RÂNDUIALA SCHIMEI CELEI MARI

SAU A MARELUI {I ÎNGERESCULUI CHIP

Decuseara se aduc în\untrul Bisericii ve[mintele celui ce voie[te a primi

sfântul Chip [i se pun în altar la poalele sfintei Mese. Iar la Utrenie se cânt\
canonul urm\tor, f\cându-se începutul a[a>
Preotul începe> Binecuvântat este Dumnezeul nostru…, iar cite]ul
îndat\ zice> Sfinte Dumnezeule… {i dup\> Tat\l nostru… C\ a ta este
împ\r\]ia… Doamne miluie[te (de 12 ori). Veni]i s\ ne închin\m… (de
trei ori). {i Psalmul 50> Miluie[te-m\, Dumnezeule… {i îndat\ începem>

CANONUL

Al c\rui acrostih la greci este acesta> D\-mi, Hristoase, mie, celui

încercat, bun sfâr[it.

Peasna 1, glasul al 2-lea, Irmos>

Veni]i noroade s\ cânt\m cântare lui Hristos Dumnezeu
celui ce a desp\r]it marea [i a pov\]uit pe norodul pe care
l-a scos din robia Egiptenilor, c\ s-a prosl\vit.
Stih> Miluie[te-m\, Dumnezeule, miluie[te-m\.
Prime[te, Hristoase, Mântuitorule, pe cel ce a alergat la
a ta iubire de oameni, care acum vine c\tre sfântul Chip
întru dragostea sufletului [i cu cuget iubitor de fapt\ bun\.
 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI741

Învrednice[te-m\ pe mine, bunule St\pâne, a ridica

sarcina [i a veni sub jugul t\u cel bun, pierzând sarcina
gre[elilor mele celor multe, mult milostive.
A sc\pa de acum de alunecarea p\catului bine voie[te,
[tergând cu roua darului întin\ciunile gre[elilor f\r\ de
num\r, care sunt lucrate de mine.
Slav\…
Cel ce pentru noi cu trup te-ai îmbr\cat [i moartea
pentru noi ca un milostiv ai primit, cur\]e[te, Îndurate, pe
cel ce se apropie c\tre tine, de spurc\ciunile cele trupe[ti.
{i acum…
Sc\pare [i înainte st\t\toare [i acoper\mânt luminos te-
am câ[tigat pe tine, care crezându-te pe tine, N\sc\toare de
Dumnezeu, Preasfânt\, ne învrednicim dumnezeie[tii
priviri.
Peasna 3, Irmos>
Înt\re[te-ne pe noi întru tine, Doamne, cel ce prin lemn
ai omorât p\catul [i frica ta o s\de[te întru inimile noastre,
a celor ce te cânt\m pe tine.
Cur\]e[te, Hristoase, pe robul t\u care alearg\ la tine [i
îl învrednice[te pe acesta petrecerii cuvio[ilor, ca s\
petreac\ cu bun\ credin]\ [i cu dreptate.
Schimbare vie]ii [i prefacere, dumnezeiescul acesta
Chip, acesta d\ credinciosului robului t\u, celui ce vine la
tine, [i cur\]ire de gre[eli.
742 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI

Unule bunule Milostive, cel ce nu voie[ti moartea

oamenilor, pe robul t\u, care cade c\tre tine, num\r\-l în
ceata sfin]ilor.
Slav\…
Pe mine, care voiesc a c\l\tori pe a ta cale [i a alege
via]\ purt\toare de Cruce, prime[te-m\, cur\]e[te-m\ de
gre[elile cele mai dinainte, iubitorule de oameni.
{i acum…
Blestemul Evei l-ai dezlegat, Curat\, n\scând tuturor
pe cel ce a izvorât binecuvântare necheltuit\, pe
Mântuitorul lumii, Maic\ Fecioar\.
Sedealna, glasul al 4-lea, Podobie> Degrab ne întâmpin\…
Cei ce voi]i, zice Domnul, în urma mea a veni, cu
osârdie lep\da]i-v\ de p\timirile cele lume[ti, de p\rin]ii
care v-au n\scut, [i de femei, [i de fra]i, [i de prieteni, [i de
averi, [i de case, [i de rudenii, [i de robi [i primi]i vrednicia
apostolilor mei.
Peasna 4, Irmos>

Auzit-am, Doamne, auzul rânduielii tale [i te-am

prosl\vit, Unule iubitorule de oameni.
Pe mine, cel ce m\ întorc, prime[te-m\, Cuvântule al lui
Dumnezeu, ca pe curvarul de demult [i ca pe vame[ul,
Unule iubitorule de oameni.
Izb\vitor te-ai f\cut al nostru prin Cruce lumea r\scum-
p\rând< pentru aceasta cad la tine, izb\ve[te-m\, St\pâne.
 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI743

Pe mine, cel însemnat cu darul [i cu lumina dumneze-

ie[tii tale cuno[tin]e, arat\-m\ oaie a turmei tale celei
cuvânt\toare.
Slav\…
Cel ce ai ridicat pe Laz\r din mor]i, pe mine cel omorât
cu boldul p\catului, înviaz\-m\, St\pâne.
{i acum…
Binecuvântat\, prea Curat\ Maica lui Dumnezeu, cu a
ta înainte stare [i cu dumnezeiescul acoper\mânt, p\ze[te-
m\ pe mine, St\pân\.
Peasna 5, Irmos>
D\t\torule de lumin\ [i f\c\torule al veacurilor,
Doamne, întru lumina poruncilor tale pov\]uie[te-ne pe
noi, c\ afar\ de tine pe alt Dumnezeu nu [tim.
Prin ascultarea ta, Hristoase, ai stricat pe neascultarea
noastr\ ca un Dumnezeu [i intrarea Împ\r\]iei prin
poc\in]\ [i prin credin]\ nou\ ne-ai ar\tat.
V\zându-m\ pe mine, cel ce mi-am sfâr[it via]a întru
lenevie, a[az\-m\ întru luare aminte a sârguin]ei,
Hristoase, cu zaua drept\]ii îmbr\cându-m\.
Cel ce prin credin]\ [i prin baia na[terii de a doua, m-ai
sp\lat pe mine de str\mo[escul blestem, spal\-m\ cu
izvoarele lacrimilor, pe cel întinat cu cumplite gre[eli.
Slav\…
Pe mine, cel pogorât jos [i împilat c\tre p\mânt, St\pâne,
744 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI

cu sarcina cea p\tima[\ [i purt\toare de moarte a gre[e-

lilor, cu mâna ta cea purt\toare de via]\ îndrepteaz\-m\.
{i acum…
Întocmai fiind cu Tat\l dup\ închipuirea cea f\r\ de
început, te-ai f\cut cu noi întocmai, n\scându-te din Maica
cea neispitit\ de nunt\, cu ale c\reia rug\ciuni, Dumnezeule
omule, mântuie[te-m\ pe mine.
Peasna 6, Irmos>
Întru adâncul p\catelor fiind înconjurat, chem adâncul
milostivirii tale cel neurmat< scoate-m\ din stric\ciune,
Dumnezeule.
S\ nu treci cu vederea zidirea ta, St\pâne, ci cu darul
Crucii tale mântuie[te-m\ pe mine [i cu cinstitul sânge pe
care l-ai izvorât din dumnezeiasc\ coasta ta.
Precum nefiind mai întâi, m-ai zidit, a[a pe mine, cel
pierdut cu p\catele mele, iar\[i c\utându-m\, mântuie[te-
m\ ca un P\stor bun [i îndurat.
Slav\…
Fericitelor n\dejdi a m\ împ\rt\[i pe mine, care sunt
g\tite tuturor pl\cu]ilor t\i, a c\ror via]\ a o urma învre-
dnice[te-m\, Unule iubitorule de oameni.
{i acum…
Cel ce cu nestric\cioase mâini m-a închipuit pe mine,
iar\[i de iznoav\ m-a închipuit pe cel foarte netrebnic, din
pântecele t\u, St\pân\, luându-m\ pe mine des\vâr[it ca
un îndurat.
 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI745

Condac, glas 1>

Bra]ele p\rinte[ti s=rguie[te a le deschide mie, c\ curve-
[te mi-am cheltuit via]a mea, spre bog\]ia cea necheltuit\
a îndur\rilor tale c\utând, Mântuitorule< aum, inima mea
cea s\r\cit\ nu o trece cu vederea< c\ ]ie, Doamne, cu
umilin]\ strig> Gre[it-am, P\rinte, la Cer [i înaintea ta.
Peasna 7, Irmos>

Chipul cel de aur în câmpul Deira cinstindu-se, cei trei

tineri ai t\i au c\lcat porunca cea f\r\ de Dumnezeu [i în
mijlocul focului fiind arunca]i, rour=ndu-se au cântat>
Bine e[ti cuvântat, Dumnezeul P\rin]ilor no[tri.
Îndreptând c\tre tine c\r\rile mele, Bunule, [i inima
mea, cu înnoirea dumnezeiescului Duh, pe cel învechit de
iznoav\ zide[te-l, cu podoaba sfin]eniei împodobind pe cel
ce î]i strig\ ]ie> Bine e[ti cuvântat, Dumnezeul P\rin]ilor
no[tri.
De mâna mea cea dreapt\ ca un bun luându-m\, c\tre
vie]uirea cea bine pl\cut\ ]ie, arat\-m\ drept p\[ind [i
c\tre s\vâr[irea vie]ii a m\ sui, strigând ]ie> Bine e[ti
cuvântat Dumnezeul P\rin]ilor no[tri.
Cu trând\vire mai înainte petrecându-mi via]a mea
tic\losul, c\tre tine, St\pânul, acum viu, spre a ta bun\tate
n\d\jduindu-m\ [i spre singur\ milostivirea ta, [i cad
strigându-]i ]ie> Bine e[ti cuvântat Dumnezeul P\rin]ilor
no[tri.
746 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI

Slav\…
Cu vetrela Crucii [i cu suflarea cinstitului [i dumnezeie-
scului Duh, pov\]uie[te-m\ c\tre limanul sl\vitei voii tale
[i c\tre mo[tenirea celor cere[ti [i m\ învrednice[te a-]i
cânta ]ie> Bine e[ti cuvântat Dumnezeul P\rin]ilor no[tri.
{i acum…
Pe Dumnezeu, Mântuitorul [i izb\vitorul lumii, l-ai
n\scut, Preacurat\, pe care acum roag\-l, ca s\ îmbrace,
cu bun\ cuviin]\ a faptelor bune [i cu luminare [i cu darul
pustniciei, pe cei ce cânt\> Bine e[ti cuvântat\ ceea ce ai
n\scut pe Dumnezeu cu trup.
Peasna 8, Irmos>
Cuptorul cel cu foc oarecând în Vavilon, lucr\rile [i-a
desp\r]it cu dumnezeiasca porunc\, pe Haldei arzându-i,
iar pe credincio[i rourându-i, pe cei ce cântau> Binecuvân-
ta]i toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Biruin]\ ai dat nou\ asupra diavolului chipul Crucii
tale, întru care surp\m me[te[ugirile aceluia [i viclenele
înt\rât\ri, strigând> Binecuvânta]i toate lucrurile Domnu-
lui pe Domnul.
Dat-ai nou\ a putea înnoi de iznoav\ darul Botezului
prin m\rturisire, prin via]\ curat\, prin v\rsarea lacrimi-
lor [i prin poc\in]\ adev\rat\, iubitorule de oameni.
Patimile trupului a le supune min]ii prin înfrânare [i
prin postire, d\ robului t\u, prin chipurile vie]ii celei mai
bune, cu dep\rtarea a celei mai rele, prin neîncetat\
 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI747

p\zirea poruncilor tale.

Slav\…
De sus înnoie[te nou\ de iznoav\ închipuirile punerii pe
fii a dumnezeiescului Duh [i cu lucrarea [i cu darul, ca un
singur lesne schimbat spre bun\tate, prin me[te[ugirea
iubirii de oameni [i a prea neasem\natei bun\t\]i.
{i acum…
Rupe lan]urile gre[elilor [i zapisul p\catului aceluia ce
vine c\tre dumnezeiescul Chip, cu lini[te [i cu cucernicie,
Preacurat\, întru credin]a cea drept credincioas\ înt\rit
p\zindu-l.
Peasna 9, Irmos>
Fiul P\rintelui celui f\r\ de început, Dumnezeu [i
Domnul, întrupându-se din Fecioar\ s-a ar\tat nou\, ca s\
lumineze cele întunecate [i s\ adune cele risipite. Pentru
aceasta pe N\sc\toarea de Dumnezeu cea întru tot cântat\
s\ o sl\vim.
D\-mi mie, Cuvântule al lui Dumnezeu, cu vrednicie a
vie]ui întru chemarea sfântului Chip [i întin\ciunea
p\catului meu [i bubele gre[elilor mele cu dumnezeiesc
Darul t\u le [terge, mult Milostive.
Mântuitorule, ca pe un chemat mântuie[te-m\, rogu-
m\ ]ie, pe mine, care vin c\tre tine cu inim\ curat\, [i
greutatea r\ut\]ii mele luându-o, ca un singur îndurat, cu
milostivire m\ odihne[te precum te-ai f\g\duit,
Atotputernice.
748 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI

Hristos acum d\ruie[te, bun fiind [i milostiv, dumneze-

ie[ti daruri celor ce vin c\tre dânsul [i se apropie prea cu
cucernicie c\tre dumnezeiescul scaun al darului, dându-le
darul bun\t\]ii celei negr\ite.
Slav\…
Cuvântule, cel ce ai puterea cea împreun\ alerg\toare
cu voirea ta, slujitori vrednici pe noi ne arat\ ai Evanghe-
liei tale< [i f\g\duin]ele cele c\tre tine, învrednice[te-ne a le
împlini, cu rug\ciunile sfin]ilor t\i, d\t\torule de via]\.
{i acum…
Pe Fiul t\u cel milostiv, cea cu totul f\r\ prihan\, roag\-l,
ca cel ce vine cu credin]\ c\tre dumnezeiescul Chip, s\ ajun-
g\ cu prea cucernicie c\tre sfâr[itul pustniciei cel mult
rugat, pentru c\ pe tine, Curat\, ap\r\toare te-am câ[tigat.
Apoi stihirile, glasul al 2-lea, Podobie> Când de pe lemn…
Pe mine cel ce vin c\tre tine cu credin]\, St\pâne, pu-
n=ndu-m\ pe c\r\rile drept\]ii tale, pov\]uie[te-m\ ca un
singur milostiv [i m\ îndrepteaz\, Mântuitorule, pe mine,
cel c\zut [i aruncat jos cumplit de mul]imea gre[elilor
mele< pentru c\ n\d\jduind spre ajutorul t\u, vin c\tre
petrecerea aceasta îngereasc\, iubitorule de oameni.
Având izvorul bun\t\]ilor, Hristoase, cel ce nu voie[ti
moartea p\c\to[ilor pentru negr\ita mil\, ci d\ruie[ti poc\-
in]\ credincio[ilor, celor ce cunosc pe neajuns\ rânduiala
ta< prime[te pe cel ce vine cu osârdie c\tre dumnezeiescul
Chip [i mântuie[te pe cel ce cade la iubirea ta de oameni.
 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI749

Slav\…
Zidul p\catului meu voi trece întru tine, Mântuitorule,
[i m\ voi izb\vi< c\ tu ai pl\tit datoria mea [i cu pre] m-ai
r\scump\rat pe mine cel robit, ar\tând bog\]ia bun\t\]ii
tale, [i vrând a izvorî adâncul milostivirii, tuturor celor ce
te laud\ pe tine, iubitorule de oameni.
{i acum…
Pentru to]i te rogi ceea ce e[ti bun\, care scap\ cu
credin]\ întru acoper\mântul t\u cel puternic, c\ pe altul
nu avem noi p\c\to[ii c\tre Dumnezeu, s\ ne izb\veasc\
pururea de nevoi [i de scârbe, fiind îns\rcina]i cu multe
p\cate, Maica Dumnezeului celui de sus. Pentru aceea c\-
tre tine c\dem, izb\ve[te de toat\ înconjurarea pe robii t\i.
Spre [tiin]\> În vremea ceasului al treilea, cel ce va s\ primeasc\ marele
chip, aflându-se de la început în Biseric\, merge împreun\ cu cel ce va s\-l
duc\ pe sub mantie [i ia binecuvântare de la Egumen sau, în lips\, de la stran\,
s\rut\ sfintele icoane, precum s-a spus mai pe larg la rânduiala chipului celui
mic. Apoi st\ în tinda Bisericii pân\ la Vohodul cel mic. Iar dup\ Vohod, se zic
troparele zilei, apoi urm\toarele antifoane>

Antifonul 1. Glasul al 4-lea>

Vrut-am cu lacrimi a [terge zapisul gre[elilor mele,
Doamne, [i în cealalt\ vreme a vie]ii mele, prin poc\in]\ a-
]i bine pl\cea ]ie< ci vr\jma[ul m\ am\ge[te [i-mi lupt\
sufletul meu. Doamne, mai înainte de ce voi pieri pân\ în
sfâr[it, mântuie[te-m\.
Cine înviforându-se [i alergând la limanul acesta nu se
mântuie[te? Sau cine chinuindu-se [i c\zând la doctorul
750 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI

acesta nu se vindec\? Ziditorule al tuturor [i doctore al

celor ce bolesc, Doamne, mai înainte de ce voi pieri pân\ în
sfâr[it, mântuie[te-m\.
Oaie sunt a cuvânt\toarei tale p\storii [i c\tre tine
n\zuiesc, P\storul cel bun< caut\-m\ pe mine, cel r\t\cit,
Dumnezeule, [i m\ miluie[te.
Slav\… {i acum… a N\sc\toarei de Dumnezeu
Din toate primejdiile, izb\ve[te-ne pe noi, binecuvân-
tat\ de Dumnezeu N\sc\toare, ca to]i s\ strig\m ]ie>
Bucur\-te, ap\r\toarea sufletelor noastre.
Antifonul al 2-lea. Glasul al 4-lea>
Întru izvorul cel tainic al na[terii de a doua oar\, punere
de fiu luând [i izb\vire, întru neb\gare de seam\ [i în c\deri
via]a cheltuindu-mi, Bunule, acum strig ]ie> Izvor de
lacrimi de poc\in]\ d\ruie[te-mi mie [i spal\ întin\ciunea
gre[elilor mele, Atotputernice Mântuitorule [i mult
milostive.
Vifor de p\cate m\ cuprinde pe mine, Mântuitorule, [i
nemaiputând suferi viscolul, la tine cad, cel singur ocârmui-
tor< ca lui Petru, mâna iubirii tale de oameni întinde-mi
mie [i m\ mântuie[te.
Slav\… {i acum… a N\sc\toarei de Dumnezeu
Izb\ve[te-ne pe noi din nevoile noastre, Maica lui
Hristos Dumnezeu, ceea ce ai n\scut pe F\c\torul tuturor,
ca to]i s\ strig\m ]ie> Bucur\-te, cea singur\ p\rtinitoare a
sufletelor noastre.
 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI751

Antifonul al 3-lea. Glasul al 4-lea>

Unde este împ\timirea lumii? Unde este n\lucirea celor
vremelnice? Au nu toate acestea le vedem p\mânt [i cenu[\?
Deci, de ce ne ostenim în de[ert? Ce, dar, nu ne lep\d\m de
lume? {i s\ urm\m celui ce strig\> Cel ce voie[te a merge
dup\ mine s\ ia asupr\-[i Crucea mea [i va mo[teni via]a
cea ve[nic\.
Stih> Veni]i fiilor, asculta]i-m\ pe mine, frica Domnului v\ voi
înv\]a pe voi.
Veni]i to]i cei osteni]i [i îns\rcina]i [i eu v\ voi odihni pe
voi. Ridica]i jugul meu asupra voastr\ [i înv\]a]i de la
mine c\ sunt bl=nd [i smerit cu inima [i ve]i afla odihn\
sufletelor voastre.
Stih> R\t\cit-am ca o oaie pierdut\, caut\ pe robul t\u, c\
poruncile tale nu le-am uitat.
Oaie sunt a cuvânt\toarei tale p\storii [i c\tre tine
n\zuiesc, P\storule cel bun> Caut\-m\ pe mine, cel r\t\cit,
Dumnezeule, [i m\ miluie[te.
Apoi> Veni]i s\ ne închin\m [i s\ c\dem [i s\ plângem
înaintea Domnului, celui ce ne-a f\cut pe noi.
Doamne, Doamne, caut\ din cer [i vezi [i cerceteaz\ via
aceasta [i o s\vâr[e[te pe dânsa, pe care o a s\dit dreapta ta.
Slav\… {i acum… a N\sc\toarei de Dumnezeu
Una curat\ [i f\r\ prihan\, Fecioar\, ceea ce f\r\ s\-
mân]\ pe Dumnezeu l-ai n\scut cu trup, pe acela roag\-l
pentru mântuirea sufletelor noastre.
Spre [tiin]\. În vreme ce se cânt\ acestea, se dezbrac\ de haine cel ce are a
752 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI

primi marele Chip, [i r\mânând numai în c\ma[a cea de lân\ [i înc\l]\ri, st\ în
mijlocul tindei Bisericii împreun\ cu cel ce va s\-l duc\ pe sub mantie< [i
izpr\vindu-se Antifoanele, mergem în tind\ cântând acest Tropar, glasul 1,
podobie> Mormântul t\u…
Bra]ele p\rinte[ti gr\be[te a le deschide mie, c\ curve-
[te am cheltuit via]a mea< spre bog\]ia cea necheltuit\ a
îndur\rilor tale c\utând acum, Mântuitorule, inima mea
cea s\r\cit\ nu o trece cu vederea< c\ ]ie, Doamne, cu
umilin]\ strig> Gre[it-am, P\rinte, la Cer [i înaintea ta.
(Numai o dat\ s\ cânt\m).

Apoi îl întreab\ preotul zicând>

Ce-ai venit, frate, c\zând la sfântul jertfelnic [i
Întrebare>
la aceast\ sfânt\ înso]ire?
R\spuns> Dorind via]\ pustniceasc\, cinstite p\rinte.
Întrebare> Dore[ti a te învrednici de îngerescul Chip [i a fi
rânduit în ceata monahilor?
R\spuns> A[a, ajutându-mi Dumnezeu, cinstite p\rinte.
Preotul> Cu adev\rat bun lucru [i fericit ai ales, numai de
îl vei [i îndeplini. Pentru c\ lucrurile cele bune cu osteneal\
se câ[tig\ [i cu durere se ispr\vesc.
Întrebare> De bun\ voia ta [i din cugetul t\u te apropii
c\tre Dumnezeu?
R\spuns> A[a, ajutându-mi Dumnezeu, cinstite p\rinte.
Întrebare> Nu de vreo nevoie ori sil\?
R\spuns> Nu, cinstite p\rinte.
Întrebare> Vei petrece în M=n\stire [i în pustnicie pân\ la
cea din urm\ a ta r\suflare?
 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI753

R\spuns> A[a, ajutându-mi Dumnezeu, cinstite p\rinte.

Întrebare> Te vei p\zi pe sine]i în feciorie, în întreaga
în]elepciune [i în cucernicie?
R\spuns> A[a, ajutându-mi Dumnezeu, cinstite p\rinte.
Întrebare> P\zi-vei pân\ la moarte ascultarea cea c\tre
Proiestos [i c\tre toat\ fr\]imea cea întru Hristos?
R\spuns> A[a, ajutându-mi Dumnezeu, cinstite p\rinte.
Întrebare> R\bda-vei toate sup\r\rile [i strâmtor\rile
vie]ii celei singuratice, pentru Împ\r\]ia cerurilor?
R\spuns> A[a, ajutându-mi Dumnezeu, cinstite p\rinte.

Apoi cite[te Preotul chemarea aceasta>

Vezi, fiule, ce fel de f\g\duin]e dai St\pânului Hristos.
Pentru c\ îngerii sunt de fa]\ nev\zut, scriind m\rturisirea
ta aceasta, care [i va fi cerut\ la a doua venire a Domnului
nostru Iisus Hristos. Deci, te pov\]uiesc pe tine la via]a cea
mai des\vâr[it\, dup\ cum s-a ar\tat a fi via]a Domnului,
m\rturisindu-]i care se cuvine ]ie a le primi [i de care se
cade a fugi. Deci, lep\darea de sine, nimic altceva este,
dup\ cel ce a zis> Decât o f\g\duin]\ a Crucii [i a mor]ii.
Deci, cunoa[te c\ din ziua de ast\zi vei fi r\stignit [i omorât
lumii prin cea des\vâr[it\ lep\dare. Pentru c\ te lepezi de
n\sc\tori, de fra]i, de femeie, de copii, de p\rin]i, de
rudenii, de prieteni, de iubi]i, de cei obi[nui]i, de gâlcevile
cele din lume, de griji, de agoniseli, de averi, de de[arta [i
zadarnica dezmierdare [i slav\< [i ai a te lep\da nu numai
de cele zise înainte, ci înc\ [i de al t\u suflet, dup\ glasul
Domnului ce zice> Cel ce voie[te s\ vin\ dup\ mine, s\ se
754 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI

lepede de sine [i s\-[i ia Crucea sa [i s\-mi urmeze mie.

Deci, de ai ales cu adev\rat a-i urma lui [i dore[ti f\r\
minciun\ a te chema al lui ucenic, g\te[te-te dintru aceast\
vreme de acum, nu c\tre odihn\, nu c\tre negrijire, nu
c\tre desf\t\ri, nu c\tre altceva din cele pe p\mânt îndulci-
toare [i veselitoare< ci c\tre nevoin]e duhovnice[ti, c\tre
înfrânarea trupului, c\tre cur\]irea sufletului, c\tre
s\r\cie des\vâr[it\, c\tre plâns bun, c\tre toate cele
întrist\toare [i dureroase ale vie]ii celei f\c\toare de
bucurie, dup\ Dumnezeu. Pentru c\ ai [i a fl\mânzi, [i a
înseta, [i a fi gol, [i dos\dit, [i batjocorit, [i oc\rât, [i gonit,
[i de multe alte întrist\toare înconjurat, cu care via]a cea
dup\ Dumnezeu se închipuie[te. {i când acestea toate le vei
p\timi, bucur\-te, zice Domnul, c\ plata ta mult\ este în
ceruri. Deci, cu bucurie bucur\-te [i cu veselie vesele[te-te,
c\ ast\zi te-a ales pe tine [i te-a desp\r]it Domnul Dumnezeu
de via]a cea lumeasc\ [i te-a pus ca înaintea fe]ei sale, întru
izvorârea rânduielii monahice[ti, întru ost\[irea vie]ii celei
cu chip îngeresc, întru în\l]imea petrecerii celei urm\toare
celor cere[ti< lui îngere[te a-i sluji, lui cu toat\ întregimea
a-i lucra, cele de sus a le cugeta, cele de sus a le c\uta,
pentru c\ petrecerea noastr\, dup\ Apostolul, în ceruri
este. O, chemare nou\! O, d\ruirea Tainei! Al doilea Botez
iei ast\zi, frate, prin bog\]ia d\ruirilor iubitorului de
oameni, Dumnezeu. {i de p\catele tale te cur\]e[ti [i fiu al
luminii te faci [i însu[i Hristos Dumnezeu împreun\ se
bucur\ cu sfin]ii s\i îngeri de a ta poc\in]\, junghiind ]ie
vi]elul cel hr\nit. Cu vrednicie de aceea chem\rii umbl\<
 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI755

dep\rteaz\-te de împ\timirea celor de[arte< ur\[te pofta

care c\tre cele de jos te trage pe tine< tot dorul t\u mut\-l
c\tre cele cere[ti< nicidecum s\ te întorci la cele dinapoi, ca
s\ nu te faci stâlp de sare, ca femeia lui Lot sau precum
câinele ce se întoarce spre a lui v\rs\tur\ [i se va împlini
spre tine cuvântul Domnului< c\ nimeni, pun=nd mâna sa
pe plug [i întorcându-se la cele dinapoi, îndreptat este întru
Împ\r\]ia cerurilor, pentru c\ nu este ]ie mic\ primejdia,
f\g\duindu-te acum toate cele mai înainte zise a le p\zi,
apoi a nu te îngriji de f\g\duin]\< sau c\tre cea mai înainte
vie]uire de al doilea a alerga sau de p\rintele (cel duhovnicesc)
a te desp\r]i [i de fra]ii cei ce împreun\ se pustnicesc sau
r=mâind [i cu def\imare vie]uind zilele tale< de vreme ce
mai grele vei avea îndrept\rile, decât cele de mai înainte, la
înfrico[ata judecat\ a lui Hristos, cu cât de mai mult dar te
îndulce[ti acum. {i mai bine era ]ie precum zice cuvântul,
a nu te f\g\dui, decât a te f\g\dui [i a nu da. Nici iar\[i s\
socote[ti, cum c\ în vremea cea trecut\ a petrecerii tale
aici, destul te-ai nevoit c\tre nev\zutele puteri ale vr\jma-
[ului. Ci cunoa[te, c\ mai vârtos de acum te vor primi pe
tine mai mari nevoin]e ale luptei celei c\tre dânsul> dar nu
va avea t\rie asupra ta nicidecum, îngr\dit pe tine aflându-
te cu puternic\ credin]\ [i dragostea c\tre pov\]uitorul t\u
[i cu îndreptarea cea c\tre toat\ ascultarea [i smerenia.
Pentru aceasta gone[te de la tine neascultarea, împotriv\
cuvântarea, mândria, pricirea, râvna, zavistia, mânia,
strigarea, hula, mâncarea pe ascuns, îndr\zneala, priete[u-
gul cel deosebit, m\gulirea, sfada, cârtirea, [optirea,
756 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI

câ[tigarea cea osebit\ a vreunui tic\los lucru [i pe toate

celelalte chipuri ale r\ut\]ii, pentru care vine urgia lui
Dumnezeu peste cei ce fac unele ca acestea [i a se înr\-
d\cina începe întru dân[ii stric\torul sufletelor. Mai vârtos
dar în locul acestora câ[tig\ cele cuviincioase sfin]ilor>
iubirea de fr\]ie, lini[tea, blânde]ea, cucernicia, cugetarea
dumnezeie[tilor cuvinte, citirea, p\zirea inimii dinspre
spurcatele gânduri, lucrarea dup\ putere, înfrânarea,
r\bdarea pân\ la moarte, spre care p\rinte f\g\duin]ele [i
tocmelile tale le-ai dat întâi [i pân\ în sfâr[it m\rturisirea
celor ascunse ale inimii tale f\-o, dup\ cum dumnezeie[tile
înv\]\turi hot\r\sc. C\ci zice> Se botezau m\rturisindu-[i
p\catele lor.
Întrebare> Acestea toate a[a le m\rturise[ti, spre n\dejdea
puterii lui Dumnezeu [i întru aceste f\g\duin]e a îng\dui
te f\g\duie[ti pân\ la sfâr[itul vie]ii, cu darul lui Hristos?
R\spuns> A[a, ajutându-mi Dumnezeu, cinstite p\rinte.

Apoi zice Preotul rug\ciunea aceasta>

Deci, întru tot înduratul [i milostivul Dumnezeu, care
deschide preacuratele îndur\ri ale neurmatei bun\t\]ii
sale, fiec\ruia ce vine c\tre dânsul, cu dorire [i cu fierbinte
dragoste, care a zis> De va [i uita mama pe fiii s\i, iar eu nu
te voi uita pe tine. Acela [tiind [i dorin]a ta [i c\tre g\tirea
ta va ad\uga puterea cea de la sine spre împlinirea
poruncilor lui, s\ te primeasc\, [i s\ te îmbr\]i[eze, [i s\ te
apere, [i s\ ]i se fac\ ]ie zid tare dinspre fa]a vr\jma[ului,
piatr\ de r\bdare, pricin\ de t\rie d\t\tor, de bun suflet
 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI757

câ[tig\tor, al b\rb\]iei împreun\ nevoitor, împreun\

culcându-se, împreun\ sculându-se, îndulcind [i veselind
inima ta cu mângâierea Sfântului s\u Duh, învrednicindu-
te pe tine [i p\r]ii sfin]ilor [i a cuvio[ilor p\rin]ilor no[tri,
a lui Antonie, a lui Eftimie, a lui Sava, [i a celor împreun\
cu dân[ii. Cu care s\ mo[tene[ti Împ\r\]ia cerurilor, întru
Hristos Iisus, Domnul nostru, c\ruia este slava [i ]inerea,
st\pânirea, împ\r\]ia [i puterea, împreun\ cu Tat\l [i cu
Sfântul Duh, acum [i pururea [i în vecii vecilor. Amin.
Apoi însemnând Preotul cruci[ capul celui ce se tunde de trei ori, zice>
Domnului s\ ne rug\m. {i întorcându-se spre r\s\rit zice>
Cel ce e[ti Atoate]iitor, St\pâne, prea înalte Împ\rat al
slavei, cel ce împreun\ cu viul [i Ipostatnicul Cuvântul t\u
[i cu Duhul adev\rului celui ce din tine purcede, st\pâne[ti
toat\ zidirea cea nev\zut\< Dumnezeule, cel ce [ezi pe
Heruvimi [i cu întreit sfânt glas de Serafimi te lauzi
neîncetat, c\ruia î]i stau de fa]\ mii de mii [i întunerice de
întunerice de sfin]i îngeri [i o[ti de Arhangheli. Tu e[ti
lumina, ceea ce lumineaz\ pe tot omul ce vine în lume,
rugat fiind de Preasfânta N\sc\toare de Dumnezeu [i
pururea Fecioara Maria [i de toat\ cereasca ta adunare a
celor întâi n\scu]i în Ierusalim, caut\ cu ochi milostiv spre
smerenia robului t\u (N), care s-a f\g\duit [i a m\rturisit
înaintea multor martori, une[te cu darul cel d\ruit lui de
la str\mo[i al punerii de fii [i al Împ\r\]iei tale prin sfântul
Botez, monahiceasca aceasta [i a Chipului îngeresc
f\g\duin]\. A[az\-l s\vâr[it pe piatra cea tare [i duhovni-
ceasc\ a credin]ei celei întru tine< înt\re[te-l pe dânsul
758 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI

întru t\ria puterii tale [i-l îmbrac\ pe dânsul cu întru tot

întrarmarea Sfântului t\u Duh. C\ nu-i este lui lupta c\tre
sânge [i trup, ci c\tre încep\toriile, c\tre st\pânirile, c\tre
]iitorii de lume ai întunericului veacului acestuia, c\tre
duhurile vicleniei. Încinge mijlocul lui cu puterea adev\-
rului, [i-l îmbrac\ pe dânsul în zaua drept\]ii [i a bucuriei,
[i-i încal]\ picioarele lui întru g\tirea Evangheliei p\cii.
În]elep]e[te-l pe dânsul a lua asupr\-[i pav\za credin]ei,
întru care va putea stinge toate s\ge]ile vicleanului cele
înfocate, [i coiful mântuirii a-l primi [i sabia duhului, care
este graiul t\u, sprijinind negr\itele suspinuri ale inimii
lui. Împreun\ num\r\-l pe dânsul cu ale[ii t\i, ca s\ se fac\
vas al alegerii tale, fiu [i mo[tean al Împ\r\]iei tale, fiu al
luminii [i al zilei, al în]elepciunii, al drept\]ii, al sfin]irii, al
izb\virii. F\-l pe dânsul organ bineviersuitor, psaltire vese-
litoare a Sfântului Duh< ca de aici cu sporire dezbr\cându-
se de omul cel vechi, cel ce se stric\ dup\ am\girea cea
iubitoare de dezmierdare a [arpelui celui cu multe chipuri,
s\ se îmbace cu noul Adam cel dup\ Dumnezeu zidit întru
cuvio[ie [i întru dreptate. Înt\re[te-l pe dânsul ca totdea-
una s\ poarte r\nile [i Crucea lui Iisus pe trupul s\u, prin
care lui lumea s-a r\stignit [i el lumii. Închipuie[te întru
dânsul> Fapt\ bun\ adev\rat\ a purta [i nu pl\cerea
oamenilor sau lui[i pl\cere, întru r\bdare buna credin]\,
iar în buna credin]\ iubire de fra]i [i ascultare. D\ruie[te-i
lui priveghind, lucrând, dormind, sculat fiind, în psalmi [i
în cânt\ri duhovnice[ti îngere[te, a te oglindi pe tine întru
curat\ inim\ [i a se închina ]ie Dumnezeului celui singur
 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI759

viu [i adev\rat, întru bucurie a lui negr\it\. C\ a ta este

împ\r\]ia, [i st\pânirea, [i puterea, [i ]ie se cuvine toat\
slava, cinstea [i închin\ciunea, Tat\lui [i Fiului [i Sfântului
Duh, acum [i pururea [i în vecii vecilor. Amin.
Alt\ rug\ciune> Domnului s\ ne rug\m.
Sfinte, Doamne al puterilor, Tat\l Domnului nostru Iisus
Hristos, binecuvinteaz\ pe robul t\u (N), pe care l-ai chemat
la duhovniceasca ta c\mar\ cea de nunt\, [i-l învrednice[te
pe dânsul a fi al t\u cuvios rob. În]elep]e[te-l pe dânsul,
toarn\ peste dânsul darul [i priceperea cea de la St\pânito-
rul Duhul t\u. Împuternice[te-l pe dânsul întru r\zboiul
cel împotriva nev\zutului vr\jma[. Ridic\rile asupr\-i cele
ale trupului cu puternic\ t\ria ta doboar\-le. D\-i lui a-]i
binepl\cea ]ie întru laud\ [i slavoslovie necontenit\ întru
cânt\ri la bun\ vreme, întru rug\ciuni bine primite, întru
sfat drept, întru inim\ smerit\, întru fapta vie]ii, [i a blân-
de]ii, [i a adev\rului. Învrednice[te-l pe dânsul a-]i binepl\-
cea ]ie în blânde]e, în dragoste, întru s\vâr[ire, întru cuno[-
tin]\, întru b\rb\]ie, [i a-]i aduce ]ie laude, [i slavoslovii, [i
rug\ciuni întru miros de bun\ mireasm\. S\vâr[e[te-i
via]a lui întru cuvio[ie [i dreptate ca pentru necontenit\ [i
nespurcat\ unire cea c\tre tine, s\ se învredniceasc\ cere[tii
tale Împ\r\]ii. Cu darul, [i cu îndur\rile, [i cu iubirea de
oameni a Fiului t\u celui unuia n\scut, cu care binecuvân-
tat e[ti împreun\ cu întru tot Sfântul [i bunul [i de via]\
f\c\torul t\u Duh, acum [i pururea [i în vecii vecilor. Amin.
Apoi întinzând Preotul mâna spre sfânta Evanghelie, care st\ pe Analog
760 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI

înaintea icoanei Mântuitorului, zice>

Iat\, Hristos nev\zut aici st\ de fa]\. Vezi c\ nimeni pe
tine nu te sile[te a veni la acest Chip. Vezi c\ tu de bun\ voie
voie[ti logodirea marelui [i îngerescului Chip.
R\spuns> A[a, cinstite p\rinte, de bun\ voie.

{i dup\ f\g\duin]\, zice c\tre dânsul Preotul>

Ia foarfecele [i mi le d\ mie.
Pe care, luându-le de pe Evanghelie, le d\ în mâna preotului o dat\,
s\rutându-i mâna [i foarfecele.
Iar preotul luându-le, zice>
Iat\, din mâna lui Hristos le iei pe dânsele. Vezi, dar, cui
te f\g\duie[ti, de cine te apropii, de cine te lepezi.
Apoi zice>
Bine este cuvântat Dumnezeu, care voie[ti ca to]i oame-
nii s\ se mântuiasc\ [i la cuno[tin]a adev\rului s\ vin\ cel
ce este binecuvântat în vecii vecilor.
Deci, preotul îl tunde cruci[, zicând>
Fratele nostru (N) î[i tunde p\rul capului s\u, în numele
Tat\lui [i al Fiului [i al Sfântului Duh. S\ zicem pentru
dânsul> Doamne miluie[te.
{i se cânt\ de fra]i> Doamne miluie[te (de trei ori)

C|MA{A

Apoi îmbr\cat fiind cu c\ma[a, apuc\ preotul de mânecile c\m\[ii [i

blagoslovind, zice>
Fratele nostru (N) se îmbrac\ cu haina veseliei, în
 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI761

numele Tat\lui [i al Fiului [i al Sfântului Duh. S\ zicem

pentru dânsul> Doamne miluie[te.
{i la fiecare stih, cel ce se îmbrac\, s\rut\ mâna preotului [i a Egumenului
(de va fi de fa]\) [i ve[mântul ce se binecuvinteaz\. Iar fra]ii cânt\> Doamne
miluie[te (de trei ori).

DULAMA
Apoi ia preotul dulama [i, binecuvântând-o, zice>
S\ zicem pentru dânsul> Doamne miluie[te.

SCHIMA
Luând preotul schima, zice>
Fratele nostru (N) se îmbrac\ cu cuculiul ner\ut\]ii,
coiful n\dejdii de mântuire, în numele Tat\lui [i al Fiului [i
al Sfântului Duh. S\ zicem pentru dânsul> Doamne
miluie[te.

ANALAVUL
Luând preotul analavul, zice>
Fratele nostru (N) ia analavul în numele Tat\lui [i al
Fiului [i al Sfântului Duh, luând Crucea sa pe umeri [i
urmând St\pânului Hristos. S\ zicem pentru dânsul>
Doamne miluie[te.

BR+UL
Luând preotul brâul, zice>

Fratele nostru (N) î[i încinge mijlocul s\u cu puterea

adev\rului, în numele Tat\lui [i al Fiului [i al Sfântului
Duh. S\ zicem pentru dânsul> Doamne miluie[te.
762 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI

RASA
Apoi luând preotul rasa [i binecuvântând-o, zice>

S\ zicem pentru dânsul> Doamne miluie[te.

SANDALELE
Apoi, binecuvântând preotul sandalele, zice>

Fratele nostru (N) se încal]\ cu sandalele spre g\tirea

Evangheliei p\cii, în numele Tat\lui [i al Fiului [i al
Sfântului Duh. S\ zicem pentru dânsul> Doamne miluie[te.

MANTIA
Apoi luând mantia, Preotul zice>

Fratele nostru (N) ia Mantia, al marelui [i îngerescului

Chip, spre podoaba de nestric\ciune [i de cur\]ire în
numele Tat\lui [i al Fiului [i al Sfântului Duh. S\ zicem
pentru dânsul> Doamne miluie[te.

POTCAPUL
Binecuvântând potcapul, zice>

S\ zicem pentru dânsul> Doamne miluie[te.

CAMILAFCA
Luând [i camilafca, Preotul zice>

Fratele nostru (N) a luat marele [i îngerescul Chip, în

numele Tat\lui [i al Fiului [i al Sfântului Duh. S\ zicem
pentru dânsul> Doamne miluie[te.
 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI763

METANIILE

Apoi luând metaniile, preotul zice>

S\ zicem pentru dânsul> Doamne miluie[te.

Deci, îmbr\cat fiind, fra]ii cânt\ Troparele acestea, glasul al 4-lea>

Îmbr\ca]i-v\ în ve[mântul mântuirii, încinge]i-v\ cu

cing\toarea întregii în]elepciuni, primi]i semnul Crucii,
picioarele cele în]eleg\toare întrarma]i-le cu armele
înfrân\rii [i ve]i afla odihn\ sufletelor voastre.
Bucura-se-va sufletul meu de Domnul, pentru c\ m-a
îmbr\cat pe mine cu haina mântuirii [i cu ve[mântul
veseliei m-a înf\[urat, ca unui mire mi-a pus mie cunun\ [i
ca pe o mireas\ m-a împodobit pe mine cu podoab\.
Iar preotul zice aceste rug\ciuni> Domnului s\ ne rug\m.
Doamne, Dumnezeul nostru, cel credincios întru porun-
cile tale [i nec\it întru darurile tale [i negr\it întru iubirea
ta de oameni< cel ce ai chemat zidirea ta cu chemarea
sfânt\ [i ai adus pe robul t\u (N) la duhovniceasca ta via]\,
d\-i lui via]a cu bun chip, petrecere îmbun\t\]it\ [i neo-
sândit\, ca întru sfin]ire petrecând, neîntinat s\ p\zeasc\
chipul cu care cu puterea ta s-a îmbr\cat. Prin hain\ adic\,
întru dreptate îmbr\cându-se< iar prin brâu omorârea
trupului [i întreaga în]elepciune întru sine[i purtând< iar
prin cuculiul, coiful mântuirii pun=ndu-[i< iar prin anaval,
cu Crucea [i cu credin]a împodobindu-se< iar prin
acoper\mântul cel pe deasupra cu podoab\ de nestric\ciu-
ne întrarmându-se< iar prin sandale, ca s\ p\[easc\ pe calea
764 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI

p\cii [i a mântuirii, ca s\ se fac\ înfrico[at potrivnicilor,

nebiruit de r\zboinici, str\in de toat\ dezmierdarea [i
pofta de ru[ine. Ascultare înv\]ându-se, înfrânare unel-
tind, cu canonul pustniciei umblând, ca în Psalmi [i laude
[i cânt\ri duhovnice[ti s\ cinsteasc\ pe întru tot cinstitul [i
de mare cuviin]\ numele t\u< urmând urmelor marelui
prooroc Ilie [i ale sfântului Ioan Înainte Merg\torului [i
Botez\torului, ca ajungând m\sura s\vâr[irii, alergarea s\
s\vâr[easc\, credin]a s\ o p\zeasc\ [i s\ se îmbrace cu
nestric\ciunea îngerilor [i s\ se numere împreun\ cu
sfânta ta turm\ [i s\ dobândeasc\ starea cea de-a dreapta
ta [i s\ aud\ fericitul glas> Veni]i, blagoslovi]ii P\rintelui
meu, mo[teni]i Împ\r\]ia cea g\tit\ vou\ de la întemeierea
lumii. C\reia [i pe noi mo[teni a ne face învrednice[te-ne,
Dumnezeule, cu a ta bun\tate. C\ Dumnezeu al milei [i al
iubirii de oameni e[ti [i ]ie slav\ în\l]\m, Tat\lui [i Fiului
[i Sfântului Duh, acum [i pururea [i în vecii vecilor. Amin.
Preotul> Pace tuturor! Diaconul> Capetele voastre Domnului s\ le
pleca]i.

Doamne, Dumnezeul nostru, du înl\untru pe robul t\u

(N) în curtea ta cea duhovniceasc\ [i îl num\r\ pe dânsul
împreun\ cu turma ta cea cuvânt\toare. Cur\]e[te-i lui
cugetul de poftele trupe[ti [i de am\girea de[art\ a vie]ii
acesteia< [i-i d\ lui necontenit s\-[i aduc\ aminte de
bun\t\]ile cele ce zac înaintea celor ce te iubesc pe tine [i
care pentru Împ\r\]ia ta s-au r\stignit pe sine[i în aceast\
via]\. C\ tu e[ti P\storul [i cercet\torul sufletelor noastre
 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI765

[i ]ie slav\ în\l]\m, Tat\lui [i Fiului [i Sfântului Duh, acum

[i pururea [i în vecii vecilor. Amin.

CRUCEA
Apoi luând preotul Crucea [i dându-i-o în mân\, zice>

A zis Domnul> De voie[te cineva s\ vin\ dup\ mine, s\

se lepede de sine, s\-[i ia Crucea [i s\-mi urmeze mie.
{i s\rutând el Crucea [i mâna preotului, i-o d\ preotul lui în mân\.

F|CLIA
Apoi ia preotul o lumânare aprins\ [i zice>

A zis Domnul> A[a s\ lumineze lumina voastr\ înaintea

oamenilor, ca s\ vad\ faptele voastre cele bune [i s\-l
sl\veasc\ pe Tat\l vostru cel din ceruri.
Apoi binecuvântând preotul pe schimonahul cel nou, îl duce de-l pune în
stran\ iar de este Liturghie, preotul zice> C\ sfânt e[ti Dumnezeul nostru…
[i celelalte. Iar de nu este Liturghie, s\ zic\ ectenia aceasta>
Cu pace Domnului s\ ne rug\m. Pentru pacea de sus… Pentru
pacea a toat\ lumea… Pentru sfânt\ Biserica aceasta… Pentru Prea
Fericitul Patriarhul nostru sau Înalt prea Sfin]itul Mitropolitul (sau
Episcopul) nostru…
Pentru fratele nostru (N) [i pentru acoperirea [i ajutorul
lui de la Dumnezeu, Domnului s\ ne rug\m.
Pentru ca neprih\nit, neosândit [i neîmpiedicat s\ împli-
neasc\ scopul Chipului monahicesc, Domnului s\ ne rug\m.
Pentru ca s\ se lumineze sufletul lui în înfrânare [i
pustnicie, Domnului s\ ne rug\m.
Pentru ca s\ fie sc\pat de toat\ pofta lumeasc\ [i de aple-
766 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI

carea c\tre rudeniile cele dup\ trup, Domnului s\ ne rug\m.

Pentru l\sarea p\catelor [i iertarea gre[elilor lui [i s\ fie
el mai presus de cugetele lumii, Domnului s\ ne rug\m.
Pentru ca s\ petreac\ el în toat\ cucernicia, buna cre-
din]\ [i cur\]ia, Domnului s\ ne rug\m.
Pentru ca s\ se lepede el de omul cel vechi [i ca s\ se
îmbrace în cel nou, cel zidit dup\ Dumnezeu, Domnului s\
ne rug\m.
Pentru l\sarea [i iertarea p\catelor lui, Domnului s\ ne
rug\m.
Pentru ca s\ ne izb\vim noi de tot necazul, mânia,
primejdia [i nevoia, Domnului s\ ne rug\m.
Ap\r\, mântuie[te, miluie[te… Pe prea Sfânta, Curata, prea
binecuvântata…
Ecfonis> C\ sfânt e[ti Dumnezeul nostru… {i îndat\>
Câ]i în Hristos v-a]i botezat, în Hristos v-a]i [i îmbr\cat, Aliluia.
Prochimen. Glasul al 3-lea.
Domnul este luminarea mea [i Mântuitorul meu, de cine m\ voi
teme?
Stih> Domnul este scutitorul vie]ii mele, de cine m\ voi înfrico[a?

APOSTOLUL

Din Cartea cea c\tre Efeseni a sfântului Apostol Pavel citire>

(Cap. 6, v. 10).
Fra]ilor, înt\ri]i-v\ întru Domnul [i întru puterea t\riei
lui. Îmbr\ca]i-v\ întru toate armele lui Dumnezeu, ca s\
pute]i sta împotriva me[te[ugirilor diavolului. C\ci nu ne
este nou\ lupta împotriva trupului [i a sângelui, ci
 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI767

împotriva încep\toriilor [i a domniilor [i a st\pânitorilor

întunericului veacului acestuia, împotriva duhurilor
r\ut\]ii întru cele cere[ti. Pentru aceea, lua]i toate armele
lui Dumnezeu, ca s\ pute]i sta împotriv\ în ziua cea rea [i
toate ispr\vindu-le s\ sta]i. Sta]i, drept aceea încingându-
v\ mijlocul vostru cu adev\rul [i îmbr\cându-v\ în zaua
drept\]ii [i înc\l]ându-v\ picioarele pentru g\tirea
Evangheliei p\cii< peste toate luând pav\za credin]ei, cu
care ve]i putea stinge toate s\ge]ile vicleanului cele aprinse.
{i coiful mântuirii lua]i [i sabia Duhului, care este
Cuvântul lui Dumnezeu.
Aliluia. Glasul al 4-lea.
S\racul acesta a strigat [i Domnul l-a auzit pe dânsul. {i din
toate necazurile lui l-a izb\vit.

EVANGHELIA

Din sfânta Evanghelie de la Matei citire>

Zis-a Domnul> Cel ce iube[te pe tat\l, sau pe mam\ mai
mult decât pe mine, nu este vrednic de mine< [i cel ce
iube[te pe fiu, sau pe fiic\ mai mult decât pe mine, nu este
vrednic de mine. {i cine nu-[i ia Crucea sa [i nu urmeaz\
dup\ mine, nu este vrednic de mine. Veni]i la mine to]i cei
osteni]i [i îns\rcina]i, [i eu v\ voi odihni pe voi. Ridica]i
jugul meu asupra voastr\ [i v\ înv\]a]i de la mine, c\ sunt
blând [i umilit cu inima, [i ve]i afla odihn\ sufletelor
voastre. C\ jugul meu este bun [i sarcina mea u[oar\ este.
{i dup\ Evanghelie, ectenia aceasta>
768 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI

Miluie[te-ne pe noi, Dumnezeule, dup\ mare mila ta… Înc\ ne

rug\m pentru l\sarea [i iertarea p\catelor robului lui Dumnezeu
(N)…
Preotul> C\ milostiv [i iubitor de oameni Dumnezeu e[ti [i
]ie slav\ în\l]\m, Tat\lui [i Fiului [i Sfântului Duh, acum [i
pururea [i în vecii vecilor. Amin.
Dup\ aceea zice preotul deasupra capului celui ce a primit sfântul [i marele
Chip îngeresc rug\ciunea aceasta, la scoaterea sau dezbr\carea cuculiului>

Mult îndurate Doamne, cel ce ai d\ruit robului t\u (N),

prin luarea îngerescului Chip, cuculiul spre coif de n\dejde
mântuirii, neluat din capul lui, pe un dar ca acesta al t\u
p\ze[te-l strângând [i înc\lzind partea cea st\pânitoare a
socotelei min]ii lui despre potrivnicele asupreli neclintit.
C\ci, c\lcând capul prea vicleanului [arpe, c\ruia s-a îng\-
duit a p\zi c\lcâiul lui, s\-[i ridice ochii s\i cei în]eleg\tori
c\tre tine, înfrico[atul [i singurul Cap al tuturor. C\ tu e[ti
luminarea [i sfin]irea sufletelor noastre [i ]ie slav\ în\l]\m,
Tat\lui [i Fiului [i Sfântului Duh, acum [i pururea [i în
vecii vecilor. Amin.
Preotul> Pace tuturor! Diaconul> Capetele voastre Domnului s\ le
pleca]i. Preotul>
Pe cel ce [i-a plecat pe al s\u cap ]ie, capului celui de foc,
nev\zutului [i singurului în]eleptului Dumnezeu, St\pâne,
binecuvinteaz\-l, sfin]e[te-l, p\ze[te-l de toat\ v\t\marea
v\zut\ [i nev\zut\.
Ecfonis> C\ a ta este împ\r\]ia [i st\pânirea [i puterea [i
]ie se cuvine toat\ slava, cinstea [i închin\ciunea, Tat\lui [i
 RÂNDUIALA PRIMIRII SCHIMEI CELEI MARI769

Fiului [i Sfântului Duh, acum [i pururea [i în vecii vecilor.

Amin.
Apoi terminându-se dumnezeiasca Liturghie, i se d\ în mâini
schimonahului celui nou Evanghelia, [i mergând to]i fra]ii pe rând, s\rut\
Crucea [i Evanghelia, întrebându-l cum îi este numele, iar el spunându-[i
numele, fra]ii zic>
S\ te mântuie[ti în Domnul, frate, [i te roag\ [i pentru
noi.
{i pân\ se face s\rutare, se cânt\ aceast\ Stihir\>
Glasul I, idiomel\>
S\ cunoa[tem, fra]ilor, puterea Tainei< c\ pe fiul cel
curvar, care de la p\cat a venit din nou la casa p\rinteasc\,
prea bunul p\rinte îmbr\]i[ându-l îl s\rut\ [i iar\[i îi
d\ruie[te semnele m\ririi sale [i s\vâr[e[te tainic\ veselie
cu cei de sus, jertfind vi]elul cel îngr\[at< ca noi s\ ne
purt\m cu totul vrednici de iubitorul de oameni Tat\, celui
ce l-a jertfit, [i de prea sl\vita jertf\, Mântuitorul sufletelor
noastre.
Otpust>
Dup\ aceea ie[ind din Biseric\, merge schimonahul cel nou la Egumen
pentru binecuvântare, când se fac [i celelalte ce s-au ar\tat la Chipul cel mic.
Se cuvine ca schimonahul cel nou s\-[i schimbe cu totul vie]uirea din putere în
putere, dup\ Apostolul, f\cându-se ca un mort pentru lume pân\ la moartea sa
[i silindu-se a ajunge în b\rbat des\vâr[it întru m\sura vârstei împlinirii lui
Hristos. Iar mai ales acum, în [apte zile s\ se lase de tot lucrul, afar\ de citire,
îndeletnicindu-se numai cu rânduiala Bisericii [i a chiliei sale. În aceste [apte
zile, nu se dezbrac\ nici de ve[mintele marelui [i îngerescului Chip.