t ,,$i sevor adunainaintea
Lui toateneamurile"
Revistl de cultur[, atitudinegi spiritualitatea EpiscopieiAlexandriei
Pastorali la Invierea Domnului
Iubifii noqtri fii
duhovniceqti,
Hristos a inviat!
,,Crucii Tale ne tnchindm
Hristoase Si sfdntd invierea Ta
o lduddm Si o mdrim" (din
Utrenia Invierii).
Luminatul praznic al
invierii Domnului nostru lisus
Hristos ne prilejuiegtedin nou
bucuria de a vd implrt[qi
cuvdnt de dreapti inv6f6tur6,
pf,rinteascd povd{uire gi
arhiereascf, binecuvAntare,
purtdndu-vl pe tofi inrug[-
ciunileNoastrec[ci, dup[ cum
grdia odinioard Sfdntul Apos-
tol Pavel, ,,degicu trupul sunt
I departecu duhulinsd sunt im-
rl preunf, cu voi, bucurAndu-mf,
g i v6 ,zdnd buna v oa s trd
rdnduialS gi t[ria credinlei
voastrein Hristos."'
O sdptdmdnd intreagi,
I seardde seard,am ascultat la
slujba deniilor, Sfintele
Evanghelii
-'-'^D^'- desprepatimile qi
I infbguratin giulgiu curatde in.
I moarteaMantuitorului, despre
cdt de mult a suferit gi cdt de
+infricosf,toare au fost
lrastignireagi moarteaLui.
Tofi ne-am cutremurat in
addnculsufletului nostrugi am
'$". pdtimit aldturi de El, auzind
a: cum cei ce-L ristigneau, L-au
-
I
dezbrlcat gi L-au pironit pe
? crucepe,,Celce imbrac6cerul
i
. cu.nori"6i l-au dat sd bea ofet
gi fiere. Intre doi tdlhari a fost
pus Implratul cerurilor! Iar
dupi ce a b6ut pdni la capdt
paharul suferinfelor, strigdnd
cu glasmare,a zis: ,,Pf,rinte,in
mdinile Tale incredinlezduhul
meu. $i aceastazicdnd, $i-a
dat duhul."' in clipa aceea
soarele s-a intunecat,
plmdntul s-a cutremurat, iar
catapeteasmatemplului s-a
despicat prin mijloc. Sutagul
vdzdndcele ce s-auintdmplat,
t
qi Teleormanuluio Anul XX o Nr. 4 (230) e Apritie 2016
Rinit din dragostede Cruce
a slivit pe Dumnezeugi a zis: Taini anevoiede cuprins care a provocat atdta suferin{tr
,,Cu adevflrat, Omul Acesta cu mintea, Crucea: ,,pentru $i, finalmente, moartea
drepta fost."3 iudei, sminteald, pentru Domnului (ei nu gtiu c[
,,Iar fdcdndu-sesear[, a neamuri, nebunie" (I Domnul putea sd nu moar6,
v e n i t u n o m b o g a t d i n Corinteni 1,23).Unii spunc6, chiar gi fiind deja spdnzuratpe
Arimateea, cu numele tosif, fiind instrument de tortur[, Cruce: ,,Hristosa fost Cel care
care qi el era un ucenic al lui Crucea n-ar trebui cinstiti, c[ a chemat moartea gi a murit
Iisus. Aces[a, ducdndu-se la nu po!i, adic6,cinsti un obiect atunci cdnd a voit" - V. Arhim.
HierotheosVlachos,,,Predici
la marile sdrbdtori", Editura
Egumenila, 2004, p. 205).
-i,ltii denatureazd modul in
care a iubit Domnul Cruceagi
v[d in durere ceva ce trebuie
cdutat cu orice pref, cAutenda
se flagela mereu, pdrdndu-li-
se cd a$a ur fi pirtagi la
suferinfa Rdstignitului. Dar
suferinfanici nu e ceva rdu in
sine.nici nu trebuiecdutatdcu
oride oret.-Continutul Crucii
nlcl nu e. clefaDt.sutennta.cl
dragostea.Dacd nu pricepem
dsta, nu putem pricepe nimic
din Crucesaudip cregtinism.
t,
Pilat, a cerut trupul lui lisus. C d n d u n t e m
Atunci Pilat a poruncit sf, i se Hristos a inviat!
tt",, , q indrdgostifi,,,iubirease infige
dea. $i Iosil ludnd trupul, l-a in fiinfa celui ce iubegteca o
$i viu va fi in inimile s[geat[, de la cel pe care il
$i l-a pus in mormdntulnou al creqtinilor ortodocqi in iubegte,producdnd o rand in
stru,pe care-l sdpasein stdncd, vcEnicie! el. C[ci iubireace senagtein el
qi, prdvllind o piatr[ mare la Sfi ne bucur[nr ca
ugamormdntului,s-adus."' Pr. ConstantinSTURZU
niciodatl de lumina
In a i n te a mo rmd ntul ui (Continuare in pagina 16)
SfintelorPaqti2016!
Mdntuitorului, in Sfdnta gi
Nid[jduim in mila
Marea Vineri sufletelenoastre
suntcuprinsede amdrf,ciuneqi lui Dumnezeuci acestea
de intristare, cici gtim cd nu vor fi ultimele
Hristos, nevinovat fiind, ,,? sirb[tori ortodoxe
luat asupr[-$i durerile noastre libere!
Si invie llristos si i
t GALACTION, . . .
a!-*1:o'.,i-.
i n i r n i l ed u s m a n i l o r !
EpiscopulAlexandriei
qi Teleormanului
(Continuare in pagina 4)
devlrat a inviat!
ru.r.d LE..
Pagina2
Agendaepiscopalia PS Galaction
Miercuri, 2 martie 2016 - in cadrul
manifestdrilor prilejuite de centenarultrecerii
la cele vegnicea Reginei Elisabetaa Romdniei,
organizate de Seclia Alexandria a Societdlii
Numismatice Romdne, sdvdrqegteslujba de
pomenire in Catedrala Episcopald Sfhntul
Alexandru din Alexandria gi particip[ la
deschiderea Expozi;iei omagiale150de ani de
la venirea Regelui Carol I in Romdnia gi
lansareaplacheteicomemorative 100de ani de
la trecereala celevegnicea RegineiElisabetaa
Romdniei qi a statueteiRegelui Carol I, emise
de Sec{iaAlexandria a Societdlii Numismatice
Romdne, la Muzeul Jude,tean Teleorman.
Sdvdrgegte Sfdntul Maslu in Catedrala
EpiscopaldSfdntulAlexandru din Alexandria.
Vineri, 4 martie - ^sdvdrgeqteSfhntul
Maslu in bisericaSfinfilor Impdra{iConstantin
gi Elena din Roqiorii de Vede qi Sfdntul Maslu
in biserica Sfintei Mironosile gi intocmai cu
Apostolii Maria Magdalena din Mdndstirea
Pantocrator- DrdgdnegtiVlagca.
SimbItS, 5 martie - slujeqte Sfhnta
I-iturghie gi parastas in biserica Sfingilor
Impirafi Constantin gi Elena din Alexandria.
Sdvdrgeqte Vecerniagi Litia, precumgi tunderea
in monahism a fratelui Florin Cdt[lin Marin
(Nicodim monahul), in biserica Sfdntului
Mucenic Ioan Rusuldin MindstireaAdlmeqti.
DuminicS, 6 martie - slujeqte Sfhnta
Liturghie gi parastas in biserica Sfin{ilor
Apostoli din Zimnicea,adresdndcredinciogilor
un cuvdnt de invdfdturS.
Miercuri,9fflartie - slvdrgeqteSfrnta Li-
turghie in biserica Sfinlilor Arhangheli Mihail
gi Gavriil din parohiaFot[chegti- Videle.
Vineri, ll martie - participd la conferin{a
,,Romdniain apdrareafamiliei" susfinutl de dr.
Pavel Chirild gi Ioan golea la catedrala
Episcopald Sfdntul Alexandru - Alexandria.
SdvdrgeqteSfhntul Maslu in biserica Sfintei
Mironosile Maria Magdalena din Mdndstirea
PantocratorDrdgdnegti V lagca.
DuminicI, 13 martie - slujegteSffinta
Liturghie in biserica Sfdntului Mare Mucenic
Fanurie din Mindstirea Siligtea Gumegti,
hirotonegtediacon pe monahul Filip Banu gi
rostegteun cuvdnt de invdfiturS.
"Ma4i'Jtparlie*.*snvdrgeqte sluj ba de
inmormdntare a Preotului Constantin Stoica
(coleg de seminar gi facultate) in capela
cimitirului Bellu din Bucuregtigi rostegteun
cuvdnt ocazional.
Vineri, 18 martie - sdvArgegteSfhntul
Maslu in biserica Sfintei Mironosi{e gi
ai cu Apostolii Maria Magdalena din
- Drdg[negtiVlagca.
Sfrmbit[, 19 martie - slujegte Sfdnta
Liturghie gi parastas in biserica Sfintei
Mironosile gi intocmai cu Apostolii Maria
Magdalena din M[ndstireii Pantocrator
DrdgdnegtiVlagca.
Duminicilo 20 martie - sdvdrgegte Sfhnta
Liturghie in biserica Schimbdrii la Fafi a
CredinfaOrtodoxd
Aprilie 2016
Domnului din Mdndstirea Pantocrator
Drdgdnegti Vlagca, hirotonegte diacon pe
tdndrul Florin Rdzvan Murgoi, hirotesegte
arhidiacon pe diaconul Ninel $tefan.
SdvdrgeqteSfdntul Maslu in biserica Sfintei
Paraschevadin parohia Buduiasca,hirotesegte
protosinghel pe Ieromonahul Teofan
Pdtrd$escu gi rostegteun cuvdntde invd{dturd.
Vineri, 25 martie - slujegte Sfhnta
Liturghie gi parastasin biserica Bunei Vestiri
din parohia Lunca, hirotonegte diacon pe
tdndrul Marian Gigel Vai gi adreseazd
credinciogilor un cuvdnt de invd{dturd.
SdvdrgeqteSfhntul Maslu in biserica Sfintei
Mironosile Maria Magdalena din M[nlstirea
Pantocrator- DrdgdnegtiVlagca.
SimbItI, 26 martie - slujegte Sfdnta
Liturghie gi parastas in biserica Sfintei
Mironosile gi intocmai cu Apostolii Maria
Magdalena din M[ndstirea Pantocrator
DrdgdnegtiVlagca.Sdvdrgegte Vecerniagi Litia
in acelagisfdntlocag.
DuminicI,2T martie - slujeqteSfdnta
L i turghi e i n bi seri ca S fi nl i l or C uvi oqi
Mucenici Galactionqi Epistimi din Mlndstirea
Crdngu, hirotonegte diacon pe monahul
Arsenie Cerceagi adreseazdcredinciogilorun
cuvAntde invdfdturd.
Miercuri,30 martie - sdvdrgegte Sfhntul
Maslu in biserica Sfinfilor Arhangheli din'
parohiaFotdcheqti- Videle.
Joi , 3l marti e 2016 - sdvdrgegte
PavecernifaceaMare gi tundereain monahism'
a preotului Vasilici Voinescu(Vasilemonahul) Redacfiaqi administra{ia
in biserica Sfin{ilor Cuviogi Mucenici S.C.GEEA S.R.LBacdu
Galactiongi Epistimi din MdndstireaCrdngu.
Autorizafie: J04I 1903I | 992
Psalmul Mirelui CaleaMaraqeqti nr. 185,bloc
E6, etaj II, ap. 7, cod600073
Bac[u
Ce fel de lacrimi - fruntea-Ji, de au topit
Telefbn/tax: 0234I 55 5370.
rubinul!
dupi ora 18
Preacuvenitcoroanei,curgeape-obrazde
Mire.
e-mail:
Denuntd?PAineafrdntdgi pe urzici vinul.
credintaortodoxa@yahoo.com
Gdoaceami-epustie:Tu cine egti,Iubire?
Tepldsmuiegte gAndu-n Conturi: BCR Bacdu:
hlamidd-mpdrdteascd, Codul IBAN RO63 RNCB
Uitdnd,cd doaro datdl-ai imbrdcatporfirul. 002603089475000 II
Din putregaide ape,cu lotusu-mide iasc[, TrezoreriaBacf,u:
CodulIBAN RO44TREZ
Iar nu-nfeleg:Cum spinii rodirdtrandafirul?
0615069XXX000579
Bolboroselisavanteteologhescnducii!
O cioardmultmai bine in acatistseroag6.
Descul{5,-at6tagtie,prima silab6-acrucii,
Cum spaima-girupeglasulgi risuflarea-fi
leagtr.
Chiarpestemoane- bralespremine-ntinzica
Mire.
Cum si nu [ip, caToma:Egti Dumn.r.tubir.,
intreagardspundere
Pr. I)umitru ICHIM, pentruopiniileexprimate
Kitchener, Canada ' revineautorilor
Aprilie 2016
Editorial
A
Ii topim in arabi gi scipim de rasa cregtin5!(1)
Cu aproape doud luni in urmd am
fost gocat de afirmatiile unui excentric
miliardar american,de origine evreiascf,,
George Soros, provenit din Ungaria
vecind (Gyorgy Schrwatz). Este, cu
adevdrat,o sursdde neliniqtegrdmdditdin
cuvintele ind6rjitului (pro)motor a[ Noii
Ordini Mondiale. El zice o$o, intr-o
declaraliepentrucotidianul suedez,,Ny&
Dagbladet",din 9 martie 2014:,,A sim{i
qi chiar a credecd rasaalbf,esteinferioard
in fiecare plan imaginabil este natural,
avdndin vedereistoriasa qi documentele
curente.Fie ca lara vesticda raseialbe sd
piard in sdnge qi suferinld. Trdiascd
societatea multiculturald, rasial
amestecatdqi societateaecologicd fbrd
clase! Trdiascdanarhia! Vom afirma in
mod deschisidentitateanoastrf,cu rasele
din Africa qi Asia. Pot afirma cu sigurantd
cd ultima generafiede copii albi se na$te
acum. Comisiile noastrede control vor
interzicealbilor, in interesulpicii gi al
elimin[rii tensiunilor inter-rasiale,sd se
imperechezecu albi. Femeiaalbdtrebuie
sd se impreunezecu membri ai raselor
negre,baibatulalb cu femeinegre.in felul
acesta,rasa albd va dispdrea,pentru cd
amestecarea negrului cu albul inseamnd
sfdrgitulomului alb gi cel mai s6ngeros
inamic al nostm va deveni amintire."
Textul pare luat din ,,Protocoalele
ingeleplilorSionului", cu deosebireacd
estemai cinic, mult mai precis,mult mai
concret.La citireaacesteiorori mi-am zis
cd e vorba de o intoxicafie de presd,vreo
fdcdturd ,,conspiralionistd"a cuiva ca
s6-gi batdjoc de noi. Dar nu e. Am dat
cdutare pe net, ziarul ,,Nya Dagbladet"
existd, i-am vdzut editia curentd,din l3
aprilie, 2016, ziua cdnd scotoceam
sursele, am gdsit gi textul original, in
suedezd,din 9 mai, 2014, l-am copiat,
apoi am cercetatmulte site-uri,ba chiar gi
ziare romdneqti,printre care gi ,,Eveni-
mentul zilei" (edilia din 25 ianuarie
2016), care au preluat mesajul antiuman,
antihristic si mondialist al elitistului
S8fbs. Moartea omului alb! Omut alb
(doaftna Merkel 9i togi domnii din
guverneleldrilor UE sunt albi, nu?,poate
cd sunt albi numai la piele, cd sufletul le
este deja negru!) lucreazdcu obstinafie,
cu infrigurare, la moartea omului alb!
Trdiascd anarhia islamist6, socialistd,
ueistd, mondialistd,elitistd, satanistf,,gi
rasistd, qi antihrist6, qi teroristi, gi
nazistd!... O fi 9i sionistd? Nebunia
aceastanu e numai absurdd,prin naturaei,
ci gi sinuciga$d.
Dar s6 presupunem cd vorbele
otrdvite,de-adreptulcriminale,caplande
exterminare a urmagilor lui Iafet, nu au
pagina3
fost rostite,sdpresupunemcd eu nu le-am corelateqi condusecdtre un scop precis.
citiL cA nu gtiu nimic despreele. Faptul Agadar, realitatea, toxicd deja, nu face
acesta nu schimbd cu nimic realitatea decdtsdconfirmecuvinteleputredeale lui
crudd pe care o trdim acum, lerg."qqep GeorgeSoros,care,vedeli, nu proroce$te
qlf_ecura6pe nevdzute in viala Europei ceva ce se deruleazdsub ochii nogtri, ci
preocupatdde distrac{iigi pldcericu totul poruncegteguvernelor sd metiseze,cu
decdzuti!, conientrat[ pe mdncare gi fo(a legii, neamurile albe cu urmagii lui
bdutur6, inchinltoare la idolul culturd, Ham qi Ismael, pentru ca primele sd
strdin5de Dumnezeugi chiardugmdnoasd disparddin istorie(,,comisiilenoastrevor
cu El. Iat[ o astfelde realitate:,,Doar45 la interzice albilor..."). Au putere, prea
sutd din populafia Londrei este alcdtuitd mulli bani gi prea multe slugi nemernice
din albi provenili din Anglia, Scolia sau pentru ca si-gi permitl sd babilonizeze
Jara Galilor, potrivit ultimelor date, in lumea, sd-i elimine pe unii gi sd creeze,
scddere de la 60 la sutd, cd{i erau din pdldrialui Darwin, o rasdnou6,ca gi
inregistrafiin 2001" (Mediafax,14aprilie cum ar fi animale sauplante, oameni fErd
2016). Alta, despreBruxelles:,,Avdndin [ard,,ftrd neam,fbrd DumnezetJ,dobitoci
vedere cd 75,6 la sutd din populalia sa gi brute ftrd memorie cdrora pofi sd le
p r o v i n e d i r e c t d i n i m i g r a f i e , aplici nouaordinefdrdsdcrdcneascd.
eterogenitatea capitaleiestede trei ori mai Dar de ce vor alde Sorosqi ai lui sd-i
mare decdtcea a Valoniei,gi de cinci ori eliminecompletde pe p[mdnt pe oamenii
ma i m a re decdt a Fl andrei , scri e albi, afirmdndvictorios: ,,Cel mai sdnge-
cotidianul Le Soir. Aceastdpropor{iear ros inamic al nostruva deveniamintire"?
trebui sd atingd 83 la sutd in 2023" (La Cine sunt ei (cd spune,,alnostru")?$i de
Bruxelles. 3 locuitori din 4 sunt de ce [e estedugmanomul alb? Europeanula
o ri g i n e s trIi nI, arti col pe si te-ul fost deplin gi a rdmas,in micd parte,unnag
voxeurop,I 3 mai 20 l3). Germaniaare l6 al lui Hristos.Cregtinii,agadar,sunt ina-
milioanede imigranlidin totalul de 82 de micii milenari ai cdrturarilor gi fariseilor
milioane (Romdnia tv din I februarie care il dugmdnescde moarte pe Hristos.
2012), adicd o cincime din populafie, L-au alungat pe Fiul lui Dumnezeu din
propor{ie care se schimbd dramatic, in Occident,El mai lumineazdnevdzutdoar
ultima perioadd, in favoarea strdinilor. in inimile ortodoxede la Ris6rit. Dar dacd
Fran{a define circa l0 milioane de se intoarcegi in inimile albilor din Vest?
imigranfi gi strdini din cele peste 60 Ei!? Mai bine ii sterilizdm,ii eugenizdm,
milioanede locuitori, adicda $aseaparte ii omordm,ii metisdmgi scdpdmdefinitiv
sunt alogeni,cifrd care nu-i cuprindepe de ei. Ii topim in arabi qi scdpdmde rasa
arabii ndsculila a doua gi a treia generafie cregtind!CI urmagii fariseilor nu se vor
acolo. Parisul, cel putin, este complet metisa,n-au voie, comisiile (guvernelegi
cosmopolit,mai pufin de25la sutddintre goarneleplanetare)sunt ale lor, nu au cum
copiii lui suntalbi(gi aceiadin familiiest- si-i sileasc[ gi pe ei sf, devind negri qi
europene),restul, adicd majoritatea,sunt musulmani,nu, ,,legea"nu le permiteaga
negri gi asiatici. Migrafia actuali a ceva, ei vor fi rasahiper-superioari,elita
a s i a t i c i l o r g i a f r i c a n i i o r ( r a s e l e conducdtoare,st[pdnii turmei babilonice
superioare,dupd opinia lui Soros!) spre de metigi troglodi{i. Doar neamurile albe
Europa are fo4a unei avalange,a unui cregtinesunt condamnatela extincgieur-
cataclism demografic, menit sd-i aduc6, gentd,ca sd nu mai aibd Hristos la cine sd
intr-un timp relativ scurt, pe europenii vinf,, sf, nu mai gdseascdpe ptrmdntcre-
albi in situalia de minoritari in propriile dingi, sf,vadd doar pumnii strAngisfidltor
lor fdri. Se parec6, pe teren,lucrurile stau ai prigonitorilor"Sdi.Poateacum vom in-
mult mai r[u decdt le-am prezentataici. Eelege,in sfdrgit,c[ autorul tuturor isme-
Cdt privegteRomdnia, ea a pierdut, prin lor este Satana gi vajnicii slujitori ai
auto-exilare,peste4 milioane de oameni, sinagogilorlui!
*
populafiaii scadecu l3 la sutd la fiecare Planql e gata de mulq'el se aplicd
l0 ani gi acumagteaptd (binepregdtitd,cu acu
moschee,cu tot ce trebuie!) un masiv Judecdnd dupd mulgimea pdbatelor
torent migrator de arabi. Toli observdm nobstre, n-ar fi de mi rare - s5- - se ,
cf, acestemigcdri macro-babilonicesunt implineascd. Un lucru, insd, este de
coordonate,nu decurg la intdmplare, au necontrazis: acest plan de metisare-
cauzebine determinate,urmeaz[ un plan babilonizare a lumii actuale nu e dupd
ocult. Avorturi, disolulia familiei gi a voia lui Dumnezeu.Am alergatla Cartea
n a t a l i t a t i i , s o d o m i e , s c d d e r e a g i Apocalipsei, cu oarecareinfrigurare, sd
imbitrdnirea popoarelor europene gi o
migrafiune masivd, provocat[ gi dirijatd, JoanENACHB
caresd le covdrgeascd definitiv, toatesunt (Continuarein pagina 9)
Credinla Ortodoxd
* PfaqotK"[e.gi
Putittu+ Aprilie 2016

Pastorali la InviereaDomnului
(Urmaredin paginal) sfdrdmarea iadului gi incepdtura altei pdmdnteasc[esteo trecereprin jertfb spre
vie[i,vegnice."'o lnviere, prin durere spre bucurie. In
qi cu suferinlelenoastreS-a impovdrat... Jertfa qi' invierea lui Hristos sunt aceastdlume au fost gi vor fi intotdeauna
a fost strdpunspentru pdcatelenoastregi inceputul Bisericii, care este Trupul lui necazuri.Fie cd esteredusdprin puterile
zdrobit pentru ftrrddelegilenoastre.El a Hristosjertfit qi inviat ce se impdrtdgegte omului, fie cd este alinatl de fbgdduin[a
fost pedepsitpentru mdntuireanoastrd_ gi lumii sprevia15.Taina Invierii Domnului unei rdspldfi in ,,lumea cealalt6",aici, in
prin rdnileLui noi tofi ne-amvindecat."' este nedesp[r1itdde Taina Crucii Sale gi aceastdlume, suferingastdruie. $i totugi
Dar Dumnezeu a mdngdiat inima eleau fostprofefite de proorocii Vechiului Hristos ne imblrblteazd, spundnd:
noastrdqi n-a l[sat pe Cel Prealubit al Sdu Testament qi mdrturisite de Sfinfii ,,indrdzni1i,Eu am biruit lumea."to Prin
sd vadd stricdciuneamormdntului, cdci Apostoli ca adevf,ruriddtdtoarede via{6. suferin{aLui orice suferinfda dobdnditun
,,N-3 trimis Dumnezeu pe Fiul Sdu in Astfel Taina Crucii gi a invierii sens,iar prin InviereaLui insf,qimoarteaa
lume ca sd judece lumea, ci ca sd se Domnului au fost prevestitede proorocul devenit o cale a viefii. Toate faptele
mAntuiascd,prin El, lumea"'' gi ,,L-a I s a i a , , , E v a n g h e l i s t u l V e c h i u l u i mdre{e ale neamului omenesc qi chiar
inviat, dezlegdnddurerile morlii, intrucdt Testament",prin cuvintele acestea:,,Cd urcugulnostru duhovnicescnu s-arputea
nu era cu putintdca El sd fie tinut de ea."' s-a luat de pe p[mdnt via,taLui! Pentru implini fdrd ddruireagi jertfirea de sine.
TainaGolgotei a fost dezlegatdde Insugi fbrddelegile poporului Meu a fost adus Atunci cdndaceastase facesprebinelegi
Hristos Domnul ucenicilor Sdi mai spremoarte... fiindcd fericireacelormulli eacapdtdvaloaregi in
$i $i-a dat viafa ca
inainte de rdstignire zicdndu-le:,,Iatd,ne jertf4 pentru pdcat, va vedea pe urmagii acestingelesnu esteniciodatd zadarnicd.
suim la lerusalim gi Fiul Omului va fi Sdi, Iqi va lungi via{a gi lucrul Domnului De aceea Mdntuitorul spune: ,,Dacd
predatarhiereilor qi cdrfurarilor; gi-L vor in mdnaLui va prop6gi."'' grduntele de grdu, cAnd cade in pdmdnt,
osdndi la moarte gi-L vor da in mdna Luminat de Duhul SfAnt,psalmistul nu va muri, r5.mdnesingur; iar dacd va
pdgAnilor.$i-L vor batjocori gi-L vor David a profe{it gi el InviereaDomnului muri, aducemultdroadd."''
scuipagi-L vor biciui gi-L vor omori, dar zic6nd: Aceasta este adevdrataJertfd - cea
,,Cdnu vei ldsasufletulmeu in iad,
dupdtrei zile v ainvia."o nici nu vei da pe cel cuviosal T[u sdvadd din iubire pentrubinele celorlalli, iubirea
Intr-adevdr, dupl Vinerea intristdrii stricdciunea.Cunoscutemi-ai frcut cdile jertfelnicd. Din aceastdcauzd,a nesecatei
vine Duminica ceasfin$td, ziuaceadintdi vielii; umplea-md-veide veseliecu fala qi netirmuritei iubiri fap de oameni,
a sdptdmdnii, ziua Tnvierii Domnului, Ta gi la dreaptaTa de frumusefi veqnice MAntuitorul nostru, Pdstorul Cel bun al
dupd cum gldsuiesc sfin(ii evangheligti: md vei s6tura.""' oilor, lasd in ceruri cetele ingeregti gi
,,Dupi ce a trecut sAmbdta,cdndse lumina Sfdntul Apostol Petru adeveregte coboardpe pdmdntsprecSutareaoii celei
de ziua intdi a sdptdmdnii(Duminicd), au i m p l i n i r e a c u v i n t e l o r l u i D a v i d pierdute,a firii noastreomenegticelei c6-
venit Maria Magdalenagi cealaltdMarie, mdrturisind, in ziua Pogordrii Sfbntului zuteprin picat gineascultare. $i g[sind-o,
ca sd vadd mormdntul. $i iatd s-a fbcut Duh, astfel: o ia peumerii Seiqi trececu eaprin moarte
,,Mai inaintevdzdnd,(David)
cutremur mare, cd ingerul Domnului, a vorbit despreInvierealui Hristos:cd n-a gi Inviere sprea o aducela frumusefeacea
cobordnd din cer gi venind, a prdvdlit fost l6satin iad sufletul Lui nici trupul dintdi. $i aceastao face deoarece,,cine
l_i
piatra gi gedeadeasupraei. gi infEligarea Lui n-avdzutputreziciunea."" iubegtenu sldtuiegtenumai, nu indreaptd,
lui era ca fulgerul gi imbrlcdmintea lui Legdtura intimd dintre Cruce gi nu pedepsegte, ci ia asuprasa gregelile
albd ca zdpada. $i de frica lui s-au Inviere^
este o trdsf,turd de cdpdtdi a celui iubit de el. I4birea e participarela
cutremuratcei ce pdzeaugi s-au fdcut ca intregii spiritualitagi ortodoxe, cdci ea viala celuilalt, ieqire din noi ingine,
morfi. Iar ingerul, rispunzdnd, a zis a f i r m d i n c d d i n p r i m e l e v e a c u r i jertfd."-- Acesta este darul supremei
femeilor:Nu vd temefi,cd gtiuc[ pe Iisus ambivalen{a Sfintelor Paqti, de bucurie iubiri a lui Dumnezeu faln de om: ,,Mai
cel rdstignit il cAumli.Nu este aici; cdci trecutd prin suferin{i. Biserica Ortodoxd mare dragoste decdt aceastanimeni nu
S-asculatprecuma zis."' este deopotrivi Biserica postului qi a are, ca sufletul lui sd gi-l pund pentru
Dacd zilele trecute ne-am intristat bucuriei,a Jertfei qi a Invierii. Postulgi prieteniisli.""
peste m6surd cdntdnd: ,,in mormdnt, nevoinfa duhovniceascdnu cad insd in Infelegdnd aceste adevdruri
Via{6, pus ai fost Hristoase""',astdzicu emo{ional, nu se ancoreazdin intristare, mdntuitoaregi sddindu-leaddnc in inima
inimile sdltdnd de bucurie cdntdm: cdci chemarea lui Hristos Cel inviati noastri putem mdrturisi gi noi asemenea
,,Hristosa inviat din mo(i cu moarteape ,,Bucuragi-v5!"acoperddurereamo4ii iar Sfdnfului Apostol Pavel: ,,Cdci sunt
moarte cdlcdnd gi celor din morminte lumina Invierii risipegte intunericul incredinlatcAnici moartea,nici via{a,nici
viagbddruindu-le!"" Astdzipsalmistulne rdstignirii. Dar nici bucuria nu devine ingerii, nici stlpdnirile, nici cele de acum,
indeamnd: ,,Aceastaeste ziua pe care a sentimentalistd,cdci ea nu dd uitarii nici cele ce vor fi, nici puterile, nici
ftcut-o Domnul, sd ne bucurdmgi si ne indlfimea, nici addncul gi nici o altd
,,p a h arul suferi n{el or." i n aceastd
veselim intru ea."'' Astdzi c6ntdrile infelegere, Ortodoxia afirmd legdtura fdpturd nu va putea sd ne despartdpe noi
Sfintei Biserici r[sund biruitor: ,,Ziua nedespdrgitddintre Jertfd gi Inviere, de dragostea lui Dumnezeu, cea intru
Invierii, popoare si ne luminim! .Pagtile complementaritatealor esenfiald,lumina Hristos lisus, Domnul nostru."'o
Domnului, Paqtile!pidin moattela via15 lor comun6,viala lor interioardunicd, in
,lt 9:,9:f,1Tg"!l?,,?,tr,Hristos Dumnezeucarejertfa cheamdgi aqteaptdinvierea,iar Iubi{i fii ai invierii Domnului,
ne-atrecutpe nor_! Invierea presupune gi umple de sens
Astdzi crucea s-a preschimbat in vegnicJertfade pe Cruce.De aceeaSfdnta
invierea Domnului std la temelia
semnde biruing6,pldngerileingrop[rii in Bisericd le gi cdnta pe acesteaimpreund: Bisericii gi a propovdduirii ei in lume.
cdntdri de bucurie iar din coasta ,,Ldud[m Hristoase, pQtima Ta cea PropovdduireaEvanghelieiftcutd cu tf,rie
tns6ngeratd a Mdntuitorului a rislrit mdntuitoare gi sl6vim invierea Ta."'* gi indrizneald de Sfin1ii Apostoli a fost
iertarea. Astdzi drumul Crucii s-a ..Crucii Tale ne inchindm Hristoase. si continuatd in, chip strdlucit de Sfintii
preschimbatin cale luminoasd cdtre ceq tpnfTnyiqei ra o lduddm o r ff,ui*'11' f'
iar noi ,,Prdznuim omorArea morfii,
I Y 'bl -'alirril 9i
-' intreaeanoastrduiita (Continuare
in pagina5)
t-gF-"
CredinlaOrtodox6
,Lp.iti" ZOte
Pastoralflla InviereaDomnului
(Urmare din pagina 4)
Pdrinfi ai Bisericii noastre. tnv[{dturile
lor, adevlrate leacuri sufletegti pentru
cregtiniidin vremealor, continuf,sdaducd
gi astdzi pentru noi mdngdiere gi sd
sporeascdbogd{ia intru cuvdnt a marelui
praznic de astizi. Lumina{i de Duhul
Sfhnt, ei au scos in eviden{i legltura
indisolubili dintre Jertfa qi Sfrnta Inviere
a Mdntuitorului Hristos. in Cruce v[zdnd
deja slava tnvierii gi roadele sale bogate,
iar in mormdntul Domnului - viafa gi
inviereanoastri.
fn acest sens Sfdntul Gherman,
patriarhul Constantinopolului, vorbind
despreSfdnta Cruce, aratd,darurileei cele
de mult pre!, daruri de care ne impdrtdqim
de fapt, in chip deplin, prin SfdntaInviere:
,,Ia seamains[ de cdte daruri md umple
lemnul uscatal Crucii: imi ddruieqtevia{a
in locul mo4ii, md imbracd cu vegmdnt
luminos, ca sd-mi acopere goliciunea,
izvordgte in locul blestemului vechi,
binecuvdntare in via,ta mea, in locul
osdndirii de a md intoarce in plmdnt, md
aratd,impreuni vieluitor cu cele ceregti,
stingevdpaia focului patimilor... gi nou6,
tuturor, ne diruiegte via,taqi nemurirea."tt
Lluddnd ..arrna cea fdc[toare de
biruin15 a impiratutui Hristos", un alt
Sfhnt Pdrinte ne inva{d cd Sfhnta Cruce
este fundamentul nldejdii omenegti in
viafa aceastapimdnteascd,tdria gi scutul
nostru, putereagi ajutorul nostru: ,,Crucea
este nidejdea cregtinilor, Crucea este
invierea morfilor, Crucea este calje
gchiopilor,estepovafdorbilor, estemarea
cuviin{5 a impdra{ilor, este indrimirea
cilugtrrilor, este acoperimAntul celor
goi... Cu aceastainarmAndu-se,fericilii
apostoli,ostagiigi muceniciilui Hristosau
cdlcat semefia tiranilor. Pe aceasta
purtdnd-o, cei ce se leapid[ de lume
locuiesccu bucurie in pustiu, in munfi gi
in pegteri."tu
Dupd cum lemnul uscat al Sfintei
Cruci poarta in sine roadele invierii tot
astfel gi Preacuratul Trup al Domnului
cobordtde pe ea,^degiestemort, poarti in
a'tGh
Sine s[mdnfa Invierii, a vielii gi a
nemuririi. El estecomoard de nepreguitgi
izvor de bundtdli clci poarti in Sine cele
d o u d fir i, c ea om e n e a s c [ g i c e a
dumnezeiasc[,cu care a murit gi cu care
va gi invia pentru ca noi to{i sd murim
pdcatului gi sd inviem Viefii impreun[ cu
El.
Spre mai mult folos duhovnicescse
cuvine s6-l ascultdmpe Sfhntul Epifanie,
episcopulSalaminei,carene inva{i astfel.
,,F[cdndu-seseard,avenitun om bogatpe
nume losif. Indr6znind acesta, s-a dus
inaintealui Pilat gi a cerut trupul lui Iisus.
pagina5
S-a dus un muritor la alt muritor, cerdnd sl rn pace.
sd-L ia pe^ Dumnezeu. Pe Dumnezeul Mai poateinsi omul zilelor noastre,
muritorilor Il cere.J[rdna mergela ftudnl care trdiegte, istoric vorbind, la dou[
sd-L ia pe Ziditorul tuturor; paiul s[ milenii de la Inviere, sd implineascd
primeascf,de la pai Focul ceresc;picltura aceast[ chemare? Strigarea Domnului
cea neinsemnatds[ ia Oceanul de la altd inviat,,Bucurafi-v5!" mii rezbatepdndla
picdtur[. Cine a mai vlzut?Cine a mai el?
auzit a$a ceva? Se zice: Fdcdndu-se Nu incapenici o indoialdcd in zilele
seard, svenit un om bogatpe numelosf. noastre secularizarea a luat dimensiuni
Cu adevdrat bogat, cel care a primit i nfri cogi toare. Omu[, chi p al lui
ipostasul compus al lui Hristos; lntr- . Dumnezeu,s-a preschimbatdin persoani
adevdrbogat,de weme ce a luat de la Pilat in individ iar poporul a devenit populafie.
cele doui firi ale lui Hristos; cu adevdrat Societatea contemoorand a deturnat
-de .._rFGtu*.-'f'ffi*+
bogat, cdci a purtat cufrrul plin atentla omulul cle la Invlere sl de la ,.r.r'+{- .r
comoara dumnezeirii. Cum s[ nu fie -n.qt?_..- +€frrr,44.h.?.-:r:...
lucrunle - esenuale. esentlate. sDre
r.rr
cete mal DuunDutlnr
y,rra*{ff-::rt f
-t5flfb-.: -- fl- +\
--*_+- --*,
--E -fl"'--*
--lh--F+-b-r+**p_.fu-l"
+fr+s.*lbl"
bogat, cel care a dobdndit Via{a gi esentlale .-+,cum ar tl conlonul zllnlc.
-.F rffi ca-tlsF=Fty+'--
-'d-lrrr.r
mdntuirea lumii? Cum sI nu fie bogat umulul I seDunatat de multe la dsDozltle --...4 ?4t .+F -
Iosif, primind in dar pe Cpl care hr5neEte j$iiLJ==$.e.tgl4 tgSler.qlgggJg-gg[te
+dg. +"-:#'a.:F.:-r FF.fit-
toategi stdpdnegtetoate?""' lucrurlle ' - - *cu adevafat lmltortalltg^
o-quff
Sffintul Teofilact al Bulgariei ne. I ennlclzareavreur.gnta
teologhisegte gi el aceste adev[ruri,
ardtdndu-nesensul subiectiv a[ punerii in
mormdnt a Domnului, sensulpersonalce
ne privegte in mod direct gi mdntuitor pe
fiecare dintre noi: ,,$i losf se tdlcuiegte
addugire, iar Ar imateea: findnd p eA cela.
Agadar,o! - fac[-se ca gi noi sI fimcalosif
din Arimateea, pururea addugdnd la .*, ss..gnta cea lufi
!t+r:./r+r,, r._?r4.
drumul faptei celei bune intru a-L fine pe ^T:5E3f
ca slntaqma
Acela, adicd pe Cel cu adevdratbun! Sd ocu i'ee
wt
ludm inc[ gi trupul lui lisus prin oament
Imp[rtdgire gi sd-l punem pe el in
mormdnt sdpat tn stdncd - adici in suflet
ce fine minte gi nu-l uitd pe Dumnezeu.Sd
fie sufletul acela sdpat tn piatrd, adici
avdnd intemeiere de la Hristos care este
Piatra. $i s6-l infdgurdm pe el in giulgiu,
adicdsd-l primim in trup curat,cdci trupul
aparent fdrd iegire, epte credinfa gi
participareala bucuria Invierii. Invierea
ne rea$eazdpe drumul mdntuirii, dd sens
Hristos, Cel ce a murit gi a inviat pentru gi umple de con{inut viafa noasffA.Ne
noi, ne unim cu El in intimitateapropriei restabilegte prioritdlile, ne arat[ cine
noastre firi. ln acesj fel trupul nostru suntemqi unde mergem gi ne llmuregte ci
devine ,,substan{a Impirafului", dupi nu omul a fost creat penffu [ume, ci lumea
cum frumos spuneaNicolae Cabasila,gi pentru om. An de an, in prag de primdvard,
atunci ':rilFfrtFe'efi
.Cine ne i{{raova desodrti pe noi de Biserica ne cheamd sI ne impdrt[gim de
.-.tr rr rt.*rAl**<<"p.
lubrea lul Hnstos'/"-'
g:t Lumina invierii, adictr s[ primim iertare,
i a ;.!--*tt?l{&' j.Ajdr
izbdvire,pace,mdntuiregi via,ti vegnici.
Iubi{i fii sufletegtio InsI oentru a nrimi oretioaseledaruri
mal
Ziua tnvierii Domnuluiestepraur cele a
al viefii, al bucurieigi al p[cii. Jertfindu-sr
pentru noi qi inviind din morfi, Domnu
no,stru Iisus Hristos ne df,ruiegte
viali din Via{a Lui, cdlduzindu-ne
via{a vegnicf,. Ridicdndu-ne la sdnu
Plrintelui ceresc.El
fericirii nesuns
ne in de fuminiTirTierii
ffi nbi'-'diiritdilfl ,Jgi*sdcea
TifiilEEtil-cn*effi binefEc[toare pentru sufletele gi
dtttGlt
tr[im in bund inlelegereintre noi, in iubire (Continuare
in pagina8)
redinfa Ortodoxd
Pagina6
Aproape de Sfflntul inchisorilor
Ndscut in ziua, luna gi anul in care
Friedrich Engelsa pdrisit definitiv lumea
pdgdnd (5 august, 1895), socialistul
OctavianAnastasescua cunoscutdestinul
tragic al miilor de luptitori anticomunigti,
allturi de care a trecut prin inchisorile de
la Braqov, Vdcdregti, Jilava gi Canal,
simlind pe propria piele
mijloacele gi metodele prin care
securigtiigi gardieniiincercausd-i
facdsdselepedede Hristosqi sd-gi
trddeze carnarazii.
Degi nu a avut niciodatd
inten{iade a deveni legionaq prin
verticalitateasagi ditrzeniacu care
s-a opus reeducdrii, eroul discret
al cumplitelor inclegtdri cu
torfionarii i-au determinat pe
acegtia s6-l considere ,,mai
periculos decdt toli legionarii",
intruc6t le cunogteateoriile qi gtia,
inci inainte de a ajunge in
deten{ie,cu cine arede-aface.
Copil de altar in prima tinerege,a
avutmareagansdc6, incdde pe atunci,qi-a
indreptat toatd dragostea cdffe Maica
Domnului, pe care o considerdEverestul
credinfei sale gi nu numai pentru cd l-a
salvat in repetaterdnduri, inclusiv de la
moarte,ci mai alespentrucd,prin harul ei,
avea sd-L descoperegi s6-L iubeascd,in
egald mdsurd,pe Fiul ei neprefuit, Cel a
cdrui jertft i-a fost mereu pildd vie qi l-a
i n t d r i t s d d e p d g e a s c dm u l { i m e a
suferin{elor,primite cu inimd deschisdgi
tdinuite ani indelungi, pAndcdnd Danion
Vasilea izbutit, in sfArgit,sd-linduplecesd
mdrturiseascd.
Rodul acestor destdinuiri s-a
materializat in volumul LAngI Valeriu
Gafencu, SfAntul inchisorilor (Editura
Areopag, 2014), prin care Octavian
Anastasescuse aldturd lui Ioan lanolide,
Iustin Pdrvu, Radu Costache, Virgil
Maxim, Dumitru Bordeianu, Petru C.
Baciu gi tuturor celorlalli mdrturisitori din
lagdrele de exterminare comuniste, care
au fdcut posibild cunoagtereauniversului
concentrationaral anilor de trist[ amintire
gi schimbareaimaginii deformate indusd
de comunigtiin mentalul popula{iei.
Etichetatdrept,,dugmanal poporului
ireeducabil",fostul de{inut a fost, in fapt,
un om discret(,,Discrefiaeste,dupdmine,
un dar de la Dumnezeu, de a te comporta
.in aga fel incdt sd gtii tu despretine mai
mult decdt sd gtie al1ii despretine"), de o
bundtaterard, care in fafa sdrlciei se lf,sa
coplegit de ,,nigte sentimentedureroase"
gi, din aceastd pricind, vedea in mdna
intins6 in fa{a sa o barieri peste care nu
putea sd treac6, ddruind, inclusiv in
inchisoare, mai bine de jum[tate din
pulinapdinece o primea.
CredinfaOnodoxd
Avdnd un talent extraordinar in a
descoperijigodiile, nu s-a ldsatpdcdlitde
capcanelece i s-au intins in cei 38 de ani
de urmdrire continu[ gi i-a avertizat,in
repetaterdnduri, gi pe cei din preajmasa,
salvdndu-gi in doui ocazri colegii de
suferinldde la moarteaprin impugcareori,
in alte imprejurdri, de la
provocdri ce ar fi putut avea
urm[ri nefaste.
Ajungdnd, datorit6
bolilor contactatein detengie
(cangrend la picior, icter,
dizenterie, malarie,
tuberculozd), ,,un cadavru
viuo',a scdpatca prin minune
de fiecare datf,, simlind din
plin ajutorul Maicii
Domnului (,,Am fost, atdt in
timpul detenliei, cdt 9i dup6,
in situalii in care nu gtiu cum
altcinevaar fi ftcut fa15,insd
eu, in chip minunat,uimitoq de necrezut-
avezuno inspirafie care md scotea din
necaz"), care i-a redat nu doar sdndtatea,
ci gi o linigte interioardbeneficd (,,Atdta
liniqte se aqazdin sufletul meu cdnd md
g6ndesc la ea, cd parcd sunt alt o[1"),
ddtdtoarede incredereqi speran{6.
Iar c6qtigul sufletesca sporit gi mai
mult imediatce a ajunsin Penitenciarulde
la TdrguOcna,undeaveasd-lcunoascdpe
ValeriuGafencugi s[ trdiasc[multe clipe
indl{dtoarealdturi de el qi de ceilalli colegi
de celulf,, cel pe care il considerasfdnt
incd din viafd invdfdndu-l rugdciunea
inimii qi prezicdndu-icd va cunoaqte,nu
pestemult timp, efectul de neimaginatal
acesteia,dar gi ziua cdndva fi eliberat.
$i, intr-adevdr,inima a inceput si-i
cdnte rugdciunea,in timpul ancheteidin
l3 august195l, la pestetrei deceniide la
intdmplare momentul fiind incd viu in
sufletul autorului:,,Dff o cdntacu un glas
atdt de tare, cd imi umpluse toatl fiinfa!
Iar acestlucru nu s-a petrecut singur, ci.
impreundcu imbrlcarea mea intr-o sferd
luminoasd,incredibil de frumoasd gi de
descrisin cuvinte, insolite de o mireasml
care nu gtiu cum putea si reziste in
impuficiunea aceea...$i, in momentul
acela,am simlit c[ mi-am pierdut simful
gravitalional,de parcdnu mai aparfineam
de pdmdnt.Un singur efort de salt in susgi
agfi iegitprin tavan.Aveamtotugisenzafia
de existenld a trupului meu, dar incolo
eram intr-un extaz nep[m6ntesc. Tot
Maica Domnului, panela urmtr,gi-a fbcut
mild de mine. Au urmat trei-patru ore de
anchetd, timp in care auzeam cd mi se
vorbegte, dar nu infelegeam ce. $i mI
auzeamvorbind, rf,spunzAndla inffebiri,
fdrl ca s[ gtiu ce rdspund. O minune
dumnezeiascf,!Cred cd Valeriu Gafencu-
APrilie 2016
viu, atunci...viu! - eraprezentacolo. Sunt
convins total de prezen{alui acolo, nu se
putea altfel! Cdnd am iegit, cdnd mi-au
spus: Gata! Poli sd plecit, plutonierul
care asistasela disculie m-a condus la
poart6. Zice: $efule, dacd ar fi numai o
mie de inSi ca dumneata tn lara asta,
pralul s-ar alege de securitatet Da, la
acea anchet6,a inceput inima sd spun6:
Doamne, Iisuse Hristosse..., dar cu voce
tare,de ajungeain urechi.$i am intrat intr-
o stare de extaz. Nu-mi mai simfeam
trupul, pierdusem senza{iade gravitalie,
simfe^am cdzborgi zburam!"
In smereniagi modestiasa,Octavian
Anastasescu poate n-ar fi mirturisit
niciodatd,insdgi-a dat seamacd datoriasa
fa{i deValeriu Gafencu este,,atdtde mare,
incdt trebuie si spun(6) cuiva cine a fost
el" nu doar pentru sine, astfel ci portretul
conturat este cu adevdrat al unui sfdnt
aflat ,,intr-o convorbire continud cu
Dumnezeu" gi gata in orice clipd sd se
sacrifice pentru semeni,invdfdndu-i care
estecaleaceadreaptf,.
Veli sorbi toate aceste mdrturisiri,
odatd cu la fel de puternicelecuvinte ale
PSrintelui Arsenie Papacioc, agezatein
loc de prefa!6, cu gdndurile lui Valeriu
Gafencu extrase de anto[ogatorul Danion
Vasilein anexeqi, ca un corolar,vefi putea
rosti Acatistul Sfdntului inchisorilor,
rugdndu-vd lui Dumnezeu ca acele
vremuri de restrigtesd nu se mai intoarcd
niciodatd.
O carte emo{ionan6, plinA de trdire
duhovniceascd, uti{d celor dornici de
indlfaresufleteascd,un nou documentl6ri
de care istoria noastrd recentd ar fi mai
s[rac['
cornel GALBEN
Sacrificareamieilor
Strdmogiis-au trezit gi urcd
Cu Duhul lor spremuntele curat,
Ca mdntuire-nJard sdaducd
$irodul cel adevdrat!
La stdnaceadin vale sund
Un bucium care-amaird.mas,
Precumun semndevremebund
Cdndoile se-ndreaptd spreimag.
$i ne gdndim la Pagtelefierbinte,
Dar mieii pl6nginfiorafi,
Ei ne vorbescftr6cuvinte
Cd pdn-atuncivor fi sacrifica{i!
Din sdngeleacestaseadunS
O Evanghelieceincdnu s-aspus!
Se-audebuciumul cum suni:
E vremeaRtrstlgnirii lui Iisus!
Constantin BOBOC
ep.iti" ZOte
Mireni care au ajuns sfinfi
Inseta{i de ,,pilde vii de virhrte,
vrednicedeurmat", unii credinciogicitesc
cu nesa{din cdrli ce sunt cu adevdratizvor
de ,,inlelepciunepractic6" gi fapte ce pun
,,in lucrare Evanghelia", trdind
credinfa. Dupd ce a fost editat in
2009 primul volum Ascefi in lume,
de IeromonahulEftimie Athonitul,
primit cu mult interes,cerereamare
a grdbit aparilia celui de-al doilea
volum, la editura Evanghelismos,
Bucuregti, 2014, traducere din
limba greacd de leroschimonahul
$tefan Nu{escu, Schitul Lacu
Sf6ntul Munte Athos. Cartea cu-
prinde 24 de biografii ale unor
asce{i,trditori in tumultul lumii -
printre care un episcop, un iero-
monah, patru preoli cdsdtorifi, o staret6,
doi monahi care au trdit in lume iar la
sfdrgitulviegiiau primit schimaingereas-
cd gi l5 mireni - care impresioneazdprin
sufletelelor smerite,viefile simple,pline
de suferinfe, de nevoinfe, dar au gdsit
mdngAiere in propriile necazuri, in
rugdciuni,in sldvirealui Dumnezeu.Aga
au putut sd-qi arate virtulile, pdzind cu
dragosteporuncile divine, ddnd dovadd
de nemdsuratdrdbdare in greutdlile prin
care au trecut. Sunt adevdrate modele
demne de urmat. De mici au mers la
biseric6qi L-au aflat pe Tatdl Ceresc,au
cdntat [a strandcu glasuri ingeregti;unii
au citit din SfdntaEvanghelie,din viefile
Sfin1ilor. din viafa Cuviosului Ioan
Colibagul,fiind atdt de migcafi,incAt au
vrut sA-iimite. To{i au fost slujitori vred-
nici, cu multd rdvnd,ai Lui Dumnezeu.Au
fost milostivi duhovnicegtesau material,
fiecarecum a putut: dintr-o mare mild gi
dragostepentru oameni, ajutau pe sdraci,
in special vdduve gi orfani. Pdrintele
Ioannis Sguras,din Tracia de Nord (de pe
teritoriul Bulgariei de astdzi) iubea pe
toatdlumeaqi spunea:,,Nu md intereseazd
dacl cinevaesteturc, evreu saugrec. Tofi
au suflet" @. a7).Buni duhovnici,unii
severi,dar corecfi,sedistingeaunu numai
prin milosteniedar gi prin smerenie,prin
viafa lor simpll, curatf,.Erau soligi plrinfi
buni, bldnzi, nu aveau vrdjm[gie asupra
nimdnui, fdceau milostenie, uneori pe
ascuns: Nicolae Neokazis l6sa noaptea
cdteo cdruldcu lemneunei fernei cu patru
copii, al cirei sot era la inchisoare.
PdrinteleDimitrie Papadimitriu(ndscutin
Cipru), degi avea magazia plind, a
cumpdrat toate lemnele unui consdtean
mdhnit cd nu vdnduse nimic toatd ziua,
neav6nd bani pentru a cumpira pdine
pentru familia lui numeroasf,.
Frica de Dumnezeu insuflatd de
pdrinfi, pe cdnd era micd, la Prezvitera
Vasiliki G. Nanos s-a transformat in
dragostepentruHristos.incd din copil[rie
,,ardta semne ale cercetlrii Harului lui
Dumnezeu": a avut vedenii cu Sfdntul
Nou Mucenic Gheorghe,din loannina,
care a tdmlduit-o de
boald,cu SfdntulNicolae,
ce a povdfuit-o sd meargd
pe caleavirtulii. Cdsdtori-
td cu un preot, cum gi-a
dorit, i-a stat aldturi ,,cao
altd Sand" gi l-a sprijinit
in lucrarea anevoioasd
duhovniceascd,in acele
vremuri grele.A avut zece
copii gi ,,dddeasfaturi, cu
o simplitate dezarmantd,
ateilor qi ereticilor mar-
tori ai lui lehova, stdruind
ca ei sd-qifacd semnul Sfintei Cruci gi sI
meargd la bisericd, pentru cd Maica
Domnului nu vrea ca acegtia sd spund
cuvintereledespreFiul ei" (p.l0a).
Degi au trdit in vremuri diferite, in
condilii gi locuri diferite, fiecarea merspe
caleasa,insdtofi au avut un lel comun: sd
plzeasci poruncile divine gi sd se
uneascd, in duh, cu Dumnezeu. Te
impresioneazd,pitnd,la lacrimi rdbdarea
lor, puterearugdciunii, lepddareade sine,
simplitateaprimirii Harului qi vedeniile/
intdmpldrile mai presus de fire, flrd sd
aibd preten{iac[ ei reprezintd,,ceva"sau
sunt,,cineva"(v. CuvAnt inainte).
Astdzi, cu toatd inlelepciunea,cu
toate tehnologiile gi cunogtinfeleavute,
oamenii sunt tot mai incovoiagi de
greutAti, pe cdnd acegti asce{i deplqeau
neputinfele, problemele, prin
incredinfarea lui Dumnezeu, a purtdrii
Sale de grUA,intr-o modestie dezamtantd",
nefiind_interesafi de pdrerealumii, ci doar
sf, ascultegi s[ fac[ voia divind qi s[-L
iubeascdpe Tatil Ceresc. Ei sunt in
actualitate,cu toate cd unii necredinciogi
nu-i luau in seami, nu i-au infeles,
considerAndu-i invechili, depdgili,
limitali, nedrepti{indu-iadeseori.
Si mai prezentdm cdgivadintre ei.
Fericitul Solomon, devenit Monahul
Dimitrie, cdnt[ref la strand,se bucura de
cinstire,fiind vtrzutca starefulsatului,toli
alergaula el sd se roage pentru ei sau sd
ceari sfat, intrucdt cuvdntul lui avea
greutate,era,,plinde crezare".
O pereche,,aleasdgi virtuoasf," au
fost Dimitrie Saulidis gi sofia sa Eva, din
TrapezundaPontului, oameni cumpitafi,
care datorit[ ribdarii gi a credin{ei, au
depdgit greutdtile viefii. Toat[ existenla
lor plind de necazuri qi slrdcie a fost o
jertf6, dar n-au cdrtit niciodati pentru tot
ce-au pltimit. Au luminat inimile
o a m e n i l o r pri n i nvtrfl turi gi pri n
strdlucireavirtuli lor.
PaginaT
Mulli dintre cei descrigi de cdtre
ieromonahul Eftimie Athonitul au avut
partede minuni din copildrie.Aga este$i
Preotul Dimitrie Papadimitriu: frind cu
vacile la piscut, dintr-o intdmplare nefe-
ricitd a cdnil intr-un pu! cu ap6, nefiind
nimeni prin imprejurimi sd-l salveze.La
strigdteleinspdimAntateale copilului s-a
ardtatSfdntulNicolae care l-a binecuvdn-
tat gi a fbcut caapas[ urce impreundcu el
pdndla suprafafapdmdntului,incAta putut
sd iasdde acolo, apoi ea a cobor6t la loc.
SfdntulNicolae l-a binecuvdntatdin nou,
spun6ndu-isd ia aminte la via{a lui pentru
cf,vadevenipreot.Ceeace s-aadeverit.
Om simplu, sdrac, pdstor la oi, dar
sporit in via{a duhovniceascda fost gi
ApostolosTsalapatascdruia i s-a ardtatde
mai multe ori Maica Domnului, cdreiaii
slujise 20 de ani intr-o bisericd din
Armeniagi, la finalul vielii, a gtiuttot de la
eaziuagiora cdndva trecela celevegnice.
E cateri na D ervas (1890-1978)
foarte evlavioasd, infeleaptd, cu putine
clase la gcoala primar6, a citit cdr{i
duhovnicegtitoatdviafa, strdduindu-sesd
in{eleagdin profunzimetot ce citea.Trdia
smerenia, despre care vorbea cd e o
lucrarede temelie a omului, ,,cu deplind
cunoaqterede sine". Vie(uia in pocdinfd,
iubea frumuse{ilevielii, nu simfea chin,
suferingl, nu se pldngea de nimic,
dep[gindu-lepe toate prin incredin{area
lui Dumnezeu gi prin rugdciune.Unde
mergea, aducea un duh nou in jur.
Impdrtdqeacuvintele lui Dumnezeu,doar
cAndera intrebatf,.Avea darul de a face o
intreagi predicd pornind {e la un singur
cuvdnt; vorbea din insuflarea gi
iluminarea Duhului Sfdnt. Pdrintele
Efrem spuneacd ea va fi in Rai inaintea
multor athoni(i, deoarece,,esteun suflet
carea tr[it teologiain fapt[ qi a urcat toate
trepteleduhovnice$ti" (p. 84). Te uimegti
qi te cutremuri cd au ajuns la o astfel de
mlsurd duhovniceascdinaltd, demnd de
pdrinlii pustieisaude PatericulEgiptean!
Stilul cdrfii e cursiv, simplu, ca gi
viafa protagoni$tilor a cdror biografie e
prezentatl, sumar, dar ,,dens6" in trdiri
duhovnicegti.Sufletul vibreazd, se emo-
fioneazdla multitudinea de fapte cregtine,
de exemple de via{d curatd ale unor per-
soane contemporanecu noi, uneori cu
pufind carte,dar cu o profundd ffdire, c6l6-
uzitd de Harul Duhului Sfdnt, ajtrngdnd,
dupd moarte, sd rdspdndeascdo pldcutd
mireasmd.Autorul demonstreazd, cd sfin- I"*
nu este un privilegiu exclusiv u'lro- l.
{enia
nahiloq trditori in pustie, ci ea poate fi
atinsdde orice cregtince are dreaptacre-
dinf[ gi rdvndpentrupdireaporuncilor
=
dumnezeiegti. .. i
d Lucii ENACH
Credinfa Ortodoxd
PagiinS
Minunea SfAntuluilerarh Spiridon (3)
Numai Dumnezeugtie,esteTainaSa
de nepdtruns, cum anume a fost
induplecat[ Milostivirea Sa asupra
Pdrintelui Alexandru Zaharescu, dar
trebuie sd le mullumim, cu toatd
recunogtin{acreqtind, tuturor celor care
s-au rugat, in duh gi adevdr,pentru sfinfia
sa, cici ne-au ugurat enorm misiunea de
a-l ingriji cu devotament.
Roadele au inceput sd se arate destul
de spectaculaq e adevlrat mici, dar
constant gi progresiv manifestate: un
moral pilduitor, imbunf,td{irea stdrii
generale, exprimatl qi prin reluarea
alimenta!iei, diminuarea semnelor de
infeclie, disparilia in proporfie de 90oA,
apoi de 100% a mirosului specific
infecliei piocianice, decupareaprintr-un
gan{de delimitare a lesuturilor necrozate
de !esuturile sindtoase, incdlzirea
piciorului printr-o dezvoltare
compensatorie,uluitoare,a unei circula{ii
colaterale,totul pe fondul unei increderi
j us t if ic at e, deE i i n c d p ru d e n te , i n
vindecareaPdrintelui, spre bucuria sa, a
Pastoralflla Invierea Domnului
(Urmare din pagina 5)
trupurile noastre. Sd facem din via,ta
noastrd un izvor ce curge din viafa cea
noud ddruit[ de Hristos. Lumina lui
Hristos s[ ne c[lduzeascdindep[rtAnd gi
risipind intunericul rdtAcirilor acestei
l um i c ar e gt irb e s c fru mu s e fe a g i
demnitatea omului. Faptele bune sd le
lucrdm in toatd vremea, incredinlafi frind
de glasul Sfhntului Apostol: ,,Iar facerea
de bine gi intrajutorarea nu le dali uitdrii;
cdci astfel de jertfe sunt bine plicute lui
Dumnezeu."'o
impirtdgindu-vi acesteinvdfdturi gi
p ov S luir i, v d p u rtd m p u ru re a i n
rugdciunile Noastre, vf, imbrdfigdm
pf,rinteqte pe tofi gi vf, dorim sd vf,
bucurafi in deplind sdndtate de Sfintele
S dr bf , t or i ali i n v i e ri i D o mn u l u i ,
vestindu-vd cu arhiereascl dragoste:
Hristos a inviat!
'Coloseni
Il.5;
'LucaXXIII,46;
'LucaXXIII.47:.
oMateixxvll,5T-60;
'IsaiaLIII,4-5;
uI oanI I I . lT :
' Faptele
ApostolilorII, 24;
-"MarcuX,33-34:
-lMateiXXVIII,1-6;
tuProhodul
Domnului.Starea[:
llm 'i
r roparul lnvlenl;
CredinfaOrtodoxd
familiei, a Doctorului losif Niculescu gi a
mea, pentru cd simfisem din prima zi
puterea rug6ciunilor stdruitoare ale
sfinfiei sale.
Cam la o lund dupd inceperea
tratamentului complex, duhovnicesc Ai
medical, local gi general,corect etiologic
gi eficient terapeutic (cu controale
repetate de laborator), a fost posibil[
indep[rtarea chirurgicald, atentd gi
competentd a fesuturilor necrozate, pe
ganlul de decupare amintit, apdrut
spontan,dar gi amputareasubepifizarf,a
falangelor cu o foarfecS speciali,
pregdtind astfel un bont chirurgical
convenabil. De asemenea,procesul de
sfacelare a fesuturilor, l-a obligat pe
marele chirurg cregtinsd indepdrtezeqi o
parte din aponevrozaplantard, procesul
de cicatrizare completd gi inchidere a
bontului mergdnd lent, dar sigur, prin
men{inereazilnicd,a compreselorumede
cu septosol, precum gi a medica{iei
generale,adecvate.
Dupd alte gase luni, Pdrintele
''Psalmi,
CXYII,24;
''Utrenia
invierii, CdntareaI ;
'n
Utrenia inv ierii, Cdntareaa 7 -a:
"IsaiaLIII, 8, [0;
'uPsalmiXV
l0-11;
''Faptele{postolilor
II. 3 l;
'"Utrenia
Invierii.StihirileInvierii;
'nUtrenia
invierii;
'uloan,
XVI,33;
"IoanXII.24;
22
Panayotis Nellas, "Omul - animal
indumnezeit", edilia a III-a, Editura Deisis,
Sibiu,2002,p.45;
"[oan XV l3:
'oRomaniVIII,38-39;
2s
Sfdntul Gherman I, Patriarhul
Constantinopolului, ,,Predic6 la duminica a
treia din Postul Mare, a inchin[rii Stintei
Cruci", in "Predici ale Stinfilor Plrinti la
duminicile de peste an", Editura Egumenitr4
Galafi,2009,p.444;
'u
Stentul Etiem Sirul, ,,La Cruce, qi pentru
poclinftr qi pentru A Doua Venire", in
"Mdrg[ritare - Cuvinte ale St'dntuluiIoan Gurd
de Aur qi ale multor Sfinfi gi Dascdli", Editura
Sophia,Bucuregti,2010,pp. 332-333;
" sfentul Epitanie de Salamina, Omilii, in
colecfia P.S.B., seria noud-12, Editura
Basilica,Bucuregti,2014,pp.459-460:
" Stentul Teofilact al^Bulgariei, ,,Tdlcuire la
EvangheliaMorfii gi Invierii Domnului dupd
Marcu", in "Sfinfii Plrinfi despre Moartea gi
lnvierea Domnului'0, Editura Sophia,
Bucureqti,2008,p. l12;
'nRomaniVIII,35;
'oEvreiXIII.
16.
Apriire2ill6
Alexandru mergeaprin casd,se ducea la
fereastrf,, la baie, in sufragerie, urm[rea
emisiunile "Credo", "Interferente" sau
al te emi si uni cregti n e, pr im ea f ii
duhovnicegti pentru sfEtuire sau la
spovedanie,dar mai cu'seamd li dddea
slavd Prea Sfintei Treimi, Miicufei
Domnului gi Sfdntului Ierarh Spiridon
(mdrturisind cu tdrie, cd marele Ierarh a
mijlocit minuneat[mdduirii sfinfiei sale),
cdci, in mod vddit gi adeverit,tofi cei care
am participat la acest real miracol
(subliniem aici devotamentul fiicei sale,
doamna Mimi Zaharescu, ani de zile
bibliotecard la "Biblioteca Sfdntului
Sinod", care l-a ingrijit cu o rdbdare
ingereascd),ne-am bucurat cu smeritd
metanie de Mila lui Dumnezeu,
convingAndu-ne,o datdmai mult, cd ceea
ce estela om cu neputinfi, la Dumnezeu
estecu putin{i!
Refuzdnd amputarea, concluzia
unanimda medicilor din comisie a fost c[
Pdrinteleva muri repede,fie din pricina
durerilor de ischemieacutd,fie din pricina
septicemiei, sau a unei alte complicagii
majore, in cadrul stdrilor cagectice,
oricdnd posibild la vdrsta sfinliei sale (86
de ani!), dar nici una dintre aceste
previziuni sumbrenu s-a adeverit,ba mai
mult pdrintele nici nu a avut nevoie de
analgezice majore (sic), fiindc[ trebuie
s-o spunem, in perioada aceea,mulli fii
duhovnicegtine-amrugat zilnic, stdruitor
gi fierbinte, la racla Sfhntului Ierarh
Spiridon, Fdc[ton1l de minuni, pe care il
cinsteam cum se cuvine, iar acesta a
primitrugdciunile!
Deplina bucurie duhovniceascd gi
mullumire profesional[, greu de descrisin
cuvinte, am avut-o insd pe data de 26
octombrie 1996, la pramicul pomenilii
Sfhntului Dimitrie Izvordtorul de Mir,
cdnd Pdrintele Alexandru, insofit de
Doctorul Iosif Niculescu gi de mine, a
participat la slujba de sfin{ire a Bisericii
"Sfhntul Spiridon Vechi", reziditd gi
impodobitd cum se cuvine, prin stridania
gi grrja vrednicului de amintire Patriarh
Teoctist (detractorii sii nu i-au cunoscut
nicicdnd stafura teologic[, spiritual[ gi
duhovniceascd real6), din dragostea,
evlavia gi altruismul crredinciogilordin
FrA $i strdindtate,cregtini cu fapta, unili in
primul rdnd prin prestigiul duhovnicesc
imens gi rugdciunile bine primite ale
acestuimareDuhovnic Ai fericit slujitor al
Sfdntului Altar, care imediat dupd
demolarea inceput sd strdngdbani pentru
rezidireaei, ca-n Pateric! (Va urma)
Dr. Ioan CAXDU
Aprilie 2016--l Varia f- pagina9

Ii topim in arabi $i scipirn de rasa cre$tini! (1)

(Urmaredin pagina3) aparein istorie decdtin forme nafionale. nafiunilealbe,intr-un fel gi raselenegreqi
vdd cuvintele neam, seminlie, limbd, [...]Prinuffnare,nafionalismul,insensul asiaticecare vor fi defintiv alterateprin
p o p o r dac f , m ai ap a r a c o l o . D a . lui firesc,nu reprezintl decdtconqtienti- metisajul obligatoriu. Rdnduiala lui
Evenimentelefinale ale lumii sepetreccu zarea,asumarea,apdrareagi valorificarea Dumnezeu e sacrificatd pe o noimd
participarea neamurilor gi semin{iilor creatoare a unei identitdli supraindivi- omenesc-diavoleascd, aceeadea impune
( v e z i A p o c5. , 1 0 ;1 , 9 ; l L , 2 ; 1 3 , 7 ; 1 4 , 6 ) .- dualeobiective.Umanitateaeste,cu voia noua ordine mamonicd pe toate planeta,
Ne intlregte in aceastl convingere gi lui Dumnezeu, unitate in diversitate"- in cadrul cdreia integrarea inieamnd
Apostolul neamurilor: ,,Dar fiecare in (Recurs la ortodoxie, Christiina, anulareacompletdaidentitAliideneam.-
rdndul cetei sale:Hristos incep[turtr,apoi Bucuregti, 2002,p. 57).Agacumfiecare Ne afldm in fata unui flagel in
cei ai lui Hristos, la venirea Lui" (I Cor. persoandumand este unic6, adusd la =.desfdgurare, rl,zboiul impotriva *
15, 23), infelegdnd prin aceasta, la aparilie de Dumnezeu dup6 un model- *,neamurilor, dus iu armele perfide ale'
Parusia,cd fiecare va fi in ceata lui, nu forfinecreat(,,toate feple omeneqti iqi au -corectitudinii politice, aie legilorl
numai morlii care vor invia instantaneu, m o d e l e l el o reternei n D umnezeu... fo(e -]nel egi ui te, al e bani l or grei, - al+,
ci qi cei vii chema[i la judecatd in care lucreazd, la alc[tuirealor in lumea *propagandei iudeo-masonice, ale,
momentul acela: ,,Dupd aceea,noi, cei creat6,punand [a contribufie gi puterile -mintilor curitate de orice urmd de*
vii, care vom fi rdmas, vom fi r5pili, imanenie ale lumii"), la fei gi-,,calitatea ]credinla. Lumea in care triim suportd o-
impreundcu ei, in nori, ca sd intdmpindm nafionalf,esteinsuqiumanuiintr-o anu- ]refaclie demonicd,o rdscolir..u* n-u]
pe Domnul in vdzduh"(I Tes.4, l7). Vom mitd formd a lui", ne asigurd Pirintele -mai fost, de dimensiuni globale, fiind.-
-pornitunmixeruriag
fi rdpili, fiecare la ceata (neamul) lui, Stiniloae (op cit., p. 7 Si 9). Drept aceea, care ftrdmiEeaztrtot,.
impreund cu togi strimogii din vechime. ddnsul conchide:,,Nafiunile sunt, dupd .distrugdnd orice urmd de identitate..
Vom fi acolo, la sffirgit, ca neamuri, cuprinsul lor, eterne in Dumnezeu.._personaldgi nalionald,orice fdrdmd de.,
impotriva voinfei demonice a fariseilor Dumnezeupe ioate le vrea.in fiecareara- ldreapt4 .i.drnIA $i; iatd, Pdrintele" -
sorogiqti de-a amesteca ceea ce td o nuan{6 din spiritualitatea Sa DumitruStdniloaeneindeamnldincersd
Dumnezeu a despirlit. Ne spuneaceasta nesfrrqitd.Le vom suprimanoi, vrdnd sd facem trei lucruri, pe careni le-a adresat,
Insugi Hristos-Dumnezeu:,,$i se vor rectificf,m opera gi cugetareaeterni a lui incS din anul 1934,c6nd a scris articolul
adunainainteaLui toateneamurileqi-i va Dumnezeu?Sd nu fie! Mai degrabdvom ,,Scurtdinterpretareteologicda na{iunii""
despdrlipe unii de al1ii,precumdesparte fine la existen{a fiec[rei nafiuni, din care am citat mai sqs: sd finem (sd.
pdstoruloile de capre" (Mat. 25,32).La protestdndcdndunaweasdoprimesausd iubim) neamul in matca lui ortodoxfl$i
sfArgitul lumii acesteia vor fi prezente suprimepe alta gi propovdduindarmonia romdneascf,, sd propovf,duim hristic
toate neamurile, degeabase'incordeazi log clci armoniedeplind estegi in lumea armonia intre nalii qi si piotestdm
Soros s[-L doboare pe Dumnezeu din ideilor dumnezeiegti" (op. cit., 32). Da, impotriva oprimarii gi suprimlrii
cer! cuvioasePdrinte Dumitru, acum fariseii neamurilor.Altfel spus,sd implinim voia
De unde mai gtim cd voia lui vor sd suprime nu o na{iune,ci toate luiDumniizeu.!(Vaurma).
Dumnezeu este alta? Pdrintele Dumitru
StAniloaene incredin[eazdcd neamurile
Premiul I qi Premiul specialal revistei ,rCredinfa ortodoxi" la
sunt realitd{i ontologice, sunt stabilite,
dincolo de voinfa gi congtiinfaomului, de Concursul ,,Stihuri ortodoxe" de la Parohia ,rSfffntul Silvestru"
cdtreDumnezeuin forma in careexistdqi Bucuregti, edi{ia I, marti er 2016
azi. Nu numai cd lucrfil Lui s-a vdnfi ,
explicit la Turnul Babel (,,Sdne pogordm
gi sd amestecdmlimbile [neamurile] lor,
TeodoraBobep
ca si nu se mai inleleagdunul cu altul. $i Fecioari Vrabie pe gard
i-a imprdgtiat Domnul de acolo in tot
plmdntul gi au incetat de a mai zidi ceta-
Maicd Sfdntd,Preacurati, Vdnt de iarndpe strdzi,cdndprimdvara
tea gi furnul" - Fac. ll, 7,8), dar impir-
Imp6rdteasf,Pruncd, tace.
firertn-neamuri (natfi) este r6nduiti de Frumoasdpunrea,
DumnezeU cu mult inaintea acestei in- Am strigatcdtreTine Doamne,c6ndiad,
tervetlil aStipraprimei rdzwdtiri babilo- Nemurirenagti.Tu, Dragostece une$tiin mocirl6.
nice. Iati cuvAntul genialului teol6g Tine singurf,tatefdr'de Tine m-apas[.
romdn: ,,in ce privegte-peom in speci{ Cer,PlmAnt, Steace anunfiimplr[fia, Doamne,in cAntecde pdsdri,
Dumnezeua creat [a inceput pe Adam gi laraLui o spui in cdntecde stea nelnsemnat.
Eva. Dar in ei se cuprindeau Botenlial Printrecolaciimpletili, miros de cu vdnt cald s6-mi stingi luciri de iad.
toate naliunile..Acestea swrt descopefiTi portocale Suntvrabiepe gard.Ddrddieoasele-n
tn timp ale chipurilor care existd eterfith $i vdntrece. ot*'
Dumnezeu:Labaza fieclrui tip nafioridl inchipui
ozidinTartar.u"f;'*lrlti
acfioneazdun model dumnezeiescete*rh IarnI sllbatec pe frig.
pe careaceanafiuneare si-l realizezegi in fara meaalbdundecademanddin cer S[ nu-nghe{Doamnede tot!
sinecdtmai deplin" (Ortodoxie gi rom6- Jard de lapte alb curgdtor, Trimite Suflarede Duh
nism, Asocia{iaRomdnilordin Bucovina lara SoareluiRdsare, Sdn-adorm,
de Nord, 1992, p. 29).UrmAnd aceastd
Jard albastrdcdlarepe cerulAlb ca Sdzbor,sdzbor,sdzbor
idee, Rdzvan Codrescu noteazd si el: neaua IntruNE-infinireaTa,
,,Nafiile sauneamurilesunt realitafi natu- imi spuipoveqticdndminteaa obositde Si nu mai rdcnescvrabieplapdnddpe
rale (mai prudent spus: firegti), rdnduite
c8ntec. gard.
de Dumnezeu,de weme ce fac parte din
Sdcdnt: SfAnt,Sfant,6fant !
ordinea imuabild a lumii. Umanul nu

redinfa Ortodoxd
Paginal0 Aprilie2016
I. P. S. Serafim de Pireu

ExistI pericolul unei noi schismein Bisericil?(2'1

Ecumenism dogmatic Ai popular ,,cregtinii"Apusului,n€ intrebdm:Cum e asemeneasinod nu poate fi acceptatde
cu putinta sd paffi clerul ortodox gi de poporul lui
in urma celor spuse mai inainte, ai Apusului.de vremece sunt Dumnezeu,gi va fi consemnatin istoria
declara{iaPreafericitului,potrivit cdreia <iSdnditi pentru erezie de-SinoaclEIE bisericeascdca un sinod tdlhdresc si
condiliile i-ar obliga pe ortodocgi sd mincinos, ca a$fiea altele, iar hotdrdrife
participela rugdciuniin comun gi la cult acestuia vor fi invalide. pentru cd,
comun cu eterodoxia,reprezintl, o abso- fecioriei Ndscdtoareide Dumnezeu,de e c u m e n i s m u l f a l s i f i c d c h i p u l l u i
lutd secularizarea Bisericii. constituieo SinodulVII Ecumenicpentruiconomahie Dumnezeu-Omul, ajunge sd fie un
gi negareatainei Bisericii, qi de Sinodul element distrugdtor al Adevdrului gi
oane si a Traditiei Sfintilor VIII Ecumenic pentru Filioque? Dupd c o n d u c e i n e v i t a b i l l a p i e r z a r e
rinqi,carein mod explicit inteizice,si, silogistica Preafericitului, nu cumva duhovniceascd gi fizicd,. (Mdrturie
anume cnlar Dnn catensln Sinoadele EcumeniceV VI gi VII in mod athonita.ro)
gregit sunt numite ecumenice, pentru
faptul c6, nu au participat la ele gi
menfinut in via{6 cadavrul ecumenis- popoareleanticalcedoniene alearmenilor,
mului, care,a$acum sevddegtedin celede c o p [ i l o r E g i p t u l u i , a s i r i e n i l o r g i Hristos nu are unitate
mai sus,s-a impulit gi estein putrefac{ie, iacobililor Siriei qi ale cop{ilor din
dat fiind cd eterodoxia nu scuipd afar[ Malabarullndiei?
cu ereticii (1)
preanumeroasele ei erezii. Pozifia Preafericitului cf, Biserica Sfdntulqi Marele Sinod ce urmeazda
Pe de o parte. erezia ismului Ortodoxi nu mai poate sd convoaceun se intruni, pare
sd ili dezmintd insd
continud sd stdruie i S Sinod Ecumenic,pentru ci nu participi sldvitul sdu nume, date fiind procedura
imatulmondialal occidentalii, este absolut eronatd. In aplicatdpAndacumqi ordineasade zi. Am
ln perventrea tal esenfd, prin aceastd pozilie afirmd cd putea chiar sd afirmdm pe bund dreptate
Biserica Ortodoxd este deficitar6, o cd.i n chi pvi cl ean.se numest e. . sf ldnt Si".
Bisericdneputincioasd gi nedesivdrgit6, gi aceasm,In vlrutea llpset de srnodalltate
doar cdnd ,,se va uni" cu papismul gi pe careo v6degte.Dar mai cu seam5,insd,
iconomahie,in negareatainei Bisericii gi p r o t e s t a n t i s m u l , v a f i o B i s e r i c d
datoritdsravei liose de constiintade sine
a t a i n e i P u r u r e a F e c i o a r e i M a r i a . desdvdrqitd, agacd atunci, dimpreundcu o r t o o o x a c a r e l l o e l l n e s t e . M a r e a
Ndscdtoarea de Dumnezeu.in plus, erezia occidentalii, va puJea si convoace un
oelrclenF ln pnvlnla con$tllnlel de srne
monofizitismului,in ciuda mincirrnilor Sinod Ecumenic. Ins6, pozilia aceasta
ortodoxe este adeveritd, in chip
ruginosului acord de la Chambesy, este foarte departe de eclesiologia
nei ndoi el ni c qi pri n excelenf d, de
Geneva, din 1991, il pomenegtepe ortodoxd.
eclesiologiaeronatd introdusd in textul
ereziarhulSevergi pe Dioscur gi respinge
,,Relagiile Bisericii Ortodoxe cu restul_&,
hristologiaortodoxddespreceledoudfiri, rf
Pericolul e la ugi iumii cregtine".Din cele de mai susCSIq
addugdndgi kakodoxiile monotelismului
qi ale monoenergismului,precum gi crar cd acesl Srnoo nu esre ..urmEi6f I
t
Subiectul sirbdtoririi comune a
ereziile desprepdtimirea lui Dumnezeu - .
(@eonuopltrop6q)qi despresatisfacerea Pagteluide cdtre ortodocgigi eterodocgi, ,,sfdnt".$i tot in chipvicleansenumegte$i
careurrneazdafrabordatla MareleSinod, ,,mare".Mai degrabdar trebui caracterizat
DumnezeiegtiiDreptdti.
estedeo importan{dcolosald,pentrucdun ca,,mic",din momentce la acestsinodvor
Cu privire la subiectul cdsdtoriilor
sinod,dupf,cum il defineqtePreafericitul, fi prezen{ipufini episcopi,qi anumeunii
mixte, la care se referd Preafericitul,
cu premisegi caracteristiciecumeniste, nu alegi preferenfial. In realitate, nu este
acesteaau devenitunul dintre mijloacele
poate s[ schimbe hotdrdreaunui Sinod al tceva decdt un S i nod ext ins al
prin care este promovat ecumenismul
Ecumenic,gi anumea Sfdntului Sinod I Intdistltdtorilor. Maioritatea zdrobitoare
popular,avdndca scop mai inalt sd falsi-
Ecumenic al celor 318 Sfin{i Parinli a Eoiscooi Ior BiseiiEiloi
fice qi sf,perverteascdcredinfacregtinilor
Purtdtori de Dumnezeu. Dacd se va
ortodocgi. Potrivit acriviei canonice a
intdmplaaceasta,atunci sdne pregetimde
Bisericii Ortodoxe Sobornicegti,.
o noud schismdvechi-calendaristd. care :,
cdsdtoriile mixte sunt interzise. Prin
va avea. din pdcate. si intemeiere a plirqlqgi lLlg4cii_lqr. _Mai
iconomie, insd, Biserica primegte gi .d .,,"*i-
, vor fi prezenti
ili
canonrca. "'.u1aa.*
d a Greciei
sdvdreqtecdsdtoriimixte cu premisa cd ,,''- ri -
in sfhrgit,recentasinaxd a Ierarhilor rn de o trelme dln
membrul ereticseva lepddade ereziegi de
Tronului constituie o micd pregustarea n timDce din Biseri
ingelarein mod scris,gi va fi de acordcd
celorcare urmeazd,sd,aibl loc la Sfhntul gi
copiii vor fi botezafi gi vor creqte in
Marele Sinod ce va fi convocatin 2016.
credinfa ortodoxd. Folosirea iconomiei
Bisericii ca justificare pentru rugdciuni Subliniem insd, in mod special, cd un
Sinod care se bazeazd,pe principiul un vot direct, intrucat gi acestvot al lor va
comunegi cult comunesteun egectotal.
inclusivitdgiigi al umanismuluigi careva fi exprimat de cdtre intdiul gi asta numai
legifera panereziaecumenismului inter- dacd este vot realizat prin majoritate, in
Nu eretici Ia Sinod! cregtinsincretist,va constitui o adevdratf, cadrul delega{iei Bisericii Autocefale
torpilS la temeliile unitdlii panortodoxe, Locale. Este vorba mai degrabd de o
in ce privegte Sfantul $i Marele pentru ci va crea mai multe probleme
Sinod din 2016, pe care Preafericitul decdt cele pe care, chipurile, le va Prof. Univ.
Bartolomeu l-a caracterizat drept soluliona, gi va conduce la tulburdri, Dimitri,osTSELENGHIDIS
neecumenic, pentru cd nu participd gi confuzie gi schisme. in orice caz, un (Continuare in pagina16)

CredinfaOrtodoxd
ep.iti" ZOte Pagina1I

intrebiiri nelinigtitoare
Au apirut premisepentru un Sinodtahlresc?
Interviu cu P. S. Longhin (Jar) de Blnceni
GraiulOrtodox:- BinecuventeliPS preo{ii ti episcopiidaci Sinodulva li, acestui Sinod Panortodox,precum il
Episcop Longhin! Pentru cititorii intr-rd€vir, unul talhlresc, cum se numeqte,dar undesunt ceilaltiarhierei?
Graiului Ortodoxam vreastrne spunefi spune? De ce fiecareBiserici are numai24 de
ceteva impresii desprc Simpozionul P S.Longhin:- Nu mai avemcelu4. arhierei, cind fiecare arhiereu este
$tiinfilico - Teologiccu tema,Slentul $i".rpentruci deciziaautuat-oSfin1iiPdrinlilg, Bisericlgi-artrebuica fiecarearhiereusd
Marele Sinod.Mare pr€gtrtire,I?lrtrre-,,:lcele7 soboare ecumenice.Noirdminemiii" aibEvotul lui acolo?Pentruce [alt]cineva
zultate",la careparticipafi gi,in cadrul aceainvtrlituri sffintiia Sfinlilor Parint!, trebuieserezolveproblemanoastrd? [...]
ctrruia, la inceput,rfi avut un cuvint. Nu vom neglijastrldanialor, mucenici{ Deci, se vbd acestenelegiuiri,dar sunt
Cu binecuventarea Mitropolitului grei, c& au suferil* lucruripe carele vom vedeadupi acest
lor, anii de inchisoare
Onufrieal lntregiiUcraineparticiprli le pentruaceastEcredinti. Cum acum sd,-.-Sinod, dar va fi
cA vor iesi la suprafalE,
acestmrre simpozion... lovimcu picioarele intransati sAnefacem' t6rziu,uebuieacumasi nerugdmmull sa
P.S.Longhin:- Suntemaici cu mila gi de capagadupdcum vrem noi, frri voia lui postim, dar totugi s6 nu ne ascundem
cu indurarea lui Dumnezeu. Am venit Dumnezeu,frr6, binecuvdntareacereascd [mullumim] numai cu aceasta,cd dacd
impreund ca sd ne hot6rdm ce sd facem, pe carear trebui sd o avem,fird ldmurirea vine lupul la oi noi nu ne vom ducein casa
cum sdmergemmai departe,din cauzdcd, Duhului Sfint carear trebui s[ ne lumineze ca sdse ne rugdmin genunchi,ci vom lua
dupdcum amvdzut,sepregdtegteun sinod pe fiecareca sd putem face ceva de folos. armaca sdpdzim turma, cd, altfel, cAndne
tdlhdresc, mincinos,plin de viclenie..Nuse Eu cred cd Biserica Ortodoxd n-a avut vom intoarce[de] la rugdciuneturma va fi
vorbegte poporului drept in fafn ce se nevoieacumde acestSinod,nicidecumnu sffigiatd.Trebuie cu orice pre! sd m5fturi-'e.- -
rezolvi la acestsinodgi mai alesci nu este erauuneleproblemein Bisericanoastri ci . sim poporului adevdrulgi sd rimdnem in.
sinodul intreg. Fdrd preot, frrd,diacon qi trebuiasd strdngemSinod,dar cel mai rdu invdfdtura care ne-a fost dati Bisericii *-
fdrd mireni. Am luat parte numai noi, estepentruci sevede rezolvarealui.Dacd " no*ir" Ortodoxe gi nu vom schimba
arhiereii,gi nu putemca sdfacem[udm] o s-au adunat toate Bisericile ortodoxe gi -'de _absolutnimic. (Interviu luat P. S. Longhin F,*i.*',,:
decizie frrd Biserica noastr5.Deci, Bi- numaiortodoxegi-aupregdtitacestsinod, Bincenila26 martie2016gi publicatpe
sericadeplin[ esteca sd fim toli impreund de ce s-au ridicat unele intrebdri atdt de site-ul ,,Graiul Ortodox", prilejuit de
la acestSinod.Ceeace s-amersimpotrivd, urdte qi de ruginoase,ca sd le canonizeze Simpozionul ,,Sfbntul qi Marele Sinod.
s-a lucrat impotrivi, ca sd nu se meargd. [ca sd le adopte],cd sele ieieca dreptlege Mare pregdtire,frrd rezultate",desfrgurat
Trebuie sd spunem adevdrul poporului Bisericile Ortodoxe. Bdrbat cu bdrbat, la23 martie20 | 6, Ia Pireu - Grecia).
creqtin,Bisericii noastre,pentrucd acegtia femeie cu femeie qi multe altele, cu
suntcregtiniicareau finut credinp,au pds-
trat credinta,au construitbiserici, mdnds-
monahismul,cu cdsdtoria,cu preofii, deci
dacd s-au ridicat acesteintrebdri ele vor
Frimflntflri de
tiri gi ei suntBiserica cea vie a lui Dum-
nezeu. $i din cauzaaceastatrebuie ca sd
rdmdne ascunse[publicului], pentru c6,
dupi cum am vizut, pdnd acum toate
con$tiinfl
gtie ei tot ce se face pentru cd astanu este intrebdrileau doudrdspunsuri.Se poategi O frdmdntarelegitimda cuprinsduhul
soartamea, a unuia singuq ci este soarta multor cregtini ortodocgi, in preajma,
B ise ri ci i mele. ,,SfdntuluigiMarelui Sinod"pareurmeaz[
Graiul Ortodox: - Din Mitropolia sI aibd loc, intre L-6_-27 iunie 2016. la
Ucra i n e i c i{ i dint r e s i n o d a l i v o r Academiadincret@u
participa la "Marele Sinod Ecumenic". pe ce adevdrat,un evenimentepocal.O astfelde
$i daci putefi si-i numi{i?^ din alte{5ri,dinAnglia, undelor le esteatdt inaltd adunare panortodoxd, fie face o
P. S. Longhin: - Inci nu gtim de greuqi trebuiesdmergemin intdmpina- puternicdminurisire de credinfil[etagdnd
deocamdatd,cred cd in curAndseva gti, cd rea lor, atuncice facem?Cu Dumnezeuori Ortodoxiadetoateereziilegi cacodoxiilegi
am fost agaanunfafi,dar nu se qtie precis cu diavolul?NoirdmAnemcuDumnezeusi intdrind-o sub harul Duhului Sfdnt. fie
cinemergeinc6.In curAndtrebuiesdqtim. in invi{atura Sfinfitor fhririli care [aga imbrd{igeazd,toate rdticirile qi smintliili
Graiul Ortodox: - Care au fost crite- cuml ne-aulasat-ogi cred c[ nu vom gregi eterodocgi l orgi ereti ci l or, dev enind, I \
riile in alegereaepiscopilorparticipan{i dacdvom mergepeurmelelor. deschizdtoare de epoc6: Noua Ere. [$evftqe I
' '- u
la Marele Sinod agazis Ecumenic? Graiul Ortodox:- DacI seva recurge intrebdri tulburitoare de conqtiinfd /
P.S. Longhin:- Pentrunoi primadat6 la nepomenireaepiscopilorsigurcl ei ne ortodoxd s-au fEcut cunoscutein Grecia
a fost spus cd se vor stridui ca si fie toli vor consideraschismatici.Ce atitudine (vezi Conferinfa din 23 martie,t0'i6@-
arhiereii Bisericii Ruse la acestsinod gi vom lua atunci?
" +in GeorgiarundePatriarhulIlia al
Pireu),
fiecarearhiereusd aib[ votul lui. Pdni la . P.S. Longhin:- Dacdnevom ritdci de Il-lea a respins unele documentede pe
urmdajnngan cu ua singur vo! din cei 500 " laadevdr,vom fi schismatici,darfucivom agendaSinodului Panortodox,in Ucraina
dearhieref ai n iser'Eiiffi
.--- nffiiffi pdstra dreapta credinF piecufiGiiT uid" PS Longhin de B[nceni d-an ,ilfiffi
cu un
- sinqurvot in acestsinod. primit-o credcI nu suntenlvinpvaLi$$gl nu-l mai pomenegte la Liturghie pe. u Kiril,
.- nde
Graiul Ortodox:- Dar concret,cAnd o schismd,citotulse vailltoarceasuoralor. o a t r . i a r h u lR u s i e i . i n C i p r u .
.--
au fost alegi, de exemplu in Sinodul pentruC6,,dacdblestemipe un om giel este mitropolitul--Atanasie de Limassol a
[Bisericii Ortodoxel a Rusiei,am in{eles vinovat seprindeblestemul,dar dacdel nu respins tezele ecumeniste ale Marelui
cI s-au publicat deja participanfii la arenici o vinl gi tu l-ai blestemat,atuncise Sinod. in Bulearia si in Moldova unde
..Fnffi.
Sinod.Pe cecriterii? intoarceasuprata, agava fi gi cu schisma unele manasnfl au loffnulat scnson $l au
P. S. Longhin: - Eu inca n-am auzit gi careo vor lua-o asupranoastrdcei care... ameninlatcu nepomenireala Liturghie a
nu gtiu.Nu vd pot rispundela intrebare. Nu vom recunoagte.acestenelegiuiri! ierahilor locali. La noi nu s-au manifestat
Graiul Oortodox: - Ce atitudine va P€nlru ci gtiu multe lucruri pe'carenu le public astfel de nelinigti, dar asta nu
trebui si lulm noi, laicii, monahii, pot vorbi, arnfost in sinodpus la pregdtirea inseamndcdele nuexisfb.(C. O.)

Credin{aOrtodox5
 ,. o5rrro *

Rostindadevirul, urclm pe Cruce!(4)

Interviu cu Plrintele IOAN de la PArflul Alb
- Plrinte loane, m-a$ intoarce la foame precum animalele care trebuie satanei. Noud nu ne rdmdne decdt
subietul principal al discufiei noastre, dresate?Cum sd nu se rizvrdteascddacd r u g d c i u n e a . .R d s p u n s u l n o s t r u l a
anume ci, .in mod paradoxal, intr-o nu arecultulmartiriului,daci nu arecultul problemelegrave de azi gi [a cele carevin
Rom6nie, majoritar ortodoxtr, &u sdrdciei5i al lipsurilor?Cum sd nu se esteCrucea.Este o vorb6, ci rf,u cu de-a
inceput prigonirile antiortodoxe. rdnrdtetascd dacdpoporulnu esteinvf,lat silapoatesd-tifacaoricine,darbinecu sila
O bs er v t r m c I in An ti o h i a , o rto d o x i a s d -g i tdl cui ascd, sd-gi i nfel eagd nu poate.Eu ag zicecd lucrurile, in situalia
esteeradicat5,distrusl complet, tocmai duhormicegte paguba,criza financiardqi datd azi, se schimb6, nici rdu nu poate
acolo,la rldlcina ei, unde creqtinii sunt materialdpe care le suportd?Dacd acest s6-mifacd cinevacu sila dacdrdul pentru
alungafi,convertifi la islam sau ucigi. popor nu este format sd-gi condamne mine este cruce asumatd, ca lucrare
- Ucidereanu este o pagubdpentru patimile, sd-gipoarte cu smereniegi cu mdntuitoare.Mai de folos imi estea muri,
Bisericf,, indiferent dacd suntem omordli rdvnd neputinfele,sd-qi ducd lipsurile ca cum zice Sfdntul Apostol Pavel, decdt a
noi sau cregtinii din Siria. Prin uciderea pe o cruce, el devine^stihial,ajunge sd trdi. Dacd deprindem exerciliul mo(ii
cregtinilorse umple cerul de mucenici gi calcetotul in picioare.Invap-l sdtrdiascd printr-un pic de post miercureagi vinerea,
cre$te sinaxarul cu sfinfi. Distrugerea in ascezd!lntdregte-l!Ori, el vrea vile, prin posturile rdnduite peste or, prin
ortodoxiei tocmai in vatra ei cea veche cazinouri,magini de lux, rulete, droguri, cedarea voii proprii in favoarea
esteo mare pagubdpentru lumea aceasta arme, concerte destrdbdlate,legiferarea aproapelui, so{ul sau sofia, prin
care igi adunf,pe cap astfel de fapte qi e o sodomiei^gi a depravdrii gi tot felul de despovdrareade gdndul cd prin tine insu{i
pagubddacdBiserica,in urma trdirii unor nebunii. In Biserici trebuie sd se facd egticeva,dacd,laspovedanie te pdrdgtigi te
astfel de experienfe. nu se trezegte la legdtura moralizatoaregi profeticd intre calciin picioarepe tine,toatesuntexercilii
realitate.Drept sd vd spun,la noi, degine greul suportatde sirieni acum gi ,,binele" de moarte, de rdstignire de sine, care nu
cutremurim in fala unor astfelde tragedii, pe care il promovdm li il dorim noi in pot fi duse de oricine. Toale acestefapte
nu am vdzut, de la vlSdicdpdnd la opinc6, Romdnia.Ne plAngemde multe, doar de suntcdrdmizila marelefort cregtincarese
o nelinigte bun6, manifestatl public, fa!6 una nu ne plAngem:cd suntemnedrepfiin va ridica impotriva antihristului. Fdr[
de martirii din Siria. Nu am auzit voci fala lui Dumnezeu!Cd ne facemde cap in acesteincercdri duhovnicegti,indiferent
puternice,doar cu mici excepfii, care sd continuaresuntem cu adev[rat de pl6ns! cdte soluIii tehnice, strategice,
predicede la amvonin favoareacre$tinilor Cdt de milostiv esteDumnezeucu noi! In geopolitice,gtiinpificevom aplicapentrua
prigoni{i din Siria, nu s-a dat o anatemi Siria suntdecapitaliiar noi aici organizdm ne salva din moara antihristicS,nu vom
oficialdrdzboiuluianticre;tinde acolo,nu parade Eay, concerte sataniste gi reugi. Cregtinul trebuie sd'gi ia asuprasa
au fost legate niciodati moralitatea gi proliferdmcorupfiade la capul gi pAndla idealul ascetic,pe viafi gi pe moarte, nu
politica europeand,in care se includ talpa !6rii. Acum este clar cd noi nu poatetrecepestemoarte.Nu putem amdna
moralitea gi politica romdneascd,de intelegem nimic din cele pe care le la nesfdrgithotirdrea de a nb schimba,de a
evenimentele din OrientulMijlociu, nu s-a pdtimescsirienii?Nu e clar c6, dac[ nu trdi altfel, renuntand la cosmetizarea
vor bit nic ioda td d e s c h i s c 6 , p e n tru i n fe l egem l ucruri el ementare di n realitdgii,la peticireaei, la incerclrile de a
parcursul nostru neserios, uneori suferin{elealtora,ne agteaptdgi pe noi o imbuna, ferindu-ne de pdtimire, de
antihristic,tragediilede acolo sepot muta aceleagiincercdri?Nu gtim forma in care curgerea de sdnge.. Cet6 vreme vom
la noi. Acum avem nevoie de cuvAnt de vor veni incercdrile,pot fi cu totul altfel, incerca compromisul dintre moarte gi
,.:' proroc
^cuvdntul in bisericd. Proorocii nu fefuiau dar este sigur cd va veni gi peste noi via[5, prin tehnici de supravie[uire
lui Dumndieu, nu-l parfumau, tdvdlugul d[rerilor. Pentru cA st'5m,nu in biologicd,vbm lucrainjumdtdfitgi nu vom
ci- l s puneau de- ad re p tu l .Pe n trua c e a s ta c o v ata cIl di cei l or, ci i n barca fi ai lui Dumnezeu. Cine va ciuta s6-qi
au gi fostprigonili giucigi,$i qti{icine i-au indiferenlilorgi nesimfitorilor Pe scurt, scapesufletul sdu, il va pierde, ne spune
lov it pe pr oo ro c i ? N a { i o n a l i g ti i tre bui e sd ne trezi m di n orbi re gi sd Hristos. Cine igi va da sufletul sf,upentru
contemporanilor. Foarteinteresantestecd pdrdsim urgent starea aceastaca sd ne Mine, il va dobdndi. Nu-i cale de mijloc
na;ionalismulse dovedegtea nu fi dup[ putemsalvacapersoanedargicaneam. aici. Asumarea morlii este calea. Nici
Dumnezeu,el vrea sd audd numai lucruri - P5rinte, nu existi o refet5, nici un filantropia, nici conferin{elede pace,nici
bune despre nafia lui, apologii gi laude panaceuprin care sii rezolvlm sintua,tia intdlnirile ecumenice,nici lupta patriotica
despreea, dar nu suportddeloc adevirul. riu incurcattr in care ne afltrm. Dar, degherild,nici lupta cu toatdarmata,nu ne
Ori acum, noi, preofii, ar trebui sf, avem totugi, noi ce sii facem acum, la ce sI pot salva. Singura varianttr de a scf,paeste
curaj si zgdrdiem urechile surde ale apelim? sd te arunci in sabia vrdjmagului! Pare
poporului gi ale politicienilor cu adevdrul - lntrebarea trebuie pusd altfel: la paradoxalgi dezgustdtorpentrufirea uma-
curat,sd-ichemdmlapocdin{Scumafbcutcine sd apel6m?Dacd o formul[m aga, ndcdztttd,,care cautdmetodeomenegtide a
Iona cu ninivitenii.Insdnoi nu facemnici gtim la cine sd strigdm.SfdntaTeodorade scdpain lupta cu dugmanulvdzut gi 'ne";
la propriu, nici la figurat, lucrul acesta, la Sihla cu rugdciuneaa spart stdncain vdntt, sEprimeascdde-bun6voie rdstigni-
pentruc5.lipsegtedintre noi un Iona. Dacd doud.SffintulProrocMoise cu rugf,ciunea rea.Slte arunci in gura balaurului'pareG
preotul nu are cuvdnt de proroc, dacd a despicatapele Mdrii Roqii gi a'sc6pat neconceput.Firea umand',cldfricd,-incear-
arhiereulnu are cuvdnt de proroc, cine sf, poporul din mdna lui faraon.Macabeii cu cI s6 se aperein fala dugmanului,sd dea
strige durerile pe care ni Ie pregdtegte rugdciunea, dar gi cu sabia au scipat inapoi. Firea cregtindduhovniceascdnu
Domnul pentru faptele noastre?C6,gra e poporul de idolatrie gi de robie. Sfdntul refuzdlupta,ci se aruncdin armeleadver-
in degringoladS,cd e in suferinfd,cd e in Proroc Ilie Tesviteanul9u rugdciuneaa sarului,gtiind c6, din infrdngere,va cdgti-
foamete,cd se scufunddin necredinfd,in eliberatpoporul de idolatrie, dupd care a ga. Dac6,ne asumdm nebunia Crucii, a
imoralitate gi corupfie, cd a intrat in pus qi mdna pe sabiecontra preofilor lui pierzanieitrupeqti,biologice, fie gi etnice,
r6, z v r d, t ir e. . . Pd i c u m s d n u s e Ba al .A stf,ziH, ri stosnune ceresdpunem vom invia in Hristos gi lupta noastrdva fi
rdzvrdteascd,dacd poporul e finut in mAna pe sabie, armele sunt unelte ale biruitoare. t
Ioan ENACHE

CredinlaOrtodox[
np.itie ZO1O Pagina13

Cronica Antihristului
o Mult ne dor rlnile pricinuite de in ele intereselefinanciareale sistemului Babilonuluior6clie unii la allii cI nu gtiu
duhul antihristic prin lovituri aplicate de farmaceutic $i, respectiv,ale sistemului cine ii altoiegtecu toiagul pe sctrfdrlii!a O
aproapelenostru. Din ce in ce mai des agitafie teribil[, intr-o oarecare mtrsurtr
suntemstripungi de cdteo lance driceasOtr, justificatii, i-a cuprins pe multi cregtini
rdnile cregtinilor sdngerdnd indelungi ortodocgiin aceastiperioaddpremergdtoare
vreme. Iatd o ,,lucriturf," trasl pe calapod alizdrii demonice. Marelui Sinod Panortodox, prog:amat sd
, ..:,i li*il ;iu ir'iv,t, rtr:r.3rl 4
anti-cregtinqi anti-Hristos, urzitil intr-un uftu a spusca aces- inceaptrpe l9 iunie20I6 in Creta.In Grecia
^
{
rA af . !i...rd-tt!tial*&+*
orag considerat duhovnicesc. Preotul seorganizeaz[simpozioanegi conferin{ein
Rizvan [oan Scurtu,misionar,vremede l3 care se dezbatdocumentelede pe agenda
ani, la Spitalul de Obstetricl-Ginecologie Sinodului,in Rusiaagitafiaa luatdejaforma
,,ElenaDoamna"din lagi a fost lovit cu o nepomeniriilaLiturghie,in unelebiserici,
reclamafiecorect politic[ de cf,tredoctorila patriahuluiKiril saua unor episcopi. Patri
Cristina Dobre, directorul instituliei
amintite. Hdrtia semnatl gi qtampilatl a
ajuns la Mitropolia Iali cu 3 acuzalii
,,grave": preotul le sfrtuiegte pe femeile
internatesi nu avorteze,si nu-gi vaccineze tea bunl a baricadei,ci i se pregdtegteo _
prunciinou-niscugigi sdnuutilizezecarduri
bancare.L-au chematin Consistoriu(vezi
,,Ziarulde lagi" din 6 aprilie 2016!),el a
recunoscutcd a vorbit mamelor despre
acesteproblemenumai atunci cdnd a fost vredniculuipreotintr-o misiuneortodoxtrla
intrebatgi cd nu s-aimplicatln nici un fel in fel de importanti precuma fost aceeade la
deciziilelor, llsdndu-lesi fiptuiasci fiecare spitalul bdntuit de stafiile globalizlrii.
dupi propria conqtiin{6. Comisia de o Dacd wem sI aflim unde locuieqtecu din alte zone, confine ceva bizar inctr din
judecatiia Eparhiei,la 14 martie 2016,l-a mutafie definitivd marele diavol al
oprit de la slujire gi l-a depusdin treaptE. homosexualitifiitrebuiedoar si fim atenti
Firegte,pirintele a inaintat o contestaliela a mici detalii comunicatein prestr.A-qg!
aceastdpedeapsi,considerdnd-onedreaptii. iarhul tlia II al
Acesteasuntfaptele.Ce ascundele,dincolo
dedeclarafiigi de,,buneinten{ii"?Refinem,i
intdi detoate,ci gi laqulseafl[ subocupaEia
duhului antihristic,oricdt am insistas[ nu
credem asta. Managerila aia cu bisturiul
mo{ii in mdni, extrem de revoltat[ cI
preotul a salvat unele vie{i de prunci, igi
argumenteaztrdelaliunea prin faptul ci
pirintele ,,a intervenit in actul medical". E?
reiilnfl tuetflnsi$rsirTEtrdEffi
Auzili qivd crucifi,in congtiin{aei neagri Diplomalie buviClegug?Treburi mundanegi
globale?Pli, asteanu intrl in preocupdrile
Bisericii lui Hristos, ci doar mdntuirea
credincioqilorgi accesullor in impdr[{ia lui
numai dricii in capul lui, numai urzeli aleF Dumnezeu.Altceva. Pdn[ gi la Sinodul
ele-be n u m e t e
:r :, r$163.#\.{€._; vdi
tdlhiresc de la Ferrara-Florenfa (1438 -
1439),principiuldevot a fost personal,prin
Zilnice act ml vlne s-o semnlturd pe documentul final. $tim,
pe d-odtoritaaia indriciti, dar m[ abginca s[ ul_llu a
nu-L mdniipe Hristos,ci a Lui estejudecata
gi r[zbunarea.Nu m[ indoiesc de faptul ctr trebuiesi fie informatce semai intAmpltrla
intr-o.zio sl-i apliceEl gi doctorileiDobreo deal gi la vale, pe sub pelerinaintunecimii in{a personal6a delegafilorqi o inlocuiegte
cruce,na, c[ o cheaml gi Cristina,fEc6ndde sale. Intr-un raport, publicat la 1 martie cu voin{adegilp, fiecaredelegafieavdndun
ocarl numele Domnului prin faptele ei, o 2016,plrintele patriarhIlia estestigmatizat singurvot unitar.Pardon,ce e aia con$tiinfl
sl-i punl o crucepe-ndArjitele cerbicegi o si cu ,odiscursulurii", catalogatla capitolul gi voinfi de grup? O stihie tiranictr?Un
simtf,ce-i dla bisturiu pe pieleaei, ce-i aia intoleranli gi discriminare,ci la rasi n-au principiu dictatorial care anuleaz[ orice fel
suferinftr, ce-i aia moarte dezlinluitl in avut cum s[-l judece, fiindc[ homosexualii de libertate de congtiin{i, fapt care rupe
carneaei. Si nu fie, dar taremi-e teami ci o gi-auaruncatde mult rasala gunoi gi umbl[ legituraI participan{ilor cu Duhul Sfdnt.^Nu Sfent._NU
vavizita curdndo astfel de incercare!Eee, in pieileroqii de rdd 9i curciledin Patagonia avem de-a'face
,.y.
cu un totalitarlffi"
fi '-*.' .-ar.-*ilalElr-F-
pareu$orsdfdfiregtirealitateagisiafirmi c5 de ei. Credeauarltogii iia incornafi ci il t drect dln corectttudlnea polltlca'/
un cuvAntprdvenitor este intervenfieprac- sperie pe b[trAnul patriarh, dar n-au fdcut
ticl intr-un act,,superior" de pruncucidere, dec6t si-i ridice pietroiul la plasl ca sii le
numit medical,ca s[-l scoli din misiunepe mai tragl una in cap. El a zis de-a dreptul anunr
un preot bine inten{ionat.In fapt, ,,nevino- desprehomosexualitate:,,Esteun picat atdt neilnl
vata" acuzatieascundeo mdniediavoleascd de mare incdt nu ar trebui s[ se vorbeascd * va apira
in vdlvitli, pentruc[ demonula fost pdgubit despreastain bisericd.Nu trebuienici chiar de uneltirile ecumeniste,degi
de victimele pe careqi le dorea,iar medicii si pronunpm numele acestuimare p6cat", Domnul agteaptildemult sepaftrea apelor
practicanfi de crime pe band[ rulanti sunt iar desprelegeaanti-discriminare,care era m6loasedecelelimpezi!Asadar.s6fim treii
plgubif de multe parale. Celelalte doud cdt pe ce s[ se votezegi la noi, a afirmat c[ si si nunetemem!
acuza[ii,privind vaccinul gi cardul, ascund este o mare neghiobie. Fiii gi fiicele ei'r***_*
***foafi
de h GRUCE

Credinfa Ortodoxd
Paginai 4 .rPriiie20l o

Arheul $tefan cel Bun/Sfflntul(9)

. . . in rest,tot impostori, dar trecdtori! mlndstiri 9i insugi ;iitoriu preste toati stingerea Mugatinilor ... .unul ca
- mult mai pugin incdp[1dna1i(decdt
{ara"...) pentru cf, numerele igi pierd Petruvodd erao. .. ,,raraavis"!il aducein
,,Armeanul"!)in ndzuinfade a,,incdleca" , , p o n d e r e a s e m a n t i c 6 , i l i p i e r d pri m-pl anul S cri sul ui , at dt pent r u
gi stdpdni qi sminti, de la Misiunea sa, SolemnitateaDivind gi Rostul, ca Formd respectareaNomos-ului comportamental
poporul care-gicautdCaleaspreDuhul de de Biruinp asupra Iluziei Temporale - gi altruist,moral, de C[lduzire gi Protecfiea
Neam: fie, Ivan PotcoavS/,,Cre{ul"- ,,c€ pierderea Rostului este consecinfa poporului, in Calea lui spre Revelareaca
s-au fostu fdcdnd frate lui Ion vodd" ; sau depdrtdrii de Centrul Cosmico-Sacral: Neam (,,matcd ftrd ac" - este nu doar
alti ,,domnigori" (evident, se traduce ,,AcestIliag voda au domnit la Moldova4 semnul Regalitagii,ci gi al Logos-ului
,,impostori",,,domninumai prin fumuri gi ani gi 8 luni Si ddcii s-ari turcit, cum am Ordnduitor/Gospod[ritor!):,,eradomnu
ne-bune/smintite [de la Axa Polard a scris mai sus"- cf. p. 126, ,,cu tofii s-au bldndu, ca o matcd firf, ac, la judecatd
Neamului RomAnilor]pretengii",,,strdini rddicat la podul de la Ju{ora gi au tdiatu dreptu, nebefiv, necurvar, nelacom,
adugi de vAnt" - ...vorba lui George afile cortului asupralui $tefan vodd gi cu nerdsipitoriu" - daq mai ales, pentru cd a
Cogbuc: ,,Ce au cu iadul legdmdnt!") : multe ranepdffunzdndu-l,aumurifu, dupd respectat Legea/Tradilia,,ne-smintit6",
,,D€ nigte domnigori ce venisd iar cu ce au domnit doi ani qi patru luni" - cf. p. din Pozilia ei de Axd polarda Neamului-
cazaci",cf.idem, p. 169- $i pe careApele 122; ,,giau domnit Iancul vodd trei ani gi . . . ,,putdmsd-izicem c6 toatepre izvod [e-
gi Focul gi P[mAntulgi Cerul,,ii topesc,ca gapteluni" - cf. p. l72,,,acestuAlixandru au finut, ca sdnu sdzminteascd" !
pe nigte fantome/momdi de zdpad6" (dar vodd au finut scaunulnumai o lund"- cf. p. ...$i, nu mai pufin important (ba,
enervanfi la culme, pentru Grigore 169etc. poate cel mai important, pentru Grigore
Ureche: ,,cd bine de unii nu sd mdntuia, Da, pofi sdfii,,singur fiitoriu preste Ureche, Paznicul Nomos-ului $tefanic!),
allii veniia asupralui"!): ,,De noroc era toattr tara", deci domn gi stdpdn,suveran Petru $chiopul a fbcut tot ce i-a stat in
P6tru vodl cu cazacii, cum sd tdmpld absolut, al timpului - sau po[i sd devii putere gi in bundvoinfa cugetului gi
punrrea omului de n-are odihnd, cd bine ,,Robal Timpului Futil" - gi s[ transformi Duhului, sf, se integreze Nomos-ului
de unii nu sd m6ntuia, allii veniia asupra , , o l u n d " i n . . . , , C d t u g e T e m p o r a l e stabilit, spre MAntuireaNeamului sdu,de
lui. Cd intr-acelagan, dup[ ce s-au agezat U c i g a ge" !!! Insugi $tefan cel Bun: ,,Iard.cdnduau fost
al doilea rdndu gi al treilea rdndu la ...De aceea,filo-turcul Petru vodi aproape de sf6rgitul sdu, chiemat-au
domnie,tot la anii 7086 <1578>iulie27, $chiopul este vdzut infinit mai bine, de vlddicii qi toli sfdtnicii sdi, boierii cei mari
nigte cazaci cu un domni$or au venit la Grigore Ureche: ,,Acestu PItru vodd era 9i atgi to{i cdfi s-au prilejitu, ardtdndu-le
Nistru gi g-au pus tofi capetile.Agijdirea, din Jara Munteneasc6,ficior Mircii vodf, cum nu vor putea linea tara, cum o au
curdndu dupi acegti cazaci,la anii 7087 9i nepot de sord Mihnii vodd (...) finut-o el, ci socotindu din toli mai
<1578> octovrie 12 zile,un Costantiniar Domnind Pdtruvodd
Jara Moldovii ca un putdrnicu pre turcu qi mai in,teleptu,au
cu cazaciveniia in fard gi s-autopit tofi in domn vr6dnic, cum sd cade, cu di toate datuinvdtdturdsdsdinchine turcilor" . ..
Nistru" ,, ...$i s-au topit tofi in podoabile cAte tribuiesc unui domnu de ' Prof. dr. Adrian BOTEZ
Ni s t r u. . . " , i- au to p i t/p o to p i t A p e l e cinste,cd boierilor le era p6rinte,pre carii,.
acestuiPdmdnt,care, la urma urmei, gtie la cinste mare-i finea gi din sfatul lor nu
(gi poate!)sdseaperegi singur! .ceea iegiia. Jdrdi era apdrdtoriu, spre siraci
ce Mihai Eminescuz\cea:,,Sefdcurtrtofio 'milostivu, pre cdlugiri gi pre mlndstiri
Prin Dragoste
"
apdqi-unpdmdnt"! i n ti ri i a $i -i mi l ui a, cu veci ni i de ,,Dr agost ea nu cade ni cio datd'
. . . ,,Doun domnigorce-i zic Ion vodd prinprejur vieluia bine, de avea de la toli (SfdntulApostdlPavel,I Cor. 13,8)
L u ngul,7089< 15 8 1 >(...) R d z b o i u l u i nume bun qi dragoste,de nu eraa zice cum
Aron vodd, cdndus-aubdtut la Rdut cu un nu este harnic de domnie. Judecatacu Doamne,precum ai hot[rnicit,
domnigor, Bogdan vodd ii zicea, la anii bldnddle gi fdrd frf[riie o fbciia" - ...caz Intocmailasorocs-agiimplinit:'
7100 <1592>"...Zdpezi, zdpezi topite unic, in istoria Moldovei: abdic6, nesilit
degrabf,, ?nun{dnd, mistic, Primdvara de nimeni,gi seducein,,TaraNemfascd", Sdraciiqi pdcdtogiiTe-auiubit,
NeamuluiInviat...! unde,,s-augi agezat"- . .. qi pldngeape cei Bogafii, fariseii, Te-auvrdjmdgit,
, , P l i n i r e a " N o m o s - u l u i care-i dideau bani ,,debucate": ,,aufostu Pilat amarnicgi greu s-aamdgit,
Neamului, ca Re-Gdsire a Centrului pldngdndu gi au fost zdcdndu: Acestea, IudaTe-avdndutpe mai nimic,
Armonic al Existenfei Neamului, in suntu Iacr dmi I e sdr acil or" .
Preofii legii vechi din urd au orbit,
Anistorie - este o realitate gi un fapt cu Motive pentru careGrigore Ureche ii Te-aucondamnatqi ristignit,
primejdie, nu o joacd de retardafi! Prin zice ,,Pdtru cel Milostivu", intru
Iartofi pdgdniiTe-aubatjocorit!
,,gdurile"Pdrdsiriide Nomos, sestrecurau sublinierea altruismului sdu, inchinat
falgi ,,conductrtori", False C[lduze, pe Neamului: ,,$i agaP[tru vodi putem s6-i
Calea spre Mdntuirea poporului, intru zicem cel Milostivu, cf, binile sf,u au Puteais6-iintorci intru nimic,
-
Neam falsitatealor existenfialdqi, deci, lipddat pentru lard, careca acestanu s-au Doarprintr-un gdndde negdndit,
faptic6, traducdndu-seprin depirtarea pe mai aflat. Era domnu bldndu, ca o matci Pecei ce cumplitTe-auchinuit,
tot mai str[ini,,orbitali": veniqi,parcd,din fbrd dc, la judecatd dreptu, nebefiv, Dar Tu, Mielul in veci neprih[nit,
Neant, se ,,inchinau", tot mai penibil, ba necurvar, nelacom, nerdsipitoriu, putem Armd din Lumindvie ne-aidiruit,
legilor,baungurilor,ba,,turcului"... si-i zicemcd toatepre izvod le-aufinut, ca Cu SfdntaCrucene-aipecetluit;
Tot mai intensatragiin Sorbul Iluziei sdnu sdzminteascd.AcestuPdtruvodi au Umbra legii pururi o ai murit,
Temporale (tot mai grav infectafi de d o m n i t i n t r u a m d n d o a o d o m n i i l e larnoi prin Harne-am mdntuit.
morbul Timpului-Iluzie: a se observacd doisprdzdceani gijumdtate".
,,domniile" nu se mai numdrdln registru Grigore Ureche il prefuiegteatdt de Doamne,ounicl lucrareai dorit:
sacral,precumdomnia$tefanuluiBinelui mult gi-l laud6,aproapeca pe Mugatini, gi Prin Dragostesdfim deneclintit!
- Au domnitu $tefan vod[ 47 de ani gi 2 pentru cd, intru atdta risipire gi nemil[ a
''
luni gi trei sdptdmdni gi au frcut 44 de ,,strdinilor", ndpf,diEiasupra Jdrii, dup[ Ioan CANDU

CredintaOrtodoxl
 Aprilie2016 pagina15

Oare innebunim cu to{ii? (2)

Cerul, stelele,luna - de mii de ani goaptacelui rdu in ureche gi cu duhul $i cei rdi, cdroraincdnu li sevdd coarnele,
staula locul lor gi nu s-aumai invechitqi m6ndrieiin inimd, unul trage,frrd mild, sapdtainic la temelie,adicd la ,,innoire",
nu s-au mai demodat, Dumn$zeu nu a de cdmagalui Hristosgi o sfdgie...Apoi la ,,re-formare!, adici la distrugere.
simlit nevoia sd le innoiascd,pentru cd ,,mdndruletul"trece drumul gi iqi ridica Masonescl
toatec6teEl le-a ftcut au fost, au rdmasgi altdcasd(un fel de cas6,pentrucd Biserica Adevdrul Hristos nu poate fi insd
vor fi vegnic,,bunefoarte"! rdmdsese pe partea dreaptd) gi ridica trecut de pe o parte pe alta, el nu trece
Iar noi, fdrAndvorbitoare,indrdznim aceasti ,,cas6"cumva cu spatele,numai strada,nu poate fi impdrlit: ,,Jumdtate
1ie,
sdcredemgi sdne aliniem,unii dintrenoi, a$a...,,de-alnaibii t?" Ca numai ,,de-al jumdtatemie gi pa!" Sau:,,Dogmaastao
acestei diabolici ,,deveniri", acestei naibii" i-a deslbcutvrdjmaguldegetelede finem,pe astao reformdm,cd nu mai este
,,erate drdcegti" la Facerea credinlei Ia mdnd,(frcAndTreimea- pdtrime,vorba actuald! Canonulacestae bun,acestanu
noastre,ldsati testamentarde tnsugi iel PdrinteluiCleopa);numai,,de-alnaibii", mai are rost!" $i ?$o, cdtinel-citinel,
mai Ortodox Om de pe pdmAnt, Iisus (Doamne, iarta-ma!) l-a fEcut sd se poate-poatenu s-o mai gdsi niciun Marcu
H r i s t o s D u m n e z e u ! ? ! C e i c a r e inchinede la stdngala dreapta,tot de-aia sd lind pe umerii sdi, singuq Ortodoxia,
frlozofeazddespre absolut,,,trincdnind n-a mai vrut ca bisericasdaibdtAmpld,au sauvreunCosmaEtolianulcaresd spun6:
silogisme", miros a dihor, iar baba ftcut icoanelestatui, SfhntaImpdrtaqanie , , N o i a v e m p o r u n c d c e s p u n e s d
evlavioasd,care se roagd in genunchiin au inlocuit-o cu sticks-uri, afundarea a anatemizdm pe oricine adaugi sau nu
fa[a icoanei este offi, spunea (citez devenit stropire, celibatulpreofilor- pri- credein ceva mic din cele pe care le-au
aproximativ) marele Petre Jufea. Cam lej de desfrdn6rigi perversiuniscabroase, l egi ui t pdri nfi i B i seri ci i noast r e".
*preamiroasea dihor,de la o vreme! ca sd nu vorbim de celelaltegraverlticiri PdrinteleArsenie Papacioc spuneaqi el
Lovesc in Ortodoxie cei care o dogmatice: Filioque, imaculata con- categoric: ,,Nu existd tAlg in- m-aterie
t; de
'r*'i'- - ' ' - ' -lftl** '::"'--.
cunoscfoartebine precum gi cei care nu cepfie,primatulpapal... Adgi6f !,' ..'-
. gtiunimic-despre ea,dar... lovesc!Pentru Iar cel rdu, sebucurdqi da din coad6! Paraschiva RAUOI
c[ ii vor capul! Vor nu sd o ,,re-forrng;tre",
I sd o ,,innoiasc5", sd o ,,modernizeze"
(sic!)- vor sdo ucid6!$i dacdnu pot incd Mesajul de foc al lcoanei ,,Portirila" (2)
, sd-i taie capul, sI o schilodeascd,sd o $i prin aceastdIcoan6,,,Portdri1ia" credinfdin vremuri de urgie, acestaeste
'
junghie, incearcd,tot mai agresiv,mdcar de la Iviron, veniti pe ap[, ca un stdlpde semnalulpe care ni-l da Sfdnta Icoand
. sd o slu{eascd,sd o batjocoreascd,sd o foc, Maica Domnului ne indeamndsdpa- ,,Portdrita".Sfdntui lerarh Nifon al Con-
: p6ngdreascd - pentrucdAdevdrulii doare, strdmcredinp ortodbxdneschimbatd, ne- stantianeispunecd a avuto vedeniein care
ii arde,ii frige, iar Adevdrul Este Hristos inoitf,,sdrdmAnemin pr-edaniile l[sateno- Domnul Iisus Hristos numdra veacurile,
qi Hristos Dumnezeu a fost gi este ud de Domnul Iisus Hristos,de Sfinfii A- darcdnda ajunsla al 8-lea,gi-aluatfalain
Ortodox! postoli,de Sfinfli Pdrinpi.Sd rdmdnemde mdini, a suspinatplangandde s-a cutre-
Au gdsitgi soluqiaceamai vicleand, parteacelor 7 SfinteSoboareEcumenice, muratcerulgi a zis: ,,Acestveacle-aintre-
sd prosteascdpe cdldicei: sd amestece nemaidorindaltele cu duh renovatorin cut pe toatein necredingd $i apostazie...".
lucrurile,sf, ia c6tecevade pestetot gi sd ele, sd ne ferim de ecumenismele eretice Oare nu e vremea sd ne cutremurdm qi
facd din jumatd{i de adevdr gi minciund din trecut,din prezentgi din viitor, atatdin noi?
sutd la sut6, sd facd o ,,religie" noud, interiorul Bisericii Ortodoxe,cdt gi din Sfdntalocoand,,Port6rila" prezintf,o
drdceascd, dieteticd,sd pice bine tuturor exterior,sdne apdrdmde bisericaantihris- randvindecatdla bdrbie,provenitddintr-o
gi sdnu deranjeze pe nimeni. tului, de Noua Eri qi de masonerie,si fu- loviturd vrdjmagdprimitd de la un pirat.
Ascunziqurileinimii fiecdruiadintre gim de erezii,schisme,religiiapostate, de Cdnd au intrat arabii in Sfdntul Munte, un
noi le gtiedoar sufletulfiec5ruia,de aceea prooroculrnincinos(actualulpapa)gi de soldat a lovit cu un cutit chipul acestei
nu trebuie judecat omul dupd cele din cel din viitorul apropiat,de frafii minci- icoane,indatd a inceput sd curgd sdnge.
afard,ale lui; dar cdnd fratele t6u de peste nogi,de religia unicd,de GuvernulMon- Arabul, vdzdndminunea,s-a infrico$at,a
drum, inhditat cu toti ySajmagiicrucii, dial gi de uniculconducdtorplanetar,sdne cdzutla pdm6nt,s-a pocdit,s-a botezatin
rdtdcili prin Biblie, nici mdcarnu se mai pf,zim de duhul lumesc Ai antihristical legeacregtineascd qi a luathainamonahald
sfiegte sd-gi ascunddpegterade tdlhari a U.E. gi deNoua Ordinelr{ondial6.S[ spu- gi a rdmasacolo pdndla moarte.Nu a vrut
sufletului, in cdrd[gie cu to! felul de nemnu BabilonuluiceluiMaregi ameste- sI primeascdnumecdlugdresc Aia cerutsd
,,zidari" care ,,masonesc" jefuirea, pAngd- c6turii, sd ne impotrivim sistemului anti- fie numit Varvar (Barbarul). Dupl aceeaa
rirea, desfigurarea a tot ce are mai sfdnt hristic,documentelorelectronicegi pecet- dus o via!6 curat[, lucru pentru carea fost
neamul nostru cel necdjit....Credin{a, lu-'irii cu numdrul 666, sd ne opunem cannonizatca sfdnt. In bisericd e pictat
atuncinuavemvoie sd tdcem!Tdcereane legilor anticregtine. Iubind pe Dumnezeu Sfdntul Varvar cu imbrdcdmintede pirat
face pdrtagi! Ticerea ne va actrzain ziua pdndla capdt,sd stdmbine in Bisericalui pe el. $i astdzisunt lovite sfinteleicoane,
Judecdlii,pentru cd am tdcut atunci cdnd Hristos ceacu adevdratOrtodoxd,sd ap[- este atacatddreaptainv[!6turd, Biserica,
trebuiasdvorbim ! Tdcereagi nepdsarea! rf,m Adevf,rul, sd evitdm plcatele, sd std- simbolurilenoastresfinte, sunt necinsti{i
Eu nu vreau sd md fac pdrtagla ce se ruim in virtulile sfintegisd nu ne lepdddm Adevirul-Hristos,Maica Domnului,Sfin-
petrece,de aceeaam ales si vorbesc.Cu deHristosorice-arfi sdni seintdmple!- [ii, familia, monahismul,sunt inversategi
ce drept? Cine sunt eu? Eu sunt un fir de Aqa cum Sfinfii Pdrin{i 9i drept cre- distrusevalorile noastrecreqtineiar noi
praf, care am aflat in bisericaortodoxdcd dinciogii,pe timpul prigoaneiiconoclaste, tdcem, rdmdnem indiferen;i. Aceasta e
exi st, p e nt r u c d doar i n Bi s e ri c d au luat apdrareaicoanelorcu preful viefii vremeatdlharuluide pe cruceadin dreapta
Mdntuitorului, sd procedf,mca el, sd ludm
Exigti!Aceastdrevelalieimi dd dreptul gi lor, la fel gi noi, cu ajutorul Maicii Sfurte,
m[ obligd sdpun gi s[ imi pun intrebdri! in acestal 8-leaveacal vremurilord9 pe apf,rarea Domnului IisusHristos,a Maicii
urm5, sd apdrtrm Ortodoxia, Biserica Domnului,a sfinfilor,a credingeiortodoxe
Pentru cd, si mf, ierteDumnezeu,nu gi sdne mdntuimprin mbrturisire,agacum
pot infelege cum nigte fra1i pot trdi dreptmiritoare, invd{5tura sdndtoasdiare
sunt atacate din greu, cum spunea preotul a fdcutgi acela. ,
impreundo mie gi ceva de ani, apoi, cu
TeodorZissisdin Grecia.Mf,rturisireade Fratele Valerici BU$A

dinla Ortodoxd
 R[nit din dragostede Cruce
(Urmaredin paginal) Lui" (Ioan 4, 32 gi 3a). Agadar,ddruindu-ne,
fdcdnd voia lui Dumnezeu, ne hr[nim fiinta
este impreunatii gi cu o suferingd,dat fiind cd
noastri cu hrani dumnezeiascd,cu dragoste
nu-l are niciodatii in mod desivdrgit in sine pe
cel iubit. E o suferintl Si o bucurie in acelaqi desivdrgiti. De cdte ori wea omul s6-gi
poftele, sau s[ afle odihnl in
timp. Acesta e paradoxul dragostei.Suferinla qi implineascd
vacanfe prelungite, sau s[ obgin[ satisfac{ii de
bucuria se afld impreunate gi in sufletul
felul de la cei din jurul sdu, de atdteaori va
indr[gostit de Dumnezeu gi dureazAcuat6t mai tot
ajunge sf,fie dezgustat,plictisit, neimplinit. De
mult in chip neincetat pentru faptul cd
Dumnezeu rdm6ne in veci necuprins, iar
fdcdnd risip4
risipd de efort,
efort. de daruri $isi de timp
sufletul inainteaz[ vegnic in cunoagterea -lEcald
pretios. tot de a$ttea ori se va naste in el o
acestuinecuprinsal vielii gi iubirii Lui, pe de o
parte bucurdndu-semereu, pe de alta, suferind
de dorinla de a cuprinde gi mai mult din El"
(nota Ptrrintelui Dumitru Stilniloae la Sfdntul Cruci, cruceami susfinepe mine, nu eu pe ea.E
qi cum a$ pune in fafa trupului meu o
Grigorie de Nyssa, ,,Tdlcuire aminunfitd la ca
nevf,zut[ stavil[ pentru toate poftele qi
Cdntarea Cdntdrilor", in PSB, vol. 29,
gdndurile mele intinate. Cend fac cruce md agd{
EIBMBOR, 1982,p.291). Deci suferin{aceltli
ce iubegte,chiar gi cdnd imbracd durerea ftzicd, de Cer, agacum braful orizontal esteprins pe cel
nu este un chin sau un drum inchis, ci es[e vertical. Cum orizontala este mai aproapede
impulsul care adAnce$te$i mai mult dragostea. vdrful Crucii decdt debazaei, tot agagi eu, o-
Dragostea, dac[ vrefi, este ca un motor cu mul, degiin trup, mi desprindde celemateriale,
ardere intern[ in doi timpi: bucufie qi suferinli, fiind chemat sf, fiu mai aproapede in[l{imi, de
suferinlSgi bucurie... cele nevlrute, decdt de cele vdante- de care nu
md despart, dar care nici nu m[ lin legat. Tot
Pentru a inlelege Crucea, trebuie sf,
inlelegem, mai intdi, care esterostul nostru pe semnul Sfintei Cruci fac pestecele din uffi
mea.
mea, mal ales
ates pestecete
cele De
oe care le manalnc
mtrn6ncsau
lume gi cum putem dobAndifericire vegnic[.Ne
explicd, in duhul Sfinfilor P[rin{i, tot P[rintele beau. inclilEffif dacd sunt oreot sau laic. Le
pe
Dumitru Stdniloae:,,Fericireaqi binele real al lecunosc, asFel. toate ca fiind daruri ale lui
ftpturilor depind de recunoagterea lui Dumnezeu. iar nu ca De lucruri cars mi s-ar
Dumnezeude citre ele gi de lubirea faf5 de alte
fdpturi, pentru cd, fdpturile nu au in eb
infinitatea dupd care aspird, ci trebuie sd se Cerui prezenf5 mi hrdnesc Ai md incarc. Aga
intregeascd cu Dumnezeu, in Care e viafa cum prescura se preface in Trupul Domnului,\
pdstrdndu-gicalitateadepdine.
infinittr, gi cu alte fdpturi. Fiind m[rginite, au
nevoie de comuniune.Dar comuniuneacu alte Aga cum o declarafiede dragostepoate sil
ftpturi, sau cu toate ftpturile, nu o pot ave'a rlmdn[ doar o simpll ingiruire de cuvinte, dacd
decAt dacl ele se intdlnesc in Dumnezeu. nu este acoperitl gi de fapte, tot a$a purtarea
Numai in El pot fi toate una. Existl ldpturi care unei cruci saua unei cruciulife poate fi cobordtii
se pot amdgi uneori cu ideea cI sunt in sine la nivelul unor degartenldejdi intr-un soi de
virtual infinite gi cd pot ajunge la {inta trdirii lor talisman saugdnditlt ca afigarea unui accesoriu
actualedoar prin faptul c[ trdiesc aspirafia spre la modd. Se poate ajunge pdnd-ntr-acolo incdt
infinit gi sunt fbcutein agafel. Amdgirea constI sd se impdunezecineva cu purtarea unei cruci,
in faptul cd nu vdd c[ numai d[ruindu-se altor redusdla statutul de decora{iesau de trofeu. De
persoane, gi cu deosebire lui Dumnezeu, o unde gi vorba amard: inainte se rlstigneau
fdptur6 se inf6ptuiegtereal pe sine, intrucdt prin tdlharii pe cruce, astdzi se mai int6mpld gi
aceastale face gi pe aceleasd i se dlruiascl" (in invers, sE fie rdstignitit crucea pe tdlhari. Dar
nota l5l8 la Sfdntul Chiril al Alexandriei, chiar gi c0nd este ignorat[ putereabi sau chiar
esteluatd in rAs,Cruceaigi pdstreaz[poten(ialul
,,Comentariula Evanghelia Sfhntului Ioan", in
PSB, vol. 41, EIBMBOR, 2000, pp. 802-803). gi sperie pe vrdjmagii nevizufi, pe diavolii care
Agadar, dragostea estd continua diruire cfltre nu suportl sd vadd semnul Celui ce i-p biruit
prin smerenie gi dragoste desivdrgitf,, ,,cu
cel6lalt. Iar aceastd ddruire nu e. una
condilionatl sau limitati - pentru cd nici dorul moarteapre moartecdlcdnd".
dup6 cel6laltnu are limite -, ci e unajertfelnicd de Cruce imi deschidedrumul
gi iachipulCrucii.
Degi poate p[rea, din afar6, frustrant gi
obositor acestproces - aceastdpernanenti de-
ruire pentru celdlalt -, in realitate doar a$apu- un vesel
tem fi implini{i 9i putem gdsi odihnl. Dup6 eon- Jo$icql. ce ffdm biteazd lum ii apropiatanuntda-
vprbirea cu femeia samarineanci, Mdnfuitorul -sufletului meu cu Mirele ceresc.Rlnit de
spuneucenicilor care-L indernnausimindnce: aceastd
aceast4 draeoste.
9ragojte.qd md vindecde toaterlnile ne
rd.nllepe
care mi le-a fEcut lumea sau pe caremi le:ah-
,,Eu am de mdncat o mdncare pe care voi nu o
tdcutsingur:cu ranaprerandcdlcdnd.Preluat
$titi. (...) MdncareaMea este sd fac voia Celui
ce M-a trimis pe Mine gi sI sdvdrgesclucrul cu binecuvdntareaautorului de pe site-ul
doxologia.ro)

CredinfaOrtodoxd