocăluţ” (dirijor: Todor
- Domnului Octavian Suciu, Doru Ursu) cu solistul vocal Sima
redactor şef al secţiei române de la TV Caius Giuchici a prezentat un înălţător
Panciova program de colinde.
- Domnului Pavel Gătăianţu, A urmat Grupul coral „Uzdâni”
fondator şi redactor şef al revistei (dirijor Crăciun Creţu) care a
„Europa” din Novi Sad interpretat colinde cu soliştii vocali
- D o m n u l u i A d o r e a n Ve l i c i , Viorel Onciu-Nicoară, Marin Puia
redactor tehnic la „Floare de latinitate” şi Pavel Bălan precum şi tânărul
din Novi Sad şi talentatul solist la vioară Sergiu
- Domnului Dimitrie Miclea, Valentin Radu care la fel au interpretat
scriitor şi publicist din Seleuş colinde, aceste perle a sufletului
- Domnului Ştefan Tomoioagă, românesc. Cuplul de cântăreţi V.
redactor la „Foaia Săcălazului” Onciu P. Bălan a interpretat colindul
- Domnului Ghiţă Blejuşcă, Dialog Sebastian Ardelean, Leontina Penţa, Lavinel Secheşan-Bobocu autentic din Uzdin „Potriacul” iar
redactor la „Foaia Săcălazului” grupul de copii un alt colind autentic
- Domnul Ion Ardelean, redactor „În Pinţărăi”.
şef la Radio FAR (Alibunar) Grupul vocal feminin al Liceului
- Domnul Paul Sever Smadu, Teoretic „E. Murgu” din Bozovici
corespondent la Radio Reşiţa instruit de prof. Nistor Băcilă şi solista
Redacţia revistei „Almăjul” (Şo- vocală Florentina Puia au interpretat
potul Vechi) a conferit Diplome colinde autentice din Ţara Almăjului.
de excelenţă pentru conservarea şi A urmat încă odată Grupul de
păstrarea limbii române, a obiceiurilor colindători ai Şcolii Generale din
şi tradiţiilor strămoşeşti. Au fost Petrovasâla (dirijor: Prof. Leri Mengher,
pre-miaţi: Şcoala Generală „Sf. dialog interpretat de: Lavinel Secheşan,
Gheorghe” (Uzdin), Dimitrie Miclea Leontina Penţa şi Sebastian Ardelean)
(Seleuş), redacţia „Floare de latinitate” care au încântat publicul şi mai ales
(Novi Sad), Radio Novi Sad secţia pe consătenii lor veniţi în număr mare
română, Tiberiu Popovici (Bocşa), la Uzdin prin prezentarea autenticelor
Iancu Murărescu (Sărcia), Liceul obiceiuri: „Iordanul”, „Ciuraleşa”...
„Eftimie Murgu” din Bozovici, Dan În finalul programului au evoluat
Vlaicu (Bania), Trifu Traian Căta
(Petrovasâla), S.L.A. „Tibiscus” (Uz- membrii corului S.C.A. „Armonia”
din) şi Adorean Velici (Uzdin). din Săcălaz (dirijor Petru Rachici) care
cu colindele lor au lăsat o impresie
În program: colinde şi obiceiuri excelentă şi astfel au contribuit foarte
din străbuni... mult la înălţătoarea atmosferă creată
Programul cultural-folcloric de colindătorii şi participanţii acestui
Spre dreapta: Eugen Secheşan, Darie Glanda, Gabriel Penţa, Cristian Jifcu, frumos festival de colinde desfăşurat
a debutat cu un recital de poezie Adrian Ocolişan, Emanuel Perneac, Edorian Ştefan Bălu, Lavinel Secheşan,
religioasă susţinut de membrii secţiei sub genericul „Fie în veci de veci
Sebastian Ardelean, Marin Căta-Vigăr, Cosmin Condan lăudat”.
de recitatori ai S.L.A. „Tibiscus”:

Au interpretat colinde: spre dreapta, rândul din faţă: Sebastian Crăciun, Ionela
Grupul de copii cu ciuraleşa Şorgean, Marina Măran, Andrada Penţa, Darie Teofil Glanda, Stefania Mităr,
Spre dreapta: Ştefan Edorian Bălu, Sebastian Ardelean, Marin Căta, Cristina Ţânţari, Marina Dămian
Adrian Ocolişan, Ionela Şorgean, Sofia Chişmarton, Nicoleta Erina, Rândul din spate, spre dreapta: Simona Bocşan, Emanuela Glanda, Adriana
Graţiana Brancovici, Cosmin Condan, Cristian Jifcu, Lavinel Secheşan Gherga, Eugen Secheşan, Elizabeta Secheşan, Graţiana Brancovici, Monica Susa
4 IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) FAMILIA

Marina Dămian, Monica Susa, Andriana Mităr, Aneta Lazăr Monica Susa, Marina Dămian, Traian Trifu Căta, Emanuela Glanda

Stefania Mităr Gabriel Penţa Simona Bocşan

Cristina Andrea Ţânţari Edorian Ştefan Bălu şi Lavinel Secheşan Adriana Gherga şi Sofia Chişmarton
FAMILIA
IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111)

Ansamblul de datini româneşti „Nicolae Penţa” al Ş.G. „Întâi Mai” din Petrovasâla (coordonator artistic Traian Trifu Căta)
La Uzdin la Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă la români, (3 decembrie 2011)
Sus spre dreapta: prof. Traian Trifu Căta, Simona Bocşan, Emanuela Glanda, Graţiana Brancovici, Andriana Mităr, Adriana Gherga, Nicoleta Erina, Edorian Ştefan Bălu, Marina Măran, Adrian Ocolişan, Cristina Andrea Ţânţari,
Elizabeta Secheşan, Lavinel Secheşan-Bobocu, Monica Susa, Aneta Lazăr, Sofia Chişmarton, Sebastian Ardelean, Leontina Penţa, Andrada Florentina Penţa, Emanuela Jivan, Ionela Şorgean, Stefania Mităr, prof. Leri Mengher, Marina Dămian
Jos: Darie Teofil Glanda, Marin Căta, Eugen Secheşan, Cosmin Condan, Sebastian Crăciun, Emanuel Perneac, Cristina Jifcu, Gabriel Penţa
5
6 IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) FAMILIA
E născut în 12 aprilie 1937, la Petrovasâla
Vladimirovac din tatăl Petru-Stevan şi mama Elena
născută Jifcu. Căsătorit cu Jovanka născută Bokun
GEORGHE Novi Sad, anul III (V) nr. 7 (10) septembrie 1997,
iar cele mai multe în Familia noastră din Petro-
vasâla, anul VI nr. 3 (23) în octombrie 1999 şi nr. 4
(1940), cu care are un fiu pe Roman (1966) căsătorit
cu Tamara născută Ljikar. Fiul Roman termină
Facultatea de ştiinţe tehnice din Novi Sad, unde
ŞORGEAN (24) decembrie în acelaş an, anul X nr. 1-2 (39-40)
ianuarie-aprilie 2004 şi în anul XVI nr. 5-6 (90-91)
iulie-septembrie 2009.
îşi ia magisteriul iar la Facultatea de electrotehnică Ca bibliofil a fost acela care a descoperit unicul
din Belgrad îşi susţine doctoratul aşa că e doctor număr, găsit la noi, al revistei Familia din 1910
în ştiinţele electrotehnice. A fost angajat mai întâi publicată la noi şi după care şi revistă noastră de azi,
ca docent la Facultatea de ştiinţe tehnice din Novi îi poartă numele.
Sad, apoi ca cercetător ştiinţific la Institutul „Max Prezent şi în viaţa social-politică, în organele
Planck” din Stuttgart (Germania) iar actualmente Adunării Comunei Covăciţa şi Panciova şi a
este profesor şi cercetător ştiinţific la Universitatea Provinciei Voivodina, iar ca membru al L.C.I. (1963-
din Milano (Italia). Ţine prelegeri şi în străinătate 1991) a fost un mandat membru al Comitetului
(Cambridge, Japonia, etc, etc.). Comunal din Panciova, iar câteva mandate în şir
Şcoala primară termină în satul natal iar mai şi preşedintele Comisiei de petiţii şi plângeri a
apoi Liceul mixt Român din Vârşeţ în iunie 1956. cetăţenilor, în cadrul acestuia. La fel, câteva mandate
Facultatea de drept din Belgrad termină în iunie a fost şi membru în Comisia cu acelaş nume al
1960. De atunci lucrează timp de 41 ani exclusiv Preşidenţiei Comitetului Provincial, şi un mandat în
la tribunal. A fost ales prima dată de judecător în Comisia Preşidenţiei Comitetului Central al Serbiei.
19 decembrie 1961 şi a funcţionat ca judecător
la Tribunalul Cercual din Panciova. De atunci BIBLIOGRAFIA DE REFERINŢĂ:
a funcţionat ca judecător peste 40 de ani. Este - Pančevac: Šorđan Sudija Suda udruženog rada
judecător la Tribunalele Comunale din Covăciţa şi Vojvodine, br. 1305, god. XXV, 25 decembar 1977,
Panciova iar din anul 1969 la Tribunalul Regional din - Eugen Condan: Se nasc şi la Petrovasâla oameni,
Panciova, mai târziu la cel din Novi Sad. Din 1977 Familia, Vladimirovaţ, nr. 10, 1996,
la tribunalele provinciale: Tribunalul Munci asociate - Mircea Măran: Vladimirovaţ, Pagini de istorie
al Voivodinei, unde e ales şi în funcţia de locţiitor culturală, Editura Fundaţiei, Novi Sad, 1996,
al preşedintelui tribunalului, şi Tribunalul Suprem - Gligor Popi: Românii din Voivodina în viaţa publică
al Voivodinei. În 1998 este ales şi a funcţionat ca postbelică, Editura Fundaţiei, Novi Sad, 2000,
judecător la Tribunalul Suprem al Serbiei până în - Traian Trifu Căta: Gheorghe Şorgean, Familia,
ianuarie 2002 când intră la pensie. Gheorghe Şorgean Vladimirovaţ, nr. 37-38 (octombrie decembrie),
Scrie şi publică în revistele de specialitate Naša 2002,
praksa, Peavo, teorija i praksa, Glasnik Advokat-ske - Costa Roşu: Personalităţi Româneşti din Voivodina
komore Vojvodine din Novi sad şi Bilten Vrhov-nog din Vladimirovac-Petrovasâla în 2010 şi poartă (1734-2004), Editura Libertatea Panciova, 2004,
suda Srbije, Sudska praksa şi Pravni infor-mator din titlul Cunoştinţa binelui şi râului înţelepciuni - Mircea Măran şi alţi: Vladimirovaţ-Petrovasâla
Belgrad şi Radničko samoupravljanje din Niš, studii care prezintă consemnări din înţelep-ciunea Noului (1908-2008), Editura Libertatea, Panciova 2008,
din domenul dreptului penal, civil, dreptul muncii şi Testament. - Florin Ursulescu, Rodica Ursulescu-Miličić:
administrativ. În 2002 îi apare volumul Expertiza În calitate de membru al Comisiei de examinare Biblioteci şi cărţi româneşti din Voivodina, Editura
medicală şi drepturile asiguraţilor publicat la a candidaţilor pentru funcţia de judecător şi avocaţi, ICRV Zrenianin 2009,
editura Intermex din Belgrad iar mai târziu în 2007 a contribuit substanţial la instruirea generaţiilor de - K. Rošu: Leksikon znamenitih Rumuna iz Vojvodine
şi volumul „Pensia pentru limita de vârstă şi judecători şi avocaţi. (1730-2010), Zavod za kulturu vojvođanskih Rumuna,
pensia de urmaş”, la aceeaşi editură. A treia carte A cules şi publicat proverbe şi zicători iar cele Zrenjanin, 2011.
e publicată în limba română de editura Traian Căta mai frumoase le-a publicat în revista Tradiţia din T.T. Căta

Domnul judecător Gheorghe împreună cu soţia Jovanka Şorgean în coloană


spre biserică (oaspeţi dragi şi susţinători ai manifestărilor prilejuite cu
ocazia Zilelor revistei Familia, 21-22 august 2008) Prof. Dr. Roman Sorgean la o şedinţă ştiinţifică la Sendai în Japonia

MARE DONAŢIE DE CARTE ŞI LUCRURI VECHI A


DOMNULUI GHEORGHE ŞORGEAN
SĂTEANUL NOSTRU GHEORGHE ŞORGEAN această funcţie responsabilă dar nobilă şi distinsă... de clasă Nicu Chernicean (Arvinte) şi Minuţa Laţa
e născut în 12 aprilie 1937. A crescut printre cărţi, cărţi de poveşti, religie, (Măndica).
La Petrovasâla din tatăl Petru-Stevan (numit şi istorie, teatru în ambele limbi şi limba română dar Prima carte pe care a cumpărat-o personal prin
Ciţu sau Păun) agricultor iar mai apoi angajat şi şi sârbă. Abecedarul frumos colorat, tăbliţa, ţeruza 1948 a fost Putovanje na mesec de Jules Verne.
pensionat ca conducător de locomotivă, dealtfel de scris cu buretele de şters şi ţegherul cu care a Cartea a cumpărat-o la o expoziţie de carte din tren.
activist cultural, membru în folclor şi ca actor în mers la şcoală, sunt păstrate cu sfinţenie. Prima Aşa a fost începutul. A continuat să cumpere de la
activitatea teatrală a societăţii culturale din loc. revistă în limba sârbă, care o păstrează şi astăzi a librării dar şi de la anticariaturi. Dar a şi primit de la
Şi mama Elena Liena, gospodină, născută Jifcu. fost Poletarac, cumpărată de mama sa Elena. prieteni, cunoscuţi sau colegi, destule cărţi, ziare etc.
Căsătorit cu Jovanka născută Bokun (1940), fostă Prima lui învăţătoare care i-a dat cărţi de citit a din satele noastre, mai ales cele din jur, sau cărturari
secretară la tribunal şi secretară la Comitetul fost regretata Doina Vârzoc, sub a cărui îndemn a care au ştiut ce însemană cartea, mai ales cea veche.
Provincial al Asociaţilor luptătorilor de eliberare, scris şi primul articol Prietenul meu Branko, tipărit Mulţi donatori i-au rămas în amintiri aşa că fiecare
o soţie excelentă, devotată familiei, sufletistă şi în Bucuria pionierilor, în aprilie 1947, nr. 5-6, anul carte primită e legată de amintiri, de suflet... Nu-l
preţuită de toţi care au cunoscut-o. Au un fiu Roman II., revista pentru copii, cu care a colaborat şi mai va uita niciodată pe un ţăran bolnav, om de ai noştri
(1966) căsătorit cu Tamara născută Ljikar, cu care târziu. A mai colaborat şi ca student cu diferite care a cerut să-i aducă din pod cutia cu cărţi şi care
trăieşte în Italia. Roman este doctor în ştiinţele articole în reviste mai ales în ziarul Pančevac din a plâns răsfoind cărţile amintindu-şi cât de mult şi
electrotehnice. A fost angajat mai întâi ca docent la Panciova cu însemnări din Petrovasâla. de greu a lucrat pământul altuia ca să poată cumpăra
Facultatea de ştiinţe tehnice din Novi Sad, apoi ca Ca liceist a fost activ la folclor şi teatru împreună cărţi. S-au cum a primit, neaşteptat, de la o colegă,
cercetător ştiinţific la Institutul „Max Planck” din cu elevii căci atunci elevii din Petrovasâla au fost o bibliotecă întreagă! Aşa că fiecare carte îşi are o
Stuttgart (Germania) iar actualmente este profesor foarte activi în timpul vacanţelor de iarnă şi de vară istorie deosebită şi o valoare sentimentală. De aceea a
şi cercetător ştiinţific la Universitatea din Milano la Petrovasâla. A jucat rolul lui Jose în piesa de teatru fost normal ca pe fiecare carte să noteze data primirii
(Italia). Ţine prelegeri şi în străinătate (Cambridge, Puştile doamnei Carar de Bertold Brecht, împreună şi de la cine a primit-o sau cumpărat-o. De aci şi
Japonia, etc, etc.). cu Minerva Perin, şi alţi în regia renumitului Valeriu concluzia că fiecare carte nu-i o valoare personală ci
Toată viaţa a lucrat la tribunal şi rar se poate Pipi Musta, actor, teatrolog, judecător şi avocat. Un
(continuare în pag. 7)
găsi cineva care a funcţionat în continuitate, fără alt rol, pe Pepepelea l-a avut şi în piesa Arvinte şi
întrerupere ca judecător peste patruzeci de ani în Pepelea de Vasile Alexandri împreună cu colegul Traian Trifu Căta
FAMILIA IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) 7
(continuare din pag. 6) a păstrat cu multă grijă şi portul popular rămas de la să-i zică) ne-am gândit casa şi biblioteca să aparţină
ceva comun, pentru toţi care o citesc şi acceptă sau îi părinţi şi bunici nu numai ca valoare emotivă dar şi unei instituţii din localitate cu denumirea „Casa
rămâne în suflet ceeace a citit. Din păcate astăzi pare ca valoare mare având în vedere munca şi răbdarea memorială Gheorghe Şorgean”, unde se puteau
se că nu-i aşa deşi se tipăresc tot mai multe cărţi. mâinilor harnice a strămoşilor cu care au fost lucrate, citi cărţi, organiza simpozioane, face un muzeu de
Iar esenţa vieţii constă în a descoperi înţelepciunile impistrice, ţesute la război etc. Cum să uite şi să nu lucruri vechi, port popular vechi şi lucruri etno-
vieţii iar pentru aceasta trebuie ca omul să creadă că păstreze „socala” făcută cu atâta măiestrie din lemn, grafice vechi, cu alte cuvinte o „casă petroviceană”.
ea există şi că o va descoperi pentru a fi mulţumit, un mecanism interesant cu care a lucrat şi personal, Asta mai ales că spaţiu e mare, cu grădină (2 numere
căci „umblăm prin credinţă, nu prin vedere” cum dacă cineva astăzi mai ştie ce obiect interesant este... de casă), gard viu în faţa casei cu parc şi casa în
spune sfântul apostol Pavel în a doua epistolă către Marea bibliotecă se găsea în camera mijlocie de centrul satului. Din păcate în Petrovasâla nu exista o
Corinteni 2 Corinteni 5, 7. A cumpărat dar a fost la socac, aranjată în rafturi, de sus până jos, cu masă instituţie care ar asigura aşa ceva.
nevoit altă dată să facă şi schimb de cărţi, a dat pe de scris, calculator şi aşa mai departe, o bibliotecă În fine, decizia a fost vânzarea casei iar biblioteca
cele noi pentru cele vechi. Multe cărţi a făcut cadou. completă, valoroasă şi bogată. În ea Domnia sa şi-a trebuia mutată în alt spaţiu. I-am zis că cea mai
Sau le-a dat pentru a fi studiate şi întrebuinţate pentru petrecut mult timp când venea din Novi Sad sau bună variantă este să fie dăruită Şcolii Elementare.
studii, în special doamnei Dr. Minerva Condan, mai bine zis din oraşele unde 4 decenii în şir a fost Menţionăm că în urmă cu câţiva ani Domnia sa a

Traian Căta împreună cu elevii au coborât cărţile de pe rafturile înalte


şi pline de cărţi până la plafon
Spre dreapta: Leontina Penţa, Emanuela Jivan, Ionela Şorgean, Andrada Rafturile arhipline şi îndesate de cărţi se golesc de către T. Căta şi elevii:
Florentina Penţa, Sofia Chişmarton şi pe scară Traian Trifu Căta Edorian Stefan Bălu, Marin Căta, Cristian Jifcu, Cristian Ierina

domnului Dr. Mircea Măran şi nu în ultimul rând angajat ca judecător. Om tăcut, modest dar totodată mai făcut o donaţie de carte Şcolii Elementare cât
mie ca publicist şi istoric. Nici o revistă, ziar sau deschis pentru oricine pentru a face bine cu cea mai şi Bibliotecii săteşti, care actualmente se găseşte în
carte, nu-i atât de rea ca să nu poată fi folosită. De mare plăcere, indiferent cine i se adresa, fără să i incinta primăriei, dar fără spaţiu corespunzător...
aceia, dat fiindcă cartea în esenţa este un bun obştesc se ceară, dând sfatul, nu cel mai plăcut, ci cel mai Fiindu-i colaborator apropiat „uica Ghiţă” a dorit
şi folositor şi pentru că la Petrovasâla a început să bun. După cum am notat odată în Familia, sfatul să fiu prezent la ducerea cărţilor precum şi la buna
iubească cartea, a făcut şi sigilul pe care este scris că lui pentru petroviceni a fost că omul trebuie să fie organizare a transportului. Domnul director al şcolii
biblioteca este menită Petrovasâlei. Cea mai veche grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la Petru Glanda a primit şi mulţumit cu satisfacţie
carte păstrată este tipărită în anul îndepărtat 1794. mânie. pentru această donaţie făcută de domnul Şorgean.
Fondul de carte a numărat în jur de 5000 de Moartea soţiei Jovanka în 17 ianuarie 2011 a
Aşa că fiecare carte mi-a trecut prin mâini iar apoi în
volume pe care o viaţă întreagă l-a cumulat şi fost deosebit de dureroasă pentru Gheorghe. Au trăit
mâinile elevilor mei care bucuroşi şi curioşi au dus
colecţionat marele iubitor de carte d-l Şorgean. împreună o viaţă fericită în orice spaţiu şi clipele
comune petrecute la Petrovasâla îi aminteasc de în braţele lor cărţile şi le-au aşezat în maşina (combi
Având în vedere atâtea şi atâtea vorbe scrise, dar şi
auzite, bune dar şi rele, a adăugat în sigil şi concluzia soţia Jovanka. Această mare pierdere în familie lui Đorđe Vasić) din curte care apoi le-a transportat
sau înţelepciunea că cuvintele trebuie măsurate, nu intensifică dureroasa plecare din Petrovasâla, de la până la şcoală. Aceiaşi elevi m-au ajutat dă depozitez
numărate. Aşa că fiecare carte trebuie „măsurată”, casa părintească, aşa că vinderea casei (construită cărţile în cabinetul de informatică (temporar) unde

Elevii care au dus miile de cărţi din biblioteca donatorului de carte: Goran În curtea donatorului de carte, spre dreapta: Edorian Ştefan Bălu,
Vasilievici, Nicoleta Erina, Gheorghe Şorgean, Emanuela Jivan, Ionela Cristian Ierina, Magdalena Miclescu, Nicoleta Erina, Sofia Chişmarton,
Şorgean, Leontina Penţa, Sofia Chişmarton, Marin Căta, Cosmin Condan Andrada Florentina Penţa, Ionela Şorgean, Leontina Penţa
Jos: Magdalena Miclescu, Edorian Ştefan Bălu, Cristian Jifcu, Cristian Ierina Jos: Cristian Jifcu, Traian Căta, Gheorghe Şorgean şi Marin Căta

sau selectată, mai ales pentru cele dăruite şcolii, în anul 1930) se impune de la sine, dar totodată am selectat cărţile vechi şi cele mai recente. Este
adică copiilor... şi problema şi durerea despărţiri de biblioteca şi vorba de o bibliotecă bogată şi foarte variată cu:
La fel, a păstrat şi casa părintească din satul lucrurile vechi. De fapt, ideea de a lăsa biblioteca - carte românească,
natal unde s-a născut şi copilărit şi pe care cu soţia satului Petrovasâla datează încă din prin anii 1978- - cărţi în limbile sârbă, franceză, engleză, ma-
a restaurat-o pe parcursul anilor când veneau la 1979, iar mai târziu a apărut şi ideea că mai bine ar ghiară, germană...
Petrovasâla. De fapt casa era goală din anul 1983 fi fost să fi fost o instituţie culturală etc. în sat, un - enciclopedii,
de când a murit bunica sa, dar de atunci au făcut fel de „casă memorială” cui să lasă totul şi toate. Cel - clasicii români,
reparaţii, interne şi, externe păstrând totodată tot mai ideal loc, îi ziceam şi eu, ar fi fost această casă - cărţi istorice,
ceea ce era caracteristic, etnografic, camera cu în care am putea face şi un muzeu. Din convorbire - cărţi ştiinţifice,
„cuptori”, lucruri şi obiecte casnice străvechi. La fel cu bunul meu prieten „uica Ghiţă” (cum îi plăcea (continuare în pag. 8)
8 IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) FAMILIA
(continuare din pag. 7) domnului Gheorghe Şorgean destinată satului şcolii, - praşchie
- zeci şi zeci de cărţi din opera lui Eminescu, Şcoala Elementară are cea mai bogată şi variată Dealtfel, înainte cu câţiva ani în convorbirea
poetul lui preferat, şi despre Eminescu, bibliotecă în rândurile Românilor din Voivodina. şi înţelegerea cu preotul satului, Iconon. stavr. pr.
- dicţionare vechi, În acelaşi timp, o altă donaţie importantă pe Konstantin Suru, care avea simţul pentru lucruri
- multe, multe călindare vechi, care a făcut-o d-l Şorgean, Muzeului orăşenesc din vechi, d-l Şorgean a făcut şi o donaţie Bisericii.
- cărţi din domeniul tehnicii, matematică, fizică, Vârşeţ. A făcut-o prin intermedierea doamnei Vesna Anume o maşină de cosit grâu, care de ani de zile
informatică, literatură, etc, Stankov, custode etnolog al Muzeului orăşenesc, stătea la el în şură (şupă) şi care atrăgea atenţia
- aproape toate cărţile publicate de C.P.E. „Liber- care i-a promis că va face o cameră românească cu tuturor care veneau la el. Mai ales a generaţiilor
tatea” în primii ani postbelici, menţiunea „Elenei şi Păun Şorgean” din Petrovasâla, tinere care nu puteau ghici cei şi la ce foloseşte. O
- cărţi tipărite, cu litere chirilice, pe la începutul cu obiectele şi portul popular primit cadou. Au fost maşină de cosit şi legat grâul „cu manilă” în snopi
secolului XIX, primite, printre altele următoarele: care erau pe urmă adunaţi în „crâstăţi” şi rămâneau

Elevii în curtea donatorului de carte Gheorghe Şorgean


Spre dreapta: Cristian Ierina, Nicoleta Erina, Cristian Jifcu, Sofia Chişmarton,
Ştefan Edorian Bălu, GEHRORGHE ŞORGEAN, Ionela Şorgean,
Aşa au dus elevii cărţile din casă până la maşină în curtea donatorului de Andrada Florentina Penţa, Leontina Penţa, Magdalena Miclescu,
carte. Cărţile apoi s-au transportat la şcoală. Emanuela Jivan, Marin Căta

- cărţi religioase şi bisericeşti, la „loc” până nu s-au „tras” cu trăsură acasă pentru
- cărţi juridice rar văzute, „trăierat”. Maşina era trasă cu două sau trei perechi
- colecţii de reviste şi ziare foarte vechi. de cai şi de marcă germană „FAHR”. Încă atunci se
Dispune şi de multe cărţi ale autorilor şi punea problema unde să fie păstrată. Actualmente
oamenilor noştri cum ar fi Mihai Avramescu, Ion este dusă în casa lui Mircea Pascu pentru a se pătra
Bălan, mr. Todor Milovan, dr. Gligor Popi şi mulţi şi proteja.
alţii din generaţiile mai tinere, cu dedicaţii... A fost vorba ca să se facă un fel de muzeu agricol
Cărţile le-am dus împreună cu elevii: care să ne aducă aminte de viaţa şi munca grea a
- 30 septembrie (vineri) 2011 (băieţii cl. VII-I) ţăranului de odinioară. Pare-se că acest caz de donaţie
- 3 octombrie 2011 (elevele cl. VII-I) va rămâne unic dat fiindcă este problema organizării
- 4 octombrie 2011 (elevii cl. VI-I). şi a spaţiului unde să fie plasate astfel de maşini.
Actualmente graţie valoroasei biblioteci a Unii au venit cu ideea ca şi maşina de treierat grâu

Cojocul bărbătesc pe care scrie numele Cojocul şi folariul femeiesc a fost


tatălui său Şorgean Păun, a fost donată donat Muzeului orăşenesc din Vârşeţ
Muzeului orăşenesc din Vârşeţ de către acelaşi Gheorghe Şorgean Casa părintească familiei Şorgean
- cojoc bărbătesc pe care scrie numele tatălui său a lui Poreaz, care la fel a făcut-o donaţie, să o aducă
Şorgean Păun, în curtea Bisericii. Cât este de potrivit acest loc?
- cojoc şi folari femeiesc, Din păcate nu avem entuziaşti nici surse financiare
- cotrinţă de „naince” şi de „napoi” de a face un muzeu. Oare nu era mai potrivit să se
- poalie, facă o placă sau un bust în curtea Bisericii. Ori,
- ciupăgari, petrovicenii nu s-au gândit să facă o casă bănăţeană,
- cămăşi lungi bărbăteşti cu gulerul impistrit, doar atâtea case goale şi ieftine sunt în sat. Acolo
- brâuri, sunt locuri potrivite pentru maşini, unelte agricole
- chilimuri, şi muzeu. Oamenii când nu au încotro cui să lase,
- ponievi vechi, precum d-l Şorgean a lăsat Sf. Biserici. Ce soartă va
- dolamă femeiască, avea această maşină de cosit pe parcursul anilor vom
- 2 paturi din lemn, sculptate,
vedea, sănătoşi şi vii să fim. Multe se vor distruge şi
- dulap la fel,
pierde din valorile satului fără să ne dăm seama de
- scaun vechi cu spate care se poate întoarce pe
două părţi, trecerea timpului, prin care trecem şi noi.
- scaun mic, Din imaginile alăturate se pot vedea: casa,
Maşina de cosit grâu în şupa lui Gheorghe - ceas de perete din lemn, biblioteca, camera autentică cu lucruri vechi, maşina
Şorgean. După vânzarea casei a dăruit-o B.O.R. - socală, de cosit, curtea mare care sunt imagini memorabile
din Petrovasâla. Maşina a fost adăpostită în şupa - 2 fotografii al Mamei şi Tatălui în ramuri vechi, celui care s-a născut aici şi îşi părăseşte casa şi satul,
casei lui Mircea Pascu etc, etc, cu atâta nostalgie şi tristeţe în suflet.
FAMILIA IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) 9

BALUL VÂNĂTORILOR DIN CHICAGO


În prima săptămână a lunii
februarie 2012, la Centrul Cultural de
pe lângă biserica Sfânta Maria, a avut
loc BALUL VÂNĂTORILOR, prilej
de petrecere şi voie bună a românilor
din Chicago.
Ca şi anii trecuţi, sala Centrului
Cultural a fost neîncăpătoare,
aproximativ 430 de persoane, care
au mâncat şi au petrecut până a doua
zi dimineaţa la ora 3, fiind ospătaţi
cu ciorba de căprioară, friptura de
caprioară, cârnaţi şi alte preparate
vânătoreşti pregătite de renumitul
bucătar Pavel Crăciun şi ajutoarele
sale. Muzica şi voia bună au fost
asigurate de către orchestra Rapsodia
Carpaţilor, formată din Nelu Susa,
Victor Susa, Ion Frăţilă, Ioan Ailoie
şi dirijată de către maestrul taragotist
Ion Scaunaş, cântăreaţa Ani Brenda
din Chicago iar ca invitata specială din
ţară am avut-o pe renumita cântăreaţă
de muzica populară Zorica Savu.
Aşa cum ne-am obişnuit, şi anul
acesta Balul Vânătorilor a fost o
petrecere reuşită, care a început
sâmbătă la ora 7 seara şi a ţinut până
duminică dimineaţă la ora 3, de aceea Petrovicenii la Balul Vânătorilor
vreau să mulţumesc tuturor parti-
cipanţilor, preotului George Ursache, barmanilor şi tuturor care au fost şi bucurii şi să dea Dumnezeu să ne la o altă ediţie a Balului Vânătorilor
doamnei preotese Ramona pentru prezenţi în seara de 4 februarie 2012! întâlnim din nou sănătoşi şi voioşi în din Chicago!
suportul lor, orchestrei, bucătarilor, Vă dorim un an nou cu sănătate prima săptămână a lunii februarie 2013 Cu drag,
Ion Chişărău

COPIII, BOGĂŢIA FAMILIEI OLAR DIN KITCHENER


FELICITARE
Nepotul meu drag şi adorat PETRU
OLAR din Kitchener, Canada, care pe data
de 28 februarie 2012 îşi pune cel de-al şaselea
trandafir în buchetul vieţii. Bunica Anuţa îi
doreşte să aibă o copilărie frumoasă, viaţă
fericită, plină de bucurii şi sănătate să crească
mare sub un cer senin, calea să-i fie presărată cu
zâmbete şi flori şi niciodată să nu simtă lacrima
durerii. Îi doreşte noroc la tot pasul alături de
familia sa.
Aceste urări din suflet vin de la bunica sa
dragă Anuţa Olar din Petrovasâla, sora Olivia,
tatăl Sorin, mama Măria, maica Constanţa, taica
Bujorică, mătuşa Veronica, muma Livia din
Kitchener şi naşii Ghegea din Hamilton.

Botezul Oliviei Sofia Olar la Biserica Ort. Rom. din Kitchener (10 septembrie 2011)
Spre dreapta: Anuţa Olar, nunaşa Elena Ghegea, tatăl Sorin cu fiica Olivia, mama Maria Olar,
Sorin Albu din Coştei, Constanţa Nicoliţa cu nepotul Petru şi Bujorică Gheorghe Nicoliţa

ANUNŢ
Cea de-a III-a ediţie a Festivalului Balcanic Ortodox va avea loc pe data de 6 octombrie 2012
cu începerea la 18.00 la Chicago.
Informaţii la d-l Ioniţă Chişărău
St. Marry Romanian Church
tel: 847-800-6522
e-mail: jkisereu@richardwolfusa.com Petru Olar (25.12.2011)
10 IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) FAMILIA
Expoziţie de port popular şi folclor petrovicean, 8 martie 2012

ASOCIAŢIA FEMEILOR DIN PETROVASÂLA


„MÂINI HARNICE BĂNĂŢENE“
La începutul anului 2012 la iniţiativa doamnei Femeile şi-au ales şi viceoreşedintă pe d-na - Elena Secheşan cl. IV1
Minerva Ghilezan, propunătoare pensionară s-a Vasilisa Marincu, originară din Republica Moldova - Eugen Secheşan cl. V1
înfiinţat şi înregistrat conform legii sus amintita din judeţul Cahul, satul Colibaş, stabilită la - Sebastian Crăciun cl. V1
asociaţie a femenilor „Mâini harnice bănăţene“. Petrovasâla deja de 16 ani (dealtfel a înfiinţat şi - Stefan Petru Secheşan (Bobocu)
D-na Minerva Ghilezan a reuşit pe deplin să asociaţia legumicultorilor din Petrovasâla). Secretara - Dorian Erina cl. I1
înregistreze asociaţia deşi nu a fost uşor aşa cum ne Asociaţiei Femeilor din Petrovasâla este Anica - Victoria Erina cl. I1
spune. Preşedinta asociaţiei d-na Minerva nemul- Ličina. - Cristiana Zăria (grădiniţă)
ţumită cu inactivitatea tinerilor petroviceni precum şi Expoziţia de port popular vechi şi tradiţional, port - Lavinel Secheşan (Bobocu) cl. VIII1
neparticiparea petrovicenilor la Festivalul de Folclor pentru copii, broderii, căpătâie împistrite, păpuci - Nicoleta Erina cl. VIII1
şi Muzică Românească la Coştei, hotăreşte să facă făloşi, miesăriţe bogat brodate, ciorapi făloşi şi tot Aici găsim pe Sofica Crăciun-Bogatu care a adus
ceva pentru satul ei Petrovasâla. Multă pasivitate ce femeile au avut mai frumos au expus în sală la port variat şi bogat împistrituri proprii pentru fiicele
printre petroviceni, iar cea ce avem moştenit din primărie. Deschiderea expoziţiei a avut loc la orele ei şi nepoţi, miesăriţă brodate şi căpătâie...
străbuni: port, obiceiuri, tradiţii,... a determinat-o să 12.00 şi până la orele 15.00, expoziţia a fost vizitată Daniela Ţânţari a expus căpătâie făloasă, cămaşă
facă asociaţie în care vor fi femeile. de sute de vizitatori care s-au semnat şi scris şi pentru copii, strainţă de mers la nunaş, miesăriţă

Femeile din Asociaţia „Mâini harnice bănăţene”


Spre dreapta: Daniela Ţânţari, Bebiţa Susa, Maria Musta, Svetlana Jifcu-Bobu, Daniela Dămian,
Doina Mărgan, Emanuela Pod, Ileana Pod, Ileana Bălu, Ana Secheşan-Bobocu, Ileana Secheşan,
Doina Penţa, Violeta Susa, Reghina Glanda, Sofia Erina, Minerva Ghilezan, Speranţa Erina,
Minodora Zăria, Daniela Mităr, Vasilisa Marincu, Anicica Brancovici, Sofica Bogatu, Stela Radonjić,
Zuska Milić, Daniela Golia şi Ankica Ličina (8 martie 2012) Monica Susa, Marina Dămian şi Andriana Mităr
Pare-se că femeile preiau iniţiativa dat fiindcă numărul de telefon, iar unii şi au exprimat opinia împistrite bogat, peşchire împistrite...
tineretul nu se implică, nu mai dansează, nu activează în caietul cu impresii. Tot la fel în sala arhiplină au Grupul de femei Violeta Susa, Speranţa Erina şi
pe lângă Căminul Cultural, iar conducerea acestuia e venit toţi elevii de la cursul inferior de la Ş.E. din Daniela Mităr au frumoasă expoziţie de păpuşi în
pasivă. Pe de altă parte o altă pătură de petroviceni Petrovasâla. port popular, cilimuri, miesăriţă brodate, şi (piglaise)
credincioşi ortodocşi sunt divizaţi şi preocupaţi Fotografiile alăturate cel mai bine arată bogăţia călcător de altădată...
cu alegerea noului preot. După decesul parohului portului popular adus de femei din ormanele şi Daniela Golia vine cu o colecţie minunată de
Konstantin Suru nu mai este unire şi majoritatea dulapurile lor unde le-au păstrat cu sfinţenie. Din inele şi cercei făcute de dânsa din lut de polimer.
sunt debusolaţi întru alegerea preotului. Cu toţii convorbire cu femeile găsesc că la lumina zilei au Ankica Ličina a adus figuri frumoase din ghips
au uitat de volorile folclorice iar femeile tac şi fac adus doar o parte din cea ce au acasă. Un adevărat creaţie proprie
şi arată că-s mai capabile ca soţii lor dezbinaţi şi muzeu de valoare etnografică-folclorică ar putea să Stela Radonjić (originară din România) lucruri
neuniţi. Evident că preotul Konstantin Suru va fi de facă femeile din Petrovasâla. ornamentale din sârmă.

Expoziţie de păpuşi ale Violetei Susa şi căpătâie pe pat ale Speranţei Erina Au expus: Sofica Crăciun-Bogatu, Gheorghina Dămian...
neînlocuit după merite, capabilitate, extraordinar de Ca să fie portul mai bine văzut au invitat copii Doina Penţa are în colecţie păpuci făloşi, brâuri,
bun conducător chiar şi a manifestărilor folclorice, îmbrăcaţi în port autentic petrovicean şi anume elevii ciorapi, opinci de altădată.
ştiinţifice şi foarte bun organizator. Cu atât mai mult au recitat şi poezii: Gheorghina Dămian se evidenţiază prin (pita)
va dura integrarea credinţioşilor în cultura satului, - Monica Susa cl. VI1 pâinea rotundă de casă făcută în cuptori, porturi
actualmente fără Popa Suru sau mai bine zis nimeni - Marina Dămian cl. VI1 (continuare în pag. 11)
nu-l poate înlocui. - Andriana Mităr cl. VI1
Bravo femeilor unite! - Stefania Mităr cl. V1 Traian Trifu Căta
FAMILIA IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) 11
(continuare din pag. 10)

Sofica Crăciun-Bogatu în faţa expoziţiei sale Daniela Ţânţati în faţa expoziţiei sale

Ileana Secheţan-Bobocu, Stefan Petru, Sofica Erina, Doina Mărgan, Ana Bobocu, Monica Susa, Andriana Mităr, Daniela Mităr, Violeta Susa, Speranţa Erina
Svetlana Jifcu-Bobu, Reghina Glanda, Anicica Brancovici, Emanuela Pod şi Nicoleta Erina.

Stela Radonjić şi Daniela Golia cu creaţiile lor bijuterii Căpătâile Soficăi Erina şi Emanelei Pod

Păpuci de lână d’ai făloşi Gheorghina Crăciun-Bogatu


Pită din cuptor Gheorghina Dămian; opinci din piele şi păpuci de lână făloşi
Doina Penţa
(continuare în pag. 12)
12 IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) FAMILIA
(continuare din pag. 11)

populare vechi şi cămaşă veche de 100 ani, păturată


cu mac şi cu postaică da mică şi bubuiene.
Maria Glanda (căs. Musta-Ţinţari) a adus furca
de tors lână.
Grupul de femei:
Ana Secheşan-Bobocu, Doina Mărgan, Sofica
Erina, Reghina Erina, Anicica Brancovici, Emanuela
Pod, Ileana Secheşan-Bobocu au numeroase porturi
populare, miesăriţă brodate şi cilimuri.
Căruţa cu cucuruz a construit-o cu această ocazie
Ionel Bobocu.
Tot Ana Bobocu a pregătit straiţa cu bucace:
clisă, ceapă, pită, cum cândva se ducea mâncarea la
(loc) holdă. Zărim şi cârceaguri trăgune. Rog elevele
Monica Susa şi Marina Dămian să le fotografiez
pe lângă uşă unde erau puse peşchire brodate care
aparţin Danielei Mităr.
Numeroase femei au pregătit sărături precum
Daniela Mităr, Minuţa Susa a făcut chifle mici şi aşa
numite ju-ju. Ca să nu uităm buna păturată da mare
cu mac sau postaică s-au străduit Reghina şi Sofica
Erina. Ileana Bălu a făcut mărţişoare iar copii ni le-au
prins în piept. A adus cicmă şi cu mare dragoste a
primit pe vizitatori.
Incredibil, dar aceste femei nu au uitat măcar
niciun amănunt din trecutul nostru, astfel au creat
un mozaic integral etnografic, folcloric tradiţional
şi chiar specificul din bucatele de altădată. Vrând-
nevrând privind şi gustând ne-am întors în vremea
străbunilor graţie Mâinilor harnice bănăţene
petrovicene.
Şi nu se opresc aici, femeile planifică alte Expoziţia Violetei Susa Marina Dămian şi Monica Susa
manifestări de Sf. Rusali, de Sf. Paşti, un Festival de
port naţional. Tinerii petroviceni sunt invitaţi să se Cu de-a dreptul le zicem BRAVO FEMEI! În viitor la manifestările Asociaţiei Femeilor din
îmbrace în porturi populare. Înainte! Petrovasâla ar fi de dorit ca să asiste posturi de TV
Neobositele femei nu s-au oprit şi nici obosit în Din Mass-media au fost prezenţi redactorul şi mass media pentru a înveşnici ceea ce fac mâinile
ziua de 8 martie ci în număr de 74 de femei au mers la revistei FAMILIA, subsemnatul, şi RTV Novi Sad. lor harnice.
o cină la Fântâna Fetei la restaurantul „Plava Dama“.

De Florii, la Căminul Vânătorilor, 8 aprilie 2012

OBICEIURILE DE SF. PAŞTI


Exact la o lună Asociaţia femeilor ”Mâini harnice bănăţene” organizează o - Cel mai inventiv ou (Daniela Mităr)
excelentă expoziţie referitoare la obiceiurile de Paşti. La expoziţie se puteau - Împodobiri diferite (Violeta Susa, Ana Ierina, Maria Musta)
vedea fel de fel de ouă condeiate, colacul de Paşti, obiceiul cu colacul, adică - Cel mai bogat ou împodobit (Romanţa Glanda)
primirea copiilor în case, când veneau cu colac, vizita naşilor... Grupuri de - Ou ecologic (Ileana Bălu)
femei din asociaţie au aranjat mese care mai de care mai frumoase cu motive Menţionăm că aceasta este cea de-a II-a expoziţie, prima având loc pe data
religioase, ouă condeiate şi diferite bucate care se servesc de Paşti. TV Novi Sad de 8 Martie, Ziua femeilor.
a filmat toate aceste obiceiuri, recitaluri, rugăciuni, cântece după o scenografie Traian Trifu Căta
deosebit de bine gândită. T.T. Căta, redactorul de la revista ”FAMILIA” a făcut
numeroase fotografii pentru a înveşnici măiestria şi capabilitatea, hărnicia
femeilor petrovicene, care au împodobit mesele şi cu adevărat ne-au prezentat
obiceiurile de la noi. S-a format şi un juriu din trei persoane, care au încercat din
tot frumosul expoziţiei să-şi dea părerile lor. Desigur că pentru membrii juriului
nu a fost uşor să decidă cine are cea mai frumoasă masă aranjată, ori cel mai
frumos ou condeiat.
Elevii şcolii îmbrăcaţi în port popular au mers cu colacul, au mers la rude şi
vecini, aceştia i-au primit în case. S-a produs un dialog, care se practică la Paşti
şi sărbători între gazde şi copii. N-a lipsit nici vizita naşilor de Paşti prezentate
într-o scenetă autentică, verosimilă şi cu multă dăruire de către doamnele
Minerva Ghilezan şi Ana Secheşan-Bobocu. Comentariul celor de la TV Novi
Sad, care au filmat a fost că aşa ceva mai rar au văzut. Mai ales că doamnele
amintite, scenografia au facut-o la faţa locului. Unele din scenografii cu elevii
au fost pregătite de către prof. Romanţa Glanda şi alţii. Iată decizia juriului în
componenţă cu: Mirjana Kalenić, Doina Broştean şi T.T. Căta.
- Cel mai frumos aranjat coş cu ouă (Romanţa Glanda, Daniela Dămian,
Daniela Mităr, Ana Ierina, Maria Musta)
- Cel mai mare ou (Romanţa Glanda, Anica Ličina)
- Cel mai împodobit ou cu motive religioase (Anica Ličina, Emanuela Pod,
Maria Musta)
- Ouă împodobite natural (Ileana Bălu, Daniela Mităr)
- Cel mai dulce ou din aluat (Violeta Susa)
- Cel mai mic ou (Daniela Dămian) Ana Secheşan-Bobocu, Ileana Bălu şi Viorica Ocolişan

Spre stânga: Andriana Mităr, Mihaela Şorgean-Savu, Marina Dămian,


Monica Susa, Marina Măran, Darie Glanda, Victoria Erina Teo Crăciun, Victoria Erina, Alexandra Şorgean, Dorian Erina ciocnesc ouă
FAMILIA IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) 13

Venirea finilor la naşi Ana Secheşan-Bobocu şi Minerva Ghilezan-Raşa Copii cu colacul

Mihaela Şorgean-Savu, Monica Susa, Andriana Mităr şi Marina Dămian


ciocnesc ouă Ileana Secheşan-Bobocu şi Romanţa Glanda

Violeta Susa, Daniela Dămian şi Daniela Mităr în faţa expoziţiei lor Aleksandar Grubišić şi Milica Mladenović

Ankica Ličina în faţa expoziţiei sale Ana Erina în faţa expoziţiei sale împreună cu sora ei Mina Kalinić
14 IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) FAMILIA
TRENURI NOI PE RELAŢIA BELGRAD-VÂRŞEŢ
Căile ferate ale Serbiei au introdus primul tren şi tren rapid dinspre Bucureşti spre Belgrad la 736. Banatski Karlovaţ 83 dinari
modern pe relaţia Belgrad-Vârşeţ. Urmează să mai (Total circulă zilnic 14 trenuri). Alibunar 64 dinari
importe 9 trenuri din Rusia la fel ca şi acesta care Referitor la preţurile biletelor de tren ele sunt Satu Nou 83 dinari
circulă pe relaţia amintită. mult mai mici decât preţurile biletelor de autobuze. Panciova 166 dinari
Pe data de 7 martie 2012 oficial a început să De exemplu: Panciova (Buvliac) 166 dinari
circule iar la orele 11.50 trenul a oprit la gara din Vladimirovaţ Panciova 166 dinari, Belgrad 250 dinari
Vladimirovaţ Belgrad 250 dinari,
Petrovasâla. În faţa gării au fost elevi sportivi, Vladimirovaţ Vârşeţ 208 dinari. ATENŢIE!
cetăţenii Petrovasâlei, secretarul Comunităţii Locale Belgrad Vârşeţ preţ bilet 320 dinari dau dus- Pentru agricultori care traversează calea ferată cu
Zoran Maksimovic, doamna Vida Bokun responsa- întors 512 dinari. maşinile agricole să fiţi prudenţi dat fiindcă trenul
bilă pentru calea ferată din jurul Petrovasâlei (care Copii până la 6 ani gratis circulă cu viteză mare, nu face zgomot şi nu-l auziţi.
ne-a primit în cancelaria ei şi servit cu date despre Copii de la 6 la 15 ani 50% reducere Opriţi şi bine priviţi în stânga şi dreapta.
acest eveniment), ziarişti de la RTS Căile Ferate Tineri până la 26 ani 30% reducere cu legitimaţia
SRB PLUS Important referitor la preţul biletelor!
ale Serbiei, redactorul revistei FAMILIA din Petro- Biletul cumpărat în tren este mai scump decât cel
vasâla, reprezentanţii săptămânalului „Libertatea”... Seniori peste 60 ani 30% reducere cu legitimaţia
SRB PLUS cumpărat la ghişeu în gară.
Trenul are 120 de scaune şi încă 130 de locuri de Din păcate biletele se pot cumpăra în următoarele
stat în picioare, total 250. Viteza trenului este 120 Grup de 6 călători împreună 30% reducere
Grup de copii 50% reducere gări: Vârşeţ, Panciova, Panciova (Buvliac) adică îi
km/h şi chiar mai mare. Are aer condiţionat, Wc, Ziarişti 30% reducere mai zic şi gara principală şi Belgrad.
multă electronică, drumul de oprire a trenului este de Bilete dus-venit 20% reducere (numai dacă se În niciun sat între Vârşeţ şi Panciova nu se pot
la 500-700 (m). Aproape că nu se aude când circulă cumpără biletul la ghişeu). cumpăra bilete în gări şi astfel biletele sunt mai
şi nu face zgomot. Aceasta este bine dar şi rău pentru Distanţele între gări exprimate în km: scumpe.
cei care merg pe calea ferată şi nu aud trenul. Vârşeţ 9 Vladimirovaţ 5 Ulmu 8 Nicolinţ 4

Trenul pe relaţia Belgrad-Vârşeţ a oprit în gara din Petrovasâla la 11,50


Tradiţional cu pâine şi sare, bucate... au fost serviţi reprezentanţii (prima oprire). Cetăţeni, elevi în port popular şi reprezentanţii Comunităţii
Căilor ferate în faţa gării locale în mod festiv şi onorabil au aşteptat trenul

Redăm şi mersul trenurilor cu plecări din Petro- Mersul trenurilor


vasâla-Vladimirovaţ
0557 spre Belgrad Dunăre nr. tren 2600 2601* 2603* 2605* 2607 2600 2602* 2604* 2606*
10 08 spre Panciova, gara principală (Buvljak) 07.20 - - 19.20 Belgrad Dunăre 07.01 - - 18.45
2602 07.24 - - 19.24 Pod Dunăre 06.59 - - 18.43
14 08 spre Panciova, gara principală (Buvljak) 07.32 - - 19.32 Cârniecea** 06.50 - - 18.34
2604 07.37 - - 19.37 Sebeş** 06.46 - - 18.30
1736 spre Belgrad Dunăre nr. tren 2606 07.41 - - 19.41 Ovcea ** 06.41 - - 18.25
Plecări din Petrovasâla spre Vârşeţ 07.52 11.20 15.04 19.52 Panciova (Buvliac) 06.32 10.38 14.38 18.16
826 nr. tren 2601 08.01 11.25 15.10 19.58 Panciova 06.26 10.34 14.34 18.10
1150 nr. tren 2603 08.15 11.39 15.24 20.12 Satu Nou** 06.07 10.18 14.18 17.46
1535 nr. tren 2605 08.26 11.50 15.35 20.23 VLADIMIROVAŢ** 05.57 10.08 14.08 17.36
2023 nr. tren 2607 08.34 11.58 15.43 20.31 Alibunar** 05.49 10.00 13.59 17.28
Pe lângă aceste trenuri mai circulă şi 4 trenuri 08.41 12.05 15.50 20.38 Banatski Karlovaţ** 05.42 09.53 13.52 17.12
marfare precum şi tren rapid de Bucureşti la 17 00 08.46 12.10 15.55 20.43 Nicolinţ** 05.37 09.48 13.47 17.07
08.53 12.17 16.02 20.50 Ulmu** 05.30 09.41 13.40 17.00
08.58 12.22 16.07 20.55 Vlaicovaţ** 05.24 09.35 13.34 16.54
SUFERINŢA 09.06 12.30 16.15 21.03 Vârşeţ 05.15 09.26 13.25 16.45
Adieri uşoare, plutesc peste căldura verii
Mâhnită de dureri, stau cu o tristeţe în liniştea serii *nu circulă duminică; **vânzarea biletelor numai în tren
Şi calea vieţii mele cu zile cernite Banatski Karlovaţ 7 Alibunar 8 VLADIMIROVAŢ Exemplu: Relaţia Belgrad Dunăre Vârşeţ, biletul
Împrăştie-mi Doamne, pe pustiuri, mulţimea de ispite. 13 Satu Nou 18 Panciova 3 Panciova Buvliac 8 cumpărat la ghişeu are preţul 320 dinari iar cumpărat
Ovcea 3 Sebeş 7 Belgrad centru în tren costă 416 dinari.
Preţurile viletelor din Vladimirovaţ spre: Traian Trifu Căta
O mare şovăială cu amărăciune Vârşeţ - 208 dinari
Alungă-mi din inimă durerea cum ştii mai bine, Vlaicovăţ 166 dinari Informaţii suplimentare:
De cele întâmplate şi câte sunt pe lume Ulmu 125 dinari Panciova: 013-341-111
Mai multe necazuri de cât cele bune. Nicolinţ 83 dinari Vârşeţ: 013-801-015
www.zeleznicesrbije.com
Încet, încet cu ajutorul lui Dumnezeu
Voi birui toate greutăţile ce le am eu, INFORMAŢII UTILE
Prin îndelungă şi mare răbdare
Decât printr-o asprime şi cu supărare. Accesaţi câteva site-uri pe net cei care posedaţi - istoria bisericii
calculatoare şi ve-ţi fi uimiţi de ceea ce ve-ţi vedea: - morala...
HARTA RUTIERĂ PLANETARĂ Pe alt site găsiţi Calendarul ortodox din anul
Doamne, Dumnezeule, ce mi-ai dat? www.rome2rio.com 1970-2037
O suferinţă grea de neuitat Acest site este uimitor. Alegeţi oraşul de plecare www.noutăţi-ortodoxe.ro (calendar ortodox)
Îmi amintesc că înainte am avut un vis şi oraşul de sosire.
Apăsaţi start şi vă va arăta ruta, prin toate Simplu alegeţi anul, de exemplu, anul 2020
Şi cred că mie aşa mi-a fost scris. modurile de transport. luna aprilie şi puteţi vedea toate sărbătorile. Acest
Ruta cu harta, către orice destinaţie din lume cu calendar se deosebeşte a fi o enciclopedie întreagă
Poate soarta şi norocul, care le-am avut Avion, Autobuz şi Tren. incluzând şi biblia, dacă urmăriţi toate linkurile.
Scrie orice adresă (oraşul şi strada) de pe glob şi
Mi-a stins frumosul vieţii de aşa a trecut. Pe site-ul www.crestinortodox.ro te duce pe strada căutată!
Mă rog, Doamne, dă-mi înţelepciune Aici puteţi găsi: http://showmystreet.com
Tot ce am mai bun să pun în rugăciune. - calendarul ortodox
- sărbători Un site pentru toţi cei care călătoresc cu avionul
- colinde pe glob: flightradar24.com , apoi urmăriţi linkul
Căci viaţa mea la tine-o'nchin - biserici şi mănăstiri din România şi din lume Watch live air traffic, alegeţi numărul zborului şi
Să-mi i-ai plânsul căci sunt plină de venin. - harta mănăstirilor accesaţi show on map. Ve-ţi vedea toate avioanele
Viorica Avramescu Meza, - religiile lumii din lume care sunt în aer de culoare galbenă iar
din Philadelphia, PA, S.U.A. - editoriale zborul ales este avionul de culoare roşie.
- dicţionare T.T. Căta
FAMILIA IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) 15
SCRISORI ŞI OPINII AJUNSE LA REDACŢIE
Făget, 28 decembrie 2011, România comuna (Roman) Petre, 318 fiind probabil, numărul farul, prin aprinderea şi stingerea intermitentă a
cadastral al satului. luminii pe timp de noapte, este menit să atragă spre
Stimate domnule Redactor şef, - lăţimea diferită a străzilor sugerează importanţa el corăbile din largul mării, tot aşa şi crucea de la
Cu toate că ajunsesem de mai multă vreme lor diferită, pentru asigurarea legăturilor (comunica- rascruce trebuia să atragă clienţi străini la săoacea
la convingerea că cine zice „Familia” zice (se ţiilor) cu satele învecinate. lui Boraci, împiedicându-i să ajungă la altă săoace.
gândeşte automat şi la) Traian Trifu Căta şi că - marcarea cărărilor (trotoarelor) de lângă care - La întemeierea (1808) localitatea a beneficiat
cine spune Traian Trifu Căta spune, fără să vrea, este dovada existenţei lor, posibil ca pavajul să fi fost de un plan amănunţit al înfiinţării unei aşezări într-o
şi „Familia”, atât de indisolubil legate au devenit din cărămidă arsă, în schimb, lăţimea lor era diferită zonă de şes: sat de tip „adunat”, cu străzi drepte
cele două existenţe, nu ştiu de ce ultimul exemplar (vezi Boraci). şi cvartale (fârtaie) uniforme, cu plaţuri (terenuri
din „Familia”, pe care l-am primit (nr. 3-4/104-105, - toate casele erau zidite pe aliniamentul străzii. intravilane) repartizate uniform fiecărei familii de
mai-iunie 2011) m-a determinat să Vă fac această - majoritatea caselor respectă vechiul sistem de colonist etc. În aceste condiţii, grădinile caselor de
mărturisire. Desigur, amintita asociere indestructibilă construire a lor în lungul plaţului, conform cerin- pe lungimile paralele ale unui cvartal erau, firesc în
Vă onorează, dar ea trebuie, în acelaşi timp, să Vă ţelor impuse de împărăteasa Maria Terezia (spre a prelungire.
şi îngrijoreze atât pe Dumneavoastră personal, cât împiedica pe cât posibil, extinderea incendiilor de Desigur din 1808 şi până-n 1912, prin moşte-nire,
şi pe toţi petrovicenii care iubesc cu adevărat gazeta la o casă la alta, casele fiind acoperite, pe atunci, vânzări-cumpărări etc., unele plaţuri s-au împărţit
lor deoarece, vrând-nevrând, va veni ziua în care numai cu trestie ori cu paie). Toate casele zidite în în 2 sau 3 părţi, altele s-au extins pe seama celor
aceşti doi fraţi siamezi vor fi despărţiţi de neiertă- paralel cu strada sunt case noi, construite recent (faţă aflate „în breazdă” (vecinătatea imediată), dar în
toarea soartă. Să dea Domnul ca acest moment să de anul 1912). toate aceste modificări răzoarele vechi ale grădinilor
fie cât mai îndepărtat de anul 2012, dar este nevoia - după părerea mea, Boraci este numele (sau trebuiau să fie recunoscute în harta din 1912. Ceea
să-l pregătiţi din timp pentru ca „Familia” să apară şi porecla) familii din partea de sat reprezentată de ce nu se întâmplă în multe cazuri, ca şi cum unii
după ce Traian Trifu Căta nu o va mai putea redacta hartă. Bunăstarea ei este dovedită de mărimea proprietari şi-au extins terenul, pe seama vecinilor,
de la primul până la ultimul rând! terenului intravilan deţinut (egal cu două plaţiri de răpindu-le făşii late de până la 1 metru. (vezi mai
Figuraţi în caseta redacţională ca redactor-şef la întemeierea satului), de mărimea casei (cea mai ales „fârtaiul” din stânga sus).
(şi respondabil, dar acest aspect nu ne interesează mare din zonă), de existenţa săoacei în curtea casei,
aici), iar denumirea de redactor-şef implică existenţa precum şi de mărimea curţii (absenţa grădinii), care În final, alte câteva observaţii şi aprecieri:
unor redactori, a unor subalterni care să Vă fie trebuie să asigure spaţiul necesar carelor şi căruţelor - Documentarul Dv. despre bibliotecile din
colaboratori, sprijinitori efectivi, reali, care să Vă care veneau la săoace pentru măciniş. Vladimirovaţ-Petrovasâla, fie ele publice sau private/
ajute în întocmirea materialelor, în adunarea acestora În cuvântul rostit cu prilejul sfinţirii crucii personale este foarte instructiv. Merită consemnată
de la terţe persoane (străine de colegiul redacţional) reparate şi repictate regretatul preot iconom stavrofor biblioteca lui Gheorghe Sorgean, cu circa 4500 de
şi în pregătirea lor pentru tipar. Or, din casetă rezultă Konstantin Suru a caracterizat-o plastic şi inspirat ca volume. Cred, însă că va trebui să Vă continuaţi
că toţi membrii redacţiei vieţuiesc în ţări străine, că fiind „o cruce la răscruci de drumuri în plină comună investigaţiile, pentru a afla, de pildă, soarta cărţilor
niciunul dintre ei nu Vă poate oferi ajutor concret Vladimirovaţ-Petrovasâla”. distribuite comunelor româneşti, înainte de 1914,
şi în felul acesta toată munca redacţională cade pe Convingerea mea e puţin diferită. Aşa cum de către despărţământul Panciova al Asociaţiunii
umerii Dumneavoastră (cum se zice). menţionaţi şi Dv. în textul ce însoţeşte harta, în (Astra). De asemenea, informaţiile vremii confirmă
Şi mai este ceva. Atât conducerea unei publicaţii, Dobriţa erau 5 săoace în 1890, iar în Seleuş 9, în existenţa unei biblioteci parohiale în Petrovoselo în
a unui ziar, cât şi scrierea unei cărţi la nivelul 1900. În schimb, în planul localităţii Petre verificat anul 1907, deci cu două decenii înaintea celui pe
exigenţelor actuale cer o pregătire prealabilă un în anul 1912 figurează numai săoacea lui Boraci. care l-aţi menţionat. Şi, cu siguranţă, vor fi existat şi
„rodaj” drept garanţie a unui succes sigur. Cu alte Pare incredibil că o localitate aşa de mare precum alte situaţii pe care nu le cunosc. Articolul preotului
cuvinte, este după părerea mea o absolută nevoie actuala Vladimirovaţ-Petrovasâla să fi avut înainte Stefan Sperchez „Bibliotecile săteşti” (pe care l-aţi
ca mai mulţi petroviceni localnici să Vă devină de 1912 o singură săoace. Nu am verificat situaţia preluat din Calendarul „Nădejdea” pe anul 1940)
colaboratori şi sprijinitori nemijlociţi ca să poată, de la Petrovasâla, dar în 1912 în multe localităţi se rezumă la simple teoretizări privind importanţa
oricând prelua „ştefeta” de la Dumnea-voastră, bănăţene apăruseră deja morile cu aburi care bibliotecilor săteşti, fără a se spune dacă există sau
garantând, în felul acesta, apariţia în continuare a asigurau făină de mai bună calitate decât săoacele, nu bibliotecă sătească în Petrovasâla şi de aceea nu
„Familiei”. provocând dispariţia acestora. Bănuiesc că asta a fost prezintă vreun ajutor real.
Acesta este cel de al doilea motiv pentru care şi situaţia de la Dv., din moment ce nu mai figura - Valorosul studiu despre „Cercetarea mono-
Vă scriu, după primul, amintit la începutul acestor decât o singură săoace, cea a lui Boraci. grafică din Banat în secolul al XIX-lea” de Ioan
rânduri. Deci, eu admit că crucea de la Boraci oglindeşte Traia, muzeograf la Muzeul Satului Bănăţean din
o situaţie mai mult sau mai puţin îndepărtată Timişoara, reînoadă o mai veche colaborare dintre
Profitând de scrisoare, îmi permit Dv. şi autorul amintit.
să fac, în continuare, câteva aprecieri -De asemenea, multe reportaje
asupra unora din materialele apărute în şi informaţii despre simpozioanele,
numărul amintit. întâlnirile, colaborările etc. Dv.
Paginile 1 şi 2 oglindesc prin text şi sau înfăptuite su sprijinul Dv. (de
mai ales, prin imagini/fotografii două pildă, colaborarea dintre Şcoala din
realităţi diferite: una de acum circa 50 Vladimirovaţ şi Şcoala cu clasele
de ani, alta din prezent. Dacă în anii ’60 I-VIII nr. 18 din Timişoara), despre
ai veacului trecut aparatul fotografic a succesele elevilor petroviceni la diferite
putut cuprinde, în prim plan, numai concursuri naţionale şi internaţionale
şase perechi de dansatori, care executau etc., devin, pentru viitorime, o impor-
(înghesuiţi) la „jocul mare” vestita tantă sursă documentară.
„Hora Unirii”, iar în spatele lor câteva
zeci de capete de privitori, în anul 2011, În concluzie, admir energia şi
atât la sfinţirea Crucii de la Boraci, timpul pe care continuaţi să le rezervaţi
cât şi la ocolirea bisericii cu litia în „Familiei”, ca ea să apară necontenit de
ziua hramului bisericii („Pogorârea 18 ani şi, în plus, să-i păstraţi caracterul
Duhului Sfânt”) au participat 20-30 de de revistă locală, a petrovicenilor, chiar
credincioşi (deşi, obiectivul „fotografic” şi cu riscul de a întârzia puţin apariţia
actual a cuprins sau spaţiu mult mai publicaţiei, nelăsându-vă tentaţi de a o
larg decât în anii ’60). transforma în „magazin” / cu de toate
În plus, toţi aceştia erau trecuţi de pentru toţi, adică cu produse/materiale
prima tinereţe. (Las la o parte felul străine cu specificul localităţii.
în care au înţeles petrovicenii să se Fie ca anul 2012 să Vă aducă noi
îmbrace pentru a onora evenimentul la împliniri pe tărâm profesional, publi-
care participă: în haine de sărbătoare, cistic şi personal, să Vă bucuraţi de
în urmă cu 50 de ani, oricum, chiar şi sănătate deplină şi de o mai bună
în „ţoale de lucru”, acum vezi sfinţirea colaborare cu consătenii!
crucii). Şi toate acestea unde? Nu într- Ioan Cipu
un sat oarecare, ci în actuala localitate Făget, 28 decembrie 2011
Vladimirovaţ-Petrovasâla, continuatoarea satului (anterioară) anului 1912, când şi în Petrovasâla erau
de colonişti Roman-Petre/Petrovasâla, care avea pe mai mulţi proprietari de săoace, care se concurau DAN IOAN
la 1900, nu mai puţin de 1639 de numere de care între ei şi de aceea pun înălţarea crucii în legătură Str. Muncitorilor nr. 9
şi în jur de 6000 de locuitori. Viitorul românilor cu concurenţa amintită. Cu alte cuvinte, crucea 440217 SATU MARE
petroviceni pe vatra lor strămoşească? Ghicească-l n-a fost înălţată lângă casa lui Boraci mai ales ROMANIA
fiecare! pentru a ajuta străinii care trec prin localitate şi 0261.759.033
În situaţia de mai sus, mi se pare firesc ca printre nu o cunosc bine să se orinteze corect spre a lua
cei 43 de donatori pentru repararea Crucii de la drumul/direcţia dorită, ca să ajungă la destinaţia - 3246 -
Boraci cel puţin o treime să fie (după nume) sârbi şi propusă sau, crucea n-a avut în principal acest rol, 15 februarie 2012
bine au procedat deoarece, nu peste mult timp crucea ci menirea ei de bază era să asigure pe străinii veniţi
va fi numai a lor. să-şi macine cerealele la săoacele din Petrovasâla Prieten drag,
Legat de cruce, îmi exprim următoarea nelămu- că acolo era săoacea lui Boraci (a cărei veste, cu Traian Trifu Căta
rire: nu am putut descifra (găsi singur motivele siguranţă, s-a răspândit în împrejurimile satului). Vladimirovaţ, Serbia
pentru care s-a renunţat la repictarea, dacă n-au De aceea consider că crucea a fost înălţată chiar de Cu mică întârziere îţi confirm primirea mult
mai putut fi retuşate, datorită degradării lor mari) către proprietarul săoacei (de Boraci), nu de către aşteptatei reviste „Familia” nr. 3-4/2011, scrisă cu
a figurilor vechilor sfinţi pe icoane noi, ci au fost autoritatea locală. Dacă această părere este corectă, suflet din sufletul tău, atât de bogat şi plin de respect
pictaţi alţi sfinţi, care nu specifică aspectul iniţial al Crucea de la Boraci nu înseamna (sau nu înseamnă faţă de consătenii tăi o parte plecaţi în lume largă
crucii, scăzându-i valoarea documentar-istorică. în principal) Crucea de lângă (casa/săoacea lui) pentru un trai mai bun decât cel lăsat acasă.
Câteva observaţii şi cu privire la harta de pe Boraci, ci Crucea lui Boraci, căci această familie Cuvintele mele sunt puţine şi sărace în conţinut
pagina 4. a înălţat-o în scop personal, înainte de toate. În pentru a fi în măsură să-mi exprim starea sufletească
- uteza 318 Petre Kozseg = uliţă (stradă) din felul acesta ea a fost un fel de far maritim. Aşa cum faţă de imaginea de pe prima pagină a revistei sub
16 IANUARIE - APRILIE 2012 Nr. 1-2 (110-111) FAMILIA
titlul „Hora unită de altădată”. Ce manifestare mai frumoasă şi mai sinceră putea 15 februarie 2011, New York
să fie la vremea aceea, când tineretul la ieşirea din biserică după slujba creştină
se prindea în Hora noastră strămoşească în admiraţie consătenilor. Da, aşa a fost Stimate domnule Traian
altădată, tradiţii frumoase ce ne-au păstrat ca neam până în zilele noastre, ca Vă mulţumesc pentru că ne-aţi trimis revista „Familia” unde ni-am văzut
făcând parte dintr-o naţiune de care niciodată să nu ne dezicem. părinţii şi fratele precum şi sătenii mei.
Frumoase obiceiuri ce încă într-o mai mică măsură se păstrează în rândurile Doresc să primesc revista la adresa noastră din N.Y. Mă bucur când primesc
românilor oriunde s-ar găsi ei. Să-i admirăm, să-i aplaudăm, să-i sprijinim măcar revista căci citesc despre satul meu în care m-am născut. Salutaţi pe toţi foştii
moral, dacă altfel nu putem. mei vecini.
În plic am pus o fotografie cu imaginea clădirii din Bucureşti în care s-a votat
dubla alegere a lui Alexandru Iona Cuza ca Domn al Ţării Româneşti. Pe faţada Maria (Olar)
clădirii se află o placă comemorativă cu următorul text:
„În această clădire se afla în Anul unirii Ţărilor Româneşti hotelul Concordia, Februarie 2012, Winnipeg, Canada
unde în seara zilei de 23 ianuarie 1859 s-a hotărât dubla alegere a lui Alexandru
Ion Cuza de către fruntaşii Partidei Naţionale ca Domn al Ţării Româneşti”. Stimate domnule prof. Traian Trifu Căta
Prietene Trifu îţi transmit urările mele de sănătate şi putere de muncă în Anul trecut am primit revista FAMILIA din partea dvs. Vă mulţumesc din
folosul celor în slujba cărora activezi neîncetat. Aceleaşi urări şi cititorilor suflet. Vă felicit pe voi toţi de acolo pentru ceea ce faceţi. Vă doresc sănătate şi
revistei „Familia”. succese.
Cu aleasă prietenie Corneliu Florea
Decembrie 2011, Timişoara CORNELIU FLOREA este un pen name format din prenumele părinţilor
mei, Cornelia şi Florea, în semn de recunoştinţa şi preţuire, în memoria lor. În
Drag frate al tuturor românilor acte mele sunt PĂDEANU DUMITRU.
Traian Trifu Căta M-am născut la Timişoara în 1939 şi am devenit medic 1963. Am profesat
redactor-şef
Crăciunul şi Anul Nou mai triste acum şi de acum pe mai departe prin trecerea continuu până în 1980, când am plecat din ROMÂNIA. Am stat în lagărul de
la cele veşnice a Iconom, Stavr. Konstantin Suru, membru fondator al Revistei refugiaţi din Traiskirchen Austria, până când Canada mi-a acceptat cererea de
FAMILIA. Noi care l-am cunoscut fie şi pentru un moment în minunatele zile de imigrare, dar nu mi-a recunoscut experienţa medicală de 17 ani, nici valoarea
aniversare a 200 de ani de la înfiinţarea comunei Petrovasâla-Vladimirovaţ din diplomei de medic. Am luat totul, totul de la început, devenind şi medic canadian
august 2008, îl vom păstra în amintirea noastră, prin frumoasele şi calde cuvinte licenţiat. Aici, în străinătate, pentru prima dată am început să scriu şi să fiu
adresate nouă, cu ocazia vizitării Bisericii Ortodoxe Române al cărei paroh a fost publicat în publicaţiile româneşti libere. Cu acest pen name am semnat articole
spiritual şi cultural pentru enoriaşii săi, la care a ţinut atât de mult. anticomuniste şi pronaţionale, pamflete şi polemici, apoi eseuri, note de călătorii
Fie urarea în care revista FAMILIA să fie mereu aceeaşi purtătoare de slavă şi observaţii sociale şi politice critice, memorialistică în mai multe jurnale. NU
românească de acasă şi de acasă pe mai departe în lumea largă. scriu din inspiraţie sau vreun interes personal, scriu din nemulţumire şi revoltă.
La multi ani! NU scriu prea bine, dar scriu liber. Sunt absolut autonom, neînregimentet în
Ioan Bugilan partide, societăţi sau asociaţii şi toate cărţile le-am publicat în regim samizdat
originar din Clopodia să nu depind de nimeni! Sunt o fire deschisă, nu urăsc pe nimeni, fiindcă fiecare
se face plăcut sau urât prin el însuşi. Ştiu de mult că nimeni nu a putut scrie pe
26 februarie 2012, Chişinău, R. Moldova placul tuturor, aşa dar, sunt conştient ca scrisele mele se adresează doar unui
Stimate dl. Traian, segment dintre conaţionali mei, celor ce au sentimente de dragoste şi respect faţă
Mulţumim pentru revista FAMILIA nr. 106-107 care are un conţinut interesant de ROMÂNIA. Pentru ei am scris:
şi Vă rog permiteţi-mi să pun fotografia de pe prima pagină despre portul popular Jurnal de lagăr liber 1987 Editura Nord Danemarca
în viitoarea mea carte. Constituţia de la 29 Februarie 1988 în Observatorul Munchenez
Dr. Viorica Ţurcanu Cine tulbură liniştea Transilvaniei 1990 Editura Lumina Oradea
Afacerea Holocastului 1991 Editura Lumina Oradea
26 februarie 2012, Chişinău Jurnal pe frunze de arţar 1993 Editura Lumina Oradea
Note de pe drumurile lumii 1995 Editura Lumina Oradea
Bună ziua d-le Traian! Coloana Infinită şi totemurile canadiene 1997 Editura Lumina Oradea
Vă trimit acest mesaj şi vă aduc la cunoştinţă că am primit numărul revistei Semnale semenilor mei 1999 Editura Lumina Oradea
pe care l-aţi trimis. M-am bucurat foarte mult şi vă doresc succese în viitor. Vremuri anti-româneşti 2001 Editura Aletheia Bistriţa
Vă mulţumesc deasemeni că a-ţi împlinit această rugăminte a mae şi vă doresc Jurnalul unui medic primul volum 2002 Editura Aletheia Bistriţa
succese de colaborare şi-n viitor. Libertatea de a iubi adevărul 2004 Editura Aletheia Bistriţa
Cu stimă şi respect fiecare cu america lui (fără majuscule) 2005 Editura Aletheia Bistriţa
Mariana Luţcan Polemos 2007 Editura Aletheia Bistriţa
Chişinău, R. Moldova Risipirea cronică bucovineană 2009 Editura Aletheia Bustriţa
Peregrinări note de călătorii 2010 Editura Aletheia Bistriţa
Domnule Traian Căta, Jurnalul unui medic volumul doi Editura Aletheia Bistriţa
Deşi cu o mică întârziere, trimit pentru revista „Familia” din creaţia personală
o poezie de Ziua României şi încă câteva versuri, pe care rog frumos, dacă este
posibilitatea să le publicaţi în revistă împreună cu a mea fotografie. In memoriam
Su stimă şi respect
Mariana Luţcan Nimic mai greu decât când o mamă îşi plânge
copilul la cruce. La 25 februarie 2013 se vor împlini
14.12.2011, Phoenix, Arizona 7 ani de când o mamă a rămas neîmpăcată cu gândul
că fiica-i plecase spre veşnicie prea devreme.
Domnule Căta,
Mulţumesc mult pentru răspuns, chiar dacă l-am primit târziu, dar înţeleg şi VIOARA NICA ICA
eu cu toate că îs pensionată, totuşi ocupată. (30.07.1954-25.02.2006)
Dacă trimite-ţi ziarele la adresa lui George Jivan e bine, noi suntem aproape din Petrovasâla
la numai 1 km depărtare totodată George e cumnatul meu, sora mea Doina e
soţia dânsului. Nemângâiaţi cu mult dor şi jale: mama Lenuţa,
Aşteptăm cu nerăbdare primirea ziarelor. Am auzit că sunt foarte multe sora Maria cu ginerele Ionel, nepoata Daniela cu
articole frumoase. soţul Marinică, nepotul Daniel cu soţia Marina,
Crăciun fericit şi Anul Nou 2012 cu sănătate, La mulţi ani! nepoţeii Cristian, Daniel, Emanuel şi Mario şi
Vă doresc mult noroc şi prosperitate în viaţă. prietenii din N.Y.
Elena Zestreian
In memoriam In memoriam
Cu ochii plini de lacrimi şi cu multă durere şi
ANA ZIVAN (GÂJIU) jale ne-am despărţit de dragul nostru copil, frate,
(06.02.1929-09.02.2011) soţ şi tată lăsându-ne neîmpăcaţi du gândul că
plecase spre veşnicie.
A trecut un an în 9 februarie 2011 de când
iubita noastră Ana ne-a părăsit. Va fi veşnic în ION GHEGEA
memoria noastră. Cu mult dor: soţul Roman, fiul (31 octombrie 1960 25 decembrie 2011)
George, nora Maria, nepoata Victoria şi Cristina, din Petrovasâla
fetiţa Minuţa, ginerele David, nepoţii Stefan şi
Emilia, fetiţa Mia, sora Elena Erina cu familia, Cu mult dor şi veşnic îndoliaţi: mama Maria,
sora Mărioara cu familia din Mărghita şi Arizona, soţia Biljana, fiul Daniel, fiica Marinela şi
sora Silvia din Uzdin, nepoţii Ghiţă Răgia cu ginerele George din Suedia, sora Elena şi ginerele
familia, verişoara Ica Bunda cu familia, verişorul Zoran, nepoţii Deny şi David din S.U.A.
Costa Bura cu familia şi alte rude şi prieteni.

Publicaţie periodică editată de Biserica Ortodoxă Română din VLADIMIROVAŢ – PETROVASÂLA


FAMILIA Apare sub îngrijirea unui colegiu de redacţie format din: ing. dipl. TRAIAN TRIFU CĂTA (redactor şef şi responsabil),
Sediul redacţiei publicaţiei
“Familia” Prof. ION ŞTEFAN, GHIŢĂ CRÂSTĂI-TOPALĂ (Kitchener – Canada), PETRU PIPI-BARBEŞ (New York – SUA),
Biserica Ortodoxă Română Prof. ACHIM SECHEŞAN-CIPĂ GOAGĂ (California – SUA), IONEL şi PERSA NICOLIŢA-CRUCIU (Hamilton – Canada),
str. Trg Oslobodjenja 425 TRINŢU MĂRAN (Viena – Austria), LUŢIAN CÂRNIA (New York – SUA), Prof. Dr. MARINEL MANDREŞ (Kitchener – Canada),
cod 26315 VLADIMIROVAŢ IONIŢĂ CHIŞĂRĂU (Chicago – S.U.A.), GHIŢĂ SECHEŞAN-BOJIC (Melbourne – Australia
Tel. 013/643-160 Publicaţia e înregistrată la Ministerul pentru Informaţii, Republica Serbia, sub nr. 1569 de la 1 martie 1994.
e-mail: traianketa@hotmail.com Publicaţia e înscrisă în Registrul Mijloacelor Publice din Republica Serbia, BJG 196/2010, sub nr. NV000422 din 25 ianuarie 2010.
SERBIA Tiparul executat la tipografia S.C. “U.R.C. XEDOS” S.R.L. Timişoara, ROMÂNIA, Tel. 0040-(0)744-515656. Tiraj 1200 ex.