STARETUL EFREM FILOTHEITUL

ARTA
MAI\TUIRII

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei

Traducere din greaci
EFREM FILOTHEITUL, arhimandrit
de Ieroschim. $tefan Nufescu
Arta mintuirii / Schitul Lacu - SfAntul Munte Athos
Stareful Efrem Filotheitul ; trad.din lb. greactr de Ieroschim.

$tefan Nufescu. - Bucuregti : Evanghelismos, zorS

ISBN 978-6 o6 -8562-52- o
EDITURA EVANGHELISMOS
I. Nu{escq $tefan (trad)
BUCURE$TI-zor8
2
 I
I

i.

CUPRINS i

OMILIA I Nagterea Domnului 16 OMITIA XY Ndzut-am pe Domnulinaintea 49

OMILIA II Puterea credinfei gi a rugdciunii 2Z mea pururea, cd. de-a dreapta
OMILIA III Nevoinfa in Postul Mare qT mea este ca sd nu md clatini'
OMILIA IV Vedenia unui monah anonim 6z OMILIA XVI Nddejde pentru mAntuirea 2+8
OMILIA V Taina Dumnezeiegtii 8o noastrd, iar nu deznddejde
Euharistii I.

OMILIA VI Cinstita Cruce Duminica ao5 OMILIA XVII 270

i

Sfintei Cruci OMITIA XVIII ,,Dat-ai mogtenire celor ce 28j

OMILIA VII Fericifi cei curafi cu inima, cd aar i,
i
se tem de Numele Tdu,
aceia vor vedea pe Dumnezeu Doamne"
OMILIA VIII ,,AgteptAnd, am aqteptat pe a34
i
l OMILIA XIX Despre iad 294
Domnul gi a cXutat spre mine" I
OMILIA XX Milostenia duhovniceascd 3Ta
OMITIA IX Pdcat si diavol 1'6 OMILIA XXI Cincizecime si Duhul SfAnt fis
OMITIA X ,,Dacdiertdm, vom fi iertalT" 168 (,,Iatd Eu trimit fdgdduinfa
OMITIA XI ,,lnvdgitorule, invdfdtorule, 186 Tatdlui Meu peste voi")
pierim"
OMILIA XII Rizboiul impotriva gAndurilor ag6
OMILIA XIII Jertfa pe Cruce a lui Hristos 2a3 I
OMILIA XIV Heruvicul Dumnezeiestii 232
Liturghii a Darurilor mai
inainte sfinlite

OMILIA I
Nagterea Domnului
,,Hristos Se nagte, slduili-L, Hristos din Ceruri,
futilrnpinali-L, Hristos pe pdrnknt, tnd$a!i-ad..."
(Catavasia Nagterii Domnului)
Pirinfilor,
Omilia mea de astdzi se va indrepta cdtre
dumnezeiasca Naqtere a lui Hristos, cdtre inome-
nirea lui Dumnezeu, pe care nu o poate pricepe
toatd mintea omeneascd.
Pdrintele Ceresc, a Cdrui dragoste este nea-
junsd, a trimis in lume pe Fiul Sdu cel iubit. ,,q
adAnculbogifiei Ei alin{elepciunii qi al cunoqtintei
de Dumnezeu"l. Dragostea nesfArqtiti a lui
Dumnezeu a aflat acest chip al inomenirii, ca sd
aducd aici, jog pe pdmAnt lumina cunoagterii
dumnezeieqti, sd Se aducd pe Sine aproape de
om/ ca sd-l ajute sd-L afle ca pe adeviratul sdu
Pe$jl_prin aceastd cunoaqtere, sd-l aduci pe
l Romani 11,33.
a7
cel surghiunit din nou in locul cel de odinioari,
in Rai. tn acest chip a rAnduit mAntuirea omului.
La fel cum diavolul s-a folosit de garpe ca
sd-i doboare pe cei intdi-ziditi qi prin ei pe tot
neamul omenesc gi a reusit, cu ingdduinla lui
Dumnezeu, tot astfel qi Hristos, prin acest chip
al inomenirii Sale a vrut sd ingele gi sd-l doboare
pe cel care a inselat pe om gi sd i-l rdpeascd
asemenea unui fut, ca sd-l elibereze gi s6-l ducd
din nou nu intr-un rai pdmAntesc, ci intr-unul
duhovnicesc gi ceresc.
Cum a devenit Fiul lui Dumnezeu om? Lu-
mina cea preastrdlucitoare a Dumnezeirii Sale a
acoperit-o cu firea omeneascd gi astfel pdmAntul
a putut primi sFrL gd,zduiascd pe Dumnezeu qi
omul sd vorbeascd cu El. tmpdratul impirafilor
gi Domnul domnilor a vrut sd Se nascd din Fe-
cioara Maria ca Om. $i nu a avut nici cea mai
mici locuin{4 nici pulind cdldurd, nici mdcar
o cdsufd simpld, pe care o are gi cel mai sdrac
om pe pimAnt! A vrut sd evite slavele gi cinstir-
ile gi L-a primit smerita pegter5. Dar Tatdl Ce-
resc, Care qtie sd sl5veascd, a trimis steaua, pe
acel inger luminos, care propovdduia ca o gurd
 1g
la toatd firea NaEterea Fiului Sdu. ingerii cAn-
tau: ,,Slavd intru cei de sus lui Dumnezeu gi pe
pdmAnt pace, intre oameni bundvoire". Pdstorii
cu ochii lor simpli se minunau gi binevesteau
bucuria aceasta mare, cd S-a ndscut impdrat pe
pdmAnt. Iar magii, luminali de Dumnezeu qi ei,
alergAnd" au ajuns avAnd ca pov5luitor steaua
luminoasd, spre a se inchina necunoscutului
pe pdmAnt Dumnezeu gi s-au minunat, fird sd
poatd lua parte la taind. PAnd gi animalele gi caii,
care ii urmau pe pdstori, s-au adunat in jurul
dumnezeiescului Prunc gi-L priveau cu mirare
gi uimire.
Maica Domnului, Fecioara Maria, care s-a
invrednicit gi ea de o neasemdnatd cinste, aceea
de a deveni Maica lui Dumnezeu, fecioard fi-
ind, fdrd de sdmAn{d qi fird de bdrbat, la o vArstd
atAt de micd, se minuna gi, fiindcd nu putea
sd cuprindd cu mintea ei, se intreba: ,,Cum se
nagte om, fdrd sd se petreacd cele firegti si cum
Dumnezeu Cel neincdput incape in preasfAntul
ei pAntece?".Privea cu ochii ei cei fecioregti qi se
minuna; inima ei era plind de o nesfArgiti dra-
goste cdtre dumnezeiescul Prunc.
a9
Hristos a voit cafdrd de mdretie dumnezeias-
cd sX Se arate aici pe p5mAnt qi sd Se nascd in-
tr-o pegterd sdrdcicioas5. Potrivit SfAntului Isaac
Sirul Dumnezeu S-a irnbrdcat in acest vegmAnt
al smereniei qi a coborAt pe pimAnt, ca sd poatd
sd intAlneascd pe om. $i astfel, omul si zidirea
au putut veni in comuniune cu El. Altfel, ar fi
trebuit ca focul cel dumnezeiesc si ardd gi pe
om, gi zidirea.lnsd smerenia lui, ca un veqmAnt
dumnezeiesg L-a cuprins gi astfel, Dumnezeu
S-a apropiat cu dragoste 9i impreund-pdtimire.
Evanghelistul Ioan spune: ,,CuvAntul Trup S-a
ficut gi S-a sildgluit intre no7"2. Dumnezeu a
luat trup omenesc, a devenit Om desdvArqit, fdrd
insd de pdcat, ca sd ne facd pe noi prietenii gi fiii
Sdi prin renastere.
Milostivirea, smerenia, jertlasi ascultarea au
fost cele care L-au adus pe Hristos pe pdmAnt.
Dacd nu l-ar iubi pe om, nu S-ar fi smerit pe Sine
pAnd la sfArgit, in chip desdvArgit, implinind
dumnezeiasca ascultare,,fdcdndu-Se as cultdtor
pAnd la moarte, gi inci moarte pe Cruce"3. Hris-
2Ioan1., 14.
3
Filipeni 2, 8.
 20
tos nu a venit ca sd facd voia Sa ci voia Tatilui
Sdu ceresc sd o sdvArgeascd. $i a sdvArqit-oin chip
preasldvit, de vreme ce cu puterea Sa a nimicit
cu totul pe diavolul gi iaduf slobozind din robie
pe om. LuAndu-l pe acesta pe umerii Sdi ca pe o
pradd,l-a adus gi l-ainfdfiqat Tatdlui ceresc gi S-a
ind[at biruitor la Cer, implinind cu desdvArgiti
supunere porunca Lui. $i prin ascultarea aceas-
ta I-a ddruit Nume mai presus de orice nume,
Numele lisus, care inseamnd MAntuitor.
Scopul lui Dumne zev rru a fost doar sd-l mAn-
tuiascd pe om prin Fiul Sdu, Care a venitin lume, ci
prin viala lui Hristos a voit sd ne lase o invdldturd
dumnezeiascd, o lumini neinserati, astfel irrcAt cel
care voiegte sd se mAntuiascd, sd poatd sd plqeascd
prin aceastd lumind cdtre Dumnezeu.
De la Nagterea lui Hristos invdldm dragostea
curatl,,lipsitd de interes, iar nu dragostea care are
in ea interes. Hristos ne-a iubit, I S-a fdcut mil5
de noi ca de nigte oameni ce eram instrdinafi sub
pdcat. Ne-a vdzut rdnifi, plini de rdni grozave qi
urAt mirositoare, dar nu S-a scArbit de noi, ci S-a
apropiaN ne-a cuprins in brafe qi ne-a vindecat.
invdfdm, de asemenea smereni4 lepddarea de
27"
sine, tiierea voii gi desdvArgitaimplinire a ascultd-
rii. ,,Tot cel trufag necurat este inaintea Domnu-
Iu{'4, spune Scripfura. Dimpotrivd, tot cel smerit,
mireasmd este inaintea lui Dumnezeu. AtAt de
mult S-a plecat pe Sine, incAt a ajuns sd spele qi
picioarele Ucenicilor Sdi. Dumnezeu S-a incins
cu qtergarul gi a ingenuncheat inaintea omului
ca si-i spele picioarele. Creatorul in fafa creaturii,
Cel Nepatimitor inaintea celui pdtimag Cel curat
inaintea celui murdar, ca sd ne arate cd smerenia
este singurul drum, care l-a izbdvrtpeom de orice
greutate demonicd. Pentru aceast4 sdne strdduim
sd ne asemdndm cu Hristos in dragoste frdfeascd,
in lepddare de sine, fir smerenie, in desdvArgitaim-
plinire a ascultdriifald de voia lui Dumnezeu.
Hristos nu a ardtat ascultare numai fafd de
Tatdl Sdu ceresc, dar qi aici pe pdmAnt avea
desivArgitd ascultare fafd de Maica Sa cea dupd
trup qi de pdrelnicul sdu tat5, logodnicul losif.
Dumnezeu a fdcut ascultare de om, pe cAnd
noi ne ingreuiem sd ne supunem, pentru dra-
gostea lui Dumnezeu, chiar gi fafd de pdrintele
cel duhovnicesc. Sd iubim din tot sufletul nos-
a
Pilde 14 5.
 22
tru smerenia lui Hristos. ln orice sd aducem
inaintea noastrd pe Hristos gi sH cugetdm ce a
fdcut aici, ce a fdcut acolo. 9i p" acestea sd le fac
gi eu. Acela fdrd de pdcat, iar eu foarte pdcdtos.
Acela Dumnezeu, iar eu om. Acela pentru mAn-
tuirea mea, eu nu am cunoasterea aceea de a le
face pe toate desdvArgif cel pulin sd md strddui-
esc sd le fag ca sd-mi mAntuiesc sufletul.
Vin din nou la Nagterea lui Hristos. Pen-
tru aceastX mare gi negrditd cercetare a Sa pe
pdmAnt vd voi citi cAteva gAnduri din rugdci-
unea unui suflet:
,,Nagterea Domnului! Clopotele sund armo-
nios, aizice cd au un har deosebit astdzigi foarte
dulce cAntd: Hristos Se naqte, slivifi-L; Hristos
din Ceruri, intAmpinafi-L; Hristos pe pdmAnt,
indlfafi-vd... Aqadar, Hristoase al meu, bine ai
venit la noi, bine te-ai ostenit pe pdmAntul nos-
tru, locul surghiunirii noastre. Ai venit sd vezi
halul in care ne-a adus neascultarea gi indepdr-
tarea noastrd de Tine. Sd fie binecuvAntate in-
trarea T4 Naqterea Ta gi iegirea Ta, invierea Ta.
Te lSuddm cu tot sufletul nostru. Lacrimile curgt
se preling singure; bucuria dd gi ia. Dumnezei-
4
egtile insufldri ale dumnezeieqtii degertdri sunt
de nesuferit pentru veselia lor! Dumnezeulmeu,
ce Dumnezeu minunat eqti! CAt eqti de mdref!
RdmAn ca lovit de tr5snet trecAnd din uimire in
uimire! Ce va fi oare in lumea cereasc5!
O, dumnezeiescul Prunc, cAt de simplu gi de
smerit gi fdrd zgomotai venit lAngd noi! Nagterea
Th cea fdrd zgomot seamdnd cu rdcoarea lind gi
cu zdpada ce cade noaptea linigtit gi ddruiegte
atita albeafd naturii gi foarte multd bucurie gi
veselie omului. CAfi prunci nu s-au ndscut in
aceastd noapte! insd acest Prunc este intruparea
Adevdrului gi a Dragostei; este Dumnezeu Cel
mai inainte de veci Care S-a intrupat.
<Nagterea T4 Hristoase Dumnezeule, rdsdrit-a
lumii lumina cunoqtin{ei.;. Singura cunoastere
precum lumina dumnezeiascd a risipit intu-
nericul gi a izgonit minciuna. Omul a cdpdtat
busold. Adevdrul a venit, lumina a rdsdrit gi
cdldtorul descurajat a gdsit calea. O lumina lui
Dumnezeu! CAt de mult il luminezi pe om in
rugdciune gi-l faci sd iasd din sine gi sd fie rapitin
extaz. O, Lumind vrednicd de iubit, cAt de mult
Te doresc, tAnjesc dupd Tine, Te iubesc mai mult
 24
decAt orice! CAnd vei veni sd md rdspl5tegti cu
frumusefea Ta? Nu gtii cAt de mult Te agtept! $i
aceasta pentru c[ sunt orb qi mi impiedic gi fac
pdcatele lumii.
Hristoase al meu, Soareinfelegdtoq, cAt de mult
s-a instipAnit minciuna zeilor mincinogi, inainte
de a veni Tu prin Nagterea Th! Luminile obscure
ale poefilor gi filosofilor nu au fost in stare sd ri-
sipeascd intunericul dens al ateismului. Ai venit,
Lumind unicd, nemaiintAlnitd, mAntuitoare, in
acea noapte rece de iarni in Betleem. Te-ai fdcut
mic, ca sd ne faci mari; ai devenit neputincios, ca
si ne faci puternici. Ai venitin lume plAngAnd" ca
sd ne qtergi lacrimile noastre.
O, cAt sufir cd rrt' ai gisit un loc in toatd lumea!
$i aceasta ca sd avem noi un loc in impatEtia Cer-
urilor. O, Iisuse al meu! Ce degertareinfricoqdtoarq,
pe care ai fdcut-o pentru noi, apostafii, ca sd ne
impaci cu Thtdl Tdu, pldtindu-ne datoria cu Jertfa
pe Cruce gi cu PreasfAntul Tdu SAnge! ..lle-ai smerit
pAnd la moarte qitrcd moarte pe Crucelr. Caincre-
menit stau inaintea negrditei Thle smerenii, fiind-
cd eu, omul din fire smeri! am egoisminliurrtrul
meu, care aratd trtunericul neqtiinfei mele.
25
Rugdcir.rnealui Iisus Hristos igi continui linig-
tit gi fdrd zgomot lucrarea ei. Mintea mea este at-
rasd; o trage cAntarea <<Hristos Se nagte, sldvifi-L...>.
Dumnezeul meu, Hristoase al meu, dar ce eqti?
Inima mea e aproape gata si se spargA atAt de
dulce eqti! Ce sd spun? Md minunez de Tine! Ca
o lumAnare se topegte inima mea, fiindcdin toate
sunt nevrednic gi neisprdvit. CAnd Te voi vedea
Pdrintele meu? Nu voi trdi, dacl se va intAmpla
aqa ceva, cici care fire ziditd Te poate suferi? Dul-
ceafa Th depdqeqte orice rafiune gi cuvAnt.
Prdznuif| popoare, Nagterea lui Hristos, sdl-
tafi cu veselie, cdci este unicul Creator al Univer-
sului, dar qi Singurul Care umple inima de dra-
goste qi iubire dumnezeiascd. Mi minunez, md.
cutremur, nu gtiu ce sd spun despre Dumnezeu,
Pdrintele meu. Pe Cine avem Dumnezeu! Iar noi,
oamenii, nu gtim ce se petrece cu noi. Sufletul
meu sdrac prdznuieqte de dragoste gi plAnge in
brafele lui Dumnezeu. Bucurie fie dumnezeies-
cule Prunc, iar mie mAntuire. Triieqte in veci gi
preasldvegte-Tle!".
Din ieslea smereniei gi dragostei, sd ne bine-
cuvinteze cu Dumnezeiasca Lui Nastere. Sd ne