CATRE cRE;rrNIrr

* \rr oR]
rJr(To,oqra
[N{
od DESPRE

TAINA SFINTEI SPOVEDANII

,.

Inmginea de J.atri ne at'cttti, itt ntod foarte

Privind in naturd. rLe-am Putea
tncltipLti cd ctsa aratd. in J'ata lui
Dumnezeu un om care nu s-a
.tpovedit de "amar de ani" sau
niciodatd ln viatd. Povara pdca-
telor nu-i usor de dus. Ele
deJormeazd si trupul si sufletuL...
Si totLLsi: "Dqcd ne mdrturisim
pArrttin noastre, credincios este
El (Dumnezeu) si drePt ca sd ne
ierte pdcatele." (loan l:9)
sagesri r', cutn, ingerul pe care Jiecare dintre noi
l-a Strimit de lrt I)unne:eu, Ssrin Taina SJh.ntultri
Botez, ne indectmttd ,;ti mergem la SJiinta Ne-um putea inchiprti t:d ttsct rtralti
mdrtut'isiJdra t't.t-sine, toate
Bise ric:ii pentrLt Q ne
ce s-ct.spovetLit.
i.{tt ont cittpit
pricatele,la rLn preot ciuhovnic. f n ar:elasi tinp,
Vet ticulitcttea .rpirituali o dti
diavolul "ne trage de mdrtecd" sd ntr mergent
cut'iitenict sufletului.C[tt cLe usor se
la spot,edctnie. ,setpii care se t'iid in caLe utt arbore drepl ,tpt e Lunrinu
t iclic:a
inchipuiesc pdcoteLe noastre nenldrturisite.
,soareltti, tot 0su cle usor se vtt
ridica si clreptul !t.rlava lui
I)umne:eu, .si la leL .si cel ce .s-tt
LrsLrrat de tireut(ite( pacate lor pritr
Ttt i tt,t 5.1 i rr t c i .\ l,ot e,!u rt i i.

PREOT IOAN
@uhin creolincioli
Dumnezeu l-a creat pe om "Dupi chipul gi aseminarea Sa" (Facere 1,27). L-a creat cu
suflet nemuritor, aga cum EI, Dumnezeu, este nemuritor. Prin cdderea sa, Adam nu a pierdut tot
harul lui Dumnezeu, cdci, a cdzut prin ispita diavolului. Astfel cd, harul 9i arvuna mAntuirii au
rdmas in om, gi numai celui ce se leapddd de Dumnezeu,i se ia harul Duhului SfAnt.
'
q^)) S5 nu uitdm niciodatS un |ucru: HRISTOS NE VA CERE SOCOTEALA DE TOATE
VAnS1ELE, ceci, chiar 9i gridinaruluiii place "floarea sau roada timpurie". De aceea, fericit este
acela care se pregdtegte din tinerele sd stea inaintea Judecdtorului Suprem.

DE UNDE VINE ACEASTA PENUVURE DE POCAINTA SIU SPOVEDANIE?

pOCAINTA - a se pocdi - in limba greacd se spune METANOIA, iar in limba latind -
pENITENTA inseamnd gi pdrere de riu, o datd cu fdgaduinla de indreptare, pentru pdcatele 9i
gregelile sdvArgite.
 DAR, CE BSTE DE FAPT SPOVEDANIA?
Spovedania, este una din cele gapte Sfinte Taine ale Bisericii Ortodoxe, gi constd in
mdrturisirea pdcatelor la preotul duhovnic, cu sinceritate gi cu ciinfi. Spovedania, este o Taind
Sfdntd, care se sdvdrgegte de insugi Hristos, in Duhul Sfdnt, prin episcopii gi preolii ortodocai. Prin
spovedanie, credinciosul primegte iertarea pdcatelor sdvdrgite dupa botez, 9i impacarea cu
Dumnezeu gi cu comunitatea liturgicd al cdrei membru este. Dacd, lisus Hristos nu ne-ar fi l6sat
aceastd Taind a Spovedaniei, cu tolii ne-am fi dus in iad.
SPOVEDANIA este " MAna lui Dumnezet)" care ridici din picate, gi de aceea se mai
numegte gi " al doilea botez". tVulfi oameni nici nu gtiu ce este pdcatul, ba chiar spun plini de sine:
"Pirinte eu nu am nici un picat!". $i, de fapt, pdcatul este o realitate, gi incd una centrald a
existenlei urtore: Cea mai mare gregeald este aceea de a ignora pdcatul, de a nu-l bdga in
seamd sau, gi mai grav, de a afirma cd n-am pdcdtuit.
..DACA Z'CEM CA PACAT NU AVEM, NE AMAGIM PE NOI
IAtd CC SCriE iN BibIiC:
iruqtne $t ADEVARUL NU ESTE irurnu Nol. DAcA ztcervl cA n-nru pAcAruff, iL
FACEM MINCINOS S! CUVANTUL LUI NU ESTE iUrRU NOI" ( I loan 1 , 8 - 10 ).

IATA, DUPA FIECARE PACAT PP

CARE-L IUARTUNIS ES TE CRES TINUL
- ORTODOX, tI CADE CATE UN
SARPE DIN GURA ($ARPELE FIIND
s- SIMBOLUL PACATULUI, DE LA
cApEnna DIN RAI), cEEA cE
iNsr,RuNA cA, LA A DouA vENIRE,
UANTUITORUL NU.L VA INTREBA
DE TOATE PACATPIE MARTURISITE,
SUB EPITRAHIL, IN TAWE SFINTE,I

I
SPOVEDANII.

ESTE ADEVARAT CA DUMNEZEU A CERUT PRIMEI FAMILII DIN RAI POCAINTA?

Da, este adevdrat cd Dumnezeu a cerut spovedanie lui Adam gi Evei in Rai, atunci c6nd,
dupd ce au gregit, i-a luat la intrebdri: "Adame, unde egti?"; "Cine fi-a spus cd egti gol?"; "Eva,
pentru ce aificut aceasta?". $i pe Cain il intreabd Dumnezeu: "Unde este fratele tdu?", "Ce ai
fdcut?". Dumnezeu voia, dupd cum ugor se poate vedea, sa-i facd s5-9i mdrturiseascd pdcatul.
ix vncruul TESTAMENT A EXISTAT PocAINTA?
Da. Pocdinla igi are inceputurile incd din Vechiul Testament: " $i va mirturisi picatul
siu, care a picituit. $i va aduce Domnului pentru cele ce a gregit o mielugea din oi, jertfd
pentru picat, gi se va ruga preotul pentru picatul ce a sivirgit gi se va ierta picatul."
(Levitic 5,5 - 19 ). Deci, trebuie sd remarcdm cu luare aminte cd, chiar gi in Vechiul Testament tot

2
 preotul era intermediarul, adicd cel ce mijlocea cdtre Dumnezeu pentru iertarea pdcatului.
Gdsim, de asemenea, qi la proorocul lezechiel versetele urmdtoare: " DE ACEEA VA VOI
JUDECA PE VOI DIN CASA LUI ISRAEL, PE FIECARE DUPA CAIIE SALE, ZICE DOMNUL
DUMNEZEU; POGAITI-VA $t VA ITTOARCET! DE LA TOATE NELEGTUTRTLE VOASTRE, CA
'
NECREDINTA J-
SA NtiVE TiE PICOICA.
LEPADATT DE LA VOI TOATE PACATELE VOASTRE CU CARE ATr GRE$IT $r VA
FACETT O rNtMA NOUA $r UN DUH NOU. DE CE SA MURITT VOr, CASA LUr TSRAEL? CACr
EU NU VOIESC MOARTEA pACATOSULU|, Z\CE DOMNUL DUMNEZEU; ITTORRCETT-VA
DEC!, 9l TRAITI!" ( lezechiel 18, 30 - 32 ).

DE CINE, $I CAND A FOST INSTITUITA POCAMTA SAU SPOVEDANIA

CA SFANTA TATNAZ
Ca Sfdntd Taind , POCAINTA a fost instituitd de insugi tV6ntuitorul lisus Hristos, Care,
venind de la rdul lordan, igi incepe misiunea Sa prin indemn la pocdinld, atunci cdnd rostegte
prima Sa predicd: "pocAtJt-VA cA S-A APRoPIAT iueAnalh GERURILoRj' ( tVatei lV, 17).
$i, de fapt, acelagi indemn il rostise gi Sf. loan Botezdtorul: "POCAIJI-VA CA S-A APROPIAT
iUeAnAllA CERURILOR" (lvlatei 3,2). lisus Hristos le fdgdduiegte apostolilor aceastd putere de a
ierta pdcatele oamenilor, aga cum rezultd cAt se poate de clar din versetele urmdtoare: "$l-Tl VOI
;A Ti;Ciiiriirupnnnfiir CiiuRrLo-R, gr oRrcE vEr LEGA pE eAMANT vA rt recnt gr-r.r
cEFiURt, $t ORICE VEt DEZLEGA PE pAtVtArurVA Fl DEZLEGAT $l-N CERURI" (lMatei 16, 19).
Sa-u, aga cum rezultd din alt verset: "ADEVARAT GRAIESC VOUA; ORICATE VETI LEGA
pE PAMANT VOR Ft LEGATE gr-N CER, $r ORTCATE VETr DEZLEGA PE PAMANT VOR Fr
DEZLEGATE Sl iN CER." (tVlatei 18, 1B)
Dacd din cele doud versete de mai sus rezulta fagaduinla de a ierta, puterea pentru a
sdv6rgi aceastd Sfdnta Taind le este incredinlatd efectiv Sfinlilor Apostoli, a treia zi dupd inviere,
cdnd lisus Hristos, intrdnd prin uqile incuiate le spune: "PACE VOUA ! PRECUM M'
MINE TATAL. VA TRIMIT $l EU PE VOl" (loan 20,21).
lubili credinciogi, sd fim foarte atenli la cuv6ntul VOI cdci prin el tV6ntuitorul se referd la
APOSTOLI. EPISCOPI Si PREOTI gi nicidecum la cei care umbld prin tramvaie, trenuri, prin
parcuri, pe scdrile blocurilor gi vor sd ne rdtdceascd de la dreapta credinld = ORTODOXIA.
,,$t.
ztcAND ACESTEA. A SUFLAT ASUPRA LOR $l LE-A ZIS: LUATI DUH SFANT"
(loan 2A,22).
De aici se poate vedea ce $l PREOTII au harul Duhului SfAnt, prin hirotonie. Avem vreo
dovadd cd preolii au harul Duhului Sfant? DA! Avem apa sfinlitd de la BOBOTEAZA, care nu se
mai stricd niciodatd!
"cARoRA VET| TERTA PACATELE. LE VOR FI TERTATE $l CARORA LE VETI TINE,
VOR Fl TINUTE" (loan 20,23).lVAntuitorul a spus deci apostolilor "VETI IERTA" gi nu a zis VOI
IEHTA. Acest "VETI" este un pluralgi, deci, se referd la APOSTOLI, EPISCOPI9I_PREOTI. Sfinlii
Apstoli s-au indl{at la ce r, dar au ldsat pe episcopi gi preoli ca urmagi ai or.Deci, PACATELE
LE IARTA ,SUS HRISTOS PBIN PREOTI iru
DUHUL SFANTI
tx rncEA LUI MoISE, ExISTA pocAINTA prxrRu PAcAros?
' in legea datd evreilor nu exista pocdin!5 pentru pdcdtos, rdspldtindu-se cu moartea pentru
moarte.
perufRu VIATA,
t $i, sco!6ndu-se ucigagul chiar de Ia altar pentru a fi omordt ... "VIATA
OCHI PENTRU OGHI, OiruTC PENTRU DINTi, IVIAruA PENTRU IVIAruh, PICIOR PENTiTU
plctoR, ARSURA PENTRU ARSURA, UMFLATURA PENTRU UMFLATURA" (tegire 21,
12-25).
Cine purta pe el o povard sdmbdta, sau fdcea vreo lucrare, chiar de s-ar fi cait gi ar fi promis
cd nu mai face, nu era iertat gi trebuia sd moard. Cine ar fi fdcut foc in casd sAmbdta, trebuia sd
moari (legire 31 ,18). Dacd curvea cineva, negregit trebuia omordt ( Levitic 20, 10 - 21 ).
Pe cAnd, in legea cea noud a lui Hristos, in Evanghelie, nu este tot aga. Aici se spune:

-1
 I "Pociifi-vi, cici s-a apropiat impirdlia cerurilor" ( lvlatei lV, 17 );
. "Facefi deci roadi, vrednicd de pocdinfi" ( ttlatei 3,8 )'
| "Pociifi-vd gi credeli in Evanghelie" ( ti/arcu , 15 );1

r "Hristos este sfdrgitul legii" ( Romani 10, 4 ).

CUM TREBUIE SA NN PREGATIM PENTRU SPOVEDANIE ?

tt/aiint6i, trebuie sd ne cercetdm cugetul, sd ne facem un examen al congtiinlei. Trebuie sd

ne procurdm un indreptar de spovedanie, gi cu o coald albd in fafa sd cercetdm fiecare din cele
aproape 500 de pdcate scrise acolo. Pe care le-am fdcut, le scriem pe aceastd hdrtie, o bdgdm in
buzunar gi dupd ce am postit gi noi, cel pu[in trei zile, ne alegem un preot duhovnic, cdruia in
timpul spovedaniei ii citim pdcatele scrise pe hdrtie. La iegirea din Bisericd ardem h6rtia pe care
ne scrisesem pdcatele. Acest preot duhovnic este o "cdlduzi in drumul cdtre Hristos". Astdzi
toatd lumea vorbegte de doctor de familie 9i de avocat de familie, dar de PREOT DE FAMILIE nu
vorbegte aproape nimeni! Or, preotul este cel mai important, pentru cd in cele trei mari momente,
cruciale, ale vielii noastre: botez, cununie, inmormdntare, el trebuie sd fie l6ngd noi.
Sd nu ne fie rugine sd mdrturisim pdcatele noastre, cdci, diavolul ne ia ruqinea c6nd pdcatuim
gi ne-o dd c6nd vrem sd ne spovedim. Deci, sd nu ne fie nicidecum rugine 9i sa mdrturisim tot, sd
iruncam afarddin noi mizeriapdcatelor, cdcidacd minlim sau ascundem vreun pdcat la spovedanie,
pdcatele nemdrturisite, indoite le vom avea pe suflet, cu greutatea, durerea, 9i mustrarea lor: il
;,NU-1t FtE RUgtNE A-Tt MARTURIST PACATELE" (Sirah 4, 28 ). Se nu spunem in scaunul
l
mdrturisirii cd nu avem pdcate, aduc6ndu-ne aminte de cuvintele Sf. loan Evanghelistul, care
,;oncA zlceu cA'pAcar NU AVEM, NE AMAcIM PE Nol iN$lNE $l ADEVARUL NU
=i.",
ESTE iruTnu NoI. DAcA mAnTURISIM PACATELE NOASTRE, CREDINCIOS ESTE
(DUMNEZEq gl DREpr, cA sA NE rERrE PACATELE $l SA NE CURATEASCA_?F IoArA
NEDREPTATEA" (l loan 1, 8-9).Sd nu uitdm cd, SfantulApostol Pavel se socotegte: "GEL DINTAI
DINTRE pACATOgl" (l Timotei 1,15), iar SfAntul lacob zice: "TOTI GRE$IM MULT" (lacob 3,2).
Aga cum lenjeria se spalS cu detergent, tot aga qi sufletul nostru trebuie spalat, dar nu cu
detergent, nu la magina de spdlat, ci, prin spovedanie la un PREOT - DUHOVNIC.

DAR DUPA SPOVEDANIE CUM TREBUIE SA NN PURTAM?

tVai int6i, trebuie sd ne implinim cu bucurie gi fdrd int6rziere canonul de pocdinld, certarea
pdrinteascd pe care ne-a dat-o duhovnicul pentru ispdgirea pdcatelor gi indreptarea sufletului.
Zaheu vamegul gi-a rdscumpdrat pdcatele prin ajutorarea sdracilor 9i despdgubirea celor pe
care i-a nedreptalit (Luca '19,8); vrijitorii din Efes igi ard ca(ile (Fapte 19,17-19), pdcitosul din Gorint
dupd ce mai intAieste dat afard din Bisericd (l Corinteni 5,5), se indrepteaza (ll Corinteni 2,6-11) ... I
metanii,
Cele maiobignuite canoane de pocdinld sunt: rugdciunile de iertare gide pocdinld, posturl, I
etc.
citire din ca(ile sfintl, ddruiri, oprire da la Sf. impdrtdganie, stdtuiri, despdgubiri, milostenii, .t
Se mai cere de la cel spovedit: fugd de pricinile pdcatelor, paza poruncilor 9i peste tot sd
arate roade de indreptare "FACETI ROADE VREDNICE DE POCAINTA" (Luca 3,8) Roadele
acestea se aratd in omorArea picatului, in urmarea virtulilor 9i a faptelor bune: "NOl CARE AM
MURTT pACATULU;, CUM VOM MAt TRAIitt
pACAf?" (Romani 6,2).

DAR DE CATE ORI TREBUIE SA NB SPOVEDIM PE AN?

Tot cregtinul trebuie sd gtie cd, este dator sd se spovedeascd, aga cum invald a patra poruncd
a Bisericii: CEL PUTIN de patru oripe an, in cele patru posturi, sau CEL PUTIN o datd pe an cei plecali
din lara gicare nu au ?n preajmd o Bisericd Ortodoxd. Dacd cineva este bolnav, sd se spovedeascd cat
mai des 9i cAt mai grabnic, ca sd-gi curele 9i sd-gi innoiascd neincetat,,haina sufletului".

SECTANTII NE REPRO$EAZACA, IENTAREA P AcarnroR vINE DIRECT DE LA

DUMNEZEU NU PRIN MIJLOCIREA oR.

Textele aduse ca argument, ca cel cu ieftarea sldbdnoguluidin Capernaum, femeia pdcdtoasd,

4
SE CTANTII NE REP SUNT OAMENI P $r cA roTr
OAMENII $r ATUN CI ES TE CU NE CA UN pAcAros SA IE RTE PACATELE
ALTORA.

nAsputtsi
Este adevdratcd, preoliifiind oameni pot avea 9i ei umbre sau scdd eri in viald, dar am spus
deja cd, in taina Pocdinlei sau a Spovedaniei, nu preotul iartd prin puterea sa pdcatele celui ce se
spovedegte, ci tot harul lui Dumnezeu. Preotul, chiar pdcdtos fiind, poate avea acest dar, cdci, 9i
SfAntul Apostol Petru a fost pdcdtos, fiindcd s-a lepddat de Domnul gi invdldtorul sdu, 9i totugi, a
primit acest dar. Deci, preotul deasupra pdcatelor sale, de care va rdspunde insugi, are in el darul
pe care l-a primit prin Taina Preoliei de a lega gi dezlega pdcatele'

ix iuacwE sE vEDE cuM, oMUL CARE sI-A

uARruzusIT ToATE pAcarnlE LADUHovNIC, ESTE
*C(INUNA
INCuNUNAT DE iNCBnUl pAzIfOn CTJ
IERT{,RII". A9A sI NoI sA xr, utARruntslM TOATE
I
pAcnrelE NoASTRE, sI sA Nu uITAu cA:
,,DIAVOLUL NE IA RUIINEA CAND
P\CATUIM, SI NE.O ADUCE CATTIN VREM Si
NE SPOVEDIM".

c/" 1, 7, c,t tz/tn ctatt,

lstoria ne mdrturisegte c5, totdeauna omul gi-a dat
seama de rdutatea pdcatului, 9i a incercat felurite mijloace
pentru a scdpa de pdcat, 9i in acelagi timp pentru a se
impdca cu Dumnezeu. Astfel, unii se biciuiau pdnd la sdnge, allii se imbrdcau in sac ai-gi puneau
cenugd in cap, petrecand in plAns, post gi rugiciune, allii aduceau jertfe de animale, allii mdrturiseau
pdcaiele in public, allii le scriau pe hdrtii gi apoi le aruncau pe ape curgdtoare spre a se duce 9i ele
cu apete. oecl, sE VEDE cAr DE lvtulr AU sTMTIT oAMENll NEVoIA DE A-gl DEScARcA
SUFLETUL DE GREUTATEA PACATELOR, CU ALTE CUVINTE, DE A SE SPOVEDI.
Aceastd necesitate fireascd a spovedaniei este vizibila 9i azi. Unii, nu pot muri pAnd nu-gi
destdinuie o crimd, sau altd faptd rea care le apasd congtiinla. Allii nu pot mdnca sau bea in linigte
fdrd aceastd descdrcare, cdci, dupd o faptd rea, mustrdrile conqtiinlei aduc pe om mai aproape de
Dumnezeu, de,,ochiul neadormit al lui Dumnezeu" care vede 9i gtie totul. Unii, dezndddjduili, se
sinucid crezand cd in moarte este singura scdpare. Ei sunt cei mai rdtdcili, deoarece prin moarte,
in loc sd se depdrteze de pedeapsa lui Dumnezeu, se apropie mai mult de ea, "igi taie singuri
creanga de sub picioare", pentru cd au pierdut orice prilej sau vreme de pocdin!5, sinuciderea fiind
un pa-at impotriva Duhului Sf6nt, pdcat care nu se iartd in vecii vecilor (lVarcu 3,28-29).
efn hr.letn,",
SAU ORI
DE CATE ORt NE-O CERE CON$TIINTA. $i pe cei din familia noastrd sd-i indemndm la fel, pe
cei cunosculi, iar cdnd cineva este pe patul de moarte, sd alergdm maiintAi la preot 9i apoi la doctor.
Chiar dac5, cei pe care ii vom indemna sd se spovedeascd refuzd, sau motiveazd pe moment,
Sd NU UitdM CA: CUVINTELE DAINUIESC MAI MULT DECAT STATUILE, CUVINTELE
DETERMINA ACTIUNI gi, deci, mai devreme sau mai fdrziu, cu aujutorul lui Dumnezeu, se vor
spovedi gi ei.

-6
 sfintei i-Pi'rtdgaA*.
{dna
o/*n /"i/r*" a7/a*A, o7*r*A * efror|,l**lf**;ei nld co vre */Lu,ne
e9** &r,irh.
"Eu sunt pdinea viefii. Pirinfii vogtri au mdncat mand
in pustie si au murit. Pdinea care se coboari din cer este
aceea din care, dacd mdninci cineva, nu moare.
Eu sunt piinea cea vie care s-a pogordt din cer.
Cine mdnincd din pdinea aceasta viu va fiin veci. lar
piinea pe care Eu o voi da pentru viala lumii este trupul
Meu.
Deci, iudeiise certau intre eizicdnd: Cum poate Acesta
si ne dea trupul Lui sd-L m6ncim?
Si le-a zis lisus: Adevirat, adevdrat zic voud, daci nu
veli mdnca trupul Fiului Omului si nu vefi bea singele Lui,
t
nu ve{i avea viald in voi.
Cel ce mdninci trupul Meu gi bea sdngele Meu are via! e
vegnici, si Eu il voi invia in ziua cea de apoi.
'
Oel ee mfrn0nai lnupul Meu ql bea s0ngele lUeu
nim0ne lnfi:u Mlne El Eu furfi:u eI.' (loan 6, 19'57)

r) 16NF 2 o tl
s

SFANTU L
MAS LU

1
 /
oroo/inoiosi,
Si acum, dupd ce am inleles ci trebuie sd ne spovedim gisi ne.impirt.r?i. cel pulin
de patru ori pe an, si studiem impreund patru aspecte particulare ale acestei probleme:

1, BxrsrA cREDINCIo$I, cARE NU s-AU sPovEDIT $I NU s-4u iurAnrl$rr

I* ilrcioiiir^ifii viafr iil iBi nB cnav' uNII DIN'coprlAnrB sau ar,t'rr DE LA xuxrA)
Fostul
uractunulul

N ESPOVEDIT SI N EIIVIPNNTA$IT
Aici se incadreazd acei crestini care postesc, se roagI, merg Ia Biseric[ in fiecare Duminici, dar care nu s-au
spovedit si nu s-au impirtisit niciodatd. Este ca gi cum ar face cineva liceul dar nu -si-ar lua bacalaureatul, ca si cum ar
termina .inera o faculiate dar nu si-ar lua licenla (nu-i va recunoaste nimeni studiile), sau mai clar, ca si cind ar fi flcut
.ineuu scoala de soferi si n-ar avea carnet. Dac[ I-ar prinde poli(ia i-ar cere carnetul, si nu adeverinl[c[ a terminat scoala.
politistul i-ar zice: "Nu md intereseazd scoala si adeverinta, eu vreau sd v[d cametul, iar dacl nu-l avqi v[ intocmesc
dosar penal". Asa va fi si cu noi dacl vom spune: Doamne, ar1.gle?ut, am postit, ne-amrugat, am fost la Biseric[, dar nu
n"-r, spovedit si nu ne-am imp[rtdsit niciodati (sau din copildrie)... nu ne vom mdntuil

.) EXISTA 9 FOARTE MARESARTE DIN CREDINCIOSI CARE SE SPOVEDESC SI SE

,1T. iIAPANTASESC
)
O SINGURA DATA PE AN.
SPOVE lT si
itttt IT

Postul Sf
Pa;te

NESPOVEDIT I I NEil\4PAnrAglr
Deci, in imaginea de mai sus crestinul s-a spovedit in Postul Pastelui, dar in ce^lelalte trei posturi nu. Si acum
intrebarea: ce atfirnirnai greu un sfert (plcate iertate), sau trei sferturi (pdcate neiertate)? Este clar cd trei sferturi at0rnf,
mai greu si ne trag la osinddl Deci, cu asa putind spovedanie nu ne putem rnAntuil

- ) CARE SE SPOVEDESC SI
EyISTA O MARq PARTE DIN CREDINCIO$I ,
iupAnrAsssc
^)
i
)

.ra DENUMAIDOUAORIPEAN. OVE

si
ivpAnr IT irrlt

Postul Sf.
Pagte Crdciu l
I

N ESPOVEDTT 9l NEiMPAnrAgtr
Postul Criciunului. deci
clncl ani intregi firra
sd ne fi spovedit deloc
(Efeseni 2,8).

.,I .. EXISTA O IITA PARTE D

1
+j
'::::::,'li i,,
hteAnrAqnsc. DAR, CU U SI
)
PAVEL.

si
ivpAnr IT irrrpAnr IT

POSTUISf. Postul Sfintei Postul

Pagte Maria CrSciunului
{,,

NESPOVEDIT $r \ f
NEiMPART, IT
I
Dac[ tot s-a spovedit si s-a s-o fac[ si in cel de-al patrulea post, ca s[ fie asa
imp[rtlsit in trei posturi ale anului,
culrr ar trebui (conform cu porunca a patra bisericeascd), astfel isi pericliteazd mAntuirea!

-8-
t-y*