GATRE

cRE9rlNtt oRI
trfitoooq*
duLNr DEspRE'r!r'
v
cutTUL cRE9TlN DUPA EyANGHELIE

Preot loan
@uhn crodinotoli,
Noi sunte m creEtini orlodoc; i nu doar pentru cd aqa ne-am niscut, cd aqa am fost
boteza[isau pentru cdaqaau fost moqii gi strimoqii nogtri de aproape 2000 de ani incoace
(incepflnd cu anul 40 d. Hristos), ci snntem creqtini ortodocqi fiindci am inteles ci Sf6nta
BisericS Ortodoxd este "trupul lui Hristos" gi cine nu trSiegte ca mddular viu al acestui
Trup, se usucd qi moare, fiindci Sfdnta Biserici Ortodoxd deline adevdrul de credin{a.
DacdDumnezeu a rAnduit ca omul s5 meargd pe calea mAntuirii prin Bisericd, atunci cel
careyaincerca sd ajungi la destinalie pe alt drum (adunlri ale adventigtilor, baptiqtilor,
penticostalilor, iehovigtilor, creqtinilor dupi Evanghelie...) se vardt/act cu siguranld.
Noi, cregtinii ortodocqi, suntem asaltalr zllnrc (in autobttze, lramvaie, trenuri"
cimitire, spitale, pe bdncile din parcuri qi mai ales la u;ile apafiamentelor) de niqte
oameni care, cu mare insisten!5 incearcd si ne amdgeascd cu pliante eretice (inva{aturi de
credinli gregite) Plrintele duhovnicesc Epifanie Teodoropulos, conqtient fiind de
imposibilitatea practicd de a le combate pe fiecare in parte, spune

Ne bucurdm cAnd oamenii doresc sd cunoascd Adevdrul. Dar Adevdrul nu este o

idee, nu este un obiect. Adevdrul este o Persoand, care vine in intdmpinarea noastrd dupa
cum ne-a spus-o El insuqi: ,,Eu sunt Calea,':ACIEU,{nCi si Wala. [t{imeni nu vine let
Tatiil Meu decht prin Mine" (Ioan 14 6). Dacd, vrem cu sinceritate sb cunoa;tem
Adev5rul (adica pe Dumnezeu), s6-L ciutim sorbind invSlbturi sfinte din izvorul curat al
Sfintei Tradilii, tzyor care se afl6 numai in Sf6nta Bisericd Ortdox6. Creqtinii ortodoc;i ii
cunosc pe adventiqti, baptiqti, penticostali, iehoviqti, nazaflnetr, creqtinii dupa
Evanghelie... sub numele de pocdili. Pentru unii oameni (sectanfi) a te pocai inseamnd a
te lepdda de credinla ortodoxd. Termenul de pociinli inseamnd acliunea de recunoagtere
a pScatelor sdvArqite, dar cu sinceritate, cu cdin!6 qi hotirAreade anu le mai repeta.

1
 erezie un pericol, nu mai
Un luctu foafie grav este cE unii oameni nu mai vdd in
sunt in stare sd desPartd bine le de rdu. Cu alte
cuvinte nu simt prezenladiavolului, merg
spre lumind.Iatd, ca un scurt exemplu,
spre intuneric de bund voie, crezdnd c5 merg
mdrlurisirea unui bun Prieten de-al meu: "Etam
in Parcul Ciqmigiu din BucureEti qi
stdteam Pe o bancS imPreunS cu doi foqti coiegi
de serviciu' in timp ce ne dep[nam
invitat [a o casS din apropiere
amintirile s-au aproPiat de noi doi barbali care ne-au
pentru a ni se lua tensiunea in mod gratuit. Am mers
acolo qi intr-adevSr ni s-a luat
mod gratuit qi ni s-a spus c6 ne mai dau
tensiunea, ba chiar ni s-au dat qi medicamente in
adunarea aceasta vlne $1 un
dac[ mergern la ei la adunare' ins 6, noi i-am intrebat: ,,La
un preot, pentru cI sunt plcdtoqi
preot?" Iar ei ne-au spus: ,,Nu, n-are ce cduta aici nici
este 9i el tot om? El
lnsd vine un pastor". Iar noi am intreb at: ,,Darpastorul este sfAnt? Nu
"$i
'(Iacov 3:2).
nu are Pdcate? Cdcr este scns
atunci tot noi le-am spus: ,Noi atcl nu mal verum
nlciodat6!Ali vrut si ne pic[lili! Dacd"
sectanti, fiindc[ Dumnezeu a
nu aveli preot, nu este adunare creqtineascS, este adunare
i I o r ! " (Luc a | 7 : I 4)'
ZIS ,'oO iieitvd.di''v d a r dta I i r e o|
p

noui porunci
Unii oameni uit6 prea u$or c5 Sfdnta Biseric6 ortodoxS a dat,,cele
nu citim cdrli neortodoxe '
bisericeqti", peste care nu se poate trece. A qaptea poruncd ,,Sd

2
are scopul de a-i feri pe creqtinii ortodocgi de rdticire spirituald, cdciunii nefiind capabili
si discearni (s[ aleagd) singuri adev5rul,ipiot1Ef;ffE.Hidin,n.eqtiinfi.fln...mEGred,in.fa|

Cregtinii dupa Evanghelie s-au format in Elvelia qi de aici s-au r5spAndit in toatd
Europa. Cultul cre;tin dupi Evanghelie este un cult neoprotestant. Sub numele
,,Evangheligti" se cunosc astdziin Romdnia doui ramuri: ,,Creqtini dupi Evanghelie" 9i
,,Creqtini dup[ ScripturS". ,,Cultul creqtin dup[ Evanghelie'o are ca punct de plecare
organrza\ia .,Creqtinilor liberi" din Elvelia. Se organizeazd abia in secolul al XIX-lea,
insumAnd in doctrina lor invSlituri ale lui Zwilgli, J.N. Darby, ale baptigtilor,
adventirstilor gi ale altor grupdri. Din Elvelia credinla,,Evangheliqtilor" s-a r6spAndit in
toatdEuropa. Printre primii misionari care ne-au vizitatlarainainte de sfAr;itul secolului
al XIX-lea a fost qi misionarul englezE.H. Broadbent, gi dupi el elvefianul Francois
Bernay. Acesta s-a stabilit in Bucureqti qi a inceput si lin6 adundri, rugSciuni qi ,,vestirea"
Evangheliei in limba francezdpentru societatea ,,bonjuristd" a vremii. Un mic grup de
ascultitori au pdrdsit credinla orlodoxd. Din 1900 s-a inceput arsa-zisa predicare a
Evangheliei in limba rom dnd, dezvolt6ndu-se progresiv in Bucureqti qi in alte localitali.

Miqcarea prinde rldicini in RomAnia prin Francois Bernay care cheami prin anii
1901-1903 pe o sori a sa Sarah Bernay gi impreuni au inceput aqa-zisa evanghelizare
printre saqii din oragul RAqnov, Codlea, Bragov qi alte 1oca1it51i din f ara Bdrsei. in 1909
Francois Bernay pleaci din RomAnia, iar rdsp6ndirea acestei credinfe o preia ,,fratele"
Ioan petrescu. S-a alcdtuit, dintre noii adepli, un grup de tineri care se strAngeau laolaltd
sd citeasci Biblia qi sd o tSlmdceasci dupi mintea lor. Ei erau vrzitali ,si indrumali de
cdl:a,,frali" dinArdeal, ca: Stukemann, Krauss, Kolles.
in anul lgl2 s-a stabilit in Ploiegti ,,fratele Buhrer", un arhitect din Elvelia, trimis
anume datoriti pregitirii sale intelectuale qi calit6lii de ,,bun vestitor" al Evangheliei.
Menlionim cd acest Buhrer era membru al ,,Adundrii cregtinilor liberi dinApus".
Grigore Fotino Constantinescu este primul ,,predicator evanghelist" rom6n. Ca
fiu de ofifer, este trimis in Elvelia pentru a deprinde meseria de ceasotnrcat, dat aici ia
contact cu tot felul de miqcdri religioase. intors in lard dupi patru ani se rntrtuleazd
,,p?.Stor" al ,,cregtinilor dupl Evanghelie". in anul 1,914 izbucneqte
primul rdzbor
mondial in care intri qi lara noastr6. Grigore Fotino Constantinescu depi era mobilizat in
armatd,profitdnd de ingaduinla ofilerilor romAni, chiar a tatdlui s6u, deschide in IaSi o
,,casd de rugdciuni", el intitulAndu-se ,,predicator evanghelist qef'. Profitdnd de
condiliile grele prin care trecea lara gi ,drn cauza neglijenlei misionare" a unor preofi,

3
r

noua sectd se rdspandegte in Moldova, cu precddere pe v6ile r0urilor Bahlui, BArlad,

Siret, Trotug, Moldova gi la periferiile oraqelor Iaqi, Baciu, Roman, Bdrlad... Tot in
timpul primului rdzboi mondial s-au pus bazele unei noi miqcSri religioase denumitd
,,cregtinii dupdEvanghelie". !+

M-a intrebat, intr-o zi,uncreqtin dupd Evanghelie, cu ce pot dovedi ci Ortodoxia

este credinla cea adevdratd. Eu i-am spus cd, noi cregtinii ortodocgi, nu avem nevoie de
semne. Noi credem cu tdrte cd Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu ne cheami la mAntuire
prin glasui Sfintei Biserici Ortodoxe .Dar, deqi cei intdrili in credinfd, n-au nevoie de
minuni, totuqi minunile nu lipsesc din Biserica Ortodoxd. Amintim doar trei: LUMIIYA,
Diavolul gisegte tot timpul
argumente pentru a-i line l6nga el pe cei carelaun moment dat s-au l6sat pdcili1i. Chiar
in fala unor minuni precum cele amintite unii eretici au rdmas inlepenifi in rdtdcire. Sd
amintim aici de PogorArea Luminii Sfinte in noaptea de Paqti, Lumind care se pogoari in
fiecare an peste Sfbntul Morm6nt, qi care aratd c[ ADEVAnafA CREDINIA f sff
CEA ORTODOXA. tata rclatarca unui arhimandrit, pe nume Calist, despre minunea
int6mplatd in anul 1580 in vremea Patriarhului Sofronie al Ierusalimului: ,,Armenii erau
in acel timp rdu intenfiona{ifaldde ortodocqi. Ei au fbgbduit s5 dea
guvernatorului Ierusalimului o mare sursd de bani ca el si vini qi s[
?l impiedice pe Patriarhul Onodox sd intre in Biserica invierii in
Sfdnta gi Marea SAmbatS. Din cauza licomiei, guvernatorul a
ascultat qi a poruncit si se faci aqa. Astfel, numai armenii, cu mare
veselie, au intrat in bisericd, niddjduind sd primeascS lumina
sfdnt6, in timp ce ortodocaii stdteau cu Patriarhul afard, in curte, qi
cr,rprinqi de mAhnire se rugau lui Dumnezeu cu inimile pline de
c[in![ si-gi arate mila indurSrii Sale. in timpul rugdciunii 1or, o
coloand de piatri (care a fost numitd mai apoi ,,St61pu1 Ortodoxiei")
StAlpul ortodoxiei
s-a despicat qi Lumina Sfanti a ieqit prin ea. Ydzind aceasta,
patriarhul s-a ridicat repede qi inchin6ndu-se cu evlavie a aprins lumAnSrile pe care le
avea in mdna sa qi a impirlit lumina ortodocqilor spre sfinlirea 1or. Cdnd au vdzut
minunea portarii au deschis porlile bisericii. Patriarhul gi marea mullime impreund cu el
au intrat in biseric5, cintdnd: ,,Cine este Dumnezeu, mare ca Dumnezeul nostru..." $i
astfel a fost slujita SfAnta Liturghie. Ca urmare a acestei minuni unul dintre acei portari
mahomedani a mdfiurisit cu tirie pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu pi a crezutin El. Dar
c6nd au auzitaceasta foqtii lui coreligionari (mahomedanii), s-au aprins de mdnie 9i l-au
ars in curtea sfAntS, ,si in acest fel el aprimitmoafte de martir. $i acum intrebdm: De ce nu

4
 a venit lumina sfflnti la armeni? De ce a venit qi vine numai
la ortodocqi? Pentru cI numai credinfa creqtin-ortodoxl
este cea adeviratl!
Pentru a nu se crede ci vremea Sfinlilor Pdrinli care au
iubit Ortodoxia mai presus decAt propria lor viald a trecut,
amintim un fragment din mirturisirea de credin!5 a

cunoscutului pdrinte Filothei Zervakos, unul din sfinlii

secolului XX Am fost Si sunt, prin Harul lui Dumnezeu,
pregdtit sd md jertfesc pentru credinla ortodoxd Si Sfdnta
Tradtyie, dacd o va cere timpul. IVu primesc, resping Si
anatemizez; orice impietate, necredinld, slavd deqartd, erezie
Si greSeald, veche sau noud, care este potrivnicd credinlei
\ ortodoxe Si tradiliilor apostolice Si patristice. I{u accept nici
I un ful de inovalie sau invd\dtura omeneascd strdind,
I
potrivnicd invayaturii Si credinlei ortodoxe sdndtoase 'si
sfintelor Tradilii despre care sinodul vil Ecumenic decl(trd:
,,Toate inovaliile sau adiiugirile Jdcute pe ldngd invdldtura
.formulatd de pururea pomenilii parinli ai Bisericii, sd fie
anatema!".

DOCTRINA CULTULUI CRE$TIN

D EVANGHELIE

1. qAPTE SFINTE TAINE SAU SIMBOLURI ???

in Biserica Ortodoxd, pebazarevela{iei Sfintei Scripturi gi a Sfintei Tradilii se crede cu tdrie in

cele 7 Sfinte Taine (Botez,Mirungere, Spovedanie, implrtlqanie, Cununie, Maslu, Ei Preolie) l5sate de
Mflntuitorul Hristos Bisericii, drept c[i lesnicioase de dobAndire a Harului Divin absolut necesar pentru
mintuire : " C dci tn h ar sunteli mdntuili" (Efes, 2' 8).

5
r

Biblia aduce dovezi nu numai despre instituirea, lucrarea acestor 7 Sfinte Taine, dar si despre
faptul ci acestea sunt realitili concrete, care - este adevirat - depdEesc puterea noastrd de in{elegere.
Pentru ci nu au in{eles cele scrise in Biblie, sau poate nu au citit unde trebuia, crestinii dup5 Evanghelie
aftrmd.cu tdrie c5 ei cred doar in 2 (dou6) iar nu in 7 (gapte) lucriri sfinte. Ba mai mult, acestea doul - zic
ei - nu sunt taine si nici mScar realit[fi. Aqadar dupl "credinfa" creqtinilor dupl Evanghelie Mlntuitorul
Hristos a l[sat pentru Biserica Sa doar douf, lucriri, si acelea simbolice: Botezul Ei Cina.
Dar sE ne gAndim pu{in: penhu cI nu ?n[elegem cum se petrece ceva, o lucrare divini, de
exemplu, este de ajuns sd o consider[m un simbol, iar nu o realitate tainic6? DupS acest considerent -
adoptat de aceastd inv[ldturd - am ajunge si considerim Nasterea Mdntuitorului, invierea, inf,llarea sau
alte lucruri minunate ale lui Dumnezeu, simple simboluri, pentru cd nu inlelegem cum s-au petrecut.
Este clar cd inv[litura lor este intemeiat[ pe principii total greqite. Este corect ce afirm[ ei, cf, sunt doar
2 lucr[ri sfinte? Binein{eles cf, nu ! Biblia aduce dovezi clare despre BOTEZ: "Drept aceea, mergffnd
invnfafi toate neamurile, botezindu-le in numele Tatllui si al Fiului si al SfAntului Duh" (Matei
28,19); SPOVEDANIE:"LuafiDuhSfAnt;Ciroravetiiertapflcatelelevorfiiertate"(I'oan20,22-
Zl); irupinfi;aNrc: "Cel ce minAnci trupul Meu si bea sflngele Meu are viatl vesnicfl si Eu il
voi invia in ziua cea de apoi" (Ioan 6,54) ; N(INTA: "Taina aceasta mare este, iar eu zic in Hristos si
in BisericI" (Efeseni 5,32); PREOTIE: "Si hirotonindu-le preoti in fiecare BisericI" (F.Ap. 14,23);
SFANTUL MASLU: "Este cineva bolnavintre voi? SI cheme preofii Bisericii si sI se roage pentru
el, ungindu-l cu untdelemn, in numele Domnului" (Iacov 5,14); PUNEREA MAtNruOn S,qU
MIRUNGERE.. "Atunciisi puneau m0inile peste ei, si ei luau Duhul Sfflnt" (F.Ap. 8,17).

Poate fi mflntuire fir[ Har si in afara Bisericii lui Hristos?

Domnul Hristos S-a j erlfit pentru toli oamenii. Este un adev[r clar. Jertfa Lui ne-a adus, in mod
obiectiv, vifiual, ia to!i, mAntuirea (Ioan 3,16). Dar aceastd mintuire trebuie si o ;i c6stigdm, sd ne-o
insusim prin credin([ qi fapte bune (Galateni 5,6; Iacob 2,26).
Asadar, este o diferen{d intre MA.NTUIREA OBIECTIVA pe care, ca dar (daruita) o averl
virlual (posibila) toti si nAAlqfUfnnA, PERSONALA, care este o lupta (II Timotei 2,3-6), sau o
" {t l e r g ar e ",o cursd pe " stadionul " acestei vief i. (I Corinte ni 9,24 -27 ).

Mai clar, m6ntuirea personal6 este asemenea unei curse, in care continui sI fugi chiar daca at
credin{a cf, ai ajuns (Filip. 3,12). Sd ne imagin6m cd un pSrinte foarte bogat are un copil pe care l-a
trimis spre educafie, departe. Copilul nu are nici virsta, nici experien(a necesare administrdrii averii
p[rintesti. Cu toate acestea, in virtutea filialiei, el se numeste mostenitor Ei stlpAn al averii, desi real va
deveni stdp0n abia dupd mulli ani qi multe eforturi. AEa este si cu noi in privinla m6ntuirii: ne numim
moqtenitori ai Cerului deEi, inc[ nu l-am c6Etigat. Aceastd numire este dat[ in virtutea faptulut cd prin
t'ne-am tmbrdcat" (Romani
Botez;i credinla suntem fiii lui Dumnezeu gi frali ai lui Hristos, inttu cate
8,14-17; Galateni 3,27). Va trebui deci sd lupt[m, s[ alergdm, sd depunem mult efort pentru a lua
cununa, pentru a deveni moEtenitori reali ai Cerului, adicS pentru a ne mintui. De aceea lucrarea
credinlei trebuie sd fie permanentf, Ei temeinic[, pentru cd "CELUI CE I SE PARE Ci Sfi, Si U
AMINTE Si XU CAD{" (I Corinteni 10,12). Mare greqeal5 fac "fralii", inclusiv crestinii dupd

5
Evanghelie, cAnd se autodeclar[ m0ntuili gi spun c[ doar ei qi numai la ei, si doar prin invf,![tura lor se
afl[ m0ntuirea(?!?).
Pentru a ne mtntui trebuie s[ implinim trei condigii
1. CREDINIA se cuprinde pe scurt in crez
2. HARUL DUHULUI SFANT care ne curdfegte de picate gi ne sfinfegte il primim de la Iisus

Hristos prin preot in cele $apte Sfinte Taine: Botez,Mirungere, Spovedanie, impdrtdqanie,
Cununie, Maslu qi Preolie (Preofia o primesc numai unii).
3. FAPTE BUNE inseamnd sd implineqti cele 10 porunci.

Dar, s5-i intreb[m pe crestinii dup[ Evanghelie: poate fi mAntuire fbr[ Har? SfAntul Pavel zice:
,,in Hur sunteli mdntuili" (Efeseni 2,8), iar acest Har cate a venit prin Domnul Iisus (Ioan 1,17) este
oferit doar in Sfinta Biseric[ Ortodox[ "stdlpul;i temelia adevdrului" (I Timotei 3,15) prin cuvAnt
(invafatur[) qi Sfintele Taine. Ori, pentru c[ sunt rupfi de Bisericd si nu mai au continuitatea harului,
fra{ii creqtini dupd Evanghelie se mai pot declara mAntuifi? Nu!
Sfflntul Ciprian zrcea: "in afura Bisericii nu existd mdntuire" pentru cI in Biseric6
Dumnezeu oferl unirea cu El (Efeseni 5,23-30), adicd mintuirea. De aceea Biserica este, dup6 expresia
Sfflntului Ioan Gur[ de Aur. "laboratorul mdntuirii" ifi care,prin unirea cu Dumnezeu in Har, lucrf,m
la m6ntuirea noastri "Cu fricd ;i cu cutremar lucrali la mdntuirea voastrd" (Filipeni 2,12). Si nu ne
lds6m in;elafi: o inv[ldtur[ care oferl lucrdri simbolice, unirea cu Dumnezeu simbolic[ qi promite fErd
temei mAntuirea, este "o altd evanghelie", pe care noi ortodocqii trebuie sd o respingem ca fiind total
d[un6toare qi pierzdtoare pentru suflet. AEadar, s6luim aminte cd "tn zilele din urmd vor veni vremuri
grele; Cd oamenii (ereticii) vor Ji blasfemiatori ... uvdnd tnfdli;area adevdratei credinle (ortodoxe),
tlar tdgddaind puterea ei. Depdrteuzd+e ;i de ace;tia. " (II Timot ei3 ,l .2.5).

Cina Domnului - Jertfi realfl sau o simpli comemorare?

^
Sfanta imp[rtlqanie - spunem noi ortodocsii - este Sffinta Tain[ instituit[ de NzlAntuitorul la Crna
cea de Tain[. Atunci El, luAnd pAine si vin, binecuvAntAnd Ei mullumind, a dat ucenicilor Sli spre
mdncare qibluturlinsuqi Trupul qi Singele Lui - (Matei28,26-28).
Felul in care pAinea Ei vinul, prin rug[ciune si Harul lui Dumnezeu se prefac real in insuEi trupul Ei
sAngele Domnului este un lucru minunat, nein{eles qi tainic. Jertfa Sfintei impdrt[Eanii a fost s[v6r;itd
pentru prima datd de MAntuitorul Hristos la Cina cea de tain6. Dar El a poruncit urmaqilor Sii, Sfinlii
Apostoli, si continue sd o s[vArseascs: "Aceasta (JertfQ sd o faceli tntru pomenirea Mea" - Luca
ZZ,lg.Pdnd astdzi, porunca M0ntuitorului este indeplinitS, prin urmagii Sfinqilor Apostoli (Episcopi,
Preoli si Diaconi), Jertfa Sfintei impirtI;anii fEcdndu-se sSpt[mAnal in orice Bisericf,.
Credinciosii creEtini dup.5 Evanghelie au ajuns s[ afirme cu totul altceva: dup[ invS!5tura lor,
Cina Domnului (Sfdnta lmp[rtlEanie) este doar simbolul morlii lui Hristos si nu are nicidecum
capacitatea de a ierla p[catele, sau de a ne uni real cu Dumnezeu, ci este un simplu act prin care se aduce
aminte de moaftea, Jertfa lui Hristos.
in fala acestor argumente neortodoxe dorim sI arlt[m fra[ilor crestini dup[ Evanghelie
adev[rul: SfAnta impSrlaganie sau Cina Domnului este qi o aducere aminte (anamnezd) dar in acelaqi
timp este qi o tain[, qi o JertfI realS gi nesingeroas[. Mintuitorul Hristos a promis-o celor ce cred in El.
DupS cum vedem in discu(ia lui Hristos cu iudeii (Ioan 6,29), le spune acestora cI cel ce vrea si se
mintuiascd trebuie sd mdnlnce "trupul Lui" (v. 51). Ne putem intreba: dacl MAntuitorul voia sd afirme,
in disculia despre "pdinea / trupul Lui" altceva (de exemplu c[ trebuie sd mdnince "simbolic" trupul
Lui sau altceva de acest gen) de ce atunci cdnd au plecat o pafie din ucenicii Lui, smintili de ce auziserd,
El nu i-a luat intr-o parte sb le explice - dac[ era de explicat ceva - asa cum o ficuse gi altidatd? De ce?
Rdspunsul este unul: Hristos nu avea ce sd le explice, spusese tot adevdrul. Mai mult, Sfinqii Apostoli

7
accepta aceste cuvinte gi sigur si ei fuseserl surprinqi de cele auzite, ca fiind "cuvintele vielii ve;nice"
(Ioan 6,68), adic[ adevdruri care, chiar neinlelese deplin, lucreazd'innoi mAntuirea.
CI este asa vedem Ei din faptul c5 Sfinlii Apostoli, la Cina cea de Taini, nu par a fi surprinsi de
cuvintele Domnului c6nd le spune: "Luuli mdnculi acesta este Trupul Meu ... Beli dintru acestct toli,
acesta e Meu,,(Matei 26,26-27).Din contrS, ei au primit acestea ca o implinire a promisiunir
Sdngele
fEcute 1or de Mlntuitorul.
AEa au in(eles Apostolii si asa au si predicat. De exemplu, Sf. Ap. Pavel, care nu a fost ucenic
ciirect al M6ntuitorului, este instruit in acest adevdr si in toate celelalte de preotul Anania, in Damasc
(Fapte 9,17-18). Sf. Ap. Pavel ii sfituieqte pe Corinteni: "cdci eu de la Domnul am primit ceea ce
v-um clut ;i vouii: cd Domnul lisus tn nouptea in cure afost vdndut, a luat pdine. $i mullumtnd a zis:
Luali, mdncali, acesta este trupul Meu care se frdnge pentru voi. Aceastu sd faceli spre pomenirea
Mea. Asemenea si palrarul dupd Cind zicdnd: Acest puhar este Legea cea Noud tntru sdngele Meu.
Aceasta sd faceli ori de cdte ori veli bea, spre pomenirea Mea. Cdci de cdte ori veti mAnca aceastd
pAine ;i veli bea acest pahur, rnourtea Domnului vestili pdnd cdnd va veni. Astfel, oricine va mdncct
pdinea aceasta sttu vct beu paharul Domnului cu nevrednicie, vali vinovatfald de trupul ;i stingele
Domnului. Sd se cerceteze tnsd omul pe sine ;t asa sd mdndnce din pdine ;i sd bea din pahar. Cdci cel
ce mdndncd ;i bea cu nevreelnicie, oshndd t;i mdndncd ;i bea, nesocotind trupul Domnului"
(I
Corinteni 11,23-29).
Dac6 acesta este adevdrul prezentat de Biblie, de ce inva![ greqit crestinii dupf, Evanghelie?
Trebuie s[ interpretim simbolic cuvintele Mdntuitorului sau literal? DacS trebuie interpretate literal
atunci inv6!6tura crestinilor dupd Evanghelie este total greqit[. Si, tot ca o dovad[ cd ceea ce credem
noi
este adev1rul, citdm pe Sfantul Ioan GurI de Aur care zicea'. "Multe tname $i dau copiii
la doici
strdine, dar lisus Hristos ne hrdneste cu propriul Sdu shnge. " Iar Sf. Ioan Damaschin afirm d: "
insu;i
Dornnttl a zis: Acesta este sdngele Meu, qi nu icoanu (tnchipuireu) sdngelui Meu- "

2. ESTE oARE r;ITr,ZUL CREqTINILOR DUPA EVANGHELIE CEL CORECT ???

invdtltura Ortodoxa aratd cdbotezul este "poarta de intrare" in Biseric6, Tain[ SfAnta instituiti
de MAntuitorul Hristos in care, prin intreita scufundare in apf,, in numele Sfintei Treimi se dI
prirnitorului Harul care-i sterge pdcatul strdmo;esc (qi celelalte plcate) si il face membtu deplin al
Bisericii: "Drept aceeae mergflnd, invltati toate neamurile, botezf,ndu-le in numele Tatilui si al
Fiului si al sfantului Duh" (Matei 28,19).Botezul este o lucrare realf, dar si tainica. Este reoldpentrur
c[ prin bot ez se iartd omului pf,catele; qi este tuinicd, adicd o tain[ pentru noi, pentm cd oric6t vom
incerca sI in{elegem, totusi nu vom putea pricepe cum prin semnul vdzut al scufundirii in apf,,
prrmim
in mod neyizutHarul de la Dumnezeu. Creqtinii dup[ Evanghelie interpret6nd greEit Sfinta Scriptrira
au ajunsd sd nege nu numai caracterul de Taind al Botezului, ci insiEi valoarea si eficacitatea acestuia"
Evangheiistii afirm6 c[ Botezul este un simplu sintbol,care nicidecum nu are putere sf, spele picatele,
.. ,unt spf,late <loar de sAngele lui Hristos. De asemen ea - zic ei - ca s[ primeEti botezul trebuie si crezi
si si te poc6ieqti. pentru ca pruncii nu sunt responsabili de credinla qi faptele 1or, ei nu pot fi botezali
-

afirmi gre;it inv[![tura crestinilor dupi Evanghelie.

Cu toate cd au pretenlia c[ inv5ldtura lor este intemeiati pe Evanghelie si cd este corectd,
afimra{iile lor ne aratl exact contrariul. De ce? Pentru cd in Sfinta Scripturd se aratd clar cd Botezui
curdle;te real plcatele, deci nu poate fl un simbol: "Si se boteze fiecare dintre voi in numele lui Iisus
Hristos,, spre iertarea plcatelor si vefi primi darul Duhului Sfint" (F.Apostolilor 2,38).
Faptul cd Botezul are si un aspect simbolic, acela al mo(ii, ingropdrii qi invierii intru Hristos
(Romani 6,3-4) lucrupe care noi ortodocsii nu-l t[glduim - nutrebuie sf,ne facf, sf,negf,m aspectul leal
si tainic al acestei lucrlri sfinte, asa cum greqit face aceastl inv[ldtura. Apoi, in lucrarea lor de

I
cunoaqtere a adevdrului, care pare mai degrab[ o respingere a acestuia (II Timotei 3,1 - 5,7) adeplii
cultului crestinilor dup6 Evanghelie resping qi botezul copiilor, zicind chiar cI el nu este valabil, pe
motiv cSpruncii nupot s[-gi m6rturiseascd credinla;i nu sepotpoc[i.

Oare, nu trebuie botezali coPiii???

Oare, degeaba spune Mflntuitorul Hristos "Ldsali copiii sd vind la Mine $ nui-optW"
(Matei lg,l4).Oare, degeaba spune Mflntuitorul "Cine (oricine, deci;i copiii) nu seva na;te din upd
;idin Duh nu va mo;teni fmpdrdliu cerurilor?" (Ioan 3,5). Oare degeaba spunea qi Sffintul Apostol
petru,inpredicadelaCincizecime: ttpentruvoiestedatdfdgdduinla;icopiilorvo$tri?"(Fapte2,39).
Oare, degeaba spune in SfAnta Scriptur[ cI s-au botezat "case", adic[ familii gi cu copii - Fapte 10,47'
48;16,33; I Corinteni 1,16. Sunt inacceptabile inv6![tura si pretenlia lor greqitl si exageratd de a
botezadoar la maj orat, qi - ceea ce este ;i mai grav - de a boteza oameni csre aa maifost botezali.

3. ESTE CORECT CA NESPTNG CREqTINII DUPA EVANGHELIE SFANTA TRADITIE,

CULTUL ICOANELOR SI POMENILE?

Categoric nu! Sfdnta Scriptur[ Ei SfAnta Tradilie aveau, Ei au Ei astdzi aceeaqi valoare
mAntuitoare: "Fratilor, stati neclintiti Ei {ineti PREDANIILE pe care le-ati invlfat FIE PRIN
CUVANT, fie prin epistola noastrl" (II Tes. 2,15). Despre cultul icoanelor noi spunem cu cea mai
mare convingere c[ este legitim[ cinstirea lor qi aducem din multe altele existente un singur argument,
cuvintele SfAntului Vasile cel Mare: "Cinstea adusl icoanelor se indreaptl citre cel infifi;at in
icoanI". CAt despre pomeni avem douS versete foarte clare in Biblie:
A) darnic cu pflinea qi cu vinul la mormintul celor care ti-au rlposat'r (Tobit 4,17)- Ce
"Fii
poate ?nsemna a fl damic cu pdnea si cu vinul decAt parastas - poman[???!
B) "Sffint si cucernic gind a fost cI a adus jerffn de curltie pentru cei morti, ca sil se slo-
bozeasc[ din p5cat" (II Macabei 12,46). Adic6, un g6nd sfhnt dintr-o credin!5 dreaptd este a face pomand
(ertf6 de curl{ie) penku cei morli, ca ?n urma acestor pomeni Dumnezeu sd se milostiveascf, de sufletele
celor pomeni(i Ei sd-i scoati din osAnda iadului sau, dacl sunt in Rai, sd le dea mult mai
multl luminS.

4. SECTANTIMR DOvADA iN CBra. CE PRIVESTE SFINTENTA CRUCII?

M6ntuitorul vorbindu-le ucenicilor despre a doua venire a Sa la sfArgitul lumii le spune "Atunci se va
ar[ta pe cer SDtrIINIIL FTULU Ol]ItIL,fU" (Mat. 24,30). Semnul Fiului omului este fird discu{ii crucea,
precum semnul satanei este 666. "CIci cuvflntul crucii este nebunie pentru cei ce pier, iar pentru noi care
ne

mfintuim este puterea lui Dumnezeu" (I Cor I.18). Conform acestei afinnalii a SfAntului Apostol Pavel sd-l
.,Ce consideri dumneata ci este crucea: pierzanie sau mflntuire?" el va rdspunde crt
?ntrebdm pe sectant:
siguran{d:
,,Pierzanie!". Si atunci noi ii rlspundem: Este foarte clar cI dumneata egti pe caleapietzaniei, iar noi
pe caleamAntuiriil
SECTANTII NE SPUN CA NU AvEM NEVOIE DE SEMNUL CRUCII FACUT CU MANA
ooDuh
pentru c6 Dumnezeu nu cere slujirea mAinilor omenesti, folosindu-se de tAlcuirea gre;it5 a acestui verset:
este Dumnezeu si cel ce i se inchinfl se cade a i se inchina in duh si in adevir" (Ioan 4-24). Dat fiind
insi nahtra
dubl6 a fiin{ei noastre, c6t suntem in vial6la tot ceea ce face trupul parlicipi si sufletul, si invers. Este adevirat cd

trebuie s[ ne inchinam in duh, dar aceasta nu inseamn[ cI se inldturi cultul exterior. Iatd, Sf. Apostol Pavel
porunceste, ca .'B[rbatii s[ se roage in tot locul, ridicAnd mflinile sfinte, flri mAnie si fflri sovlire" (1' Tim.
2,8). Oare M6ntuitorul s-a oprit numai la suferin{a spirituald din Gr[dina Ghetsimani sau a primit-o si pe cea
trupeascd? Si avem crucea numai in iniml cum ne spun sectan{ii? Dar ce, inima este singurul mddular al
organismului? Categoric nu! Noi trebuie sI cinstim crucea Ei cu ochii, Ei cu gura Ei chiar cu m6inile, inchirurdu-ne:
o'Lui Dumnezeu inchinfl-te!" (Apo c. 22:19)

9
I

5. ESTE CORECT SA NE NUMIM CU TOTII "PREOTI" ?

Un lucru foarte interesant este c5, dup[ inv6ldtura lor, to{i credincioqii creqtini dup[ Evanghelie
se declard aft "preoli" (?l?) (Probabil si pentru a le motiva ac[iunile de prozelitism.). Oare, ei toli sunt
cu ader,Srat preo{i? Este corect sd se numeascd aqa? SI vedem ce spune Biblia:
in Vechiul Testament, Dumnezeu a organizatprin Aaron, fratele lui Moise, preolia levitic[. Diu
cele 12 neamuri (triburi) doar unul a fost ales sI s[vArqeasc[ slujbe Ei sd aduc[ jerlfe Corlului SfAnt. Cei
care au incercat sa-si ia cu de la sine putere aceastd slujire au fost pedepsi{i. (ex. Core, Datan si Abiron
sunt pedepsili cu moartea - s-a cripat p[mdntul Ei i-a inghiqit de vii - Numeri 16,1-3 5).
Asadar, doar unii erau preo{i ai Legii Vechi qi doar ei aveau dreptul qi datoria de a aduce jerlfe sr
de a instrui poporul in slujba Domnului. Doar ei fbceau aceasta, chiar dac[ to{i evreii, in comparafie cu
pag6nri (neevreii) si in virtutea faptului cI qi ei putea aduce jertfe Ei ruglciuni lui Dumnezeu, erau
numili "preolie sJdntd", "neant sfdnt" ' IeEire 19,6;
in Noul T'estament, Domnul Iisus Hristos venind "la plinirea vremii" (Galateni 4,4) a adus
L.egea Noud care a schimbat-o pe cea Veche, iar odat5 cu schimbarea Legii a fost schimbatd si preolia:
,,Iar tl,acd preoyia S-A SCHIMBAT (adicd a Vechiului cu Noului Testament), urmeazd nttmaidecdt

si schimbarea Legii" (Evrei 7, 1 2).

in Biblia lor scrie "Iur dacd preolia S-A DESFIINTAT...". Iatd de aici fn colo vine rdtdcirecr
spiritttctld ciici diavolul il rupe pe cre;tin de preot ;t-l aruncd infundul iadului.
Dar nu to[i ucenicii Lui au cunoscut "Tainele Impdraliei lui Dumnezeu" (Matei I 3 , t 0- 1 1) qi nu
to{i an primit, prin suflare, Duhul SfAnt de la El (Ioan 20,21-23). Cei care au cunoscut "tainele" si au
prinit Harul erau doar cei 12 Apostoli care, deEi oameni simpli, fuseserd instruili chiar de Domnul timp
de 3 ani iumitate. in acest timp ei au putut s5 afle tot ceea ce era necesar pentru a deveni "iconomi ai
tctinelctrluiDumnezeu" (ICorinteni4,l)qi "purtdtoridecuvdntailuiHristos" (IICorinteni5,20).
Sfinlii Apostoli, insa, au primit odatd cu Harul qi puterea de a slvArsi cele 3 lucrlri ale lui
Ilr-rstos: a sflnqi (Matei 16,16;Ioan20,23, etc.), a predica Evanghelia (Matei 28,19-20) si a indmma
spre mintuile pe cei credinciogi (Fapte 20,8). Stiind cd nu triiesc vesnic, au ales in locul 1or pe al1ii car e,
ca si er, sd primeasci Harul Preofiei Noii Legi si s[ slvArqeascd cele 3 slujiri ldsate de MAntuitorul.
Acestia au fost si sunt Episcopii, Prezbiterii (Preo{ii) qi Diaconii, ftecare av6nd indatoriri
precise ;i fiind instituili in mod special de Sfinlii Apostoli, chiar dac[ erau alesi de comunitdfi - €apte
6,3-5). instituirea lor era fEcutd prin taina preo{iei, adicf, prin rugdciune si punerea mAinilor - (Fapte 6,6;
I Timotei 4.14;5,22; iI Timotei 1,6; Tit 1,5). Ceea ce primeau doar acesti oameni (Episcopi, Preoli,
Diaconi) era ceva cu totul special: Harul lui Dumnezeu, care le dddea dreptul de a fi preolr: "i\i
amintesc sd aprinzi;i mai mult, din nou, Harul lui Dumnez.eu care este tn tine prin punerea ruiiinilor
ntele,,. (II Timotei 1,6) in virtutea acestui Har ei sunt numili preoti (sau preolie haricS).
Dar, nu toli erau preofi in Har. Acest lucru nu contrazicea deloc faptul c[, in virtutea botezului
care-l face pe om membru deplin al Bisericii, qi ii d[ posibilitatea de a duce lui Dumnezeu jertfb de
rugiciune, cAntare etc. (Evrei 13,15; Romani 12,1) qi in comparalie cu necrestinii. noi toti ne putem
n;ami "preolie intpdrdteascd, neam sfiint, popor agonisit de DutnnezeLt" -I Petru 2,5-9. Aceasta este
pleolia spiritualf,, cu caracter universal, ce cuprinde toli membrii Bisericii. C[ este o diferen{5 intre
preo(ia Haricf, (Episcopi, Preoli, Diaconi) si cea Universalb, vedem in aceeasi epistoli a SfAntului
Apostol Petru:

10
 Asadar, dupd Sfhnta Scripturd putem declar[m "preo{i" fa(6 de cei din afara Bisericii si in
sE ne
virtutea acestui drept trebuie s[ vestim in lume bun5t5liie Celui ce "ne-u chemat din tntuneric la
lumina Sa cea minunatdt'(I Petru 5,9). Dar este total gre;it s[ ne autodeclarim preofi faq[ de al{i
crestini, bine qtiind cd Sfdntul Iacob zice: "Nu muQi dintre voi sd deveniyi tnvdpdtori,fralii met, ;titnd
cd noi, uce;tia (fnvdldtori, preoli) vom li supu;i unei judecdfi mai aspre" (Iacob 3rl-2).Iar SfAntul
Pavel spune cd'. "Nimeni nu-;i iu singur cinstea uceasta (slujirea preoliei) ci numai cel chemat de
Dumnezeu precum Aaron." (Evrei 5,4). Agadar, este total gresit[ pretenlia crestinilor dupd
Evanghelie de a se declara preoli prin faptul c[, fiind rupli de Biseric[, au pierdut continuitatea Harului
Preofiei, deci nimeni nu i-a trimis la predic6. "SI CUM VOR PROPOV4DUI DE NU VOR FI
TRIMI{I? ". (Romani I0,15)

6. DESPRE CATB JUDECATT SE VORBE$TE iX rAXr,q, SCRrpruRA?

Biblia interpretat[ ortodox vorbeqte de dou[ judecdfi: una particulard, sdvArgiti de MAntuitorul,
a sufletului imediat dupd moarte (,,rdnduit este oamenilor ca o singurS dati si moar6, dupd care este
Judecata" Evrei 9:27), pentru cd sufletul este cel ce mai rdmdne din om dup6 rnoarte qi o judecatd
I.. general[ slvirqit[ de MAntuitorul de data aceasta a oamenilor, adicl a sufletelor reunite cu trupurile.
Cu toate cd Biblia prezintd foarte clar adevdrul despre cele doud judec51i, invifdtura ,,evangheliqtilor"
a{rrrnd cd nu vor fi doud ci... patru judecifi sdvirqite de MAntuitorul. C[ avem dreptate este ardtat nu de
noi ci de Iisus Hristos cAnd vorbeqte in numeroase pilde despre IIN SINGUR SECERi$ PENTRU
CRAU $I NEGHINA, despre o singurl datd c6nd va veni Mirele, o singurd datd cdnd va veni Stip6nul
sd judece lumea. ,,lar cind va veni Fiul omului intru slava Sa gi toli Sfinlii tngeri cu El, atunci va gedea

pe tronul Slavei Sale. $i se vor aduna in fala Lui toate neamurile, qi-i va despdrli pe unii de allii precum
desparte pdstorul oile de capre qi va pune oile de-a dreapta, iar caprele de-a stAnga (Matei 25 31-33)

7. ESTE CORECT SA CNPNEM CA VA EXIST,q. O INIPANATTT DE 1OOO DE ANI?

Majoritatea invafaturilor noi, sau prezentate ca fiind noi de eretici, nu sunt altceva decdt o
reinviere a unor conceplii greqite, false, condamnate de mult de SfAnta Biserici. in aceastd categorie de
,,invd!5turi noi" intrd gi ideea despre o pretinsd impirdlie de i000 de ani, invd{dturi consideratd corectd
de ,,Evangheliqti", adventigti, martori qi celelalte grupdri numite chiar ,,MILENARISTE" (de ia
latinescul milenium : I 000 de ani).
incd de acum o suti de ani unii eretici vehiculau idei despre mileniu. Dintre ei, unii credeau cd
Hristos va institui o impdrdfie de o mie de ani pur omeneasba, pdmanteasci. Aceastd invdfdturd a
milenarigtilor se bazeazdpe cdteva texte, fie interpretate greqit, fie care se referd la cu totul altceva. Sd
nu uitdm c[ Apocalipsa este o carte profetici (Apocalipsa I:1-3; 22,7), iar cele expuse nu pot fi
interpretate literar ci simbolic.
Astfel textul din Apocalipsd 20; 3,5,6 gi 7 este tradus greqit in bibliile Cornilescu, deqi in
originalul grec se vorbegte despre ,,miile de ani" (grecescul ta hilia), iar nu de mia de ani cum greqit
interpr eteazd evanghe li qti i.

Bibliografie:
"Apologetica iubirii" - Preot Gabriel Sorescu; ,,Viala gi invdfiturile Cuviosului pirinte Filothei Zervakos",
Tesalonic, 1994, Editura Orthodox Kypseli; Arhim. Ioanichie B5lan, Istorioare duhovniceqti, Editura Multiprint, Iaqi

11
 Casa de Rugdciune Sala Regatului
Biserica Anglicani Biserica Crestind "Jertfa" Biserica Nou-apostolici
Emanuel lt,4artorii lui lehova

Biserica Penticostald

Casa de rugec!une a{u 1, t t i L:t i:, * ft c i it' /,

Adventigti de Ziua LIn cre$tin turci, tdtari etc. la
a 7-a - Miscarea de acievirat nll poate Adevdrata Bisericd hotare, se
Reformatiune adrrnau, posteau
fr o barcir legati ia C ind
tirm in vrefi1c ce o vreme, se
lltii ineaci
se rLIgau, cereaLl
(silnt atra;i ia ajutorul la
secle). E,l trebuie Dumnezeu Casi de rugdciune -
sd fle o barci promil6ndu-i sI a cred lor nazarineni
salvatoare. o ina11e inci o
ph-rtitoare peste Bisericd sau o
val urile mdnSstire spre
l3rrrlelegllor $1
slava numelui
pescriite-,are de Siu gi apoi
snf-lete ce se plecau la razboi.
ineacS. Oare nu Si mergem qi noi
Biserica Adventistd vedem r-rnditele 1ardzboi, prin
de Ziua a 7-a diavolului'i Nu forla exemplului,
veciern pescnirea ddruind o carte
de rugdciuni, o CasA de rugdciune -
lui cea groza.r[? cregtini dupd evanghelie
Nu vedem ce icoan6, chemAnd
arga!i ostenitori suflete ritlcite la
are cliavolul? Sa calea luminii.
ne arlLic:ern aminte Catedrala Ortodoxd imparlind in
de moqii 5i "Sfantul Dumitru" stdnga gi-n
sirfuirogii noptri dreapta
care, pe iingd (creqtinilor
lapirrl cI eraLI ortodocAi) astfei
loarle bLrni cre$tini de cateheze...
oriodocqi, ar-r Cdci lucrdnd cu
Bi seflca rAvnd, gi Domnul Casi de rugdciune
apdrat chiar cr,r
pleliil vielir lor va rdspliti bogat
credinla ortodoxS. ostenelile
Cfu-rd apirreatr dumneavoastrdl
Amin.

Biserica Cregtind Baptistd Biserica Penticostald Biserica Ir/etodistd Biserica Cregtini

Biserica Protestanta "Emanuel" "Betel" Baptisti

12