C

HRISTOS
A |NVIAT!
Este din nou prim`var` [i \n sufletele noastre.
Fiindc` o dat` cu s`rb`torile de Pa[ti, inimile [i
con[tiin]ele cre[tinilor \ncearc` s` uite greut`]ile,

E
necazurile, p`catele cu care s-au \mpov`rat de la
anterioara celebrare a |nvierii M‚ntuitorului [i s`-[i
\ndrepte, sincer [i curat, g‚ndurile spre Dumnezeescul
nostru \nv`]`tor.
Cu ad‚nc` smerenie, ne plec`m \n fa]a celui ce S-a
pogor‚t din ceruri, S-a \ntrupat de la Duhul Sf‚nt [i
prin Fecioara Maria S-a f`cut om, ca s` p`timeasc` [i
s` Se jertfeasc` pe Cruce pentru noi oamenii [i pentru a

R
noastr` m‚ntuire.
|nviind din mor]i, cu moartea pre moarte c`lc‚nd,
Domnul nostru Iisus Hristos ne-a iluminat calea spre
\mp`r`]ia lui Dumnezeu, spre via]` \n cur`]enie [i
credin]`, pecetluind prin sacrificiul S`u nevoia perpetu`
de primenire sufleteasc` \ntru \ndeplinirea poruncilor
din pildele Sale [i slava etern` ce o dator`m Tat`lui
ceresc.
La cea mai mare s`rb`toare a cre[tin`t`]ii, s` ne
bucur`m din inimi de speran]ele pe care prea sl`vitul
eveniment ni le d` spre pacea [i m‚ng‚ierea noastr`, s`
ne dorim a fi mai buni, mai credincio[i [i mai milostivi.
Fie ca to]i biruitorii v`zduhului, santinelele azurului
}`rii, s` dovedeasc` prea plinul harului cu care i-a

S
\nzestrat Dumnezeu de a-i fi mai aproape de Cerescu-I
scaun |mp`r`tesc.
S`rb`tori fericite tuturor slujitorilor For]elor Aeriene
ale Rom‚niei!

HRISTOS A |NVIAT!

Rom#nia – 4 O nou` etap` \n preg`tirea solda]ilor:

ina
pag

E
tot mai aproape o6WURQJ5HVROYH
P D UH D
de Alian]a p )R U W L O RU
Nord-Atlantic`
H F L D O L>
agina
3 „ Drum cu peripe]ii „ Misiuni la limita imposibilului „
Deservire tehnic` sub b`taia ploii [i asprimea gerului VS gina
6
p „ Aprecieri pe m`sur` „ Mesaje din [i spre ]ar` pa

N
B aza Aerian` Titu a fost, pentru o zi, gazda unui grup de 42 de observatori
O.S.C.E, reprezentan]ii guvernelor din 26 de ]`ri.
Potrivit prevederilor Acordului din 1999, de la Viena, fiecare ]ar` care introduce o nou` tehnic` de
lupt` are obliga]ia ca \n decurs de un an s` organizeze activit`]i de prezentare a acesteia, fapt petrecut
la Baza Aerian` de Elicoptere men]ionat`.
|n prezen]a unor reprezentan]i ai Parlamentului, Statului Major General, autorit`]ilor locale, ai
Statului Major al For]elor Aeriene, dup` o scurt` trecere \n revist` a structurii, rolului [i misiunilor
\ndeplinite de unitatea de avia]ie, unul din cei mai experimenta]i pilo]i pe IAR-330 PUMA SOCAT,
locotenent-comandorul Eugen Suciu, loc]iitorul comandantului escadrilei interoperabile dotate cu
O.S rvato nat”

un asemenea tip de elicopter, a prezentat observatorilor sistemul SOCAT. Apoi, la hangar, \n cadrul
unei expozi]ii statice, ace[tia au putut cunoa[te, detaliat,

I
am A

toate componentele care i-au interesat, un viu interes

UM

st#rnind cele de electronic` [i armament. C`pitan-

.C.E r i

comandorul Neculai T`tavu, comandantul escadrilei, [i

i

loc]iitorul s`u au efectuat un zbor demonstrativ cu IAR-

330 PUMA SOCAT.
0P

|n numele reprezentan]ilor O.S.C.E. din 26 de ]`ri,

generalul de brigad` sloven Anton Krkovic a apreciat
.
x

c` activitatea a fost bine organizat`, c` [i-a atins scopul

SO R-33

[i a subliniat c` partea rom#n` [i-a \ndeplinit \n foarte

e

bune condi]iuni sarcinile asumate [i nu exist` nici o

“
e

observa]ie negativ`.
obs
T

De altfel, \n timpul prezent`rilor de la hangar [i a

N
vizit`rii unor s`li de specialitate, laboratoare, pe durata
CA
IA

exerci]iului de zbor ca [i a discu]iilor ce au continuat

ulterior, oaspe]ii au avut cuvinte bune la adresa
de

elicopterului, pe care l-au considerat deosebit de modern

[i eficient, a personalului navigant [i tehnic.
Tuturor le-a adresat mul]umiri generalul de flotil`
Constantin Croitoru, comandantul Diviziei 1 Aeriene “Siret”.

Publica]ie editat` de
Nr. 6 (39) z APRILIE – 2002
Statul Major al For]elor Aeriene
 CER SENIN Pag. 2 – Nr. 6 (39) • aprilie 2002

Colonelul (r) Eugen Zahiu

NUMIRI |N FUNC}IE |N CADRUL
STATULUI MAJOR 'HGHDQL
AL FOR}ELOR AERIENE oSULHWHQDODPHULFDQLORUp
General de brigad` Marinel Nicolae
– director al Statului Major al For]elor
Zilele trecute, dup` o audien]` la loc]iitorul [efului
Aeriene
Statului Major al For]elor Aeriene, general-maior dr. Ion
Magdalena, ne-a vizitat la redac]ie colonelul ing. (r)
Eugen Zahiu. Domnul Zahiu a avut o carier` militar`
deosebit`, dar din toate evenimentele tr`ite \n cei 42
de ani de serviciu sub Drapel, unul are o relevan]`
deosebit`, cu totul aparte. Este vorba despre ceea ce
noi am numi \nt#lnire de gradul trei: o vizit` pe care,
\ntr-o vreme foarte tulbure, contradictorie, la 10 februarie
1945, i-a f`cut-o sublocotenentului Zahiu de atunci
generalul american Cortlandt Van R. Schuyler –
reprezentant al S.U.A. \n Comisia Aliat` de Control,
creat` de cele trei ]`ri aliate, interesate \n supravegherea
aplic`rii condi]iilor Conven]iei de Armisti]iu cu Rom#nia.
C`rui fapt datora sublocotenentul Zahiu aceast`
onoare?
General-maior Gheorghe Catrina –
comandant al Comandamentului Opera]ional
Aerian Principal
p`r`se[te Rom#nia \n iunie 1947. Pe parcursul misiunii
din ]ara noastr`, generalul ]ine un jurnal. Acest jurnal,
care \ncepe la 28 ianuarie 1945 [i se \ncheie la 20
septembrie 1946, a fost tradus [i publicat \n Rom#nia
de Editura Academiei \n 1997, sub titlul “Misiune dificil`”.
Reproducem din acest volum o parte a ceea ce se
nume[te nota biografic` a generalului Schuyler:
“|n noiembrie 1944, a fost trimis la Bucure[ti, ca
reprezentant al S.U.A. \n Comisia Aliat` de Control,
creat` de guvernele celor trei state aliate, interesate
\n supravegherea aplic`rii condi]iilor Conven]iei de
Armisti]iu cu Rom#nia. |n aceast` func]ie, generalul
Schuyler a putut constata nemijlocit metodele brutale
folosite de sovietici \n campania lor de a \nl`tura
ultimele r`m`[i]e ale libert`]ii \n acest nefericit stat
satelit al lor – o campanie care includea lichidarea
liderilor na]ionali ai Rom#niei, men]inerea haosului
\n economie [i, \n sf#r[it, instaurarea unui regim
comunist. Chiar dac`, potrivit Armisti]iului, el [i colegii
s`i britanici nu erau autoriza]i s` intervin` \n acest
proces, generalul Schuyler [i membrii Misiunii sale
restr#nse au insistat asupra respect`rii dreptului lor
de a c`l`tori liberi prin ]ar` [i, astfel, au putut trimite

General de flotil` aerian` Constantin

Croitoru – comandant al Diviziei 1 Aeriene

Colonel (r) Eugen Zahiu

La \nceputul lunii septembrie 1944, un avion de

General de flotil` aerian` Constantin
Zaharia – comandant (rector) al Academiei
For]elor Aeriene “Henri Coand`“
$SOLFD@LHFXWUDJHULOD&DSX0LGLD
|n perioada 22–26 aprilie a.c., s-a desf`[urat, \n poligonul Capu Midia, aplica]ia
cu trageri de lupt` organizat` de {coala de Aplica]ie pentru Artilerie [i Rachete
Antiaeriene. La aceast` activitate a participat a doua serie de militari care urmeaz`
cursul de formare a subofi]erilor \n activitate, pe filier` indirect`, sub conducerea
locotenent-colonelului Nicu[or }acu.
Cei 96 de cursan]i au executat trageri cu tunuri antiaeriene de diverse calibre
asupra unor ]inte aeriene [i terestre mobile, ob]in#nd, \n propor]ie de 90%, calificativul
“Foarte bine”.
v#n`toare P-51 Mustang, apar]in#nd Armatei 8 Aeriene
Americane, cu bazele \n Anglia, a aterizat, din gre[eala
pilotului, pe c#mpul de la Ghencea. Terenul fiind
accidentat, avionul s-a deteriorat, iar pilotul, dup`
p`r`sirea aeronavei, s-a pr`bu[it cu fa]a la p`m#nt.
Sublocotenentul Zahiu, aflat \n apropiere cu subordona]ii
s`i dintr-o subunitate de artilerie antiaerian`, a intervenit
repede [i eficient: a readus la via]` aviatorul american,
a protejat avionul [i obiectele din carling`, pred#ndu-le
intacte p`r]ii americane, anun]at` tot de el despre
nefericita aterizare a aviatorului. Disciplinat,
sublocotenentul Zahiu a raportat despre cele \nt#mplate
la Comandamentul Ap`r`rii Antiaeriene a Capitalei.
Se pare c` superiorii lui nu prea au apreciat gestul
t#n`rului ofi]er. A[a se face c` atunci c#nd colegii s`i
de promo]ie au fost avansa]i, cu to]ii, la gradul de
locotenent, Zahiu a fost omis. |ntreb#nd, cercet#nd,
evalu#nd rezultatele activit`]ii sale de p#n` atunci, a
devenit clar: fusese sanc]ionat pentru c` \l ajutase pe
aviatorul american, era considerat “prieten al ameri-
canilor”.
Spre norocul s`u, Zahiu s-a \nt#lnit cu o cuno[tin]`,
Dan Br`tianu, fost ofi]er de rezerv` \n aceea[i unitate
cu el, fiul unui influent om politic liberal. Gra]ie acestui
camarad, informa]iile respective au ajuns la generalul
Schuyler. Dup` ce a intervenit la Marele Stat Major
pentru repararea nedrept`]ii, generalul american l-a
vizitat pe sublocotenentul Zahiu, i-a mul]umit pentru
ceea ce a f`cut [i l-a \ncuno[tin]at c` va primi, totu[i,
gradul meritat. Generalul Schuyler a r`mas c#teva ore
\n subunitatea artileri[tilor antiaerieni, faptul
impresion#ndu-l \n mod deosebit pe ofi]erul rom#n.
La 1 mai 1945, Zahiu prime[te gradul de locotenent.
Va continua o carier` frumoas`, interesant`, care, a[a
cum spuneam, se \ntinde pe parcursul a 42 de ani.
Dar cine este, cine a fost, de fapt, generalul
Schuyler?
N`scut \n anul 1900, viitorul general american este
mai \nt#i un elev foarte bun, iar, mai apoi, un militar
excelent, cu contribu]ii specifice remarcabile, cu activitate
didactic` la West Point [i chiar coautor la realizarea primei
mitraliere antiaeriene multiple ac]ionate mecanic.
|n noiembrie 1944, sose[te la Bucure[ti, ca
reprezentant al S.U.A. \n Comisia Aliat` de Control, [i
General de divizie C.V.R. Schuyler
\n permanen]` rapoarte la Washington asupra acestor
evenimente tragice. Aceste rapoarte au contribuit la
informarea Washingtonului asupra modelului general
de presiuni sovietice, aplicat mai \nt#i \n Rom#nia,
apoi, \n mod identic, \n celelalte state satelite din
Europa de Est.
|n 1947, generalul Schuyler a revenit la
Washington \n calitate de [ef al Grupului de Planificare
Politic` din OPD. A participat activ la elaborarea
conceptului referitor la o alian]` Nord-Atlantic` [i a
contribuit la \ntocmirea documentelor privind politica
sa de baz`. A luat parte la discu]iile [i lucr`rile
comitetului, care au culminat, \n 1949, cu \nfiin]area
NATO [i, \n 1950, cu numirea generalului Eisenhower
\n calitate de comandant suprem al tuturor for]elor
NATO din Europa. La \nceputul anului 1951, c#nd
generalul Eisenhower [i [eful statului s`u major,
generalul Gruenther, au sosit la Paris [i au \nceput
organizarea noului Cartier General SHAPE, Schuyler,
avansat la gradul de general-maior, a \nso]it grupul \n
calitate de asistent special al generalului Gruenther”.
Generalul Schuyler este, deci, unul din cei care au
contribuit efectiv la proiectarea [i realizarea Alian]ei
Nord-Atlantice. La cei 81 de ani ai s`i, colonelul \n
rezerv` Zahiu \[i aminte[te cu m#ndrie c`, la un moment
dat, un militar american important, i-a \ntins m#na [i l-a
sprijinit la greu. Ca \ntre prieteni!
Comandor DUMITRU AMARIEI
 Pag. 3 – Nr. 6 (39) • aprilie 2002 CER SENIN

Au mai r`mas [ase luni [i jum`tate p#n` la summit-ul NATO de la Praga

Rom#nia – tot mai aproape de Alian]a Nord-Atlantic`
Da, acesta este semnalul pe care-l
primim, cu bucurie, satisfac]ie [i m#ndrie
na]ional`, din mai toate cancelariile
occidentale, de la personalit`]ile marcante
ale NATO, de la prietenii [i sus]in`torii no[tri
din cele 19 state membre de facto [i de jure
ale Alian]ei: Rom#nia se afl`, cu fiecare zi,
cu fiecare nou obiectiv [i angajament
\ndeplinit, cu fiecare participare
prestigioas` la misiunile multina]ionale de
men]inere a p`cii, tot mai aproape de
structurile politico-militare, de spiritul [i
mentalitatea Alian]ei Nord-Atlantice.
Iat` c#teva din aceste semne [i
semnale:
BRUXELLES: “BENEFICIEM DE O
CREDIBILITATE SPORIT~!” Recenta sesiune
de la Bruxelles, ultima p#n` la summit-ul din
noiembrie, de la Praga, a Consiliului Nord-Atlantic
cu Rom#nia (\n formula 19 + 1), a adus \n centrul
dezbaterilor ambasadorilor statelor membre ale
NATO stadiul reformei \n domeniul militar,
element considerat prioritar \n algoritmul Planului
de Preg`tire \n vederea Ader`rii.
Prezent \n capitala Belgiei, primul-ministru al
Rom#niei, Adrian N`stase, a expus pe larg
desf`[urarea reformei \n Armata Rom#niei,
subliniind, la \ntoarcerea \n ]ar`, c`: “Am primit
un semnal foarte clar c` Alian]a Nord-
Atlantic` apreciaz` faptul c` ne-am respectat
angajamentele [i, \n special, pe cele pe care
le-am anun]at la reuniunea \n aceea[i formul`
de anul trecut [i, ca urmare, beneficiem de o
credibilitate sporit`!”
|n aceea[i not` optimist`, secretarul general al
NATO, lordul George Robertson, declara: “Exist`
un curent pozitiv \n leg`tur` cu admiterea
Rom#niei \n NATO. Acum, totul depinde de
felul \n care ea \[i va \ndeplini angajamentele
asumate, va finaliza reformarea societ`]ii
rom#ne[ti”. Iar Richard Armitage, adjunctul
[efului diploma]iei americane, ad`uga: “Vrem s`
aducem \n Alian]` toate statele care
\ndeplinesc condi]iile de aderare, de la zona
Baltic` p#n` la Marea Neagr` [i Marea
Adriatic`. Nici o ]ar` nu va fi exclus` din
considerente istorice, geografice sau din cauza
unor puncte de vedere ale unei puteri din
afara Alian]ei!”
WASHINGTON D.C.: {EFUL STATULUI
MAJOR GENERAL AL ARMATEI ROM@NE,
DECORAT DE PRE{EDINTELE S.U.A.,
GEORGE W. BUSH. |n cadrul unei ceremonii
oficiale desf`[urate la Pentagon, [efului Statului
Major General al Armatei Rom#niei, generalul dr.
Mihail Popescu, i-a fost conferit`, din partea
pre[edintelui George W. Bush, decora]ia Legiunea
de Merit \n grad de Comandor, pentru “modul
excep]ional \n care [i-a \ndeplinit atribu]iile
din noiembrie 2000 p#n` \n aprilie 2002".
|nalta distinc]ie a fost \nm#nat` de [eful Statului
Major Interarme, generalul american Richard
Meyer, [i ea reflect` modul \n care generalul rom#n
a conceput Planul detaliat de restructurare a
For]elor Armate ale Rom#niei, materializat \n:
implicarea direct` \n analiza [i stabilirea structurii
de for]e militare; reducerea ampl` a efectivelor de
militari [i civili; evaluarea nevoilor de infrastructur`
[i logistic`; dezvoltarea corpului de subofi]eri
profesioni[ti [i restructurarea sistemului de
\nv`]`m#nt militar. De asemenea, decora]ia
r`spl`te[te cre[terea capacit`]ii Rom#niei de a
participa la opera]iuni de men]inere a p`cii \n
Balcani (SFOR [i KFOR) [i la campania
antiterorist` (ISAF), reflect#nd creditul de care se
bucur` Rom#nia din partea Statelor Unite ale
Americii [i, \nainte de toate, aprecierea c` ]ara
noastr` ac]ioneaz` ca un membru de fapt al
Alian]ei Nord-Atlantice.
Ceea ce reprezint`, f`r` \ndoial`, un nou [i
important semn [i semnal c` Rom#nia se afl` \n
“c`r]ile” NATO [i c` poate spera, cu [anse mari, la
summit-ul din noiembrie, de la Praga, c` va primi
invita]ia de aderare la NATO. A[a s` fie!
ANTALYA: REUNIUNEA CU TEMA
“TERORISMUL – O PROVOCARE GLOBAL~
LA ADRESA SECURIT~}II INTERNA-
}IONALE. CAPACITATEA NATO DE A
CONTRIBUI LA MEN}INEREA P~CII {I
SECURIT~}II”. La aceast` a 12-a Conferin]`
Interna]ional` anual`, organizat` cu sprijinul
Guvernului [i Adun`rii Populare din Turcia, a luat
parte [i Rom#nia, reprezentat` de Sorin Encu]escu,
secretar de stat [i [ef al Departamentului pentru
Rela]ii cu Parlamentul, Armonizarea Legislativ` [i
Rela]ii Publice [i pre[edinte al Asocia]iei euro-
atlantice “Manfred Wöerner” din Rom#nia.
Reuniunea s-a constituit \ntr-o reu[it` pledoarie
a Turciei [i Greciei \n favoarea extinderii NATO [i
ader`rii la Alian]` a Rom#niei [i Bulgariei, ]`ri
apreciate pentru contribu]ia lor substan]ial` la
misiunile multina]ionale de men]inere a p`cii,
printre care [i ISAF, a c`rei comand` urmeaz` s`
o preia, \n cur#nd, Turcia. {i cu acest prilej, s-a
reafirmat necesitatea imperioas` a \nt`ririi flancului
sudic al NATO, prin extinderea Alian]ei [i \n zona
balcanic`, aceasta constituind [i cea mai mare
asigurare \mpotriva terorismului, a instabilit`]ii \n
aceast` parte a Europei.
Demnitarul rom#n a subliniat, \n interven]ia sa,
c` “efectul \ntregului este mai mare dec#t
suma particip`rilor individuale” [i [i-a exprimat
convingerea c` “trebuie invitat (la Praga – n.n.)
un grup mare de state la aderare, pentru
maximizarea resurselor [i contribu]iilor pe
care acestea le pot oferi”. Pentru a \ncheia pe
c#t de patetic, pe at#t de frumos: “Sunt cet`]ean
al unei ]`ri candidate la NATO, dar doresc s`
fiu cet`]eanul unei ]`ri care apar]ine Alian]ei
Nord-Atlantice”.
|n sprijinul extinderii Alian]ei \n partea sa de
sud s-a pronun]at [i primul-ministru al Italiei, Silvio
Berlusconi, care, aflat \ntr-o recent` vizit` la
Bucure[ti, aprecia: “Misiunea NATO din ziua
de azi este aceea de a vindeca r`nile provocate
de r`zboiul rece, prin dep`[irea liniei de
demarca]ie din interiorul Europei... Milit`m
pentru un proces de extindere echilibrat,
capabil s` \nt`reasc` securitatea pe continent,
inclusiv \n acele zone cum ar fi sud-estul
Europei, unde securitatea este necesar` mai
mult ca oriunde”.
A[adar
A[adar,, Rom#nia prime[te noi [i
importante semne [i semnale c` se afl` \n
vederile celor care vor decide, la Praga,
extinderea NA NATT O, c` poate spera la
nominalizarea sa \n cel de-al doilea val de
aderare. Acum, totul depinde de noi, de
eforturile pe care le vom face \n continuare
pentru a \nt`ri credibilitatea, pentru a
dovedi c` suntem, realmente, nu numai
consumatori, ci [i furnizori de securitate
\n regiune [i pe continent.
Pagin` realizat` de
NICOLAE RADU

REZERVI{TI S.U.A. Penta-

 NUMIRE |N FUNC}IE.
Dup` cum informeaz` agen]ia PAP,
generalul de divizie dr. Ryszard
Olszewski a fost numit \n func]ia de
comandant al Avia]iei [i Ap`r`rii
Antiaeriene ale Poloniei. Anterior,
acesta a \ndeplinit func]ia de [ef al
Direc]iei Generale de Opera]ii.

TRAGERI DE AVIA}IE.
Surse militare din Moscova, pre-
luate de agen]ia de pres` ITAR-
TASS, informeaz` c`, \n perioada
15–20 aprilie a.c., unit`]i din cadrul
For]elor Aeriene Militare ale
Federa]iei Ruse au executat trageri
de avia]ie, cu rachete, \ntr-un raion
din Marea Neagr`, la aproximativ 45
km sud-est de localitatea Feodosia.
Au avut, de asemenea, loc exerci]ii
cu trageri de avia]ie \n cadrul unor
mari unit`]i ale For]elor Aeriene ale
Italiei, acestea desf`[ur#ndu-se,
potrivit RAIUNO, \ntr-o zon` din
Marea Tirenian`, la circa 20 km sud-
vest de localitatea Pachino.

AVIOANE SCOASE DIN
SERVICIU. Agen]ia FRANCE
PRESSE, prelu#nd [tiri difuzate din
Praga, relateaz` c` Republica Cehia
a scos din serviciul For]elor sale
Aeriene ultimele 10 avioane de tipul
“SU-22”, de construc]ie sovietic`. |n
prezent, capacitatea de ap`rare
aerian` a Cehiei este asigurat` de 8
aeronave de lupt` de tipul “MiG-21”,
din care doar jum`tate \ndeplinesc
condi]iile de zbor.

DIALOG POLONO-UCRA-
INEAN. Din Kiev, agen]ia de [tiri
INTERPRES informeaz` c` ministrul
polonez al ap`r`rii, Jerzy
Szmajdzinski, a purtat convorbiri
oficiale cu omologul s`u ucrainean,
Volodimir Skidcenko, \n cadrul c`rora
au fost abordate probleme privind
consolidarea cu noi subunit`]i (de
avia]ie de transport sau de geniu) a
batalionului polono-ucrainean,
precum [i posibilitatea particip`rii
acestuia la For]a European` de
Reac]ie Rapid`. Sursele citate pre-
cizeaz` c` Polonia este interesat` s`
achizi]ioneze piese de schimb,
armament [i motoare pentru avioane
(din Ucraina), iar Kievul de cump`-
rare de sisteme de conducere a
focului de tipul “DRAWA” (din
Polonia).

REFORM~ |N FOR}ELE
AERIENE ALE GRECIEI. P#n` \n
anul 2003, efectivele For]elor Armate
ale Greciei vor fi asigurate, \n propor]ie
de 25 la sut`, de c`tre militari
profesioni[ti – informeaz` surse din
Atena, preluate de agen]ia FRANCE
PRESSE. Potrivit planului Depar-
tamentului ap`r`rii, acest fapt va
permite reducerea duratei serviciului
militar obligatoriu – de la 18 la 12 luni.
De asemenea, limita de \ncorporare va
sc`dea de la 50 la 45 de ani. P#n` \n
anul 2005, efectivele armatei vor sc`dea
de la 116.000 la 89.000 de militari, iar
mai mult de un sfert din subunit`]ile
militare existente vor fi restructurate.
 alte dou` grup`ri suspectate de Speciali[tii militari ru[i afirm` c`
gonul, citat de agen]ia U.P.I., leg`turi cu Al-Qaeda: Asbat Al-Ansar noul tip de rachet` este cu mult mai
precizeaz` c`, la aceast` dat`, totalul (organiza]ie terorist` a musulmanilor avansat dec#t oricare alt tip din
rezervi[tilor activa]i (ca urmare a sumi]i – palestinieni din taberele de aceea[i clas`, din dotarea For]elor
evenimentelor din 11 septembrie 2001 refugia]i din Liban), interzis` de Aeriene ale altor state, [i, practic,
[i a r`zboiului din Afganistan) este de autorit`]ile de la Beirut, [i Salafist imposibil de comb`tut cu sistemele
81.193 de oameni. Din ace[tia, 35.981 Group for Call and Combat (grup actuale anti-rachet`.
sunt \ncadra]i \n Garda Na]ional` [i terorist algerian, care face parte din
Rezerva For]elor Aeriene Militare ale Gruparea Islamic` |narmat`), care    INTEN}IE. Cu prilejul
Statelor Unite ale Americii. desf`[oar` ac]iuni teroriste \n Algeria vizitei \n Fran]a a ministrului polonez
de mai bine de 10 ani. Decizia implic` al ap`r`rii, Jerzy Szmajdzinski,

M~SURI ANTITERORISTE. interzicerea finan]`rii acestora [i demnitarul de la Var[ovia a f`cut
Recent, pre[edintele american George neacordarea de vize membrilor ei public` inten]ia Poloniei de a \ncheia
W. Bush a dispus, prin decret pentru accesul pe teritoriul Statelor un contract de achizi]ionare a unor
preziden]ial, \nfiin]area Consiliului Unite – precizeaz` agen]ia ASSO- avioane de lupt` de produc]ie
Consultativ Preziden]ial pentru CIATED PRESS. francez` – relateaz` agen]iile
Securitatea Teritoriului Na]ional FRANCE PRESSE [i PAP.
(PHSAC) [i a unor Comitete Supe- 
RACHET~ DE CROAZIER~. Autorit`]ile poloneze doresc s`
rioare Consultative (SAC). PHSAC va Din Moscova, agen]ia de pres` ITAR- \nlocuiasc` avioanele MiG-21, din
fi compus din maximum 21 de membri TASS a anun]at c` avia]ia strategic` dotarea For]elor Aeriene Militare, cu
numi]i de pre[edinte, iar SAC din 17 din cadrul For]elor Nucleare Stra- altele mai performante, cel mai
membri. Cu acela[i prilej, S.U.A. au tegice ale Rusiei urmeaz` s` fie dotat` posibil cu MIRAGE-2000.
inclus pe lista organiza]iilor teroriste cu un nou tip de rachet` de croazier`.

AJUTOR MILITAR SU-

ACCIDENTE AVIATICE. Potrivit unui comunicat al Pentagonului, PLIMENTAR. Casa Alb` a cerut
reluat [i difuzat de agen]ia ASSOCIATED PRESS, un avion american de Congresului s` aprobe ca S.U.A. s`
cercetare f`r` pilot s-a pr`bu[it \ntr-o zon` maritim` situat` la sud de Filipine. suplimenteze ajutorul militar
Avionul executa un zbor de recunoa[tere \n cadrul campaniei antiteroriste acordat urm`toarelor ]`ri: Georgia
dus` de Statele Unite ale Americii [i alia]ii lor. – cu 20 de milioane dolari (fa]` de
Agen]ia de pres` PETRA transmite, din Aman, c` un avion de lupt` de cele 11 milioane prev`zute ini]ial);
tipul “F-5”, apar]in#nd For]elor Aeriene Militare ale Iordaniei, s-a pr`bu[it Uzbekistan – 11 milioane dolari
\n timp ce efectua un exerci]iu de antrenament. Pilotul avionului [i-a pierdut (25,2 milioane); Kirghistan – 9
via]a \n accident. milioane dolari (2 milioane);
Kazahstan – 2 milioane dolari (2,75
milioane); Tadjikistan – 3 milioane
F-5 dolari (0,7 milioane).

REDUCERI. Oficialit`]i
militare ale Pentagonului, citate de
U.P.I., au anun]at c`, p#n` \n anul
2011, num`rul bazelor militare
americane (terestre, aeriene [i
maritime) de pe teritoriul Coreei de
Sud va fi redus de la 41 la 23. Dar,
cu toate acestea, subliniaz` exper]ii
americani, prezen]a militar` a
S.U.A. \n Coreea de Sud va fi
men]inut` la circa 37.000 de militari.
 CER SENIN
o6WURQJ5HVROYHp „ Drum cu peripe]ii „ Misiuni la limita imposibilului „ Deservire tehnic` sub
b`taia ploii [i asprimea gerului „ Aprecieri pe m`sur` „ Mesaje din [i spre ]ar`
EXAMENUL DE MATURITATE
AL ELICOPTERI{TILOR ROM@NI
o vreme c#inoas`. Trecuser` de
Amplul exerci]iu “STRONG RESOLVE 2002” a Lodz, c#nd \n fa]` le-a ap`rut un front
fost o experien]` cu totul [i cu totul excep]ional` de nori cumulonimbi. Fulgere
pentru elicopteri[tii militari rom#ni din escadrila
interoperabil` de IAR-330 PUMA SOCAT de la Titu,
\nsp`im#nt`toare ajungeau p#n` \n
p`m#nt. Continuarea zborului
pe care ne-o \nf`]i[eaz` chiar participan]ii la devenise un pericol. Nu aveau radar
evenimentele de dinaintea [i pe timpul aplica]iei meteo la bord. |napoi nu se mai
multina]ionale. Preg`tirea echipajelor [i a aparatelor puteau \ntoarce. Frontul cumulo-
nimbilor le \nchisese calea. Mai erau
de zbor s-a f`cut din vreme, cu temeinicie. “Uneori –
dou` variante. S` aterizeze de
ne spunea c`pitanul Cristian Ciochin` – ne apuca
urgen]` pe un aeroport civil sau
noaptea \n cazarm`. Cu o s`pt`m#n` \nainte de s`-[i continue drumul ocolind
decolare, nici televizorul n-am avut timp s`-l centrele noroase. La sugestia
deschidem”. navigatorului delegat de la C-130
Hercules, locotenent-comandorul
Colbea, expert \n traversarea de m`ri [i ]`ri (e
1$9,*›1' 35,175( drept, cu uria[a aeronav`, nu cu elicopterul), [i
\n colaborarea cu autorit`]ile civile aeronautice,
125,'()857814 s-a luat leg`tura cu centrul de dirijare din
Var[ovia, care i-a preluat, prin transponder,
Cele dou` elicoptere au plecat \n forma]ie. comunic#ndu-le din aproape \n aproape traiectul
La comanda echipajelor: locotenent-coman- favorabil. Aportul navi-
dorii Eugen Suciu [i Adrian Constantinescu. gatorului a fost subs-
|n primul aparat, \mpreun` cu Suciu, al]i doi tan]ial. El i-a impre-
pilo]i: c`pitanii Aurel Badea [i Cristian sionat pe elicopteri[ti
Ciochin`, mecanic de bord, maistrul militar nu numai prin profe-
clasa a 2-a Daniel Negoi]`. O idee ce avea s` sionalism, ci [i prin
se dovedeasc` folositoare – prezen]a \n elicopter, caracterul s`u deose-
pentru a ajuta la traversarea a dou` ]`ri, a bit.
navigatorului de la C-130 Hercules, locotenent- La Bydgoszc, unde
comandorul Alin Colbea. |n al doilea elicopter, s-au stabilit deta[a-
al`turi de Constantinescu: c`pitanul Cristian mentele de zbor [i
{tef`nescu (“computer man”), pilot, [i maistrul unde au aterizat dup`
militar clasa 1 Lauren]iu Ene, mecanic de [ase ore [i jum`tate de
bord. la ie[irea din ]ar`, el
O prim` escal` s-a f`cut la Satu-Mare. Urma avea s`-[i reia locul la
survolarea vestului Ucrainei. De[i, ini]ial, fusese bordul aeronavei C-130
ob]inut` aprobarea pentru traversare la 300 metri Hercules, a Bazei 90
\n`l]ime, autorit`]ile ucrainene le-au comunicat Transport Aerian, care
c` trebuie s` zboare la 3.000 de metri. Au spart participa la aplica]ii. O
individual plafonul, folosind din plin alt` experien]` c#[ti-
performan]ele tehnice ale aparaturii de naviga]ie gase [i el. Cu elicop- Echipa tehnic` \n fa]a unuia din elicopterele care au evoluat \n aplica]ie
\n condi]ii meteorologice grele, [i s-au regrupat terul, care, a recunos-
dup` ie[irea din nori. |n pofida turbulen]elor de cut, te solicit` mai mult \n naviga]ia aerian` dec#t
sub plafon, deasupra norilor i-a \nt#mpinat un puternicul aparat pe care \l deserve[te.
soare binef`c`tor. Dar peripe]iile zborului abia O premier` se consumase deja [i pentru
\ncepuser`. Ora [i minutele – cu o toleran]` de elicopteri[ti. Zborul cu SOCAT-ul \n condi]ii
numai trei unit`]i la acestea din urm` – estimate meteorologice grele peste dou` ]`ri. Fa]` de
cu 200 de kilometri \nainte de intrarea \n spa]iul ie[irea din septembrie anul trecut, de la
polonez [i transmise autorit`]ilor de la Var[ovia, “COOPERATIVE KEY”, din Bulgaria, era un salt
trebuiau respectate cu sfin]enie. De aici, mereu evident. Dar [i acel exerci]iu \i solicitase la
[i mereu calcule, ac]iuni pe m`sur`. La un maximum. Cu misiuni mai multe [i mai variate,
c#te dou` trei pe zi: transport
persoane, \nso]ire, evacuare
r`ni]i, c`utare-salvare, unele
date ca \n serviciu de alarm`
la aerodrom, altele schimbate
\n aer.
/837$&8
9,75(*,,/(
95(0,,
&217,184
De pe 26 februarie p#n` pe
15 martie, c#t s-au aflat \n
aplica]ie, s-a zburat pe o vreme
nemiloas`: cea]`, lapovi]`,
ninsori altern#nd cu ploi
toren]iale sau moc`ne[ti.
Ei au zburat pe elicopterul cu num`rul din imagine: Numai dou` zile au fost cu
locotenent-comandor Eugen Suciu, c`pitani Aurel Badea [i soare, dar [i atunci a b`tut
Cristian Ciochin` v#ntul. De parc` \ntr-adins au
fost “alese” asemenea condi]ii,
moment dat, la cei 3.000 de metri altitudine a ca s` le pun` la grele \ncerc`ri aptitudinile. O
ap`rut pericolul de givraj. misiune chiar a fost imposibil de executat.
Ucrainienii au aprobat cobor#rea la 300 de Nimeni nu s-ar fi hazardat la un asemenea risc.
metri, cu pu]in \nainte de trecerea grani]ei cu Suciu a vrut s` motiveze, dar reprezentantul
Polonia. Dar v#ntul, \n rafale de 15–20 metri pe american nu l-a l`sat s`-[i duc` p#n` la cap`t
secund`, \i obliga la corec]ii permanente. explica]iile. Fenomenele meteorologice erau
Aterizare \n bune condi]ii la Cracovia, pentru prea evidente. Vizibilitate: zero.
realimentare. {i din nou la drum. Deasupra unui Alt`dat` li s-a cerut s` zboare \ntr-o misiune
teren peste care nu mai zburaser` niciodat`. Pe de C.A.S., direct la un obiectiv, lucru ce i-ar fi
dus prea departe de ]`rm, circa 10 km, [i obliga
la un zbor mai \ndelungat deasupra M`rii Baltice.
Cum elicopterele nu aveau instala]ie de
flotabilitate pentru amerizare \n caz de pericol,
echipajele noastre au propus o alt` variant`, care
a fost acceptat` imediat. {i \n acest caz solu]ia
aleas` a fost l`udat`. “Riscurile inutile, mai ales
c` era vorba de un exerci]iu, nu-[i aveau rostul,
alta ne era reac]ia dac` ar fi fost o situa]ie real`,
de lupt`, n-am fi pregetat – spunea Suciu. Dar,
pe undeva, am impresia c` ne-au \ncercat, s` vad`,
ne aventur`m sau nu?”
Momentele apropiate de limita imposibilului
au fost \ns` destule. De pild`, trebuiau s` \mbarce
ni[te militari finlandezi dintr-o cazarm` dispus`
\ntr-un loc aproape invizibil, mai ales c` era cea]`
deas`. Polonezii, care i-au \ndr`git foarte mult [i
le-au apreciat deprinderile \n folosirea
procedurilor NATO, le-au pus la dispozi]ie o hart`
1:50.000 a ora[ului Szczecin. Sub aparat le ap`rea
o mare de blocuri. Trebuiau s` se orienteze numai
dup` coordonate, nimeni nu era cu ei la bord care
s` le ofere informa]ii suplimentare. Locul de
aterizare se numea Baltic Baraks [i rom#nii l-au
g`sit, f`r` probleme, militarii finlandezi fiind
“s`lta]i” dintre blocuri [i o lizier` [i du[i s`-[i
\ndeplineasc` misiunile de verificare a spa]iului
terestru unde trupele lor, sau ale altor na]ii, aveau
s` ac]ioneze. De regul`, p#n` acum, \n asemenea
condi]ii de teren [i stare a vremii, de zbor \n teren
necunoscut, se proceda la o recunoa[tere
prealabil`, se apela la un cunosc`tor al locurilor
care s` dirijeze echipajul etc. |n mai toate
misiunile pe care le-au efectuat la “Strong
Resolve”, echipajele rom#ne[ti au mers numai
dup` coordonate, cu ajutorul h`r]ilor. Era pentru
prima ([i ultima dat`, probabil) c#nd vedeau acele
locuri. A[a s-a procedat [i cu militarii suedezi
\mbarca]i, [i cu cei din alte state, acoperindu-se
o suprafa]` de o p`trime din teritoriul Poloniei.
Ceea ce \nseamn` circa 80.000 de km2. Totul \n
condi]ii de securitate irepro[abile, \n pofida
vremii neprielnice. Fapt ce i-a f`cut pe polonezi
s` exclame: “Dom’le, [i voi sunte]i profesioni[ti,
dar [i elicopterele sunt ultraperformante! ” IAR-
330 PUMA SOCAT a f`cut furori la “Strong
Resolve”. Cert este c` elicopterul rom#nesc
modernizat dep`[e[te capabilit`]ile aparatelor de
zbor similare ale altor state (asta au spus-o
str`inii!), iar pilo]ii rom#ni sunt ei \n[i[i convin[i
c` \nc` n-au “stors” tot din ce poate da aceast`
“pas`re m`iastr`“.
Ce au mai reu[it ai no[tri pe acolo.S` se
“ascund`“ de vizoarele avioanelor de v#n`toare
americane care i-au c`utat p#n` i-au pierdut (zic
ai no[tri), atunci c#nd au fost \n rolul unor “]inte”
posibile. S` str`bat` p`duri [i zone limitrofe f`r`
s` pericliteze securitatea re]elelor de \nalt`
tensiune. Ca un f`cut, acolo – povestesc
elicopteri[tii de la Boteni – st#lpii de \nalt`
tensiune de la marginea p`durilor sau din
interiorul lor, \n loc s` fie semnala]i prin alte
culori, stridente, ca la noi, sunt vopsi]i tot \n
verde(!), fapt ce i-a f`cut s` fie superaten]i, ca s`
Pag. 4 – Nr. 6 (39) • aprilie 2002
nu intre \n cablurile ce treceau de la unul la altul.
At#t le-ar fi trebuit! N-a contat c`, uneori, erau
trimi[i de la Swinoujscie, situat la grani]a cu
Germania, p#n` \n cealalt` parte, de nord-est,
la Gdansk. Nici c` fiecare zbor era marcat de
pericolul ce-l prezentau stolurile de p`s`ri ce
migrau \n zon`, uneori \n grupuri de circa 100.
Cei drept, fuseser` avertiza]i la briefing-urile la
care au participat de fiecare dat`, \n zona M`rii
Baltice, dar pericolul se extindea, \n unele
localit`]i, [i mult mai departe de litoral.
'(34^,1'72$7(
$^7(3745,/(
“Strong Resolve 2002” a scos \n eviden]`
\ns` [i alte aspecte demne de semnalat. Dincolo
de capacitatea personalului navigant de a g`si
\ntotdeauna cele mai bune solu]ii de \ndeplinire
a misiunilor, a flexibilit`]ii dovedite ([i care a
pl`cut mult americanilor, se pare c` au vrut
chiar s` \i testeze), a preg`tirii [i curajului cu
care au luat cele mai bune hot`r#ri, s-a profilat
o mare disponibilitate de efort, sfid#ndu-se [i
cele mai cumplite intemperii. Asta ]in#nd cont
[i de echipamentul cu care forma]ia tehnic` a
fost obligat` s`-[i exercite atribu]iile: ]inuta
mozaic. Ca s` fie to]i la fel. Foarte frumos [i
\n]elept. Dar acolo a plouat, a nins, a fost
lapovi]`, termometrele ar`tau uneori minus opt
grade. Iar tehnicienii trebuiau s` preg`teasc`
elicopterele pentru zborul de a doua zi, de cele
mai multe ori afar`. Aparatele noastre de zbor
nu puteau intra \n hangarul pus la dispozi]ie (?!),
a[a c` majoritatea lucr`rilor se efectuau sub
cerul liber. Cum se zbura mai tot timpul \n
lapovi]` [i ninsoare, tunurile, de pild`, trebuiau
demontate, la \napoierea din misiune, cur`]ate,
preg`tite din nou pentru asamblat (asta \n
hangar) [i montate, apoi, afar`. Ore \ntregi se
st`tea \n ploaie, frig. C#nd se ridicau din autobuz
rom#nii, scaunele pe care st`tuser` erau
leoarc`. {i noaptea se rugau la Dumnezeu s` le
usuce ]inuta pentru a fi bun` a doua zi. Au fost
zile c#nd terminau lucr`rile de \ntre]inere la
[apte-opt seara, pentru ca a doua zi, dac` se
schimbau misiunile, s` monteze, dis-de-
diminea]`, rezervoare suplimentare. C`pitan-
comandorul inginer Marian Voicu, [eful
echipei tehnice, [i inginerul [ef al bazei aeriene
de la Titu, locotenent-comandorul Eduard
Dodu, aveau de ce s` fie mul]umi]i. Lucr`rile
efectuate de grupul pe care-l aveau \n subordine
au fost la \n`l]ime. {i-a f`cut cu prisosin]`
datoria: c`pitan-comandorul ing. Marius
Oprescu, c`pitanii ing. Mihai Oan]`,
Hora]iu Davi]oiu, C`t`lin Marin, Florin
T`b#rc`, locotenentul ing. Florin Maican,
mai[trii militari Lauren]iu Velcu, {tefan
Per]ea, Germis T`nase, Florin Cu]ochera[.
Prin str`dania lor [i ac]iunile echipajelor,
elicopteri[tii rom#ni [i-au c#[tigat un bun
renume, fapt apreciat de un general englez din
conducerea aplica]iei care, prin generalul
Cornel Paraniac, [i-a declarat deplina
satisfac]ie fa]` de tot ce au \ntreprins \n decursul
aplica]iei. Iar maiorul american Brian
Benson a apreciat ca foarte bun` comportarea
echipajelor rom#ne[ti.
Satisfac]ia lucrului bine f`cut le crea o
dispozi]ie aparte, dublat` de ve[tile bune pe care
le primeau, prin telefon, de acas`. |n fiecare
sear`, c#te unul suna la Bucure[ti, la familie, [i
releul din Capital` pe care \l stabiliser` intra
imediat \n func]iune. So]ia respectiv` le apela
pe celelalte. Unul dintre ei, c`pitanul Aurel
Badea, era ner`bd`tor s` afle dac` a n`scut
Nicoleta, so]ia lui. Badea era preg`tit s`-i
cinsteasc`. Avea experien]` din timpul
mitingului din Turcia c#nd, acolo fiind, fusese
avansat la gradul de c`pitan [i a trebuit s`
deschid` larg portmoneul.
La orizont se profileaz` deja participarea la
COOPERATIVE KEY, \n Fran]a. Un nou
examen pentru mult dorita atestare de la Praga.
PETRE B@N~
P.S. |nainte ca aceste r#nduri s` vad`
lumina tiparului, am aflat c` Aurel Badea
are un b`ie]el de toat` frumuse]ea, Andrei
Cosmin. S`-i tr`iasc`!
 Pag. 5 – Nr. 6 (39) • aprilie 2002
HAWK
1. Tipul: avion de antrenament [i atac.
2. Primul zbor: 21 august 1974.
3. Produc]ia: BAE (Marea Britanie).
ˆ Hawk T: avion \n dubl` comand`. Model
aflat \n \nzestrarea forma]iei de acroba]ie
aerian` Red Arrows.
ˆ Hawk 50 Series: avion destinat
exportului. Exemplarele construite au fost
livrate \ntre 1980 [i 1985.
ˆHawk 60 Series: versiune modernizat`
a modelului precedent.
ˆ Hawk 100 Series: prototipul a efectuat
primul zbor la 21 octombrie 1987.
ˆ Hawk 200 Series: avion multirol, \n
simpl` comand`.
4. Clien]i din NATO: Marea Britanie,
SUA, Canada.
1. Tipul: avion de recunoa[tere [i
sprijin aerian.
2. Primul zbor: 31 august 1966.
3. Produc]ia: BAE (Marea Britanie),
1. Tipul: avion de sprijin aerian.
2. Produc]ia: SEPECAT (Fran]a [i Marea
Britanie)
ˆ Jaguar A: avion \n simpl` comand` aflat \n
\nzestrarea for]elor aeriene franceze. A efectuat
primul zbor la 23 martie 1969. Au fost livrate 160 de
exemplare p#n` \n decembrie 1981.
ˆ Jaguar B (Jaguar T. Mk2): avion \n dubl`
comand`, destinat antrenamentului. A efectuat primul
zbor la 30 august 1971. Au fost livrate for]elor aeriene
britanice 38 de exemplare.
ˆ Jaguar E: avion \n dubl` comand`, destinat
antrenamentului. A efectuat primul zbor la 8
septembrie 1968. Au fost construite 40 de exemplare
for]elor aeriene franceze.
ˆ Jaguar S (Jaguar GR. Mk1): avion \n simpl`
comand` aflat \n \nzestrarea for]elor aeriene britanice.
A efectuat primul zbor la 12 octombrie 1969. Au fost
construite 165 de exemplare.
ˆ Jaguar International: avion destinat exportului.
A efectuat primul zbor la 19 august 1976. |ncep#nd din
1981 acest model se asambleaz` [i \n India.
!
Urm`toarea pagin`
a Dic]ionarului NATO
va fi dedicat` aeronavelor:
CER SENIN
Caracteristici tehnico-tactice:
– Anvergura ...................................................... 9,39 m;
– Lungimea ..................................................... 11,17 m;
– |n`l]imea ........................................................ 3,99 m;
– Greutatea .................................................... 3.750 kg;
– Viteza maxim`.......................................... 0,88 Mach;
– Raza de ac]iune ......................................... 2.433 km;
– Motorul ........................................................ 25,4 kN.
HARRIER ˆ Harrier T. Mk2/Mk4: avioane \n
dubl` comand` destinate antrenamentului.
ˆHarrier GR. Mk5: avion \n simpl`
marinei militare. A efectuat primul zbor la 20
august 1978. Livr`rile au \nceput \n iunie
1979.
McDONNELL DOUGLAS (SUA).
comand`. A efectuat primul zbor la 30 aprilie ˆ AV-8B: avion \n simpl` comand` aflat
ˆ Harrier GR. Mk1: cele 118 exemplare
1985. Livr`rile au \nceput la 29 mai 1987. \n \nzestrarea marinei americane. A efectuat
construite au fost livrate for]elor aeriene
ˆ H a r r i e r M k 5 0 : avion \n simpl` primul zbor la 29 august 1983.
britanice \ntre 1969 [i 1987.
comand` aflat \n \nzestrarea for]elor navale ˆ TAV-8B: avion \n dubl` comand`. A
americane [i spaniole. efectuat primul zbor la 21 octombrie 1986.
ˆ Harrier T. Mk60: avion \n dubl` ˆ EAV-8B: avion \n simpl` comand` aflat
comand` aflat \n \nzestrarea for]elor aeriene \n \nzestrarea for]elor navale spaniole.
indiene. 4. Clien]i din NATO: Marea Britanie,
ˆ Sea Harrier FRS: avion destinat SUA, Spania.
Caracteristici tehnico-tactice (Harrier GR. Mk5):
– Anvergura ............................................... 9,25 m;
– Lungimea .............................................. 14,12 m;
– |n`l]imea ..................................................3,55 m;
– Greutatea ..............................................6.343 kg;
– Viteza maxim`......................................0,9 Mach;
– Raza de ac]iune ................................... 3.891 km;
– Motorul ................................................ 95,42 kN.
ˆ Jaguar GR. Mk3: avion \n simpl` comand`.
Livr`rile au \nceput la 18 ianuarie 2000.
ˆ Jaguar T. Mk4: avion \n dubl` comand`. A
efectuat primul zbor la 11 noiembrie 1998.
JAGUAR
3. Clien]i din NATO: Marea Britanie, Fran]a.
Caracteristici tehnico-tactice:
– Anvergura .............................................. 8,69 m;
– Lungimea ............................................. 16,83 m;
– |n`l]imea ................................................. 4,89 m;
– Greutatea ............................................ 7.000 kg;
– Viteza maxim`.................................... 1,6 Mach;
– Raza de ac]iune ....................................3.524 km;
– Motoarele ....................................... 2 x 35,75 kN.
ˆ JAS-39 Gripen
ˆ KC-10 Extender
ˆ L-39 Albatros
Pagin` realizat`
de locotenent
CIPRIAN P~TRA{CU
 CER SENIN Pag. 6 – Nr. 6 (39) • aprilie 2002

La exerci]iul combinat de instruire “JCET-92F”
Pe timpul desf`[ur`rii, la Baza
Aerian` de Transport Otopeni, a
exerci]iului combinat de instruire
“JCET-92F”, la care au participat
militari din For]ele Aeriene ale
Rom#niei [i ale Statelor Unite ale
Americii, s-a organizat, \n ziua de
15 aprilie 2002, “ZIUA PRESEI”,
activitate la care au luat parte
reprezentan]i ai celor dou` deta[a-
mente care s-au instruit \n comun.
Cu acest prilej, s-au f`cut
scurte declara]ii de pres`, pe care
le reproducem cu pl`cere [i \n
revista noastr`.
“Am r`mas impresiona]i de
preg`tirea militarilor rom#ni. Sunt
ni[te profesioni[ti [i ni[te oameni
extraordinari. Am mai desf`[urat
exerci]ii \n comun [i, de la an la
“Ziua presei”
Maiorul Gregg Vanderley,
comandantul deta[amentului
american, [i c`pitan-comandorul
Gheorghe Lupe[, coordonator de zbor
\n cadrul exerci]iului “JCET-92F”
an, am observat progrese remar-
cabile. Rom#nii sunt foarte deschi[i
[i foarte bine preg`ti]i. Totul a fost
perfect pus la punct [i, de aceea,
exerci]iul a fost o reu[it`... Iar rela-
]iile profesionale dintre aviatorii
]`rilor noastre au avut efecte [i \n
plan personal, apropiindu-ne foarte
mult, ad#ncind prietenia [i cama-
raderia dintre noi”, a declarat
maiorul GREGG VANDERLEY ,
comandantul deta[amentului ame- Aeronava MC-130, excelentul …solist al unui exerci]iu
rican. complex, dens – “JCET-92F”
La r#ndul s`u, c`pitan-coman-
dorul VIOREL T~NASE , coor- NATO. Sper`m ca, din toamn`, s` militarii no[tri [i cei americani
donatorul exerci]iului din partea ac]ion`m al`turi de partenerii s-au prelungit dincolo de latura
Statului Major al For]elor Aeriene americani [i \n calitate de membri profesional`. S-au legat pri-
ale Rom#niei, a concluzionat: “Am ai Alian]ei Nord-Atlantice”. etenii str#nse, s-au spus glume,
colaborat foarte bine cu partenerii Iar c`pitan-comandorul s-au f`cut excursii. Deja n e
americani. Am demonstrat c` GHEORGHE LUPE{ , coordo- cunoa[tem destul de bine,
suntem preg`ti]i s` \ndeplinim nator de zbor \n cadrul exer- ne-am obi[nuit unii cu ceilal]i,
misiuni sub egida [i la standardele ci]iului, a ad`ugat: “Rela]iile dintre lucr`m excelent \mpreun`”.

O nou` etap` \n preg`tirea solda]ilor:

)RUPDUHD
VSHFLDOL>WLORU
Solda]ii celei de a treia serii de militari \n termen preg`tite \n cadrulBatalionului
de instruc]ie al {colii de Aplica]ie pentru Artilerie [i Rachete Antiaeriene au \nceput
ultimul modul de preg`tire, cel destinat form`rii lor ca speciali[ti. Despre modul \n
care s-a derulat procesul de instruire p#n` \n momentul de fa]` ne-au vorbit at#t
solda]ii, c#t [i instructorii lor.
– Cum este structurat` preg`tirea militarilor rezultatul muncii noastre nu era pe m`sura eforturilor
\n termen \n Batalionul de instruc]ie? investite. Este normal: \ntr-un fel se descurc` un instructor
cu 20 de militari [i altfel cu 40... Acum, am primit \nt`riri!
Maior Ion Bucioac`: “Instruirea solda]ilor este Noii no[tri colegi sunt subofi]eri care au lucrat anterior \n
structurat` pe trei module, astfel: primul are o durat` de unit`]i, unii dintre ei av#nd chiar 10 ani vechime. Aveam
trei s`pt`m#ni [i este destinat form`rii ini]iale a militarului, mare nevoie de experien]a lor! Sunt convins c` activitatea
cel de-al doilea dureaz` patru s`pt`m#ni [i vizeaz` pe care o vor desf`[ura al`turi de noi va avea o influen]`
formarea militarului ca lupt`tor, iar cele [apte s`pt`m#ni benefic` asupra preg`tirii solda]ilor”.
alocate ultimului modul sunt alocate form`rii specialistului.
Preg`tirea militarilor este comun` numai pe parcursul – Cine particip` la orele de instruc]ie?
primelor dou` module, [edin]ele fiind conduse de
comandan]ii de baterii, plutoane [i grupe, \n vreme ce Caporal Marius David: “|nainte, noi, militarii angaja]i
responsabilitatea preg`tirii \n ultimul modul revine pe baz` de contract, eram singurele ajutoare ale
instructorilor speciali[ti. Dup` parcurgerea fiec`rei etape comandan]ilor de baterii. Era greu, mai ales \n perioada
de preg`tire, solda]ii sus]in examene de verificare. Este de preg`tire pentru jur`m#ntul militar, pentru c` trebuia
interesant de amintit faptul c` majoritatea membrilor s`-i \nv`]`m o mul]ime de lucruri noi \ntr-un timp foarte
comisiei care efectueaz` verificarea final` a militarilor sunt scurt. De c#nd au venit sergen]ii, lucrurile s-au schimbat.
reprezentan]i ai unit`]ilor beneficiare din structura Statului Acum, comandan]ii de baterii conduc orele mai
Major al For]elor Aeriene”. importante, cum ar fi cele de cunoa[tere a regulamentelor
militare, restul timpului dedic#ndu-l verific`rii modului \n
– A]i \nt#mpinat greut`]i \n procesul de care se desf`[oar` orele de instruc]ie sub conducerea
instruire a solda]ilor? comandan]ilor de plutoane [i de grupe”.
Locotenent Gabriel Iacovi]` : “Pe parcursul primelor – Care sunt orele de instruc]ie preferate?
dou` module num`rul instructorilor a fost foarte mic. |n
condi]iile \n care aveam foarte mul]i militari \n termen, Soldat Alin Foghi[, din satul Pietroasa,
jude]ul Bihor: “De[i abia am \nceput modulul trei,
\mi place foarte mult ceea ce \nv`]`m \n pozi]ia
tehnic`. Ieri, spre exemplu, am aflat destina]ia
principalelor componente ale complexului de
rachete antiaeriene. Sunt lucruri deosebit de
interesante [i \mi doresc s` pot lucra c#t mai
cur#nd ca operator \n cabina de emisie-recep]ie”.
Soldat Aurel Petrar
Petrar,, din comuna Rozavlea,
jude]ul Maramure[: “Cel mai mult mi-au pl`cut
orele de topografie pentru c` am crescut la ]ar`
[i \mi place s` observ natura, s` \ncerc s`-i
\n]eleg limbajul. Cred c` pentru un militar natura
poate fi, \ntr-adev`r, un aliat de n`dejde. De
asemenea, mi-a pl`cut foarte mult cursul de
transmisiuni, cu at#t mai mult cu c#t am urmat
Liceul de electrotehnic`, din Cluj-Napoca. Cred
c` tot ceea ce am \nv`]at p#n` \n prezent m`
va ajuta s` devin un bun soldat al Armatei
Rom#ne. M` bucur c` am \nceput orele de
specialitate!”
– Ce a fost mai greu \n
preg`tirea voastr` de p#n`
acum?
Soldat Adrian Enache, din
Carei: “Cele mai grele au fost
tragerile cu pistolul mitralier`. La
prima [edin]` eram foarte speriat
pentru c` nu [tiam cum va reac]iona
arma c#nd voi ap`sa pe tr`gaci. |mi
era team` de recul [i de zgomotul
asurzitor. De[i de atunci am mai fost
de c#teva ori \n poligon, de fiecare
dat` c#nd m` aflu pe aliniamentul
de tragere sunt foarte emo]ionat.
Comanda <<|nceta]i, desc`rca]i!>>
este, pentru mine, o mare u[urare”.
Soldat V alentin Chiriac, din
Valentin
Gala]i: “De[i am o condi]ie fizic`
destul de bun` – am jucat fotbal
[apte ani la diverse cluburi –, cele
mai grele mi s-au p`rut orele de
instruc]ie la care am fost nevoi]i s`
alerg`m cu masca contra gazelor pe figur`. Este un efort obi[nuiesc [i s` ob]in rezultate mai bune la urm`toarea
deosebit, care necesit` un antrenament \ndelungat”. verificare”.
Soldat Alexandru Doicar
Doicar,, din comuna Bogdan-Vod`,
– La ce disciplin` crede]i c` ar fi necesare jude]ul Maramure[: “Cred c` am ob]inut cele mai bune
mai multe ore de preg`tire? rezultate la trageri pentru c` acolo am [tiut de la bun
\nceput pentru ce m` preg`tesc. M-am descurcat foarte
Soldat Remus Baidoc, din Oradea: “Eu a[ fi vrut s` bine [i la instruc]ie de front, de[i la \nceput a fost pu]in
merg mai des la trageri, \n poligon. Pentru c` mergem mai greu. |n schimb, la educa]ie fizic` nu am reu[it s`
destul de rar, nu reu[im s` sc`p`m de emo]ii. E nepl`cut` ob]in rezultate prea bune. Pentru mine nu este o surpriz`
senza]ia de a nu fi \ntru totul st`p#n pe situa]ie. Acesta e acest lucru, deoarece \nc` de mic am fost boln`vicios.
rezultatul lipsei de antrenament. Cred c` dac` am merge Nu mi-a pl`cut niciodat` sportul”.
mai des la trageri ne-ar cre[te \ncrederea \n for]ele proprii”.
Soldat Ioan Mari[, din comuna Bogdan-Vod`, jude]ul – Care este instructorul vostru preferat?
Maramure[: “Ar fi fost bine s` avem mai multe ore de
educa]ie fizic`. |n felul acesta ne-am putea preg`ti mai Soldat Alin Iorga, din Re[i]a: “Am lucrat cu mai mul]i
bine pentru probele sportive [i am ob]ine rezultate mai instructori. Cel mai bun mi s-a p`rut a fi caporalul Marius
bune. De altfel, cu c#t faci mai multe exerci]ii fizice, cu David, pentru modul \n care a [tiut s` se apropie de noi.
at#t e[ti mai rezistent [i mai s`n`tos”. Orele conduse de el sunt o pl`cere. Reu[im s`
comunic`m foarte bine [i ne \n]elegem perfect. Acest
– Cum aprecia]i rezultatele individuale lucru se vede foarte bine \n rezultatele noastre”.
ob]inute p#n` \n prezent la instruc]ie? Soldat Ionu] Mu[at, din Bra[ov: “Instructorul meu
preferat este caporalul Valentin Br#nzaru. |mi place pentru
Soldat Aurelian Chelmn, din Gala]i: “Cele mai bune c` este un tip echilibrat. La orele de instruc]ie este sever,
rezultate le-am ob]inut la instruc]ia de front. Acest lucru \ns` [tie s` alterneze momentele de \ncordare cu cele
a fost posibil [i datorit` instructorului care ne-a preg`tit, de bun` dispozi]ie, f`c#nd deseori glume de bun gust pe
caporalul Marius David. Mai slab am fost la sport. Nu seama st#ng`ciilor noastre. Felul lui de a fi i-a atras
prea am condi]ie fizic`. |n [coal` m` cam feream de simpatia tuturor colegilor mei”.
orele sportive, iar acum \mi pare r`u pentru c` probele
de aici mi se par foarte grele. Sper, totu[i, s` m` Locotenent CIPRIAN P~TRA{CU
 Pag. 7 – Nr. 6 (39) • aprilie 2002 CER SENIN

de transport MR-2; pla-

Radu Manicatide – 90 de ani norul IAR-815; avionul

utilitar IAR-817; avi-
onul sanitar IAR-817S,
precum [i autotu-
inginer, pilot rismul u[or M-150
triciclu.
A condus studiile,
construc]ia [i \ncer-
SI
, constructor de aeronave c`rile avioanelor: IAR-
818 sanitar [i agricol;
IAR-818H, primul hi-
S-a n`scut la Ia[i, pe 17 aprilie 1912, dintr-o
termin`, ca [ef de promo]ie, “Ecole droavion rom#nesc pe
veche familie de rom#ni macedoneni, cunoscut`
d’Aeronautique et de Construction Automobile”, flotoare, avionul agri-
ca doctori la Curtea Imperiului Otoman, \n din Paris. col IAR-821 [i avionul
secolele XVI–XVIII, care au emigrat \n Rom#nia A proiectat, construit [i experimentat per- de [coal` IAR-821 B. A
\n anul 1872. sonal, cu mijloace proprii, \n 1926, planorul M- proiectat avioanele:
Tat`l s`u, Mihail Manicatide, a fost medic
1, care a c#[tigat primul concurs na]ional de IAR-822 agricol de 290
cu renume mondial, fondatorul [colii rom#ne de
modele [i planoare ]inut de Aeroclubul Regal CP; IAR-822 B, de
pediatrie [i profesor universitar, veteran din
Rom#n; \n 1927, planorul biplan M-2 de tip IAR - 813 – mult apreciat avion de [coal` [i antrenament [coal` [i agricol; IAR-
primul r`zboi mondial cu gradul de general chanute, experimentat pe pantele de la Sinaia; 823 de antrenament
medic. \n 1932, avionul de sport RM-4 cu motor de 12 cont propriu avionul de sport RM-9, planorul militar; IAR-826 agricol metalic de 290 CP [i IAR-
Fiul s`u, Radu, a ob]inut \n 1932 brevetul
CP; \n 1935, avionul de sport RM-5 cu motor experimental RM-10 [i avionul biloc de turism 827 agricol.
de pilot civil nr. 33, la {coala de pilotaj “Mircea
Anzani 32 CP; \n 1935–1936, avionul de sport de 60 CP RM-11. |n cei peste 50 de ani de activitate creatoare,
Cantacuzino”, de la B`neasa-Bucure[ti. |n 1934
RM-7, studiat \n tunelul {colii Politehnice din |n perioada r`zboiului a condus, \n afar` de a realizat 25 de prototipuri de avioane de toate
Bucure[ti, monoplan, Atelierele de Prototipuri Avioane, fabrica]ia de categoriile. Pornindu-se de la acestea, s-au
cu aripa autostabil` [i cu serie a avioanelor IAR-80, IAR-81 [i Messer- fabricat peste 400 avioane, care au adus mari
discuri marginale, so- schmitt Me 109G. servicii \n [colile de pilotaj, agricultur`, serviciul
lu]ie \nc` neutilizat` Dup` terminarea r`zboiului, prin sanitar [i sport. |n anii ’80 s-au exportat 12
p#n` atunci. modificarea profilului uzinelor, particip` la avioane IAR-823 \n Angola. De men]ionat c`
Din august 1937 realizarea primelor tractoare rom#ne[ti [i a unui avioanele proiectate de inginerul Radu
este angajat \n Serviciul camion de 3 tone. |n acela[i timp, a proiectat, Manicatide au avut multe priorit`]i constructive
Studii Avioane la IAR- construit [i experimentat pentru prima dat` \n [i au adus recorduri na]ionale [i mondiale.
Bra[ov, unde particip` ]ar` motocicleta IAR de 125 cmc; autoturismul Pentru \ndelungata [i rodnica activitate
la proiectarea [i probele u[or MR-350; autoturismele IAR de 1.100 cmc, desf`[urat` \n aeronautic` a fost distins cu
avioanelor: IAR-27, PZL- \n trei variante. A proiectat, construit [i Premiul de stat [i Meritul [tiin]ific, precum [i
P24, IAR-37, IAR-38, experimentat \n 1949, \n regim clandestin – cu numeroase ordine [i medalii. |n 1961 i s-a
IAR-39, IAR-80, NARDY- avia]ia fiind oprit` prin armisti]iu – avionul biloc acordat diploma “Paul Tissandier”, a Federa]iei
IAR, pentru ca peste trei de [coal` IAR-811 de 60 CP, primul avion de dup` Aeronautice Interna]ionale.
ai s` contribuie efectiv r`zboi, prezentat la Giule[ti autorit`]ilor civile Pentru contribu]ia sa la dezvoltarea
la realizarea, \ncerc`rile [i militare. aeronauticii na]ionale, A.R.P.I.A. \i a[az` numele
[i omologarea avioa- Succesul acestui avion a declan[at o dup` marii \nainta[i: Vuia, Vlaicu, Coand`,
nelor IAR-80, Savoia- comand` de 50 de avioane [coal` IAR-813. Carafoli.
IAR S79, IAR-81, IAR-47. |n 1950 a proiectat, construit [i \ncercat, la
Concomitent, a Bra[ov, avionul de [coal` utilitar IAR-817 de 160 Comandor (r) ing.
Fotografiat l#ng` una dintre cele mai reu[ite realiz`ri
proiectat [i construit pe CP; avionul IAR-814 de 320 CP; avionul bimotor VALERIAN {ERB~NESCU

DIALOG CU CITITORII DIALOG CU CITITORII DIALOG CU CITITORII

Student caporal George Scurtu: “A[ dori s` aflu care sunt, \n prezent, Plutonier Vasile Anton: “A[ vrea s` [tiu
Maistru militar Ionic` Ro[u: institu]ie de \nv`]`m#nt de nivel
principalii factori de risc extern [i vulnerabilit`]ile la adresa securit`]ii na]ionale”. care va fi contribu]ia For]elor Aeriene ale
“A[ vrea s` [tiu dac` pot trece \n universitar de lung` durat`, cu
corpul ofi]erilor [i, dac` da, ce Rom#niei la \nfiin]area For]elor Speciale”.
diplom` de licen]`/absolvire, \n
Strategia de Securitate Na]ional` a Rom#niei identific` urm`torii factori
condi]ii trebuie s` \ndeplinesc”. specializ`ri echivalente armelor [i
externi de risc [i principalele vulnerabilit`]i la adresa securit`]ii na]ionale a Pe baza documentului intitulat
specialit`]ilor militare; b) au
Rom#niei: „ posibilele evolu]ii negative \n plan subregional \n domeniul “Concep]ia de constituire a For]elor
Potrivit art. 48–50 din ob]inut calificativul “foarte bun”
democratiz`rii, respect`rii drepturilor omului [i dezvolt`rii economice, care Speciale”, a necesit`]ilor Armatei [i
Ghidul carierei militare, mai[trii prin aprecierile de serviciu din
ar putea genera crize acute cu efecte destabilizatoare pe o arie extins`; „ posibilit`]ilor categoriei noastre de for]e
militari [i subofi]erii pot trece \n ultimii trei ani; c) au absolvit
proliferarea armelor de distrugere \n mas`, a tehnologiilor [i materialelor armate, For]ele Aeriene ale Rom#niei vor
corpul ofi]erilor \n raport cu cursul de formare a ofi]erilor,
nucleare, a armamentelor [i mijloacelor letale neconven]ionale; „ proliferarea contribui la constituirea [i la misiunile
nevoile Ministerului Ap`r`rii organizat \n acest sens; d) au o
[i dezvoltarea re]elelor teroriste, a crimei organizate transna]ionale, a For]elor Speciale cu o component` spe-
Na]ionale, numai \n perioada vechime minim` de 5 ani ca
traficului ilegal de persoane, droguri, armamente [i muni]ii, materiale cializat`, care const` \n: o escadril` de
stagiilor \n gradele de maistru maistru militar, respectiv
radioactive [i strategice; „ migra]ia clandestin` [i apari]ia unor fluxuri masive elicoptere multirol; dou` avioane de
militar clasa a IV-a/sergent subofi]er. Mai[trii militari [i
de refugia]i; „ ac]iunile de incitare la extremism, intoleran]`, separatism v#n`toare-bombardament; unul/dou`
major [i maistru militar clasa a subofi]erii sunt trimi[i la cursuri
sau xenofobie, care pot afecta statul rom#n [i promovarea valorilor avioane de transport militar. Aceast`
III-a/plutonier. Pot fi trecu]i \n de formare a ofi]erilor, dac` exist`
democratice; „ decalajele \ntre nivelurile de asigurare a securit`]ii [i gradul component` aerian` poate executa
corpul ofi]erilor, la propunerea func]ii vacante de ofi]eri,
de stabilitate ale statelor din proximitatea Rom#niei; „ limitatea accesului urm`toarele misiuni specifice \n sprijinul
comisiilor de selec]ie, mai[trii corespunz`toare armelor aces-
statului rom#n la unele resurse [i oportunit`]i regionale, importante pentru For]elor Speciale: cercetare aerian`,
militari [i subofi]erii care, pe tora, prev`zute cu gradul de
realizarea intereselor na]ionale; „ terorismul politic transna]ional [i sprijin nemijlocit, transport, salvare [i
l#ng` celelalte reglement`ri \n sublocotenent/aspirant – lo-
interna]ional, inclusiv sub formele sale biologice [i informatice; „ ac]iunile evacuare – \n toate condi]iile meteo-
vigoare, \ndeplinesc [i urm`- cotenent sau locotenent, \n care
individuale sau colective de accesare ilegal` a sistemelor informatice; „ rologice, ziua [i noaptea, \n toate zonele
toarele condi]ii: a) au absolvit o urmeaz` s` fie \ncadra]i.
provocarea deliberat` de catastrofe ecologice majore. de opera]ii.
Soldat Miric` Surdu: “V` rog s`-mi explica]i ce fel de contract
C`pitan Radu Apostol: “M` condi]iile privind studiile, stagiul \n Salariat civil Constantin Azoi]ei:
\ncheie cu Ministerul Ap`r`rii Na]ionale persoanele care urmeaz` s`
intereseaz` dac`, potrivit legii, pot func]ie [i alte criterii necesare pentru “V` rog s`-mi preciza]i c#te elicoptere Puma
devin` cadre militare \n activitate”.
ocupa func]ia de locotenent-colonel \n a fi \naintate \n grad o dat` cu numirea SOCAT s-au modernizat p#n` acum [i c#te
unitatea \n care \mi desf`[or acti- \n func]ie. A[adar, nu pute]i ocupa dintre acestea se afl` \n prezent \n dotarea
|n conformitate cu Normele metodologice privind \ncheierea
vitatea”. dec#t cel mult func]ia de maior [i abia For]elor Aeriene ale Rom#niei”.
contractelor \n vederea exercit`rii profesiei de cadru militar \n activitate,
dup` ce ve]i dob#ndi gradul de maior
anex` la Legea nr. 80/1995, persoanele care urmeaz` s` devin` cadre
|n conformitate cu prevederile s-ar putea pune problema \ncadr`rii |n conformitate cu prevederile
militare \n activitate \ncheie cu Ministerul Ap`r`rii Na]ionale contracte
Legii nr. 80/1995 [i ale Ghidului pe o func]ie de locotenent-colonel. E contractului-cadru \ncheiat \ntre Depar-
cu durata de 8 ani de la numirea \n prima func]ie, astfel: a) studen]ii
carierei militare, \n Ministerul bine s` mai [ti]i [i faptul c`, potrivit tamentul pentru Armamente [i S.C. IAR
institu]iilor militare de \nv`]`m#nt pentru formarea ofi]erilor, cu
Ap`r`rii Na]ionale cadrele militare se art. 54, al. 2 din Legea nr. 80/1995, S.A. Bra[ov (firma prestatoare) [i
excep]ia celor [colariza]i la solicitarea avia]iei [i marinei civile sau a
numesc \n func]ii prev`zute \n statele num`rul cadrelor militare din cuantumul surselor de finan]are asigurate,
altor beneficiari; b) studen]ii trimi[i la studii de Ministerul Ap`r`rii
de organizare cu grade egale sau mai Ministerul Ap`r`rii Na]ionale care \n anul 2001 au fost livrate 7 elicoptere Puma
Na]ionale \n institu]iile militare de \nv`]`m#nt din alte state, similare
mari cu cel mult o treapt` dec#t cele urmeaz` s` fie \naintate \n gradul SOCAT, iar \n 2002 – un singur aparat. |n
celor prev`zute la lit. a); c) elevii institu]iilor de \nv`]`m#nt pentru
pe care le au. Numirea \n func]ii urm`tor \n cursul unui an acest an mai este planificat` intrarea \n
formarea mai[trilor militari, cu excep]ia celor [colariza]i la solicitarea
prev`zute \n statele de organizare cu calendaristic se va stabili anual de dotarea For]elor Aeriene ale Rom#niei a
avia]iei [i marinei civile sau a altor beneficiari; d) elevii institu]iilor
grade mai mari cu o treapt` dec#t cele c`tre ministrul ap`r`rii na]ionale, \n \nc` 5 elicoptere de acest tip. La ora actual`,
militare de \nv`]`m#nt pentru formarea subofi]erilor. Contractele se
pe care le au se poate face numai \n raport cu num`rul func]iilor cu acest \n \nzestrarea For]elor Aeriene ale Rom#niei
\ncheie de persoanele prev`zute la lit. a)–d) dup` ce au fost declarate
situa]ia \n care ofi]erii, mai[trii militari grad ce urmeaz` s` fie \ncadrate, \n sunt 7 elicoptere IAR-330 Puma SOCAT. (|n
admise \n institu]ia militar` de \nv`]`m#nt pentru formarea ofi]erilor,
sau subofi]erii \n cauz` \ndeplinesc limitele prev`zute de lege. august 2001, un aparat s-a pr`bu[it).
mai[trilor militari [i subofi]erilor \n activitate.
 CER SENIN Pag. 8 – Nr. 6 (39) • aprilie 2002

ar &203257$5(0(5,725,(%,/$1`%2*$7
a f inal` lui Milit
Etap pionatu |n perioada 16–20 aprilie 2002, s-a desf`[urat, la
m
a Ca ientare
R#mnicu-V#lcea, Campionatul Militar de Orientare
– etapa final` pe Ministerul Ap`r`rii Na]ionale. Ca
r
de O
[i la celelalte competi]ii la care au participat \n
ultimul timp, sportivii reprezent#nd For]ele Aeriene
ale Rom#niei au avut o comportare meritorie, ei
“b`t#ndu-se” cu ambi]ie [i o voin]` extraordinar`
pentru a ocupa locuri c#t mai onorante pe podiumul
de premiere. {i, \n bun` parte, au reu[it, dovedind,
\nc` o dat`, spirit de echip`, disciplin`, dragoste
pentru arma [i categoria de for]e armate pe care le-
au reprezentat.
Iat` locurile ocupate de loturile noastre
la \ncheierea competi]iei:
A. MASCULIN (unit`]i operative):
Locul 1: – Divizia 1 “SIRET” Ploie[ti (pe echipe);
Locul 2: – Soldat Ciprian Popa;
Locul 3: – Divizia 2 “MURE{“ Timi[oara (pe
echipe);
Locul 3: – Militarul angajat pe baz` de contract
Radu Zete.
B. FEMININ (unit`]i operative):
Locul 3: – Divizia 1 “SIRET” Ploie[ti (pe echipe).
C. MASCULIN (institu]ii militare de
\nv`]`m#nt):
Locul 3: – Academia For]elor Aeriene “Henri
Coand`” Bra[ov (pe echipe);
Locul 4: – {coala Militar` de Mai[tri Militari [i
Subofi]eri a For]elor Aeriene Media[ (pe echipe).
D. FEMININ (institu]ii militare de \nv`]`m#nt):
Locul 4: – {coala Militar` de Mai[tri Militari [i
Subofi]eri Media[ (pe echipe).
E. {TAFET~:
Locul 1: – Divizia 1 “SIRET” Ploie[ti. Lotul echipei a
avut urm`toarea componen]`: locotenent-comandor Emil
Hecico, soldat Gabriel Lixandru, soldat Cristian Popa.
FELICIT~RI TUTUROR {I
LA MULTE ALTE SUCCESE!

Dac` ave]i...
musafiri
la mas`...
De Pa[ti vom avea, probabil, musafiri. Sau,
\ntr-o alt` situa]ie, poate mai convenabil`, noi
\n[ine s` fim \ntr-o asemenea postur`.
S` vedem, cu ajutorul doamnei Aurelia
L`z`rescu, autoarea unei c`r]i despre
subiectul \n cauz`, ce implic` o mas` cu
musafiri, din punct de vedere compor-
tamental.
Musafirii vor fi a[tepta]i cu platourile
\nc`rcate pe mas`. Tonul la m#ncare, ca [i la
b`utur`, \l va da gazda, so]ul fiind acela care
va turna \n pahare. Pe tot
timpul servirii mesei gazda va
fi mereu “cu ochii \n patru”
pentru ca oaspe]ilor
CIVITAS s` nu le lipseasc`
nimic din bun`t`]ile
preg`tite. Ea va fi [i
cea care va “gestiona”
atmosfera. Iar pentru ca
aceasta s` fie c#t mai
agreabil`, se vor evita
discu]iile pe teme politice.
Televizorul nu-l vom
deschide dec#t \n cazul \n care o emisiune \i
intereseaz` pe to]i.
Servitul mesei nu trebuie gr`bit (nu cade
bine nici la digestie!), musafirii r`m#n#nd cu
impresia c` vrem s` sc`p`m de ei. Pe c#t posibil,
gazda va reduce la minimum naveta sufragerie
– buc`t`rie. Fumatul va fi evitat pe timpul
servitului mesei. Eventual, dac` nu ne putem
ab]ine, vom fuma dup` desert [i numai dup` ce
aprob`... [eful. Gazda am vrut s` spunem.
Ca b`utur` la aperitiv se va servi, la
alegere: ]uic`, vodc` sau vi[inat`, \n nici un
caz coniacul, el are locul rezervat la sf#r[itul
mesei, la cafea, care se aduce, la mas`, pus`
deja \n ce[ti.
Vinul alb va fi b`ut la antreuri [i preparate
din pe[te, la friptur`. Vinul ro[u merge la v#nat
[i carne de miel [i se va servi la temperatura
camerei. De pe mas` nu vor lipsi apa mineral`
sau sifonul, r`coritoarele.
Desertul se aduce doar dup` ce masa a
fost debarasat`. Fructierele [i platourile cu
pr`jituri se vor a[eza pe mijlocul mesei, iar
tortul va fi t`iat sub ochii tuturor. |n rest, poft`
bun` [i distrac]ie pl`cut`!

Redac]ia ”CER SENIN”

C.C.A. INTACT S.A.

REDACTOR -{EF: REDACTORI PRINCIPALI: TEHNOREDACTARE:

TIP~RIT LA

comandor DUMITRU AMARIEI; PETRE BÂ N~, LUCIAN TEODORESCU,

{oseaua Bucure[ti-Ploie[ti, NICOLAE RADU; IONEL IONI}~;
km 10,5, sector 1, Bucure[ti SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: PROCESARE TEXTE: FOTOREPORTER:
Telefon/Fax: 01/231. 53. 82 c`pitan CRISTIAN PREDA; LEANA TUDORAN; ADRIAN SULT~NOIU;
E-m@il: cersenin @roaf. r o REDACTOR DE RUBRIC~:
locotenent CIPRIAN P~TRA{CU;
CORECTUR~:
ANDREIA LUNGU;
ADMINISTRATOR:
sergent-major ANGELICA CIOB|C~
B 222.02; C 1011.00