Sunteți pe pagina 1din 16

Anul I, nr.

10
noiembrie 2007 Preþ: 50 de bani
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul

Din cuprins Postul Crãciunului,


O cauzã de multe
ori ignoratã a bolii:
Egocentrismul
postul bucuriei
Încordarea ºi boala se produc
de multe ori din cauzã cã noi
nu vrem sã sacrificãm marele
nostru "EU". (pag. 14)
Un copil martir
A doua zi dupã Sf.Nicolae
sãrbãtorim un copil care ºi-a dat
viaþa la 12 ani mai degrabã decât
sã nu împlineascã poruncile
Mântuitorului: Sf. Muceniþã
Filofteia de la Argeº. (pag.7)

Aºteptãri ºi
dezamãgiri
Uneori suntem dezamãgiþi Hristos ne întoarce înmiit
cã celãlalt nu face lucrurile aºa
cum am vrea noi. De ce?
(pag.11)
jertfa pe care o facem pag. 6
Editorial de Pr. Ion Tãrcuþã mult, nu mã intereseazã ºi de fapt nici nu cuvântul sãu fãrã a face, prin aceasta, nici
Nevoia de a mãrturisi am timp sã mã ocup cu descifrarea înþe- lucrare de sectar, nici concurenþã preotului
lesurilor. predicator, de vreme ce Sfântul Apostol
credinþa În cazul creºtinilor doar cu numele, Pavel spune: "de vei mãrturisi cu gura ta cã
Constatãm cã în Biserica asistãm la o lucrare a diavolului de înde- Iisus este Domnul ºi vei crede în inima ta
noastrã existã douã categorii pãrtare a lor de Dumnezeu. Iisus Hristos cã Dumnezeu L-a înviat pe El din morþi, te
de creºtini: creºtini practi- ªi-a dat viaþa ºi pentru ei, ca preþ de rãs- vei mântui." (Romani 10, 9-10).
canþi, care cunosc învãþãtura cumpãrare, prin sângele Sãu aducând mân- Mântuirea credinciosului este legatã,
de credinþã, pe care o trãiesc la mãsurile la tuirea tuturor. Pe lângã rugãciunea pe care aºadar, ºi de mãrturisirea "cu gura" ºi
care au ajuns, ºi creºtini care deþin doar o facem pentru ei, ca Domnul sã le implicit de cunoaºterea Sfintei Scripturi ºi
cunoºtinþe superficiale (creºtini doar cu lumineze mintea întunecatã de patimi ºi a învãþãturii noastre de credinþã, cãci mãr-
numele), care în schimbul învãþãturii de griji, ca Domnul sã le rânduiascã vreme de turisirea se bazeazã pe acestea. De aceea
credinþã se mulþumesc cu surogate, de cele pocãinþã ºi de mântuire, acestora trebuie sã este foarte important ca fiecare credincios
mai multe ori legate de superstiþie: mã duc le ºi mãrturisim mereu viaþa cea adevãratã sã se simtã dator a citi Biblia ºi celelalte
la bisericã ca sã am noroc (nu pentru cã Îl în Hristos, atât prin cuvânt, cât mai ales cãrþi sfinte, a lua aminte la tâlcuirile ºi
iubesc pe Dumnezeu ºi nu pot trãi fãrã El), prin exemplul vieþii noastre. învãþãturile Bisericii pentru a se folosi de
aprind atâtea lumânãri ca sã-mi meargã Mãrturisirea trebuie sã izvorascã din acestea atunci când este nevoie: "Vorba
bine, fac în grabã o sutã de cruci stâlcite, experienþa personalã cu Dumnezeu, din- voastrã sã fie totdeauna plãcutã, dreasã cu
mã spovedesc ºi mã împãrtãºesc pentru cã tr-o inimã convertitã, schimbatã, înnoitã sare, ca sã ºtiþi cum sã rãspundeþi fiecãruia"
aºa se obiºnuieºte. Nu mai este important prin jertfa Fiului lui Dumnezeu. Un om (Coloseni 4,6), iar Sfântul Apostol Petru
faptul cã eu, creºtinul, nu cunosc nimic în nou, cu o viaþã nouã în slujba lui Dumne- scria: "fiþi gata totdeauna sã rãspundeþi
legãturã cu aceste practici. ªtiu doar atât, zeu ºi a semenilor, pãtruns de fiorul sfânt oricui vã cere socotealã despre nãdejdea
cã trebuie sã le fac ca sã-mi fie bine ºi, mai al dragostei, poate mãrturisi pe Hristos prin voastrã" ( I Petru 3,15).

CMYK
2 Eveniment

ªinca Nouã în straie de sãrbãtoare


Ziua de 11 noiembrie 2007 va rãmâne pentru mult timp întipãritã în Suciu - parohul bisericii, cât ºi preoþi din
mintea ºi sufletul credincioºilor din ªinca Nouã, dar ºi a celor care am luat localitãþile învecinate. La atmosfera de
parte la sfinþirea monumentului închinat eroilor din acest sat. bucurie cereascã din timpul slujbei a con-
tribuit ºi corul bisericii din ªinca Nouã,
Într-un peisaj de basm, rupt parcã din sub conducerea domnului Gheorghe
poveºtile lui Creangã, s-a desfãºurat unul Malene, profesor de muzicã la Seminarul
dintre cele mai frumoase evenimente la Teologic din Fãgãraº. Pãrintele paroh
care poate participa fiinþa umanã, respec- Sorin Suciu a primit din partea Î.P.S.
tiv unirea dintre lumea cereascã ºi lumea Mitropolit distincþia de "iconom" ca
pãmânteascã, dintre sfinþii cereºti - eroii recunoaºtere pentru deosebita lucrare
Bisericii, ºi sfinþii neamului nostru româ- misionarã, pastoralã ºi administrativã pe
nesc - eroii martiri ai familiilor noastre, care a desfãºurat-o în aceastã parohie timp
cãzuþi pe câmpul de luptã pentru liber- de 10 ani, reuºind sã strângã comunitatea
tatea naþiunii româneºti. în jurul bisericii ºi sã realizeze numeroase
Încã de la ivirea zorilor se prevestea lucrãri împreunã: pictarea bisericii,
aceastã unire sacrã dintre cer ºi pãmânt. schimbarea acoperiºului ºi a mobilierului
Dumnezeu trimitea primii fulgi de acesteia ºi ridicarea unei biserici din lemn
zãpadã ca sã lege parcã înaltul Împãrãþiei fel cum Hristos era întâmpinat de magi, tot în localitatea Paltin. De remarcat este fap-
Sale, unde locuiesc sfinþii, de frumoasa aºa ºi mitropolitul nostru, Înalt Prea tul cã biserica din ªinca Nouã a beneficiat
glie, unde îºi dorm somnul de veci sfinþii Sfinþitul Laurenþiu, a fost întâmpinat de de un sprijin excepþional din partea
noºtri, eroii. Iar albul imaculat care se aceºti paji tineri ai satului care-ºi struneau Primãriei ºi în special a domnului Dumitru
aºternea în faþa ochilor mei în dimineaþa frumoasele animale, ce fornãiau ºi Flucuº, primarul acestei localitãþi, care
aceea, pe drumul ce urcã ºerpuind agale pe nechezau pline de mândrie. este ºi membru activ în corul bisericii.
valea ªincii, îmi sãdea în suflet sentimen- Liturghia arhiereascã a fost sãvârºitã la Sfânta Liturghie a fost urmatã de o rugã-
tul liniºtii, al curãþiei, al bucuriei. biserica din sat împreunã cu un sobor de ciune de binecuvântare pentru cele 42 de
Pe uliþele satului, cete de flãcãi îmbrã- preoþi, printre care s-au numãrat Pãrintele familii cu peste 50 de ani de cãsnicie, cãro-
caþi în strai popular, cãlãri pe cai neastâm- arhimandrit Ilarion Urs - stareþul Mãnãs- ra li s-au înmânat ºi diplome din partea
pãraþi, asemenea magilor din Rãsãrit, tirii Brâncoveanu de la Sâmbãta, Pãrintele Mitropoliei ºi a Primãriei ªinca Nouã.
anunþau cã povestea zilei poate începe. La protopop Ioan Ciocan, Pãrintele Sorin A urmat apoi slujba parastasului pen-
tru eroii cãzuþi în cele douã rãzboaie mon-
Noi preoþi la Gura Vãii ºi Ohaba diale, pentru veteranii adormiþi întru Dom-
nul dar ºi pentru eroii luptei anticomuniste.
Protopopiatul Fãgãraº ºi-a înnoit Gheorghe Lazea, preot în Breaza, Mãdãlin Au fost pomeniþi ºi "eroii credinþei", strã-
din nou rândurile cu doi noi slujitori Sandu, paroh în Pojorta ºi Iulian Boac, moºii ºincanilor de astãzi, cei care nu au
ai altarului. Este vorba de preoþii preot în Recea Nouã. Nu a lipsit pãrintele cedat presiunii cu care se voia a le impune
desemnaþi ca parohi pentru Gura misionar Adrian Precup, cel care a substi- greco-catolicismul; pentru a nu pãrãsi
tuit în ultima perioadã lipsa parohului. credinþa ortodoxã, ei au fugit în jurul anu-
Vãii ºi pentru Ohaba. lui 1760 din satul ªinca Veche, lãsând în
Oamenii l-au întâmpinat cu mare
Dumincã, 23 septembrie, a fost zi de bucurie pe noul preot ºi i-au urat acestuia urmã casele, pãmânturile ºi toatã avuþia, au
mare sãrbãtoare pentru locuitorii din Gura un bun venit cãlduros în mijlocul lor. urcat pe valea râului ªinca ºi s-au aºezat lân-
Vãii, pricinuitã de instalarea noului preot ªi credincioºii din Ohaba au primit în gã un schit, formând un nou sat: ªinca Nouã.
paroh, Bogdan Emanuel Dîngã. Sfânta mijlocul lor un nou preot, pãrintele Lucian Întreaga suflare a participat la slujba
Liturghie a fost oficiatã de P.S. Visarion, de sfinþire a monumentului închinat
Tîlvãr. Acesta a fost instalat de pãrintele
episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, eroilor, ridicat la iniþiativa Primãriei în
care a þinut un frumos cuvânt de învãþã- protopop Ioan Ciocan ºi i-a avut alãturi pe centrul satului. Aici au avut loc mani-
turã, îndemnându-l pe noul preot "sã pãrintele Ionuþ Ilea, predecesorul sãu, pe festãri ale armatei ºi s-au depus coroane cu
lucreze cu timp ºi fãrã de timp" pentru pãrintele Mircea Moldovan, ºi el fost flori în sunetul fanfarei, iar corul de copii
Bisericã, dupã care i-a înmânat Sfânta paroh al ohãbenilor, dar ºi doi preoþi din al ºcolii a susþinut un program artistic sub
Evanghelie, Crucea ºi cheile bisericii. familie: pãrintele Ioan Cioacã din Codlea conducerea profesorului de religie. A fost
Noul paroh a fost primit în ºi pãrintele Costin Butnar. Evenimentul a sfinþit apoi noul sediu al Primãriei, printre
Protopopiatul Fãgãraº de cãtre pãrintele avut loc duminicã, 21 octombrie, de sãr- invitaþi numãrându-se o serie de persona-
protopop Ioan Ciocan, însoþit de pãrintele bãtoarea Sfinþilor Mãrturisitori transilvã- litãþi locale ºi judeþene. Întreaga mani-
diacon Nicolae Lie. I-au fost alãturi ºi pre- neni Visarion, Sofronie ºi Mucenicul Oprea. festare s-a încheiat la cãminul cultural,
oþii din localitãþile învecinate: Ioan Popa, Le urãm celor doi tineri parohi bun unde întreaga suflare, sãteni ºi invitaþi, au
preot care ºi-a început activitatea pastoralã venit în Þara Fãgãraºului ºi o pãstorire fost invitaþi sã ia parte la agapa creºtinã
în aceastã parohie, actualmente conducã- plinã de roade! oferitã în cinstea eroilor martiri.
torul spiritual al Parohiei Sãsciori, Pr. Iulian Boac, Parohia Recea Nouã Pr. Iosif Ciolan
Eveniment 3
Filantropie ºi activitate socialã în Bisericã
Preoþii din Þara Fãgãraºului s-au întâl- printr-o ajutorare directã, fie prin înfiin- lului de incluziune socialã între BOR ºi Gu-
nit în data de 5 noiembrie la conferinþa cu þarea de aºezãminte speciale. vernul României, s-a creat oportunitatea
tema "Filantropia creºtinã ºi transpunerea Pãrintele Iulian Ungureanu de la participãrii directe a tuturor structurilor
ei în lucrarea pastoral-misionarã ºi socialã Parohia Vãleni a continuat expunerea, administrative bisericeºti la accesarea de
a Bisericii", prezidatã de ÎPS Pãrinte arãtând înþelesul termenului de filantropie, programe ºi fonduri în vederea iniþierii ºi
Mitropolit Laurenþiu Streza. precum ºi temeiurile filantropiei creºtine derulãrii de proiecte sociale. În acest sens,
În cadrul conferinþei, pãrintele Ion în Sf. Scripturã ºi la Sfinþii Pãrinþi. În cen- în cadrul protopopiatului Fãgãraº, ca de
Tãrcuþã de la Parohia Ucea de Jos a trul învãþãturilor acestora se aflã cuvinte altfel ºi în celelalte protopopiate ale
prezentat aspecte practice ale filantropiei cu privire la milostenie, virtute fãrã de care Arhiepiscopiei Sibiului, a fost alcãtuitã o
în Bisericã, începând cu Biserica din prime- creºtinul nu se poate mântui. comisie formatã din trei preoþi, care se vor
le veacuri creºtine ºi continuând cu BOR, Dupã susþinerea celor douã referate, s-au ocupa îndeaproape de potenþialele pro-
arãtând cã propovãduirea ºi slujirea litur- discutat aspecte ce privesc implicarea mult grame ºi finanþãri în vederea punerii în
gicã au fost mereu însoþite de acte filantro- mai serioasã ºi mai profundã a Bisericii în practicã a proiectelor sociale.
pice, ca expresie concretã atât a iubirii lui viaþa socialã. Odatã cu încheierea protoco- Pr. Marius Corlean
Dumnezeu revãrsatã prin Bisericã, cât ºi
ca iubire a Bisericii faþã de Dumnezeu. În
acest sens, filantropia a fost înþeleasã de la
Cinstire pictorilor iconari
început ca fãcând parte integrantã din mi- Ziua de 21 octombrie este Þimforea din Cârþiºoara, tre-
siunea ºi slujirea Bisericii. Biserica n-a ziua prãznuirii Sfinþilor Mãrturi- cut la cele veºnice în 1906, a
fost indiferentã niciodatã de lipsurile fiilor sitori Visarion, Sofronie ºi împodobit veºmântul Maicii
ei duhovnicesti, îngrijindu-se de aceºtia fie Oprea. Aceºti sfinþi transilvãneni Domnului cu simbolurile tri-
au trãit în Ardeal într-o vreme de colorului pentru a fi pãstrate ºi
Sfântul de la ªinca încercare pentru Biserica
Ortodoxã ºi au fost izvoare de
a dãinui în memoria urmaºi-
lor. Acelaºi pictor, ca ºi alþii, a
Schitul de la ªinca Veche luminã, stâlpi de neclintit în avut curajul sã picteze scene
ºi-a sãrbãtorit vineri, 9 apãrarea credinþei strãmoºeºti, cu Patimile Mântuitorului, iar
noiembrie, cel de-al doilea care au slujit adevãrului au mãrturisit cu pe cei pe care îl batjocoreau ºi îl umileau
hram: Sfântul Nectarie din multã îndrãznealã ortodoxia. pe Fiul lui Dumnezeu sã-i redea prin chi-
Eghina. Sfântul Nectarie, Cu binecuvântarea ÎPS. Dr. Laurenþiu pul duºmanilor poporului nostru.
aproape contemporan cu
noi, este unul dintre cei Streza, Mitropolitul Ardealului, ºi cu spri- În expoziþia de la Victoria, prin cele
mai mari sfinþi ai Bisericii Ortodoxe Gre- jinul Centrului pentru conservarea ºi promo- peste 150 de icoane noi dupã izvoade
ceºti. Datoritã minunilor legate de numele varea culturii tradiþionale din Braºov, aceastã vechi, însoþite de realizatorii lor, au fost
lui, minuni care se întâmplã ºi astãzi, el a sãrbãtoare a fost aleasã pentru a aduce cin- reprezentate centrele istorice de picturã pe
început sã fie tot mai cunoscut ºi printre stire de suflet românesc pictorilor iconari sticlã: Nicula, Sâmbãta, Alba, ªcheii
credincioºii români. Existã deja câteva pe sticlã din Ardeal, prin organizarea celei Braºovului, Arpaº, Cârþiºoara ºi Fãgãraº.
biserici din þara noastrã care ºi-au ales ca de-a doua ediþii a expoziþiei naþionale "Dru- Deºi primii fulgi de nea au venit atât de
ocrotitor pe sfântul atât de iubit, dar au ºi mul icoanei pe sticlã" la biserica "Sfinþii devreme ºi vântul a bãtut cu putere, cre-
fost binecuvântate cu o bucãþicã din sfin- Împãraþi Constantin ºi Elena" din Victoria, dincioºii au umplut biserica "Sf. Împãraþi
tele sale moaºte. Unul dintre aceste lãca- pãstoritã de pãrintele Octavian Smãdu. Constantin ºi Elena", unde au avut posibi-
ºuri de cult este ºi schitul de la ªinca Veche. Pictura pe sticla este o practicã foarte litatea de a admira frumuseþea icoanelor
Evlavia pe care o au la Sf. Nectarie i-a veche, aceasta fiind cultivatã ºi de români. expuse, de a se îmbogãþi sufleteºte cu
fãcut pe mulþi credincioºi sã înfrunte frigul O mare rãspândire a fenomenului s-a comorile artei naive ale picturii pe sticlã,
de afarã ºi sã vinã la ªinca pentru a-i oferi petrecut dupã 1699, când o icoanã a Macii unii dintre ei ducând ºi acasã o pãrticicã
Sfântului de ziua lui o rugãciune ºi un gând Domnului aflatã în biserica parohiei din din aceste comori.
de bucurie. Cãldura din suflete a biruit fri- Nicula a lãcrimat. În urma acestui Bucuria a fost deplinã prin rãspunsurile
gul de afarã, mai ales cã Sfântul Nectarie fenomen, s-a pornit un pelerinaj din toatã date la Sf. Liturghie de grupul vocal "Anatoly"
ne aºtepta pe toþi, privindu-ne cu drag din þara. Pelerinii doreau sã ducã cu ei, la din Braºov, care ne-a umplut inimile de
icoana împodobitã cu o ghirlandã de cri- întoarcere, o copie a icoanei. Localnicii, emoþie sfântã ºi ochii de lacrimi, unindu-ne
zanteme, care strãjuia intrarea în paraclis. care deprinseserã meºteºugul picturii pe cu înãlþimea albãstrimilor cerului prin
Invitat de onoare a fost Prea Sfinþitul sticlã, au încercat sã satisfacã aceastã do- rugãciunile preoþilor slujitori. Mulþumim
Visarion Rãºinãreanul, care a oficiat Sf. rinþã pictând pe sticlã, mai întâi icoana Bunului Dumnezeu pentru aceastã binecu-
Liturghie împreunã cu un sobor de 11 pre- Maicii Domnului cea cu pricina, iar mai pe vântare ºi cerem Sfinþilor Mãrturisitori sã
oþi ºi doi diaconi. urma ºi alte teme. se roage Milostivului Dumnezeu sã întãreas-
Mai multe despre acest eveniment ºi De-a lungul timpului, pictorii iconari cã dragostea ºi unitatea de credinþã, sã re-
acest loc minunat vã oferim în numãrul au fost luptãtori prin lucrãrile lor, apãrãtori verse harul pãcii în inimile tuturor, iar ico-
urmãtor, când obiectivul rubricii "Mãnãs- ai credinþei strãmoºeºti. Într-o vreme narilor sã le dea putere sã continue aceastã
tiri din Þara Fãgãraºului" va fi Schitul de istoricã în care drapelul tricolor nu putea fi tradiþie nedespãrþitã de sufletul românesc.
la ªinca Veche. arborat la el acasã, pictorul Matei Gabriela Maria Smãdu
Natalia Corlean
4 Chipuri pentru veºnicie
Aflat în închisoare, pãrintele a avut
Pãrintele Ioan Nãftãnãilã un vis: au venit trei ciori, s-au aºezat
Jertfã vie pentru neam ºi credinþã pe un gard, au plecat ºi apoi au
revenit. Pãrintele primise trei ani de
temniþã. Datoritã îndrãznelii doam-
În ziua Sfântului Mare Mucenic Dimitrie m-am nei preotese de a face recurs, el a mai
îndreptat cu multã sfialã cãtre casa familiei pãrin- primit trei ani. Acesta a fost expli-
telui Ioan Nãftãnãilã, din Breaza. Aici m-au întâm- caþia ulterioarã a visului. În tot acest
pinat, cu lacrimi în ochi, doi oameni cu suflete la fel timp familia nu l-a vãzut deloc. Îi era
de mari precum crestele munþilor ce strãjuiesc viaþa interzis accesul chiar ºi la vorbitor.
noastrã, a fãgãrãºenilor. Deºi în suferinþã, pãrintele, Perioada temniþei a fost foarte grea
ajutat de doamna preoteasã Eugenia, a rãspuns cu pentru familie. Bãieþii n-au fost fãcuþi
multã dragoste întrebãrilor mele. Au deja în sânge pionieri, erau umiliþi de cei din jur.
dorinþa de a oferi ºi celorlalþi putere ºi credinþã din jertfa vieþii lor… Chiar dacã ofiþerii de securitate îi urmã-
reau îndeaproape, familia avea însã un ire-
De la drept ºi medicinã, fiecare cuvânt de învãþãturã. Dovadã stau
proºabil comportament creºtin românesc.
cãrþile sale, multe la numãr, în stadiu de
la teologie manuscris. Chiar dacã unele sunt definiti- În închisoare fiind, pãrintele ºi-a fãcut
Am aflat cã pãrintele s-a nãscut la 4 vate iar altele doar în stadiu de proiect, titlu- o promisiune, fãgãduind lui Dumnezeu cã
mai 1925 în Breaza, din pãrinþii Maria ºi rile sunt deja fixate pentru fiecare operã în de va scãpa cu bine, va ridica o mãnãstire, iar
Iacob Nãftãnãilã. Bunicul, Natanail, a fost parte. Aceasta ne dezvãluie încã o datã în pe unul dintre bãieþi îl va consacra preoþiei.
cantor la biserica din sat. Citea mereu din plus pasiunea pãrintelui pentru teologia sis- Chiar dacã la un moment dat s-a îmbol-
Psaltire ºi þinea posturile cu sfinþenie. tematicã, pentru învãþãtura credinþei noas- nãvit de malarie, Dumnezeu în marea Sa
Acesta, împreunã cu învãþãtorul ªelaru, au tre strãmoºeºti. Iatã câteva titluri: „Predici la milostivire a ascultat ruga pãrintelui ºi l-a
fost persoanele care l-au motivat în botez, cununie ºi înmormântare", "Minunat readus în sânul familiei sale iubite, iar mai
copilãrie sã meargã pe calea Bisericii. târziu în parohia la care þine foarte mult.
este Dumnezeu întru Sfinþii Sãi - Predici la Când ºi-a revãzut copiii atât de mari,
Întâlnirea cu pãrintele Arsenie Boca, toate praznicele anului", "Popasuri aniver-
stareþ pe atunci la mãnãstirea de la Sâmbã- sare", "Mântuitoare Patimi. Slãvitã Învie- lacrimile l-au nãpãdit ºi pentru a nu fi
ta, a fost decisivã pentru a urma teologia. re. Meditaþii", "La slujba dreptei credinþe - demascat s-a prefãcut cã se apleacã sã-ºi
Pânã atunci tânãrul Ioan Nãftãnãilã oscila Predici misionare", "Cântarea bisericeascã lege ºiretele la încãlþãminte .
între drept ºi medicinã. Dupã ce finali- în comun" , "Din învãþãturile Sfintei Pãrintele a mai avut de trecut ºi prin pere-
zeazã cursurile Liceului "Ioan Meºotã" din Scripturi - Text ºi comentariu". grinarea familiei sale în þinuturile Blajului,
Braºov studiazã Teologia, fiind licenþiat al unde a slujit ca preot timp de 6 ani, imediat
Legat de locurile sale natale, român care dupã eliberarea sa. Numai dupã aceea a
Institutului de Teologie din Sibiu în anul ºi-a oþelit conºtiinþa în închisorile comunis-
1949. A fost admis la cursurile de docto- te, nu avea cum sã nu scrie despre istoria putut reveni în parohia sufletului sãu, Breaza.
rat în teologie, pe care le-a urmat timp de parohiei satului sãu, Breaza. "Istoria vieþii bi- Peste ani ºi-a împlinit promisiunea: a
3 ani la Bucureºti, pânã în momentul sericeºti din Parohia Breaza Fãgãraºului", are ridicat mãnãstirea de la Breaza ºi fiul cel
întemniþãrii sale. mic, Ioan, este preot în Viºtea de Jos. Fiul
o prefaþã alcãtuitã de poetul Ioan Alexandru. cel mare s-a fãcut ºi el doctor, dar nu de
Doamna preoteasã, Ca preot paroh a realizat pictura biseri- suflet, ci de trup; este un stomatolog
cii, sfinþitã la 1951 de Mitropolitul Nicolae cunoscut de toþi fãgãrãºenii ºi nu numai.
„cea mai aleasã fiinþã" Bãlan. A renovat turnul bisericii precum ºi
Când l-am rugat pe pãrintele sã-mi spu- acoperiºul, a înfiinþat muzeul bisericesc. Devotament ºi responsabilitate
nã câteva cuvinte despre doamna preoteasã, Dupã revoluþie, cu sprijinul familiei a ri- Ca preot pensionar a slujit cu devota-
mi-a zis cu lacrimi în ochi cã e cea mai dicat mãnãstirea de la Breaza, cu hramul "Tã- ment ºi multã dãruire la schitul Breaza, de
aleasã ºi bunã fiinþã pe care a cunoscut-o. ierea capului Sfântului Ioan Botezãtorul", care se simte strâns legat. ªi acum, pe
S-au cãsãtorit în ziua de 27 februarie 1949. sãrbãtoare care ne face sã ne gândim ºi la patul de suferinþã în care e þintuit de 4 ani,
Doamna a absolvit Liceul "Doamna Stan- pãtimirile pãrintelui Ioan în viaþa aceasta. poartã mereu grija acestui loc sfânt. A mai
ca" din Fãgãraº; fiind înzestratã cu o voce slujit la mãnãstirea Berivoi, în parohiile
deosebitã, a urmat cursurile ªcolii de can- Temniþã grea din Hurez, Viºtea ºi Recea.
tori la Seminarul Teologic de la Cluj. A fost Pentru o pâine ºi ceva bani înmânaþi Vizita mea la aceºti oameni inimoºi se
ºi este ºi acum, la bãtrâneþe, un mare spri- lui Laurean Haºu, student la drept în apropie de sfârºit. Le-am mulþumit, iar ei
jin pentru pãrintele. Bucureºti ºi luptãtor în munþii Fãgãraºului, m-au rugat sã-i mai caut. Îndepãrtându-mã
pãrintele Ioan a fost trimis la ani grei de de casa familiei pãrintelui Ioan Nãftãnãilã
Preot în Breaza temniþã, cu multã suferinþã atât pentru el mi-au rãmas în minte urmãtoarele cuvinte
Pãrintele Ioan a slujit vreme de 55 de cât ºi pentru familia sa. Pãrintele avea ale sfinþiei sale: -"Se face slujbã la mãnãs-
ani parohia Breaza ("toatã viaþa - cu timp atunci 32 de ani, iar soþia lui 24. A fost ares- tire? Sã se facã zilnic!" Iatã cum responsa-
ºi fãrã timp", dupã cum ne-a relatat doam- tat în 30 septembrie 1957 ºi s-a reîntors tot bilitatea preoþeascã ºi grija pentru ctitoria
na preoteasã). S-a fãcut cunoscut între preo- într-o zi de 30 septembrie, dar a anului sa, schitul de la Breaza, se ridicã deasupra
þii dar ºi între credincioºii fãgãrãºeni ca un 1963. Timp de 6 ani doamna preoteasã a suferinþei care îl þine imobilizat la pat.
foarte bun predicator, argumentându-ºi rãmas acasã cu grija celor doi copii: Dumnezeu sã vã întãreascã, Pãrinte Ioan!
temeinic din punct de vedere teologic Eugen, de 7 ani ºi Ioan, de doar 4 ani. Pr. Cãtãlin Teulea
CMYK
Noi apostoli 5
„Mã rog sã îmi aducã Dumnezeu
toþi credincioºii satului la bisericã“
Pe pãrintele Laurenþiu Urian îl cunosc încã din vremea seminarului, unde am
studiat împreunã. Ne-am reîntâlnit apoi la Facultatea de Teologie din Sibiu, iar
Dumnezeu a rânduit sã fim ºi vecini de parohie. Nu e nevoie de cuvintele mele pen-
tru a-l lãuda, ci rezultatele sale atât pe plan administrativ, cât ºi pe plan
duhovnicesc vorbesc de la sine, ca ºi popularitatea de care dã dovadã în rândul
credincioºilor sãi, dar ºi în întreaga comunã Pãrãu.
Pãrinte, ce te-a determi- socialã, etc. Care sunt liniile tablã, apoi moda termo-
nat sã devii preot? pe care le urmãreºti în activi- panelor, moda centralelor
Încã de mic am avut o tatea ta preoþeascã? termice, a pavelelor… ªi
atracþie faþã de veºmintele pre- Am vãzut acum în rândul în rândul preoþilor a apãrut
oþeºti, de grandoarea sfintelor preoþilor tineri cã e o modã a acum aceastã modã a asis-
slujbe. M-a atras tot ceea ce se pune accentul pe social. Nu cred tenþei sociale. Nu neg
vede prin cult. Bineînþeles cã un cã trebuie accentuatã o anumitã importanþa misiunii socia-
rol important l-a avut bunica laturã în detrimentul celeilalte, le a preotului, însã trebuie Numele: Pr. Laurenþiu Urian
mea. Încã de mic, bunica mã ci trebuie îmbinate. Dacã devii menþinut un echilibru, o Data ºi locul naºterii: 29
ducea la bisericã. Stãteam doar un om al cãrþii, fãrã sã te dreaptã socotealã, o linie de octombrie 1977, Fãgãraº
acolo, mã uitam ºi ascultam… ocupi ºi de rugãciune ºi asis- mijloc. Studii: a absolvit Seminarul
Cu timpul a început sã îmi tenþa socialã, riºti sã te închizi în Cum te simþi la 30 de Teologic Ortodox Simion ªtefan de
placã… Mi-au plãcut veºmin- mediul tãu frumos teologic, ani? ªtim cã ai împlinit de la Alba Iulia în 1997, Facultatea de
tele, strãlucirea lor. M-a atras ºi îndepãrtându-te de oameni, de curând aceastã vârstã. Eºti Teologie Andrei ªaguna în 2001.
pãrintele din satul meu natal, problemele ºi necazurile lor. împlinit în ceea ce faci? A absolvit ºi studiile aprofun-
pãrintele Faraon, la primele ore Dacã eºti un om doar al ru- Sunt împlinit. Sigur cã date la secþia biblice, la aceeaºi fa-
de religie, dar ºi la bisericã. gãciunii, nu o sã te înþeleagã toþi întotdeauna e loc de mai cultate, studii finalizate cu o diser-
Pãrintele punea câte un copil sã pentru cã unii nu merg atât de bine. Dar sunt mulþumit de
taþie în Vechiul Testament.
rosteascã rugãciunea "Tatãl des la bisericã sã se roage mult. familie, de parohia în care
nostru" sau Crezul. Mi-aduc De aceea o sã te priveascã ca pe sunt, am o relaþie specialã cu Familia: s-a cãsãtorit în 14 iulie
aminte cã m-a pus sã citesc în un mistic în sens bolnãvicios. oamenii din satul pe care îl 2001 cu Monica. Dumnezeu i-a
clasa a ºaptea Apostolul... Dacã faci numai asistenþã pãstoresc. Nu aº vrea sã fiu binecuvântat cu trei copiii nãscuþi la
Toate acestea au condus la socialã ºi te ocupi strict de prob- nicãieri altundeva acum. Aº 2 octombrie 2003.
dragostea mea faþã de Bisericã. lemele sociale, devii ca un putea sã lucrez mai mult la Parohia în care slujeºte: Pãrãu
În pregãtirea ta teologicã, protestant care nu mai are noþi- relaþia mea cu Dumnezeu. Hobby-uri: iubeºte foarte mult
mai important a fost semina- unea de rugãciune. Ce planuri ai pentru muzica ºi jocul popular românesc.
rul sau facultatea de teologie? Astfel, cred cã ar trebui în- viitor? Îi ajutã pe tinerii din sat sã facã
Vreau sã precizez cã baza tre toate acestea o îmbinare be- De cinci ani de când sunt ceatã, dorind ca tradiþiile româneºti
cunoºtinþelor mele a fost pusã neficã. Cu toate acestea vreau preot m-am strãduit sã lucrez sã meargã mai departe.
în seminar. În facultate am con- sã spun cã în primul rând rolul pe plan administrativ… Sã Întâi preoþilor… Celor mai
tinuat, sau mai bine-zis am preotului este de a vesti Evan- fie totul frumos la bisericã ºi la în vârstã nu aº putea sã le trans-
desãvârºit ceea ce am învãþat în ghelia, apoi de a face asistenþã casa parohialã ºi pot spune cã mit un mesaj de învãþãturã, dar
seminar. În seminar am învãþat socialã, rugãciune ºi lecturã de am avut rezultate. celor mai tineri decât mine le
sã cânt, am învãþat tainele cãrþi. Misiunea preotului este de La fiecare Liturghie, dupã spun sã fie buni cu oamenii. E
omileticii ºi liturgicii. a propovãdui cuvântul lui Dum- prefacerea Sfintelor Daruri, e lucru mare sã fii bun cu ei.
Care este cea mai mare bu- nezeu. Chiar îmi vine în minte un moment în care preotul se Oamenii nu aºteaptã nici sã fii
curie din viaþa ta de pânã acum? un verset din Sfânta Scripturã aºeazã în genunchi ºi se un mare teolog, nici un canonist
Cea mai mare bucurie a (Matei 28,19): „Drept aceea, reculege. În acel moment mã aspru, ci sã fii un om bun, cât
mea a fost naºterea copiilor. mergând, învãþaþi toate neamu- rog de fiecare datã sã îmi aducã mai aproape de ei.
Am fost dãruit din partea lui rile, botezându-le în numele Dumnezeu toþi credincioºii sat- Iar oamenilor… Sã se apro-
Dumnezeu cu trei copii. Cred Tatãlui ºi al Fiului ºi al Sfân- ului la bisericã. Acesta e visul pie mai mult de Bisericã. Mai
cã aceasta este cea mai mare tului Duh". Datoria preotului meu. Eu mã strãduiesc sã le slu- ales celor care nu merg la biser-
bucurie pentru fiecare pãrinte. este în primul rând sã „înveþe " jesc cum trebuie ºi mi-aº dori sã icã, dar poate citesc revista, le
Însã atunci când sunt trei copii oamenii, adicã sã propovãdu- vinã cât mai mulþi la bisericã. zic sã nu se lase ispitiþi, minþiþi
dintr-o datã, e ceva deosebit. iascã Evanghelia ºi apoi sã „bo- Când voi încheia misiunea mea de ceea ce se spune de multe ori
Greutãþile ºi bucuriile sunt teze", adicã sã facã oamenilor în Pãrãu, aº vrea sã vãd biserica despre Bisericã în mass-media.
direct proporþionale. serviciile liturgice ºi sociale. plinã cu toþi credincioºii satului. Îndemnul meu este sã aibã
Preoþii în general îºi În anii '90, în mai toate Ce mesaj transmiþi pre- încredere în Bisericã.
axeazã activitatea pe o anu- domeniile a apãrut câte o modã: oþilor ºi credincioºilor cititori Interviu realizat de
mitã direcþie: omileticã, întâi moda acoperiºurilor din ai acestei reviste? Pr. Laurenþiu Broscãþeanu
CMYK
6 Viaþa în Hristos

Postul Crãciunului, postul bucuriei


În înþelepciunea sa, Biserica a rânduit înaintea fiecãrei mari sãrbãtori câte 7 în toate zilele de sâmbãtã ºi du-
o perioadã de post, mai scurtã sau mai lungã, în funcþie de importanþa sãr- minicã, cuprinse între 21 noiembrie ºi 20
bãtorii, prin care creºtinul are posibilitatea sã se pregãteascã duhovniceºte decembrie inclusiv;
pentru aceasta. Sãrbãtoarea pentru care Biserica ne pregãteºte acum este cea 7 pe 21 noiembrie, de sãrbãtoarea
a Naºterii Domnului sau a Crãciunului. Intrãrii în bisericã a Maicii Domnului;
Postul iernii 7 în zilele de prãznuire a unor sfinþi
cu cinstire mai largã în toatã lumea orto-
Cele patru perioade de post ale doxã:
Bisericii noastre corespund cu cele patru 30 noiembrie - Sf. Ap. Andrei;
anotimpuri ale anului calendaristic, fãcând 4 decembrie - Sf. Varvara;
începutul acestora. Nu cred cã aceastã 5 decembrie - Sf. Sava;
situaþie este întâmplãtoare. La fiecare 6 decembrie - Sf. Nicolae;
început de anotimp suntem îndemnaþi sã
9 decembrie - Zãmislirea
ne îndreptãm gândurile noastre spre
Dumnezeu, sã ne concentrãm atenþia spre
Sfintei Fecioare Maria;
Acela în mâinile cãruia sunt toate, cerân- 18 decembrie - Sf. Cuvios
du-I ajutorul pentru cealaltã vreme a vieþii Daniil Sihastrul;
noastre. De altfel, aºezarea postului la 20 decembrie - Sf. Ignatie
începutul anotimpului reflectã ierarhia de Teoforul,
valori care caracterizeazã creºtinismul în dacã aceste sãrbãtori cad marþea sau
general: "Cãutaþi mai întâi împãrãþia lui joia;
Dumnezeu ºi toate celelalte se vor adãuga 7 în orice zi din post, dacã în acea zi
vouã" (Matei 6,33). Aºa se face cã la avem hramul bisericii din parohia noastrã.
începutul celui de-al patrulea anotimp ne credinþei noastre, smirna dragostei ºi Este un post uºor ºi datoritã faptului cã
este aºezat înainte Postul Crãciunului, care tãmâia rugãciunii stãruitoare. sunt accesibile mai multe alimente, având
poate fi socotit pe drept cuvânt postul Îndepãrtarea de la în vedere cã abia a trecut toamna ºi cele
iernii. mai multe gospodine au umplut cãmãrile
obiceiurile lumeºti cu zacuscã sau alte alimente de acest gen.
Semnificaþia duhovniceascã În mod obiºnuit, cuvântul "sec", din "Dezlegãrile" care fac postul mai uºor au
Postul Crãciunului începe în 15 sintagme precum "lãsatul secului" sau în vedere evenimentul pentru care ne
noiembrie ºi þine 40 de zile, pânã în 24 "mâncare de sec", este înþeles ca fiind pregãtim, Naºterea Domnului, respectiv
decembrie inclusiv, lãsându-se sec în 14 sinonim cu uscat, fãrã grãsime, de post. venirea pe pãmânt a Fiului lui Dumnezeu
noiembrie. Dacã aceastã zi cade mier- "Lãsatul secului" înseamnã, deci, pentru mântuirea omului, eveniment
curea, cum este anul acesta, sau vinerea, începutul vremii de sec, lãsatul postului. aºteptat cu multã bucurie.
lãsãm sec pe 13 noiembrie ºi începem pos- Secul pe care îl lasã postul ortodox este
tul pe 14 noiembrie. Acest post închipuie seculum (saeculum), adicã lumea, în sen- Postul bucuriei
ajunarea de patruzeci de zile a lui Moise, sul de mondenitate, modã, obiceiuri Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, este
pe Muntele Sinai, în aºteptarea primirii lumeºti. De aceea, lãsatul secului este mai fãgãduinþa Tatãlui care strãbate întreg
tablelor Legii, ajunãrile patriarhilor Legii întâi de toate un îndemn la reculegere, la Vechiul Testament. În acest sens, gândul
Vechi precum ºi zilele de post ale tuturor reînnoirea vieþii prin lãsarea pãcatelor ºi a venirii lui Mesia era însoþit de emoþii ºi
profeþilor ºi drepþilor Vechiului preocupãrilor deºarte, prin împãrtãºirea cu stãri sufleteºti de bucurie. În creºtinism,
Testament, care se pregãteau pentru Sfintele Taine, prin întoarcerea spre acestea sunt foarte bine redate de colindele
venirea lui Mesia. Dacã în Postul Mare ne Dumnezeu. Aºa se spune în frumoasele noastre strãmoºeºti, care se aud în biserici
pregãtim sã-L urmãm pe Hristos pe dru- cântãri bisericeºti din post: "Ziua postului chiar din prima zi a Postului Crãciunului.
mul Golgotei, sã murim ºi sã înviem pãrãsire de pãcate sã-þi fie, suflete, ºi cãtre La auzirea colindelor ne bucurãm întru
împreunã cu El, în timpul Postului Dumnezeu plecare ºi apropiere". Postul Domnul, Cel care vine la noi, Cel ce Se
Crãciunului ne pregãtim asemenea patri- este prin excelenþã timp de rugãciune, de naºte în ieslea Bethleemului, ºi Se
arhilor, profeþilor ºi drepþilor Vechiului cãinþã ºi mãrturisire a pacatelor, de înfãºoarã în scutece, Cel cântat de îngeri,
Testament, sã-L primim în sufletele noas- înfrânare, de rãbdare ºi mai ales de iertare. Cãruia i se închinã pãstorii, magii ºi toatã
tre pe Mesia "cel mult dorit", ne pregãtim fãptura. Cântând colinde, bucuria noastrã
sã poposim în noaptea sfântã a Post uºor se intensificã pentru cã prin ele ne alã-
Crãciunului lângã staulul unde Dumnezeu În comparaþie cu celelalte posturi, turãm îngerilor ºi împreunã "cu strãmoºii
S-a fãcut om ºi sã-I aducem împreunã cu Postul Crãciunului este un post mai uºor, cântãm în cor", preamãrind astfel naºterea
magii, cu pãstorii, dar ºi cu îngerii, pri- având multe dezlegãri la peºte, ulei ºi vin. Fiului lui Dumnezeu ºi vestind tuturor
nosul nostru de recunoºtinþã, inima noastrã Astfel, se mãnâncã peºte ºi preparate din mântuirea, aºa cum au fãcut ºi sfinþii apos-
curatã, cântarea noastrã de laudã, aurul peºte: toli. Pr. Ion Tãrcuþã
Actual 7
Sfânta Muceniþã Filofteia de la Argeº mãnãstirii Antim din Bucureºti. Dupã
încheierea rãzboiului au fost readuse

Un copil martir la Curtea de Argeº, dar de data aceasta


în mãreaþa bisericã ctitoritã de Neagoe
Basarab. Din 1949 au fost mutate în para-
clisul din incinta acestei biserici, unde
Sfânta Muceniþã Filofteia, ale cãrei preoþilor trupul sfintei a putut fi
sfinte moaºte se aflã la Curtea de Argeº, ridicat ºi depus apoi cu cinste se gãsesc ºi azi.
este sãrbãtoritã la 7 decembrie. Sfânta s-a în catedrala ortodoxã din Aflatã de atâtea veacuri în þara
nãscut pe la începutul veacului al XIII-lea Târnovo, care a devenit loc de noastrã, Sfânta Filofteia a devenit o
în oraºul Târnovo din sudul Dunãrii, capi- pelerinaj. Moaºtele Sfintei adevãratã ocrotitoare a Þãrii
tala Imperiului valaho-bulgar de atunci. Se Filofteia au rãmas acolo pânã în Româneºti. Moaºtele ei sunt vener-
spune cã mama ei era româncã de neam ºi 1393, când þaratul bulgar a fost ate atât de credincioºii din partea
o femeie foarte evlavioasã, care a murit ocupat de turci ºi acestea au locului cat ºi credincioºi din toatã þara,
când Filofteia era încã o copilã. Sãmânþa fost duse pentru scurt timp la care fac pelerinaje în aceastã primã
sfaturilor ei bune i-a rodit însã fetiþei în Vidin. În 1396, când ºi þaratul capitalã a Þãrii Româneºti.
minte ºi în inimã, fiind învãþatã cu postul, din Vidin a cãzut sub turci, De mai multe ori s-au fãcut procesiu-
rugãciunea, frecventarea bisericii ºi moaºtele sfintei au fost oferite ni în þarã cu sfintele ei moaºte, mai ales în
faptele de milostenie. domnitorului Mircea cel vreme de secetã, în urma acestora pãmân-
Dupã o vreme însã, tatãl ei s-a recãsã- Batran, pentru a nu fi pro- tul fiind binecuvântat cu ploi liniºtite ºi
torit cu o femeie cu o viaþã cu totul difer- fanate. Acesta le-a aºezat în bise- binefãcãtoare. "Sfântuliþa", cum este alin-
itã de cea a primei sale soþii. Era firesc ast- rica domneascã Sfântul Nicolae tatã de localnici, copila care a preferat sã
fel ca aceasta sã n-o iubeascã pe Filofteia, din Curtea de Argeº, pe atunci mãnânce bãtaie ºi chiar sã moarã mai
obiºnuitã cu rugãciunea, cu postul ºi cu catedralã mitropolitanã. degrabã decât sã nu împlineascã porun-
mila faþã de aproapele. Astfel a început sã Moaºtele Sfintei au rãmas acolo pânã ca Mântuitorului de a face milostenie,
o prigoneascã pe copilã, mai ales când în 1893, când, datoritã stãrii de degradare este protectoarea copiilor ºi ajutãtoarea
aceasta se ducea la bisericã sau fãcea fapte în care a ajuns biserica, au fost mutate în mamelor în nevoi, dar ºi un exemplu pen-
de milostenie. În acelaºi timp, cãuta sa biserica Sfântul Gheorghe, apoi la tru fiecare dintre noi despre puterea unei
întãrâte ºi pe tatãl blândei copile împotriva Adormirea Maicii Domnului-Olari, din mame de a sãdi credinþa în sufletul copilu-
ei. Dar toate vorbele de ocarã, bãtãile ºi aceeaºi localitate. În timpul primului lui, precum ºi despre sfinþenia care se
muncile la care o punea tatãl ºi mai ales rãzboi mondial, când o bunã parte din þarã poate dobândi la o vârstã atât de fragedã.
mama ei vitregã, n-au putut sã o clinteascã era ocupatã, au fost duse în paraclisul Natalia Corlean
din atitudinea ei de milostenie faþã de cei
sãraci. Deseori, când ducea merinde
tatãlui ei la câmp, o parte le împãrþea
Zi specialã la Victoria
sãracilor. Acesta îi reproºa mereu noii sale Ziua de 14 octombrie, în care Biserica
soþii cã îi trimite mâncare puþinã; ea îi Ortodoxã o prãznuieºte pe Sfânta Cuvioa-
spunea însã cã fiica lui o împãrþea la sã Parascheva, a fost una specialã, mai ales
sãraci. Într-o zi, tatãl s-a hotãrât sã afle pentru cei care prãznuiesc ºi hramul bis-
adevãrul. O urmãri pe fetiþã ºi vãzu cum ericii lor. Este ºi cazul primei biserici din
aceasta împãrþea mâncare la sãraci. Oraºul Victoria, care în acest an a avut
Enervându-se cumplit, ºi-a pierdut minþile parte de o sãrbãtorire cu totul specialã.
ºi a aruncat asupra ei cu o bardã, rãnind-o În ajun s-a oficiat Vecernia unitã cu Litia,
grav la picior. Sângele s-a scurs repede din iar Sf. Liturghie sãvârºitã a doua zi a avut "26 de ani de istorie a Bisericii <<Cuvioasa
trupul firavei copile de numai 12 ani, care o frumuseþe aparte, biserica fiind împodobi- Parascheva>> din Victoria". În cadrul pro-
a murit în scurt timp. tã cu sufletele credincioºilor veniþi din paro- gramului s-a fãcut o scurtã incursiune în is-
Tatãl ucigaº, înspãimântat de uciderea hiile vecine pentru a aduce împreunã rugã- toria bisericii, scoþându-se în evidenþã pro-
propriei fiice, a încercat sã-i ridice trupul ciuni Cuvioasei Parascheva. Tineri din Liga cesul de transformare al "Oraºului fãrã bis-
spre a-l înmormânta. Dar Dumnezeu l-a Tinerilor Creºtini Ortodocºi din Victoria, erici" (cum era supranumit) într-un oraº
îngreuiat în aºa fel, încât nici alþi oameni copii ºi mulþi credincioºi au primit hrana creºtin ºi s-a vorbit despre viaþa ºi minunile
n-au putut sã-l ridice. Îngrozit, tatãl a aler- vieþii veºnice - Sfânta Împãrtãºanie, iar la Cuvioasei Parascheva, într-o atmosferã diafa-
gat la arhiepiscopul cetãþii Târnovo, sfârºit toatã biserica a ascultat cuvântul de nã, creatã de interpretarea artisticã de mare
istorisindu-i toate cele întâmplate. Acesta, învãþãturã rostit de Pãrintele Alexandru valoare a corului mixt pe 4 voci "Armonia",
împreunã cu preoþi, cãlugãri ºi mulþime de Stanciu de la Parohia Ucea de Sus. dirijat de profesorul de muzicã Ioan Timoftã.
credincioºi, s-au îndreptat spre locul în Dupã Vecernia sãvârºitã începând cu În încheierea programului, vocea nos-
care se afla trupul neînsufleþit al tinerei ora 16 de cãtre Pr. Corneliu Codrea (fostul talgicã, sobrã dar mângâietoare a pãrintelui
Filofteia. Toþi s-au încredinþat cã erau în paroh), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos) ºi Pr. Codrea a fãcut sã se umezeascã ochii mul-
faþa unei minuni dumnezeieºti, pentru cã Adrian Magda (pãrintele paroh), tinerii din tora dintre cei prezenþi prin câteva mãrtur-
trupul nu putea fi miºcat. Liga Tinerilor Creºtini Ortodocºi din Victo- isiri de suflet.
Abia la rugãciunile ierarhului ºi ale ria au susþinut un program religios intitulat Mãdãlina Huºtiu, membru LTCOR
8 Mãnãstiri din Þara Fãgãraºului
Schitul „Tãierea capului Sfântului Ioan
Programul slujbelor
Rânduiala slujbelor începe în fiecare
dimineaþã la ora 7 cu Acatist, Ceasuri,
Obedniþã
Miercurea ºi vinerea se slujeºte Sfânta
Liturghie.
În fiecare a doua Duminicã a lunii se
sãvârºeºte Taina Sfântului Maslu la ora 17.
legendarului Negru Vodã. Cele mai vechi
pãrþi ale acestui complex sunt cele douã
turnuri în formã cilindricã, zidul de incin-
tã fiind ridicat într-o etapã ulterioarã.
Fortãreaþa asigura paza potecii de la
picioarele plaiului Breaza, potecã ce trecea
munþii Fãgãraºului. Cetatea a fost pãrãsitã
cel mai probabil în secolul al XV-lea.

În pelerinajul nostru spiritual pe la


aºezãmintele monahale din Þara Fãgãraºu-
lui a venit rândul unui alt loc sfânt: schitul
de la Breaza. Rugãciunile cãlugãrilor ce au
fost martirizaþi în aceste locuri nu au rãmas
fãrã rãspuns în faþa lui Dumnezeu. Dupã ce
jertfa noului ctitor, pãrintele Ioan
Nãftãnãilã (foto), pãrea sã nu fie continuatã
de nimeni, de anul trecut schitul de la Breaza se bucurã din
nou, prin binecuvântarea Înalt Prea Sfinþitului Laurenþiu
Streza, de o obºte de vieþuitori care duc mai departe tradiþia
monahalã în aceste locuri sfinþite de sângele martirilor.
Istoria unui loc sfânt ºi la nord de munþii
Breaza, aºezare româneascã ce dãinuie Fãgãraºului, planul cetãþii
de veacuri, îºi poartã cu mândrie urmele de la Breaza prezentând
paºilor istoriei. Amintirea lui Negru Vodã, asemãnãri în multe privinþe cu cele de la Încã din vechime este atestatã aici
descãlecãtorul, este prezentã atât la sud cât Cetãþeni ºi Poenari, din Muntenia. existenþa a trei aºezãminte monahale la
În urma nãvãlirii tãtarilor, la poalele munþilor Fãgãraºului, lângã satul
sfârºitul secolului al XIII-lea, popa- Breaza. Denumirile lor ni s-au transmis
Obºtea schitului surile ºi potecile din munþii Fãgãraºului pânã astãzi: "La Chilii", "La Poianã" ºi
La acest schit sunt astãzi urmãtorii erau bine pãzite de români. Mai sus de "La Fântâniþã".
vieþuitori: schitul Breaza, la 100 de metri cãtre Una dintre ele a fost arsã cu cãlugãri
Pãrintele egumen Ambrozie - cel care rãsãrit, se aflã ºi astãzi ruinele cetãþii cu tot, patru vieþuitori care s-au opus opre-
se ocupã de buna administrare a acestui siunilor armatei austro-ungare
aºezãmânt monahal. trimisã sub comanda lui Buccow sã
Pãrintele Ermilian - preotul ºi distrugã din temelie toate locaºurile
duhovnicul mãnãstirii, venit de la mãnãstirea de credinþã ortodoxã. Aºa ºi-au
"Muntele Mic" din Episcopia Caransebeºului înscris cãlugãrii numele lor în rân-
Rasoforul Dosoftei - venit de la schitul dul martirilor creºtini, prin jertfa de
Ruschiþa din Episcopia Caransebeºului "La Poianã".
Rasoforul Damaschin - venit tot de la O altã istorisire este legatã de
schitul Ruschiþa minunea de "La Fântâniþã", unde se
De ceva vreme sunt sprijiniþi de sora spune cã la un moment dat a izvo-
Radu Ana din Hunedoara, bucãtãreasa ºi rât vin, pe care cãlugãrii l-au dat
gazda primitoare a acestui loc minunat. cotropitorilor pentru a nu fi omo-
Toþi se nevoiesc cu ascultarea, rugã- râþi. Aceastã fântânã se pãstreazã ºi
ciunea ºi munca. astãzi la apus de mãnãstire.
CMYK
Mãnãstiri din Þara Fãgãraºului 9
Botezãtorul" de la Breaza Cãlãuzã pentru pelerini La schitul de la Breaza puteþi
ajunge pe traseul Fãgãraº - Recea - Gura Vãii
Reconstrucþia mãnãstirii Cel care a reconstruit aºezarea mona-
- Breaza (aproximativ 16 km). Din Breaza o
Dupã revoluþie, voinþa românilor halã de la Breaza este vrednicul pãrinte
luaþi apoi pe drumul spre munte, drum foresti-
fãgãrãºeni de a-ºi vedea vechile aºezãri Ioan Nãftãnãilã, prin care Dumnezeu a
er pe care mai mergeþi cam 1 km, pânã vedeþi
monahale reînviate a fost posibilã. Deºi continuat istoria acestui loc. Pãtimirile pã- pe dreapta un indicator cãtre schit. De acolo
multe fortãreþe ortodoxe au fost distruse de rintelui în închisorile comunismului mai sunt vreo 200 de m.
generalul Buccow, martiriul cãlugãrilor de timp de 6 ani au nãscut fãgãduinþa aceas- Capacitate de cazare: 50 de locuri
atunci a rodit astãzi prin frumoasele ta: "Dacã voi scãpa cu bine din aceastã
aºezãri monahale ce strãjuiesc cu rugã- carcerã grea, voi ridica o mãnãstire". Eugenia l-a însoþit tot timpul pe pãrintele
ciunea Þara Fãgãraºului. Preot cu un suflet mare, cu multã în efortul reconstrucþiei acestui aºezãmânt
dragoste de carte ºi de cult, monahal. Cât a fost în putere, pãrintele
pãrintele Ioan ºi-a împlinit Ioan Nãftãnãilã a slujit cu multã dragoste
promisiunea: cu sprijinul aici, doamna preoteasã fiind cea care
neobosit al familiei sale s-a dãdea rãspunsurile de la stranã ºi înfru-
ridicat biserica mãnãstirii. museþa slujba prin vocea sa deosebitã.
Aceasta a fost dotatã cu De 4 ani, de când este þintuit la pat,
toate cele necesare pãrintele a fost mereu cu grijã faþã de
desfãºurãrii slujbelor tot aceastã aºezare monahalã. Dorinþa sa a
prin grija pãrintelui Ioan. fost transpusã în fapt, cãci din iunie 2006,
I-au fost alãturi cei doi fii, din binecuvântarea Înalt Prea Sfinþitului
Eugen ºi Ioan, doctori de Laurenþiu Streza, au venit la acest schit
trup ºi de suflet, cãci unul câþiva vieþuitori cãlugãri, care duc mai
este medic stomatolog ºi departe rugãciunea ºi tradiþia monahalã în
celãlalt preot în Viºtea de aceste locuri binecuvântate.
Jos. ªi doamna preoteasã Pr. Cãtãlin Teulea
viitor?
„Jertfa pãrintelui Ioan Nãftãnãilã se continuã" Dorim sã facem un ate-
Interviu cu pãrintele stareþ Ambrozie lier de sculpturã. În ce
Pãrinte, cum s-a aprins în cãlugãria mea. Dupã 5 ani de ciunile noastre ºi ne priveºte chiliile, am tur-
sufletul dumneavoastrã vieþuire ca frate de mãnãstire, bucurãm de câte nat deja fundaþia pen-
dorul dupã cãlugãrie? au urmat primii 3 ani de ori îl putem vedea. tru ele, în faþa mãnã-
Trebuie sã vã mãrturisesc cãlugãrie. Când Mitropolitul Pãrintele nostru stirii. Din actuala
cã de mic am vrut sã mã cãlu- Laurenþiu Streza era episcop la duhovnic Ermilian locuinþã a noastrã
gãresc. Pe atunci, din satul meu Caransebeº a revigorat viaþa îl pomeneºte în dorim sã facem pe
s-a cãlugãrit un preot bãtrân, monahalã. Astfel am ajuns sã slujbele bisericii. viitor casã de oaspeþi.
pãrintele Timotei. De multe ori fiu cãlugãr vreme de 5 ani la Putem spune cã din Avem în proiectele noastre
mergeam ºi lucram la el în schitul Ruschiþa, de lângã cari- grajdurile existente, preluate ºi pictarea bisericii. Toate aces-
curte. Liniºtea pe care o emana era de marmurã. de mãnãstire, am fãcut o casã tea dorim sã le împlinim spre
ºi trãirea sa cu Dumnezeu m-au Cum de aþi ajuns în Þara unde sã putem locui, dotatã cu slava lui Dumnezeu.
cucerit ºi pe mine, chiar dacã Fãgãraºului la acest schit toate cele necesare. De aseme- Ce mesaj le transmiteþi
eram doar un copil. Aºa se minunat, Breaza? nea, dupã cum aþi vãzut, am credincioºilor fãgãrãºeni?
explicã faptul cã primele trei Actualul Mitropolit al Ar- început sã construim deasupra Sã fie cu mai multã iubire
luni de vieþuire într-o mãnãstire dealului, Dr. Laurenþiu Streza, ei chilii. Deºi cheltuielile au unii faþã de alþii, cu mai multã
au fost la mãnãstirea Balaciu a fost cel care ne-a sugerat fost mari, sperãm sã putem ieºi credinþã ºi rãbdare. De câte ori
din judeþul Ialomiþa, acolo acest loc deosebit. Cu binecu- la liman. au ocazia sã vinã la noi, sã nu
unde este înmormântat acest vântarea sa ºi a pãrintelui exarh Avem o micã gospodãrie ne ocoleascã. Ne bucurãm de
pãrinte. În aceastã mãnãstire Visarion am venit aici din 1 cu pãsãri, vaci ºi porci. Aceasta prezenþa ºi ajutorul lor. Cu aju-
am stat pânã la vremea armatei. iunie 2oo6. Tot de la Ruschiþa e necesarã pentru întreþinerea torul primãriei putem pune la
ªi totuºi, care este mãnã- au venit împreunã cu mine noastrã ºi tratarea pelerinilor cu dispoziþia pelerinilor peste 50
stirea unde aþi devenit rasoforii Dosoftei ºi o masã caldã. Bucãtãreasa de locuri de cazare. Dumnezeu
cãlugãr? Damaschin. noastrã, sora Ana, îºi dã toatã sã ne ocroteascã pe toþi!
Dupã armatã, dorul dupã Pãrinte stareþ, care sunt silinþa în acest sens. Iar noi, Mulþumim, pãrinte! ªi
Dumnezeu s-a aprins mai cu rezultatele palpabile ale obºtea, avem ascultãri atât la dumneavoastrã ºi obºtii
putere. Cu acest dor sfânt am obºtii de aici? gospodãrie cât ºi la gaterul de Dumnezeu sã vã dãruiascã
intrat la mãnãstirea Izbuc din În primul rând faptul cã prelucrare a lemnului necesar spor în toate!
judeþul Bihor. De aceastã jertfa pãrintelui Ioan Nãftãnãilã pentru chilii. Interviu realizat de
aleasã mãnãstire se leagã se continuã. Îl purtãm în rugã- Ce proiecte aveþi pentru Pr. Cãtãlin Teulea

CMYK
10 Fii tânãr cu Hristos
Maica Siluana Vlad a fost
Întrebarea cititorului: profesoarã de filozofie înainte

De ce sã merg la bisericã? de convertire. Decãzutã din


treaptã dupã ce a afirmat pub-
lic cã materia nu poate fi o
Acolo, în adâncul tãu Claudiu, sinele tãu formã superioarã de organi-
Sunt elev la liceu ºi nici unul dintre de om însetat de adevãr ºi frumuseþe
prietenii mei nu merge la bisericã. Ei zare, a fost apoi paznic ºi bib-
infinitã e în agonie dacã nu-i dai nimic liotecar în Galaþi. Convertindu-se, a fost
spun cã biserica e doar pentru bãtrâni,
ce sã pierdem noi timpul acolo? Acum spiritual ca hranã - Dacã muzica pe care o atrasã de latura filantropicã ºi a lucrat mult
la tinereþe trebuie sã profitãm de viaþã asculþi e subculturalã, lipsitã de orice spir- cu copiii strãzii din Bucureºti.
ºi mai încolo vom vedea... itualitate, dacã lecturile sunt doar cele Cãlugãritã pe seama Mãnãstirii
Adevãrul e cã am mers de câteva ori, referitoare la frivolitatea vieþii, dacã Christiana, în prezent este stareþa
dar ºi eu mã cam plictisesc (trebuie sã filmele pe care le vezi sunt doar despre sex Mãnãstirii Jitianu, de lângã Craiova. Este ºi
recunosc ºi cã mã trezesc cam greu ºi sentimentele stârnite de el, dacã înveþi coordonatoarea Centrului de Formare ºi
duminica dimineaþã, pentru cã sâmbã- doar pentru note sau ca sã ai ºi tu o facul- Consiliere "Sfinþii Arhangheli Mihail ºi
ta întotdeauna ies cu prietenii seara). tate... Dacã toate acestea sau doar unele Gavril" din Craiova, unde organizeazã
De ce sã merg la bisericã? dintre ele sunt adevãrate, e firesc sã te plic- activitãþi ce vin mai ales în sprijinul tiner-
Claudiu tiseºti la bisericã. E firesc pentru firea cã- ilor, dar ºi al copiilor sau persoanelor aflate
zutã, bolnavã, amorþitã, moartã... Organul în spitale ºi închisori.
Ca sã te faci om, Claudiu! cu care ai putea pricepe ºi gusta desfãtarea
Vezi, am spus "sã te faci", nu "sã fii"! Mereu în slujba aproapelui, Maica
de acolo, se numeºte duh ºi, se pare, cã Siluana a acceptat cu multã dragoste sã
Avem aici o mare tainã a omului! El, omul, încã nu l-ai descoperit. Dacã aceastã
este singura fãpturã neisprãvitã prin actul rãspundã ºi problemelor puse de cititorii
întârziere se datoreazã doar deficienþelor noºtri. Mai multe întrebãri ºi rãspunsuri
Creaþiei divine, pentru cã, fãpturã "dupã de educaþie ºi instruire spiritualã, specifice
chipul lui Dumnezeu" ca ºi îngerii, numai gãsiþi pe site-ul Centrului (www.sfintii-
vremurilor noastre centrate pe consum ºi arhangheli.ro), la rubrica "Maica Siluana
el are chemarea ºi putinþa sã fie ºi creator. profit, poþi pune începutul cel nou astãzi.
Numai Dumnezeu ºi omul creeazã: vã rãspunde".
Cum? Fãcând ce fãceau cei care puneau
Dumnezeu din nimic ºi omul din cele întrebãri Bãtrânilor lor (vezi Patericul): sfinte, va ºti sã trãiascã necazul ºi durerea
fãcute ºi dãruite lui de Dumnezeu! Actul ucenicii întrebau, Bãtrânii rãspundeau, altfel decât omul trupesc, iar trupul va par-
creator al omului cuprinde, în primul rând, ucenicii fãceau ºi se mântuiau! ticipa la Bucuria Sfântã, pentru cã ºi el e
propria devenire. Omul se creeazã pe sine, Poate aici ar fi momentul sã afle ºi cei chemat.
se isprãveºte (devenind mãcar om de care-mi tot scriu ºi-mi povestesc sufer- De ce te plictiseºti? Din cauzã cã ai
ispravã), se desãvârºeºte (devenind mãcar inþele lor, cu adevãrat impresionante ºi, duhul amorþit din cauza nehrãnirii lui, ºi þi-
fiinþã spiritualã), lucrând împreunã cu desigur, reale, de ce nu se schimbã nimic. ai hrãnit psihicul ºi somaticul cu prea
Dumnezeu ºi desfãtându-se de asta! Realitatea umanã nu se schimbã fãrã multe excitante ºi euforizante sintetice,
Bucuria, plãcerea ºi desfãtarea omului omul care o trãieºte, fãrã ca el sã facã mincinoase, inventate de societatea de
nu constau în rezultatul lucrãrii (imposibil acel ceva necesar schimbãrii! consum... Fereºte-te sã devii dependent de
de vãzut, pipãit ºi mãsurat din cauza Aºadar, Claudiu, pentru a trãi plenar ºi plãcerea datã de substanþe... Va fi mai greu
infinitãþii sale), ci în a fi împreunã cu, în a deveni cel ce eºti chemat sã devii, e sã ieºi din coºmar. Un alcoolic se va plic-
ºi prin Dumnezeu "Cel ce Este"! Singura nevoie sã te hrãneºti ºi sã creºti. ªi cum tu tisi ºi irita oriunde nu se aflã un pahar cu
desfãtare realã a omului este participarea ai trei dimensiuni, ºi sufletul tãu lucreazã alcool!
la împãrtãºirea de Fiinþã! Suntem flãmânzi diferit în fiecare, e nevoie sã le dai atenþie Vorbeºte cu tine, cu sufletul tãu ºi
ºi însetaþi de fiinþã, de tot mai multã ºi mai ºi hranã bunã tuturor. Adicã trupului, ceea alege! ªi dacã ai ales sã mergi la bisericã,
bogatã fiinþã, adicã de Dumnezeu. Orice ce îl ajutã sã guste cât de Bun e Dumnezeu sã renunþi la ieºirile cu prietenii sâmbãta
tentativã de potolire acestui gol ontologic Care le-a fãcut pe toate "bune foarte" ºi sã seara ºi sã mergi la Sfânta Liturghie,
din fiinþa noastrã este pãcat, pentru cã fie astfel sãnãtos ºi curat. Psihismului, roagã-te sã afli înþelesul ºi sileºte-te!
aduce dupã sine durerea de a te hrãni cu afectivitãþii ºi pãrþii tale poftitoare, numit Intrarea în Împãrãþia Bucuriei dupã care
surogate naturale sau identic naturale, dur- psihism de socialiºti: relaþii sãnãtoase, fru- tânjeºti se face "cu sila!" ºi silã înseamnã
erea de a te adãpa cu minciunã, durerea de museþe, artã, prietenie, dragoste curatã... atât efort, cât ºi lipsa de plãcere... Curaj,
a ne lãsa trãiþi de o viaþã strãinã de dorul Iar duhului: rugãciune, slujbe, lecturi om drag! Onoreazã-þi vocaþia de a fi om,
inimii noastre, durerea de a ieºi din viaþa duhovniceºti, sfaturi duhovniceºti, întâl- alege sã fii "ca Dumnezeu" fãcând ce-Þi
aceasta ca niºte avortoni... niri duhovniceºti, ºi, mai ales, Harul pe cere El ºi dorul adânc al inimii tale, ºi
Iartã-mã, Claudiu! S-ar putea sã fie care îl primim prin Sfintele Taine ale refuzã lucid ºi liber dreptul de a te rata,
prea greu pentru tine ce-þi spun eu acum, Bisericii. Duhul nostru se hrãneºte numai dreptul de a deveni "ca un dobitoc"!
prea greu dacã la aceastã vârstã îþi hrãneºti cu har ºi acesta, la noi în Bisericã, se dã ªtiu cã deja ai refuzat aceastã din urmã
sufletul doar cu ce-þi oferã ieºirile cu pri- prin Sfintele Taine ºi slujbele care le opþiune, de vreme ce ai dorit un rãspuns.
etenii care ºtiu sã "profite de viaþã"! însoþesc... Fie ca Domnul sã-þi completeze rãspunsul
Din nefericire, eu am vãzut cum prof- Aºadar, sã mergi la bisericã pentru a-þi aºa cum Singur ºtie cã þi se potriveºte þie!
itã oamenii de viaþa lor, mai ales la vârsta hrãni duhul! Cu duhul hrãnit ºi luminat, Cu dragoste ºi respect,
voastrã ºi cât de sãraci sunt spiritual. sufletul tãu va avea trãiri curate ºi bucurii M. Siluana
Pas în doi 11
Aºteptãri ºi dezamãgiri fiecãruia. Amândoi au admis cã nu
era corect sã îl judece pe celãlalt în raport
cu standarde care nu fuseserã fãcute cu-
noscute. Mai mult, vorbind despre ele, ei
Uneori suntem dezamãgiþi cã celãlalt nu face lucrurile aºa cum am vrea îºi dãdeau seama cã trebuie sã-ºi doreascã
noi. De ce? Pentru cã fiecare avem niºte aºteptãri, fie cã ne dãm sau nu ne sã le schimbe. Pentru o mulþime de motive,
dãm seama de asta. Experienþa de viaþã ne-a format niºte pretenþii, niºte Mary nu va fi niciodatã soþia senzualã din
aºteptãri de la cãsnicie, iar când acestea nu sunt împlinite intervine dezamã- visurile lui John, iar John nu va fi bãrbatul
girea ºi amãrãciunea. Mai multe despre cum influenþeazã aceste aºteptãri cãs- „reparã-tot“ din visele lui Mary. Pentru
nicia ne spune Pãrintele John Mack, un preot ortodox american care a prac- bunul mers al cãsniciei, fiecare trebuia sã
ticat multã vreme consilierea familialã. fie dispus sã-ºi sacrifice propriile vise ºi
sã-l accepte pe celãlalt aºa cum este! Fãrã
O poveste des întâlnitã… aceastã dispoziþie spre comunicare ºi sa-
Mary ºi John stãteau în biroul meu crificiu, cãsnicia lor era sortitã eºecului.
într-o liniºte desãvârºitã. Îmi ceruserã sã
ne întâlnim pentru a discuta despre cãsni- "Mai fericit este a da
cia lor. "Spuneþi-mi, de ce vã aflaþi aici?", decât a lua"
i-am întrebat. Ei s-au privit reciproc, apoi Lecþia pentru voi este aceeaºi, indife-
Mary a început sã vorbeascã: "Ceva merge rent dacã vã pregãtiþi pentru cãsãtorie sau
rãu, rãu de tot. Nu ºtim ce anume, dar cu le aveþi în vedere. Mary ºi John s-au cãsã-
torit având o serie de aºteptãri în ceea ce îl v-aþi cãsãtorit deja de mult timp. Chiar
greu putem sã vorbim fãrã sã ne luãm la priveºte pe celãlalt ºi cãsnicia lor. Din dacã vã daþi sau nu seama, aveþi ºi voi anu-
ceartã. Ceva nu merge bine ºi noi nu ne pãcate însã, aceste aºteptãri erau neverba- mite aºteptãri. Vã judecaþi pe voi, partene-
putem da seama despre ce e vorba." lizate ºi, în multe cazuri, neºtiute chiar de rul de viaþã ºi cãsnicia voastrã pe baza
Faptul cã cei doi aveau probleme nu cel care le avea. acestora. Cu cât le veþi putea clarifica ºi ex-
mã surprindea deloc. În decursul ultimelor De exemplu, în familia lui Mary, tatãl prima mai bine, cu atât mai bine veþi fi în
luni devenise din ce în ce mai evident cã ei se ocupa mult de starea bunã a casei. stare amândoi sã înþelegeþi propria dezamã-
între ei era o mare tensiune. Dar nu fusese în- Aceasta a conturat aºteptãrile ei cu privire gire. Cu cât veþi fi mai dispuºi sã vã criticaþi
totdeauna aºa. Era o vreme, ºi asta nu cu la viitorul soþ: "Un soþ bun reparã casa aºteptãrile ºi sã le schimbaþi în acord cu
mult timp înainte, când nu-i putea separa. când e cazul, se îngrijeºte de tot felul de realitatea, cu atât veþi evita dezamãgirea.
ªi iatã-i totuºi în biroul meu, abia vorbin- lucruri." Însã John a crescut într-o familie Mary ºi John s-au cãsãtorit aºteptând
du-ºi unul altuia. Mi-ar plãcea sã pot spune în care tatãl nu fãcea mai nimic prin casã fiecare de la celãlalt sã-i împlineascã ne-
cã ei doi sunt o excepþie, dar tristul adevãr fãrã sã i se cearã. Astfel, ceea ce îºi imagina voile ºi dorinþele. Amãrãciunea dovedeºte
e cã multe cãsnicii sunt în aceeaºi situaþie. despre sine ca soþ nu era ceea ce avea în atitudinea lor egoistã faþã de cãsãtorie. Pen-
Ce e trist e cã Mary ºi John se iubeau minte Mary. Pe parcursul prieteniei lor aceas- tru a-ºi îndrepta cãsnicia, era absolut nece-
cu adevãrat. Când au hotãrât sã se cãsã- ta nu a contat, dar dupã ce s-au cãsãtorit ºi sarã o schimbare. În loc sã se priveascã pe
toreascã, au fãcut-o cu cele mai bune s-au mutat la casa lor, a devenit o adevãratã sine ca pe cel servit, trebuia sã vadã în sine
intenþii ºi cu cea mai mare dorinþã de a proble-mã. "Dacã o deranjeazã ceva, îmi pe cel ce serveºte! Domnul Însuºi este
face mariajul lor sã dureze. Chiar ºi dupã va cere", gândea el. Însã Mary nu cerea: "U- primul exemplu în acest sens. De câteva
cãsãtorie, amândoi au depus toate efor- nui soþ bun nu trebuie sã-i ceri, iar o soþie ori în Evanghelie El îi mustrã cu blândeþe
turile în acest scop. Declinul cãsniciei lor bunã nu e cicãlitoare." John observa amã- pe ucenici pentru dorinþa lor de a fi serviþi:
se întâmplase treptat, aproape impercepti- rãciunea lui Mary, dar nu ºtia cu ce greºise. "Fiul Omului n-a venit sã I se slujeascã, ci
bil. Nu exista un defect moral major din Pe de altã parte, John se cãsãtorise ca sã slujeascã El" (Matei 20, 28). În cãsã-
partea lui sau a ei (adulter, beþie sau vreo având aºteptarea ca relaþiile intime cu soþia torie trebuie sã urmaþi exemplul lui Iisus.
neglijenþã evidentã), doar lucruri mãrunte. lui sã fie foarte apropiate. Ea nu dispreþuia Trebuie sã vã cãsãtoriþi (ºi sã rãmâneþi ast-
Mary nu era atât de interesatã de relaþiile acest aspect al cãsniciei, dar nu se ridica la fel) nu pentru a fi slujiþi, ci pentru a sluji ºi
intime pe cât i-ar fi plãcut lui John. Lui John aºteptãrile lui; nu-i trecuse niciodatã prin a vã da viaþa celuilalt ºi pentru celãlalt.
îi plãcea prea mult sã se uite la televizor ºi cap sã îl aºtepte îmbrãcatã mai deosebit, Episcopul Kallistos Ware scria: "Egocen-
nu era atât de comunicativ pe cât i-ar fi deºi el avea mari aºteptãri în acest sens. Bi- trismul este moartea persoanei, în profun-
plãcut lui Mary sã fie. Mary vorbea prea neînþeles cã Mary simþea supãrarea lui John, zimea ei. Fiecare om devine cu adevãrat o
mult la telefon cu mama ei. John nu fãcea dar nu înþelegea de ce era indispus ºi nemul- persoanã numai intrând în relaþie cu alte
curãþenie prin casã. Toate acestea erau þumit când ajungea acasã. Treptat, a înce- persoane, trãind pentru ºi în ele… Iubirea de si-
lucruri minore. Nici unul suficient pentru a put sã devinã amãrâtã ºi indignatã. Amã- ne este iad; pentru cã, în cele din urmã, ea este
distruge o cãsnicie. Cu toate acestea, ele rãciunea ne face sã devenim din ce în ce sfârºitul a toatã bucuria ºi a rostului nostru
creau o atmosferã de acrealã ºi supãrare. mai înverºunaþi, ajungem tot mai obsedaþi pe pãmânt." Dacã vã doriþi ca mariajul vostru
Aºteptãri nespuse sau irealiste de latura negativã. Curând, vedem doar sã creascã în iubire ºi bucurie, trebuie sã vã
Gândindu-vã cu toatã seriozitatea la slãbiciunile celuilalt, ne umplem de mânie cãsãtoriþi nu pentru a primi, ci pentru a da.
cãsnicia voastrã, este foarte important sã ºi la fel devine ºi cãsnicia noastrã. Pentru cã, dupã cum a spus Hristos, "Mai
învãþaþi din exemplul celor doi. Daþi-mi Am descoperit astfel cã problemele lor fericit este a da decât a lua" (Fapte 20, 35).
voie sã vã sugerez câteva lucruri pe care sã aveau la origine aºteptãrile nerostite ale A consemnat Natalia Corlean
12 O poveste pentru tine
de ce se uitã tatã-sãu
în toate pãrþile, nu-
mai într-una nu...
oamna se plimba ca o mare doamnã, cu abia respirând, Omul, dupã ce s-a încred-
mantia ei lungã, unduindu-se în spatele exclamã: "E tare gustos!" inþat cã nu-l vede nimeni,
ei pe deasupra câmpiilor pline de holde, ªi întinse apoi mâinile înhãþã câþiva snopi ºi veni
pe deasupra dealurilor îmbrãcate în livezi spre alte mere pentru a le cu ei la cãruþã. "Tatã, ma-
pofticioase ce ispiteau pe orice trecãtor care aduna în coºuleþul sãu. "Matei! Se auzi tale ai uitat ceva! zise deodatã
s-ar fi nimerit sã treacã pe acolo, pe dea- glasul bunicii. Nu e voie. Nu sunt ale copila, aproape speriindu-l".
supra munþilor acoperiþi cu haina pãdurilor noastre. Aceasta nu e livada "Draga tatii, dar ce-am
de un verde crud care-þi încãlzea privirea. noastrã". "Dar bunico, e doar uitat?!" "Mata ai uitat
În urma paºilor ei se întâmpla ceva magic, un mãr, sau... douã". "Nu e voie, Matei, nu ceva... În toate pãrþile te-ai
ceva miraculos. Totul îºi schimba culoarea, e voie sã iei ceea ce nu e al tãu". "Dar uitat, dar ai uitat sa te uiþi ºi în sus..."
forma, mirosul... Livezile se unduiau în bã- bunico, e doar un mãr. ªtiu cã nu e al meu Ea nu se gândise sã-ºi dojeneascã
taia vântului, cu pomii gemând sub povara dar e doar un mãr... ªi apoi sunt atât de pãrintele, cãci nici nu pricepea bine ce
fructelor ademenitoare. Merele roºii fã- multe cã nici nu se vede cã am luat ºi noi fãcea acesta, dar aºa se socotise cu
ceau parcã cu ochiul oricui trecea pe acolo. câteva". "Te înþeleg, Matei, îi rãspunse cãpºorul ei, cã dacã tot s-a uitat în toate
Gutuile galbene, îmbrãcate ca niºte pui în bunica, dar ºtii cã este pãcat sã iei ceea ce celelalte pãrþi, ar fi fost bine sã se uite ºi în
puf moale, ispiteau cu mirosul lor chiar ºi nu e al tãu. Adicã e pãcat sã furi". "Dar nu sus... Iar cuvintele nevinovate ale copilei
pe cel mai neatent cãlãtor care adâncit în m-a vãzut nimeni, bunico!" "Vezi, aºa-l cutremurarã pe om, trezind în el frica
gândurile sale n-ar fi bãgat de seamã fru- rãspunse bunica, asta înseamnã sã furi. Sã de Dumnezeu, cã s-a ºi dus de a pus snopii
museþea lor. Pãdurile munþilor îºi schim- iei ceea ce nu este al tãu crezând cã nu la loc, întorcându-se acasã mai cãit ºi mai
bau îmbrãcãmintea din verde crud în gal- te-a vãzut nimeni. Dar sã ºtii cã întot- ruºinat ca niciodatã. Femeia, când l-a
ben ruginiu, aºternând apoi hainele lor, deauna este cineva care te vede." vãzut cu cãruþa goalã, a crezut cã l-or fi
adicã frunzele, în calea Doamnei Toamna, Cei trei copii priveau acum speriaþi în prins la furat, dar el i-a povestit totul de-a
ca un covor moale ºi pufos. jurul lor aºteptând ca cineva sã iasã de la fir a pãr, cã dacã se uita mai întâi în sus, nu
Nu uitase Toamna sã-ºi plimbe mantia pândã de dupã un copac ºi sã-i certe. mai era nevoie sã se mai uite în celelalte
ºi peste satul lui Matei, lãsând în urma ei Bunica îºi fãcu rãgaz sã se aºeze un minut pãrþi, cã de ochiul lui Dumnezeu nimeni nu
aceeaºi imagine feericã. Într-o dimineaþã, jos pe iarbã, îi chemã lângã ea pe cei trei se poate pãzi!
bãiatul fu trezit de zarva de afarã. Maria ºi puºti speriaþi ºi le spuse: Ochii lui Matei se ridicarã instantaneu
Andrei alergau gãlãgioºi prin curte Era odatã un om nãrãvit la furat. ªi spre cer. Nu-i veni sã creadã. Rãmase mut
provocându-se reciproc: "Eu o sã culeg cel mãcar de-ar fi fost sãrac... Dar de unde! cu mâna aþintitã sus. Bunica împreunã cu
mai frumos mãr!"; "Ba nu. Al meu o sã fie Era bun gospodar, cu nevastã credincioasã Maria ºi Andrei ridicarã ºi ei privirea
mai mare!"; "Ba al meu o sã fie mai ºi copii cuminþi, cu pãmânt ºi acareturi, cu þintind ºi ei cerul ºi uimirea se putea vedea
dulce!"; "Ba al meu... Ba al meu..." cai, cu vaci ºi cu oi, dar aºa fusese el cres- pe chipul celor patru. CINEVA se juca cu
Matei îºi aduse aminte cã astãzi vor cut rãu de pãrinþii lui, cã nu era sãtul pânã câþiva noriºori rãzleþi de pe cer. Îi adunase
merge cu toþii în livadã la culesul merelor. ce nu mânca din ceva furat! Femeia lui de laolaltã ºi îi amestecã, precum pictorul îºi
Aproape cât ai clipi din ochi, se trezi în multe ori îl dojenea, sfãtuindu-l ºi rugân- amestecã cu penelul culorile pentru ca
mijlocul curþii, cu coºuleþul în mânã, du-se de dânsul sã se lase de un asemenea apoi sã le aºtearnã pe pânzã. Apoi sub
pregãtit pentru ziua cea mare. Bunica îi nãrav, dar el rãspundea mereu: " Femeie, privirile uimite ale lor se desfãºurã pe
chemã pe cei trei puºti lângã ea ºi le dãdu nu-nþelegi cã eu nu pot altfel?! Pânã n-oi pânza cerului imaginea aproape vie a unui
ultimele sfaturi. "... ªi sã fiþi cuminþi!", se lua ceva de la unul sau de la altul, nu-mi ochi, un ochi care zâmbea, un ochi din
auzi în urma lor glasul bunicii, care se tihneºte ºi pace!" care rãzbãtea o luminã plinã de bunãtate.
grãbea sã þinã pasul cu cei trei nãstruºnici. Odatã, prin luna lui iulie, întorcându-se Era parcã ochiul lui Dumnezeu. Pe faþa lui
Drumul pânã la livada bunicii lui din þarinã într-o noapte cu lunã plinã ºi Matei se prelingeau câteva picãturi de
Matei trecea prin alte câteva livezi. Copiii vãzând lanurile îmbelºugate ale altora, lacrimi. Nu de teamã, ci de bucurie. Acea
se bucurau de priveliºtea pe care Toamna îndatã se gândi: "Ce-ar fi sã-mi aduc eu bucurie pe care o simþise ºi când
le-o aºternuse înainte. Deodatã Matei, acasã o cãruþã din minunãþia asta de descoperise îngeraºul. Ochiul clipi ºi se
ridicându-ºi nãsucul cârn în vânt, adul- grâu!". ªi iatã cã se duse iute, pregãti împrãºtie apoi, precum fumul este risipit
mecã o mireasmã ispititoare. "Miroase a cãruþa ºi caii, ºi în toiul nopþii, când de vânt, dar lumina revãrsatã de el rãmase
mere, a mere proaspete ºi pofticioase". ªi doarme ºi pasãrea, cum zic þãranii, plecã la în sufletul lui Matei. "Matei, unde fugi?" Îl
fãrã sã mai stea pe gânduri, se nãpusti furat, luând cu el ºi o copiliþã de-a lui de întrebarã Maria ºi Andrei. "Veniþi cu
asupra primului pom care îi ieºise în faþã ºi vreo 4-5 aniºori, cãreia îi plãcea nevoie mine!" Le rãspunse în grabã Matei.
smulse cu poftã din crengile joase un mãr mare sã meargã cu tatã-sãu în cãruþã. În câteva clipe cei trei copii se
oacheº. Maria ºi Andrei au tãbãrât ºi ei pe Ajunºi la lanuri, copila rãmase în întoarserã de la livada bunicii, fiecare cu
frumosul pom care-ºi plecase crengile la cãruþã, iar omul nostru prinse a se furiºa, câteva mere frumoase în mânã pe care le
pãmânt încãrcat de roade atrãgãtoare. privind în toate pãrþile (cãci se vedea ca aºezarã sub mãrul din livada vecinului.
Bunica îi privi îngãduitoare aºteptând sã ziua): când la stânga, când la dreapta, Aici jos cineva era fericit, bucuros ºi
vadã ce vor face în continuare. Matei când înainte, când înapoi... În mintea ei mulþumit, iar acolo sus CINEVA zâm-
muºcã cu poftã din mãr ºi, cu gura plinã, necoaptã, dar curatã, copila se tot minuna bea… Pr. Iosif Ciolan
CMYK
Dragi copii, am intrat deja în Postul
Crãciunului. Magii au aflat steaua care îi
cãlãuzeºte spre locul unde urmeazã sã se
nascã Cel mai Mare Împãrat ºi au pornit
deja la drum. Toatã lumea se pregãteºte
sã Îl întâmpine pe Micul Prunc cu suflet
curat ºi plin de bucurie.
Voi cum vã pregãtiþi? V-aþi spovedit,
v-aþi împãrtãºit, v-aþi curãþit sufleþelul?
Aþi fost cuminþi ºi aþi învãþat poezia pen-
tru Moº Crãciun? Dacã nu încã, vã
spunem ºi noi o poezie. ªi pânã o învãþaþi
aveþi timp ºi sã coloraþi!

Moº Crãciun de Octavian Goga


Dragi copii din þara asta,
Vã miraþi voi cum se poate,
Moº Crãciun, din cer de-acolo,
De le ºtie toate-toate…

Uite cum, - vã spune badea


Iarna-n noaptea pe zãpadã,
El trimite câte-un înger
La fereastrã sã vã vadã.

Îngerii se uitã-n casã,


Vãd ºi spun - iar Moºul are,
Colo-n cer, la el în tindã,
Pe genunchi o carte mare.

Cu condei de-argint el scrie


Ce copil ºi ce purtare:
ªi de-acolo ºtie Moºul,
Cã-i ºiret el lucru mare.

CMYK
14 Trup ºi suflet
O cauzã de multe ori ignoratã a bolii: sãnãtate sufleteascã?
Cu adevãrat înþelept este acel pãrinte
care poate sã îndrume pe tânãrul în vârstã

Egocentrismul de 14 ani sã se ducã la un vecin nevoiaº ca


sã-i coseascã pajiºtea, sã-i strângã fânul
sau sã-i cureþe zãpada! Nu existã o cale
mai bunã de a insufla obiceiuri sociale
Dacã cineva îºi va analiza cu sinceritate cauza neadaptãrii sale la difi- sãnãtoase tineretului. Pãrinþii merg însã pe
cultãþile vieþii, va descoperi adesea un mic cuvânt compus din trei litere: calea opusã atunci când îl echipeazã pe
"EGO". Încordarea ºi boala se produc de multe ori din cauzã cã noi nu bãieþaºul lor în vârstã de 3 ani cu puºcã ºi
vrem sã sacrificãm marele nostru "EU", iar cauzele multor boli ar putea gloanþe ca sã bubuie trecãtorii. Aceasta îi
fi cuprinse într-un singur cuvânt: egocentrism. obiºnuieºte cu ideea de a obþine satisfacþie
lovind sau chiar omorând pe alþii.
Egoismul apare din faºã Altruismul trebuie cultivat
De multe ori copilul este învãþat a din copilãrie Satisfacerea Eu-lui ºi
gândi egoist încã de mic, atunci când i se Educarea altruistã pozitivã este posi- bolile trupului
dã ocazie sã-ºi manifeste propria impor- bilã ºi ea trebuie sã înceapã încã din faºã. Dr. William Sadler a fost impresionat
tanþã. De fiecare datã când dã cele mai Unii psihologi chiar recomandã pãrinþilor de legãtura strânsã dintre dorinþa de satis-
uºoare semne de nervozitate, pãrinþii ºi ca atunci când bebeluºul scânceºte, sã fie facere a Eu-lui personal (filautia, cum o
bunicii aleargã sã-l strângã drãgãstos în lãsat aºa pentru câteva momente ºi abia numeºte Sf. Maxim) ºi multe boli. El
braþe, îi dau un biberon, îl plimbã în braþe, apoi sã-i fie satisfãcutã nevoia inerentã. Ei spune cã ,,nimeni nu poate sã aprecieze
sau fac ceva ca sã-i arate cã soarele, luna ºi vorbesc de aºa-zisa "toleranþã la frustrare", aºa de bine ca un medic procentajul uimi-
stelele sunt gata sã-i rãspundã la fiecare adicã o educare a voinþei celui mic ºi ast- tor de mare al bolilor ºi suferinþelor
gest de agitaþie. Un copilaº devine astfel fel o pregãtire pentru viaþã, din care el va omeneºti care sunt o urmare directã a:
obiºnuit ca toate lucrurile sã stea la dis- învãþa cã nu tot ceea ce i se cuvine este supãrãrii, fricii, conflictelor, imoralitãþii,
poziþia lui, iar cu trecerea timpului el îºi obþinut imediat ºi cu orice preþ. vieþii dezordonate, ignoranþei, gândirii
desãvârºeºte tehnica pentru a-ºi satisface Existã copii mici care sacrificã banii pe nesãnãtoase ºi vieþii îndoielnice.
interesele egoiste. care i-au economisit ºi cumpãrã bomboa- Psihiatria modernã a preluat pe lângã
Din pãcate pãrinþii hrãnesc în continua-
ne pe care sã le dau celor nevoiaºi. Copiii numeroase ºi preþioase sfaturi biblice ºi pe
re egocentrismul copilului: când elevul
instruiþi de timpuriu ca sã fie darnici ºi acela de a gândi altruist, ajutând ºi pe alþii.
din clasa întâi le povesteºte despre un bãiat Un psihiatru scrie: "Fãrã iubire noi pier-
politicoºi faþã de alþii, cu siguranþã
mai mic cã este "fricos", cã el îl trânteºte la dem voinþa de a trãi. Vitalitatea noastrã
cã nu vor produce în anii de mai
pãmânt ºi îl bate, drãgãstosul tatã se spiritualã ºi fizicã este subminatã, rezis-
bucurã ºi-l aplaudã zicându-i "Viteaz bãiat târziu dezamãgiri pãrinþilor sau
altora ºi vor deveni persoane tenþa noastrã este micºoratã ºi cedãm
are tata!" Când unul din clasa a VIII-a se bolii care adesea se dovedeºte
tânguieºte cã "Directorul acela bãtrân l-a iubite, respectate ºi apre-
ciate în anturajul lor. fatalã. Putem scãpa, sã zicem, pe
pedepsit pentru nimica toatã", majoritatea moment de moarte, dar ceea ce ne
pãrinþilor judecã cazul numai pe baza afir- Putem de exemplu
sã-i cumpãrãm fetiþei rãmâne este o existenþã sãrãcã-
maþiilor adolescentului plângãreþ. cioasã ºi stearpã, iar din punct de
Pãrinþii care mereu împroaºcã cu noroi noastre un tort semi-
preparat, s-o punem sã-l vedere emotiv aºa de secãtuitã încât putem
pragul casei vecinilor pentru a-l arãta pe al sã ne socotim numai pe jumãtate vii."
lor mai curat sunt un exemplu rãu, pe care coacã ºi sã-l garniseascã,
apoi sã-l ducã la o mamã Acceptarea sincerã a principiilor ºi
copiii lor de obicei îl urmeazã. Dacã învãþãturilor lui Hristos în ceea ce priveºte
pãrinþii obiºnuiesc sã-i vorbeascã pe alþii istovitã de muncã sau bol-
navã. Ce investiþie mai bunã realizarea pãcii ºi bucuriei sufleteºti,
de rãu, iar masa de searã devine o "masã realizarea gândirii altruiste ºi a vieþii
de disecþie" a vecinilor, personalitatea poate sã facã cineva cu bani
aºa de puþini pentru a-i oferi curate, ar ºterge deodatã mai mult de
copiilor prezenþi la discuþii va fi rãu influ-
copilului sãu fericirea de a jumãtate din bolile, grijile ºi dificultãþile
enþatã de acest lucru.
Mult prea multe din eforturile ºi banii pleca zburând spre umanitãþii. Cu alte cuvinte, mai mult de
noºtri sunt dirijate spre interese egoiste, casã, vesel ºi jumãtate din actualele nenoro-
pentru a clãdi "eul" copiilor noºtri. Noi plin de ciri ale omenirii ar putea
cumpãrãm de multe ori copiliþei în vârstã Cel ce se iubeºte pe sine are toate fi real prevenite prin
de 8 ani hãinuþe mult mai scumpe decât patimile. puterea profilac-
poate permite bugetul familiei, o facem Sf. Maxim Mãrturisitorul ticã extraordinarã
"complet femininã'" dupã modelul unui a trãirii personale
Dragostea este largã ºi încãpãtoare ºi-ºi revarsã spre în spiritul învãþã-
fan, îi cultivãm egoismul, cãutãm sã- toþi facerile ei de bine. Iubirea de sine însã, turilor lui Hristos.
i facem toate voile, dar prea rar ne strâmteazã cãile dragostei ºi grãmãdeºte
ostenim sã o învãþãm sã gân- numai într-un singur om facerile ei de bine. Pr. Alexandru
deascã altruist, în interesul altora. Sf. Teofilact Stanciu
Viaþa în Hristos 15
Crucea de la Chilia Pãrintelui A r s e n i e
„…ºi se va bucura inima voastrã ºi bucuria voastrã nimeni nu o va lua de la voi" (Ioan 16, 22)
Aceastã bucurie ne-a cuprins pe cei care a trimis ºi de la mãnãstire doi
care am strãbãtut poteca de pe Valea cãlugãri - pãrintele Dometie ºi pãrin-
Sâmbetei spre Chilia Pãrintelui Arsenie tele Casian - ºi am pornit, mai departe,
Boca sâmbãtã, 3 noiembrie. Am fãcut
acest drum pentru a pune acolo, în munte,
o Cruce de lemn pe care este sculptatã
rãstignirea Mântuitorului, care sã
strãjuiascã de sus pe cei care strãbat
cãrãrile munþilor ºi spre a le arãta
drumeþilor "cãrarea" spre Chilie… Nu nic pentru amplasarea Crucii, spre a fi
puþini sunt creºtinii care - auzind despre feritã de intemperiile vremii. Cu un
Pãrintele Arsenie, fie din cãrþi, fie de la efort pe mãsurã, Crucea a fost înãlþatã ºi
mormântul Pãrintelui de la Mãnãstirea apoi sfinþitã printr-o scurtã slujbã ofi-
ciatã de preoþii de la mãnãstire,
aprinzându-se lumânãri ºi o candelã
care, sperãm, va fi aprinsã ºi de cãtre cei
la drum. Vremea a fost însoritã, fiind care vor trece pe acolo. Ca amplasament,
o zi de toamnã splendidã, ca o binecu- Crucea se aflã la 250 m de cabanã, pe
vântare a Pãrintelui Arsenie pentru cãrarea care duce spre Chilie, putând fi
râvna noastrã. observatã de pe potecã.
Având o înãlþime de 2 metri, Ne-am continuat apoi drumul pânã la
Crucea a fost purtatã cu o arzãtoare Chilia Pãrintelui Arsenie, unde ne-am
dorinþã sufleteascã de cãtre bãrbaþii închinat aprinzând lumânãri ºi candele.
grupului. Peisajele care ne-au desfãtat Înãlþarea sufleteascã a fost deosebitã, iar
privirile au fost de basm. Pe la amiazã drumul la întoarcere a fost plin de spe-
am ajuns la Cabana Valea Sâmbetei ranþã, deºi noaptea se lãsa peste Valea
(1401 m), apoi am gãsit un loc priel- Sâmbetei… Prof. Veronica Pãtru
Prislop, fie de la izvorul de la Sâmbãta, fie
dintr-o pornire interioarã de a-L cunoaºte
Ce înseamnã numele meu? deasa spovedanie, prin împlinirea îndru-
mãrilor primite la spovedanie ºi prin îm-
Andrei - vine din lb. greacã ºi înseamnã
pe Dumnezeu - se încumetã sã urce pânã bãrbãþie, curaj. Acest nume ne spune cã via- pãrtãºirea cu Sfintele Taine în mod con-
la Chilia Pãrintelui din Munþii Fãgãra- þa este o luptã cu ispite de tot felul, cu greu-ºtient ºi pregãtit. Cu acest nume cunoaº-
ºului, sãpatã în stâncã chiar de dânsul cu tãþi sau neputinþe, cãrora trebuie sã le facem tem o tânãrã creºtinã, de neam bun, perse-
decenii în urmã, prin anii 1946-1948. ªi faþã cu bãrbãþie ºi curaj. De asemenea, tot cutatã pentru credinþa ei în Hristos pe tim-
totuºi, de atâþia ani în drumul spre Chilie cu bãrbãþie trebuie sã ducã creºtinul lupta cu pul împãratului Diocleþian. Sfânta Ecaterina
nu exista o Cruce care sã arate calea pânã sine însuºi de a deveni tot mai bun. În isto- este ocrotitoarea studenþilor ºi a tinerelor
acolo ºi cãreia cãlãtorii sã-i aducã cinstire. ria neamului nostru românesc ºi a Bisericii fete ºi este sãrbãtoritã pe 25 noiembrie.
Iniþiativa amplasãrii unei Cruci la noastre se bucurã de o cinste deosebitã Sf. Filofteia - vine din lb. greacã ºi
Chilia Pãrintelui Arsenie a pornit de la Apostol Andrei, cel întâi chemat în grupul înseamnã iubitoare de Dumnezeu. Acest
Prea Sfinþitul Daniil Stoenescu, Episcop celor 12 Apostoli ai Mântuitorului, care a nume ne aduce aminte de datoria noastrã
de Vârºeþ, care a sugerat domnului Ioan adus vestea minunatã a mântuirii în pãrþile de a iubi pe Dumnezeu din tot sufletul nos-
Ciºmileanu - preºedintele "Asociaþiei Pentru Dobrogei de azi, unde a întemeiat primele tru, din toatã inima noastrã ºi din tot cuge-
Isihasm" ºi directorul Editurii "Agaton" comunitãþi creºtine. A vestit cu dãruire tul nostru, potrivit poruncii Mântuitorului.
din Fãgãraº (unde au apãrut cãrþile cu învãþãtura creºtinã ºi a pãtimit cu bãrbãþie Pentru practicarea virtuþilor milosteniei, iu-
"Mãrturii" despre Pãrintele Arsenie) sã ºi curaj pentru Domnul, primind moarte birii ºi bunãtãþii, ca expresie a dragostei ei
realizeze acest lucru. Lemnul de stejar pen- martiricã pe o cruce în formã de X. Ziua de faþã de Dumnezeu, Sfânta Muceniþã Filofteia,
tru Cruce a fost donat "Asociaþiei Pentru pomenire a fost stabilitã în 30 noiembrie. o copilã de 12 ani, a preferat pedepsele ºi chiar
Isihasm" de domnul Sorin Urdea de la Oco- Ecaterina - vine tot din lb. greacã ºi moartea. Pomenirea ei se face la 7 decembrie.
lul Silvic ªercaia, iar sculptura Crucii a înseamnã curat, pur. Plecând
fost realizatã de un credincios din Braºov. de la acest nume, ne gândim Dicþionarul creºtinului ortodox
Aºadar, în dimineaþa zilei de 3 noiem- cã fiecare trebuie sã-ºi pãstre- Antimis - unul din cele mai importante obiecte litur-
brie, un grup de 12 credincioºi am pornit ze sufletul curat prin atenþia la gice, este confecþionat dintr-o bucatã de pânzã sau
cu Crucea spre Chilie, deºi prognoza gânduri ºi la faptele pe care le mãtase, de 50-60 de cm. Pe el este reprezentatã punerea
meteo nu era tocmai favorabilã. La sãvârºim, dar ºi prin aten-þia la în mormânt a Mântuitorului ºi cei patru evangheliºti.
Mãnãstirea Brâncoveanu am primit ceea ce vorbim. Pãstrãm sufle- Într-un mic buzunãrel cusut la margine se aflã sfinte
binecuvântarea pãrintelui stareþ Ilarion, tul în stare de curãþie prin moaºte. Fãrã antimis nu se poate sãvârºi Sfânta Liturghie.
16 Trecut ºi prezent

Biserica "Sf. Treime" din Bucium


Dupã ce am cunoscut istoria bisericilor din Fãgãraº, itinerariul
nostru în trecut continuã cu lãcaºurile de cult din Þara
Fãgãraºului. Pentru început mergem în satul Bucium, unde a
existat o bisericuþã de piatrã monument istoric din care, din
pãcate, nu a rãmas decât o fotografie. Ghidul în povestea
acestui lãcaº de cult, precum ºi în istoria bisericii actuale ne
este pãrintele Marius Corlean, parohul acestui sat din 2004.
De la ortodoxie la diurnã. Condiþia pen-
tru cei care doreau sã
greco-catolicism facã parte din aceste
Primele date despre parohia Bucium le regimente era sã fie
avem din recensãmântul românilor transil- uniþi, pe motiv cã îm-
vãneni din anul 1733, comandat de Ino- pãrãteasa avea încre-
chentie Micu Klein. În statistica episcop- dere în credincioºii
ului greco-catolic parohia Bucium apare greco-catolici. În
ca ortodoxã, având 20 de familii, o biseri- urma acestei iniþiative, sute de oameni au lele XVII-XVIII, iar ctitorul este un cãlugãr
cã ºi 2 preoþi. Din alte statistici aflãm cã în pãrãsit satele în care locuiau ºi au trecut în Isaia, de la mãnãstirea care exista atunci la
anii 1760 existau aici 33 de familii, din Þara Româneascã sau ºi-au întemeiat ei Mãrgineni. Biserica veche de piatrã era pic-
care 30 ortodoxe ºi 3 unite (greco-cato- înºiºi alte sate, pentru a-ºi putea pãstra tatã ºi avea un turn masiv, ridicat ulterior.
lice). Urmãtoarele date îi declarã pe toþi ortodoxia. Alte sate, printre care ºi În 1942, pentru cã lãcaºul de cult avu-
sãtenii greco-catolici. Iatã, deci, cum un sat Buciumul, au acceptat grãnicerizarea, iar sese de suferit în urma unui cutremur ºi era
în întregime ortodox la 1733 este majoritar treptat întreaga populaþie a trecut la cre- neîncãpãtor pentru populaþia satului de
greco-catolic peste 30 de ani, urmând ca dinþa greco-catolicã. atunci, preotul paroh din acea vreme a
ortodocºii sã disparã apoi complet. hotãrât demolarea lui ºi ridicarea unei noi
Cum s-a fãcut trecerea? Deoarece Întoarcerea la ortodoxie biserici în loc.
românii nu vroiau sã accepte greco-catoli- În 1948 are loc întoarcerea întregului sat
cismul ºi se revoltau tot mai mulþi dintre la ortodoxie. Paradoxal, deºi strãmoºii lor Biserica actualã
ei, în anul 1745 împãrãteasa Maria Tereza refuzaserã sã pãrãseascã ortodoxia pentru Actuala bisericã a fost construitã între
trimite o proclamaþie cãtre aceºtia în care a trece la nou înfiinþata credinþã greco-ca-
anii 1942-1945 cu contribuþia credincio-
le aduce la cunoºtinþã cã trebuie sã se con- tolicã, întoarcerea la credinþa strãmoºilor a
ºilor, preot fiind Ilie Ciºmaºiu. Construcþia
sidere uniþi cu Roma. Istoricul Silviu Drago- fost tot forþatã: oamenii s-au ascuns o vre-
a fost finalizatã ºi binecuvântatã în noiem-
mir consemneazã cã sãtenii din Bucium me în pãduri, iar parohul de atunci, pãrinte- brie 1945 de cãtre un delegat al Mitro-
rãspund comisiei care le comunica procla- le Victor Urian, a fãcut câteva luni de puº-
poliei greco-catolice din Blaj. Pentru cã în
maþia astfel: "Noi suntem gata sã lãsãm cãrie pentru cã s-a opus iniþial. Cu toate a-
1948 s-a fãcut trecerea la ortodoxie, ierar-
biserica la porunca Mãriilor-Voastre preo- cestea, întoarcerea nu a fost renegatã dupã
hii greco-catolici nu au mai apucat sã
tului unit, dar mai bine ne pustiim ºi 1989, când credincioºii împreunã cu ace- sfinþeascã lãcaºul de cult.
pribegim decât sã þinem preot unit." Iatã ce laºi preot au hotãrât cã rãmân ortodocºi. Biserica este aºezatã în mijlocul satu-
rãspuns frumos inspirat de dragostea de În anul 2000 însã, câteva familii s-au ho-
lui, pe un deal. Are formã de cruce, cu
credinþa strãmoºeascã au dat buciumenii! tãrât sã revinã la credinþa greco-catolicã. Ei
turn; lungimea ei este de 16 m, iar lãþimea
În anul 1763 însã, se pune la cale o participã la slujbe într-o capelã amenajatã
de 7 m. Lãcaºul de cult este acum bine izo-
nouã strategie pentru a impune uniaþia în în incinta ºcolii din sat, dar în prezent reven-
lat cu acoperiº de tablã, geamuri de tip ter-
rândul românilor: regimentele grãnice- dicã în instanþã biserica ºi cimitirul. Servi-
mopan ºi un trotuar împrejur care stopeazã
reºti. La propunerea generalului Buccow, ciile religioase le sunt asigurate de protopo-
pãtrunderea apei la fundaþie. Singura
Maria Tereza a acceptat înfiinþarea unor pul greco-catolic de Fãgãraº, Liviu Negrea.neîmplinire a credincioºilor a rãmas
regimente de grãniceri, care sã fie plasate împodobirea Casei lui Dumnezeu din satul
de-a lungul graniþelor sudice ºi estice ale Bisericã veche ortodoxã lor cu picturã. Deºi existã un deviz încã
Transilvaniei. Grãnicerii urmau sã fie scu- Documentele atestã existenþa unei bise-
din 1990, fondurile proprii extrem de re-
tiþi de impozite, sã fie declaraþi oameni rici foarte vechi în satul Bucium. Data eiduse nu au permis pânã acum realizarea ei.
liberi urmând sã primeascã ºi o anumitã de construcþie este stabilitã undeva în seco- Pr. Marius Corlean
Str. Ion Codru Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan
Drãguºanu nr. 6 (Olteþ), Pr. Laurenþiu Broscãþeanu (Veneþia de Sus), Pr. Iosif Ciolan (ªinca
Tel. 211790 Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Pr. Adrian Magda (Victoria),
Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos), Pr. Cãtãlin
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Teulea (Recea), Pr. Rãzvan Timofte (Hârseni)
Redactor ºef: Natalia Corlean Tehnoredactor: Natalia Corlean
Responsabil de ediþie: Pr. Ion Tãrcuþã Aºteptãm întrebãrile sau sugestiile dvs. la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Tiparul: SC GRAMM SRL apostolat_in_tara_fagarasului@yahoo.com
CMYK