- www.odaia.go.ro www.mirem.ro www.ortho-logia.

com

EREZIILE APUSULUI
) =c = 3 3 C\C--<F

Despre Protestantismgi ispitele rationalismului cregtin

Ieromonah Visarion Moldoveanu Bogdan Mateciuc

- VoIumuI II

CUPRINS
PrecuvAntare

PARTEA LNTAT Despre adevirata Biserici Despre Sfinta Predanie Despre mAntuirea intru Hristos

111. 132 139

Mulfumim Prea Cucernicului Pirinte Theodoros Zisis, distins profesor al Facultlfii de Teologie Ortodoxi din Tesalonic, penhu bunivoinfa de a ne acorda drepfuI gi binecuvAntarea publicirii acestei lucriri apologetice, spre slava Bisericii Ortodoxe de pretutindeni

PARTEA ADOUA Principalele trisituri ale grupirilor pseudocreqtine Sectologie.Mogtenirea lui Luther Neoprotestantismul Baptigtii Adventigtii de ziua a gaptea Cregtinii dupd Evanghelie Penticostalii Ucenicii lui Hristos Noilor Apostoli ,,Biserica" ,,BisericaUnificdrii" Universal5" ,,Biserica

l7'r.
/88 /92 /96 / L07 /705 /707 /774 /715 /7L9 /122

CJpn lui Dumnezeu Pdrt5gia Martorii lui Iehova Mormonii

/L23 / I34 /I38 /750

PRECUVANTARE
PARTEA A TREIA Ispita rafionalismului cregtin Neocregtinismul Antihristul 11,65 /180 /188 rdim vremurile amestecdrilor religioase, ale ingeldrilor pierzdtoare gi ale unirilor amdgitoare. Adevdrul este Iisus Hristos Dumnezeu-Omul. lnsd omul contemporan, ,,omul nou" nu mai poate crede lntr-un Adevdr lntrupat, ci il reinterpreteazd dupd norme umanistrafionaliste, il cautd in puhoiul de fllozofli, doctrine, studii, gtiinle gi experimentiri, il croiegtedupd chipul gi asemdnarea firii lui cAzute; astfel pdcatul a devenit virtute, binele s-a pervertit, minciuna a luat locul adevirului. Sd nu ne mirdm cd intr-un veac ca acesta, pentru cei mai mulli ,,cregtini", Hristos a devenit tocmai ceea ce invdfitura ortodoxd denumegte Antihrist. Vorbind despre ,,dumnezeul" lumii cregtine acfuale, Cuviosul Pdrinte Serafim Rose spune cd ,,omul moderna creat un un nou dumnezeu, dumnezeumodelatcfrt mai fidel dupd de trparul noilor aremuri, preocupat gtiinld gi afaceri;defapt una dintre intenfiile primordialeale gfindirii moderne fost aceea a a de confecliona arenrcnea un dumnezru". Agadar, oamenii gi-au schimbat nu doar gAndirea despre Dumnezeu; ei au schimbat lnsdgi ,,dumnezeirea"de

PARTEA A PATRA Martin Luther gi cauzele secreteale reformei lui, de Pirintele Gheorghe Calciu l2A'1. Criza identitifii neoprotestante in istorie, de Mihai Oari Icoanele in Biserica Ortodoxi, de Pirintele John Whiteford

lz't4 I2s2

care se vor condugi" niscAnd un ,,nou dumnezeu" care se deosebegte vddit de Dumnezeul Vechiului gi Noului Testament,Cel rdstignit de iudei gi mirturisit de Apostoli. ,A,cest ,ineo-dumnezetJ" nu reprogeazd fdpturii incdlcarea Scripturilor, nu mustrd pdcaful, nu pedepseqte reaua credinld, nu ceartd fdrddelegea. Dimpotrivd, iubegte lmpotriva adevdrului, unegte impotriva dreptdfii, hldturd muceniceasca jertfehricie in Hristos prin promovarea imptrcdrii cu rdtiicirile necredinciogilor, indrigind global 9i nivelator intreaga suflare. Acest ,,christ simpatic" nu indispune, nu supdri gi nu mai deranjeazdpe nimeni. Nu impune gi nici mdcar nu cere un singur Domn qi Dumnezeu, un singur crez, lJrl. singur botez, o singurd invdfiturt de credingd,o singurd Bisericd,un singur adevdr - viala gi moartea pentru Hristos. Acest ,,hristos liberal" , care ingiduie qi pune totul mai presus de viepirea tr dreapta credinld gi de mAntuire, executAndcongtiincios gi cuminte ceea ce cere democraf,a gi societatea,nu este nici pe departe Dumnezeul Apostolilor gi al Mucenicilor - Hristos Cel Rdstignit 9i lnviat - Adevdrul vegnic.Acest ,,hristos" este marioneta neocreEtinismului care, supunAndu-se orgoliului furdreptd,uii gi revendicdrilor, reformelor gi inovafiilor, tuturor capriciilot gi rdzvrdtirilor ,,drepfurilor omului-' - supune gi manipuLeazd,la rAndu-i omenirea prin falsele concepte de ,,bine", ,,adevdt", ,,iubite" gi,,dreptate". Cum ar putea omul nou sd nu indrdgeascd un ,,cregtinism" atAt de dulce gi bun, atAt de confortabil gi satisficttor? Cum ar mai putea creEtinulnou sd.lepede un ,,hristos" atdt de drdgu! gi manierat, trtelegdtor gi parfumat? Neddjduim cd in cele de mai jos vefi gdsi rdspunsul. Autorii

PARTEA iruTAI

Despreadevirata Biserici, SfAntaPredaniegi despremdntuirea intru Hristos

CIpITOLUL

drata Bisericd D espreadea

ferta religioasd a timpurilor noastre este caracterizatd printr-o inflagie de cregtinism. Zllnic ne intersectdm cu reclame foarte din punct de vedere religios, privitoare la o aiald atrdgdtoare unei mAnfuiri ugoare.Oricare ar fi decorul noudgi cdgtigarea urban al ipostazelor de mai sus, provocarea este neobignuith: cd, de fapt, Ortodoxia fur care ne-am ndscut este falsl gi corupti, gi cd doar oferta ,,cealaltd"de creqtinism este singura gi cu adevdrat salaatoare. cAnd spunem ,,cealfllti",avem in $i vedere peste doudzeci de mii de,,ctegtinisme" sau ,,biserici" 'legitimate gi propovXduite de tot atAteagrupdri sectare. Aga a ajuns pentru unii credibild ideea de,,biseric7" de , ,,diversitate cregtinh", de vreme ce astdzi, statistic aorbind, marea mulfime a ,,credinciogilor cregtini" sunt absorbili de secte sau imbrdliqeazd in general ideologia protestantd. Scriptura, insX, nu ne descoperd gi nu ne vorbegte de un adevdr al mulfimilor, de un adevdr ,,democratic", ci de un sittgut adevdr gi de o singurd sursd a acestuia: persoana MAntuitorului Iisus Hristos. Alfii, incercAnd sd vadd ,,gtiintifiC' unicitatea Bisericii, au luat ,,realitatea" ca ipotezd gi au concluzionat cd Biserica ApostolicX primard s-a dezintegrat, iar acum existd numai
1l

rdmdgite, fragmente de ,,biserici" ce defn perli din adevlr, binecuvAntare gi har. _Sub aceasti noud viziune, promovatd in special de MiEcarea ecumenistd, mulfi considerd cii Biserica Apostolicd cea Una poate fi ,,reficutd" (adicd. alcdtuitd din nou!!) in deplindtatea ei printr-o unire globalf a tuturor cultelor, grupdrilor gi sectelor care au legdturd sau tangenfd cu ideea de cregtinism, astdzi. Din fericire, tofi acegti furgelafi - atAt de sinceri gi inimogi - nu fac altceva decAt sd ne arate prin aceste stridanii ci ,,bisericile" lor nu sunt deloc Biserica Apostolicd cea lJna, de vreme ce tAnjeScin a o realcdfui. Dacd nici una dintre bisericile actuale nu poate pretinde cX este adevdrata Bisericd a lui Hristos, atunci o unire a lor nu va conduce nicidecum la alcdtuirea acelei ,,biserici perfecte", sau nu la modul ir care Hristos a intemeiat Biserica. $i dacd toate aceste ,,biserici cregtine" nu existd decAt in mdsura in care se pot raporta una la cealaltd, atunci nici o insumare a lor nu va putea avea ca rezultat biserica tntreagd, cdci o atare unire va fi nevoitd sd se raporteze mai apoi gi la celelalte religii universale. $i iatd cum chemnrea Ia unitate a ecumenismului ,,cre$;tin" nu va putea sd sfdrgeascd decAt fur sincretismul unei noi religii mondiale.l Unde este agadar Biserica intemeiatd de Hristos, cea pomenitd in Scripturd gi"propovdduitf de Apostoli? $i dacd existd in vremurile noastre, cum o putem deosebi in puzdeia de biserici, culte gi organiza|7i aga-zis cregtine? Chiar numai ajutAndu-ne de gAndirea logicd gi sincerd putem gdsi rdspunsul, dar pentru aceasta trebuie sd plecdm de la esenla Bisericii, de la rdddcina adevdrului istoric Ai scripturistic.
' De fapt, scopulamestecdrilor gi inter-cregtine inter-religioase umbrela sub ecumenismului esteacelade a admitecdi mdntuitoaretn toate cre$tinismele Si religiile lunii. t2

.N
$ ,.5J

u, F _>

Marea problemd a cregtinilor din zilele noastre este cd iau ca reper in gAndire un fals adevdr al unei realitdfi seculaizate,, pentru a formula mai apoi ,,advtiitl' personale despre dumnezeiasca alcdtuire numitd Biserica lui Hristos. Idolatrizarea realitdgii, a ,,evideillelor" logice, nu inseamnd in nici un caz iubire de adevXr, ci este cea mai cruntd parodie a acestuia.Riscul este de a lua lucrarea omului drept lucrarea Domnului. Ne putem ingelafoarte ugor dacd ludm o minciund drept adevdr, mai ales cd falselebiserici au o mare f'rumoasd iscusinld in a imita falada Adevdratei Biserici, contrazicAnduTrebuie sd intelegem cd nu toti cei ce i, insi, subtil furvdfAtura. vorbesc de Hristos sunt ai lui Hristos, nu tot ce poartd eticheta de ,,cregtin" estecu adevdrat Cregtin. Dacd in timpurile noastre existd mai multe biserici Ei ideologii cregtine,nu inseamnd c[ sunt gi adevXrate, numai pentru simplul fapt cX existd sau pentru cd un numdr mai mare sau mai mic de persoanese incred in agaceva.Sau dacd o ,,bisericl", pentru a-gi susfine o anumitd pdrere ,,cregtine", furcearcd sd ,,ajrtsteze", sd rescrie adevdrul istoric ori Scriptura ca acesteasd pard c6-i justifici ideologia, e limpede ci atunci igi dd in vileag toatX ingeldciunea. Dacd vreo altil (de ,,bisericd" are o anumitd. particularitatereligioasd exemplu sAmbdta,urdgte crucea sau cunund homosexuali) nu este fine automat 9i credibild dacd a gdsit in biblie un citat care i se pare (sau ni se pare) cX-i de dreptate. A$a, cuvAntul Scripturii, folosit fdrd de chibzuinld gi nu dupd cugetul cel adevdrat al Bisericii, poate fi fdcut sd justifice absolutorice. insd putem vedea qi singuri cd doar una este SfAnta Scripturd gi printr-o singurd Bisericd a fost pdstratd intreagd gi-nevdtdmatd, de la Apostoli pdnd in vremurile noastre. Biserica a zdmislit Scriptura gi nu din Scripturd s-a ndscut Biserica.2Bisericile-pirat ndscute acum trei-patru sute de ani sunt ridicate pe reinterpretarea Scripturii ortodoxe, tocmai
'Este gi firesc atdtatimp cdt Scriptura

ru[,t-i'rlir; rlHF,FmT,*:F4;ii lti,,Ji

Scrvrcirii|iiir-ttrl.4/4'i-li:t.i.j|.!I.]i.:;:':\

Filidar-:r/Ail ilijit-li:rlilij i '13 Sector 8d Gh Drir,::, ii,i 1j2l 12,:990'j 1,

pentru a-gi crea o fals5 descendenld apostolicd gi a camufla dupX o perdea de ,,cregtinism" falsitatea propriilor invdtSturi.

Cregtinism gi cregtinisme Din fericire, adevdratul Cregtinism aparfine Bisericii cu adevdrat apostolice. Iar Cregtinismul apostolic are la bazd trei atribute dupd care poate fi ugor de recunoscut: dcscendenld istoicd, identitatespecificd neschimbatd, gi prezenldqi lucrare continudtn aialaomeniii. Profefii Vechiului Testamen! Mdntuitorul Hristos pi Sfinfii Apostoli hvafd cd prezenta Bisericii a fost, este gi va fi vegnich, cu viatd neintreruptd de la inceputul gi pAnd la sfArgitulveacurilor, de la Faceregi pAndla Apocalipsd:,,Iar in uremeaacestor regi, Dumnezeul cerului aa ridica o tmpdrdlie ueEnicd nu aafi niciodatdnimicitd gi carenu aaf trecutdla alt ce popor;EI ua sftrdmaEiaa nimici toateaceste regateEi singur El ua rdmdne aeci." (Daniel2.44)- ii spune un inger proorocului tn Daniel, iar MAntuitorul Hristos ii fdgdduiegte Apostolului Petru: ,,$i pe aceastd piatrd [a adeadratei credinfe]aoi zidi Bisrica Mea gi porflleiadului nu o aor birui" (Matei16.1.5). Biserica este lmpdrdlia lui Hristos aici pe pdmAnt, este impdrdfia de mii de ani"din Apocalipsd. De la facerea lumii, Biserica a existat neincetat pe pdmAnt gi va exista pAnd la implinirea (cu 9i i:rtru dAnsa)a tuturor prorociilor, lucrdrilor gi minunilor dumnezeiegti. Aceastd neasemuitd operX de mAnfuire este descrisd incepAnd cu cartea Facerii, unde zidirea raiului este de fapt intemeierea Bisericii - lmpdrdfia lui Dumnezeu, iar Adam devine primul membru al acestei Biserici ca patriarh al lui Israel, seminfia prin care mai apoi Hristos va ajunge sd se nascd sub vremi. in aceastd,,facere" dumnezeiascd,,omul ca Ei Bisericadeopotriad,urrneazd unei alcdtuiri dupd chip gi asemdnarece aratd peste veacuri
l4

legdtura lor cu Hristos Creatorul, MAntuitorul gi Cilduzitorul. Dacd vom ciuta Biserica aygi chipul lui Hristos gi asemdnareasa treimicd, nemijlocit vom ajunge sd cunoagtemadevdrataBisericda lui Hristos. Noi, ca oameni creafi de Hristos, purtim chipul lui Hristos in noi; Biserica, drept singura gi unica intemeiatti de Hristos, poartd chipul lui Hristos prin insdgi alcdtuirea sa Dumnezeu-omeneascf,- de Trup al cdrui Cap Hristos este. AEa cum omul mogtenegte din virtufile FdcXtorului duph trup (gAndire, simfire, voinlA, congtiinfd), mai aparte Biserica mogtenegte virtuFle Fdcdtorului sdu, Hristos DumnezeuOmul: sfinfenie, unitate, nemurire gi universalitate. Dacd (Earei 18.8), Hristos - Carc ieri, Ei astdzigi tn aeciesteAcelaEi inseamnd cd gi Biserica este necontenit Aceeagi pAni in vegnicie, pdstrAnd dintru zidtri aceeagichemare gi alcituire. Dacd Hristos este cu noi ,,tn toate zilele, pdnd la sfArEitul aeacului.Amin," (Matei 28.20),inseamnd cd gi Biserica lui Amin," aeacului. Hristos estecu noi ,,pdndlasfdrgitul inlelegem cd nu a fost vreun timp in care Biserica nu a gi nici nu va veni vreo vreme furcare Biserica sd nu mai fost fie; nu a fost gi nu va fi o vreme in care Sfintele Taine sd nu lucreze mAnfuirea celor dreptcredinciogi, sfingenia sd iirceteze, invdldtura dreaptd sd se strice. SfAnta BisericX mdrturisegte gi crede cd niciodatd oile nu au fost pdrhsite de ctrtre Pdstorul dumnezeiesc Ai cd niciodatii Biserica nu ar fi putut cidea tr ingelare din lipsd de discerndmAnt (pentru cd in ea trXiegteinlelepciunea lui Dumnezeu), nici sd se supund din slibiciune invdfdturilor mincinoase (pentru cd fur ea sXldgluiegte puterea harului lui Dumnezeu). Prezenla vegnicd gi nemuritoare a Bisericii nu poate fi izolatd,la o etapi istoricd (Cincizecime), sau mai rdu, la o limitare temporald (protestantism) sau locald (catolicism). lui Hristosul Bisericii de astdzi este acelagicu ,,Dumnezeul Iacou" gi al patriarhilor pelerini cdtre ,,TdrAmul fXgdduifl' l5

Biserica Vechiului Testament: ,,Acolo S-a ardtat Domnul lui Aaram gi i-a zis: <lara aceasta ztoida urmagilortdi>. 0i a zidit o Aaramanlo yn jertfelnicDomnului, Celuice Seardtase." (Facere 1.2.7);Cel a hrdnit cu mand neamul evreiescin pustie este ce tot Hristosul aceleiagi Bisericicare acum hrdnegtecu trupul gi sAngele Sdu ,,nearnulales Ei seminfia tmpdrdtenscd"; Cel ce a scris in piatrd lui Moise cele zece porunci este acelagi cu Hristosul ce a scrispe nisip pdcateleoamenilor; Arca lui Noe care a salvat pe cei drept-credinciogi din neamul omenesc este icoana Bisericii celei mAntuitoare de astAzi,fur care toti cei ce L-au agteptat sau au crezut in Hristos, din toate timpurile gi locurile, care au fost, care sunt gi care vor veni, alcituiesc un singur Trup datoriti unirii lor prin dreapta credin;a qi sfintele fapte bune trtru Hristos. Mireasa din Apocalipsd este Biserica ajunsd biruitoare La sfArgitul veacurilor. Mai presus de vremuri gi adAnc ancoratd in prezent, Biserica lucreazd neincetat, condusd de Hristos, la mAntuirea intregii lumi. Iatd agadar virtutea esenfiald ce deosebegte Biserica de toate celelalte false ,,biserici": asminarefl cu Hristos gi necontenita prezenfdtn istoia milntuirii neamului omenesc. Dar nu numai asemeneaintru Hristos ni se aratd a fi Biserica, ci gi ca una gi singura ce a fost rAnduitd sd impdrtigeascd darurile cele mAntuitoare ale lui Hristos oamenilor. Mai lucreazd atunci Hristos in afara Bisericii Sale?Da, pentru a-i aduce pe oameni la BisericaSa.precum vaporii de apd existX prefutindeni in aer pentru a mentine viafa, totugi omul iqi astAmpdrd setea venind 9i bdnd din fAntAnd Biserica cea Una gi singura ddtdtoare de ,,apacea ztie" (Ioan 4.70).

l6

Oare de ce Hristos a ales a se ddrui omenitdfii numai prin Biserici? De ce nu lucreazd trimifAnd harul Sdu direct, nu prin mijlocitori omenegti? Din aceeagipricind pentru care Hristos a ddruit unor oameni - Sfinlii Apostoli - harul Duhului SfAnt de a lega gi dezlegapicatele oamenilor (Ioan 20.23). Din aceeagi pricind pentru care Hristos a poruncit Cina cea anumitor oameni - Sfinfii Apostoli - sd sdvArgeascd de Taind, neincetat lntru pomenirea Sa (Luca 22.19; I Corinteni "11..24),totodatX addugdnd 9i condintionAnd zic mdntuirea sufletului: ,,Adardrat,adeudrat uoud,dacdnu aeli Lui, nu ueli milncatrupul Fiului Omului gi nu ueli beasdngele aaen uialdtn uoi." (Ioan6.53) Din aceeagipricind pentru care Hristos a trimis nigte oameni - Sfintii Apostoli - ca si propovdduiascdcu puterea Duhului SfAnt pAntr la marginile lumii (tuturor oamenilor) Impdrdlia cerurilor" (Matei10.7). ,,cds-aapropiat Din aceeagipricind pentru care Hristos a conditionat mAntuirea oamenilor prin primirea Sfdntului Botez de la anumifi oameni - Sfinfii Apostoli - Drept aceea,mergilnd, tn tnadfafi toate neamurile, botezdndu-Ie numele Tatdlui Ei al addugdnd totodatd: De Fiului gi al SffrntuluiDuh (Matei28.19), nagte cinezta apd Eidin Duh, nu aa puteasd intre tn din 4u se7)a (loan3.5) tmpdrdlialui Dumnezeu. $i pentru ca toate acesteSfinte Taine si nu poati fi mflsluite, imitate sau deformate de citre om, SfAnta Biserici a fost pusi qi chezaEul gi sivArgitoarea tuturor lucririlor harice. Bisericanu se poate ingela pe sine insigi, cdci ea este adevdrul; nu umbli cu ingelf,ciuni gi nu face cornpromisuri pentru cd e sfAnti. $i pentru ci este statornicd, Biserica nu vede ca fals ceea ce a recunoscut odatd drept adevdr. Unde ar mai fi adevdrul sau sfinlenia dacd hotdrArea actuald ar fi contrard celei de ieri? Cu ce s-ar mai sfinti pdmAntul dacd Biserica gi-ar pierde deodati ,,sarea" ei? Pentru aceeanu a fost gi niciodatXnu va fi vreo contrazicere t7

nici in Biseric5,nici in ScripturX, nici in Tradifie, cdci furtoli gi toate esteun singur Hristos viu gi neschimbat. Nu Flristos singur mAntuiegtegi nici omul singur nu se mantuiegte, ci laolaltd, noi ca mddulare ale Trupului-Biserice uniti cu Hristos Capuf printr-o tmpreund-Iucrare duhwniceascd plind de dragosteEi adeadr, dupd chipul unitdfii in SfAnta Treime. Acesta este rostul Bisericii, ca tofi sd fie una, o singurd turmd dreptmdritoare in Hristos. Dacd Hristos este Calea, Adeadrul Ei Viala (loan 1-4.6), inseamnd cd gi Biserica lui Hristos se impirtligegte impdrtiiEind oamenilor ,,Calcl, AdeodruI Ei Viafa'. Dacd Hristos tdmdduiegte, atunci 9i Biserica titmdduieEte. Dacd Hristos face minuni, atunci gi Biserica face minuni. Dacd Hristos inviazd, pe om, atunci gi Biserica o poate face in chip desdvArgi! dupd cum viefle milioanelor de sfinf (oamenilor inviaf intru Duhul) o aratti. Prin Bisericd Hristos este cu noi, prin lucrarea Bisericii, Hristos lucreazd mAnfuirea sufletelor noastre. Unirea omului cu Hristos este cununa gi slava Bisericii. Dacd in luteranism sau baptism se mai pistreazd ideea de comuniune, aceasta nu se mai bazeazd pe Trupul gi SAngeleDomnului, ci pe o simpld convenfie formald, ideologicd, simbolictr, aceste: grupdri nemaiavdnd nici har, nici preofie legiuitd. insd Biserica lui Hristos nu amurit gi misiunea ei nu s-a trcheiat odatd cu mucenicia Apostolilor, ci se continud pAnd astdzi fur acelagi chip gi sub aceeagilucrare, prin urmagii in har ai Apostolilor - Episcopii gi Preofii, care au transmis la rdndu-le pArd- astdzi fur Biserica lui Hristos firul nerupt al descendenfeisacerdotaleapostolice.Scriptura ne aratd cum dreptul de a sdvArgi cele sfinte (Botez, Euharistie, Spovedanie, Cununie etc.) a fost ddruit de Sfinlii Apostoli prin punerea mdinilor asupra episcopilor, preofilor gi diaconilor (I Timotei 4.14).Succesiunea apostolicd e.caun foc sfdnt prin care o candeld le aprinde pe celelalte. Dacd focul se stinge sau o candeld se sparge, dupd cum istoria Bisericii ne
l8

aratd cd s-a gi intAmplat cu numeroqi episcopi, preofi gi teologi eretici sau apostafi, nu apostolicitatea sau sfinlenia Bisericii este in vreun fel vdtdmatd, ci -rntmni pentru acei sdrmani lanpl succesiunii apostolice se rupe gi nu se mai poate vorbi de clerici adevdrafl care sdvdrgescTaine valide, Biserica lepddAndu-i (panA se vor indrepta) ca pe nigte mlddife uscate de pe trupul Sdu, implinind astfel cuvintele Apostolului: ,,Dar chiar dacdnoi sau un tnger din cer a-ar aesti pe altd Eaanghelie decdtaceea careu-am aestit-o- sdfie anatema! Precum a-am spus mni tnainte, Ei acum ad spun iardgi: Dacd ad cineaaaltceaadec6tnli pimit - sdfie flnatema!" propoadduiegte (Galateni 1..8-9) nu DacX unii in priceperea lor oarbd,, au putut infelege gi au adus numaidecAt schimbdri in tainele lui Dumnezeu credin;d, inseamndcd acolo a dispXrut iubirea, cdci adevdrul 9i iubirea o credinli sunt. Iar credingacea adevdratd gi vie nu este de doud, trei, zece sau mii de feluri, ci una singurtr: credinfa fur Hristos gi Hristos intru Credinfi. Pretinsul drept de a adduga Crezului Bisericii sau Sfintei Scripturi explicafii particulare gi infelesuri omenegti, reprezinti un atentat la sfinlenia gi fecioria Bisericii. Devine evident faptul cd acea grupare religioasd ce nu . define continuitate de har prin punerea mAinilor de la Sfinlii Apostoli, nu este adevdrata Bisericd. Dar gi mai clari este nesdbuinla acelor secte apdrute prin secolul XVI, care neavAnd firul succesiunii apostolice, igi aleg cu de la sine putere omeni simpli, falgi ,,pastot|" care sd ,,boteze", sd.f.acd cina duminicald sau slujba nunfii, imitAnd asffel chipul adevXratei Biserici pe care o tdgdduiesc,pentru a-i ingela mai u$or pe cregtinii negtiutori Ei slabi turcuget. Dincolo de locag al sdvArgirii Tainelor celor sfinfitoare, Biserica este pistrdtoarea, apdrdtoarea gi singura adeveritoare a adevdrului gi a dragostei intru Hristos: ,,Eu am M-am ndscutEipentru aceasta aenit tn lume,ca sd spreaceasta
l9

dau m"drhtrie pentru adeadr; oricine estedin adeudrascultdglasul De Meu" (loanL8.37). aceeaBisericanu esteo simpld adunare a credinciogilor, ci este Duhul lui Dumnezeu gi harul Sfintelor Taine care lucreazd in aceastd comunitate. Pentru cel necredincios,SfAntaTaind este doar un rifual iar Biserica numai o institufie sociald. Cine ne garanteazd astdzi cd cei ce ne dau iertare de pdcate sunt urmagii Apostolilor trimigi de Hristos? Singurd Biserica cea Una. Cine ne incredinfeazd astdzi cd cei ce boteazd gi sfintesc in numele Treimii sunt de la Hristos? Bisericalui Hristos ceaSfAntd.Cine ne poate asigura cd cei ce oferd Trupul 9i SAngele Hristos ne ddruiesc chiar Trupul lui gi SAngele lui Hristos de la Cina cea de Taini? Numai Bisericacea soborniceascd. unde gtim cd cei care astdzine De propovdduiesc pocdinfa spunAnd cd.,,s-a apropiat tmpdrdlia cerurilor" sunt de un cuget cu Apostolii? Numai Biserica Apostolicd. $i este firesc sd fie aga, atAtatimp cAt ,,Esteun Domn, o credinfd,un botez" (Efeseni 4.5), nurnai intr-un singur Hristos gi numai intr-o singurd Bisericd. Unitatea gi unicitatea reald qi absolutf,a Bisericii purcede, fXri indoiald, din unitatea qi unicitatea lui Dumnezeu. Vrefi sd deosebifi Biserica de ,,biseric|"? Cdutafi Biserica din care a tzvordt Scriptura, nu la bibliile care au zdmislit ,,biserici". A nu primi decAt biblia gi a intemeia Biserica doar pe ea, inseamni in realitate a t2igddui Bisericagi a sperasi o creezidin nou prin puterile omenegti. RAvnifi la adevXrul Apostolic? Priviti spre Bisericace de doud mii de ani a fost gi este prigonitd de aceastdlume gi tot de doui mii de ani neincetat a ddruit sfinti, mdrturisitori gi mucenici pentru credinta cea dreaptd intru Hristos. Nu alcdtuiesc Biserica lui Hristos acele secte care se numesc pe sine ,,biseticd", gi care au fost intemeiate nu de Sfinfii Apostoli, ci de proorocii mincinogi ca Luther, Calvin,
20

Zwrngli gi de urmagii lor, dupi care gi-au tras mai apoi gi numele. Trebuie sd recunoagtem cd in ,,cregtinisinele" actuale nu existd o invdfdturd unitari, ci viazd o puzderie de pdreri contrare privind mAntuirea omului gi lucrarea lui Hristos. $i trebuie sd mai recunoaqtem (dupd logica sincerd invocatd lanceput) cd nu toate pot avea dreptate, de vreme ce existd doar un singur adevdr, o singuri cale,un singur Hristos. De exemplu, dacd o bisericd igi mdrturisegte credinfa in unirea cu Trupul gi SAngelelui Hristos in SfAnta impdrtdganie, iar alta (sau altele) nu, inseamnd cX nu pot avea amdndoud (sau toate) dreptate. Sau, dacd o bisericd crede in puterea Sfintei Cruci, iar alta respinge vehement aceasta,inseamnd cd una din ele este strdind de adevdrul intru Hristos. Adevdrata Bisericd este cea care a pistrat neschimbatd invifdfura de credingi a primilor cregtini, cea care gi-a pus adevirul Domnului gi nu pdrerea omului la temelie, arXtAnd:,,Cum trebuie sd petreci in casa lui Dumnezeu, care este Biserica a Dumnereuluicelui aiu, stillp Ei temelie adeadrului."(I Timotei 3.15) Acolo unde este adevirul, acolo este gi Biserica. Biserica este certificatul de veridicitate al adevirului de credinli, iar adevirul de credinfi arati adevirata BisericXa lui Hristos. De aceeaBiserica nu poate fi secti gi nici secta nu poate fi in veac Biserici. Pentru cei ce cautd sincer adevdrul gi vor asculta glasul congtiinfei, Hristos le va descoperi c[ Biserica cea Una este BisericaOrtodoxi3.

C6ndinv6fdturilefalsevor dispirea,atuncinu va mai fi necesaridenumirea pentrucd nu va mai existanici un cregtinism mincinosde care de ,,ortodox6", Bisericasd se deosebeascd. 2l

'

Cregtinismul adeviratei Biserici in lumea noastrd pdmdnteascdnu este vreo unire mai {devdratd, mai cuprinzdtoare qi mai de pre! decAt unirea chip noi, cei mulfi, un trup omului cu Dumnezeu, ca ,,tntr-acest venire a omului sdfim tn Hristos" (Romani12.5).inslt aceastd la unirea cu Hristos nu se face oricum, ci incepe tr Biserica lui Hristos ,lucreazd prin credinla cea dreaptd in Hristos gi se prin faptele cele bune lntru Hristos. desf,vArgegte Precum SfAnta Treime se arath ca Tathl Care lucreazd prin Fiul ir:r Duhul ,SfAnt, intr-o desdvdrgitd unime ir1 dragoste gi adevdr - ca Una ce este insdqi Unimea gi Dragostea gi Adevdrula, aqa gi Biserica,drept icoand a Sfintei Treimi, a fost alcdtuitd ca un Trup dumnezeu-omenesc viu, al cdrui Cap este Hristos Dumnezeu-Omul, Trup care, prin chemareacea din afard gi lucrarea cea din lduntru a Duhului SfAnt, neincetat sporegte gi se aduce ca jertf5 binepldcutd Tatdlui Ceresc. Biserica esteuna, fiindcd Unul esteirtemeietorul ei, Cel care a numit-o ,,Biserica Mea" (Matei 1.6.1.8), pentru cd El insugi S-a pus Temelie vegnicd ,,Fiindcdaltd temelienimeni nu poatesdpund dechtaceea estepusd,careestelisus Hristos" (l care Corinteni 3.11) gi Cap al Bisericii: ,,$i toate le-a supus sub picioarele Ei,mni presusde toatu,L-a dat pe El cap Bisericii, Lui careestetrupul Lui, plinirea Celui ce plineEte toatetntru tofi" (Efeseni1.22-23)arhtAnd ci de la Hristos gi numai prin Hristos, de la Bisericd gi numai prin Bisericd, de la Duhul SfAnt 9i numai prin Duhul SfAnt gi cu binecuvAntareaTatdlui se desdvArgegte adeadrata fucrare de mAntuire a neamului omenesc. Unde esteBiserica,acolo esteHristos, pentru cd Hristos este al Bisericii gi Biserica este a lui Hristos; Biserici sunt
' Izvorul cel de viafi detetorde la care toate capdtd, via{d, rafioneazl,Si viazit prin energiilecelenecreate Dumnezeirii. ale
1.,

Apostolii, Mucenicii, Mdrturisitorii 9i toli Sfinfii; Biserica este inima cea curdtitd de erezii gi patimi, ldcagul jertfei 9i al slavei, chivotul credin;ei adevdrate gi al iubirii; Biserica este trunchiul - noi mldditele, unitatea celor vii cu cei morfi, din toate timpurile qi din toate loeurile, care au crezut tr Hristos dupd adevdr; Hristos este mirele iar Biserica mireasa, vegnicie intrupatd inlduntrul hotarelor timpului 9i spafiului; Biserica este iubire celor drepfi gi lumind celor necredinciogi, sfinfire suflefului, curdtire trupurilor, indreptare cugetelor, izbdvire de tot necazulcelor rele gi al durerii, unimea credinlei Eicunoptinlaslaaeiceleineapropiate.s Biserica esteuna, sfAnti, soborniceasci gi apostolicl gi de aceeablasfemie impotriva lui Hristos este a socoti Biserica institufie nafionald, impdrfitd sau nedesdvdrgitd,cu aspirafii umaniste, pdmAntegti, legate de timp. Scopul Bisericii este dincolo de hotarele nafiunilor gi mai presus de vremuri, este apostolic qi a-tot-cuprinzdtor: acela de a-i uni pe tofi oamenii i:rtru Hristos, nu coborAnd cele ale Bisericii la patimile omenegti, ci ridicAnd omul la cele sfinte ale Bisericii. Iar mijloacele trebuincioase acestei ,,ridicdr{' sunt ddruite celor dreptcredinciogi de Bisericd prin Sfintele Taine, spre intdrirea in sXvArgirea sfintelor fapte bune ale virtufilor gi ascezei. Dacd in Hristos ,,sdldgluiegte toatdplindtateaDumnereiii . (Coloseni trupegte" 2.9), inseamnd cd pi Biserica se umple de aceastdplindtate a Dumnezeirii, dupd cum ni se aratd in chip luminat gi desivArgit prin Tainele cele Sfinte - PreasfAntul Trup gi SAnge al MAntuitorului: ,,Luafi, mdncafi, acestaeste trupul Meu ... Beli din acestatofi, acesta este silngele Meu, al -28). LegiiceleiNoi,.' (Matei26.27 Biserica este locag gi mijloc prin care MAntuitorul Hristos sdvArgegte lucrarea Sa mdntuitoare in lume. $i dupd cum MAntuitorul a rdscumpdrat gi a mAntuit firea pdcdtoasd prin intreita Sa slujire (de profet sau invifdtor, de arhiereu gi
s Din rugiciunile Miezonopticii dintoate zilele. 23

lmpirat), tot astfel 9i Bisericii Sale i-a ldsat o intreitd putere gi misiune: de a propovddui nevdtdmat adevdrul dumnezeiesc cqprins infdnta Scripturd gi in Sfdnta Predanie, de a curdti 9i sfinfi pe credinciogi prin Sfintele Taine gi ierurgiile sale gi de a-i conducepe caleamAntuirii spre viala vegnicd. Acest lucru se vede clar din porunca cea dupi inviere datd de chtre MAntuitorul Sfinfilor Apostoli: ,,Mergilnd, tn inadfati toate neamurile, botezdndu-le numele Tatdlui gi al toatecdteuFiului Ei aI Sfilntului Duh, tnadfdndu-lesd pdzeascd am poruncit aoud,gi iatd Eu cu aoi sunt tn toatuzilelepdnd la sfdrEitul aeacului"(Matei'XXVlil, L9.20).Intreitaputere a fost datd apostolilor gi prin ei urmagilor lor, episcopi si preofi Singurul 9i adevdratul Iisus Hristos Cel lntrupat este ,,marea taind a bunei credinfe" (I Timotei 3.L6) ce se impdrtdqegte drept-credinciogilor in singura qi adevXrata Bisericd, adicd ldcagul unde prin Sfdntul Botez ne imbrdcim ire Domnul Hristos, iar prin SfAnta Euharistie primim pe Domnul Hristos intreg, pentru a noastrd mAntuire: ludecali uoi ce ad spun. Paharul binecwdntdii, pe care-l nu cu binecuoAntdm, este, olre, tmpdrtdgirea shngelelui, Hristos?Pfrinea careo frhngemnu este,oare,tmpdrtdgirea' pe cu trupul lui Hristos?Cd o pkine,un trup, suntem mulfi; cei (I p1inenetmpdrtdgim. Cointeni 10.16) cdcitoli d:inaceeagi Adevirata Biserici, cea a Apostolilor, este cea care-L diruiegte pe Hristos celor dreptcredinciogi intreg, viu, desivArgit qi adevirat. Biserica mincinoasi este cea care oferi, ca in Protestantism,simboluri sau substituiri ale lui Hristos. Zadanticd, este credinfa acelora care nu cred cd Hristos poate preface pdinea gi vinul in Trupul 9i SAngele Sdu. Iar daci prin impdrtdgania cu Sfintele Taine, ortodocgii devin trup din Trupul lui Hristos, ce putem spune atunci despreacei sectari,,cregtini"cate acuzdBisericaOrtodoxd de pdgdnism atunci cAnd sdvArqegte SfAntaLiturghie? 24

in afara adevdrateiBiserici,orice,,hristos" sau,,bisericd cregtini" esteun fals religios, un creqtinismeretic, deformat --a gi nemAntuitor, o imitare omeneastl adevdrului dumnezeiesc. Tdria Bisericii nu std iri numdr sau irn mdrime, ci in dreapta credintd. $i pentru cd lnvdfdtura Bisericii nu este umand sau un produs al intelectului, aceasta nu se modeleazd sau se schimbX dupd vremuri, ci vremurile qi oamenii sunt chemate sd se schimbe dupd adevdrul lui Hristos. Dogmele Bisericii nu sunt ca invdtdfurile lumii, ci luminate gi insuflate de Duhul Sfdnt fiind, vegnice gi neschimbitoare sunt. Biserica recunoaqte drept Cregtin omul ftrnoit intru Hristos, cel ce ridicd o luptd pe viald gi pe moarte asupra trupului, a diaaoluluiEi a lumil, pdstrAndu-gitr acelaqitimp nevdtdmatd,,comoara de mult pref" - Iegdturacu Hristosul cea Bisericii, prin practicarea sfintelor virtufi ascetice:credinta, postui, rugdciunea, milostenia, dragostea, umilinfa, smerenia. Adicd Sfintele Fapte bune, de care numai dreptcredincioqii Bisericii se invrednicesc a le fdptui spre a Ior qi a semenilor mdntuire. Sd nu mai rimAnem uimili d" multimea ,,faptelor 'bune" ale ereticilor, ateilor gi pdgdnilor, cdci ,,bundtatea"lor nu are nici cea mai micd legdturd cu Hristos, penffu cd de Hristos aceqtias-au lepidat. Iar incepdtura Sfintelor Fapte bune este aceeacd se face in numele lui Hristos. ,,Binele" nu se face in numele unei organizafii sau al unui om, nu drept reclamd gi camuflaj al politicului, al inavufirii sau al prozelitismului, ci in taini gi in numele lui Hristos. SXludm bine aminte, cdci intre ,,bundtatea" lumii $i cea a lui Hristos esteo prdpastiede netrecuts.
o Ca, de exemplu,intre filantropia umanistdgi milostenie.Aga gi masonii, (atee)ajut[ trupegte oameni,?nsi sectariisau organizafiile non-religioase pe numai milostenia ortodoxului cea sdudr$itdtn ascunsde ochiul lumii esteo
ZJ

Sd nu uitim cd numai Biserica Ortodoxd igi pistoregte binecredincioqii prin indemnarea la sfintele fapte bune ale ascezei(pcrst,tdcere, metanii, milostenie). Tocmai prin aceste fapte ale credinlei, Biserica se diferenfiazd esenfial de orice este lumesc sau omenesc, de orice alte ,,bisetic7" sau ,,cregtinisme". Trdirea nevoinfei este pulsul duhovnicesc al BisericiiTrup in noi, fiindcd in ascezdafldm desprinderea sufletului de comoditatea progresului, de cultura decdzutd 9i de demonismul civilizat al,,organismelor" lumegti eretice, apostatesau pdgAne. Vedefi fursdminunata impreunare? Dacd Hristos nu ar fi fost Dumnezeu, atunci Biserica nu ar fi fost cereascX, vegnicd, nebiruitd gi sfAntd, iar dacd Hristos nu ar fi fost 9i om, Biserica nu ar fi putut ardta pe Hristos in icoand gi nu ar fi putut impirtdgi turma cea binecredincioasdcu PreasfAntul Lumea intreagd se rezidegteca o mare Bisericd Trup gi SAnge. in Hristos prin Duhul SfAnt, tinzAnd la a redeveni ceea ce a fost irainte de cddereain pXcat.Lucrarea Bisericii este de a le restaura pe toateTintru Hristos, iar lucrarea lui Hristos este de a le re-aducepe toate intru Biserici:
prelungire a jertfei euharistice,incit ajutorareacelui necdjit devine ddruirea in chip tainic a lui Hristos - singurul Vindecitor al trupurilor gi sufletelor, foameasufletului. Toate cdtenu se fac singuraPdinea vielii care t6mdduiegte dupi invdfiturile Evangheliei gi ale Sfinlilor PdrinJinu sunt nici ,,bune",nici ,,bine". Filantropia ajutd uneori dezinteresat,numai trupegte, alteori transformi aproapelein robul binefbcdtorului,insl numai milostenia cautd si umple lipsa lui Hristos din om, caut6 la rddlcina bolii, a sdriciei gi a neputinJei lui (adicd a pdcatului), la mdntuirea trupului Si a sufletului deopotrivd. $i cine poate ddrui aproapelui prin milostenie pe adevdratul Hristos, decdt numai purtdtorii de Hristos, cei imp6rt6gi{i de adevdrata Biserici cu adevdratulTrup 9i Sdnge al lui Hristos! Minunile Sfinfilor " Doctori fbrd de argin{i staudrept mirturie ' Pe to1isi pe toate, dimpreuni cu progresul,cultura 9i alian{eleomenegtide chipul lui Hristosdin mai sus careau pierdut,au lepddatsau au schimonosit sdnullor. 26

Pentrucdintru El aufostfdcutetoate, din cerurigi celede cele gi pepdmdnt, adzute, celeneodzute, cele fie't\onui, fie domnii, incepdtoii, stdpdnii toates-au fie fie fdcut pin EI gi pentru gi El. El este tnaintedecht'toate toate mai prin EI sunt agezate. tntdiul capultrupului,al Bisericii; este El tnceputul, $i EI este ndscutiLinmorfi, ca sdfie El cel dintdi tntru toate, cdcitn El a bineaoit(Dumnezeu) sdldgluiascd sd toatd plinirea gi pintrInsul toatecu Sinesd le tmpace, celedepe pdmhnt, cele fie fie din ceruri,ficdnd pacepin El, pin singele crucii SaIe. (Coloseni L.16-20) AceastXinviliturd a Sfintelor Scripturi despre Biserica lui Hristos std intr-o totald contradicfie cu dogma protestantd despre totala strichciune a creatiei prin pdcatul strdmogesc, invdltturd ereticd ir1 care totul - rafiunea omeneascd, libertatea, ordnduielile sociale,familia, neamul, statul este cu desdvArgire corupt, nirnic din acestea nemaiavAnd chipul creatiei-Bisericd, cel dinainte de cddere. Tot ce e viati gi ordine naturald li se pare o imensd ruind fafX de care trebuie sd se raporteze ca fafd de ceva blestemat definitiv, lumea fiind una cu pdcatul sau e chiar produsul ptrcatului, dugmanul omului gi al vegniciei. De fapt, aceastd aiziune 'nihilistd aratA neputinla gAndirii apusene in a irfelege adevdratul sens al a-tot-cuprinderii (sobornicitdfii) Bisericii. Este o f.llozofie care std la temelia tuturor sectelor gi organizaliilor unioniste cu pretenfii universaliste gi eclesiale, filozofie care cautf, cu invergunare sd nege gi sd tnlocuiascd restaurarea duhovniceascd a lumii gi a omului lucratd de la irlceputul lumii de Hristos fir Bisericd. Insd nddejdea noastrd r5mAne Hristos DumnezeuOmul, cdci de nu ar fi existat Biserica - Trup DumnezeuOmenesc, afunci intreaga creafie nu ar fi putut avea vreo noirnd sau chemare, nici o apropiere sau participare congtientd la lucrdrile lui Dumnezet; fdptura omeneascda
27

fost creatd, rdnduitd gi inchegatd dintru inceput ca trup al Bisericii, toate celelalte zidiri alcltuind un imens naos ceresc-de desfdgurare a comuniunii om-har-Hristos, pdrndntesc dupd modelul comuniunii iubitoare a Persoanelor Sfintei Treimi. Aceasta a fost bundvoinla dintru inceputuri a Intemeietorului, ca toli sdfie una (Ioan 17.11)cu Hristos, in Bisericd.Menirea Bisericii este de a aduna laolaltd la sAnul ei, intr-un singur duh gi cuget al lui Hristos,,,toatdsuflarea" din toate noroadele pdmdntului gi din toate timpurile sub o tn singurd 9i dreaptd credinl5. Propoudduirea toatd lumea a credinleitn Hristos de cdtre Sfinlii Apostoli Aftcut ca Bisericasd uniaersald,sd tmbrdliyze tot pdmintul. fte a-tot-cuprinzdtoare, CAti trufie zace in pastorii care ,,evanghelizeazt" astdziin rindurile poporului ortodox al Bisericii, crezAnd ci lucrarea Apostolilor s-a netrebnicit gi ci ei sunt ,,noii apostoli" care au misiunea de a reincregtinapimAnful... de Dreapta credinld leagd dedila ,,seva duhovniceascd" a Bisericii-trunchi, in care Mdntuitorul Hristos este intreg, viu gi desdvArgit,ca gi in trupul Sdu. Potrivit agezXmAntuluilui Hristos, Biserica este una gi unicd. impirfire a Bisericii nu a fost niciodatd, nici nu poate fi, ci au fost gi vor fi cideri din Bisericd, aga cum sunt gi vife care, de bund voie, rdmAn sterpe gi cad, uscate, din Via Dumnezeuomeneasciceavegnicvie: Eu sunt aila ceaadeadratd TatdlMeu estelucrdtoruLOice Ei mlddild care nu aduceroaddtntru Mine, El o taie; gi orice roadd, o curdfegte, mai multd roadd El ca sd mlddildcareaduce Acumaoi suntefi pe zti aducd. curafi,pentrucuahntul care l-am mlddilanu poate spus.RdrnLnefi Mine gi Eu in ztoi.Precum tn tn sd aducdroadi de la sine,dacdnu rdmfrne aifd, tot aganici aoi, dacd nu rdmdnelitn Mine. Eu sunt aifa, uoi suntefi mlddifele. ce rdmknetntru Mine gi Eu in el, acelaaduce Cel roaddmultd, cdci fird Mine nu putelifacenimic. Dacdcineaa 28

nu rdmfrne Mine searuncdffird ca mlddilagi seusucd; le in gi gi adund learuncd foc ai ard.(Ioan15.1-6) tn . _in aceastd armonie duhovniceascd a cerului cu pdmdntul existd totugi o frdmAnlare, datd de lupta cu Satana, primul ereticce a cdutat sd dezbine, si surpe gi sd preschimbe dupd a sa minte a1ezarea bunX, rdnduiala din lmpdrdfia cea lui Dumnezeu. Nu numai cd nu a putut face nirnic impotriva Raiului-Bisericd, dar nurnai cugetAnd la cele rele qi trufage gi a gi cdzut ca un fulger dintru cele sfinte, trdgdnd pe ingerii cei de un cuget cu dAnsul.Aga a luat nagtereprima ,,sect6"; Din Biserica unz, unicdEidenedespdrlit lui Histos, s-au ceA a gi au cdzutin feluite aremui ereticiiEi schismaticii, despdrlit au a ale 6i pin aceasta tncetat maifi mddulare Biseiciigi deun trup cu trupulei Dumnezeu-omenesc. au cdzut inthi Astfel mai gnosticii,apoiaienii, pneomatomahii, monofizifii,iconoclagtii, romano-catolicii, protestanfii, uniafii... gi,pe rknd, toli ceilalli careaparfinlegiuniieretico-schismatice,B Ereziile sunt ruperea de Biserica cea una gi ridicarea pdrerilor personale mai presus de mdrturisirea Bisericii sobornicegti.Cel care a lepddat adevdrul, s-a lepddat gi de Duhul iubirii pi s-a lipsit de darurile harului, mdrginindu-se la o cunoagteredin afard a adeviratei credinle cregtinegti. De aceea ortodocqii cregtini nu cautd gi nu agteaptd infiinfarea unei noi biserici, alta decAt cea ldsatd de Sfinfii Apostoli, gi se pdzescde acel ,,hristos" pe care il vestesccei nebotezafi gi hulitori de SfAntaCruce.

SfantulIustin Popovici,Biserica ortodoxEgi ecumenismil,2002,p.41. 29

CIpITOLUL II

Despre Sfdnta Predanie

umitd gi Tradifie, este sfAntd deoarece pdstreazd. neatinsd gi mdrturisegte desdvArgit credinla cea dreaptd - izvor al adevdrului, dimpreund cu SfAnta Scripturd. Trei sunt pricinile pentru careSfAntaPredanieesteprezentdln viafa BisericiiOrtodoxe. ln primul rdnd, de la Facerea lumii gi pAnd la Apocalipsd, vedem cum Biserica lui Dumnezeu ciliuzegte omenirea spre mAntuire prin cuvdntul scris dimpreund cu cel rostit. De la Adam gi pAnd la Avraam au trecut 3387de anie, 9i cu 430 de ani de robie a israelifilor in Egipt fac 3817 ani, rdstimp in care oamenii lui Dumnezeu, generatie dupd generatie,au fost povepifi pe calea mAntuirii numai prin SfAnta Predanie, adicd invdtdfura despre Dumnezeu fursugitd prin viu grai. Numai de la Moise gi pAnd la venirea MAntuitorului, vreme de 1700 ari, neamul ales a fost povdpit dupd scripturi, adicd dupd invdlXtura scrisd. Cdlduzirea lui Dumnezeu prin graiul Sfintei Predanii este regdsitt 9i in timpul propoviduirii MAntuitorului Iisus Hristos care, timp de trei ani gi jumdtate cAt a vestit
' p. Vezi Hronografulde la M-reaNeamlu, 1837, 44-45. ed. 30

Evanghelia - CuvAntul cel Viu, nu a scris nimic. $i Biserica cea Cregtineascd firtemeiatdde Hristos, pAnd la anul 44 d.H., cdnd Sfdntul Marcu a scris Evanghelia, a lucrat mAntuirea credinciogilorprin SfAntaPredanie. Agadar, Sfdnta Predahie este izvorul ambelor Testamente- al celui Vechi gi al celui Nou - avAnd aceeagi autoritate, insemnf,tate gi mdrtuisind acelagi adeadrde credinld ca gi SfAntaScripturi. SffrntaScripturd este SffrntaPredaniescrisd,pentru aceea AdeadrataSuipturd nu excludeSfilntaPredanie nici Adeadrata Ei Predanie nu contrazice Sffrnta Suipturd, amAndouh avAnd acelagi rost qi implinind aceeagilucrare a Bisericii: de a povdpi cdtremAntuire sufletul omenesc. intru cel de-al doilea rAnd, despdrfirea Sfintei Predanii de SfAnta Scripfurh conduce, dupd cum toate sectele protestantese strdduiescsd ne arate,la despdrpreade SfAnta Bisericd gi de adevdrul cel mdntuitor. Ce ne trvald SfAnta Scripturd: ,,Deci,dar, frafilor, stali neclintili gi lineli predaniile pe carele-afitnadtat, prin cuailnt, prin epistola noastrd."(lI fre fie Tesaloniceni 2,L5),,Frafilor,ztdlaud cd tn toateod aduceliaminte deminegi lineli predaniile cum ai le-amdat." (I Cointeni 11.2) Tdlcuiegtecele de mai sus SfAntul Iustin Popovici: Din cale-afard tnsemnateste acest lucru: tn Biseica de Ortodoxd lui Histos, Sfinta Predanie, a lntotdeauna gi de aie aiald fdcdtoare,este alcdtuitd din: Sfknta Liturghie, toate sfintele slujbeDumnezeiegti, Sfintele toate Taine,toatesfintele aeEnic, toatddreptatea aegnicd, toatd fapte bune,tot adeodrul dragostea aegnicd, toatdaiala aegnicd, Dumnezeu-Omul tot Domnul Hristos,toatdSfdntaTreime, toatdaiala Dumnezeuomeneascd Bisericii in toatd plindtateasa Dumnezeua omeneascd, tmpreund Preasfhnta cu Ndscdtoare Dumnezzu de gi cu toli Sfnlii L..l Prin rugdciune bund-credinfdpdzegte gi se

JI

gi SfAntuPredanie tot demonismul de omenesc umanismul diaaolesc.to Incd gi SfAntul Pavel aratd: ,,Vd aduc aminte,frafilor, Eoanghelia carezs-nmbineaestit-o, afte ati gi primit-o,:intru pe pe cafu Ei stafi, prin care gi sunteli mdntui[i; cu ce cuadnt u.am bineaestit-o dacdo tineli cu tdrie, afardnumni dacdn-afi crezut in zadar" (I Corinteni 15.1).Despre ce Evanghelie vorbegte Pavel Apostolul, de vreme ce cunoagtemdin istoria Bisericii cd pAnd in vremea aceeanu fuseseincd scrisdEvanghelia?$i totugi Pavel zice cE o "binevestise Corintenilor gi acegtia o primiseri. Se vede de aici cd mai htai ir:r Bisericd a fost Predania - Evanghelia rostitd 9i mai apoi Scriptura Evangheliascrisd. Sfdntul Apostol luda, in epistola sa cea soborniceascd, printre altele zice: ,,Dnr Mihnil Arhanghelul,cdnd setmpotriaea disaolului, certfrndu-se el pentru trupul lui Moise, n-a cu judecatdde huld, ci a zis: Sd te certepe tine tndrdznit sd aducd. Domnul!" (Iuda 1.9). Nicdieri in Vechiul Testament nu se gdsescscrise aceste cuvinte, deci apostolul a invdtat ceva af.ard SfAnta Scripturd, adicd din SfAntaPredanie. Mai jos; de acelagiapostol amintegte gi de o proorocie a lui Enoh, zicdnd: de aceEtia, ,,Dar gi Enoh, al qaptelea la Adam, a proorocit despre zicilnd:latd, a aenit Domnulcu zecile mii de sfinli ni Lui, ca sd de facdjudecatdtmpotriaa tuturor gi sd mustrepe tofi nelegiuilii de toatefaptele nelegiuirii"lor,in careau Jdcutfdrddelege, de toate Ei cuuinteledeocard careei, pdcdtogi, pe netemdtori Dumnezeu, de leau rostit funpotrizra (luda 1.14-15). Lui" Estelimpede cd incd de pe vremea Apostolilor, Scripfura nu cuprindea in scris toate inv5ldturile Predaniei,insi Predania cuprindea Scripturile. Dar nu numai Iuda Apostolul vorbegte din SfAnta Predanie,ci gi marele Pavel cAnd zice: ,,Dupd cum lannesgi lambress-au impotriait lui Moise, aga Ei acegtiastai impotriaa
'o Sfantul IustinPopovici, p.59. op.cit., 32

adeadrului,oamenistricali la minte gi netrebnicipentru uedinfd" (II Timotei3.8) qi incd, adresAndu-se preotilor din Efes:,,Toate ui le-amardtat,cdci ostenindu-ad astfel,trebuii 3d ajutali pe cei slabiEisdud aduceli amintedecuaintele Domnuluilisus,cdciEl a zis:Mai fericit estea da decdta luri" (Fapte20.35). Se cuvine aqadar,dacd Apostolii au zis gi invdtat nu de la ei, ci ceea ce au i:rvdfat la rAndu-le de la Pdrinji 9i de la Hristos, prin SfAnta Predanie -, se nu credem sectarilor care hulesc tdgdduind invdf5tura ceanescrisX Bisericii.Predania a este trdirea Scripturii, Scriptura vie in viala celor binecredinciogi. Fdrd de Predanie nu se poate explica alcdtuirea Noul Testament. Cine ne garanteazl cd.Noul Testament are 27 gi nu 17 sas 37 de cdrti?11 Cine a scris Evanghelia dupd Matei sau cea dupd Marcu, de vreme ce in cuprinsul lor nu se vorbegte despre scriitorul lor? Autenticitatea gi canonul Scripturii noastre o adeveregteSfAnta Predanie ajunsd la noi intreagd gi nevdtdmatd prin purtarea de grijd a Bisericii Ortodoxe. Apoi, cine ne incredinfeazd, curn se sdvArgesc Sfintele Taine ale Bisericii? Doar Scriptura dimpreund cu Predania cAnd prima invald sd ne botezdm, iar cealaltX gi cum sd o facem (lepdddrile, cele trei afunddri); cdnd Scriptura ne indeamnd sd ne impdrtdgim, iar Predania ne arati cAnd, unde qi cum sd o facem (SfAnta Liturghie); cAnd Scriptura ne indeamni sd ne spovedim, iar Predania ne aratd gi cum sd o facem (port, indreptar, canoane); cAnd Scriptura ne indeamnd sd facem semnul Sfintei Cruci72,iar Predania ne aratd gi cum sd o facem, Ei agaaratd cu toateTaineleEi Sluibele, cu-inadldtura EiRilnduialaBisericii.
" $tim din istoria Bisericii cd impreundcu cdr{ile insuflatede SfantulDuh circulaugi scrierifalse,apocrifeprecumevanghelia Nicodim, a lui Toma, lui a lui Iuda gi multe altele. '' ,,5-a insemnatpeste noi luminafefei Tale,Doamne" (Psalmul 4 6).
JJ

in cel de-al treilea rdnd, Biserica socoate Predaniaca atunci cAnd zice: dreptar Poodtuitor celor fdrd de minte, tnadldtor celor neukrstnici, (Romani gi aakndin legeilreptarul cunoqtiinlei aI adeudrului - pace mild gi 2,20);$i cdli aor umbladupddreptarul acesta, (Galateni 6.L6); Israelului Dumnezeu! lui lor asupra gi asupra pe dreptarul cut:intelorsdndtoase carele-ai auzit de la line mine, cu credinla gi cu iubirea ce estetn Hristos lisus' (ll 1.13) Timotei ... $i invafa ca toate cAte ne-au fost predanisite prin Lege, gi prin Prooroci, prin Apostoli qi Evangheligti, pe acesteasd le primim, sd le cunoagtem,sd le cinstim gi in ele sd rdmdnem, nimic cdutdnd in afard de acestea, netrecdnd hotarele cele vegnice ale Adevdrului de credinfd. Daci Predania s-ar strica, tot trupul Bisericii s-ar vdtdma. Secteleprotestante tdgdduiescSfdnta Predanie spunAnd cd numai scriptura (sola scriptura) este de folos mAntuirii 9i orice cuvAnt de invdliturd in afara bibliei este de Ia oameni, deci supus falsitdfii. Pornind de la aceastii idee, sectarii confundd urmdtoarele pasajescripturistice ca vorbind despre Predanie: ,,Iar El, rdspunzdnd,le-a zis: De ce Ei aoi cdlcali afi Iar pentrudatinaaoastrd?" apoi: ,,...Ei lui porunan Dumnereu Dumnezeu pentru dntina aoastrd. desfinfut cuadntul lui aoi Fdfarnicilor,bine a proorocitdespre Isaia,c6nda zis: ,,Poporul ei, acesta... zadarnicMd cinstesc tnadlilnd tnadldturi ce sunt (Matei1.5.3, Marcu 7.13)Luali aminte 6-9; poruncialeoamenilor" tngeldciune sd nu adfure minfile cineuacu flozofia gi cu deEarta dupd tnlelesuile celeslabeale lumii Ei nu din datina omzneascd, 2,8) ' dupdHristos(Coloseni Sfinfii Evangheligti Matei gi Marcu neagd mai sus strfimbeletnadldturi lumegti despre credinld gi nu. Predania Apostolicd, cea dreaptd a Bisericii. CuvAnful scris are tiria cuvintelor rostite de sfintii din vechime, atunci cAnd
34

mirturisesc acelagi adevir. Acesta este ,,cugeful Bisericii", ,,adunarea Sfinfilor", gAndirea soborniceascdin problemele fundamentale ale credin;ei. Adevdrul de credint[ nu gade in gura unuia, ci in ceea ce ,,au grdit Proorocii, au tnadlat Apostolii, a incuuiin[at Biserica,-autnadfut Dascdlii, precum a pimit lumea, precum a luminat Harul, precum a descoperit Ad.eadrul, precum a pierit minciuna, precum a ardtat esteCredinfu Infelepciunea, precuma biruit Hristos, cdci aceasta Apostolilor,aceasta esteCredinlaPdrinfilor, aceasta Credinla este aceasta Credinlacarea tntemeintLumea!"( Din este OrtodocAilor, Sinodikonul Or todoxiei) Ba mai mult, Legea lui Dumnezeu, irvXfdturile, minunile, rAnduielile nu sunt toate cuprinse numai in SfAnta Scripturd, de aceeaavem nevoie gi de SfAnta Predanie pentru a le cunoagte. Iatd ce spune SfAntul Evanghelist loan: ,,Dar dacd fi s-ar sunt Eialtemultelucruri pe carele-a fdcut lisus pi care, scris cu de-aminuntul, credcd lumeaaceasta n-ar cuprinilecdrfile ce s-flrfi scris.Amin." (loan 21.25)qi iardgi: ,,Multe avilnda ad scrie,n-am aoit sd le scriu pe hdrtie Ei cu cerneald, ndddjduiesc ci sdoin la aoi gi sdoorbesc gurd cdtregurd, cabucurin noastrdsdfe deplind"(lI loan 1,12), Sfdnta Tradifie vine de la Apostoli gi aga inlelegem vechimea ei. De n-ar fi fost rdvna Sfinfilor Perinfi pentru dreptarul Predaniei gi adundrile Bisericii (cele qapte Sfinte Soboare a Toat[ Lumea) pentru phstrarea adevdrului de credingd, lumea protestantd nu ar mai fi fluturat astdzi in mAini bibliile cu care acuzd. Ortodoxia de pdgAnism. De ce mulfimea sectard, care a cipitat din Biserica Ortodoxd Scriptura, mdrturisegte totugi o cu totul altd crqdinld decAt cea Ortodoxd? Tocmai din pierderea dreptarului Predaniei, care unegte cugeful dreptcredinciosului cu cugetul Bisericii gi nu lasX loc invdldturilor spurcate si zdmisleascd mii de grupdri eretice dupd sumedenii de idei ,,cregtine"personale.Aga au ajuns astAzi
J)

protestantii sd trdiascd furtr-o tradifie proprie nelegitimd, deoarece respins-ope ceaadevdrati.l3 au - Primti cregtini, ni se spune in Faptere Apostorilor, ,,stdruiautn tnadrdturaApostolilor Ei in trnpdrtdgire, ti frhngerea painii Ei in rugdciuni" (Fapte2, 42). Din acesteas-au dezvortat apoi sfanta Liturghie gi rugdciunile prin care se cheamd Duhul sfdnt pentru sivargirea sfinteloi Taine gi a diferitelor sfinfiri sau ierurgii. Pe toate acestea Biserica ortodoxd le-a pdstrat, avand mdrturii despre ele de ra sfinfii pdrinfi ai Bisericii, prin primele secolecregtine, fdr6 afi schimbat ceva. Mdrturisegte 9i Sfdhtul Irineu (sec.IV): predaniei una ,,Degitn lumelimbilesunt deosebite, puterea e gi aceeagi. Dupd cum soarele, zidirea lui Dumnezeu,e unul gi acelagi toatdlumea,tot agaEipropoadduirea tn adeadruluisearatd pretutindeni Ei lumineazdpe tofi oamenii care ,or sd ztind ra cunoEtinla adeadrului.Nici cel tare fn cuafrntdintre intkistdtdtorii Bisericii nu us spunealtceasdec6taceste inadldturi - cdci nimeni nu estepesteInudldtorul Hristos -, nici cel slab tn cuailnt nu aa tmpulina Prednnia.credinla fiind una EiaceeaEi, certare e in nici stare sd uorbeascd mult despreea nu o sporegte, nici cel care zrorbegte pufin nu o tmpulineazd." mai . Predania ca Scripfuri, predania ca mAnfuitoare invifituri, Predania ca dreptar esteneschimbati gi de doui mii de ani mlrturisitoare a aceleiagicredinfe .r"itirr" ."" ortodoxi. Aceasta estetaina unitdfii, unde sfinfenia se unegte cu furfelepciuneapentru a o face gi mai infeleapti, cdci fird sfintenie, orice furvdtdturdestepdmAnt gi degertdciune.

CapIroLUL III
Despre mkntuirea intru Hristos

dsiritul gi Apusul au inlelegeri total diferite cu privire la mAnfuire in Cregtinism. pe scurt, J- \ Apusul are o concepfie juridicd in timp ce Rdsdritul are o concepfie ontologicd. Atunci cand vortesc despre mAnfuire, apusenii opereazd, termeni cum ar fi cu vind, pedeapsd gi justificare, in timp ce ortodoc$ii folosesc termeni cum ar fi moarte, viafd gi indumnezeire. Sd vedem,

puncte: - Omul - o fiinld finitd - a adus o ofensdinfinitd unui Dumnezcu infinit. - Ofenn fiind infinitd, nu poate tnldturatdprin mijloacele f finite ale omului, de aceeaare drept consecinldlnecesitates o pedeapsd infinitd tntr-un iad zteEnic.
'o

13 intocmai,sectariide fapt nu combatideeade predanie, Sfdntd de rradi{ie a Bisericii (cdci au gi ei rdnduielileror), ci doresc ra o inlo"uiurJ p" ..u autenticd doudmii de ani cu o arta,,veche" trei sutede de de ani. 36

sistem filozofic al Evului Mediu caracterizat prin rafionamente gi abstracte artificii logice,ruptede adevdrgi mdnuiteintr-un mod pedant.
JI

- Dumnezeuti iubeEte oameni,dnr lustilia nu tngdduia pe un simplu act de iertare.CumaaDumnezeutrebuiasd reconcilieze dragostea cu aceastd lui Justifie. - Solulia a fost moartea pe cruce a lui Histos. Fiind Dumnereu, jertfo lui Hristos are o aaloare infinitd de rdscumpdrare, careEl ?nsuEi areneaoie de nu fiind cu totul drept gi hpsit de pdcat. Mfrnin lui Dumnezeueste satisfdcutdde aceastd pedeapsd. - Printr-un act de transfer, Dumnereu le recunoaEte credinciogiloracestexcesde neprihdnirecfrptigatde Hristos. Ei sunt astfel absolaifi aina pdcatuluilor, pentrucd platainfinitd a de pdcatuluia fost efectuatd Hristos. ile Aceastdconcepfe a fost atingerea unui apogeu filozofic a unei evolugii de mai multe veacuri din Biserica apuseand, rupt[ din anul 1054 de Biserica din Rdsdrit. Aceastd filozof.are religioasd a inceput cu leronim, care, traducAnd Biblia in limba latind, a imprumutat un termen folosit in tribunalele romane, acela de justificatiols, pentru a reda termenul grecesc dikaiosunel6. Latinii au continuat sd vadi dreptatea in termenii juridici ai unui tribunal roman. Augustin, numit protoprotestantul Catolicismului, a folosit acest cadru juridic pentru a inlelege mAntuirea. Insd captivarea, deschiderea gi tnfrdfirea credinlei latine cu noile tendinfe ale rafonalismului gi umanismului au condus pdnd asthzi Apusul la cddereadeplind din lucrarea Duhului Sfdnt. Umanismul a fursemnatexaltarea omului, vdzut ca o culme a creafiei spre care trebuie sd se indrepte intreaga admirafie gi slavd a lumii. Umanismul a cdpdtat un nou impuls prin redescoperirea artei gi g6ndirii pdgAnegrecepti.
Semnificaliatermenuluijustificatio este aceea de a declara liberd o persoan[condamnati de lege. 'o A apdra. 38 15

ArtiEtii cregtini au trcercat sI reinvie tratarea omului ca centru al artei religioase. Arta tradifonald a portretului sau icoanei pdrea prea restrictivd gi fur consecinpa artigtii au inceput sd trldfure, unul cAte unul toate ,,furfrAndrile,, canoanelor precedente.Portrefele sfintilor sau ale lui Hristos nu au mai avut ca tintti revelarea dumnezeirii gi a sfin;eniei in lumea faicd, ci idolatrizarea frumusefii gi armoniei trupului omenesc.ln Ump ce vechile icoane infdligau oameni pitrungi de lumina harului, noile picturi desacralizau personajele biblice, prezentdndu-le cu un trup carnal, dezgollte, cu picioarele pe pdmAnt 9i insuflefite de patimi omenegti. Obiectul artei s-a mutat din cer pe pdmdnt. Rationalismul a furcercatsX inldture latura misticd a realitifi gi sd gXseascd explicatii logice, in termeni raFonali gi pimAntegti. Drept exemplu, teologi catolici de la inceputul celui de al doilea mileniu, cum ar fi Toma d'Aquino gi Anselm, s-au strdduit sd gdseascd dovezi ale existenfei lui noi Dumnezeu, un efort care ar fi fost considerat inainte inutil. Aceste dovezi nu aveau ca scop sd convingd pe cineva intr-o dezbatere, ci sd tnfdfigeze credinta ca un sistem al realitdpi rationale, fur care toate lucrurile igi au un sens care poate fi pdtruns de mintea umand. Pentru ei, Dumnezeu existii nu simplu ca un fapt, ci ca o necesitatelogicd. Traditionalistele concepte teologice ca mdntuirea gi tainele au inceput sd fie explicate nu in lumina Scripturii 9i a Tradif,ei Bisericii, ci in reflexiile rafiunii. In timp ce problema umanismului a fost alungarea lui Dumnezeu din artd gi literaturd, problema rafionalismului a fost negarea realitdfilor tainice - care nu puteau fi pricepute decat intr-un mod duhovnicesc gi prin lumina Duhului SfAnt - gi reducerea lor la nigte realitii! care sd poatii fi infelese prin puterea minfii gi a logicii umane. Reducfionismul, simplificarea adevirului dumnezeiesc absolut a fost intotdeauna sAmburele ereziilor. Intr-adevdr, conceptia
39

monofizite a Islamului este mult mai logich gi ugor de infeles decAt dogma cregtind a celor doud firi ale lui Hristos. Modalismql, care afirma cd Tatdl, Fiul gi Duhul SfAnt sunt trei modalitiifi de manifestare ale unei singure persoane, era mult mai ,,logic" gi ugor de infeles decAt dogma cregtind a celor Trei Persoaneintr-o singurd Fiinfe. Arianismul rezolva in mod simplist invdfdtura Bisericii despre intrupare, pretinzAnd cd Hristos a fost o creafie gi nu Dumnezeu vegnic. ln ce privegte mdntuirea, tendinfa rafionalistd a Catolicismului a dus in cele din urmd la cristalizarea ln Protestantism a unei concepfii pur juridice a mAntuirii. ln aceastdnoud credinfd, furtregul univers este o mare sald de judecatii, in care oamenii trdiesc pentru a fi testaf. Ei pot incheia un fel de contract cu Dumnezeu, primind absolvirea imediatii a pdcatelor; pot refuza gi uneori pot cdlca acest contracf ceea ce duce in mod mecanic, logic, inevitabil gi necesar la osAnda iadului gi pierderea mAntuirii. intreaga taind a mAntuirii este asffel explicatii fir termeni juridici, ugor de firleles de cdtre oameni. AdAncimea Scripturii gi invildturile adunate gi rostite vreme de o mie de ani de Sfinfii Pdrinli ai Bisericii Rdsdriteane,au fost inlocuite cu o, noud concepfie seducdtoare prin logica, limbajul gi' ,,rezultantele"ei.

lnnoirea Catolicismului prin inldturarea corupfiei papale gi a tuturor invdfdturilor sale gregite a fost dintotdeauna binevenitd. Reforma protestantd a pornit hotdrAtt pe acest drum, dar a alunecat imediat in direcfi gregite, introducAnd lnvdfdturi cu totul noi gi neauzite pAnd atunci tn Cregtinism. Unul din handicapurile Reformei a fost feiptul cd a pdstrat cadrul juridic latin in care era ir:rteleasi mAntuirea.
40

Solufiile dezvoltate de Reformd au fost diferite de cele ale Catolicismului, dar, din pdcate,au pdstrat aceeagi concepfie umanistd gi secularizantd.Cu alte cuvinte, pUneful de plecare a rdmas acelagi. Ca rhspuns Ia sistemulmEritelordezvoltat de papism, Reforma a niscocit o noud invdtfiturd, pefl;rt biblicd, a mAntuirii prin har. Dintr-o singurd trdsdturd de condei, Luther, Calvin giZwtngli au ,,rezolvat'' multe din dilemele Ei controversele teologiei catolice, ldsAnd mogtenire urmagilor neoprotestantiun ,,hristos" ce dddea doar o singurd datd, pe viald, iertare pdcatelor. Penitentele, Purgatoriul, dar gi faptele bune devin astfel lipsite de sens. MAntuirea este dobAnditd de individ numai ,,persorral", numai prin credintd, faptele gi asceza devenind inutile. Noul model de ,,credincios" nu mai trebuie nici sd dobAndeascd iertarea prin taina spovedaniei, nici sd agoniseascdfapte bune, ci trebuie doar sd creadd in mdntuirea adusd de Hristos. Asentimenful mintal, acordul personal sunt singurele necesare pentru cAgtigarea mAntuirii veqnice. De la inceput, Luther a trebuit sd se lupte cu o serie de texte ale Scripturii, care contraziceau direct acesteconcepfii simplificatoare. in traducerea germand a Bibliei, el a fdcut o modificare, introducAnd fuaza,numai pin credintd,,, toate cu cd.,nltmni" nu exista in textul original. Anumiti invdtafi i-au atras atentia asupra acesteigregeli intentionate, dat, cu trufia care-l caracteriza, Luther a refuzat sd o corecteze. Ulterior aceastdfalsificare a Scripturii a fost indepdrtatd, dar era prea tlrziu. Conceptul deja se formase, sola fide (numai prin credinfd) devenind unul din strigdtele ,,de luptd" ale Protestantismului. Luther a pledat, de asemenea, pentru scoatereaEpistolei lui Iacov gi a Apocalipsei din canonul Noului Testament. lntr-adevdr, Iacov declard ir:rtr-un mod explicit, fdri sd lase nici o indoiald cu privire la acestsubiect:
4l

,,Vedefi dar cd din fapte este indreptat omul, nu numai din 2.24) credinfd."(lacoa Estc uimitor cum cel care sustinea Scriptura drept , singura sursd de autoritate a ales si calce in picioare gi sd batjocoreasci o trvdfdturd a Scripturii gi chiar sd ceard mutilarea ei. Aga cum am ardtat, Luther, Calvin gi Zwingli au gAndit in aceleagi reperele juridice mAntuirea, schimbAnd doar formele din Catolicism. Toate doctrinele lor ulterioare au fost dezvoltatein acestcadru. Neoprotestanfii air dus mai departe revolutia inceputd de Luther. Ideile lor au devenit tot mai radicale. Migcarea neoprotestantd a dezvoltat un nou iconoclasm gi o aversiune fafd de Tainele Bisericii, care nu era intdlnitd la primii reformatori. RAnd pe rAnd, neoprotestantii au furldturat o serie de practici tradifionale ale Bisericii, cum ar fi ierarhia, botezul copiilor sau tainele. lnff-un anumit sens, ei au fost consecvenfipropriilor idei, prin faptul cd aceastddezvoltare a fost o consecinfd logicd a presupozifiilor fundamentale cu privire la autoritate (Sola Scriptura) 9i la mAntuire (Sola Fide). Urmdtoarele valuri de neoprotestanfi practic atl reformat Reforma,introducAnd o serie de noutdfl,,cregtine", uitAnd cd noutatea este prima manifestare a oricdrei erczIil Dar curAnd, ei au fost nevoili sh se confrunte cu nenumdrate contradicfii izv or dtedin propriile supozitii. Nevoia ,,convertirii" Dat fiind cd partea omului in mAntuire are aspectul juridic al consensului, al acceptdrii, al asentimenfului mintal, acest asentiment trebuie dat in mod explicit, altfel omul nu poate fi sigur dacd a fost sau nu mAntuit. ln felul acesta, copiii protestanfilor sunt presafi sd aibd ,,o intoarcere la

Dumnezeu" salJ. ctizd", altminteri acest acord nu este fir ,,o mod clar,,semnat". Aspectul juridic implicd apoi - aderarea strict individuald la contractul mdntuirii. Chiar dacd un copil cregte intr-o familie sau comunitate protestantd, practic este pierdut atAta timp cAt nu a semnat incd acel acord virtual cu Hristos. in Vechiul Testament citim cum Iosua a mdrturisil ,,Eu Ei casa nrca uom sluji Domnului", dar un credincios neoprotestant, tatd de familie, nu poate face o astfel de afirmafie, mdntuirea fiind rcahzatd. printr-o serie de ,,contracte" individule gi bilaterale intre fiecare credincios gi Dumnezeu. Momentul mAntuirii Un acord juridic presupune un accept precis in timp, moment din care devine valabil. Una din doud: un individ fie a ,,semna(', fie ,,nrr a semnat". Problema este cd mul! dintre cei care au ,,sernnaf' printr-un acord mintal sincer se dovedesc a fi departe de Dumnezeu. Care este explicatia? Sunt aceqtiacu adevirat mAntuifi? Unii protestanfi rdspund in mod rdspicat ,,Da,pentrucd singuracondifie mdntuirii este a jertfa Domnuluilsus17".lnfelul acestaapareun nou credinlatn tip de milntuire-automatd care condilioneazd,lucrarea harului gi nu restaureazd.(ca in Ortodoxie) natura umand, ci este o mdnfuire exterioard, limitatd doar la un acord mintal. Alfi neoprotestanfi folosescun mic subterfugiu logic. Ei spun c[ cei care se dovedescnevrednici de Hristos, nici nu au fost ,,mAnfuifi" in momentul ,,semndrii". Sunt mAntuifi doar aceia care au crezut (singura condilie) gi a ciror viafd dovedegte mAnfuirea. Aceastd ,,logicd" duce, tr cele din urmd,la acceptarea implicitd a necesitdfiifaptelor bune.
't

42

Panegi numeleMdntuitoruluiIisusHristosl-au ,,innoit"... 43

Siguran,tamAntuirii Daci-mAnfuirea este asociati cu un moment precis in timp, atunci practic mAntuirea este ,,definutd" la purtdtor tot restul viefii. intr-un fel, mAntuirea protestantd este ca o gtampild pe pagaport. Dacd am gtampila, pot intra in cer. Dacd nu o am, accesul este blocat. Hristos este ,,biletul de intrare in cer". Dar poate un credincios mdntuit sX piardd aceastd ,,viz6" de intrare? Nu se poate da un rdspuns clar, atAta timp cAt diferifi neoprotestanfi au diferite rdspunsuri la aceastd intrebare. Unii afirmd cd mAntuirea poate fi cAgtigatd9i pierdutd. Dar 'in care ieri am fost o aceasta cteeaz6, sifuafie paradoxald, mAntuit, astdzi nu sunt mAntuit, iar mdine pot fi din nou mAntuit. Alli afirmd cd odatd cAgtigatd,mAntuirea nu se mai poate pierde. Dar aceastainseamni cd in Protestantismnu mai existd c6dere sau apostazie!?Au ajuns oare mai infailibiti decdt Papa? Pentru noi ortodocAii este absurd sd credem cd Hristos a ldsat o asffel de cale pentru dobAndirea impdrdfiei cerurilor. Semnificafia faptelor Cei mai mulfi neoprotestanfi nu neagd importanfa faptelor bune, dar ei afirmi cd ele sunt doar o consecinfd a primirii mAntuirii. Cti alte cuvinte, cel care a crezut gi a fost mAntuit ,,prodrrce" in mod natural fapte bune. Problema este cd intAlnim atAt de mulfl protestanf, ,,mAntuifi" care fdptuiesc rtrul, iar alfii care fac mult mai pufin bine chiar decAt necregtinii. Unii cred18 cd omul nu trebuie sd se strdduiascd de loc a face fapte bune, pentru cd Duhul SfAnt le produce automat in el. Mai mult, orice strdduinld in acest sens este chiar dhundtoare, pentru cd nu dd loc niani{estiirii
r8 invdliturd sus{inutd protestantul Lee. chinezWatchman de O 44

Duhului SfAnt. Mulfi au fost sedugi de aceastd invdthturd, dar au rdmas complet dezamdgifi cAnd nu au descoperit nici o lucrare a Duhului SfAnt in ei separatdde-propriile lor... fapte. Scopul viefii Odati mAntuiti, cu biletul citre cer in mAnd, de ce-i mai lasd Dumnezeu pe protestanti sd agtepte?Lumea aceastava trece oricum gi astfel viafa aici nu mai are nici o valoare. Una din puflnele explicatii este cd Dumnezeu ii lasd ln viati pentru a-i aduce 9i pe alfii la El. Aceasta aratii de ce irnlumea neoprotestantd un accent puternic cade pe evanghelizare qi nu pe cdutarea sfinjeniei gi a unirii mistice cu Hristos. in timp ce eroii Ortodoxiei sunt sfinfii, in care Hristos a luat chip in mod desivArgit, eroii neoprotestanfilor sunt cei care au adus cAt mai multe suflete la sectdle.Dar ce putem spune despre milioanele de sectari care nu au adus pe nimeni la Domnul? Este viata lor,,dupd mdnfuire" complet inutild gi ratatd? infelegerea Bisericii Dacd in conceptia neoprotestanfilor mAntuirea unei persoaneumane este un act pur individual, in care Biserica nu are aproape nici un amestec,afunci ce este Biserica gi de ce mai avem nevoie de ea? Nu este deloc surprinzdtor ci mulfl urmagi liberali ai protestantismului au declarat ci pot fi cregtini fdrd a avea vreo legdturd cu Biserica.Pentru mulf, credinciogi evanghelici sinceri, ideea de ,,bisericd" are o prea putinX importanfd, pdrAnd multora nu mai mult decAt o
Atenlie la devierea subtildde logici: teoreticsunt adugila Flristos,practic inscrigi in secti. Altminteri ar fi trebuit sd se lupte pentru a-i aduce pe ortodocgi Hristosullor, al Ortodoxiei. la 45 re

colecfie abstractd de ,,mAnfuif", ull fel de categorie care permite clasificarea oamenilor. Uneori este mai mult decdt atdt. DaCddivergi se unesc intr-o comunitate ca sd joace gah sau sd apere o idee politici, de ce nu s-ar uni 9i cei mAntuif, intr-o asffel de comunitate umand proprie intereselor lor, 9i care sd le promoveze idealurile gi nizuinfele? Ydzutd, astfel, Biserica lui Hristos este dezbrXcatd de orice conlucrare cu harul lui Dumnezeu, de alcdtuirea sa divino-umand. Existi in Protestantism chiar o anumiti grijd de a nu se exagera importanfa ideii de ,,bisericd" 9i de a se sublinia cd este supush aceloragilimite ca gi celelalte institufii umane. Lipsitd de esenld gi har, redusd la o simpld clasificare logicd sau asociafie a celor cu interese religioase comune/ Biserica - in concepfia neoprotestanfilor - igi pierde unitatea 9i ddinuirea peste pdmAnt 9i timp. Nu mai fhnfazd' o identitate unicd gi continud a Bisericiipesteaeacuri,nu mai are nici o importanfd pentru cd, de fapt, nici nu a existat vreodatd Bisericacea Una pentru Protestantism' O bisericd ortodoxd se poate numi,,SfAntul Apostol Andrei" - aceasta fiind o declarafie de unitate cu apostolii gi urmagii lor. Da1 o ,,bisericd" baptistd modernd se poate numi,,Biserica Baptist2i Coloniali" sau,,Speranfa"sau,,a Comunitdlii' . " Legea satisfacfiei

Este sistemul religios in care omul a fost fdcut pentru ,,fericirea etetrrt", dar la ea nu poate ajunge din pricina pdcatului, insd pdcaful inseamnd a nu-I da lui Dumnezeu onoare gi ascultare. Dumnezeu nu poate ldsa refuzul omului fArXurmare, incAtcel ce a rdpit,,onoarea divind" kebuie sd o insd oamenii nu restituie, iar acest act se numegte satisfacfie. sunt capabili sd restituie onoarea unui Dumnezeu ofensat de atAtea pdcate, nu au nimic pe mdsurd, cici tot ce au
46

datoreazd deja lui Dumnezeu (.u 9i creaturi) 9i sunt impiedicafi de pdcat. La Luther, Hristos trdiegte mdnia lui Dumnezeu, se ageazd sub ea, o suportd pAnX ta iad, adicd pdnd la pdrdsireadin partea lui Dumnezeu, mAnie gi pdrdsire pe care le trdiegte ca un lepfdat gi le invinge, intrucAt le primegte ca un fiu ce rdmdne credincios tatdlui sdu. Rdbdarea mAniei divine (nu lnvierea) e semnul biruirii ptrcatului, a legii, a morfii, a satanei. Hristos e pildl prin faptul cd rabd[ eroic furia divind, conceputd la un nivel cosmic. Fapful decisiv fur opera luterani este cd rdstignirea lui Dumnezeu Fiul invinge mAnia lui Dumnezeu Tatiil. Lupta hotdrAtoare esteagadar doar una: a lui Dumnezeu cu Sine insugi. ,,Isus"-ul protestant nu are initiativa aducerii jertfei, ci suportd mdnia divind ftr locul oamenilor doar agezAndu-se benevol sub pedeapsd. Nu se vede nicdieri o restaurare a fiintei noastre fur,cu qi prin Hristos; iar un ,,Christ'' exterior omenirii va fi incapabil (logic, nu?) sd realizezecomuniunea organicd, trupeascd, cu credinciogii sdi. Un Hristos care a substifuit extern ,,rXscumpdratea", cum ne poate deveni noui lduntric? De aceeaprotestanfii inleleg tmpdrtdEania un ca simbol altrtpului gi sAngeluihristic. figuratia , De fapt, rifualurile sectare sunt manifestarea vdzut5 a 'dogmaticilor lor eretice. Pentru aceea, pe buni dreptate, Ei in Protestantism nu are Ei nu poate avea loc prefacerea pAinii in Trup gi a vinului in SAngeleMintuitorului. Opera lui Hristos are numai insemnttate subiectivd, fdcdndu-i cunoscutd picdtosului iubirea lui Dumnezeu. Hristos ii induiogeazd pe oameni cu dragostea lui Dumnezeu, iar acegtia se intorc la credinfd. Aici gade toatd t6melia ,,teologiei pietiste", in care simfrea ,,de bine" a omului este suficienti mAntuirii, ba chiar ajunge sd stabileascdadevdruri de credinfd. Logica ,,sattsfaclieT" atinge apogeul absurditetii: ca ispdgirea sX aibi efect, trebuie sd fie o faptd a lui Dumnezeu,
47

aleasd gi efectuatd de El. Hristos imbldnzegte mAnia lui Dumnezeu pentru cd suportd (din partea lumii) pdnd la ,capdt contradicfa dintre Dumnezeu gi omenitate; Hristos suferd cu lumea, lnvingAnd nu moartea, ci ispita spre in disperare.Viala lui Hristos care se desivArgegte moarte e , ,,satisfacfie" iat satanare putere in lume ca unealtd a mAniei sd lui Dumnezeu. Pentru Dumnezeu estenecesat pedepseascd neascultarea omeneascd. El nu poate ierta pentru cd o ,,Necesitate" superioard dumnezeirii cere rizbunare. Chiar dacd Dumnezeu e bun gi iubitor, nu I se ingdduie sd acfioneze in dragoste. El este obligat sd acfioneze tr mod contrar iubirii Lui; singurul lucru pe care-l poate face, ca sd pe salveze omenirea, este sd pedepseascd Fiul Lui fir locul sd oamenilor,gi prin aceasta satisfacd ,,Necesitatea". lnsd MAntuitorul lumii nu poate incdpea in teoriile de mai sus, unde faptele lui Hristos aPar ca o tnscenaredin partea unui Dumnezeu care igi aratd cdnd iubirea, cAnd mAnia. Totul pare ca o luptd in interiorul Dumnezeirii, un spectacolcosmic dat de Dumnezeu penku om, ca nu cumva omul strcreaddcd a fost iertat prea u$or. Dupd teologia apuseand, pdcatul strdmogesc a fqst considerat drept neascultare fald de ordinea juridicd dumnezeiascd (d" vreme ce nu se vorbea decdt de participarea la realitdfi create), drept groaznicd ofensd adusd dreptdfii dumnezeiegti gi, prin urmare/ fur mod just Satana a devenit organul pedepsitor nu doar al primilor oameni vinovafi, ci gi al tuturor urmagilor lor vinovafi. Ideea de vinovdfie mogtenitd pentru ofensa adusd dreptdlii dumnezeiegti a degenerat in consecinte extreme, omul fiind pedepsit de ,,justifia divind", in baza unei ,,necesitipimpersonale, pentru incdlcareasdvdrgith. Caracterul deformat gi exclusiv iuridic Ai legalist al ideii de iertfl in Protestantism sti de fapt la baza secularizirii cregtinismului in minfile oamenilor. Pentru
4E

acegtia, Hristos nu mai este Domnul Cel Preabun, care a venit sd-i mAntuiascd, sd-i restaureze gi sd-i invieze, ci un judecdtor crud gi rdzbundtor, un advefsdf in tribunalul cosmic, dand sentinle vegnice dupd Legea Ireaocabild a Necesitdfii; un Dumnezeu-carepedepsegte moartea pe iar cu pdcitos, osAndindul la iadul vegnic, devine implicit principala cauz|a rdului. Vedip prin ce,,minunatd teologie" diavolul a reugit sd-i facd pe oameni sd creaddcd Dumnezeu se iubegte doar pe Sine gi cd El este motivul tuturor nenorocirilor, creatorul iadului gi al mortii, atAta timp cdt iubirea Lui trebuie sd se supund unei ,,necesitdgi" impersonale, numitii,,legea satisfagtiei"! Ateismul este, de fapt, rdzvrttirea omului impotriva unei astfel de teologii umaniste, impotriva dumnezeului tiran gi netrdurdtor din Catolicism gi Protestantism. Dupd cum era gi firesc, invdldtura ortodoxd are o direcfie cu totul diferiti de cea a Apusului. Moartea nu ne-a fost datd de Dumnezeu, ci am cizut in ea prin sdvArgirea pdcatului. Nu Dumnezeu este dugmanul nostru, ci vointa noastrd liberd pusd in slujba riului. Iadul este refuzul nostru liber de a primi dragostea lui Du'mnezeu, cdci nu putem irrvinovdfi lumina de bezna intunericului. Agadar, prin singurul Histos, nu lumeaci Omul (adicd . a din firea omeneascd)fost rdscumpdrat robia pdcatului. Cdderca omului tine de nedesdvArgire,de agezareaeului rdzvrdtit pe tronul lui Dumnezeu. Aici nu e vorba de vreo incdlcare morald sau de ofensarea unei ordini juridice, ci despre moartea adusd de sdvArgirea pdcatului, de fisurarea gi 'Ditdtorul distrugerea unei relapi cu de Yiald,, despre dddrnicia mersului spre ,,asemfinare", despre o falsificare ontologicd gi urAfire fiinfiale. Pdcatul strhmogescin Rdsdrit estevdzut ca boald gi nu ca vinovdfle mogtenitd, ca o sdmAnfd a stricdciunii gi a mortii in firea omeneascd. Precum s-a imboLrdvit firea omului in Adam prin stricdciunea
49

neasculterii qi astfel a pdtruns in ea patimile, la fel ea a fost curdfitd din nou prin jertfa pe Cruce a lui Hristos. De unde 9i ne&sitate a Botezului 9i a ascezei pe drumul omului tnare:a spre restaurare. spre desdvArgire, Concepfia ortodoxi a mAntuirii MAntuirea implicd taine care sunt mai presus de o simplistd. Pentru a o infelege, noi oamenii folosim furfelegere o serie de analogii, care uneori sunt mai elocvente decAt expunerile sistematice."lnsuqiHristos s-a folosit de parabole' Cunoagtem pilda fiului risipitor sau a celor zece fecioare' Acesteane ajutd si alcdtuim anumite modele mintale, fdrd ca nici unul dintre ele sd tAlcuiascd desdvArgit taina dumnezeiascd.Problema estedach alegem acele analogii care ne apropie de adevdr sau dac[ recurgem la scheme reducfloniste care ne duc la concepfii gregite. Dupd cum am vhzut, atAt catolicii cAt 9i protestanfii folosescmetafora Judecdtorului care pne socotealavinovdfiei gi aplicd iertarea in urma consimtilmAntului congtient al individului, prin ,,transferul' de neprihdnire din contul lui Hristos in contul ,,credinciosului''. lnsd Scriptura 9i Biserica pilde mult mai adAnci 9i mai apropiate de ne turfdfigeazd. adevdr. Concepfia ortodoxd despre mAnfuire este il:t mod esengialontologicd (ontos - fiirrle, existenfd). Con-flictuI nu esteatAt intre vinovdfie qi justificare, cAt trtre moarte 9i viafd. juridicd, Dumnezeu apare ca un Suveran care se in concepgia supdrd pentru cX nigte fiinle create de EI I-au cdlcat legea. in concepfia ontologich, Dumnezeu este sursa viepi 9i pdrdsirea Lui furseamnd fur mod implicit moattea, vdzutd' nu ca o ci pedeapsd, ca o lipsd a viefii.

De ce avem nevoie de mAnfuire? MAntuirea implicd ideea de a fi salvafi-d la ceva. Care este nenorocirea, nhpasta de care trebuie sd fim salvafi? Protestanfii gi catolicii rdspund: suntem salva;i de pedeapsa lui Dumnezeu. Ortodocaii rdspund: suntem salvafi de la moarte, de la tirania patimilor pdcdtoase, de la pierderea tintei noastre - restaurarea (cu ajutorul harului) dupd chipul gi asemdnarealui Dumnezeu. Baza intelegerii ortodoxe apare clar in primele capitole ale Genezei. Intr-adevdr, Dumnezeu le spune primilor oameni: ,,Dacd aeli milnca din pomul acesta aeli mui!" Conceptia juridic[ interpreteazd h mod forfat aceastd declarafie a lui Dumnezelr, ca gi cum Dumnezeu ar fi spus: ,,Dacdaeli minca, ad aoi ucide!" Dar Dumnezeu Cel de oameni iubitor nu spune a$a ceva. El grdiegtedoar un lucru evident: dacd omul trtoarce spatele izvorului vietii, al luminii, afunci negregit se indreapti cdtre moarte, cdtre intuneric. Moartea este o consecinld nafurald a picatului, nu un decret de pedeapsd de la Dumnezeu. Apostolul Pavel ne invatii cd plata pdcatului este moartea. Leghtura dintre pdcat gi moarte este directd, nu consecinla unui decret al unui dumnezeu-gef care se supird gi se simte jignit. PXcaful afecteaz| nafura umand, o corupe gi o intineazd. Ca urmare, omul igi pierde scopul pentru care a fost creat, acelade a se uni cu Dumnezeu gi de a avea chipul gi asemdnarealui Dumnezeu. Apostolul Pavel scrie,,,Tofi au pdcdtuit Ei sunt lipsifi de slaaa lui Dumnezeu." Observati ci Apostolul nu scrie ,,Tofi au pdcdtuit Ei acum Dumnezeuti aa ueide." Cuvintele SfAntului Pavel ne arati care este, de fapt, adevdratul nostru dugman: pdcaful, pdcatul care ne-a imbolndvit fiinla, natura, gi ne-a schimbat din purtdtori ai viefii gi slavei dumnezeiegti in purtdtori ai mortii.

50

51

r
Prin urmare, trebuie sd fim mAntuifi nu de mdnia unui Dumnezeu supdrat, ci de intunecarea qi zdruncinarea nafurii no-astrelipsitd - prin pdcat - de izvorul viefii 9i p6trunsd de moarte. Picdtuind, chipul lui Dumnezeu din noi s-a iretunecat, bajbAim sPre asemdnarea cu El, suntem orbi 9i neputinciogi, sldbdnogifl de patimi gi ^mulfimeapdcatelor in a mai pistra legdtura cu Hristos Cel Inviat, Viala 9i Lumina noastrd. Problema line nu de socotealapacatelor, ci de starea cdztttd a fiinlei noastre. Nu Dumnezeu ne respinge, ci firea noastrt stricatd ne inlinfuie, fiind piedicd irtre noi Si El' Suntem cu tofii bolravi'de pdcat gi de moarte 9i avem nevoie grabnicd de thmdduire. De aceea,irnOrtodoxie, mAntuirea nu are un aspectjuridic, ci unul duhovnicesc-terapeutic. Numai prin har Dar aceastdvindecare de pdcat gi de moarte nu poate avea loc prin eforturile omului. Orice efort individual de schimbare a nafurii noastre este sortit egecului. Toate faptele noastre bune nu au puterea de a ne mAntui. Un om poate fi perfect din punct de vedere moral, se poate abfne de la orice pdcat (teoretic), dar filrd' harul lui Dumnezeu rdmAne pierdut. Numai iconomia gi lucrarea tainicd a lui Dumnezeu pot schimba omul gi-I pot rea$ezape drumul care duce la unirea cu Dumnezeu. Dar aceasta cere cooperarea omului, de nu doar ca o declara,Ue credinfd, nu doar ca o semndfuri care sd-l treacXde partea cealaltii, ci ca o strdduinfd continud de a fi transformat prin puterea harului Duhului SfAnt. Semnificafia lucririi lui Hristos juridicd a mAntuirii, singurul fapt cu In tnfelegerea semnificativ a fost jertfa de pe cruce a.lui Hristos, adevirat care a ,,satisfdcutmAnia lui Dumnezeu". intrebat cum a fost rdspunde, ,,Prin sAngele mAntuit, de obicei un neoProtestant
52

lui Hristos" . Fdrd.a nega in nici un fel importanfa crucii gi a jertfei lui Hristos, ortodocgii vdd lucrarea de mAntuire furtrun cadru mult mai cuprinzdtor. Pentru ortod,ocgj.lnhuparea, Crucea, Invierea gi $ederea de-a dreapta Tatdlui sunt aspecte tot atAt de importante in lucrarea de mAnfuire. Crezul Bisericii le pomenegtepe toate patru. intruparea Pentru neoprotestanfi, lnffuparea este un mijloc, o verigd necesard pentru a se ajunge la Cruce. Acest lucru nagte lntrebarea: de ce a fost necesarca Logosul sd devind om? De ce nu ar fi putut Dumnezeu aduce jerffa mAnfuitoare fur cer, fXrd sX fi devenit om? Rdspunsul ortodox este cd intruparea nu a fost doar un mijloc (cum a fost, de exemplu, intrarea fur Ierusalim lnainte de condamnarea la moarte), ci un aspect esenfial al mAntuirii. Prin intrupare, Logosul a luat natura noastrX cdzttt6' pentru ca mai apoi noi sd putem lua natura Lui omeneascdindumnezeitd. intruparea reprezintli implinirea unuia din scopurile creafiei, Dumnezeu iubind Omul, dorind sd se uneascd qi sd se identifice cu creafia Lui. El a luat naturd umand pentru a putea transforma gi indumnezei firea noastrd: Care,Dumnezeu fiind tn chip, n-a socotit o gtirbire a fi El intocmaicu Dumnezeu, S-a degertat Sine,chip de rob ci pe luhnd,ftcdndu-Se asemenea oamenilor, Ia infdliEare aflhnduEi Seca un om, S-asmeit pe Sine,ascultdtor pdndIa ftchndu-Se gi moarte, tncdmoarte cruce. gi pe Pentruaceea, Dumnezeu L-a gi preatndlfat I-a ddruit Lui nume,careeste presus orice mai de nume;ca tntru numelelui lisus tot genunchiulsd seplece, aI gi gi celorceregti al celor pdmkntegti al celordededesubt. sd $i mdrtuiseascd toatd limba cd Domn esteIisus Hristos, tntru (Filipeni slaaa Dumnezeu-Tatdl. lui 2.6-11.)
53

t-

Dumnezeu $a ,,golit'' de Sine gi a luat asupra Sa nafura uman520pentru ca prin aceasta sd restaureze total aducAndu-lla chipul cel dintai. Omul se 9mu1 (ntr lumea)21, poate acum goli de sine (de pdcat, moarte 9i egoism) gi poate fi pdrtap prin har, firii i:rdumnezeite a lui Hristos. Unul din Pdrinfii Bisericii a spus, ,,Hristos s-a ficut Om pentru ca omul si se indumnezeiascd". Dacd,aceastdsmeritd golirez a lui Hristos a continuat in cursul intregii Lui viefi, culminAnd cu rdstignirea pe cruce, golirea noastrd de pdcdtogeniafirii umane are gi ea loc in cursul intregii viefi, printr-un proces continuu de tndumnez;eire,de theosis. Jertfa de pe Cruce Hristos a purtat pdcatelenoastrein trupul sdu pe cruce. Dar jertfa Lui nu a fost adusd doar lui Dumnezeu, ci gi naturii umane. Jertfa Lui reprezintii cea mai inaltd ddruire a dragostei, un act ln care, in mod suprem/ nafura umanX este golita de orice egoism 9i dtrruiti total lui Dumnezeu. El a murit pentru pdcat, gi, unindu-ne cu El, ne unim cu moartea Lui. Atunci cAnd omul este ln Hristos gi Hristos este in or9, omul participd intr-un mod tainic, dar real,la aceastdmoarte. Pdcatul a fost spdlat gi omul poate primi o naturd noud, inchinatd cu totul lui Dumnezeu. Aceastd tmbrdcare Histos cu are loc prin participarea la tainele Bisericii, prima fiind Botezul: ,,Au nu Etili cd tofi c6li tn Hristos lisus ne-ambotezat, (Romani tntru moartea ne-ambotczat?" Lui 6.3)

lnvierea ln timp ce pentru protestanfi lnviered"este doar o confirmare a dumnezeirii lui Hristos gi un semn al acceptdrii jertfei Lui de cHtre Dumnezeti-Tatdl, pentru ortodocAi ea inseamnd mult mai mult. Lucrarea lui Hristos nu s-a incheiat pe cruce, ci s-a continuat fur Iadul cel mai adAnc. Dupd moartea Sa pe cruce, Hristos s-a cobordt in Iad, urmdnd drumul parcurs de tofi oamenii. Dar Iadul nu L-a putut cuprinde pe Fiul lui Dumnezerr, carea rupt legdturile morfii, nu numai pentru Sine, ci gi pentru tofi cei care s-au unit gi se unesc cu El. Ca urmare, moartea a fost omorAtd gi nu-i mai poate fine in brafele ei pe cei care sunt ai lui Hristos: ,,Dar acumHistos a tnaiat din morfi,fiind tncepdturd tnt:ieii) celor (a adarmifi." (l Corinteni15.20) ln lucrarea Lui de mAnfuire, Hristos a biruit moartea gi porfile Hadesului. $i aceasta este o parte, un aspect al mAnfuirii noastre. $edereade-a dreapta Tatilui Dar lucrarea de mdntuire a lui Hristos se continud gi p{in $edereaSa de-a dreapta Tatdlui, mijlocind pentru noi. Hristos este Incepdturamfrntuirii noastre,Cel care a deschis prin natura lui umand un nou drum, pe care il putem urma gi noi, fiind in mod tainic unifi cu El, parte din Trupul Lui. Am trecut foarte repede peste aceastd prezentare sumard (gi cine ar putea sd o descrie fir furtregime?)a lucrdrii de mAntuire a lui Hristos. Este important sd refinem cd adwdrata mAntuire a adevdratului Hristos apare nu ca o lucrare intr-un tribunal cosmic, it:r care jignirea lui Dumnezeu trebuie satisfXcutd, ci ca o jerffd prir, .ur" ," restaureazd firea umand gi intreaga creafe. cu alte cuvinte, in mod esential mdntuirea are un caracter fiinfiaf unur care
55

to gi Hristos avdndcele doud firi - dumnezeiasci9i omeneascd dupl inviere. 21Hristos nu s-a rdstignit pentru lume, pentru ceva impersonal (crednd un cont din care lumea ar puteaapoi face credit pentru dobdndireamdntuirii) sau pentru cele ale lumii (bunistare, progres, salarii). Numele de botez aratd (re)nagterea noastri ca persoandwednici de Impdrilia lui Flristos gi moartE pentrudegerticiunea acestei lumi. " Termenulgrecescfolosit de teologi esteacelade kenosis. 54

schimbe esenla lucrurilor, 9i nu un registru juridic al ofenselornoastre. ln Ortodoxie, Dumnezeu nu aparc ca un stiipAn jigttit, ci ca un iubitor de oameni. Ca in pilda fiului risipitor, Tat6l este Unul care iubegte gi iarti, gata oricAnd sd-$i primeascd fiul lnapoi. Este necesar doar ca fiul sd se intoarcd acasd.in aceastd fundamentald pildd nu se menfioneaz| nici ideea substitufiei legale, nici ideea satisfacerii mdniei divine. Ne putem intreba ce se intdmpld atunci cAnd un tatd bun descoperd picat sau stricdciune in fiul sdu. Este oare insetat de a-gi satisfaie mAnia 9i de a restabili justifla, prin pedepsirea fiului? Nu este el mai degrabd doritor sd schimbe natura fiului sdu? Nu vrea tatdl mai degrabd str-l facd drept, a$acum era inaintea plecdrii (adicd a cdderii omului din rai)? scoaterea fiului din starea(de)cdzutdnu se face Dar aceastd jertfd, fdrd pXtimire. Tatdl fiului risipitor a trebuit s6-l fdrd agtepte,sd-l curele gi sd-l spele de murddria lumii. Concepfia juridicd a mdntuirii creeazd o alte problemd. lntr-adevdr, lucrarea de mAntuire a lui Hristos apare ca o rezolvare a unui conflict im interiorul Dumnezeirii, conflictul dintre justif,e gi dragoste. Pastorul baptist Iosif Ton descrie acest presupus conflict in cartea sa Sd ne cunoaEtem crezul: pe esteaceasta: de-oparte, lui Agadar,problema Dumnezeu pe de altd parte, dreptateaLui il obligd sd ne ucidd Ei,^ o Lui dragostea Ii spune:,,Gdsegte Dumnezeu fiind dragoste, o caleprin caresd poli tndreptdlipe oameni, solulieprin care sd-ipoli justifica. Acest fel de a vedea lucrurile ne duce lesne cdtre o erezietr care am considera ,,iustifia" ltti Dumnezeu ca pe o realitate de sine-stdtdtoare, ca pe o Necesitateimpusd din afara lui Dumnezeu. Este ca gi cum am recunoagteo realitate supra-dumnezeiascd, o lege supremd cdreia lnsugi 56

Dumnezeu trebuie sd i se supund. in Biserica Ortodoxi o asffel de idee a unei Justifii universale este socotitd erezie. Dreptatea lui Dumnezeu se referd la',bundtatea lui Dumnezeu, gi furtre dreptatea gi dragostea Lui nu existii nici un conflict. Dumnezeu este drept pentru cd din EI izvordsc doar acte de bundtate gi dragoste.Fali de om, justifia poate exista ca ceva exterior gi deasupranafurii umane. Dar atunci cAnd vorbim de dreptatea lui Dumnezeu vorbim, de fapt, despre actele Lui drepte gi bune, care izvordsc din natura Lui iubitoare. Concepfia juridicd apuseand conduce chiar la o distorsionare a invdt5turii despre sfanta Treime. intr-adevir, dupd aceastdconcepfe apuseani, Tatdl este mAniat pe noi pAnd la jertfa Fiului, iar Duhul SfAnt lucreazd fur credinciogi numai dupd ce aceastdjertfd este executati de Hristos gi insuEitd de individ. Este ca gi cum Cele Trei persoanear avea scopuri sau direcfii diferite. Dar in intreaga istorie a mAntuirii vedem pe Cele Trei persoane dimpreund lucrdtoare in opera de mAntuire. In timp ce in concepfia juridicd, Hristos rezolvd conflictul dintre justifie gi dragoste, fir ortodoxie Hristos rezolvd conJlictul dintre moarte gi viafd. pentru ortodocai, Dumnezeu este tntotdeauna drept gi intotdeauna iubitor de oameni, iar Hristos a venit sd-i scapepe oameni nu de mAnia unui tiran jigttit, cdruia Necesitatea lustiliei ii cerea sd ne pedepseascd, de moartea pe care singuri ne-am ales-o gi ci din care nu puteam iegi singuri. Hristos a creat omul innoit, Omul lndumnezeit, placut Tatilui gi pdtruns de energiile Duhului SfAnt. Prin Tainele Bisericii noi ne unim gi ,re sftnfim unindu-ne, dupi har, cu persoana Mdntuitorului Hristos. linta credinciosului nu este agadar obtinerea gtampilei de intrare in cer prin acceptareamintald a jertfei lui Hristos, ci unirea personald, directd gi totald cu nafura hristich, co57

participare care a fost fdcutd posibild de cdtre Hristos. Jinta este ,,eu in Hristos gi Hristos fu:tmine", aga cum indeamnd Apostolul?avel in Galateni2.20: ci cu M-am rdstignit tmpreund Hristos;gi nu eu mai trdiesc, tn tn Histos trdieEte mine.$i aiala ile acum,in trup, o trdiesc Carem-a iubit gi S-a dat pe credinlatn FiuI lui Dumnezeu, pentrumine. SineinsuEi Tot aga gi Apostolul Petru descrie finta noastrd nu ca pe o scdparede iad, ci ca pb o pdrtigie cu Firea omeneascdcea indumnezeitd a lui Hristos: Lui Dumnezeiasca puterene-addruit toatecelece sunt spre pe sd bundcucernicie, aialdEispre fdchndu-ne cunoaEtem Celce gi pin puterea prin careEl ne-a Sa, prin slaaaSa ne-achemqt hdrdzit mai gi prefioase ftgdduinfe, ca pin ele sd ad faceli pofteicelei de pdrtagi dumnezeieEtii |iri, scdphnd sticdciunea din lume.(II PetruL.3,4) Cum suntem mAntuifi? dau protestanfii sau Rdspunsul pe care il la aceastd intrebare este o continuare a neoprotestantii concepfieilor juridice cu privire la mAntuire. Dacd jerffa lui Hristos a avut caracterul unei tranzacfii legale, tn care s-a pldtit pentru o anumitd vinovdfie prin executarea unei pedepse,atunci primirea acesteimdnfuiri estetot o tranzacfie legald, in care omul trebuie sd semneze printr-un act bine stabilit tn timp. Acest act este descris prin diferite expresii, cum ar fi ,,gi-a predat aiala lui Dutnnereu", ,L-a primit pe Hristos tn inima lui" sau ,,L-a primit pe Hristos ca milntuitor personal".lnaintede acestact, omul estepierdut.'Dupi acest act, omul este,,mAnfuifl'.
58

Ce se poate spune atunci despre milioanele de credinciogi care de-a lungul veacurilor L-au iubit pe Dumnezeu, dar nu au cunoscut practica -neoprotestantA a rugdciunii de predare? A fost oare Biserica lui Hristos un egec total timp de L600 de ani pentru cd nu a cunoscut aceastdpracticd neoprotestantd?Se afld oare ln iad martirii din timpul persecufiei lui Dioclefian pentru ch au fost botezali ca prunci gi au crezut toatd viafa, f.drf a avea o experienfd de convertire? AtAt Scriptura cAt gi tradilia milenard a Bisericii ne prezintA o concepfie mult mai bogatd cu privire la primirea mAntuirii. Concepfia neoprotestantii este seducXtoare prin logica eL dar sirdcegte gi fotteazd invdfdtura Scripturii. Neoprotestanfii pun un semn de identitate intre convertire gi mAnfuire. Dar convertirea este un asentiment mintal, un eveniment necesar fur viala celor care nu L-au cunoscut niciodatd pe Hristos . Ea reprezintd doar un trceput de drum. Multe din experientele descrise in Faptele Apostolilor sunt experiente de convertire pentru cd acolo este vorba de o lume care nu gtia nimic despre Hristos. Convertirea era necesarh pentru cei care fuseserd farisei sau pdgAni. Era normal, ca la un anumit momen! acegtia sd-gi schimbe concepgiile,sd fie convertif. De ce avem nevoie de mAnfuire? Pentru cd in mod natural ne afldm furpicat gi fir moarte gi suntem despdrfifi de Dumnezeu. MAntuirea inseamnd intoarcere cdtre viafi, unire cu Hristos gi restaurare a nafurii noastre, infdptuitd numai prin tmpreuna-lucrare a omului cu puterea harului lui Dumnezeu. Indreptijire Ei sfinfire Protestanfii gi neoprotestanfii vdd o deosebire esenfiald indreptdf,re (iustificare) 9i sfin,Lre. Pentru i,
59

intre

indreptdfirea este un act exterior fdcut de Dumnezeu de la distanfd, ftr care omul este declarat drept. Fiind declarat drept, omul este mdntuit. in aceastdconcepfie, indreptdfirea estepur 6xterioarX gi nu afecteazdnatura omului. in cele din urmd, omul este mdntuit printr-un acord dat la lucrarea lui Hristos. Dar gi in protestantism se recunoagtenevoia ca nafura omului sd fie schimbatd. Protestanfli vdd aceastdschimbare spun protestanfii, in lucrarea de sfinfire. Sfinfirea opeteazd., justificafi sau mdntuiti. in cei care au fost deja Dar Scriptura n+ separd indreptdfirea gi sfin,tirea fur acestmod. Cele douh apar impreund, ca o singurd lucrare ce schimbd fiinla omului. De multe ori confuzia apare dintr-o citire gregitd a Epistolei c[tre Romani, fur care Apostolul Pavel folosegte in mod repetat termenul de indreptifire. SfAntul Pavel folosegte acest termen deoarece se afla intr-o controversd cu iudeii timpului sdu, care vedeau gi ei mdntuirea fur termeni juridici, dar bazatd. pe faptele legii. Iudeilor care declarau cd sunt drepfi prin finerea legii, Pavel le rdspunde cd i:rdreptdfirea noastrd se dobAndegtenu prin faptele legii, ci prin credinla in Hristos. Ca gi ei, Pavel vorbegte despre irdreptdfire, dar le rdstoarnd argumentul. Dar nici pentru Pavel furdreptdfireanu este un act exterior, ci o realitate dinamicd ce se primeqte prin credinla care implicd o participare a omului. indreptdtirea este un proces care se dezvoltd in om prin puterea Duhului SfAnt,care ne unegtecu Hristos $i prin deplina cooperarea omului: - In Romani 7.5, Apostolul Paaelne spunecd el cheami neamuile nu doar Ia credinfd,ca o consimlirela o doctrind,ci ln implicdun efortpersonal. ascultarea credinfei.Aceastd sscultare - in Romani 6.12, Paael ne tndeamnd,,,Deci sd nu tmpdrdleascd pdcatul tn trupul aostru cel muritor, ca sd ad supunelipoftelorlui." Din nou, esteaorbade o sscultarecarecere efort personal,nu doar de o adeziunesau de o inuitatie a lui Hristos tn aiala noastrd. 60

- in Romani8.17,Paaelintroduce condiliea mintuirii o care transcende acordul mintal. ,,$i dacd suntem fii, suntem Ei moEtenitorimogtenitori lui Dumnezeu tmp_rewd-mnEtenitoi ai Ei cu Hristos, dacdpdtimim tmpreundcu El, ca funpreund El sd ne cu 6ipreamdrim." - in I Cointeni 1.50, paael uneEte sfnlirea cu rdscurnpdrarea ne aratd.cd le primim prin unirea cu Hristos: Ei ,,Din El, dar, sunteli rtoi in Hristos lisus, Care pentru noi S-a ftcut tnlelepciune de la Dumnezeu 6i dreptate Ei sfinlire Ei rdscumpdrare," - indreptareapi sfinlirea sunt ald.turate tn I Corinteni Ei 6.11: ,,Dar a-afi spdlat, dnr a-afi sfnfit, dar a-afi indreptat in numele Domnului lisus Hristos pi tn Duhul Dumnezeului nostru."^Sfinfirea tndreptarefl npnrcafiind erenlialdiferite. nu Ei - In Galateni5.5, Paoel termenulde tndreptare tntr_ foloseEte un wns dinamic,diferit de sensulstatic dupd caream declarali fi drrpfr in urma unei trsnzaclii legale,EI scrie,,,Cdci noi aEteptdm in Duh ndilejdeadreptdfii din credinfd." Aceastatnseamndcd tndreptarea este ceoacare se dezaoltiitn noi prin preschimbarea gi noastre unireacontinudcu Trupul lui Hristos, pin Duhul firii Sfilnt. - In Fihpeni 2.12, Paael ne tndeamnd: ,,cu fricd gi cu cutremur lucrali mintuirea uoastrd".Aceastaexcludeconceptul prptestantdupdcareamfost mdntuili odatdpentru totdeauna prin actul precisal inaitdrii lui Hristos tn uiala noastrd. Pentru Apostolul Pavel, sfin,rrea gi ilrdreptarea sunt parte a aceluiagi proces dinamic. El nu vorbegte niciodatd de cei care au fost indreptafi ca fiind o categorie separatd de a celor care au fost sfinfigi. El nu vorbegte despre o mAntuire care se capdtd prin justificarea declaratd de Dumnezeu in urml acordului nostru mintal. indreptarea apare ca un proces dinamic, intr-o mAnfuire la care se lucreazd prin strddanie gi nevoinfd de-a lungul intregii noastre vieti. Fiind posibild numai tururma lucrdrii lui Hristos gi prin puterea Duhului Sfdnt, mAntuirea esteun proces care cere nu

6r

l-

numai acordul, dar gi efortul omului. Scriptura confine nenumdrate texte care vorbesc despre acestefort: in Predica de pe Munte, Histos aorbeEtedespte

Credinla gi faptele M6ntuirea se primegte prin credin!5. Dardistincf,a pe care protestanfii qi neoprotestanfii o fac furtrefapte 9i credinld estepentru ortodocAi lipsitd de sens. lntr-adevdr, ne intrebdm, asemenea lui Iacov ln Epistola sa/ ce inseamni credin!tr ffud fapte?Esteun nonsens. Toate exemplele de credinli pe care le gdsim tr Scripturd sunt exprimate prin fapte. Credinla adeviratil este intotdeauna credinla faptelor. Dar nici faptele fdcute in afara credinlei nu au vreo valoare furaintea lui Dumnezeu. Credinla gi faptele nu sunt separate,nici nu decurg una din alta intr-o legdturd de cauzd,gi efect, ci sunt concomitente. Ele se afli, dupd cum spun teologii ortodocgi, intr-o relafie de sinergie,de impreuni-lucrare. Una nu poate avea loc fdrd cealaltd. Aga cum nafura umand gi cea dumnezeiascd a lui Hristos se afld intr-o relafie de sinergie, tot aga 9i faptele gi credin;a. A fi mAntuit prin credinld nu turseamni a fi mAntuit in urma unui proces mintaf prin acceptarea,chiar sincerd, a unei afirmafii, ci ln urma credinlei care se manifestd prin fapte. In acelagi timp, Ortodoxia respinge ideea cd faptele bune ne-ar crea merite prin care sd fim mAntuifl. Conceptul de ,,merit'' are o bazd,jafidicd, legald, pe care am vdzut cd Ortodoxia o respinge. Orice idee cd omul gi-ar putea reduce vina prin meritele faptelor bune este strdind de gAndirea ortodoxd. $i totugi faptele sunt importante, dar nu pentru ,,meritele" lor, ci pentru puterea pe care o au de a ne transforma. Stdruinta cregtinului ortodox de a face sfinte fapte bune conduce la indumnezerrea sa, la impdrtdgirea cu Trupul Dumnezeiesc. Faptele sunt importante in mdnfuirea noastrd nu prin meritele pe care le-ar cdgtiga pentru noi, ci prin transformarea noastrd lduntrici.

cu inima curatd, - In ceea piaeEte acordul mintal, Hristos ne spune,,,Nu ce an Doamne, intra tn tmpdrdliacerurilor, oricineImi zice:Doamne, ci cel ceface aoia Tatdlui Meu Celui din ceruri." Condifianu este ci nici micar sinceritatea, implinirea uoii Tatdlui. Cu alte caainte, mintalda lui Hristosca Domn nu estcsuficientd. recunoaEterea - Hristosne tnaafd,de asemenea, mdntuireacereun efort cd zilele lui loan Botezdtorulpdnd acum tmpdrdlia personal:,,Din ceruilor x ia prin strdduinld Ei cei ce se silesc pun milna pe ea."Matei1,L.12. - ApostolulPetru ne tndeamnd Il Petru L.5-11,,sd'ne tn ddm toatd sitinla ... pentru a primi din belEugintrare in n tmpdrdfialui Dumneznu".6i aici milntuireaflpareca o strddanie tn belEug tmpdrdfialui Dumnezcu. cdreirdsplatdesteintrareadin Episcopul ortodox englez Kalistos Ware desdrie mAntuirea in felul urmitor: externda ... mhntuireaeste mai mult dechto schimbare statutuluinostrujuidic, gi mai mult decdto ,,imitarea lui Mhntuireaestenu noastrdmorald, Hristos" pin comportarea a atot-cupinzdtoare umanitdfii o mai pulin decht transformare a A noastre. fi mkntuit tnseamnd participa cu toatd natura a Inseamnd bucuriagi slaaalui Dumnezeu. la noastrd puterea, fl Lui este mea". clarEitntr-un modrealist, afirma ,,Viafa MAntuirea nu se implinegte deci printr-un act unic de ,,primire a lui Hristos furinimd", ci este un proies de o viafd, care cere strddania gi participarea omului.
62

63

Sfdntul Serafim din Sarov de o explicafe foarte frumoasi importanfei faptelor. El spune, folosind un limbaj -metafork, cd prin faptele noastre bune noi ,,dobAndim Duh SfAnt''. Asemeneaunui negustor care vinde lucrurile de care nu are nevoie gi cumpXrd altele mai de pre!, tot aqa 9i noi ne golim de noi ingine, ne scufurdm de egoismul nostru 9i primim deplin Duhul SfAnt in viala noastrd. Golirea noastrd de pdcat prin practicarea sfintelor fapte bune are ca urrurre umplerea de harul preasfAnt. Faptele noastre bune nu au ca scop acumularea de merite, ci transformarea fiinlei noastre 9i sporirea pe cale mAnttririi. Nu este vorba de o stare juridicd, ci de una ontologicd, de restaurareachipului nostru lXuntric. Concepfia maximali privitoare la mAntuire Dach mAntuirea ar fi salvare de iad 9i bilet de intrare in cer, afunci ar fi natural si ne intrebdm ,,Cate sunt condif,ile minime pentru a fi mAntuifi?" De cele mai multe ori, protestanfii sau neoprotestanfii rdspund exact la aceastii intrebare atunci cAnd descriu mAntuirea, spunAnd: ,,Singura condifie a milntuiii este credinfa tn lisus Histos" ' Ei insiotd asupra invdfdturii lor ci faptele bune, Biserica, tainele, liturghia gi icoanele nu sunt necesare mAntuirii, sau sunt chiar ddunXtoare, pentru ch abat Pe om de la ,,P1Jr7tatea" credinlei simple tr Domnul lisus. Dar daci mAntuirea este unirea cu Hristos 9i firdumnezeirea omului, atunci intrebarea este alta: ,,Cate sunt toate lucrurile care imi ajuti sd fiu mAntuit?" Scriptura gi Tradifia ortodoxd oferd un rdspuns cuprinzdtor la aceastd furtrebare.Acest rdspuns tmpreuneazd toate acele aspectepe care protestanfii le resping. Pentru ortodocgi nu numai credinfa, dar gi faptele bune, Biserica, liturghia, preofii, icoanele,rugXciunile, posfurile gi asceza,toate'au un rol in mAntuirea omului.
64

Protestanfii intrebd: ,,Ce nevoie avefl de icoane?" sau nevoie avef de preofi sau de liturghie?" Ortodocgii ,,Ce rdspund: ,,Toate acestea sunt date pentru-(nu in locul) mAnfuirea noastrd, pentru cd ne ajutd sd ne unim cu Hristos, sd ne curdtim inimile, sd ne restaurdm chipul dob6ndit la botez, primind harul dumnezeiesc." ln concepgia ortodoxd, omul se uneEte cu Hristos printr-o credinf5 care lucreazd., gi aceastd unire aduce in fiinfa omului trdreptiifire gi sfintire. Aga cum mdrturisegte Apostolul Petru, scdpdnd de stricdciunea poftei din lume, ne facem pdrtagi harului dumnezeiesc. Tainele Bisericii qi participarea activi la viafa Trupului lui Hristos contribuie tocmai Ia aceasti unire mistici intre drept-credinciogi qi Hristos. Botezul este identificarea - nu doar simbolicd, ci reald - cu Moartea gi invierea lui Hristos, iar Euharistia este identificarea - nu doar simbolicX, ci reald - cu Trupul lui Hristos. Tainele restaureazd nu doar mintea gi inima, ci intreaga nafurd umand, care se pdtrunde de harul cel dumnezeiesc. Existd mAntuire in afara Bisericii lui Hristos? A osAndi sau a mAntui pe om gade numai in judecdtile cele tainice ale lui Dumnezeu. Hristos ne incredrn,teazd, ir Bisericd,Duhul cd SfAnt lucreazd ldmurit la milntuireadrept-credinciogilorprin Sfintele Taine, iar pentru cei din afara Bisericii, Duhul Slant lucreazd nefurcetat chemarealor la mAnfuire. Aceasta nu trseamnd cd tofi ortodocgii se vor mdntui, iar tofi ceilalfi se vor osAndi. Nu se vor mAnfui cei ce nu vor sd se mAnfuiascd, acei care au ardtat in aceastdviafd cd nu vor si fie aldturi de Hristos in impdrdfia Cerurilor, acei care nu au avut haind de nuntd (cea a Botezului) sau untdelemn ca fecioarele cele infelepte (harul Duhului SfAnt). gi mai gtim cd pdg6nii, ereticii, schismaticii gi apostatii vor avea de dat un rdspuns greu, foarte greu in ziuaJudecdfii.

65

t-.

intre neoprotestanfl existd mulf credinciogi sincerl care il iubesc cu adevdrat pe Hristos gi mulfl dinhe acegtia -nu au cunoscut niciodatd Ortodoxia sau au auzit doar lucruri false despre ea, insd este nevoie de mult mai mult decAt sinceritate pentru a cdgtigamAntuirea.

Biserica Ortodoxd a pdstrat turtradilia gi furpracticile ei adevdrul intreg al mAntuirii, ca o implinire a chemdrii omului de a se tran.riforma duph chipul gi asemdnarealui Dumnezeu, de a se indumnezei prin har. Pentru ortodocgi, mAntuirea nu irseamnd o schimbare a statutului juridic, ci o schimbare tainicd dar gi vdzutil a naturii umane/ prin unirea cu Hristos. Aceastd schimbare a fost fdcutd posibilh de Hristos prin intruparea, Rdstignirea, lnvierea gi $ederea Lui la dreapta Tatiilui. Ea este sdvdrgitXde Duhul SfAnt prin har in cel dreptcredincios, cu deplina participare a omului. Toate aspectele viefli Bisericii contribuie gi sunt instrumente ale acestei mdnfuiri: tainele, inchinarea, viala de ascezl, rugdciunea,sfintele fapte bune. MAntuirea nu esteun actici un proces care se continud h tot cursul vielii binecredinciosului. Mdnfuirea nu are un aspectlegal, ci unul terapeutic, de restaurare fiinfald a chipului omenesciruregrit de patimi gi vdtdmat de pdcate. Biserica Ortodoxd, v1aatd nu ca o instifule umand ci ca Trup al lui Hristos, ca una, sfAntd,apostolicd gi soborniceascd alcituire divino-umand, este singura ddtdtoare de viafi gi de mAntuire prin Tainele, Predania gi invdliturile ei.

PARTEA A DOUA

Principaleletrisituri ale grupirilor pseudocre gtine. Sectologie. Mogtenirealui Luther

66

CnpIrOLUt IV

P rincipalele trdsdturi ale grupdrilor p seudocre7tine

Ce este o secti? rin definifie, secta este o grupare care s-a desprins dintr-o strucfurd sau organizafe inifiald, in scopul corectdrii unor pretinse abateri doctrinare atribuite structurii-mamd. Existd, de asemenea, sectedesprinsedin alte secte. PutAnd lua forma unui grup sau a unui cult religios, secta este caractetizatd printr-un devotament venerare sau dedicare exagerati fald de o persoand,o idee sau un obiect, folosind in acestscop tehnici de manipulare gi control cum ar fi: izolarca de prieteni gi membri ai familiei, exploatarea sldbiciunilor sufletegti, folosirea unor metode psihice pentru a qrdri sugestibilitatea gi supunerea, controlul informafiilor, anularea individualitdfii sau a judecdfii critice, limitarea ,,influenlelor" exterioare, promovarea dependenfei fafd de ,,adlJnare" gi teama de a o pdrisi etc. - pentru atingerea scopurilor liderilor de grup, in defavoareasocietdfii,dar mai ales a membrilor gi a familiilor 1or.

Sectele pretind o anumitii pozilie f.avotizatA 9i exclusivistd pentru ideologie sau pentru conducdtorii lor, reea ce h ageazdin opozifie cu societateagi/sau cu familia. Ele adoptii atitudini fdfarnice, propagandistice, pentru a cdgtiga noi membri. intr-o lume in care cifrele vorbesc, un numdr cAt mai mare de adeppi creeazdsectanfior iluzia de ,,adevdr" asupra invXfdfurii lor religioase.

2. Blocareain perfecfionism Membrii sectei se cred mAntuifi gi se simt mult mai sfinfl fale de cei din alte grupdfi religioase, mai ales fald de membrii Bisericii istorice. Pentru secti nu este importantd vederea lduntricd a pdcatelor personale gi lupta cu patimile, deoarece adepfii se cred deja la indlflmea agteptdrilor gi la mdsura trdeplinirii a ceea ce vrea Dumnezeu de la ei. Membrii sectelor se laudd cu ceea ce fac, pretinzAnd cil ascultd ,,desdvdrgit" de Dumnezeu gi sdvArgesc,,perfec(' lucrdri pe care alfi le neglijeazd. Ei cred cd Dumnezeu folosegtemdsura lor, ln ceea ce privegte faptele oamenilor, gi se consideri singurii care satisfac acest tipar. RdmAnerealn sectdgi dependenta ideologicd sunt,,suficiente" mdnfuirii. Ca urmare, toate celelalte grupdri sunt considerate moarte spirifual, ipocrite gi cregtine doar cu numele. 3. Tendinfa de a supra-aprecialucrurile secundare. Monopolul asupra Scripturii Mai precis, sectele tind sd ia anumite chestiuni serundare gi sX le dea o importanld mai mare decdt li se cuvine, in timp ce adevdrurile esenfale sunt nesocotite. Rezultatul este cd ,,teologia" sectei devine unilaterald gi deformatti. De obicei, noile ,,adevdruri" religioase sunt cele care au dus la nagterea sectei sau care menfin acum separarea. Au tipdrit gi folosesc traduceri distorsionate ale Scripturii, dupX care-gi justificd dogmele teologice. Membrii sectelor au versete speciale in Scripturd, pe care numai ei le inleleg corect gi pe care le consideri providenpale t1 sustinereateologiei 1or.

Caracteristicileunei secte Vom prezenta mai jos cAteva dintre aspectele care caractetlzeazd,sectele religioase, cu ptecizarca cd aceste trdsdfuri nu se regdsesccumulativ, ci variazd.desful de mult de la o grupare la alta. 1..Ruptura abrupti cu cregtinitatea istorici Secta crede ch Biserica intemeiatd pe piatra credinlei Apostolilor a devenit apostatii la scurt timp dup6 moartea Apostolilor (fiind tnghifte de pdgAnXtate),9i cX Dumnezeu, dupd un ,,vid cregtin" de 1700-L900ani, le-a dat mai apoi conducdtorilor sectei o noud lumind asuPra adevdrului mdntuitor. In consecinfd,secta a respins furvdldtura Bisericii, vestitd intregii sufliri timp de doud milenil a dat sensuri noi cuvintelor dintru incepufuri gi, separdndu-sede Cregtinismul istoric, gi-a revendicaf treptaf drepturi gi autoritate. Astfel, pentru secte, istoria Bisericii este o chestiune simpld: de pe vremea lui Hristos nu s-a intAmplat cu adevirat nimic important in Bisericd, pAnd cAnd fondatorul sectei a inceput ,,teotganizatea" a ceea ce este salutat acum ca singurul popor adevdrat al lui Dumnezeu. Sectase bucurd de separarea iniliatd a furtemeietorilor sdi qi este foarte multumitii sd rimdnX separatli.
70

7l

4. Comunitatea exclusivi a -

""to,

^ar,*i1i

Setta se absoluizeaz| pe sine prin pretenfia cd numai ea ar r epre zenta comunitatea celor mantuifi/ iluminafi/ a1e9i. Prin contrast, Bisericaeste fie apostata,fie unealta diavolului. Membrii sectei sunt prezentafi ca sfinfi, in timp ce phcatele

Dumnezeu la judecata finald. Iisus Hristos insd averttzeazd,: ,,Mulfi de Ia rdsdit Ei de Ia apus aor aeni Ei aor sta la masdcu Aaraam, cu lsaac Ai cu lacoa in tmpdrdfia'Ceturilor. lar fii tmpdrd,rciaor fi aruncali in intunericul cel mni din oford' (Matei 8.11.-L2). 6. Conducitorul harismatic sau chemareamesianici To! intemeietorii de sectes-au trgrijit sd-gi consolideze ir:r grupare un statut mesianic, mogtenit apoi h mod ,,automa(' de urmagii liderilor. Acegtia, fie se considerd Dumnezeu, fie numai ei interpreteazd,Scripturile aga cum ar voi Dumnezeu, dAnd interpretiiri ,,infailibile" , care nu pot fi contestate de membri. Conducdtorul este auto-numit gi nu se subordoneaztr nici unei alte autoritdfi. El hotdrdgte cum trebuie si gAndeascd, reacfioneze sau sd simtd membrii fur sd diferite situafii ale viefii. Dumnezeu comunicd cele mai importante direcfli ale grupului numai prin ,,glasul lduntric" al conducdtorului sau grupdrii directoare. Subiectivismul gi manipularea sunt evidente. 7. Dependenla psihologici faft de grup In timp, membrilor li se induce credinfa cX pdrdsirea secteiechivaleazdcu pdr[sirea lui Dumnezeu gi cu pierderea mAntuirii. Astfel, sectacapdtd un rol tot mai mare in viefuirea individului, cu influenle negative in viafa sociald Ei familiald. Prin urmare, membrii au tendin,ta gi sunt indemnafi sh rupd legafurile cu familia gi cu prietenii, care nu frecventeazl gpuparea respectivi. Ei renuntd la lelurile ln viafi 9i la activitdfle de interes, pe care la aveau inainte de a se aldtura grupului; trtreaga lor viafd i:rcepe sd graviteze in jurul sectei, rezultAnd o izolare de societate- ceilalfi nu sunt mAntuiti, nu sunt creEtini,nu sunt transformafi. Sectadevine singura sursd valabild de informare.

pe ceilalfi sd creadH cd Dumnezeu i folosegte numai pe membrii sectei ca instrumente pentru a-gi revela voia gi adevdrul sdu. secta se ridicd pe sine la pozlfa tranganti a lui Hristos, aplicAndu-gi cuvintele Lui: ,,Cinenu estccu Mine, este tmpotriaa Mea." Sectarii nu se mulpmesc cu atifudinea pe care MAntuitorul a recomandat-o ucenicilor Sdi: ,,Cinenu este este aoastrd, pentruaoi" (Luca9.50). tmpotriaa 5. Rolul cenhal al grupirii in sfArgitul lumii Sectaeste convinsd cI a luat naqtere conform unui plan special al lui Dumnezeu, pentru a umple golul ldsat de Bisericadepdrtatd de la credinfa adevdratd.Deseori naqterea secteiesteprecedatdde ,,ptootoc{' 9i ,,proorocitl", ,,vizi:utll', ,,sernne ceregti" gj ,,minunl', cate furcredinfeazd9i justifich adepfilor momentul istoric ai rolul ,,deosebit'' al cultului in eshatologia lumii. sfargitul lumii joacd un rol determinant in teologia grupdrii: intreg globul pdmAntesc devine arena pe care se va desxvArgiglorificarea sectei,atunci cAnd tofi ceilalli vor fi nimicifi sau osAndili la iad. Degi gruparea religioasd poate fi micd qi neinsemnatd, atunci cAnd vine ziua trcheierii socotelilor,ea va primi de la Dumnezeu locul de onoare pe care il merit6, deoarece a fost mesagera, singura care a pregdtit revenirea lui Hristos 9i va participa aleturi de

Lumea este impdrtitd in noi gi ei: curati gi pScdtoqi, binele absolut gi rhul absolut. Persoanatrebuie sd se schimbe in perm?nenfd pentru a se conforma normelor grupului; tendinla spre ruginare gi vina sunt folosite ca pdrghii emofionale pentru influenlarea gi manipularea adep;ilor. Dacd persoana se izoleazd'de familie sau de societate, ea igi poate pierde simpl realitiitii, de aici decurgAnd un comportament nefiresc in societate, la serviciu etc. Dacd individul devine negativist asupra lumii gi se auto-uoleazd de prezenla celorlalti oameni, el igi va pierde capacitateade a fi obiectiv gi de a avda o imagine corecti gi coerentii asupra lumii.

Premise pentru convertire Farber, Harlow gi West (1957) au lansat termenul de ,,sindrom DDT" pentru a descrie transformarea la nivelul gAndirii suferitd de prizonierii din rdzboitil din Coreea: debilitate, dependenfd,teami. Lifton (1961), care a studiat modificarea gdndirii folositd tr universitdfile din China) a demonstrat cd procesul nu induce afecfiuni sau probleme frzice. Cultele contemporane, care nu dispun de ajutorul statului, au mai multe tr comun cu aceastd transformare a gAndirii decAt cu situafia prizonierilor de rdzboi, tn sensul cd ele nu folosesc fo{a, frzicil. Pentru a-gi controla subiecfii, sectelerecurg la subterfugii psihologice invadAnd domeniile naturale de intersecfie intre religie 9i individ. Procesul supunerii cultice poate fi descris pe scurt ca o manifestare a religios'care unui sindrom DDT (Debilitatt-Dependenfd-Teamd) nu are nici cea mai mici legdfurh cu Cregtinismul intemeiat de MAntuitorul Iisus Hristos, deoarece induce stdri de dependenld pentru a obfine controlul asupra adepfilor qi
74

folosegtemetode de pedepsire psihologicd pentru a intretine acestcontrol. Degi procesul descrisaici estecomplex iivariat cele de jos reprezintd schemaclasicX aderarela o sectd: de mai . Indiaidulaulnerabil tntfrlnEtecu grupul. se . ConducdtoruI (conducdtorii) grupului seprezintdpe sineca un careti poatetmbundtdfiaiafa. bineaoitor ' lndir:idul rdspunde pozitia, arepartede o creEtere respectului a gi a sentimentului de *curitatc, acestea aoilnd bc pe un de sine de labilitatn psihologicd,lndiaidul poatef consideratca fundal ,,rncolat". ' Prin intermediultmpdrtdgiriiile experienfe, mirturisiilor pi a a exemplelor indiaidualizate, conducdtorul(ii) grupului copdti la ale acces puncteletari Eila celeslabe indiaidului. ' Prin mdrtuisii ale membrilor grupului, prin denigrarea pin accentuarea constantd ,,concurenfei"(altegrupdri religioase), ale a amintirilor ruginoase indiaidului Ei a altor sldbiciuni,prin tndoctinarea treptatd cu sistemul de gilndire strict Ei tnchis aI cultului, s afirmd superioritateagrupului ca un adeadr fundnmental ' Mdrturisirile membrilor, tntdrirea tncredeii indioidului tn grup, amintireadisuetd a sldbiciunilorindiaiilului Eidiferitefor* de presiune ii creeazdadeptului sentimenful cd bundstarealui aiitoare, sub toate aspectele, credinlelor depinde de respectarea grupului, mai exact fl uprogramului de schimbare"ale cdrui butoane de ,reglaj" plimbd sufletul tntre stiiri extreme de deznddej Eiexaltare. de Aceste tehnici de inlluenlare sunt insofite de o subminare a respectului de sine al individului (de exemplu prin exagerareapdcfrtogenieifaptelor pe care acestatrebuie sd le mdrturiseascd), suprimarea sau sldbirea gAndirii critice prin alocareade sarcini care sd ocupe cAt mai mult din timpul liber al individului gi prin repetarea constantii gi obsesivd cd numai lucruri rele se pot intAmpla, dacd nu se respectdreleta de ,,transformare" sau ,,teologia" de mdnfuire a grupului.
75

Aceste manipuldri il fac pe individ si-gi exprime o loialitate superstitioasd fafd de grup gi sd se angajeze si se schimbe co4form cuschema locald. De acum el sau ea va fi considerat ca fiind ,,pe cale" (ca mergAnd pe calea ,,mdntuirli", ,,ilumindri{', ,,curdfrii" etc.). Dependenfa adepfului fafd de grup este deja creatd gi afirmatd implicit sau explicit. Mai mult, el sau ea acceptd autoritatea grupului in ,,inlelegerea" lumii, in definirea binelui qi rXului, autoritate ce ajunge pdnd la urmd sX ,,judece" gi sd hotdrascd decisiv simfirea gi alegerile raf,onale ale individului. Convertitul devine apoi obiectul agteptirilor nerealist de mari din partea grupului. Se afirmd bombastic potenfialul de care este el capabil, h ti-p ce membrii grupului mdrfurisesc ,,fierbinte" nivelurile la care au ajuns ei sau idolii lor (conducdtorii sau fondatorii grupului). Amenintarea cu iadul devine o ,,resetare" pentru toate iegirile,,negative". Deoarece cuvAnful grupului este intotdeauna adevdrat iar gdndirea ,,t:regatld" nu este acceptatii, egecurile individului sunt numai gi numai ale lui, in timp ce trdoielile personale sau criticile sunt eliminate sau redefinite ca pdcate personale. Individul are parte de o alienare tot mai mare.: Firea lui, personalitatea de dinainte de a veni tr sectd este limitatd, iar indoielile cu privire la grup sunt cenzurate din gAndire. Este menfinut sentimentul de vinovdfie pentru a nu se atinge, ci doar ? se ,,tifi:rde" neincetat cdtre nivelul agteptiirilor grupului. Singura adaptare posibild este fragmentarea gAndirii logice gi dezmembrarea personalitiifi. Nu este surprinzdtor, deci, cd mulfi doctori considerd gi disocierea ca reprezentAnd miezul tulburdrilor disfuncflonahtdfilor psihice legate de patologia sectelor. Alienarea individului atrage dupd sine ruperea psihologici, deseori chiar gi fizic5, de lumea exterioard, in special de familie. InformaFile care vin din exterior sunt traduse ,,teologic" ca ,,rdlJ", deoarece amenintd sd fulbure

noul sistem de valori al individului, pe care acestal-a preluat de la grup in trcercareade a se conforma,,crezului". Aceastii -de alienare accentueazddependenfa individului fafd grup. Cultele religioase promoveazd un sistem de valori distorsionat, axat pe un echilibrii precar gi fragmentat al individului, lncurajAnd activ dependenta acestuia prin exagerarea,,pdcatelor" dir.l. trecut gi a conflictelor cu familia, prin denigrarea celor din afard, prin folosirea de cAntAri care si abatii orice gAndire criticd 9i prin oferirea de posibilitdfi prin care individul poate ocupa un anume loc in structura religioasd lucrAnd in beneficiul grupului, vdnzdnd reviste pe stradd, muncind pentru conshuirea/intreginerea locului de adunare. Cultul f.avorrzeazd dependenla crescdndda adepfilor de grupare/ prezentAnd pericole gi tragedii care se vor firtAmpla, daci individul va ingXdui ca o forftr din afard (vizita unui membru al familiei, de exemplu) si-i tulbure,,echilibrul" care ii permite sd funcfioneze fur acest sistem ermetic. De obicei pedeapsa este de naturd psihologicd sau metafizich. ln unele secte, la inifiativa conducdtorului grupului sau a unor membrii,,fierbinfi pe cale", individut este ostracizat, evitat gi catalogatca avAnd un,,duh rdu" sau ca fiind rebel. Mai mulf individul esteavertizat cd dacd perseverea in acea zd, atifu dine criticd, igi va pierde mAntuirea gi,ln generaf il agteapti iadul. Trebuie amintit cd aceste amenintdri, ultimatumuri sau pedepse apar in contextul unei dependen,tefalA de grup 9i al unei aliendri psihologice (separdri) fafd de sistemul de suport din trecut, care amplificd avertizirile grupului, fdcAnduJe mult mai puternice gi mai inspdimAntdtoare. Rezultatul acestui proces, atunci cAnd este dus pAnd la capdt, este o persoand care vrea sd pard foarte fericitd, dar care ascunde o suferinld adAnci. Cu un zAmbetnenatural pe fatii, persoana va mdrturisi cum i s-a schimbat viafa gi chiar cum ,,frafii" au devenit ,,oxigen" pentru ea. in aceste cazari
't'l

dependenfa este totald iar persoana nu concePestr-gitrdiascd viala separat. intalniri c6t mai ftecvente, petrecereaimpreund -a timpului, presdrati cu mdrturisiri personale, totul creeazd un univers lnchis gi ii dau individului senzafia cd nici nu ar putea trdi fdrd grup. Mulli fogti membri de sectecare, atunci cAnd au pirdsit adunarea gi au vorbit cu alf fogti membri, au fost surpringi si constatecd mulfi dintre ,,ftayi{' lor zAmbeau, ca gi ei, fals, cu tofii crezAndca ei sunt singurii care nu se simt bine acolo.

Cine aderi la acestesectegi de ce? Contrar pXrerii generale cd membrii acestor secte sunt ,,ciudaf" , cercetdrile gi dovezile aratii ch majoritatea acestor membri sunt persoane relativ normale, degi statisticile medicale aratii cd o treime au avut parte de ugoare tulburiri psihice inainte de convertire. Trebuie menfionat, de asemenea, cd un sfudiu recent efectuat de Institutul de Sindtate MintaH din SUA aratA cd aproximativ 20% dtn populafia generali suferd de cel puFn o tulburare psihicd. , Membrii includ tineri, betrlani, boga!,, sdraci, educap gi needucafi. Nu este ugor de identificat tipul de persoand care aderd la o sectd. Oricum, experienlele clinice 9i studiile efectuate arati cd.marea majoritate a celor care au aderat sufereau de un stres semnificativ (deseori legat de crizele normale ale adolescenfei9i ale primei tinerefi, cum ar fi idile eguate, egecuri la $coald, confuzii profesionale sau boald) inainte de venirea in acestesecte.Deoarececapacitatealor de a face fafi problemelor vie$i este redusd, aceste Persoane stresatesunt cele mai deschisela ofertele spirituale ce promit ,,feticitea". Alf, factori care pot determina o persoani si fie influenfatti de cdtre o sectd,includ:

(dorinladeafi aI cuiaa;lipsade tnuederetn sine) dependenld labilitatepsihicd(incapacitatea a spune,,ntt" saltdeA de manifesta rcepticism tndoiald) sau ' naiaitate (capacitateredusd de a analim uitic afirmnliile tn celorlalfi,hpsdde discerndmdnt ceeace aede, audesaugfrndeEte etc.) ' toleranld la ambiguitate (acceptarea rdspunsuilor generale, nerfudareade a obfine rdspunsuri de oricefel, chiar neesenfinle, dacdsunt contradictoriisauambigue) ' deziluzie culturald (tnstrdinare, nemulfumire de conditin socinld) ' cdutarea noi rensui spiituale de ' singurdtategi lipsa prietenilor (secta oferdpestenoaptco oiald sociald) ' ignoranld fald ile moduile tn care un grup poate manipula indiaidul. Atunci cAnd persoanele vulnerabile la unul din motivele de mai sus intAlnesc o asffel de organizafie religioasd care practictr tehnici de control al minfii, convertirea se poate produce relativ ugor, in funcfle de cAt de bine se potrivesc doctrina grupului, mediul social gi practicile de control al minf,i cu punctele sensibile ale individului. Persoanelelabile, de exemplu, pot fi ugor atrase de activitatea de convingere a grupului, deoarecele este teamX si conteste orientarea dogmaticd a sectei. Convertirea la sectd nu reprezintii rezultaful unei alegeri, ci a unei cdderi, alunecdri sau atrageri. Punctele vulnerabile nu sunt de nafurtr sd ,,conducd" individul cdtre o anume asociafie religioasd. Grupul se folosegte de aceste puncte slabe gi li amdgegtepe indivizi, pentru a-i convinge sd se aldture gi sd renunfe la modul lor de viati anterior. Manipularea de cdtre grup pe baza punctelor slabe ale persoanei nu este de obicei un lucru rafionaf gAndit sau planifica! ci un mecanism tacit, rezultat din mediul strict gi inchis. 79

' '

Cum se schimbi cei carehderi la secte? D,rpd ce convertifii se inroleazdintr-o sectd,modul de gAndire, de simfire gi de acf,une al cultului devine o a doua naturd, in timp ce aspecteleimportante anterioare venirii in sectd sunt suprimate sau se afrofiazd prin abandonare. Imediat, noii convertifi incep si-gi formeze o carapacefafd de ,,necredinciogil' din exterior, datoritd manipuldrilor propagandistice ale ideologiei sectare. RepetAnd obsesiv versetescripturisticegi striduindu-se sd gAndeasc|,,pozltl" de (a se citi direcfionat),convertifii igi creeazd., fapt, propria ,sealitate" religioasd, de unde se manifestii mai apoi ca nigte ,,defazaf' , tigtz;i gi stereotipici in rdspunsuri, cu un vocabular limitat, cu o capacitate redusd de analize 9i feflg distanfi in relafiile cu ceilalti. Mulfi perinfi au spus despre odraslele lor nu atrasede secte:,,Acesta e copilulmeu!". Astfel de constatdri intiresc opinia ch membrii unor astfel de secteajung un fel de ,,zombi" sau nigte robofi. Degi aceasti descriere poate pdrea unora exagerati, ea reflectd totugi faptul cd manipuldrile sectare creeazdin timp o formd denaturath de congtiinld la : unele persoane. fald de restul Cu timpul, convertifii reduc din distanla lumii, din ,,defazaj", furvali sd se readapteze realitigii. Deprind diferite metode sau adoptX atitudini de suprafald, pentru a combate opinia generald despre ei gi pentru a-i minf, mai ugor pe allii $i pe sine. Deseori pierd legdtura cu persoanele cunoscute anterior venirii il grup, ca rezultat al opozi,tiei sectei fafd de pdrinfi gi de societate. Mai mult, tr cadrul grupului devin apreciaf, pentru conformarea cu cerinfele sectei, de care au devenit atAt de dependenfi. Evenfual sunt prezentafi noilor venifi ca ,,eroi ai credinlei", modele vrednice de urmat. 'amintirilor Psihologic vorbind, dacd li se permit suprimate sau fundoielilorindbugite sd vind la suprafafi, pe un
80

fond de manipulare religioash, acestea pot declanga crize alternante de anxietate qi exaltare care, la rAndul 1or, pot provoca anumite stdri de cvasi-transd sau- dedubldri ,,mistice": aorbirea tn limbi, profefirea, aindecdi miraculoase, aparilii spiituale, specifice mai -ales grupdrilor haismntice. Majoritatea stlrilor sunt aclamate a fi sub efectul ,,duhului sfAn{', insX acesteasunt induse cu scopul apdrdrii sistemului religios al cultului. Degi comportamentul unor asffel de persoane poate pdrea normaf cel pu,m la suprafafA, nu furtAmpldtor manifestdrile de mai sus sunt foarte asemdnhtoare cu patologicul manifestat de sdrmanii posedafi. De fapt, despdrfitd de trezvia gi asceza cregtind, de adevdrul furvdfdturilor apostolice, trdirea protestantd a inlocuit mistica ascetici cu sentimentalismul pietist. Sentimentalismul cultivd iir relafia cu Hristos-MAntuitorul o emotivitate, care ldcrimeazd uqor, dar nu transformd esential viafa credinciosului. Asffel el ajunge sd alerge dupd aduniri in care igi satisface setea de emotivitate. Nu mai cautX pe Hristos pentru Hristos, ci-L cautd pentru a-gi hrdni emotivitatea. Pornit pe aceasta cale, credinciosul protestant va colinda din adunare tr adunare, indiferent de invdfdturile contradictorii pe care le trtAlnegte: principalul este cd e pusd in miEcarepropria sim,ue dulceagX. Cultivarea unei astfel de psihologii religioase, care nu cere efort moral, este unul din motivele dezbinirilor comunititilor protestante, ducAnd in planul personal la destrimarea viefii morale a credinciosului, la o stare sufleteascd unilaterald, pervertitd. Vizionarismul fantezist cautd neapdrat semne gi minuni, vedenii gi lucruri extraordinare, care stdrnesc senzafie gi adapd setea dupd lucruri iegite din comun, hrdnesc in final slava degartd. A reduce la aceastaviata in Hristos inseamnd a o orienta ?ntr-o directie falsd 9i in contradicfie cu SfAnta Scripturd gi cu
81

Predania Sfinfllor Apostoli. Pentru Ortodoxie, pietismul, vorbirea fur limbi, vizionarismul etc. fac parte din bogata gamtr a - amdgirilor de sine venite din infierbAntarea care fin 3r grea ingelareviafa Si sufletul omului. sAngeluits, Cum ii influenfeazApe oameni apartenenfala o secti? mai Deoarecesesizeazd, ugor schimbXrile negative care le scapd noilor convertifi, familiile acestora sunt, de obicei, primele rinite. in furcercareade a-gi ajuta rudele cdzute ln capcanelereligiose ale cultelor, familia este cea care are parte de frustrXri, lipsd de ajutor, invinovd,Lre gi, din cauz| cd puFni le infeleg situafia, de singurdtate. Membrii pot fi afectafi tr sensul cd igi pierd autonomia psihologicd. Mai mult, separareagrupului de restul societdfii, in numele ideii biblice de ,,iegire din lume", ii priveazd pe adep$ de ocazia de a invdja din variatele experien,teale unei vief, normale. Membrii pot pierde irecuperabil ani buni furtr-o stare de ,,blocaj de dezvoltate" , ir:.multe cazuri avdnd parte de cdderi psihice. Copiii din astfel de secte sunt supuEi riscului de neglijare din partea pdrinfilor, din cauzd ci perinfii gi-au modificat sistemul anterior gi normal de afecte, declinAndu-gi acum tacit responsabilitatea pe motivul ,,voii Domnului" sau al unei entitdfl superioare. Cei care pdrlsesc grupul au parte de sentimente de anxietate, depresie, mAnie, team5, vind, tulburdri de gAndire, ,,plrrtite", trecere de la atitudinea ostild fafi de lume la una indiferentd, sau senza$a cd sunt trlepenifi intr-o stare Aceastd tulburare emofionald af.ecteazd intermediari. capacitateade a lua decizii gi de a-gi asuma responsabititiifile vietii.

lntr-adevhr, mulf fogti membri au nevoie de un an sau doi pentru a se intoarce la vechiul nivel de adaptare, in timp ce unii suferd cdderi nervoase sau'idman afectafi psihologic ani de zile sau chiar toatd viafa. -o Nu tofi cei care aderd la sectdsunt afectali dirr punct de vedere psihologic. Unii se rcfu$a26. intr-o sectd din fafa dificultdfilor viefii, prea mari pentru ei. Alli au putut pdstra o distanfd emofionali gi au urmat sectafdrd a deveni insi, cu adevdraL o parte din ea gi fdrX a fi prea afectafi de ideologia grupului. in fine, unii au tdria de a rezista presiunii propagandistice, ceeace le permite sd-gi pistreze un grad de autonomie chiar intr-un mediu foarte presant.

De ce pleaci oamenii din secte? Oamenii pot pleca din secte din mai multe motive. Dupd ce au devenit congtienf, de corupfa gi/sau ipocrizia din interiorul grupului, indivizii care gi-au pdstrat un grad de independenld gi o oarecareleg5turi cu vechile lor valori, pot pur gi simplu sd plece, dezlluzionaF. Alfi membri pleacd pentru cd s-au plictisit de rutina prozelitismului sau a colectirii de fonduri, prezenla in adunare dAndu-le un sentiment de ,,tras barca pe uscat". Uneori chiar gi cei mai ,,fierbinli" membri ai cultului ajung sd se simtd nepotrivifi in fafa cerinlelor exagerateale sectei gi pleacd, nu pentru cd au incetat sd mai creadd, ci pentru cd se simt nigte egecuri irecuperabile. A1f,i pot renunfa la sectddupi ce se retrtAlnesc cu vechile valori, feluri in viafd, interese sau relafii, ca rezultat al vizitelor pdrinfilor sau al discufiilor cu fogti membri.

23 Vezi Despreinqelarede SfdntullgnatieBriancianinov. 82

83

Esteugor si pirisegti o secttr? Pe-rsoanele care incep sd se gAndeascdsd pdrdseascl jadunarea" se vdd supugi anumitor presiuni sd rdmAnd. Unii fogti membri povestesccd au avut nevoie de luni, chiar ani de zile pentru a gtsi puterea sd plece. Unii au fost atAt de intimidafi, irncAt plecat fursecret. au Degi, in cele din urmd, majoritatea membrilor din sectepleacd singuri, rudele acestoranu trebuie sd fie linigtite. Mai intAi, mulf, dacd nu majoritatea celor care pleacd sunt afectaf din punct de vedere psihologic, deseori intr-o manierd pe care cei din afard nu o inleleg. ln al doilea rAnd, unii nu pleaci niciodatd gi sunt afectafi foarte grav. in al treilea rAnd, nu se poate prezice cine va pleca gi cine nu, sau cine va fi afectat. In consecin!5,a renunla la atenfie din partea rudelor inainte de vreme esteca gi cum ai renunta la precaufii in cazul tinerilor care fumeazi marijuana, pe motivul cd majoritatea celor care incearcHmarijuana nu devin drogafi.

respectul gi grija de care au avut parte de la cei pe care ii considerau, pAndafunci ,,apostaf" . Riscurile egudrii unui asffel de proces de ,,salvare" mari. ln unele cazuri copiii au dezvoltat o urd fafd de sunt de perinfi gi, in genercI, f.ald. cei din afara grupului. Lipsa de tact gi de rdbdare a familiei a fost atent speculati de sectd pentru a intiiri in mintea persoanei imaginea de rdutate a lumii din afarA, persoana devenind, in cele din urmd, gi mai dependentii de grup. Taina Botezulul respectiv Mirungerea gi Spovedania sunt cele care aduc, pdnd la urmd, linigtirea suflefului gi cu impdcareadesdvArgitii Hristos.

Cum trebuie sfituifi cei care doresciegirea din secti?

Sfdtuirea pentru iegirea dintr-o sectd implicd discutarea cu membrii sectei (uneori fur spovedanii lungi, pe parcursul multor zile), pentru a-i ajuta sd identifice practicile manipulante gi ingeldtoare ale sectei, sd-gi refacd legdturile avute anterior de convertire gi sd-gi reia capacitatea de a gAndi independent gi critic. Povala duhovnicului dimpreund cu sprijinul gi rugdciunile membrilor familiei gi ale prietenilor au un rol extrem de important. Degi propaganda religioasd din interiorul sectei incearcd sd contracateze ,,iegirea" adep;ilor, acuzdndu-i de ,,cddere de la ctedinf6", ,,pdrdsire a cdif', ,,fuitoarcere la pdca{' sau la,,lumea cearea", mulfi fogti membri care au fost ajutafi sd se re-echilibreze au declarat cl au fost surpringi de 84

85

CnprroLUL v
SectoI ogi e.*rir\, ;::r:; :,
uhul grdieEtcldmuit cd, tn uremurile din urmi, unii x aor depdrtade credinfd luhnd aminte la duhurile cele tnyldtoare Ei Ia tnadliturile demonilor,pnn ftldrnicin unor mincinoEicare sunt inferali tn cugetul lor (I Timotei 4,1,2).Intre aoi oor f. tnadldtori mincinoEi, care aor strecura eresuri pierzdtoare Ei, tdgdduind chiar pe SfipAnuI carei-a rdscumpdrat, zroraducelor o grabnicdpieire. tEi MIuIti * aor lua dupd tnadldturile lor rdtdcite Ei,din pricina lor, caleaadeudrului ua fi hulitd. Din pofta de aaere Ei cu cuaintc amigitoare vd aor mami. Dar osdndnlor, de mult pregdtitd, nu gi (ll zdbouegte pierznrea nu dormiteazd Petru 2.1.-3). aorface lor Ei wmne mai Eichiar minuni, ca sdamigeascd, ar f cu putinfd, gi de pe cei alcAi(Matei 24.24).Feifi-ad deproorociimincinogi,careain la aoi tn haine de oi iar pe dinduntru sunt lupi rdpitoi (Matei 8,1.5). Protestantismul apare in anul 1517, cAnd germanul Martin Luther, fost cdlugdr catolic, irrcepe str propovdduiascd mAntuirea numai pin credinfri',nemulfumit de decdderea la care ajunsese - pe bund dreptate - Catcilicismul. in teribilismul lui, rupe din Scripturd Epistola SfAntului Iacob

(,,Credinfafird fupte este moartd") gi, numind-o ,,epistold de paie", o aruncd tr rAul Elba. Prin propovdduirea liberalismului religios--igi gdsegte repede adepf,, atAt in rdndul nobilimii gernume care dorea sd iasd de sub tutela papei, cAt gi in rindul ldrinimii care vedea in aceastao cale de emancipare. Cei care aderd la lnvdfdturile lui Luther primesc numele de,,luterani". SdmAnla aruncati de Luther a rodit gi dincolo de granifele Germaniei, unde imprejurdri similare au ajutat-o sd se dezvolte. Dupd Wittenberg, oragele Zij.rich gi Geneva au devenig intr-o misurd gi mai rnare, centre de rdspAndire ale protestantismului. Nurnai cd atAt migcarea din Ziirictu legatit cdt de numele lui Huldrich Zwingli (1484-1531), gi cea din au Geneva, cunoscutd prin opera lui JeanCalvin (1509-1564), gdsit mereu altceva de schimbat nu numai tn romanocatolicism, dar gi fir luteranism. Pe bund dreptate putem spune Cd, aga cum prin desprinderea de Ortodoxie, Catolicismul a devenit o religie personalii a papilor, aga 9i Protestantismul, prin negarea Catolicismului, a devenit o religie personaltra laicilor. lnsd Reforma a fost o lovituri mai gravAdafit unitefii cregtine, disciplinei bisericegti, succesiunii apostolice 9i slujirii sacramentale decAt lovitura datii de Marea Schismd. Ajungi pAnd in zilele noastre imperffl in sute de tabere adverse, fiecare dintre reformatorii ,,cregtirri" gi-au gisit mereu adepfi care sd-i urmeze in tntemeiereaunei tot mai noi ,,biserici" care sd le poarte numele, chiar dactr tnvdldfurile acestora contestau temeiurile Cregtinismului sau ale ,,inaintagiloy'' reformigti. Explicalia pentru aparifia de noi gi noi rgforme, secte gi ,,biserici" eretice este aceea c[ dorinfa dupl o reformi bisericeasci are la bazd rebeliunea gi ,,cunoagterA'z+ apoi, o reformd genereazdalttl reformil, aga precum o erezie iscd neirrcetatalte ercz7i.
"* Da, aceeagi cea carel-a alungatpe Adam din rai. cu 87

Un spirit de rdzvrdtire impotriva autoritiifii Bisericii istorice (protestul fiind, la urma urmei, rdddcina Protestantismului) avea sd fie curAnd o normd deplin "acceptatii in noile denominafii Protestante. Chiar de la inceputul Reformei a fost evident cd, urmAnd modelul lui Martin Luther, capii ei erau mult mai revolufionari decAt reformatorii. N-au stat prea mult pe gAnduri pAnd sd dea la o parte cele mai importante elemente ale Sfintei Tradifii pentru a inventa ceeace avea str devind o noud religie. De la trceput Reformatorii s-au purtat la fel de autoritar ca gi Papii.,pe care i-au criticat. Luther, Calvin gi ceilalp nu credeau in liberul arbitru, Dumnezeu, in viziunea lor, predestinAnd totul. S-au erijat tr instrumente ale voinfei lui Dumnezeu gi, prin urmare, nu tolerau nici un fel de opozitie. Destinul lor - aga credeau - era lrtrtl ,,ales", numindu-se fdgarnic,,instrumente ale Domnuluii'. RespingAndautoritatea Catolicismului, Protestantismul a fost impirflt, la furcepuf in Luterani gi Reformaf, ultimii sub o mulfime de denorninafii, chiar mai fataliste decdt primii. Noi secte au inceput sd apard, fiecare cu propria sa ,,teologie", fiecare la fel de intolerantd cu celelalte, precum erau fa!fr de religia papilor. Anabaptigti, Menonifl, Boemieiri, Congregafionali gi Prezbiterieni au inceput sd se fircaiere furtre i, adesea sXrbdtorindu-gi renagterea spirituald de,,erezie". ,,cregtind" prin masacrarearivalltot acuzafr, ZeluI revolutionar nestdvilit al lui Martin Luther s-a manifestat indeosebi in a-i trimite pe confra$i sdi cregtini la moarte, de exemplu in emiterea de sentinfe de condamnare la moarte pentru rebelii Anabaptigti. El avea si declangeze persecufii infinit mai severe fafi de credinciogii protestanti decdt cele indreptate de corupta ierarhie a Catolicismului impotriva Reformei inif,ale. Luther s-a folosit de privilegiul care i ^s-a oferit fur calitate de autoproclamat traducdtor al Bibliei in Germania,
88

pentru a adduga gi a renunta la cAteva cuvinte din Biblie, in scopul promovdrii programului sdu revolutionar ideologicoteologic. De exemplu, a indrdznit sd,,,redefineasc6" unele din pasajelesale favorite cum ar fi capitolul al treilea din Romani, gi sd cenztreze altele. A addugat cuvAnful ,,numail' unor pasaje-cheie din Biblie, schimbAndu-le astfel sensul ,,egti mdnfuit prin credinld" avea sd devind ,,egti mdntuit numai prin credintd". Aceste mdsluiri Luther le-a prezentat drept ,,dovezI' in susfinerea gi promovarea noii sale teologii ,,cregtine". Aceastaa fost doar incepuful unei practici vicioase de schimbare a Sfintelor Scripturi2s,urmat5 cu fervoare mai apoi de tofi liderii sectari, unde pornindu-se de la o doctrini se nuanfeazi gi se schimbi, inbaza ei, intreg textul biblic. In1529 Dr. Link, eminentul lingvist gernun al timpului, i-a scris lui Luther trtrebAndu-l de ce a fdcut addugiri tr traducerea germand a Bibliei. Rdspunsul uimitor de bine ticluit aI lui Luther exprima insdgi esenla chestiunii protestantea subiectiaitdfii indiaidualiste: ,,Este pentrucd aEa Martin Luther spunecd e aEa!"$i Zwingli, trainte de moartea sa, a mers pAnd intr-acolo lncAt a negat prezenla lui Hristos din impdrtdganie, numind-o o simpld ,,figard,de stil".

" ttem aici drept exemplu activitatea,,societSlilorbiblice interconfesionale", care se erijeazd in traducitori autorizaJi ai Sfintelor Scripturi, pentru a promova (sponsoriza)in spatiul cregtin-ortodoxvariante biblice protestante sau ecumenistein care se inlocuiegtesau se reduce sensuladevdrat,ortodox, cu unul incert, confuz, distorsionat(referitor la sfintele icoane,preofie,Maica Domnului etc.), pentru a ni se putea justifica mai apoi ,,biblic" innoirile eretice. 89

Neoprotestantismul Di{erenfa majord intre protestanfi gi neoprotestanfi constd in faptul ci primii practicd botezul pruncilor, pe cAnd cei din urmd boteazd.numai adulfi. Ruptura primului val de protestanti din cultul ronulnocatolic pune pe roate un duh de continui dezbinare. Reformele religioase sunt la modd. lncuraja! de principiul individualismului lansat de primii protestanfi (,,relatie personald cu Dumnezett", ,soagd-te gi Duhul Sfdnt te va cdlfuz{'), tot mai mul}i oameni furcepsi citeasci Scripturile gi sd le interpreteze dupd inima gi dupX mintea lor. Considerate ca fiind de la Duhul SfAnt - rugiciunile exaltate, viziunile ,,ceregti" gi un fior cdldu! ln inimh le confirmd cf, sunt pe drumul cel bun. Astfel, acest neobignuit ,,Duh SfAnt'' protestant in locuri gi la momente diferite, dd cXlluziri gi rdspunsuri diferite in probleme teologice identice. Totugi, ,,incredintati" fiind ci Duhul SfAnt lucreazd prin i, revolutionarii religioqi incep sd-gi dezvolte baza de aderenfl. Cu ajutorul celor pe care ii conving, ei igi fac. ,,biserici". Evident, totul este biblic, totul este de la Dumnezeu: gi adeverit de ,,Duhul SfAnt''. Nimic nu mai conteazd, in afard de Biblie - Cuvdntul lui Dumnezeu interpretat intr-o manierd personald. Ceea ce Bisericainvald gi propovdduiegte de peste doud mii de ani nu mai are valoare; SfAntaTradifie devine o sumd de porunci omenegti inutile 9i nebiblice. FdrAmifarea protestantd merge mai departe, odatd cu nagterea de invdfituri din ce in ce mai depdrtate de Adevtrr, iar in secolul XX apar ,,biserici" pentru homosexuali, secte ln care sunt cdsdtorifi bdrbat cu bdrbat 9i femeie cu femeie. Aici Dumnezeu nu mai condamnd pdcatul sodomiei, iar,,Duhul

Sfdntul Sfdn{ le descoperd cd in Epistola cdtre Romani26, Pavel vorbegte despre orice altceva, numai despre Apostol homosexualinu. Fiecare ,,biseticd" nou creattr ajunge sd se vadd contestatd din interior de reformatori de meserie. Cu tulburdri tr sAnul noii intrebdrile lor, cei nemulpmif, creeazd. grupdrii. O perioadi lucrurile merg bine, pentru cd cei nemulgumif sunt puflni la numdr gi este ugor sd spui despre ei cd nu au lumintr, cd sunt rdtdcifi gi cd nu trebuie luap in serios. Diferenlele firegti dintre oameni ies la iveald.gi fiecare se luptd pentru a ocupa o pozifie cAt mai bund. in Biblie scrie despre orAnduiald, deci principalul obiectiv este acela de a otganiza noua bisericd dupd model ,,biblic". Sunt alegi pastori, diaconi, un casier gi diverqi responsabili cu tinerii, cu femeile sau cu alte aspecte. Pozifiile de conducere sunt definute de persoanelecele mai active, care vorbescbine, care au capacitifi gi renume, iar restul membrilor stau agezalt frumos gi cuminfi ir bdnci. O adevdratii democrafe - cei din bdnci i-au ales pe cei de pe podium care, la rAndul lor, trebuie sd fie pe placul celor din btnci pentru a nu fi dap jos la urmhtoarele alegeri. Noua bisericd trebuie sd aibd gi un
26 pe nu Romani l.2l-2E,322 Pentru cd, cunoscdnd Dumnezeu, L-au sldvit ca ite Dumnezeu,nici nu l-au mufiumit, ci s-au rdtdcit in gdndurile lor Si inima lor cea nesocotitd s-a tntunecat. Zicdnd cd sunt inlelepli, au ajuns nebuni. De aceea Dumnezeu i-a dat necurdgiei, dupd poftele inimilor lor, ca sd'Si pdngdreascd trupurile lor intre ei, ca unii care au schimbat qdevdrul lui Dumnezeu in minciund Si s-au inchinat Si au sluiit Jdpturii, tn locul Fdcdtorului, Care este binecuvdntqtin veci, amin! Pentru aceeq Dumnezeu i-a dat unor patimi de ocard, cdci Si femeile lor au schimbat Jireasca rdnduiald cu cea tmpotrivafirii; AsemeneaSi bdrbalii hsAnd rdnduiala cea dupdfire a pdrliifemeieSti, s-au aprins in pofta lor unii pentru allii, bdrbali cu bdrbali, sdvdrSind rusinea Si ludnd cu ei rdsplata cuvenitd rdtdcirii lor. $i aSaSi Dumnezeui' precum n-au tncercatsd aibd pe Dumnezeuin cunoStinfd, a ldsat la mintea tor fird judecatd, sdfacd cele ce nu se cuvine AceStia,deSi au cunoscul dreapta ordnduire a lui Dumnezeu, cd cei ce fac unele ca acestea sunt vrednici de moqrte, nu numai cd fac ei acestea, ci le Si incuviinleazdcelor care lefac. 9l

90

nume, deci se alege o denumire ,,biblicd", un nume pretenfios. Se intocmegte procesul verbal cu membrii gi se pornegtela drum. Principalul obiectiv estecregtereanumericd --cu cAt sdadund mai mulfi, cu atAt cregteputerea gi renumele noii biserici. Totul se rezolvd prin vot democratic, mai pu,m problema celor cu reforma in sdnge. Nereugind sd-gi impund punctul de vedere, minoritatea lncearch sd forfeze succesul prin felurite ,,descoperiri" de la Dumnezeu, contestate de majoritate. lnsd noul profet ad-hoc, care se ridicd tr bisericd spre nemulpmirea conducdtorilor, reugegte sd strAngd sd-l adepfi. Conducdtorii alegi democratic turcearcd linigteascd, sd rezolve conflictul incipienf insh mAndria omului il face si meargi pAnd-n pAnzele albe. ln cele din urmd, nemulpmifli pdrdsesc gruparea gi pun bazeleunei alte,,biserici". Acum au propria lor ,,bisericd" gi, pentru ca lucrurile sd meargd, modelul de organizare il iau de la secta din care tocmai au iegit. Se gdsegteun nume frumos, cu rezonanty' ,,ctegtind", apoi urmeazd toatf procedura democraticd de vot gi iatii o noud biserici, dupd modelul celei dinainte. AstAzi, existd cAte o ofertii religioasd pentru orice cererea piefei. Fiecareinovator, hotdrdt sd-giformeze propria bisericd, gdsegte inevitabil adepf,. lntotdeauna se va gdsi cineva care sd le aprobeideile. $i totul este,,biblic". Dacd un om interpreteazd, intr-o manieri personald, anumite pasaje din. Biblie gi incepe sd propovdduiascd 9i altora ideile lui; dacd reugegtesd strAngd in jurul lui o mAnd de oameni bine-intenfionafi, oameni de treabd, dispugi sd-l urmeze; dacd are grijd sd aibd o trdire morald gi dacd ei incep sd se adune regulaf sub un nume ales de ei, prin care se recomandd celorlalf,, se poate spune despre ei ci sunt Bisericalui Iisus Hristos? Evident, NU. Aga au apdrut pe piafa religioasd, unii din alfii, anabaptigtii (numifi ulterior,, baptiqtil' ), menonifi, arminienii,

prezbiterienii, episcopalienii, puritanii, quakerii, shakerii, metodigtii, unitarienii, adventigtii, martorii lui Iehova, mormonii, penticostalii 9i mulfi, mulf, alliil_piuizarea este foarte mare, ajungAndu-se astizi la culte cu L1 membri (shakerii organizafi ln SUA in 2 adundri rivale!). Existd mai multe culte de baptigti, un mdnunchi de organtzafii adventiste, vreo trei ,,bisetic|" mormone, trei federafii principale de penticostali, trei ramuri de Martori ai lui Iehova,,,bisericile" homosexualilor etc.

ln ultirna vreme, Protestantismul a exploatat serios implicarea unor ierarhi ortodocgi in Migcarea Ecumenistii, oferind, prin anumite programe,,bilaterale", considerabile fonduri pentru baza materiald a facultdflor gi seminariilor ortodoxe, cerAnd ln schimb tnfiinlarea in cadrul Facultiigilor de Teologie Ortodoxi a unor Catedre UNESCGT, unde teologi protestanf combat pe fa]i teologia Sfinf,lor Perinfl sau chiar au reugit introducerea tr programa ortodoxd a unei noi materii de studiu - Ecumenismul - un nou prilej de propagandd sectardin rdndurile viitorilor preof, ortodocgi. Mai asistilm in prezent gi la o intensificare agresivi a prozelitismului protestant, camuflat ir spatele unor asociafi sau fundalii ,,cregtine" care ademenesc sufletele slabe gi negtiutoare cu momeala medicamentelor gratuite, a ajutoarelor materiale, cursuri de limbi strtrine, diplome de teologie protestantd, burse gi locuri de muncd fur strdintrtate etc.

''

Sub aceastd denumire mascati specificd organizaliilor protestante, respectivacatedrdpreddIstoria religiilor, ecumenism integrare europeand Si (! de mai mulfi ani in cadrulFacult5liide TeologieOrtodoxi din Bucuregti !!). 93

Baptigtii Carut primii protestanfi - Luther, Calvin sau Zwingli au inceput sd-gi propovdduiasch ideile de reformare a romano-catolicismului, nici unul dinhe ei nu se gAndeacd ei ingigi vor deveni obiect de reformd in acfiunile urmdtorului val de neo-reformafi (neoprotestanfi). Luteranii, primii protestanfi, d! inceput sd se organizeze in comunitiifi separate de cele romano-catolice, afirmAnd cu tdrie ideile puse in circulafie de Luther. Au fost eliminate orice lnfdfigdri religioase (statui, icoane, cruci etc.), iar slujbele au inceput sd fie conduse de predicatori fXrX studii religioase, cdci gcolile teologice erau exclusiv catolice. Din acest motiv nu exista o unitate a invdfdturilor protestante, fiecare predicator predicAnd pohivit cu imaginafia lui, denumiti ad-hoc ,,descoperire de la Dumnezeu". Aga se face cd, relativ in aceeagi perioadd, intaLdm migcdri protestante cu invdfdturi diferite. Avalanga reformatoare inifiatii de Luther gi ai sdi nu a putut fi lirnitatii insd numai la ideile acestora. ln timp ce primii reformatori pdstrau incd anumite elemente tradifionale ale Bisericii, in scurt timp a apdrut un nou val de predicatori care le contestau gi pe acestea- botezul copiilor, simbolurile religioase, persoana Maicii Domnului. Au furceput sX fie predicate libertatea^ individuald generald 9i cea privind interpretarea Scripturilor, eliminarea preotimii, reskAngerea averilor bisericegti 9i a atribufiilor clericilor, eliminarea ddrilor cdtrepapi. Spre deosebire de alte migciri religioase, pentru migcarea baptistd este dificil sd identificdm un intemeietor unic. De-a lungul timpului, baptigtii au vehiculat trei teorii prin care au incercat formularea unei istorii oficiale: teoria succesiunii neintrerupte, teoria lnrudirii anabaptiste gi teoria derivdrii din separatigtii englezi.
94

1. Succesiunea neintreruptd. Una din cele mai populare teorii istorice -esteaceeacd comunittltile de baptigti au existat in toatii istoria Bisericii, de la botezul lui Iisus furIordan de cdffieIoan Botezdtorul qi pAnd astdzilDegi nu au folosit numele de baptigti, membrii acestor grupdri ar fi fost identice cu bisericile baptiste de astdzi. Aceastdteorie are un defect fatal: nu poate fi atestatdcu date istorice, rdmAnAnd doar la nivel de speculafie. Degi ereziile montanigtilor, novatienilor, donatigtilor, paulicienilor, valdenzilor, albigenzilor (catharilor), lolarzilor 9i husifilor confin o intreagd serie de doctrine gi practici similare cu cele ale baptigtilor de mai tArziu, ca esenfd ideologictr celelalte credinle gi practici nu pot fi turcadratetr specificul baptist. Susfinutd la sfArgitul secolului XIX 9i inceputul secolului XX, teoria succesiunii neintrerupte a fost abandonatd ulterior, cdnd s-a considerat cd mai mult dduneazd imaginii baptiqtilor. 2. inrudirea anabaptisti. O a doua teorie susfine cd baptigtii se trag, direct sau indirect, din anabaptigti (aripa radicali a Reformei din secolul XVD. Din gruparea anabaptistd au fdcut patte fralii ehtefieni, huterilii gi menonifii (adepfii lui Menno Simons). Teoria are o anumitd susfinerein dovezile istorice.Degi n-au preluat fur furtregime ereziile anabaptiste, baptigtii secolului XVII au continuat sd promoveze botezul adulfilor, preofia universald gi separareabisericii de stat. 3. Separatigtii din Anglia. Cea mai rdspAnditd teorie este cd baptigtii se trag din separatigtii englezi exilafi in O1anda. Acegti puritani
95

separati$ti ajunseserdla convingerea cd biserica anglican628 este corupti gi cd este mai bine sd se separe de viala bisericii oficiale pat;onatd de rege. in felul acesta,migcareabaptistd a fost definittr la ftrceput prin dorinfa de separare a celor care interpreteazd, intr-o manierd literald gi exclusivistd Noul Testament. John Smith gi Thomas Helwys, doi separatigti englezi din migcareapuritanilor, au format prima bisericd baptistd ir:r Amsterdam, Olanda, in 1609. Smith s-a unit ulterior cu menonifii, iar Helwys s-a intors in Anglia. Aici, ln L6L1 sau 1.612,eL a format impreunX cu o mAnd de oameni prima bisericd baptistd din Anglia, la Spitalfields, lAngd Londra. CrescAndca numdr, baptigtii englezi s-au separat fir Baptigti Generali 9i Baptigti Particulari. Primii credeau ch urmdrile jerffei lui Hristos se aplicd intregii omeniri. Ceilalgi,asemenea calvinilor, considerau cd acestease aplicd numai celor alegi (conform teoriei predestindrii). Cele doud ramuri s-au unit fur secolul XIX, cdnd aborddrile teologice se schimbaseri, iar nevoia de membri le-a fdcut sX se apropie. Pornind din Anglia, numdrul baptigtilor a ajuns la peste un milion in Europa. America a fost locul unde migcarea baptistd a: cunoscut cea mai mare dezvoltare. Roger Williams, un englez' din secta puritanilor, a furfiinlat prima bisericd baptistd in oragul Providence, statul Rhode Island, in 1639. Cam in aceeagiperioadd, doctorul John Clarke a infiinlat o adunare
2E Nagtereaa5a-zisei,,biserici" anglicaneagaa fost: regeleHenric al VIII-lea al Angliei s-a ridicat impotriva papei fiindcd acestanu a voit s6-i desfaci prima cdsdtorie,respingdndu-iregelui recdsdtorirea o anume Ana Boylen, cu prin acel faimos Non Possum. Din cauza acest refuz, la anul 1534, nou infiinfata bisericdanglicani rupe orice relafie qi comuniunecu papalitatea. Nu dupd mult timp, Reforma dezbind pe anglicani in doui cete: conformiqti (adep{ii reformelor) 9i nonconformigti. Nonconformigtii s-au dezbinat la rdndul lor in prezbiterieni 9i puritani, congregafionigtisau independen{i,g.a. Ultimele inven{ii teologice ale ,,bisericii" anglicane sunt ,,hirotonirea" femeilorin preoli gi episcopi, precumgi cununiareligioasda homosexualilor gi lesbienelor... 96

baptistd in Newport, statul Rhode Island. Deseoripersecutati pentru credinla lor, baptigtii au sporit incet ca numdr, dar cregtereas-a accelerattr secolul XVIII, in mare pafte datoriti migcdrii de trezfue religioasd cunoscutd sub numele de ,,Marea Trezire". Tot in secolul XV[I, baptigtii au sustinut idealurile Revolutiei Americane, devenind astfel mai populari. Asemenea celorlalte secte neoprotestante, baptismul american, ndscut din dezbinare gi purtAnd fur el germenele dezbindrii, s-a divuat existAnd astdzi in zeci de ,,ritvtl". in cadrul acestei secte existd numeroase dizidente date de absolutizarea unor invdfdfuri particulare sau idolatrizarca unor lideri. Amintim aici baptigt:ri mezozl/i (anabaptigtii lui Menon), baptigtii oechi (susfin predestinatia rigidi), baptigtii libei (susfin destinul absolut), baprigtii sdmbeti1ti numeroase inJluenle mozaice, serbeazd (cu sabatul), baptigtii celor Eareporunci (,- .r strictete un cod religios necesar,,mdnfuirii" destinului omenesc),baptiqtii unitarieni (cred cd Duhul SfAnt nu este Dumnezeu, iar Fiul este creat), baptigtii cufunddtori (iqi boteazd adepfii prin cufundarea de trei ori cu capul in jos), baptigtii cuafrntului (mAntuirea le este conditionatd de atragerea de adepfi; practicd un prozelitism feroce), baptigtii frdtietdfri (grupare a membrilor de culoare, care. ,,reboteazd" numai la Locurile Sfinte sau la Iordan), baptigtii femeilor purtdtoare de mir (grupare ce-gi boteazd pruncii, au ,,pastori" femei) gi enumerarea poate continua. Numele fiecdrei ramuri baptiste ilustreazd principiul generator al sectei, acela al alipirii la un anume aspect al credin;ei gi al absolutizdrii acestuia in dauna celorlalte. De remarcat cd, pAnd in 1975, bisericile baptiste americane numiserd aproximativ 50 de femei in funcfii oficiale (pastori, predicatori etc.).in RomAnia,baptismul a pdtruns h sldrqitul secolului XIX, venind din Germania printr-un anume Karl Scharschmit,lncepAnd se rdspAndeascd sd printre romAnii din Ardeal, mai ales in Arad gi Bihor. Dupd fdurirea RomAniei

Mari, a pdtruns gi in celelalteprovincii romdneqti.Dupd 1989 au infiinfat un centru teologic baptist la Oradea (Emanuel), pe_ lAng5 Jlumeroase seminarii baptiste gi facultapi de asistentd, prin care oferd burse gi masterate in strdindtate. Susfin adundri publice in case de culturd 9i pe stadioane, unde, pentru a atrage tinerii, fac ,,deschiderea" prin concerte pop, rock, punk. Pentru prozelitism organizeazd excursii in lari gi strf,indtate (ir:rspecial America unde oferX gi locuri de muncd), rdspdndesc ,,bIbl7l" gi broguri gratuite cu vdditd propagandd sectard, atrag ortodocgiiprin oferirea de ajutoare in alimente, imbrdciminte, incdlfdminte. in ce cred gi in ce nu cred baptigtii? Ca puncte. principale de doctrind, baptigtii absolutizeazlBlblia ca fiind singura autoritate in materie de credinti. Degi sustin cd fiecarepersoandpoate sd o citeascdgi sd o interpreteze individual, baptigtii au trebuit gi ei sd decidd, ir:r mod arblttar, in privinla unor aspecte insuficient de ldmurite in SfAnta Scripturh.Baptigtii turvald botezul adulfilor ca mdrturie publicd a credingei.Ei considerd cd o: persoanX,degi ndscut5 intr-o familie cregtind,nu este cregtind pdnd cAnd nu face o declarafie publicd in fala comunitdfii, privind ,,acceptarea Iisus Hristos ca Domn gi Mdnfuitor lui personal". Termenul ,,personal" are o rafiune foarte precisd, fiind urmdritd ideea cd mAntuirea omului este ceva exclusiv intre om gi Dumnezet:.,fdrd.interventia vreunei alte persoane. O parte dintre baptigti au adoptat la sfdrgitul secolului XIX credinta cd Biserica va fi luatd la ceruri inainte de a doua venire a MAntuitorului. Asemenea tuturor protestanfilor, baptigtii nu cred in Tainele Bisericii. Pentru ei, impdrtdgirea cu Trupul gi SAngele Domnului (numitd la ei ,,Cina Domnuluil') nu este altceva decAt un simbol. PAinea simbolizeazdTrupul, iar vinul simbolizeazd Sdngele.Sunt impotriva sfintelor icoane, a crucii,
98

moagtelor, cinstirii Maicii Domnului 9i a Sfinfilor. Nu recunosc posturile Bisericii. Nu au rugdciuni gi pomeniri pentru cei morfi. Nu folosescobiecte qi simbolurl liturgice.

Adventigtii de ziua a gaptea Secolele XVIII qi XIX au constituit perioada marilor ,,treziri religioase" din Statele Unite ale Americii. intr-o lard in care catolicii nu erau majoritari, cultele neoprotestante au intrat la un moment dat in criz6, de subiecte de predicd gi innoiri doctrinare. Nimeni nu mai era migcat de predicile critice la adresa,,celorlalp-'.S-a creat treptat nevoia de a veni in fala maselor cu idei noi, care sh refiecdlzeascd inimile gi sd intrefind motivafia (neo)protestantd. Au inceput sh apard predicatori mai revolufionari decdt primii predicatori neoprotestanfi, infierbAntAnd mulpmile cu predici apocaliptice despre pedepsele iadului, cu fericirea care ii agteaptdpe cei credinciogi sau cu o aga-zisd ,,rdpire" a celor fideli Domnului. Adventigtii reprezintd, asemenea baptiqtilor, o grupare mai mare de secte, toate preocupate de a doua venire a Domnului, de unde gi numele lor, derivat din latinescul adaentus (venire), 9i, in special,de stabilirea datei apocalipsei pe baza profefiilor. William Miller (1782-1849), baptis! a un inceput sd studieze pe cont propriu Biblia gi in specialcartea profetului Daniel, trdgAnd de acolo concluzia cd sfArgitul lumii e aproape gi cd Hristos se va reintoarcein anul 1843.El a publicat concluziile cercetdrilor lui biblice intr-o brogurd numiti Inaederare SfdntaScripturd a celeide-adouaaenii a din lui Hristostn anul1843. in respectiva scriere el anunta, pe ldngd data revenirii lui Hristos, 9i faptul cd El va intemeia pe pdmdnt o impirdtie de o mie de ani impreund cu cei drepf,, pe care ii va ir:rvia gi c[ la sfdrgitul mileniului vor ir:rvia gi cei pdcdtogi pentru a fi
99

judecafi (aceastaeste cunoscuta invdtdturi despre Mileniu, preluatd ulterior de mai multe secte). Miller gi-a fdcut calculele pe baza profefiei din Daniel -se 8.14, unde vorbegte de 2300 de zile care vor trece pAnd la curdtirea locului sfdnt gi, sprijinindu-se pe Numeri '1.4.34, a socotit o zi drept un an. Punctul de plecare a fost luat anul 457 i.Hr., cAnd a inceput robia babiloniand a evreilor din vechime. ln anul L831el a i:rceput sd predice in public noile idei, reugind sd creeze o adevdratd psihozk religioasd. ln agteptareaevenimentului anuntat, multi dintre adepfii lui giau vAndut propriethtile qf,qi-au lichidat afacerile. IntrucAt anul 1843 a trecut fdrd ca profegia sd se implineascd,un adept al lui Miller, S. Snow, a calculat o noud dati, mai ,,exactd" ca prima - 10 octombrie 1844. De data aceastapublicitatea a fost mult mai mare, data fiind preluatd de ziare, reviste, in conferinte publice, provocdnd un entuziasm care i-a fdcut pe mulfi sd-gipiriseasci locurile de muncd, sd-gi vAndd proprietelile gi sd urmeze adventigtilor. Noaptea de 9 spre 10 octombrie i-a gdsit pe adventigti imbrdcati in alb gi adunafi ir:rtr-o sali mare din Boston, aqteptAnd cu mari emotii trdmbifa ingerului ce avea sd vesteascd doua venire a Domnului. Noaptea a trecut fdrd sd a se lntAmple nimic, spre marea dezamdgire a multora care au pdrdsit secta. Miller a recunoscutpublic cX a gregit gi i-a indemnat pe adeplii sdi sd treacd la baptigti. Acegtia nu i-au primit gi astfel sectaadventigtilor s-a risipit in 1845.Cei care au rhmas s,au rupt in patru grupdri principale, cea mai importantd fiind de ,,Adaentigtii ziuaa paptua". Trei dintre urmagii lui Miller, JosephBatespi solii ]ames Ellen G. White au pus bazele noii ,,Birerici Adaentistede 9i Ziua a $aptea".EllenG. White, in special dupd moartea soplui, a devenit figura centrald a sectei, fiind autoarea multor scrieri cu valoare de profefii pentru adventigti:
t00

Tragedia tteacurilor, Profeli Eitmpdrali etc. Ea a reinterpretat profefiile lui Miller 9i Snovz, susfinAnd cd ele nu se refereau la a doua venrlre?'Domnului, ci la curdfirea templului ceresc de pdcatele fiilor lui Dumnezeu (Evrei 9.23). Previziutlile gi calculele de date au gi continuat, fiind propugi, pe rAnd urmdtorii ani: 1845,1,849 1851,acesta din urmd fiind chiar certificat de o viziune a lui Ellen White. Tot printr-o ,,viziune cereascd"a profetesei,adventigtii au preluat serbareasAmbeteide la baptigtii sAmbetigti,in 1850 de sectaschimbdndu-qinumele in ,,Adaentigtii Ziua a $aptea". Secta s-a rdspAndit repede gi tr afara Americii gi numdrd astdzi aproximativ cinci milioane de membri. in Romania, adventigtii au pdtruns la sfArgitul secolului XIX, printr-un fost care a activat in regiunea prelat catolic, Mihail Czehoaski, Pitegtiului. Sectaapare in 1890i:r Bucuregti,dar un oarecaresucces al ei incepe cu convertirea gi, mai apoi, preluarea conducerii de cdtre fostul student in medicind, Petre Paulini. Secta a cAgtigat teren printr-o invergunatt campanie de denigrare a Bisericii Ortodoxe gi a clerului acesteia,folosind in acestscop cele mai murdare mijloace. lntre rdtf,cirile specifice acestei secte se numdrd: invdlifura despre Mileniu2e, credinla cd existd iad gi nici suflet nemuritor, obligativitatea legilor Vechiului Testament privind finerea sAmbeteigi mdncdrurile necurate, credinla cd impdrdfia de1260 de zlle a Antihristului (conf. Apocalipsa 12.1,6) reprezintd perioada de 1260 de ani (dominafia papalitifii). dintre 538 9i 1798

2eAceasti ingelarenumiti milenaristtr sau hiliastl arelabazl o interpretare gregiti a unor pasajedin Apocalipsd20.2-7unde se vorbelte de ,,ImpdrdSia de mii de ani" (ta hilia ety), adici de Impdritia harului nelimitati in timp gi spafiu.Sectanliiau tradus,,impdrdfia o mie de ani" gi ludnd-oapoi in sens de despre sfdrgitullumii. numeric,s-auincurcatin profe{ii mincinoase l0l

Conform acestei secte, toate denominafiunile cregtine sunt stdpAnite de diavol, iar preofii sunt slujitorii acestuia.ln consecinfd,-tofi cregtinii trebuie sd pdrdseascdbisericile lor gi sd intre in singurul adtpost adevdrat - sectaadventistd. Dupd credinla 1or, sAmbdtaar fi pecetea gi semnul lui Dumnezeu, iar duminica, serbatl de tofi cregtinii, ar fi pecetea Fiarei (a diavolului). De aceea,dupd pdrerea lor, cel mai important lucru gi semn cd egti de partea lui Dumnezeu este acela de a lne sAmbdta. Dugmdnia pe care o nutresc fafi de ceilalgi cregtini este grditoare pentru fanatismul lor. Adventigtii dau o funportanld deosebitii zeciuielii,adicd a datoriei ,,sacre" a fiecdrui membru de a cotiza la sectd cu10% din venitul lunar, sub deviza ,,mai bine sd ai g0% din salariul " tdu binecua frntat,decAt 0% fdrd binecuu fi frntare . Din secta principali s-au desprins in timp numeroase grupdri gi secte cu nume diferite. Cele mai cunoscute sunt: Adventigtii de Ziua a $aptea - Migcarea de Reformd, Societateamisionard internationald a adventiEtilor de ziua a gaptea,Migcarea lui R. D. Brinsmead. Primii din aceastdserie activeazfi gi i:r RomAnia. ,,AZS - Migcarea de Reformd" s-a separat de secta: mamd dupd moartea ,,profetesei" Ellen G. White (L9L5),ca o' consecinld a luptei pentru succesiune,cAgtigatdde Margaret Rowen din Los Angeles.Venitd la putere, Rowen le-a propus membrilor cdteva reforme, dintre care cea mai importantd fiind ideea de a nu pdne m6na pe armd pentru a ajuta statul in rdzboaie. Cei care au fXcut-o in timpul rdzboiului ar fi pdrdsit calea adevXrului. ln RomAnia, secta aceasta a fost adusd de un oarecaresoldat Kremer, cdsdtoritcu o nemtoaicd reformistd, in 1917-1918.Din calrza atitudinii fatd de stat, secta a fost interzisd, dar gi-a continuat propaganda prin foi gi genPdzitoruladeadrului Solulmisionar. invilXtura reformistd a fost prezentatd ftr brogura Scurtd ldmurire a principiilor adaentigtilorde ziua a Eaptea o miEcare reformd(Bucuregti, de Ei
102

1,924), scriere combitutd de conducdtorul sectei-mamd,Petre Paulini, in ProfelifalEi gi profeli mincinogi. Ca dizidente advente in fara noastrd amintim gruparea condusi de Gheorghe Catand din pdrfile Ardealului, care a imprumutat selectiv din principiile adventigtilor reformigti (rowenigti) gi ,,familia spirituali" condusX de ,,profetull' Satmari din Piatra Neam!, grupare tn cadrul cdreia se practicd unirile ,,spirituale' in familii ,,edenice", viala ,,patadisiacd", iar adepfii se cred Adam gi Eva. Cea mai recentd acfiune a sectei adventigtilor din RomAnia a avut loc in anul2005, cdnd, manifestAnd o josnicie unict printre secteleneoprotestante,s-au infrdflt cu sodomifii in lupta impokiva icoanelor din gcoli.

Cregtinii dupi Evanghelie Reforma a niscut in pdrlile de est ale Germaniei gi in Elvefia diferite migcdri religioase, cum ar fi migcareapietistii sau migcarea Fraflor Moravieni. Din acestea s-a format ulterior gruparea aga-numifilor,,cregtini dupd Evanghelie", avAnd pretenfia cd numai viala lor este fur totald armonie cu SfQntaEvanghelie. Practic nu au avut intemeietor, preluAnd din mers gi adaptAnd rebuturile teologice ale celorlalte secte. Doctrina lor este un amestec din invdfitura lui Zwingli, a baptiqtilor, a lui J.N. Darby, Muller, Bernay etc. NeavAnd un lider, au considerat cd iniliatorul migcdrii lor este chiar ... Iisus Hristos, iar trvXtiifura lor este identicd cu cea propovdduitd de Hristos in scripturd. - Acegti neoprotestanfiau urmat-o cale destul de similard cu cea a baptigtilor, cu diferenfa cd,,La un moment dat fir istoria 1or, au ajuns la concluzia cd botezul este inutil, acesta fiind o practicd a evreilor cregtinafi. La aceste doctrine se adaugdcredinfa tr,,rdpirea celor credinciogi".
103

ln RomAnia sectaa apdrut la sfArgitul secolului XIX, mai intAi ln pdrfile Sibiului (Cisnddie),apoi in Bucuregti qi Iagi. Dezvoltarea sectei este legatd de numele lui Grigorie Cortstantinesiu, fiu de ofiler trimis in Elvefia pentru specializare in profesia sa gi intors dupd patru ani ca pastor evanghelist. in timpul primului rdzboimondial, cAt timp este mobihzat, Constantinescu organizeazd la Iagi o casd de rugdciuni, care devine centrul sectei. Publicaliile sectei se numesc Buna Vestire gi Viald gi lumind.lnvitdtura 1or este expusd in brogurile Memoiu sau gi scurtdex.punerepunctelor doctrind Comunitdlilor a a Cregtine .de Memoiu sflu scurtd expunere a doctrinei CreEtinilor dupd Eaanghelie. In RomAnia s-au impdrfit in doud tabere: ,,CreEtini"dupd Eaangheliegi dupd Scripturd. Pe lAngd organizafia de sorginte occidentaldprezentatdmai sus, a doua ramurX (cei ,,dtpd Scriptur5" sau tudorigtii) a apXrut in perioada interbelicd, prin ,,luctatea" unui preot ortodox cdzut in erezie,Tudor Popescu. Acesta,pitruns de spiritul reformator al neoprotestanfilor, a purces La ,,reforfiiarea" Bisericii Ortodoxe. invdldturile lui au pldcut celor care erau ortodocgi numai cu numele gi care aveau diverse nemulgumiri la adresa Bisericii.Dupd ce au fost caterisifi,Tudor Popescugi ai lui au format ,,Birerica Eaanghelicd Romdnd",care s-a afiliat ulterior Cregtinilor dupd Evanghelie. Una din i:rvitdturile ortodoxe scdpate de reforma lui Tudor Popescu a fost botezul pruncilor. Degi acegti Cregtini dupd Evanghelie locali sunt afiliafi cu cei de origine strdind, cele doud ramuri au neinlelegeri pe tema practicdrii botezului, cei ,,de import" neacceptAnd un botez. nici La cdfiva ani de la Revolutia din decembrie 1989, cele doud ramuri s-au separat, fiecare fiind astd.zio structurd de sine stdtdtoare.

Ca tofi sectanfii, au o concepf,e proprie despre Mileniu sau domniade o mie deani, in care susfin doud etape ale venirii Mdntuitorului: cea tainicd, atunci cAnd Hristos-va veni sd rdpeascdBisericagi numai ei il vor vedea, qi ceapublicd,dupd. exact gapteani de la ,,rdpre", cdnd Hristos va veni,,pe norii cerului" sd-i determine pe cei rdmagi ,,necredinciogi" sd se Evreimea se va converti. Apoi Hristos va domni ,,pocdiascd". pe pdmAnt cu ,,cei alegi" timp de o mie de ani in impdrdlia pdcii, dlupd care fi va osdndi la iad pe cei care au respins invdldfura lor,,cregtind". Penticostalii sau ,,Bisericalui Dumnezeu ceaapostolici" Spre sfArgitul secolului XIX, America era deja plictisitd de repetatele ,,treziti religioase" care, de obicei, fineau atdt timp cAt predicatorul apocaliptic se afla ir orag. Mulfi dintre acegtia se compromiseserd prin tertipurile la care apelau pentru a infierbdnta mulfimile. Masele voiau ceva nou, iar acestnou nu a intdrziat sd vind sub lozinca ,,Dumnezeu face o lucrarenoud". Una dintre migcdrile de ,,trezire religioasd" din Statele Unite a fost gi aga-numita ,,Ploaie Tdrzie" (Latter Rain) condusd de A.]. Tomlinsory inifal un simplu distribuitor de cdrfi al American Bible Society. Existau de altfel mai mulp predicatori, care furvdfau retnnoirea triirii religioase prin ,,umplerea cu Duhul SfAn/'. Suportul pentru aceastd propovXduire consta in relatareaprivind pogorAreaDuhului SfAnt la Cincizecime, descrisd in capitolul doi din Faptele Apostolilor. Acegti predicatori afirmau cd acea pogorAre, insofitd de ,,vorbirea in alte limbi", este posibild gi in zileIe noastre, pentru fiecare credincios in parte. Astfel, in SUA Si in lara Galilor au apdrut adundri furcare credinciogi fervenfi igi mdrturiseau pdcatele inaintea Domnului qi il implorau cu lacrimi ,,sd-iboteze cu Duhul SfAnt". 105

104

Pe lAngd Tomlinson, un alt promotor al noilor idei a fost Charles Parham. Predicatorii creau prin predicile lor o condifionarg psihologicd gi o infierbAntare a sAngelui care, in cele din urmd, degenera in glosolalie mincinoasd, practic o bolborosire neinteligibill, o vorbire necontrolatd intr-o stare de semi-transd30. Aparif,a acesfui fenomen destul de neobignuit a constifuit ir:r1896 scdnteiapentru demararea noii migcdri penticostale. Glosolalia a fost confundatli cu pogorArea SfAntului Duh de la Cincizecime gi s-a afirmat cd evenimentul descris in Biblie poate avea loc oricAnd, dach credinciosul se roagf, fierbinte lui Dumnezeu. DobAndirea unei astfel de ,,umpleri cu Duhul SfAnf' a devenit tinta celor care doreau mai mult. Cei care credeau irr ,,umplerea cu Duhul Sfdnt" s-au separatde adundrile din care feceauparte gi astfel s-a conturat noua Migcare Penticostald. in 1903 Tomlinson igi dd seama cf, poate face mai mult decAt sd vAndd cXrli gi furfiinleazd lui . ,,Biserica Dumnezeu" Stilul neconformist al adundrilor penticostale (de la pentecost= cincizecime, fur greacd) a asigurat rdspAndirea migcdrii gi ir1 afara Statelor Unite. Un loc unde penticostalismul a prins repede rdddcini in Europa, tr: mijlocul unui popor plictisit de un luteranism arid, a fost' Norvegia. Aici noile idei au fost preluate de divergi predicatori ad-hoc, pundndu-se bazele mai multor secte de sorgintepenticostald. Conform neoprotestante privitor la ,,tra{rliei' dezbinare, ,,Biserica lui DumnezelJ" a lui Tomlinson nu a rezistat prea mult, prima scindare avAnd loc in 1917, astfel apdrAnd ,,Adunirile lui Dumnezert". Ulterior, aceste doud
30in istoriile lor oficiale, penticostalii afirmi ci au existat atunci gi cazuride vorbire in limbi necunoscute (chineza,de exemplu), la persoanecare nu invdfaserdacele limbi. Totugi, astdzi ei nu mai pot demonstraasemenea doar,,traduse" sunt,,in!elese" ,,daruriale Duhului". Bolborosirilepenticostale de proorociad-hoc,deci nu pot fi verificatede nimeni. 106

ramuri s-au divizat gi ele, dAnd nagtere unor grupdri independente. Unele dintre acestea considerd femeile ca mediu propice pentru ,,descoperirile" duhului, iar alte ramuri consideri pe ,,Duhuf' drept principiul feminin al Treimii! Principalele grupdri penticostale sunt asociateacum in Conferinfa Mondialtr Penticostald. In RomAnia interbelicd, penticostalismul a venit direct din America prin cAfiva romAni cAgtigafi de ideile eretice printr-o revistd de limbd romdnd - Vestitorul Euangheliei, redactatdde un oarecarePaul Budeanu.Tot acestaa tradus tn romAnegtemdrturisirea de credin!5 a penticostalilor, numitd Declarafiafundamentului admdrat al Bisericii lui Dumnezeu. din Primul gef al secteiin RomAnia a fost lon Bododea, Brdilifa, care a editat revistele Glasul adeudruluiqi $tiinfa Sfnfilor, precum gi cartea de cAntdri ale sectei, Horfo Biseicilor lui Dumnezeu. Numifi in popor gi spirili sau.tremurdtoi, penticostalii susfin ca puncte doctrinare principale teoria Sola Scriptura (,,numai Scriptura") asemenea tufuror neoprotestanfilor, botezul adulfilor, invildtura despre rdpirea Bisericii 9i botezul cu Duhul SfAntdovedit prin,,vorbirea in limbi''. Unele secte penticostale susfin doud trepte ale din experienlei harului: naEterea nou gibotezulcu Duhul Sf6nt, iar altele mai adaugd una, ceaa sfinfirii. Ca notd individuald, penticostalii practicd ,,ungerea cu untdelemn" pentru vindecarea de boli gi au o pasiune pentru minuni gi vindecdri miraculoase, acestea fiind atribuite in mod eronat Duhului SfAnt. Uleiul cu care se face ungerea de cdtre pastor sau de cdtre proorocul inzestrat cu ,,darul vindecdrii" esteulei alimentar obignuit (Unisol, Floriol etc.). ln adunirile penticostalepot fi intehili,,prooroci" care ,,proorocescin alte limbl'. De obicei aceste,,vorbiri" sunt ,,ttrlmdcite" de un alt membru al adundrii, considerat ,,inaintat pe cale" gi vdzut ca posedAnd anumite daruri ale
107

Duhului SfAnt. Un lucru interesant il constituie diferenfa ca volum de cuvinte intre ,,vorbirea fur limbi" a proorocului (scurtd, de obicei) gi ttrlmdcirea care se constituie deseori intro frrici predicd. Celor care intreabd despre aceasta li se rdspunde cd tdlmaciul nu traduce cuvAnt cu cuvAnt , ,,proorocia" ci ii traduce ,,duhrJl". in general ,,prooroCi{' , diverse daruri de la Duhul SfAnL sunt vdzufi ca avAnd acestea fiind, pe lAngX ,,darul proorociei", gi ,,dartl vindecirii" sau ,,darul deosebirii duhurilor". ln RomAnia,un domeniu de ,,utilitate" a proorocilor din adundrile penticostaleesteproorocirea,,de la DumnezelJ" a leg[furilor matrimoniale (dacd e bine ca sora X sd se mdrite cu fratele Y) sau rdspunsul, tot ,,de la Dumnezeu", dacd e recomandatd sau nu emigrarea in Statele Unite! Mutli penticostali se cdsdtoresc pur gi simplu pe baza prorociilor fdcute in adunare, degi cei doi tineri nici nu se cunosc bine gi nici nu au viziuni comune despreviafd. FdcAndparte din marea familie a grupdrilor hansmatice, penticostalii sunt adepfii tehnicilor spirituale practice, cu rezultate vizibile gi imediate in manifestarea,,duhului". insd, din urmdtoarele mdrfurisiri ale unor persoane care au avut astfel de ,,renaqteri" reiese clar faptul cd nu Duhul SfAnt este cel care animd gi insuflelegteadundrile penticostale: (Anglia) poaesteEte Un tdndr din Leicester urmdtoarele: gi EI prietenulsduseconaertiserd chliuaani (la una din grupdrile de penticostale), intr-o zi aufost inaitafi la tntrunirea cdnd unui grup de aorbitoi tn limbi. Atmosfera tntruniii i-a pins gi gi ulteior s-au rugat ca sd primeascd noua binecuahntare botezultn Duhul Sfhnt.Dupd o rugdciune intensdau simlit cum ceaa se tnstdp1neEte ei. Simleauo exaltare peste fierbinte gi-autrdit cu entuziasm interioard.Timp de citeaa sdptdmhni senzafiile, cdroraalui au tnceputtreptatsd scadd. ale TLndrul s remarcat schimb tgi pierduse tn cd oice dorinld dea mai citi BibliaEi dea semai ruga.Analizhndu-gi tn experienla lumina
108

Scripturii Qi-a dat seamAcd nu este de Ia Dumnezeu. Intorcilndu-se, pocdit gi a dnt toatd tntkmplarea fafd. s-a pe Prietenul lui tn schimb,a continuat sd.freoenteze cercul ce La nici nu-l ,,Iimbilor",ceea practicI-a distrus. ora actuald maipreocupd ideea a oiefui ca.uncregtin,3l de Acest gen de entuziasm religios gamisit cu profe$i 9i stranii interpretdri ale unor rostiri bolborosite este frecvent htahit la spiritigtii, mediumii 9i indrdcifii zilelor noastre. Este, practic, o ampl6 migcare de reinviere a vechilor practici gamaniste lntr-o noud formuli ,,cregtind" numitd, penhu a deruta pe naivi, ,,renaEtere haismaticd". Sd mai urmirim o mdrturisire: din a O femeie SanDiego,California, aenit Ia minesd-miceard sfat"L Mi-a poaestitce lucru tngrozitor i s-a tntdmplatcu purtate de un membrual ocaziaunei actiaitdli misionaTe gi eaIa tntruniile lui tn care acesta migcdii ,,Iimbilor".S-adus vorbea necesitatea de aorbiii in limbi gi odatd, dupdcuadntare, a rdmasmai la urmd gi a tngdduit ca respectiaul sd-6ipund milinilepecregtetul sprea o boteza Duhul gi tntru aorbirea ei tn Cdndgitn limbi. In clipaAceea cdzutla pdmdnt a incongtientd. jos gi gura i se deschidea tnchidea gi a mai reaenit,era pe nici . automat, fdrd sdpoatdscoate un sunet.Era tnspdimhntatd. In jurul ei stdtea tn picioare un grup de adepti ai eaanghelistului exclamau: sord,ce minunatai uorbit care ,,O, tn limbi! Acum tl ai cu adeadrat tine pe Dulwl Sfdnt." tn phndla urmdgi nu sVictimaacestui aEa-zis botez uindecat s-a a mai dus niciodatd astfeldetntruniri. Cknda uenit lq mine la pentru sfat, tncd mai sufereade pe urma acestui <botez sPiitual>.tz

3r

Pr. Serafim Rose, Ortodoxia Si religia viitorului, p.226, Ed. Egumenila, 2004, dup[ Kurt Koch, The Strife ofthe tongues,Kregel Publications, ]969,

P^28 '" ldem,p.228. 109

Dacd acest gen de fenomen spiritual este aga de diferit trdirile Sfinfilor Apostoli descrise in SfAnta Scripturd, de inseamni Sd manifestdrile,,suptanaturale" ale grupdrilor unui alt fel sub protestanteharismaticesunt produse cdlduzirea deduh, identificat de BisericaOrtodoxi ca fiind cel al Satanei: inthlnireape Un creEtinortodoxdin Californiaspunedespre care a aaut-o cu un pastor ,,plin de duh", care tmpdrtdEea aceeaEi ,,teologie"spirituald a ,,renagteriihnismatice" ctt protestanfi penticostali frunte. A aorbit de romano-catolici, Ei artificiile (psihologice, tn limbi timp decincioregi afolosit toate de i hipnotice, punere mkinilor)pentrua inducetn ceiprezenli gi penibild duhului".A fost o scend dorinladea pimi ,,botezul ea tngrozitoare. CAndEi-apus milinile pe prietenanoastrd, a sd guturale,sdgeamd, plkngdgi tnceputsd scoqtd niEtesunete Ziceacd tnchntatde toateacestea. sdfipe.Misionarulerafoarte fata suferdpentru ceilalli Ei cd se roagdpentru ei. Chndgi-a ,,pus mhinile" pe capul meu am aaut senzafiaunui rdu palpabil, In limbilelui seamestecau totugigi cuaintele: real. ,,Ai o doar darul profefiei, simt." Sau:,,Deschide-fi gura 6i totul se duhul gi nu-l lagisd aa rosti de la sine."Sau:De ce blochezi mi-amfinut. aorbeascd?" mila Eicu ajutorullui Dumnezeu Cu cdcisigur cd dacd fi aorbit,altcineua ag gura tnchisd [demonul,l n.n.l s-ar auzitprin mine.3i fi Dincolo de aceste manifestdri ,,cregtine" ale prezenfelor demonice, falsitatea ,,vorbirii fu:r limbi" este evidentd din frecventele neconcordanle dintre prorociile pe aceeagitemd. O persoand mai pufin creduld a fdcut un test a inregistrat pe bandd o prorocie gi a mers cu trregistrarea la alli doi prooroci penticostali, cerAndu-le acestora sd tdlmdceascd mesajul. Fiecare a produs o cu totul altd interpretare, ambele diferite de cea inifiah. Alteori, dacd proorocul care nu aparfine de adunarea ln cauzd. aduce
33 rbidem,p.229. ll0

atingere prin proorocia lui politicii inteme a acelei adundri, pastorul adundrii declardfdri echivoccd vorbirea a fost nu de uniise folosesc la Dumnezeu, ci de la satana.De asemenea, a-gi rezolva rdfuielile personale cu de aura de prooroci pentru alfi membri din adunare. Asemenea fenomene sunt sesizate 9i de unii dintre membri, insd in loc sd vadd fur aceasta dovada ingeldtoriei, ei decid doar si se mute la o altd adunare. Scriptura tnvafd cd nici o minciund nu poate veni pentru a se vedea din adevdr3agi orice duh trebuie cercetat3s, daci nu vine de la cel rdu. Penticostalii trebuie si pldteascdsectei zecela sutd din venifurile lor lunare. Aceasta se face in scopul obfinerii binecuvAntdrii lui Dumnezeu peste toate posesiunile 1or, dar gi ca un gest de mulpmire pentru tot ce au. Salariile pastorilor sunt fixate de comitetele congregafiilor locale, pe baza veniturilor gi cheltuielilor. Marea majoritate a bisericilor penticostale din RomAnia fac parte din ramura ,,Biserica lui DumnezetJ" (Church of God). Dupi anul 1989, in urma unor conflicte de culise, un anume pastor Ioan Ceuld a fost exclus din cultul penticostal qi s-a afiliat impreund cu adunarea sa la ,,Adundrile lui Dumnezeu" (Asremblies of God), ramurd internafionall, a penticostalilor care a pdtruns astfel gi in Romdnia. Prin intermediul ,,Universitdfii Biblice" pe care o conduce, Ioan Ceufd produce pastori pentru a inmulfl numdrul ,,Adundrilor lui Dumnezeu" din Romdnia, al cXror gefsuprem se declardel insugi.

,,V-am scrisvoud, nu pentru cd nu Stili adevdrul, ci pentru cdil StiliSi Stili cd nici o minciund nuvine din adevdr " (Iloan2.2l) tt ,,lub4ilor, nu dayi crezare oricdrui duh, ci cercali duhurile dacd sunt de la Dumnezeu, fiindcd muli prooroci mincinoSiau ieSitin lume." (I Ioan 4.1) ll I

to

Ucenicii lui Hristos Numitd gi ,,Biserica lui Hristos" - ,,Church of Chist", aceastd sectd a apdrut in America in timpul trezirilor religioase de la inceputul secolului XIX. Fondatorii ei sperau sd se constituie intr-o forfd unificatoare a tuturor grupirilor neoprotestante. Membrii sectei igi spun ,,ucenici", afirmAnd cd in Noul Testament acest apelativ este folosit mai des in relape cu urmagii lui Hristos decAttermenul,,cregtini". Fondatorii sectei au fost Thomas Campbelt gi fiul acestuia, Alexander Campbell, fogti predicatori prezbiterieni. Adeppi lor s-au numit la turceputcampbeligti, degi preferau sd fie numifi,,Ucenicii lui Hristos". ln 1809Thomas Campbell a fondat Asocialia CreEtind din linutul Washington, statul Pennsylvania, incercAnd, dupd spusele lui, o revenire la valorile cregtinismului primar. in f8f f fiul sdu Alexander i se aldturd gi impreund fotmeazd o adunare la Brush Run, Pennsylvania, de unde secta incepe str se intinde spre vestul Statelor Unite. in 1832 predicatorul Barton Stone 9i majoritatea adepfllor sf,i se unesc cu grupul lui Campbell. : De remarcat cd o parte din adepfii lui Campbell, ih urma predicilor misionarilor mormoni, s-au convertit la mormonism, ddnd asffel un avAnt secteilui joseph Smith. ln a doua jumdtate a secolului XIX au apdrut unele conflicte in cadrul Ucenicilor, legate fu:l principal de activitatea misionard gi de utilizarea instrumentelor muzicale in timpul adunirilor religioase, o practicd consideratd de conservatori ca nebiblicd. Ucenicii conservatori s-au separat in cele din urmd de secta principald, formAnd in 1906 o altd strucfurd, cu numele de ,,Bisericile lui Hristos". Denumirea de ,,ucenici" a rimas distinctivd pentru ramura iniliald a sectei, iar ramura apdrutd in 1906 folosegte numele de ,,Bisericilelui Hristos" sau,,cregti.ni".
It2

Sectanu recunoaqtenici o formd de crez oficial. Practicd botezul adulf,lor insd, in timp ce ,,cregtinii" accepti la prirnirea de noi membri botezul practicat- in cultele de origine, ,,ucenicii" cer rebotezareafur adunarea lor. Fiecare adunare oficiazd.,,Cina Domnului" in fiecare duminic6., ,,ii'r amintirea lui Iisus Hristos". Sectaesteprezenth in RomAniain ambele variante. ,,LJcenicii", mai liberall se bucurd de un interes mai mare, reugind sd atragd mai mulfi tineri in rAndurile lor. Ei pretind cd defin,,formula pentru mAntuire" gi afirmd nici mai mult, nici mai pu,Ln decAt cd sunt singurii cregtini adevdrafi din lume. Membrii manifestd un entuziasm dubios atunci plini devervd.,,cum cAndvorbescdesprecredinfi gi povestesc le-a schimbatlsus aiafa". Legdturile cu lumea sau cu membrii familiei sunt reorientate, incAt cei ,,din afard" sd.fie vdzuE. fdrd,,lumind duhovniceasc5"gi sd poatd constitui o piedicd in calea,,ucenicului".

Noii Apostoli Aga-zisa ,,Biseicd Nou-Apostolicd" a apXrut tr urma religioasdcatolicode.sprinderii unei ramuri din ,,Comunitatea apostolicd". Migcarea Catolico-Apostolicd a luat fiin,te in jurul a anului 1832in Scofia9i Anglia. MiEcarea fost promovatd de cercurile ,,Trezirii", care igi fdcuserdo preocuparedin a vesti iminenla furtoarceriiDomnului nosku Iisus Hristos. Edward Irving, pastor al Comunitdfii din Londra, a fost insuflefitorul acestei migciri, o migcare ce agtepta o noud ,,pogorAre a Duhului Sfdnt'' care sd preceadd cea de-a doua venire a Domnului Iisus Hristos. intrucAt adepfii ircepuserd sd aibd parte de diferite manifestdri psihice atribuite ,,SfAntului Duh" (vindecdri miraculoase, vorbiful in limbi,
vedenii etc.), Irving a vdzut

t-f-,'*

"!3.;i,.*m$Hilffi 11ffi rii ffi Filiaia r-l:ZAit

r,,!r
irf ii{"EtCU

asta o confirmare

-,::;?j*$*I

agteptdrii sale. Acum avea motivatia pentru a susfne ideea ,,sfdrgitului Bisericii'' . -. Din acest moment s-a considerat necesard afirmarea darurilor Duhului SfAnt gi de asemeneareinnoirea misiunii de apostolat in forma evocatd de Noul Testament. S-a procedat astfel la alegereaa doisprezece,,apostoli'' care sd preia conducerea noii biserici. Cum, totugl agteptata trtoarcere a Domnului Iisus Hristos intdrzia iar ,,apostolii" mureau unul dupd alful, s-a fXcut simfitd nevoia unei modificdri, care insd a generat unele tensiuni. De aceea,tr anul1860, doipartrzani ai'ramurii germanea sectei,pe nume Geyer qi Schwartz,au explicat ci numdrul celor,,doisprezece apostoli'' ar trebui reinnoit, apelAndu-se la alegeri democratice. Acfiunea lor le-a atras excluderea din ,,Comunitatea religioas5 catolico-apostolicd" gi, in cea mai bund tradifie sectantd,cei doi gi-au luat juciriile gi au plecaf punAnd bazele unei noi migcdri, intitulatli din anul 1907 ,,Comunitatea Nou-Aposto1icd". Aceasta a devenit ulterior ,,Biserica Nou Apostolicd". Dupd constituire, numdrul ,,apostolilor" a crescut de la cifra inifiald de doisprezece la cifra corespunzdtoarecongregafiilor formate. lnvdlXfura acestei ,,Comunitdti Nou Apostolice" este aproape h exclusivitate reprezentatii de promovarea conceptului de ,,apostolprincipal" sau ,,apostolpatriarh". Primul ,,apostol principal f patriarH' a fost un gef de gard, Krebs, dupd acestaurmAnd, din L905, un fermier pe nume Niehaus. Din 1930 funcfia de ,,apostol principal f pattiarW' a fost preluati de un cizrnar, devenit mai tdrziu sergent, iar dupd aceeanegustor de figdri de foi! Numele lui era J. G. Bischoff.lncepAnd din1960,,,apostolul principal" al Bisericii Nou Apostolice a fost W. Schmidt. Conform publicafiei ,,Biserica Nou Apostolic5" editata de Biserica Apostolicd Internafionald cu sediul h Zrrich, Elvefia, acfualul,,apostolsuprem" esteRichard Fehr.
tl4

Punctul central gi piatra de poticnire a doctrinei nouapostolice esteinvdldtura referitoare la slujba de apostol. Dupd irnvdfdtura ortodoxi a Sfintei Scriptutigi a Sfintei Tradifii, cei doisprezece Apostoli alegi de MAntuitorul au numit fur fiecare biseric5 locald conducdtori imputernicifi cu slujirea gi pdzirea adevdrurilor de credinld. Acegti primi episcopi au hirotonit, la rdndul 1or, bdrba! de incredere, constifuindu-se asffel,,succesiunea apostolicd" in Biserici. Nimeni nu se putea gi nici nu se poate face preot singur ,,apostoY' cu atdt mai pufin - dacd nu este hirotonit de Bisericd prin punerea mAinilor episcopului, cu o descendentd ce coboard pAnd in vremurile apostolice. Asemenea obiecfli la pretenfia lor de ,,apostolie" nu impiedicd insd Biserica Nou Apostolicd sA transmiti mai departe, ca de la sine putere, slujba de apostol in general gi indeosebi slujba de apostol principal cu imputerniciri ecleziasticenelimitate. HotdrArile gi acfiunile,,apostolului principal /patriarh" sunt revelatoare cu privire la supremafia ecleziasticd care i se acordd. In persoarut ,,apostolului pdmdnteascda lnsugi principall' se afirmd ci se aflX prezen,ta Domnului Iisus Hristos, iar manifestarea legitimd a lui Hristos nu se poate ldsa obstrucflonatd de simple obiecfii referitoare la Scripturd sau turvdfdtura Sfinfilor Pdrinfi. Iatti cdteva afirmafii de bazd din i:rvdfitura acestei secte: ,,Apostolii in ainld reprezintdpoarta cdtre Dumnezeu,pin care Lui omul trebuiesd intre; lisus nu ne mni poateajuta, cdci sAngele s-a scurs pe pdmint, la Golgota,gi nu ne mni poatefolosi. O altd impdcare Dumnezeunu mai esteposibilddtcdt prin har gi pin cu Apostolat". Ca o continuare evolutivd a acestei invdldturi eretice, Biserica Nou Apostolicd gi-a creat o taind specificd atunci cAnd - pe ldngd Botez gi Euharistie, cele doutr taine pdstrate, dar transformate de sectele neoprotestante -, aceasti sectd a inventat ,,taitta pecetluirii cu Duh Sfdn(', consideratii ,,cea mai importantd taind"! Aceasti ,,tair16"poate fi administratd
ll5

numai printr-un ,,nou apostoll'. in revista ,,Familin Noastrd", anul fV, numdrul 3 din martie 1994 se merge atAt de departe incdt se afitmX cd apostolul districtual Rosentreter,cdldtorind in patru locuri din Insulele Fidji, ,,a botezat cu Duhul Sfdnt L30 de suflete". Prin punerea mAinilor noilor apostoli asupra unei persoane,aceasta primeEte,,pecetluirea Duhul Sf6nt" gi cu obfine apartenenfa la cei 144.000 din cartea Apocalipsei, membri ai,,adevdrateiBisericiCregtine". De asemenea,,,pecetlltitea" poate fi transmisd chiar gi celor care au murit! in astfel de cazuri, cei vii devin locfiitori ai celor morfi. Pentru iustificarea acestei practici, secta se folosegte de I Corinteni 15.29, insd oricine citegte contextul acestuiverset poate vedea ci Sfdntul Pavel vorbegtedespre o comunitate religioasd necregtind, izolatd, Care practica ,,botezal morfilor". O asemenea practicX nu a fdcut parte niciodatd nici din invdldtura gi nici din practica Sfinfilor Pdrinfi. in rAndul adepfilor ei, BisericaNou Apostolicdse bucurd de un prestigiu ridicat, prestigiu care se sprijinX pe autoritatea infailibild a,,apostolului patriarh". Relevante pentru tenacitatea qi puterea acestei secte sunt evenimentele: care s-au petrecut duph moartea apostolului ,,principal" sau ,,pattiarh" Bischoff. Acesta afirmase cu ocazia Crdciunului din 1951 cf, el nu va muri gi va trii apucdnd intoarcerea Domnului Iisus Hristos. Timp de noud ani aceastdafirmatie a fost vehiculatX constaht ln cadrul sectei. Bischoff a murit, in cele din urmd, fdrd ca profefia lui sd se implineascd. Aceastd neimplinire a profetiei ,,apostolului patriarW' a constituit, pentru cine avea ochi de vdzut gi urechi de auz7t, o demascare a sectei. Pentru cei mai mulfi membri insd, lucrurile nu au stat chiar aga. Chiar a doua zi dupd moartea lui Bischoff, noul ales in funcfia de ,,apostol patriarh", Schmidt, a declarat cd este de neinfeles de ce s-a rdzgAndit

Dumnezeu! Schimbarea de intenfie ii aparfinea deci lui Dumnezeu, intrucAt,, apostolul patriarh" nu putea gregi!! ,,Biserica Nou-Apostolicd" reprezintd -o- <nistificare a adeviratei Bisericii a lui Iisus Hristos, Biserica OrtodoxX. Plictisifi de spiritualitatea seaetr 9i rafionalistX a lumii neoprotestante, unii oameni cautd noi forme care sd le dea iluzia de autenticitate, de sacru. ln loc sX se indrepte spre Biserica Ortodoxi, adevdrata depozitatd a harului lui Dumnezeu, a succesiunii apostolice gi iconomd a Sfintelor Taine, acegti oameni igi pldsmuiesc simulacre de bisericd, potrivit cu gusturile lor exotice gi cu vanitdfile personale.

Sectalui Sun Myutg Moon sau,,BisericaUnificirii" Coreea a fost una din lirile asiaticeln care prozelitismul catolic Ai protestant a fost gi este foarte puternic. In Seul se afli cea mai mare bisericd penticostald din lume, numdrdnd aproximativ un milion de membri. Sun Myung Moon s-a ndscut in 1920 intr-o provincie din actuala Coree de Nord. Cdnd el avea L0 ani, familia lui sa qonvertit la o formd penticostald.de prezbiterianism, care tncuraja vedeniile gi alte practici atribuite Duhului SfAnt. in 1936,LavArsta de 16 ani, Moon a pretins cX a avut o vedenie in care Iisus Hristos lnsugi l-a anunlat cd a fost ales de Dumnezeu, pentru a duce la capdt restaurarea lmpirdfiei lui Dumnezeu pe pdmdnt. Ulterior el a pretins cd a primit gi alte revelafii, insd nu le-a fdcut publice pAnd in 1946. Dupd terrninarea liceului din Seul, Moon a plecat sd sfudieze la o universitate din Japonia. Nu a absolvit facultatea, iar dupd infrAngerea Japoniei in al doilea rd.zboimondial s-a intors in Coreea.intre 19489i 1950a fost intemnilat de cdtre comunigtii nord-coreeni. ln 1954, in perioada de sdrhcie gi instabilitate potiticd gi economicd de dupd Rdzboiul Coreei (1950-1953), tt7

116

Moon infiinfeazd Biserica Unifictrii, cunoscutd oficial ca ,,Asociafia Sfilntufui Duh pentru Llnifcarea Cre1tinismului Mondinl", irn care numdrul din ce ln ce mai mare de adepF contribuie prin ztciuialalor la intrefnerea luxului gi opulenla liderului. Moon a dezvoltat o invdldturd cu totul originald, afirmdnd cd rostul venirii Fiului lui Dumnezelrpe pdmAnt ar fi fost trtemeierea unei famitii model, inse ar Ii fost impiedicat sd facd aceasta de cdtre cei care L-au rhstignit. Acum li revenea lui Moon misiunea de a duce la bun sfdrgit ceeace incepuse MAntuitorul. ln acestsens,Iisus din Nazaret ar fi Mesia Noului Testamen! iar Moon ar fi Mesia ,,Testamentului (Legdmdnfului) Vegnic". Secta,care numdrd astdzi aproximativ doud milioane de adepfl, il proclami deschispe Moon ca succesor lui Iisus Hristos. al Moon gi sofia lui afirmi cd ei formeazd,famtlia ideald pe pdmdnt, dupd modelul lui Adam gi Eva inainte de cXdere.Cei doi au mai multi copii, o parte dintre ei trfiafi. Esteinteresant cd lui Moon i-au trebuit ceva incercdri in rcalizarea familiei perfecte, actuala lui sofie (o studentd coreeandde 1g ani) fiind a cincea ,,Evk" din viafa luillncepAnd din anii 19g0, Moory, pozdnd tr anti-comunist infocat, a furceput sd cAgtige aliafi printre grupurile politice conservatoaredin SUA, pe care le_a ajutat cu contribufii financiare. Activitdflle lui poritice i-au cAgtigat un respect de care nu s-a bucurat fursdin arui 1970, perioadd tr care gruptiri de pdrinli 9i fogti membri ai secteilau acuzat in mass-media de tehnici de spdlare a creierului pentru recrutarea de membri. secta promoveazd obedienfa absolutti fald de Moon. Membrii trebuie sd se supund directivelor venite de sus pand in cele mai mdrunte detalii ale viefii personale, cum ar fi cele legate de alimentafie sau de petrecerea timpului liber. De reguld, membrii sunt determinati sd rupi legdturile cu familia, rudele fiind considerate,,neiluminate". Ocazional, apar in mass-media
ll8

relatdri despre cununii in masd efectuate de ,,reverenduf' Moon pe stadioane, in cadrul unor ceremonii fastuoase ln care acesta,,cunund" simultan sute de cupluri. -' Moon conduce actualmente un imperiu financiar clddit cu banii gi forla de muncd a mernbrilor. El define companii ln Coreea de Sud gi nr Japonia, unde produce arme pentru guvernul coreean,extract de ginseng gi vase de porfelan. Din cauza actelor de evaziune fiscald, el a primit interdicfie de intrare tr unele ;eri. ln 1982 a avut de executat in SUA o condamnare de 18 luni de inchisoare pentru evaziune fiscald.Moon desfdgoard o intensi activitate mascatd, prin intermediul unor organisme internafionale create de el, care aparent nu au nimic de-a face cu religia, ca de exemplu: Congresul internalional pentru unitatea oamenilor ile Etiinld (lclls), Acailemiaprofesoilor pentru paceamondinld (PWPA), Congresulmondial al mijloacelorde informnre tn masd UVMC), Fundayia internalionald pentru ajutor gi prietenie (/RFF). Numdrul acestor orgarizafi-capcand, pepiniere de adepfi, ar dep[gi in prezent cifra de 100. ActivitdflIe sunt disimulate, iar secta reugegte sX aducd la congresele ei chiar teologi ortodocAi. Nu e de mirare cd nu demult ,,teolog{' ai Bisericii Unificdrii au conferenfiat fur doud rAnduri 9i la Facultatea de Teologie Ortodoxd din Bucuregti. Aceastd sectX ne poate da mdsura rdtiicirilor, a blasfemiilor gi hulelor care se aduc lui Dumnezeu de cdtre oameni ce se pretind a fi cregtini gi furcearcisi ,,futcregtineze" 9i pe alfii.

119

Biserica Universali Aceasta este una dintre cele mai noi sectedin RomAnia. Este remariabild prin impostura cate caracterizeazl. toatd activitatea ei. Numele sectei - ,,Birerica Uniuersald"- nu spune nimic despre identitatea ei doctrinard. Fluturagii publicitari distribuifi la colpri de stradd sunt ornap cu cruci ortodoxe, folosesc un limbaj ortodox (,,liturghie", ,,slujbd" gi ,,acatiste pentru bolnavi"). Pentru ca furgeldciuneasd fie deplind, adundrile sectei sunt definite ir termeni ortodocAi. Adundrile sectei se numesc ,,libtgh77" , iar fiecare noud sald de adunare este,,sfintitd", folosindu-se,, ulei sfinfit din Israell'. Personajul central al sectei - responsabil pe RomAnia este numitul Octavio (?) Bravu, care apare in fotografii imbricat h sutanX preoleasch gi este prezentat drept ,,pdrintele Bravu". Din punct de vedere al legii, acestaesteun caz de fals intelectual. Sectase adreseazdcu precXderecelor cu probleme de sdndtate (trupeascd),promitAnd,,rugdciuni puternice" care aduc vindecare persoanelor tr cauz6. Fipica ,,Pagina Uniaersald un ziar al lucrdrii lui Dumneztlt" esteimpdnatd cu fotografii ale unor persoanegi mdrturiile acestoradespre cum li s-a schimbat viata de cAnd au inceput sd meargd la aceastX ,,bisericd". Pe lAngd articolele cu caracter religios vddit trEeldtor, redactate pe un ton bombastic, publicapa iEi informeazd cititorii gi despre rezultatele meciurilor de fotbal. O analiz5-mai atentd a practicilor acestei secte o ageazd. fur categoria sectelor neo-penticostale.Locul de adunare din Bucuregti esteun cinematograf de la periferia oragului.

Copiii lui Dumnezeu sau ,,Familia dragostei" Acest capitol se doregte a fi o averttzarecri privire la o secta rdspAnditd in lumea lntreagd, inclusiv ln Romdnia, gi cunoscutd sub numele de ,,Copiii lui Dumnezeu" sau ,,Familia Dragostei''36. Ddndu-se drept veritabili misionari cregtini, Copiii lui Dumnezeu ademenesc persoanecredule,lucrdtori din clasade mrjloc Ai mai ales tineri cu o oarecare instruire cregtind, convingAndu-i sd li se aldture. Au reugit sd-gi asigure sprijin, protectie gi asistenld juridicd din partea unor oameni de afaceri, ofileri ai armatei, avocati gi chiar politicieni. Aceste relafii, insd, nu i-au ferit de scandalurile demascatefurpresi gi de urmdrire penald atAt in America, cAt gi in alte ldri occidentale. Conflictele cu legea l-au determinat pe liderul sectei sd dea ordin de pdrdsire a Statelor Unite, pe motiv cd acestea urmau sd fie judecate de Dumnezeu printr-un cataclism natural. De la data emiterii profefiei gi pAnd in zilele noastre dezastrul nu s-a declangat determindndu-se in schimb rdspAndirea ,,Copiilor lui Dumnezert" ?Tt intreaga lume, secta ajungAnd astfel sh fie prezenti qi fur blocul ldrilor fost cornuniste, unde beneficiazd de o largd libertate de migcare, aparent aceste ldri devenind un adevdrat ,,paradis" al grupului. ZeluL religios suplinegte numdrul lor restrAns, aproximativ 15.000 - 20.000 pe tot globul. ,,Copiii lui Dumnezeu" a1to structuri piramidald de inaltd organizare bazatd pe o supunere necondiflonatd fald de fondatorul gi ,,ptofettt(' 1or, David Berg (cunoscutca Moise David, ,,Mo", ,,TAttcuY' sau ,,Bunicul"!). Toate acestea, impreuni cu
Sau ,,Familia Cerului" - o explicafie pentru numeroaseledenumiri este incercareade mascare identit6tii gi totodatda adevdratelor a scopuri oculte. 121 'o

r20

doctrinele lor secrete, practicile sexuale gi tehnicile amdgitoare de a cAgtigaadepfi, ascunsesub o faladd pseudocregtind, fac din ei o amenintare extrem de distructivd la adresa individului 9i a familiei. Articolul din revista Newsweek din 13 septembrie L993, intitulat ,,Abuzul SexualEi Copiii lui Dumnezeu" indicd efectele , nocive asupra comunitdfilor ln care se addpostesc.Aparilia lui a fost prilejuitd de scandalulpe caregrupul l-a provocat tr Argentina. Iatd o concluzie pertinentd extrasd din amintitul articol: ,,Dintre toate exporturile din Statele Unite, sectele religioase sunt probabil cele mai nedorite. Poate cel mai binecunoscut dintre toate este secta ,,Copiilor lui Dumnezeu", care gi-a cAgtigat anii'70 peste12.000de membrii din 70 de in folosind sexul liber. Susfindtori ai campaniilor anti!dri, sectare, cAt gi unii fogti membri au afirmat cd acest grup infiinlat in California in anul 1968,ipi irtrliazd,sexual copiii de la vArsta de doisprezeceani gi ci ii exploateazXpentru a face bani 9i a cAgtigarecrufi. Dupd o investigafie de 3 ani, polifia a efectuat un raid la zeceadresedin BuenosAires gi din jur, de unde a ridicat 255 de persoane, printre care 137 de copii gi adolescenti, cu totii fdcAnd parte din secta ,,Copiilor lui Dumnezelt", numitii ,,Fafr:rilia". La sfArgitul anchetei, 16 adulfi erau acuzafl de rdpire, escrocherie, corupere de minori gi de violarea drepturilor copilului.' Copiii au fost internati in institufii specializate,pentru a fi supugi unor analize psihiatrice. Autoritdfile afirmd cd au gdsit o mulfime de dovezi noi, inclusiv CD-uri gi casete video pornografice, una dinhe acesteaardtAnd un tatd ce intretine relafii sexuale cu fiica lui. Problema a fost cu identificarea membrilor sectei, care s-a dovedit a fi un cogmar pentru autoritAfi. O oficialitate a afirmat cd unii dintre copiii gesifi trdiesc turtr-un fel de meditafie continui. Autoritdfile argentiniene cred cd aproape
122

jumdtate din cei refinuli provin din Statele Unite, iar aljii din Irlanda, Marea Britanie, Brazilia, Grecia, Spania, Uruguay gi Peru. Ceilalfi copii erau din Argentina, insi. fdrd perinp. Investigafia a fost motivatd de plAngerea unui cetdtean american impotriva relinerii de.cdtre grup a celor patru copii ai sdi, dupd ce sofia a pdrisit grupul gi a murit." IatA lnsd ce declarh, in aceeagi publicafie, despre aceste ahocitdfi religioase un membru de seamdal grupului: ,,Suntem pur Ei simplu tofi un cdmin (o familie). Histos ne iartd toate pdcatele noastre ne cunoagte inimile." Ei Originea ,,Copiilor lui Dumnezeu" Fondatorul lor, David Berg,ndscutin Californiainl9l9, a fost crescut intr-un mediu penticostal, atAt bunicul cAt gi mama lui fiind predicatori ambulanfi. A invdlat din copildrie concepte neoprotestante standard, cum ar fi ,,importanfa slujirii lui Dumnezeu". Din nefericire, Berg a avut o copildrie cu probleme: a fost molestat sexual de cdtre adulli de ambe sexe. A avut un contact sexual incestuos cu o verigoard la vArsta de gapte ani, iar ca adolescent era obsedat de sex gi masturbare - toate acesteain ciuda educafiei morale deosebit de stricte pe care o primea furfamilie. ' Mare parte din copildria lui Berg a fost petrecutd, de asemenea,intr-o lume a inchipuirii: era animat de o intensd dorinli de ,,a fi cineva" gi, asemeneamamei gi bunicului sdu, a crescut cu convingerea cd a fost destinat a fi un mare om al lui Dumnezeu. De la incepuf trsd, visul lui a fost intrepdtruns de deviafii sexualegi de pofta de putere. Tn1944, Be;g s-a cdsdtorit gi a avut patru copii, fiecare din ei avAnd sd joace mai tdrziu un rol important fir fondarea ,,Copiilor lui Dumnezeu". Spre sfArgitul anilor 1940, Berg a fost numit pastor al unei adundri neoprotestante,unde a lucrat vreme de doi ani. Berg pretinde cd a fost indepdrtat din funcfie pe nedrept, din r23

pricina predicilor lui pline de putere gi a metodelor lui interactive. Unii membri ai familiei sale afirmi, insd, cd adevdrata cauzd a fost legXfura adulterint cu o membrf, a aduhdrii. Oricare au fost motivele, Berg a afirmat ulterior cd intreaga afacere ,,m-a tnfuriat, amdrilt Ei scfrrbit de ftldrnicin tntregului sistembirericesc aEamdsurd,cd aproape deuenit tn am un comunist". De-a lungul anilor 1.950, Berg s-a aflat in cdutarea bisericii perfecte, vizitAnd in acest scop chiar diverse culte oculte care comunicau cu spiritele. Pdrea sd-gifi gdsit o vreme locul potrivit la ,,Clinice Sufletului", o migcare radicald fondatii de Fred Jordan, un misionar baptist. Acolo Berg gi-a format zelul pentru mdrturisiri personale, o practicd specificd ,,Copiilor lui Dumnezetl" pAn[ in zilele noastre. Berg a petrecut apoi cAfiva ani promovAnd programul evanghelistic al lui Jordan prin intermediul stafiilor de televiziune din America. in ciuda,,slujirii lui Dumnezeu" gifiind departe de sotie, ln timpul ceHtoriilor sale Berg vtzita prostituate gi se implica furlegaturi adulterine. Tot atunci el a inceput sd-gi molesteze sexual cea mai tAndrd fiicd, Faithy, ca de la vArsta de doisprezeceani sd-gi facd din ea un partener sexual.Spre sfArgitulanilor 1960,Berg ii ,,slujea lui Dumnezeu," adrtcAndu-gicopiii la adundrile de evanghelizare gi condamnAndu-i aspru pe cei care nu ficeau la fel. Mdrturisirea credintei era porunca de bazd, a conchis Berg, de aceeaDumnezeu fi va trece cu vederea chiar actele de adulter gi inces! judecatd la adresa altora gi implicarea tr astrologie gi spiritism, atAtavreme cAt rdmAnea ascultdtor in ,,a mdrfurisi". ln 1968 s-a mutat impreuni cu familia fur Huntington Beach,California, incepAnd sd mdrturiseascdprintre hippiofi. Copiii lui adolescenf au convertit pe multi, aducAndu-i apoi la o cofetdrie,unde-l ascultau pe Berg predicAnd pe un ton violent impotriva cultelor gi a institufiilor religioase. Tinerii hippie erau bine tratafi 9i ajutali str scapede droguri, iar apoi 124

indoctrinaF cu cregtinism,,Berg-ianl,. Fugind din fafa legilor californiene, ,,Copiii lui Dumnezerl', au plecat la drum fir convoaie de nomazi, oprindu-se tn cele din urrftila o fermd lAngd Thurber, Texas,in1970, unde au crescut in numdr gi de unde au lnceput sd trimitit grupuri spre alte ageztrri, cu scopul de a stabili comunitafi si a cdgtiga alfi converfil, Ei ucenici. InterpretAnd Scripturile tntr-un stil de severd condamnare a altora, Berg susfnea cd bisericile existente se fdceau vinovate de neascultare, de compromisuri materialiste, gi cd apaltineau Babilonului, desfrAnata cea mare din cartea Apocalipsei. Fiecare trebuia sd-gi ,,urasci,, gi sd-gi pdrdseascd familia, de vreme ce doar ,,Copiii lui Dumnezeu" slujeau pe Dumnezeu gi erau adevdrata ,,Familie". in primii ani ai decadei 'J.970, fineri gi tinere igi pdrdseau serviciul cu sutele, renuntau la educafe gi familie ca s{ se aldfure ,,Copiilor lui Dumnezelt", atZit ln Statele Unite gi Canada, cdt 9i tur Londra (Anglia) 9i alte orage mari ale Europei, Australiei gi Americii Latine, odattr cu rdspAndirea lor pestehotare in aceiani.

tdndrd, pe care Dumnezeu o ridica, gi cd sofia gi mama copiilor lui reprezenta,,vecheabisericd,,,pe care Dumnezeu o abandona pentru cd era ,,depdgitd,,, deoarece Dumnezeu fdcea,,ceva nou". ,Acestaa fost furceputul obiceiului lui Berg de a-L lua martor pe Dumnezeala picatele luf in loc sd se pociiascd de ele. Prin exprimdri ,,profetice", el se proclama cu arogantd ,,profeful lui Dumnezeu pentru vremurile din urmd,,, fd.arrd cunoscut ,,CuvAnful lui Dumnezeu pentru astdzi,' prin t25

scoatereadin context a unor versete gi pilde din Scripfuri, tr trcercarea lui de a-gijustifica noile doctrine. Ca urrnare a exemplului sdu personal gi a indemnurilor deschise, promiscuitatea sexuald era ln floare printre conducdtorii ,,Copiilor lui Dumnezeu".UQa spre ocultism a fost deschisd larg atunci cAnd Berg a primit un ,,ajutot spirifual", gi anume un figan obscur, Abrahim, Pe care/ suslinea Berg, Dumnezeu il trimisese ca sd-i fie inger pdzitor gi cdlXuzitor spiritual. Cu pdcatele sexuale ,,sfinfite" de acum gi cu puteri oculte care sd-l cdlduzeascd,Berg a indrumat fur ,,Copiii lui Dumnezetr""sd. se rXspAndeasc5 toatd lumea, pentru ca, mai tdrziu, sd atingd mai lntAi in Europa, in 197'1,, fiecare continent la mUlocul anilor 1980. De fapt, zelul misionar nu a constituit singura motivafie din spatele efortului de extindere mondiald, existAnd tr plus gi nevoia lui Berg de a scXpa atAt de hdrpiala phrinplor irfuriafi ai cdror copii fuseserd convertifi, cAt gi de cea a autoritifilor din unele ora$egi state. ,,Copiii lui Dumnezert" irrtte aniil9T0 gi 1980 In 1g7g,stabilit la Londra, Berg a poruncit adepgilor sei: sd firceteze a mai pune accentul pe mirfurisirea personali gi sd se concentrezepe distribuirea mesajelor'lui scrise gi sh solicite donafi pentru propria lor finanfare. Pozl]ia lui politicd (anti-ameriianX, anti-israeliand, pro-arabd) gi poemele lui cu notd explicit sexualX au stdrnit mAnia publicului gi a presei, iar indrdznelele lui profefii false privind distrugerea Americii oda0i cu aparifia cometei Kahoutek au provocat confuzie in rAndurile ,,Copiilor lui Dumnezeu" dir. toatd lumea. in 1976 Berg a aruncat bomba care avea sd pulverizeze odatii pentru totdeauna orice iluzie a ,,Copiilor lui Dumnezeu" cd ar fi o grupare cregtind, devenind aberanf gi inacceptabili atAt in ochii cregtinilor, cAt gi in fafa societtrfii,in general. t26

Dupd un an sau doi de experiment personal inh-o noud ,,Iucrate" impreund cu consoarta ,,Maria", Betg a cerut tuturor femeilor membre sd inceapd ,,pescuitdl-prin f7lr(, care fursemna acordarea de favoruri sexuale atAt pentru cAgtigareade noi membri, cAt gi pentru obSnereabundvoinfei functionarilor guvernamentali gi a factorilor de putere din diferite !dri. ln epistolele sale, foarte explicite din punct de vedere sexual, Berg pretindea cd Dumnezeu a sfinfit de acum adulterul Ei curvia (!!) cu condifia sd fie ,,sdvArgite fur dragoste" gi ,,pentru slava lui Dumnezeu'. IJn ,,ftate de credinfi" dezamdgit de propria familie, putea gisi consolare (sexuald)in Familia lui Berg, totul sdvArgindu-se,desigur, din ,,dorinta de ajutorare gi din dragoste de aproapele". Berg igi instruia adepfii cum sd procedeze cu ,,pescuitul prin flirt'' gi cum sh ceartr cadouri bdnegti. CurAnd, mii de membre ale ,,Copiilor lui Dumnezeu" ditt toati lumea au devenit ln mod fXfig prostituate, ducdnd la infectarea a sute de oameni cu boli venerice. lncepdnd cu aceastd revolufie a ,,agdtarnenfului'', ,,Copiii lui Dumnezerr" au irceput sd-gi spund ,,Familia Dragostei". Exceselesexuale au condus inevitabil la sex cu copii. Credincios trecutului sdu, Berg pretindea cd incestul gi sexul sdvArgitcu minori sunt permise, curAnd apdrAnd o serie de cazuri de mame $i tati devenif, intimi, din punct de vedere sexual, cu fiii 9i fiicele 1or gi chiar copii tineri sdvArgind acte sexualecu alf copii sau cu membri adu$i. AmestecAnd imoralitatea lui sexuald cu ocultismul, Berg pretindea cd furtrelne relafii cu un intreg panteon de zelte pd,gAne, inclusiv Afrodita, Diana, zeila Atlantidei" Mocumba3T. Fascinatia lui ocultd l-a condus pe Berg la promovarea spiritismului, consultarea de medii spiritiste,
Practic aceastanu este o zeitate, ci reprezintd numeleunui brazilian. 37

cult afro-

127

astrologie gi necromantie. El le-a scris adepfilor sdi, asigurAndu-i cd tofi au ,,ajutoare spirituale" gi-i indemna sd afle cine sunt acesteajutoare spirituale, sd le cunoascd. -Originaiitatea lui Berg nu s-a oprit aici. in timp ce continua sd proclame mdntuirea prin credinpa in Iisus Hristos, el a lnceput sd nege dumnezeirea lui Hristos gi fecioria Maicii Domnului. Spre finele anilor 1980, in timp ce presa din lumea inheagd ii prezenta pe ,,Copiii lui Dumnezeu" itttr-o lumind negativd din pricina agdfatului religios stradal, Berg qi-a instruit adepfii sd declare,,publiculuicd gruparea ,,Copiilor lui Dumnezeu" s-a destrXmat. Ei s-au retras in clandestinitate, au devenit incd gi mai secrefl, mai ingeldtori in metodele 1or, cel pufln in America de Nord. Ei nu au dispdrut, insd. Sub orice nume s-ar ascunde acum, ei rdmAn bine organizap, gi continud sd cAgtigeprozeli|lde-a lungul gi de-a latul lumii, activAnd in secret chiar gi in ldri din care fuseseri alungafi. Ultimele evolufii ale ,,Copiilor lui Dumnezeu" ,,Profetul1' David Berg s-a dus la dumnezeul lui in octombrie 1994. Spre bdtrAnele ajunsese sd aibd o sdndtate gubred5,iar vdduva Maria (numitd de adepfi ca ReginaMaria sau Mama Maria), a preluat helurile puterii in supravegherea strucfurii piramidale "de conducere a ,,Copiilor lui Dumnezeu" gi in stabilirea direcfiei. Ea a insistat sd debaraseze secta de excesele sexuale cele mai grave, interzicAnd incestul, abuzul minorilor gi legdturile sexuale dintre adulfi gi adolescenfi, toate pentru a salva migcarea de la auto-dizolvare. Practica de ,,pescuire prin flirt" a fost sistatd tur mod oficial spre sfArgitul anilor 1980 din pricina amenintdrii flagelului cu virusul HIV, dar gi aceasta doar dupd ce o membrd a murit in Japonia rdpusi de SIDA. De la
128

aceastddatii, membrii au fost instruifi sA utTltzeze,,pescuirea prin flirt" numai cu prietenii vechi, sd foloseascdprezervative gi sd efectueze periodic teste HlV. Aceste schimblri au fost introduse, aga cum s-a afirmat, pentru auto-protecfie gi nu fur urma vreunei schimbdri de concepfie a grupului. Doctrinele zeifelor gi a spiritelor cdlduzitoare, negarea divinitdfii lui Hristos etc., au rhmas intacte. De asemenea,in pofida faptului cd mii de membrii ai ,,Copiilor lui Dumnezeu" sunt infectafi cu boli venerice, acegtia continud totugi sd se bucure de ,,libettatea" de a trdi furcurvie, adulter, ,,cisdtorii deschise" gi poligamie, toate sdvArgitepe ascuns,ln timp ce fafd de public pretind a fi ,,misionari cregtini", momind noi membri 9i strdduindu-se sd cAgtigefavorul unor oameni cu inlluentii in presd, guvern gi armatd. Demasctrri ale sectei au avut loc frecvent in ultimii ani, lansAndu-se campanii majore impotriva ,,Copiilor lui Dumnezeu" din partea presei sau a guvernelor unor tiri ca India, Hong Kong, Filipine, Btazilia, Argentina, Spania, Elvetia, Australia gi Japonia. RenunlAnd la tactica de atac folositA de-a lungul timpului, ,,Copii lui Dumnezelr" alr inceput sd se apere furmod agresiv, utilizdnd avocafi gi fdcdnd declarafii de presd. Ca toate sectele,,,Copiii lui Dumnezeu" folose,sctehnici ingeldtoare de prozelitism. Fele zArnbTtoare, copii cuminfi, casete cu muzici gi inregistriri video, toate destinate sd transmitd imaginea unor cregtini fericifl gi devotafi. Pliantele 9i afigele lor viu colorate prezintf, imagini ale unui Paradis care ii agteaptdpe membrii sectei,un Paradis tr care se afld Tatiil Ceresc, avAnd la dreapta pe Fiul gi la stAnga... o tAndrd zAmbitoare cu un decolteu adAnc!Sectaigi coplegegte potenflalii convertifi cu atenfii, cuvinte mdgulitoare, priviri galege,atingeri drigistoase, imbrdtigdri gi cdnteceerotice. Folosind astfel de metode gi tactici, ei abordeazl, pe oameni pe stradi, la locul de muncd, chiar in biserici gi
129

librdrii cregtine, in efortul lor de a strange fonduri prin vdnzarea de casete video gi cu muzicd. Nu au autorizatie pen_trua colecta donafii, nu sunt inregistrati ca societate de binefacere qi nici nu pldtesc taxe. Bunivoinfa gi aparenta ror decenfd au rolul de a indepdrta suspiciunile intrebdrile de 9i genul: ,,Cine suntefi voi?",,,Din ce organizatie facefi patte?', sau ,,Cum folosifi banii pe care-i strAngefi?,,. in' general, incearcd sd fie evazivi gi sd schimbe subiectul. unul din rdspunsurile mai des folosite este cd sunt doar ,,misionari independenfl" sau uneori dau numele unei farse organizatii care variazd de la fard la'tqrd (,,FarmeculCerului,, este un de nume). Inhebafi dacd apartin ,,Copiilor lui ltfel Dumnezeu" sau ,,Familiei Dragostei,,, ei neagd de cele mai multe ori, chiar dacd sunt confruntafi cu doveii contrare. Au ajuns pand acolo cd au editat cirti umoristice, ilustrate foarte reugit, cu scopul de a-i instrui pe copiii lor cu privire la ,,necesitatea" practicdrii minciunii fald de cei din ufuru grupului gi lnaintea autoritdfilor. in primele luni de apartenentd la ,,Copiii lui _ Dumnezeu",'n om poate sd nu bdnuiascdnicidecum cd face parte dintr-o secth foarte bine organtzatd, iar ,,Copiii lui Dumnezeu" vor face tot ce le ,U t:r putinl5 penlu aJ impiedica sd descopereadevirata lor identitate inainte de a fi profund implicat. Deoarece sectavorbegtedespre Iisus gi despre mantuire qi predd studii biblice, pbten;iala victimd crede ci acegtia sunt cei mai sinceri cregtini htahiri vreodatd gi buni cunoscdtori ai Scripturii. OdatA convinsd sd li se aldture, victima va fi supusd unui intens program de pregdtire, cu scopul de a fi -B"tg. furdoctrinat cu scrierile lui David Acest proces de indoctrinare va fi atat de profund, incat odau ce o'persoand este acaparatd,aceastava fi finuti ani de zile in rdndurile lor, chiar dacdva dori sd renunte.

Membrii sunt puternic indoctrinati si creadd cf, nu existd altd grupare in lume in cadrul cireia sd-L pofi servi pe Dumnezeu atAt de desdvArqit. Li se spune -clar cd dacd pdrdsesc ,,Copiii lui Dumnezeu", pdrdsesc prezenta gi binecuvantdrile lui Dumnezeu gi cd singura alternativd este ,,sistemul lumii, potrivnic lui Dumnezeu". Ei publicd ,,mirfurisirile traumatice" ale celor care nu s-au pufut descurca in afard qi s-au reintors. Pe ldngd acestea, mulfi dintre ei gi-au petrecut o mare parte a viefii de adult in cadrul grupului ,,Copiii lui DumnezelJ", ceea ce face ca lumea de afard sd li se parX coplegitoaregi imposibil de supravietuit i:r ea. Cine este abordat pe stradd, la gcoald sau la locul de muncd, trebuie si fie atent la afigele viu colorate, cu texte pe spate gi la casetele video sau cu muzicd oferite in pachete atrdgdtoare. in RomAnia, aceste materiale au menfionatd de obicei adresa ,,Maria Postfach, Martinelli, Viena". Mulfi membri doresc sd iasi din mijlocul grupdrii. Acegtia sunt oameni sinceri, care s-au shfurat de excesele sexuale ale sectei 9i de invdfiturile lui Berg. Ei sunt dezamdgifi, de asemenea,de falsele profefii gi sunt scArbifi de abuzul mental; ar dori sd pdrdseascdgruparea, insd dupd ani de zile in care au citit doar ,,scrisori Mo" (David Berg era supranumit ,,Moise"), acum le este teamd. Astfel, unii membri ai,,Copiilor lui Dumnezert", in vreme ce incearcdsdgi lndbuge propriile lor indoieli, continud sd promoveze invdliturile lui Berg gi sd-i ademeneascd pe alfii in secti. gi

130

l3l

Prietenii lui Smith sau ,,Pirtigia" intemeietorul acestei Johan _Oscar Smith (1871,-1943), gru'pdri religioase, era inifial membru al Bisericii Metodiste din Norvegia. Pe vremea cAnd era angajatal marinei militare norvegiene, intr-o noapte a anului 1889,pe cAnd se afla de cart pe vas, a primit o ,,descoperire" de la Dumnezeu in privinfa triirii creqtine.La scurt timp dupd aceastdviziune, el a i:rceput sd-gi propovdduiascd ideile in mici adundri protestante. in 1905i se aldturi,fratele sdu, Aksel Smith (1880-1919) gi, timp de aproape zece ani, incepdnd din 1906, cei doi colaboreazdcu migcareapenticostali din Norvegia. Nu dupd mult timp se despart de penticostali, grupul frafilor Smith irrcepAnd sd fie cunoscut sub numele de Smiths Venner, care inseamndPietenii lui Smith. in 1908, Johan Oscar Smith il intdLeegte pe Elias Aslaksen (1888-1976), amdndoi fiind colegi il1 marina norvegiani. Micul grup religios fircepe sd se dezvolte, tr specialin anii rdzboiului. Cei trei - JohanOscar Smith, Askel Smith 9i Elias Aslaksen sunt principalii lideri, fiind totodati cei carepun bazeleprimei congregatii. Se poate vorbi de trei perioade furistoria acesteigrupdri, dupX cum urmeazd: - Prima perioadd (1900-1943,lider J.O. Smith). Existd numai cAtevagrupuri mici in Norvegia gi Danemarca. - A doua perioadd (1943-1976, lider Elias Aslaksen). Apar grupuri gi in Olanda, Germania, Elvetia, Anglia, Australia, Canada9i SUA. - A treia perioadd (1976-1996. lider Sigurd Bratlie). in 1.992 avut loc un fel de ,,trezire" in cadrul sectei.Aceastaa a implicat, pe lAngd sporirea fervorii religioase,gi aparifia unor comportamente indoielrrice. Totodatd.,trezireaa dat nagteregi unor lupte pentru putere care, in cele din urmd, au condus la ruperea secteiin doud. Aproximativ 400 de membri au plecat, t32

incercAnd sh-gi organizeze adundri proprii, dar fdrd prea mare succes. Dupd moartea lui Bratlie, conducdtorul sectei principale a devenit KAre Smith, nepot al lui J. O: Smith. ln prezent, exist[ cAteva mii de membri in Norvegia gi Olanda, cdteva sute tr Germania, Elvefla, Danemarca gi America de Nord, precum gi grupuri mici in Anglia gi Australia (in majoritate emigranli din Europa). Dupd cddereacomunismului in Europa de Est, sectaa pdtruns qi in noile democrafii de aici, inclusiv fur RomAnia, prin intermediul unor familii de maghiari. in RomAnia secta poartA numele de PdrtdEia. Conducerea sectei s-a aflat intotdeauna in mAna norvegienilor, acegtia fiind qi principalii vorbitori la conferinfele organizate anual. Modelul adundrilor din Norvegia trebuie respectat in toate adundrile lor din celelalte !dri. Cregterea numericd se datorcazd aproape exclusiv copiilor, existdnd nu pufine familii cu peste zece copii. Numdrul convertifilor este foarte mic. Ca segment social, majoritateamembrilor aparfine claselorde jos 9i de mijloc. Astdzi gruparea reunegte mai multe dintre trXsiturile caracteristice sectelor religioase. Asemenea altor secte,ei nu Ie vprbesc deschis noilor membri despre furvdfdturile lor, decAtdupd ce acegtias-au inrolat definitiv in grupare. invifitura Pdrtdgia are o mdrturisire de credinld scrisd.Conform nu declarafiilor membrilor, Biblia este mdrturisirea lor de credingd. ln consecinli, este destul de dificil de identificat in ce cred gi in ce nu cred. Aspectele de mai jos se bazeazd pe discufiile pe care un fost membru le-a avut cu Sigurd Bratlie, fost conducitor al sectei,ale chrui invdtAturi sunt considerate infailibile de cdtre membrii grupdrii.
133

1) Hristos NU a fost Dumnezeu cAt timp s-a aflat pe ptrmAnt. Bratlie afirmi cd Iisus a ln cartea sa MireasaEidesfrdnata, reugit sd devini Dumnezeu prin lupta Sa cu pdcatul. Potrivit lui Bratlie, Iisus a fost un simplu om, nu gi Dumnezeu. lntrebat cum de a acceptat Iisus inchinare (conform Evangheliilor), daci era doar un om, Bratlie gi-a manifestat surprinderea cX existd asemeneaafirmafii in Scripturd, dar a continuat sd-gimenfini opiniile. 2) Hristos a avut picat in trupul Siu. ln cartea lor, Histos ardtat tn trup, se afirmd cd, in zilele viefi Lui pe pdmAnt, Hristos a avut pdcat in trup, in sensul cd a avut porniri pdcdtoase,cdrora a trebuit sd le fach fafA (se gi Ie stdpAneascd). Potrivit invdldturii sectei, numai prin biruinla asupra acestor porniri a putut Iisus si acceadi la statutul de Dumnezeu. 3) Hristos a avut plcate incongtiente cAt timp s-a aflat pe pimAnt. Aceasta este o urmare a invdtXfurii de mai sus. Potrivit lnvildfurilor sectei, omul nu este vinovat de pdcatele incongtiente, dat, odatii ,,aduse la lumind", el trebuie sd le invingd pe acestea. Asemenea altor secte, lumea este lmpdrfitd in doutr categorii: ,,alegiil' (membrii sectei) gi ,,pdcdtopl7"sau ,,lumea". Acegtia din urmi,,nu au lumind" gi vor ajunge in iad. Membrii vor avea parte de un viitor fericit in calitate de Mireas{ a lui Hristos, iar la sfdrgitul veacurilor vor aveaun rol unic - acelade judecdtor al popoarelor! ln cadrul grupdrii nu sunt permise opinii diferite, nici mdcar ir probleme de importan,td secundard. Cu toate acestea, interpretarea lui Elias Aslaksen la Romani 8.3, prezentatii in cartea sa Hristos ardtat tn trup (prima edifie englez6,,1973,capitolul 8) este diametral opusd interpretdrii lui Bratlie, redatii in Mireasa Ei desfrfinata(edilia americani, 134

1977, pag. 90, ultimul paragraf). CAnd un membru a dezvXluit aceastd nepotrivire in fafa adundrii, liderii pur gi 'lfii simplu au rescris acel fragment din cartea Aslaksen (acestamurise demult) gi au produs o noud versiune in limba englezd.,in 1989, pentru a fi in zicord cu ideile lui Bratlie. Totugi, versiunea in norvegiand din 7989 a rdmas neschimbatd.Cel care a efecfuat,,corecfura" a declarat cd a fbcut aceasta la instrucfunile lui Bratlie! Modificarea scrierilor liderilor anteriori, pentru a le potrivi cu noile invdldturi, esteo practicd comund printre secte,tntAlrrindu-se, de exemplu, gi la sectamormonilor. in toate predicile 1or, accentul se pune pe biruinfa asupra pdcatelor personale. Aceastdidee sau intenfie nobili ii atrage pe cei naivi, in rAndul membrilor fiind multe persoane sincere. Cu toate acestea,multe persoane suferd de pe urma intereselor de grup gi a jocurilor de culise. Intrigile nu sunt ocazional avAnd loc schimbdri un lucru rar in cadrul PdrtdEiei, de conducere la nivel local, schimbdri ln care unii membri mai tineri ii dau la o parte pe befanii incapabili se find pasul cu duhul vremii. Din punct de vedere psihologic, PdrtdEiaeste un cult distructiv, intrucAt creeazdo dependenfh,fatp,de organizatie. Membrii igi restrAng domeniul social 9i afectiv-emofional la cadrul sectei,unii chiar declarAnd cd nu pot concepeviala ln af.araPdrtdEiei.Existd mai multe cazuri de tineri care au fost sedugi cu invdfdtura despre sfin;enie sd se aldture acestei grupiri, cu consecinle dezastruoaseasupra educafiei lor qi a relaliilor cu familia. De asemenea,au existat cazuri tr care conditionarea psihologicd a degenerat in depresie care, tr final, a condus la sinucidere. Astdzi Pietenii lui Smith pretind cd au biruit pdcatul, dar cele mai mari pdcate, a iubirii de sine gi atitudinii fariseicefafd de alfii, sunt prezente din plin printre ei.

135

Martorii lui Iehova - Martorii lui Iehova au pornit din aceleagi rdddcini cu adventigtii lui Miller, fondatorul sectei fiind Charles Taze Russell (1852-791.6). ln perioada adolescenfei, acesta gi-a negat tradifia prezbiteriand de care aparfinea gi s-a aldturat mai-liberalei ,,Biserici Congregafioniste", sectd pe care de asemenea a pdrisit-o. ln aceastd perioadX a aflat despre invildtura Scripturii cu privire la iad, un subiect care i-a stArnit o preocupare intensd. Cu trecerea timpului, dupd ,,sfudii aprofundate", Russell gi-a rezolvat teama de iad ajungAnd la concluzia cX iadul nici nu existd! La vdrsta de 24 de ani l-a intAlnit Pe Nelson Barbour, redactorul unei reviste gi conducdtorul unui grup dizident din secta adventigtilor, care i-a stArnit lui interesul pentru studierea profefiilor vremurilor din urmd. Dupd preziceri false gi opinii divergente, cei doi s-au despdrfit, Russell ircepAnd sd-gi publice propria revistd, ,,Turnul ile Veghere",revistX care gi azi incearcd sd zguduie temeliile Bisericii, dAndu-l la o parte pe MAntuitorul Iisus, Hristos din centrul invdfdturii cregtine. De la Barbour a imprumutat Russell ideea cX Iisus Hristos urma sd revind invizibil pe pimdnt in1.874 gi cd,191.4 avea sd fie anul fur care lumea va fi distrusd, dupd care s-ar inaugura ,,lrnpdrdfa de o mie de anf' a lui Hristos pe pdmAnt. Negarea iadului qi interpretarea profefiilor biblice au devenit subiectele noului predicator, care cu mAndrie se autointifula,,Pdstorul". Cercul de adepfi s-a numit,,Studentii fur Biblie", adicd cei care studiazd Biblia, denumire f5'rd, nici o conotafle academicd. adepf,i dezrluzionaa Russell a murit in19'1.6,ldsAndu-Ei de prezicerile saleneimplinite cu privire la anul1914. FrAiele
136

sectei au fost preluate de bogdtagul Joseph Franklin Rutherford, care a trebuit sd reinterpreteze repede profefiile neimplinite, pentru a opri plecarea membrilor-din sectd.Sub conducerea lui Nathan Knorr (1924-1977) sectaa cunoscut cea mai mare cregterea numXrului de adepfi, de la 115.000la peste 2.000.000. asemenea, De Knorr este cel care a introdus interdicfla transfuziilor de sAnge. Actualul conducdtor este FrederickW. Franz. Totugi, doud treimi dintre adepfi nu au fost de acord cu reinterpretdrile lui Rutherford gi au pdrdsit secta.Cei care au rdmas in jurul lui Rutherford au adoptat in 1931 denumirea de ,,Martorii lui lehova", iar cei plecafi s-au reorgarizat, in timp, furdiferite ramuri iehoviste. Numele,,Iehova" reprezintd o variantd de citire a celor patru litere ebraice IFWH prin care este desemnat Dumnezeu in Vechiul Testament. Pentru evrei, numele lui Dumnezeu era atAt sacru/ lncAt nici nu trebuia pronunfat. Cu timpul, pronunfia (citirea) celor patru litere a fost uitatii, iar evreii au folosit alte sintagme pentru a face referire la Dumnezeu (Adonai, Elohim etc.). Trebuie mentionat ci ,,Iehova" este doar una dintre variantele de citire, o alth variantd propusd de lingviqti fiind Iahve. Martorii lui Iehova au preferat-o pe prilna, deoarece este mai ugor de pronuntat in timbile moderne. Pretenfia Martorilor cd ei sunt singurii care i se adreseazd lui Dumnezeu pe nume este deci discutabild, irtrucdt nu estecert cd a$a se pronunfa in vechime numele lui Dumnezeu! ln Sfdnta Scripturd, insugi Hristos ne invald cum sd-L numim cdnd ne rugdm Tathlui: ,,Deciaoi aEa ad rugafi: sd Tatdl nostru, CareeEtiin ceruri, sfinfeascd-se numeleTdu' (Matei 6.9) gi tot Hristos adaugd: ,,E14 sunt Calea, AdeadruIEi Viafa. Nimeni nu aine Ia TatdlMeu decfrt prin Mine" (loan 14.6). Russell a fost dat in judecatd la un moment dat din carza teoriilor religioase pe care le rispAndea. lntrebat in instantd, sub prestare de jurdmdn! dacd cunoagte greaca r37

veche - limba Noului Testament - el a rdspuns afirmativ, insd nu a putut traduce nimic cAnd i s-a pus in fa!5 un text. Conduchtorii Organizafiei au iretelesdestul de repede cd firovafiile- lor retgloase nu pot fi susfinute cu Sfanta Scripturi, astfel cd au creat in 1961o noui traducere a Bibliei, in limba englezb,, denumiti ,,Noua Truducere Mondinld a Scipturilor GreceEti"(NWT). in realitate, aceastanu este o traducere, ci o versiune modificatd a Scripturii, in agafel incAt teoriile secteisd capetesustinere.Iatd cAtevadintre mhsluirile introduse in NWT: ,,Traducerea"Martorilor lui Iehova Ioan 1.1 ,,Ld inceput CuvAntul era, gi CuvAntul era cu Dumnezeu, Si CuvAnful era un dumnezeu." Schintbareaa fost fdcutd cu scopul a argumenta de ,,biblic", negarea de cdtre Martori a dumnezeirii Hristos. lui Coloseni 1,.1,6 ,,cdci prin intermediul lui toate celelalte lucruri au fost SfAnta Scripturi Ioan 1.7 ,,La inceput era CuvAntul, gi CuvAntul era la Dumnezeu, $i CuvAnful Dumnezeu era." Aceasta esfu o ntdrturisire limpede a faptului cd lisus (Cuokntul) este Hristos Dumnezeu.

Evrei 1.8 ,,Dar cu referire la Evrei L.8 ,,dar despre Fiul: Fiul: Dumnezeu este tronul ,,ScaunulTdu, Dumnezeule, tiu pentru totdeauna gi pe estein veaculveatului..." veci..." Ordines cuztintelor a fost A sr obsertta tn acestuerret cd schimbatd abuzia, deoareceDumnezeuTatdl il numeEte pe xcta doreEte ascundd sd Dumnezeule" . faptul Fiul Iisus,, cd lisus (FiuI) este numit Dumnezeu. Etezii ale Martorilor lui Iehova Martorii lui Iehova au o aversiune deosebitd fafd de SfAnta Cruce 9i SfAnta Treime, fiind o variantd actuald a vechii erezii a lui Arie care invdla ci Iisus Hristos nu este Dumnezeu. in schimb,Martorii susfin cd Iisus Hristos esteun inger creat, una gi aceeaEi persoand cu Arhanghelul Mihail! Versetele din Scripturd38 care aratti dumnezeirea Mdntuitorului Iisus Hristos grdiescdeslugit: Cdci cdruia dintre tngei i-a zis Dumnezeu ureodatd: ,,Fiul Meu egti Tu, Eu astd"zi Te-amndscut";gi iardEi: ii aoifi ,,Eu Lui Tatd gi El imi aa fi Mie Fiu" ? gi iardgi,cdndaducein 'lume pe Cel tnthi ndscut,El zice:,,$i sd se inchine Lui tofi ingerii lui Dumnezeu". detngerizice:,,Celce i facepeingeii Sdi duhui Ei pe slujitoni Sdi pard de foc"; Iar cdtre Fiul: ,,Tronul Tdu, Dumnezeule,tn aeaculaeacului;gi toiagul dreptdlii este toiagul tmpdrdlieiTale.Iubit-ai dreptatea ai Ei urit fdrddelegea; pentru aceea Te-auns pe Tine,Dumnezeule, Dumnezeul Tdu cu untdelemnul bucuiei, mai mult decit pe pdrtagiiTdi. (Eurei1.5-9)SiCuadntul S-a fdcut trup gi S-a sdldEluit tntre noi Ei am zrdzut slaaaLui, slaad ca a llnuiaNdscut din Tatdl, plin de har gi de adeadr.(loan 1.14)A
r8Vezi altereferinle Faptele la Apostolilor 20.28, Romani 8-99i Il petru 1.3, t.l. t39

Coloseni L.1,6,,Pentru ci in El au fost zidite toate... Toate prin El gi pentru El screate...Toate celelalte au zidit." lucruri au fost create prin el gi pentru el." Acest aerset afirmd cd Iisus Cuadnfu.I ,,celelalte" a fost Hristos este Creatorul tufuror addugatcu scopulde a sprijini lucrurilor,gi nu ofiinld creatd. tnadfdtura falsd a Martorilor cum cd lisus este, la rdndul Lui, un creat.

138

Tomagi l-a zis: Domnul meu gi Dumnezeulmeu! rdspuns I-a Iisus zis:PentrucdM-ai adzutai uezut.Fericiticeicen-au (loan20.28-29) adzutgi au crezut! Iehovigtii neagi faptul cd Hristos a fost rdstignit pe Cruce, considerdnd pe cei care cred acest lucru ca fiind pegani sau falgi creqtini. Oryantzafa lor susfine cd Hristos a fost pironit (spdnzurat)pe un stdlp de torturd, un par vertical ffud. bard transversald. in bibliile martorilor, unde apare cuvAntul cruce, acesta a fost inlocuit ct stdlp de torturd. Ilustrafiile revistelor lor ll aratd pe Hristos cu mAinile aduse impreund deasupra capului, cu un singur cui care-i strdpunge ambele palme. Dar ce spune. SfAnta Scripturd: Am adzutpe Domnul! Dar el le-a ,,Deciau zis lui ceilalliucenici: nu fu zis: Dacdnu uoi uedea, mtinile Lui, semnul cuielor, Eidacd meutn semnulcuielor,gi dacdnu ttoi pune mdna aoi punedegetul mea tn coastaLui, nu aoi crede" (Ioan 20.25).Veli gdsi acest pasaj neschimbat chiar in bibliile iehoviste, serrn cd nu au ,,atrdla(' foarte atent toate referinfele: au scos doar cuvAntul cruce, dar au uitat sd mai scoatd gi un cui din palmele MAntuitorului, artrtAnd prin aceasta cd Hristos a murit ristignit pe Cruce! Tdgtduind Ristignirea, iehovigtii neagi jertfa lui Hristos. De altfel, ei vdd in moartea lui Hristos justificareaca omul sd munceascd din greu (in folosul sectei) pentru mAntuirea sa, spre a cdgtigaviafa eternd pe pdmAnt. De aceea desfigoarX o activitate aga de intensd cu un zel fanatic pe strdzi gi din ugd in ugd, pentru cd se tem cd nu vor putea satisface,,cantitativ" standardele lui Iehova pentru mAntuire. Martorii nu se roagd niciodati lui Iisus Hristos. Ei au fost invdtafi cd trebuie sd se roage doar Tatilui - Iehova. Dacd sunt auzifi. cd se roagd lui Hristos, martorii vor fi judecafi de un cornitet gi exclugi. insd aici chiar biblia lor ii contrazicecAnd spune: ,,$i {l bdteau pietrepe $tefan,carese cu ruga Ei zicea: Doamne, Iisuse, primeEte duhul meu! $i,
140

tngenunchind,a strigat cu glas mare: Doamne,nu le socoti lor pdcatul acesta! zicdnd acestea,murit." (Fapte a 7.59-60) $i Martorii lui Iehova neagd invierea cu-frupul a Domnului Iisus Hristos, sustinAnd cd trupul Lui s-a dizolvat in ... gaze (!?). Charles Taze Russell,.fondatorul sectei,a-firma cd ,,Omul Iisus este mort, mort pentru totdeauna" (,,Sfudii din Scriptu ri" , vol. 5, 1899 pag. 454).Cu toate acestea, SfAnta , Scripturd ne furvafdclar cd trupul Mdntuitorului a fost readus la viatd (inviat). De pildd, la Luca 24.39,Iisusspune ,,Uitafiad la mdinile Ei picioarele Mele, Eu sunt; pipilifi-Md Ei aedeti:un duh n-arenici carne,nici oase, cum aedeficd am Eu". Mdrturisegte, parcd anume impotriva Martorilor lui Iehova, gi Apostolul Pavel3e: Iar dacdse propoudduiegte Hristosa tnaiat din morfi, cum cd zic unii dintreaoi cd nu este a inuiere mortilor?Dacdnu este tnaierea morfilor, nici Histos n-a tnoiat. $i dacd Hristos n-a tnaiat, zadarnicd atunci propoodduirea este noastrd, zadarnicd gi credinlaaoastrd. afldmincdgi martori mincinogi ai este Ne Iui Dumnezeu, pentru cd am mdrtuisit impotrhta lui Dumnezeu a inaiat pe Hristos,pe Carenu L-a tnaiaf,dacd cd deci morlii nu tnaiazd. Cdci dacd morlii nu inuiazd, nici Hristos n-a tnaiat. lar dncdHristos n-a tnzsiat, zadarnicd este suntefi tncd tn pdcatele aoastre, Dar acum .credinfaztoastrd, (a Histos a tnaiat din morfi, fiind tncepdturd tnuieii) celor (I adormifi. Cointeni 15.12-17,20) Martorii lui Iehova neagd ci Duhul SfAnt este Dumnezeu. In schimb, invald ctr Duhul SfAnt este o forfi impersonald, asemenea curentului electric. ln falsa lor traducare, in loc de ,,Duhul SfAnt'' std scris ,,forla activd a lui Dumnezeu" . Sfdnta Scripturi ne invali cd Duhul SfAnt este Dumnezeu. ln multe locuri citim cd Duhul Sfdnt are atribute personale,specificeunei persoane:poate vorbi (Fapte 13.2),
'e A sevedeagi Ioan 2.19-21,loan20.26-28. t4l

mdrturisi (Ioan 15), spune ceea ce aude (Ioan 16.13) 9i se intristeazi (Isaia 63.10).,,DomnulesteDuh, gi undeesteDuhul 3.tl1to estelibeftate."(II Corinteni Domnului,acplo " Martorii lui Iehova neagd qi pedeapsa vegnici a celor pf,cdtoqi. Astfel, ei nu cred i:r Iad, toate referirile din Scripturd fiind pentru ei alegorii. ln schimb, invafi cd cei ,,nelegiuifi" (cei care nu sunt Martori) vor fi anihilali gi vor inceta sd mai existe in vegnicie.in locul iadului, Russell a pus ceva mult mai ingrozitor: non-existenfa, nimicirea eternd a sufletului gi a trupului. Cu un asemeneaGtez, trrr Martor va ,,IlJcra" nu din iubire de Dumnezeu, ci pentru cd este terorizat gi inspiimAntat de cruzimea zeului,,Iehova".SfAnta Scripturd invald insi deslugit despre pedeapsa vegnicd a celor necredinciogi,atunci cdnd grdiegteal: Atunci aa zice Ei celor de-a st6nga:Duceli-ad de Ia Mine, careestegdtit diaaoluluigi blestemafilor, Jbcul cel aegnic, in aegnicd, dreplii iar acegtia osfrndd la tngeilor lui. $i aor merge (Matei25.41,,46) zsdpaie foc, osindindpe In de la ttialdaegnicd. gi pe cei ce nu cunosc Dumnezeu pe cei ce nu se supun Domnului nostru lisus. Ei aor lua ca pedeapsd Eaangheliei de puterii Lui. Ql pieirea aeEnicd lafala Domnuluipi dela slaoa 1.8-9) Tesaloniceni Martorii lui Ieho.vanu cred in nemurirea sufletului, ci cred cd omul, asemenea animalelor, inceteazdsd existe dupi de moarte. Susfin cd in impdrdfia pdmAnteascd dupd sfArgitul rdzboiului (Armaghedon) vor fi ,,reabilitate" (recreate nu reinviate) din memoria lui Iehova doar acele suflete iehoviste care s-au achitat cu succes de indatoririle lor misionare, aldturi de tofl oamenii care nu au avut t,gaLrrsa-" audd de sd
ooA sevedea Ioan 14.16-17, 3.6 Romani8.26-27,IICorinteni sauEfeseni 9i 4.30.
o' A se vedea gi Matei 1 8 . 8A p o c a l i p s1 4 . 1 0I, l ; 2 0 . 1 0 ,1 5 . , a
lAa TAZ

Iehova. Ceilalfi vor rdmAneanihilafi. in timpul celor 1000de ani, acestemiliarde de oameni vor fi ,,edttca!7" pentru ca in , ziua judecelii se poatd alege sau respinge-pe-Iehova. Cei care-l resping vor fi anihilafi. Ceilalfi vor rdmAne vegnic pe pdmdnt. Nicdieri in Scripturd nu gisim asemenea teologhisiri, ci Biblia invafd cd judecata este doar una, iar sufletul omului continud sd aibd o existenfd congtienti 9i dupd moarteo: gi Aaem incredere aoim mai bine sd plecdmdin trup Ei sd petrecem Domnul (Il Corinteni Ia 5,8); Sunt strhnsdin doud pdrfi: dorescsd md despartde trup gi sd fiu tmpreundcu Hristos, gi aceasta cu mult mai bine (Filipeni 1.8-2Q; $i e chnd a deschispecetea cincea,am udzut, sub jertfelnic, a gi sufletele celortnjunghialipentru cuakntullui Dumnezeu pentru mdrturia pe careau dat-o.$i strigau cu glas maregi ziceau: Phndcdnd,Sfipilnesfintegi adeL,drate, rteijudecagi nu nu aei rdzbuna skngelenostru, fald de cei ce locuiescpe pdmdnt? fiecdruia dintreei i s-adatcdte aegmdnt Eili un alb $i s-a spusca sd steatn tihnd, tncdpulind Treme, pdndchndaor tmplini numdnrl gi cei tmpreund-slujitoicu ei gifralii lor, cei ceaaeau sdfleomorili caEiei. (Apocalipsa 6.9-11), Organrzafia iehovistd mai susfine 9i invald cd viafa . veqnicd impreund cu Dumnezeu este rezervatA doar unui grup select,cd doar un numdr limitat de 144.000 lideri ai de grupdrii pot tr6i vegnic aldturi de Dumnezet,ln ceruri. Toti ceilalli Martori vor rdmAne pe pdmdnt.Martorii lui Iehova neagi SfAnta Treime gi susfin cd Satana este cel care a inventat invifdtura despre Sfdnta Treime. Ei resping toate versetele biblice care-L identificd atAt pe Iisus Hristos ca Dumnezeu, cAt gi pe Duhul SfAnt ca Dumnezeu. Cu toate acestea,Biblia ir:rvafdlimpede ci atdt Fiul, cAt 9i Duhul Sfant sunt dimpreund cu Dumnezeu Tatdl: ,,Drept aceea, mcrgAnd,
a2Yezi gi pilda cu bogatulnemilostivgi siracul Lazdr(Luca 16.19-3 l). 143

inadfafi toate neamurile, botezAndu-le numele Tatdlui Ei al tn Fiului gi al SfilntuluiDuh" (Matei 28.19).IisusHristos vorbegte aici la singular despre numele Tatiilui, al Fiului qi al Duhului Sfa-nt,ardtAnd cd Dumnezeu este Treime, adicd o Fiinld care existd ir trei Persoane. Profefiile neimplinite ale Martorilor lui Iehova AvAnd aceleagi rdddcini cu adventigtii, Martorii lui Iehova s-au hazardat 9i ei sd calculezesfArgitullumii. Mai intAi a fost Rqssell care a fixat, pe rAnd, mai multe gi date ,,precise" privind sfArgitul lumii: 1874, 19'1,4 1915. Urmare a neirnplinirii profefiei legate de anul 19'J.4, sectaa inceput sd propovdduiascd cd in acel an Hristos a revenit in chip invizibil pe pdmdnt gi a ,,stabilit'' un Regat in ceruri, avAnd ca agenfie vizlbrld pe pdmAnt SocietateaTurnului de Veghe. De aceea, pentru a primi viata vegnicd, oamenii trebuie sd intre ir aceastdorganizafie. Dupd moartea lui Russell in 1916, J. F. Rutherford, noul conducdtor, s-a avenfurat sd afirme cd ,,milioanele care trdiesc acum nu vor muri niciodatA", anunlAnd sfdrgitul lumii pentru anul 1925. Pdnd atunci insi, Rutherford prevedea invierea din morfi ca avAnd loc in 19L8.Pentru anul 1925el a anuntat cd cei trei patriarhi Avraam, Isaac Ai Iacov vor reveni pe pdmAnf evident ca Martori ai lui Iehova. in acest sens, sectaa strdns bani gi a mnstruit o vild luxoasd furapropiere de Los Angeles, pentru a-icaza pe cei trei. Noul pregedinte Knorr a renunlat la inchipuirea cd cei trei patriarhi vor reveni pe pdmAnt afirmAnd fir schimb cd acegti ,,conducdtori" existd deja, ei identificAndu-se cu conducerea organizatiei lor (!). Knorr a refdcut calculele gi in 196'La firceput sd anunfe anul'J.975 ca datd sigurd pentru intemeierea lmpdrdfiei lui Dumnezeu. TrecAnd 9i anul 1975 fdrX sd se intAmple nimic, furcadrul secteis-a declangato crizd puternicd gi aproximativ un milion de membri au plecat.
t44

Criza se pare cd nu a fost incd depdgitd, intrucAt secta nu trdrdznegte sd lansezeun alt termen pentru sfArgitul lumii, pentru a fine aprins zelul gi entuziasmul adepfilorlneimplinitd este Potrivit Scripturii, profetia 'mincino s: caracteristica de bazd.a unui prof ef tn Meu ceea Iar proorocul carean indrdzni sdgrdiascd numele gi ce nu i-am poruncit Eu sd grdiascd, careaa grdi tn numele pe altor dumnezei, un astfeldeprooroc dali morfii. De aet sd-l Cuuhntulpe carenu-l zice tn inima ta: Cum uom cunoagte grdiegte Domnul? Dacd proorocul aorbe1tein numele Domnului,dar Cuakntulacela se aa tmplini gi nu se aa nu adeaeri,atunci nu grdiegteDomnul Cuakntul acela,ci-I lui; nu te teme de eI. grdiegteproorocul din tndrdzneala (Deuteronomul18.20-22) in ciuda numeroaselor profefii false, organizafa Martorilor lui Iehova pretinde cd este singura religie adevdratd gi ci doar membrii ei sunt cregtini adevdrafi, afirmAnd ci nimeni nu poate afla adevdruri spirituale decAt dacd face parte din ea. De asemenea, mai susfine cd mAntuirea se obfine doar intrAnd in organizalie gi cd tofi ceila$i vor fi distrugi la Armaghedon. Este important de obsefvat cd Societatea Turnului de Veghe nu lasi la latitudinea membrilor sd tragd concluzii personale din citirea scripfurilor, ci corpul legislativ secret al organizatiei promulgd legi 9i folosegteprocedurile de disciplinare pentru hotdrArilor de cdtre tofi membrii. a impune respectarea Orgaruzalia pretinde ca adepfii ei sd asculte 9i sd accepte fdrd discufie orice poruncd gi interpretare servitd de cdtrelideri. Spre exemplu, secta iehovisti interzice membrilor primirea sAngelui prin transfuzii. Martorul preferi mai degrabd sd moard, el sau copiii lui, decdt sd incalce aceastd poruncd a sectei, degi Scripturile nu afirmd nicdieri cd
145

transfuziile de sAngear fi un pdcat. Pretinsul temei al sectei privind aceastdporuncd absurdd sunt verseteledin Vechiul gi din NoulTestament referitoare la consumareade sdnge animal odati cu alimentele: ,,Tot cel ce un mhnca grdsimea jertft mistuitdcufoc Domnului,acela dobitocului, careseaduce sd se stdrpeascd poporulsdu. Nici un fel de sfrnge nu mdncaf, din sd tn toatecetdfileuoastre, nici de pdsdri,nici de dobitoace. cel ce Tot as mdncasdnge, acelaseua stdrpi din poporul sdu" (Leuitic 7.2527). Oticdrui Martor al lui Iehova care nu respectdaceastii interdicfie i se atrage atenfia cd va fi nimicit in apropiatul Armaghedon, la vremea judecAlii finale. Ne intrebdm totugi, de ce liderii organizatiei, pe baza citatului de mai sus, interzic transfuzia, dar acceptdconsumareagrdsimii... O altX absurditate a sectei este interdicfia de a sdrbitori ziua de nagtere.Explicatia oferitd esteaceeacd Irod cel Mare i-a tdiat capul lui Ioan Botezdtorul cu prilejul unei astfel de petreceri. in plus, motiveazd secta, in Scripturd nu se pomenegte de nici o sdrbdtorire a vreunei zile de nagtere. Unii Martori care au avut curajul sd le trimitd copiilor lor o felicitare scrisd de ziua 1or,au fost exclugi din organizalie. invafd insd Scriptura: ,,Iar tngerul a zis cdtre el: Nu te teme, Zaharia,pentru cd rugdciunea a fost ascultatdEi Elisabeta, ta ta, ili aa naEte fiu gi-Iaei numi loan.$i bucuriepi ueselie un femeia gi, aeiattea denagterea mulyire aol bucura."(Luca1.13-14) lui, Copiii Martorilor lui Iehova se lovescin intregul proces educativ de o multime de interdicfii. Ei nu au voie sd salute steagul, nu cdntd gi nu se ridicd la intonarea Imnului National, nu serbeazd Zhta Nafionald. Nu au voie sd participe la serbdrile gcolare organuate cu prilejul sdrbdtorilor oficiale sau religioase. De asemenea,ei sunt oprifi sd participe 9i la petrecerile particulare (ziIe onomastice, aniversdri). in felul acestaliderii folosescfrica gi intimidarea pentru a-i fine pe membri in supunere fald de grupare. De asemenea, liderii Martorilor lui Iehova au fdcut preziceri ale t46

sfArgitului lumii pentru a inspira teamd gi supunere urmagilor 1or. Martorii manifestd o fdfigd ostilitate fafd de sirbdtorile ce cregtin-ortodoxe fin de spirifualitateaneamului romdnesc. in locul acestorsdrbdtori,iehoviqtiicelebreazdo singurd datd al morlii lui Isus" gi organizeazdcongrese pe an ,,Cometnorarea unei imensecampanii de cdror scop este,de fapt, declangarea publicitate. Zelul lor misionar este determinat de credinla cd nu vor primi un loc in paradisul pdmAntesc,dacd nu fac prozelifi. Revistele 1or, ,,Turnul de Veghere" gi ,,Trezilt-vdt", contin prezentiri pline de culoare ale promisiunilor lui Iehova pentru cei care se aldturd organizatiei 1or. VehiculAnd sume uriage provenite de la membri, sectapune un accentmare pe propaganda scrisd. Anual sunt tipXrite milioane de cdrti, reviste, broguri 9i pliante in peste 30 de limbi ale globului, publicafii vdndute sau oferite gratuit de ,,rniniqtrii'' organizafiei (misionari din ugd in ugd). Unul din argumentele folosite de iehovigti in retorica anti-clericaldeste felul in care parohiile ortodoxe colecteazd fonduri de la enoriagi, prin diferite taxe. Cu toate acestea, Martorii lui Iehova ,,ttitd" cd gi ei au un sistem financiar remarcabil: ofrandele ,,voluntare" (bani, imobile, valori) sunt trimise ,,casei mamd" din S.U.A. sau unei filiale care le trimite la centru qi care dispune de un cont bancar pentru necesit[file locale. De ce am pus ,,voluntare" intre ghilimele este ugor de infeles: in tentativa lor de a-gi revendica interpretarea ad-literam a Scripturii, tofi sectanfll recurg la constrAngerea, diferite cdi, a adepfilor, de a dona o cotipe venifuri organizaliei, asemdnAnd aceastd practicd parte din cu zeciuialabiblicd. Sub mascaacesteiorganizafii religioasese ascundeuna dintre cele mai mari intreprinderi economice bazatd pe o fantasticd exploatare a uedulitdlii membrilo4 transformafi printr-o strategie hine pasd Ia punct tn fiinfe fdrd aoinfd
147

proprie, care executd orice dispozifii omite de sus, cu un fanatism rar intillnit gi periculos, nu numai din panct de uedercreligios, ci Ei social. - ln iulie 2003, secta a obfinut in RomAnia statutul de ,,cult religios recunoscufl', anterior ea funcfionAnd ca asociatie.Nu putem infelege aici decdt slugirnicia politicului romAnesc in fala presiunilor extetne, afunci cAnd au ,,recunoscuf' aceastd organizafie ocultd in care membrii insultd Imnul Nafional, refuzd apdrarea ldrli, iar drapelul Patriei este numit ,,o zdteartld", atAt in semn de nefafd recunoagtere de Stat,cAt gi de respingerefalA de ceeace ei considerda fi un act de inchinare,,stdpAniriidiavolului". Un lucru este sigur, cel pufin in viziunea Bisericii Ortodoxe: din calrza pervertirii grave a invdliturilor scripturistice, Mattorii lui Iehova nu pot fi, practic, numigi cregtini!

Mormonii lui ,,Biserica Iisus Hristos a Sfinfilor din UltimeleZile", numitii ,,mormoni", este un amestec exotic de popular invildturi gi practici neoprotestante gi ,,imbundtdf,ril' ale conducdtorilor organizattei. Numirul membrilor este in prezent de aproape 13 milioane, rdspdndifi ln intreaga lume. Un profet nou Joseph Smith, intemeietorul sectei, s-a ndscut intr-o familie sdracd, in perioada marilor treziri religioase din Statele Unite din secolul XIX. Tatdl lui intAmpina serioase probleme incercAnd sd asigure un trai decent pentru familia sa, fiind ocupat mai tot timpul cu cdutarea de comori rimase de la vechile triburi de indieni. in regiunea in care 148

locuia familia Smith, circulau multe legende despre triburi care igi furgropaserd comorile acolo, gi nu pufini erau cei care sdpau toatd zhta in cdutarea unor bogate cufer.-' TAndrul Joseph a crescut intr-o atmosferd in care legendeledespre comori ascunsese impleteau cu predicile apocaliptice ale predicatorilor ambulanfi. ln noaptea de 21 septembrie 1823,pe cAnd avea 17 ani, JosephSmith a pretins cX a avut o vedenie, tn care un inger pe nume Moroni (?!)i-a destdinuit unde poate gisi un set de table de aur ce alcdfuiau o carte confinAnd ,,Evanghelia vegnici desdvArgitd", dati de Hristos printr-un anume profet Mormon, anticilor locuitori ai Americii. Ziua urmdtoare, dupd cum povestegte Smith, a gdsit tablele ingropate, agezateintr-o cutie din piatrd, in coasta unei coline lAngd casasa din Palmyra, New York. Dar Moroni nu l-a ldsat pe bXiat sd ia tablele decAtpe data de 22 septembrie 1827. Cu noud luni inainte de aceasttidatd, Smith a fugit cu tAndra Emma Hale in casa socrului sdu din Pennsylvania. Acolo a inceput sd traducd tablele dintr-o limbd numitd de el ,,egipteanareformati" (inexistentd),cu ajutorul a doud pietre magice,Urim giTurim. Un fermier din New York pe nume Martin Harris a devenit interesat de proiectul lui Smith gi s-a gAndit sd pliteascd publicarea cdrfii, dar nu trainte de a-i verifica autenticitatea. Pentru aceastaHarris a dus copiile f[cute de Smith, dupd tablele de aur,la profesorul CharlesAnthon de la Universitatea Columbia. Iati ce scrie acesta din urmd intr-o scrisoare dn 17 februarie L834: t...1 Examindndlucrareatn cauzd mi-am dat seamacu ugurinld cd esteaorbade o ingeldtoiesau de o farsd.Auzind insd de pretenliile suiei financiareale propietarului acestor r49

de (Smith) sd fald de fermier,amtnceput tnlelegcderauorba un pe planpentrua-l tngela ldrangi a-i luabnnii[...] din consthnd era Lucrarea defapt o singurdmdzgdliturd, gi grecegti ebraice, in Litere dispuse coloane. deformate caractqe tn sau inaersate plasate cruciulile gi infloitui, Iitere romane erau aranjatetn coloane pozi,rc orizontald;toate acestea de gi tntr-oformd rudimentard perpendiculare totul se sfhrgea Mexicandat de copiatdupdCalendarul euident cercsegmentat, Humbolt, dar aranjatin aga incit sd nu fie trddatdsursa fel lor. proaenienlei

Avertizarea profeporului a fost ignoratd de fermier, deoarece acesta qi-a ipotecat ferma pentru a obfine banii necesari publicdrii, la 26 maftte 1830, a Cdrlii lui Mormon. Dupd ce Smith a tradus cartea, ingerul care-i apdruse in vedenie a venit gi a luat acele pldci de la el, aga cd nu mai existd in prezent nici o probd pentru verificarea autenticitiifii textului gi a povestirii. Tot h 1830 Smith tnfiinfeazd ,,Biserica lui Iisus lui Hristos", schimbAndu-i la scurt timp numele in ,,Biserica Iisus Histos a Sfnfilor din Ultimele Zile". Primii membri ai noii biserici au fost Oliver Cowdery 9i, bineinfeles, ]oseph Smith. Acegtia s-au botezat gi s-au numit reciproc lideri ai noii biserici, la porunca aceluiagi lnger vizTtator, primind misiunea speciald de a incepe reformarea Bisericii (!). Primii adepfi ai ideilor lor au fost membrii familiei. Un alt Testament despre un alt Iisus Hristos Cartealui Mormon inchipuie istoria unor triburi care ar fi populat continenful american in vremurile strdvechi. Astfel, pe vremea regelui Iezechia de la Ierusalim (aprox. 600 i.Hr.), evreul Lehi ar fi primit poruncd de la Dumnezeu sd conducd un mic grup de oameni intr-o aventuri maritimd cdtre continentul american.
t50

Ajuns aici, Lehi gi ai sdi ar fi dat nagtereunei civilizatii prospere/ care, dupd numai cAteva sute de ani, s-a impdrfit in doud tabere rivale. ln urma rdzboiulu-i piyil, mdreala civilizafie decade.Potrivit mormonilor, actualii amerindieni sunt urmagii acelei civilizatii de origine evreiascd, contrazicAnd astfel numeroasele dovezi care atestd cd amerindienii sunt o populafie de origine mongoloidd, sositd din Asia prin strAmtoareaBehring. in timp ce la Ierusalim, Fiul lui Dumnezeu moare rdstignit pe Cruce gi invie mdntuind omenirea, profefii de pe continentul american au vedenii despre cele petrecute pe Golgota. Dupd inviere, Iisus Hristos se aratd gi celor de aici, dAndule invdfdturi mult mai complete gi mai clare decAt cele din SfAntaScripturd. Mormon, un profet local strAnge toate relatdrile istorice gi religioase ale poporului sdu, le scrie pe o carte din pldci de aur gi le ingroapd in pdmdnt pentru L500 de ani, cAnd vor fi dezgropatede JosephSmith. Aceasta este pe scurt povestea Cdrfii lui Mormon. Smith a pretins cd ingerul i-a interzis sd arate cuiva pldcile de aur, tocmai pentru a nu-i fi combdtute ideile religioase prin comparafiecu,,dispXruta" scrierestrdveche. Pe lAngd Cartealui Mormon, secta folosegte gi cdrflle Doctrine si legdminte (135 de revelafii 9i alte afirmafii aparfindnd, tur majoritate, lui JosephSmittr) gi Perla de mnre prel (alcdtuitX in 1842 ca o colecfie de scrieri mai mici). Afirmafiile din toate acestecdrfi sunt subiect de interpretare gi extindere ,,teologicf" de cdtre liderii sectei,desprecare se afirmd cd primesc revelafii 9i inspirafii suplimentare. ln ceea ce privegte Sfdnta Scripfurd, mormonii cred in ea ,,doar in mdsirra in care este tradusi corect" (Articole dc credinfd,nr. 8) gi de aceeafolosescvarianta ,,revizur7t}" JosephSmith de in care, de exemplu, la capitolul 50 din Facere este addugatii urmdtoarea,,profefe" :
t5t

pe lui ... $i aceluizionar caretl binecuailntez Ei numele aafi dupd numeletatdlui sdu ... iar lucrurile pe carele ua Joseph, face Domnul pin mdna lui aor aducepoporul Meu Ia mdntuire. Acest gen de ,,excep!7" le permit mormonilor sd respingd, sd adauge, sd modifice sau sd gteargdorice pasaj din Biblie care nu corespunde ir:rvdfdturilor 1or. $eful sectei are statut de profet gi pregedinte. invnflturil" *o.-orrilo, Ereziile mormonilor sunt pe cdt de ciudate, pe atAt de blasfemiatoare. Potrivit lor, istoria lumii cosmice incepe cu un Tatd cerescAi o Mamd celestdcare zdmislescmai mulfi copli-zel Unul dintre aceqti ,,miclr,ti", pe nume Elohim, este trimis pe PdmAnt unde se intrupeazd sub numele de Adam. Aldturi de acestavine, din ceata aceloragicopii-zei, gi Eva. Adam gi Eva, devenifi astfel primii oameni, primesc poruncd de Sus sd nu mdndnce dintr-un pom. Satana este cel care o convinge pe Eva sd mXnAncemdrul, deschizAndu-i astfel mintea cd ei, ca oameni pdmdntegti, pot (re)deveni dumnezei (!). Potrivit mormonilor, gesful Evei a reprezentat o cdderetn sus, in sensul cd ea a fost iluminatd gi a primit astfel revelatia despre posibilitatea accederii la statutul de dumnezeu - un lucru benefic Ai de dorit. ln urma pXcatului sivArgit de Adam gi Eva, in cer are loc un consiliu al dumnezeilor, unde Iisus gi fratele sdu, Lucifer (!!!),se ceartdpe cine va merge sd mAntuiascd lumea. Lucifer este mdnat de mAndrie gi in felul acesta igi pierde harul, devenind un inger rdu, el gi ceata lui fiind alungafi din cer. ln urma acestui conflict, cei care au fost de paitea lui Lucifer se intrupeazl pe pdmAnt in oameni cu pielea 152

neagrd, aceastafiind explicafia mormonilor la existenfarasei negre. Maria, o tAndrd din poporul Israel, este"vizitatd de un inger $i, ir1 urma relafiilor intime dintre cei doi, se nagte Iisus-omul. Ajuns la maturitate, acestaigi ia trei sofii: Maria, Marta Ei Maria-Magdalena, idee ce i-a indreptdft pe mormoni sd practice poligamia. De alffel, sexualitateaocupd un rol important in doctrina mormonilor, ea tinAnd nu numai de omenesc, ci gi de lumea cereascd, spiritele preexistente ce se intrupeazd in oameni fiind rodul ,,iubiri" pdtimage a nenumdratelor duhuri cereqti! Aceste pdreri seamdnd cu credingele pdgAne din antichitate, despre zerticareasexului gi a fertilitifii, despre cdsdtoria intre zei qi muritori. Iisus este omordt de iudei gi, in urma invierii, se ridicd la cer, devenind astfel dumnezeu peste planeta Pdmdnt. Celelalte planete din univers, dacd sunt populate de civllizali| au fiecare dumnezeul lor. Mormonii irrvafX cd fiecare om, dacd trdiegte potrivit invdfdturii sectei,poate ajunge dumnezeu peste o planetd. Normele de viafd ale sectei sunt stabilite de conducdtori pAnd in cele mai mici detalii, fur acest sens existAnd o lungd listd gen ,,NU FACE", care include gi interdicfla de a nu consuma ceai negru sau cafea.Mormonii pun mare accent pe sdndtateatrupului, aceastainfluenlAnd direct mAntuirea 1or. O invXfAturd mai pufin cunoscutd a sectei, dar susfinutd de unii lideri foarte respectafi, este aceea cd anumite pdcate nu pot fi iertate in numele lui Iisus Hristos. Singura gansdde mAnfuire a omului esteca acestasd-Ei aerse singur singele(sd se sinucidd), in speranla cd sAngelelui va fi primit ca o jertfd ,,hristicd" gi va fi astfel iertat de Dumnezeu. Joseph Smith, fondatorul sectei, susfinea cd ,,existdanumite pdcateatilt ile graoe, fucit depdysc puterea ispdEitoare lui Hristos. Cei ce comit astfeldc pdcate, a chiar dacd
153

lui s pocdiesc, seuor puteacurdli de elepin silngele Hristos. nu De aceea, singura lor speranld propiul silngespre estesd-giaerse ispdEire, gdtposibil,sprebinelelor" (Doctrinelemdntuirii, aol. pe L, pag.135). Potrivit cu aceasti invdtdturd, Smith a afirmat la un moment dat cd el nu l-ar spdnzura pe crirninal, ci ,,1-Ar tmpuEca i-ar tdia capul Ei ar stropi pdmilntuI cu sdngele sau lui, (Istoriadocumentard pentrucaaburii sdseinalteIa Dumnezeu" a bisericii,zrol. pag.296), Degi Smith a murit inainte sd apuce 5, sd transforme aceastd nebunie in lege, urmagii lui au introdus in constitufia statului Utah, unde se afld 9i in ziua de astdzi, prevederea cd un condamnat la moarte prin impugcare poate alege sd se sinucidd, ,,d1dcum cere legea lui Dumnezelt". Deqi unii lideri mormoni afirnid cd aceasta nu este o invdfdturi oficiald a bisericii lor, al zeceleaprofet al sectei, J. Smith, a declarat cA ,,aceasta este tnudldtura propoadduitd losephSmith Eieu o accept"(ibid.,pag. 134).Tot de dupd pdrerea aceluiaqi,respectiva idee s-ar regdsi irn toate scripturile mormone, dar qi in Sfdnta Scripturd (ibid., pag.

inlluenfeze ulterior toate ritualurile practicate de secta mormonilor. Comparafie intre invifitura morlnone ortodoxi gi ereziile

13s).
O alta adaptarea,,voii lui Dumnezerl" la conditiile de pe teren a fost legati de interdicfia mormonilor de a bea Coca-Cola. In fala acestui refiz, firma Coca-Cola a ameninfat statul Utah, mare producdtor de zahdr, cX va cumpdra zahdr din alte surse. Prompt, Profeful mormon a primit ingtiintare de la Dumnezeu cd a bea Coca-Cola nu estepdcat. Fiecare mormon iqi face un titlu de cinste din identificarea strdmogilor, mergAnd furapoi in timp cAt se poate de mult. invdldnd botezul pentru morfl, in scopul includerii acestora post-mortem in secta 1or, mormonii se boteazd repetat, pentru fiecare strimog identificat in arborele genealogical familiei. in1,842,Smith esteinitiat in masonerie,ca numai dupd o zi sd devind Maestru Mason. Aceastd acfiune avea si
t54

1. SfAnta Scripturd lnvafd ci existd un singur Dumnezeu gi cd in afard de El nu mai existd altul: ,,Ascultd, lsraele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn (Deuteronom 6.4); Zice Domnul [...] ca sd gtifi, fr credeliEi sd pricepelicd Eu sunt: inaintede Mine n-afost Dumnezeu nici Ei dupd Mine nu z)a mai fi! (lsaia 43.1.0,11).'in contrast, mormonii susfin ci existd mai mulfi dumnezei (Cartea lui Avraam 4.3), gi ci noi, la rAndul nostru, putem deveni dumnezei intr-o impdrdfie cereascd. De asemenea, mormonii invald cd cei ce ating dumnezeirea vor avea copii spirituali, care li se vor ruga gi li se vor inchina. 2. SfAnta Scripturd invafd cd Dumnezeu este duh: ,,Duh esteDumnezeu cei ceI s inchindtrebuiesdI setnchine Ei tn duh gi tn adeadr(Ioan 4.2a); Ccl ce singur are nemurire gi Iocuiegte tntru lumind neapropiatd; Carenu L-a adzut nimeni pe dintre oameni,nici nu poatesd-L aadd;a Cdruia estecinsteaEi put.erea aeEnicd! Amin. (I Tim. 6.16), cA nu este un om: nu esteca omul, ca sd-Lminfi, nici caful omului, ca ,,Dumnezeu sd-I pard rdu. Au zice-aaEl gi nu aaface? Sau ztagrdi gi nu 7)a tmplini? (Numeri23.19); CdciEu sunt Dumnezeu pi atotputernic nu otn: Eu sunt Sfdntul tn mijlocul tdu gi nu aoi aeni sd te (Osea71.9);Zicdnd cd sunt intewti, au ajuns nebuni. prdpddesc au schimbat slaaa lui Dumnezeu Ctlui nestricdcios cu $i asemdnnrea chipului omului celui stricdciosgi al pdsdrilor Ei al pi celorcu patru picioare nl tArfrtoarelor. (Romani 1.22,23) cd a 9i - atotgtiutor, atotfdcdtor existat dintotdeauna ca Dumnezeu gi atoltiitof3. In contrast, mormonii invatti cd Dumne zeu a
ai Vezi Psalmii90.2,139.7-10: Apocalipsa 19.6;Maleahi3.6. 155

fost un om ca noi, care a progresat ajungAnd dumnezeu, avAnd acum un trup de carne gi oase.Mormonii invafd cd insugi Dumnezeu are un tatd gi un strdbunic,gi agapAnd la infinit. 3. SfAnta Scripturd invatd cd Iisus este singurul Fiu al lui Dumnezeu., cd a existat dintotdeauna, cd este vegnic Tatdlui gi egal cu acesta:,,La inceputera Cuadntul asemenea gi Cuadntulera la Dumnezeu Dumnezeu CuailntuLAcesta era Ei era tntru lnceput la Dumnezru. Toateprin El s-auftcut; gi ftrd El nimic nu s-aftcut din ce s-afdcut. intru El era uiald Ei aiafa era lumina oamenilor.$i lumina lumineazdtn tntuneric Ai intunericulnu a cuprins-o(Ioan1,1-5);Iar Eu Ei TatdlMeu una suntem (loan 10.30); Aci intru El locuieEte, trupeEte,toatd Dumnezeirii(Coloseni Degi nu era cu nimic plindtatua 2.9)". mai prejos decAt Dumnezeu, Iisus s-a fdcut trup pentru mdntuirea omenirii. intruparea Lui a avut loc in chip minunat de la SfAntul Duh, prin nagterea din Fecioara Maria: ,,Iar naEterea lisus Hristos agaa fost: Maria, nuftM lui Lui, fiind logoditd Iosif,fud sdfi fost ei inaintetmpreund, cu s-a nflat aztdnd pfrntece la Duhul Sfdnt.Iatd, Fecioara aaeain tn de aa gi pfrntece ua nagte Eiaor chema Fiu numele Emanuel, Lui carese (Mat.1.L8,23); a zis Maria tdlcuieEte: noi esteDumnezeu. Cu $i cdtretnger: Cum uafi aceasta, aremece eu nu Etiu de bdrbat? de tngerul i-a zis: Duhtrl Sfdnt Se oa pogofi peste $i rdspunzdnd, tine Ei puterea Celui Preatnalt te zta umbri; pentru aceeagi SfdntulcareSeaa nagte tine, FiuI lui Dumnezeu ua cherfla. din se (Luca 1.34,35)." in contrast, mormonii invatd cd Iisus Hristos este fratele nostru mai mare, care a ajuns progresiv la dumnezeire dupd ce a fost mai intAi procrea! ca un copil spiritual, de cdtre un tatd cerescAi o mamd cereascd apoi, gi conceput fizic (trupegte) de citre tatdl ceresc Ai o mamd pdmdnteand.

4. Sfdnta Scripturd trvafd cd SfAntul Duh este Dumnezeu gi ci esteomniprezen#: ,,lar Petru a zis:Anania, inima ta, ca sdminli tu DuhuJuiS-fdnt sd decea umplut satana Ei din nu-fi rdminea fie, qi doseEti preful farinei? Oare,pdstrdnd-o, uAndutdnu era tn sfipilnireata? Pentru ce ai pus tn inima ta lucrul acesta?N-ai minfit oamenilor, lui Dumnezeu(Fapte ci 5.3,4)" in contrast, mormonii inva!f, ci SfAntul Duh este un duh sub forma unui om gi cd doar influenta lui este prezentii pretutindeni. 5. SfAntaScripturd turvafdch omul a cdzat in pdcat gi cd aceastd cidere a fost un mare riu, prin care pdcaful a pdtruns tr lume aducAnd osAnda gi moartea oamenilor. Astfel, noi ne nagtem avAnd o naturd pdcdtoasd gi vom fi judecaf pentru picatele pe care le sdvdrgim:.,,Pentru cd precum a tmpdrdlit pdcatul prin moflrte, aQa gl haruI sd tmpdrdleascd dreptate, prin spreaiala aeEnicd, prin lisus Hristos, Domnulnostru"(Romani 5.21.). in contrast, mormonii furvald cd pdcatul lui Adam a fost un pas necesar in evolufia spre ,,lndumnezeire" gi o mare binecuvdntare pentru noi tofi. 5. Sfdnta Scripturd invafd cd Biserica a fost intemeiatd odatd pentru totdeauna de cdtre Iisus Hristos gi cd niciodatd nu a dispdrut gi nu va dispdrea de pe pdmAnt ,,$i Eu tli zic piatrd aoi zidi Bireica Mea Ei fie, cd tu eEtiPetru Ei pe aceastd (MateiL6,1,8); Eu nu mai sunt tn porlileiadului nu o aor birui $i lume, iar ei tn lume sunt Ei Eu ain la Tine. Pdinte Sfinte, pdzegte-i numeleTdu, tn careMi i-ai dnt, ca sdfie una precum tn suntem gl Noi (Ioan 17.11); Cdci nimeni nu poatepune altd tumelie, decdt pusd,careeste cea Iisus Hristos(l Corinteni 3.LL)', in contrast, mormonii invafd, asemenea tuturor neoprbtestanfilor Cd, la scurt timp de la moartea Apostolilor, Biserica lui Hristos a cdzut intr-o apostazie

ts6

no Vezi 9i I Regi8.27,Psalmul139.7-l}.leremia 23.34. 157

generale, ,,cu exceptia acelora care au ajuns Ia cunogtinla restaurate"in cazul de fafd cea a secteimormone. eaanghcliei , Asfecte organizatorice in 1844 o gloatd furioasd din Illinois il impugcd pe Smith 9i pe fratele sdu, scandalizatd de relafiile lor poligamice, dar qi pentru cd acegtia doreau sd preia conducereazonei. Noul lider devine Brigham Young, care a condus apoi grupul de mormoni intr-o lungd gi primejdiosi cdldtorie prin preerie. h 24 iulue 1847 ei au ajuns in zona Marelui Lac Sdrat din statul Utah, unde s-au stabilit definitiv. Aici s-au ivit mai mulfi pretendenf, la succesiune,iar unii dintre ei au format grupuri care ulterior s-au desprins din secta condusi de Young. Dintre cele aproximativ doudzeci de grupuri dizidente rezultate, cel mai mare grup este Biseica Reorganizatd a Sfinfilor din Ultimele Zile, structurd recunoscutd oficial in 1860, cdnd fiul cel mare al lui Smith, Joseph Smith III, major acum, a decis preluarea conducerii acestui grup. Aceastd aripd dizidenti a respins. practicile poligamice gi alte inovafii teologice ale sectei' principale, 9i numdra la sfArgitul anilor 1990 un total de 250.000 membri in intreaga lume. CAnd JosephSmith a infiinlat secta,la sfArgitul anului 1820, a scris aceastd avertrzare in Cartea lui Mormon: ,,Fiecarebdrbat dintre voi nu are dreptul decAt la o singurd sofie; sd nu avefi concubine." Dar dupd cilfiaa an| Smith primegteo ,,rerrelatie"specinldcare dezlegaIa poligamie (sau cuntia cu mai multefemei). El tnsuEia aaut aproape de sofii, 50 iar succesorul sdu, Young s-a,,cdsdtorit"cu 27 defemei Eia aaut 56 decopii. Spre sfArgitul secolului XIX, primirea statului Utah, majoritar mormon, in confederafia Statelor Unite ale Americii era opritd din cauza legislafiei care permitea t58

poligamia. in fala acestui blocaj diplomatic, Profetul a primit rapid o ,,revelatie divind" privind abandonarea acestei practici. Acfualmente mai existd urfri-r?lbrmoni care practicd in secretpoligamia, insd oficial nu sunt recunoscufi ca membri Mormonii au sdli de adunare h care se strAng duminicd de durninici. in afard de acesteaexistd gi temple in care au acces numai membrii fervenfl ai sectei. Aici, prezbiterii mormoni oficiazd.diferite ceremonii religioase de inspiratie masonicd (satanicd), folosind o mullime de jurdminte gi simboluri, gesturi din arsenalul Francmasoneriei. Una dintre ceremoniile din templu este ,,legarea cdsdtoriilor pentru vegnicie". Cei doi sofi se prezintii fir fafa anui prezbiter care, tr urma invocdrii ,,puterilor ceregti", ii declardpe cei doi cdsitoriti gi in viata de dupd moarte. Agazisele,,cdsdtoriiceregti" produc, dupd invdfdtura mormond, in mod continuu copii in duh (fdrX hrp), care agteaptdsd se nascd din pdrinfi muritori, pentru ca apoi ei sd-Ei poatd cAgtigamAntuirea in ,,lmpdrdfia cereascd".Concluzia e cd un bun mormon trebuie str aibX cAt mai multe sofii gi cdfi mai mulfi copii pentru ca acei copii in duh sd se poatd nagte. . Aceastd bizarerie il duce pe un ne-mormon cu gAndul la cuvintele MAntuitorului din SfAnta Scripturd, potrivit cdruia in Cer nu existi cdsitorii. Pentru mormoni insd, respectiva invdfdturd este cAt se poate de normald, ea fiind promovatd de Cartea lui Mormory care are lntAietate fatd de Biblie. Mormonii sunt obligafi sd doneze sectei zece la sut2i din- veniturile lor lunare. Potrivit datelor oficiale, secta mormonilor este un gigant politic Ai financiar, dispunAnd de proprietdfi pe toate continentele gi gestionAnd sume uriage de bani in scopuri de profit gi propagandistice.De altfel

ls9

mormonii sunt foarte activi in politicd gi in afaceri. Lanful de hoteluri Mariott aparfine unei familii mormone. Tofi-tinerii mormoni in vArstd de 2'1,de ani, fete sau beieji, efectueazdun stagiu de doi ani de misionarism intr-o lari stabilitd de Profet. Ei sunt ugor de recunoscut pe strdzi dupd imbrdcdmintea tipicX (c5magdalbd 9i pantaloni negri pentru bdiefi gi cimaEd qi fustd lungi pentru fete, la care se addugd un ecuson negru cu numele misionarului). Toli bdiefi devin prezbiteri la vdrsta de 2'J- ani. Mulfi dintre de ei, plecafi pentru stagiul de misionarism, nici nu au citit Biblia, Cartea lui Mormon fiind cea cu adevdrat importantd pentru ei. ln ciuda nenumdratelor modilicdri ale textului ffiFuL conducitorii sectei considerd Cartea lui Mormon ca fiind mult mai valoroasd decAt Biblia. Ezra Taft Benson, un ,,profe(' din trecut al sectei, afirma: ,,Aldturi de Duhul Domnului, Cartealui Mormon esteunicul mare instrumentpe careni I-a dat Dumnezeu pentru a conaertilLtmea". acelagi in articol estecitat apostolul mormon Bruce McConkie: ,,Vorf mai mulfi oameninintuili in tmpdrdlialui Dumnereu,dezecide mii de ori mai mulli datoritd Cdrlii lui Mormon decilt datoritd Bibliei'4,. Aceastd sectd,in care mitologia pdgAnd este mascatd sub diverse interpretdri cregtine, a pdtruns gi in RomAnia dupX anul 1989 $r, potrivit propriilor estimiri, ir:- tara noastrh se gXsescaproximativ 2.000 de aderenf,. Misionarii refuzd sd dea explicafii atunci cAnd sunt ir:rtrebafl despre influenfele masonice 9i mitologice din irvdfdturile mormone, motivAnd cd aceastanecesitd o inifiere pentru a infelege intreaga doctrind. in prezent, urmdresc ridicarea unui templu in Bucuregti.

ot

TheEnsign, pg. 7, noiembrie 1984 160

Ca.pITOLUL VI

I spit a rafionalismului creEtin

area SchismX 9i Reforma sunt mdrturiile profundei deosebiri dintre cregtinismul rdsdritean gi cel apusean. Dacd pentru Rtrsdritul ortodox, consfingireagi trdirea, timp de doud mii de ani, a invdldfurilor apostolice rdmAne un semn clar al veridicitdfii, al autenticitdfi 9i al pdstrdrii negtirbite a adevdrului de credinld din Biserica primard, pentru Apus, doilnla de a adduga in mod ,,creato{', dogmX dupd dogmd la tradifia apostolicd, a devenit norma debazd.a furfelegeriigi explicdrii lui Dumnezeu. Acesta este gi motivul real al despHr,uii Rdsdritului de Apus: Ortodoxia este respingerea rafionalismului, a cercetdrii intelectuale privind adevdrul trtru Hristos. Dacd pentru Ortodoxie, ,,credinfa cea veche" aratii credinla apostolicd, pentru Apus reprezentd ceva invechit gi depdgi! care trebuie neaphrat ,,emancipaf'. Dorin,ta de esteideeacare pune in migcare schimbare,de,,nou" - aceasta Apusul de o rnie de ani trcoace in addugarea de noi gi noi straturi de teorii scolastice gi ecuafii teologice omenegti
t63

(invenfia Purgatoriului, a Transubstanfierii,a Harului creat, iar a PredestindrTi, mai apoi Sola Gratia, Sola Fide gi Sola Scriptura) pe_stetemelia simpld qi curatd a invdfdturilor Sfinlilor Apostoli. in timp ce Ortodoxia L-a vlzut pe Dumnezeu mai presus de orice descriere rafionald sau argument gtiintific, Apusul papal a purces la ridicarea unui intreg sistem teologic rafionalist, in dorinla de a explica desdvdrgit cele mai ascunse,,unghere" ale Dumnezeirii gi de a cAgtigaastfel supremafia argumentdrii in lupta cu ,,invechita" invdtdfurd cregtind,ceaOrtodoxd. Marea Schismd este departe de a fi un eveniment al istoriei, ci marcheazd pdnd astdzi inceputul bdtdliei intre augustinianisma5 gi scolasticism pe de o parte, gi Traditia Bisericii istorice pe de alta. Ruptura creatdintre adevdrul de credin;d al Bisericii Ortodoxe Rdsdritenegi noua invdfiturd a fostului episcop ortodox - Papa - avea sd generezeo noui dihonie in Apus, dupd nici jumdtate de mileniu de la Schismaanului 1054. Era in anul 1517gi fostul cdlugdr latin Martin Luther sa ridicat si ducd mai departe lucrarea de ,,innoire" a invdliturii apostolice inceputd de Augustin in Catolicism. Reforma avea sd schimbe foarte pu,Ln din invffAturile papalitdgii, in schimb a reugit sd creezeo noud religie cregtind autonomd, sub numele de Protestantism. Dupd nici optzeci de ani de la Reformd, primele ramuri s-au divizat in peste
Dimpreunecu alte erezii gi tdlcuiri mincinoasedespreSfintele Taine qi Sfdnta Treime (a fost primul teolog apuseancare a suslinut clar erezia Filioque), Augustin (+430) a ajuns s6 spundcd de cdnd Adam a cdzutprin pdcat, toli oamenii se ncsc in pdcatul originar Si meritd pe bund dreptate iadut. in bundtatea Lui insd, Dumnezeuii mdntuieqte cdyivafdrd vreun pe merit din partea lor, Si anumepe cei predestinali (protestantismcurat). Pe scurt, libertateaomului disparesau rdmdneneoperantd. Din izvorul otrevit al ideilor augustinienes-a addpat mai apoi intreaga teologie scolastici a Apusului. 't64 o6

200 de alte noi ,,cregtirrisme". Asthzi cunoagtem peste doudzecide mii de sectegi fracfiuni ale acestora. ComparAnd teoriile teologice de asttrzi-eu'cele ale pionierilor Reformei, observdm, practic, o eaolufie a deducfiilor religioase, o continuare a ereziilor papale exprimate intr-o formd diferitd. insd intreaga teologie (neo)protestantd cuprinde trei caracteistici principale imbrdfigate pe de-a-ntregul de marea diversitate sectard.

Teologia negafionisti Prima trdshturX este datd de afirmarea unei ,,teologii negnfioniste"a cirei principald ,,vittrtte" std in combaterea sau negareaCatolicismului. Orice exageraresau abateredin Catolicism igi regdsegte corespondentul ,,anti" in Protestantism. De fapt, intreaga Reformd este doar o negare religioasi care duce aberafiile papale la cealaltd extremh a rafionalismului. Dacd la un moment dat Catolicismul ar inceta sd existe, Protestantismul nu ar mai avea tr sine o justificare teologicd 9i existentiald. Prin Reformd, Protestantismul a respins cu totul sfin;enia Bisericii gi cdldrlrzireaSf6ntului Duh, lntrucAt nu a vdzut - pe bunX dreptate - nici sfinfenie, nici adevdr tr,,biserica" Romei. lnsd negarea a mers atdt de departe, incAt a cdlcat iie picioare nu numai innoirile papale, ci 9i viafa sacramentald a Bisericii dimpreund cu intreaga mogtenire apostolici. Deosebim douf, trdsdturi de bazd ale teologiei negationiste. Prima este numitd simplificarea aileadruIui. Aceasta nu reprezintA, dupd cum s-ar crede, retrtoarcerea la rdddcinile apostolice, la esenfa Bisericii, ci reprezintd raportarea Ei furfelegerea logici a adevdrurilor dumnezeiegti. Simplificarearalionalistd a adeadrului de uedinld tnseamnd relatioismdogmntic.Nu mai existii Taind, Lumina cea necreati, 165

adincul de necaprins al inlelepciunii dumneztiegti,ci totul se tn explicd logic, ca o formuld, ca o ecualie,,dumnezeiascd" care 1!1 trebuie sd facd 2. Crezul fur Biserica Ortodoxd este mdrturisirea pe scurt a irntregii invdfdturi de credinfd, pe cAnd tn Protestantisrn Sola Fide, SoIaGrutia gi SoIa Scriptura inhegii teologii cregtine strict aratti reducerea gi furfelegerea la cele trei principii rafional inchipuite, cu valoare de dogrnfaT. Relativismul face ca Protestantismul sd nu se raporteze nici mdcar la Scripturd, ci insdgi Scriptura este rescrisd ,,simplificator" pentru a ,,explica" cele hei principiidogmd de mai sus. 'lnsd Adeadrul simplifcat sau diluat, ,,umanimt" pdrelnicdupd tnchipuireaunora, nu mni esteadeadr, precuffi nici Sciptura simplificatd sau'diluatd nu mai este nu scripturd.lar Adcadrul mu Scripturaastfelrelatiaizate mai pot cdlduzi sufletul gi mintea la adeudratul Hristos, Ia Hristosul Apostolilor,la Histos cel rdstignit gi tnaiat. Simplificarea adeudrului este mdduva cregtinismelor mincinoase prin care absolut totul, de ,-,la trvilitura Apostolilor gi pAni la persoana lui Hristos, este transformat intr-o filozofie maleabili gi modificabild de cdtre om. Este trufia fragmentului care doregte sd ia locul lntregului su! camuflajul unor forme exterioare specific cregtine, incepAnd cu schimbarea denumirii oficiale din ,,secta X' in ,,biserica X" gi terminAnd cu imitarea slujbelor Potez, cununie, cini duminicald) din Adevdrata Biserici. insd aceastd operd de relativizare a Adevirului semnificd practic distrugerea esenfei invdldturii apostolice gi aruncarea ,,credinciogilor" fur cel mai adAnc nihilism cu fald creEtind Cea de a doua trhsdturi a teologiei negafioniste este continua schimbare.Protestantismul este intr-o neircetatii
a7intr-adev6r, au gi protestanlii dogmele lor, degi nu le place s6 recunoasci aceasta. Ins6 acestea izvordscdiri SfAntaScripturi, ci sunt erezii inchipuite nu a de minteaapostat5, hule carealcdtuiesc baza,,teologicd" fiecdreisecte. 166

rescriere a propriilot ,,vatot7" religioase,un fel de eaolu,rc teologicdin care ,,rrotJl" leapddd ,,vechiul", viitorul neagd trecuful. Este o continud reformd a Reformei, cuhivarea unei stdri permanente de ,,(re)trezite", de ,,renagtereharismaticd" ce se luptd cu duhul de plictiseali gi monotonie cuibdrit in ideologia sectelor ,,vechi"; drept urmare, apar noi secte,care se deosebesc de cele vechi prin negarea unor trdshturi particulare (ex. botezul) gi addugarea de altele noi (ex. sabaful) la vechea,,plafformd-program". Practic,este doar o chestiune de timp: totul std in picioare pAnd cAnd teoriile reformatorilor de astdzi vor fi gdsite ,,expitatd', acegtiafiind dezbinafl ir noi sectede cdtre valul reformatorilor de mdine. in Apus, zilnic apare sau dispare cAteo sectdreligioasd. Negarea celor ,,invechite" gi inlocuirea cu cele ,,la modd" este pentru noile bisici un pas spre ,,maturizare", este spoiala ce atrage pe iubitorii de libertate dar nu gi de adevdr. DefdimAnd lnvdldturile adevdratei Biserici, ficdtorii de cregtinisme au adus tAlcuiri noi, extravagante, mai pe gustul (9i infelesul) omului modern. LepddAnd dogmele Bisericii gi-au dogmatizat principiile, deschizAnd porfile oricdror ideiasce neagi gi schimbd trecutul la modul viitor. Orice revelatie este automat primitd in lumea credinciogilor amatori numai dacd aduce ceva exaltant gi inedit in materie de ,,cregtinism". Pierdereavalorilor Bisericii Apostolice devine sursa inepuizabilelor fantezii sectare, pe care omul fdrX discernimAnt le ia drept revelafii ,,hristice". Totul se desfXgoard ,,spontanl' gi se animd pand h
Ele incearci s6-i ofere omului zilelor noastre o propovdduire cdt mai comodd cu putinfE,adaptati cerinfelor utilitare ale bun6stirii. Etica umanistit guverneazi Cregtinismul cind principiul aparenlelor perfecte ia locul adevdrului.MdnI in m6nd cu ralionalismul, cu Secolul Luminilor 9i cu duhul ,,practic" al timpurilor moderne - spiritul randamentuluigi al eficacitiifii -, noile forme cregtine cultivat o concepfie au asupra Bisericii mai ,,social6", cu activit6ti practice de utilitate publicd 9i au prezentat mdntuirea ca pe necesitatea etici colective. unei 167 ot

infierbAntarea sdngelui:pierdereacunogtintei,stdri de transd, tremurdturi, se rostesc voci ciudate etc. Din picate, experimentarea continui pe acest fecund teren ,,spirltaa(' a cipdtat $i capXti noi forme gi noi tehnici ,,ctegtine" de chemaregi primire a,,duhului-'. Sd nu ne mirdm cd tocmai stdrile extatice ale noilor profeli cregtini oferd naivilor ,,mdrturia clarh" a inspiraliei diaine sau a poxdirii harului 9i astfel noile invdldturi excentrice trec drept ,,viziunf' sau sernne ale ,,tteziri spirituale". CAnd nu adevdrul, ci stirile lnfierbAntate conduc mintea, cAnd totul se {educe la experienfe ale,,duhului" sau senzafi tari ,,spirifuale", atunci nu mai existd nici o barierd in primirea acestor forme de ,,magie cregtind" in spatele cdrora se ascunde cel mai perfid demonism. De aceea trebuie si avem cele mai mari refineri fafi de cei ce ne propun restaurarea ,,spirifuali" a vielii, mai ales cAnd se recomandi a fi,,cregtini". Nimicirea ,,invechitelor" rAnduieli apostolice gi rescrierea adevdrului dumnezeiesc a fost gi va fi pAnd la sfArgit felul sectelor ,,cregtine". O ,,bisericd" ce vine cu noi invdfdfuri sau noi descoperiri,,cregtine" trebuie sd fie pentru cregtinul ortodox un semn clar al apostaziei. invdfAfura adevdratei Biserici este cea a Sfinfilor Apostoli, nu este noud, ci neschimbatd,vie gi de doud mii de ani mAntuitoare. Continua schimbare a ideilor religioase, dar pdstrarea aceloragibaze conceptuale, aratd cum, de fapt, negalionismul teologicnu se tdgdduiegte niciodatd pe sine ca ,,teologie", ci relativizeazd, r escrie,imputineazt incet, furcet,Cregtinismul apostolic pAnd la dizolvarea totald. Evolufia mereu crescAndi a acestui gen de cregtinism nihilist poate fi ugor unniriti, mai ales in ultimul veac, prin aparifia unor noi specii de secte- monnoni, iehoviEti, ecumenigti - care au diluat cu totul invifiturile grupirilor neoprotestante din care s-au ridicat (au deja cu totul alte ,,scriptari", Hristos este cel mult un inger, respectiv
168

,,dumnezeu" este acelaqi pentru toti), dar care-gi continui rispAndirea ideologiilor total antihristice dupi o strilucitoare gi captivanti reclami ,,creqtini"- ' ' ' Poatemulfi se vor intreba de ce s-apus ecumenismulin rAndul sectelor. Din canza rdddcinilor sale exclusiv protestantegi masonice. adAncimpufin. Sd inceputul ecumenismului estelegat de Conferinta de la Edinburg din 1910, unde s-a infiintat ConferinlaMisionard Mondiald ce dorea la inceput unirea tuturor sectelor protestante intr-o singurd confederatie.Organizatorul cheie al acestei manifestdri gi ulterior lider marcant a fost metodistul americanJohn Mott (1865- 1955),mnrxistEimnson notoriu.De numele lui John Mott gi a altor socialigti religiogi se leagd9i organizareaConsiliuluiInternnlional pentruMishmein 1921.Toate acesteconsilii gi altele ce vor urma, vor adera gi vor alcdtui in final o noud organizalte majoritar protestantd numitd qi astdzi World C.ouncil Churches of (Consiliul Mondial al Bisericilor). Ideea care trebuie retinutd este cd un grup restrAns de socialigti condugi de un mason au pus bazele ideologiei ecumeniste Si a CMB, un fel de sectd extinsd global, cu dogme, statut gi pregedinte, ce luptd pentru socializare gi impune (mai ales ortodocgilor ,,membri") uniformizarea cregtinismului (dogme,,universale",aceeagi Treime, acelagi Hristos). Ecumenismul este, dacd vreti, o variantd religioasd a socialismului, o tentativd de ,,imbisericire" a politicii, un ,,neocomunism"religios cu fatd cregtind. Nu intAmpldtor 9i Luther, tatdl Protestantismului, la vremea lui a fdcut parte din grupareaocultd a Roscrucialilor promotoare a gnosticismului gi luptdtoare feroce impotriva papalitdlii. in Christian Neus, (din 18 februarie 2003, pg.1) sunt prezentate inelul lui Luther gi sigiliul grupirii sale ca fiind alcdtuite din cinci petale de trand afir (rozh) dispuse

169

circular in jurul unei cruci.ae O altd mare dezamigire care ar trebui sd dea de gAndit oficial protestaafilor estepersoanalui Billy Graham (n.1918), cunoscut ca iscusit predicator baptist gi mare vizionar, cAnd LodgeNo. de fapt acestaestemason de gradul 33 (tn Genesee Masonsa 774, subjurisdiclin Grand Lodgeof Freeand Accepted in statului Michignn)so, aceeagiloje cu Hderul mormon Paul Palmieri. Este evident ci Masoneria gi grupirile oculte protestante, prin liderii grupirilor controleazi, neoprotestante qi ,ecumeniste, intreaga direcfie a ,,cregtinismului" sectar.
Rafionalismul umanist Spuneam cd rdddcina Protestantismului este aceeagicu a Catolicismului: ralionalismul umanistsl, fundamentul dupd care omul apostat se cAntdregtemai intAi pe sine, apoi tot ce e in jurul siu. Logica este un instrument delicat, iar dacd nu este folositd corect, poate da o aparentd rationald la ceea ce nu este deloc rafional, pebaza un mecanism care se numegte tocmai rationnlizare Ralionalizaren tn credinld este surogatul mincinos al adevirului, este erezia care luptd dintru inceputuri sd surpe din mintea omului invdtdtura dumnezeiascd despre Hristos.
Specific simbolisticii oculte, dac[ unim vdrfurile petalelortrandafirului, rezultdo pentagramd satanicd. s0 Ne intrebdm, oare in ce duh ecumenistul-mason Billy a predicat sau in numele cui a frcut ,,miraculoasele" vindeciri gi ,,cregtinismul" convertiri?In numeleMarelui Arhitect saual lui lisus?Din fericire,Hristosa spus nu se poate cd sluji la doi domni... 5r in definiliile filozofiei, umanismul gi ralionalismul sunt doui cdi total diferite, insd imbinarealor (ca polii unui magnet) formeazdo noud bazd vitalS in alchimia ,,cregtinismelor" conceptuald apostate, deoarece imite gi (prin ra(ionalism) adevdrata inlocuiesc gi destulde iscusit adev6rata teologie iubirede Hristos (prin umanism) Cregtinism. din 170 ae

Rationalismul estegAndireaomului trufag,care crededoar in ceea ce intelege qi inlelege doar ceea ce e ,,logic". Oti Dumnezeu-Omul Hristos Iisus a fdcut praf,p.rir1Rdstignire gi inviere, toatd logica gi mintogenia tuturor pdmAnteniior, chiar dac5 unii au crezut , ci dAnd bani pdzitorilor MormAntului vor impiedica vestireainvierii lui Hristos. Rationalismul in creqtinism inseamni gnosticism pi secularizare, transformarea revelafiilor dumnezeiegti in gi conceptesistematizate ecuafii teologicecare pot fi intelese gi explicate de mintea umand. Semnificd translarea conceptiilor progresiste lumegti ln religioss2. Negarea Bisericii devine invdfdtura de bazd a ,,noilor biserici". Negarea Adevdrului devine temeiul ,,noului adevdr". De pe acestinalt egafodal,,progresului religios" au inceput sXcadd ghilotinele pe grumazul Cregtinismului apostolic qi sd se ajusteze,,teologiile" dwp6. diverse interese pdmAntegti gi halucinatii personale,mai intdi in Catolicism,iat mai apoi in Protestantism. Marii mistici ai RdsXritului, Sfinfii Pirinfi, au fost dintotdeauna prietenii ratiunii adevdrate,deoarecegAndirea nu creqtineascd esteuna absurdX.Rafiuneane-a fost ddruitd de Logosul Dumnezeiescs3 Iisus Hristos Dumnezeu-Omul, la creafie, pentru a ne fi treapti de suire gi cdrjd la inceputul spre cunoagterea lui Dumnezeu. insugi drumului Cregtinismul posedi o logici simbolisticd ce se cheami teologie, insi ceea ce invdtdtura Bisericii respinge este ralionalismuluiEi idolatrizarea $i nu poate fi absolutizarea lui. altfel, cdci Duhul dumnezeiesc se retrage acolo unde domnegte logica pur rationalisti prin legi utilitare 9i
" Principiul democraliei in Cregtinism inseamnd tocmai Protestantism: dreptul fiecdruiade a in{elegegi de a credece wea din Scripturdgi despre Hristos.Ecumenismulpreia acestedrepturi 9i le dd valoarenormativdprin Charta Oecumenica(constitulie gi liberalizare), pentru a reugi unirea (integrarea),,creqtinismelor" singurdbiserici (stat). intr-o (loan 1.1) " ,,LatnceputeraCuvdnlul. Si DumnezeueraCuvdntul" 171

raporturi juridice dezvoltate sub forma deciziilor autoritare sau liberaliste. Biserica nu recunoagte omul sau vreo alti invifitoare, in ci numai pe sine insigi ,,bisericl" sobornicititea sa. Unicitatea soborniceascX face Biserica nestribitutd de duhul protestant, iar unitatea sobornicitifii o face inaccesibili spiritului papist. Suntem nevoiti aici sd facem o diferenliere esenfiald intre raliune pi rnfionalisrn. 7n timp ce ratiunea se bizuie pe revelafia unui Adevdr dumnezeiesc ca sursd gi fundament al adevdrului pdmAntesc, ralionalisnrul este tocmai relativizarea Adevdrului absolutsa,transformAndu-se astfel inh-un curent filozofic numit ,,reLigie", care-l plaseazd. pe om ca sursi a adevdrului. Adeadrul rationnliEtilor este valid numai atunci cAnd este determinat prin forla ratiunii gi nu se supune unei definitii ,,absolute" pe baza credingei sau a dogmelor religioase. Primul rationalist autentic a fost Lucifer, furgerul care a ciutat prin indifarea cugetului sd surpe dumnezeiasca rAnduiali cea din ceruri. Nu a reugit decdt sd ne arate doud lucruri: ratiunea, chiar gi pervertitd a demonilor, nu poate schimba cu nimic adevirul dumnezeiesc, iar cAnd incearcd a o face, cade in intunericul (ne)cunoapteriiss.Marile cdderi, ale: lui Adam gi Iuda, ale Papei gi ale lui Luther, stau drept mXrturie. Cdnd rationalismul demonic irfrdfit cu umanismul pitimag se deghizeazd. in crez religios, igi aratd de fapt neputinta in a crea un alt adevdr decAt cel dumnezeiesc. Satanismul, ateismul sau nihilismul fur stare purh nu vor seduce niciodatd lumea, insd pot fi ,,digerabile" cAnd sunt confundate sau ,,invelite" cu Adevdrul gi intreaga lucrare mAntuitoare a lui Hristos pe pdmAnt. Rafionalismul nu-L hulegte direct pe Hristos, ci creeazd noi religii gi noi crezuri
'o CareesteCuvAntullui Dumnezeu. tt ,,5i le-a zis:Am vdzutpe satanaca unfulger cdzdnddin cer " (Luca I 0. I 8) t72

pdrut cregtine, pl5smuiegte noi forme bisericegti antropocentrice in care se vorbegte de un flou ,,hristos"56. in esentd, rationalismul umanist nu se intemeiazi pe Adevdr, nu ,,vede" firea creatiei (cici at trebui sd-i recunoascd Creatorul), ci crecazd realitdli izuorfrte din imaginalia minfii, o teologie paraleld ce pare logici gi demonstrabild, un crez intemeiat pe o mare ingeldtorie: Hristos capdti chipul omului cdderiiiar omul tEiaedesineleca pe propriul dumnezeu. Aceasta este, de fapt, seva care le curge prin vine: attozeificarea este,,sacramentul" rafionaligtilor umaniEti cregtini. Aici zace toatd ,,esenfa" gdndirii cXzute, ca una ce tAnjegteneincetat, prin mii de chipuri, la a-l face pe om ,,dumnezeu" iar pe Hristos doar un om. Abile gi seducdtoare, tocmai spre preamdrirea necugetati a omului ne conduc astd,zi puternicele tentacule ale rationalismului, adAncinfipte in culfuri, gtiinfi, religie, dar mai ales in ,,cregtinism". Ce este cultura fdrd Hristos? Un ritual al cuvintelor care prosldveEte gi toatd degertdciunea picatul acesteilumi. De la gnosticism la iluminism, de la filozofie la psihologie, totul se (re)centreazXpentru a idolatriza chipul omului desfrdnat gi trufag, dezumanizafde patirni gi desfigurat de pdcate.LuAnd omul-maimufX, omul-zeu, omul-apostatdrept model, cultura modernh susfine procesul de antropocenttizare a intregului univers, adici omul pornegte in mod complet gi exclusiv de la sine insugi, adund informafii in privinta lucrurilor particulare gi formuleazd hotdrAt legi universale, integrAnd fiinta umand aldturi de cea ,,divirtd", intr-un sistem liniar, material gi pdmAntesc.
56 Da, unii poatevor spunecd protestanfii credintr-un alt Hristosdecdtcel nu al Scripturilor.Acelora le spunemcE Hristosul Ortodoxiei, dupd cum ne spunechiar Scriptura, esteCel ndscutin chip minunatdin Fecioara Maria, in timp ce Hristosul protestanfilor, NU. HristosulOrtodoxiei poatepreschimba in chip tainic pdinea Trup, in timp ce Hristosulprotestant, in NU... 173

$tiinfa firi Hristos este negtiinfd, o aariabildla discrelia hazarduluicare nu poate explica nimic din alcdtuirea lumii gi a omului, ci doar constatd (cAnd este sincerd) realitdti ale Facerii. Ifr cAnd nu poate explica, inventeazd. Sd nu uitdm cd gtiinla dimpreund cu filozofia au fost cele care gi acum ne amtrgesc prin manualele de Biologie de pe vremurile ateismului, cu falsa teoriea eaolufionismului,teorie care este acum, paradoxal, contrazisd tot de gtiinfd, prin ultimele descoperiri genetice.Este foarte greu pentru omul de gtiinfd sau filozoful rationalist si admitX trdumnezeirea omului prin smerenie gi salyarea omenirii prin ingenuncherea inaintea Crucii Mdntuitorului Hristos. Dar nicdieri ca in religie,rafionalismul nu gi-a gdsit un camuflaj mai cdlduros, de unde sd ingele intreaga omenire. intdi a lucrat prin impdrfirea credintei adamice in religii, a adevdrului dumnezeiesc in adevdruri omenegti, a monoteismului in politeism. Spune despre zeii religiilor Dreptul David: ,,Cd toli dumnereiineamurilorsunt draci; iar Domnul cerurilea fdcut" (Psalmul95.5).Ei bine, tocmai prin evolufia ralionalismului religios a devenit astdzi ,,credibild" ideea cd fiecareom de pe pdmAnt poate avea dumnezeul sdu personal,hristosul sdu personal, cregtinismul sXu personal'. diferit de al celorlalfi. De fapt, omul rationalist a ajuns sd selectezedin religios doar acele porunci ,,divine" care sd-i odihneascd patimile 9i sh-i justifice pdcatele gi pldcerile, ca mai apoi sd-gi fXureascd ,,dumnezeitea" din contemplarea rafionald a ,,sineluil'.I-a fost greu, dar a reugit: omul apostat qi-a (re)gdsitprin rafionalism propria ,,dumnezeire". Chiar nofiunea de ,,creEtinism" fost atAt de pervertitd, a incdt astdzi nu mai aratd lumii lucrarea mAntuitoare a lui Hristos pe pimAnt ci gi-a mutat centrul de greutate din sensul papist-totalitar it1 infelesul ecumenist-egalitar, amestecAnddimpreund cu Cregtinismul adevdratei Biserici a lui Hristos toate grupdrile sectare ce fin de o anumitd
t74

fllozofie ereticdpdrut cregtinX; pentru aceea,,neocregtinism" inseamnd mai departe golirea de Hristos a Cregtinismului apostolic. Istoria ne arath cd umanismul nu este decAto mascda fdrddelegilor $i a totalitarismului. insugi Hristos a fost judecat condamnaf intemnilat gi rdstignit de umanigtii cei corecfi,drepfi, rerio1i,nafionaligti,ca cel mai mare rdufdcdtor al societifii omeneqti:,,Dacd-Lldsdmagatoli aor credetn El, Eiaor ueni romanii Ei ne uor lua lara gi neamul. Nici nu gfindili cd ne estemni defolos sd moardun om pentru popor,decdtsd piard tot neamuL" (Ioan 11.48,50), Din fericire, ,,rdzvrdlirea" Iui Hristos ne aratd ch a fi corect politic Ai cumintesocialinseamndgi astdzi lepddare de caleaadevdrului gi a mAntuirii. in secolul al XX-lea, reprezentanfii fascismului, vorbind despre ,,Spiritul poporuIui aparlindnd aceluiaEi pdmhnt", au declangat Holocaustul, iar umanigtii marxiqti, sub lozinca ,,Omul estecel mai prefioscapital", au sdvArgitcele mai teribile crime impotriva umanitifii. Iar in vremurile de pe urmd, creEtinismul unui Antihrist care pozeazd i:rtr-un hristos umanist va arunca pentru vegnicie sufletele ,,creqtinilor" in iadul cel de foc. Binele mdntuitor al Sfintei ScripturisT - ca gi adevirul, iubirea sau dreptatea - s-au devalorizat ca nofiuni prin raportarea la,,virfufile" omenegti(degtepticiune,frumusele, iscusintd), intrAnd in vocabularul rdului gi vdtdmAndu-se de el, ca tr final sd se transforme in ,,bineleomeniii", camuflai al
Adevdrata Scripturi nu poate incuviinfa eresul gi de aceeafiecare sectti propria ,,biblie". Aga am ajuns sd ,,cregtin6"a fost nevoitd s6-giintocmeascd averfi biblia baptisti, adventistd,iehovistd,etc. ba chiar ecumenistd, satanistd sau mai nou, de ce nu, biblia homosexualilor... Fondul problemei este sldbirea trezviei ortodocgilor, prostili de formuldrile antagonisteale noului veac (dublu-gdndit!): biserica . baptistd, adventistd, iehovistd, ecumenism ortodox, partid creStin,sfdnta Romdnie (nalie), evoluqionism teist, unitate in diversitate, homosexuali creStini, masoni creStini, yogd creStind, ntalism creStin etc fundame s7

r75

firii omenegti cizute. Degi doresc a fi primite drept notiuni creqtine autentice, sintagmele binele omenirii, adeudrul uniuersal, iubirea necondifioiatd, dreptatea6i pacealumii at secdtuit demult de la izvorul lor, cdci nu mai mdrfurisesc Suferinta, pdtimirea, Asceza, Mdrfurisirea gi Rdstignirea Omului pentru Hristos. CreEtinul unittersal este cel mai bucuros cd existd astdzi ,,neocregtinismul" (numit astd,zi catolicism, protestantism, ecumenism) care sd-i ofere acea scutire de a mai suferi pentru a sa mdnfuire, acea ugurintd qi simplitate in a crede intr-un oarecare Iisus, tolerant Ei bun cu toate poftele inimii sale. Biserica lui Hristos nu poate avea nimic comun cu Reforma. Duhul SfAnt Care vorbegte in Sfintele Scripturi, Care lumineazd prin Taine gi ir:rvatd prin Sfdnta predanie nu poate fi inteles de ratiune gi nu poate incdpea in ecuafiile religioase ale oamenilor. Umanismul rationalist a fdcut din Cregtinism un cod de comportament moral superior oricdrei ebici, incAt cei ce doreau a fi numifi creqtini credeau ci le era de ajuns mdntuirii doar respectarea selectivd a unor reguli sociale. Astfel morala umanistd a devenit piatra de temelie a: noii religii, a noului creEtinism.A infelege jertfa lui Hristos ca pe o pildd morald inseamnd a crede cd Iisus a fost bun gi drept deoarece a fost un cetXtean manierat gi inimos, un tip inteligent gi cultiva!"un individ parolist gi respectuos, un cuminte pldtitor de impozite gi taxe al vremurilor sale. Ce a adus ,,binele omului" in cregtinism decAt numai pdrdsirea judecdlii drepte gi dezlegarea celor mai mari fdrddelegi: cruciade, inchizitii, politici,,teocrate,' criminale, tolerantd sexuald gi egalitarism ecumenic? ,,Cregtinii,, dedati degertdciunii lumegti nici nu mai bag6. de seamd cd ,,toletantta", ,,reconcilierea" gi celelalte ,,dteptarl" cu care se mAndresc este un fel mincinos de a fi, fiindcd potrivnic
176

Ei Scripfurii estetemeiul care izvorhgtedin acestea. sdvArgesc nedreptatea ca pe dreptate, f.ac fdridelegi ecumeniste crezAndu-le mari fapte bune sau fapte ale..dreptdfii. Cu adevdrat s-au implinit cuvintele ,,Cdile nebunilor drepte sunt lor" (Pilde12.L6) tnaintea

Dogmatizarea principiului negalionisfd dupd ralionalismul in sfArgit, dupd teologia 9i umanist, cea din urmd trdsdturd a Protestantismului este principiulul. Nu, nu e o metaforl, degi una din dogmatizarea cele mai mari pofte ale Reformei a fost respingerea a tot ceea ce trsemna dogmd in Catolicism. insd lepXdarea inlailibilitdgii papale a contrabalansat in Protestantism cu infailibilitatea fiecdruia de a inlelege dupd voia sa Scripturile. Aga a apdrut primul principiu protestant cu valoare de dogmd: Sola Scriptura. CumpXrarea indulgenfelor pentru asigurarea mdntuirii din Catolicism a dus la extrem in Protestantism ideea mdntuirii doar prin credinfd. Aga a apdrut cel de-al doilea principiu-dogmd protestant:SoIaFide' Respingerea supremafiei papale a generat in Protestantism negarea harului preofiei, fiind nevoifi sd ndscoceascio noud ,,dogmd" pentru a umple golul lisat SoIaGratia. Inevitabil, au apdrut gi contradicfii logice, care au fost rezolvate rapid, simplu gi eficient orice idee sau tAlcuire, care ar contrazice noTle ,,principii - dogmd"ss,nu mai este adeviratd. Chiar Scriptura de ar fi, aceastava trebui rescrisd pentru a nu contrazice noua ,,teologie" gi noile ,,dogrte". Aga
s8Piactic au idolatrizat filozofia adogmaticd,au dogmatizat adogmatismulbaza fonddrii moralismului ,,teologic", prin teorii ca satisfacereadreptifii divine prin moartea lui Hristos pe cruce, refuzul distincJiei intre esenJa9i energiile lui Dumnezeu,respingereaisihasmului gi a tradiliei patristice, apologetica urmatd in mod utilitar, absolutizarea autonomd a preo{iei generalea laicilor, conceptiajuridicd asupraplcatului originar etc. 177

Apostolii au ajuns ,,fr spund" difeit de ceeace au scris.Pe temeiul acestor ,,reevaludrl", toate scrierile Sfinfitor Pdrinf, au fost renegate, deoarece nu mai puteau fi ,,impdcate" cu noile fofmule demagogice creEtine. incepea era unei noi teologii, a unei noi forme de cregtinism. Pentru ca o anumitd gdndireteologicd ajungd sd capete sd credibilitate sau valoare de adevhr, firtotdeauna se invocd o anumitd ,,autoitate". ln Catolicism, felul intelegerii invitdfurilor Scripturii gi aL ,,autorizdr77" noilor dogme revine in totalitate papei, unui singur om care gi-a cAgtigat aceastd,,autoitate cu drept diain" (de a da gi primi innoiri teologice), printr-o falsd interpretare a unui singur citat din Scripturd. Protestantismul, vrAnd sd .rupd aceastd robie a exclusivitiifii papale privind i:rtelegerea Scripturilor, a Itberahzat acest ,,drep(', ddtuindu-l oricdrui cetdtean care avea ceva de spus. Ironia este cd nicdieri in Scripturd nu se regdsesc aceste,,drepturi" la nivel de individ, ba mai mult, nimeni nu poate interpreta singur pentru sine Scripfura, pentru cd este deja tAlcuitd de cugetul Bisericii, de graiurile soborniceEtiale Sfingilor Pdrinfi. Orice ,,autoritate" care gdsegtein Scripturd lndreptdtirea de a contrazice Scriptur4 (prin reformuldri personale), nu estede la Hristos. Autoitatea unuia inseamnd cd fiecare individ este liber gi chiar incurajat sd infeleagd singur, pentru el insugi, Scriptura. Dacd pentru catolici singura interpretare credibild provenea de la un Papd (eretic), pentru neoprotestanfi fiecare credincios devenea un mic pape, hotdrAnd pentru el irsugi propria lui interpretare, pe baza unei autoritdti personaless. Aceastaa dus in mod nafural la o veritabili explozie ir1 Catolicism a congregafiilor gi ordinelor, iar fu:l Protestantism sectelor. a
Biserica Ortodoxe recunoagteo singurd ,,autoritate personal6", cea a MdntuitoruluiIisus Hristos.Nici chiar sfin{ii Apostoli nu hotdrausinguri in celeale credinfei, dimpreund, ci adunaliin sobor. 5e

infelepciunea, ca gi sfinfenia, nu aparfin decAt unimii tuturor membrilor Bisericii, botezafi in acelagi apostolesc Aceasta Botez gi mdrturisitori ai aceluiagiapostolesc'e-rez. este alcXtuirea Bisericii sobornicegti Ortodoxe care neprimirea vreunei eiori, fiindch nu lasd cAtugide garanteazd. pulin loc manifestdrii vreunui principiu al rafionalismului sau umanismului in Cregtinismul ortodox. lnfailibilitatea nu aparflne numai Bisericii esteatribuiti unuia, ci negregelnicia intregi ca unime a dreptcredincioEilor impdrtiiEifi cu Trupul lui Hristos. Iatd o mdrturisire a Patriarhilor Rdsdriteni intrunifi in sinod cu episcopii lor, unde stau lmpotriva papei Pius al IXlea prin urmdtoarele cuvinte: ,,Apoi, Ia noi tn Bi*ica Ortodoxd, n-au putut niciodatd nici patriarhii, nici sd sinoadele introducd lucruri noi, pentru cd apdrdtorulcredinlei adicdPoporultnsugi."so este tnsugiTrupul Bisericii, Phrerea unuia care igi arogd, tr materie de dogmd, dreptul unei decizii independente in numele Bisericii, constituie deia protestantism. De aceea rafionalismul protestant este o deghizare in forme a rationalismului roman. Din clipa in care Apusul cregtin se aratd neputincios sau nu mai cautd sd transfigureze ,,chipul" lui Dumnezeu din om, sh preschimbe striciciunea in nestricdciune,moartea in viald gi inviere, nu mai e decAt o conventionald formd de institufionahzare a unui grup de indiviz| o manifestare a Cregtinismul ciderii omului, oricAt de religioasdar fi aceasta. apusean este doar un marketing religios axat pe individ, o satisfacerest'arbddd a nevoilor ,,religioase", sentimentale gi psihologice ale omului cdderii.

60

Enciclica Patriarhilor ortodocai, trad. T.M. Popescu,Bucuregti,1935, 179

r78

p.r32.

CnpIroLUL VII

Neo cre1tinismul

rezia esteun duh rdu care vine gi se sildgluiegte in mintea omului. Una dintre cele mai abile metode de cucerire a minf,i de cdtre diavol este transformarea ideilor ln crezuri, iar cel mai indrdgit crez din zilele noastre este cregtinismul rafionalismului umanist. Pentru lume nu mai conteazdcd acelcregtinism fir care crede este un fals, o parodie a adevdrafului cregtinism, atAta timp cAt acestalgi dovedegte,,adevdrurile" prin consimtdmAntul a din ce in ce mai mulpi,,creqtini". Umanismultn creEtinism estesecularizarea creEtinismului, iar rafionalismuluegtin estedesfiinfarea totalda creptinismului scularizat. $i cel mai ;;neprihdnit"umanismEi cel mai ,,uirtuos" ralionalism sunt altceaa nu decit poftaomului de a secunoagte pe sinetnsuEica dumnezeu, adicddemonism curat. Centrul acestui sistem fllozofic cu fald cregtind are ca singurd mdsurd a futuror lucrurilor omul. Total qi toate sunt (re)centrate in jurul gi spre ,,binele" omului, dupd un mecanism in care omul ,,jrtst7Iicd" gi tot el ,,beneficiazd". GAndirea rafionalistd il face pe om sd se creadi in clubul select aI specimenelor eaoluate Ei ciailizate, atAta timp cAt civllizat:ra gi progresul sunt definite ca stAnd exclusiv pe
180

umerii oamenilor rationaligti. La fel, concepful umanismului cultural, social gi religios igi are originea ln om, existd pentru justificarea tot in om. AvAnd.eminte criticd om gi-gi gdsegte gi suferind de un agnosticism cronic, rafionaligtii neagd existenta inexplicabilului gi nu primesc ceea ce nu se poate demonstra. Toate valorile gi reperele (mai ales religiosmorale) sunt relativizate, mereu adaptabile nazurilor gi patimilor,,moderne". Nimeni gi nimic nu este absolut totul se (re)definegte gi se evalueazd, totul se prescurteazd,,se micgoreazdgi se numetoteazd..6l Marea meteahnd a acesfui gen de ,,gAnditori" este cd, punAnd totul sub lupa microscopului gi relativizAnd totul in jurul lor (mai pufn pe ei ingigi), au ajuns la o asemenea infailibilitate ,,logicd" incAt nu mai pot pune la indoiald fundamentele, directia gi nici ,,valorile" propriei gAndiri conceptuale. Mustind intr-o culturX renascentistd, cregtinismul apusean a cdpdtat in papism latura rebeliunii infailibile, iar protestantismul a dus-o la desdvArgirein idolatria umanistd. Aga a luat nagtere cregtinismul rafionalist, religia umanistX, cultul omului. Apusenii au divinizat ratiunea umand dimpreund cu patimile gi sldbiciunile sufletului apostaf fhcAnd din om un ideal mistic, !Lr1 ,,ornflou",1tn fetig perfect cdruia puteau acum sd-i furchinetoate jertfele mintii lor. Iar acestom nou rrlJ mai avea nevoie de nici o religie. El era deacum religia.s2
S-a inliturat gi s-a trecut sub ticere adevdrulteologic al dogmelor,acestea fiind inlocuite cu morala pietistd; s-au instdpdnit un intens ra{ionalism apologetic, domnia logicii practice, ndzuin\aspre fericirea etic6, necesitatea 9}ltural6 a religiei. " Din nefericire, neindurltorul sistem rafionalist-umanista imbolndvit cu totul fundamentelecregtineale Apusului. Iar deceplia oamenilor fali de un ,,cregtinism aspru" gi un ,,dumnezeu neindurItor" s-a putut vedea in rebeliunile Renagteriigi revolufiile Umanismului, care au impins lumea fie in ateism,fie in liberalism(protestantism), in pigdnism(New Age). f,re 181 ''

ingrijordtoarele mutafii ale cregtinismului apusean l-au adus pe omul nou la inchipuirea cd in adAncul sufletului este liler sd pgate avea religia ,,et)ltJI', chiar dacd aceastaera oglindirea in teologic a concepfului de ,,sine".ln loc sd se laseindumnezeit de Hristos, omul nou a fost amdgit de diavol cu visul unei noi libertifi izbdvitoare de ,,credinfa cea veche", crezAnd ndtAngul cd se poate mAntui dacd se inchind unui Creator mai ,,noll", mai,,bun" sau mai,,umanist''. Este un miraj dupd care tinde neincetat ftrd, a ajunge niclieri, o iluzie vAnatd de trufia sinelui. Cu toati logica cu care se laudd, omul nou ar trebui aici sd-gi dea seama de minciuna ,;eltgiei" in care crede. Aceastd formd de neocregtinism dste mai periculoasd decAtnecredinga,deoareceincearcd inlocuirea AdevXrului cu un mit, iar oamenii sunt mari amatori de mifuri cu cAt sunt laaaiemanctpafi.$i nu degeaba limbajul figurativ al culturii noului veac acuzd.Creqtinismul tradigional de furvechireiar vechile erezii sunt asemuite cu ,,cregtinismul autentic"63.De Neocregtinismul doreEte nu fapt, prin nou-aorbireEi nou-gfrndire, anihilareaCreEtinismului pdgfrnizarea iar Pdgdnismul fe ci lui, sd tmbrdfigatca o eaoluatd,,religie creptind".Cu toate acestea; neocregtinismul nu este anticregtin. El este desdailrEii antihistic. In acest cregtinism umanist profund secalarizat, omul intre in posesia unor capacitdfi intelectuale potenfial nelimitate, omul devine esenfa, valoarea gi centrul universului, omul hotdrdgte asupra tuturor valorilor gi a adevdrurilor, in special a celor religioase, omul devine sursa intregii cunoagteri umane. Credinfa a fost uzurpati de
u' Vedem

qtiinfi, Taina inlocuiti de progres, Biserica de eticia. Dumnezeu, chiar daci nu este negat, este scos in afara lumii spre a nu tulbura spiritele reformatoa_re.Nofiunilede Libertate, Toleranfd, Democrafie, Gdndire liberd, CunoaEtere,Crez religios, Cregt!.nismautentic - au,devenit noile arme-conceptcu care neocregtinismulll remodeleazi (ciopAr,tegte) Hristos Cel Ristignit din viafa celor care pe mai cred in El. Iar odatd gterse diferenfele dintre adevdrul gi iluzia mAntuirii, dintre Bisericd gi erezie, noliuneadc pdcat tEipierde conlinutul real, fdrd. a se mai lnfrunta vreodatd cu viafa omului. MAntuiegte oare credinta in rafiune, respectul de sine, datoriile civice, nXdeidea in lume sau dragostea de trup? Adevirurile, ostenelile, crezurile, lacrimile, sAngeririle, predicile golite de adeviratul Hristos - niciodatd! Cdnd furcepXtorii Protestantismului L-au vdzut pe Dumnezeu ca pe un sttrpAn de sclavi, care i-a fdcut pe oameni cu scopul de a-i blestema 9i pe alfi (cAflva alegi) pentru a-i salva, ei, de fapt, au ldsat mogtenire urmagilor neoprotestanfi definifia Antihristului. Realitatea viziunilor Reformatorilor avea sd fie mascatdcu o intreagd avalangdde falsuri gi minciuni, insd dincolo de acestea,binele gi rdul au ajuns aga de amestecatein definirea ,,fiintei supreme", incAt furtreg Protestantismul a ajuns sd o confunde cu ,,Dumnezeu". Nu, nu trebuie sd ne agteptdminsd la gdndire logici din partea rationaligtilor, deoarece esenla gAndirii lor este punerea egalitdjii intre notiuni ireconciliabile (adevir-erezie, picat-virtute, ceresc-pdmdntesc).Sd nu ne mirdm cd din
De aceea realitatea liturgic[ gi euharisticd a Bisericii dispare din viala ,,credinciosului"care se limiteazi la ascultareetic6, la indeplinirea formalE a ,,obliga{iilor" religioase,la ndzuinfele,,practice".Pdn[ la urm6, creStinismul pe care l-au imbrifigat este cel care le asigur6 confortul individual gi prosperitatea social6,dincolo de carenu mai existd decdtNIMICUL. 183 uo

acestlucru in stridaniile Protestantismului a reuni in teologia sa de toate ereziile anatemizale timpul lor de Sfinfii Pirinli ai Sfintelor Soboare la aleBisericii: arianism, nestorianism, iconoclasm Ba mai mult, pentrua-qi etc. infiripa o rdddcind istoricI, Protestantismulde astdzi invocd drept urmagi pe gi ... ereziarhii miqcdrile eretice ffecutului. ale t82

aceaste harababuri ,,teologicd" 9i prin amestecarea diverselor noFuni,,cregtine", de cele mai multe ori eretice,a luat nagtele gi s-a irtdrit in ultimul secolcea mai tAniri aripi a neocregtinismului: ecumenismul. Prin originea sa, Protestantismul este o schismd ndscutd din Catolicism, care la rAndu-i s-a ndscut din respingerea Ortodoxiei6. ln acest sens este ugor de ardtat cum duhul rafionalismului papal este acelagicu duhul Reformei, duhuri care propagd.dezbinarea,,sistematicd" ,,evolutivd" pAnd la 9i limita irafionalului, impingAnd spre fbrAmifarea totald, spre nihilism, irtreaga invd!5turd a adevdratei Biserici cregtine. Sfintei Treimi fur Catolicism Spre exemplu, furfelegerea gi Protestantism pleacd de la baze nlionaliste simildre, in care revelafia trinitard nu izvordgte dintr-o comuniunelogicecare cunoagtereom-DumnezetJ,ci, pornind de la concepte nu pot f decit abstracfiuni,irnpresiiale imaginafiei,se ajunge la analogii ale Sfintei Treimi cu lumea creatd, cu obiectele nafurale gi relafile umane. Ceea ce sistemele filozofice sau rafonalist-cregtine nu au irnfelessau au crezut ci lipsegte din explicarea Dumnereirii Celei de necuprins cu mintea, a fost inlocuit de reprezentdri ale imaginaliei omenegti. Asemuirea. lui Dumnezeu cu o forld a lumii naturale nu este departe de metodologia ,,teologiilor" pdgdne, prin care s-a ajuns sd se transforme, imite, ignore gi sd se relatlizeze numele lui Dumneztu-Treime intr-o banald denumire a unei dogme. Sau sd inleleagd gi sd reinventeze Biserica, prin analogie cu Statul drept,,regatul cezarulu{' (in Catolicism) sau ca sistem de organizare sociald (in Protestantism). Algoritmul ,,teologic" neocregtin a devenit deja clasic: se pleacdde la o simpld invdldturd a Bisericiiapostolice,apoi se aplicd unele schimbdri foarte fine, sustinute de interpretdri primii logice,lnsdaddugirile prin care concluzioneazd. aproape
ut Aceasta nu inseamni ci Ortodoxia stii in weun fel la baza rdzwdtirilor religioase,ci trufia uman6. 184

rafionaligti (Catolicismul) sunt aga de monstruoase, trcAt cel de-al doilea val de rationaligti (Protestantismul), atacAnd -ifririnovdteascd concluziile primilor, ajung sd nege totul gi sb de pdgAnism pAnd gi invd!5tura Bisericii apostolice. Vedefi cAt de viclean este!duhul rafionalismului? lgi fine primii ucenici pringi intr-o neobosittr ridicare a falselor concepte, iar pe ceilalli irrvergunafi tr combaterea lucrdrii celor dintAi. lnsd nici unii 9i nici allii nu ajung sd se nege pe sine sau sd lupte pentru adevdr, ci doar apird orbegte nigte pdreri eretice gi idei personale. De aceea Adevirul lui Hristos este acelagi,neschimbat, mai presus de logici gi de om, Ei nu admite adaosuri, impufinlri sau compromisuri. Drept exemplu, in timp ce Biserica face rugdciuni gi pomeniri pentru cei adormifl, Catolicismul vine gi spune c{ aceastdrugdciune ar fi inutild dncd nu ar exista o stare intermediard: iatd demonstralia cd purgatoiul existd! lnsd Protestantismul ofensat rdspunde cA nu existd nici urmi ile purgatoiu in Sfntele Scripturi Ei nici tn Bisica primnrd, ileci estepdgfrnismsd te rogi pentru cci morfi. ln timp ce Biserica recunoagte 9i prepiegte mijlocirile Sfinflor, Papismul vede aici o utilitate cecompleteazd prisositoare rugdciunii gi meritele ale ale ispdEirii,justificAnd discret plata indulgentelor. Reforma neagd totul, zicdnd cd ispdEireaprin singele lui Hristos, acceptatd prin credintd tn Botez gi tn rugdciune,este suficientd pentru rdscumpdrarea tuturor oamenilor,deci mijlocireasfntilor estc inutild Ei cd tnsupi termenul de ,,sfinfi" este impropiu. Atunci cAnd Biserica trvatd ,,Dupd cam trupul ftrd suflet este mort, aQa Ei credinla ftrd fapte" (Iacob 2.26), Papalitatea imputineazd spunAnd c6. credinlaesteinsufcientd,decieanu ne poatumhntui, iar faptelesunt utile gi constituieun meit. lns| logica Protestantd nu se lasd cdlcatd gi spune cd faptele nu constituie merit,decisunt inutile! un Aceastd grea luptii in tdigurile silogismelor nu se va sfArEiniciodatd pe tdrAmul rationalismului. Este agadarlesne de inleles de ce diferentele dintre Ortodoxie gi 185

,,neocregtinisme" nu stau in neinlelegeri sau interprettrri asupra unor probleme particulare, ci in insigi faptul cl adevIrurile, inviflturile gi esenfa lor sunt total contrare gi d neimpicat. Diferenfa intre Biserici Ei toate confesiunile creqtineale Apusului este atAt de radicall, incAt nu se poate gisi un singur fundament asupra clruia acesteasi fie de acord.tr Spuneam tur primul capitol cd Hristos Cel Rlstignit a creat Omul innoit, Omui indumnezeit pldcut Tatdlui gi Iuminat de harul Duhului SfAnt. NeocreEtinismul face exact contrariul, inspirl chipul omului nou67, humanoid al noii specii hotirdt strtriiascll un netulburat in patimi Ei picate, ptrtruns pAnd in miduvi de nihilismul deqertlciunilor lumegti transformat intr-o f.ilozofie de viafi ,,creEtinl". Se mAntuieEte omul nou? Rlspunde SfAntul. Proroc David: ,,in zadnrod ostenili aoi ce mincafi pfrineadurerii", ckci ,,cinenu estecu Hristos,esteimpotrioaLui" gi ,,cinenu adundcu El isipeEte".Departe mAntuirea de omul nou, atdta timp cAt idealul acestuia este aidoma cu idealul lui Lucifer. ln adAncurile inimii sale de piatrd, noul om mustegte acelagi.
inse tocmai aici intervine subtil lupta ,,teologicd" a ,,ecumenismului cregtin", in exploatareaperfidd a aparenteloraseminiri in expresiile gi formele exterioare gi camuflarea dezacordurilor esen(iale ale fondurilor religioase. "' Omul nou (nu innoit) esteautosuficient siegi(se accepte se iubiegteaga 9i cum este)prin punereapropriilor virtuli pdtimaseSi ainlelepciunii dupd trup in slujba nimicului sau a degerticiunii.Neo-omul s-a redefinit (el existl, triiegte printre noi) ca geniu, artist, filosof, savant, educat, onest, serios, corect,punctual, riguros,manierat, respectuos, instruit,inv6fat,cult etc.,fiind mereu grijuliu in a imbrdca nihilismul in formele antropolatrieimoderne, precum: iubirea de sine, p[rerea de sine, grija de sine etc. Sau, mai nou, imbritigdnd formele de naturalismecologist-p6gdn: idolatria animalelorsau inchinarea la natur6. Numai pieirea (adicd implinirea nihilismului) este finalitateabinelui l6ri Hristos gi a toatd fapta bun[, sivArgitein chip egoist, autonom.Din plcate, aceastispeciecreStindde ,,oameninoi" va fi cea carell va primi pe Antihrist dreptHristos. 186 66

dispref fafh de dragosteagi adevdrul lui Dumnezeu/ aceeagi rizvrdtire gi instrdinare care duce in prepastia morfii. ofttql-nou un locag: ciople$tefu:t De fapt, neocre7tinismul estecrezul in nelncetata urmdrire a adevirului personal, este idealul celor care, cdutAnd ,cregtinismul pur" , il gf,seac punAndu-se pe sine ca intemeietori gi incepdtur[ a lui. Ispitaneamuluiceluidepe urmda gi sositnui grozaaacuilt, - scrie SfAntul Ioan Iacob Hozevitul (1913 - 1960) - cu aenirii lui Antihrist, tnc6tamenintdsd-ipiarddgi pe cei apropierea ispita carez,inede la ttrdjmagii alegi.$i nu-i at6t de prirnejdioasd lui Dumnezeu,de Ia atei, de la cei cu grija numai la'cele pc carenu pot ugorsd aatdrne pdminteEtisaude la cei dcstrdbdlali CreEtini, caresunt duEmani Pericoluluine de la fralii cei mincinogi, ascung| cu atAt mai primejdioEicu cilt cred cd sunt frali curafi, gi schimbatd prefdcutddupd Predicdpi ei Ortodoxia,dar oarecum lor acestei lumi. Predica e placul lumii acesteia a stdpilnitorilor Ei gi, tn loc sd hrdneascil, ca o hrand care a tnceput sd se strice pe otrdaegte cei care o mdnilncd.Ei aduc tulburare tn rhndurile AceEtia sunt ispita ceamarea neamuluicelui ile pe CreEtinilor. cel urffid, Despreei a profefit Domnul cd aor fi tn zteacul de apoi: Meu gi pe mulfi aor tnyla" (Matei aor aeni tntru numele ,,Mulfi 24.5). Vorbesc Ai fratti mincinogi de sffrnta gi prea-dulcea . gi de de Ortodoxie, dragoste, curdfie,dcfaptabund, de smerenie de greu pentru ortodoc7ii C6t creEtinegti. e de ztirtute, ajutdndobEtile cei curali Ei simpli sd tnleleagdpe cine au inaintea lor! Cdt e dc gi Dacd ugorsdfe atraEide ideilelor cele,,filozofice" sd ti creadd. cineaa addnc tn sufleteleacestoroamcni, ua gdsi nu rdscolegtc la ci cea dragostca fterbintepentru Dumnezeu, tnchinarea un idol senumegte catg ,,om".68

68 2004. Ed. Hrani duhovniceasctr, Lumind din Lumin6,Bucuregti, 187

CapITOLUL VIII

Antihristul

este area problemd a NeocreEtinismului aceea cd nu vine de la Hristos. Este o fllozofare ereticd insuflatd de diavol si ridicatd la rangul de religie, pentru a amdgi lumea gi a o pregdti pentru venirea lui Antihrist. $i Catolicismul gi Protestantismul qi Ecumenismul6e sunt odraslele trufagului Neocregtinism, germenii antihristicial cdror rod pentru cd in ele se sdldgluiesc este imitarea lucrdrii lui Hristos in lume, tocmai pentru a-L nega gi inlocui pe Hristos. Tio" chiar de natura religioasda lui Antihrist sd prezinte impdrifia cerurilor ca fiind a sa, iar impdrdfia morfii ca gi cAnd ar fiplanul eEuat lui Hristos Cel al Rdstignit. Duhul lui Antihrist se pitegte acolo unde Hristos este denaturatcAtugide pufin. Dacdvechii antihrigti erau magii gi vrdjitorii care lucrau in bezna istoriei, astdzinoii antihrigti au
6e dezbindgi apoi unegte"estestrategia folositdin ultimul mileniu ,,Dezbin6, (destul de eficient am putea zice) de c6tre Satan care, impirlind intdi gi Cregtinismul Rdsiritul dreptcredincios Apusul catolic, mai apoi a cAutat in sd invr[jbeascdpe protestan{i impotriva papalitSfii. la urmi, globalizarea Iar ecumenistivine ca un ,,mesianic" implciuitor, chemdndBisericalui Hristos si primeasciereziilecarepdndatuncii-au statimpotrivd. t88

iegit la lumind, luAnd chipul politicianului, filozofului, artistului, teologului. Dintotdeauna a existat un rdu manifestat prin legile gi dreptatea lumii, in filozofia, teologia, cultura gi arta oamenilor. Faptele gi lucrdrile hulitorilor de Hristos se impletesc cu istoria lumii, cu prezentul social, cu fenomenul religios, continuAnd gi intdrind in toate formele dorinla nebund a primului lnger cdzut din ceruri: aceead" of caDumnereu. Inmulfnd neincetat neghinele riului, Satan a ales ca in fiecare aparife de crezuri cregtineereticein aceastdlume, pe lAngd creareaunei,,umbre" a unei false dumnezeiri, a unui ,,hristos" arianist, revolufionar, umanist panteist, progresist ecumenist sau liberal, sd lase gi cAteva,,portiteteologice", prin - ln chip ,,legal" care Antihrist sd-gifacd la momentul potrivit gi ,,corecf' - simfiti chemareagi prezenfa, direct in mijlocul gi in inima cregtinilor. Alffel spus, acel ,,Hristos" atent elaborat de teologiile noilor sau vechilor cregtinisme eretice nu este, in fond, decAto altii infdfigare a Antihristului. in continuare vom ardta cum rodegte ln Protestantism sdmAnfaneocregtinismului antihristic. Gregeala unei teorii teologice nu este o neinlelegere lingvisticd sau istoricd tratatd la nivelul catedrelor, conferinfelor sau al teologilor. Erorile strecurate in invifdturile despre fiinfa gi lucrarea lui Dumnezeu alcdtuiesc o credinld nouX gi otrdviti, care, ajunsd crezutA gi mdrturisitd, duce la pierderea mdntuirii sufletului. Iar Biserica, drept una gi singura care se ingrijoreazi intAi de mAnfuirea omului, a considerat drept o dovadd de dragoste combaterea gi arntemizarea fufuror credin,telor eretice gi a inv{fdturilor schismatice care, vorbind despre Dumnezeu, indepdrteazd sufletele de la caleamAntuirii. A trata rafional gi a cduta explicafii pe cale logicd la opera de mAntuire a lui Hristos este cea mai mare cutezanfd a mentalitdfii protestante. Sd ludm aminte, in primul rAnd, la
189

subtila capcand lntinsd de gAndirea apuseand, ln care rensuilc cuaintelorcreptine adeudr,mintuire) au ,,uitnle" (pdcat, reilefinite, ndscAndu-se un nou vocabular strdin de fost rostirile Stingtor Apostoli, asffel incAt reformatorii religiogi sd poatii avea o noud bazd de unde si-gi poatd intemeia gi explica mai apoi innoirile.70 Ce mai infelege astdzi neocregtinul prin ,,mAnfuire"? in nici un caz despitimirea, lepddarea deqertilciunilor gi a pldcerilor lumegti, pdstrarea dreptei credinfe 9i rdstignirea asceticda propriilor pdcate. Ydzut in toatl desfdgurareasa, Neoprotestantismul este o treapti spre,,noua e\d" a Neocregtinismului, a reintoarcerii la misticismul ocult cu fafd cregtini, intrarea in ,,noua Cincizecime", teologia ,,noului aeod', apropierea cdtre infrdf,rea universal-mesianicd a religiilor, spre primirea extaziatl a minunilor,, spirifu lui sfAnt". Acum, in wemurile noastre, cele mai periculoase cuvinte au devenit,,dumnezeu" Ei ,,hristos". Tofi religiogii vorbesc despre ,,dumnezeu" gi tof igi aratti credinla furtr-un ,,hristos". PAnd gi pdgAna filozofie New-Age a ajuns sd vorbeasci despre un ,,dumnezeu universal" gi de ,,hristosul cosmic". Nu degeaba sincretismulfilomfel New Age estg asemdndto la bazh cu unionismul teologiei r ecumeniste Chiar dacd protestantii acuzd, pe new-age-igti de pdgdnism (qi pe bund dreptate), la rdddcini Protestantismul nu diferd prea mult de New Age, deoarece amAndoud curentele sunt irterneiate pe visele, vedeniile, revelaFiile, ideile, rafiunea, interpretiirile 9i inchipuirile OMULU despre lume gi despre Hristos Dumnezeu. Acei care cred gi agteaptdun hristos umanist gi pacifist sunt fratii celor care agteaptdun hristos cosmic Ai ecologist. Acei care proorocesc,fac minuni, vorbesc in timbi gi tremurd
?0 innoiri fbcute pe temelia ralionalismului, care camufleazl in liuntrul lor false ctri ale mdntuirii, precum gi scenarii teologice in care Hristos se confundi cu Antihrist.' 190

la venirea ,,duhului" sunt frafii. celor iluminali de ,,forla. universald" sau care capitii puteri paranormale sub indrumarea unui spirit-guru care se recomaridh ,,hristos". Acei care strdbat lumea de la un capit la altul pentru a o ,,incregtina" cu bilelele gen ,,IsuS vine cutdrrd", sunt frafi celor care cheamd omenirea la ,,spiritualizare" qi ,,lnnoire", cosmiceal lui hristos". prin dobAndirea,,congtiinfei Rationalismul umanist al religiei protestante fdrAmifat a creqtinismul pentru a pregdti mentalitatea omului nou de a gusta din plin sincretismul pdgAn al religiei New Age. RafionalizAnd Catolicismul Protestantismul a fost relativizat la rAndu-i de New Age. Sufletul Apusului a ajuns o arend in lupta pentru supremalia histoEilor. La urmi, lumea aceasta va primi hristosul cel mai ,,evoIua(', mai ,,interesant'' gi cel mai,,simpatic". cuvintelor esenfialeTl gi Schimbarea definipilor inlocuirea cu cele contrarii este aidoma unui adevdr care minte. Iar un intelect care crede intr-un ,,adevdt mincinos" este un intelect otrdvit, care va lua drept bun| oice minciund prezentat2idrept adevdr. Orice alti afirmalie pe care o va face gAndirea dupd tiparul ,,adevXrului mincinos" va fi lipsiti de logica elementard, 9i chiar dacd pare sd provind din ratiune, va fi intemeiatii pe imaginafie. Sd ludm bine aminte.Erezia estefurprimul rdnd un duh firea omeneascd, care vatiimd (organic chiar) 9i sldbdnogegte sapd in creier cligee (i)logice gi teologice in afara cdrora mintea nu mai ,,vede" gi nu mai poate funcpiona normal (critic). Cei care il vor confunda pe Antihrist cu Hristos vor fi inainte ziddrnicifi in fire 9i buimdcili de cap. "Problema nu este logica in sine, ci felul mecanic ir care neocregtinii reacfioneazd. Odatd ce au fost educafi sd se supund unei gdndiri eretice, acegtia riscd sd se supund
" Lucrdturd de care nu numai teologia a fost cuprinsi, ci gi infreg limbajul politic saucultural. l9l

automat chiar daci pretenfiile gAndirii sectare ("". noi profefii mesianice)devin la un moment dat complet absurde _(avenit*Iristos sau cutare e Hristos). Partea proastd este cd argumentele Neocregtinismului se manifestd mai ales prin simboluri, foarte ugor de contraficut, iar aici oferta psihosectelor, a profefllor ad-hoc este extrem de bogatii: minuni, sernne, lumini, glasuri, proorociri, vorbiri in limbi, revdrsdri ale ,,duhului" etc. Faza ,,terminald" a acestei ingeliri ,,cregtine" este datd de un glas pe care sdrmanii posedafi il aud tr minte gi care-i sfXtuiegte grijuliuT2 sd gi ascultegi sd se supun6'pentrubinele pentru mhntuirea lor. Protestantismul vorbegte exagerat de mult de sfArgitul lurnii, aproape obsedant, furcAt unele secte chiar s-au hazardat sd facd predicfii (bineinfeles eronate) despre data venirii Mdntuitorului. Teologiile neocregtine lasd de inleles cd venirea hristosului protestant va nimici gi osAndi la iad pe cei care nu s-au convertit in timp util la vreuna din sectele respective. Nu tofl cei ce vorbesc de Hristos sunt ai lui Hristos, iar dintre tofi care vorbesc despre Antihrist, cu sigurantd cdflva sunt ai lui Antihrist. Insd pe acesttdrAm al Apocalipsei, teologia protestaniA gubrezltd de doud mari erori datorate rdstdlmdcirilor este Scripturii: ceaa tmpdrdlieiile o mie de ani gi ceaa rdpirii, in care Domnul Hristos ar veni,,cu slav{ gi mdrire" gi ar ridica de la pdmdnt la cer pe membrii respectivei secte pentru a domni cu acegtiatimp de o mie de ani, inainte de a veni Necazul cel Mare, adicd inainte de prigoana lui Antihrist! insd MAntuitorul Iisus Hristos nu a vorbit niciodatd gi nici nu a dat de inteles ci va veni prin aer sau pe pdmAnt inainte de ceeace cu tofii numim a Doua Venire sau Judecatade Apoi, ci dimpotrivd., a numit antihrigti pe cei care vor chema

mulfimile la vederea lui hristos inainte de venirea lui Hristos. Vorbind despre ingeldrile care preced venirea MAntuitorului Hristos, Cuviosul SerafimRosepovdtuiegte: Cea de-a doua aenire a lui Hristos aa fi cu neputinld de confundat.Ea se ua tntkmpla deodatd. aeni din cer Va <Bdrbafi de galileeni, cestali piaind Ia cerpeAcestlisus Care S-atndllat deIa ooi Ia cer,astfelaa gi aeni,precumL-afi adzut merghndIa cer (Fapte1.L1)>- pi aa hotdrt sfargitulacestei lumi. Nu poate existanici un fel de,,pregdtire" pentruHristos, tn afardde aceea careEi-olucreazd pe fecare cregtinortodox prin cdinld pentru pdcatelelui, spoaedanie, piaeghere gi rugdciune.Cei carese ,,pregdtesc" altfel pentru acestsfhrEit, carespuncdeI este undeaa ,,aici"- mai ales ,,aici"in Templul - saucarepredicd ,,Isusaine curhnd", din lerusalim pe fdrd sd mentioneze maile tnEeldciuni care precedaenireaSa, sunt addit profelii ale lui Antihist, falsul Hristos caretrebuiesd aind mai tnthi sprea ispiti lumea,inclusiv pe tofi ,,cregtinii" carenu sunt saucarenu dwin cu adsadrat ortodoc1i.zs Acolo unde protestanfii vdd fir Biblie vreo venire secretd a Domnului - special pentru dAngii - este de fapt pgrtifa prin care Antihristul cu nume de hristos ii va amdgiTa la vremea cuvenitd,prin remne nemaiadzute mari minuni, sd,-l Ei urmeze ca nigte oi rdtdcite in aga-zisa gi mult aqteptata ,,tdpire". Neocregtinismul, prin Protestantism, pldsmuiegte in conqtiinfa gi mentalitatea umanitelii un chip ideatic al supraomului, situat deasupra oricdror,,constrAngeri" gi inaechite.JinAndu-gi ,,el7berat"de povara crezurilor apostolice adepfii intr-un continuu miraj al,,eului zertica(', al credinfei intr-un ,,hristos umanist", al omului deja mAntuit, neo" Pr. SerafimRose,Ortodoxia gi religia viitorului, p.120. 7o prin proprialor teologie,nu? lngenios, 193

72 Confundatadeseori protestan{i glasulcongtiin{ei sim{it ca un fior de cu sau Iduntriclacrimogen le confirm6pirerile. ce 192

sistemul cregtin reugegtecu subtilitate sd creeze un nou prototip uman ca model religios gi social de vietuire gi credinciogie. Este, de fapt, antrenamentul neocregtinului pentru a deveni cetifean de onoare al societdliiperfecte, un ,,btar{' reeducat al impdrdfiei lui Antihrist. Omul care se crede dumnezeu (sau care crede i:rtr-un hristos umanist) nu este altceva decAtun indrdcit, adici un rob amdgit de ispita Sataneicu ndluca sinelui,,indumnezeif' sau a deja-mdntuirii. Nu, nu esteun paradox7s. Omul nu poate fi altceva decAtun simplu om, chiar daci se crede zel:., superman sau extraterestru. Satan ii dd neocreqtinului ,,libertatea" sd (se) creaddce vrea, atAtatimp cAtrdmAnerobit de eresgi trufie, gi un agteaptd alt Hristos sd vind. De multe ori ingeald riutatea, prefdcdndu-se fut chipul faptei bune. Aratii SfAntul Dorotei: ,,Nici o rdutateEi nici unul dintre eresuri, nici tnsuEidiaztolulnu poatesd tnyle pe cineaa, numai dacdsepreface chipul faptei bune,dupd cum gi Sffuntul tn Apostolzicecd tnsugidiaaolulsetnclipuieun tngerluminat." ,,Tairta nelegiuirii" furvdluie atmosfera religioasX contemporantr cu revelatiile spirituale gi promisiunile mAntuitoare ale mulfimilor de hristoqi propovdduifi de cregtinismele apostate 9i religiile pdgdne.76 Falgii prooroci ai timpurilor noastre anunld din ce in ce mai puternic cu un limbaj cregtin, apropierea ,,noii ere a Duhului SfAnt", a ,,noii Cincizecimi", a ,,pnrlcfului Omega". Este exact ceea ce se numegte, in adevdratele profetii ale Bisericii Ortodoxe, domnia lui Antihrist.

Cu atAt mai mult trebuie si lupte cregtinii dreptrndritori din ziua de azi, furconjurafidin toate pdrfile de un cregtinism fals care invadeazd spafiul religios cu o bogati oferti de ,,experiente ale harului" gi de ,,strdfulgerdri ale Duhului Sfdn{', de mulfimi de sectari care pot cita pe de rost din ce SfAntaScripturb 9i de ortodocgiTT rostescdin Sfinlii Pdrinli pentru a-giintdri propriile erezii! Sd nu credem cd in aceastdluptii dreptcredinciogii vor fi crufafi: Neocregtinismulcu nume de ortodoxie estecel mai mare dugman al ortodocAilor. Vorbim aici de ortodoxia secularizatdce lucreazdT8 ascunsde privirile ortodocgilor in tainafdrddelegii,de ortodoxia supusd politicului gi marionetd a ecumenismului, de ortodoxia neortodoxi care gi-a pierdut simpl jertfei gi onoarea mdrturisirii, de ortodoxia blazatd,, reconcilianti, tolerantd, cdldicicd, searbddi, pragmaticd, pdtrunsd de binele antihristic al acesteilumi. O astfel de ortodoxie pierde sufletul, fiind unul din motivele gi una din consecinlele decadenfei spirituale ale timpului pe careil triim: ,,Caracterul lumesc al societdlii a fost ldsat sd-Ei pund amprenta asuprn misiunii ortodoxe,care dacd ar f ldsatd in directia aceasta,ar fi deoenit, pur gi simplu, o formd de protestantism de ilt rdsdrite*n -, adicd ar fi pdstrat cdteua

Cum poateun om ce se credezeu,si accepte devini sclavulunui sistem sd chiarumanist... tu Unireaecumenistd religiilor sub umbramasoneriei fi posibili deoarece a va toate religiile lumii aqteaptd momentul de faf[ venirea unui MAntuitor. in Creqtiniia$teapte reintoarcerea Hristos, musulmaniil-agteaptipe Imam lui Mahdi, budigtiiaqteaptd venirealui Budha,hindugiia$teapt5 reintoarcerea lui Krishna,iar iudeii preg[tesc venirealui Mesia. t94

tt

" Acei sdrmaniortodocgipromotori ai ecumenismului, lideri de seami in proiectele privind schimbirile dogmatice, cenzurilescripturistice ,,teologice" gi demolarea rdnduielilorSfin{ilorPirinli. t8 Cu pagi grdbili cdtre ,,infr6firea religioasd", reprezentanlii,,bisericilor" fac promisiuni gi angajamente din ce in ce mai serioaseprivind unitatea in credinld Se urmiregte acum adoptareaaga-numiteiCharta Oecumenica,ce se doregtea fi un fel de lege a Legilor 9i dogmi a Dogmelor, un fel de statul (ales ,,democratic" CMB) dup6 care se va conduceviitoarea ,,bisericd de ecumenistd". Charta con{ine printre altele, toate hotlrdrile prin care ortodocgi"de-a lungul timpului s-au lepldat de invil{ilturile ,,reprezentanlii Sfin{ilor P5rin(i 9i de dreapta credinfi gi au semnat apostaziain numele nostru, al poporului dreptcredincios9i al Bisericii Ortodoxe! 195

aspecte exteioare ortodoxieiTs, tn exnfa ei nu ar f fost practic dnr lumescdeaenitreligie" cu nimic diferitd de protestantismul dupd spusele P[rintelui Serafim Rose (The Orthodox Word fir.91, 1980).Cu siguranld trdim vremurile de pe urmd, cdnd ingeldciunea este atAt de subtild incAt amdgegte,de este cu putinfd, 9i pe cei alegi(Matei24.24). Da, amdgirea lucreazd astdziprin chipul binelui. Iubirea sub acoperdmilnful cauzelornobilc Ai bune. de sine se ascunde ce Urdciuneapustiirii aine prin ceea iubim mni mult din aceastd lume. Dorinfu de ,,bine"estecdlduza omului nou spreapostazie. lnsugi Antihrist va face ,,bineIe", ca sd-l ingenunchezepe om, sX-l facd dependent de un sistemlumescsau religiosgi sd-l stXpdneascd. insugi Antihrist va ,,iubi' lumea, spre a o deschidecdtre el sXo nimiceascd. CAnd mintuitorul bine al lui Hristos ni se va pdrea acelagicu ,,bineleuniaersalualabil" al omenirii, inseamnd cd am cdzut in cursd. Diavolul nu se mai aratd urAt gi crud, ci devine de nerecunoscut, imbrdcat ln haina sfin;eniei, a binelui gi a cuviogiei. Prin chipul ,,diavolului sfAnt" ingeldtoriaeste mai find, rafinatd 9i deosebit de inteligenti. Iar pentru a g recunoagtetrebuie sd fii deosebit de iscusit ca sd vezi curn numele lui Hristos (batjocorit) va fi semnul religiei Satanei. Cum altfel credeti cd Antihristul se va ardta insolt,,de gi tot felul dc putcri Ei de semne, minuni mincinoase amdgiri de

Unde ,,nouanagtere"a omului este conceputi ca un acord etic cu legea Evangheliei9i ca o ,,trdire"sentimentald adevdrurilor, indumnezeirea o a ca imbundtilire a caracterului, spovedania ca o ,,reglare" psihologici a sentimentelor individualede culpabilitate.Participarea Liturghie devine la recompensa pentru buna comportare,cdnd nu e vorba de un obicei familial incongtient, undevala limita magiei. Botezul devine o obligafie social6,iar clsltoria o legalizare a rela{iei sexuale, desp[rfitd de orice transfigurare ascetici a vielii conjugalecare face din cuplu un trup. CredinlaBisericii in inviereaomului e considerati sau ,,zadamicd" ,,neinteresant6". 196

tn

nelegiuite" (Il Tesaloniceni 2.9-L0) decAt sub forma binelui ucigdtor Ei a adevdrului mincinos? Neocregtinismul infricogeazd gi fugXr'egte lumea de Antihrist tocmai pentru ca aceasta sd cadd in bratele lui o"onHt*rist va purta in el toatd rlutatea sataner. u" ,, omul compromisului, care va impdca orice contrarii (politice, sociale, religioase). Hristos este Dumnezeu-Omul, Antihrist va fi omul-diavol.8o Antihrist va fi frumos pe dinafard insd plin de toat2i urdciunea pe dinlduntru. Va fi iscusit in ale Scripturilor, insd nu va implini nimic din sfintele scrieri. Va ridica biserici, insd nu se va inchina la Cruce. Antihristul va vorbi impotriva lui antihrist ca gi Hristos, ca sd-i amdgeascdpe cregtini. Va fi un ortodox zelotist, un catolic fervent gi un pios protestant totodatii. Va fi geniaf frumos, nobil, altruist, filantrop, ecologist vegetarian, etic, moral, pedant nafuralist, umanist, acesteafdcdndu-l pl5cut lumii insd lepidat de Hristos. Fiara va lua chipul Mielului. Se va ardta mare credincios, insd nu va vorbi de pdcat qi de mAntuire. Se va ruga lui ,,dumnezetJ" ca un ,,fir{' gi va posti pentru a cdgtiga slavd degartd.Va fi umil 9i simplu cu cei sdraci gi autoritar cu cei puternici. Se va da feciorelnic pe dinafari, trsd, in taini, va fi plin de toate spurcdciunile curvegti. Oamenii, bunurile gi animalele, toate cele inchinate rdului vor fi pecetluite cu un semn megtegugit in chipul numdrului 666. Mdncarea gi bdutura vor fi spurcate gi igi vor pierde safiul. SfAnta Liturghie nu se va mai sdvArgi.Hoarde de ,-,cregtini"se vor furchinaFiarei. Adevdrafii cregtini vor fi gasili vinovati gi ucigi pentru ,,dreptatea" gi ,,pacea" lumii.

80 Nu diavolulincarnat, nu fie, ci om indrdcit. sd 197

Viala va fi un cult al mortii81. Nimicirea, genocidul gi distrugereavor fi scopul progresului82. Omenirea va dori schimbare iar Antihrist i-o va da. Corupgie, sdrdcie,foamete nu vor mai fi, pentru ci sdrmanii oameni le vor numi alffel: bunistare, jerffd gi progres. Antihrist va aduce pace lumii, insd pacea sufleteascdnu va mai fi atunci in sufletul oamenilor. Ocultismul, satanismuf pigAnismul se vor ,,increEtina"- yot vorbi despre Hristos gi in numele lui Hristos! Mulfimile vor cere legi noi, iar Antihrist le va avea pregdtite. ln acea vrer,neva fi o singurd monedi, o infrdfre irtre religii gi o singurd impdrHfie. Proorocii tuturor religiilor lumii vor profefi venirea unui nou mesia-dumnezeu, iat Antihrist igi va ardta atunci puterea. Va fi inlelept in cele ale lumii, penku a o supune. Va prosltrvi omul, pentru a robi omenirea. Va cere drepturi gi dreptate, fursd el nu le va respecta. Va fi numit omul adevdrului de slugile minciunii. Va da atAta libertate, incdt tof vor picdtui nestingherifi cum vor voi. Rdzvrdtirea, insd, va fi aspru pedepsitd. PAinea lui Dumnezeu o va da in numele siu, incdt omenirea va urla satisfdcutd: Iati, in sfArgit,cineva care ne iubegte! Va fi bun, insd in bundtatea sa ii va omori gi ii va prigoni pe cregtinii care nu i se vor inchina. Va fi iubitor gi milostiv, insi numai cu cei care se vor pecetlui cu Semnul Fiarei. Un mag va sth mereu de-a dreapta sa. Cdnd va vorbi despre Dumnezeu, se va zugrdvi pe sine. Cdnd va prooroci, va descoperi pdcatele oamenilor, cdci pe acesteale cunoagte ca fiu al pdcatului. Antihrist va invia pe cei mor[, insd nu morfii ci diavolii in chipul morfilor se vor ardta. Va face
Moartea legalizatd(avortul), moartea asistatd(eutanasia),antidotul mo(ii (clonarea)sunt cdteva din manifestdrile,,rituale" ale cultului mo4ii, corolare ale democralieigi libertdfilor in care am ,,votat" ca si triim. E2 Sfin1ii au proorocit moartea a 2/3 din p[mdnteni inainte de venirea Iui Antihrist. 198 t'

grozave minuni, se va rdstigni gi va muri, insd amdgiri vrdjitoregti prostimea va vedea. Va fi nebiruit, pentru cd nu mAndde om il va nimici...

t99

PARTEA A PATRA

Martin Luther gi cauzele secreteale reformei lui, de Pdrintele GheorgheCalciu Criza identitifii neoprotestante in istorie, de Mihai Oard Icoanele in Biserica Ortodoxi, de Pdrintele lohn Whiteford

Martin Luther qi cauzele secrete reformei lui ale

Pdrintele Gheorghe Calciuss

n 1948, organizat:La Cruciada Nafionalistd Cregtind publica sub semndtura lui Gerard L K. Smith in St. Louis-Missouri, fragmente din cartea lui Martin Luther: ,,Despre Evrei gi minciunile lor". Comentarii paralizante, in sensul cd. acuza Biserica luterand gi toatd intelectualitatea, istorici, critici gi teologi, de complicitate organizatl, international pentru a fine departe de public aceasti lucrare a lui Luther, in care se vddeSte adevdrul despre pozilia Reformeifa!5 de evrei. : in originalul german, cartea lui Luther are 136 de pagini gi estefoarte virulentd, agacum a fost tot timpul stilul pufin paranoic al lui Luther. Smith publicd insd numai 48 de pagiti,lirnitAndu-se strict la atacurile lui Luther impotriva evreilor 9i ldsAnddeiopartejustificdrile invocate de el. Adevdrul este cd nici o enciclopedie,nici un dictionar academic, nici mdcar Enciclopedia Catolicd nu sufld un singur cuvAnt despre antisemitismul lui Luther, care nu a fost numai o izbucnire de momenf ci a avut o lungd perioadX de incubafie, pAnd la izbucnirea in scris gi in predici. Dupd un rdstimp in care Luther s-a sprijinit gi a fost sprijinit de evrei, nu numai in reformd sau mateiial ci chiar
.r\.

cu informatie istorich din textele ebraice gi cu multe convertiri la luteranism, convertiri care s-au dovedit, aproape i:r totalitate, irqeldtorii. fdcut spre Aceastd conspirafie a tXcerii nu cred Ca's-'a lui Luther, Catolicismul neavAnd nici un interes sd-l apdrarea apere pe cel ce a zgrduit Vaticanul din temelii. Fdrd indoiald cd aceastd trecere la index a cdrfii s-a fdcut din teama de scandal gi din permanenta arxietate pe care problema evreiascd o ndgtea in sufletul tuturor dupd cel de-al doilea rdzboi mondial, irndeosebi cAnd evreii au reugit si-gi furtr-o mare mdsurd, mijloacele de comunicare cu insugeascd, care pot influenfa opinia publici gi distruge orice adversar. Dincolo de cinstea gi onestitateaintelectualului, dincolo de regula informafiei libere, pe care institufiile culturale, bibliotecile, inclusiv a Congresului American qi a Vaticanului, ar trebui sd le respecte, se ridici spectrul spaimei de ce vor spune evreii $i, ir1 acest caz, libertatea accesuluila informafie nu mai opereazd,. Publicarea comentariului lui G. L. K. Smith a fdcut ca, pentru scurtd vreme, complotul tdcerii si fie rupt, dupd care s-a reinstalat valul uitdrii voite. PAnd ir anul1994, cAnd, fir toamnd, un grup de pastori luterani fundamentaligti a scris o scrisoare comunitdfilor evreiegti prin care igi cer scuze in numele luteranismului, pentru pamfletele antisemite ale lui Luther. Atunci, pentru prima oari am aflat de existenta acestorpamflete, desprecare profesorii mei de la teologienu au suflat niciodati nici mdcar un singur cuvAnt, deqi cred cd cel putin doi dintre ei, care lgi ficuserd studiile in Germania, trebuia sE.fiauzltde ele. Se pare ci noi, cregtinii, am intrat in epoca scuzelor isto-rice,in special fafd de evrei, din moment ce atAt Reforma cAt gi Vaticanul fac meaculpa public pentru injustifiile fdcute poporului iudeu gi, in post scriptum, gi altora, degi, conform profesorului Junin, apdrdtor al adevirului neotestamentar,

83 Rugiciune 9i lumini misticd,Ed.Dacia, pp.83-92. 1998, 202

iudaismul nu gi-a cerut niciodatd scuzepentru omorArealui Hristos, nici pentru dezastrulcomunist. Sd urmlrim foarte sintetic periplul evreiescin istoria Europei. frecem pesteperioada distrugerii Ierusalimului gi a templului fdcute de Titus in secolul al doilea, cAnd evreii tulburau Imperiul roman cu revoltele lor necontenite gi lncepuserd sd aibd o mare inJluentd la curtea imperiali. sentimentele de revolti ale romanilor gi-au gdsit formularea intelectuald in afirmafia lui racitus cd Evreii sunt dugmanii umanitdtii. in Europa Medievald, persecutiile impotriva evreimii sunt cunoscute,,cagi motivatiile lor, de aceeanu mai vorbim despreele. In Anglia, regele Eduard dd un decret,in 1g iutie 1290, prin carese punea in vedere locuitorilor de origine iudaici sd pdrdseascdtara inainte de ziua tuturor sfintilor. Se pare cd sancfiunile pentru nesupunere erau atdt de grave, incdt 16000 de evrei fug ire Spania, care devine, de atunci, placa turnantd a evreimii. La trceput, i-au primit ca pe o contrapondere impotriva populatiei arabe: dar curdnd se simt sufocafi de numdrul mare de evrei gi intrarea ir:rmainile lor a aproape tuturor finantelor, fircAt gi regii, 9i nobilii, ajunseserd discretia 1or. Legendeleincep si circule, toate' la acuzAndu-i pe fiii lui Israel de nefericirea spaniolilor. In timpul marii ciume din 1348-1350, spus cd evreii s-a au otrdvit puturile, rdurile gi izvoarele pentru a introduce spaima de moarte in creqtini, aqa cum s-a intAmplat in Egipt pe vremea lui Moise. in 1492,Ferdinand de Aiagon da;un decret de expulzare a evreilor din Spania, iar in 1496, un decret similar apare gi in Portugalia. Evreii fug it masd in Germania gi in ldrile Europei Centrale gi de Est, unde vor stdrni aceeagi reacfiede manie dupd cafiva ani. Luther a luat imediat atitudine, incercand sd-i apere din toate puterile pe persecutafi gi influentand electorii diferitelor landuri sd-i adiposteascd. Iati ce scria el intr-un pamflet:
204

,,Eareiisunt cel mai mizerpoporde pe pdm6nt.Oriundese sunt atacafi,alungali din toatefdrile, in toatefdrile. Stau stabilesc, capeo roabd, fdrd fard,ftrd popor, ftrd guuern." De altfel, toatd migcarea umanistd a luat apdrarea poporului ales, in frunte cu Johnan Reuchlin. Luther, a cdrui reformd a fost fdcutd, intr-o mdsurd gi sub inlluenfa umanismului, face acestlucru cu mult mai multd rAvnd decdt alfii 9i chiar devine pdrintele misiunii protestante iudaice. Nu cunoaEtemcare a fost pozitia lui Luther fa,tdde evrei irrainte de a-qi incepe reforma. Cert este cd, din clipa in care gi-a inceput reforma, Luther a manifestat o mare compasiune gi o pretuire deosebiti pentru poporul ales, de multe ori chiar in detrimenful cregtinismului. In lucrarea sa,Magnifcat, el cere incetarea oricdrei perseculii a evreilor, dar nu invocand mira gi iubirea hristicd, ci ineficienta propagandei cregtine printre acegtia: ,,Cinear mai areasd deztind cregtin", spune el, ,,adz6ndu-i pecreEtini purtilndu-se denecreEtineEturemenii atAt cu lor?,' intelegem cd ambifia lui Luther era de a-i cregtina pe evrei gi, pe cdt se pare, el avusesepromisiuni din partea unor rabini gi intelecfuali evrei cd se vor cregtina, dacd el va pune capdt persecufiilor bineinfeles, prin trecerea lor la luteranism. in 'l'523,la scurtd 'nt"-" de la afigarea tezelor sale, Luther scrie o carte intitulatd: ,,Cd lisus Hristos S-a Ndscut Eoreu".Tot tr aceastd perioadd,el ii scria unui prieten de-al sdu, evreul Bernhard, pe care-l botezase:,,Dar c6nd Iumina de sur a Euangheliei strdluci,cu adeadrat, aa putem spera cd multi earei seaor conaerticinstit Ei adeadrat, find rapili astfel depreztnfului Hristos."s4 lui ii scria, intr-o altd scrisoare, Tot sperAgrd Bernhard sd devind un misionar printre evrei. ca

De unde se vede cd deja se profila la orizont conflictur cu evreii care se cregtinau numai de formi Ei care, mai t6rziu, l-au pdrisit pe Luther gi l-au atacat virulenld. cu 205

to

Luther scria, cam in in revista Weimar Briefwechsel, aceeaqi perioadd: cd ,,Oricilt ne-amldudape noi inEine,trebuiesd recunoaEtem cu Hristos. sfrnge stntem toluEi pdgdni,iar eareii sunt ile acelaEi gi dcparte strdinide El; ei sunt rudeleDomnului,aerii Noi suntem Eifralii Lui... Ei aparlinlui Hristostnaintedenoi." In seria de articole intitulate ,,Conaorbiriin jurul mesei", aceste Luther afirma cu brutalitate: ,,Dacdagfi eareuEiagaedea pdtrate (esteaorbade papt, prelali gi cdlugdi) tnadlind pe capete allii credinla cregtind,ag z)reamai degrabdsd deain porc decdt cregtin." Scrisorile lui Luther ca gi articolele de laudd a poporului evreu circulau printre fiii lui Israel din toate ldrile Europei, ajungAnd pAnd in Palestina.Luther devenea tot mai mult un profet salvator al poporului ales. Acfiunile lui de apdrarea evreilor nu s-au limitat numai la articole gi scrisori. Prin influenfa pe care o avea asupra conducdtorilor diferitelor landuri" el a determinat aparifia unor decrete de protejare a 1or. Astfel, Filip von Hessen, protectorul sdu, a fost primul care a dat un asemeneadecret de libertate pentru evrei tr landul sdu, urmat, la scurtd vreme, de un decret asemdndtor dat de electorul de Brandemburg. ln urmh acestor decrete, Luther scrie din nou articole, prin care incearci sd-i convinge pe protejafi sd se cregtineze:,,Sperca mulli eareisddeaindcregtinitnfocafi,dacdsunt tratali cu bWndele gi pe bazaScripturii." " Perioada care a urmat acestorincercdri de convertiri, pe care Luther se amdgeasd le creaddreale,a fost o perioadd de mari frdmAntiri pentru ddnsul. Pe de o parte, voia sd creadd cu toatd puterea in promisiunile de cregtinarepe care diferifi rabini i le fdceau, cu scopul de a obfine cAt mai multe avantaje, pe de altd parte, vedea bine cd acesteconvertiri erau simple ingeldtoriigi cd reforma lui pe care,dgpd pdrerea unor comentatori, o pornise la indemnul rabinilor ce ii promiseserX cd se vor cregtina, devenise puncful de atac al 206

rabinatului, care socoteacd violenfa argumentelor lui Luther gi elocventa lui de tribun constituiau un pericol real pentru iudaism. Luther suferea, aga cum suferea p-entru toate. In ultimele lucriri publicate, in predici gi fir convorbiri, trainte de a se intoarce lmpotriva celor pe care i-a ldudat atdta, Luther face o risipi disperatd de argumente pentru a-i convinge sd devini cregtini cu adevdrat. Le intinde mAna gi se folosegte de evreii cregtinati pentru a-i convinge gi pe alfii sd se cregtineze,gtiind deja cd aceqtiail trddau. Unor rabini gi unor intelecfuali evrei le-a oferit o serie de avantaje: doi dintre ei - Johannes Boschenstein gi Mattaeus Adrianus - au fost numifi de el profesori de ebraicd gi de Tora la Universitatea din Witemberg, dar a equat gi cu ei. Acegtia vorbeau studenfilor impotriva cregtinismului gi a reformei. Antonius Magarithe, care se botezase In "1522, preda ebraica in mai multe universithfi gernvrne. Se pare cX acestneofit a fost de bund credinfd. Nu gtim ce s-a furtAmplat pAnd la urmd cu el, dar gtim cd a publicat doud cdrti cregtine pentru evrei, care insd nu au avut nici un efect, fiind anulate de rabinii prieteni 9i protejaf ai lui Luther. Reforma a cAgtigat foarte pulini evrei. Luther face afirmatia cd doi rabini au renunfat la rdtdcirile lor gi s-au botezat in fala intregii universitdti din Wiltemberg. Nu ne spune insd ce s-a intAmplat cu ei dupd aceea,dar evolufia lui ulterioard ne face sd credem cd nici unul din acegtia, aga-zigi botezafi, nu a rdmas fidel noii credinfe. Aqa cum Luther ii influentase pe electorii protectori sd-i apere pe evrei, pe care spera s6-i converteascd mod real la in luteranism, tot aga, gi probabil tot prin inlluenfa lui Luther, atitudinea conducdtorilor de landuri se schimbi. Johann Frederick, elector de Saxonia, dd primul decret de expulzare a evreilor. Dupi reformd, Luther nu mai spune nimic in apdrarea celor expulzap,. Dimpotrivd, trtr-o scrisoare adresati rabinului Josel von Roshelm, pe care il numegte
207

,,bunul meu prieten", el sctie: ,,Eureiiau comisaremenea fapte, incAtnoi, cregtinii, maiputem departea nu lor." f Nu Etim la ce fapte se referd Luther in aceastdscrisoare. Flolmio Armas Kustar Ensio, autorul cdr|7i ,,Martin Luthcr fond or foe of thelelzs", sugereazdcd ar fi vorba de o anumitA propagandi fdcutd de evrei, in specialin Moravia, prin care cdutau sd-i convingd pe cregtini cd Mesia incd nu a venit, cd Iisus este un mesia mincinos gi cd legea veche incd nu a trecut. Concluzia era cd evreii trebuie sd conducd lumea pdnd cAnd adevdratul mesia va veni gi cd numai cei trecuti la mozaism vor fi mdnfuiti. O serie de cregtini au trecut la mozaism, s-au circumcis, mulfi dintre ei fiind din cei convertiti de Luther la reformx, care du crezut in prietenii evrei ai acestuia. Se pare cd aceasta l-ar fi mAniat pe reformator atat de tare,incat a scriso astfel de scrisoaredurx. Este insd posibil si fi fost fapte mult mai grave, nu numai simpla propaganddiudaicd. Cert este cd atitudinea lui Martin Luther, care a fost mereu un exagerat, se schimbd radical, acesta trecAnd pe pozilii opuse celei dinainte, devenind un vrdjmaq invergunat al evreilor. Inh-un articol anti-iudaic din aceastdperioadd, irt care folosegteun limbaj violent, dar nu din cele mai violente, a$a cum vom vedea mai tdrziu, el face apel la scrierile lui Nicolaus de LyraasacuzAndu-i gi el pe Evrei de multe acte anticregtine qi antiumane, numindu-i ,,oameni ftrd Dumnezeu Eirasdarogantd". Rabinatul european nu se lasd intimidat gi-i rispunde lui Luther aproapefuracelagi stil, susfinandcd a fost dovediti falsitatea cregtinismului. Polemica aceastadurd gi foarte durd a continuat prin atacuri gi rdspunsuri succesive. Luther, folosind scrierileunor apologeti cregtinica Nicolaus de Lyra,
Es cilugrr franciscan, 1270-l34g,care a scris un comentariuuriag la intreaga Biblie, in 50 de volume, intitulat postillae perpetuae in (Jniversamsanctam Scripturam. 208

Burgo, Raymond Martin etc., constituie un volum de 136 pagini sub titlul ,,Despreeorei gi minciunile lor", ir-t original a ,,Vondenluden und lhren Lugen".Dupd un an,-cantea apirut gi in traducere latind gi a stArnit multd vdlvd. Pe de o parte, cregtinii vedeau ln cartea lui -Luther confirmarea tufuror rdutdtilor de care erau acuzafi. evreii, care aduseserd nenorocireatlrilor europene,pe de alta, evreii vedeau in ea exprimarea unui antisemitism feroce gi nejustificat. Polemica dureazd mult, inflameazd spiritele de ambele pfufi, iar aceastd conspiratie a tdcerii care a domnit de-a lungul secolelor pAni astdzi mi se pare inexplicabild, avAnd in vedere extensiuneatulburdrilor create la vremea respectivd. Din nefericire, nu este aceasta singura crimi a oamenilor istoriei. Azi sunt sute de tratate secretein care marile nafiuni hotdrdsc destinele popoarelor, tinAnd ascunse deciziile lor, chiar fald de victimele acestor tratate. Numai cd existd o deosebire de naturd intre ticerea legatii de conJlictul lui Luther cu evreii gi tratatele secrete. intr-o succintd dare de seamd asupra confinutului cdrtri, menfiondm urmdtoarele elemente: Luther spune cX se aEteptaca evreii sd devind tot mai buni, pe mdsurd ce el le descoperea cregtinismul,dar ei se dovedesca fi tot mai rdi, incdt convertirealor se aratd imposibili: se cd ,,Neamulacesta laudi cdiunt rasdsuperioard, descind din Aaraam, Isaac Ei lacob, dar lisus Hristos i-a numit ,,pui de atperd" Ei,pentru creptini,mai binear f ca ei sdplecetn Palestinn, gi sd in lara lor aeche sdlare fdrile europene trdiascd pace." La un moment dat violenta limbajului lui Luther merge atAt de departe, incAt cere sd se dea foc sinagogilor, ,,ca tn sd focuJlor Dumnezeu aaddcd noi (Iuteranii)nu putem ingddui adundrile lor, urite Ei de Histos, adundri tn care se rostesc blasfemii adresa la Milntuitorului, chiar sub ochii cregtinilor care dnr tac Ei tngdduie.[...] Tinerii eztreisdfe pugi la muncd,Ia Etiu, topor Ei la lopatd,a7acum lucreazd tinerii cregtini,nu numai sd Ei gi speculeze sd ia cnmdtd,ca sd inuetegi ei cd hrana secilgfigdcu 209

sudoarea ablestemat, numaicelelalte nu frunfii, fiindcd Dumnezeu neamuri, gi peeurei,(cf.Facere ci 3.1.9)' Stilul lui Luther care, in ciuda violenfelor de limbaj, este foartdconvingdtor, faptul cd el confirma pe date biblice blestemul cdzut peste evrei, blestem pe care ei lnEigi il ceruserd atunci cAnd l-au determinat pe Pilat sd-l condamne pe Iisus la moarte, la care se addugau toate faptele anticregtine ale comunitdfii iudaice din Europa gi, mai ales, confirmarea indirectd a tuturor legendelor care circulau in acel timp despre crimele rituale impotriva cregtinilor fdcute de poporul lui Israel, au creat o mare faimd cdrtii care, in decurs de un singur an - 1.453 a cunoscut patru edifii, ceea ce insemna, pentru epoca de ireceput a tiparului, un lucru extraordinar. Cdte cdrli astdzi, in condifiile tehnice de care dispunem, cunosc patru edifii intr-un an? In afard de acest volum, Luther mai publici incd doud pamflete antisemite, cu acelagi caracter, dar mai pufin violente, in care, ca gi ir ,,Minciunile eureilor",el afirma cd nu are deloc intenfia de a-i cregtina pe acegtia,ceeace contrazice tot ce spusese mai inainte. Se pare cd, in cele din urmd, Luther a renuntat in mod sincer la intentia de a-i cregtina,fie datoritd egecului total intAmpinat, fie cd s-a convins ci toatd aceste crime, sau mdcar parte din ele, de care cregtinii ii aclJzarL evrei, erau adevdrate. pe Ceea ce este ciudat este faptul ci Luther actza catolicismul de antisemitism, el constituindu-se in apdrdtorul acestui popor prigonit. In chpa fir care igi schimbd atitudinea fali de acestneam, el constati cd BisericaRomano-Catolicd este vAndutd evreimii. Adevdrul este cd papa Paul al IIIJea (1,534-1.549)luat partea evreilor persecutafi gi chiar a fondat a la Roma o casd pentru addpostirea evreilor convertifi. La propunerea papei, astfel de case au apdrut in multe orage gi Evreii au putut gdsi un refugiu impotriva persecufiilor fdcute de luterani, drept care,in ptezer:rt, se strdduiescsd ddrdme ei catolicismuldin afard 9i din interior. 210

Comentatorii se intreabd ce a putut determina o schimbare atAt de dramaticd in atitudinea lui Luther fafd de poporul ales, dupi ce, multi vreme, el iresugi-afirmacX evreii sunt superiori cregtinilor gi cd noi trebuie sd-i ridicdm ca pe un steag al lui Hristos. Aminte$ numai fuazalui care afirma c6,,vd.zdndu-i pe papi qi pe cdlugdri, ar prefera sd devind porc decdtcregtin. Unii cred cd Luther avea o anumitd instabilitate psihicd gi cd, aga cum s-a intors impotriva fdranilor germani, care se rdsculaserd pentru dreptate, sub influenla reformei lui, tot a$a s-a intors, fdrd, motiv evident, impotriva evreilor. Amintesc pe scurt cd ldranii au preluat libertatea cregtind predicatd de Luther qi au aplicat-o in plan social,in vestul $i in sudul Germaniei. Riscoala pornegte din munlii Pddurea Neagrd, in1524 gi se extinde ir Svabia,Turingia gi Franconia. Luther este atAt de aprig pornit pe firani, incAt scrie impotriva lor pamllete de o violenli incredibili la un prelaf chiar dacd era un reformat. Citez din pamfletul lui intitulat ,,Contra bandelor ucigagegi jefuitoare ale fXranilor": ,,Arestali-i pe fdrani, spfrnzurafi-i,trecefi-i prin ascufiEul sabiei, in secretEi tn public, Nimic nu este mai aeninos, mai adtdmdtor,mai diabolic decdt un rdsculat. El este ca un cdine turbat: dacdnu-l ucizi, te ucideeI gi,cu tine, o fard tntreagd." ' Luther a seminat vAnt gi a cules furtunX. El a uitat cd era un rdsculat impotriva unei ordini sacre.Acest pamllet nu a fost numai o izbucnire, ci reflexul unei convingeri pe care gi-a mdrturisit-o in alte scrieri gi scrisori. intr-o epistold particulard,adresatdunui prieten, el spunea: decdtaceastd ,,Nr.t s-Audzut niciodatdceaamai mitocdnesc ticdloasd banddde ldrani careau mfrncatEi au chiuit pe sdturategi achm se simt puternici ... nigarul trebuie bdtut Ei populalia trebuiecondusd forfu." cu Nu mai insistdm asupra violenfelor lui Luther. Sd continudm cdutarea unor evenfuale motive ale schimbdrii lui de atitudine fald, de evreii pe care, multf, vreme/ i-a socotit 211

ra$a superioari a lumii, i-a adulat gi i-a ajutat, pentru ca, peste cAfiva an| sd-i declare dugmanii creqtinilor gi sd-i trateze cu3ceeagi urd cu care i-a tratat pe ,tdranii rdsculafi. Unii autori afirmd cd rabinatul ar fi incercat sd-l otrdveascd pe Luther gi cd de aici a pornit toatd ura lui impotriva lor. Se gtie cd Luther era fricos de moarte, pAnd la panica cea mai dezordonatd qi nu-i ierta pe vrijmaqi. Se temea de diavol, care il chinuia gi incd se mai poate vedea pe peretele biroului lui de lucru urma cernelii din cdlimara cu care a aruncat in diavolul care il deranja de la scrierile sale. Dacd acest zvon s-ar pu'tea dovedi cAt de cAt,ar fi o explicatie suficientd a violentei lui impotriva evreilor. Dar nu existi nici o dovadX, este o simpld afirmatie, fdrd nici un substrat. De altfel, motivatia intrdrii lui in monahism a fost spaima care l-a cuprins cdnd a fost surprins pe drum spre casd de o vijelie cu trdsnete gi fulgere. Atunci a strigat: ,,Sfilntd Ana, dacdmd scnpicu uiatd, md cdlugdresc!". Nici ipoteza cd instabilitatea lui psihici l-ar fi intors impotriva poporului iudeu aga cum l-a intors impotriva tdranilor nu std in picioare. inainte de a se fi intors impotriva lor, el i-a ldudat gi s-a umilit fafi de ei, pundndu-i tr aceeagi umilinfd pe tofi cregtinii. impotriva tdranilor s-a intors fiindcd el era sustinut de nobili gi nu era de acord cu o rdscoali care lovea in protectorii sdi. Nu a fost nimic similar in actiunile evreilor fafi de el. Este evident cd antisemitismul lui are rddicini religioase gi nu rasiale. MAnia lui a por.nit de la faptul cd evreii nu i-au primit predica, nici a lui, nici a lui Hristos. Iisus nu a fost acceptat de evreime, profeful reformei nu a fost acceptat de rabini, care au lucrat pe toate cdile impotriva lui. Dar nici acest fapt nu este suficient in explicarea mdniei lui brugte, care trebuie si-gi fi avut rdddcinile in altd parte. Pe catolici i-a urAt de la inceput, ca orice rebel care igi reneagi originea, dar mereu a fost fascinat de Roma. PAni la sfArgitul vietii, s-a rugat Maicii Domnului, 212

pe care nu a renegat-o niciodatd, aga cum fac luteranii de azi gi i-a venerat pe sfingi. Ipoteza cea mai plauzibil5 pare a fi acei:a'ci evreii au speculat revolta lui impotriva indulgentelor, cel mai serios motiv invocat de el, pe lAngd corupfia Romei, in ruperea de Papalitate. in acestsens,se pare ci ei l-au incurajat promitAndui, prin rabinii gi intelectualii pe care-i cunogtea, c[ se vor creqtina in masd, trecAnd la luteranism, dacd el se rupe de Vatican. Numai asffel se explicd brusca lui dragoste pentru evrei, aprecierile elogioase pe care le face la adresa lor gi perseverenfa sa in a adresa o parte a predicii sale, in mod special, fiilor lui Israel. ingelarea agteptdrilor sale, egecul ruginos al predicXrii printre evrei, combaterea acfiunilor lui de cdtre rabinat gi lepddarea de Hristos a tufuror celor care se botezaserd, cu una sau doud excepfii, dovedindu-se ci toate convertirile au fost mincinoase gi ordonate de rabinat, explicd ura lui vehementd gi limbajul violent care, de altfel, a primit o replicd pe mdsurd gi la fel de violentd din partea rabinilor. Dacd aceastdipotezd se adeveregte,dactr cea mai mare $i mai larg acceptatd reformd, care este a lui Luther, se dovedegte a nu fi nimic altceva decdt acfunea de distrugere a unitdf,i cregtine, prin toate mijloacele, de cdtre evrei, atunci ce am mai putea crede despre mormoni, iehovigti, baptigti, penticostali gi ceilalfl care merg, in majoritatea lor spre fundamentalism, plasAndu-i pe evrei deasupra tuturor gi condifiondnd toate de convertirea lor? Sau, dimpotrivd, o parte merg spre un liberalism total negdnd dumnezeirea lui lisus, declardnd Noul Testament o colecfie de legende puerile 9i desfiinfAnd, in fapt, cregtinismul aga cum evreii au dorit dintotdeauna. - Aici std cheia tuturor reformelor gi sectelor. Daci Luther a fost marioneta evreilor, toate sectele sunt instrumente in mAna lor, chiar dacd unii reformatori au fost convinEi cd fac bine gi urmagii lor de asemenea.Dumnezeu va descoperi adevdrul la vremea cuvenitd.

Criza identitifii neoprotestante in istorie

Mihai Oard

entru cei mai mulli neoprotestanfi, istoria Bisericii se imparte in doud perioade: epoca apostolicd gi epoca de dupi Reformh. Ce s-a intdmplat lntre acestedoud perioade rdmdne in spatele unei perdele pe care pufini neoprotestanti sunt interesafi sau indrtznesc sd o dea la o parte. Cei mai mulfi triiesc un cregtinism anistoric, inspirat fie din propriile lor interpretiri ale Scripturii, fie din experienfele emofionale pe care le-au cunoscut in adundrile 1or.Ca fost baptist, am fost invdlat'cd noi, baptigtii, practicim un cregtinism autentic, aga cum a fost ldsat de Hristos gi de Apostoli, gi cd noi suntem cei care ne-am intors la invdfdturile biblice dupd secole de rdtXciri. Baza credintei noastre era presupusi a fi doar Biblia, divorlati de istoria 9i de Tradifia Bisericii, in conformitate cu invdfdtura protestantddespre SolaScriptura. ln contrast cu aceastd atitudine, ortodocgii se referd adesea la istoria Bisericii. Orice carte de introducere ln Ortodoxie mentioneazdnu doar epocaapostolicd,ci gi marile controverse dogmatice din primele secole, sinoadele ecumenice,migcareamonasticXsau extinderea cregtinismului in primul mileniu. Credinciogiiortodocgiaud la fiecareslujbd numele unor sfinfi sau martiri care au trtit sau murit pentru
214

Hristos incepAnd din primul veac pAnd fir zilele noastre. Ei sdrbdtorescevenimente legate de istoria Bisericii cum ar fi Duminica Ortodoxiei (legatd de al $aptelea Sinod al Cregtindtdfii) sau Duminica Pdrinlilor Sinoadelor. La slujbele din zilele dedicate anumitor sfinti se citegte un mic pasaj privitor la viata lor. Cregtinul ortodox dobAndegte astfel congtiinta unei continuitdfi gi a unei comuniuni cu sfinfii tuturor veacurilor. Istoria Bisericii este de fapt continuarea Faptelor Apostolilor Ei ne invald tot atAt de mult ca gi cartea Noului Testament.Din istoria Bisericii invitim pericolelela care au firvdfdm fost expugi cregtinii, atAt dinXuntru cAt 9i din afard., care era credinfa lor gi, prin urmare, care sunt invdtdfurile ce trebuiesc finute ca sd ne ferim de erezii sau schisme. In istoria Bisericii gdsim exemple de culmi de viali 9i spiritualitate, exemple de sfinti care au biruit ispitele gi neputinlele firii, de martiri care I-au fost credinciogi lui Hristos pAnd la moarte, de nebuni pentru Hristos, de cregtini care au pdrdsit pldcerile gi slava lumii pentru o viafd de post gi rugdciune. Motivul pentru care neoprotestanfii evitd sau ocolesc acestsubiect esteacela cd un cercetitor nepdrtinitor al istoriei bisericegti descoperd Bisericaprimului mileniu, sau chiar a cd primelor secole dupd apostoh, era asemdndtoare sau chiar identicd cu BisericaOrtodoxd, agacum o cunoa$temin zilele noastre. Aceasti observafie ii pune pe neoprotestanfi in defensivd 9i ii obligi sd explice 9i sd-gi justifice diferenfele fapdde Bisericaistoricd. in general, expunerea istoriei Bisericii de cdtre neoprotestanficuprinde urmdtoarelepuncte: . Peioada apostolicda fost prima perioaddde tnceput n BisericiiEi de extindere cregtinismului lume. In ciuda unor a tn erao Birericdcuratdpe careo Biserica locale, ,,primard" frdmdntdri putern ca model. lua
2t5

. perseculiilor, Biwrica a trecut apoi prin epoca carea durat Ia edictul de la Milan al lui Constantinprin care s-a dat ptnd libertatecredinleicreEtine. lui a pentru interesele politice. Constantin folosit Biserica a AstfelBiserica ajunssdfie areraitdststului. . in timpul lui ConstantinEi dupdel, milioanede oamzniau fost forlali sd intre tn Bisericd.AceEtinerau creEtini doar cu pdgdne"pe carele aedem numelegi au adus tn Bisericd,,aspectele cinsteadatd Mariei, ierarhia astdzitn BisericaOrtodoxd:icoanele, bisericeascd, etc. . in aI doileamileniu au apdruto seriede reformatoricareau tncercatsd readucdBisericape fdgagul cel bun, dar csre au fost excomunicali chiaromordlide,,bisericq sau oficiali". . Refonnaa reuEittn celedin urmd prin Luther, care,,din pdcate"nu a dus-odestuldedeparte. . Neoprotestanlii au dus Reforma phnd h ultimele ei concepte biblice. . Neoprotestanlii(ezranghelicii) astdzi practicd din nou de tnadldtuile Bisericiiprimare, tn timp ce BisericaOrtodoxdEi cea Catolicd rdmascu obiceiurile au pdgdne tnsuEite dupd Constantin. Existd desigur mici variatii de la un autor la altul, de la un predicator la altul, sau de la o confesiune la alta. iir general, manualele de istorie a bisericii editate de neoprotestanti sunt mai elaborate gi mai nuantate, cu toate cd cele mai multe confn aceeaqiteorie a coruperii Bisericii dupd Constantin. Spre -marea uimire a neoprotestantilor, Constantin gi mama lui Elena sunt considerafi sfinfi in Biserica Ortodoxd. Mai mult decAt atAt, Constantin mai este numit ,,C-eIde o seamdcu Apostolii". Dar cum ar putea fi considerat sfdnt cel care a stricat Biserica?Ortodocgii nu recunosc aceastd ,,stricare" a Bisericii gi arati cd actele lui Constantin au dus la o explozie a Cregtinismului in intreaga lume antici. Probabil mai mulfi au ajuns sd-l cunoascd pe Hristos gi st fie mAntuiti datoritd lui Constantin decdt datoritd oricdrui alt om in istorie.
216

Teoria coruperii Bisericii in primele veacuri ne lasd cu doud mari intrebdri: 1. Cum a fost posibilsd secorupdatdt de repid-Birerica, cea a rezistat atfrtpersecutiilor Eiasalturilor care cfrt eretice? Explicafia dupd care Biserica a fost coruptd, prin simplul fapt cd a primit libertate gi a fost favoizatd de cdtre stat, pare a fi neverosimilh. in primul rAnd, majoritatea practicilor Bisericii,pe care protestantii le resping, au apdrut inainte de decretul lui Constantin. in al doilea rAnd, teoria coruperii dupd Constantin contine presupunerea cd libertatea gi acceptarea sociald a Bisericii duce in mod necesarla rapida ei corupere.Dacaar fi aqa, ne-am agteptasd vedem acelagi fenomen gi ir:r alte perioade ale istoriei. in particular, aceeagi ,,legltate" istoricd s-ar aplica gi confesiunilor protestante.Dacd Biserica primard s-a corupt intr-o singuri generatie,de ce nu s-ar fi stricat in acelaqifel gi confesiunilemoderne?Ne-am agteptaca baptigtii care au fost liberi, qi chiar favofizatt social gi cultural in Statele Unite, sd sufereacelagi procesde pigAnizare. 2. Cum a fost posibilca Trupul lui Hristos sdfie ,,mort", tirnp de 1200de ani din istorialui de 2000 ,,corupt"sau,,pdgfrn" deani? Hristos i-a spus lui Petru: ,,pe aceastdpiatrd aoi zidi BisericaMea, Ei porlile iadului nu o aor birui." (Matei 16.18). Teoria protestantd a coruperii Bisericii contrazice in mod direct cuvintele MAntuitorului. Conform acestei teorii, Bisericalui Hristos a suferit un lamentabil egecdin care a fost salvatd doar de aparitia confesiunilor neoprotestante modgrne. in timp ce Biserica a suferit perioade de boli gi sldbiciuni, este cu totul gregit sd .presupunem cd a fost in ,,fl:Loartd-" majoritatea istoriei ei. Unii neoprotestanfi cautii explicatii 9i justificiri in aceastd privinld, explicatii la care vom reveni in aceastd lucrare.
217

Md voi opri in continuare asupra a patru autori care ilustreazd acest efort neoprotestant de a rdspunde intrebdrilor de mai sus. Vali Nufu -,,Decadenfa gi declinul Bisericii"s6 Articolul lui Vali Nrfu nu ridicd pretenfii de competentd academicf,, dar este ilustrativ pentru felul rapid gi superficial in care se explicd ,,decdderea" Bisericii. Articolul este reprezentativ pentru cd insumeazd, aptoape intreaga informatie pe care un neoprotestant de rAnd o are cu privire la istoria Biseritii. Autorul delimiteazd epoca progresului Bisericii de pAnd la Constantin gi trece imediat la observarea ,,devierilor". Biserica Cregtind., peioada apostolilorEi pdnd la Reformd,a din mai intdi biruitoare, ln ciuda persecufiilor, dar apoi, fost tncepdnd cu sec. lV, a cunoscut o perioadd de decadenldgi declin cares-a accentuatcu trecerea timpului. Prima deviere observath de Vali NrFo este practicarea magiei!

aoizalie la fel de nefondatd ca aceeadin primele veacuri, in care cregtinii erau acuzatr de canibalism pentru ci se impdrtdgeau cu Trupul 9i SAngeleMAntuitorullui Botezul,tn decursulhmpului, a ajuns sd fie adzut ca un iar Ia ca instrumentderegenerare, participarea tmpdrtdEanie un a sdudrEite botez, dupd mijlocdeobfinere iertdrii pdcatelor in mod tipic, autorul nu ne spune cum s-ar fi petrecut . aceastd ,,abatere" Alfi autori, dupi cum vom vedea,incearci anumite explicafii, bazate nu pe documente istorice, ci pe explicafii de psihologieamatoare. in decursul citorua secole,alte graae eroi Ei practici nescripturalegi-au gdsit drumul in bisericd. Odatd cu acceptarea religiei cregtinede cdtre Constantin,impdratul Impeiului Roman, perseculiile tncetat. au Atunci a tnceput bisericii. creEterea exteioardgi expansiunea la au Constantin fiii lui, carei-au succedat domnie, Ei a acordatpivilegii Biseicii, iar mai tkrziu, creEtinismul l, a deaenit religie stat.Teodosiu tn anul 380, datun edicttn de s-a caredeclara cregtinismul religiede stat. Biserica unit cu cregtind. statulgi,maitdrziu,populalia fost silitdsddeuind a Atat in lucrarea lui Vali Nufu, cAt gi in alte scrieri ale unor cregtini neoprotestanti moderni, am descoperit acest regret pentru inchiderea templelor pdgdne in imperiul roman, regret izvordt din ideea modernd a libertdfii absolute pentru orice fel de inchinare. O analizd mai atentd dovedegte insd cd lucrurile nu pot fi privite atAt de simplu. Ne putem pun5, de exemplu, intrebarea dacd Iosua a procedat bine atunci cAnd - la porunca lui Dumnezelr - a distrus idolii din lara Canaanului. Dar profetul Ilie cAnd i-a ucis pe proorocii lui Baal? Dar larul cAnd a ales cregtinismul drept religie a
219

'

Una din deaieriletimpuii de la tnadtdturile Noului Testament a fost supozilia cd actelede cult conlin putei magicegi sunt mijloacepin careseobline mdntuirea. Acuzatta de magie este de obicei fdcutd pentru consumul publicului needucat, qi nu apare in lucririle cu un minim de standard academic. O simpl| analizd ar duce la abandonarea acestei acuzal:ri. Din picate, mulfi neoprotestanti o accepti fdri o reflecfie ulterioari. Este o
86 Vezi ww'vvcreStin ro

218

Rusiei? Ar fi fost interesant dacd autorul s-ar fi oprit sd meditezegi asupra acestorintrebdri. ' Toite conditiile preliminare a putea printit ca membru de tn fi bisericd fost abandonate, exceplia au cu botezului, carea fost Deoarece, teorie, tn acest decult trebuia act sd fdcut obligatoiu. un instrument de regenerare, membrii hiseicii eraLt fie considerali persoane regenerate.fost introdus A botezul copiilor mici, ceea inseamnd biseicanu mai putea un trup de ce cd fi credincioqi. Disciplinarea biblicdnu mai puteafi aplicatd tn gi biseicd.Consecinla acestui declintn credinld practicd dus a la Vierderea standardului uiald6i practicd de ldsat apostoli. de

Autorul nu ne explicd ce legdturi existaintre disciplind gi botezul copiilor. Iati un contra-exemplucare ar trebui si-i dea de gAndit: in BisericaOrtodoxd nu se admite divorpl 9i recisdtorirea preotilor. Pe de alte parte, organizatia americand Barna dezvdluie statistici dupi care 13% din pastori sunt divorlali qi recdsdtoriti. Pentru Vali Nufu, liturghia igi are originea in dorinta preotilor de a-gi justifica cumva existenta; la fel credinfa in prezenfareald a Trupului 9i SAngeluilui Hristos in Euharistie esteun fel de ,,gmecherie" introdusd ca sd pricopseascd clasa preoteascd: Ideea de preofie, luata in mod literal, a inlocuit preolia spirituald tuturor credinciogilor, a Preoliiacestor biserici erau gi om.Acum,o preolie considerafi mediatori ca tntreDumnezeu luatd in sensliteral, aaeaneaoie un altar, sacrificii, de de Asemenea luate tn sensliteral.Acestluuu s-a realizatprin ceremonia liturghiei, cu supozilia ca phinea sau azima, tn seruiciul tmpdrtdganie, schimbatd trupul Domnului de este in Isus,gi cd EI trebuie, modliterar, oferit din nou gi din nou, tn caispdgire pentrupdcat.

Ca 9i alfi autori neoprotestanti,Vali Nufu face aici o confuzie intentionatd intre terrhenul generic de preot termen care se potrivegte oricdrui credincios care'mediazd intre Dumnezeu gi creafie, gi termenul specific de preot, cu sensul de prezbiter. Biserica Ortodoxd afirmd universalitatea chemdriipreofegti a tuturor creqtinilor, fiind aici in consenscu catolicii gi protestan;ii. ln acelagi timp, Biserica Ortodoxd recunoagte o chemare speciald pentru cei care sunt prezbiteri. Folosind in mod absurd argumentul lui Vali NuFu, ne-am putea plAnge cd prezblterii din adunhrile neoprotestantes-au interpus intre credinciogii de rAnd gi Dumnezeu. Autorul nu uitd sd facd confuziile de rigoare cu privire la cinstirea sfinfilor: necesard. in Rugdciunea cdtreMaia Ei sfnti era consideratd in limbajul Scripturii,sfintii sunt cei credinciogi. aiziunea gi biseicii, numai cei ce se canonizau erau despdrtilide uiala ali lume ascd, au consider sfinfi. er in primul rAnd, Biserica nu neagd posibilitatea existenlei sfinfilor intre credinciogii din jurul nostru. Procesul de canonizare are ca scop sd certifice penhu noi calitatea de sfAnt a unui credincioscare esteacum cu Hristos. Observim cd autorul are o concepfie foarte exaltatd cu privire la sfinlenia credinciogilor. Conform concepfiei lui, nu ar trebui sd-l cinstim pe Ioan Botezdtorul care se afld acum in slavd cu Hristos; am putea insd cinsti gi admira ca sfdnt pe orice ,,credincios" dintre noi, indiferent de starea lui morald. Concepfia autorului cu privire la sfinli gAdilA urechile coreligionarilor lui gi ii face sd se simtd bine. Folosireaicoanelor este pentru Vali Nufu o erezie atAt de evidentd incAt ii rezervd o singurd frazd:

220

221

in timp, inngini despreIsusgi sfinli ntt inceput safie obiecte de tnchinaregi adoratie. in rriod tipic, autorul acuzd.pe ortodocgi de inchinare la imagini, distinctia dintre adorare Qntreia,tnchinare) 9i cinstire (doulea)fiind probabil prea subtild pentru el. Daniel Chiu ' ,,Cregtinismul primelor veacuri a fost unul evanghelic" in revista Logos a bisericilor romAne fundamentaliste, pastorul Daniel Chiu semneazd un articol in care incearcd si demonstreze cd. primii cregtini de pe teritoriul actual al Romdniei erau in esenld foarte asemdndtori cu baptigtii de astdzi. DiscutAnd caracterul cregtinismului de pe teritoriul Daciei, autorul igi dezvdluie propriile preferinte: acest caracter nu a fost ortodox, poate a fost catolic, dar cel mai probabil,,evanghelic". Explicafia lui Daniel Chiu se bazeazd, pe observalia cd incepdnd din secolul III, Dacia nu s-a mai aflat sub jurisdictia imperiului roman gi astfel a fost scutitd de influenta ,,nefastd" a Bisericii oficiale. Teoria coruperii Bisericii dupd Constantin este luatd ca o axiomd, ffud o explicatie plauzibilh: Ierarhiabiseicii oficialedin impeiu nu are controlulpopulaliei din Dacia gi nu poateimTu.ne mdsuri ln acest teritoriu. Astfel seface cd credinlacregtindplantatdtn Dacia a rdmassdndtoasd in secolele qi V, cdnd cregtinismule adoptat ca ideologie IV politicd, ajungind sdfie impus cu forla maselordin impenu. Lucrttl aceastn dus la degenerarea a rapidda credinleicregtine, deoarece asimilatodatdcu nmsele a pigdne o partea doctrinelor, gi practicilor itunlelor ace ora. st -

Daniel Chiu trece apoi la prezentarea dovezilor cu privire la caracterul ,,evanghelic" al cregtinilor de pe

teritoriul Daciei.
O primd dovadd, conform lui Daniel Chiu, este Termenul de ,,absenfa staurolatriei". ,,staurolatrie" (insemnAnd inchinarea la Cruce) este ingeldtor gi dovedegte preferintele teologice gi ideologice ale autorului. Implicafia este aceea cd dupd ce Biserica a fost ,,corrlptd" , cregtinii au inceput si se inchine Crucii in locul MAntuitorului. Dar autorul nu ne prezintd nici un document din care sd rezulte cd vreun cregtin a fdcut un dumnezeu din simbolul crucii. O astfel de enormitate ar fi generat mari discufii gi controverse. Tofugi, nu existd nici un fel de documente care sd ateste o controversd in Bisericd cu privire la acest subiect. Doud realitdti cregtine NU au fost niciodatd prilej de dispute, nici mdcar in epocile celor mai mari eretici, anume: Dumnezeirea Tatdlui qi simbolul Crucii! Autorul confund5, in mod intenfionat sau dintr-o ignorantd condamnabild, cinstea datd acestui simbol universal al creqtinismului cu o presupusd idolatrie. Cum simbolul crucii este total nesuferit pentru Daniel Chiu, el ne spune care sunt simbolurile cregtine ,,certe": Pegtele, Proorocii, Bunul Pdstor gi Porumbelul. La acestea, el mai adaugX gi Pdunul gi Delfinul. Dacd evanghelicii de astdzi sunt cu adevdrat urmagii dacilor ,,evanghelici" din primele veacuri, ne intrebdm de ce nu ar pune Daniel Chiu un pdun pe frontispiciul adunArii pe care o pdstoregte. O a doua dovadd adusd de Daniel Chiu este ,,tnchinnrea tn locn7uri sinryIe Ei lipsa ritualurilor complicate". El ne inJormeazd cum dupd Constantin... S-au dezaoltat o serie de ritualui in locagurilede cult ce prcsupun condilii specialeEi instrumente speciale.A fost introdus clericalismul gi s-a format o clasd dominantd in biserici formatd din preofi,popi, cdlugdri,egumenietc.Au fost 223

222

dezaoltate forme gi ritualui imprumutate de la pdgdnLA fost ce ceea a dus la dotarealocagurilorde adoptatcultul icoanelor, tnchinarecu pictui murale, statui, icoanegi alte reprezentdi idolatre.

Daniel Chiu ia drept bund opinia neoprotestantd dupd care icoanele sunt idoli, fdrd a cerceta dacd imaginile gi reprezentdrile au existat inainte de Constantin. Iati un exemplu. -J.928, in un soldat britanic care sdpa tran$ee, a descoperit in Siria urmele unui orag antic, Dura-Europos, care fusese distrus de romani in anul 256 duplt Hristos. Escavafiileulterioare au scosla lumind o serie de locaguri de cult aparfinAnd diferitelor religii din acea vreme. Printre altele, au fost dezgropate o sinagogi gi o bisericd creqtind. Ambele aveau picturi murale cu imagini biblice. Daniel Chiu folosegte extensiv ,,argumente din lipsd". Un argument,,din lipsd" estelogic incorect,pentru cd nici nu infirmd dar nici nu confirmd un anumit fapt. Un astfel de argument se reduce la ,,nu gtim, prin urmare nu existd". Lipsa unor locaguri de cult pe teritoriul Daciei nu dovedegte cd ele nu existau (ar fi putut fi construite, de exemplu, diir lemn, dupd cum insugi autorul recunoaqte), qi cu atdt mai pufirt nu dovedegteinrudirea cregtinismului timpuriu de pe teritoriul Daciei cu cel al confesiunilor neoprotestante moderne. Dar lipsa locagurilor de inchindciune poate fi ugor explicatd gi prin existenfa restricfiilor impotriva cregtinilor inainte de Constantin. Daniel Chiu deduce astfel cd bisericapurd gi necoruptd de Constantin avea un caracter evanghelic pentru cd nu folosea clddiri mari, ci cregtinii se intAlneau in case.Casele sau mormintele cregtinilor nu aveau semnul crucii. Imaginile pictate erau rare. Ne intrebdm insd cum ar fi putut fi altfel. Ar fi putut cregtinii sub Domifian s6 clddeascd catedrale?Ar
224

fi avut ei libertatea gi resurselesd picteze gi sd perfectioneze arta icoanei? Folosind aceeagilogicd, un viitor ceicetdtor al istoriei va putea constata cum baptigtii romAni s-au stricat dupd Revolufia din Decembrie 1%9. intr-adevdr, inainte de revolufie ei se intAlneau in case sau in clddiri de biserici relativ mici. Dupd Revolufie, baptiqtii au fost corupp gi au inceput un program masiv de construcfii de biserici uriage. Nu numai atdt, dar s-a creat o ,,clasi privilegiatii" care se ocupi cu tot felul de organizatii gi activitdfi extra-bisericesti. O serie de tineri baptiqti gi-au fdcut studiile teologice in SUA sau Anglia Ei au participat la congrese internationale. $au deschis seminarii teologice gi s-au format uniuni gi aliante intre biserici. Au inceput sd fie dlfuzate emisiuni cregtine cu caracter neoprotestant. Un Daniel Chiu al secolului 22 ar baptiEtilor dinaintede constatacu groaz6: Undeestesirnplitatea Reaolufie! Ce minunat era cfrnd pastorii baptiEti tgi uedcaude turma lor in micile adundri de prin cax Ei erau prigonili de Securitate! Modul forlat de interpretare a arheologiei apare gi atunci cdnd Daniel Chiu anahzeazdprezenla fir ruinele unei biserici a unui baptisteriu, unbazin in care erau botezafi cei care se converteau la credinla cregtind. El constatd ci acest Lazinera suficient de mare pentru botezul adulflor, de unde ar rezalta cd strdmogii nogtri,,cregtinii daco-romani practicau botezul persoanelor mature prin scufundare". Pentru Daniel Chiu, aceasta este o dovadd zdrobltoare cd daco-romanii erau cu adevdrat baptigti, cd tofi cregtinii ar fi fost baptigti dactr Biserica Ortodoxd nu ar fi apdrut cu influenta ei corupdtoare! Dar logica lui lasd de dorit. Chiar dacd cregtinii primelor veacuri practicau botezul pruncilor (aga cum vom mai ardta in aceastdlucrare), bazinul in care se fhcea botezul nu putea fi decAtmare, din doud motive: (1) un bazin mic nu ar fi ir:rgdduitdecAtbotezul pruncilor, fdcAndastfel imposibil 225

botezul adultilor, gi (2) in aceaepocd,in care cregtinii erau in minoritate, Biserica a crescut masiv prin convertirea pdgdnilor -adulfi. Ce sens ar fi avut ca o biserici sd construiascdun bazin pentru botez in care doar pruncii sd fie botezal).,adulfii fiind exclugi? Un bazin mare insd putea fi folosit atAt pentru prunci c6t gi pentru adulfi. De la dovezile arheologice,Daniel Chiu trece la cele lingvistice. El constatd cum multi termeni religiogi acceptati in lumea protestantd au in limba romAni un caracter latin, in timp ce alti termeni religiogi asociati cu ortodoxia au un caracter slavonic sau,,'grecesc. Concluzia? Cregtinismul timpuriu a fost unul simplu, evanghelic (de limbe htind), iar cel ulterior a fost contaminat de practici'pdgAne(termenii de origine slavoni). Exemple de termeni latini sunt altar, duminicd, Dumnezeu, Scripfuri. Exemple de termeni slavoni sunt pomand, prapori, oddjdii. Iatd ce scriepastorul Daniel Chiu: Iatd cum lingoistica ainesd demonstreze aceeaEi gi anume tezd cd cregtinismul populafi.ei daco-romane eaanghelic. era Abia ulterior, pin contactulcu slaaii, sau in perioadade dupd. stabilirea slaailor teitoiul tdii noastre pe credinla cregtind a' expeimentat o degenerare inglobknd concepte, doctrine gi practici nebiblice, pentru care s-au adoptat termeni slaaobulgari. Ce se poate deduce din etimologia acestor cuvinte? Concluzia lui Daniel Chiu este cd ele ne indicd fenomenul de ,,corupere" a Bisericii.Dar o cu totul altd explicafieestemult mai nafurald. Termenii religiogi slavoni (bulgarii au fost incregtinafl la sfArgitul sec. IX, rugii la sfArgitul sec.X, iar romAnii de Apostolul Andrei) au pdtruns in limba romAnd deoarece bisericile de la nord de Dundre s-au aflat mult timp sub jurisdicfia episcopilor bulgari. A fost natural ca preotii sd
226

foloseascd termeni auzIp, de la superiorii lor de la sud de Dundre. Obiectele din bisericd erau desemnate prin cuvinte folosite in comun de bisericile de la nord gi sud de Dunire. Chiar dacd inifial populafia folosea termenul de ,,vespers" pentru slujba de seard,preofii care se aflau in comuniune cu superiorii lor, episcopii bulgari, au inceput sd foloseascd termenul slavon de ,,vecernie", cate in cele din urmd s-au impus in limbajul bisericesc. Aceasta nu inseamnd cd in cregtinismul primelor secolenu existau slujbe de seard. Atunci cAnd Biserica a devenit liberd dupd Constantin, a existat intr-adevdr un proces de rafinare a slujbelor gi a practicilor creqtine. Aceasta nu este in mod necesar o corupere. Noi termeni au fost introdugi ce sd poatd descrieo viatd bisericeascd mult mai bogatd, in conditiile libertdfii. Simplitatea nu este ir:rtotdeaunao virfute gi rafinamentul nu este trtotdeauna un pdcat. Ca un exemplu, cuvAntul Treime nu apare in Noul Testament, ci a fost introdus ulterior in teologia cregtindca sd poatd explica concepfia cregtind despre Dumnezeu. La fel gi termenul grecesc homousios o fiinfd) (de a apdrut relativ tArziu in cregtinism, dar a fost folosit din secolul [V ca si descrie un concept care este acceptat ast}.zi de tofi cregtinii ortodocgi, catolici sau protestanfi. Esteadevdratcd s-au fdcut imprumufuri de cuvinte din . limba slavd, dar nu numai de termeni religiogi ci gi laici, unele cuvinte latine fiind cu timpul inlocuite de cele slave. Dar acesta nu este decdt un firesc, banal gi bine cunoscut unora! - proces lingvistic, petrecut cu orice limbe de pe fafa pdmdntului. Dar incursiunea in etimologie a lui Danie Chiu poate fi foarte riscantd. Iatd cAtevaexemple care ar fi trebuit si-i dea 'de g6ndit. . Termenul ,,Duh" este de origine slavond, nu latind. inseamni oare cd invdfitura despre Duhul SfAnt a fost o addugire ulterioari de origine pdgdnd? Ce se poate spune

despre semnificafia doctrinard a unor termeni de origine slavond,cum ar fi ,,slavd" sau ,,vegnicie"? . TeSmenul de ,,veqmAnf (ca in ,,vegmAntpreolesc") este de origine latind (,,vestimentum") gi prin urmare se trage din cregtinismul timpuriu. Este oare posibil ca primii cregtini sd fi avut preofi cu vegminte, spre deosebire de baptigtii de astdzl? ' Disprepl fafi de icoane a lui Daniel Chiu il face sd plasezetermenul de,,icoand" in categoriatermenilor slavoni! De fapt, termenul estenu numai grecesc,dar apare chiar gi in textul Noul Testament, unde ni se spune, de exemplu, cd Hristos este ,,chipul [eikon in greceqte]Dumnezeului celui neudzut". Dacd ne-am lua dupd etimologia descrisd de pastorul Daniel Chiu, acesttext scripturistic ar trebui pus sub semnul intrebdrii pentru cd folosegte un termen nepldcut neoprotestanfilor. . Daniel Chiu ne informeazd cd termenul de cuminecdfurd vine de la latinescul ,,communicatio" - ceeace este intr-adevdr corect, dar concluzia pe care o trage de aici este eronate. El susfine ci termenul provine din obiceiul primilor cregtini de a predica (a comunica evanghelia) i5r timpul serviciilor religioase. Chiu creeazd, astfel imaginea falsd a unei biserici timpurii in care, asemenea bisericilor baptiste de astdzi, se punea mult mai mare accent pe predicare decAt pe impirtiqanie. Problema este cd termenul inserhnd tr latind atAt ,,a comunica" , cdt gi ,,a ,,communicatio" imp[rtXgi". Cum putem alege sensul corect? Privind la context! in contextul Tainei impdrtdganiei (sau a Cinei Domnului, cum o numesc neoprotestanfii), sensul nu poate fi decAtacela care apare gi in Scripturd: ,,Paharulbinecuafrntat, pe care-I binecuadntdm, esteel tmpdrtdgirea cu sfrngele nu lui Hristos? Pkineape care o frilngem, nu estcea tmpdrtdqirea cu trupul lui Hristos?" Nu infelegem oare din acest text cd in contextul impdrtdganiei, ,,cofttmunicatio" lnseamnd ,,d impdrtdqil' gi nu,,a predica"? 228

Concluzia lui Daniel Chiu, dupd care la lmpirtdganie creqtinii nu se impdrtdqeau ci predicau, este un anacronism izvordt dintr-o dorinld personalh pdtimag* -de a furlocui cregtini cu ideile practicile ortodoxe ale primilor neoprotestantemoderne. Daniel Chiu este silit sd rezolve problema termenilor grecegti, dintre care unii sunt ,,evanghelici" iar alfii ,,netermenii de diacon gi evanghelici". Astfel el ne informeazd cd. prezbiter, aprobafi de neoprotestanfi, au fost introduSi din limba greacd prin intermediul latinei, in timp ce alfi termeni ca ,,patriarh' sau ,,mitropolit'' au venit ir limba romAnd doar romineascd a incdput pe mina atunci cdt:rd ,,creEtindtatea . Bizanlului cea creatierarhiardsdriteand" Chiu uitd intenfionat un termen grecesccomun, acela de ,,episcop", probabil pentru cd l-ar obliga la o explicafie stAnjenitoarecu privire la absenfa episcopilor in confesiunea baptistii. ln ce privegte termenii de ,,patriarW',,,mitropolit'', ,,arhimandri(' etc.,absenla acestota din vocabularul Noului Testament nu estenicidecum o justificare pentru afirmafia cd aceste ,,toate Ei funclii sunt nebiblice au fost tnfiinlatede biseica creEtini Bizanfuluipentru a potoli poftadefunclii fl unor aga-zigi ceau promoaat clericalismltl". Folosind logica autorului, am putea sd-i extindem . concluziile gi la termeni ca ,,baptis(' sau ,,penticostaf', termeni de origine greacl, dar de provenienlX recentd, prin intermediul limbii engleze. Care sd fi fost justificarea introducerii gi folosirii acestor termeni de provenienfd recentd?Mai mult decAt atAt, ce s-ar putea spune despre algi termeni evanghelici moderni gi justificarea lor? Dacd (episcop intr-o metropold) terynenul de ,,mitropolit" dezvdluie pofta de titluri clericale, nu am putea oare gisi aceleagi motive phcdtoase pentru titlurile moderne de Seminarului Baptist" sau,,Secretarul General ,,Preqedintele al Alianlei Baptiste"?
229

Explicafia unor termeni oarecum dificili penhu neoprotestanfi il obligd pe Daniel Chiu si urmeze o logicd extrem 51etorturatd gi in cele din urmd neconvingdtoare. Iatd doud exemple. in limba romAnd se foloseqte termenul de ,,bisericd", provenit din latinescul ,,basilica". Problema lui Daniel Chiu este cd se simte obligat sd demonstreze cd biserica ne-coruptii se intdlnea numai in case gi cd daco-romanii inlelegeau prin casi particulard. ,,basilica" o micd incdpere dintr-o Demonstrafia lui cuprinde mai multe puncte: . It'tifial sintagma ,,basilica domus priuate" insemna o camerd regeascd privatd, nu publicd. . Dupi Constantin, latinii au folosit termenul de ecclesia ca si desemneze o clddire a bisericii, in locul celui de bgsilics. . Daco-romanii au continuat sd foloseascd termenul de bnsilica,deci caracterul cregtinismului daco-roman a fost unul evanghelic, ne-alterat de coruptia adusd de Constantin. Dar premisa acestei demonstrafii este indoielrrici dintrun numdr de motive: (1) Daniel Chiu nu aduce argumente sau citate in sprijinul teoriei cA ,,basilica" se referd la o casd particulard. (2) Se gtie cd termenul de basilica era folosit de romani ca sX desemneze o clddire publicd, cu mult inainte de Hristos. Este deci natural ca termenul folosit de cregtini sd se refere la un locag public, nu la o casd particularh. (3) Basilica provine de la grecescul ,,basileos" - rege, impf,rat (adicd Hristos, in cazul nostru). Aceasta ar indica o utilitate publici, nu una particulard. (4) Chiar giin fraza latind citatd de autor, ,,basilicadomus prittate" (camera regeasci privatd), termenul de bssilicn este acordat cu ,,domus private" pentru a-i oferi un sens dorit (deci special). De fapt, avem aici de-a face cu o expresie de genul ,,casamea este palaful meu". Termenul de palat neacordat cu expresia ,,casa rnea", continud pAnd astdzi sd insemne o. clddire imersd, impodobiti gi de mult pret unde vietuiegte un impdrat 230

cu slujitorii lui, nu o simpld casd (Hristos-I.N.f.I.ut) particulari. In acelagi fel, termenul basilica nelegat de sintagma ,,domus ptivate" , desemneazd 'irr -eontinuare o clddire publicd. Explicafia lui Daniel Chiu este deci foarte gubredi gi sfArgeqteprin a ne convinge de contrariul tezei susfinute de el. Un al doilea termen incomod este acela de ,,prezbiter". Daniel Chiu se incurch singur in demonstrafia pe care o incearcd sd o producd: (bd.trdn) Termenul preot, proaenit din grecesculpresbyteros prin filiera latind, este capabil sd explice natura gi statutul gi slujitoilor din biseicile dsco-romane rdtdcireaulteioard a biseicilor romhnegti.,,Acestea (bisericile daco-romane)nu aueaupreofi, ci prezbitei! Dacd ar fi auut preoli ar fi folosit fie termenul de hieros din greacd,fie termenul de sacerdosdin lntind. Logica incurcatd a autorului este deci urmdtoarea: CuvAntul romdnesc ,,preot" provine de la termenul grecesc biblic ,,prezbyteros" deci este corect fiindcd folosegte , terminologie gi concepte biblice. . Prin urmare, primii cregtini daco-romani aveau o cfedinfd corectd, biblicd. . Totugi, biserica s-a stricat dupd Constantin gi a inlocuit semnificatia inifiald. . Ca urmare, asttzi in Biserica Ortodoxd se folosegte termenul de,,preof'. . in biserica ortodoxd ,,preo(' nu inseamnd ,,preo{' , ci hieros sau sacerdotes. Biserica ortodoxd nu intelege ,,preo{' (teimen corect) prin ,,preot" (termenul folosit), ci ,,preot'' .

tt

Luca 23.38: $i deasupra [.ui era scris ctt litere greceSti, latineSti Si ,,lcesta esteregeleiudcilor evreieSti. 231

(termenul cu semnificafie de hieros, adicd preot pdgAn sau levitic). Demonstrafia lui Daniel Chiu ne lasd agadar complet "incurcafi. Este pdnd la urmi bine si folosim termenul de preot, sau nu? Autorul pare a ne spune cd termenul ar fi potrivit dacd este folosit de evanghelici (cum ar fi fost, dupd opinia lui, strdmogii nogtri daco-romani) dar este complet pXgAn daci este folosit de Biserica OrtodoxX. Dar Daniel Chiu nu ne aduce nici un fel de dovezi care sX ne arate ce infelegeau cu adevdrat daco-romanii prin termenul de preot, ci se mulpmegte sd afirme cd ei erau,,evanghelici" tr timp ce urmagii lor de astdzisunt,,corup[" de Ortodoxie. Daniel Chiu se referh gi la termenul derogator de pope. El il gXsegte provenind de la un termen latin care desemna ca pe un preot inferior pdgdn, care aduceajertfe. $i aici autorul descoperd influenta nefastd a pdgAnismului h Biserica OrtodoxS! Dar el face o micd gregeald, uitAnd teoria pe care a dezvoltat-o in paragrafele precedente. Dacd regula este cd termenii religiogi latini exprimX o credinld corectd (agacum afirmd el), atunci termenul de ,,popd" (dupe etimologia pe care el ne-o descrie) ar trebui sd exprime o practicd cregtiire corectd. Dar cum termenul provine dintr-o practicd pd,gdnd, inheaga teorie cu privire la corectitudinea teologicd a termenilor latini estepusd sub semnul furdoielii.Tot ceeace sa strdduit sd ne demonstreze pdnd acum std deci pe un fundament gubred!In orice caz, termenul de,,popi" (pe care unii il cred ca venind din slavond) este unul derogator Ei folosirea lui nu este fircurajatd de Biserica Ortodoxd. Ar fi deci ciudat sd critici Ortodoxia pentru folosirea din exterior a unui cuvdnt dubios, poate cu origine pdgAnd,pe care Biserica nu doregtesd-l foloseascd.

Daniel BrAnzei- ,,Cum s-acorupt Biserica"s In lucrarea sa ,,ldentitateacreEtindin istorie', pastorul baptist Daniel Brdnzei incearcd sd ne explice in mod sistematic cum s-a stricat Biseriea, schimbdndu-gi caracterul din unul evanghelic (adicd asemdndtor cu al baptigtilor de asthzl) intr-unul ortodox. Este remarcabil faptul cd degi Daniel BrAnzei ne prezintd Edictul de la Milan ca fiind evenimentul fatal pentru Biserici, el gXsegte evidentele unor ,,curente corupte gi corupXtoare" cu mult inainte de acest eveniment istoric. Daniel Br6nzei se intreabh mai intAi care au fost cauzele acestorcurente gi ni le explicd: (1) rdddcina incdpdfinatd pornirilorfiregti din inimaomului; a (2) tnodfdtuileperaertite iudaismului; ale (3)foarterdspkndita tndeob acceptata zofie gi gte greacd. filo Oameniidin primul secol primit mesajul au cregtin pimar, dar s-auapucatimediatsd-l modifice, mutilAndu-lca sd tncapdtn tiparele confortabili. firegti aleporniilor cu caresesimleau Observdm cd toate aceste presupuse catze sunt de o naturd generalXgi ar trebui sd lucreze in acelagifel gi im zilele nohstre. Inimile oamenilor continud sd aibi aceleagiporniri perverse, iar dacd astdzi nu ne confruntdm cu iudaismul sau fllozofia greac6.,ne confruntim in schimb cu mii de alte ,,isnr.e" poate mult mai subtile gi mai perverse. , Cum a fost posibil ca urmagii imediati ai apostolilor sd se fi stricat agade ugor, ir timp ce baptigtii de azi continud de cAteva sute de ani ,,irrvdfdtura curatii"? Singura explicatie ar fi a-ceeacd baptiptii moderni care trdiesc in abundenfa confortabild a civilizafiei moderne sunt fdcufi dintr-o fibre morald superioari celei a cregtinilor din primele secole.
88 Vezi http ://r ob oam c om/pr edi c i/ i dent it at ei ndex. htm

232

z3J

Sd analizdm deci impreund cu Daniel Brdnzei felul in care,,s-astricat"Biserica. ,,Deformarea invifXturii despre botez" Daniel BrAnzei sustine c[ in Biserica primelor veacuri erau botezati exclusiv adulfii. Ca dovadd, el citeazd, dintr-o scrierea lui Hippolitus de la anul200: Candidaliisedezbrdcau hninele Ei eraucufundalitn apd de lor de trei ori, dupdqerenunfauin modpublic la SatanEi rosteau arhcolele bazdale credinleicregtine. seimbrdcau de Ei apoitn haine gi sealdturau noi restului adundii casdparticipe Cina la Domrutlui. Este interesant cd acful botezului aqa cum este descris de Hippolitus este mai asemdnitor cu botezul adultilor din BisericaOrtodoxd decAtcu botezul practicat la baptigti. PAnd astdzi in Biserica Ortodoxh, cei care se boteazd adulfi (a) renuntd public la Satan gi (b) rostesc articolele de bazA a credintei creqtine(Crezul).Acestedoud practici nu mai existd
astd,ziintre bap tigti.

atuncicu au pdrinlii gnjuhi qi afectali tntrebat: ,,Dar cefacem Ei copiii nogtri care mor Ia pulind Trernedupd nagtere? au ce nu-i botezdm, seaa alege asupralor pdcatuloriginar.Daca deei inaegnicie?" La o citire mai atenti observdmcd autorul nu ne aduce fapte istorice, ci doar propriile lui ipoteze gi teorii. El ne pomenegte totugi de Tertulian, care s-a opus la anul 185 botezului copiilor. Ceea ce uitd Daniel BrArzei sd ne spund pdrere a lui 9i (b) ce estecd (a) Tertulian era izolat in aceastd Tertulian qi-a bazat opinia pe teoria gregitd ci dacd un om mai pdcdtuiegte vreodatd dupd botez atunci igi pierde mdntuirea. Iatd alte cAtevafapte pe care pastorul BrAnzeiuitd sd le menfioneze: . ln FapteleApostolilor exist5 trei cazuri in care cineva este botezat impreund cu ,,casa lui". Cu toate ci nu se specificd daci acolo existau sau nu copii, este nafural sd credem cd ei nu lipseau din acestefamilii. Spre deosebirede baptigtii moderni, Duhul SfAnt - Autorul Scripturii, nu spune nicdieri cd pruncii erau exclugi de la botez. . in secolul III, Origen scrie ,,Bisericaa primit de la Apostoli tradilia de a botezapruncii". .' Sinodul din Cartagina de la 253 a condamnat opinia dupd care botezul pruncilor ar trebui amAnat pAni la a opta zi dupd, nagtere. Este interesant cd nu exista o controversd daci pruncii sd fie botezatt sau nu, ci doar cAte zile sd se agteptede la nagtere. . Augustin declari la inceputul secolului V cd ,,intreaga ca Bisericda lui Hristos a suslinut dintotdeauna pruncii sd fie pruncilor.Acestanu a botezul practicd intreagaBisericd bolezali. cdci fost instituit desinoade, a existatdintotdeauna." . Pelagiusdeclardla trceputul secolului V cd nu a auzit niciodatd de o sectd sau o erezie atAt de murdard incdt sd nege botezul pruncilor. 235

Este evident insi ci Hippolitus ne descrie cum erau botezat adulfii. Dar nicdieri in acest pasaj sau scrierile lui Hippolitus nu se afirmi cd erau botezati NUMAI adulfii. Argumentul lui Daniel BrAnzeiestedeci unul,,din lipsd" (nu gtim, deci nu existd!). Cum s-a produs deci trecerea de la invdtdtura ,,blblicd" a botezului exclusiv al adulfilor la invdfdtora ,,corrrptil" despre botezul pruncilor? Iatd ,,faptele de necontestat"pe care ni le prezinti Daniel Brdnzei: Felultn care produs s-a aceastd schimbare practicabotezului in este binecunoscut. moment oamenii inceput Din ce au sd foarte creadd botezul cd. gi mdntuiegte cd celnebotezat duce iad, se tn
234

Daniel BrAnzei mai face gregeala sd ne aducd un argument in favoarea tAlcuirii ortodoxe a tainei botezului, scrierilepdrinfilor apostolici.El ne atunci cAnd interpreteazd, un explicdcum ,,Christos intenlionase botezul fie declaratia, ca sd nctdenrdrturie publicd".ScrieDaniel BrAnzei: Paael oferitdreptun simbol lurului dejnpimit, oamenii l-a al harul. tntr-uninstrument se l-auperuertit pin care dobdndegte Diferenla de tnadldturda pdrut la inceputfoarte minord gi nesemnificatittd, la inceputul dar secolului eaa dat nagtere doi Ia tnudldturadespre regenerator", puterede a cu ,,botezul nagterea nou. din declanga
Iatd ce scrie de fapt Iustin Martirul, care a fost ucis pentru credinta cregtind la Roma, in cea dintAi Apologie a sa:

biseicd ideea,,sacifciului continult" al lui Christos. Degi Epistola cdtreEareispune clar cd ,,Christos aduspe Sine S-a Insugijertfd o datdpentru totdeauna", 4 -crucifcarea ca frdt eaeniment Eiirepetabil istorie, unic tn unii lidei ai biseicii au introduslq Cina Domnuluiideea phinea ainul nu sunt cd Ei doar simple simboluri, ci reprezentdi ale unor realitdli spiituale tn care,,jertfirealui Chistos" continudphnd Ia sfarEitul lumii, ,,N-a spusDomnulIsttrs", tntrebau in mod ei ESTEtrupul gi shngele Meu?" De aici gi pknd ipocit, ,,acesta la ideea n-a un ,,transubstanfierii" maifost decfrt singurpas. TrecAndpesteepitetul de ,,ipocr7{' aplicat celor care se ,,incdpdtdnatJ"sd ia literal cuvintele MAnfuitorului, rdmAnem cu intrebarea:Care au fost surseleistoriceale autorului? Ceea ce gtim din istorie este cd iudaizanfii insistau cd finerea legilor ceremoniale(cu privire la tdiereaimprejur, la mdncirurile curate gi necurateetc.)ar fi fost necesari pentru cregtini. Pentru ei, un om trebuia s[ devind iudeu, ir:raintede Trupului gi SAngeluiin a deveni cregtin. Dar ideea reaHtagii Euharistieesteabsolut strdind de gAndireaiudaicd. Explicafia lui Daniel BrAnzeiestecu totul neverosimild. Dacd pastorul BrAnzeise feregtesd ne dea surseistorice (pentru cd probabil nu le are), il putem ajuta noi cu cAteva citate din scrierileurmagilor direcfi ai Apostolilor. Ignafiu de Antiohia, ucenic al Apostolului loan, a scris la anul 110 o Epistoldcdtre creEtiniidin Smirna. in aceastd gi epistold el se referd la ,,ceicaresuslin opinii neortodoxe" care ablin de Ia Euhsristie Ei de la rugdciune,pentru cd nu ,,re mdrturisesc Euharistia cd estetrupul Mdntuitorului nostru Iisus Hristos, trup carea suferitpentru pdcatele noastregi pe careTatdl, tn byndtatea Lui, L-a inaiat" (6.2,7.1).Cu alte cuvinte, numai ereticii erau aceia care negau prezentp trupului lui Hristos in Euharistie. Patruzeci de ani rnai tdrziu,Iustin Martirul scrie;,,Nu lc ca primim pe acestea simpldpiline saubduturd;ci pentrucd lisus
z)t

tn Noi ti ducemIa un loc unde esteapd gi sunt regenerali acelagi tn careamfost tnnoili gi noi. Cdciei sunt spdlalitn fel numele Dumnezeu lui Tatdl,SfipAnulunitersului,tn numele Mhntuitorului nostru,Iisus Hristos,si tn numeleDuhului Sfdnt, Nu putem decdt sd-i mulfumim pastorului BrAnzei pentru onestitateade care dd dovadd aritAndu-ne care era de la inceput gi dintotdeauna credinfa Bisericii cu privire la botez. Din pdcate,neoprotestanfiimoderni au alterat aceastd credinfd. ,,Deformareainvifiturii despre Cina Domnului"

Cauza acestei deformdri ar fi, dupd Daniel Brdnzei, influenfa nefastd a iudaizatorilor: La foarte scurtd r)remedupd disparilia apostolilor, iudaizatorii, nostalgtci incdpdthnati ai Legii lui Moise, au strecurat in 236

HristosMdntuitonil nostru n fost intrupnt prin Cuttdntullui nonstrd, tot Dumnezeu n auut trup Ei sdnge pentru mdntuirea Ei aga, dupdcum amfost inadfnl| lrana carea fostfdcutdEuharistie Acelui lisus ldsatd EL..estetrupul Ei sdngele de pnn rugdeiunea intrupat" (IntdiaApologie 66.1,-20). intr-o predicd scrisd pe la anul 244, Origen confirmd aceeagicredinpi in prezenfa reald a trupului lui Hristos: sd cu aoastrd. tnudlat Ali ,,Doresc ud tndemn mdrturii din credinta Ia Tainele dumnezeie6ti, gtiti cd atunci cfrnd deci sd ud impdrtdEili primili Trupul Domnului nzteligrijd ca nici o ftrdmdturd sd nu caddEininic din sfintitul dar sd nu re piardd.Vd socotilipe drept ainozrafi dncd pdrticicd pierde de o ie prin nebdgare vamd" (Onilii Ia Exod13.3). Chiril al Ierusalimului spune intr-o predicd rostitd la mijlocul secolului fV: ,,Nz priuiti decipdineaEi uinul donrn;a cum Ie uedefi, cdcielenmt, dupdcuffi ne-aspusStdpfrnul nostrtt, gi SAngeIe Hristos. Chiar dacd sirnlurile ti-ar gopti Trupul lui contrariul,credinlatrebuie te tntdreascd. priuinla aceasta in sd nu judecndupdgust, ci fi hofirAt prin credinfd, n te indoi cd ai fdrd lui fost ficut urednicde TrupuI Ei Sfutgele Hristos" (Discursuri catelrctice, Mistagogia :22 ). 4 :9 Teodor de Mopsuetia care a trdit in secolulV, pare si se fi adresatdirect neoprotestantilor: ,,Atuncicfrnd[Hristos]a dat -Acesta p6inen, nu n spus EI esteun simbolaI trupului Meu', ci <<Acestn Tnryul Meu>>. ncelaEi EI nu a spus-Acesta este in este fel, un simbolnI sdngelui Meu', ci nAcesta TrupuI Meurr,pentru este cd EI a rtrut sdIepriztiin, furydprimirealmrului Eiueniren Dulrului Sfilnl nu dupd natura lor, ci a1acum sunt, Trupul gi Sdngele Domnuluinostru"(OtniliiCntehetice 5.1). qi din alte surse,intelegemcd Din toate aceste citate,cAt in Bisericaprimelor veacuri nu a existatnici o controversdcu privire la realitatea Trupului lui Hristos in Euharistie. Cregtinii primelor veacuri au luat dintotc{eauna in mod literal cuvintele MAntuitorului de la Ioan 6:
238

Adettdrat,adafirat, ud spun, cd, dacdnu mhncatitrupul Fiului omului, gi dacdnu beli shngele Lui, n-auefiaiata in aoi tngiud. Cine mdndncd trupul Meu, gi bea skngele-Meu, are uiald aegnicd; Eu il aoi inaia in ziua de apoi. Cdci trupul Meu este 6i cu adeadrat hrand,gi skngele o Meu estecu adeudrat bduturd. o Cine mdnincd trupul Meu, gi bea sdngeleMeu, rdmine tn Mine, Ei Eu rdmdn tn el. Dupd cum Tatdl, careestertiu, M-a trimis pe Mine, gi Eu trdiesc pin Tatdl, tot aga, cine Md mdnhncdpe Mine, ua trdi gi eI prin Mine. Astfel estephinea, care s-a pogordt din cer, nu ca ffiana pe care au m1ncat-o pdrintii ttogti, gi totugi au murit: cine mdnkncd pdineaaceasta, ttn trdi in treac. Ioan ne spune cd unii dintre cei care au auzit aceste cuvinte ale lui Hristos nu le-au putut prirni gi L-au pdrisit. Este interesant cd Hristos nu a alergat dupd ei ca sd Ie explice cd vorbea ,,simbolic", nici nu a dat o astfel de explicafie ucenicilor. Este trist cd gi in zilele noastre unii nu pot primi acestecuvinte. ,,Deformarea invifiturii despre sluiitorii bisericii"

$i la acest punct, Daniel Brdnzei abandoneazd, faptele istorice in favoarea propriei lui imaginafii. Explicafia pe care o dd ,,deformdrii invdtdturii despre slujitorii bisericii" este bazatd. nu pe istorie, ci pe procese de intentie ficute celor care nu se conformeazd phrerilor lui: Pe Existenlapreolieiare o sursdtndoitdde rtinoadfie. de o parte aaem de-aface cu mdndia unei ,,elite", care a trrut sd pund mhna pe autoitate gi control asupracomunitdfii, iar pe de altd unei majoritdli care s-a parte, auem de a face cu ,,gmecheria" arut eliberatdde responsabilitatea unei ,,preotii uniaersalea Poporul a preferatatunci, gi preferdgi astdzi, credinciogilor." pe mai tnalt, ca numai lor sd sd-i ageze ,,clerici" pe un piedestal 239

li se pretinddsfinfenie,Ei ca majoitdtii sd i se permitd sd pdcdtoase. trdiascd niuelul la frii pdmdntegti Datrfiind cd argumentul este generic, lipsindu-i orice specificitate legatd de condifiile istorice ale primelor veacuri, rdmdnem din nou cu intrebarea foarte naturali, ,,de ce nu se intAmpld la fel 9i astizi printre baptigti?" Singura explicatie ar putea fi aceeacd liderii baptiqtilor de azi sunt complet eliberati de mAndria sfinfilor martiri ai primelor veacuri, iar credinciogiide rAnd baptigti din zilele noastre nu sunt la fel de,,gmecheri"ca urmagii apostolilor. Daniel BrAnzei ne descrie procesul ,,tragic" al acaparirii puterii in BisericX citre o ,,clasdde clerici". Unii de devin episcopi,apoi mitropolili, patriarhi sau papi gi Biserica se transformd treptat intr-o ,,caracatttd" monstruoasd. Ceea ce uitX sd explice, este cd titlurile de mitropolit sau patriarh sunt titluri onorifice, acestia fiind nimic altceva decAt episcopi. intr-adevdr, cum ar fi putut o Bisericd in cregteresd se organizezefdrd conducdtori spirituali urmagi ai Apostolilor? Dar nu oare au gi baptigtii un sistem de organizare cu o structurd ierarhicd,chiar dach estealeasi in mod democratic? Este greu sd nu facem aici o paraleld cu modul de organizare a baptigtilor. Ei au intr-adevdr biserici ,,autonome", dar acesteasunt organizate (cel pu,Ln in RomAnia) in comuniteti regionale,cu pregedinfi,secretari, etc. Existd o Uniune Baptistd la nivelul intregii ldri qi o Alianld Evanghelicd pe intreaga RomAnie. Persoaneleaflate in funcfii de conducere in aceste organisme se bucurd de o cinste deosebitd, reprezinti pe credinciogi inaintea autoritiitilor gi participd la congresegi intruniri internafionale ale baptigtilor. Ar fi complet fals gi naiv si se creadd cd pregedintele Alianfei Evanghelice din RomAnia este egal ir:r cinste qi autoritate cu orice alt credinciosbaptist. Deosebirea fald de ierarhia ortodoxd constd,intre altele,in felul deosebit 240

in care conducdtorii baptigti sunt desemnafiprintr-un proces de vot democratic. Ne punem insd intrebarea daci aceastd organizare ,,democraticd" este o invdfdtmd biblicd sau reflecfia culturii moderne in cregtinism.A fost oare Timotei functie ales ca lider prin vot popular/-'sauinstalat in aceastd de Apostolul Pavel? cd, Istoria Bisericii consernneazd, primii trei episcopi ai Romei au fost Linus (contemporancu apostolii),Anacletus gi Clement. Au fost oare primii cregtini atAt de perverqi sd de acapatezetitluri goale fu:rcd pe vremea apostolilor? Dacd uzurpator al aga stau lucrurile, cum se face cX un asemenea puterii, Clement, a fost gata sd indure o moarte de martir? Istorii Bisericii ne spune cd el a fost aruncat in mare, legat de o ancord. Este un astfel de martir unul din capeteleacelei de ,,caracatife" carene vorbegteDaniel Brdnzet? Pentru a ne demonstra invaliditatea titlului de episcop, Daniel BrAnzei citeazdtextul din Fapte 20.17,18: pe .,, ... din Milet, Pauel a chemat presbiteiiBiseicii ... qi le-a carea-a la zis: Luali seama aoi tngiadEi Ia toatdturmapeste pusDuhul SfAnt episcopi, sapdstoiti BiseicaDomnului. ca Din acest text s-ar putea deduce cd in vremea dpostolilor, funcfiile de prezbiter gi episcoperau echivalente. Este clar ci in primul veac,modul de funcfionare al Bisericii a devenit din ce in ce mai complex, pe misurf, ce Biserica numericegte. cregtea Un bun exemplu esteacelain care Apostolii hotdrdscstr desemneze diaconi in Bisericd, cu toate ci Hristos nu le spusese niciodatd sd introducd o asemenea ,,flanctie". Probabil un purist ca Daniel BrAnzeile-ar fi spus Apostolilor: diaconi!Un astfelde titlu nu existdtn ScripturdEi ,,Nu desemnali nu n fost ldsatde Histos. SolaScriptura!Estedoardorinfaunora dea semdndricu titluri!"
241

la Aga cum diaconiaa fost o treaptdnoui in Bisericd, fel rezulti gi hirotoniile in prezblter gi episcop (carenici ele nu dintr-o poruncd explicitd a lui Hristos) au devenit cu timpul diferentiate gi bine definite. Apostolul Pavel le menfioneazd pe amAndoud, fdrd a preciza vreo deosebireintre ele. $tim insi cd la foarte pufin timp dupi Apostoli, urmagii hirotonifi de acegtiaprin punereamAinilor,le considerauca fiind slufiri diferite. Este greu de crezut cd, aga cum insinueazd Daniel BrAnzei, intr-o singurd generafie, cregtinii au inceput sd-gi creezetitluri din simpld slavd degart5.Creqtinii acelui timp erau prea herfuifi de aqtoritdfi ca sd umble dupi titluri goale. in locul teoriilor lui Daniel Brdnzei, sd revizuim acum cdteva mdrturii de la sfArgitul primului veac ai inceputul celui de al doilea, de la nigte oameni care i-au cunoscut personalpe apostoli. Ignafiu din Antiohia s-a ndscut in Siria, in jurul anului 50, gi a murit martirizat irn Roma dupd anul 110. A fost al doilea episcop al Antiohiei, dupd Evodiusse, primind aceasti demnitate direct de la Apostolul loan. Fiind un ucenic Ai urmag direct al apostolilor, este de inleles cd invdldtura sa despre Bisericda fost primitd direct de la acegtia. Iatd ce scrie. in epistola sa cdtre credinciogiidin Smirna: Voi toti sd. a1a urmalipeepiscop, cunrIisusHristosa urmatpe Tatdl,gi pe prezbitei(preofi) peapostoli; ca cinstifi-ipediaconi (Smirneni caslujitoi ai lui Dumnezeu. B) Un alt pdrinte al Bisericii, Irineu din Lyon s-a ndscutin prima jumdtate a secolului II gi a murit cdtre sfArgitulacelui secol. L-a cunoscut personal pe Sfdntul Policarp, ucenicul Apostolului Ioan. in timpul persecufiilor lui Marcus Aureliu a fost preot in Lyon, iar apoi episcop.Irineu a scris o lucrare -,,Impotriunereziilor" - in care a combdtut montanismul gi
8n ezi V E u s e b i u ss t o r i aB i s e r i c i iv o l . l l , 3 . 2 2 . l, , 242

gnosticismul. in aceasti lucrare a definit succesiunea apostolicd a episcopilor ca un criteriu prin care cregtinii
adevdrati se deosebesc de eretici: Fericilii apostoli,dupd ceau intemeiatgi ridicat Biserica, dat au lui Linus slujba de episcop. AcestqesteacelLiruts pe carePauel iI menlioneazd epistolasa cdtre Timotei. Lui i-a succedat tn Anacletus; dupd acesta,al treilea de la apostoli, Clement a primit episcopatul Despre Acest om, care i-a cunoscut pe apostoliEi a ttorhit cu ei, sepoatespunecd tncd are predicilelor tncd tn urechile lui gi predaniilelor inaintea ochilor lui. Nu numai el, ci gi allii au rdmas,carenu fost inadlafi de apostoli,.. Acestui Clementi-a succedat Ettaistus. Alexandru i-a urmat lui Etraistus; apoi,al gaselea la apostolia fost numit Sixtus; de dupd el Telephorus,care a murit o moarte slduitd de martir; apoi Hyginus, dupd eI Pius; dupd acestn Anicetus....in aceastd gi pin aceastdsuccesiunea uenit la noi tradilia ordine, gi biseiceascd propoadduirea adeadrului.Aceastaestecea mai mare doaaddcd existd una gi aceeagi credinld uie, care a fost pdstratd tn Bisencd de Ia apostoli pdnd azi gi lransmisd in (cap.IIl3.3) adeadr.

SfAntul Ignafiu, la care ne-am referit inainte, descrie rolul episcopului in ce privegteEuharistia:
Cu grijd sd lineli Euhnistia, cdci esteun Trup al Domnului nostru Iisus Hristos, gi un pahar care ne unegtepin Sdngele Lui; esteun altar, a1acum esteun episcop, impreundcu preofii gi diaconii, slujitoii uogti. Astfel, slujirea sd fe ficutd dupd aoia lui Dumnezeu.(Filadelfeni4) Nimeni sd nu facd nimic tn ce piaegte Biserica,separat de episcop. Aceeasdfie consideratd euhaistie aalidd,csreeste o sub autoritateaunui episcop a unuia desemnqt el. Unde sau de esteepiscopul, acolosdfe gi poporul,agadupd cum acolounde (Smirneni8) esteIisus Histos estesi Biserica soborniceascd.

243

,,Picileala lui Constantin" Daniel BrAnzei concluzioneazd. analiza primelor trei seeole ale bisericii cu prezentarea ,,pd.cdlel77"finale a lui Constantin/ care a desdvArgit totala ,,corupere" a acesteia. Se cunoagte episodul visului lui Constantin in care, inaintea unei bdtdlii, acesta avdzut un sernn pe cer, o cruce, impreund cu mesajul ,,In hoc signo ztinces"(In acestsemnzteibirui). Daniel Brdnzei trateazd acest episod cu un total cinism gi il considerd o pdcdleald menitd sd inhame cregtinismul la realnzareaintereselor meschine ale impdrafului. Care a fost, dupd Daniel BrAnzei, rezultatui acestei pdcdleli? Soldalii crucii de la Caluar au fost transformali astfel in slujitorii unui tiran ascuns in untbra unei cruci pictate.pe drapele.Nonuiolenlii de phnd msi ieri au fost tndemnafi sd pund mina pe sabiegi sd ,,spintece" pentru cauzaunor ambilii arogante,deghizate acum sub masca,,cregtindtdfii".Mieii de neprihdnirii au imbrdcat haina asprd de lup gi gi-au asculit collii ttcigagi. Implicafia cuvintelor pastorului BrAnzei este: infricogdtoare prin enormitatea ei. intr-o singurd frazd, el face ucigagi milioanele de cregtini care au treit ir:r secolele urmdtoare. Cdt a durat aceastd totald corupfie a Bisericii? Ne rdspunde Daniel BrAnzei: Abatereaa durat pdnd pe aremeaReformei, cknd oameniis-au tntors la textul Bibliei Ei Ia stigdtul: ,,Doar pin credinfd!" De la anul 313, cAnd s-a dat decretul de tolerantd a cregtinismului, pAnd la anul 1517, cdnd Luther a postat cele 95 de teze la intrarea bisericii din Wittemberg, au trecut mai mult de 1200 de ani. Unde a fost Biserica lui Hristos in cei

1200 de ani? A fost posibil ca Trupul lui Hristos si se fi transformat in intregime intr-o ceatdde lupi ucigaqi? La aceasti intrebare incearci sd rdspu_nde al$ autori neoprotestanti. ,,Cirarea de sAnge" in anul 1931a fost publicatd o carte a pastorului baptist Carroll, intitulati ,,Cdrarea sdnge".in aceastdcarte, de J.M. autorul incearcd sf, rdspundd la intrebarea: ,,LJndea fost adevdrata Bisericdtimp de 1200de ani, inainte de Reformd?" EI insugi admite cd Trupul lui Hristos nu putea pur gi simplu si dispard pentru o perioadd atdt de lungd din istorie. Teoria lui este cd pentru a-i descoperi pe ,,adevlratii" cregtini, trebuie si urmim ,,cerarea de sdrtge", adict episoadeleistoriei Bisericii in care diferite grupuri disidente au fost persecutatede bisericile istorice. Acolo unde gdsim sdngele, persecutia, disidenfa, acolo se afld cregtinii adevdrati, biserica secretd9i invizibild a lui Hristos. Cu alte cuvinte, cregtinii ,,evanghelici" au continuat sd existe de-a lungul istoriei gi au apdrut din cdnd ir:r cAnd la suprafat5, numai pentru a fi imediat atacali de cei pe care Daniel BrAnzeiii numegte,,lupi care-qiascut colfii". Cartea lui J.M. Carroll a devenit foarte populard printre baptigti gi fost publicatd in mai multe edifii, in aproape doud milioane de exemplare,pAndin 1994. Aceastaeste teoria pe care am auzlt-o gi eu ca baptist. Aceasta este teoria pe care cei mai mulfi protestanfi o folosesc astlzi ca sd rdspundd la intrebarea ,,unde au fost neoprotestantiitrainte de Reformd". Ca gi alte teorii, precum teoria evolufiei, teoria ,,chrdri de sAnge" este atrdgdtoarepdnX la o cercetaremai adAncd. $ubrezenia ei apare atunci cdnd incercdm sd identificdm acele grupuri de ,,cregtini adevdra|7" gi descoperim fie cd
245

244

ace$tiaerau de fapt eretici, fie cd nu aveau nimic in comun cu neoprotestanfii de astdzi. Care sunt grupurile persecutate presupuse a fi baptigtii dinainte de baptigti? Donatigtii, Novatieriii, Paulicienii, Montanigtii, Albigenzli, Valdezii gi Anabaptigtii. Pastorul baptist Iosif Ton in ,,Sd ne cunongtem Crezul,, (EdituraCartea CreEtind, Oradea, 19g8)facegi el apel la aceastd succesiune dubioasi: Baptigtii au fost aceiacare,aa6ndo tradilie tndelungatd tn spatele pe anabaptigti, albigenzi, aaldenzi, lor, pe pe pe-lollarzi in V pe allii, grupdi'bare decursul istorieis-aurupt din s6nul Bisericii din mai multe motioe,printre care Ei acestaal botezului,baptigtiideci rdmhn Ia practicabiblicd,corectd, cd botezul precede, urmeazd nu ci actului decredinldpin careL_ aupimit peCistoscaMdntuitor. Iatd insd ce descoperim,la o cercetaremai atentd, cu privire la aceste grupuri: Anabaptigti: un curent radical cu ramuri eretice : sub acestnume au existat o serie d.ecurente religioase radicale, unite prin practica comund a rebotezdriii adultilor (botezul lor ca prunci fiind consideratnevarabil).Incidental, rebotezareaadultilor era pentru ei un mijloc de a rupe pe credinciogide Biseriia Romei gi de a forma o bisericd,,fure',. Anabaptigtii au fost persecutatiin Europa gi se credece peste 30.000dintre ei au fost executati pand la mijlocul secolului XVI. Din cauza diversitilii fractiunilor anabaptiste este greu sd ddm o caracterizaregenerali a teologiei lor. Mulli dintie ei au aderat la o teologie trinitariand, dar unii dintre lideri au expus idei eretice: ' Martin cellarius a publicat o carte in 1s27, intituratd lucrdrilelui Dumnezeu", caresuslinea lisusa ,,Despre fu cd fost

diuin doar tn sensulin cqretoli suntemdiztinidacdauemDuhul SfAfitunoi. . Hans Denk,ndscutin 1495tn Baaaria, burc cunoscdtor al limbilor biblieiEi rectoral unei uniaersitdti Nuremberg, negat tn a doctrinaortodoxd Sfntei Treimi. a . a lohannesCampanus publicat in 1531 o carte tn carc afrmn cd nu existd decdtdoud persoane diaine, Tatdl Ei Fiul; cd Fiul esteinferior Tatdlui Eicd Duhul SfAfi nu estedecdto putere. . a lakob Kautz, un predicatoranabaptist negat doctrina pedepsei aeEnice. fost tnchistn Strassburg 1528apoiexilat. A la . ConradinBassen negatdiainitatea Hristos,decapitat a lui in 7530IaBssel, Albigenzii: eretici anti-trinitarieni Acegtia au fost o secti care a inflorit in sudul Franfei in secoleleXII gi XIII. Teologia lor era una dualisti, in care se postula existentaa doud principii egale,unul al rdului, altul al binelui. Iatd cAtevadin doctrinele 1or: . Lumeauizibild a fost ueatd de o puterea rdului, in timp ce Iumea inaizibild,spirituald, fost creatd o putereabinelui. a de . VechiulTestament lucrarea este Diaaolului . Bdrbatultrebuiesd nu seatingd defemeie.Laptele, oudlegi carnea trebuiesc nu consumate. . Din momentce trupul msteial este rdu, Hristos nu a putut aaea astfel trup Einu a putut muri pecruce. un de Paulicienii: eretici Paulicienii au fost o secti eretici derivatd din Mafliheism gi care a apdrut in secolul VII. CAteva din doctrinelelor: . Hnstos a fost un tnger (nu un om). Nu s-a ndscutdin Fecioara Mnris Eilucrarealui a fostdoaruna deinadtdturd.
247

. pentru cd Apostolul lui Epistolele Petru sunt respinre, de Petrus-alepddat Hristos. . gi lcganele ierarhiaBisericiisunt respinse, fiind inlocuitd bu proprialor organizafte. Valdenzii: catolici carepredicau siricia Fondatorul valdenzilor a fost Peter Valdo (mort in un 121.6), negustor bogat din Lyon, care gi-a vAndut averea sdracilorgi a inceput si predice in sudul Franfei. PeterValdo nu a avut nici o obieclie impotriva doctrinelor catolice, dar a predicat gi a incurajat o viafd de sdrbciecare contrasta cu fastul gi luxul Bisericii Catolice. ulterior a intrat iraconflict cu Biserica Catolicd, aceasta interzicAndu-i sd mai predice. Urmagii lui au inceput sd adopte unele i:rvdfdturi care se intre indepdrtau mai mult de catolicism. Cu toate acestea, neoprotestanfii moderni valdenzii din secoleleXII 9i XIII 9i nu existd aproape nimic in comun. De exemplu, ei cinsteau pe Fecioara Maria gi pe sfinfi, acceptau cele gapte taine 9i botezau pruncii. De abia dupd 1.600,unele grupuri de valdenzi s-au apropiat de protestanfi, fdtd,a se asemdnainsd niciodatii cu baptigtii modemi. Profesorul Emilio Comba de la Colegiul Teologic Valdenz din Florenfa scrie: ,,Am cduta tn zadar tn crezul care caracterizeazd aaldenzilor timpuii sd gdsim elementele protestantistnul" Montaniqtii: eretici sectdin secolulal Illea. El Montanus a infiinfat aceastd susfinea cd aga cum Iisus a fost intruparea Logosului, el, Montanus, este intruparea Duhului SfAnt. Montanus prevedea aparifia unei noi epoci in istorie, epocd dominatd de lucrarea Duhului, in care urmagii lui vor face minuni, vindecXri Ei profefii prin puterea Duhului SAnt.Prin accentul 248

pus pe aceste lucrdri supranafurale, ei se asemdnau mai degrabi cu harismaticii din zilele noashe. Novafienii qi donatigtii: ortodocqi *pfi;" Biserici

AtAt novationismul cAt gi donatismul au fost schisme care au apdrut in Bisericd in primele trei veacuri. Cei care au aderat la aceste schisme nu aveau nici o deosebire de doctrind fald de Biserica istoricd, dar obiectau impotriva acelora care cedaseri in fafa persecufiei gi fdcuserd acte de lepddare de credintd., iar acum incercau sd se reintoarcd in Biserici. Nici una din aceste schisme nu a negat invdtdturile de bazd.,pdsirate pAnd astdzi in Biserica Ortodoxd. intre ei 9i neoprotestanfii moderni nu existd nici o asemdnare. Cum nici uneia dintre aceste migcdri nu-i poate fi atribuite invdtiturile gi practicile neoprotestante moderne, rdmdnem cu intrebarea: Dacd Biserica a fost coruptd in primele secole, unde a fost Trupul lui Hristos pAnd la aparitia neoprotestanfilor moderni? in fafa faptelor istorice, neoprotestanfilor _le rdmAne o singurd teorie, pe care eu ir:rsumi am auzit-o: ,,Biserica istoricd a fost atdt de ticdlonsdincht a Etersdin istorie orice urme ale adeztdrntilor creEtini." Astfel, faptele istorice sunt date la o parte gi inlocuite . cu teorii conspirative care prin insdgi natura lor nu pot fi verificate. Concluzie

Baptistul |ames Edward McGoldrick, profesor de istorie la Cedarville College,scrie: Probabil un alt grup majordecregtini istoie nu a auut nici din atitea dificultdfl in a-Eidescopeirdddcinileistoice, cum au aautdificultdti baptigtii. trecere reaistd multoropinii,tn O tn a
249

la conflict unelecu altele,pot ducepe un obsert'ator concluzia cd haptigtiisuferdde o crizd de idenhtate. Nu intAmplstor,lucrarea lui Daniel Brdnzei se numegte ,,IdentitnteacreEtindin istorie". Ea este o incercare nereugiti de ce Biserica Ortodoxd a argumenta istoric cd in ti-p reprezintd un cregtinism corupt de pdgdnismul grec ai oriental, baptigtii reprezintd, in cuvintele lui, ,,cea mai veche Bisericd". Am vizitat recent noua clddire a bisericii baptiste din Cary, Carolina de Nordi a cdrei membru am fost in urmi cu trei sau patru ani. Biserica a fdcut o investifie enormd, construind o serie de clddiri gi sdli a cf,ror valoare se ridicd la multe milioane de dolari. in timp ce am fost impresionat de amploarea noii cltrdiri, am rdmas dezamdgit sd constat cd nimic din interiorul sau exteriorul clddirii nu aratd ca ceea ce timp de 17 secole ar fi putut-o identifica drept o bisericd creqtind. Forma clddirii este aceea a unui palat administrativ din epoca coloniali. Nu existd nici o cruce, in exterior sau in interior. Sala principald, in care se pot strdnge aproximativ 1500 de persoane ca sd asculte predica in fiecare duminicd^ are aparenla unei sdli de sport (peste sipt5mdnd este folositd' ca sali de sport de cdtre tinerii bisericii). in locul imaginii lui Hristos Pantocrator pe care o vedem pictatd in interiorul cupolelor bisericilor ortodoxe, am vdzut coguri de basketball care pot fi coborAte atunci cAnd tinerii au activititi sportive. Am rdmas intristat de aceastd rupturd intenfionatd de orice vestigiu al cregtinismului istoric. Semnele apartenenfei Ia Biserica de veacuri a lui Hristos, cu miile ei de sfinti, martiri, teologi gi ascefi au fost inldturate ca sd facd loc unor programe utilitare gi recreative. In mod paradoxal, in timp ce moderne se adapteazd aceste biserici neoprotestante spiritului veacului in care trXim, Biserica Ortodoxd, acuzath cd ar fi preluat influente externe, rdmAne neschimbati de veacurl. 250

In Biserica Ortodoxd cdpdtdm conqtiinta ci ne apropiem,agacum spuneautorul EpistoleicdtreEvrei,,,....de Ierusalimul munteleSionului,de cetatea Dumnezeului celui..u_iu, tn a ceresc, zecilede mii, de adunnrea sdrbdtoare ingerilor, de de Bisericn caresunt scrigitn ceruri,deDumnezeu, celorinthi ndscufi, ludecdtorultuturor, de duhurilece[orneprihdnifi, Jdculi desdahrgifi, celuinou,9i de skngele stropirii, de lisus,Mijlocitorullegdmhntului lui 12.22-24) care zrorbe1te binedecdt mai sdngele Abel."(Eztrei

251

Icoanelein BisericaOrtodoxi
Pdrintele I ohn Whiteford

,erse lacrimi". intr-un comentariu ra acestecuvinte, s-a spus la al $aptelea sinod al Bisericii: ,,Dacdunui aymenea teilog tcoana folositEii-a produslacimi, cu atit mai mult es i-a aa aduce cdintd Ei-iaafacebineceluisimpluEineeducat,.'- Se inchini ortodocgii la icoane? Cregtinii ortodocgi se roagX la Dumnezeu, Sfintei Treimi, Maicii Domnurui gi sfinfilor irn prezenta icoaneror, agacum evreii se rugau in prezen,ta icoanelorTemplului.

icoand este o alcdtuire picturald reprezentAnd pe Hristos, sfinti, ingeri, evenimente biblice importante, pilde sau
evenimente din istoria bisericii. SfAntul Grigore Dialoguloo vorbea despre icoane ca fiind Scriptura pentru analfabetr: ,,Ceen ce scrisul prezintd cititorilor, imaginea aratd celor netnadtati care o priuesc, cdci in ea gi cei ignoranli udd ce ar trebui sd urmeze; tn ea pot citi toli analfabetii".st Celor care sugereazd, c6.acest fapt nu mai este relevant in epoca noastrd, le aducem aminte de rata mare d analfabetismului care existd dintotdeauna intr-un segment major al populatiei ... copiii. Icoanele ne ridicd mintile de la cele pdmdntegti la cele ceregti. SfAnful Ioan Damaschin a scris, ,,prin icoane adzute

Fac icoanele minuni?

Pentru a pune aceastd i:rtrebare intr-o perspectivd corectd, sd incercdm mai intAi sd rdspundem la cdteva intrebdri: - Fdceachivotul legdmAntului minuni (vezi Iosua 3.15,I Samuel 4.6, II Samuel 71,-12)? - Vindeca gapele de aramd pe cei mugcafi de gerpi (Numeri 21.9\? - Au irviat oasele profetului Elisei pe un om (II impiraFi 13.21)? - A vindecat umbra lui petru pe bobravi (Fapte5.15)? - Au vindecat hainele rui paver pe cei bornavi gi au scos draci (Fapte19.1,2)?

'n Episcop Romeiin perioada al 590-604. '" E p i s t o l c i t r e E p i s c o p u l e r e n ud i n M a r s i l i aN p N F 2 . V o l . X I l . p . 5 . 1 . a S s ,

)\1

253

binevoind a culiios al Sdu sd uadd sticdciuneasz(Psnlmul 15.1.0), face minuni vdzute prin sfinfii Lui, pentru luarea-aminte a celor necredinciogi. Fapiui cd Dumnezeu poate sfinti lucruri materiale nu trebuie sd surprindtr pe cei ce cunosc Scriptura. De exemplu, nu numai altarul templului era sfAnt, ci tot ce se atingea de acesta (Exod 29.37). A respinge adevdrul cd Dumnezeu lucreazd. prin lucruri materiale inseamnd a cddea in Gnosticisme3. Prin urmare, da, intr-un sens larg gi finAnd cont de mdrturiile istorice ale Bisericii, Dumnezeu face minuni gi lucreazd prin icoane la mAntuirea intregii lumi, deoarece prin icoanf, se cinsteqte chipul gi persoana lui Hristos.

Care este diferenla dintre inchinare Ei venerare? Cregtinii ortodocgi nu venereazd icoanele ca pe nigte idoli, deoarece nu proslivesc nici lemnul gi nici vopseaua de pe icoand, ci pe insugi Iisus Hristos MAntuitorul lumii. OrtodocAii nu numesc icoana ,,Hristos" sau ,,Dumnezetr", ci cred cd harul lui Dumnezeu se sildgluiegte in icoana De Chii Purtdtoare, precum cred cd Trupul gi Sdngele lui Hristos este Pdinea gi Vinul Sfintei impdrtdganii.ea
O mdrturie clard a Scripturii despreminunatanestricdciune trupurilor a sfinfilor, adicd a Sfintelor Moagte care,aldturi de nestricareaapei sfinlite Si a Luminii de la lerusalim, dau mdrturie despre lucrarea vdzutd a harului gi a adevirului Ortodoxiei. e3 Curentfilozofic religioscarecautdsd imbine teologiacregtind filozofia cu greacdqi cu unele religii orientale,susfindndposibilitateaunei cunoagteri mistice. eaAcei carenu-L vdd pe Hristosin icoandsunt aceiaqi cei carenu cred c6 cu Hristos este Pdineagi Vinul Euharistic.Lupta impotriva icoaneloreste o urmarea luptei Protestantismului impotrivaPrefaceriiLiturgice.Dacdaceqtia ar credein Taina Sfintei impdrtdganii, ar mai aveaatunci nici un argument nu impotrivaicoanelorsaua descendenlei preolieiapostolice, ci au preferat aEa 254 e2

Cregtinii ortodocgi venereazi icoanele, ceea ce inseamnd cd le respectd pentru cd sunt obiecte sfinfite prin purtarea a insugi Sfdntului Chip al lui -Hristos. Nu ne inchindm icoanelor aga cum nu ne inchindm nici steagului tdrii. Respectul fa,tdde steag reprezintd aceeagiatitudine ca gi fald de icoane - venerare. Aga cum nu cinstim lemnul sau vopseaua, ci persoana pictati in icoand, tot aga patriotii nu cinstesc lesdtura gi culorile, ci lara gi neamul reprezentate de steag. Biserica insd a biruit odatd pe luptdtorii impotriva icoanelor, prin hotdrdrea Sfinfilor Pdrinfi ai celui de al $aptelea Sinod Ecumenic, care aga au spus: ,,Aceasta fiind pricina gi urmhnd calea tmpdrdteascdgi tnudldtura de Dumnezeuinsuflatd a Sfinlilor Pdnnti gi a Predaniei Bisericii sobornicegti cdci noi gtim cd esteinsuflatd de Duhul Sfhnt care se sdldgluiegtetn ea - hotdrhm desdairgit dupd o tndelungd sf\tuire, cd asemenea Crucii sfnte 9i ddtdtoarede aiafd, la fel sfntele gi prelioasele icoanepictatetn culori 9i inryodobite pietreprelioase cu sau cu altd mateie audndacelagi scop,sdfie puse in sfintelebiserici ale lui Dumnezeu,pe obiectegi luine sfinte, pe perefi gi pe strdzi, ca nigte icoane - ale Domnului Dumnezeu gi Mdntuitorului Iisus Hristos, ale PreacurateiFecioare SfdntaNdscdtoare Dumnezeu,sau de ale tngerilor sau Sfinlilor cesunt. . Cdci oi de chte ori oedemreprezentarea pin imagini, oi de lor cite oi le piaim, ne aducem aminle deprototipui, ti iubim mai mult, suntem tndemnali sd ne inchindm sdrutdnd imaginea 6i sd ne mdrtuisim aeneralia (proskenesin) tnchinarea Qatreia)care, dupd nu credinlanoastrd, estecuaenitdnumai natuii diaine.$i in acelagi chip imaginea Crucii celei scumpeEi ddtdtoarede aiafd, Sfknta aenerdm Ez,angheliegi alte obiecte sfinte pe care le cinstim cu tdmdie gi
sd negetotul de la un capdtla altul. Este,,logic" din parteaProtestantismului Pdinii in Trup qi a Vinului in Sdngele Hristos lui ca prin negareqPrefacerii (qi deci implicit a Scripturii)din Ortodoxie,s[ inldtureqi venerarea icoanelor de pe ca purtdtoare Har qi de Chip al lui Hristos,deoarece ,,nevdzdndu-L" HristosCel necuprins minte gi de cuvdntin Potir,nu au cum s6-L vadd de prin logicaminlii nici in icoanS. (n.n.) 255

lumdndi, dupd obiceiurile tnaintagilor nogti. Cdci cinsteadatd imaginii se adreseazd o prototipului, iar persoana care aenereazd icoandaenereazd cel reprezentat ea. intr-adeadr,aceqsta pe de este tnudfdtura-Sfnlilor nogtri Pdrinfi 9i PredaniaSfintei Biserici sobornicegti a dus Eaanghelia Ia un capdtIa celdlaltal cilre de pdmintului." Evreii infelegeau diferenfa dintre venerare gi inchinare (adorare). Un evreu pios igi sdruta galul de rugiciune furainte sd gi-l punX gi sdruta Tora inainte sd o citeascdin sinagogd. Cu siguranld ci Iisus a fdcut la feles, inainte s[ citeasch Scriptura in sinagogd. Primii cregtini ari inleles gi ei aceasti deosebire. in Martirajul lui Policarpe6 se spune cum unii au cdutat sd-l ni inJluentezepe magistratul roman sd nu le dea voie cregtinilor sd ia trupul SfAntului Martir, ilca nLt cumT)a, spus, ei sd s-a renunle la Cel Rdstignit gi sd tnceapdsd se tnchine la acesta. Aceasta s-a ficut la tndemnul iudeilor acolo de fafd, neEtiind aceEtia nu era cu putinfd pentru noi sd renunfdmla Hristosul cd affe a suferitfdrd de pdcatpentru mdntuireatntregii lumi gi sd ne tnchindm altuia. Cdci Lui, care este FiuI lui Dumnezeu,ne tnchindm,dar pe martiri ti cinstim ca pe ucenici gi urmdtori ai Domnului caremeritdaceasta pentru neprefuita drngoste lor fafd. deimpdratut Eiinadldtorul lor... Afunci sutagul,adzilndfunpotriairea iscatdde iudei, l-a pus tn mijloc Ai l-a ars dupd obiceiul lor. Dupd aceea noi i-am luat oasele, erau mai depre! decdt care gi pietrele prelioase mai scuffipe decdt aurul curat, Ei'Ie-am aEezatintr-un loc potriztit, unde Domnulne aa tngdduisdne adundmdupdcumputem,cu bucurie, gi sd sdrbdtorim martirajul lui aducilndu-ne nmintede cei cares-au luptat dejaEipregdtindu-ipe cei care7)or aaea luptat'e7. de
cd Protestanfiide astdzi ar trebui s6-i acuze nu numai pe ortodocgi ci gi pe Hristos de idolatrie, atdta timp cdt insuqi Mdntuitorul a gi venerat slrutat obiectele culticeiudaice... e6 Ucenic al SfdntuluiApostol gi Evanghelistloan, a cirui martiraj a fost descris chiar de cregtiniimartoriai chinurilorSfdntului. e7 Martirajuf lui Polycarp 17.2-3; 18.1-3 256 es inseamni

Nu interzice Porunca a doua icoanele? in Se pune intrebarea ce inseamnd t,9$p cioplif Porunca a doua? O in}elegere literald ar insemna ci toate imaginile din Templu incdlcau aceastd porunc5. Cea mai buni metodd de a afLa semnificafia cuvintelor evreiegti folosite aici este sd afldm ce insemnau ele penbu evrei. Cdnd acegtia au tradus-o in greacd, au folosit cuvAntul ,,eidoloi", adicd idoli. Csvdntul evreiescpeselnu este niciodatd folosit cu privire la imaginile din Templu. Este deci clar ci pasajul se referd la imagini pdgAne gi nu la imagini in general. Sd privim cu atenfie pasajul din Scripturi: ,,Sd nu-fi faci chip cioplit (adicd idol), nici o tnfiyiEare a lucrurilor care sunt tn ceruri, sau jos pe pdmint sau tn apele mni pe jos decdt pdmfintuL Sd nu te tnchini tnaintea lor gi sd nu le slujeqti Qnchini)," (Iegire20.4-5). Dacd interpretdm aceste cuvinte ca referindu-se la orice fel de imagini, in mod clar heruvimii din Templu cdlcau aceastd poruncd. Dacd insd le interpretdm ca referindu-se doar la idoli, orice contradicfie dispare. Mai mult decdt atdt, daci textul se referd la toate imaginile, atunci chiar gi carnetul meu de conducere este un idol qi o incdlcare a acestei porunci. Una din doud: ori fiecare protestant care are carnet de conducere este un idolatru, ori icoanele nu sunt idoli. LdsAnd de o parte pentru moment semnificafia cuvintelor ,,chip cioplif', sd vedem ce ne spune de fapt textul. Sd nu faci x, sd nu te inchini la x, si nu slujegti la x. Dacd x = imagine, atunci insugi Templul cdlca porunca. Dacd x = idol, atunci nici Templul, nici icoanele ortodoxe nu calc[ porunca. Aparent Deuteronom4.L4-19 interzice orice infdfigiri ale lui Dumnezeu. Cum putem deci admite icoane ale lui Hristos? 257

Acest pasaj ii invdfa pe evrei sd nu-gi facd o infdligare falsd a lui Dumnezeu, pentru cd nu L-au vdztU dar noi, creqtinii,credem cd Dumnezeu S-aintrupat prin persoanalui Iisus Hristos, deci putem infAfiga,,ce am privit" (I Ioan L.L), dupd cum spune SfAntulIoan Damaschin: nu netntrupttt nemdnrrat a fost Dumnezeul ,,in uechime, Ei a Dar autm cd Dumnezeu fost udzuttn trup Ei niciodatd tnfdfiEat. pot a uorbit cu oamenii,aceptia face o infd\igarea lui Dunmezeu a1a cum L-am udzut. Nu md tnclin materiei,ci Dumnezeului materiei,care a deuenitmateriepentru mine gi S-a coborit sd prin tn care Iocuiascd materie, .mi-apregdtitmfrnfutirea intermediul caremi-addruit acesstd rnaterie sd materiei. z,oitncetn cinstesc Nlt O dar nfintuirea. cinstesc. nu ca Dufttnezeu."

AvAnd in vedere impotrivirea iudeilor fafi de imagini, cum au putut primii creqtini si accepteicoanele? Icoane pot fi gisite nu numai in catacombelecregtine,ci gi in cele evreiegti din aceleagiperioade. Putem vedea, de exemplu, icoaneleevreiegtibine pdstratede la Dura-Europos, un orag distrus de persieni in mijlocul secolului al treilea ceeace ne dd o idee cAtde recentear fi putut fi. Uneori, in mod greqit concepfiilelui Iosefuscu privire la icoanesunt considerateca fiind cele gisite la evrei in acea perioad5.Unul din textelemult citate esteacelacare se referd la rdscoalacare a avut loc afunci cAnd romanii au pus un vultur imperial pe poarta Templului. Acest episod nu este atdt de simplu cum ar crede unii. Acei evrei erau zelott. Iosephus, care povestegte aceste evenimente,a fost el insugi unul dintre ei, dar a trecut mai tdrziu de partea romanilor. El ne spune cum romanii au plasat acest vultur la intrarea in templu, iar poporul l-a dat jos, privindu-l ca pe un sacrilegiu. intrebarea este ins5 ce i-a infuriat pe evrei,
258

imaginea in sine, ori faptul ca romanii o plasaserd pe poarta Templului. Conceptiile lui Iosephus erau atAt de extreme incAt el considera cd pAnd 9i infdfigdrile de qr.rimale de pe Marea de Aramd din Templul lui Solomon ar fi fost pdcdtoasees. Atitudinea generald a iudeilor fald de arta religioasd nu era de fapt atAt de iconoclastd. In Talmudul palestinian gisim scris: ,,in zilele tui Rabbi lochanan oamenii au tnceput sd pictere imagini pe ziduri, iar el nu i-a oprit .,, In zilele lui Rabhi Abbun oameniiau inceput sd creezt imngini in mozaicuri,iar el nu i-a oprit" .os Talmudul Pseudo-Ionatan repetd porunca impotriva idolilor, dar adaugd: ,,o coloandcioplitd cu imagini Ei tnftligdri poli sd-fi faci, dnr sd nu tc tnchini Ia ele". Cele mai vechi scrieri evreiegti pe care le avem contin ilustrafii. Printre acestea sunt imagini cu scene biblice, asemdnitoare cu cele gdsite la sinagoga din Dura Europos (gi cu cele din biserica aflatd aldturi de aceastd sinagogd) care a fost ingropatd in secolul al treilea, cdnd persienii au distrus oragul.lOO Este demn de remarcat cd cele mai timpurii icoane din catacombe erau in majoritate scene din Vechiul Testament gi icoane ale lui Hristos. Predominanla scenelor din Vechiul Testament aratd cd aceasta nu era o practicd pdgAnX introdusd de anumifi convertifi, ci una evreiasci, adoptatd de crestini.

e8Vezi Antichititi VlII7,5. nn Abodah zarah 48d 100 Vezi ,,Escavafiile de la Dura-Europos condusede LtniversitateaYale Si de AcademiaFrancezdde Inscriplii Ei Litere", Raportul Final VII, Parteal, Sinagoga, Karl H. Kraeling de 259

Daci icoanele sunt atAt de importante, cum de nu le gisim in Scripturi? De f-aptle gdsim in Scripturd - 9i inci in multe locuri! Observafi cAt de frecventeerau ele in Cort 9i apoi in Templu. Existau imagini de heruvimi: pe chivot (Iegire 25.18), pe perdelele din Cort (Iegire 26.1), pe perdeaua din Sfdnta Sfintelor (Iegire 26.31), doi heruvimi in Locul SfAnt (I impdrafi 6.23),pe perefi (I imperagi 6.29),pe ugi (I impdrafi 6.32),pe alte lucrdturi din Templu (I imperafi 7.29,36). Existau deci icoaneincotro iti trtorceai ochii. -

chemarea,,Scoald-Te Doantne, tntru odihna Ta, Tu Ei Chiaotut sfinlini Tale!" Este interesant cd aceastd expresie .eete folosite in slujba din biserici referitor la Cruce, qi legdtura nu este intAmpldtoare - pentru cd pe Chivot, intre heruvimi, se afla capacul ispdgirii, peste care era stropit sAngele jertfelor pentru pdcatelepoporului (Iegire25.22, Levitic 16.15).

Nu a fost $arpelede aramd distrus tocmai pentru ci poporul il venera? Dacd te uiti atent la pasajul acesta (II impdrati 18.4), observi ci $arpele de aramd nu a fost distrus pentru cd poporul il venera, ci pentru cd il transformaserd lntr-un dumnezeu-garpe numit Nehugtan.

Chiar daci admitem ci icoanele sunt un fel de Scripturi, unde era scris evreilor si le venereze? Scripfura poruncea evreilor sd se inchine inaintea chivotului, care avea pe el imaginea a doi heruvimi. in Psalmul 99.5, se poruncegte:,,indlfafi pe Domnul Dumnezeul nostru Ei ud inchinali tnainteaaEternutului picioarelor Lui, cdci este Sfdnt!' Sd observdmcd aici cuvAnful,,inchinare" esteacelagi cti cel folosit in Exod 20.5, unde ni se poruncegte sd nu ne inchindm la idoli. Ce este ,,aEternutul picioarelorLui" ? in I Paralipomena 28.8, David folosegte aceastd expresie referindu-se la Chivotul Legdmdntului. Psalmul 99 (98 in Septuaginta) irecepe cu imaginea Domnului care ,,Eade pe lrcruoimi" (98.1)9i sfArgegte indemnul de a ne irnchinape cu muntele Lui cel Sfdnt - ceea ce intdregte faptul ci in acest contextse referd la Chivotul Legdmdntului. Aceastd frazd. reapare in Psalmul 73L.7, unde este precedatd de: ,,latd am nuzit de chiuotul legii; in Eftata l-am gdsit, tn larina lui laar. Intra-ztom locaEurile in Lui, inchina-nezromla locul unde au stat picionreleLui" gi este urmatd de
260

Nu au existat oare iconoclagti in biserici, chiar inaintea protestanfilor? Atunci cAnd discutdm despre icoane este important sd avem ire vedere cd doud chestiuni separate sunt adesea confundate: (1) Ne estepermis sdfacemsau sd auemicoane?(2) Ne este permissdle aenerdm? Din Vechiul Testament este clar cd rdspunsul la amAndoudesteDA. Protestanfii se opun venerdrii icoanelor, dar de obicei nu se opun oricdror imagini, alffel nu ar avea cdrti ilustrate, televizoare sau tablouri. in afard de grupul Amish, cu greu pofi gdsi un alt grup protestant care sd se opund in mod consecvent fufuror imaginilor. Protestantii se opun de obicei venerdrii imaginilor, dar este interesant cd, dacd ar fi consecvenfi, argumentelegi dovezile adusede ei se potrivesc oricdror imagini.
261

citafi de protestanfi,aveau de fapt o adesea Iconoclagtii, ideologie opusi acestora. Pe de o parte, iconoclagtii au sd anatemizat pe tofi cei care ,,tndrdznesc tnftfiyzr cu materiale - deci gi protestanfii intrd in gi culori pe Hristossaupe Sfrti" aceastb categorie. Pe de altd parte, iconoclaqtii au mai anatemizat 9i pe cei cate ,,nu mdrturiresc pe purutea fecioara Maria ca adeztdratd de Ndscdtoare Dumnereu,mai presusde oice creaturdttdzutdsau ei cererile adresate gi printr-o credintdsincerd, neudzutd, nu cautd, L-a purtat". Iconoclaqtii au mai lui Dumnereu pe care cflreneagd anatemizatgi pe ,,oricine folosulpomeniriiSfnfilor" . s-ar afla mult mai mult sub anatema De fapt, protestanfii iconoclaqtilordecdt ortodocgii. Protestanfii aprobd faptul cd iconoclagtiise opuneau venerdrii icoanelor,dar venerareain sine nu era o problem5 pentru iconoclagti. Ei se impotriveau venerhrii icoanelorpentru cd se impotriveau icoanelor.Ei nu se opuneau venerXrii altor obiecte sfinte - de fapt venerau Cruceafdrd nici un fel de rezerve1O1. Protestanfii mai citeazd anumifi Perinfi ai Bisericii ca sX-gisusfind, pozifia. Cele mai multe dintre acestecitate nu fac decAt sd respingd idolatria, gi nu au nimic de-a face cu icoanele. in puginele cazuri in care sensul ar pdrea sd fie acesta (unele scrieri confinAnd addugiri fdcute chiar de iconoclagti),o interpretare consecventdar cere respingerea oricdror imagini (nu numai a icoanelor din bisericd). Nici unul dintre acestetexte nu atinge subiectul venerlrii. Canonul Sinodului din Elvira este adesea citat in sprijinul pozifiei iconoclaste.in canonul 36, se declatd.: ,,Se ca stabilegte in bisrici sd nu fe pictui, pentru cd ceeace este adoratnu poate pictat pe perefi". Chiar gi protestanfii admit fi cd inlelesul acestuicanon nu este atAt de clar cAt s-ar pdrea. Nu se gtie care a fost catza acestui canon, nici ceeace incerca
Jaroslav Pelikan, Spiritul cregtinismului rlsiritean p. 1974, 110. Press, Chicago, University Chicago of 262 r0r

ri i

sd prevind, fapt recunoscut chiar gi de protestanti: 36 ,,...(cnnonului al sinoduluidin Elaira)nu i se ponte prea da r02' mareimportanfd, rostullui nefiindg4ns5s74l" -' Prin cuvintele folosite, acest canon nu poate fi interpretat ca o condamnare generalda imaginilor. Nu este clar ce se interzicea gi, mai ales, de ce. Diferitele interpretiri variazd de la o interdicfie a imaginilor in bisericd, pAnd la incercareade a feri icoanelede pdgAni (posibil, dat fiind cd acest sinod s-a intrunit in timpul persecutiilor). ln oricare caz' se gtie cd icoanele au fost folosite in bisericile spaniole atAt inainte, cAt 9i dupi acest sinod, fdrd nici un fel de controversecunoscute.In orice caz, sinodul a fost unul local, niciodatd proclamat la nivel ecumenic. incheiem aici cu inteleapta sfdtuire a Sfdntului Nicolae to:' Velimirovici (+1956; ,,lar tu sd gtii cd precumsedeosebegte de noapte, * ziua aga deosebescicoanele creEtine idolii pdgdnegti. de Ai Idolii sunt chipuri definle ndscocite imaginate, areme gi tn ce icoanelesunt inftliEdi de sfnfi care au trdit pe pdmfrnt cu adeodrat,L-au proslduit pe Hristos pin credinla lor pi s-au tnzrrednicittn cer ile tmpdrdlia lui Dumnezeu.Acoloiluzie, aici realitate.Acolo minciund Ei ndlucire, aici adeudrulgi numat ndeadrul.Idolii tl despartpe om de DumnezeulCet adettdrat, tn prin a tiremece icoanele duc pe om la DumnezeulCel adeadrnt. il douaSa poruncd, Ziditorul a urut sd abatdneamulomenesc la de ceeace-l despartede El, adicd sd-l abatd de toate ninciunile, ndlucirilesi iluziiledenronice. "

(600-1700),

r02 Edward JamesMartin, o istorie a controversei iconocraste,London. Society the Promotion Christian for of Knowledge, p. 1930, l9 'nt Rispunsuri la intrebiri ale lumii de astrzi,vol. I, Editura Sophia. 2002. 263

Primul volum din colecfia apologetici Ereziile Apusului, intocmit sub forma unui buchet de scrieri patristice, se apleaci asupra acelor dreptmiritori care doresc si se impirtigeasci din ,,cugetul Bisericii" gi si asculte in acelagi timp sfituirea Sfinlilor intru cele de folos, pentru adevirului Ortodoxiei apirarea impotriva noilor forme luate de vechile erezii.