OCTOMBRIE, ZIUA A PATRA
lăudăm fericite Ieroteie.
Sfântul sfințitul Mucenic Ierotei,
Episcopul Atenei
Tropar, glasul al 4-lea
   Bunătate învățându-te și trezvindu-te întru
toate, cu bună cunoștință ca un sfințitor
cuvios îmbrăcându-te, ai scos din vasul
alegerii cele negrăite; și credința păzind,
drumul întocmai ai săvârșit, sfințite
Mucenice Ieroteie, roagă-te lui Hristos
Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre.
CANONUL Sfântului, facerea lui Teofan
Cântarea 1-a, glasul al 8-lea
   Pe învățătorul tainelor, care s-a răpit până
la Cer, pe dumnezeiescul Pavel, pe vânătorul
lumii având dascăl, te-ai făcut ucenic privirii
celei de sus.
   Limba lui Pavel cea mișcată de Duhul,
grăind arătat tainele lui Dumnezeu, aceea te-a
cuprins pe tine, Fericite, și te-a făcut grăitor
de Dumnezeu.
Slavă...,
   Rănindu-te cu dragostea cea duhovnicească
și cu cuvinte dumnezeiești, vorbind cu
Stăpânul tuturor, ai pus spre tine cuvintele
cele sfințite.
Și acum..., a Născătoarei
   Fiind lăcaș de Dumnezeu împodobit al
Luminii celei veșnice, Fecioară curată, spală-
mă Stăpână și pe mine cel spurcat și întinat
de toate păcatele.
Cântarea a 3-a
   Ca pe un sfințit vorbitor care grăiești
Sfintele Scripturi, și ca pe unul ce
propovăduiești cuvântul bunei-credințe,
adunându-ne toți te cinstim cu bucurie, și te
   Cu putere și cu plecăciune și cu dragoste
dumnezeiască, întinzându-te către Făcătorul
de bine al tuturor, ți-ai luminat gândul cu
razele cele de acolo, și sufletul ți l-ai strălucit
preafericite.
Slavă...,
   Purtător de numele sfințirii te-ai numit, și
te-ai arătat prinos cinstit dumnezeiesc, sfințit
Atotțiitorului și Făcătorului veacurilor, și ai
împodobit Biserica cea cerească, de
Dumnezeu gânditorule.
Și acum..., a Născătoarei
   Cel ce a întins Cerul, și care ține ocolul
pământului, cuprinzându-Se trupește în
brațele tale, cu toată firea Dumnezeirii, te-a
arătat Preacurată întărire tuturor
credincioșilor.
CONDAC, glasul al 8-lea
   Pe tine Ierarhul Atenelor te lăudăm, ca cei
ce ne-am învățat prin tine cele minunate și
negrăite; că te-ai arătat cuvântător de cântare
de Dumnezeu primit. Roagă-te dar
preafericite Ieroteie, să ne curățim de toate
greșelile, ca să strigăm: Bucură-te Părinte de
Dumnezeu înțelepțite.
ICOS
   Legea lui Hristos învățând de la Pavel
Ieroteie, ai luminat pe marele Dionisie cu
buna-credință. Pentru această strigăm către
tine: Bucură-te luminătorul Atenelor!
Bucură-te podoaba ierarhilor! Bucură-te că tu
ai fost întâi Episcop în scaunul Atenelor!
Bucură-te că ai fost văzător adormirii
Preacuratei Fecioare și Maicii lui Dumnezeu!
Bucură-te că ai fost curat de toate cele
pământești! Bucură-te luminătorule
preastrălucite! Bucură-te că te veselești întru
1
cele cerești! Bucură-te Părinte de Dumnezeu
înțelepțite.
Sedealna, glasul al 8-lea
   Strălucind cu bunătățile cele duhovnicești,
te-ai făcut de un cuget cu învățăturile
Apostolilor, preafericite Ierarhe Ieroteie
Părintele nostru. Căci din dumnezeiască
hotărâre, ai împodobit scaunul, hrănindu-ți
trupul cu desăvârșită înfrânare. Pentru
aceasta și credința cu scumpătate
propovăduindu-o ai păzit-o neclintită până la
sfârșit, împreună-vorbitorule cu îngerii;
roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de
greșale să dăruiască, celor ce cu dragoste
prăznuiesc sfântă pomenirea ta.
Slavă..., glasul al 3-lea
   Toată lumea ai adăpat-o Ieroteie ca și cu
niște ape, cu învățăturile dogmelor bunei-
credințe; că Hristos izvorul vieții întru tine S-
a odihnit, Părinte Cuvioase; roagă-L dar ca
cel ce ai îndrăzneală de sus, să ne dăruiască
nouă mare milă.
Și acum..., a Născătoarei
   Nu s-a despărțit de Dumnezeiasca fire, trup
făcându-Se în pântecele tău; ci întrupându-Se
a rămas Dumnezeu, însuși Domnul, Cel ce
după naștere, ca și mai înainte de naștere, te-a
păzit Maică Fecioară fără prihană. Pe Acela
neîncetat roagă-L, să dăruiască nouă mare
milă.
Cântarea a 4-a
   Cu graiuri de ritori dumnezeiești, ai luminat
cetele credincioșilor, fericite Ieroteie, și ai
veselit sfințită adunarea Apostolilor; și fiind
întru uimire dumnezeiască, ai cântat: Mărire
puterii Tale Iubitorule de oameni.
   Cu totul te-ai făcut sfințit lui Dumnezeu, în
tot chipul, Fericite, fiind cuprins cu sfințitele
cuvinte cele grăitoare de Dumnezeu către
Dânsul, de Dumnezeu primite, arătătorule de
2
cele sfinte; de aceea, cei de față înțelepțește
te socotesc, și de înțelept vorbitor de
Dumnezeu, și de scriitor de laude
dumnezeiești.
Slavă...,
   Acum văzând Părinte cele dumnezeiești,
mai arătat decât toate semnele și umbrele
cele trecute preasfințite, cu socotințele cele
prea-adevărate ale vederii de Dumnezeu,
roagă-te, să se mântuiască, cei ce cântă cu
credință: Mărire puterii Tale Iubitorule de
oameni.
Și acum..., a Născătoarei
   Tu ai născut pe Dumnezeu, Cel neîncăput,
încăpându-L în pântecele tău Preacurată; ca
una ce ești curată și împodobită cu
strălucirile nevinovăției pururea Fecioară.
Pentru aceea te bine-vestim cu adevărat
Născătoare de Dumnezeu și cinstim cu
credință nașterea ta.
Cântarea a 5-a
   Fiind dimpreună cu adunarea Apostolilor,
cu ei ai sosit dumnezeiescule la
dumnezeiasca adormire a preasfintei curatei
Maicii lui Dumnezeu, care ne-a născut nouă
trupește pe Dătătorul de viață.
   Înțelegând, Fericite, minunile cele mai
presus de fire ca un bătrân mai presus de fire,
le-ai arătat tuturor celor ce primesc cu
credință luminare; celor ce poftesc, să
priceapă cuvântările tale de Dumnezeu cele
adunate la un loc, fericite prea-alesule.
Slavă...,
   Cu razele cele preafericite ale luminii celei
mai presus de fire luminându-te pe mulți ai
biruit cu adeverința dumnezeieștilor dovediri
și cu curăția învățându-te cele dumnezeiești,
cu învățătură prea-îndelungată și cu privire
prea-înțelepțește ai arătat cele dumnezeiești.
 Și acum..., a Născătoarei
   Fără ispită de bărbat, Fecioară, ai zămislit
pe Cuvântul Cel necuprins cu firea
dumnezeiască și Care S-a întrupat pentru noi
oamenii, și S-a închipuit din sângiurile tale
cele feciorești, mai presus de cuvânt și de
legea firii.
Cântarea a 6-a
   Cu învățătură cuvioasă lui Dumnezeu
învățându-te dumnezeiasca cunoștință, ne-ai
lăsat nouă Părinte cuvintele tale ca o a doua
Scriptură, pentru cunoștința celor sfinte;
luminând cu adevărat sufletele noastre.
   Fericit te-ai făcut cu adevărat iubitorule de
Dumnezeu, cu suflet curat iubind frumusețea
cea cu adevărat fericită, și singură dorită a
Mântuitorului, Ieroteie.
Slavă...,
   Cu socotințe curate, uitându-te către
fulgerele cele de înțeles ale dumnezeieștilor
străluciri, te-ai arătat părtaș luminii acelora și
strălucirii, Fericite.
Și acum..., a Născătoarei
   Chiar și cu adevărat Născătoare de
Dumnezeu pe tine te slăvim; că ai născut
negrăit cu adevărat, pe adevăratul Dumnezeu,
care S-a unit cu trup, după Ipostas, preasfântă
Maică Fecioară.
CONDAC, glasul al 4-lea
   Ca un stâlp neclintit Ieroteie nu te-ai temut
de îngrozirile vrăjmașilor, ci ai surpat temeiul
înșelăciunii, întărindu-te ca pe o piatră
cinstită Părinte. Pentru aceasta, ca pe un
biruitor, Stăpânul te încununează cu dreapta
cea dumnezeiască și începătoare de viață; pe
care roagă-L pentru noi toți.
ICOS
3
   Plecându-se poruncilor Tale Apostolii Tăi,
Hristoase, și propovăduind tuturor celor din
limbi Cuvântul dumnezeieștii Tale veniri, au
hirotonit pe la toate bisericile păstori și
învățători credincioși; atunci și pe acesta pe
care l-ai ales din tinerețe l-ai pus păstor: și
luminându-l ca pe un fără prihană, cu voința
Ta l-ai înălțat la treapta aceasta, și i-ai dat pe
mână turma Ta, și l-ai făcut mărturisitor
Împărăției Tale; pe acesta care se roagă
pentru noi toți.
SINAXAR
    În această lună în ziua patra, pomenirea
celui dintru Sfinți Părintele nostru, Ierotei
Episcopul Atenei.
   Acesta a fost unul din cei nonă sfetnici ce
erau la Areopag. Deci, învățându-se ale
credinței de Apostolul Pavel, s-a hirotonit
Episcop Atenei; acesta a învățat pe marele
Dionisie credința în Hristos. Acesta a fost și
începător cântărilor la Adormirea și la
îngroparea Preasfintei Născătoarei de
Dumnezeu, în adunarea sfinților Apostoli. El
era cu totul înstrăinat și depărtat cu sufletul
de cele pământești, și arătat către toți la care
se vedea și se auzea, că este cuprins de Dum-
nezeire, și de Dumnezeu lăudător. Deci, bine
și precum iubește Domnul viețuind, și
veselind pe Dumnezeu cu bunele sale fapte,
către Domnul s-a dus.
    Tot în această zi, Sfântul Mucenic Petru
din Capitoliu.
   Acesta era foarte înțelept, întrecând pe
mulți cu înțelepciunea. Deci luându-și
femeie, și născând trei copii, după aceea s-a
făcut călugăr, și s-a preoțit, luând acest Dar,
fără voia lui, de la cel ce purta atunci cârma
Artileriei Vostrelor; și ca un dascăl fiind
creștinilor, a fost pârât la Domnul agarenilor
al acelei țări, și ducându-l în Damasc, pentru
dragostea lui Hristos, tăindu-i-se întâi limba,
a grăit și mai curat și mai deslușit. Apoi i-a
tăiat mâna dreaptă și picioarele. După aceia l-
a lipsit de ochi, l-a răstignit, și i-a tăiat capul,
și arzându-i oasele le-a aruncat în râu.
    Tot în această zi, Sfânta Muceniță Domina
și fiicele ei Verina și Prozdoca.
   Aceste femei pornindu-se din râvnă
dumnezeiască, părăsindu-și casele și rudele,
au fugit și s-au înstrăinat din loc în loc până
la Edessa. Oprindu-se ele acolo, fără de veste
a ajuns bărbatul ei și tatăl femeilor, având și
slujitori, ca să prindă vânatul. Deci dacă le
prinseră, le duseră la Ierapoli, și acolo fiind
un râu ce înconjură locul, și persecutorii
punându-se să păzească s-au dat după
băuturi; ele atunci se furișară, și făcându-și
ruga din pripă, s-au aruncat în apă și le lua
repejunea, și se săvârșiră înecate de apă.
    Tot în această zi, Sfântul Mucenic Avdact,
și Callistena fiica sa.
   Acesta a fost din Efesul Asiei, care fiind
duce peste alt duce, și Epark al lui Maximin,
întrecea pe ceilalți cu bogăția, și cu
înțelepciunea. Dar pentru că n-a vrut să-și
dea pe fiică-sa împăratului, fiind străin de
credință, l-a dat în jaf de-i prădară tot, și
izgonindu-l la Melitini, i-au tăiat capul. Iară
Callistena fiica sa, își tunse părul capului, și
îmbrăcându-se bărbătește se ascunse la
Nicomidia. După opt ani, se duse la o femeie
din Tracia, a cărei fiică era beteagă la ochi și
a tămăduit-o; și pentru tămăduirea ce a făcut
acelei fete, au vrut părinții ei să o mărite după
dânsul, să-l facă ginere, părându-li-se că este
bărbat. Deci silindu-o spre aceasta, își spuse
cele pentru sine; și minunându-se, lăudară pe
Dumnezeu cu cuviință. Deci murind
Maximin luă împărăția Licinie; atunci
Callistena se ivi la împărăteasa acestuia,
creștină fiind, și soră marelui Constantin. Și
povestindu-i toate câte i s-a întâmplat, a luat-
o lângă sine și a făcut-o ca pe o Maică fiului
său: și așa fericita Callistena, își întoarse
înapoi toată averea tătâne-său, care o luase
Maximin. Și aduse sfintele moaște ale tatălui
său, de la Mesopotamia la Asia, și făcând o
biserică mucenicească în numele lui, a sfințit-
4
o și apoi petrecându-și viața Apostolească, s-
a mutat către Domnul.
    Tot în această zi, Preacuviosul Părintele
nostru Ammun Egipteanul.
   Acesta a fost Egiptean de neam, și sărac de
părinți, și silindu-se de unchiul său, se însură
de își luă femeie, și locuind cu dânsa
optsprezece ani, el avea grijă de făcea
balsam, care-i da multă trudă și osteneală, ne-
socotindu-și soția, ca nu cum i-ar fi femeie, ci
ca pe o soră o ținea. Apoi ieșind de acolo,
merse la marele Antonie, și minunat făcându-
se de dânsul, a fost spre folosul multora, și
mai vârtos pentru cele nepovestite minuni, ce
se făceau de dânsul.
    Tot în această zi, Sfinții Mucenici Faust,
Gaie, Evsevie, și Herimon Diaconii.
   Aceștia erau ucenici Sfântului Dionisie, și
Diaconi Domnului nostru Iisus Hristos. Deci
Gaie și Faust, izgoniți fiind cu dânsul, și
multe pătimind și-au primit mucenicescul
sfârșit. Iar Evsevie și Herimon, după
izgonirea dascălului lor umblând și cercetând
pe sfinții care erau închiși prin temnițe, și
îngropând moaștele mucenicilor, și ajungând
ei până în zilele lui Deciu, și suferind multe
ispite pentru mărturisirea în Hristos, au fost
prinși și li s-au tăiat capetele.
   Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
miluiește-ne și ne mântuiește pe noi, Amin.
Cântarea a 7-a
   Sârguindu-te cu viață curată a vedea
Sfintele Sfinților, Fericite, îndeplinirea dum-
nezeiescului gând înțelepțește o ai câștigat, și
cântând strigai: Binecuvântat este Dumnezeul
părinților noștri.
   Sunetul cuvintelor tale și frumusețea vorbei
scrierilor tale, veselește pe cei ce cu dragoste
le cinstesc; și îndeamnă către laudă,
învățându-i a striga: Binecuvântat ești Dum-
nezeul părinților noștri.

Slavă..., a Treimii
   Teologhisit-ai o Dumnezeire în trei fețe, și
lăudată în trei Ipostasuri, gânditorule de
Dumnezeu, și cântând strigai: Binecuvântat
este Dumnezeul părinților noștri.
Și acum..., a Născătoarei
   Afară de legile firii ai născut Fecioară
Maică pe Stăpânul tuturor celor văzute și
celor de gând, Curată; pe care lăudându-L cu
un glas strigăm: Binecuvântat este
Dumnezeul părinților noștri.
Cântarea a 8-a
   Lucrarea Sfântului Duh cea atotputernică,
sălășluindu-se în preacuratul tău suflet, te-a
arătat propovăduitor de Dumnezeu primit; cel
ce mărești pe Răscumpărătorul, lăudând cu
sfințită cuviință, și cu credință strigând:
Preoți lăudați, popoare preaînălțați pe Hristos
întru toți vecii.
   Cu cercare de bunăcredință, cercetând
tainele cele negrăite ale rânduielii lui Hristos,
de față le-ai arătat; slujindu-te cu grai înalt, și
cu alcătuirea cea dulce a cuvintelor tale,
strigai neîncetat: Preoți lăudați, popoare
preaînălțați pe Hristos întru toți vecii.
Binecuvântăm pe Tatăl...
   Darul cel prea-îndestulat te-a umplut pe
tine cu insuflarea dumnezeiască și de
teologie; pentru aceea ca un râu ai izvorât
dogmele, veselind inimile Apostolilor cu care
împreună acum cânți: Preoți binecuvântați,
popoare preaînălțați întru toți vecii.
Și acum..., a Născătoarei
   Fiindu-mi omorât sufletul de greșeli, și
chinuit cu mușcătura cea înveninată, ceea ce
ai născut mai presus de fire, neispitită de
nuntă, pe Dumnezeu cel ce poate să învieze
toate, înviază-mă și pe mine, care strig:
5
Preoți binecuvântați, popoare preaînălțați pe
Hristos întru toți vecii.
Cântarea a 9-a
   Ca unul, care te-ai făcut iubitor
înțelepciunii celei mai presus de înțelepciune
acum ai luat de la dânsa cu bucurie cununa
darurilor cea frumoasă, și fiind dănțuitor în
ceruri împrejurul Ziditorului tuturor, roagă-te
să ne mântuim de primejdii, cei ce te lăudăm
pe tine Ieroteie.
   Sălășluitu-te-ai în dumnezeieștile curți cele
de sus, și locuind în lăcașurile cele veșnice,
acum prăznuiește împreună cu oștile îngerești
și cu cetele Apostolilor; cu aceștia petreci cu
bucurie și te veselești, cerând împreună cu ei
dumnezeiască pace, celor ce cu credință te
cinstesc pe tine.
Slavă...,
   Luând adevărate răsplătiri pentru
socotințele ce ai avut pe pământ, înălțându-te
către Dumnezeu cu dorința cea dea-pururea,
acum roagă-te neîncetat Părinte Ierotei, să se
dăruiască iertare, nouă celor ce cu credință
săvârșim pomenirea ta cea purtătoare de
lumină și preasfințită.
Și acum..., a Născătoarei
   Ca o Maică a Ziditorului tuturor, roagă cu
îndrăzneala ta de Maică pe Fiul tău, să
mântuiască de apăsarea tirănească pe cei
robiți în orice chip, să înceteze asupririle
celor răi, și să dea liniște și mântuire celor ce
te laudă pe tine.
LUMINÂNDA
Când s-a arătat Maica Cuvântului că va să
se mute către odihnele cele de acolo, tu
Ieroteie ai venit cu ceilalți Apostoli, ca să o
petreci pe ea cu cântări.
6