Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
pustie, Ți-au adus Hristoase, și oțet în loc Veselește-te pustie însetată, firea
de mană, pentru facerea de bine, Ți-au omenească toată, iată Apa vieții Se arată
răsplătit, feciorii lui Israil cei adăpîndu-te pe tine cu Darul de prisosit,
nemulțumitori. Hristos înnoirea tuturor.
Slavă, Doamne, sfintei Învierii Tale. Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
3
Sfînt ca Dumnezeul nostru, / și nu este Slavă… Și acum… a Înainte-prăznuirii, gl.
drept fără numai tu Doamne. 8:
4
Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, sîrguiești a veni și a Te boteza Stăpîne;
mîntuiește-ne pre noi. slavă milostivirii Tale celei multe.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. La tine îmi pun toată nădejdea mîntuirii
mele, și chiverniseala vieții Maică Fecioară
Cu spaimă se cuprinde Cerul, și oștile cea plină de daruri.
îngerești văzîndu-Te pe Tine, Hristoase, în
chip de rob mergînd la sluga Ta, și cerînd Catavasie:
Botez.
Auzitu-s-a Doamne glasul tău care ai zis,
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. glasul celui ce strigă în pustie; cînd ai tunat
peste ape multe, mărturisind Fiului tău, cu
Ioane săltează, că vine Domnul cel ce totul fiind de față; iar prin Duhul a strigat:
mîntuiește pe toți să Se plece sub mîna ta Tu ești Hristoase înțelepciunea și puterea
cu smerenie; ca pe mine cel smerit să mă lui Dumnezeu.
înalțe cu dumnezeiescul Botez.
Cîntarea a 5-a:
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
Canonul Învierii, gl. 5:
Plecînd cerurile Te-ai pogorît în Fecioară,
Iubitorule de oameni; și lui Ioan Ți-ai Irmos:
plecat creștetul cerînd Botez, slavă Cela ce Te îmbraci cu lumina ca cu o
milostivirii Tale celei multe. haină, la Tine mînec, și Ție strig:
Luminează sufletul meu cel întunecat
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. Hristoase, ca un milostiv.
Dezlegînd legăturile cele nemăsurate ale Slavă, Doamne, sfintei Învierii Tale.
păcatelor mele Cuvinte, la apele Iordanului
5
Domnul măririi în chip de nemărire
necinstindu-Se, pe lemn de voie S-a Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
spînzurat, de dumnezeiască mărirea mea
negrăit grijindu-Se. Pe noi cei ce eram morți pentru călcările
de poruncă, vii Dătătorule de viață cu totul
Slavă, Doamne, sfintei Învierii Tale. Îndurate, să ne înviezi în curgerile
Iordanului. Pentru aceasta slăvim acum cu
Tu m-ai îmbrăcat întru nestricăciune credință arătarea Ta, și mila cea
Hristoase, stricăciunea morții fără de nemăsurată.
stricăciune cu trupul gustînd, și răsărind din
mormînt a treia zi. Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, Minunează-se tot sufletul gîndind la a Ta
mîntuiește-ne pre noi. înfricoșată rînduială Cuvinte; cum vrînd să
înnoiești pe toți, vii să intri în curgerile
Tu dreptatea și izbăvirea născînd nouă pe rîului gol, Cel ce Te îmbraci cu lumina.
Hristos fără sămînță Născătoare de
Dumnezeu, slobodă ai făcut de blestem Canonul prorocului, gl. 8:
firea strămoșului.
Sfinte prorocule Maleahi, roagă-te lui
Canonul Născătoarei de Dumnezeu:
Dumnezeu pentru noi.
Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu,
Ziua cea înfricoșată a venirii lui Hristos,
mîntuiește-ne pre noi.
ai vestit-o mai înainte Maleahi, cugetătorule
de Dumnezeu luminîndu-te de
Toți proorocii pe tine arătat mai-nainte te-
Dumnezeiescul Duh.
au vestit, că erai să te faci Maică a lui
Dumnezeu, de Dumnezeu Născătoare,
Slavă…
preacinstită, că una te-ai aflat Curată,
desăvîrșit fără prihană.
Dumnezeu cel ce curățește întinăciunea
Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu, sufletelor, și o spală cu Darul, ca cei ce
mîntuiește-ne pre noi. spală pe iarbă verde, asemenea te-a slăvit
pe tine cugetătorule de Dumnezeu.
Nor luminos al apei celei vii, pe tine care
ai plouat nouă celor deznădăjduiți, pe Și acum…
Hristos ploaia nestricăciunii, cinstită te
cunoaștem. Cu nașterea ta cea purtătoare de viață,
Preasfîntă Fecioară, ai stricat stăpînirea
Canonul Înainte-prăznuirii, gl. 4: morții și ai izvorît viață veselitoare,
Fecioară.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
Departe de Dumnezeu omenirea fiind, Catavasie:
Cuvîntul lui Dumnezeu milostivindu-Se
spre dînsa Om S-a arătat. Și cu Botezul cel Iisus începătorul vieții, vine să dezlege
de Dumnezeu lucrat la sine a adus-o cu osînda a lui Adam celui întîi zidit. Și
dumnezeiască cuviință, și la vrednicia curățire ca unui Dumnezeu netrebuindu-i,
chipului celui dintîi a ridicat-o. pe cel căzut îl curățește în Iordan, întru care
6
pierzînd vrajba, dăruiește pacea care
covîrșește toată mintea. Izvor de tămăduiri, de suflete hrănitor
Stăpînă, izvorînd celor ce aleargă cu
Cîntarea a 6-a: credință către acoperămîntul tău cel bine
mărit, te știm pe tine cea cu totul fără
Canonul Învierii, gl. 5: prihană.
7
binecuvîntată, precum a zis Maleahi
măritul, fiind luminat de Dumnezeu. În această lună, în ziua a treia, Sfîntul
Prooroc Maleahi.
Și acum…
Acesta după întoarcerea jidovilor din
Cel fără început, Unul-Născut al Tatălui, robie, s-a născut într-un sat ce se cheamă
același Unul-Născut, S-a născut din Sofes, din seminția lui Levi, care încă tînăr
Fecioară întrupîndu-Se negrăit. Și pe ceea fiind, a avut viața bună și sfîntă, și s-a
ce L-a născut a păzit-o Fecioară, Dumnezeu numit Maleahi, ce se tîlcuiește înger, pentru
fiind adevărat, măcar de a și luat fire două pricini. Una, căci era la față frumos și
omenească. vesel. Și alta, căci cîte proorocea el, îndată
se și adeverea prin mijlocirea îngerului,
Catavasie: care i le spunea. Iar glasul îngerului auzeau
numai cei nevrednici, iar cei vrednici, îl
Glasul Cuvîntului, sfeșnicul luminii, vedeau precum era. Și a proorocit pe
luceafărul mergătorul înaintea Soarelui, în vremea lui Esdra. Apucînd cu patru sute de
pustie, pocăiți-vă strigă tuturor neamurilor ani mai înainte de nașterea lui Hristos, și
și mai înainte vă curățiți; că iată de față stă murind l-a îngropat cu părinții lui la satul
Hristos, mîntuind lumea din stricăciune. acela. Și a fost precum se zice în tinerețele
sale frumos la față, cu obrazul rotund, cu
CONDACUL Învierii, gl. 5: părul creț și puținel pleșuv, cu capul
lungăreț.
Podobie: Pe Cuvîntul Cel împreună fără de
început cu Tatăl și cu Duhul... Tot în această zi, Sfîntul Mucenic Gordie.
La iad Mîntuitorul meu Te-ai pogorît, și Acest sfînt Mucenic Gordie, a fost din
porțile zdrobindu-le ca un Atotputernic, pe Cezareea Capadociei, în zilele împăratului
cei morți ca un Ziditor împreună i-ai înviat, Licinie, și a fost comit cu rînduiala, peste o
și boldul morții Hristoase l-ai zdrobit, și sută de ostași împărătești. Și neputînd răbda
Adam din blestem s-a izbăvit Iubitorule de să vadă îndrăznirea păgînilor, și hula asupra
oameni. Pentru aceasta toți strigăm către lui Hristos, a fugit departe, și a petrecut în
Tine: Mîntuiește-ne pe noi, Doamne. munți cu fiarele. După aceea aprinzîndu-se
cu dragostea care avea întru Hristos și luînd
ICOS: îndrăznire împotriva înșelăciunii, a alergat
ca un leu din pustie, la cetate, căutînd să
Auzind femeile graiurile îngerului, au
sfărîme pe vicleanul începător al acelei
lepădat tînguirea, și vesele făcîndu-se, și
înșelăciuni. Și intrînd în mijlocul adunării
cutremurîndu-se au văzut învierea. Și iată
poporului, cu îndrăzneală a propovăduit pe
Hristos s-a apropiat către dînsele zicînd:
Hristos. Și prin arătarea sa întorcînd pe tot
Bucurați-vă! Îndrăzniți, Eu lumea am biruit,
poporul cu fața spre sine, atîta cît s-a speriat
și pe cei legați i-am slobozit. Deci sîrguiți
stăpînitorul din scaun care ședea cu boierii
către ucenici vestindu-le lor, că voi merge
săi. Și pentru aceea pornindu-se stăpînitorul
mai-nainte de voi în Galileea, ca să
acela cu turbată mînie asupra Sfîntului, i-a
propovăduiesc. Pentru aceasta toți către
tăiat capul; și așa a luat sfîrșit Sfîntul
Tine strigăm: Mîntuiește-ne pe noi,
Mucenic Gordie; pe acesta cu cuvinte de
Doamne.
laudă l-a cinstit marele Vasilie.
SINAXAR
8
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului
Părintelui nostru Petru purtătorul de semne, Cel nehotărît rămînînd neschimbat, cu
care l-a pus în Sfînta Biserica a Sfîntului trupul după ipostas S-a împreunat ca un
Zaharia, în Atroa. milostiv, întru tine cea preasfîntă, Cel ce
este Unul binecuvîntat.
Tot în această zi, Sfinții Mucenici,
Maica, cu doi fii, care de foc s-au săvîrșit. Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu,
mîntuiește-ne pre noi.
Pentru ale lor sfinte rugăciuni, Doamne
miluiește-ne, și ne mîntuiește, pe noi, Mireasă pe tine cu totul fără prihană, de
Amin. Dumnezeu Născătoare, Stăpînă, cu un glas
te mărim, și scaun al Făcătorului tău,
Cîntarea a 7-a: Căruia toți îi cîntăm: Dumnezeule bine ești
cuvîntat.
Canonul Învierii, gl. 5:
Canonul Înainte-prăznuirii, gl. 4:
Irmos:
Domnul părinților cel preaînălțat, văpaia Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
o a stins, pe tineri i-a rourat, pe cei ce cîntă
cu un glas: Dumnezeule, bine ești cuvîntat. Pe mine cel sfărîmat cu greșelile și care
zăceam întru întunericul neascultării;
Slavă, Doamne, sfintei Învierii Tale. Doamne milostivindu-Te, m-ai miluit
pentru bunătate, și în apele Iordanului
Cu trupul înfășurîndu-Te, ca cu o mîncare Doamne vii să Te botezi.
de înșelăciune, ce se pune în undiță, cu
dumnezeiască puterea Ta, pe șarpele jos l-ai Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
tras, scoțînd pe cei ce strigă: Dumnezeule
bine ești cuvîntat. Ce vedere înfricoșată este aceasta?
Strigat-au cetele îngerești: Cel ce a făcut
Slavă, Doamne, sfintei Învierii Tale.
izvoarele și rîurile cu porunca, în repejunile
Iordanului merge să Se îmbrace, căci cu
Cela ce a înființat alcătuirea pămîntului
acestea a înnoit pe Adam.
cea nemăsurată, în groapă S-a acoperit cu
trupul cel neîncăput, Căruia toți cîntăm:
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
Dumnezeule bine ești cuvîntat.
9
fericite strigînd: Bine ești cuvîntat Doamne Cu pogorîrea Ta a Celui atotlucrător,
Dumnezeule în veci. Hristoase, iadul batjocorit fiind, a vărsat pe
toți cei de demult cu înșelăciunea omorîți,
Slavă… pe cei ce Te înalță întru toți vecii.
Slavă, Doamne, sfintei Învierii Tale. Dănțuiește făptură văzînd sfîntă arătarea
lui Dumnezeu, îngeri cîntați, mare
veselește-te, iezere și izvoare săltați și rîuri
10
în taină lăudați cu cîntări, că stă de față Maică Fecioară, cu credință ortodoxă.
Hristos cu binecuvîntare luminîndu-vă pe Binecuvîntînd dimpreună nașterea ta
voi. Preacurată, și preaînălțîndu-te Curată întru
toți vecii.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
Catavasie:
Să cîntăm Domnului întru laudă Celui ce
S-a arătat în ape, și sfărîmarea noastră cu Taină preamărită a arătat cuptorul
acestea a înnoit-o, și a sfărîmat capetele Babilonului, carele a izvorît rouă, că în
nevăzuților vrăjmași, și să strigăm: lăudați- repejuni vrea să primească Iordanul focul
L toate lucrurile, și-L preaînălțați întru toți cel nematerialnic, și să sufere pe Ziditorul
vecii. cu trupul botezîndu-Se. Pe Care popoarele,
Îl binecuvintează și Îl preaînalță întru toți
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție. vecii.
11
6. Luat-a pe Israel sluga Sa ca să bărbat, ci fără sămînță, cu minte și
pomenească mila precum a grăit către însuflețit, de Dumnezeu Născătoare,
părinții noștri lui Avraam și seminției lui pururea Fecioară.
pînă în veac.
Preasfîntă Născătoare de Dumnezeu,
Canonul Învierii, gl. 5: mîntuiește-ne pre noi.
13
Mare este mila Ta, Mântuitorule Cel Lumina ceea ce din lumină a strălucit mai
necuprins, miluiește-ne pe noi. înainte de ani, celor ce ședeau în noapte S-a
arătat, și întunericul păcatului curățind a
Doamne, femeile au alergat la mormânt, luminat. Dănțuiește Adame, veselește-te
ca să Te vadă pe Tine, Hristoase, Cel ce ai Evo! Hristos Mîntuitorul a venit, Davide
pătimit pentru noi; și venind, au aflat un strigă : Bine ești cuvîntat Cel ce Te-ai
înger șezând pe piatra răsturnată de frică, și arătat, Dumnezeul nostru slavă Ție.
către dânsele a strigat, grăind: A înviat
Domnul! Spuneți ucenicilor că a înviat din Slavă… Stihira Evangheliei, glas 8
morți Cel ce mîntuiește sufletele noastre.
Lacrimile Mariei nu în zadar s-au vărsat
Doamne, precum ai ieșit din groapa cu căldură, că iată s-a învrednicit și a fi
pecetluită, așa ai intrat și prin ușile încuiate, întrebată de îngeri și a te vedea pe Tine,
la ucenicii Tăi, arătându-le lor patimile Iisuse. Ci încă cele pămîntești cugeta ca o
trupului, pe care le-ai primit, Mântuitorule, femeie neputincioasă. Pentru aceasta s-a și
îndelung-răbdând. Ca Cel ce ești din oprit a se atinge de Tine, Hristoase. Ci ca
sămânța lui David, răni ai răbdat; iar ca Fiu propovăduitoare s-a trimis Învățăceilor Tăi,
al lui Dumnezeu, lumea ai slobozit. Mare cărora bunele vestiri le-a spus, suirea la
este mila Ta, Mântuitorule Cel necuprins, moștenirea părintească vestindu-le. Cu care
miluiește-ne pe noi. învrednicește-ne și pe noi arătării Tale,
Stăpîne, Doamne.
Stihirile Înăinte-prăznuirii, gl. 6:
Și acum… Prebinecuvîntată ești
Cel ce are scaun Cerul, Stăpînul a venit Născătoare de Dumnezeu…
pe pămînt întrupîndu-Se din Fecioară; și la
Iordan stînd de față, curățirea tuturor cere
de la Ioan, moștenirile a tot pămîntul.
Acestuia să-i cîntăm : Bine ești cuvîntat Cel
ce Te-ai arătat, Dumnezeul nostru mărire
Ție.
14