GArRE oProoo.
,
.srp.Nr :IHlNrr
g'r'r
TAr NA sFI NTE| ilr pAnrAsAN
, r r'9
$&,
Preot loan
@uhti orodinoalt,
. v.!
lmpirtSgania este o taina mare, prin care credinciogii ortodocgi, sub chipul painii gi
al vinului primesc trupul si sdngele adevirat al lui lisus Hristos, pentru o adevdrat6, reald
impreunare cu El gi deci, pentru primirea vielii vegnice.
Aceastd Sfdnti Taind este in acelagi timp gi jertfa, gi ea are mai multe denumiri:
Euharistia (in limba greaci inseamnd mullumire) - fiindci la Cina cea de Taind, mai intAi a
mullumit, apoi a binecuvintat pdinea gi vinul gi le-a dat ucenicilor sdi si se impdrtageascd;
Cina Domnului ; Cumi necdturd...
Aceastd mare gi dumnezeiascd Taini a fost instituitd de Domnul nostru lisus Hristos
incdinainteaCinei celei deTainS,dupdsdturarcaa5000deoameni cu5paini 9i 2 pegti.
lisus Hristos a fdgdduit s6 dea celor credinciogi Prea Curat trupul gi sdngele Sdu pentru a
dobandi viald vegnicd cand a zis:
*Eu sunt pdinea cea vie care s-a pogordt din cer; de va
mdnca cineva din pdinea aceasfa , viu va fi in veci. $i pdinea pe care Eu voi da pentru
viala lumii este trupul Meu. Adevdrat, adevdrat grdiesc voud, dacd nu veli mdnca trupul
Fiului Omului gi nu veli bea sdngele Lui, nu yeli avea viald ?n voi" (loan 6,51-53).
1
de SfAnta
Toli Sfinlii Pdrinli gi invalatori ai Bisericii, chiar 9i cregti nii care s-au despS(it
Biseric6 in primele veacuri: n i, arme nii, coplii au crezut 9i au invSlat
ci cd cei credinciogi, in Taina u pAinea gi vinul obignuit, ci adevd-
ratultrup gi sAnge al lui
este ochiul credinlei, acela
luminat privegte Pe
mielului curat, Fiul cel de
o fiinli cu Tatil megte trupul gi singele
I Ambrozie zice: "Hrana
Stipdnului cu toati
euharisticd a
care s-a dat cindva
numai in preinchiPuire,
evreilor, Pentru ci
pe cei care o mincau,
noud ni se di intr'ad
piinea de viald a chiar trupul Iui Hristos
ic 9i Sinodul Trulan, canon
ne di viali icd"
cd:
al lui lisus
101
echiul
nlii P
aveau nu cdci pe I cregtin,
I
T
cea de T Miel al lui
incep
Dumnezeu
insemnati gi
gi cu at6t mai
binefdcitoa
gi di iertare de
mult pentru
picate tutu
cei morli degi au
SfAntul C
pdcdtogi, se milostivegfe 9i
fost
I Augustin sPUn: "Cel ce
pentru ei gi Pentru
de viala vegnicd".
nu mdndncd TruPul pentru credinciogi
De aceea de
de folos ca in fiecare zi
impirtdgirea cu truPul
si se imPirtigeasci foarte mul{i crestini care
bdtrl.neli. Allii sPun ca
nu s-au tmPdrtdqit
impartagit ci au lua t doar
s-au im pdrt6git la Pagti,
Sfintele Pagti (P Aine strop
ndi cu Sfdnta impartaganie
@ubiti crodtnoai
lati in continuare care confirmi faPtul cd in Sfinta
Euharistie credincioqii sub nului primesc adevdratul truP 9i
singe al Domnului lisus Hristos
* 1. lstoricul Sozomen una din zilele in care Sfdntul loan Gura
de Aur imPartagea Pe credinciogi,
meie care era moliPsita de erezia
pd rticica din gura ei s-a Prefdcut in
macedoniani. Cum a Primit SfAnta i
9i s-a intors Ia credinla
adeviratd
piatrd. DuPd aceasti minune femeia
dezbrac3nd-o au
*2. CAnd Sf6nta mucenili adusd la judecatd, ostasii
parti ica gi negtiind ce
vlzul cd a cdzuljos o Pirticica din ri. Ostagi au ridicat
este au dus-o la imPdrat. Cand igh s mdna ca sd ia pdrti cica, pirticica s-a
prefdcut in foc, care a PArl it ostagi ars umdrul stang,
* 3. Un gruP de coPii e. Pentru a se distra au hotardt sa
se joace oficiind SfAnta Liturg veneau adesea la Biserica 9i
cunogteau bine rdnduiala Sfintei L usp 6ine vin, au ales o Piatra mare in loc
9i
3
de SfAnta Mas6, pe care au agezat pdinea gi vinul gi au inceput savArgirea Liturghiei. Unul
alegAndu-gi rolul de preot, doi gi-au ales rolui de diaconi iar restul cdntdreli. $i iata cdnd au
voit sd se atingi de pAine sd o sfarme 9i sa se impdrtdgeascS, s-a coborAf foc din cer, a
mistuit piatra gi tot ce era pus pe ea. Copiii de spaimd au cizut la pdmant 9i au rdmas aga
fdrd sd se migte. in aceasta stare i-au gisit pdrinlii 9i numai a doua zi au putut ia
povesteascd ceea ce s-a intdmplat cu ei. Cazul a fost adus la cunogtinla episcopului
locului gi acolo, pe acel loc s-a construit o BisericS.
* 4. Despre Sfdntul Grigore cel Mare se povestegte cd o datd, o femeie nobila a
dus la Biserici prescuri pentru sdvdrgirea Sfintei Liturghii. Cdnd a sosit momentul
impdrtdganiei, femeia s-a apropiat de altar pentru a primi Sfintele Taine. La cuvintele Sf.
Grigore "se dd de viald facitorul Trup al Domnului nostru lisus Hristos", femeiaazlmbit.
SfAntul Grigore a intrebat-o: "De ce ali zdmbit?". Femeia i-a rdspuns: "Pentru mine este
curios Stdp6ne cd tu pdinea pe care eu am pregitit-o cu mdinile mele o numesti trupul lui
Hristos!". Sfdntul Grigore vazdnd negtiinla femeii s-a rugat lui Dumnezeu gi indatd pAinea i
s-a prefdcut in carne iar vinul in s6nge. Aceastd minune au vdzut-o toli cei din Biserica. {
Sfantul s-a rugat acum din nou si chipul trupului s-a prefdcut in chipul painii, iar chipul
sdngelui s-a prefdcut in chipul vinului, cu care a fost impirtagiti femeia care, de atunci
incolo a devenit foarte credincioasd,
* 5. $i iata acum, iubifi credinciogi, incd o intdmplare reald care s-a petrecut acum
cdliva ani intr-un sdtuc din Ardeal. O femeie foarte credincioasd care se ocupa cu cresterea
albinelor (avea stupind) a observat cd de la o vreme nu prea mai merg bine stupii, albinele
produceau pulind miere. Auzise de la o alti credincioasi cd daca pui intr-un stup Sf0nta
impirtdganie, albinele o si dea o produclie foarte mare de miere. Si atunci, a mers la Sfdnta
Bisericd, s-a spovedit gi s-a impdrtdgit, dar, in loc si inghitd Sf6nta impartaganie, a ascuns-o
sub limba gi apoi, ajungand acasd, a bigat-o intr-unul dintre stupi. Peste trei saptimani preotul
satului a avut o descoperire de la Dumnezeu cd aceastd femeie a fdcut altceva decdt trebuia
cu impartdgania. S-a dus la ea acasd Ei a intrebat-o: "De la Dumnezeu am descoperire ca
acum trei s'aptdmAni nu ai inghilit Sfanti impdrtaganie, spune-mi cinstit, te rog, ce ai fdcut cu
ea?". Simlindu-se vadita, femeia a inceput si plAngd gi i-a mirturisit adevarul. Au mers
impreund gi au deschis stupul, gi auzili dumneavo?strd minune: ALBTNELE FACUSERA O
0LADIRE DtN CEARA EXACT CA O BTSERTCUTA tN JURUL SFINTEr TMPARTA$ANil !!!
lVinunat este ce-au facut albinele, dar foarte trist este cd existi o mullime de oameni care nici
mdcar nu gtiu ce este aceea Sf6nta impartdganie. Unii mor neimpirlagili dintr-o mare
neglrlen!5, iar allii (ateii) o refuzA chiar gi pe patul de moarte spre osAnda lor vesnicd.
I
* Soacra Sfdntului Grigore Teologul fiind grav bolnavS, cum s-a impartagit indati
s-a vindecat.
* SfAntul Andrei Criteanul pAna la 7 ani a fost mut, dar cum s-a impartagit a
inceput si vorbeasci,
* Sf. loan Arhiepiscopul Constantinopolului a pus Sfintele Daruri pe ochii unui orb
gi a spus: "Cel ce a vindecat pe orbul din nagtere, sd te vindece gi pe tine!",
Orbul s-a vindecat gi a inceput a vedea.
* Sfantul loan de Kronstadt povestea c6 o femeie bdtrana care scuipa s6nge gi nu
mai putea m6nca nimic, dupd ce s-a impartigit s- a vindecat complet de boala
sa.
4
Cine se impartageste cu regularitate (cel pulin in cele patru posturi mari ale anului)
cu Sfintele Taine, aceluia gi duhurile necurate nu-i pot face nimic. lati cd, o datd Sfantul
lVacarie a intrebat pe diavol: "De ce vi temeli voi cel mai mult Ia crestini?" Si diavolul
i-a rdspuns: "Noi ne temem de ceea ce m6.ncati ooi !!!", adicd de Sf6nta impirtiganie.
ina inte de a trece la combaterea obiecliunilor sectare, este necesar sa vedem ce
pdrere au qegplgs@nta im pd rtdga n ie ca pi i proiesta ntismul u i, si a nu me:
@-admiteprezen1arealdaluilisusHristosinSfantaimparta9anie,dar
nu ad mite prefacerea painii 9i vinului in trupul 9i sdngele Domnului. Dupa el trupul gi
sdngele Domnului sunt aldturi sau impreund cu pAinea gi vinul - (ln pane, cum pane et
I sub pane gi in vino, cum vino et sub vino) - adica paine gi vinul rdmdn neschimbate,
dar se impreund cu ele trupul gi s6ngele Domnului. De aceea, felul acesta de prezenld
I se numeste 9i prin impinare - praesentia per impanationem. La aceastd pdrere gresitd
a ajuns L_glhgruglnind de la analogia dintre Sfanta Euharistie gi intruparea Domnului.
@-inva!5c6inSi6ntaimpdrta9anienuesteprezentDomnulsubnicio
formd SfAnta lmpdrtdsanie este un simplu act comemorativ, o ceremonie care ne
amintegte de cea din urmd serbare a Pagtelui de cdtre [VlAntuitorul cu ucenicii sai. El
spune cd cuvintele de instituire trebuie inlelese in sens figurat: "Acesta este trupul meu
insemneazi acesta inchipuie.ste trupul [Vleu". Sau spune cd atunci cAnd lV6ntuitorul
rosteste cuvdntul "trupul [Veu" are inleles "simbolul trupului Meu".
