4*r Khiaiu'el-

6o"ttirt
(
)riL

ixnnonuAwraREA
SI
)
PARASTASELE
CUVENITE

DIN SCRIERILE PARINTELUI

NIcoDrM minolTA

Se tipdreste cu binecuvintarea
Prea Sfintitului Plrinte GALACTION
Episcopul Alexandriei si Teleorntanului

A@APO6
2010
 A'OTA ASTPR4 EDITITI
(ldrticica de fala e.gle olcdtuilci la cererea multor
cititori care si-ett e.rfrintat dorinta de a aL'ea o lucrare
de mici proporlii diu care sa cunosscd ce trebuic sa
.facd alunci cind moare cineru din .fantilie, care sunl
parastasele si soroacele lor si ce hrsenmdtate au lonte
aceslea. Malerialul esle cules din lucrdrile Pdrintcltti
Nicodim lldrtdith. in cea nai m(tre parle ditt
,,Prircglriul Cre:slinesc". la care nu atn ntai.factrl trint-
itere si din ..\'dtnile Vdztluhtrlui" rol. L ,ltrt pislril du!-
entic cortlinuful tet-tului. dar pettlru a inlestri ;j(' .i:i-
lori, a.fosl net:oie de intocnirea a ciit'ta 64ftilr1'11 ;- i1'
asezerea paragrafekn' intr<t anttntili rtrdir:t' ":,,;,':tr
de desfasurarea eft'nineiltelor, .ltrr t-trles ciir':,. :.,rtt.
grafe Si rlirt..inrutrilura tle Crt'dirtla ()rtr,i,,.t:,i .-;::t,t
1952, Si cAlem pctgitti ittstntclite dirt .I it'lr', .';'..-:. ,r
(luna ocl.). Coteu interterttii dl( ilottsirt .1...t,.'...':tt
distirtct prin nbretierea / tt.r. ) ttrtla re'dit'i:t:
Rr-:fllli
Difuzare:
A@4P06 -Bucuresti
Str.\tcntiunii nr.r Sector .l
Cod postal 0ll(r5-r
'lel.0.Zl.2rl06r.l
r"ar: 021.2i06;3J
Tipirit ta NdlfA[ibS Botosani
*uu.nektarius.ro tipografia@nektarios.ro
'l'el,: 073-i 58 00 00 . l'ax: OlJl 5ll 5ll
lsB N 97 8-973-9434-44-7
Qdcatut fi *loutea
1. CE BSTT PACATUT? Plcatul este orice firi-
delege, nclegiuire, riutate. Pdcatul este vrijmasul cel
mai rdu si rnai cumplit al omului pIc'itos. Dumnezeu n-
a ficut nici pdcat, nici moarte in lume. Picatul a \nit
in lume prin neascultarea unora din ingerii revoltati
impotril'a lui Dunmezcu. NIai 6rziu, dupd crearea lumti
materiale si a primilor oameni, Adam si Eva, picatul si
noartea au !nit prin neascultarea acestor proto-
pirinti ai nostri, Picatul a fost $i este cel mai mare riu
din lume, e pericol mare, certarc, pedeapsd, ncrodirea
suf letelor, sflramare, neputintd, intunecare, babilonie,
somn rdu, despuiere, striciciune, slutire, ca ornul ce
doarme, boleste groaznic, ca omul nort.
2. CE ESTI MOARTEA? Nloartea este desp'tutire
a sufletului omenesc de trupul omenesc, dezlegarea
legdturikrr trupesti, risipirea stihiikrr prin care toate
nembrele omencsti stau in stransi leglturi, nelucrarea
organelor si a simnrilor omenesti. Dupi moarte sufle-
tul omenesc nu mai este om, desi rdmine nemuritor.
Asijderea, trupul omenesc, dupd moarte nu mai este
om, ci un cadavru (Hronograf).
3. CUM AU INIRAT PACATUT SI MOARITA iN
LUIID? Pdcatul si moartea au intrat in lume prin zavistia
diavolului, prin amdgirea Evei si a lui Adam. ,,PNntr-un
 trDnorntAnf ttrttl
om a ittrat pclcahil irt lunte si prin pdcat nnrtrtea;
a.vt cri moartect a h'eaft ln toti oanrcnii, petthtr cd irt
acela rnr gresit to{i" (Rorn. 5. 12).
4. DE UNDE vINE cUvANTUt MoARTE?
Cuvintul ,.moarte" pentru prima oara a iesit din gura
lur Dunmezeu. atunci clnd ia dat porunci lui Adam
zicind: ,,Dirt toti pontii rlitt rai poti sa ndnitnci. inr
clin porttttl curto;tintei birrelui si s rdului sn rtu
mcitfittci. citci, in ziuct itt care rei mlnca dirt el. rei
nruri rtegresit" (Ftc.2. 1(r-17).
5. PRIN CATT STAru TRTCE OTII L iT EUS-
TENTA LUI? Dunrnezeu a rincluit ca onlul. alcituit din
suflet si trup, si trcaci pnn trei stlri diferite. carc roate
impreuni constituie r,iata r,remelmci si vesniclt I fie-
ciruia din noi. acestea fiind: 1) \-iata din sanul nranrei.
2) Viata dc pe pimint. J) \riata de dincolo cle nurmrant.
6. PENTRU CE MOARI OIIUL? Omul nroare
pentru ci n-a rdmas in ascultarea in care il asezase
Dumnezeu (Fac. 2, 17). \/rind a fi ce nu erau. a fi ca
Dumnezeu, s-au semetit, s-au umplut de slava desarta.
(ls. Sir. 10, 12-15). ,.Omul zice Sf. \hsile cel Nlare-a
fost creut dupri clripul si asentdnarea lui
Durnnezeu, irtsd pdcahil i-a alterat frunntse[ea
cltiprrltri. tnQleticittd sr(lehtl tn pofie pdtLma.se"
(Cuv. despre martiri). Prin moarte se intrerupe firul
vietii omului pe plmint ca s'i nu mai picituiasc'i.
5
7. Ctlifl AU iltURIT SI NIOR OAIIENII? Oanrcnii
din toutr rirstele, srtlc si stlu'ile. uxlr mtf'cl: Suflctul
sau tluhul iese tlin trup. se rlesplrrte cle el, 1lc urr tirnlt
indelungrt, pini la sfarsitul lutuii ucesteia trcclitotre.
iuvierea obsteascir, pinii la a doua veuire a Donrnului
rlostm lisus Hristos. DuD'.i iesirea sufletului. trupul
rirnrine nlort, firl suflarc, nenrisc';rt frirri nici-o sinrtiic.
8. DUPA IESIREA DIN TRUP. CE SE FACE CU
SUFLBTUT OMUiUI? Dupi resirerr clin trup si clesplr
tirea de el, sufletul se duce la cer, sus, merge la Dunt-
nczcu, Care l-a creat foarte bun. frumos si ntinunat.
9. CE SN FACE CU TRUPUL OMNNESC DUPA
MOARTE? Trupul omenesc dupi moarte se stricii,
fiindci este ficut din materie stricicioas.i, din trupul
lui Adam, cel ziclit din tirini si al Evei clin coasta lui
Adan si al perechilor de oameni striciciosi...
10. DB CB NU SE STRICA SI SUFLETUI OME-
NESC DUPA MOARTEA OMUiUI? Sufletul nu Se
strici pentru c'i e creat din suflarea lui Dumnezeu.
,,Attutci, hfirtd Domntil Dumnezeu firinc\ din pa-
mAnt, a Jdaft pe orn si a snflat in fa{a lti uflare
de tiatit si s-a jiafi
omulfiintd uie" (Fa,c.2, 7, cornp.
Eccl. 12, 7).

(hegd.tirea
penffii
ttffinpinmeanor;tii
1. CUM pOArT OMUr SCepe DE NGRTJORA-
RnA MORTtr SALB? Omul poate scapa de ingrijordrile
iesirii din viaa aceasta prin: Botczul Crestin Ortodox,
implinirea fdgiduintekrr clatc la Sf. Botez. Sf. Sp<rvedurie
adevaratit, Dumnezeiasca Inrparur^s'.1ile cu Preasfintul
Trup si Singe al Domnului m)stru Iisus Hristos,
Dunrnezeu-Omul. prin dezbracttea dc omul rechi si
imbrdcarca cu omul cel nou (Bfs.4.22.24; Cols. 3.9-10).
2. CE G^RRIJA DE CAPETTNIE TREBUIE A
AVEA OMUL IN VIATA SA? Pentru a un sfirsit
crcstinesc, grija de capetcnie a fiecarui ^ve crestin dornic
de mintuire estc: a iubi pe Dumnezeu mai presus de
orice... pc aproapele ca pc sine insusi... si pe vr[smasi
(Mc. 12, 29 33: r{t. 5, 4.i-48). Biserica in rugiciunile ei, ne
indeamna sd cerem printrc altele si acestea: ,,lnger de
pace.. Mila si ia'tare de pdcate... ffirpit crestinesc
uietii noastre, jdra patintd, nenrcirnt si rdspuns
bun la fufricosatr ltdecatd a lui H4stos".
3. PNNTRT' CE TRIMITT DUil{NBZEU OMUTUI
SLABICIUNI SI DURERI iNaNme M0RTII?
f)umnezeu adesbori trimite omului sldbiciuni. duieri,
boli grele, ca omul si-si aduci aminte de moarte si sd
tnnt or nfi nt arr'.r s i p.r rri s f(r-i t' It c u u t tt i t t 7
se pregdteasci crestineste pentru intrarea in viata
vesnicL
4. CAM TRDBUIE A SE PRIGATI CRISTINUI
ilenrrl M0RTII SAIE? crestinul, pisror iau pl+
torit, trebuie a sd pregati de moarte m'irturisind^u-si
picatele si impirtisindu-se cu Dumnezeiestile Taine.
Atunci poate sd-si faci si Sfintul Maslu.
5. CARI-r GRrJA Sr DATORTA CRI$TTMLOR
DIN JURUT MURIBUNDULUI Grija de cipetenie a
acestora este ca. nturibundul si moari grijit: spovedit,
hnpdrtdsit, cu lumlnare aprinsd in mliini, intpicat cu
Dumnezeu, cu semenii sii si cu sine insusi. Crestinul
astfel pregltit, isi poate astepta si intdmpina moartea
cu mai multi seninitate qi curaj. Pregitirea aceasta se
numeste in popor si ,.grijanie". Trecerea din aceastd
viati trecdtoare in cea vesnicd, fdri aceasti pretioasi
pregdtire, este ca un intuneric mare ce se lasi peste toti
neglijentii, un pacat greu ce cuprinde pe toti cei care
au lisat pe muribund si moard negrijit.
6. CUM TRIBUIE A SE PREGAN CNNSNNUT
AMDNINTAT DE MOARTB NAPNESNTCA? C'restinul
.'.
'.rmenintat de boala grea sau de moarte ndprasnici, tre-
buie si se mdrturiseasci pe cit va putea mai bine, mai
aminuntit si mai cu folos si sd seimpdrtiseasci. De nu
i se va putea da Dumnezeiasca Inrpartdsurie, i se da
Agheasmd Mare si sd i se aprindd candeld si luminare
inaintea Sfintelor Icoane.
 tnntornt,ittf,u trt
7. DE CE ESTT ATAT DE TRIBUINCIOASA
SPOVEDANIA SI iilIPARTASNNA PN PRAGT]L
MORTII? Pcntru ci ntirturisil'e'l p.,icatclor, mai nrult
'oricind
decat in cursul vietir. aduce cclui pe ntoarte
iertarca acestor pdcate. linistirca cugetului, impicarca
cu Dumnezeu si cu semenii pe carc ii va fi nedreptzitit.
urit sau pirgubit cu ceva, sau cu care va fi fost certrrt.
Cat privcste Sf. Implirtisanie. ea fiind arvuna vietit
resnicc si chezisia invierii (loan 6, 54), alciituieste
merindca cea mai scumpl si nrai cle pc urmi, cle care
nicr un crestin nu trebuie lipsit si pe care mortul o ia
cu sine pe clrunrul cel lung al vcsnicici. Asa nc povzitui-
esc Sf. Plrinti adunati in Soborul cel dintai tor;ti
lunrea (Niceet,325), in cel de al l3lea canon: ,,lar ^ pen-
tru cei ce pleacl (din viatzi), si se pzizeasci si acum legea
vecire si canoniceascl, incit daci pleacii cineva, sii nu
fie lipsit de merindea cea mai de pe urmi si cea nrai
trebuincioasi..." (Sf. Grigorc de Nissa, can. 5). Sfintul
Trup si Sangc va fi pentru sufletul cclui riposat cel mai
bun tovards, scut si apirltor 'in fata Tronului Judccritii
r
(lnl: Cred. Ort. 1952. pg.'362),
8. POATE STI OMUL CANN VA VENI MOAR.
TEA? Nu poate sti. Numai singur Dumnezeu o stie (NIt.
24, 42 25. t3). Aceasta o pot afla nunrai unii .din
oamenii buni, drepti, pl.Icuti lui Dumnezeu, luntinati,
cdrort Dumnczeu le descoperl. Ceilalti oamcni.
innegriti de felurite picate, nu pot sti apropierea cea-
,. i pn tit-. r,ts,'1c c u t, t tti tt
sului mortii lor, dccit numai prin sl'ibiciunile si
durcrilc cumplite care-i cuprind inaintea niortij lor.
9. PBNTRU CE DUMNEZEU NU A IASAT, CA
OMUI SA STIE ZIUA SI CEAST]I MORTII tUI?
Pcntru folosJl lui. l\{ai intii, pentru c,i de ar'sti omul
ziua. cea mai de pe urmi a nlortii sale. apoi s-ar boteza
la sfarsitul vietii lui. Al cloilea, multi daci ar sti ci
miine mor, ar flrce multime de rdutiti vrijmasilor lor,
ba chiar s-ar desfdta in singele lor, fiind disperati ci nu
nrai au cle vietuit in lume. Asadar, prin acea neitiintd,
scapi de multe rele. Al trcilca, oanrenii nrultiubitori de
sine, tle ar sti cand au sX moari, s-ar strica de cap ingri-
jindu se, tulburindu-se si disperiindu se. Al patrulea, de
ar sti oanrenii sfirsitul lor, dreptii n-ar avea aititz- pllrtd.
pentru prigoanele, primejdiile si ispitele cc suf'eri,
socotindu-se ci stiind cI n-au si moarl atunci, ci nrai
pe urmi, dup:i ani de zile, pentru aceea nu le este jale
de viatzi, nici de trupurile klr, Astfel: de vor birui prinre-
;diile si nu \,'or muri, nestiut fiind sfarsitul lor si din-
du-se pe sine primcfiilor firi sd se intristeze. ei se im-
bracd strdlucit in virtutea cea dupi Dumnezeu.
Astfel, de pildi: cei trei tineri, pentru xceasta sunt
mai liudati si mai vrednicr de mirare, pentru cii desi
nu stiau c:i vor birui sau cd vor stinge para focului cup-
torului ars inseptit si de vor mai fi vii dupi aceea, nu
s-au inchinat chipului ridicat de Nahucodonosor (Dan.
3. l6 18).
 10 lnnrormintarea
10. CRISTINtr ISI POT PRETUNGI VIATA
pRrMEJDUrTd, pRrN'AJUTORUI BrSERrCrr ttrl
DUMNAZEU? Tuturor ne este cunoscut ci Biserica a
randuit si randuieste crestinilor ca in orice fel de strlm-
tordri si primejduiri, sd ceard afutorul lui Duntnezeu
prin rugiciuni. Biserica are rugiciuni si ccreri felurite
pe cit snnt de nulte feluritele nevoi si primejdii. Ea are
rugiciuni ce se zic in timp de holi grele, molipsitoare
si de morti ndprasnice, in timp de foaniete mare si de
ingroziri cumplite, in timp de secetl si de rnulta ploaie,
pentru cei ce sunt sub blesteme, pentru cei legati cu
jurdmant, pentru dezlegiri de blestem, rugdciuni la bol-
navi care nu pot dormi, dezlegiri pentru toate pdca.
tele, rugicituri la casa care se supdrX de duhuri rele si
la cei bintuiti de rcle. Riurile rug:iciunilor bisericesti
care curg de la Altare, ies din malurile lor sc revarsi
peste cimpiile sufletekrr crestine. Strizile, soselele,
drumurile, tinuturile, ntuntii, dealurile, dumbrdvile,
toate trebuie sd se umple de rugdciunile Bisericii lui
Dumnezeu. Aerul pingirit adeseori prin vorbe ntur-
dare, cintece curvesti si misciriciuni. trebuie sd se
curateascd prin rugdciuni insotite de mireasma tdmiie-
rilor si a smirnei. Astfel, prin credinciosia si evlavia
preotilor qi a popomlui drept credincios, cei primej-
rluiti de nloarte infricosatd in felurite forme, doblnde-
sc prelungirea vietii lor, ca odinioariEzechia, impdrat-
ul Ierusalimului (4 irnp. 20, 5{t;18, 5 (t.
-.i l',1 rn - r.r--,'L' t t t t, t rt it t 11
ff
11. SE DIOSEBISTI MOARTEA DREPITLUI
DE MOARTTa pACATOSULUI? Da. Si inc:i mult.
foarte mult. Sfinta Scriptura nc graieste despre aceas-
ta, zicdnd; ,,Sufletelc dreptilor sunt in mina lui
Dunrnezeu si chinul nu se va atinge de ele, in ochii
celor fira dc minte dreptii sunt morti nt deslvirsire si
iesirea lor din lumc li se pare o mare nefericire si ple-
carea lor dintre noi un prapid, dar ei sunt in pace.
Chiar daci in fata oamenilor ei au indurat suferinte.
nddejdea lor estc plind dc nenurire. Fiind pedepsiti cu
putin, mare rlsplata vor primi, cici Dumnezeu i-a pus
la cercarc si i-a gf,sit vrednici dc El. Ca pc aur in topi-
toarc asa i-a lfunurit si ca o jcrtfd de ardere intreagi i
a primit. Straluci-vrrr in ziua rlsplatirii si ca niste scan
tei care se lasi pe miriste asa vor fi. Judeca-vor nea-
murilc si stapdni vor fi peste popoarc. Domnul va
impdrati intru ei in veci... Nelegiuitii vor fi pedcpsiti
dupa cugetul krr r,iclean, pentru ci nu le-a pisat de ccl
drept, iar dc Dumnezeu s-au depirtat" (int. Sol. 3, 1,10).
12. Ct]M ESTB MOARTEA DREPTULUI?
l\{oartea dreptului e foarte plicutd, senind, frumoasx
si ferricird. Sufletul dreptului, care cu mila lui Durn-
nezeu s-a ostenit tL avea oc El in ninte. in cuvint
si in fapti, moartea este bund si plini de bucurii si
veselii vesnice, indat.i ce s-a desplrtit de trup, este
primit de ingerii luminati care il pdzesc si-l duc la
lumind si fericire. Aceasta-i si firesc, pentru cd
12 :ltInIornttitlrdrL'i
sufletele tlreptikrr sc gliscau inrpreunli cu lltgtlii
cltilr de cantl crau arci pe plinrint.
13. CU]TT ISTE MOAR'I'EA PACAT'OSUTUIi
\loartea plc'Jttusului estc groaznicrr. cunrpliti. insplii-
nrintittoare, pelltru cli a vietuit in lunrca aceestt trecli-
toare. cil un vr'.limas al lui Dumnezeu. ..(liurl suflctul
p'.icirtosului p:iriseste trupul. zice Sf. Nlacarie Alcxan-
drinul un nlare nrister se producc. O arnrltl cle de-
moni si cle puteri intunecoase incon;oari pe suflet sil
duc in domeniul br. Nu trebuie si ne mirim de aceas-
ta. Daci omul, fiind pe pdmint, le a dat ascultare si s-rr
ficut sclalul br el cade cu atit mai mult in putcrea lor.
cind pinisestt, lunrea accasttr".
14. cn sE LUCREAzA iN JURUL oMurur rA
MOARTEA LUI? La desp'irtirea sufletului omenesc de
trupul lui, ingerii cei buni si cei rdi se infitiseaz'i inain
tea sufletului. Vederca ingerilor rir, nenrilostivi,
cruzerzd sufletului o tulburare groaznici si nesfiirsiti,
insl va afla o mare mingiiere la vederea si prin pro-
tectia ingerilor celor buni. Faptelc bune ale omului si o
constlnt,i curati, sunt in acel moment o nare bucurie
si un mare ajutor pentru om. Ascultarea, smerenia, rib-
darea si faptele, servesc de mare sprijin sufletului care
urcl spre Domnul, intr-o mare bucurie, insotit de
ingerii cei buni. Sufletul pasionat, p'.ictitos, murdar, es-
te imbrancit la iad de ingerii cei rii si nenrilostivi, unde
va urma si sufere vesnic (Sf. T Studitul).
si paritsf,tsclc trut tt ttt
c IO
Intr-o zi doi ingeri se aratd Sfintului Macarie
Alexandrinul. Unul din ingeri ii zise: .,suflctul unui
picitos, sau al unui drept, este cuprins de spaimi la
vcderea uricio;ilor, fiorosilor, riilor qi nemilostivilor
ingeri. El aude plingerile si suspinurile celor ce il
inconjoari, dar nu poate rosti o vorbi, nici si scoatii
un sunet de glas. El e tulburat, cugetind la inde-
lungatul drum ce are si facd, la noul fel de viati ce are
sI duci si la desp'irtirea sa de trup" (Sf. Nlacarie Alex.).
.,Puterile Dumnezeicsti stau in fata duhurilor nccu-
rate . ingerii luminati infdtiseazi cugetzirilc celc bune ale
sufletului, pe cind Acesta, plin de grotzd., std in mijlocul
ingerilor si al demonilor, zrsteptiind indreptdtirea si sci
parea sa sau osinda si picrderea sa..." (Chiril al Alcx.).
15. CINE SI CUM DESPARTT SUFI,ETUL DE
TRUP? Sufletul iste clespirtit de trup cle ciitre moarte
sau ingerul mortii. ,,Cum pot sd-ti spun - povesteqte Cull
Teodora Sfintului Grigorie de sufcrinla fizici si
simtdmintul de aplsare ce simt cei ce mor? Starea sufle-
tului in timpul despdrtirii sale de corp este asenrenea
situatiei oncdruia ce ar cidea gol in mijloml flicirilor si
s-ar simti redus in cenusd. Cind sosi ora mortii mele,
duhurile cele rele mI inconjurari din toate pirtile. Unele
mugeau ca niste fiare, altele ldtrau precum clinii. altele
incl urlauca lupii. Ele urlau fioroase, mi amenintau, se
pregdteau a se arunca asupra mea si scrisneau cu dintii.
privindu-mi. Eram nimcrtd, de groazd, cind deodatd am
1l lhunornnintart',1
vdzut doi ingeri ce stiteau la dreapta patului meu si ved-
erea lor imi didea indrtne'ali. Atunci demonii se depdr-
tari putin de patul meu... , (\i Rep. pg. 2021).
in fine, veni moartea grozlav de uritd. Ea se asea-
m'ina omului. insi nu avea carne si nu se alclnria decit
din oase omenesti. Ea a adus cu sine mai multe instru-
mente cle tortur* sirbii, slgeti. ldnci, seceri, furci, securi,
si altele. Sufletul meu a inceput a tremura de frica. Sfin-
tii Ingeri au zis citre moartc: ,.FI-ti curind slujba ta si
scapd f<rarte incetisor acest suflet de leglturile trupesti,
cici nu are o mare povari de pdcatc". Moartea s-a
apropiat de mine, a luat o secure si mi-a tliat mai inni
picioarele, apoi bratele; apoi. cu ajutorul altor instru-
nlente, ea a slibit toate mddularelc mcle si le-a despdrtit
unele de altcle din incheieturi... Am pierdut bratele
mele, tot corpul meu era mort si nu putean sd m'i misc,
ca si cum ar fi incetat de a mai fi al meu. DupI aceasta,
ea pregiti o bduturi intr-un vas pe care il apropie de
buzele mele si md flcu si o beau cu sila. Acea b'iuturd
era ant de amari, ci sufletul meu nu a putut sd o
suporte. El s-a infiorat si s-a aruncat afari din corp,
smulgandu-se cu sila... ingerii l-au primit in bratele krr.
Cind m-am intors, am vdzut trupul meu ce zicet
acolo neinsufletit si il priveam ca pe un vesmint de
care m-am dezbrdcx si mi miram foarte mult. ingerii
mi tineau si demonii s-au apropiat de noi, ardtind
pdcatele mele. ingerii adunau f'aptele mele ccle bune
i I ara k uv t tritt
-, srrts e c 15
fdcutein viata mea, cu ajutorul lui Dumnezeu, si din
mila Lui le-au gdsit si se pregdteau sd le punl in cum-
pdnd in fata faptelor mcle celor rele"
16. CUI{ SE FACn cAnTArunEA FAPTTIOR
OMBNESTI iNAN'rBE tUI DT]MNEZEU? HArUI IUi
Dumnezeu, prin oamenii luminati de El, ne incred-
inteazd cd, dupi ultima suflare a omului. faptele lui
sunt puse in cumpind.
a. Dacd parte dreaptd ridicd pe cea snng{ sufle-
tul este primit in Rai, itr Impirdtia Cerurikrr, in mijkrcul
ingerilor.
b. Dacd amdndoud pirtile cumpenei sunt deo-
potrivi. atunci firestc. mila lui Dumnezeu capatd biru-
inta.
c. Dacd, acea cumpini se pleaci spre smnga, dar
nu mult, mila lui Dumnezeu inci plineste lipsa.
d. Cind insd faptele rele pleacd prca mult cumpi-
na spre stinga, judecata cea mai dreaptd rosteste
hotdrirea dupi pdcatele sdvarsite (\l Rep. p. 22).

Ampregdtimpe rdTnvt
pentru tnnomdntare?
r. PENTRU cE sE puN[ rultAxaREa
npntNsA it{ MANI MURIBUNDULUI? Lumtinarea
aprinsi se pune in mina nturibunclului pentru t rrltt
cI viata acestui crestilt, botezat si iurbricat in Hristos,
a fost o lumini pentru sernenii sii. Ci el a urnrat
cuvintul Domnului: ,,Voi suntcti lumina lumii... ma si
lumineze lumina voastri inaintea oamenilor, hcat sli
vadi faptele voastre cele bune si si mireasci pe Tatdl
vostru Care este in ceruri... (NIt. 5, 14-16).
Credinciosii vid in luminarea aprinsa din mana
luminatului muribund Lumina lui Hristos, care lumi
neazd tuturor. Vid lumina cea adev:iratd care luninea-
zd. pe tot omul ce vine in lunre, in lunrea imp.irltiei
Sale... VId pe Cel ce tz:ts si zice pururea in Evanglielia
Sa: ,,Eu sunt lumina lumii. Celce-N{i urmeazl Mie nu va
umbla intru intuneric, ci va avea lumina Vietii" (l Ioan
l, 2; Ioan 8,12;2 Col 4, 4.6). Vid luntinl din lumina lui
Hristos. Luminarea aceasta ne reaminteste de pilda
celor cinci fecioare intelepte, care au intimpinat pe
Mirele lor in miezul noptii luminat (il{r. 25. l-13).
2. CE INSEMI,IATATE ARI PROSOPUT (PANZA
AIBA) LEGAT tA STREASINA CASII? Bucata de
pinzd a;lbd.,legatl la streasini casei, inselnrni biruinta
: i t t t t t rt t t t t,i t t r t ti,r -i i l,.l r-rl-. [rl-ii/t,' tr t,irr i r, t7
l)onrnului lx)stru Iisus Ilristos asupra pticatului.
tliarolului. nrortii si a iadulur. r\ripile suflctului riilx)sat-
uhri, in chipul pitsirikrr zburitoare.
3. PNNTRTJ CE SE TRAG CLOPOTELE DUPA
TRECEREA LA CnLn VESNICI? Tragerca ckrpotclor,
dupi uurrrtea ritposatului si la inrnonuiintarca lui,
vesteste crestinikrr ci, un me mbru dintrc ci s-lt
despirrtit din nrijlocul lor si ii intleanuri si sc roage
pcutru sufletul lui. In acelasi tinrp, ele atluc aminte
tuturor, ci ceasul acesta al nlortii va vcni peste fiecare
din noi. Tragerea clopotekrr inseamni triimbita in
gereascii, ce are si-i cheme pe toti clin morminte, la
infiicosataJuclecati Universald. ,.Nu vi mirati cle aceas-
tq clci vine cezrsul in care toti cei din morminte vor
auzi glasul Fiului lui Dumnezeu... Si vor iesi cei ce au
flimt firpte bune intru invierea vietii, iar cei ce au flcut
cefe rele intru invierea Osindei" (kran 5, 28-)9).
4. DE CB SE SPALA TRUPUL MORTUTUI CU
APA? Trupul mortului se spald peste tot cu apd, clup'i
rinduiala crestinilor apostolici (F. Ap. 9, 37) si lpoi se
sterge. in unele pnrti ie unge cu untdelenn la toate
incheieturile, poate in amintirea ungerilor lui de la llo-
tez si Nlirungcre ca: prooroc, preot si implrat tainic in
Hristos. Spilarea trupului riposatului se face spre
reamintirea ci trupurile dreplilor vor invia in mirire,
dupl sfirsitul acestei lumi trecdtoare (l Cor. 15,144).
Spilarea trupului rlposatului inseamnl curltia

/E lttntor nr,ilrrtrrrt
suflcteasci a crestinului. in siu sc va
care suflctr.rl
infitisa inaintea DrcptuluiJuclecdtor, pentnl a fi jude-
clit si riisplitit dupar faptele sale. ..latri, r'in curancl si
plata NIea este cu Nline. ca s.i dau fieclnria dupir
fiptele lui" (Apc. 'D.12). Spllarca tnrpului r'lposatului
se fuce dupli pikla Domnului Hristos. al crirui 'l'rup a
fbst spllxt cu apii. zicc Sfatrtul loan GurI cle Aur.
Accasta nrai inseamni: cinstirea. draqoste'a rudcniilor
ciitrc rziposat si dorinta lor ca trupul lui sI fle in
t rtr'.ilrttit' inli ntclt I )onrnrr ltti.
5. PENTRU CE SB STROPESTE TRUPUT
nApOSnfuLUI CU AGHEASMA? Tmput riiposatului
se stropeste cu agireasnrl mic'i, arltitrd dorinta casni-
cikrr. rudekrr, prietcnilor si cunoscutilor, ca sufletul
riqrosatului si se inf:ittseze sfintit la infricosata
.f udecat'.t particulzird si universali.
6. oE cE sE ixcsro ocHrr nAposnuron
DUPA CE MOR? Ochii riposarilor cresrini se inihtcl si
li se leagl falcile, aritind ci ei dornt un somn, mai
lung decit cel obisnuit, pind dup'i sfiirsitul lunii lces-
teia trecartoare, pinii inirintea venirii Dreptului Juclec'i-
trrr, Carc va iudeca toatii iumea (loan 5. )129).
7. CE INSEMNATATE ARD UNGBRIA RAPO.
SATUTUI MIRDAN CU UNTDBLENTN? Ungerea cu
unttlelemn a lncheieturilor trupului riposatului nure
an, inscamnd milostivirca pe care o va avea Dreptul
Jucleciitor, cel Atotbun si drept, fati de cl.
St Irt1-,,tr,r-.,'ra iil lrall/fr l!)
8. cE insnittNArHI'E ARE iittnRAr;.rnn.r
ntpOs,tt'ttt,UI CU CA,UASA CURAl'A'/ ()irrrasu
curatii (de la Sf. llotcz. tlac;.t si-lt plistt'at-tt) se intllrtcti
dupa piltla Domttului IIristos, Ctre e first inkisurat itt
giulgiu curat. nou. Aceasta ittsealtttui ittttoirclt
rlposatikrr. dupit invierea cea cle ollste.
9. c[
iNsna.mnAreTf ARE itttgRAc.rRE,t
RAPOSATUI,UI CU HAINEI,E NOI. CTJRATE?
imbrac'lrca rirposatului cu ltaine noi si curate. ne rcAnl-
iutestc cir \lantuitorul, dupir cc a niurit si a fbst colutrat
cle pe Cruce. a fost infiisurat cu giulgm curat. trott. si
ous in nulmrint. Aceasta ntai iuseattuiit si tttuoirrl
iruar,t, durtrt ittt it'rcrt \lluttuittrrultti.
10. Di cE sE iltsnacA nAposar.Il iN EEru
RITB HAINE NOI, SPECIFICE RANGULUI, PROFB.
SIEI SI MISIUNII CE EI AU INDIPIINIT IN
ACEASTA VIATA? Riposatii imbriceti. ficcarc dupir
starea si slujba lor, in haiue, utrifbrnte si r-estnitttc
lunresti, mrlitare. bisericesti... inscantui: credinta uoas-
tri in invierea ntortikrr, in juclecata particuliiri si uni-
versali, la care, fiecare din noi are si dea seirnta, daci
sia implinit sau nu, chcmarea sa pe plrnitrt. intbri-
carea trupurilor cu haine noi, curate, inchipuie
vesmiintul cel nou al ncstriclciunii cu care vor iuvia la
ziuaJudecdtii (1 Cor. 15,42-44).
11. CB INSNNNVATATE ARE ASNZAREA NNUruI-
tOR RA'POSATULUI PE PINPT. iU'TONUA CRUCII?
 t ,t tt,,,-,tt,,,t,
A;ezarea crestinului pe pat, pe masi, pa catafalc, in
sicnu... ne rcamintestc ci el a incetat :r mai lucra, cI el
doarme cu trupul sonur vesnic, pinl la invierea
obsteasci, acoperit cu purerea Sfintei Cnrci. tr{iinile
asezatc pe piept in chip de rugiciune, inscamnl c:i,
riposatul ii roagl pe toti, mai intii szi-l ierte, apoi si se
roage pcntru iertare2r plcatclor lui si odihna vesnici.
12. PENIRU CE SCOT P[ MORTI. DIN CASA SI
DIN BISERICA, cU PIcIoAREtn ifiarumI Pcntiu
ci natura a dispus ca omul si rntre in lumea aceasta cu
capul si si
ias.i cu picioarelc.
13. PENTRU CE SE ASEAZA TNUPUT NAPOSA-
TUI,UI iN SICruU, SI CU TATA SPRX NASANTTI
Trupul se ascazi in sii'riu. pentru a fi ocrotit cle greu-
tatca plmintului, inainte de putrezire. Asijderea pentru
cd trupul niposrtulrri sc afli suh rt.opcrinrantui Cclui
Preainalt. se odihneste suh untbrrr Celui Atoqtuternic
(Ps.90). Sc aseazl cu fata spre r[siirit ca si la Botez, pcn_
tru cd dinsprc risirit a lenit Hristos, Lumina cea aclevl
rat,i si tot dinspre rfsirit va veni El laJudecata viitoare
O{l 24. 271 L C.O. pg. 364). Riposatul se rnai aseazl cu
fata spre risirit: acasd, in biseric.i si in mormlinq pen_
tru ci, nentaiputind sii se roage lui Duntnezeu cu gura,
si lui Duntnezeu nricar cu starclr sa.
se roagc
14. cE i:lsEa,rrrrti pA'zA Ar_sA, LUNGA. cr:
CARX SE ACOPENA TNUPUL RAPOSATULUI?
Trupul acoperit cn pinza albi, lungi. de la crestetul
capului paru-t le tilpile picioarrkrr, urattr cl"r niposlrtrrl sc
rflli sub ltcoprnirrriuttul lliselicii si rl l)orrrnuhli uostl'u
Iisus IIristos. I)uurnezt:u-Onrul.,\cresta inclrrnutc cu-
ritirca suflctclrscli a celui adrlrniit. l)acii ltinzr c criirnri
pristrlrtrt tlt' ltt Sl. firtt'2. irrclriltrrit, trrritilr sullt.lt,lr:crr
dobanditi prin llistrarel pltnli l.,i rrr,,,rrt" lr tlrrptei errtl-
inte crcstincsti. dupi garautie dati lrr Sfintul flotez.
15. DE CE SE PUNE CRUCE DE CEARA, L[[IN,
MNTAL, iU NIUruNE RAPOSATULUI CRESTIN?
Pentru a arita cir el a vietult crestil)este si lui Hristos
si a dat sufletul slu... Ci ,,Cruce..r este pizitoarea a toati
lumea. Crucca este poclolba Biscricii Crucea este st,i-
pinitoarea st:jpitritorilor. Crucea este intlrircl cre-
clinciosilor. (lrucea estc slava ingerilor si a clracilor
rani" (Lunrininilt zilekrr sliptlinrinii nriclcuri si vineri).
Hristos este nedespirtit dc Cruce. Crucea cste
..Semnul Fiului Omului" (NIr. 24, 30). Cmcea este Altar
Dumnezeiesc, sfintenic mare. Crucea are in siue ntari
puteri Dumnezciesti. \'arsi peste alesi binecuvintare
(Fac.'18), salveazi cle pierzare (les. 12. 1-2!). Zclrobeste
ostile vriinlasilor (les. 17, 8 16) si .,salveazi pc Israeliti
de musciturile ucigitoare ale vlzutilor si nev'izutilor
vrljmasi" (Tropar glas 8 la Sf. Maslu). Crucea este o put-
ere mare a lui Dumnezeu (lCor. 1, l8-2i). Sf. Apostoli si
toti Sfintii s-au ldudat in Crucea Domnului (cal. 6, 14).
Privrtor la aceasta, Mintuitorul ne spune: ,,Cel ce
voieste si vini clupl Mine, sd se lepede de sine, sdsi ia
:': )Innrcr ntrirr'trtrt
(,rtrcca sa si sar-nli urnreze N'{iel" (I{c ll. 3,1). Aici este
vorb:i. in printul rincl. de (lnrrca clin suflet. czi lupti
lnrpotrir,a pliu'erilor ltlcirtoase. a picatelor. ca purtare
a nccazurilor... dar lupta si necazurile lc poartir nmul.
cinclind la Crucea lui Hristos. nrin care a brmit El
pricatul. La acestea si la nrulte lltele cugrtincl dupi
tlreapta socutcali. noi privilt la Crucea lui Ilristos, la
datoria dc a purta in suflet, de a fi cu recunostintzi fatl
de El si de a lupta contra patinrilor si a pircatclor.
Crucea lui Hristos a fost. estc si va fi pufurea. scut si
lurnli imylotriva ingeriklr rii, nccurati. nemibstivi. care
ciu"rtil sd ia suflctcle nlortilor. Crucea de pe picptul
rziposatuhri inseaurni'r steagul de biruinti sub care :r
vietuit cl si in sperauLt c'iruia se va odihni (lnr'. Cled.
Orr. a. 1952. pg. 122-123).
16. CE iNsnamruA ToIAGUL DI[{ cEARA DE
ALBINE? Toiasul sau luminarea ctin ceard curatri cle
albinc, supranumit si toiag-rl c'ilzitorului, preinchipuie
sprijinul si lumina ncinseratl pentru sufletul riposatu-
lui in r,remea cirlitoriei. adici a trecerii lui din nloarte
la viati si de pc pimint la cer. Toiagul se acluce de la
llisericir acas:i, a treia. zi se di de pomanzi ru colac.
17. CE irusnIITIvA SFANTA ICOANA DE PE
PIEPTUL nApOSAnfOR? Icoana sfinti cle pe piep.
tul celui aclonnit inJeamni dreaota crcdinti sall orto-
tloria sa. Icorrna cu praznice inrpiratcsti. (lnr icrca
Donmului s. a.) ne grlieste tainic cd cresrinul isi dI
2.:j
rluhul lui Ilristos. (lliruia i st ittcrctlitttttzli. Icoltttt ctt
t'hipul llutlonrtlui sliu. ittsclutttli cil !tc('stx lttttlittltt. clitt
irurltinrc il vlt ltplrt si ii rt fi rttiilttcitol ittairttea l)ottt-
nului Dtuttttezctt. Crttcta (ditct't i s(' l)l.lllt pc I)ir'l)t ). lll'
setnrnlt arnilI'.isupra tliarolului. stertgttl dc birtti tttri sttll
clrrr t virtuit si ilt sllcranta ciruia va otltltni ill 1lact.
18. cE iNSEnltNA CIJNUNA Rlt',OS'ttlilUli
Cununa itcclsta iuseanrnit vrecllticia in lupta cclt bttuli. ctt
care in toxtir viata s-a luptat nl cluhurile rele. ut plicatttl.
cu lumea ce zACe in cele relc. A tttttt'it cu sperattta cI vlt
rurimi cununa ccreasc'i. dupit ntilostivirea lui Dttnurezctt
ii miikxirea Prea Sfintci Nrscrrkrlrt dr Dttuurezeu. a
Sfintului kran Boteziitorul si a tuturor Sfintilor. Rlposatul
crestin clreptcrcclincios. iuruuunal ne soptcste tainic. lin,
cu Sf. Ap. Pavel: ..Lupta cea ltutta ant luptat, c'.tlitoria atn
sivirsit, crcdinta ant p:izit. De acuut nti s-a gittit nue
cununa drept'itii. care inti va da ntie. Dotnnrtl,
Judt'clitorul cel Drt'11t. itt ziult acet'a si ttu tttttttlti Ilrit'. ci si
tuturor celor ce au iubit '.rnitarea Lui" (2 Tint. 'i, 7 E; s. t.).
19. OARE SE PO.{TTACOPERI CT PAIARJE SAT
CU CACIUId, CAPUT MORTUTUI CANN il, DA N
GROAPA? Nu. Fiindcl riposatul are pe picpt icoana
Donurului Hristcts, pe corp rugiciunea de dezleglre si pc
cap cruluna cu care va sta inaintea Donurului. '\celea si
le dea de pontand uttui lipsit, pentru sufletul riposatultti.
20. CE IIVSEUNATAM AU VERDEATA SI FtO.
RILE tA MORT? \'erdeata si fbrile aduse si pttsc
2'1 !,r,,r0, ur,irt,rrr,,
imprejurul mortului ne gr:iiesc tainic c:i, desi ntoartea
este fioroasi, ingrczitoare si foartc neplicutl, totusi cx
t'stt' cltlea citrc \ ilttit vcsnit..r sr llururi,a ncvesteiiti. in
viata vesnicir pururea este viat'i pliicutl, dezr,oltare
nrinunati, activitate mircstriti si bucurii insufletitc la
vederea Fctei lui Dumnezeu.
21. CE II{SENTNATETE ARE OGT,INDA ACO-
PERITA CU BASMA iN TOT TIMPUL CANO MORTUT
ISTE iN CASA? Oglinda acoperitd cu basma sau pinzl
subtire. inseamnl: iutristarea, tlnguirea, plingerea cclor
vij. care de scirbi nu doresc si sc priveasci in oglindl.
Ei, cu totii, isi intorc privirile citre cel riposat.
22. UNDE MERGE SUFLETUI DT]PA DESPARTI.
RXA LUI DE TRUP? Dupi ce taina ntortii se siwirses'te,
duhul (sufletul) onrcnesc se dcsparte de trup.'l'inp dc
douii zile, sufletul locuieste inci pe primint. El umbld
impreunii cu ingerii intprejurul casei sale, prrn acele
locuri uude avea obicciui sI griiasci celc bune, sd
suslini adevirul si sI faci fapte bune. El petrcce pe
lingd casa unde s-a desplrtit de trup, si pe llngd sicriu,
unde odihneste trupul lui. Apoi, clupit chemarca
N{lntuitorului, care a inviat a treia zi dupd moarte, tot
sufletul trebuie si urce sus h cer. spre inchinare inain-
tea Donnului, Dumnezeului intregului univers. A treia
zi dupi ntoarte, trupul mortului este prohodit si inmor-
mintat. In acelasi timp, cAnd trupul este cobordt in mor-
mant si se acoperl cu pdmint, sufletul se urci la cer.
St lr,ti ,l,itrl-si'le ('ll l/illi ft' 25
23. SUFIETUT, OMENISC DUPA MOARTE
SUFERA lR[O SCHI]|IBARE? Sufletul dun'i rrecerea
in vesnicic nu suferi nici o schinrbxre, clecat rumai de
situatie si de loc, el nu mai este pe pimlint. Insi spiri"
tul siur si capacitirtile sale slu'lt accleasi ca si cand era
pe pziurint. Ceea ce el iubea pe accastd lunre, iubestc si
dincolo dc nrornrint. El iubcste pe ai sIi cl si ruai
inainte si este insufletit clc o arzitoare iubire pentru
Donrnul. Deci clacd astfel se prezinti situatia, este oare
cu putinti ca cei vii sI uu poati iubi pe cei ce au trc-
cut la viata vesnicir? Sc poate oare proba de cineva ci
l)orullca iubirii nu sc intintle decit asunra celor vii si
se slirseste odati ar virt'.r parninte'.rscii Cei cc vor voi
sI o demonstreze. vor dovedi prin aceastx ci nu
recunosc ttici eristcnta lui Duntnezeu, nici existenta
suflctului si a victii viitoare. Fdrd iubire ce este viata de
dincolo dc mormint? Cei vii. numai daci au in ei duhul
lui l{ristos. sunt datori a iubi pe riposati. ncputand
Iucra contrar naturii lor. Aceasta e o datorie sacri, o
Dutere a credintci ortodoxe. cici credem in nemurirea
iufletului si in viata viitoare, in carc crede toatii
omenirea. Cum s'i se explice rndiferenta unor persoane
c'itre ccr trecuti la Donmul ca si citre niste fiinte ce nrt
nrai existl'/ Necredincioase si cu inimilc inpietrite sunt
aseiltenea suflete. Dac'i credinta in Hristos ne
porunceste s'i rubim pin'i si pe vrijmasii nostri, cum
putenr noi a fi indiferenli cdtre riposatii nostri, care
ne-au iubit si ne iubesc incd?
26 )l I I I t t t
]4. iN SPAT'IT]L DINI'RE cDR SI piIt'rl{r'.
E\rsr'.\ oARF.'r'irut Nrl.t, sAl \.L\il.{.1, r.tz.llt
llt Ltll? [)ruuintul si crnrrilr sunt drsptrrtitr plinrr',un
sl)atiu filrttrrnare. ru'sl'irsit, :\crstr rlcspartr llisrrica
'li'iurufitolrre dc Iliserica Luutlitrxirr. Solitiul accstrr se
nrulrcstc rcr. in acest sprtiu suut esriltc trilluntlele
r-:tzrluhului. unde sunt cercetrte suflctcle tlreptilor si
libentte c'ltre inrpiu'ritia Luntinii. i:rr sufletcle picri-
tosikrr sunt oprite si amncate in aclinr,'ui iadului. Accst
spatiu este pltn de iugeri cirzuti. a ciiror activitlte con-
stlt in a intoarce pe oilt de la nintuirea sl si fircincl din
olu instrurnentul riutitii lor. Ei lucreazl asupra activ-
ititil rnterioare si exterioare a sufletului nostru incer-
cind a I face si participe la ciclcrca lor. ,,Ca un leu. rdc-
nind unrbLi, ciutancl pe cine si inghitl" (l perru 5. ti),
asa a zis Apostolul Petru, vorbincl dcspre denroni. I)eci
uncle au giisit ei refugiu?Dnp'.i cartea lui lov. noi vedem
liimurit, ci lor este in vizduhuri (aer) iar
krcuinta
Apostolul Pavel ii
llunleste .,duhurile rziutiitii".
Tot spatiul cr: dcsparte pimintul de Ceruri este
divizat in doudzeci si patru de pirti sau tribunale si
sufletul trccind pe acolo este acuzat de picatele sale de
cltre demoni. Fiecare tribunal sau fiecare vam,i. dupi
mm Sfintii P'irinti le numesc in scrierile lor (in tinrp ce
duhurile rcle sunt numite acolo vanresi), corespunde cu
oarecare grup dc plcate. Spiritele cele relc acuz,i pe
suflet nu numai de picatclc de care este el vinovat, ci
I ttI Li I Itd r t' LI
,7
it Itarnstasr'lt' c uve ni(t
incd si de ccle ce n-a comis, dnp'i mitrtttrisirea Sfiintului
Ioan Lestvithnic.
25.
SA FACE CU ST]FLET'TrL RAPOSATT]I,UI
CF,
A TREIA ZI, A NOUA ZI SI LA PATRT]ZECI DEZJ'LN?
Cunosciud starea sufletelor dupi lloarte, tfeccrea
viniilor sr infdtisarert itraintea lui l)umnezeu. Biserica
si rudele, vrind al aiuta pe ccl riqtosat, rolgri irc
Domnul dc a icrta suf letului pacatele sale si de a-i ittles-
ni trecerea r''imilor vllzdulurlui. Iertzrrea picatelor con-
stituie invrerea suflctului pentru o viati dc f'ericire
eternl. Asadar, luand de nrodel pe l)ontnul nostru lisrts
Hrrstos. invilt din nlorti. e trt'ili zi se fac rttgliciuni llctt-
tru cel riposat. pentru ca st el si invieze petttnt viati
vesnicii si birurtor alitturi tle Nlantuitorul lisus llristos.
Dupir ce sufletul s-a inchinat Domnului, el este cltts prln
cleosebite licasuri alc Sfintilor, pentru a privi fru-
nrusetile Raiului. Aceasti vizitare a krcuintelor cercsti
tine sase zile. Sufletul aclnilti sr sl'iveste pc Duntnezeu,
Creatorul totului. In '.rceasti contentplatie el uiti cu
totul scirbele ce a al'ut in trup; dar cu toate acestea,
daci el este impovirat cle plcate, se intristeazi si isi int-
puti ca si-a petrecut viata in negriii si c'i n-a ascult:tt
pe Dumnezeu si poruncile Sale.
Isprdvind vizitarea. Raiului, a noua zi (dupI
despiirtirea sa cle trup), sufletul se urci din nou spre
Dumnezeu spre a i sc inchina. De aceea Biserica lre
ratiunea dc a face a noua zi. rugiciuni pentru morti.
,E:lrrrrror.rrr.i
(lunoscitnrl stxrcx suf lrtului niltosltulrri r noue zi tlullli
nx)trtc. cinrl arc loc lt tkrrra irrchinlrlt. lJistritrr si nr,
dele loagit pr l)urnncztu rlet I ltrrnc sullctul n1poslitrr.
Iui iu uunrlinrl cclor noul-r cctc dc insrri.
I)upli t doua inchinltlc. I)orruurl pot'ultceste ca
iedul sir fie aritat suflctului. El vcrlc atuuci suf'erintelr
pricritosilor. ltt-cle plingerile . gentctcle si scriisnirea
dintikrr. Timp de treizeci de zile sufletul viziteazlr toate
pir-tile irdului si tremurii ca sI uu fie condanurat sir
Iocuiliscli acolo vesnic, in fine, a patruzecea zi, clupl
despirtirca sa tle corp, suflctul se urcli pentru I trcia
oarl si sc inchine Creatorului.
Atunci, in a patruzccea zi clupl nloarte. Judeci
toml Etcrn hotir:iste locuinta ce i se cuvinc sufletului,
dupi firytele sale, dupa viltl srr printrtntcasci. Astf'el,
juclccata particulari a sufletului are loc la patruzecea
zi dupi mo'Jrte, si iatli, pentru ce Biserica se roagi pcn"
tru morti in acea zi. Deci ziua a patruzecea dup.i
nloarte este ziua decisivi pentru soarta sufletului in
viata viitoare. Judecata particulari a lui Hristos, deter-
minzi starea sufletului numai pini in ziua Judecltii de
pe urni, Judecata generali.
Aceasti stare a sufletului. coresnunzind cu viata
sr dc 1le piltrant, nu cstc situatia sa clcfinitivi pcntru
vesnicie ci este suptrsi la schirnbare. Domnul nostru
Iisus Hristos a patfuzecea zi dupi invierea Sa a iniltrt
natura omcneasci, din care a binevoit a se intrupa,
puniind-o pe Tronul Dumnezeirii Sale, la Dreapta
,<i ;rrr 14-s 145r'1t' t tt tt t ttitt
Pirintelui. Asaclar, dupi Dumnezeiescul SIu exemplu,
riiposatii, in a patruzecca zi clup:i moxrtea lor intri
dcfinitiv in situatia cc se cuvine valorii lor morale.
dupi exemplul Domnului. Care dupd ce a terminat
lucrarca mlntuirii noastre, prin viala si moartea Sa,
incunund lucrarea Sa, prin inziltarea Sa a patruzece'l zi
clupi ntoarte. Sufletul rdposatilor, terurinind cursul
existentei lor pdnrantesti, primesc 1 patruzecc'J zi
pedeapsi sau reconpensi, dupi faptele lor... (Cur'.
asupra rug. p. nlorti de Arh i m. Theodor).
Aceste paralelc intre difcritele situatii alc X{intuito-
rului si starea sufletclor riposatilor, sunt recunoscutc de
Sfinta Scripturi (Evr. 10. 27, 28). Astfel, voi, care pllngetr
un r:iposat iubit, iniltati sufletul vostru si inirna voastr:i
citre Dititorul vietiiin a patruzecea zi, conform invierii
Sale. c'ici El a intrat in insusi Cerul. ca sI se arzrtc arum
fetci lui Dumnezcu. pentru noi (Evr. 10. 24).
Oarc Piirintcle Sdu va refuza sii asculte rugiciunea
Sa, vizand pe FiulSir.r mult iubit, care s-a acoperit pen-
tru noi cu rzinilc Crucii? Asadar, si punem inima noas-
trl si credinta noastri in iubirea N{intuitomlui, carc
chiar intru Slava Sa fiincl, este neincetat ocupat de
vesnica noastri nrintuire. de mintuirea ta si de cea t
riposatului ce iti este scump. Roagi-L deci, pe Dinsul,
ca prin Harul Sdu si vindece rinile sufletului celui
rdposat. sd i implincascl ceea ce-i lipseste, sd-i ierte
picatele sale, sd-l curdte, si sd-l puni in numirul feri-
citilor. Credinta si rugiciunile talc, unite cu rugdciunilc
;i0
lliscricii. rrrr f i dr ut) putefnic ajutor prntru niposttul
tl'ur in ziua.lurlcctitii lui IIristos. xstrl)tilld .lutlrcata ccl
Lle pe ulnrri. (lunoscind starce sufletului in vietrr clc
tliucokl tle nirlrnrint in peririatla ce corcspull(le cu ziua
ir pxtfrizccca de dupir uloarte. zi in crre .|udecata. tlesi
nu c hotiritri definitir'. crre dccitle de f'ericirra sau cte
sufl'rinteh rriposrrtului. rste rostitlr. Iliserica si rudele
sc untbesc rlirr uou a veni iu airrtorul sllu. Sc serbeazir
in ltcea zi servicitrl fuuertr sau l)arastasul. pcntru a
lullit lx' I)trrrrrrt,zt.tr in flrvtxrrt.tt rltlx)slrtului.
Zilele aniversrrc ale urortilor. srtrbitorilc Sfintikrr
si zilcle cle nastere ale niposatilor. rinran tottleauna
date ntcuroriale pentru rclcviu'atii crestilli. \ oincl a
arlta ci uloartea nu a rupt legiitura si relatit spirituall
intre nrorti si vii, rcestia rccitesc rugziciunile nnrtilor si
se roagl pentru ei Aceluia intru care estc mlintuirea
noastni sl viata noastrl; ei roagi pe Acela ce a zis
tlcspre Sinc insusi: .,Eu sunt viata!" S..i ne rugiun si sli
creclem cu t:iric in flglduinta Sr tle a asculta pr: cei ce
se roag'.i. ,.Credeti si vi se va da, clci nu voiesc nloartea
pliczitosului. petltru care ant suferit si nri,am viirsat san-
gele si ciruia dau acllm viata vesnici; credeti uumai"
(\l Rep. pg.27-29).
(Priveqfrtrea
hng d tntprl nAp o tatilui I
1. C[ ISTD PRIVIGHIUI CRESTINESC?
I'}rireghiul crcstinesc este o inrltreunli-pctrcccre sau
priveghere a rudrlol prietenilor si clnoscutibr rlposat"
ului. pe lfurei trupul siu ncinsuflctit, pc parmrsul zilclor
si noptilor pe care cl le petrece in casi pini la innxrr-
mAntare. uucle se rostesc mg:iciuni si scr citesc Sfintcle
Scripturi. \rietilc Sfintikrr si alte crirti fokrsitoare cle
suflet. carc lumineazi pc a^sistenti. ii trage la scntimcnte
nrai crcstinesti si ii inrbogirteste in toate cele bune.
in vcchime, dupl rlposarea unui crestin sc aclu-
nau credinciosii in cesa lui. Acolo sdvirscau ruglciuni
sub cunducerea unui Preot sau Diacon. Rug:iciunile ace-
lca tlurau si peste noapte. De aici isi trage numirea cle
priveghi s'.ru priveghere la morti. Dupzi lechea datini,
la casa riiposatului Preotul citeste Sfinta Evanghelie si
Stilpii; cint'iretul citeste Apostolul; paraclisieml citeste
Psaltirea. In lipsa acestora se aleg si crtesc dintre cred'
inciosii care-s mai in etate, mai cinstiti, evl:tviosi. care
citesc mai clar. clrti sfinte, alese. bune, pentru a folosi
si lumina cit se poate mai mult pe ascultiitori. De
aseillenea acestia pot si citeasci si Psaltirea.
2. GND S[ POATf, CONSIDERA PRIVEG}IIUI
pACAt{nSCl Priveghiul se poate considera pdginesc,
;12 -'lil,il,rt ilr,ilr r,ili',1
ltuuci cincl sc a(hle ldutari cxfe cantil iar cei 1)rczcnti. si
nlai or searrri tinerii jorcir. atunci cinrl se fac glurrrc care
sli stlrnea^scli nlsul celor prczcnti, atunci cinrl sc inrltli-
ncsc si se respectii anuurite rlatini si obiceiuri supt.nsti
tiome si plgancstt, atunci cantl se nrfutiinci nurlt si i.: herr
pinri h inrbitare. ciind se rostcsc rorbe dcsarte. cand se
arluc hocitorre carc joacl teatru, sau atunci cand rudele
rdposatului il brrcesc cu clisllcrare, ,.LsenreneA nccredin-
ciosilol' cltrc llu ru rrici o nrijcjtlc rlt' r ilrli rcsnicli.
3. CE INSI}TNATATN ARE CITIREA SFINTEI
IVANGHELII, A APOSTOLULUI, A PSAI,TIRII?
Citirea Sfintci Evanghclii si a ,{postolului, iuscunuri
cuvintele lui llristos, care deschid perdeaua ce acolleri
soarta nroftilor de vederea senrenilor. Acestea ne
poruncesc a nu mai jeli mortii, nici a nc intrista ile el
peste m'.isuri, cum fac necredinciosii (1 Tcs. 'i. 13).
Citirea Sfintei Evanghelii, a Apostolului si a lrsaltirii. s
a fiicut si se face, pentru usurarca de plicate a riposat-
ului gi odihna lui vesnicl. A treia zi dupi iesirea din
trul). se slrricste Dunurczei:tscl Liturgltic. l)cntru usu-
rarea, mintuirea si odihna rfposatului. Cei ce sunt cu
stare mai buni, fac in sir patruzeci de Sfinte Liturghii.
4. CE ESTE STANTA TITURGHIE? SfANtA
Liturgliie este partea cea mai insemnatd a tuturor slui-
belor sfinte, din Biserica lui Dunnezeu. Aceastl e o
lucrare superioari, Dumnezeiasci. Lucrarea aceasta
Divind se face intru pomenirea Domnului Dunmezeului
si p(rrdsf(lS tlt c uvr n if t
si Mintuitorului nostru, Iisus Hristos, Care S-a adus pe
Sine Jertfi vie, pentru nintuirea noastrl. Ea se face de
citre Preoti in Sf. Altar din Sf. Biscric'i, la mare neroie
se face siin afard de Sf. Altar.
iNSEMNATMI ARI SFANTA TITURGHIN
5. CE
PENTRU nApOSnnl Sfinta Liturehie este cea rnai
pretioas'i Jertfd dii cer si de p6 pimant pentru
miklstivirea lui Dumnezeu, usurarea si iertarea
pdcatelor celor riposati.
Dnmttrfuos.tufui
aca.fr p tun k'SfAntt $is eticd
1. C[ SE FACE CU TRUPUL NAPOSETUTUI A
TREIA n Dn LA MOARTTA tUI? Dupd ce s'au
implinit cele trei zile, iu care timp riiposatul ntai
petrece in mijlocul rudelor prietenilor si cunoscutilor
sii din viata aceasta, cl este pregdtit pentru a fi condus
pe ultimul siu drum, spre Sf. Bisericd si cle acokr spre
cimitir, pentru a fi inmormantat.
2. DE CE SE TINE RAPOSATUL TRII ZILE?
Rdposatul se tine de ieguln neingropat trei zile, in situ-
atii deosebite si mai mult, sau mai putin, pentru mai
multe notive: Pentru a fi timp si se facd prcgdtirile
 q/
tnntornrtitarea
neccsare furmorndntirii; pcntru ca despirtirea sd nu se
facd dureros si violent, si mai cu scam,i pentru ca, in
accst timp sd se poatd constata ci moartea a fost adc:-
vdratd si nu aparenti sau clinicd.
3. Cn SruJBa SE EACE rA CASA MORTIITUT?
Indati dupd moarte sau inainte de inmormlntare, prco-
tul sdvirscste la casa mortului panftida sau panahida.
Numelc accstei icrurgii vine din greceste, si insemneazi
prilcghere sau slujbd de toati noaptea, deoarece pani
hida inkrcuieste prircghiile, adica rugiciunile din tim
pul noptii, care se ficeau odinioari in biserici. la aiunul
praznicelor mari, sau in case. Ia cdpdtaiul cclor lrxirti.
Aceasti slujbl e o prescurtare a sluibei furmormin-
tirii, fiind alcituiti din rugdciunile incepit0are obisnu-
ite, troparele de la inceputul slujbei inmormdntirii. rugd-
ciunea ,.Dunrnezeul duhurikrr si a tot trupul..." in carc ne
rugdn pentru iertarea si odihna cekrr riposati, apoi ves-
nica ponrenir" (inr'. cred. ur. u. 1!S2. pg. 365).
4. CUM SE DESFASOANA CONTTCIUI FUNER-
AR, DE LA CASA RAPOSETUruI tA SFANTA
BISERICA? Cortegiul funerar sc formeazd si pornesre
spre Sf. Biserici. astfel: Mai intAi porneste uestinul care
duce Sf. Cruce. Dupi Sf. Cruce merg purtirorii felinarelor.
Dupa felinarc nterg cei ce duc steagtrilc bisericesti. intre
steagurile bisericesti se duce coliva apoi ponrcrulc si
ponrul. Dupd toatc acestea urmeud Preotii si clntirctii,
apoi trupul riposatului, si dupi el rudele si cunoscutii.
35
Preotii, care aici pe pnmdnt sunt conduc'itorii cekrr vii in
invi{itura credintci si implinirea f,.rptekrr bune, dupd
nmarte merg inaintea sicriulu. cerind de la Dunmezeu
iertarca picatekrr celui trecut la cele vesnice si odifuia
vesnici. Ceilalti credinciosi merg dupd sicriu. rugindu-se
pentru usurarea pdcatekrr si odihna lui vesnicd.
Lumanzirilc aprinse din miinile clerului sipoporului
binecredincios. sunt simbolulcredintei luminate semn de
bucurie ci cel atlormit si-a implinit lupta cea hunii. A lup
tat si a biruit. A ficrrt cc a putut pentru slala hri
Dnnrnezeu, binele obstesc. mantuirea lui si a pr4lomlui.
5. C[ FAC PRf,OTII DUPA SCOAIEREA MOR-
TUTUI DIN CASA? Duii scoaterea din ciusii rosresc o
ectenie si tiimailud de jur-imprejur Sfinta Cruce,
stcagurile Biscricii. clerul si poporul. Titmiierea ace'.n-
ta multi de la scoaterea rlposatului din casi siin anu-
mitc locuri turde se fac cctenii, serveste. pc l0ngd fap-
tul de a birui duhoarea putrejunii si ca simbol al rugd-
ciunilor. care se inalti la Dumnezeu. Aceasta neo ade-
vereste si Sf. Ap. si Evanghelist loan zicind: ,,Alt inger
a lenit si a stitut la jertfelnic avand cddclnitl de aur.
Acestui inger luminat i s-a dat tdmiie multl cu ru-
gdciunilc tuturor sfintiloq (crestinilor) peste Jert-
felnicul (altarul) de aur. care este inaintea Tnrnului
Dumnezeirii. Fumul cu mireasma timaiei, dimpreuni
cu rugdciunile Sfintilor (crestinilor) s-a ridicat dirr
mina ingerului inaintea lui Durrurezeu" (Ape. tt. 3.i).
,'to !nntormdnfartn
6. CUM ESTT C0NDUS RAP0SATT]L SPRE sF.
BISEHCA? in drum spre Sf. Biserici estc condus cu pas
domol, cantandu ise cu glas duios cintarea Trisaghion
(Sfinte Dunmezeulc...). Aiungind aici. sicriul se trans-
portii cu o nd^silie in Sf. Biserira si estc lt^sczat pe o
masii. in mijlocul naosului. Dupi aceasta sc incepc pro-
hodirea, sau slujba inmormlntdrii. Dacd rudele r-or si sc
are in vederc lucrul accsta, mai inainte dc pnrhodire se
poate sluji Sf. Liturghie, care fokrscste foartc mult. atit
pc ccl trecut la cele vesnice. cat si pe rudelc care se strd-
duiesc s'i sc oficiczc aceasti Slujba Dunmezeiascl.
7. CE iIrIsEmruAraM ARE SFANTA cRUcE
PURTATA in nAfAl Crucca purtati in fruntea corte-
giului ne rcaminteste de Sfinta Cruce pe care
Mlrttuitorul a purtat-o in spate pe druntul Golgotei, si
pc care S a rastignit pentru mantuirea noastri. De-
asemenca ne mai amintcste ci rdposatul in viata lui a
fost pecetluit cu Semnul Crucii si pc parcusul vietii
acesteia a fost si el un purtdtor al Crucii lui Hristos, al
crucii spirituale. nidijduind astfel sd aibi si el parte de
invierea cea imprcuni cu llristos,
8. CE INSNMNATETE SIMBOLICA AU
FIIINAREt['/ Fclinarelc simbolizez:i pe Hristos,
Lumina universald a lumii. Care lumincaz'i tuturor si
pe Sfintii lui Hristos, purtdtorii de lunini. Lumina aces-
tor fclinarc ne mai aminteste de coborarea in iad a
N{antuitorului Hristos. care a izbdvit sufletele drentikrr
-,i l,arastastlt cut,tttif t DI
din temnitele intunecoase ale iadului, dc lunina lumi'
narilor cu care primii crestini luminau bezna de ncpa'
truns a catacombekrr si ci riposatul in accastl viati a
fost lurtrini pentnr senienii sli.
9. CE iNSEUNAMTN AU STEAGURILI
BISERICESTI? Steagurile biscriccsti ne reamintesc ci
noi murim cu speranta in Preaslivita inviere a
Domnului nostru lisus Hristos. a Maicii Saler Prcacurate.
a Sfintilor si a tuturor oanrenilor.
10. cE ESTT COLTVA $r C[ iNSEMNArnrt
ARE? Coliva cstc o ofrandd facuta din grau fiert. indul-
cit cu micre sau cu zahir. si ailrcstecat cu nuci si
tliferite mirodenii. Ea simbolizeazi nenrurirca
sufletelor rlposatilor nostri si a noastrl, dupi trecerca
din accastir viat'i. dupi cum nc incrcdinteazi insusi
Doninul nostru Iisus Hristos, zicdnd: ,.Amin. Amin. zic
voul: griiuntclc de grlu. cdzut 1lc pimint, de nu va
nruri. ramlnc singur; iar de va muri multd nradd
aducc" (loan 12. 2+). Boabele de grau indulcite cu zahir
sau cu micre, insc:amni credinta si nddeidea cd sufle
tul celui ce a murit v-a avea o viatd dulcc si pldcuta din
colo de mormint. Zahirul si mierea intrebuintate in
colivi. va sa zici in general ci. pentru toti crestinii
ortodtrsi si piosi. r.a sosi. in finc. un timp de dulceat'i
si fericirc. Astfcl, coliva este expresia vizibila a crcd-
intei viilor in nemrrirea rdposatilor in invierea lor si
viata lor dc fcricirc vesnicd ce o vor obtine prin inter-
 Jnntorntrinf ,trtrt
medierea lui Iisus Hristos, care a acordat tutunrr cred-
inciosilor Siii, invicrea si viata vesnic.i.
11. CE ilrSnnNArArE ARI POMUr
RApOSATULUI? tbmul cu felurire buniLiti atarnare in
el, inseantni Paradisul din care au fost scosi pro-
top'irintii nostri: Adanr si Eva: tlar in care va petrece
acum sufletul riposatului, ori de ltu a putut ajunge in
el, cerenr nrild de la Duntnezcu ca sl-i usureze suflctul
de picatc si sa-l asezer acokr. Pomul acesta ntai inseam-
nli si Itrnrul cunostintci binelui si rlului, din care au
mincat Adanr si Ev'.r. contra poruncii dumnczeicsti
cireia a urnlat moartea, impreunii cu tot neanlul ome-
nesc, de care e crprins si riposatul. inszi numai pentru
un tin)p linritat, scurt; deoarcce Iisus Hrist0s. prin
nroartca Sa, a biruit lllodrtea si ne"a diruit Raiul.
I2. CE II.ISNMNATATE AT] IUI,MNARILE
APRINSE L{ CAPUI nAptlSm:t.Ul? .{ce sre liun iniiri
aprinsc sin$olizeazi: clrerapta credinti intr-ult singur
Dunurezeu. Celc trei lumindri de la capul riposatului
inseuru-ri: Dunurezeu Tatal. Fiul si Duhul Sfint. Cele
patru lunlanairi, in cele patru pdrti ale sicriului, inscun-
nI celc patru Evanghelii care lumincaz'.i lume'a in cele
patru pdrti ale piimturtului. ccle patru virtuti carclinale:
intelepciunea, dreptate4 cunlpitarca si bifbitia.
Luman:irile aprinse din sfesnicul cel mare inseam-
ni pe Donrnul Dunrnezeu Iisus Hristos cu Sfintii Sii,
Lumina lumii. eare lumineaz'i ue tot ornul renit in
i i lr rtr as trt s tlt c u u t n if e
lume. Luntinarile aprinse rnai insemneazl lumina cred-
intei noastre crestinesti, mgiciuuile noastre flerbinti si
dorinta aprinsi ca sufletul rdposirtului sii petreacii ina-
intea fetei lui l)umnezeu in bine si fbricire l-esnicii.
13. CE iNSnmnAr.rm AU PROSOAPILB SAr]
BATISTTLA CU IUMA\ARI APRINSN DATT PR[.
OTILOR. DIACONITOR SI POPORUT{JI? ProsoaDele
sair batisiele albe ce se iriipart, irnemneazii rnahrama
pusi pe capul I'lantuitorului, iar cele cle lii steagtrile
bisericcsti (prapuri) insemneazir clumnezeiescul Scmn
al biruintei lui l{ristos (in chipul steagului) isupra
picatului, mortii si a diavolului (loan 3, 16; Lc. l5: Rom.
i. 12, rri lg).
M. CN INSNN$'{ITATT AU ASTERNUTURILE.
IAICERETE, PRosoAPELE SAT]'BUCATILE DE
PANZA ALBA C[ SE DAU DE POMANA, CANU TEC
PRIOTII ECTENIIIJ?'Ioate accstea se imnart in accst
tinrp cr rnilostenie pentru riposirt, cu dorinta de a fi
ajutat in a dcplsi fchrritclc piedici satanicc pe care
diavolul le pune in calea sa la treeerea priu Vimile
Vdzcluhului. Ca orice mikrstenie accstea trebuie sa sc
irnpart'i cckrr sdraci. iar pentru a cvita uncle cirtiri,
supiriri si neoriintluieli. aceasta sir se fru:'ir. pc cit e
posibil, tdinuit, pentru a nu p'iguhi pe riposat si pe noi
cei ce facem accstea (IIt. (r.l+; Lc. l+.12-l+).
15. PENTRU CE S[ FACE IAUATENEAI
'Iimiierea se fhce in anrintirea inflsuririi Trupului
10 lnntornrdnftrtrt t i lr rtrastas tl t c ttt, t ttitt 41

Donrnului Hristos in giulgiu curat cu mircsnrc si
punerea in mormant (loan 1c). 39-+O): cu dorinta. ca
suflctul celui adurmit sa fi bincplicut lui Dumnezeu. ca
mireasma timiiei care se aduce inaintea [ui.
16. CD insnmltEaz[ EcTINIILI FAcUTE PE
DRIIM? Ecteniile f.icute pc dnrm, dc acasi panl la Sf.
Biserici si apoi pin.i la groaptl insentncazi cele 24 cle
tribunale sau r'funi prin carc trcbuie sd trcacd si sa fie
cercetat cu aminuntimc suf letul, a treia zi dup.i
moartc. cdnd mergc sa sc inchinc inaintea l)omnului
nostru Iisus Hristos. De-ascmcr.rea ne nrai amintcsc dc
ingrijorarea de care este cuprins riposatul pe tot par
cursul celor +0 dc zile, cind cste judecat si ir.sczat pror,i-
zoriu pinl la.)udccata Unil'ersali. Ecteniile se fac pen-
tru usurarca trecerir sufletului de aici la viata vesnica.
I7. CN INSNUI*ATATT ARE COTACUL CEt
MARf,? Colacul fiicut din faind de griu, curati,
impletit in difcrite feluri. se ascamiinri crnunei dc spini
a N{antuitorului l-lristos. El inseantni dorinta ce <r
avcnl. ca riposatul si primcasci cununa ccreascii.
Colacul acesta mai inseamnd si i'iata cca vcsnici, peu-
tru ci prin forma sa circulani. nu arc nici inceput nici
slarsit. ca si riata cclr resnici.
18. Cn iUSUmnnAZ[ CEr NOrrA col-{cBr sr
CEIJ TRf,I IUMANART APRINSE? Rincluiala aceast'a.
dc a face noui colaci ntai mici. care sunt adusi la Sfanta
Bisericri si pusi pe nt.;us.i irnpreuud cu cerlelalte prinoase,
insotiti de trei lumindri aprinse, ne aratd dorinla ce si
o exprinrd prin aceasta mdele, ca Domnul si-l nuntere
pe rdposatul lor iubit. impreunl cu cele noud cete
ingercsti, care laudd pururea in ceruri pc Dumnezeu
celin Treime inchinat: Tatdl. Fiul si Duhul Sfint.
Sfuifia
-sou
fnmorndtttirii
Trofiotrea
I.
DE CE TRUPUT MORTULUI E ADUS LA
BISERICA, INEINTT DB A II NTTIONUAXTET SI
ArcI r sE EACn SLUJBA IN|UORUANTARII? Pentiu
cd, aict mortul sc afli pentru cea din urnti oari in
mijlocul parohiei sau a obstei crestinc in care a trdit. El
isi ia acurn rimas bun nu numai de la cei rinta-si in
viati. ci si de la locasul sfint unde a luat parte la sfin-
tele slujbc, unde a fost botezat, olnunat qi impirtilsit. $i
dupd cunr in biserici a prinrit imbiscricirea si botezul.
adici inceputul victii sale in Hristos, sc cuvine ca tot aici
sd i sc faci si cea din urnii slujbl, aceea care binecuvin-
teazi sfirsitul vietii sale pimintesti si intrarea pc poar-
u rt'snjcici (inr. Crcd. ()rt. a. lt)51, pag. 3tr5).
2. SLUJBA ITIMORMANTARTI ESTE OARI
+-t :Innror tntintart,t
ACEBASI PENTRU TOTI MORTII? Nu! Biserica a
intocmii patru rincluieli'deosebitl ale slujbei inmor-
mintirii: una pentru creclinciosii laici sau mircni in
virstd; a drua pentru pruncii si copiii pinI la sapte ani;
a treia pentnl diaconii si preotii de mir si a patra pen-
tru cdlugiri si arhierei (inv. (ired. Ort. ..r. lt)51. pg. .165).
3. cE insnuxAram ARI SLUJBA iNuon-
UeNrfAnm Prin acea.std sluibd care se sivlrseste pen-
tru ultima datd, Sf. Bisericl, prin gura Preotikrr si a cirr-
tiretilor sii, ca o maicir iubitoare de fii, mijkrceste iertare
pentru pacatele sivirsite in aceasti viat.i si indurare de
la DumnezerL pentru fiul sau fiica sa tluhovniceasci, iar
prin glasul duios al cintiirikrr sale, riposatul implori pe
cei vii, care au rima^s in urmd, si nu-l dea uitirii si sii se
striduiasci. prin jerda dragostei krr, si-i completeze lip
surile cu care el a plecat din aceast.i viati.
4. CARE
ESTT PARITA CEA MAI DE SEAMA
DN SLUJBA iNmOnUAn'rArur CRf,DTNCTOSTTOR?
Partea cea mai de seaml din sluiba inmormintliii crcd-
inciosilor este molitva de rlezlcgare (.,Dumnezeul
duhurilor si a tot trupul'), urmati de rugiciunea de
iertare. rostite de Prcot. In aceste4 Preotul ro.Jgi pe
Dumnezeu sd dezlcge sufletul celui rdposat de orice
blestem sau 'afurisenie, si-i ierte tot picatul sufletesc si
trupesc, ca sufletul lui s'i se odihnea^scd impreunl cu
drep$i, iar trupul sd se clca inapoi firii, desficindu-se in
cele din care a fost alc'ituit (inr: Cred. Ort. rL 19i2, pg J66).
si parusrastle cuvenitt 1D
c[ iNsnmnArarn AU CITIREA RU.
'.
GACIUNITOR DE DEZIJGARI SI IERTARI? PTiN
citire de cdtre Preot a rugdciunilbr de dezlegare si
iertafe, se cere de la Dumnezeu ca sd dezlege de orice
blestem si afurisenie si sd ierte sufletul rdposatului care
a murit spovedit si iertat cu cei impricinati, dar care din
ruitare si slibiciune omeneascd a rdm'as cu picate nede-
zlegate si neiertatc, si ca nu olmva din acea-std c uzasi
fie retinut de puterile cele cumplite ale intunericului, ce
pdzesc cu strlsnicie calea sufletelor cc se inaltd la cer.
6. cn iNsnAil{NA SARUTARDA cEA MAr DE
PE URMA P[ CARI RUDNLE, PRIETENII $I
CUNOSCUTII O DAU MORTULU? Aceasta este
pecetea dragostei si a unirii, ce leagd pe cei vii cu cei
nlorti si totodatl semnul iertirii si al impdcirii prin
care ne luim rdmas bun de la ccl ce pleacd dintre noi
(Sim. Tes. ,,Desp. sfirsitul nostru", cap. 367-36U). De aceea
in timpul acesta se cintd frunoasele si induiosdtoarele
podobii; ,,Veniti, fratiloq si ddm mortului sirutarea cea
mai de pe urmi..." si celelalte, in care Biscrica ne
zugriveste din nou piericiunea si vremelnicia vietii
pdmintesti, nc arnintegte cI toti vom muri si ne
indeamni si ne rugim cu totii pentru iertarea si odih-
na celui riposat (inu Cred. ort. a.1()52, pg. 366).
7. PENIRI] CE SE DA RAPOSATT,LUI SARUTA.
RDA CEA MAI DE PE URI{A? Prin sirutarea cca mai
de pc urmd ce o ddm trupului neinsufletil noi ardtdm
t1 tnnrcrmdnttrreLl jl l',1/il,il(l-.r'lt aill'illlfr +;)

cI il cinstim ca pe un loca^s al Prea Sfdntului Dtth. in care
se odihneste ca intr-un chivot sfint, Hristos Euharistic,
cu care el s-a impirttrsit cu putin mai inainte de a pleca
din acea^sti lume. Prezenta celor vii lingd trupul celui
adormit, ne arattr unirea Bisericii Triumf'atoare cu
Biserica Luptdtoare sub Hristos Dumnezeu-Omul. Toate
acestea ne grdiesc tainic, dar puternic, cum cI odati cu
moartea noi nu ne despirtim unii de altii, si cd avent sd
ne adunim cu totii pe vecie, in casa Tatilui Ceresc (kran
l
l+. l, J: (lor. 5, I l0: Apc. +: 5: 19: 10. +61 2 l ).
8. CU CE SE INCHEIT STUJBA imOnUAnrrAnul
Dupi s'irutare se zice ectenia mortilor si finalul. Preotrtl
rosteste aceste cuvinte: ,,Vesnica pomenire, vrednicule
de fericire si pururea pomenite, fratele nostru", dupd ca-
re se cdnti de trei ori: ,,Vesnica pomenire", ori: ,.lntru
fericita adormire, vesnicl odihni dd, Doamne, adormit-
ului robului Tnu $.) si ii fi lui vesnici pomenire", dupl
care cAntdretii cint* ,,Vesnica pomenire" de trei ori.
9. CE INSEAMNA ,,VE;NICA POMENIRI",
CARE SE CANTA MORTUTUI tA SFARSITIJT SLU-
JBTX NMOR]VTAMARII, Id,
PUNEREi iI,J MON.
MAIIIT SI LA PARASTASE? Prin aceastx ne rug'im lui
Dumnez'eu ca, pe de o parte, El si-si aducd pururea
aminte de cel morl iar pe de alta noi cei vii si pdstrim
o neintrerupti aducere iuninte de dtrnsul, sI nu-l ltrsim
in uitare, ci sd-lpomenim totdeauna, ruglndu-tre pentru
dansul 1inv. Cred. Ort. r 1951. pg. 366).
10. SE FACI VREO ABATERE DE LA nqr'llDU-
ri\LA OBTSNUTTA A SLIUBET inntOnnr,rittARil, iw
VRIUN nitP Al ANULUI?-l)r. si anurnc in Srptinri
nr hrnrinati, aclicir intrc Duminica Iuvierii si l)untinica
Tomii. Iati ce ne invat:i despre aceastir cartea de slujbir:
.,Stiut s:i fie cd, de va riposa vrcunul clin crestini de
Sfintele Pasti sau in orice zi din Sirytimina luminati
pinl la Duminica Tomii. nu cintlm slujba inmormiin-
tirrii stiute, pcntru mirirea si cinstirea s:irbitoni
invierii si pcntru ci acestea sunt zile tle bucurie si cle
veselie, rari nu de jale si de plingere. Si toti cliti nturint
intru nideidea invierii si a vietii celei vcsnice, intnr
llristos invieilr" (NIoitf'elnic).
Dc aceea, pentru ca bucuria invierii si nu fie
intunecati sau umbrit'i de jalea si durerea pentru cei
nrofti, din zilele obisnuite, preotul slu;este in asentenea
cazuri imbricat in vesninte luntinate (albe), iar Slujba
inmormintiirii din aceste zile e alcdtuiti aproapc
numai din cintirile invierii. Din Sluiba obisnuitd a in-
nrormintdrii se pistreazi numai ectenia pentru ntorti.
condacul ,,cu Sfintii odihneste, Hristoase..." si rug'iciu-
nilc de dezlegare si iertare (,,Dumnezeul duhurilor..." si
celelalte) (inv Cred. ort. a. 195'2, pe. 367).

Cofiordrea tn normfutt
.
ardpostufui
,'
.r ^ -4,-,--f--'
fx peceffinret molnumtunn
1. CE SE FACI CU TRUPUT RAPOSANNUI
DUPA TTRIIIINA REA PROHODIRII? Dup:r temri ntre
sluibei cle iuntorntintare clin Biscrric'i, sicriul cu trupul
neinsuflctit este coborit pe nitsitlie si cu picio'lrclt
inaintc este scos afari si cottvoiul funcbrtl se inclreap-
tI spre cintitir, ciintinclu-sc nr glas dttios cantareii:
..sfinte Dumnezeule...".
2. CE RUGACIUNI SE ROSTESC tA N{OR-
mlNT? Cind trupul neittsuflctit a fost adus aici. ltrco-
tul face o sluiba scurt'i nutuitl ..pana1tidir", rtlstind:
,.llinecuvintat este Dumnezeul tlostru... Cu duhurile
dreptilor... intru odihna Ta, Doamnc... N{irire... Tu esti
Dnntrtezeu, Care Te-ai pogorat ln iad... St acunt... Una
Curati si Preanevinovatd Fecioarit...". Apoi. zice tctc-nia
pentru cei morti: ,,il{iluicste-ne pe noi Dunlnezcttle,
duoi ntarc nrila Ta..." in c'.rre se ccre ca l)untnezeu sl"t
odihneascit sufletul cclui adorntit, in loc luntinat' in loc
m rercleatd. in loc de oclihn'i, cle unde a fugit durerca'
intristarea si suspinarea si si-i ierte toat'i greseala cc zt
gresit cu cuvintul, cu lucrul, cu gindul. si llsx nlai
ileparte. Dupi toate acestea se face otpustul
(incheicrea). ccrand de la Dumnezell. ca sufletul
rilll/L,l il1,1,/r.ll r,l it l',lt,i:l,l.i, /r L ltl'r l/llr' 1;
riposetttlut nrutltt (lt la ttoi itt cctrtttrile drelltilor sri'l
'.iseze. ltt sinurile lui ,\vraattt sii-l rldilrrtcascl, ctt dreptii
sli-l ntutrere ilir 1te rxli sli ttc tttilttiltscii. ca ttn llutt si tlt
oanrctti lttllit<lr.
3. DUPA CE SE OFICIAZA. ACEAS.I'iI SLUJBA
NIICA, CE SE FACI NTAI APOI CU TRUPUL
NEINSUFLETIT? Dupi toatc acestex trupul rteirtsufletit
este coborit itr ntoruritrt. iar Preotul ltrintl putini
tirrinli cu krpata, aruncit crttcis deasrtltra trttpttlui,
zicintl: ..Al Donurului este piintintul si plinirea ltti.
lumea si toti cei ce locuiesc intr-insa', prin acersta
rcanrintittd tuturor dc irnplinirert cttviutel<lr ltti
Duurrtczeu dc la facerea luntii, cli: .,Pitrttint esti si ill
plmint te vei intoarce" (l'ac. 3,19), contra datinibr
piganc care in loc cle a-si ilttnortuinta lllortii, ii artleau.
Dupit aceet, Preotul toarni in tttornlittrt, peste
trupul neinsufletit untderlemn ditr candelit, cctrusi ctt
t'imiie din cidellitd si vin, zis ..pAtls". Apoi groprtrii
aseazi capacul sicriului dcasupra riposatului ditt sicriu.
si se acoperii groapa cu p'intint clupl datind, zicindu-
se troparele: ,,Cu duhurile dreptilor celor cc s-rtu si-
virsit..." si se incheie cu otpustul: ..N{irire lui
Dumnezeu. Care '.na a binevoit...".
4. CE INSEMNATATN EU UNTDETIITNUL.
CENUSA SI VINUL TURNATE PESTE TRUPUT
NniNS'UEfiiTIT? Untdelemnul turnat peste riposat ne
reaninteste 'cd el t terminat lupta cea bunii si cI a
rdmas in Arborele Iisus Hristos. cd s-a nutrit din unt-
18 !rt ntor tn,inr,trt
delcmnul l)arulur Dumnezeiesc. Cenusa vdrsatd din
cidelnitd peste riposat'Jrltt ci. adevirate sunt cuvilt-
tele Sfintei Scripturi: ,,Eu sunt tIrani, pulberc si
cenus'i" (Fiic. 18, 27). Vinul, zis ,.paus" (inrudire... cel
inrudit...) este o icoani, un sinrbol al Singclui
Dorurului nostru Iisus Hristos. Precum griul, painea,
(nesfintite) sinrbolizeazi Trupul Dontnului nostiu Iisus
Hristos, asa sr paosul simbolizeazl Singele Dontnului
nostru Iisus Hristos.
5 CUM SE PECETTUIBSTE GROAPA? Dnni ce
au fzimt toate cele cuvcnite ii put capacul li sicriu
s-a
bitlindu-se in cuie, mai inainte de a se acolleri cu
plmint, preotul pecetluieste groapa, luand cu o lopatzi
!:irind din perctii ei, de la cap, de la picioare, din
drcapta si clin stinga, rostind solenrn: ,,Se pecetluieste
groapa robului lui Dumnezeu (N ) pini la a doua
venire: in numele Tatilui. Anrin. Si a Fiului. Amin. Si a
Duhului Sfiint. Amin. Acunt si nururcr si in vbcii
vecilor. Amin. Dup'i s'ivirsirea^ acestor' rincluieli.
groparii isr iau darul dat de rudele rdposatului si
astupi cu pdmint groapa. Toati lumea adunati face
cite 12 metanii, zicind: ,,Dumnczeu si-1 ierte"
(Nlolitfelnic).
6. CE II{snMNATATE ARB GUSTAREA DIN
COIM D[ GRAU SI DIN VIN? Duni clatina veche.
noi Ia furnrornrintare ne inrpirtisinr din colird si din
vin (paos), ca fii ai Bisericii si mlidite ale acelcia-si
tulpini care este Hristos. Priu aceasti gustare noi ade-
rt ..1 o
vrrinr tliirtic lrglitrtrt noiIStrli c'.t nralll crestinrsc. ce se-
nrintir lrkasli, ntscuurpltnttlt de l)olttnul rutstnt lisus
llristos. prin Singcle shr rlrsat pc Cnrce. 0rr glurdul lt
crediucitisili lor, llr nrultelc si urlrrcle nrinuni slir-irsitr
dc \lintLritorul priu Duurnezcicscul Siu Tnrp si Singc.
s-ir turnat si sr toarnl peosul (i'inul) la sfarsitul irtnurr-
nriutnrii pe piepturile binecredinciosilor trecuti la
viata vrsnicli. in dorinta de a fi toti. peutru totcleauua,
Trupul lLu Ilristos si Biscrica Lui Triunrflitoare. De
s- rccer, la binecuvintrrca colivei tlc cirtre Prcot si
anuulc cind se cinti ,.\resnica ponreuire", rudele si pri-
ete nii
mortului ridici tava (fhrfuria) cu colivri,
lcginind-o pe miini, in semn de comuniune sau legl-
turl cu riposatul.
7. CE SUNT MORMINTEI,E SI CIMITIRETE SI
CA ROST AU ELB PENTRU NOI CRESTINII?
N{ormintele si cinitirele sunt lomri cle odihnl ii liniste
in care asezlm trupurile moftibr nostri, in &steptarea
ir"rvierii si a judecitii de apoi. Desi plccati clintre noi,
moftii rdmin astfel mai departe lingi noi, prin oseut-
intele lor. Morniintele lor p'istreazi vie in sufletele nom-
tre amintirea celor ce dorn in ele si legltura neviizntd
cu ei. Totodati ele tin treazin noi gindul la moarte si
ne indeamnd si ne pregitin pentru ea. Privind
mornintele - zice Sf. Ioan Guri de Aur-daci sufletul
dormiteazi, tresare indati, iar de este treaz si vrednic,
se face si mai vrednic. Vederea mormintelor imboldeste
pe fiecare dintre noi sd cugete, fdrd voia lui, lsuprl
50 li r t t n tt rm ri n f ,t t-arl -{ i lrl rll s rrl s I I I c IIu t I t i r I

sfarsitului nostrrl propriu. iar cine vt lua ill sillc aceasn

increclintare. t'Iu se va ltrsa pe sint lt'snc irl nrrejele
piicanrlui. Pentru aceasta rut itrtelept clidca sfittul ce
zice: ..in tot ce vcti spune. cugetati la clipllc cele de pc
urnti si ntcioclati nu veti plicltui" (.Tihnaciri .rlesc' St'
ioan (lula dc Aur. p. E0l) (inr Cred. Ort. a. 1952. pg. 370)'
8. PENTRTJ CE SE PUNE CRI]CE
CApAfaruf NIORTILOR? Pentru ci
scntnul credintei ceiul adorntit. sentnul lui Hristos si ';rl
binrintci Lui impotriva mortii. Crucea cal'e striiiuieste.
cleci, ntorntiintttl crestitntlui, aratii cI cel cc rloarnte srtb
scutul ci. a '.rdorntit intru Hristtts si cu nirclcidea cit se
va scula intprenn'i cu El la invierca cea de obstc
9. PRIN C[ SE ARATA GRUA NOASTRA FATA
DE CAI N{ORTI? I}ritr inntornlantarea lor dupl datina
crestineasci si prin sivirsireir rugitciunibr si sluibelor
oritrdurte cle Brscrrcd pentru pontenirea lor. De aceea,
treltuie s'i pomeuint pururea pe morti si si ne rugint
pentru tiiltsii, atAt in rug:iciutiile noastre personale cle
ficctre zl, ciit si prin slufbele si rinduielile asezlte de
Ilisericit pentru aceasta, la soroacele cuvenite (nr" Crcd'
OrL a. 1952. pg. 371).
(Pomcnite si soroacete
I r v ,.f
fe pomenire
du ro[,osanbr
1. CE ST]NT PO]ITNNII,E SI CE ROST ATJ ET,E?
[)onrenile sltu praztticele ttrortilor. sttttt tttcselc carc st
fltc ilt cinstca si ptltltellirclt Itlortilol'. l'.lt sttrlt rltnlitsite
LA rle vechiklr xgepe s'.ru ntcse frittcsti ctl cafe erlt itttllrc-
Sfinta Cruce este unrti in vechinte sluiba ittnrorntilttirii. l)espre ele
pouleuesc vecltile rincluieli btsericcsti,"ca Asezittnitrtclc:
Sf. (Crrt. \'lll. cap. ii). si alte scrieii veclti, cres-
'\postoli
tine: .,Noi ii poftinr pe slraci si neroiasi la ospit, pell-
tru ca astfel serbarea noastri si clevinit ptlntetlirc lletr-
tru oclilura sufletului celui :iclorntit, iar peutnt uoi
nrireasnti bine pliicutli lui Duntnezett" (,Tilc. la cartt'a
lur kr"'. cle (higccrt).
Tot nomanl se numeste si orice faptl de ntilostc-
nie fitcuti pentru pontcnirea si tirkrstrl irrortik;r. ca tle
pildd hainele sau lucrurile care se dau sliracilor si care
sr"rnt binecuvintate cle Preot pritrtr"o urolitvl dccsebitit
(lrrr. Crctl. Ort. a. 1951. pg. .ttrg).
2. CARN SUNT SOROACETE SAU TERMENIIE
PENTRU POMENIREA MORTITOR? Zi;trt a trcia, rl
noua si a patruzecea dupi moarte; la trei, sase si ttttttlt
luni si la un an dupi nioarte; apoi in fiecare an pini
la sapte ani dupi moarte.
3. D[ CN SE FACE POITENIRNA LA ACESTE
t2 !nnrcr nt,inrirtrt
SOROACE? Se face la trei zile, in tillstea Sf. Trcrinti.
intnt care ne mintuitu si in antintirca ?nvrerii cclei de
rt treia zi a Dontuului, Care. sculinclu-se din ntorti. s-a
fricut pirgir sau incepittuni si chip al invterii celor
adornriti: la noui zile. pentru ca riqrosatul s'i se invrecl-
niceasc'i de plrt'isia cu cele trouit cete ingcrestl si in
luuiutirea orei a noua. in care Domnul, inainte clc a
nmri pe Cruce, a fdgnduit tilharului Raiul, pe care ne
nrglint s:i-l ntosteneasc'i si nrortii nostri; la patruzeci de
zile (sase siptirmini), in antiutirea indltirii la cer a
Domnului. care a avut loc la 40 de zile dupd inviere,
pentru ca sufletul mortului sI se inalte si el la cer: la
trei lui, la sase luni, la noui luni si la un an, in cinstea
si slava Sfintei Trcimi, dupn pilda crestinilor din
printele veaotri. care praznuiau in ficcrre an zitta
rrrorlii nrucetricilor si a sfintilor, ca z.i de nasterc a lor
pcntru viata de dincolo" (Asez. Sf. Apost.. Cart.\1ll,cap.
42t Sf. Simeon al Tesaktnicului ..Despre sfirsitul nostru".
c',rl't.372, pg.250).
Termenul de ani, cind se face pentru cca din
7 a) Duninicile de peste alt, pentru cd Duminica,
urmd oari datornica pomenire anuald a mortului, e
numir sfint (cele 7 zlle ile facerii lumii) si se socotestc
ci atunci trupul ontului e cu totul desfdcut in tlrini.
De aceea in rinduiala mdn'istirilor, atunci cind se
implinesc sapte ani de la ingroparea cilugdrului, se
face dezgroparea osemintelor si lsezr;rea lor in racli
sau osuar, ori in gropnita cle obste.
,i I lrrl l'r1,- tr1-' r'/ . ( t IU tn ff [ o,1
4. cuM sE NUMESTT STUJBA CARE SB FACE
tA ACESTE SOROACE, PENTRU POMENIREA
IIOR'IILOR? In cirtile de sluibi se numcsrc panihid.)
, ;.,..
(pmalridi), dlr in popor poartd de obicei numirea de
parastas. carc in greceste inseamni a se infitisa inain-
tea cuiva. a nrijlocr, cleci rugiciune de mijbcire pentru
cei nrorti.
Parastasul nu e altceva decit o nresctrtare a slu-
jbei inmornrantirii. Partea dc cipetenie o alcdtuiesc
rugiciunile de dezlegare si iertare, rostite de preot la
sfirsitul slujbei, urmate, ca si la inntormlntare, de
,.\resnica pomenire". Se sivarseste in bisericl, dupi
Liturghie, iar cand e cu putinti, si la morniinl la
parastas se aduc intru pomenirca nxrrtului, colivd.,
paine, si vin, clin care se toarni. jos peste nrormintul
nlortului.
5. SB POT FACE PARASTASI iN TOT TIMPUL
ANULUI? Nu se pot face parastase in urmitoarele zile
si ristimpuri din cursul anului:
amintind ziua invierii Donmului e zi de bucurie. iar nu
cle intristare;
b) in cele doudsprezece zile clintre Nasterea si
Botczul Domnului. Chiar dac,i in unele biserici se fac
parastase Duminica, cel pulin in Duminicile
Penticostarului, adici in cele dintre Pasti si Rusalii, nu
se cuvine nicidecum sd se facd parastase, pentru a nu
54 :1""t'''"'
:(' it)ttlr)('ert llttt ttrilt I)l itzllictlltli c('l lllltl'(' ltl lttr it't'ii:
c) l)t la llisltul sccrtltti tlc ctttrt pillli ki Sitnlhl'ltrt
'urtiilr clin Posttrl \llre Sirnllitl Sfrtntultri '['todor;
d) Din Sirilbrita Floriilor pirta itr l)rttttittica'lirtttii:
c) Ltt praznrcile irlrplirlttcsti slitt Sitrlllittlrilc ntltri
in timpul Iiosnrlui \lare. tltt se fitc parastrise .in zilclc cle
rind (luni. lllxrti. lltierculi. ioi si villeri)' clcortrece itr
lrcste zilc Ittt se firce Liturghie obistlttitit sau deplinri
(Can.'i9 Laotliceclt).
6. cE suNt ,.SARINDARXLE"? Cttvitttul ..Siuin-
dar" provincr din greceste si iuseaurni ponlenirta ttttui
mort s'.tu a unui pontehic intreg de nlorti la 40 de
Liturghii in sir. mai ales itt primele 'ltt de zile de la
luroartea culv'.t. precunt ne incleamnd si fhcent Sinteon
al
l'esakrnicului. Sirindarele sc dau de obicei la sfintirea
unei biserici, a unei fintiui' sau cind vitte prcot lrou ltt
sat. gle ,. niult.t. cle obste, cind pomenirea se face
la
lo O. Liturghii una clupi alta, si particulare, cand
pontcnirea ti
f... la 10 de Liturghii rizlete' La sfirsitr'rl
cebli0 cle Liturghii se face parastit^s si se ponlenesc
moftii tuturor crediucitlsilor, care au dat ponelnice' ceea
ce se nllmeste clezlegare sau slobozirea sirinclarelor'
in unele pdrti se rnai obisnuieste 'l se face
pomenirea neiirtreruptd a -moftilor, adic'i la ttlate
Liturilhiile cle peste an. Lucrul acesta se face mai ales in
nin'istirile un,le Sfenta Liturghie se slvirseste neintre'
ruot. iu fiecare zi. Pomelnicul cu numele viilor si
si ;tr1;''1. 1',i
-1.111
;tt t,ctt irc
mortiklr clc ponrenit care sc di in acest caz. se numeste
nonrehric anual.
7, CANN SI CUM POMENESTN BISERICA PE
CEI MORTI? in afari cle nomenirile ficute de ruclelc
si ururasii'mortulni. la soroacele ardtate pina acunt.
Biserica facc si ea insdsi pomcnirea nlortibr si se
roagi pentru ei zilnic. mai in toate slujbele sale, ca tle:
pildi la Litic si Nlezonoptici, dar mai ales h liturghie.
Aici pomenirea se face de mai nrulte ori. dar indeose-
bi la Proscomiclie, la iesirea cu cinstitele Daruri si dupir
sfintirca Darurilor, in cursul rugiciunii de mijlocirea
generald pcntru vii si mofti, cind preotul pomeneste
in tainli pe toti nrortii, cu cuvintelc: ,,Pomeneste.
Doamne. pe toti cei atkrrmiti intru n'idejdea invierii
vietii de veci si ii odihneste oe dinsLi unde strlluceste
lumina fetei Tale" (\'ezi Liturghier). Nimic altcer-r nu
cste nrai de fokls pentru cei adorntiti decit :r aduce
pentru dlinsii.)ertfa cea fiirl de siinge, sau a fi ponteniti
in timpul sivirsirii ei. Lucrul acesta le pricinuieste
nrulti usurare si bucurie. De aceea. pe llingn parastase-
le cu Liturghie. pe care le facem anunle pentru norti,
e bine sli aducem prescuri si pomelnic cu numele ntor-
tilor, pentru a fi pomeniti de citre Preot la fiecare
Liturghie. Dar in afari de pomenirea zilnici a ntortilor,
Brserica are in cursul anului bisericesc si zile anume
orinduite sau inchinate ponienirii generale a tuturor
mortilor din toate vremurile si din toate locurilc.
;ri .'/ttttt,rt ttt,ittf.lti,t
8. CARE STINT ACESTE ZII,E SI CARE E
.I'EIIIEIUI, ASEZARII LOR? NIAi 'iITtii BiStTiCI
ponielleste pe nx)l'ii itt toatt Sirtilletelc tle pcste lttl'
Sinibita c ziua ditt cursul siptrirltinii irtcltittrttri
anrintirii tuturor sfintikrr si nltlrtilor' pelltrtl clt ctlvrtll-
tul Sinrbatit (adic'Jl Sabtt) iusertttutl otlihlla', zittrt itl
crre L)urtruezeu s-a odihnit dupir zidirea luntii si itr crtrt'
tleci. cereur si noi oclihn'.i nrortilor, dupit ostenelilc si
alergarea clitt aceasti viata (sinaraml la Siinrb'itta LisaL
ului-scc cle cartte, in Trkrcl), si pcntru ci Sanlbitta e ziult
in care N'lintuitorul a stat ill moruratrt cu trupul, iar crt
sufletul s-a pogorit la iad, ca sd libercze din el pe toti
dreptii cei' din vcac adorntiti. Lucrul '.rcesta nil
anuntesc si cantirile (stihirile) de la slujba Vecerniet si
Utreuiei Simbetebr clin Octoih, iu care nririnl pe sfinti
si ne rugitn pentru nortl.
De aceea, parastasele se fac de regull Sintbdta'
Parastasele care se fac Duminica, ntai ales in oritse, nu
sunt potrivite cu bucuria invierii, pe care o priznuitn
in aceastl zi.Dar cu osebire face Biserica pomenirea de
obste a tuturor mo4ilor in anumite Sirnbete din cursul
anului, numite Simbetele mortilor, si anume:
a) Simbdta Rusaliilor (numiti si Nlo;ii de vard,
lrdicd ziuz de pomenire a moqilor si strimosilor nostri),
pentru ca poforfuea Sfintului Duh, care se va serba a
^doua
zi, slse facl si asupra celor morti, izbivindu-i din
striciciune, si din pedeapsd' Se aduc atunci la bisericd
ii |tn rrtsf,r-.elc c uu e n it t
si se impart la morminte minclruri, fructe. haine si
lase (oalc si strRchini).
b) Simbiita ldsatului sec de carne (numitd Mosii
de iarnd), deoarecc Duminica urntitoare fiind inchi
nati potnenirii infricosatei Judeclti, facen rugdciune
pcntfu morti, ca Dunmezcu si se indure de ei la
Judecata de apoi.
Se mai obisnuieste, de asentenea, a se face paras-
tase mai cu osebire in Simblta a doua. a treia si a
patra din Postul cel N{are, pentru ci in celelalte zile din
acest timp al Postului nu se sdvirseste Liturghie si deci
nu se pot face nici parastase pentru nrorti; de aseile-
nea, in Simb'ita lui Lazdr, dinaintea Floriilor, ciind
llriznuim amintireit invierii lui LazIr de cltre Domnul,
rugindu-ne ca Domnul sd invieze si pe riposatii nostri,
ia vremea cuveniti. De altf'el e ultima datl cdnd se mai
pot face parastasc pinl la Duminica Tomii.
9. iN CE ATT cHIP MAI PUTBM ARATA GRIJA
FATA D[ MORTI iN ATANA DE POMENIRf,A tOR
in'nuCAcIuNf Sl
,- STUJBE? Cinsrirea nrorrilor se
arati nu numai prin rugdciunile sau slujbele si
milosteniile cc le facem pentru ei, ci si prin purtarea de
grijd de rnormintele 1or. Se cade si ne aducem aminte
de mormintele mortilor nostri, veghind intii de toate
ca cle la cdpitliul lor si nu lipseasci niciodati Sf.
Cruce. Sd le ingrijim qi sd le impodobim, ingridindu-le,
sentiinind pe ele sau imprejurul lor iarbi si flori. Sd le
 tti'lllr'il t 'i ,.i ltarnsfrrselc c uvt nit t
t,\ "/'ltlittt

cercettilll cltt lllxi tlcs. iar irt zilcle clt slirbittoltrt'

sli o deschiclea la o pagin'i scrisl numai cu lrtcre negre.
al)rin(lclll la uttlrtrlinte clttltle si lttntltttltt'i' satl vasc ctt I)e cincl nu mai sunt in uz ascnlenea czirti, concluziile
tiutriie. in cillstca tlttlrtiltlr, asll ctlnt ttc itrdt:lttuttt
Sf'
se trag drn interpretarea textului unde cste deschisi Sf.
Sf Atlnasitr cel illare
Pririnti si invlttitori ai lliscricii. ca Evanghelie. Aceasta estc indiscutabil o practicri super-
si Sf. Sinrcon al l'es'.tlotlicrtlrti Ntttttlti tsa xrtrt avelt stitioasi. o prczicere, pe care Preotii autoritari au
lit..rt,,f sri ttrctiutltnt urtttasikrr llostri cl si ei sri facit reusit si o inl:iture. Pe lingi faptul ci deprimi rnoralul
lr fcl ctr nttlt'rltintclt lloastrc. tlttpit ce ne \onl ti l]ltltllt bolnarului. c'imia ii ptezice boala lunglr. pirtinrire slu
rle pe pintint (inr'. (lred. Ort e. 1t)51, pg -1a0 i7-r)' moarte, aceasti supcrstitie amiutestct de o anumit'i
sect,i din timpurile primrrc, crrc c'.tuta si rtfle voia lui
Dumnczeu prin deschiderea si interpretarea unui anu-
mit loc din Sf. Scripturi (\i \l rcI. I. p. t5S4 685 d. aut.).
2. ESTI BINE SA SE iITPANTASEASCA
CRNSTINUT iN UTNUU.E CTIPE Atf, VII'TII? Si
X"6atsri 7i ohicehtri edBAnf+ti
a.e"dta este o clepriudere superstitiorsii a nraloritrrtii
practiciw fa tnmorn&ntdri! crestinilor care cer si fie impi'rrti-sitr numai in ultinrile
1. BSTE BINE SA DESCHIDA SF. EVANGHNTIE nron)entc ale vietii. Ei pretexteazl cli in timpul vietii nu
se pot abtirre de la rele si implrtlisirea cu Sf. Taine le-ar
cBt BOLNAV, CAr'gn I SB CTTESTE SF. MASIU, PEN-
rNU A AFLA DACA MAI ARB DE TRAIT SAU fi vitimdtoare sau mai degrabd o ocolcsc pentru a trii
MOARE? Aceasta prxctici este o superstitie si P!a1e
f3 in voia patimilor. Prin aceasta ei rgnoreaz'i cuvintele cat-
lucruri sfinte Cind se ofictazit egorice ale N{iintuitorului: ,,Anin, amin graiesc voui. de
consiclerat'i ghicire cu
iaina Sf. N'fislu, inainte tle a sc pune Sf' Evanghelie nu veti miinca Trupul Fiului Omuhli, si ile nu vcti bea
p.ste .aput bolnarului spre atiti rugiciunca:,,impirate Singr:le Lui, nu reti avea viati in voi" (knn 6, 53)
Aceastd aminare ii face pe multi si morri neimpirtlsiti,
lsfint ...'1, se obisnuiest. , d, buln""ului si deschitli
Sf'

Evanglieiie uncle va I'oi' in vechime cdrtile eratt scrist pentru ci nu mai au parte de ea (ibidcrn p. 68,i).
si cu anumite litere rosii pe unele pagini' Dac'i
bolnavul 3. ESTE BINE SA SE CRXAD{ CUM CA SFIN
deschidea cartea la o asemenea pagitll cu caractere TTIE MIRIDD POT ARATA DACA CEt CE SE
i,iiii, .." semn bun pentru el: era-ins'i semn rdu daci iupantAsEsrn vA MAr TRAr sAU vA MURI? cnnd
(;0
se di Sflnta intpartisartie bolltevikrr, llollorttl cel incli-
nat sprc superstitii crccle cI din felul cutrt catl Sl'intele
X{iride la funclul lirtgurite i, clrtci trrtg sprt vrirf satl sprc
coadl, lullte g'isi tttt irttliciu privitor la soarta boltravu-
lui - daci lnoare sau se sctlald... Si aceasta este o cred-
iuta gresita si lhstrrtla (lllitlcrlr 11. btr+).
4. CN INSENNATATE ARE BANUT PUS tA
DEGETUL, SAU iN ilfANA MORTUTUP Are o inscmtti-
tate proastal. piicitoaszi. rkeasta este tl credintii clesartl,
o superstitie satanlci. Apusenii obisttuiau a ptlne acest
ban in gura n-tortului, pentru ca sufletul sii aibi cu ce
plnti pe luntra^sul Ilariou, ca si-l treaci pcsrc raul Steyx.
Banii nu se pull la degetul tttortului. ttlci la tttiua lui, tuci
nu se arurci in groapl, ci se dau la copiii siraci sau l'"r
b'itrenii neputirlciosi. Acesti bani dati astfel ca miloste-
nie, usureazi sufletul riposatului, iar cei pusi la deget, la
minI, sau aruncati in groapi, ii cufundi in pdcat pe cei
ce ii dau astfel pentru mort si pc sufletul mortului.
E BINE A SE PUNE BANI iN CRUCEA DN
CEARA'. DIN MANA IT{ORTULUI? Nu-i biNC, ACCASII
credinti de;arti nu numai ci nu foloseste ntortului, nici
adunlrii, inci ii si pdgubeste, ii pericliteazzi. Sfintenia cu
nesfinterua nu au nici o pirtdsie (2 Cor. 6, tt-t6.1.
6. SN POATE PRNTINDE PREOTILOR SA
CMASCA TATNA CUNUNIEI TANCA SICiUU, CANO
il{OARTTA A DESPi\RTIT PBRECHEA INEWTN NN
CUNUNIE, SAU SA NdTNZN PRUNCII AVORTATI?
si 1t,ty-rt,.t,,,-,'r,' att tratti ff ()l
r\ceastii supcrstitie este rle srlrginte errticl. rcarnintin-
du-ne tle faptul cI marcionitli si ceriutienii oficiau un
botez sinrulat, introtlucrrucl o 1rcrs<tan'i i,ir sub patul
celui mort nebotezrt si c'.iruia ii puneau atrunlite intre-
biri, iar acela rispundeain numele mortului. Accastl
erezie t fost combltutl de Sfintii Pirrinti carc au
hotirit: ,,Niurenea sI nu deie Euharistia trupurik;r celor
nrorti, cI scris este: ,,Luati, miucati..."; iar trupurile nror-
trlor nu pot nici sI ieie, nici sir uriini.nce. Si ca nu cullva
ncstiintt Prezbiterilor sir faci si se botcle. cei ce acunr
'.ru nurriu' (Cart. 25). in lrcceasi inciderrti t'ad si acci cc
indriznesc si cunune pc cci rziposati (\l \l vol. I, p.682).
7. DE CE UNII CRf,STINI IGNORAI{TI RUP O
cuNUNA DEAsuPRA cdrul M0RT? Dach moanea
desparte sotu curind dupi cunuruc, se rupe deasupra
celui mort si pus ir cosciug o cununi, fapt care semnificl
desfacerea cununiei, pentru ca cel rlmas in viati si poatii
intra in o noud c'isltorie. Si aceasta este o superstitie care
contravine invltiturii Sf. Biserici (ibidem p. 6sz;.
8.
CE TUASUru IAU CRESTINII SUPBR-
STITIOSI, PENTRU CA MORTUT SA NU SE TACA
STRIGOI? Unii crestini intunecali la minte care cred ci
cei morti, fur anumite situatii, se pot transforma in
strigoi, iau anumite misuri de prelenire, strlpungand
cu o lipusl inima mortului, sau pizind si nu treaci
vreo pisicl pe sub masa pe care este asezat mortul. Si
aceasta este o credintl pdgineascl si sataniceasci.
62 inmorntdntart,t
9. PENTRU CE UNTI TRAG DE SICRIU tA
SCOATIREA I,UI DIN CASA, SI CN INSEEMI'IA
ACEASTA? in uncle localitati sc obisnuieste ca. la
scoaterea mortului din casi, un pirinte sau o rudi
apropiatd si traga de sicriu cle trei ori, sinlul2nd cI
vrea sd-l retini. Cuvintcle ,,noi tinem de tine, tu sI nu
tii de noi". rostite cu acest prilej. au o indoiti semnifi-
catie: cekrr rima^si in urma nlortului le pare rdu de el.
il regreti si ar dori sd-linipiedice s'i plece. Mortulinsi
estc rugat sd nu-i regrete si sd t-tu caute si-i cheme dupi
el, si-i crute, in cazul cd s-ar face strigoi. Si acest obicei
este piginesc (\l V xrl. I, p. 683-684 d. aut.).
10. B BINE SA SB SPARGA OAI.A' LA
SCOATERf,A MORTULUI DIN CASA? Nu este bine. Si
acest r-rbicei, al spargerii unci oale de lut in urma mor-
tului, este o superstitie! carc vrca sI simbolizezc sparg
erea. ninticirea relckrr. dintre care moartea este cel
dirrtii. dar carc nimicirc nu se poate realiza decdt
numai prin credintd dreaptd si fapte bune, si nu prin
spargerea unei oale (ibidem p. 6fl).
11. ESTT BINE SAT] ST]NT OBUGAIT RUDELE
SA BOCEASCA NUPA NIPOSET CU DISPBRARE'
SAU SA PUNA BOCITOARE? Acestea sunt lumri rele,
si practici pXgAnesti care contravin indemnurilor
stdruitoare ale Sf. Ap. Pavel care zice: .,Fratilor, despre cci
ce au adormit, nu voim sd fiti in neltiintd, ca si nu vd
intristati, ca ceilalti care nu au nidejde, pentru ci de cre-
-, i p ar as ttts e le c uv t n itt' 63
dem cd lisus a murit si a inviat, tot '&sa (credem) cd
Dunnezeu, pe cei adormiti intru lisus, ii va aduce impre-
und cu El" (l Tes. 1, 13l4). Bocetele si cintecele de j'ale,
care la sate ating propo(ii scandaloase, nu sunt numai
nistc mijloace de exprimarea durerii, ci adevirate super-
stitii, fiindcl au convingerea cI mortul le aude si poate
si ducl celor trecuti in cealaltd lume adevlratc ntes;tie
din partea rudekrr. Practica aceasta aminteste de boci
toarele luate cu platl de pdgini, care obisnuiau si-si
smulgd parul in sentn de durere marc (ibklem p 683)
12. E BINE A SE DA BANI MARUNTI, NUCI,
eRAJTTURI, tA coPil iN srAnrn BISERIcA? Nu-i
bine deloc, c'i se face galngie si neorinduial'i in biser-
ici. N{entuitorul infiereazd aspru pe cei ce fac ncorin-
duiala in Biserica Lui, zicind: ,,Luati accstea (neorin-
duieli) de aici si nu faceti Casa (Biserica) Tatdlui Meu,
casd de negustorie... pesteri tilharilor" (loan J. 16; l\lt.
I , 3; INIc. I
1 I , 17). Mai tirziu Marele Ap. Pavel
infiereazi aspru marele ncoranduieli din lliserici.
zicind: ,,Au doarii n-aveti cas'i si mincati si si beti? Au
defaimati Biserica lui Dumnezeu'/" (1 Grr. ll, 22).
Sfintele Pravile si Sinoade aratd cd Biserica este
locul unde omul se intaftreste cu f)umnezeu, iar cei ce fac
neordnduieli si defaimd Biserica carl sub afuriscnie si
sub anatemi (Apos.9; !1 Ec. 66; Ant.2r Gangra 5: V 7 +, 7 6)'
in Sfinta Bisericd trebuie, la orice slujbd, sa
domine pacea, linistea, buna rinduiali. Ponlenile ce

o4 Tnnrcrntilftttrt,t
dau oantenii pentru sufletul riposatilor sI le del acasi,
ori afard din Bisericzi.
13. ISTE OBIJGT\TORIA RUPEREA TEGATURII
DE lA PICIOARELE ntORTUtUI? Nu cste nici obliga-
torie si nici necesard. in timpul citirii rugiciunilor de
iertare si dezlcgare, ntulti crestini intrind in panici, nu
stiu cunt si desfaci ntai repede legitura de la picioarelc
mortului, care a a\ut rolul de a i tine virfurile apropi
ate, dupd imbricarc si lnciltare, pittd ce corpul s-a ricit
si a rdmas intr-o pozitie respectabili si plicutd' Dc
asenenea se desface irr grabi si lcg'itura de la mlini
(daci a fost cazul si se puni), care le-au tinut impre
unate ca pentru rugiciune pin'i s-au fxat asa. Acest obi-
cei isi are originea in pirgiinismul care credea cI mortul
isi continui vietuirea intr-o regiune subpdtttinteana,
unde el nu ar putea nterge avlind picioarele legate. Res-
pectare acestor superstltii intorc pe cei ce le practicl la
piganisni, din care ele au in'orit, mai cu seanld cind
iceste legaturi sunt folosite pentru faccrea de farniece
pcntru ..legarca cununijlor" (ibidcnr p. (rEt)'
14. ESTT PERMIS CA RAPOSATUL SA FIB CON.
DUS PE ULTIMUT DRUM CU FANFARA SAU
ORCHESTRA CARE INTONEAZA IMNE FUNDBRN?
Daci la doud din cele trei nomente esentiale ale exis-
tentei, si anume: la botez si la cununie. crcstirur isi perntit
sd amestece ceremoniile religioase cu cele luniesti si chiar
p'iginesti, a face acelasi lucru chiar si la cel de al trcilea
65
nron)ellt. la nulartc. cantl coutluccnl sau sulltelu ctlttclusi
pt, rrltirrrrrl tlnrrtt. utr-si !llls('st(' nici o ittstil'icrtrt' slttt
iertare. I)acli nici acun) nu sunteln dispusi sii retltttltlitrt
h pourpli si fhst de care am insetat o viati itttrcrtgrl. tc
spcrantii de iertare putenl avea pelttru p'lcatele neis-
piusite in viatlr ace2rsta? Daci la invierea fiicei liri lair.
Nlintuitoml ,,4 scos mai intiii afiri pe cei ce pliugcatt,
ficeeu tulburare, sau ciintau din flaut", si pe cei care isi
ricleau de El, si dupi aceea a slvirsit nrinunc'.t inviern
copilci (N'lt. t),23-24; Nlc.5,3u40; Lc. ti.53-54), tot la fel si
noi, llentm a avea speranli si a ruga pe Duntnezcu ca
riposatul nostru si treac:i ..din nroarte la viati si de pe
pimint la cer" (kran 5, 2,i), deci sI aibi parte de invierea
cea resnicd, trebuie s'i renuntiuu la zgotnot, tulburtre si
pomllit, micar la acest din urntl moment, clnd con-
ducem pe riposatul nostru pe ultimul dmm (n.r.).
r'. BSTT BTNE SA SE PUNA iN BUZUNANUT
MORTULUI: PIEPTEN, AC, ATA, BAM SI ALTE
OBIECTI? Si acea^sta este o superstitie si o credintii ritic-
iti care isi are originea tot din piginisnt. Dup:i
desp'Itirea tmp, sufletul care este duh, are o petre-
sa de
cere spnituall, nemaiaviud nevoie de hruri, imbrl-
cimintc, aer, api si de toate cele necesare in viata cea
pfunintea-sci. Respedarea acestor credinte desarte, arati
cdt de necunoscdtori ai adevirului qi intunecati la nunte
sunt asemenea crestirli care fac lucrul acesta! (n. r).
l)l) lnmorminfarttt
16. cE illsnut'drern ARE TRDCERBA
COCOSTLUI SI GAINTI PESTE GROAPA? ObiCCiTIIdC A
se cla de p,,tn^na cocos cru giini pestc groapd (in unele
pdrti ozmenikrr care o sapd), cstc mostenire pagani
socotindu-se ci prin cantatul crxosuhd, carc vestestcl
orelc timpului, se ?gonesc duhurile rclt (\l \i vol. I p. 6E+).
17. ESTf, BINE A SE ARUNCA BANI PE MORT
INEINNIT DE A SE PT]NE CAPACUL? NU CSIC biNC. Si
aceasta este o superstitie in'oral; din gresita conceptie
despre iudecata particulari. cum ci r'.iposatul isi r[s"
cumpari trecerea prin cele 24 de vami ale v'izduhului,
care sunt tribunale de judecarea faptekrr (ibidem p 6UJ)
18. CE INSEMNATETN ARf, ARUNCARIA
UNUI BULGA'R DE PA'MANT PISTB COSCIUG?
Acea^sti aruncare insotiti de rostirca cuvintelor ..sa-i fic
Urana usoari", este o mostenire de la strimosii romani
care aveau credinta fermd in subvietuirea rdposatilor.
Aceastd convingere a krr o scriau pe monumentelc
funcrart' prin initialclc S. T. T. L. (lhidcnr p. (rtt{).
E$TB BINE SA NCNOPAM PE RAPOSA.TI iN
rq.
CAVOU? Drryd ce primii oanieni au c'ilcat porunca a*scul-
tirii. Dunnezeu a rostit sentillta nxrftii :i.supra lui Adanl
rostind: ,,...in sudoarea fetei &rle iti rei mfurca piinea t4
pdni te vei intoarce in pinintul din care esti luat; cici
pirmint csti si in plmint te vei intoarce" ([ac. 3, 19)' Daca
i'om respecta hotirirea lui Dumnezeu dupd literd" ar tre
bui si ingropdm pe riposati numai in pdni2nt. f)ar cei ce
Si ;r,11,rtr,t -,'',' L' u u t' llitI 67
vor si au posibilitate a-si face cavou. vor imoca nioti\ul
econoniei de spatiu si mai mult decat agrt, vor argumen-
ta caci chiar Nlintuitorul a fost ingropat ir mormint nou
slpat in piatrd, si asa este. Dar nu trebuie si uitzint cd sutr
solul acekrr locuri era numai piatrd" si niai mult decat arat,
cd illlntuitorul era atat de sirac. incit a fost inmormintat
intr-un mormint ddruit de cineva Si noi, daci arn fi atat
de sdraci, incit si nu avem ur kx de ingfopare, si murind
am fi ingropati de cineva in cavoul lui luxos, noi nu ne-am
vitima cu nimic din cauza a(easLl- in definitiv si caroul
apartine tot pinrantului. intrcbarea pe carc trchuic sA si-
o puni cei ce au si posibilitatea si dorinta de a face din
lcrcul krr de leci o 'ailev'iratA capodoperd, care si inghiti
in sine zeci si sute de mormintc alc celor ce nu au undc
si-si odihneasci oasele, oult vor putea privi in mhi pe Fiul
Oniului, Care, Dunmezeu fiind, atit de sdrac sa flcut pen-
tm noi, incit ,,n-a alut unde si-si plece capul", iar cdnd a
murit a fost ingrnpat intnn mormint diruit? (n. r.)
20. CE TREBT]IE SA CRDDEilI DESPRE CEI CN iSI
DAU TRUPURITB SA IIE ARSB LA CRIMATORTU?
Arderea trupului inseamnl nimicirea lui. De acee4 isi ard
trupurile dupi moartc numai cei ce isi inchipuiesc ci
totul se sfincste cu moartea si ci dup'i moarte nu mai c
nimic. Dar noi, crestinii, credenr cu tirie in lesnicia sau
nemurirea sufletului si in invierea trupurilor, adicd in
realcituirea lor din elementele din care au fost compuse
si in reunirea lor cu sufletul, pentru a fi judecate si rds-
plitite impreuni cu sufletele cu care au si vietuit pe
6E !, r,,, u r,,,,i, f ,r r r,,
ptirnant (Dionisie Pseuclt>Areopagitul. ..Desplc icrarhia bis-
elicerncil'. \{1, I. p. 139 140). Pentru noi. tntpul ontului este
templul lui Dunurezeu, intru care lonrieste Sl' I)uh, pre-
cum zice Sf. ApostolParel (l Cor.3, 1617:6, 19). este locas
al suflctului si infintit ctl acesta. atit la risplati cat ;i la
pedeapsl (Dionisie Pseudo Areopagitul. .,Despre icrarhia bis-
criceasci", \/11,3, p. 149-1i0). De aceea se cuvine si fie cin-
stit si ingrijit si dupi desp'irtirea lui de suflet, iar nu ars
ca un lucm netrebnic. Sfintele N{oaste, adicl rimtrsitele
trupesti ale Sfintiloq pfstrate uneori in chip ntinuna|
sunt o dovadi vie a cinstirii pc care noi o dint tntpurilor
si darurilor ninunate, pe care harul lui Dttmnezeu le
tuarnlin trupurile celor ce l-au bine plicut. Noi ingropdnl
pe nrcftiin pintint, pentru cI Dumnezeu insusi a zis lui
Aclam: .,...ci pimint esti liin pirntint te \ei intoarce" (Fac.
3,19). Asa ne invati Sf. Scripturi si in alte locuri, de pild'i:
,.Tot pintiintul in pdmint va lllerge, de untle s-a si zidit"
(lov 34,15). Iar ca pildi vie avem pe Nlintuitontl insusi,
Care a fostingropat si a statiu sinul pinrintului trei zile.
.,ficandu-se incep'itur:i invierii celor adormiti" (l Cor. 15,
20). (inr'. Crcd. ort. e. lt)52. pg. 169t.
21. NSTE BINE SA SE CITEASCA iN
CTNTITM
EXORCISME PENTRU CEI EPITEPIICI? Acest obicei
cle a cere Preotului s'i citeasci Molitfele Sf. Vasile cel
Mrre in cimitir, pentru cei bolnavi de epilcpsie este o
superstitie, bazttit pe credinta czi cei ce suferi de
aceasti boali sunt bintuiti de duhurile rele, care in
cinritir pot fi mai usor alungate, fiind ispitite sd intre
si parnstnseb cutttnite 69
in trupurile celor ce sc fac strigoi. poporul rnai punc
aceastir l)racticl in leglturd si cu cele expuse de Sf. Ev.
Luca (8, 27), despre demonizatul din Gadara, carc
locrria prin ntornrinte (\. V vol. I p.6g4, tl. aur).
22.SE POATE EACI POMANA CU TUAICENN NE
DULCE iN ZU-U DE POST? Acest lucru cste con-
dannabil. lipsind pe cei riqxrsati de folosul cuvcnit, iar pc
cci vii ii incarcl de piicate pcntru incllcarea postului si
pcntru neimplinirea datoriei ce o are fati de riiposatii sii,
pc cerc lrrai ntult ii rufunda. decat si-i ritlice in r..1.
23. CBI CE SE SINUCID. POT FI INCROPATI
CU SttUBA OFICIATA DE PRDOT? Sinucicasii de
buni voic nu pot beneficia de slujba inmorminiiirii ofi-
ciatri de preot, nu pot fi inmorniintati in cimitir, si nici
nu se pot face vreodatii pomeni sau parastase fur in
amintirea lor. ,.Cel ce s-a sinucis fiind bolnav sau iesit
din minti poate fi slujit" (Nic. Sachclarie, prav. Bis. a.1996
cap.217, pgf. 1851;Sf. Timotei can. 14).
24. CARI POMINI NU SUNT PRIMITE
iN{eNrEn LUI DUMNEZEU? pomenile si mrlostenrile
pcntru cei rlposati, ficute de cdtre cei ce triiesc in con-
cubinaj, nu sunt primitc pdni ce acestia nu se vor
cununil. Nu sunt primite pomenile f,icute pentru cei pe
care i-a prins moartea, rlezertati de la credinta ortodo-
xi, cici aceastidezcrtare se socoteste sinuciclere spiri
tuald. De-asemenea, nu sunt primite pomenile facute cu
bani proveniti din furturi si nedreptiiti. si nici

70 innrorminrarta
milosteniile fdcute rudelor, celor bogati, si tuturor celor
de la care se primeste rlsplatd (n. r).
25. SB POATE DUCE UN COCO$ AtB tA SF.
ALTAR CA JERTTA PENTRU CEI CE MOR
NBIMPARTASITI? Prin aceastd abatere se sivirsesc
doui picate niari: suplinirea Sf. Impdrtlsanii printr-un
rJar atit de nepotrivit si condamnabil, si profanarea
Sfintei Biserici prin introducerea de pdsiri in Sfdntul
Altat abatere condanuratd de Sinodul \rl ec. can. 88'
prin caterisirea Clericului care le primeste si prin du
iitir." mireanului care le aduce' Pe lingd picatul celui
care amurit nespovedit si neimpirtlsit, cel care aduce
ptrsiri la Altar provoaci si hazul credinciosilot cauzat
de cintatul cocosilor in biserici (n. r').
26. POT SA SE FOLOSEASCA CEI CE AU
MURIT NEIMPARTASITI, DACA SE iil{PART PEN.
'APRINSE
TRU f,I IUMANARI CNTOR CE S[
iUpAnfASnSC? Aceasta este o superstifie pentru cI
se crede inir-un lucru firi logici si fdri temei.. Este si tr
minciuni pentru cd cei ce fac aceasta se mlnt pe el
insisi, din-d un exemplu riu celor din iuq indeosebi
copiilo. nevirurvati ;i nestiutori, care privindu-i le
urmeazd si le mostenesc obiceiul (n. r.).
27.CU CE FOTOSIM PE CEI RAPOSATI
TNNCATVN N POUTTTIIC ,,MORT NESPOVBDIT'
NEIMPARTASIT SI FARA TUMANARE?.. ACCASTI
mdrturisire p,iUti.i nu poate folosi cu nimic pe cel ce
si parastastlt cuvuritt J1
a murit in stare de nepregiitire. Intru cat acest lucru
poatc a\ea urmiri negative in rindul celor vii. el poate
fi socotit ca si o superstitie, amigrndu-ne cd, daci din
neglijenti ne-ar surprinde moartea intr-o asemenea
stare, rdmane si pentru noi sansa de a fi trecuti de
urmasii nostri in pomenic cu numirea: ,,mort nespoved-
it. neimpirttrsit si fari lumanare" (n. r).
28. ESTT POTRIVIT A SE FOLOSI E}(PRESIA
,,TRECUTN NEFIIMA" ATTNCI CENN N[ REFTRIITI
LA CEL RAPOSAT? Pentru cei ce din nestiintd folosesc
acea-sti expresie, clnd anunta in ziare sau la radio dece-
sul cuiv4 vom aduce c2teva argumente care sa facl
lumini in acea^sti situatie. Cuvintul ,.nefiinti" este
echivalent cu cuvintul ,,inexistenti" sau ..neant", adicd
disparilie, dizolvare. Deci prin ace'.nti formulare ,,trecut
in nefiintd", se lasi a se intelege ci cel plecat dintre noi
a incetat de a mai exista cu desivdnire. iar cel ce o
foloseste ar fi un ateu, care neagd viata de dupi moartc
si invierea moftilor. De acec'.r estc biner ca acei ce sunt
nevoiti sd faci anuntul unui deces. si nu o facd acea:sta
fd,rd bdgare de scami" lfsind si se creada c'i el este un
ateu. sau cd anuntd moartea unui ateu. in nenumdrate
rinduri Mintuitorul nostru Iisus Hristos a mirturisit,
atit prin cuvint, clt si prin faptele Salc. ca noi rnm
supravietui dupi moarte. Astfel, dupd ce Lazir a murit,
sora lui, Mart4a-zis cdtre MA:rtuitorul: ,.f)oamne, dacdai
fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit...". Iisus ia zis: ,,Frate-
72 :f ililtor Dttittf dr{
le tliu va iuvia". Nlarta i-a zis: Stiu cI va inr,'ia la itn'icrc.
irt zirtlt cra tle apoi' . Si Iisus ilr zis: ..Er.r strnt invit,rrlt si
viata: cel ce cretle in N'linc. chiar tlaci vA nruri, va trii. Si
tiricinc triieste si crerle in \linc nu va nturi irt r.eac" (krur
Il. 1-26). Dr-rpri aceea a umlat invierea lui Lazir cel
-U
nurrt cle patru zile. Dar cea.ntai nlare garantic I e.us-
tentei nostre vesnice este Invierea l)ornnului ltostru
Iisus l{ristos. in concluzie, erllresia ,.trecut in neflintli"^
nu este de origine crestitli. Ba nrat mult, ea nu poate fi
consrderati nici de origine piginl, pentru ci si priginii
creclcau si cred in existenta unei vieti nenruritoare (n. r.).
Ar ce wfib*scr@s;tii cnA fiogaffiirl{
farUatuca\ ftf*deftgi etpdrts fe
innwmnmdri ponpn& lt tfui 5t strdfucitp?
Pentru a gisi rdspuns la aceasti grea si ultiml
intrebare, vom aduce la rnijloc un pasaj cutremurittor
din viata Sflntului Andrei cel nebun pentru Hristos.
,,in alti vreme, umblind Sfnniul Andrei prin
cetate a vdzut de departe un mort care efa dus la
groapi gi omul acela era foarte bogat si multime de
popor nergea dupi dinsul, cu ntulte luminlri si cu
tdmi.ie, iar clericii cintau pe lingd el obisnuitele cin-
tr
si pnritsfrtsclc crtvt n Ite /o
tdri ale ingropirii si plingere ntulti se auzea de la ai
sii. Iar Sfintul vedca, ca inainte vizitorii, ce se petre-
cea la mortul acela si a stat privind si, deodati. a
inceput a nu se mai simti pe sine ntult timp. Si iati, a
vzizut o nrultime de ara:pi mergind inaintea
luminlrilor si strigau: ,,Amar lui, amar lui". Si tineau
nistc saci in mlini si turnau cenusa ne oanrcnii care
nergeau imprejurul mortului. Iar altii cle bucurie sl cle
veselic jucau si rideau firi de msinc, ca niste nerusi
nate desfrinate, altii urlau ca si ciinii. iar altii guitau ca
porcii, cici al lor era mortul acela. Altii mergeau in
jurul lui si il stropeau pe mort cu api rdu mirositoare,
iar altii prin vdzduh zburau imprejurul mortului sr
nriros urit iesea din trupul acelui picltos. Iar altii din
urmi mergeau plesnind cu miinile si cu picioarele si
zgomot mare ficeau, batjocorind pe cei ce cintau si asa
griiau intre dansii: ,.Si nu vi dea voui Dumnezeu, nici
unuia, ca sd vedeti lumina, ticirlosilor crestini, cdcr cin-
tati unui ciine: uCu sfintii odihneste suflctul lui, si incd
robul lui Dunrnezcu il numiti De accstrl. care este vino-
vat cle toatl rdutatea".
Privind Sfintul, iarisi, a vizut pe unul drn mai
marii diavolilor, avlind ochii invlpiiati. care tinea in
miinile sale pucioasi ;i smoali si mergea la nrormin-
tul nenorocitului aceluia ca sIi ardi trunul. Sivirsrn-
du-sc ingropiciunca, a vizut Sf. .{ntlrtli c1i nlcrgex
ingerulin chipul unui tanir frumos cupriirs de mihnire
si pllingind cu mare jale. Si era aproape de Sflntul
74 innrornnntarta
Andrei si. socotind Andrei cl acestl era un tinar din
cei de aproape ai omului mort si pentru aceasta plinge,
s-a apropiat de acel tinir care plingea si ia zis lui:
,Juru-te pe tine, pe Dumnezeul cerului si al pimintu-
lui, ci imi spui si mie care este pricina plingerii tale,
clci nu am vizut niciodati pe nimeni plingand asa
dup'i un mort cum plangi tu". Si i-a rlspuns ingerul:
,,Pricina plingerii mele este aceasta: eu am fost pdzi-
torul mortului pe care l-ai v'izut ducindu-l la ntormint
si pe el l-a luat diavolul la sine si aceasta este pricina
plingerii si mihnirii mele". Si Sfintul Andrei azis cdtre
dinsul: ,,Acum am inteles cine esti tu; rogu-mi dar tie,
sfinte ingere, spune-mi care au fost picatele lui pentru
care l-au luat diavolii din mainile tale?" A rlspuns
ingerul ,,De vreme ce vrei si stii aceasta, Andrei, ale-
sule al lui Dumnezeu, nu voi tdcea, ci iti voi spune 1ie,
pentru cd vid frumuse{ea sufletului tdu cel sflnt strilu-
cind ca aurul cel curat si vizdndute pe tine, m-am
mdngiiat pentru necazul meu.
Acest om era un bdrbat cinstit de impirat, insd era
foarte picdtos si foarte cumplit in viata sa si dupi toate
mai era si desfrinat, inseldtoq nemilostiv, iubitor de
argint, mincinos, uritor de oaneni, pe care ii vorbea de
riu si le lua cam'iti si cdlcdtor de iurdmint. Pe sdracile
slugile sale le chinuia cu foame si cu bdtaie si ii llsa fdrd
imbrdclminte si fdri incdltdminte in zilele friguroase de
iarni si pe mulgi a ucis qi i-a ingropat sub pardoseala
graidului de cai. Si a^stfel era pornit spre necuratd
si pdrastasek cuvtttitt 75
aprindere si il ura pc Dunmezeu, incat a avas in cursl
cam la trei sute de suflete in acele urate si groaznice
picate dc desfrinare. Si a renit asupra lui secerisul si l-
a aflat pe dinsul moartea nepociit si, negrditc pdcate
avind, ii luari diavolii sufletul, iar necuratul lui trup
insuti ai vi,rut cu ce fel dc batjocurd era petrecut de
duhurile necuratilor. Pentru aceasta o, sfinte suflete, eu
mi intristez si de durere mare mi cupriqd plingind, cd
celpdzit de mine este acum de risul demonilor".
Acestea griindu-le ingerul lui Dumnezeu. a zis
sfintul citre dinsul; ,,Rogu-md tie. prietene, sd incetezi
de a mai plinge, de vreme ce el a lucrat cele necurate
si la sfirsit fdrd de pocdintd a venit. Deci, si se sature
de lucrurile sale. Iar tu, cel in chipul vipiii. plin de
niari bunititi, slujitor al Dornnului Savaot Atottiitorul,
vei fi intru bundtltile Dumnezeului tiu, de acum pdnd
in veci". Cu aceste vorbe s-a dus ingerul de la Sfintul
Andrei, flcdndu-se nevizut. Iar cei ce mergeau pe ulita
pe care Sfintul Andrei vorbea cu ingerul. vizdndu-l pe
el stind si vorbind singur, iar pe inger nevizindu-I,
nefiind vrednici de aceasta. ziceau intre ei: ,,il vedeti pe
nebunul acesta, cum aiureazd si cum vorbeste in vint,
nepriceputul?!" Si ilimpungeau pe el si il goneau, zicin-
du-i: ,.Ce-ti este tie, nebunulc. nevrednic fiind a vorbi cu
oamenii, oarc griiesti cu vintul?" Iar sfdntul ticand si
mergind la un loc a^scuns, isi aducea aminte de
nenorocitul acela. pe care l-a vdzut ducindu-l la mor-
mint si pl2ngea cu amar pierzarea lui" (\l Sf. 2 oct).
 CUPRINS

Picatul gi N{oartea ..................3

Pregitirea pentru intdmpinarea nortii........................6

Cum pregltim pe raposat pentru inmormintlre?....l6
Privcgherealingatrupulrlposatuluil. . . ...3t
Drumul riposatului de acasi
pini 1a Sfdnta Biserici........ ..................,.33

Slujba inmormint'irii sau prohodirea........................4 I

Cobordrea in mormdnt a riposatului qi pecetluirea
mormintului .................... ........................46
Pomenile gi soroacele de pomenire
ale riposagilor ................. ........... . . . ....51
Abateri gi obiceiuri pigdnegti pr^cticate
lainmormintiri!............... ....... .............. 58

Cu ce se folosesc riposafii care, bogali fiind, dar

incircafi de firidelegi, au parte de inmormintiri
pompoase gi slujbe strllucitc? ..............72