Sunteți pe pagina 1din 26

SfbntaMdndstireParaklitu

ECUMENISMUL

I
Sfanta MdtnibflrePaalrlftu

ECW

Tfaducere din limba greacd


de leroschim. $tefan Nutescu
SCIIITW I,ACU - SFANTW MUNTE ATIIOS

.,ti

PKOLOQ
piserica
noastrd Ortodoxi este prin
l:lnatura ei-sohorniLceascdgi, prin urgSJrme$i@{universala). Da pi-a des!Uar""-e,,
chis bratele tuturor oamenilor, fiecdrui
nearn gi fiecdrei epoci, Sii cheame pe tofl sa
!44.?*la*-ea,@ulei,
Sgajunsur. veaeurilor
@
c_hefnareazlVeni{i Ja mine -tofi". trimitind in
ac,elasi timp pe*ucentcii*Sai- sa pr.opovi!
*dgiasca Evanghelia mdntuirii l'Ia toate neary1urtle'.
Aceastd.insuFireconstitutivd gi fireascd a
a,-o
F*Ls*ericii,
revendici astdai doua migeari, care exprimd
dttbulr+ocii: @izarea.

de forfe politiglobalizarea_ eglgilqpla


e_o-ecenomiceputernice si propune modelul
u4ei omeniri unificate, in timp ce eQu!4-eniqmul actioneud in-sPatiul religios, urmdrind
implinirea visului unui cregtinism unit qi
fintind in cele din urmd la o religie ecunlsnigA- lao panreligle
in cdrticica aceasta intentiondm sd descriem migcarea ecumenicd, la care, din
nefericire, participd Si Biserici Ortodoxe.
Facem acest lucru, deoarece aceasta mi$care este necunoscutd de m4ioritatea credincio$ilor Bisericii noastre gi evolufiile ei
(miscdrii) in sAnurile Ortodoxiei pricinuiesc
nelinigte gi probleme de congtiinta.
Se poate ca multora sd li se pari ciudat,
dar este dovedit faptul cd e.gumenismul
aurcluxFB__iS_enpa,_O_rtedexa,deoareceacesta- al-uneca din e-e*ince mai mult spre tactici
cp-EailianLsinerctis_te, ca.re -combat pri n qipiOrtodoxe. $i sd nu
ile:ta-bazaale -9red-inte-i,
4

uitim ca
Sie-eEgttal,d- 4 mdntuirii ornului, potrivit cu
t4.g$_g-4[sirea
patristica insufl atd de Dumnezeu: "Qel care vrea sd se mdntuiascd, mai
intdi de toate trebut? eA Utd_credtn
W?.

Pe eare dae+ nrt o vn piqrm@g

se va pierde
veele'(simbolul
de credinfd al sfanfuwflttu
lui Atanasieal Alexandriel).
Agadar, dacd mesqiul mdnfuitor al Ortododei noasfre se va pierde prinfie mesqiele
inseHtoare ale celor de altd credinfd de
dragul unui vls ecumenlc utoplc. atunci se
va pierde 9i nddqidea mdntuirii lumii.
Sfdnta Mdndstire Paraklitu

Mult dorita unire, atunci cdnd se va


infdptui, nu va fi altceva decit o minune a
lui Dumnezeu.

ECIJMENISMIJL
C este ecumenlsmul?
4p--qmenism-uleste o migcare -care--declafit-fr.are drept scop unitatea lumii cregtine dlwzate (ortodocgi, papistagi, protestanti etc.). ldeea unirii emotioneazd'pe fiecare suflet sensibil de crestin 9i corespunde
dorintelor lui profunde. ldeea aceasta a
adoptat-o gi ecumenismul. Dar visul lui unionist, vis prin excelenfi duhovnicesc, .il-sprijini

f'e strirluinlele

omeneSti Si;lLggJUc,ra-

flunat Sfantul-D-gbPoate,
@.
atunci cAnd afld in om pocdinta Si smerenie,
face din acest vis realitate.
6

Cend a apdrut
B,adacinile ecumenismului trebuie cdutate in_S@in--*secolul
XU(.
Atunci, nigte confesiuni cregtine, vdzAnd cd
igi pierd credinciogii, datoritd nepisdrii religioase cresc6nde gi a migcirilor anti-religioase organizate, arr fost nevoite sd recurgd
la o coalitie Si impreund-lucrare.
Aceastd adivitate unionistd a lor a luat
deja o formd organlzata qa_uriqcare__cegruenie'd--in--s.ecolulJ(X-9i mai exact in 1948ppn fond area la Amsterdam (Olanda) a-Con), care are
Stliului Mondial a
reSedinta la Geneva.

I
I

Va trebui desigur, sd spunem cd CMB nu


ar fi putut niciodata sa aiba un caracterlecumenic", ci ar fi rdmas pur 9i simp-lu o -or$a;
nizatie..protestantd, (ac-a nu ar fi participat
Rola el S! unel-e Bis,erici Ortodoxe locale-'
nr-ano-catolicii au refuzat sd participe' Mai
tArziu, insd, fdrd sd..se integreze in CM-p, au
intrat 9i ei in migcarea ecumenicd. Printr-o
hotdrAre a Conciliului Vatican II (,19-6-4j4
care Wg
i-nstituit @,
4.fept scop gnfrea tuturor cregtinilor .ggp,

ggPePg'
Pardciparea ortodocAilor la migcarea
ecumenicd
Trebuie sd mdrturisim cd o importantd
contributie la crearea miscdrii ecumenice a
daLo Si Patriarhia ecumenicd de Constantinopol, mai ales prin tlotdrArea ei din I92O,
B

care, aga cum s-a dovedit, a constituit baza


"Legii constitufionale" a participdrii ortodocgilor la migcarea ecumenicd.
Acea$ta flotdrare a fostceva cq totul nou
iq_lglgnfuEiggf1-gfi, deoarece pentru. +rirxrur
datd un act oficial ortodox a numit toate
comunitdfile religioase din Apus "Biserici",
"ca fiind inrudite in flristos qi impreundmogtenitoare ale fdgaduinfei lui Dumnezeu".
D.*41infelut acesta s@a
ollgslgi. $i ca sa.nu ne.referim.la vremuri
ry"q1vechi, ajunge sd ne amintim ca_pgfi4i
all__mal inarnte, LlQ95-)_.aceeasiPatriarhie,
intr-o enciclicd de-a sa, p-lasagqmEsml{_in

e&B$i5dcii, deo.ale.ceintroa-uGa ffiF


tgri$iinql/a+ii-erctice".De aceeaii chemape
cre$tinii apuseni in sdnurile Bisericii celei
Una, la Ortodoxie.
[lotdrdrea din f eoo --2y4d'- --c-4..
-modeJ
"Comuniune
a
interstatala
4gamurilor".. a
propus fondarea "Si intre Biserici a unei

legdturi qi comuniuni", cu urmdtoarele


obiective:
a) rgcercetarea diferenfelor dogmatice
cu o" disp ozifse conciliantd,
b) admitgea unui calendar unic (a cdrei
aplicare parfiala a adus, din pdcate, diviz*
rea calendaristicd din Ortodoxie) gi
c) intrunirea-de conferinte pancregtine.
Pe langa ?atiarhia ecumenicd, aproape
toate Bisericile Ortodoxe au cerut in anumite etape sd devind, 9i au devenit, membre
ale cMB' cu toate acestea' unele dintre-"ele
yvnt ffirziu, s,4-se rgtraga.pe
4glfo.-s-!-nev-o-iy9-,
g-deqene:
dg---o.-pa$-e*obs-e-Mn*d-a[mahnrf
flgea-gengiliului, \?r p-9 d.-e-altd parte fiind
pf 9-s-AJ9d-9rI!g*!9J9A.clU,?n!."19"911g1_e31ste
de-Ju"rmelo-r--l,or. Dar se Pune intrebarea
simpld: cum poate, orare, Ortodo:da sd fie
'membrd' in '@va', dg:remg.ceindusa ca
tt't ltrlsfc\F-care i.i
@-mrPut

cbearrrdPe fof sa devlni membrii ei?


lo

De altfel, prezenla Bisericilor Ortodoxe


la intrunirile CMB a- foSL- intotrlearura-Jorgi numai de omament,
M,
d-alorita mOduhi in care se fdceau intrunirile
S! se desfdgura Consiliul. Ilgtdrarile lui efag
ioc.entuala a votu
tante, Desigur,

mn_a_UlJ,9$-1,--p__rtodp-_csiiearepr_ezen"tAnJiai
B,fs_griciiCelei-U-n-a,."^-S"{dntd.",Sabgmi_cgAgp3Si
Ap,-ostgle-as"-cddepuneaulaintr"uninlgg."e"ll*erale ale Consiliului deelaratilremarcab_ile,
dintre care unele sunt adelqaratemArtuf.isiri
dS_crediUta.
in ce privegte dgse-h-iderea,-,V-aticanuhri
f ala-d_e*acumenism,rds-punsul.Ortodoxieia
fost pozitiv, avdndu-l ca reprezentant al ei
pe Patriarhul ecumenic Atenagora. Acesta
s-a intdlnit falerusdim.in*1964 cu Papa Pgul
4l*Vl-lea,unde au procedat la ridicarea reciprocd a anatemelor Schismei din 1054. De
?semenea?atnarhula_sprljinit_dialog,ul_dtatl

gosJei", promovind astfel gagPUdle Conc.!!iului"-VaticanlI.

'Deschlderlle' teoredce ale


ecumenlsmulul
ruglgulsmul, pentru a-$i implini scopurile, este nevoit sd freaci cu vederea Oi S-d
re,yizuiassa anumite principii de bazd ale
Ortodo&i.
Y.@-unej'F--lsedcladnse'
potrivit cireia Biserica este una 9i ii cuprinde pe cregtinii fiecdrei confesiuni, din clipa
in care au primit botezul. Astfel toate confe'Blserld susiunile cregtine sunt intre ele
rori'.
in-acr-ta'si-auhse miscd si ideea'Blseridl
rlniversale vdantp'. Biserica care existd in
chip 'nevdzut' 9i este constituita din toti
T2

cregtinii, se va ardta si in dimensiunea ei


vdzutd, prin incercdrile de unire ale tuturor.
,lceste-idei au fost influenfate $i de fa',nt{g-pJg(&gfianfA a ramurilor, potrivit cdreia
Biserica este un 'arbor' ale cdrui 'ratnurl',
care sunt toate confesiunile cre$tine, ftecare
dintre ele detindnd numai o parte din
adevdr.
Aici se mai poate adduga ql_toda_celor
'dol pldmdnif .
!4!9 S:a _dgzvqltaLirntregur-nenistii ortodoc$i 9i papistagi. Potrivit cu
acaa,sfti'feorie, Ortodoxia gi papismul sunt
cei doi pldmAni, prin care respird Biserica.
Dar pentru ca ea sd poatd incepe sd respire
corect qi din nou, va trebui ca cei doi pl*
mdni sd-gi sincronizeze respiratia.
metodele Pg--eale- l*e
in-sfa$if-printre
pentru &_i_atrage-pe
f olqSegleglmegiglnul
.
cres_tini este gii
ge
Ldj_ca"g3-epgg9_q!.ag4!!a c-adogmele s4
reduAa !a cele mai nec-e-_s_ar-e,
la un minit5

diferentele
.!nHgl, Pentru a se depdSi astfel
dogmatice dintre confesiuni. Dar rezultaLal
eqle trgqgrea cu vederea A 3gg!19i, {gpleq.
a insemnd'Sd
se uneascd cregfinfl' spun ecut4tii ei.
menigtii, tar despre dogme v.or dlscuta mal
tfutziu teologli'. Desigur prin metoda mi-nieste u$or sd se uneascd
@ce
cregtinii. D4r, oare, astf-e!de "cregtini"pot fi
ortodocpi, adicd adevdrafi cre$tini?
Concepfla ortodoxd despre Blsertcd
Potrivitcue-clesfuologia--odo-doxd,*-Elserise id,entificd. Diseri-caeste
-cgslgrtodgrb
-Eiseneapdrat ortoclo-i, iar -Ortodoxiae-ste"
rica cea Una, SfintS. sohorniceascd

Q-i-ARs-

$i fiindca E!91
toteasc,@.
est-e*Una.
tosSste-Un4l. tot ap!-fe-l9i -B--i-qgllca
nlls-e*gen-csPgjlqParlue
De aceeals$$li
r4

in Bisericd, ci numar,despdrtire de Bisericd.


Adica in anumite momente isJpfig-e_ereticii
Si s,ghismaticii _*au rupt d_e_eaSi _aqtfelg
i0cetat sd mai fie mddulare ale e!.
Biserica dgf,ine gSp!U!!g!%_ adevdrului
Si lru a unui adevdr abstract,
mantuieste ":_a_UnflimOA

@!4p

WJt

". har".
te*'pi il face "du-mnezeu dupd
Dir4p_ot!vd, @
_c.onstituie-qeqareaintreasasaq
plutiala a adevArului,. fdrdmitarea lui, cztre,
in_felul acesta, ia caracterul uneijdeologri
blllndvicioase. EaJ _despade_pe.om-_de!n oE. qij-Lgmoara duhovnicrsts.
D-9 asemenea dogfnele care ingrdd_e_sc
ale- Credinfei
adevaruk--,sup_ranaturale
noastre, nu sunt nigte intelesuri abstracte gi
conceptii mentale, nici, cu atAt mat mult,
obscurantism medieval sau scolasticism
teologic, Aiele exprima experi
l
rca
Bisericii. ae aceea. _atunci_cand-exista&.g
l5

qebire intre dogme, exista-ne*atu1 Si dife:


fer{aj$Ie ryrodurile de viatd. Cel-g4f -e!l:
bgttme,aza aSdyia-gredintei, nu poate tri
deplinatateavietii in Flristos.
tq?te cele
@gnu$E[!ri9_!4_lpglq%q9e
pe care le-a descope
. Ilu numai un
"r4i-Ulryr_u_Ul.
ci intrequl. PgntfU_cE fn -.tot4.I
i se pdstreazd
tatea Si integritatea C
sobornicitatea$i ortodoxia Bisericii.
explicd ngvointgle pana la gdnAq!!gl_-qe
ge ale .Sfintilor Pdrinti-pentru.pastrareaCred:$ei-Bisedeii, precum 9i griia lor.-p"-entru
a
formularea, prin ilumi
'.Iar
acesti'termeni' nu inseamnd nimic altceva,
fdrd numai limitele.-nshrefa*adevirului,
pentru ca crestinii Sa_poaEa_Sleosebi
Biserica@,dSqeng.
F.terodoc$ii,

prin

faptu[-cd

au lepddat

plinatateaAdgvanrlui, *4rl-d9.Spi4it de Bise4ca. DS--aceea-Slsunt-eretici.Prin urmare,


16

e.a -fir-escSa&lipsjti de harul sfintitor al


SfdntuluiDuh, "t@elrur ngfi!ig_va_f!(e.
gi
astfel, botezul pe care il sdvdrgese-nup_o_qLte
sd-i introducd in Biserica lui flristos.

'ktlttrU_ca

sant _botezafi sau


egLc*ar_e
h$obnrtLds-nretki nu este cu putlntd a fi
-

li. Iar Sfantul Niggd.tlgjghlgtttul complet eazd: "Bpk_Zu!_tuturor


ereticilor*epk ASkgat_E!_bU!_i!9rFi nu ary
ni g! o impFrtFsi re cA_*cSJ
al_oftodo esilpr' .

Ce ne spun, insd" ortodocgll ecumenlgfl?


Un episcop ortodox a declarat cd: "SfAntul Duh lucreazd in orice hotez cregtin'gi ca
r ebotezarea cregtinilor eretodocai este inspiratd, de 'ingustime de minte, de fanatism Fi
ura impotriva celorlalte credinfe... Este o
l7

nedreptate sdvdrgitd impotriva Botezului


creetin Si o huld impotriva Duhului SfAnt!'".
Un alt episcop a declarat adresAndu-se
eterodocgilor: "suntem toti mddulare ale lui
IIristos, un singur Tlup, o singurd *zidire
noud,, de weme ce botezul nostru comun
ne-a eliberat de moafte'**.
Eclesiologia ecumenistd a fost exprimatd
de o altd personalitate ortodoxd Si astfel:
"suntem datori sd. cdutdm gi sd recunoaptem
prezenfa Bisericii Fi in afara limitelor noastre
canonice, prin care identificdm pe Cea Una,
Sfdntd, Sobomiceascd 5i Apostoleascd Bisericd."***.
* Revista 'llluminator", vara anului 1995' Pittsburgh, USA.
** Revista "Episkepsis", nr. 37O' p. 9, Geneva,
l9a7.
* * * Revista "trpiskepsis", nr. 260 , p. 15- 14, Gene'
va, 1981.
l8

Dar existd Si altii, mai indrdznefi, care


iseazd, o 'reinfllntare'a Bisericii prin unirea
tuturor cregtinilor. Un ierarh ortodox susline
cd. "avem nevoie de un cregtinism nou, care
sd se bazeze pe noi concepfii gi termeni. /yu
putem sd invdfdm noile generafii credinfa
pe cere am primit-o (de la inaintagi)'".

Dtalogurlle
Dcumenismul. pertru a prom_ov,aBlanrk
{i!g-sale, folose$te m-ulte-m[jloac.e. Dar*cel
@1.
Nimeni nu neagd cd Biserica Ortodoxd,
prin firea ei, este deschisd dialofiului. Dumnezeu intotdeauna vorbegte cu omul Si Sfintii Bisericii nu au lepddat niciodatd comunicarea prin cuvdnt cu lumea.
' Ziarul atenian 'Estia", 5.10.1907.

t9

Qflntii, fi"ind Eonsllenfi de comunig4-qa


lqrcu=Durc-ez-etL=-iacercalt-21ttt-d14J-o.-gga
tfansmrl4_cJperig$-a adsJgIulsl p_.g_cglgo
big-ct
trdiau. Pentru ei gdevdrul -nu .gra-gu_o.
d-e-sercetarstlu4ll6ufau^nrrln<[odau'.-cl-il
ofereglt. Dgga dtdogul nu ii-ducea pestero:
dggst Ia*Iepa:darea:ataciriilor 9i -l"apri m i rea
ctgdintei ortodoxe, @.
a discutat timp
Sfantd f{arcu Euqen
dg _doiani cll_pApjSiasii la-srnodul<le-lafe), dar vdzimd in:[g:
lorjn
@agiPersisfenta
rdrldsirg, a intrerupj, orice te
sf atglLd.g:*pgerestiniioriodocsi:'Eiffdl-ferE
G-pgDlghgl, prlecum se feregte dneva dc
garpe'.
{JU-dial-og c14 teologri 4rotestanti de la

fyrpingen(1579) a inceputsl-ru?Ihgl*gsg'
nqen&leremiaJl, d-aIatunci qlnd a vdzuLsd.
d_yalogulrur .aduce nici-e+errld, l:a intrerupt.

Dacd vretL_ne
Ll_ergefip9-*4!AggLvostr!t.
p.!!SJ!___s_prie,
dar nu despre dogmele credinfei'.

Dtalogudle ecumenismului
D_ialoqglile ecumeniste contemporalre
djfe-raradical de cele ale Sfintilor, pentru cd
s_9.desfdgoara pe haza nrinciprilnr R|
eXfinge gi a minimallsmulul do$rraftC. De
aceea
e.
"
Iar-drepMovadd sunt cei anroape__osutd-de
ani in- carg s,au tinut dialogurl dar care nu
t pentru unirea
lumii cregtine. Qi,-dimpotrivd, U_IgU$&-:Ai
dgphine pe ortodoc'i.
, Cele*mai i@
ale patologtci dialogurilor contemporane sunt urmdtoarele:

"ViJllAgfu^]-e*-scria
el, Uy ns_relfuegtl..
20

2L

1. Lipsa mdrturisirii

ortodoxe

La aceste dialoguri unii ortodoc$i nu


exprimd convingerea nezdruncinatd a Bisericii Ortodoxe, cd, ea constituie unica Bisencd. a lui tlristos de pe pdmint. De asemenea, ei nu aratd,tradifia sfdntd 9i experienfa
duhovniceascd a Ortodoxiei, care diferd de
traditiile gi experientele creStinismului apusean. Numai o astfel de pozifie, de mdrturisire a Credintei Ortodoxe ar putea face
cunoscuta Ei roditoare prezenfa ortodoxd la
aceste dialoguri.

2'Jipsa sinceritatii
Lipsa mdrturisirii ortodoxe irmpreund cu
gvidenta qgsinceritat
eterodoc$i|oringfeuiazi-,ti-sai- @lt-didogul- intercrestin Si il
demulte
@e.Deaceea
22

ori, fig_se.itrserua ced,ari-rgeiproc-esuperficiale, t&_se folo_segteo limbasi_gjg


notoqie cu Ountu intem, cu-ssopul de a acop_eridiferenfele dogmatice.
Dacdforrrano-catoli-ciiar fi fost sinceri, ar
fi trebuit sd declare cu limpezime cercurilor
ecumeniste ceea ce accentueazdcredinciogilor lor, adica i@allpirelte
ac-estas-ar fi vdzut clar Si fglul cum visea?d

ruJJELunltate de cre,
@:
@ta, ci ca suounera tuturor_-sUbq"tApanlrea pap_al_d.
Pe,ldngd aceasta s:ar fi_adsverit
pe de q
cqnstatarea c@
pgrte gq4gJituiecea mai,,traqicaschim
Eyanqhetieitui nris , tar pe de altd parte
ca foloseste dialogudle penlru_slqlirea_peUtrcii ei exoansionnte.
a nesinceritdtii oapis@e"
laSilor o constituie intrefinerea 9i intddrea

Unlaflei.. Aceasta este a--insf&utisvicleand


pe-care papismul a folosit-o Si continud si o
foloseascd ca qgSgtde_Uite. in ciuda tuturo{ protestelor energice ale ortodossileluli
qu toate cd aceasta eonstituie_astdzi pigQlca
de bazd in dialogurile bilaterale.
Dacd pilfpts.Stanttlp_ercu mute numg _ar
f,_sinsen, ar trebui sd declare cu,onesti[alg
cd rul sunt deloc disJ)usi_sa_cedeze
la princjpiile lor prolestante de baz4 9i cd, in cele
pentru care
din urmd, @
sunt nevoiti sd vind la dialog. De altfel
aceasta a aratd,gr*pgygtxigg!12ecare se ros- Uniatia este o formd politico-religioasd care a
fost ndscocitd de papism pentru occidentalizarea
cregtinilor din Rdsdrit. El a exploatat conjuncturile
istorice dificile ale ortodoc,pilor gi i-a silit sd se supund stdpdnirii papale. Cu toate acestea i-a incur4iat
sa nu-gi schimbe datinile (tinuta clericilor, tipicul
liturgic etc.), astfel incdt si creeze confuzie gi sd promov eze propagand a papald.
24

tosolesc -lbjsericile" lor (@r,

etc')'

3. Supraaccentuarea

dragostei

Deoarece ng6ins.erifatea $i
ile
egoiste au otrAvit dialogurile, care au rlegf'_neratin nigte discutii teologice interminabile
Si neroditoare, gcumenistii au schim
EEa. Oe acum inainte dialogurile se numesc
'D1fl-ogg4lg
atAt din motive de
lragoslei',
qi
senzatse,cat pentru a,-seocoli StAnca--disputelor dogmatice. 'Dragostea are cea mai
mare importanfd", accentueazd. ei. 'Dragostea impune sd ne Ltnim, de7i existd diferenfe
dogmatice",
De aceea la d-k[ogUrila-de-astaz_i nu_se,

ei___c.qle.*cale
4iscuta_@,
unesc, astfel int sa_se_gee-ae
u:n simt*
mdnt fals de unire Si credintd comund. La
Sinoaaete ecumeni,_inS6,__Qfintif_Parintt

discqlaUjotdeaUF cele care despedeau. La


fel se intAmpla;i astazi inorice,dialog dintrg parjile care au divergente: se discutd
cele care despart - de altfel din acest motiv
se $i face dialogul -, iar nu cele care unesc.
Pentru noi ortodocsii, Dragostsa qi 49ee. Un
d1alog*al dragostei &ra aAevar !g-!ainsinoSSi=uefiresc.in timp,cadialog-aldragostei
"ins.devdrliinseamna: Dlscutdin dragosle cu
unde
eterodocgii
gggelt
a1r
Sl cum "s4ffe-povnFdfl la adevdr.
o*acd ii iubesc crr adernirat, Febuie si le
spunadevdrul,odG6f,-@

d.
4. Tocirea criteriilor

ortodoxe

Aceste dialoguri. b,,olnavicloase au pricinuit gi tocirea criteriil'or-teolrogiee-ortodoxe,


rezultatd din cultivarea manierelor elegante
26

.-egumerusle,arelafiilorB-erso-nale,pi,aprieteniilor-cu--teologii eterodocgi. 9reOigl4*g_sje


s!
cPnst-@
care-m^6ntuie$te,jlq totalitate aeiarl
tice care permite comPromisrrri.
'Noi doar
Qrtodocsii ecumenigti sustin:
dialogdm, nu schimbdm credinfa noastrd".
intr-adevdr, dialogul ca o manifestare de
dragoste fa|d de celdlalt este pldcut lui Dumnezeu.Dialo$'l ecumenict"insa a$aeunls_e
desfd$oard asldzLn-ueste,o infalnire oentru
. $ceas.{det4f,
ta inseanrnd cd -rpgutroa$tem comunitatile
drept Biserici Si suntem de,acord
ete_rg-doxe
lor dogmatice constituie
c4 ,d_rf.e-r:entele
"expresii legitime" ale aceleia$icredinfe. Dar
facand astfel cadem in cgrsasincreffismulut
a.pgg6c' lunem la acelasi nivd "{gerg!4
ggggla4a, lgrnlng qrl.intuneris4l.
27

5. Rugdciunile impreund
Q_rtodocaiiecumeni$ti, prin tocirea _criteriilor lor teologice, _e_ste
foarte firesc sd
participe fdrd relinere la rugdciuni conrune
Su_efglCIdqei$ii,care se fac adeseori in cadrul i4trunirilor intercregtine. Pi $ti+ cd prin
4_cgastacomuniune spirituald ecumenicd se
potrivit pe_ntru
unire.

Dar
tre lnterzilccu asprlme@

94l_@rodgCg[, pntru_cd- ace$fia -XJLau


aceeasi credintd cu noi. Di cred-iltrtf-un Ll-ris'
tq_sdiferit, denaturat. De aceea gi Sfantul
Ioan Damaschin !! numegte necredinciogi:
'
p_otn:fiL traa ifi ei nisericii
W
S_o_
b om.icepti, e ste n ecr edi n{::kts' .
Agadar rugici rrnea impreund sejnterzice
{e_Oafeee_aAe4s-taaratdparticiparela_cred,in-

siil*prieinsieste
28

aceluia simtq!+ltl4
{4ls ca nu se
i.leetar=egi, prin urrnare, nulre.bria
intoarcd ta-,t*dslair.

in
sd se

6. Intercomuniunea
Dacd Sfintele Canoane interzic rugdciun!!9 _!mp;-egn-acu e-reticii, q-ata!@mult
Dar
ne opresq*de a.Parddpa la'talnele'lor.
nici in aceasta noi, ortodoc$ii, nu ne-aln
ardtat consecvenfi.
aquSt[uf Jaflgan-Ll, in carlrul -descbiderii_-ec.umr-niste pe care a fdcut-o-z propunqA
Cor-nunlunea cu ortodocsii. Adica..papistapii
se vor impartaSi in biserici ortodoxe Si
ortodocgii in cele papistaqe. in acest fel, aLdt
papistagii cat Si ododoc$ii ecumenigti gg!
cd treptat se va rpalizatn fapt unirea P-apisii-.-

mului cu Ortodoxia, in- giu -da-tutu-ror-diferenfelor dogmatice.

Daca pentru papistapi o astfel de pozifie


este indreptafita de concepfia pe care o au
despre Bisericd 9i Taine (harul creat gi altele' prenftu_neiortodocsii_este.."absur-da
qi_de
nU
ue(-orc.eput. Erpsrig Ortodoxa 4i-9&4-"?t4
A*9p-n_-sjQ_arat
Qfantp:s;fuuiglle ca fiind g,n
{Ulocpentluip,f aptuireaunirii,sll_4t-o_tg%k
na ca o pecete si incunuharea ei.
Qe,altfel, rJg=.Pglil-gomgn,prs-s-up.un9
o
gre-linta c-o_Iro1ta.Adicd
atunci cand un ortodox se impartdsegte intr-o bisericd papista-

sa.i

tasa.
Colaborarea pe planurt pracfice
9n alt miiloc pentru infaptuire-ascopurilglgcumeniste-este colahorarea i ntercre$tirD pe planuri practice. ECg4ognlsbisusfin
gfudiferitele probleme contemporane (soel
50

ale, morale, ecologice etc.) trebuie sd 1re


uneascd.
Desigur Biserica a ardtat Si arati intotdeauna o mare sensibilitate fahd de toate
problemele omenegti. Cu toate acestea
i-nfmntarea acestora impreund cu ereticii
pr ezintd, qrmdtoarel e n eaj uns uri :
aluttci-nd*Se
a) @i,

c@,
amests--c-4

is!-Pier-

de limpeziqg,a Si-@e
qgnqlgicontemporan modul ei de viati,-gafe
este teantropocenfrfc, -h--qEt9zA-sJl modUl
d-evia@-eterodocsilor.
u) Elserica peds:azdin fata igilgtbigi4rii folosjnd* ln-luerare-a-elsociaH Practici
i, in-dauna-asaiului ei mintuitor. Darlucrul de care are
nqypie"-.om ul, contemPoran -"usisteimb undtdlirea vietii p;intr-un creStinism laiciza!,
chiar dacd acesta poate vindeca toate
pldgile sociale, ci eliherarea lui rte Pdcat $i
5l

i@i@i
flristos Biserica Ortodo-d.
c) c-r,ggtj4gl*!'*gqgx, vdzind pe etglodocgi colabordnd cu pastorii lui bisericegti,
igi creazd i@d
Si acegtia aparBisericii
lui
Flristos,
in
ciuda
diferentelor
tin
dogmatice.

Sddmbul devl*tn
in- ullimit-ani politica-ecumenistd acfion-eaz-aElJ5lp-sghimbulde vizite o.figia[eintre
confesiuni, care se realizeazd WLales dg
ca&rc_qlericii qL&ng_inalt.
Aceste vizite
cuprind cuvaffari,_elogioase, imbratigdri,
sqhimb[ri de daruri, m_esefestive, rugdciuni
cemune, comunicdri reciproce gi alte manifestdri de prietenie.
Mai ales, diu_196"9a fost consacratAparticiparea anuald atAt a ortodocgilor edt 9i a
32

romano-catolicilor, la hramurile catedralelor


patriarhale de la Roma gi Constantinopol.
Din n-eferigire, aceste intalniri nu sq4t
simple yizsLe-proto_colare. De altfel, inglAl
gsggeJxistii-ma.durisesc cd prin sdrbitorile
comune se trdiegte un fel de comuniune bisericeascd, prin recunoagterea reciprocd a
lor.
Par qqporut nostru cr
s, 4!q4_ci
@-urmares!e-_a,9_estegr_zitgpryr-m1jlqgggle
rU?rss'medi-aineearcd o surprizd nepldcutd,

ss.sminte$t,=se'alu4Iaste,s_e-Ledumere$te
Pi-inc@rebari.
9i aceasta
pdstorii
pentru cd uneori ii .aud_g p-e
lui
g
patristicd',
vgfbin*d
iar
limba ortodoxd 5i
alteon ii ve.cle|rinfre efernrtnc$i purtAndu-se
fatd de ei cu diplomatie. insd un astfel de
campromrc pe tarimul adevdrului Bisericii,
chiar gi pentru un ideal sfint, {ru va fi oldtit,
o_are,cu un pref foarte s
?

53

Evolufla panreligloasd a ecumenismulul


C-rizaacutd care a aparut foafte deweme
in-niScarea-ecumeniQ d., datontd orientdrii
sd pdrdseascd teqloglegite, adeteminaLo
gia ca drum ce duce spre unire Si qa-*qg
in-toarcd cdtre -infruntarea problemelor so'
cial-politice, iar apoi'sd facd o deschidere
cdtre religiile necre$tine. -EgUmsniStii sustin
q;l toate religiile sunt diferite cdi de mantqire, paralele cu CreFtinismul 9i cd Duhul
SfAnt lucreazd,si in ele. lpzinca lor este prin-

aipiu]*Uaii-Ere:'Q,redsglisg-IEgi, asmalsa
-si-a
nU_r-ev..etttdidgtrltJnin$irli'.
Astfel, ruiscareaecumeniea organizepad,
i4talniri interreligioase, care nu- sunt simple
cengrese Stiinfifice, aga cum sustin organizatoni lor, ci intruniri in care Eg-mddunsg$te
fundament,eredinfa"intpun
r4&a av-and-.c-a
slngur Dumnezeu. De aceea in-padrul acesesc f-ugAciuni-comune
tql intruni ri se -s6-v,ir$
34

la care participa ortodocFi, eterodocpi Si cei


de alte religii.
4 i$ggoc$ito
t, UgJ.Sle Acelagi,cu-u
dossilor qau al celor de alte religii, adlQil--cll
t, PP cale !1a
u
crgat qi il pdstreaza Ugroia rg,ligioasd a om\llui de duni c;rtere.

Dig-pacak, la ase-asta-d*esglddqrqJ&nreligipasa participa gi ierarhii ortodoc,si ecu{genisli, care exprimd puncte de, .ved-g1e
cllfiQase, cum ar fi:
)k "Mi7careaecumenicd degi este de provenientd cregtind' trebuie sd devind migcarea tuturor religiilor... Toate religiile sluiesc
pe Dumnezeu Fi pe om. Nu existd decdt un
Dumnezeu..,"*,
* Ziarul atenian "Presa ortodoxd', august-septembrie, 1968.

* 'in esenfd, o bisericd sau o moschee il


ajuta pe om sd 4jungd la aceeagi mdsurd
duhovniceascd"*.
X "Coranul mahomedanilor, vorbegte
despre llristos, despre Maica Domnului, de
aceea pi noi trebuie sd vorbim despre
Mohamed cu indrdzneald. Sd cercetdn istoria Si prinosul mahomedanismului, care propovdduiegte un singur Dumnezeu, precum
9i viaf,a discipolilor lui, care sunt discipolii
unui singur Dumnezeu,,." * n.
*( "Romano-catolici Fi ortodocAi, protestanfi gi ewei, musulmani gi indieni, budigti
gi confuciani... va trebui sd contrtbuim cu
tofii impreund Ia promovarea principiilor
spirituale ale ecumenismului, a frdtietdtii Si
a pdcii. Iar aceasta se va putea infdptui
* Revista "trpiskepsis", Nr.
494, p. 25, Ceneva,
1995.
** Revista "Pantainos', Nr.
l, p. 59, Alexandria,
1991..
56

numai dacd vom fi unifi in duhul unui singur


Dumnezeu"*.
-Scopul de bazd, al intdlnirilor interrelira
gio-q;'e -epte
i4tre religii, astfel incdrt sd se inlesneascd
infruntarea comund a problemelor sociale gi.
internationale. Agest_Sggp., insd. jl-elplqateazd, uneori si oamenii puternici ai acestei
lggi,
a
"intereselor lor josnir^a. Aceasta s-a putut
ve-d-ealimpede
,
'itl-qn!0g
_unul ordl!t',
nd au avut loc,
mulfimea@e.

s-a fie
Qi astfel_Bise4ca noastrijn" tg__csl,nuguarrxuga* [aracelggu, se
IUOCaSOarea
p-leschim-bdjn=Fu,$inibara. ei. .Eg:l&Dtin$
ingpcana pcrspeetivsi lumesti a diferitelo{
religii Si este cobor6td la nivelul unei religii
* Revista 'Episkepsis", Nr. 511, p. 28, Geneva,
1994.
57

!-qmestic*s.arae!%-Utili!4t.[na_qela$it-im"p gqg-neni_eftAlilSi-,a-adevamlui.luitlr"ig[elS-pe
e-st-en*e_v*ed!dea:*incalce_indatorireasa-misi- eare-it"rtetise* de^aceea nu. se -teme.de .relaonard, de vreme ce reDrezentantii ei oficiali
susfin cd toate religiile constituie 'cdi .de
mdntuire pldcute lui Dumnezeu!'*.
pe altfel unii ortodocgi g5glgg4isti ajung
pand acolo incat vorbesc despre pace, dreptafle, lib ertate, dragoste 9i d espre al_t_e_
b u n uri
spirituale cu un limbaj rece, t_utn_ggc.
Pi trec
sJ.rb ldsere faplg! _AA*aggg!-ea_
s unt roadejLle
Duhului Stiint, daruri dumnezeiesti. care se
gsc prin nevoin-Laduhovniceasc{ "in
(qF*an_d

interreliEristos lisus" Ql_rur_prin_infALunle


gioase.
Trebuie sd se accentueze faptul ca Qrrlgldgxia nu este religie, fie ea$i cea mai bund.
Qi ea "este.Eiserica Descoperi r"ea.lLarat area
.t-tlt*Dumn"9-z"
e-rt--in'istorie. Ea are constiinta
* Revista "Episkepsis", lJ.r.
525, p. 12, Qeneva,
1995.
58

[ij!.e ei cu necreptinii. Cunoagte, insd, limitele acestor legdturi, a$a cum le-a formulat
traditia ei patristicd gi experienfa ei misticd.
De pilda, Sfintul Qrigorie Palama, desi trdia
stapa,niri otom4.r.re.nu a
iL y_r_e-mqa.-g-runte"i
primejduindu-Sj chiar $i viafa, sd spu$*qv_ai!r
na adgvdrql. inainta-turcilor-..+i-*se-mu'stre
ratacirea-lor. De altfel, gum infruntau sfin$i
grucenici p_einchindtorii la idoli qi sfintii noi
pe mahomedani? E-lood$uriseau,
m_u-qe,njci
AAI9_ sge14alul?{p putea sd ni-i inchipuim
rygd-nd,u;seimpreund cu ei? Dar atunci nu
am mai fi avut mucenici!
A$adar, Eiserica-noastra refuzd, sd jertleaS-Sdpe-attarul altor inferesaJrnicitatea ei
St^saprirneas,cd lozinca ecumenic.d care spune cd ,l'in*toate religiile se adord acelagi Dumnezeu, dar sub alte nume'. tsjseriqa crede cu
lqrie ca gmul se mintuieste prin Hnstos,

petUIA! Ag_Aelespuse de_Apostol: 'gi in;tru


gryneylialtul nu este^mdntwre?, cgS_!t4l*eS!g
gJgb*cernici ue alI*npue dat intr a aam e_
in
_Ui_,
*
cAr,etrebuie sd ne-"AtAnhaim..noi!.
in cae din irnnd" ce este ecumenismul?
Dupd evolutiile succesiveale ecumenismului 9i indepdrtarea lui treptatA de scopurile inifial, p bund dreptate credinciogii
ortodoc,$i se intreaba: Nu-*este, oar, Ilmpede ce qcopul eclrmenlsur_t{uf ry qpJ+
Unirca cregfinilor, cJ_lnstauarea unel reltdt
universale, dvelarea quturor sl*D"rcgsltlnDqlgg_Ebefldilulnristos infl tn :cluLdg*
mQillor--reIlglql', intro .o{ganlza$e juqasJ6, _Apemdndtoare-"Orlgani-aflei Naflunllor
Untte' fad UatA il ferd duh?
* F.Ap. 4, 12.
40

Dar cum privegte Ortodoxia noastrd ecumenismul?


'iUt-.r:adevdr
ecumenismul, aga cum se
obi9nuie$te sd fie numit, qU_siguranta_cste
gg;;gJie,pentru ca el n:eagi p"rdncipii[g (_e_!3
z.a Ale pJedint
e. Un exemplu in
acest sens este
,
fiecare
Bisericd
define
o
EIg-SUqEils-"aa
pArte de adevdr, qi de aceea trebuie sd se
uneascd toate pi sd pund pe masd aceste
parfi pentru ca acesta sd se poatd intregi.
Da1 noi crsdem ca QSOdgdA eSte BberieA

cea Una" Sfant& Soborniceascdst Apgstolgascd. Ia1desp1e-"acgasla


nu mai incape
dtssutie. Agadar, oriciner are pireri contralg
numi ecrrnranist Si prin urunare
99.--p-Oa-t"e
(Hrrslgdul.
arhiepiscopul, "-At_elrtei,
arsiic"
.de..Radio"."
Interviu..la Postul.
al Bisericii,
25,O5.1998).
"Fcumenism uI _este-nurnetra-eom-un_pentru pseUd,o-cre+tinii gi pseudo-bisericile
4T

[Ur,op-ci Apusene... Tot acest p-seudo-cre9'


tjnism, toate pseudo.bisericile nu sunt altceva decdt o-g,@e langa altd erene. Numele
lor evanghelic comun eg!g-3gnere4e. De
ce? Daci de-a lungul istoriei felurite erezii
aur tdgdduit sau deforma! anumite insu$iri
'Domnului
lisus
ale Dumnezeu-Omului si

II@s,

aegste-erczii-euraPcne,
i!-tsd,se--de-

odrteazd.cu totul de El inlocuindu-L cu-Qmul


-c

qgloPean" (SfAntul Iustin Popovici).


"EggpggB$4ul nu este erezie sau purnerezie, aga cum este numit de obicei, ci-es'Le
va mai-Laudecat. panerezia. Etcziile_erau
qgE@llJ@li
ai nisericil-pi astfel ea
putea.-sdse lupte impotriva lor Si sdi biruiascd. Egumenism ul, j15{,- treee,cu*vedelQA
iSedd ogm el e $i d ife rentele d oqmati ce -d_e-*Bcllor. pl-este "depagirea, arnRistierea, Jreeel
Qasd nu spunem lesdizarga
fgajgJgderca,
un C*Sman
Oi inareptatirea ere-i r. El ps-l-e,
42

vjglean $i tocrua de aici vine primeid-jade


gggLte" (ProfesorulAndreas Theodoru).

lmpoh{vlrt fftA de mlpcarea ecumenlcdl


A-staziin lumea orfodoxa se inmutesc
tet mai mult reacjile impotriya eS.umedsMulte cdrfi, articole
@.
si critici vdd lumina publicitatii. in ele se
spune cu durere qi nelinigte d,, potUvit-unui
plan binejntocmit, noi ortodoc$ii ne indreptdm spre o robie babilonica a--ereaet-celei
qU-loulte-fefe-,li-nume.
Ug pqtitti sun! clensii si--t9pl9gti-9!:t9qafe- propun rettagqrea irnediatA v
d_-o_cg.t
Ortodoxiei (iL mi$carea-ecumenicd-Eldh
c-olgresele=i, deoarece consideri pqrticiparea ei la acesteanu-nu-ulai.neroditoare,ci
$!-f-o-a(e*LaguD*ilqare.
43

,!&9k-Hg%tAf au iegit deja 4rn C-o-rosiliul


Monclial al RisericilOr,in timp Ce altele se
nelini$tesc datoritd participarii lor. Aceastd
nelinigte a_fost exprimatd si la. intalni1ea
laLojtq*doxa.,fl9_.la_-fes,a!*oqr_C-*_din-"tgg&
unde, printre altele, q:a-constatat cd _dAp_4
de participare ortodoxd Ia
W-rfiIgg
milcarea ecumenicd gi_pjUrualate.d.e_veac
Qgjrezentd in CMB...,Wd.fulte
ortodocAi gi protestanfi se face tot mai mare".
Parfidparca poporulut credlncios Ia
mlgcarea ecumenicd
Cunoaqtem bine ca -ffid.u!_g*oxkxr-qi
rglglAn-epapsrulcredincios. [!me-{ri.-Uici p-a
tu-arh-i,n-i-cj,sinoade nuJ.-po,JlD,ate*de .lq
calea gea dreapH xrd pqt inabgg_iglasul
constiintei. De -aegg4,,nutrebulp p_aSertid
nici un dialog sau sd se.ia weo hotdrArc,
44

&aea nu este de acord ageastd conptiintd


!rcqhetoare, a Bisericii (clerici, mireni gi mon?hi haris,matici)' (Mitropolitul lerotei al Navpagtului).
D,ialogurile ect'rne
e s-u-nt sus_f-1gqfe
mai ales de Sercuril.e teologiei acad_emlce,
precum gi de alte organisme hisericesti sau
qginsf.ib4ianale, -c
-

diplomaticee.tc.
lgsg pgllSqe,_e9_9namice,

Dar ele nu privesc deloc rezoMarea proble"


melor bisericegti,
Si_Jlc_sus". Iar faptul acesta dovede$te un
felromen bolndvjcios : autonomia-legisl4iilor
administrative ale".Bisericilor Ortodoxe de
astdzi. Adi cd administraf ia bisericeascd este
dggpaSiltde cugetarea teologicd, precum gi
de punctele de vdere, nelinigtile gi experienfa plindtafii bisericegti.
Qi astfel p_oporul lui Dumnezeu nu palt&lpa"eflActiv, nici nu este informat in mo(
responsabil Si obiecti-v dqsprs aceste_".dia

tggtl De altfel hpkrarile dialogurilor ecunreniste nu poart4-p-eceteasinodicitdtii aude obicei -4e-plotletentice, Aijgl-tgele
sionj$ti'l ai ecumenismului. Un ierarh orto"Poporul ortodo\. rr!-:y:
A!-lq4sqnsegte:
no a1te nimi c dewrc-miAcarea-ecumeniQ. ..,
dar poate este spre ,binele, ei faptul cd
pJind:tateaortodoxd U!*gLig-case petrece Ia
QenevAu*,

Ddorta noasffi
Fdrd indoiald, traim.'in perioada unor
144r[-schimbdri cosmogonice. Evenimentele, d-"ejatra"sate, se desfdgoard intr-un ritm
ametitor. Ecunesjsmul euolueazd,in cadrul
Pe-IsBsctiI4qLnivel^tn^re a globalizdrii, pe.
anumite o.rganisme politic-g,@3p1puL
* Revista'Biserica', Nr. 15, p. 5OO, Atena, 1994.
46

eSgnoxrice+utmice. llime.ni nu mai poate


crede astini cd qeunenism.ul poate oferi o
solufie concreti pentru unitatea creStinilor.
rrs fu'ehui
Npi, insd, @i
sd _rimdnem*-nep-asatori.Daci intr-adevdr
respectdm wafia semenilor nogtri, dacd ne
doare pentru luEneaafruseani chinuit5 de
impasurile traditiilor ei religioase,dar 9i pentru lumeaorinhla prinsa in capcanele ingel4ciunilor diavoleSti, atunci avem datoria sd
rdmdnem alipiti de Q-{affa noasl.rd.E:isedca.
pe care ne-?u
Sa tinem neatterata C
t[aindo--in-toatd
@i,
gn-xevoint
qgg$a-*p
a-noastra zilnicd- pentru
sS{U_gaSi,i4$.g14p.ezeirea-noaslrd.Credintp
dreapta si viata tr,Aftafl'
e ng-y-ot Jage
dar - de
w-e-d!!c-ide a @.
ce nu? gi de mucenicie, dacd vremurile o
vor cere...
in Ortodo*ie, adici in mgdul
Slar--uinlaautentic de viatd qi staruinta in-adevafUl
47

Q4re-slo-bszegte g-|,m-?n[ries!e, nu este egoism, fanatism sau dispref fata de altd credinta. Qj aceasta exprimd -dimsnsiuueasliv$sAla, d-ragostea $i fil@i
9rtodoxe. De asemenea ea constituie gi ultima posibilitate pe care o oferd pentru o
schimbare duhovniceascd radicald a Occidentului, dar gi pentru o slobozire a Orientului din robia mincinosilor dumnezei.

4A

*l

+ *. " -..-. -