Sfântul Grigorie de Nazianz

Viața și opera

Susținător: Scarlat Sorin

Coordonator:
Asistent Dr. Miu Alexandru
 “Creştinismul este o şcoală a fericirii”
Nicolae Steinhardt

“Lăsaţi copiii să vină la mine şi nu-i opriţi,

căci a unora ca acelora este Împărăţia Cerurilor”
(Mt. 18,19)

“Credinţa este din auzire, iar auzirea prin Cuvântul lui Iisus Hristos” (Rom.
10,17)

“Căutaţi mai întâi Împărăţia cerurilor şi toate celelalte se vor adăuga

vouă” (Mt. 6,33)
 Viața
 329 – 390

 Învățăturile elementare Sf. Grigorie le primește în casa părintească, în Arianz, apoi studiile
mai înalte le face la școala din Cezareea Capadociei, unde cunoaște pe viitorul său prieten,
Vasile.

 Mare Sfânt Părinte și învățător al Bisericii

 S-a născut la Arianz, în Capadocia (Asia Mică, azi Turcia)

  Tatăl său, după ce s-a convertit la creștinism, a intrat mai târziu în monahism, devenind apoi 
episcopul Grigorie de Nazianz (este prăznuit la 1 ianuarie)

 Mama sa – monahia Nona (prăznuită la 5 august)

 Studiile le face la școala din Cezareea Capadociei

 Leagă o prietenie cu Sfântul Vasile cel Mare  prietenie ce va dura până la moarte

 A cercetat și aprofundat învățăturile Sfintei Scripturi

 În anul 362 a fost hirotonit preot de tatăl său, contrar voii sale

 L-a ajutat pe tatăl său să restabilească unitatea fermă în ortodoxie

 De la Atena pleacă la Constantinopol, unde îl întâlnește pe fratele său, Cezar,
care practica medicina, plecând amândoi spre Nazianz. Aici va primi botezul creștin, după
care se dedică vieții ascetice, retrăgându-se pe malul râului Iris, unde ducea viață retrasă și
prietenul său, Sf. Vasile

 372- este ales episcop de Nazianz

 381 – a participat la al doilea sinod ecumenic

 S-a opus ereziei ariene

 A murit probabil la 389 sau 390, în vârstă de aproximativ 60 de ani

 Numele de Teologul i s-a atribuit în special datorită celor "Cinci Cuvântări Teologice"
ținute la Constantinopol. Ele expun și apără învățătura despre Sfânta Treime.

 Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sf. Grigorie Teologul de două ori pe an: singur la 25
ianuarie și împreună cu Sfinții Vasile cel Mare și Ioan Gură de Aur la 30 ianuarie.

 Moaștele Sfântului Părinte Ierarh Grigore Teologul se află în mai multe locuri ale
creștinătății. Un fragment din craniu se păstrează la mănăstirea Slatina, ctitoria lui
Alexandru Lăpușneanu.
 Opera

 A scris poeme teologice, istorice și autobiografice, notabile prin inspirația vie

din epocă, meditația filozofică asupra vieții, apropiată de cea a poeților elegiaci 
ne-creștini. Expresia lirică a sentimentelor este completată de descrierile din
natură și de o măsură metrică adecvată.
 Despre viața sa ("Peri to heautu bion")

 Plângere pentru suferințele sufletului ("Threnos peri ton tes heautu

psyches pathon")

 Cântec de seară ("Hymnos hesperinos")

 Discursuri ("Logoi")

 Invective ("Logoi steliteutikoi").
 Citate
 Despre pedagogia divină în revelarea Sfintei Treimi
 "Vechiul Testament proclama limpede pe Tatăl, mai nedeslușit pe Fiul. Cel
Nou l-a arătat pe Fiul, a făcut să se întrezărească dumnezeirea Fiului. Acum
Duhul are drept de cetățenie printre noi și ne dă o viziune mai clară despre
sine. Într-adevăr, nu era prudentă proclamarea pe față a Fiului, pe când nu se
mărturisea încă dumnezeirea Tatălui, nici adăugarea Duhului Sfânt ca o
povară în plus, ca să folosesc o expresie cam îndrăzneață, pe când nu era
încă recunoscută dumnezeirea Fiului... Numai prin înaintări și progresări din
slavă în slavă lumina Treimii va lumina în cea mai limpede strălucire"
(Orationes theologicae 5, 26, PG 36, 161 C).
 Despre Botez
 "Botezul este cel mai frumos și cel mai minunat dintre darurile lui
Dumnezeu (...). Îl numim dar, har, ungere, luminare, haină de
nestricăciune, baie a renașterii, pecete și tot ce poate fi mai scump.
Este dar, pentru că este oferit celor care nu aduc nimic, este har,
fiindcă este dăruit chiar și celor păcătoși; botez, pentru că păcatul
este îngropat în apă; ungere, pentru că este sfânt și regesc (așa sunt
cei care sunt unși); luminare, fiindcă este lumină
strălucitoare; haină, fiindcă acoperă ocara noastră; baie, pentru că
spală; pecete, fiindcă ne ocrotește și fiindcă este semnul puterii lui
Dumnezeu" (Oratio 40, 3-4; PG 36, 361 C).
 Despre harul și misiunea preoțească
 Înainte de a-i purifica pe alții, trebuie să începi prin a te purifica pe tine
însuți; ca să poți învăța, trebuie să fii tu însuți învățat; să devii lumină, ca să
luminezi, să te apropii de Dumnezeu, ca să-i poți apropia de El pe ceilalți, să
fii sfințit, ca să sfințești, să duci de mână și să sfătuiești cu înțelepciune. Știu
ai cui slujitori suntem, la ce înălțime ne aflăm și cum este Acela spre care ne
îndreptăm. Cunosc măreția lui Dumnezeu și slăbiciunea omului, dar și
puterea lui. [Așadar, cine este preotul? Este] apărătorul adevărului, se înalță
împreună cu îngerii, preamărește laolaltă cu arhanghelii, ridică pe altarul din
ceruri jertfele, este părtaș la preoția lui Christos, plămădește din nou făptura,
reface [în ea] chipul [lui Dumnezeu], o zidește din nou pentru lumea de sus
și, lucrul cel mai însemnat, este îndumnezeit și îndumnezeiește (Oratio 2,
71; 74, 73. PG 35, 480 A; 481 A-B).
 Bibliografie
 1. Bria, Pr. Prof. Dr. Ion, „Dicţionar de Teologie Ortodoxă”, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1981
 2. Cleopa, Arhim. Ilie, „Călăuză în Credinţa Ortodoxă”, Ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită de Arhim. Ioanichie
Bălan, Editura Episcopiei Romanului, 2003
 3. Fecioru Pr. Dumitru, Traducere, introducere şi note” la Sfântul Ioan Gură de Aur, Despre preoţie”,
 4. Paulescu, Dr. N.C.profesor la Facultatea de medicină din Bucureşti, Fiziologie filosofică. Noţiunile de
Suflet şi Dumnezeu în fiziologie, Ediţie îngrijita de Dr. V. Trifu, Fundaţia regala pentru literatură şi artă,
Bucureşti, 1944
 5. Sf Ioan Gură de Aur, Despre preoţie”, trad. În rom. de pr. Dumitru Fecioru, în Biserica Ortodoxă Română,
LXXX, (195), nr. 10
 6. Studii Teologice – Revista Institutelor Teologice din Patriarhia Română, 1977, nr. 1-2;
 7. Verzan, Pr. Dr. Sabin, „Preoţia ierarhica sacramentala în Biserica Ierusalimului” în revista „Ortodoxia”, nr.
4, 1994