fariseilor,
t,,Vaivou[, laoparte
c[lasali giiubirea
dreptatea
Nemirginiti smereniegi ascultare
Venirea lui Dumnezeu
intre oameni e cel mai sigur
semn al dragostei Lui pentru
om. Este cuvdnt de mare
bucurie pentru inima curat6,
dar pentru inima intinatd nu
poatefi cevamai ingrozitor.
Ca un stdlp de foc in
addncuride bezni estevenirea
lui Dumnezeuintre oameni.$i
totul incepe cu un inger gi cu o
fat6; cur6{ia cereascdvorbegte
cu neprihdnireapdmdnteascd.
Cdnd o iniml'alt6necuratd
vorbegte cu o inimi
necurat4este vryjbe. Cend
inima necuratdvbrbegte cu o
inimI curat6, iardgi este
vrajb6.Dar cdndvorbescdoul
inimi curate estebucurie, este
pace,esteo mareminune.
Arhanghelul Gavriil este
cel dintdi sol al buneivestiride '
mdntuire a omului, cel dintdi
vestitor al acestei minuni
lucrate de Dumnezeu - cdci nu
poate fi mdntuire fdrd
minunata lucrare a lui
Dumnezeu. Iar Preacurata
FecioardMaria estecea dintdi
dintre fdpturile omeneqticare
a aluzit vestea cea bunf,, cea
(Continuarein pagina16)
De Sf. Pagti ne impirtigim
oricum? (2)
Intr-un alt loc, zice gi mai
clar despreimpdrtdgireaftcutd
gi o singurd datd, dar cu
nevrednicid, cu picate opri-
toare de la primirea Sfintelor
Taine:"Nu esteindrdzneali gi
obrdznicie a se impdrtdgi
cineva des, ci impdrtdgireacu
nevrednicie, chiar. dacd gi
numai o dat[ pe an. Iar noi
suntem at6fi de ticdlogi gi
nepricepuli cd tot anul facem
pdcategi nu ne strf,duim sd ne
curd{im de ele gi socotim cd
fr*
luiDumnezeu?'t
Bunivestiic,lnceputulmAntuirii noastre
Colonizare culturall a Europei de Est
Nu qtiafi cine impinge
organiza{iaASURde la spate-
ai cdrei reprezentanli sunt
Moise gi Cernea - in lupta
impotriva firii unui neam
c re g ti n ? Ac e i a g i c a r e au
organizat Maidanul la Kiev gi
care promoveazd
homosexualitatea in for{6,
numind un ambasadormondial
pe aceastd problem6 in
incercareade a colonizao lume
care se opune incd
experimentelor sociale
criminale.
estede ajunspentrumdntuirea
noastri sd nu ne impdrtdgim
des gi s6 indrdzrirn cu ocard
impotrivaTrupuluilui Hristos.
Pr. XENOF'ONT
(Continuare in pagina 4)
Postul- cilitorie sacrl
Caleapostului ar puteafi
socotit[ plictisitoare de cdtre
unii, iar de cf,tre allii, ca o
binecuvdntare.Contemplativd
este toatd aceastdperioadd de
patruzeci de zile, de postire.
Fiindc[ vor fi din ce in ce mai
pufine grijile pdcdtoasegi mai
mare ingrijorarea pentru
mdntuirea sufletului. Dar, cu
toate acestea, calea pe care
,trebuie sd mergem are a ne
oferi gi ispite de care greu ne
vom descotorosi,
redeqteptarea apare in mod
cert pe parcursul deplas6riiin
cdldtoria sacrd, timp in care,
prin rugdciune gi prin Sfhnta
Tain[ aPoc[infei secreeazdun
Departamentul
de Statal 't Pr. Constantin
SUA, prin Biroul pentru CATANA,
Iulian CAPSALI Minlstirea Viratic
(Continuare in pagina 9) (Continuare in pagina 5)
Impotriva homosexualitnfii$i a
perversiunilorde oricefel (1)
"Vai noud, dacd anl c o m p a si u n e c r e $ t i n A g i
ajuns mai ftrd minte decdt neostoitddurerepentrutofi cei
animalele gi mai neruSinali c a r e a u a j u n s s d l a g a l
decdt cdinii! Cdci ei nu se
Dr. Ioan CANDU
tmpreuneazd aga, ci firea lor
(Continuare in pagina l0)
t;i cunoagte hotarele"
(Sfhntul Ioan Gurd de Aur -
Omilia a IV-a la Romani).
Cu negrditd rugine, in
locul celor caregi-aupieldut-o
integral, cu addncf, m6hnire
pentru toli cei care, prin
promiscuitate morald gi
complicitate, contribuie direct
la degradarea persoanelor
umane, cu nesfdrgitI
Pagina2 Martie2015

Agendaepiscopalila PS Galaction
DuminicS, I februarie 2015 - slujegte Sfrnta Liturghie gi parastasin bisericaSfinlilor
SfbntaLiturghie in biserica Sfdntului Mucenic ImpdrafiConstantingi ElenadinAlexandria.
Ioan Rusul din Mdndstirea Nagterii Maicii Duminicd, 15 februarie - slujegteSffinta
Domnului - Addmeqti. SdvArqeqteslujba de Liturghie gi parastas in biserica Sfin(ilor
sfinfire a apei gi Molitvele SfAntului Trifon la Apostolidin Zimnicea.
troifa sfdntului de la cernetu. Mar{i, 17 februarie - sdvdrgegteSfbnta
Luni, 2 februarie - Sf6nta Liturghie in Liturghie gi parastasin bisericaSfhntuluiMare
biserica Sf. M. M. Gheorghe din parohia MucenicTeodorTirondin RoqioriideVede.
Calomfireqti,hiroteseqteiconom-stavroforpe SAmbItS,2l februarie - SfbntaLiturghie
preotulparohSilviu GeorgeDamian. in bisericaSf. Mironosile Maria Magdalenadin
Miercuri, 4 februarie - participd la ge- Mdn. Pantocrator - Drdgdnegti Vlagca gi
dinla de lucru a Adundrii Nationale Bisericegti hirotoneqtediaconpe GheorgheMurgoci.
in sala Centrului Nalional pentru Formare Duminic5, 22 februarie - Sfdnta Litur-
Continud,,DumitruStdniloae"din Bucureqti. ghie in bisericaSf.ArhangheliMihail qi Gawiil
Joi, 5 - marfi, 6 februarie - participdla I din Zimnicea, hirotonegtepreot qi hirotesegte
gedinfa de lucru a Sfhntului Sinod la Palatul duhovnicpe diaconulGheorgheMurgoci.
Patriarhal din Bucuregti. ^SdvdrgeqteSfdntul Miercuri, 25 februarie - sdvdrqegte
Maslu in bisericaSfinlilor Impdra{i Constantin Sfdntul Maslu in bisericaSfinfilor Arhangheli
qi Elenadin RoqioriideVede. din Fotdcheqti - Videle.
-
DuminicS, 8 februarie slujegteSfdnta Vineri, 27 februarie - sdvdrgegte Sfdntul
L i tur ghie in bise ri c a A d o rm i ri i M a i c i i Maslu in bisericaSfintei Mironosile gi intocmai
Domnuluidin RoqioriideVede. cu Apostolii Maria Magdalenadin Mdndstirea
Mar{i, 10 februarie - sdvdrgegteSfdnta Pantocrator- DrigdneqtiVlaqca.
Liturghie gi parastas in Catedrala Sffintului Sf,mbit5, 28 februarie - SfdntaLiturghie
Sfinfitului Mucenic Haralambie din Turnu gi parastasin biserica Sf. Mironosile Maria
Mdgurele. Magdalena din Mf,ndstirea Pantocrator
Miercuri, 1l februarie - sdvdrgeqte DrdgdneqtiVlagca.Sdvdrqeqte Vecerniaqi Litia
SfAntulMaslu in CatedralaEpiscopaldSfAntul in biserica Sfdntului Acoperdmdnt al Maicii
Alexandrudin Alexandria. Domnului din M[ndstirea Crasna- Prahova.
SimbItI, L4 februarie - sdvdrqeqte

nimic - decdt
intre mineqi Tine, sdnum-alungi Redacfiaqi administrafia
I)oamne! S.C.GEEA S.R.LBac6u
intre mine gi Tine - Doamne
Autorizatie: J04I 1903I 1992
nu cer nimic - nu vreau e un rdzboide cuvinte-ncelate- iarnu de
CaleaMdr[qegtinr. 185.bloc
nimic - din celefbgdduite:preadestuld frate cu frate - qi
86, etaj II, ap. 7, cod 600073
imi estebucuriade a sta o-mpdcaremdreafddetoamne Bac6u
in aceeagicasdcu El Teletbn/tax: 0234I 55fi1 A.
dupdora l8
ce-mi trebuiegtemai mult dec6t
Vin tot vin stihii de ciori...
aceastdmireasmd de e-mail:
sfdntdgrddin6? - ce-mi vin tot vin stihii de ciori pestebiatalard credintaortodoxa@yahoo.
com
poatefolosi mai inalt dec6t nu mai vezi nici munfi nici flori de-atdtaocar6:
luminataLui tdcere- cu care cdrdielistrdine-ncappe postde poruncd Conturi:BCR Bacdu:
neamgi limba nu mai scap':la gunois-arunc6! Codul IBAN RO63 RNCB
md inconjoard intru
002603089475000 l;
a Savrere- precumcu TrezoreriaBac[u:
cel mai sldvitgi pe aici au fost odat'rai - nectarqi-ambrozii
pe aici lumini ningeauin poienivoivozii Codul IBAN RO44TREZ
bogatvestmdnt- dezlegatde origice 0615069XXX000579
tArguireorijurimdnt? ci acumse-nvenineazd sdngedin cuvinte
iar apostolulLui Cristpldngeqi neminte!
ce-nii poatelipsi - cdndEl este
leacimpotriva oricdror sudori de ...pdndla nisip se-nchindteferibeduinii...
viserele - gi aici nu-i nimic preasfhnt:latrdpinguinii!
sfegnical vdpdii in,telepciuniiimi pe aici treceaucdndvahoardagi nechezul
este- in ceasurile
mele - atdtde ingreunate-ntru dar din cer sepogorauPajuragi Crezul!
noapte? ...astdzipdn'gi CrinulAlb pdlpdie- pdlitul:
pe la noi sdtrecidevrei ca sEvezi Sfdrgitul...
! intreaga rdspundere
pentru opiniile exprimate
inTine locuiesc- Doamne:nu-Ti cer
Adrian BOTEZ revine autorilor

Credinla Ortodoxd
Martie2015 Pagina3

Editorial

Mer€urrlsucit ca un arc strflmb (1)

La prima vedere,ultimele luni ale poate implini, rdmdne logic6, ra{ionald, ,,Cduta{imai intdi impdrd{ialuiDumnezeu
viefii romdnilor, dominate.de triumfale formal-fariseica,neroditoare.Acelagi gi dreptateaLui qi toate acestease vor
biruinfealejustifiei impotrivafrrddelegii, tdlcuitor,pr. dr. Ioan Mircea, afirmd:,,Alta addugavou6"(Matei6,33), cd primordiale
par a constituio veritabildintoarceredin e s te i n s d d reptatea l ui D umnezeu, sunt impdrdfiagi dreptateaLui Dumnezeu
patria nega{ieigi rautalii in aceeaa afir- dreptateaharicd. El este din fire drept gi qi secundare adiugirile. $i iariqi ascultdm
marii binelui.Se pecetluiesc condamniri lucreazddreptateape care o ddruiegte,o glasulMdntuitorului:,,Cdde nu va prisosi
aleunortdlharideranginaltgihrd.nim, prin impdrtdgegte gi oamenilorca pe un dar qi dreptateavoastrdmai mult decAta cdrtu-
aceasta, senzafiacd se vindecdrdni addnci subformd de har lucrdtor,sprea-i aducein rarilor gi fariseilor,nu veli intra in impd-
pricinuite neamului intreg. in realitate, stareade infiere qi de dreptate,dinaintede ri{ia cerurilor"(Matei 5, 20). Cum e drep-
,,primavedere"e falsd iar senzafiavinde- cdderea lui Adam. t...1 Harul infierii tateafariseilor gi a cdrturarilor?FdfarnicS,
cdrii e o inqelare,fiindcd dreptateaome- primit prin botez,stareadedreptateqi viafa mincinoasd,falsi, trupeascd,inlepenitdin
neascd,sdvdrgit6corect prin pedepsirea vegnicdle dobdndimprin credinfi gi le vremelnicie:,,Vaivoud,fariseilor!Cd dali
faptelornelegiuite,incearcdsdcurefeefec- facem lucrdtoare prin fapte bune, in zeciuialSdin izmi 9i din untari{6gi din
tele nedreptetiigi nicidecumsd-i elimine conlucrare cu harul"(op. cit., 142).Drepfii toatelegumelegi 16sa{ila o partedreptatea
cauzelegi,astfel,sdddruiascdinsindtogire Legii Vechi, prin credinqd,au primit gi iubirea de Dumnezeu"(Luca Il, 42).
organismuluisocial.SffintulPdrintePaisie dreptatea de la Dumnezeu,gifrgdduinfagi Formalism de ochii lumii sub care se
Aghioritul ne aten{ioneazS:,,Dreptul e unele biruinli, dar mdntuirealor, pdnd la dezvol td cea mai urA ti nel egiuir e:
logica omeneascd"(NevoinfI duhovni- Hristos, n-a fost intru rodire (Evrei, cap. nedreptatea. Exact ca in societateanoastrd-
ceasci,SchitulLacu,2001,p. 106),adicd l[, Romani4, 13)).Abia inomenireagi deastdzigi mai abitir in aceeadem6ine!
e dreptate(logica)schimbdtoare dupdcum Jertfalui Hristospe Crucepentrudreptate, La Dumnezeu dreptatea face parte
bate vAntulduhului lumii gi dupd intere- pentrucurdlireade pdcat,ilimpdrtigesc pe din fire, este fiin{iald, in armonie cu
sele,mereualtele,alecelorcarediriguiesc om de darul dreptdlii, o preschimbdpe adevdrul,via{a, iubirea, atotmilostivirea,
societatea.Dreptate (lege) dupd cugete aceastain harismd vindecdtoaregi m6n- atotputerea,in{elepciunea, vegnicia gi
trupegti!Dreptatedupi cum vor mugchii tuitoare: ,,Dreptatrealui Dumnezeuvine multe altele pe care mintea noastrd nu
mei gi dupdcum se migcddorinlelegi sco- prin credinp in IisusHristos,pentruto{i gi poatesd le cuprinddqi sd le in{eleagd.Iatd
purile mele! Pe de o parte,sunt legiferate peste tofi cei ce cred" (Romani 3, 22) ce grdiegteprooroculDavid: ,,Dreptatea gi
nelegiuirile, pe de alta, sunt pedepsili pentru c6 pe Hristos ,,Dumnezeu L-a judecatasunttemeliascaunuluiTdu" (Ps.
nelegiuilii.De pildd, a fi homosexuale un rdnduit [jertfl de] ispdgire,prin credin,tain 88, l4) gi ,,DreptateaTa este dreptatein
,,drept"al omului,legalin multe locuri,iar s6ngeleLui, ca s6-gi arate dreptateaSa, veacAi legeaTa, adevdrul"(Ps. ll8,142).
oprirea de a fdptui acestpdcatstrigdtorla pentru iertareapdcatelorcelor mai inainte Dar in firea noastr6,edzuthin ce mod se
cer, in concep{ia corectatd conform fdcute" (Romani 3, 25). Dreptatea lui manifestd dreptatea,acum, dupd ce am
intereselorde grup,devineo ,,nedreptate". Dumnezeue legeduhovniceasc6 gi presu- intratsubinrAulireaharuluihristic?,,$tim
Logicaomeneascd falsificd,astfel,ordinea puneconluuareafapteloromului cu harul cd Legea e duhovniceasacd;dar eu sunt
naturald,inverseazdfirescul umanitdlii.A divin. Sfbntul Marcu Ascetul confirmd trupesc,v6ndut sub pdcat.Pentru cd ceea
face avort este un drept al femeii, legal acestin{elesal dreptdfii:,,CAndnevom sili ce fac nu gtiu; cdci nu sdvdrgescceea ce
aproapepestetot. Dacd te opui pruncu- s6 implinim in congtiinfdporuncile lui voiesc,ci facceeaceurdsc.[...] Cdcia voi
ciderii, re^zultd cd o nedreptd{eqti pe tdndra Dumnezeu,vom infelege cd legea Dom- se afld in mine, dar a face binele nu aflu;
ucigag6.In acest mod ajunge nebun cel nului estefdrd prihan6;cd se cultivd prin cdci nu fac binelepe careilvoiesc, ci riul
careseimpotrivegtenelegiuirii!De aceea, faptelenoastrecele bune,dar fdrd mila lui pe carenu-l voiesc,pe acelail s[vdrgesc"
cu durere,observdmcdjustifiaomeneascd, Dumdezeunu estecu putinfdsdsedesdvdr- (Romani7, 14 - l9). Tot Sfhntul Apostol
oricAtde durdar fi, nu tdmiduiegterdul din geascd in oameni"(Filocalia,vol. 1,Haris- Pavel ne ldmuregtec6 inlduntrul nostru
societate,ci ii infricogeazdpe unii, curdfd ma, Bucuregti,1993,p. 288). Fird harul domind legeadin ,,trupulmor{ii" care ne
cdtevaefecteale fdrddelegiigi pune frdne Creatorului,dreptateafbpturii c6zutenu e face robi ,,legii plcatului" (Romani7,23,
temporaremanifestdriiacesteia. Ceeaceni nici duhovniceascd, nici roditoare,ci e 24). $i nu estescdpare?Atunci de ce S-a
separea fi o victorie a dreptAfii,in zilelea- vAnarede vdntprin carese inmullegterdul intrupat gi S-a jertfit Hristos? ,,Cei ce
cestea,nu constituiedecdto compensare in lume.,,CdciImpdrdlialuiDumnezeu,ne primesc prisosinfa harului gi a darului
p s i h o l o g i c d n e g a t i v d a n e d r e p t d l i i spuneSffintulMaxim Mdrturisitorul, este dreptSlii vor impdrafi in via{d prin Unul
generalizate. inaintede orice dreptate,mai bine zis e ea Iisus Hristos" (Romani 5, l7). $i c61i
Dar care este dreptateace-i face fe- insdgi dreptatea,spre care tinde, ca spre oameni botezafi ortodox, din societatea
ricili pe aceia care fldmdnzescgi inseto- {inta finald, toatd.miqcarea celui ce se noastrdactuald,, primesc, nu neapirat pri-
Seazddupd ea? (Matei 5, 6). ,,Dreptatea strdduieqte.Fiindcd dreptateainseamnda sosin{a, ci mdcar pu{indtatea harului
este o viefuire dupd voia lui Dumnezeu, dain mod egalfiecdruiadupdvrednicie;iar Domnului nostru Iisus Hristos? Numai
opusdnedreptd{iigi nelegiuirii.Dreptatea Impdrd{iaeste ocrotirea dupd lege. Deci Sfin1iiingeri carelin inventarulintegralal
adusd de Hr-istosgi cerutd celor ce au dreptateae aceeaqicu lmpdrd{ia.Prin ea, faptelornoastregi Bunul Dumnezeugtiu.
ascultatEvangheliaLui este o dreptate ca prin {inta finala, pot mergecu ugurinfd Cu mai mulli ani inainte, Cuviosul
ddruitS,un dar al lui Dumnezeu"(Pr. dr. cei ce vor spreImpdrilie, ca spreorigine. SofronieSaharov,aflat subbinecuvdntarea
loan Mircea, Dic{ionar al Noului Tes- Fiindcd dreptateaeste Impdrd{ia lucratl Sf6ntului Siluan Athonitul, ne-a avertizat
tament, EIBMBOR, Bucuregti,1995,p. [actualizatd], iar Impdrilia, dreptatea cd harul Duhului Sfdnt s-a retras de la
l4l). Agadar, dreptatea,ca gi infelep- sprijinitd prin fapte" (Filocalia, vol. 3, generafiilede dup6cel de-al doileamdcel
ciunea,ca qi iubirea,ca gi smerenia,ca gi Harisma,Bucuregti,1994,p.326).Nu, nu mondial. Cu toate acestea, suntem
mila, este o harismd dumnezeiascd,o ne putem inqela in cuvdntul acesta, convingicd Dumnezeunu ne-apdrdsitcu
energienecreatece pogoar6,ca un dar,din dreptateae hotdrdtoarepentru mdntuire,
mAna lui Dumnezeu.Din normeleLegii pentruvia{avegnicS.SfAntaEvangheliene Ioan ENACHE
Vechigi din fapteleomului,dreptatea nu se de incredinfaredeplind in acest sens: (Continuarein pagina 9)

Credinta Ortodoxd
Pagina4
De SfintelePaqtine impirtlqim oricum?! (2)
(Urmaredin pagina1)
Sd ne gdndim ci cei ce au rdstignit pe
Hristos,numai o singurddatd L-au rdstig-
nit; qi pentrucdnumaiodatdL-aurdstignit,
au facutun pdcatmai mic? $i Iuda numai o
dat6,L-a vdndut, qi pentru aceastanu s-a
os6ndit?Nu esteasa.nu! Pentruce dar sd
folosim Sffintairnpartaguniecu mdsurarea
vremii? Timpul cel mai bun pentru a ne
impdrtigi este congtiinla curat6" (Deasa
implrtlgire cu Precuratele lui Hristos
Taine).
Citatelede mai sus sunt luatedupd o
carte scrisd de un monah athonit Neofit
Kavsokalivitul gi prelucratd de citre Sf.
Nicodim Aghioritul. Cartea aceastaeste
una dintre cele mai folosite de cdtre
susfindtoriicampanieipentruimpdrtdgirea
tuturor. Zicem cd, suslin impdrtdgirea
tuturorpentrucd seferescca de foc sdarate
de fiecare datd cdnd cheamdstdruitor la
impdrtigire, cd nu-i privegte gi pe cei cu
picate opritoare indemnul lor, gi nici nu
aratdfoarte clar totdeaunacare sunt acele
pdcateopritoarede [a impdrtdgireacu Sf.
Taine. Cdci cine are minte sdnitoasd gi
citeqte cu luare'aminte aceastdcarte, va
vedea frrd putinfd de tdgaddcd autorii ei
specificd adesea cd nu-i cheamd la
impdrtdgirein niciun caz pe cei care au
pdcate opritoare de la primirea Sf.
Impirtdganii. Citim in cuprinsuI ei cd
trebuie sd se apropie de Sf. Impirtdqanie
doar cei care: "n-au pdcate care si-i
opreascd"sau,,nuau piedici" sau,,nuau
oprire" sau,,nu au impediment"sau ,, nu
sunt sub canon(de oprire de la Sf. Taine)"
etc. Toatesunt expresiiprin careii descrie
pe cei cu p6cateopritoarede la primireaSf.
Impdrtdqanii.
Insd ca sI ne fie clar pentru toli gi
pentru totdeauna,cine sunt cei cu pdcate
opritoare de la Sf. Taine, sd citim o altd
carte a Sf. Nicodim Aghioritul intitulate
,,Carte foarte folositoare de suflet" sau
,,Pidalionul",cei caresuntmai rdvnitorigi
vom vedea adevdrul invederat tuturoq
intr-un chip tot atdtde clar,cum strdlucegte
soareleinamiazazilei pe cer.Dim maijos
o listdcuuneledintrecelemai desint6lnite
pdcateopritoarede la Sf. Tainepentrua gti
oricine cite$te despreele cd dacd are pe
vreunul dintre ele (sau mai multe), nu se
poateimpartdgi.O poateface doar dupdce
st6,oprit de la impdrtiqire,anii pe carei-au
hotdrdtSf. Pdrinfi pentruaceastagi dup6ce
face nevoinfele pe care le-au cerut ei in
acestsens.
Iatd cele mai grele dintre picatele
opritoarede la primirea Sf. Impdrtdganii.
Nu te poli impartdgi: fie cd e vorba de
ne{inereala dreapta-credin!6,
ortodoxia,qi
sustinerea cu multd ardoare a
ecumenismului,erezia ereziilor, cum e
numitdde c6treSf. Pdrinti.fie cde vorbade
CredinfaOrtodoxd
avorturi (azi mai ales prin mijloace
moderne ca:. sterilet, pastile
anticoncepfionale,injecfii gi altele care
suntavortive),fie cd e vorba de desfrdnare
saupreadesfrdnare (adulter),fie cd e vorba
de c6sdtoriemixtd (intre un ortodox gi o
neortodoxdcdreianu i s-afbcutin prealabil
trecerea la ortodoxie, cum se aratd in
Pidalion la Canonul46 al Sf. Apostoli),
care estetot desfrdnare,fie cd e vorba de
divorl necanonic(nu din cauzaadulterului
saua cdderiiin erezie)gi apoide cisdtoriaa
doua chiar la bisericS,dar care estetot o
preadesfr6nare (Canonul 48 al Sf.
Apostoli), fie cd e vorba de vreo cdsdtorie
nelegiuitd, adicd in grade de rudenie
trupeascisauduhovniceascd nepermiside
Sf. Ioan GurI de Aur
Pocflinfacu lacrimi (2)
Nu spunastaca sdoprescrAsul,ci ca
sd curm rdsul dezmSfat.Spune-mi,te rog,
pentruce te strici de rAs,pentruce trdieqti
nepdsdtor,cdnd egti vinovat de atdteap6-
cate,cdnd trebuie sd te infbfigeziinaintea
infricoqdtoareijudecdti gi sd dai am6nun-
{itd socotealSde toate faptele sdvdrgitepe
pdmdnt?Da, vom da socotealdde pdcatele
sivdrgitecu voie gi frrd de voie. ,,De cel
care se va lepddade Mine inainteaoame-
nilor, spuneHristos,Mb voi lepddaqi Eu de
el inaintea Tatdlui Meu"'u. Chiar dacd
lepddareade Hristos este frrd voia noas-
tr6, totugi nu scipdm de pedeapsd,ci vom
da socotealdgi de ea. Vom da socoteali gi
de celepe carele gtimqi de celepe carenu
le gtim. ,,Nu mi gtiu vinovat cu nimic,
spune Pavq!, dar nu cu aceastam-am
indreptdlit"".
Vom da socotealdde cele fdcute cu
gtiinfi gi de cele frcute cu neqtiinfd.,,Le
mdrturisesclor, spunePavel, ci au rdvnd
'';
pentruDumnezeg dar nu cu gtiinf6" to-
tugi aceastanu le e de ajuns pentru apdra-
rea lor. Scriindu-lecorintenilor,Ie spune:
,,Darmi tem ca nu cumva,precumgarpele
a am[git pe Eva cu vicleguguls[u, tot aga
sdabatdgdndurilevoastrede la cur6{iacea
intru Hristos"''.Agadar,cdndavemsdddm
socotealdde at6teapdcate,mai stai gi rAzi,
mai spuiglume,te mai desfrtezi?
- Dar ce folos am, agputeafi intrebat,
dacdnu fac acestea, ci pl6ng?
- Foartemarefolos! AtAt de mare,in-
c6tnicinu pot safi-l infdligezprin cuvinte.
La tribunaleleacesteadin lume, oric6t ai
lScrima,nu scapide osAndddup6ce sentin-
fa a fost pronunfatS.Dar la tribunalul cel
duhovnicesc,de suspininumai,ai schim-
bat sentinla,ai cdpdtatiertare.De aceea
Hristosspunemultedesprepldns,fericegte
peceicepldng'"gi nefericegte peceicerAd.
Locul acestain care ne gisim nu-i
pentru rds, nici nu ne-am adunat aici sd
rddemcu hohote,ci sd suspindm;gi prin
Martie2015
canoanelesauhotdrArileSf. Parinli gi care
trebuiedesfEcutd,fie cd e vorba de relafii
trupegti nepermise care sunt socotite
pdcatestrigdtoarela cer ca sodomia sau
mai alesgomoria,fie cd e vorbade a apela
sau de a face diverse forme de vrdjitorie
mai vechi sau mai noi ce se gdsescin
tehnicileorientalecayogagi altele,fie cdai'
o profesieprin carete faci pdrtagla pdcate
grele(de pildl, lucrezila farmaciegi vinzi
pastileanticonceplionale saualtemijloace
care sunt avortive), fie cd e vorba de alte
picate grele pentru care Dumnezeu
ingiduie s5.ai necazurigi diferite probleme
ca sd te trezegtidin somnul pdcatelorgi sd
lupfi pentrua le pdrdsiqi sdpui in locul lor
faptelebune.
acest suspin sd moqtenim implrdfia
cerurilor. Cdnd stai inaintea impdratului
acestuiapdmdntesc,nici nu indrdznegtisd
zdmbeqti;dar cdnd stai in bisericd,unde
esteSdpanulingerilor,nu staicu cutremur,
nici cu cuviinfd,ci rdzi qi de multe ori te
mAnii.Nu te gdndeqticd Il mdnii prin asta
mai mult decdt prin celelalte pdcateale
tale?De obicei Dumnezeunu-$i intoarce
atdtde mult fala de la cei ce pScdtuiesc,cdt
de la cei ce nu se pocdiescdupd ce-au
plcdtuit.
Cd toate acestea,sunt unii oameni
atdt de nesimfifi c6 gi dupd acestecuvinte
spun:
- Sd dea Dumnezeu sd nu pl6ng
niciodatd,ci s6-mi facd parte de rds qi de
joacdtoat[ via1a.
- Poate fi un gdnd mai copildresc
decdt acesta?C[ nu Dumnezeu i1i face
parte sd joci, ci diavolul! Ascultd ce-au
pd{it cei ce au jucat! ,,A qezut poporul,
spuneScriptura,a mAncatqi a bdut qi s-a
sculat s[ joacel"''. A$a au fEcut gi
sodomenii,agaau frcut gi cei de pe vremea
potopului.Ca gi despreei spuneScriptura
c[ ,,erau mdndri, aveau de toate gi se
rdsfdlaude belgugulpiinii""'. Iar cei de pe
timpul lui Noe vedeauci de atdfiaani lucra
la facereacordbieigi totugi o duceaunumai
in petrecerica nigte nesimfili, fdrd sd se
gdndeascdla cele ce aveausd se intdmple.
De aceea,cind a venit potopul pe tofi
acegtia i-a mdturat, iar nivala apelor a
inecat atunci intreaga lume. (Omilii la
Matei, EIBMBOR, Bucuregti, 1994, pp.
8s - 86).
'u
Mateilo, 33.
t'
I C or.4,4.
't
Rom. 10,2.
''IICor.
11,3.
'nMatei5,4.
't
Ieg.32,6.
'u
lez.16,49.
Martie2015
Postul r cllltorie sacrl
(Urmare din pagina l)
mediu puternic Ai benefic, constructiv
pentruo via!6duhovniceascd in carepo,tis5.
respiricu bucurie,c[ ai ajunssdte schimbi,
nu pentruochii lumii, ci pentruDumnezeu.
Calea sacrd nu presupunesuferinli, dar
cere a se pune capdt pdcatului,cu v6rf gi
indesat,acestaestede fapt gi sensulCdl6to-
riei sacrea omului. Instrumentelei s-au
dat:postulgi rugiciunea,caleaestedeschi-
sI, tu, omuleintrl gi cdl[toregte!$i, dacdpe
aceastdcaleai gi suferit,astas-aintdmplat,
fiindci ai apucat-ope o cirare ocolitoarece
te-aindepdrtatde Caleasacr[, uitAndde ce
ai intrat pe ea qi unde aveai de gdnd sd
mergi.Postulestevremeac6ndtot omuligi
poate lua un angajamentinterior de a-gi
controlasufletulqi inima, gi sI se experi-
mentezepe sine,in toatdaceastdperioad[,
astfel ca, la finalul cil'dtoriei, Dumnezeu
s[-i ofereceamai calddimbri{igarepentru
toati ostenealabunei cdldtorii in postiregi
iegireadin lumeapicatului.Un miracolse
ascunde aici. Miracolul este acela cd
aceasti schimbarea modului de a gdndi
despreceeace inseamn[postul,carepoate-
aveaefectnu numai cdt qinevremealui, ci
gi dupl aceea,asupratuturor momentelor
din viitor, cdnd fiecare eveniment e o
binecuvdntare.Oamenii, cu adevdratspi-
rituali- aceiacaresevddpeei inqigicafiind
mai mult decdt nigte simple creaturi,ca
nigtefiinp duhovnicegti - suntaspiranfide-
termina{i, hotdrdfi, intreprinzltori, moti-
vafi qi profund consecvenfide a-L ruga pe
DumnezeusI-i ajute.Cdci lumeaareastdzi
nevoie de-a fi tdmiduitl, de-a fi ajutatl,
de-afi recreati.E nevoieca oameniisd re-
cdgtigeimensaputerecu careau fost inzes-
trafideDumnezeu,pentrua seluptacu for-
lele riului, care aduc zbuciumul gi
suferinfa.
- De ce esteagade lung[ Caleasacrd
din vremea Postului Paqtelui?Este lungi
aceastl cale, pentru ca omul sd aibd timp
sd-gifiarbi orgoliilecu duhulrugdciuniigi,
cu obrajiiscilda{ide lacrimi,sdseinmoaie
gi ultimile parcele secetoasedin iniml
pentru a incolli dorinla de m6ntuire.Unii
infeleg vremeapostirii ca sd nu indesein
rdgnilacavitIlilor bucalenimic..., dar nu
gtiucd,,falsaevlaviele poatepregdtifalsa
mAntuire"gi chiar plecdrilegenunchilor,
degi e un gest al conqtientizdriipdcatelor,
dacl inimae hr6nit[ cu clevetirea,posibili-
tatea intdlnirli cu Hristos este diminuatd.
De mii de ani, IisusHristosne di intdlnire
in duminici gi sSrbdtori,iar in \rremea
postului,intr-un mod mai special,pentrua
ne vedeaimpreun[ cu celdlalt,pentrua ne
vedeacregtinibuniin BisericaLui, pentrua
ne vedeaefortul la rug[ciune, pentru a ne
vedea gazdabinefrcitoare pentru cel in
suferin{i, pentrua ne vedeaftrd de plcat.
Postul - CilStoria sacr[ ne plaseazi,la
intersec{iacerului qi plmdntului pentru a
pagina5
privi spre Crucea lui Hristos ca sd ne-o facd omul: s6-qi vini in fire, si
asumim gi noi, prin iubire curatdgi iertare congtientizeze stareade indreptare,qi s[ se
adeviratd. Vremea acestei clldtorii este intoarc[..Intorcdndu-se,va fi primit frrd
rdnduitdde cltre Sfin{ii P[rin{i, pentru a nici un reproq" (Pr. Prof. Dr. Constantin
pune,,m[surdlimbii, limite ochilor gi auz Coman, ,,Dreptatea lui Dumnezeu gi
fbr[ curiozitateaurechilor",doaragaCalea dreptatea oamenilor", Edit. Bizantin[,
sacr[ are sd devin[ viafi., iar recunogtinta 2010, pag. l7). $i inlelegem, agadar,cd
trebuies[ fie pusd la picioarelelui lisus. reflexulacestaal bundtdliinecondilionatea
Aga incdt, si nu rdtdcimpe caleapostului lui Dumnezeuse materializeazdcontinuu
cu slujbigia simpll, cu injosirea celui in practica Bisericii, primind pe orice
miluit, cu bdrfa neadecvatd,cu egoismul, pdcitos, oferindu-i ospitalitatea
cu intenlii nefericitegi planuri diabolice, duhovniceascd.Dragostea gi dorin{a lui
,,ci si avemt[cere in gurd,sfialdin vedere, Dumnezeuesteatit de marede a-i recupera
dulceafi la cuvinte gi infelepciunein ini- pe cei rdticili, incdt El ii agteaptdin orice
m[" (vezi PreotBogdanTaifas,,,O birl5 clipd si se intoarcdgi, prin Profelii Sdi,
nespoveditl",EdituraAgnor- Sibiu,2011, Dumnezeu face cunoscut acest lucru:
pag.29). Iar SfdntulNicodim Aghioritul ,,Oarevoiesceu moarteapdcitosului,zice
faceo inventarierea picatelor s[vdrgitecu Domnul Dumnezeu- gi nu mai degrabi sd
limba: osdndirile,grdirile de riu, ocdrile, seintoarcdde la cdrdrilesaleqi s[ fie viu?']
ascunderile, afuriseniile,insinulrile,acele (Ezechiel18,23). $i tot in cartea Ezechiel
blestemenesocotite,certurile,cuvdntdrile revine atdt de insistentacestcuvdnt al lui
urdte qi toate celelalte,pdnl la cuvintele Dumnezeu:,,Precumeste adevlrat cI Eu
degarte. Agadar,pentrufiecarecuvAntrostit sunt viu, tot aqaestede adevdratcd Eu nu
vom daseamila ziuajudec[fii.Mesajuldin voiescmoarteapicltosului, ci ca pdcdtosul
vremeapostului este: ,,Trupul lui Hristos sd se intoarcdde la caleasa si sd fie viu.
primili gi^din izvorul cel frrd de moarte intoarcefi-v[, intoarcefi-vd i. la clile
gustafi!" In fapt, ,,nu existi pdcat atAtde voastrecelerele!.,."(33, 1l). Acestaesle
mare,cares[ nu poatdfi iertat de Dumne- strigdtullui Dumnezeuqi cerin{aBisericii
zeu.Nu existi indepdrtaregi rdticire atdtde pentruo buni cdlltorie in aceastdvreme a
mare a oamenilor,ca sd nu poatdfi iertat[ SfdntuluiPost: ,,Si ne intoarcemde la cdile
de Dumnezeu.Un singur lucru trebuiesd noastre!".
Rugiciunea PreotuluiMartir
ConstantinSf,rbu
DoamneIisuseHristoase,stauruginat simfdm6ntulcd n-am fost intotdeaunaqi
inaintea Ta gi nu mai pot scoatenici un intru totul hotdrAtsi-mi dau via,tapentru
cuv6nt,decdtde pocdinfi gi rugiciune! A Tine. Cd au fost uneori momente de
fost gi in viafa mea o vreme c6nd Ji-am slSbiciunein care m-am ldsat doborAtde
f5cut lduddroase $i intristare gi n-am putut
uquraticefrgiduinle. Eram strdbatecdntdndvdile reci
tdndr,Doamne,iar jertfele, gi addncialeumbreimorlii.
catacombelegi moartea,pe Astdzi, Doamne
care md ldudam atunci ci Iisuse,inima meaesteplind
voi fi gatasdle indur pentru de sfiald gi team6, stdnd
cuvdntulTdu,mi sepdreau inaintea Ta. Sunt in viafa
doar nigte declarafii mea nespus de multe
inflicdrate gi frumoase, momentein care ag fi gata
care vor rdmAne subiecte s6-mi dau viafa pentru.
de cdnt[ri gi de predici pe Tine, frrd nici un regret gi
totdeauna. fdrd nici o dorinfi
Dar, cAnd,mai tArziu, pdmAnteascd.Dar sunt $i
a venitvremeasd-miceriin clipein carecevami separe
parte adeverireacu fapte a cd mi infioard incd gi md
acelor grdbite fdgdduinle Preotul martir re!ine...Acest fel de clipe
de iubire gi ascultare pe Constantin Sirbu ag dori sd nu mai fie
care Ji [e frcusem, abia niciodatS, Doamne, in
atunci mi-am dat seamace inima gi in via{a mea! Ci
pref se cereaca sl-mi respectlegdmdntul neclStinatgi neinvins sd-Ji pot da viala
pe care il frcusem. Oricdte momente nrea in orice clip6, fErd laude gi fdrd
inil{itoare am avut peacestdrum,oricAtde indoieli, spre slava numelui Tiu, marele
mari biruinfe gi binecuvdnt6riam cules, meuDumnezeugiMdntuitorIisusHristos.
oric6t de curajosam strdbitut uneori prin Amin. (Preotul Martir Constantin Sdrbu,
intunericul acestorincercdri,totuqi nimic Lacrimi gi Har, EdituraBonifaciu,2010,
nu mi-a rlmas mai puternic in minte ca edilieingrij itd la MAn[stireaDiaconeqti).
redinta Ortodoxd
Pagina6 Marrie2015

Spirit cre$tingi rafinament liric

Consider cd,poezia atinge cele mai se topiserS/ cei doi se rugau mai departe./ inger Maria a spus:/ <facd-sevoia Ta>/
inalte cote spirituale atunci cdnd este celula plutea intr-un nor de lumin5/ care se sufletul pAlpAia bl6nd/ carnea apuneall
religioasd.Poezii religioases-auscrisdin i n d l ! a s u b o c h i i g a r d i e n i l o r u i m i l i / doui femei, doud rdsfrdngeri/pe ape qi-o
celemai vechitimpuri.VechiulTestament intretliatde fulgere". cumpdnirein cea!5:I Eva chema vdnt de
cuprindemai multe cdrlipoetice: Esteevidentcd moartelMaria chemavdnt de vial5,ll doud
Cartealui lov, Psalmii lui David, Doina Pologea apepliateca-nevantail- val lin pestevalul
Proverbele, Eccleziastul, tdnjef te in cu spume- / qi-n linigteaamurguluide rail
Cdntarea CdntArilor. permanen{d la un un rdsdrit de Nume". Poezia are for!6.
i n l e l e p c i u n e al u i S o l o m o n . ideal. Sufletul duce expresiv[prin bogataei imagistic[ qi prin
Dintre imnografii cregtini, un multe lupte ingenioasele asocieride cuvintecu sensuri
renume deosebit il are Roman interioare, se zbate contrare.
Melodul (485 - 562), cel care^a intre lumind gi Autentic6 prin sinceritatea
intocmit primele condace. In intuneric, uneori mirturisirii, poeziaDoinei Pologeapoate
literatura romAni, poezia cu granila dintre pdreala prima vedere simpl[, lipsitb de
reflecfiecregtini este foarte bine renaqtereain Iisus preliozitSli emfatice, cdgtig6nd mult in
reprezentatd.Texte cu filon Hristosgi alunecarea acurate{e.$i totuqi, discursul liric are
religios intAlnim in operele lui in pdcat poate fi nuanfeabstracte,versurileau cevapldcut-
Mihai Eminescu, Vasile foarte sublire. O ondulatoriu.Pe undeva,seinrudegteca stil
Vo ic ules c u, T ud o r Arg h e z i , femeie poate urrna cu poezialui Nichita Stinescuqi ceaa lui
LucianBlaga,Nichifor Crainic,RaduGyr, caleaEvei saupe ceaa Maicii Domnului. Marin Sorescu.In aceastlantologig iesein
loan Alexandru ;.a. O capodoperda Dar dintrecele,,Dou[ femei", modelulpe evidenlS dramatismul l[untric al poetei
genului este volumul ,,Epifania" a lui care il urmeazi $i-l recomandd Doina Doina Pologea.Voceaei liric[ se remarc[
Daniel Turcea, un ,,autor de o addncd Pologea este cel al Maicii Domnului: prin limpezime qi expresivitate
structurdmisticd"(cf. Adrian Boldigor). ,,Cdndindemnat[ de garpeEva a spus:/ concentrat[.
Genaparentfacil pentruunii, obiectiv <sfatul !i-l voi urma>>/sufletul apusese
vorbind, actualmente sunt pulini autori bldnd/ carnea suspina// cdnd vestitd de Violeta SAVU
care rduqescsd scrie poezie religioas[,
mulfl dintreei suntsimpliversificatori.Nu Rugiciunea inimii Cerere
este deloc cazul experimentateiscriitoare pentru ora lui Iisus
Doina Pologea. Am citit de curdnd Frumusefea
antologiaei de poezie Omul care gi-a esteca mdrul:
pierdut numele (Ed. TipoMoldova,Iagi, necopt Te caut intre oamenii cetdlii,
2014,Colecgia,,OPERAOMNIA. Poezie in rotundeleore de rug6,
i{i acreqteinima,
contemporanl") gi am descoperito poetd in amintirileetemitd1ii...
pufin stricat
rafinat[, care abordeazd, o palet[ largd de Cine vrea credin{asd o distrugd?
teme.Dupdcunl ne sugereazd titlul cirfii, de-l guqti
qi
unul dintre subiectele principale este i1i fermenteazd
a l ienar ea lum ii m o d e rn e , p ro b l e ma induntru. Nu mai au voie copiii la qcoald
pierderii identitdtii sufletegti a omului Un serafim invdpdiat Sd vind la Tine senini;
contemporan.Critici la depersonalizarea mi-a rdspuns Au sufletepline de boald
umanl, rezultatd, din excesulde robotizare, cu ochii mari qi limpezi: Pdrinlii plecafiprin strdini!
suntexprirnatede poet6in ciclul de poeme ,,Carnea
,,Omulfrrd identitate".Aici se semnaleazd m6rului Fac cerere,Doamne, la Tine
gi pericolulinsemnlriicu cipul biometric. nu era coaptd
Sd ii primegtila ore oricdnd!
Pe autoare o preocupd mult lupta pentru dinfii de lapte ai Evei.
sufletului intre bine qi rdu iar dorinla ei Aici, pe PdmAnt,nu-i rugine
Dar ia acest Pentru copilul sdracai fldmdnd!
arzdtoareeste ca binele sl se dovedeascd
inving[tor. Zbuciumul sufletesc ii este sdmburedin Rai,
- mi-a zis duios- ,
alinatprin credinlain IisusHristos. Preofii nogtri sunt alungali,
D e o s e b i t d e e m o ! i o n a n t e s u n t gi mi-a intins
$tiinla are mereuprioritate...
evocdrile figurilor sfinlilor din timpurile un Cuvdnt
Copiii rdmdn renegafi,
n o as t r e. , , Din < C An te c e l eAi u d u l u i > " ce palpita
cuprinde o serie de prozopoemefoarte ca o inimi, Cu suflete stinghere,uitate.
stilizate. unde sunt descrise intAmpldri creqte-larbore,
miraculoase petrecute in inchisorile sapdldrdna dimprejuq Fac cerere,Doamne,la Tine,
comuniste. Afldrn despre admirabile gi udd-lcu roua ochilor, Aici, pe Pdmdnt,Iisus n-are ,,ord",
cutr€murdtoarelec{ii de via!5 oferite de pdzegte-lcu bdtaiainimii, Politica zice cd agaestebine
Mircea Vulcinescu, Nicolae Steinhardt, rabddtoate vdnturile, intr-o ,,crizd" atdt de majord!
ValeriuGafencu,Dimitrie Bejan,Dumitru pdni
ce lumina
U{5, GeorgeManu, PdrinteleDaniil Tudor
pe care,,l-auaruncatin celulazisd<Albu/ te infloreqte serafim Pe sfintele noastrealtare
la minus treizeci de grade,cu murdirie pe gi te rodeqte cer. Strdbunii cu sdngeimplord
jos/ impreun[ cu un medic/el s-aaruncatpe Iar cerul senin Sd aibdcopiii iertare...
burtd cu mdinile intinse/ in semnulSfintei gi noaptea Aici, pe Pdmdnt,lisus n-are,,016"!
Cruci/ spundndrugdciuneainimii/ dupdo e frumos!"
vreme,u$as-a deschisitrecuserdopt zile,
fbr[ apl gi hran6/in jur, gheafa,murddriile/ Ioan BUTE Constantin BOBOC

CredintaOrtodoxd
lvtdl ttg zv t J
Nestematepoeticedin suferinta inchisorilor
Una din temele fascinante ale istoriei
moderne a Romdniei este cea a rezistentei
qi trdirii duhovniceqti in temnilele
comuniste, unde era vizatd, exterminarea
definufilor politici prin metode inumane:
torturi, bet5.i,presiuni morale, infometare.
De la acegtia ne-a rdmas o nepre.tuitd
comoarl: memoriile gi versurile compuse
in deten[ie,care fac subiectulunei c[r[i
esenfiale, emo{ionante pecareo citegticu
lacrimipeobraz,Poeziainchisorilor, de
Cristian Filip (Editura Babel, Bacdu,
2014). Lucrarea, avAnd o grafic[ deo-
sebit6,foarte sugestivi, esteun omagiu
aduscelor care s-aujertfit in inchisori,
sintetizeazltragediacutremurdtoare
care a trecut o generafie de mucenici
mdrturisitori(din perioada1948-1964)
,,induh gi adevdrai crezuluisfdntalunui
neamrom6ngi cregtin".Autoruljustificd
alegereaacesteiteme, de altfel, foarte
generoasS. Intdlnirile cu fogti definufi
politici i-au influen{at viala profund,
apropiindu-sede Bisericd,de Hristos,de
credinfd.Din disculiile cu ei a in{elesc[,
al5turi de credinll qi rugdciune,poeziaa
constituit,,unuldin stdlpiide rezistenfiin
perioadade incerclri incredibile pentru
orice minte normal[", pe careoameniile-
autrecut.Poeziilecarceraleseconstituiein
documente care redau viata qi trdirile
oprimafilor, multe din ele avAnd mare
val'oareartisticdqi istoricd.Un alt motiv a
fost indignareacd marele poet Radu Gyr
fusesecondamnatla moartepentrupoezia
,,Ridicl-te,Gheorghe, ridicd-te,Ioane!"
Autorul s-a inspirat dintr-o bogatd
videotecdde mirturii ale foqtilor definu{i
politici, aflatd, in arhivaFunda{ieiCregtine
,,Pdrintele ArsenieBoca" gi din rnai multe
l u c r d r i d e l i t e r a t u r d c a r c e r a l S .D e
asemenea, a folosit gi mdrturii directeale
unor oameni diferili ca forma{ie
profesionald- interviuricu Pr.JustinPArvu,
Ilie Tudor,TicdIulian,Virgil Totoescu.
O cheie a rezistenfeiincredibilede
care au dat dovadd acegti ,,eroi ai lui
Hristos" a fost acceptareanecondiqionatd
suferinfei, despre care mdrturisegteDan
Lucinescuin filmul ,,Luptaqijertfa luiDan
Lucinescu".in scrierill cirierale gdsim
mdrturii ale harului pe care Dumnezeul-a
revlrsat pesteinchisorilecomuniste.Degi
nu aveaupregdtireteologicS.,totugi mulli
s-au aprins de cdutareaqi trdirea autentic
cregtinS,care,in final, i-a dusla infelegerea
Taineigi la comuniuneacu Hristos(v. Ioan
Ianolide, p. 23). La fel, afldm despre
etapeletransformdrii liuntrice la Valeriu
Gafencu.Oamenii au ajuns la un nivel de
cunoagtereqi trlire duhovniceasclatdt de
inalte, incdt scrierile lor se constituiein
adevdratelucr[ri teologice,din careafl[m
cd au reuqitsd urce ,rScara"sfin{eniei,sd
meargd pe C[rarea Imp[rdliei. Mulli au
ajuns la acestnivel urmdnd exemplullui
ValeriuGafencu,Virgit Maxim, Gh. Jim- au trecutgi au suferit" (CuvAnt inainte, de
b o i u , A r s e n i e P a p a c i o c , M i r c e a AspaziaOlel Petrescu).EstevorbadeRadu
Vulcdnescu,TraianTrifan g.a.Rugiciunea Gyr (1905-1975),figurd dominantd a
a adusin prezentullor nefericitfrdnturi de poeziei interbelice, personalitatecom-
fericire:,,Clipatrditdin timpul rugdciunii plex6, de noblefe sufleteasc[,cu o mare
in comunsedilatapAndla infinit, celulase energiecreatoare,patriot,vizionar,lupt[tor
faceacer,sefdceabiseric[".Astfel,clipele pentruafirmareafi in{ei na{ionale;Nichifor
de revolti au fost inlocuite cu ,,o trdire in Crainic(1889-1972),mareg6nditor,poet,
duh, durereaa primit profesor, filosofgiom politic;P6rintele Ilie
un sensinalt,sublim, Imbrescu,unul din marii mdrturisitoriqi
sal vator" (A spazi a pdtimitoriai neamuluinostru,carenu qi-a
O.telPetrescu, dinvol. trddatmenireapAnI in ultima clip[ a vielii
,,Poe{idupdgratii") gi ZoricaLafcu-MaicaTeodosia,ca pioso-
,,Poezia carce- magiuadusdemnelorfemeicareauinfrun-
ral[ a fost, aldturi de tat teroareacomunistd(aldturi de Aspazia
prin rugdciune,hrand su- Olel Petrescu,LenaConstante,EugeniaIn-
fleteascd,scard cdtre dreica,DespaOlariu,Nana Sofica,Lenula
cegintlrire qi izvor de Ilie etc.)Re{inemdin versurilelor hotdrA-
trdirein mijloculunui tea, ddrzenia,seninitateape care au avut-d
regim inuman" (Vol. in a-gi acceptadestinulcu o in{elegeresu-
,,Poefi dupd gratii", perioarda vie{ii. Tematicaestediversd:de
M d n d s t i r e a P e t r u la omagiuladustuturormartirilor neamului
Vodd,2010).Aceast[ nostru:
poezien-a fost doar o formd de rezistenld, mor{i sfin{.i ,,Mor{isfinfiin temnili gi prigoane/
in lupte gi furtuni" (Radu Gyr,
ci gi un mod de manifestare,de a umple
,,Imn mor[ilor"),la iubireade neamqi,tari,
timpul, ddndposibilitateacreieruluisd lu- la speranfarena$teriineamului romdnesc
crezeconstructiv.Aavut gi rolul dea-i ajuta
greuincercat:,,Tu,Domn al Rdstigniriiqi-
pede{inu{is[ trdiasci,,odimensiune cregti-
lnvierii I Care din Cruce ne-ai fdcut lu-
nd a existenfei".Igi impdrtlgeauunii altora
mind"Il..ll,,Dd-ne-nclegtarea Ta, dd-nepu-
noilecreafiisaupe celenou aflatedin ope-
terea I ...Sd ne primim qi cuielegi fierea/
rele clasicilor.Aceast[ comunicareqi co-
Ta (,,Rugdciu-
muniuneauintdritlegdturilesufleteqtidin- Catine-nmarea singurltate"
ne", Radu Gyr); ,,Ajuns-am robi la slugicu
tre definufi.Unii compuneau, allii memo-
gi pofte grase/ Db sAngeledin trupul nostru
rau, dupdiegireadin inchisoare agter- le
neaupe h6rtie.In acestsens,avemcazullui supt...l Cu guri ce nu mai vor nirnic s6
Iulian Pufan gi Dumitru Cristea,clrora le lase." (,,Rugdciunein robie", Nichifor
datordmapariliain volume a poeziilor lui Crainic);credinp carei-asus{inut: ,,Detine
Radu Gyr. Astfel, se crea un sentimentde mi-e foame, de Tine mi-e sete, / [...] $i-n
fr[fietate, de imp[rtlgire din propria sufe- saltul credinfei gustdnd vegnicia,/ Din
rinf5,realizdndu-se,,o impreun[-lucrare", pulberealumii irni strAngbucuria/ C[ sunt
,,o impreund-trdire",,,o impreund-impdr- intru Cel care este!" (,,Laud6",Nichifor
t[gire" a lucririlor unorade caresebucurau Crainic); evocareaSfintei Fecioare,grab-
to[i. Vibrauperefiicelulelorde poeziilelui nic ajutdtoare: ,,$tiu ci nu-s vrednicd,
Nichifor Crainic,RaduGyr (v. ,,As-noapte, Fecioar[,/ Se-flfiu in noapteacoperlmdnt:
Iisus"),carecirculauchiargi in inchisorile I Ci-n mila Ta din ceruri Te coboarL,I Sd
defemei,imbdrbdtAnd, induioqdnd,alindnd naqtiin duhul meu pe unul Sfdnt."(Zorica
sutedesufletenefericite.Ne minundmcum Lafcu).
a BartolomeuAnaniaa reugits[ compun[,sd Cristian Filip prezintd cu obiectivi-
corecteze,fir[ creiongi hArtie,un poemde tate,respect,admiraliegi marerecunogtin{5
1 0 . 0 0 0 d e v e r s u r i , n u m i t , , S t e a u a puterearezistenfeicelor oprimagiin temni-
zimbrului". felecomuniste. Pe ldngdacestesentimente,
Dacd in Partea I sunt fixate con- lecturdnd,sim{im o mare emofie,'uimire,
textul,metodelefolositede de{inufipentru ne ldslm coplegilide cdt de puternicda fost
a rezista(credin{a,rugdciunea,memorarea prezenladivind care,nu numaicd i-a ajutat
gi scriereade versuripe hdrtii de la cutiile sdtreacdpesteneajunsuricumplite,dar i-a
decartoanealemedicamentelor, petalp6de determinat sd priveascd cu nostalgie la
cauciuc,pe bucd{ide sdpun),gdsimmdrtu- acele intdmpldri dramatice, reugind s1-i
rii despreviala duhovniceascd,prezenla iertepetorfionari.Cine a avutprivilegiul sd
Mdntuitorului qi premizele transformdrii dialogheze cu un fost delinut politic a
temni,telorin mdndstiri,desprejertfr, urcu- vibrat de o bucuriespeciald,a simlit c5 se
gulduhovnicesc, in Parteaa II-a ni sepre- impdrtigegte de prezentaluiDumnezeu,pe
zint6,,din lungul girag de poe{i mucenici- care interlocutorulIl mdrturiseanu numai
mdrturisitori,doarpatrumodeledescriitori verbal,ci prin insdgiviap lui. Oarenoi am
reprezentativi,ceeace ,,pentruconfrali au aveaforla qitdriasdproceddmca ei?
insemnatizbivire gi alinare, iar pentru
viitorimevor fi plAnsulveaculuiprin care Lucia ENACHE
Credinta Ortodoxd
Pagina8 Martie2015

Forme modernede in;elare satanicl (6)

O attdparte,mai pu{in numeroasd,de de energie demonicd qi le amplificd in etapelea patraqi a cincea acegti
senzitivimergepersonalIa bisericdpentru aptitudinile senzitive.Uneori ni se pune nefericili incearcd sd-gi insugeascI
a se impdrtdgi, indemndnd gi pe allii s-o intrebarea: de ce senzitivii ii trimit pe deprinderide a trdi in cealaltdlgme, de a
facd. Acegtia sunt senzitivii incepdtori - oamenisd se boteze,iar cu cei neboteza{i se contopi cu lumea demonilor, ca dupd
cei care nu au ajuns deocamdatd sd refuzd,, in unele cazuri, sI lucreze? moarte sE se simt6 bine, ajungdnd in
pdtrunddin abisurile sataniceqi se afld in Trebuie remarcat insd faptul cd numai mediul deja familiar lor. O trudd inutild.
etapa autoamdgirii de a fi alegii lui senzitivii neavansafiigi trimit,,pacien{ii" Nimeni nu va putea scdpade judecata lui .
Dumnezeu.De astddatdei seimpdrtdgesc, sd se boteze. Ceilalli, alde Kaspirovski, Dumnezeu.C[ci, dup6 cum se spune in
'
ca in primul eaz, pentru alimentare. nici ei ingigi nu sunt boteza[i qi nici nu Evanghelie, ,,trimite-va Fiul Omului pe
suplimentard nemijlocitd cu energie intreabi pe nimeni de botez.Dimpotrivd, ingerii Sdi, vor culege din impdrdfia Lui
pozitivd. Acest act intdregteconvingerea in timpul qedinfelorlor, ei cer sf,se scoatd toate smi ntel i l e gi pe cei ce f ac
cd ei ar avea legdturdcu Dumnezeugi cd ftrddelegea, $i-i vor arunca pe ei in
sunt pe calea cea dreapt6.De obicei, ei. cuptorul cu foc; acolo va fi pldngereaqi
niciodatd nu se spovedesc;igi aleg acele scrAgnirea dinfilor" (Mt. 13, 4l-42). Cet
biserici in care se fac spovedaniicomune de pe corp, mai ales de pe piept, toate privegtesperanlacd-i va ajuta diavolul, in
(adicd in care e suficient, nemdrturisind obiectelede metal,adicdcrucea. acest sens avem cuvdntul adevdrat al
nimic, sd-gi plece capul sub patrafir, cu In garanoastrf, se bucurd de o largd Apocalipsei:,,...$i diavolul, care-i
sentimentul datoriei implinite, sd se popularitate aga-numitele secfii de amdgise,a fost aruncatin iezerul dg foc Ai
apropiede SfdntulPotir). autoreglare, unde, dupd afirmaliile de pucioasd,unde estegi fiara gi proorocul
Cdt de departesunt ei de Hristos, de liderilor lor, omul poate invdfa s6 se mincinos, gi vor fi chinuili acolo, zi qi
caleaSa,a rdstignirii,smereniei,rdbddrii, autodirijeze,sd-qipundin ordine psihicul, noapte,in vecii vecilor" (Apoc. 20, I0).
bldndefii!In acestsensprimireaSfintelor s6-qi intre{ind in condilii superioare Revenind la discufia despre secliile
Taine incd nu inseamnd o garanfie a sdndtatea.$i mulli oameni se inscriu in de autoreglare,vedem cd aici strdlucitoa-
mdntuirii. Totul depinde de profunzimea aceste secfii, dorind sd realizeze ceLe rea momeald de sdndtate,de dominare a
pocdinfeigi de acel simfdmdntcu care vd promise. forlelor propriului organism ascundein
apropialide SfhntulPotir. Ce seintAmpldins6,de fapt, acolo? spateleei un sinistru cdrlig - contactul $i
Apostolul Pavel spune:,,De cdte ori Sd examindm,de exemplu, grupele comunicarea cu forlele demonice. De
ve{i mdncaaceastdpdine qi vefi bea acest de autoreglare de la Sankt-Petersburg remarcatinsd cd, in primele doud etape,
. pahar, moartea Domnului vestifi pdnd aflate sub conducerea generald a lui nimeni nu ii spune ucenicului adevlratul
cdndva veni.Astfel, oricine va mdncap6i- Antonov. Din mdrturisirile unor fosti scop final al instruirii (pentru a nu-l spe-
neaaceastagi va beapaharulDomnului cu discipoli de-ai sdi qi ale unor oamenicare ria). Abia pe misura transformlrii elevu-
nevrednicie, va fi vinovat fafd de Trupul qi au condusgrupesimilare,darulteriors-au lui, potrlvit cu interesulsatanei,i se des-
SdngeleDomnului.(...) Cdci cel ce md- cdit qi au renun{at la acestecursuri, s-a chid noi gi noi obiective. Transformarea
ndncd gi bea cu nevrednicie, osdndi igi constatat cd metodica respectivd de se realizeazd,insdin modul urmdtor: tn
mdnAncdqi bea,nesocotindTrupul Dom- autoreglarecuprinde o seriede etape. procesulinstruirii, invd!6toru1incearci sd
nului" (I Cor. ll-26,27,29). Din practica In prima etapdoamenii invafd s6-gi implantezein sufletul discipolului o parte
duhovniceascd se cunoaqte cd mul1i domine trupul, emo!iile, practicdnd din propriul ,,Eu", sd canalizezedenrolta-
oameni cdn[iin rdtdcire (oameni cuprinqi exerci{ii fizice gi psihice specialebazate rea lui potrivit unui plan dinainte intoc-
de infumurare, orgoliu) se impdrtdgesc peyoga. mit. Omul estemodelat pentru o anumitd
deseori,aceastainsdnu-i va mdntui. In a doua etapd ei se ocupd de und6, i se organizeazd, un mod specialde
Sd subliniem incd o datd c6, mdsura subliereasimfurilor, a emofiilog incearcd viafd, in care predomind exerciliile, me-
m d n t u i r i i p e c a r e 0 d e T a i n a sd-giadaptezepsihicul pentru sferaextra- ditalia; qi dacdcinevaar incercamai tdrziu
Impdrtdqaniei, puterea harului cdpdtatd corporal6,invizibil[, potrivit afirmaliilor sdrevind la credinfacreqtindqi sdfrecven-
prin aceastdTaind depind de sinceritatea lor, aflatdin astral. tezebiserica,i-ar fi foarte greu sd-giorga-
sufleteascd,'de sentimentulde pocdinfdal In cea de-a treia etapl, cu ajutorul nizeze via{a dupd inv6!6tura lui Hristos,
congtiin{ei propriei nevrednicii, de invdldtorului intrd in contact cu oarecare cdci ar trebui sdselepedede toate,s5pund
dorinla de viald vegnicd gi de iubirea de ,,forfe cosmice" $i, prin intermediul o noud temelie cregtind,deoareceo trans-
Hristos cu care omul seapropie de Sfdntul a c e s to ra, pri mesc acel e capaci tdpi formare pozitivd.in acestsenseste aproa-
Po t ir . S enz it iv ii n u a u a s tfe l d e extrasenzorialedesprecaream vorbit mai pe imposibild:orientareaspiritualda celui
sentimente.Ei nu au nevoie de Hristos sus.Dupd aceasta,discipolul igi pSrdsegte convertit de satanaeste diametral opus6.
M6ntuitorul, nu au nevoie ca Viafa Lui sd invdfitorul gi organizeazl, o grupi Oamenii care exerseazd"intr-o astfel de
devinlviala lor, ci ei aunevoie de energie. proprie, fiind ajutat qi indrumat de forle seclie pot merge la bisericd, insd ei vor
Din cele spuse mai sus, vedem cd din cealaltdlume. cduta acolo energii luminoase, gi nu pe
adesea demonll este acela care ?i Din cele expusemai sus,se vede c6, Hristos;privind la icoane,vor vedeain ele
indeamnd pe senzitivi si vind in sfdntul pregdtindu-gi corpul la prima etap5, o sursdde alimentareenergeticS,gi nu pe
l6cagpentrua-l p6ngdri,ceeace ii produce ucenicii igi subliazdpsihiculgi simfurile gi Dumnezeu. in felul acestase implinesc,
o mare satisfacfie. Nefiind in stare el devin capabili de a contactademonii in a referitor la ei, cuvintele lui Hristos: ,,Au
insugisd seapropiede SfinteleTainegi de doua etapd, iar in a treia, cu ajutorul orbit ochii lor gi a impietrit inima lor, ca sd
icoane, ii trimite la bisericd pe oamenii invdldtorului lor, intrd in contact direct cu nu vadd cu ochii gi sd nu infeleagd cu
care i s-au vAndut gi, pentru acfiunile lor duhurile decdzute,de unde ulterior capdtd inima gi ca nu cumva sd se intoarcd gi Eu
profanatoare (sdvdrqite fie qi in mod forfe gi capacit[1i de a face aga-numitele sd-i vindec" (Ioan 12, 40). (Marturie
inconqtient),ii ddruieqtecu o noud porfie ,,minuni". athonita.ro).

CredintaOrtodoxd
Martie2015 paginag

Colonizayeaculturalf, il Europei de Est

(Urmare din pagina l) la Securitate, prietenal lui Tismdneanu care romdnesc, unii dintre ei fiind membri sau
Democrafie,DrepturileOmului qi Muncd,a l-a fbcut membruin ComisiaPrezidenliald suslinufi in carierd-de culte neoprotestante
l S u d a t A S U R ( A s o c i a f i a S e c u l a r i s t - pentruanalizadictaturiicomuniste. Relevant americane.
Umanistddin Romdnia)pentru programul este faptul cd Sorin Antohi a' condus O siurmeze, mai mult ca sigur, exact ca
intitulat ,,Stop indoctrindrii religioase in doctoratefErdsdaibdtitlul de doctor!Chiar in Occident, dup6 ce numdrul cregtinilor
gcoli!"in Romdnia.Departamentul de Statal m5 intreb ce s-a intdmplat cu zecile de d e v i n e n e g l i j a b i l , i a r p r o p a g a n d a
SUAspecificain aniitrecu[i:,,Inseptembrie, doctoratefrauduloaseale acesteiqcoli de permanentdreuqeEtesd creezeOmul Nou, un
ASUR a indemnatMinisterul Educafieisd dresajideologic.Aceastdchestiunede drept atacimpotriva simbolurilor creqtine,a Crucii
retragf,imediatdin gcolimanualeledereligie penala fostescamotatd detofi membriiGDS qi a marilor^ sdrbdtori creqtine - Nagterea
carepromoveazd, intoleranfaqi sd facd tofi din motive de solidaritatea intelectualilor Domnului qi Invierea - obligarea preofilor de
paqiinecesaripentrua preveniindoctrinarea b[siqti. a oficia cdsdtorii homosexuale qi
r e l i g i o a s 6 .A s o c i a f i a $ i - a e x p r i m a t RemusCerneadejanu mai are nevoie considerareasodomiei ca un fapt firesc, nu
i n g r i j o r a r e a i n p r i v i n ! a i n c l u d e r i i de prezentare.Este o creafie politicd a un pbcat. Pentru asta se cenzureazd deja
conceptelorde ,,pdcat",,riad" qi ,,diavol"in sistemuluiglobalistcarea fdcutdintr-unom pasajele biblice neconvenabile.
manualelede religie pentruqcolileprimare. fbrdinsuqirio persoand public6.Evident,cu Pentru cd Romdnia are cei mai pufini
ASUR a criticat,de asemenea, inscriereadin sprijinulpresei.Estede observatcum a fost atei din Europa gi sentimentul religios este
oticiu la orele de religie qi a inceput o inv[fat in gcolile de formarea activiqtilor incf,extrem de puternic (numai miculaMalta
campaniepentru a infbrma pSrinfii cI au NWO sb foloseascdstereotipuriverbale ne depdqeqteprocentual, dar fbarte pu!in),
dreptul sd-gi retragd copiii de la ora de repetate pdn6intr6binein capulunoroameni avefi motivul pentru cdre aceastd presiune
religie". lipsili de structuri interioare temeinice: ideologicd a globalismului este colosald.'
Emil Moise este gi absolvental ,,indoctrinare religi oas[",,,i ntolerant6.,,,atac'Forfele acesteianu se vor da in ldturi ca si
c u r s u r i l o r p o s t u n i v e r s i t a r e- p e n t r u l a p e r s o a n [ " , , , f u n d a m e n t a l i s m
v s" . f b l o s e a s c d r d z b o i u l , , c a l d " d u p i c e l
doctoranzi qi prof'esoriuniversitari - in ,,toleran!5", ,,euintorc gi celdlaltobraz"etc. p r o p a g a n d i s t i c , c a s o l u l i e a a c e s t e i
programul"Religion,Globalizationand the Un demagogbinedresatqiimpinsdepolitica ,,probleme" de inadecvare a Romdniei la o
State", organizate de Central European oficial[ americandla televiziuni,care i-au direcfie impusd pe plan mondial.
University din Budapesta,Ungaria, o creato enormdplatformdpublicd. Ce se poate f'ace ca sd ne opunem
facultatefbndatd de Soros specialpentru Seincepecu orade religie,iar presaigi acestui t'enomende distrugere a spiritului qi
colonizareaculturali a Europei de Est. face datoriade Coloanaa V-a a ateismului identitdfii nafionale? In atbra unei lupte
A p o rtu l Rom dniei la a c e a s td q c o a l d din Romdnia.AtacurileimpotrivaBOR sunt duhovniceqti necesare oricdrui creqtin care
ideologicda tbst reprezentatde un escroc, continuede ani de zile qi am atrasatenlia $i-a asumat un parcurs ecleziastic spre
membrumarcantal GDS,,,prot-esorul" Sorin intr-un articol cd in spateleacestorase aflS Mdntuire, ar trebui sf, structurf,m o opozifie
Antohi, qeful departamentului de istorie al structuri din SRI care dir4eazd.atacul real5. Pentru asta, insd, spaima de politicd,
Universitdlii CentralEuropene,fbstturndtor impotriva fibrei ontologice a neamului inoculatd nou5.timp de70 de ani, ar trebui sd

Mereu, risucit Ticerea biruieqte(2)

ca un arc strimb (1) Bine a scris Pr. Gheorghe Manole: goptitaintrebaregisim,,cetateade sc6pare".
,,T6cereanu e aleasd in numele pdcii fErd Dac6 seintdmpld sd fim rdnifi, chiar qi numai
(Urmare din pagina3) luptd, a vimulii fbrd ispite, a ordinii prin verbal, vinovat nu e ,,tdlharulce coboardspre
totul, insd gtim din via[a real6 cd foarte anestezie,sau a s6ndtdfiiprin dezinfectare". Ierihon", ci noi, cd ne afl6m pe acelaqidrum
mulfi dintrenoi, ceimai mul1i,L-au pdrdsit Tdcerea nu e semnul fricii, ci al bunei- cu el, intr-un moment nepotrivit.
pe El. $i harul,inclusiv acelaal dreptdgii, cuviinfe, ce poatedeveni strigdt de ,,vestirea Este de mare fblos sd vorbim atunci
cum sd vind dacd noi il refuzdm? Sfintei Evanghelii de pe acoperiquri".Ea este cdnd cuvintele noastre ar putea opri
suspinul,ba chiar pldnsul cuvdntului ce vrea ,,rdzboiul cel dintre noi", sau cearta intre
Co rn u n i c A ndu- neindure ra re a s a c d
sd se nascd. Folosul tdcerii qi al vorbirii frafi. E bine ca vorbirea noastr6 in fala
suntem stdpdnili peste poate de legea reieseclar din cuvintele psalmistului
David: oamenilor sd tie precedatd de rugdciunea
pdcatului,poate-poatene-om indurera gi
,,lar eu ca un surd nu auzeamqi ca un mut ce smeritd, stdnd cu fala cdtre Bunul
no i , SfAnt ul P ais ie' A g h i o ri tu l e s te nu-qideschidegurasa" (Ps.37, 13);qi
,,N-am Dumnezeu, de la Care vine iertarea qi
trangant:,,R6utateaoamenilor a intrecut ascuns mila Ta qi adevErul Tdu in adunare impEcarea.Trist este cdnd trecem tdcufi pe
orice limiti. Cautdnumai cum sd seingele mare" (Ps.39, l4), ci le-am vestit doritorilor l6nga fralii noqtri, deqi avem in gdnd in-
unul pe altul. $i dacS^ilingald,considerd de indreptareqi nu numai. demnuri ziditoare, pe care nu le mai rostim,
astao mare izbdnd6.Intr-adevdrcum s-a Cel care doreqte sd nu sminteascdpe dintr-o teamdneinfeleasdqi deloc cregtineas-
falsificat lumea! Toate le fac false. [...] fratele s6u alege tf,cereain locul cuvintelor cd, dar cheltuim timpul cu vorbe de prisos,
Pentru cd pdcatul a devenit modd gi prin care ar ,,pune paie pe foc". Tdcerea spuse uitucilor de Dumnezeu gi de ei,
nedreptateaistefime. Duhul lumesc, din noastr[ poateopri vorbirea veninoasda celor ftcdndu-ne gi noi pdrtagiiaceleiuit6ri.
pdcate,glefuiegtemintea spre viclenie, gi rdi qi potrivnici. De aici, qinoi gi ei, avem de Doamne, nu l6sasdne cuprinddtdcerea
cel ce nedreptdfeqte. pe semenul sdu cdqtigat multd pace,.destul6 mulfumire qi care ascunde in ea uitarea de Dumnezeu qi
socoateastaca o izbdnd6.t...1 Acestae neprefuit[ liniqte. Tdcerea este ,,acfiunea" nepdsarea pentru mdntuirea sutletului.
diavol, pe toate le izbuteSte,ii spun unii carsaduceomului odihnapdcii. Ajutd-ne sd fim asemenea mullimilor de
laudativ, in timp ce lSuntric el suferd Cdnd rdspundemfratelui nostru cu zece oameni, ce-L insofeau pe Domnul Iisus la
mustrareacongtiinleisale,caree iadul cel cuvinte celor cinci ale lui, e semn cd nu-i intrarea Sa in Ierusalim, strigdndu-gi
departe cearta, iar cdnd cearta a'inceput, bucuria:.,,Osana! Binecuvdntat este Cel Ce
mic" (Cu durere gi dragoste pentru
pdcatului i se scrie ,,certificatul de naqtere". vine tntru numele Domnului, impdratul lui
omul contemporan,Schitul Lacu, 2000,
Dar tdcdnd, aruncdm apd pestejarul oc6rilor Isarel! (In. 12, 13), qi nu celor care, peste
pp. 82, 83). Se nu ne minfim, fra{ilor,
,,frd!egti",justificate, qi chiar necesare,zic ei, pufine zile, in mdnia lor, cereau lui Pilat:
societatea noastri actuald geme sub prin-care ne sunt puse la incercare credinfa,
,, RdstigneSte-L!Rdstignegte-L!(In.l9, 6).
imperiul nedrept[1ii! (Continuare in n[dejdea gi dragostea. Mustrdri, desigur,
numdrulviitor). meritdm. cdci in ne afldm. dar orin Iosif BADIU

CredintaOrtodoxd
Paginal0 Martie2015

Impotriva homosexualilor;i perversiunilor

de orice fel (1)
(Urmaredin pagina l) SdndtAtii (OMS) a admis bundstarea nu ignordlegea,ci o desfide!".Clar,nu?
demonilordesfrdndrii,cu fire qi pestefire,
spirituali ca una dintre calitaflle senatAfii, Astfel, toate palavreleneruginategi
picdtuind in vdzul nostru, dar suslindnd pe ldngd aspectul ftzic, mental gi social. sofismelerdsuflateale celor care acceptd,
vehement gi neruqinat, in jalnica lor Inainte de aceastddatd exista o viziune sus{in gi cer legiferarea acestui viciu
pervertire [6untricd, "necesitatea" reduclionistdasupranaturii umane, care dezgustdtor gi injositor, se ndruiesc'
legifer[rii homosexualitalii 9i a excludeacomponenta saspirituald...". precum un castel de nisip, deoarece,in
perversiunilorde orice fel, ba chiar gi a Exact asta nu gtie, omite sau uitd gi mod evident, nu se poate argumenta
"cisdtoriei" intre ei (Doamne, intoarce-iipochimenul nostru, luptdtor tupeist qi normalitateaanormalitdtii, a$a cum nu
din pierzare!),adicd a celor inrobili de neobrdzatpentruo "civiliza{ie a fundului" poli afirma, de pildd, frrd a aluneca in
aceleagivicii dezgustdtoare, pe care nici
gi o folosire a sa in public, ftrd urme de ri di col , cd un sconcs ar im pr dgt ia
necuvdntdtoarele nu le comit!, md aplec
pudoare sau ruqine, dupd cum ii vine mireasmdde trandafiri. . .
indureratasupraacestuisubiect. gdrgdunulposesoruluiqi, vai, posedatului Pe plan strict teologic, fiind
Lucrurile suntmult mai complexeqirespectiv... Sdrmdnufului semidoct, cu arhanghel cdzut, aqa face qi satana din
grave decAtle poate infelege un oarecare evidentedificultdli de infelegere,trebuie orgoliu luciferic. Nu ignord Legile lui
obtuz, perseverent gi neruginat sd i se mai reaminteascd un adevdr Dumnezeu,fiindcd le cunoagte,daq din
"i n dependent " , d e p e n d e n t d o a r d e
teologico-medicalesenlial,tot din lumea rlutatea sa vegnic impotrivitoare, cu
independenfa sa(sic),cu ifosede arhicon-
autentic qtiinfificS, responsabild gi obrdmicie, le desfide.Cel rdu insd, spre
vestitor al legiferdrii tuturor viciilor,morald: "Influenla psiho-somatic6 deosebirede oamenii care pdcdtuiesc,
dorsalo-temenistnotoriu al cancelariilor provocatdde spirite (sic) estemenlionatl ldsdndu-seispitigide vicleniile lui, nu se
strdine qi susfindtorfrenetic al legalizdrii
distinctin ClasificareainternationalS a mai poate i ntoarce, ur dndu- L pe
anormalitdtiiin societatearomAneascd; bolilor lbtn;, care permite astfel
cu Dumnezeugi cdutdndsd-i piardd pe tofi,
euro-bolunzealasa delirantd gi mai mult medicilor sd in{eleagdcorect patologia dintr-o rdutatenemdrginitagi din dorinfa
decdt imundS, cuteaz6" s6-i acuze psihiatricd,prin versiuneal0 (ICD- 10),la de-animici totul!
de"laqitate"pe to{i cei care au o opinie itemul F 44 3 (sic), unde se definegte
moral6, normald gi cregtind in aceastd stareade transd gi posesiuneca pierdere
problemd, imputdndu-le,chipurile, "ura" tranzitorie a identitdlii persoanei,dar cu Bunul simf qi legile viefii
(sic) indreptatd impotriva celor cdzu[i pistrarea integrald a congtiinlei asupra resping perversitfl{ile
pradd acestor dezgustdtoaregi cumplite mediului ambient...". Revelator pasaj
practici homosexuale,pdcat strigdtor la oficial despre comportamenful social Pe noi, rom6nii, creqtini ortodocqi,
cer, pe care nu-l exhibd decdt cei deja deviant. trebuie sd ne interesezein primul rdnd
posedalideeI... Mai pe infelesul tuturor, gtiinfa sdndtateaspirituald, psihicd, m9ral6 gi
Nu din ur6, oamenii normali gi mo-
m e d i c a l 6 actual d, a$a asedi atd de ftzicd, a neamului nostru, pdstrarea
rali ii respingelucubrafiileacestui"cutra-
secularism cum este, totuqi recunoaqte valorilor sale spiritualegi morale,gi mai
jos" porno-trepddugbanal, precum voci- influen{a directd a spiritelor asupra p u fi n i p o t e z e l e q i n o m e n c l a t u r i l e
fereazdbietuleuro-mercenar,pe mai toate oamenilor (frrd a se specifica, se medicalealepsihiatriloramericaniactuali
o'canalele"mass-media,ci din scdrbdfi- (parafilii tipice gi atipice - sic), care dau
subin{elege cd malefice,fiindcdnumaiele
reascdprovocatdde folosireaanormaldqi for[eaz6,gi subjugd voin{a umand), ca o dovadS,dacd nu de amatorism, in orice
perversda unor pa(i ale corpului, pe caretransdhipnoticdinstaredeveghe(ceamai caz de un ingrijordtor "obscurantism
gi animalele, dintr-un instinct sanogen periculoasddintre toate, cdci respectivul ptiin{ific modern", trdd6nd fbrd echivoc
naturalgi arhetipal,le ascundcu coada. om, crezAndu-seperfect stdpdnpe voinfa ignorareainteresatdsaunaiv5, a legilor de
Fiziologianormal5gi igienaelemen-sa,habarnu arecum, in realitate,estedoar bazd,ale vie{ii sociale, dar mai cu seamd
tarl zilnicd a acestor pdrli ale trupuluiun banal qi nefericit instrumental rdului, ale sufletului.
uman,par a fi rdmasincd, in mod dureros, iar dacd i se dezvdluie situafia in care a Deci, nu cu lucruri extraordinar de
intrat,nu recunoagtenicidecum,negdnd-o
te rit or ii int er z ise a c e s tu i p e ri c u l o s savante (adeseori excesul de gtiin{d,
obsedat,adept al excremen{ialuluisocial cu inddrdtnicie, fiind posedat), iar neluminatdde Dumfiezeu, trddeazdlipsa
programatgi apologetinept al erotismului "pierderea tranzitorie a identitAlii" de. congtiin!6), ci cu lucruri clare, ca
inseamnd,intr-un cuvdnt,rdtdcire.
a n o - r e c t a l , f i i n d c d el , s d r m a n u l lumina zilei, trebuie susfinutd campania
"civilizator", deja obignuit cu mirosurile Agadar, in orice clasificare psihia- impotriva libertinajului sexual, qi incd
fetide, nu mai realizeazd"mizeria vietiitricd(de la celemai vechi,pdndla celemai legiferat, promovat de toli aceiacare sunt
subumanein care acdzutt. recente, inclusiv CIB) perversiunile ei ingiginiqtenefericili perverqior adepli
sexualesunta$ezatela rubrica"Deviafii gi ai perversit[Ui...
Sub influenta duhurilor tulburdri sexuale",iar perversiuneaa fost Exerciflul incadrdrii medicale, pe
definitd ca "acfiune de pervertire,schim- criterii realiste, a diferitelor perversiuni
malefice
bare in r6u, alterare,depravare,corupfie, aparline specialigtilor, dar combaterea
deranjare,dereglaregi rdtdcire"; la fel de rdului in sine ne revine nou6, talpii gi
Va trebui sd-i explicdm, rdbddtor qi clar qi fbrdurmd de echivoc,"pervertireaa prostimiifdrii, qi tuturorcelorconqtienligi
repetat, respectivului teoretician al fost definitdca gust pentrurdu, cdutarea responsabilide urmdrile grave ale acestui
"parteneriatului civil" ftrd frontiere r[ului... Pentru oblinerea pl[cerii, per- cinic program de pervertire in masd,
morale gi de elementar bun simf, cum, versul desfide legea moralitdlii gi a nor- sus{inu(ide argumentelegtiinfifice, dar gi
notabene,"posesiuneaspirituaLdcaboaldmalitdgii, atrdgdnd consecinleleacestei de cele ale bunului sim1. Ceea ce este
a sufletului, este deja recunoscutd in nerespectdri,consecinfede care estecon- urAciuneinaintealui Dumnezeu,nu poate
MedicinS. Organizalia Mondiald a gtient,Perversul,cu cdtevaexceplii insd, fi altcevanici pentrunoi, crealiaSa!

Credinla Ortodox[
Martie2015
I. P. S. SERAFIM, Mitropolitul Pireului
Masoneria,ca o tumoaremortalil (1)
Una dintre ingelSrile pe care le-a
creat diavolul pentru combaterea gi
distrugerealucrdrii Domnului nostruIisus
Hri sto s qi pent r u im p i e d i c a re a g i
zdddrnicireamdntuirii iri Hristos a omului
gi a lumii este Masoneria sau
Fra n cma s oner ia, c e a c !i o n e a z d i n
societateanoastrd,desigur sub acoperirea
gi ocrotirea legilor gi a statelor. Cdci
masoneria funcfioneazd, cel pufin in
Grecia,ca,,Funda!ie",recunoscutdde stat
prin decretulprezidenfial din 21 ianuarie
1,927,prin decretul regesc din 19 iulie
1948qi prin cel din data de23 decembrie
1955. Astfel aclioneazd,nederanjatdin
societateanoasffd,pentru promovareaqi
implinireascopurilorei.
S-adovedit in mod repetatqi de cdtre
mul{i cd masoneriaesteo organizafiecare
func{ioneazdin mod secretqi conspirativ,
in colaborarecu toate celelalteramuri ale
ei (Rotary Lyons, Han, Hen, Cercetagii,
Rositers)', avdnd ca scop principal
distrugerea societdlii gi ddrdmarea
politicd gi culturald a popoarelor din
intreagalume.
Distrugereape care masoneriavrea
sd o aducf, societdfii grecegti a inceput
odatd cu transplantarea din Anglia a
primei Loji in ,,Rdsdritul nostru", in
Smirna, in anul 1745 gi extindereaapoi a
Lojilor in Constantinopol (1748), in
capitala qi conducdtoarea Ortodoxiei
grece$ti(Patriarhia Ecumenicd)'.
Pdtrundereamasonerieiin Rdsdritul
ortodox, favorizatd, de climatul cultural
europeandin Asia Mici gi de alcdtuirea
cosmopolitd a populafiei ei, a mers in
paralel cu pierderea puterii credinlei
cregtinegi a tradiliei ortodoxe de aici. La
sfdrgitulsecoluluial XVIII-lea s-a reugit
gi infiinlarea de loji masonice in spafiul
grec- mitropolitan (in oragele Greciei
continentale- n.tr.). Sprijinita mai alesde
elementulurban, masoneriaa aclionat qi
acfioneazd in rdndul intelectualilor, al
comercian{ilor,al celorcareau o influenfd
social6 asupra populafiei qi al
politicienilor.
Agadar, se infelege faptul cd
masoneria este un mare parazit al
societdfii ortodoxe gi trdiegte astfel pe
trupul ei, cu consecinle cumplite pentru
coeziunea gi identitatea ei', pentru cd
masoneria este o crea{ie a unor strdini,
care s-a transplantat in fara noastrd qi
rdmdnecu totul strdind fafd de identitatea
gi cultura noastrd gi, in esenla ei, este
incompatibild cu aceasta. De aceea,
prezenfaqi activitatea ei in societateare ca
rezultat dezmembrarea ideologicd a
societdfii, deweme ce se dezvoltd ca o
paginall
tumoaremortald pe trupul ei. Acest lucru Aqadar, mdrturisirea masoneriei
e congtientizatla nivelul nostru popular insegi $espre caracterul ei religios este
m a i l a r g , a $ a c u m s e v e d e d i n clar6.'In ConstituliaMarii Loje a Greciei
caracterizarea imoralitdgii cuiva atunci (20 decembrie1949)se declardcategoric:
cdndsecomportd,,caun mason"! ,,Masonerialiberd crede in existenfa lui
In ultimii ani activitateamasoneriei Dumnezeu, numit Marele Arhitect al
s-aconsolidatgi s-aintensificat,din cauza U ni versul ui " . Iar i n E nci cl opedia
imbolndvirii qi instabilit6lii situaliei Masonicl a lui N. H. Laskaris,tipdritd cu
politico-socialea fdrilor lumii. Masoneria aprobarea Marii Loje a Greciei gi in
igi tdinuiegtegi tagdduiegtecaracterulei articolul:,,Religie gi Francmasonerie"
religios,care,insdstdin fiinfa ei. Aceastd ci ti m: ,,R el i gi a masoni cd nu f ace
tdgdduirea masonilor,insd, se lovegtede diferenfieri.Acceptd in sdnul ei primitor
divergenlacu propriile lor texte, precum bdrbafi ai oricdrei invdfdturi gi nu
Carta Statutului gi Regulamentul favorizeazdsau dezaprobdin mod absolut
General al Lojii, dar gi de declarafiile, ni ci o dogmd rel i gi oasd... Religia
de-a lungul timpului, ale unor masoni masonerieiestereligia general[ a naturii
cunosculi. Important este insd faptul cl qi a revelaliei primordiale - a celei
acestcaracterde religie al masonerieieste moqtenitede noi de la clerul ei antic gi
cunoscutgi de citre poporul ortodox gi de , patriarhal- intru care tofi oamenii pot s5
conducerea lui duhormiceasci qi este coexiste."
declaratdmereu, cu fiecare ocazie,pentru
demascarea masonerieigi pentru apdrarea
'
turmei ortodoxe. in^legdturicu aceastavezicarteanoastrd
Deja de la prima combaterepe larg a (a I.P.S. Serafim de Pireu), Masoneria,
masoneriei in {ara noastrd (Grecia), de religia antihristului, Editura Elefteri Ora
cdtre monahul aghiorit Agapie Kollivas (Ora -
liberd),Atena, 2012,p. 56.
Papadonatos', esteabordati masoneriaca P entru stabi l i rea gi dezvolt ar ea
in Rdsdritul ortodox vezi
o religie care combate Ortodoxia qi masoneriei
Agapios K.olivas Papadonatos,
c re g ti n i s mul i n general . ,,C redi n{a Combatere a credintei francmasonice
francmasonicd- citim in lucrareaacestuia (1782),editatdde pr. piof. Dr. Gheorghios
- e s te c e a mai nel egi ui td gi mai D . M e t a l l i n p s g i H a r a l a m b o s A .
vdtdmdtoarepenffu neamul omenescdin Minaoglou, Editura ProtipesThessalikes,
cdte credinle gregite au existat de la Trikala-Atena,2007, p. 9 s.u. Potrivit
inceputul lumii gi p6nd azi." Iar monahul bunului cunoscdtoral lucrurilor legatede
Agapie trage concluziacd masoneriaeste masonerie, Steven Ranciman, "ideile
anticregtinism gi respingerea totalf, a masoneriei secolului al XIX-lea erau
cregtinismului. dugmdnoasefalb de bisericile vechi."
Desigur,prin intrarea clerici greci in
Caracterul religios al masoneriei a masoneries-a reuqit llqgl
"slSbirea influen{ei
fost ardtat de Comisia Interortodoxd B i s e r i c i i O r t o d o x e " ( v e z i S t e v e n
(intrunitd in Sfdntul Munte Athos, in anul R a n c i m a n , M a r e a
Fisericl in
1930),dar gi de profesori ai Facult[fii de captivitate, traducerede I. Q. Paparodos,
Teologie Ortodoxd a Universitdlii din $tena,1979,p.688).
'
Atena, in anul 1933,a cdror opinie a fost Yezi Protopresbiter Gheorghios D.
adoptatd de Sfdntul Sinod al Bisericii Metallinos, Masoneria in RIs5ritul
Greciei' in acelagi an, care apoi a fost nostru, in carteaaceluiagiautor Mlrturii
reinnoitd prin hotirdrile sinodale din anii despre probl eme duhovni ce gt i gi
1968, 1972 gi 1996, tipdrite in broguri soci al e, E di tura S tupul Or t odox,
Tesalonic,2010,p.53 s.u.
speciale,,CItre popor" in anii 1982 gi
I ldem, vezinota2.
1996 gi prin Enciclica Sfintului Sinod ' Hot5rAre referitoare la Masonerie a
dinmartie2014. Ierarhiei Bisericii Greciei.
Din textele insele ale masonerieise u i n revi sta masoni ci ,,P i tagor a-
dovedegtecd aceasta acceptd gi crede Cunosc6torul", 1935, intr-un articol al
intr-o zeitate, care este numitd Mare teoreticianului lojii, A. Pike, citim:
A r h i t e c t a l ' U n i v e r s u l u i ( M . A . U . ) . "Francmasoneria urmdreste rf,spdndirea
Masoneriaare slujbe echivalentecu cele numai a propriului ei "crez" ca o religie
ale Bisericii (,,taine", de exemplu: universaldiare se invatd de la naturd si cu
ajutorul logicii. Lojele masonicenu sunt
cununie,botez,cult, simboluri, sfinlire de temple iudaice sau musulmane sau
templu, inmormdntare) cu o rdnduiald cregline. Masoneria reia principiile
ceremonialSspeciald.In textelemasonice moraleale tuturor religiilor... Ea ia ce este
M.A.U. e fdcut cunoscut prin numele: mai bun din toate crezurile..."; vezi N.
Lucifer, Diavol, Satana, Beelzebul, P s a r o u d a k i s , M a s o n e r i a . V i p e r a
Velidr,Bafomet,Demon q.a. Sionismului, Editura Frontul ortodox,
Atena,lggl,pp. I 16-117.
Credinta Ortodoxd
 Pugi* 12
Pe linia ro$iee bine sf,nu mergi! (2)
- Plrintele Paisie spune cI gi actul
acestaestelepldare.
Pr. Nectarie: - Pirintele Paisie,dupd
ce s-a impotrivit cipului, a plecat sd-qi
f a c d m d n d s t i r e , u n d e a c u m sunt
computere, poarta se deschide cu
telecomanda,iar pdrintele Paisie a
$tiut toate aceste lucruri gi nu s-a
impotrivit acestora.
- Pentru cI alta esteo bancnotii sau
un lucru, gi alta este paqaportul sau
buletinul care-l identificl pe om.
Pr.Nectarie:- Da. Pentruacestlucru
nu lulm buletinul. Pagaportul nu este
obligatoriu, ne putem dispensade el. La
fel 9i telefonul.De acesteate folosegti,dar
buletinul estesemndturagi personalitatea
mea, identitateamea, pentru asta trebuie
'sd
nu-l ludm. Celelaltelucruri nu (nu sunt
identitare).Dar actul de identitatesd nu-l
ludm.Asta trebuiesdspundBiserica.Noi,
in Grecia, ne-am opus, am cerut
episcopiloqiar episcopiitoli impreundau
spussdnu seia.
- Ptrrinte, ag vrea sI ne spune{i
cf,teva cuvinte in general despre acest
subiect, gi dacI prezintl un pericol
pentru cel care va lua acestdocument?
Pr. Partenie:- Eu nu sunt de acordcu
sistemul acesta european care este
conceputde sionigtii care vor sd pund in
practicaApocalipsaSf. Ioan. gi o iau aga,
metodic.$i eu md nelinigtescde subiectul
acestapentru c6, lumea, degi vede unde
merg lucrurile, nu-gi di seama.Subiectul
ar trebui sd-i preocupepe tofi cregtinii in
general,gi mai alesBiserica.Atunci cdnd
Biserica nu vorbegte, adicd Sinodul, ce
poatesdfacdun singur preot?Eu personal
nu-l iau. Oamenii vor suferi mult din
cauzaasta,pentru cd, dacdnu-l iei, nu vei
puteasdcumperi,sdvinzi, sdfaci nimic, qi
oamenii se vor impdrfi, se vor face
comunitd.li, cei ce vor sd lind dreapta
credinfd, gi vor fi nevoili sd ia calea
munfilor. Intr-o zi o sd vind o mare
prigoanl qi un mare rdu asupraBisericii.
Aga cum a fost in wemea comunismului
in Rusia, a$a va fi gi acum. De aceeala
sfhrqitul vremurilor Dumnezeu a pus
deopartepe Sf. Ilie gi pe Sf. Enoh, fiindcd
numai ei il vormustra peAntihrist.
= Totugi, perioada Sf. Ilie gi a Sf.
Enoh e atunci cAnd va veni antihrist.
acum e o perioada premergiitoare.
Pr. Partenie: - Intr-adevdr, n-am
ajuns zilele acelea,dar o sd le ajungeh,
fiindcd, dupd cum merg lucrurile, nu
suntemdeparte.Ca duhovnic, dacdspune
cineva sd nu ia lumea buletinele, va
suporta consecinfele.Dacd se vor ridica
cregtini gi oameni ai Bisericii gi vor
protesta, sigur va ajunge foc mare gi
CredinfaOrtodoxl
subiectulvatrebuipusindiscu{ie. Biserica gi dupi aceea au cale liberd.
in Elada iati cI s-au flcut Spune Mdntuitorul cd apostazia se va
proteste. petrece,fiindc6 nu va trece nici o iotl din
Pr.Partenie:- $i incdprotesteazd. Scripturdcaresd nu se implineascd.Cdnd
- Decie o probleml foarteserioasi vedem cd guvernele din lume fac legi
pentru homosexuali,unde ne afldm,
in ce zile?Ne afldm invremuri foarte.
pe tema aceasta.
Pr. Partenie: - Este una dintre cele
mai serioaseprobleme.Ni sevor impune,
fiindcd suntemin UniuneaEuropeand.
- Ce trebuie sI facl creqtinii? SI
posteasc5,sI seroagemai mult?
Pr. Partenie:- Spune in Apocalipsd
cd,in vremurile acesteade greaincercare,
cregtiniicarevor fi in zilele asteaqi sevor
impotrivi, vor fi mucenici mai mari decdt
cei dintdi. $i va fi maremdcel.gi dacdincd
nu au reugit sd impund buletinele este
pentru cd s-a impotrivit Biserica. De
aceeaei au grijl intdi s6 ingenuncheze
Predestinare
bancdde gcoald-
in aceeaqi
elevulludaqi elevulIisus.
E ora de caligrafie.
invdfdtorulle dicteazd,
ardtdndu-lecum sescrie
cercul,
ovalulcaouldegdind
ce doarmein fdn,
gi bastonage,toiege
gi-aceleagicdrjedebdtrdn.
Iudascriecupixul.
Iisus,mai sdrac-
cu-nplumbdelumind.
Elevul Iuda
seintoarcespreelevul Iisus,
careprivea intr-o parte,
caprintr-un vis,
addugdndla fiecarecdrjdun sdrut
Facerea
Dupd weo gasezile
de oldrit sub zborul rotund
al Duhului Sfbnt
ar fi renunfat
ca-n locul zidirii din pdmAnt
sd-i dea doar transparen{ele
viului,
dar acum semdnatot mai mult
cu chipul de om al Fiului.
in stdngaii cdntaseinima,
cu valul din goaptdin qoapt[,
insdii lipseaceva,
Martie2015
tulburi.
- Deci trebuie rugIciune mai
mult5, lucrare duhovniceascl mai
intensS.
Pr. Partenie:- Da. De ce credeficd se
petrec atdt de multe furturi gi nelegiuiri?
Tocmai ei ingigi le inlesnesc,ca sd poatd
mai apoi sdpun[ pecetea,adicdapostazia.
Noi trebuie si ne vedem de lupta noastri
gi sd luptdm in continuare! (Fragmentele
de dialog sunt transcrisedin inregistrdrile
audio efectuatein Muntele Athos,-in luna
Mai 2008,de un duhovnicromdn.Textul a
fost postat la 8 Februarie2015 pe site-ul
Mdndstirii PetruVodd- Neamf).
gi scriindghiocei:
"De cenu scrii cum ni s-aspus,
cum ni s-ascris
petabld?"
Ca sdseimplineascdScriptura,
invdfatoYula strigatcStreei:
,rHei,
voi cei de-acolo,
Jinefi-vdgura!"
Amdndoi s-auapucatsdscrie
cum petabl6semneleli-s.
Iuda
va lua l0lacaligrafie
repetdndperfect
cdtja,toiagul gi cercul
cum de $treange adus,
iar Iisus
va continuasdsirie ghiocei
gi desigurc6-L vor ldsarepetent.
abisul cerdndalt abis cumpdnirii
in partea lui dreaptd
ca un s6rut ce lutul il agteaptd
stingdndu-sepe oale.
,,Ascundedurereatristefilor Tale,
cu-n oftat, zise Fiul,
sd Ji le port in ndstrapd,
cdnd omul pe Om va impunge
sd curgdgi sdngegi apd!"
Dumitru Ichim
Kitchener, Ontario
,"r- ,,,r /rr ^r
CronicaAntihristului
o Vorbim aici despre intoleranp fafd
de creqtinii ortodocqi gi despre prigoand.
Cine nu se spaldpe creier suficient de bine qi
nu crede in idealurile homosexuale ale
omenirii cdzute deja in haos, acela este un
duEman al larii gi un aliat al Rusiei inva-
datoare. Azi dacd eqti cu Hristos, intru
dreptate gi adevdr, mirogi a mujic putinist gi
!i se aprind pogtelecu dinamitd sub tdlpi. S-a
instalat la Bucureqti o cloacd de comisari ai
viitorului mort al omenirii, foggdind de rep-
tile tbarte veninoase, care nu mai suportS.
nici iarba verde de acasd (a se citi tradigia
ortodoxd), nici vreun om cu pdreri, dar mai
ales credinfediferite de ale lor. Printre ele, o
f'emeldpiton, din neamul fariseilor Ei clrtu-
rarilor, dugmani,neobosili ca diavolul, ai lui
Hristos, igi tr6nteqte coada in mocirld pdn6
cdnd stropii de noroi se inqird pe paginile
ot'icinei strdine ,,Romdnia liber5" (liberd de
romdni, da, de romdni, cd tare igi mai deresc
sd scapede noi in fara asta!, qi, atenfie, liberd
de ortodocgi), din 12 martie 2015, sub un
titlu specitic fariseic-$erpesc:,,Ortodoxia,
armb politic[ pentru Rusia". O fi pentru
Rusia, cd, cizma rS.zboinicd putinistd qi-a
asociat niscaiva bdrbi arhiereqtipentru a-qi
justifica ac[iunile imperiale. Apoi, rdzboiul
al treilea mondial este deja intr-o fazd,acutd,
de bombardament infbrmafional gi propa-
gandistic qi, din cauza asta, se spun toate
ndzbdtiile pe toate canalele. Dar de la aceste
doud realitdli evidente, pAnd la a declara cd
toatl suflarea ortodoxd de pe planet6, mai
ales aceeadin ldrile majoritar ortodoxe, este
anti-occidentald qi mas[ de manevri pentru
intenfiile anexatoare ale Rusiei este o
distanfd uriagd, pe care mintea reptilei din
mlaqtinaColentina o elimind scurt, lipindu-i
pe toti ortodocqii est-europeni de flamura
agresivd a Rusiei. Este ofticatd rdu de tot
pitonifa, unsd cu alifii groase, bruxelleze qi
newyorkeze, cd 90 la sut[ dintre romdni au
optat pentru ora de religie, cd romAnilor nu le
sunt deloc dragi homosexualii, cd refuz[ ora
(homo)sexualdin gcoli, cd noi continudm si
ne rug[m lui Hristos, cd Patriarhia Romdnd
ia pe fa{6 apdrarea enoriagilor. Pe aceste
motive de credinfd,care n-au nicio legdturd
cu agresiunileputiniste, ne declard pe toti
pro-ruqi,intr-un articol scris in limbaj de fier
ruginit, cu repetigii obositoare qi cu sofisme
grosiere. Pdi, s6sdie mata, fa, qerpoaico, ce
avem noi comun cu ruqii imperiali? S5-1i
spun io! Cu sfinlii lor ortodocqiqi cu credinfa
ortodoxd a poporului de la talpa !6rii suntem
la fel, in acelagi botez, in acelaqi Domn, in
aceeagiBisericd. Dar cu muscalii militariqti
barbari, cu trir.tionarii care ne-au trimis in
siberii de gheafdtafii gi bunicii, cu hulpavii gi
tdlharii care ne-au stors gi distrus tara de
atAteaori, cu slujtorii satanei care ne-au po-
topit cu bolqevismul lor gi au decapitatelita
intelectualda Romdniei qi ne-au fiAnt coloa-
na vertebrald a neamului gi ne-au aruncat in
fbcul istoriei, minfindu-ne gi trddAndu-ne,nu
avem nimic comun qi nu vom avea niciodatd.
$i atunci de ce ii guieri mata printre dinlii
veninoqi pe romdnii ortodocqi cd sunt rus[-
lAi? Ai? Pentru c[ nu ai argumente contra
Ortodoxiei, pe care o numegti peiorativ orto-
doxism, intrucAt aceasta trateaz[" toate
,,drepturile" dr6cegti, adoptate de occident,
ca pe niqte pdcate strigdtoare la cer gi ca pe
nigte patimi omordtoare de suflet, de care
omul trebuie sd se eliberezeprin taineleofe-
rite de Biserici. P[i, de aia, bre, qerpdloaico
m6njitd cu toate relele, scuipi Biserica in
fa!6, fiindcd vrea si te scapede dracul care ifi
umbl6 prin rdrunchigi creieri gi te mAn[ ca pe
iapa lui Belzebulprin pustiul antihristic.Tu,
zdludo, credincioqii ortodocgi sunt, in mod
vddit, impotriva diavolului care ii munce$te
rdu pe occidentali, dar nu are nimic, chiar
nimic, contra oamenilor care trdiesc acolo,
dimpotrivd se roagi pentru ei. Da, da, gi noi
ne rugdm lui Hristos s6 te scape de duhul
pitonicesc antihristic qi sd te conduc6, prin
harul Lui, cltre mAntuire, chiar dac6 acum te
comporfi ca o zdrean!6 umand! o Oameni
care il injurd pe Dumnezeu qi stau cu Ghe-
bosul in gurd toatd ziua se gdsesc pe toate
meridianele qi pe toate paralele planetei. E o
patimd blasfemiatoare izvordtd direct din
vArful cornului satanei. E o chestiune de
cddere personald in mocirla pdg6no-ateo-
demonic[. De vreo cdfiva ani incoace, ins5,
dupdcum ne informeazduncomunicat, din 5
martie 2015, al Asociafiei Familiilor din
Romdnia- qi bine face! - lucrurile se schimbd
radical, vr[jmagul omului qi al lui Dumnezeu
nu se mai mulfumege cu prdbuqiri izolate in
intunericul blasf'emiei qi inj ur6torilor, ci lese
relele, organizafii internalionale, creeazd
structuri planetare de spurcare gi lupti
impotriva numelui lui Dumnezeu. Pe El nu
au cum sd-L ating[, dar se leagd de numele
Lui, de numele prin care noi, ortodocgii,ne
mdntuim. Ne doare ingrozitor s[vedem cum
numeroase asociafii atee gi seculariste din
America gi-au creat structuri de coordonare
qi au reuqit sd impun6, incd din 2009, Ziua
Internafionalda Blasf'emieipe care au tixat-o
la 30 septembrie.Acum se lucreazS.la extin-
derea planetar[ a acestor intluenfe, pentru a
preschimbaun pdcat de moarte intr-un drept
recunoscut prin lege, dreptul la blasf'emiegi
dezincriminarea blasfemiei pe tot globul.
Diavolul vrea, cu aprobiri legale, ca toli
oamenii sd-L mdscdreascSpe Dumnezeu.
Nelegiuire a legalizatd! Nu ne v ine s5 credem
cd se poate a$a ceva, ins6, la sfirqitul lunii
tbbruarie 201.5, un grup de parlamentari
europeni, atei gi seculariqti,s-a adunat intr-o
conf'erinfdcare are ca scop recunoaqtereain
Uniunea Europeanda blasfemiei ca un drept
legal. Mai pofi comenta ceva in tala chea-
gului de ur6ciune care-i strdngepe oameni
intr-o ,.fidfie" diavoleascS?Nu! Insd putem
s6 incepem a tremura de spaimd pentru cd,
intr-o zi apropiati, ingerul va arunca din cer
un clrbune aprins peste pdm6nt.Atunci o sd
ne fumege in gdt blast'emia la tofi! O Oare
ne mai amintim cum erau propulsali
demnitarii comuniqti in tunclii importante?
O adunare a populafiei locale de undeva,
manipulatl de cdtre ,,organele abilitate",
propuneagi vota pentru persoanarespectivS,
! 46!a tJ
dupd aceea totul devenea o formalitate de
indeplinit in numele poporului. La fbl iese
fiara apocalipticddin ,,apemulte", sprijinitd
de masebine manevrate.Anul acesta,2015,
este hotdrAtor pentru impunerea legalS a
cdsdtoriilor homosexuale, pentru c6, la 28
aprilie, Curtea Supremd a SUA dezbate pe
fbnd problema, iar in iunie trebuie sd iasd
legea votatd in Parlament. Pentru ca nu
cumva sd apar6vreo dereglarein sistem, dia-
volul qi-amobilizatopinia publicdqi mullimi
ce suslin ideea cdsf,toriilor homosexuale qi
pun presiune pe jurafii Curlii Supreme.Pe
scurt, 379 de mari companii qi trusturi au
semnat un document in f'avoareamariajelor
sodomite, Comitetul Nafional al Republica-
nilor, organism al conservatorilor, a procedat
la tbl, Administra[ia Obama a scris Ei ea un
act de incredinfare pro-homosexualitate, iar
avocafii firmei Morgan Lervis argumenteazd
corect-diavoleqte:.,Permitereacdsltoriei cuj
plurilor de acelasi sex imbundtd{eqtemorala
angajafilor qi productivitatea lor" ($tire
Reuters,tradusd de ,.Cuvdntul ortodox" la 5
martie 2015). Ca sd vezi, moralitatea angaja-
lilor unei mari companii consti in homose-
xualitatealor! S-aumobilizat,,apemulte" ca
sd-l punl pe diavolul homosexualin miezul
legii. Nu era suficientc637 de stateale SUA
au deja legale aceste p[cate aducdtoare de
foc, e musai sd se generalizeze patimile de-
gradante, Sodoma qi Gomora sd controleze
toatd America. Probabil va mai rdmAne ici-
acolo cdte un impotrivitor, dupd modelul
dreptului Lot qi va suporta prigoand exact ca
acela. o Un fiumos gest cregtin ortodox,
const6nd in sceneta martirizdrii Sfinlilor
Brdncoveni, jucati la serbarea de f-rnal a
anului de invdfdmdnt 2014 de cdtre elevii
$colii Br6ncovenegtidin Constanfa,'aaprins
inddrj irea seculbri gtilor gi ateilor bucureqteni
qi nu numai. Focul acesteipatimi diavolegti a
ars cdnd mocnit, cdnd cu vdpaie, in tot cursul
anului trecut, iar acum pare detonat de-a
binelea.La l8 martie 2015 apare un comu-
nicat al gcolii menlionate mai sus, prin care
respinge acuzafiile aduse de un scelerat, pe
nume Toma Pdtragcu,de Adreea Esca de la
ProTv, de Emil Moise cel cu minfile ritdcite
prin Buz[u, de psihologi gi ,,specialiqti"bine
tocmifi, anume cd scena respectivd ii invald
pe copii violenfa, intoleranfa, ii traumatizea-
zd qi ii transformd in fundamentaligti isla-
migti. Ortodocgii nu au voie sE rosteascd
adevdrul nici ca mesaj artistic! in schimb
programele de la ProTv, pline de cele mai
scandaloaseviolen{e qi insAngerdri, le fac
bine copiilor! Ptiu in capul lui Scaraofki,
l-am scris aga cd o fi ucrainean din Donefk,
deg.isigur provine din Nerv York, ptiu de trei
ori, da mai bine crucea pe capul pdg6nilor gi
nebunilor 6qtia, tiindcd mint cu neruqinare,
au aflat cd existd o gcoald care salveazd
suflete gi vor s-o desfiin{eze. Sd ne rug[m sd
inmulfeasc6 Dumnezeu astfel de qcoli qi pe
zdrghi{ii secularigti qi antihriqti s6-i
depdrtezede la fa{a noastrd!
Ioan de la CRUCE
Credinta Onodoxd
Pagina14 Martie2015

Sf ne apilrilm Ortodoxiain duhul

Sfinfilor Pirinfi (2)
Dar nu trebuie sd fie trddatdnepre- smereniecredinfain Adevdrul lui Hristos Biserica OrtodoxS,in nici un caz nu
fuitacomoarda credin(ei,nici in schimbul qi au apdrat-o cu sAngelelor de reaua ar trebui sd permitd ca, pe sentimentul
dobdndirii weunei vrednicii, nici pentru credin{d,oarenoi ortodocgiinu trebuiesd iubirii, sd stea la aceeaqi masd a
lingugirile ocdrmuitoriloq nici pentru a facemacelagilucru? Incd nu inlelegemc5 tratativelor cu reprezentanfiai diferitelor
evita frica de ei! Se infelege,agadar,cd felurite comunitdli confesionale,care iqi f o r m a f i u n i s e c t a r e i n v e d e r e a '
cine se despartede izvorul de via{[ al Bi- zic ,,biserici",nu sunt zidite pe temelia ecumenismului,ci doar sd se roage ca
sericii,pe aceqtianu se cuvine s6-i iubim apostolilor gi cd nu pot fi recunoscute Dumnezeu sd-i lumineze cu lumina
qi sdfugim de ei, cd SfdntaScripturdnu i-a drept apostolice?Se gtie foarte bine, cd cunogtinfei Sale, pe cei lepldali de
numit oameni,ci cdini gi lupi qi porci gi toate acestecomunitdfi confesionale,nu dreapta credinld qi care sunt orbili de
antihrigti,dupd cum zice Hristos Mdntui- fac altceva decdt trddeazd invdldtura ereziile aducdtoare de pieire, gi sd-i
torul: ,,Nu dali cele sfinte cdinilor!" (Mt. ldsatb prin viu grai sau in scris ca i ntoarcd pe ei l a S f6n t a Biser ici
7, 6).SfAntul Apostol Ioan zice cd mulli mogtenirenoud de cdtre Sfin{ii Apostoli. Apostoleascdqi SoborniceascS, gi de nu
an-tihrigti s-au ardtat (I Ioan 2, 18), cu Apostolul Pavel spunea galatenilor: vorinfelege, sdindeplineascdSfatul SfAn-
acegtianu se cade sd ne rugdm impreuni, ,,Dacdnoi sauun inger din cer v-ar vesti tului Apostol Pavel:,,.. . Depdrteazl-tede
nici sd mdnc6.m impreuni, nici sd-i altd Evanghelie,decdtaceeape carev-am cel ce aducedezbinare"(Tit 3, l0), cdci
primim in cas5,ca sd nu ne facem pdrtaqi vestit-o,s[fie anatema!"(Gal. 1,8) chemarea asta ecumenistd la ,,innoire
faptelorlor viclene. Pentru tofi, cregtini gi necregtini, radicald gi imbogdlire reciprocd" pune
Intr-un fel asemdndtorne vorbegtegi spunemcd singura Bisericd rdmasdde-a lumeape calealargda pierzaniei.
Sf6ntu[Ioan Damaschin(+ 749): ,,Sdne l u n g u l veacuri l or credi nci oasl l ui Pdrintele Arsenie Boca (+1989),
pdzim cu toate puterile noastre, sd nu Hristos,esteceaOrtodox[, a cdreimdrefie spunea:"Ecumenismul? Erezia tuturor
primim impdrtdgirede la eretici, nici sd le rezidd in faptul ci ea gi-a pdstrat credin,ta ereziilor!" (Vezi Talanfii imp5r5{iei,
dim acestora...ca sd nu ne facem pdrtagi in toate sferele vie{ii sale, slujba biseri- pag. 197).Iar PdrinteleDumitru Stdniloae
relelor lor credinle gi pentru a nu fi ceasci, serviciul Siu divin in care existd (+1993),spuneadespreecumenism:,,Eu
condamna{iimpreunl cu ei." toatdintreagaplindtatea invdldturii vechii nu prea sunt pentru ecumenism,socotesc
ln ce privegte domeniul dogmelor, Biserici c6t gi mogtenireadogmaticI, fdrd cd ecumenismuleste produsul masone-
BisericaOrtodoxiniciodatdnu a aplicatgi a denatura-oprin ralionalism scolastic. riei; iardgivors5 relativizezecredin{aade-
nici nu trebuiesd apliceprincipiul icono- Prin urmare,BisericaOrtodoxdtrebuiesd vdrat6.A avut dreptateBiserica,zicdndcd
miei gi, datoritdacestuiprincipiu, nicio- reprezinteun bastion impotriva oricdror nu prea suntemuni1i. Ecumenismuleste
datd nu se va putea ajunge la unitateain ereziipe teren ideologic sau dogmatic,gi pan-erezia timpului nostru. Biserica
adevdr,ci doar la o totald abaterede la ca- de aceeaierarhii gi preo{ii sunt chemafisd Romano-Catolicd qi BisericaOrtodox[ nu
lea adevdrului gi depdrtareade credin{a lucrezeimpotriva celor care au stricat gi sunt doud surori. Nu existd decdt un sin-
revelatd de Dumnezeu gi ca r€negarea stricd legeagi proorocii prin inddrdtnicie gur capal Bisericii,IisusHristos.Nu poa-
propriei mdntuiri. qi ingeldciune, cdcivremeaa gi venit,dupd te existadecdtun singur trup, adicdo sin-
Mai mult dec6tatdt,principiu vicios c u m s p u n e S f d n t u l L a v r e n t i e a l guri Bisericb.Deci nofiuneade Biserici
este aceastdadunare in numele ,,iubirii Cernigovului(+ 1950):,,Cdvor umbladin surori este improprie" (interviu preluat
cregtine",unde, din pdcate,teologi orto- casdin casdca lumea sd semnezepentru din Ortodoxia gi interna(ionalismul
docqisunt prezenli,uitAndde fapt cd ei au acel singur impdrat gi se va face un religios, ed. Scara,1999).lntrebareaeste:
de indeplinit sfdntamisiune de pdstrareqi recensdmdnt al populafieifoartedrastic... Ce au de comentat marii teologi orto-
propoviduire a Adevdrului, prin respecta- Vine timpul qi nu e departe,cdnd foarte docgi, desprecele spusede cdtre marele
rea fideld a dogmelor qi a Sfintelor Canoa- multebisericigi mdndstirisevor deschide profesor qi profundul teolog, Pdrintele
ne formulate temeinic odat6 gi pentru qi sevor repara,le vor refacenu numai pe Dumitru Stdniloae, privind ecumenis-
totdeauna.Sfdntul Cuvios Teodosiede la dinduntru, ci $i pe dinafar[. Vor auri mul? in carepartese situeardaceiteologi
Pecerska(+ 1073)indeamnd:,,Pdzegte-te, acoperiqurileatdt ale bisericilorcdt gi ale romdni, care se laudd cd l-au avut ca
fiule, de cei cu credin{astrdmbdgi de toate clopotnilelor,dar preo{imeanuva lucrala mentorin cadrul Faculta$i de Teologiede
discugiilelor, c[ci gi pdm6ntul nostru s-a sufletul credinciosului, ci numai la la Bucuregti, spre imbundtdfirea cunog-
umplut de ei! Numai cel ce trdiegte in c6r[mizile lui Faraon.Preotul nu va mai tin{elor lor teologice?Indriznesc sd spun,
Credinfa Ortodoxd igi va mdntui sufletul. facegimisiune". cd dacd"ar lua aminte la cele spuse de
Fiindcd nu existd o altd credinp mai bund $i atuncicredinciosul ce sd facd? regretatulPr. Prof. Dumitru Stdniloae,nu
decdt curata gi sfdnta noastrd Credin!6 - Sd nu se apropie de astfel de ar mai avea loc rugdciunea comund a
Ortodoxd..." Iar Sfdntul Marcu Eugeni- slujitori! ortodocqilorlaolaltd cu ereticii gi celelalte
cul, Mitropolitul Efesului (+ 444), spune Cuviosul Arhim. Iustin Popovici, formaqiuni sectare! Cdci, potrivit cano-
aga:,,Noi, pentru nimic altceva nu ne-am potrivit invdlSturii sobornicegti gi Tradili- nului adoptat de Sinodul VI Ecumenic,
despdrfitde latini, pentrucd suntnu numai ei Ortodoxe,scrie:,,Inter-comuniunea,sunt indepdrtali de la Bisericd to{i acei
schismatici,dar gi eretici. Pentru aceasta adicdcomuniuneareciprocdcu ereticii in clerici gi mireni care intrelin legdturi cu
nu trebuienicidecumsdne unim cu ei!" $i Sfintele Taine, in special in Taina Dum- ereticii anate-matizafi.Iar Canonul 6 al
Sf6ntulCuvios Mucenic CosmaEtolianul nezeiegtiiEuharistii, este cea mai nele- Sinodului lqcal din Laodiceea(343) o-
(+ 1779) aratd"cd: ,,Noi avem poruncf, a giuitd trddare a Domnului nostru Iisus pregteintrareain LocagulDomnului a ere-
spunesd anatematizdmpe oricine adaug6 Hristos". De aici inlelegemnoi ci intrarea ticilor care stIruie in erezia lor (vezi
sau nu crede in ceva mic din cele pe care Bisericii Ortodoxeintr-o astfelde situagie, Pidalion, Ed. Credinfa strdmogeascd,
le-au legiuit Pdrin{ii Bisericii noastre" de a se inrola in rAndurileneortodocgilor, 2006,pag.423).
(vezi Stupul Ortodoxiei, I 999). aducemari tensiuni intre credinciqiiei, qi Pr. ConstantinCATANA,
Dacd Sfin1ii Pdrinli imbrdfigau cu carear ducela,,lepddareade credin{d". Mffnistirea Vlratic
CreciinfaOnodoxd
ivid lie 2;i 5
Cele 4 trepte ale mflntuirii (1)
Sffintul de geniu al sdrbilor
Nicolae Velimirovici (1880-1956),
'via6,
Episcopul Ohridei gi Jicei, a alcdtuit,
dupd o strdveche predanie din
Makedonia, o cdrticicd ce n-ar trebui sd
lipseascd niciunui cregtin, intitulat6:
Cele 4 aqezdminteale SfAntului Naum
al Ohridei, tradusd gi apirut6 la Editura
Predania din Bucureqti.Sfbntul Naum al
Ohridei a trdit in veacul al zecelea.
inainte de a muri (in 23 decembrie), a
ldsat fiilor sdi duhovnicegti,gi prin ei,
noud, tuturor creqtinilor pAndla sfbrgitul
lumii, un agezS.mAnt duhovnicescscurt qi
deslugit,dupd care el insugi s-a ostenit a
vielui gi dupd care $i noi neinvdlalii qi
neputincioqii, pdzindu-I, sd ne mdntuim
sufletele.Acest agezdmdntse cuprinde in
4 cuvinte: trezirearpoclinfa, curilirea,
implrtigirea. Adicd cele 4 trepte (eta-
pe) pe care trebuie sd le urce (parcurgd)
creqtinulpe caleamdntuirii.
Trezirea inseamnd deqteptarea
sufletului omenescdin somnul p[catului,
provocat de befia pdcatului. CAtd vreme
pdcdtuiegtein trup, sufletul esteadormit,
agacd nu se cunoagtenici pe sine, nici pe
Ziditorul sdu.Este imbdtat de pdcatca de
o bduturd tare gi imbdtat zace in trup ca
intr-un pat pentru bolnavi. imbatat gi
adormit, sufletul nu cunoa$tealtd pldcere
decit cea care vine prin trup. Ce ii place
trupului ii place qi lui, iar ce nu ii place
trupului nici lui nu ii place. Un astfel de
suflet nu este cdlduzit de minte, ci de
trup, iar trupul este in sine !6rdnd.oarb5.
$i aqa,orb pe orb cdlSuzegte,pdnd ce se
prdbugescamdndoi in prdpastia morfii.
Pentru aceasta trezirea sufletului este
inceput al mdntuirii. Dumnezeu vrea ca
tofi oamenii si semdntuiasc[, de aceeaEl
luqeazd.mai int6i ca sufletul cel adormit
sd setrezeascidin somnul pdcatului,care
este somnul morfii, cdci plata pdcatului
este moartea. $i.o face in nesfdrgit de
m u l te ch ipur i. De pi l d d , i a td c e
povestegte bdtrAnul Ilie, vieluitor in
obqtea Cuviosului Naum, adresdndu-se
acestuiagi fralilor din obgte: - Cuvintele
tale, sfinte Pdrinte,sunt precum balsamul
pentru sufleleie noastre. Fiecare cuv6.nt
al tdu esteadevdrul cel sfhnt. Mdrturisesc
inaintea ta gi a fralilor cd gi eu, in lume,
multi vreme imbdtat de pdcat qi adormit
am fost. $i cu un tunet m-a trezit
Preainaltul. Pe o ploaie cumplitd, eu gi
vecinul meu ne-am addpostit sub un
copac mare. Vecinul meu era un aprig
hulitor al celor sfinte. Mdniat din pricina
ploii, acestaincepu a sudui cumplit. in
aceaclipd, a tunat gi un fulger l-a ucis pe
vecinul de ldngd mine. Eu am rdmas in
dar aceastdintAmplare m-atrezit ca
dintr-un somn de moarte gi cu spaimd
mareaminceputsdmdtemde Dumnezeu
qi sd md ostenescca sd-mi m6ntuiesc
sufletul meu cel pdcdtos.
Pociinfa vine dupd trezireaomului
din somnul pdcatului. Este etapain care
pocditul nefSlarnic iqi cerceteazd.
intreaga sa viafd qi iqi cautd intr-insa
pdcatele,le recunoagte,le mdrfurisegte,
le urdgtegi le leapddd.Precum v6ndtorul
vdneazd.fiarele,agagi cel ce se pocdiegte
aleargbneobositdupd pdcatelesale,ca sd
le afle qi sd le nimiceasc6.Sauprecumun
om descull care a alergat mult pe cdmp,
cdnd se vaaleza gi va incepe a-gi smulge
fepii din picioare, oare ii va scoatedoar
pe unii gi ii va ldsa pe allii, sau ii va
smulgepe tofi? Negreqit,ii va smulgepe
to1i.
Pocdinla are patru trepte. Ea poate fi
micd, mijlocie, mare gi desdvdrgit[.
N e mu l l u mi re a de si ne este mi ca
pocdinfd. Ruqinea de sine pricinuiti de
fErddelegi qi pdcate este o pocdinfd de
mijloc. Mdnia de sine din pricina
nelegiuirilor gi pdcatelorfbcuteestemare
pocdinfd. Iar ura de sine este pocdinla
desdvdrqitd sau evanghelicd. Nicodim
eranemullumit de sine.Zaheuvamequlgi
pdcdtosul se ruqina de sine. Apostolul
Petru, lepdddndu-se de Domnul, s-a
mAniat pe sine. Iar femeia desfrdnatd,
care cu lacrimile ei a spdlat picioarele
Mdntuitorului, seurape sine.
Dacd pdcdtosul ce s-a trezit nu suie
degrabdde la mica pocdinfdla cea mare,
lesneo va uita pe ceadintdi qi iardgiseva
imbdta de pdcat qi va adormi. El se
aseam[nd omului ce urcd un povdrnig,
care, dac[ nu merge iute, ci std locului,
alunecd inddrdt gi cade. De aceea, de
indatd ce purcede pe calea poc[in{ei,
omul trebuie sd meargd pdnd la capdt,
grabnic, sd nu rdmand pe loc qi sd nu se
uite inapoi.
Pocdin(a face sufletul sd ardd, sd
tremure, sd pl6ng6, sd suspine gi sd se
smereascd.inaintea lui Dumnezeu gi a
intregii Sale zidiri. Se socotegtepe sine
necurat,iar pe toate celelalte fbpturi mai
curatedecAtel. Nu a1icitit oaredesprecel
ce se pocdia, cdruia cineva i-a cerut sd
striveascdun vierme, iar el i-a rdspuns:
Cum voi strivi ceva mai curat decAt
mine?
Agadaq frafilor, nu vd oprili pdndce
nu ali desdvArgitpocdin{a voastrd. $i
Fagrna i 5
oriunde veli int6lni un suflet trezit care
intreab[: $i acum ce voi face?, ardtafi-i
dragostea voastrd $i pe sfAnta cale a
pocdinleiindrumafi-I.
Curlfirea este etapa ce urmeazd
dup6 ce omul se pocdiegtecu adevdratde
pdcatele fbcute. Atunci el are doud
dorinle: sd Curdle,deci sd gteargdcumva
din trecutul sdu negrele sale pdcateqi sd
nu le mai sdvdrqeascdniciodatd. Numai
Unul Dumnezeu, Atotfiitorul, poate
spdla gi albi zilele noastre negre din
trecut. Singur Dumnezeu poate ierta
pdcatele qi le poate qterge din^viafa
noastr6.Curdlirea de pdcateo face Insugi
Dumnezeu, prin Duhul s[u cel Sfhnt.
Domnul lucreazd,cu dragoste,cur[firea
tuturor celor care i-o cer. Tatdl cerescii-
curdlegtepe pdcdtogii ce strigd cdtre El:
Dumnezeule, curifegte-md pe mine,
pdcdtosul! Dar Bunul Dumnezeu ne-a
poruncit gi noud osteneald pentru
curdfire, ostenealdpe mdsura puterii gi
inlelegerii noastre. Deci osteni{i-vd cu
postul, cu rugdciunea,cu milostenia, cu
pldngerea, cu iertarea pdcatelor
celorlalli, cu infrAnarea, cur[f ia
trupeascdqi duhovniceascd,cugetareala
Dumnezeu, cu pomenirea morfii $i a
infricoqatei Judecdli a lui Dumnezeu, cu
gAndul la fericirea vegnicd a dreptului qi
la cumplitele munci ale pdcdtosului in
iad, gi cu toate celelalte poruncite in
Evanghelie,de Sfinfii Pdrinfi ai Bisericii
tdlcuite gi in pilde inftfigate. Toate
acestea,toate,de la cele mai mari pdni ta
cele mai mici, slujesc la curdfirea
sufletului de pdcate. Celui ce trece una
dintre acesteacu vederea,cu anevoie i se
vor vindecardnile pdcatului.
impdrtdgirea sau cuminecarea
inseamnd unirea noastrd cu Dumnezeu.
Cdnd sufletul ce s-a trezit qi s-a pociit
este curdfit de pdcat, se aprinde de
negrditd dragoste pentru Ziditorul sdu.
Nu vrea,nici mdcaro clipd, sd sedespartd
de El, ci arde de dorinla de a se uni cu El
pururea. Aceastd unire se poate infEptui
prin gdnduri, prin cuvinte qi prin fapte.
Prin ce il putem iubi pe Dumnezeu, prin
acesteane putem gi uni cu El. Cdci s-a
zis: ,,Sd,iubegtipre Domnul Dumnezeul
teu, din toatd inima ta gi din tot sufletul
tdu gi din toatd puterea ta"(Deut. 6, 5).
Dar omul nu se poate uni cu Dumnezeu
penA ce nu se desparte de toate cele
pdm6ntegti,de tot ce este vremelnic Ai
muritor.
Ing. Alexandru OSTAFI
Credinfa Ortodoxd
Sfintul Nicolae Velimirovici
Nemlrginitl smerenie$i ascultare
(Urmare din pagina l)
dintdi care,auzind,s-a cutremuratde fricd qi de
bucurie.Cerul s-a rdsfrdntin inima ei ca soarele
in apa limpede gi sub inima ei gi-a plecat capul
Domnul Dumnezeu, Ziditorul lumii, gi S-a
invegmdntatin trup. [. . .].
Iar tn luna a $asea a fost trimis tngerul
Gavriil de la Dumnezeu, tntr-o cetate din
Galileea, al cdrei nume era Nazaret, cdtre o
fecioord logoditd cu un bdrbat care se chenta
Iosf, din casa lui David, iar numelefecioarei
eraMaria.
,,Luna a gasea" se referd la sarcina
Elisabetei. socotitd de la zdmislirea
inaintemerg[torului Ioan. Dar de ce tocmai a
gasea?De ce nu a treia, a cincea, a'saptea?
Pentrucd omul a fost zidit in ziuaagasea,dupd
ce fusese ziditd intreaga natur6.'Hristos este
innoitorul intregii zidiri. El vine ca un Ziditor
r^rou gi caun Ornnou. Totut intrinsul esteinnoit.
In aceastf, zidire nou6, Ioan este
inaintemergdtorullui Hristos [a fel cum prima
zidire a lui Dumnezeu, natura, a fost
inaintemergdtoare vechiului Adam. Ioan ii
infdligeazd lui Hristos intregul ftpturilor
pf,mAntegtidimpreund cu omul cel vechi, care
vine la poc[infd numai intru el, intru Ioan.
Aceastf, lun[ a gasea,in care pruncul Ioan a
sdltat in pdntecele mamei sale, inchipuie gi
eonul al gaselea,in careS-anlscutMdntuitorul,
precum gi a $asea pecete din Apocalipsa
dumnezeiescului Ioan(6, l2).
in luna a gaseo,prin urmare, a fost trimis
ingerul Gavriil. In mareadramda zidirii dintdi,
ingerii erau ardtafi in primul rdnd: in inceput a
fbcut Dumnezeucerurile gi pdmdntul(Facerel,
1).Prin "ceruri",inlelegemingerii atoatecetele
ierarhiilor ceregti.Aici iardqi, in inceputurile
marii drame a zidirii celei noi, ingerii apar cei
dintdi. Un inger a sorocit, prin gura profetului
Daniel, vremea cdnd avea s[ se nascdDomnul
Domnilor. Un inger,prin gura profetului Isaiagi
a altor profefi, a vorbit despre chipul nagterii
Sale. Un inger i-a spus marelui preot Zaharia
desprenagtereaInaintemergdtorului, gi un inger
vestegte acum naqterea Insugi Dumnezeului
intrupat. Cdnd Se nagte Dumnezeu in trup
corurile de ingeri cdntd deasupra pegterii
Betleemului. Dumnezeu se bucurd de ceea ce
face, pentru cd Dumnezeu nu face nimic din
necesitate, &$? cum inva15 diferite filozofii
intunecate gi religii pdgdne fanteziste.
Dumnezeu se bucurd de ceea ce,face, gi toatd
pldcerea Lui e sd impartd cu alfii aceastd
bucurie, bucurie care izvordqte, curatd, din
dragoste,bucurie care e singurul lucru in cer gi
pe pdmdntce, imp[rlindu-se, in loc sf,scadf,se
inmulfegte(dacdputem indrdzni s[ vorbim de o
creqterea bucuriei gi a dragosteila Dumnezeu,
Izvorul bucurieigi al dragostei!). [...] La cinea
fost trimis Arhanghelul? Cf,tre o fecioar[
logoditd cu un bdrbat care se chema losif, din
Credinfa Ortodoxd
casalui David. Arhanghelul cel mai inalt al lui
Dumnezeu s-a ardtat unei fecioare, pentru cd
printr-o fecioard trebuia sd vind Incepdtorul
lumii celei noi, zidirii celei noi. Lumea cea
noud are sd fie puritate gi smerenie,impotriva
celei vechi, decdztte, care s-a stricat prin
cerbicia neascultdrii fafd de Ziditorul ei.
Fecioaraare s6fie ca o ugdpe careintrd in lume
Mdntuitorul lumii, intrf, ca in casa Sa gi ca in
locul lucrdrii Sale.O fat6, nuo femeie, pentru
c d o femei e, ori cdt de mari i nl l f i mi
duhovnicegtiar fi atins,era legati de lumeacea
veche gi de zidirea cea veche prin bdrbat gi
neslobodd de lumesc. Iatd de ce trebuie o
fecioard, o fecioard preacuratd,ddruitd in chip
desdvdrqitlui Dumnezeu,despdrfitAin inima ei
de lumea aceasta.Existd o astfel de fat6. A
crescut ca un crin pe un malddr de gunoi,
neatinsdde stricdciunealumii. t...1 $i intrdnd
ingerul laea,azis: Bucurd-te,ceeace eStiplind
de har Domnul estecu tine. Binecuvdntatd eSti
tu tntrefemei. Zidirea ceaNoud estebucurie lui
Dumnezeuqi oamenilor,gi de aceeavesteacea
bundincepecu salutarea:,,Bucurd-te!"Acesta-i
cuvdntul cu care incepe drama noii zidiri. E
cuv6ntul incepdtor, prologul ce rdsund la
ridicarea cortinei. Gavriil a numit-o pe Maria
,,binecuvdntatd"pentrucI sufletul ei eraplin ca
gi un templu de darurile de via{5 ddtdtoareale
Duhului Sfdnt, de mireasmd cereascdgi de
curdfie.Nu sunt binecuvdntalicei cu sufletele
ferecate in fala lui Dumnezeu gi descuiatb
numai lumii, sufleteduhnind a pdmdnt,apdcat
gi amoarte.,,Binecuvdntatdegtitu intre femei".
Binecuvdntatdesteceacu careesteDumnezeu.
I-ipsa lui Dumnezeue gi lipsa binecuvdntdrii.
Indepdrtarealui Dumnezeude om e damnare.
Prezen{aLui e binecuv6ntare.[. . .]
Ascultdnd ldmurirea datd de trimisul lui
Dumnezeu,ceamai smeritf,intre fete a terminat
cu gingdgieconvorbireacu ingerul: Iatd roaba
Domnului. Nu zice: ,,Iatd roaba td,
Arhanghele!" ci zice: ,,Iatd roaba Domnului",
gtiind cd Arhanghelul estedoar un mesageral
voinlei lui Dumnezeu, cd €1, a$a tare qi
nemuritor cum este,e numai un slujitor al lui
Dumnezeu.in schimb, nu spune,,fie mie dupd
cuv6ntulDomnului", ci ,,fie mie dupdcuvdntul
td'u", ddndu-i astfel cinstireacuvenitl marelui
voievod al ogtilor ceregti.$i un gand,qi celdlalt
ii aratf, desdvdrqitasmereniegi ascultare.Un
rdspunsde o asemeneainfelepciunenu-l putea
da decdto inimd neprihdnitd,cdci numai acolo
slldgluiegteadevdratain{elepciune.[. . .] Lumea
noud are sd fie cldditd pe smereniegi ascultare.
Nemdrginitdsmereniegi ascultarea Preasfintei
Maicii lui Dumnezeu! Nu o va intrece decdt
numai Fiul sdu, Mdntuitorul gi innoitorul a
toatd fdptura. (Predici, edilia a II-a, Editura
Ileana,Bucuregti,2006,fragmente,pp. 6 -.I 6).