Izvorul Tămăduirii, 29.04.2022

UTRENIA, SFÂNTA LITURGHIE A SFÂNTULUI IOAN
GURĂ DE AUR ȘI SFINȚIREA CEA MICĂ A APEI

Vineri, 29 aprilie 2022: †) Izvorul Tămăduirii; †) Cinstirea
Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea
Ghighiu
PREOTUL: Slavă Sfintei și Celei de o ființă și de viață făcătoarei

și nedespărțitei Treimi, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte
călcând și celor din morminte, viață dăruindu-le.
STRANA: Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte
Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și
celor din morminte, viață dăruindu-le.
PREOTUL: Să învieze Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii
Lui şi să fugă de la faţa Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul.
PREOTUL: Precum se stinge fumul să se stingă, precum se
topeşte ceara de faţa focului.
PREOTUL: Aşa să piară păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu, iar
drepţii să se veselească.
PREOTUL: Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne
bucurăm şi să ne veselim întru ea.
PREOTUL: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
PREOTUL: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
călcând...
STRANA: ... și celor din morminte, viață dăruindu-le.
ECTENIA MARE
PREOTUL: Cu pace, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Pentru pacea de sus şi pentru mântuirea sufletelor
noastre, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea
sfintelor lui Dumnezeu Biserici şi pentru unirea tuturor, Domnului să
ne rugăm.
PREOTUL: Pentru sfântă biserica aceasta şi pentru cei ce cu
credinţă, cu evlavie şi cu frică de Dumnezeu intră într-însa, Domnului
să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru Preasfinţitul Părintele nostru (Numele),
episcopul (denumirea eparhiei), pentru cinstita preoţime şi întru
Hristos diaconime şi pentru tot clerul şi poporul, Domnului să ne
rugăm.
PREOTUL: Pentru binecredinciosul popor român de
pretutindeni, pentru conducătorii ţării noastre, pentru mai marii
orașelor și ai satelor și pentru iubitoarea de Hristos armată,
Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru sfânt locaşul acesta, orașul acesta, ţara
aceasta şi pentru toate oraşele şi satele şi pentru cei ce cu credinţă
locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru buna întocmire a văzduhului, pentru
îmbelşugarea roadelor pământului şi pentru vremuri paşnice,
PREOTUL: Pentru cei ce călătoresc pe uscat, pe ape şi prin aer,
pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei robiţi şi
pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru ca să fim izbăviţi noi, de tot necazul, mânia,
primejdia şi nevoia, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi,
Dumnezeule, cu harul Tău.
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita
Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea și pururea Fecioara
Maria, cu toți Sfinții să o pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe
noi.
PREOTUL: Pe noi înșine și unii pe alții și toată viața noastră lui
Hristos Dumnezeu să o dăm.
STRANA: Ție, Doamne.
PREOTUL: Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi
închinăciunea, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi
în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
CANOANELE
(pe 14: al Paștilor, pe 8 și al Izvorului Născătoarei de Dumnezeu,
pe 6, alcătuirea lui Nichifor Calist Xantopol)
Cântarea 1
Canonul Sfintelor Paşti – Glasul 1
Irmosul:
Ziua învierii, popoare, să ne luminăm! Paştile Domnului,
Paştile! Că din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer, Hristos
Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cântăm cântare de biruinţă.
Stih: Hristos a înviat din morţi.
Să ne curăţim simţirile şi să vedem pe Hristos strălucind cu
neapropiata lumină a învierii. Şi, cântându-I cântare de biruinţă,
luminat să-L auzim zicând: Bucuraţi-vă!
Cerurile după cuviinţă să se veselească şi pământul să se
bucure, și să prăznuiască toată lumea cea văzută şi cea nevăzută; că
a înviat Hristos, Bucuria cea veşnică.
Canonul Născătoarei de Dumnezeu - Glasul 1
Irmosul:
Izvorăşte-mi acum, Izvorule, Fecioară de Dumnezeu Născătoare,
dându-mi darul cuvântului, ca să laud izvorul tău, care izvorăşte
viaţă şi har credincioşilor; că tu ai izvorât pe Cuvântul Cel într-un
ipostas.
Locaş de tămăduire mai presus de fire se arată tuturor biserica
ta cea sfântă, Fecioară! Că din moarte vădită ridică lămurit pe
credincioşii care aleargă la dânsa şi izvorăşte tuturor mângâierea
cea din belşug.
Din ceruri reverşi nouă daruri fără împuţinare, ceea ce eşti cu
adevărat una; căci pe cel orb îl faci să vadă lumina, prin tina cea
nouă, strigând tu de sus către Leon, mai presus de gând.
Bucură-te, Marie, bucură-te, ceea ce eşti lauda de obşte şi
cinstită a neamului omenesc! Că Ziditorul tuturor peste tine S-a
pogorât vădit, ca o picătură, arătându-te izvor nemuritor,
dumnezeiască Mireasă!
Cântarea 1 (Catavasia) – Glasul 1
celor din morminte, viață dăruindu-le. (de trei ori)
Cântarea a 3-a
Irmosul:
Veniţi să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă făcută cu
minuni, ci din izvorul nestricăciunii, cel izvorât din mormântul lui
Hristos, întru care ne întărim.
Acum toate s-au umplut de lumină: şi cerul şi pământul şi cele
de dedesubt. Deci să prăznuiască toată făptura învierea lui Hristos,
întru Care s-a întărit.
Ieri m-am îngropat împreună cu Tine, Hristoase; astăzi mă ridic
împreună cu Tine, Cel ce ai înviat. Răstignitu-m-am ieri împreună cu
Tine: însuţi împreună mă preamăreşte, Mântuitorule, în împărăţia Ta.
Irmosul:
Luminat şi sfânt locaş ai Stăpânului tuturor te ştiu pe tine,
Fecioară, şi izvor de nestricăciune, care ai izvorât pe Hristos, apa din
care ne adăpăm.
Cât de mare dar ai dat împăratului, Izvorule şi Stăpână, sfărâ-
mând prin apă tăria cea înfricoşătoare a pietrei, care oprea cu dureri
cumplite scurgerea udului.
Dar neîmpuţinat curge din tine, Născătoare de Dumnezeu
Fecioară, izvorând din belşug; cu ajutorul tău cei şchiopi umblă,
mulţimea celor leproşi se curăţeşte şi demonii se înăbuşă.
Tuturor credincioşilor le împărţi vindecare: împăraţilor şi
poporenilor, sărmanilor şi ocârmuitorilor, săracilor şi bogaţilor,
revărsându-Ie apa îndeobşte, Izvorule, ca pe un leac fără deosebire.
Cântarea a 3-a (Catavasia) – Glasul 1
ECTENIA MICĂ:
PREOTUL: Iară și iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
noi.
PREOTUL: Că Tu ești Dumnezeul nostru și Ție slavă înălțăm,
Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin!
CONDACUL PAŞTILOR - Glasul 8

De Te-ai și pogorât în mormânt, Cel ce ești fără de moarte, dar
puterea iadului ai zdrobit și ai înviat ca un biruitor, Hristoase
Dumnezeule, zicând femeilor mironosițe: Bucurați-vă! și apostolilor
Tăi pace dăruindu-le, Cel ce dai celor căzuți înviere.
ICOSUL ÎNVIERII (se citește)
Pe Soarele cel mai înainte de soare, Care a apus oarecând în
mormânt, întâmpinatu-L-au către dimineaţă, căutându-L ca pe o zi,
mironosiţele femei şi, una către alta, grăiau:
O, prietenelor, veniţi să ungem cu miresme Trupul cel de viaţă
purtător şi îngropat, Trupul care a înviat pe Adam cel căzut, Care
zace în mormânt.
Să mergem, să ne sârguim ca şi magii şi să ne închinăm, şi să
aducem miruri în loc de daruri, Celui ce nu în scutece, ci în giulgiu a
fost înfăşurat, şi să plângem, şi să strigăm: O, Stăpâne, scoală-Te,
Cela ce dai celor căzuţi ridicare!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.
SEDEALNA NĂSCĂTOAREI DE DUMNEZEU – Glasul 8
Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul...
Pe Fântâna cea pururea nesecată şi înviorătoare, pe
Dumnezeiescul Izvor din care ţâşnesc şuvoaie de apă, cu un glas să-
l lăudăm cei ce îi cerem darul; că în fiecare zi curge şi arătând
tămăduirile măcar ca pe curgerile râurilor. Pentru aceasta, după
datorie apropiindu-ne cu dragoste, să scoatem cu credinţă din Izvor
putere neîmpuţinată şi cu adevărat fără de moarte, care rourează
arătat inimile celor binecredincioşi; şi cu buzele să grăim: Tu eşti
mângâierea credincioşilor!
Cântarea a 4-a
Irmosul:
La dumnezeiasca strajă, de Dumnezeu grăitorul Avacum să
stea împreună cu noi şi să arate pe îngerul cel purtător de lumină,
grăind cu mare glas: Astăzi este mântuirea lumii, că a înviat Hristos,
ca Cel atotputernic.
Parte bărbătească, ca Cel ce a deschis pântecele fecioresc,
fost-a Hristos; iar ca om, Mieluşel S-a chemat. Şi fără prihană a fost,
Paştile noastre, ca Cel ce n-a gustat întinăciune; şi ca un Dumnezeu
adevărat, desăvârşit S-a numit.
Ca un mieluşel de un an, Cununa cea binecuvântată de noi,
Hristos, de voie pentru toţi S-a jertfit, Paştile cele curăţitoare; şi
iarăşi din mormânt a strălucit nouă, frumos, Soarele dreptăţii.
Dumnezeiescul părinte David înaintea chivotului umbrei a săltat
jucând; iar noi, poporul cel sfânt al lui Dumnezeu, plinirea
închipuirilor văzând, să ne veselim dumnezeieşte, că a înviat Hristos,
Irmosul:
Cu adevărat mai mult decât nisipul şi decât picăturile ploilor au
crescut mulţimile minunilor izvorului tău, Fecioară, care neîncetat
curg din belşug peste tot pământul, tămăduind degrab pe tot cel ce
zace de boală grea.
Apă din izvorul tău, Stăpână Fecioară, s-a turnat peste sânul
cel ros de răni chinuitoare al femeii; şi îndată au încetat, prin
stropire, durerile cele de moarte şi a cunoscut că s-a tămăduit de
boala ei.
De neînţeles şi mai presus de fire este cu adevărat ceea ce s-a
făcut prin tine, Născătoare de Dumnezeu. Că apa izvorului tău se
face tămăduire alungătoare de bolile cele pricinuitoare de moarte,
ceea ce firea cu adevărat niciodată nu a văzut.
Neîncetat mă omoară vrăjmaşul cu aţâţările desfătărilor,
Stăpână de Dumnezeu Născătoare, Izvorule; nu mă trece cu vederea,
ci apucă înainte, ajutătoarea cea grabnică, şi din cursele lui mă
izbăveşte, ca necurmat să te măresc pe tine, cea mult lăudată.
Cântarea a 5-a
Irmosul:
Să alergăm dis-de-dimineață şi, în loc de mir, cântare să
aducem Stăpânului; şi să vedem pe Hristos, Soarele dreptăţii, tuturor
viaţă răsărind.
Milostivirea Ta cea nemăsurată văzând-o cei ţinuţi în legăturile
iadului, spre lumină se grăbeau, Hristoase, cu picioare vesele,
lăudând Paştile cele veşnice.
Să ne apropiem, purtătorilor de lumină, de Hristos, Cel ce a
ieşit din mormânt ca un mire; şi să prăznuim, împreună cu cetele
cele iubitoare de praznice, Paştile lui Dumnezeu, cele mântuitoare.
Irmosul:
Grăite fiind cele cu adevărat minunate ale izvorului tău, Curată
Fecioară, umplu de uimire cugetul oamenilor; căci s-au făcut peste
fire, sfinţind pe toţi credincioşii.
Grăit-au despre darul tău lâna, mana şi Siloamul şi stânca din
care a ţâşnit apă, foişorul lui Solomon, apele Iordanului şi fântâna
samarinencii.
Stih: Hristos a înviat din morţi
Picăturile izvorului tău, Curată Fecioară, şi pe un mort au înviat,
lucruri mai presus de cuvânt şi de pricepere! Că toate ale tale, Prea-
curată, biruiesc judecata omenească.
Vindecă patimile mele, Fecioară, ceea ce ai uscat izvorul
scurgerii de sânge, frigurile şi fierbinţeala aprinderii şi boala ofticei,
oprirea udului şi curgerea pântecelui.
viaţă răsărind.
Cântarea a 6-a
Irmosul:
Pogorâtu-Te-ai în cele mai de jos ale pământului şi ai sfărâmat
încuietorile cele veşnice, care ţineau pe cei legaţi, Hristoase; iar a
treia zi, precum Iona din chit, ai înviat din mormânt.
Păzind peceţile întregi, Hristoase, ai înviat din mormânt, Cel ce
n-ai stricat cheile Fecioarei prin naşterea Ta, şi ne-ai deschis nouă
uşile Raiului.
Mântuitorul meu, Jertfa cea vie şi nejertfită, ca un Dumnezeu,
pe Tine însuţi de voie aducându-Te Tatălui, ai sculat pe Adam cu tot
neamul, înviind din mormânt.
Irmosul:
Cuvintele cântării te laudă pe tine, curată, ca pe ceea ce eşti cu
adevărat izvor; că ai născut mai presus de cuvânt pe Adâncul
înţelepciunii, pe Cel ce a spânzurat norii în văzduh şi pământul pe
ape.
Împiedicat-ai prăbuşirea scărilor, care ameninţa cu zdrobirea pe
zugravii de acolo, o, Izvorule preasfânt, mântuind şi pe popor de
cutremur, când s-a dărâmat locaşul.
Pântecele cel mai înainte sterp din pricina nerodirii l-ai dezlegat
în chip vădit, prin apa izvorului tău; că tu ocroteşti şi naşterile de
prunci, ca ceea ce ai născut pe Stăpânul a toate, rămânând fecioară.
Nici cuvântul, nici mintea, nici limba nu izbutesc să laude
naşterea ta, curată! Ci neputincioase sunt şi se ruşinează faţă de tine
şi înţelepciunea filosofilor şi măiestria ritorilor.
ECTENIA MICĂ:
noi.
PREOTUL: Că tu ești Împăratul păcii și Mântuitorul sufletelor
noastre și Ție slavă înălțăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum
şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
CONDACUL NĂSCĂTOAREI - Glasul 8

Podobie: Apărătoare Doamnă...
Din izvorul tău cel nesecat, ceea ce eşti de Dumnezeu dăruită,
îmi dăruieşti mie, izvorând pururea, curgerile harului tău mai presus
de cuvânt. Căci ca ceea ce ai născut mai presus de cuget pe Cu-
vântul, te rog să mă rourezi cu darul tău, ca să grăiesc ţie: Bucură-te,
apă izbăvitoare!
ICOS (se citește)
Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ești fără prihană, care ai
născut în chip de negrăit pe Cuvântul Tatălui, Cel mai înainte de veci,
deschide-mi gura Preacinstită, călăuzindu-mă spre lauda ta, ca să te
măresc, glăsuind către izvorul tău acestea:
Bucură-te, Izvorule al bucuriei celei neîncetate, bucură-te, șuvoi
al frumuseții negrăite!
Bucură-te, izgonitoare a tuturor bolilor; bucură-te, nimicitoare a
feluritelor patimi!
Bucură-te, râule prea limpede, care tămăduiești pe cei
credincioși; bucură-te apă prea plăcută celor bolnavi de tot felul!
Bucură-te, apă a înțelepciunii, care îndepărtezi necunoștința;
bucură-te, amestecare a inimii, care picură ambrozie!
Bucură-te, vas al manei, izvorâtor de viață; bucură-te baie și
nectar din dumnezeiesc izvor!
Bucură-te, ceea ce ești stavilă împotriva neputinței; bucură-te
ceea ce stingi văpaia bolii;
Bucură-te, apă izbăvitoare!
SINAXAR
Vineri, în Săptămâna Laminată, se prăznuieşte sfinţirea bisericii
Preasfintei Stăpânei noastre şi Maicii lui Dumnezeu, a Izvorului celui
de viaţă purtător. Şi se mai face şi pomenirea minunilor celor mai
presus de fire, care s-au săvârşit de către Maica lui Dumnezeu în
acest sfânt locaş.
Biserica aceasta şi-a luat începutul de la împăratul Leon cel
Mare, care se mai numea şi Machelie. Fiind acela om bun şi prea
blând, mai înainte de a se sui pe tronul împărăţiei, pe când se
număra încă între oamenii obişnuiţi, umblând prin locurile acelea, a
dat peste un orb rătăcit şi l-a luat de mână ca să-l călăuzească. Şi
ajungând aproape de locul unde s-a ridicat mai târziu biserica, orbul
a fost cuprins de o sete arzătoare şi l-a rugat pe Leon să-i dea apă ca
să-şi astâmpere setea. Iar Leon, pătrunzând în desişul din apropiere,
căuta apă; căci pe atunci locul acela era acoperit cu tot felul de
arbori şi desişuri de verdeaţă creşteau pe el. Şi negăsind pe acolo
apă, s-a întors întristat. Dar pe când se întorcea, i-a sunat în urechi
glas de sus, care i-a zis: Nu e nevoie să te osteneşti, Leone, căci apa
este aproape! Dar întorcându-se din nou, Leon căuta. Şi ostenindu-
se iarăşi mult, din nou a auzit glasul acela, care i-a zis: Pătrunde,
Leone împărate, mai adânc în pădurea aceasta şi luând cu mâinile
apă tulbure, potoleşte setea orbului şi apoi unge cu ea ochii lui cei
întunecaţi; şi vei cunoaşte de îndată cine sunt eu, care sălăşluiesc
aici de multă vreme. A făcut deci Leon precum îi spusese glasul şi
îndată orbul a început să vadă. Şi ajungând Leon împărat, potrivit
prorociei Maicii Domnului, a zidit lângă acel izvor, cu multă
cheltuială, biserica ce se vede şi astăzi. Minuni nenumărate s-au
făcut în acea biserică. După oarecare trecere de vreme, şi Justinian,
marele împărat al romanilor, care suferea de o boală grea, a dobândit
aici vindecare; mulţumind pentru aceasta Maicii Cuvântului, a ridicat
o biserică şi mai mare, care însă, crăpându-se de diferite cutremure,
a fost rezidită în cele din urmă de către împăratul Vasile
Macedoneanul şi de fiul său, Leon înţeleptul. Pe vremea lor, izvorul
de aici a şi săvârşit numeroase minuni: a vindecat multe boli şi a
tămăduit nenumărate feluri de răni, molime şi alte suferinţe. A înviat
izvorul acesta şi un mort; acesta era din Tesalia şi, plecând el cu
corabia spre izvor, s-a săvârşit pe cale. Când era să moară şi-şi
dădea duhul, a rugat pe corăbieri să-l ducă de acolo la biserica
Izvorului şi să-l îngroape, după ce vor turna peste dânsul trei ciuturi
de apă. Ei au făcut aşa, iar mortul, fiind stropit cu apă, a înviat. După
multă trecere de vreme, când sta să cadă acea mare biserică,
arătându-se Născătoarea de Dumnezeu, a sprijinit-o până ce
mulţimea strânsă din împrejurimi s-a scurs afară. Apa aceea, când a
fost băută, a alungat mulţi demoni şi a slobozit pe cei legaţi din
temniţe. Pe împăratul Leon înţeleptul l-a vindecat de piatră la rinichi
şi a potolit frigurile foarte cumplite ale soţiei lui, Teofana; şi pe
fratele lui, Ştefan patriarhul, l-a izbăvit de oftică şi pe patriarhul Ioan
al Ierusalimului l-a vindecat de surzenie. Pe marele dregător Tarasie
l-a vindecat de nişte friguri prea cumplite, ca şi pe maica lui,
Maghistrisa, iar pe fiul său, Stelian, l-a tămăduit de o boală de rinichi.
Pe o femeie cu numele de Shizina a izbăvit-o de o boală de stomac.
Iar împăratul Roman Lecapenul s-a tămăduit cu apă de la acest Izvor
de o boală de stomac; la fel, şi soţia lui. În Haldeea, Maica Domnului
a vindecat pe călugărul Peperin şi pe ucenicul lui, la rugăciunea lor;
la fel, şi pe călugărul Matei şi pe Meletie, care fuseseră pârâţi
împăratului. A mai vindecat şi pe nişte înalţi dregători şi pe mulţi
alţii, pe care cine i-ar mai putea spune? Ce limbă ar putea istorisi
câte minuni a făcut apa aceasta şi câte continuă să facă până astăzi?
Mai multe decât picăturile de ploaie şi decât mulţimea stelelor şi a
frunzelor sunt minunile care se săvârşesc acolo şi în zilele noastre.
Căci a vindecat, mai presus de fire, ulcerul şi cangrena, perforaţiile
şi abcesele aducătoare de moarte, cărbunele (buba neagră) şi lepra
şi pelagra. A mai vindecat apoi şi alte boli de femei şi boli ale
sufletului, lăcrimarea ochilor şi albeaţa şi scăderea vederii. Încă a
mai vindecat de boala idropicei pe Ioan Varanga, iar pe un alt
Varanga l-a tămăduit de buba cea rea. Şi pe ieromonahul Marcu l-a
scăpat de boala pojarului şi pe călugărul Macarie, de sufocarea
(astmul) care-l chinuia de cincisprezece ani şi totodată de piatră la
rinichi. Şi alte foarte multe, pe care este cu neputinţă să le numărăm
în cuvântul acesta, pe care le-a săvârşit şi le săvârşeşte fără încetare
apa izvorului aceluia.
Pentru rugăciunile Maicii Tale, Hristoase Dumnezeule,
miluieşte-ne pe noi. Amin.
PREOTUL, o dată și STRANA de 2 ori, cântă pe glasul 2
Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domnului
Iisus, Unuia Celui fără de păcat. Crucii Tale ne închinăm, Hristoase,
şi Sfântă învierea Ta o lăudăm şi o mărim; că Tu eşti Dumnezeul
nostru, afară de Tine pe altul nu ştim, numele Tău numim. Veniţi toţi
credincioşii, să ne închinăm Sfintei învierii lui Hristos, că iată a venit,
prin Cruce, bucurie la toată lumea; totdeauna binecuvântând pe
Domnul, lăudăm învierea Lui, că răstignire răbdând pentru noi, cu
moartea pe moarte a stricat.
PREOTUL, o dată și STRANA de 2 ori, cântă pe glasul 6
Înviind Iisus din mormânt, precum a zis mai înainte, a dăruit
nouă viaţă veşnică şi mare milă.
Cântarea a 7-a
Irmosul:
Cel ce a izbăvit pe tineri din cuptor, făcându-Se om, pătimeşte
ca un muritor; şi prin patimă pe cel muritor îl îmbracă în podoaba
nestricăciunii, Cel unul binecuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri şi
preaslăvit.
Femeile cele de Dumnezeu înţelepţite, cu miruri către Tine au
alergat; şi, bucurându-se, s-au închinat Ţie, Dumnezeului celui viu,
pe Care, ca pe un mort, cu lacrimi Te căutau; şi Paştile cele de taină
ucenicilor Tăi, Hristoase, le-au binevestit.
Prăznuim omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura
altei vieţi, veşnice; şi săltând, lăudăm pe Pricinuitorul, Cel unul
binecuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri, şi preaslăvit.
Cât este de sfântă, cu adevărat, şi întru totul prăznuită această
noapte de mântuire şi strălucită, mai înainte vestitoare fiind a zilei
celei purtătoare de lumină, a învierii, în care Lumina cea fără de ani
din mormânt cu trupul, tuturor a strălucit.
Irmosul:
Scoateţi, bolnavilor, din izvor tămăduiri! Că Preacurata face să
curgă, din izvorul cel dumnezeiesc, îndulcirea cea adevărată,
izvorând cu adevărat torentul desfătării. Pentru aceasta să ne
adăpăm cu toţii, cu credinţă, din şuvoaiele cele îmbelşugate.
Minunile tale nemaiauzite, stăpână, pe toţi credincioşii care le
aud îi umplu de mirare. Căci pe cei muţi şi surzi apa ta îi arată ca pe
nişe bine grăitori; iar pe cei ce pătimesc cumplit îi tămăduieşte şi
vindecare le dăruieşte.
Din văpaia durerilor scoţi pe cei ce aleargă la tine, curată,
rourându-i cu ape din izvorul cel minunat; că de ulcer se izbăveşte
omul şi de pelagră, iar pe lepros îl vindeci şi cărbunele l-ai stins.
Tineri şi fecioare şi toţi oamenii, pe stăpâna cu credinţă din
suflet să o lăudăm în chip luminat. Căci a vindecat străpungeri de
cuie şi boli de ochi şi bubele cele rele şi umflături şi pe paralitic.
preaslăvit.
Cântarea a 8-a
Irmosul:
Această aleasă şi sfântă zi, cea dintâi a săptămânii,
împărăteasă şi doamnă, praznic al praznicelor este şi sărbătoare a
sărbătorilor, în care binecuvântăm pe Hristos în veci.
Veniţi, din rodul cel nou al viţei, al dumnezeieştii veselii, în ziua
cea vestită a învierii, împărăţiei lui Hristos să ne împărtăşim,
lăudându-L pe Dânsul ca pe un Dumnezeu, în veci.
Ridică împrejur ochii tăi, Sioane, şi vezi. Că iată, au venit la tine
fiii tăi, ca nişte făclii de Dumnezeu luminate, de la apus şi de la
miazănoapte, şi de la mare şi de la răsărit, întru tine binecuvântând
pe Hristos în veci.
Preasfântă Treime, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
Părinte atotţiitorule şi Cuvinte şi Duhule, Fire ceea ce eşti una
în trei ipostasuri, mai presus de fiinţă şi de Dumnezeire, întru Tine
ne-am botezat şi pe Tine Te binecuvântăm întru toţi vecii.
Irmosul:
Dumnezeiască şi sfântă apă izvorăşte izvorul tău, Fecioară.
Căci curgerea idropicilor o opreşte degrab cu dumnezeiasca
chemare a harului. Pentru aceasta te cinstim, Izvorule, în veci.
Să lăudăm toţi, cu înţelepciune, apa cea sfântă şi de viaţă
izvorâtoare; că pornirea nădufului pe loc o opreşte şi liberă o face
spre răsuflare. O! minunile tale, Curată Născătoare de Dumnezeu!
Ce gură va lăuda minunea naşterii tale, Prealăudată? Dar şi ce
minte ar putea să privească izvorul minunilor tale şi în cuvinte să-l
preaslăvească? Nu este cu putinţă firii să laude cele ale tale.
Toată puterea morţii asupra ta s-a nimicit în întregime,
împărăteasă şi Doamnă! Că tu ai izvorât pe împăratul, pe Viaţa cea
fără de moarte, pe Hristos, Apa şi Mana, în veci.
Stih: Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului
cântându-I şi preaînălţăndu-L întru toţi vecii.
Această vestită şi sfântă zi, cea dintâi a săptămânii,
împărăteasă şi doamnă, al praznicelor praznic şi sărbătoare este a
sărbătorilor, întru care binecuvântăm pe Hristos în veci.
PREOTUL: Pe Născătoarea de Dumnezeu și Maica Luminii întru
cântări cinstind-o, să o slăvim!
Cântarea a 9-a
NOTĂ: În practica ultimilor ani, la Cântarea a 9-a nu se mai cântă
decât Axionul Învierii: „Îngerul a strigat“, compus de Varlaam
Protosinghelul:
Îngerul a strigat
către cea plină de daruri:
Curată Fecioară, bucură-te!
Și iarăși zic, bucură-te, că Fiul tău
a înviat a treia zi din mormânt
și pe morți i-a ridicat.
Veseliți-vă popoarelor, popoarelor!
Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime,
că slava Domnului peste tine a răsărit.
Saltă acum şi te bucură, Sioane!
Iar tu, curată Născătoare de Dumnezeu,
veseleşte-te întru învierea Celui născut al tău. (... lung)
Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi
celor din morminte viaţă dăruindu-le. (de trei ori)
Dar, cine doreşte, poate citi tot Canonul Cântării a 9-a, cum este mai jos:
Stih: Îngerul a strigat celei pline de dar: Curată Fecioară,
bucură-te! Şi iarăşi zic: bucură-te! Că Fiul tău a înviat a treia zi din
mormânt.
Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că slava
Domnului peste tine a răsărit. Saltă acum şi te bucură, Sioane! Iar tu,
curată Născătoare de Dumnezeu, veseleşte-te întru învierea Celui
născut al tău.
Stih: Măreşte, sufletul meu, pe Cel ce a înviat a treia zi din
mormânt, pe Hristos, Dătătorul de viaţă.
Stihira: O, dumnezeiescul! O, iubitul! O, preadulcele Tău glas!
Căci cu noi ai făgăduit să fii cu adevărat, până la sfârşitul veacului,
Hristoase. Pe Care ancoră de nădejde credincioşii avându-L, ne
bucurăm.
Stih: Măreşte, sufletul meu, pe Cel ce a pătimit de bună voie, şi
s-a îngropat, şi a înviat a treia zi din mormânt.
Stihira: O, Paştile cele mari şi preasfinţite, Hristoase! O,
înţelepciunea şi Cuvântul şi Puterea lui Dumnezeu! Dă-ne nouă să ne
împărtăşim cu Tine, mai adevărat, în ziua cea neînserată a Împărăţiei
Tale.
Stih: Hristos, Paştile cele noi, Jertfa cea vie jertfită, Mieluşelul
lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii.
Stihira: Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că slava
născut al tău.
Stih: Deşteptat-ai, după ce ai adormit, pe cei morţi din veac,
răcnind împărăteşte ca un leu din Iuda.
bucurăm.
Stih: Magdalena Maria a alergat la mormânt şi, pe Hristos
văzându-L, ca pe un grădinar L-a întrebat.
Tale.
Stih: Înger strălucitor către femei a strigat: Nu mai plângeţi, că
Hristos a înviat.
născut al tău.
Stih: Hristos a înviat, Cel ce a călcat moartea şi pe morţi i-a
ridicat. Popoare, veseliţi-vă!
bucurăm.
Stih: Astăzi toată făptura se veseleşte şi se bucură, că Hristos a
înviat şi iadul a prădat.
Tale.
Stih: Astăzi a prădat iadul, Stăpânul, Cel ce a ridicat pe cei
legaţi, pc care-i avea din veac, cumplit ţinuţi întru sine.
născut al tău.
Stih: Măreşte, sufletul meu, pe Stăpânirea cea în trei Ipostasuri
şi nedespărţită Dumnezeire.
bucurăm.
Stih: Bucură-te, Fecioară, bucură-te! Bucură-te, binecuvântată!
Bucură-te, preamărită! Că Fiul tău a înviat a treia zi din mormânt!
Tale.
Irmosul:
Apa izvorului tău covârşeşte toate apele, Fecioară curată,
dăruind, la vedere, izbăvire de boli cumplite şi sufletelor toată tăria,
ca una ce se varsă mai presus de fire.
Ca pe o izbăvire de boli, vedem toţi acest nou Siloam al
izvorului tău, Fecioară; că orbul a luat vedere şi toţi dobândim,
neîncetat, sănătate şi viaţă.
Cei ce căutaţi sănătate, alergaţi la izvor! Căci Curata Fecioară
sălăşluieşte în apă. Saltă și te bucură mulțime a credincioșilor,
precum se cuvine, că vei avea în sfântul locaş împlinirea cererilor.
Înălţatu-s-a mai presus de ceruri apa izvorului tău şi cu
curgerile ei a străbătut adâncurile pământului; aceasta este ambrozie
a sufletului, nectar al credincioşilor, mierea cea din piatră şi
împărtăşirea de mană.
Veseleşti, Fecioară, pe credincioşi mai presus de fire, izvorând
har din izvorul cel veşnic, dându-le lor putere asupra vrăjmaşilor,
biruinţă pururea, sănătate şi pace şi plinirea cererilor.
Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că Slava
Domnului peste tine a răsărit! Saltă, acum, și te bucură Sioane, iar
tu, curată, Născătoare de Dumnezeu, veselește-te întru Învierea Celui
născut al tău.
ECTENIA MICĂ:
noi.
PREOTUL: Că pe Tine Te laudă toate Puterile cerești și Ție slavă
înălțăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor
STRANA: Amin.
LUMINÂNDA PAȘTILOR
Cu trupul adormind, ca un muritor, împărate şi Doamne, a treia
zi ai înviat, pe Adam din stricăciune ridicând şi moartea pierzându-o;
Paştile nestricăciunii, lumii de mântuire.
Şi acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.
LUMINÂNDA IZVORULUI
Cu adevărat ești izvor de apă vie, stăpână! Că bolile cele
cumplite ale sufletelor și ale trupurilor le speli numai cu atingerea ta,
ceea ce ai izvorât pe Hristos, apa de mântuire.
LAUDELE
Toată suflarea să laude pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul din
ceruri, lăudaţi pe El întru cele înalte; Ţie se cuvine cântare,
Dumnezeule. (Psalmul 148, 1)
Lăudaţi pe El toţi îngerii Lui, Lăudaţi pe El toate puterile Lui; Ţie
se cuvine cântare, Dumnezeule. (Psalmul 148, 2)
Stihirile Învierii – Glasul 6
Ca să facă între dânşii judecată scrisă; slava aceasta este
tuturor cuvioșilor săi. (Psalmul 149, 9)
Crucea Ta, Doamne, viaţă şi înviere poporului Tău este; și spre
dânsa nădăjduindu-ne, pe Tine, Dumnezeul nostru, Cel ce ai înviat,
Te lăudăm; miluiește-ne pe noi.
Lăudaţi pe Dumnezeu întru Sfinţii Lui, lăudaţi-L pe El întru tăria
puterii Lui. (Psalmul 150, 1)
Îngroparea Ta, Stăpâne, raiul a deschis neamului omenesc şi
din stricăciune mântuindu-ne, pe Tine, Cel ce ai înviat, Te lăudăm,
miluiește-ne pe noi.
Lăudaţi-L pe El întru puterile Lui, lăudaţi-L pe El după mulţimea
slavei Lui. (Psalmul 150, 2)
Cu Tatăl şi cu Duhul pe Hristos să-L lăudăm, pe Cel ce a înviat
din morţi, şi către Dânsul să grăim: Tu eşti viaţa noastră şi învierea;
miluieşte-ne pe noi.
Lăudaţi-L pe El în glas de trâmbiţă, lăudaţi-L pe El în psaltire şi
în alăută. (Psalmul 150, 3)
A treia zi ai înviat, Hristoase, din groapă, precum este scris, şi
împreună ai sculat pe strămoşul nostru. Pentru aceasta Te şi
slăveşte neamul omenesc şi laudă învierea Ta.
Stihirile Izvorului - Glasul 2
Lăudaţi-L pe El în timpane şi în horă, lăudaţi-L pe El în strune şi
în organe. (Psalmul 150, 4)
Apa izvorului este de mântuire tuturor celor neputincioși. Să ne
apropiem, deci, cu credință și să sorbim dar.
Lăudaţi-L pe El în chimvale bine-răsunătoare, lăudaţi-L pe El în
chimvale de strigare. Toată suflarea să laude pe Domnul. (Psalmul
150, 5-6)
Fântâna din care curge viață, a izvorului fără de moarte,
dăruiește tuturor celor ce se apropie cu dragoste, șuvoi neîmpuținat
de vindecări.
Cel Preaînalt a sfințit locașul său. (Psalmul 45, 4)
Apa Fecioarei întărește sufletele. Să alergăm, deci, cei ce
suntem în întinăciunile patimilor la Fecioara și să ni le curățim.
Apele râurilor veselesc cetatea lui Dumnezeu. (Psalmul 45, 4)
Vasul cel sfințit, mană din belșug revarsă, pe Stăpânul din
Preacurata Fecioara. Să luăm, deci, fiecare ceea ce ne este de
trebuință.
Stihirile Paștilor - Glasul 5

Stih: Să învieze Dumnezeu și să se risipească vrăjmaşii Lui şi
să fugă de la faţa Lui cei ce-L urăsc pe El. (Psalmul 67, 1)
Paştile cele sfinţite astăzi nouă s-au arătat, Paştile cele noi şi
sfinte, Paştile cele de taină, Paştile cele preacinstite, Paştile Hristos-
Izbăvitorul; Paştile cele fără prihană, Paştile cele mari, Paştile
credincioşilor, Paştile care au deschis nouă uşile raiului, Paştile cele
ce sfinţesc pe toţi credincioşii.
Stih: Precum se împrăştie fumul şi nu mai este; precum se
topeşte ceara de faţa focului. (Psalmul 67, 2)
Veniţi de la mormânt, femei binevestitoare, şi ziceţi Sionului:
Primeşte de la noi bunele vestiri de bucurie ale învierii lui Hristos;
veseleşte-te, saltă şi te bucură, Ierusalime, pe împăratul-Hristos
văzându-L ca pe un mire ieşind din mormânt.
Stih: Aşa să piară păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu, iar drepţii
să se veselească. (Psalmul 67, 2-3)
Mironosiţele femei, foarte de dimineaţă, stând înaintea
mormântului Dătătorului de viaţă, aflat-au înger pe piatră şezând, şi
acela, grăind către ele, aşa a zis: Ce căutaţi pe Cel viu cu cei morţi?
Ce plângeţi pe Cel nestricăcios ca şi cum ar fi întru stricăciune?
Mergând, propovăduiţi ucenicilor Lui.
Stih: Aceasta este ziua, pe care a făcut-o Domnul să ne
bucurăm şi să ne veselim întru ea. (Psalmul 117, 24)
Paştile cele frumoase, Paştile Domnului, Paştile! Paştile cele
preacinstite nouă ne-au răsărit! Paştile, cu bucurie unul cu altul să
ne îmbrăţişăm. O, Paştile, izbăvire de întristare! Că astăzi, din
mormânt ca dintr-o cămară strălucind Hristos, pe femei de bucurie
le-a umplut, zicând: vestiţi Apostolilor.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Ziua Învierii! Şi să ne luminăm cu prăznuirea şi unul pe altul să
ne îmbrăţişăm. Să zicem: fraţilor, şi celor ce ne urăsc pe noi. Să
iertăm toate pentru înviere şi aşa să strigăm: Hristos a înviat din
morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă
dăruindu-le.
SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA LITURGHIE
A SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR
PREOTUL: Binecuvântată este Împărăţia Tatălui şi a Fiului şi a
Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin!
PREOTUL: Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte
călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.
STRANA: Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte
Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor
din morminte viaţă dăruindu-le.
PREOTUL, având în dreapta cădelniţa, iar în stânga lumânare
aprinsă şi Sfânta Cruce, rosteşte: Înviază Dumnezeu, risipindu-se
vrăjmaşii Lui şi fugind de la faţa Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul.
PREOTUL: Precum se împrăştie fumul şi nu mai este; precum se
topeşte ceara de la faţa focului.
PREOTUL: Aşa pier păcătoşii de la faţa Iui Dumnezeu, iar drepţii
se veselesc.
călcând...
STRANA: ... şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.
ECTENIA MARE
PREOTUL: Cu pace Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne miluieşte.
PREOTUL: Pentru pacea a toată lumea, pentru bună starea
ne rugăm.
să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru (Înalt-) Prea Sfinţitul (Arhi-) Episcopul (și
Mitropolitul) nostru (Numele), pentru cinstita preoţime şi întru
Hristos diaconime, pentru tot clerul şi poporul, Domnului să ne
rugăm.
pretutindeni, pentru cârmuitorii țării noastre, pentru mai-marii
orașelor și ai satelor și pentru iubitoarea de Hristos oaste, Domnului
să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru sfânt locaşul acesta, ţara aceasta şi pentru
toate oraşele şi satele şi pentru cei ce cu credinţă locuiesc într-
însele, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru buna-întocmire a văzduhului, pentru
PREOTUL: Pentru cei ce călătoresc pe uscat, pe ape, şi prin
aer, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei robiţi şi
PREOTUL: Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita
stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara
Maria, cu toţi sfinţii să o pomenim.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe
noi.
PREOTUL: Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui
STRANA: Ţie, Doamne.
în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
şi cântă ANTIFONUL ÎNTÂI, Glasul al 2-lea:

(Psalm 65)
Stih 1: Strigaţi lui Dumnezeu tot pământul.
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Mântuitorule,
mântuieşte-ne pe noi.
Stih 2: Cântaţi numelui Lui, daţi slavă laudei Lui.
Stih 3: Ziceţi lui Dumnezeu: Cât sunt de înfricoşătoare lucrurile
Tale! Pentru mulţimea puterii Tale, Te vor linguşi vrăjmaşii Tăi.
Stih 4: Tot pământul să se închine Ţie şi să cânte Ţie, să cânte
numelui Tău.
ECTENIA MICĂ:
PREOTUL: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
STRANA: Doamne, miluieşte.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte, pe noi,
noi.
PREOTUL: Că a Ta este stăpânirea şi a Ta este împărăţia, şi
puterea, şi slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi
pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
şi cântă ANTIFONUL AL DOILEA, Glasul al 2-lea:

(Psalm 66)
Stih 1: Dumnezeule, milostiveşte-Te spre noi şi ne
binecuvintează,
Mântuieşte-ne pe noi, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce ai înviat din
morţi, pe cei ce-Ţi cântăm Ţie: Aliluia.
Stih 2: Luminează faţa Ta spre noi şi ne miluieşte.
Stih 3: Ca să cunoaştem pe pământ calea Ta, în toate neamurile
mântuirea Ta.
Stih 4: Lăuda-Te-vor pe Tine popoarele, Dumnezeule, lăuda-Te-
vor pe Tine popoarele toate.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Unule-Născut, Fiule și Cuvântul lui Dumnezeu, Cela ce ești fără
de moarte și ai primit, pentru mântuirea noastră, a Te întrupa din
Sfânta Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria; Care
neschimbat Te-ai întrupat, și răstignindu-Te, Hristoase Dumnezeule,
cu moartea pe moarte ai călcat; Unul fiind din Sfânta Treime,
împreună mărit cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, mântuiește-ne pe noi.
ECTENIA MICĂ:
PREOTUL: Iară şi iară cu pace, Domnului să ne rugăm.
noi.
PREOTUL: Că bun şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie
slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor.
STRANA: Amin.
apoi cântă ANTIFONUL AL TREILEA

(Psalm 67)
Stih 1: Înviază Dumnezeu, risipindu-se vrăjmaşii Lui şi fugind
de la faţa Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul.
Troparul - Glasul 5:
celor din morminte viaţă dăruindu-le.
Stih 2: Precum se împrăştie fumul şi nu mai este, precum se
Stih 3: Aşa pier păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu, iar drepţii se
veselesc.
Stih 4: Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne
celor din morminte viaţă dăruindu-le. (... lung)
PREOTUL: Înţelepciune, drepţi!
STRANA cântă ISODIACONUL:

Stih: În biserici binecuvântaţi pe Dumnezeu, pe Domnul din
izvoarele lui Israel.
morţi, pe noi, cei ce-Ţi cântăm Ţie: Aliluia.
Troparul Praznicului - Glasul 5:
Se citeşte IPACOI:
Venind mai înainte de zori cele ce au fost cu Maria şi găsind
piatra răsturnată de pe mormânt, auzit-au de la Înger: Pentru ce
căutaţi, printre morţi, ca pe un om, pe Cel ce este întru lumina cea
pururea fiitoare? Vedeţi giulgiurile cele de îngropare. Alergaţi şi
vestiţi lumii că a înviat Domnul, omorând moartea, pentru că este
Fiul lui Dumnezeu, Cel ce mântuieşte neamul omenesc.
PREOTUL, cântă în Sfântul Altar CONDACUL - Glasul 8:
Deşi Te-ai pogorât în mormânt, Cel ce eşti fără de moarte, dar
puterea iadului ai zdrobit şi ai înviat ca un biruitor, Hristoase
Dumnezeule, zicând femeilor mironosiţe: Bucuraţi-vă! Şi Apostolilor
Tăi pace dăruindu-le, Cel ce dai celor căzuţi ridicare. (la unele biserici
îl cântă tot strana)
PREOTUL: Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Că sfânt eşti Dumnezeul nostru şi Ţie slavă înălţăm,
STRANA: Amin. Câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi şi-
mbrăcat. Aliluia.
Câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi şi-mbrăcat. Aliluia.
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
În Hristos v-aţi şi-mbrăcat. Aliluia.
PREOTUL: Să luăm aminte! Pace tuturor!
CÂNTĂREȚUL: Şi duhului tău!, după care, cu faţa la altar citește
Prochimenul Apostolului, glasul 4:
Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-
ai făcut.
Stih: Binecuvintează suflete al meu pe Domnul.
PREOTUL: Înţelepciune!
CÂNTĂREȚUL: Din Faptele Sfinţilor Apostoli şi din Epistola
către Filipeni a Sfântului Apostol Pavel, citire:
PREOTUL: Să luăm aminte!
CÂNTĂREȚUL: cu faţa la altar, citeşte Apostolul: (Faptele
Apostolilor, 3, 1-8; Filipeni, 2, 5-11)
În zilele acelea, Petru și Ioan se suiau la templu pentru
rugăciunea din ceasul al nouălea. Și era un bărbat, olog din
pântecele mamei sale, pe care-l aduceau și-l puneau în fiecare zi la
poarta templului, zisă Poarta Frumoasă, ca să ceară milostenie de la
cei care intrau în templu. Acesta, văzând că Petru și Ioan aveau să
intre în templu, le-a cerut milostenie. Iar Petru, căutând spre el,
împreună cu Ioan, a zis: Privește la noi! Iar acesta se uita la ei cu
luare-aminte, așteptând să primească ceva de la ei. Iar Petru a zis:
Argint și aur nu am; dar ce am, aceea îți dau. În numele lui Iisus
Hristos Nazarineanul, scoală-te și umblă! Și, apucându-l de mâna
dreaptă, l-a ridicat și îndată gleznele și tălpile picioarelor lui s-au
întărit. Și, sărind, a stat în picioare și umbla și a intrat cu ei în
templu, umblând și sărind și lăudând pe Dumnezeu.
Fraţilor, gândul acesta să fie în voi care era şi în Hristos Iisus,
Care, Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o ştirbire a fi El întocmai cu
Dumnezeu, ci S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se
asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca un om, S-a smerit
pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte de
cruce. Pentru aceea, şi Dumnezeu L-a preaînălţat şi I-a dăruit Lui
nume, care este mai presus de orice nume, ca întru numele lui Iisus
tot genunchiul să se plece, al celor cereşti şi al celor pământeşti, şi
al celor de dedesubt. Și să mărturisească toată limba că Domn este
Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl.
PREOTUL: Pace ţie, cititorule!
CÂNTĂREȚUL: Şi duhului tău! Aliluia, glasul 8:
Stih 1: Scoală, Doamne, întru odihna Ta, Tu și chivotul sfințirii
Tale.
Stih 2: Jurat-a, Domnul, lui David adevărul și nu-l va lepăda.
Aliluia. Aliluia. Aliluia.
PREOTUL: Înţelepciune! Drepţi! Să ascultăm Sfânta Evanghelie!
Pace tuturor!
STRANA: Şi duhului tău.
PREOTUL: Din Sfânta Evanghelie de la Sfântul Apostol şi
Evanghelist Ioan şi de la Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, citire.
STRANA: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
PREOTUL: Să luăm aminte!, apoi citeşte Sfânta Evanghelie:
(Ioan 2, 12-22; Luca 10, 38-42; 11, 27-28)
În vremea aceea au coborât în Capernaum Iisus și Mama Sa și
frații și ucenicii Săi, și acolo n-au rămas decât puține zile. Și erau
aproape Paștile iudeilor și Iisus S-a suit la Ierusalim. Și a găsit
șezând în templu pe cei ce vindeau boi și oi și porumbei și pe
schimbătorii de bani. Și, făcându-Și un bici de ștreanguri, i-a scos pe
toți afară din templu, și oile și boii, și schimbătorilor le-a vărsat banii
și le-a răsturnat mesele. Și celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luați
acestea de aici și nu faceți casa Tatălui Meu casă de negustorie.
Atunci și-au adus aminte ucenicii Lui că este scris: «Râvna casei
Tale mă mistuie». Au răspuns, deci, iudeii și I-au zis: Ce semn ne
arăți că faci acestea? Iisus a răspuns și le-a zis: Dărâmați templul
acesta și în trei zile îl voi ridica. Dar iudeii au răspuns: În patruzeci și
șase de ani s-a zidit templul acesta, și Tu îl vei ridica în trei zile? Dar
El vorbea despre templul trupului Său. De aceea, când a înviat din
morți, ucenicii Lui și-au adus aminte că aceasta o spusese și au
crezut Scripturii și cuvântului rostit de Iisus.
În vremea aceea a intrat Iisus într-un sat, iar o femeie, cu
numele Marta, L-a primit în casa ei. Și ea avea o soră ce se numea
Maria, care, așezându-se la picioarele Domnului, asculta cuvântul
Lui. Iar Marta se silea cu multă slujire și, apropiindu-se, a zis:
Doamne, oare nu socotești că sora mea m-a lăsat singură să
slujesc? Spune-i, deci, să-mi ajute. Și răspunzând, Domnul i-a zis:
Marto, Marto, te îngrijești și pentru multe te silești, dar un singur
lucru trebuie: căci Maria partea cea bună și-a ales, care nu se va lua
de la ea. Și, când zicea El acestea, o femeie din mulțime, ridicând
glasul, I-a zis: Fericit este pântecele care Te-a purtat și fericit este
pieptul la care ai supt! Iar El a zis: Așa este, dar fericiți sunt și cei ce
ascultă cuvântul lui Dumnezeu și-l păzesc pe el.
STRANA: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
ECTENIA ÎNTREITĂ
PREOTUL: Să zicem toţi, din tot sufletul şi din tot cugetul
nostru să zicem.
PREOTUL: Doamne, Atotstăpânitorule, Dumnezeul părinţilor
noştri, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
PREOTUL: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila
Ta, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru (Înalt-) Prea Sfinţitul (Arhi-)
Episcopul (și Mitropolitul) nostru (Numele), pentru sănătatea şi
mântuirea lui.
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru binecredinciosul popor român
de pretutindeni, pentru conducătorii țării noastre, pentru mai-marii
orașelor și ai satelor și pentru iubitoarea de Hristos oaste, pentru
sănătatea şi mântuirea lor.
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru fraţii noştri: preoţi,
ieromonahi, ierodiaconi, diaconi, monahi şi monahii şi pentru toţi cei
întru Hristos fraţi ai noştri.
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii
ctitori ai acestei sfinte biserici (mănăstiri) şi pentru toţi cei mai
înainte adormiţi părinţi şi fraţi ai noştri dreptslăvitori creştini, care
odihnesc aici şi pretutindeni.
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea,
mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea păcatelor robilor lui
Dumnezeu enoriaşi (închinători), ctitori şi binefăcători ai acestui
sfânt locaş.
(Aici se pot pune cereri pentru diferite trebuinţe, care sunt tipărite la
sfârşitul Liturghierului)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine
în sfânta şi întru tot cinstită biserica aceasta, pentru cei ce se
ostenesc, pentru cei ce cântă şi pentru poporul ce stă înainte şi
aşteaptă de la Tine mare şi bogată milă.
PREOTUL: Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi
Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea
şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
ECTENIA PENTRU CEI CHEMAȚI (CATEHUMENI)

PREOTUL: Rugaţi-vă cei chemaţi, Domnului.
PREOTUL: Cei credincioşi, pentru cei chemaţi să ne rugăm, ca
Domnul să-i miluiască pe dânşii.
PREOTUL: Să-i înveţe pe dânşii cuvântul adevărului.
PREOTUL: Să le descopere lor Evanghelia dreptăţii.
PREOTUL: Să-i unească pe dânşii cu Sfânta Sa sobornicescă şi
apostolească (apostolică) Biserică.
PREOTUL: Mântuieşte, miluieşte, apără şi-i păzeşte pe dânşii,
PREOTUL: Cei chemaţi, capetele voastre Domnului să le
plecaţi.
PREOTUL: Ca şi aceştia împreună cu noi să slăvească
preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi
al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Câți sunteți chemați, ieșiți! Cei chemați, ieșiți! Câți
sunteți chemați, ieșiți. Ca nimeni din cei chemați să nu rămână. Câți
suntem credincioși, iară și iară, cu pace Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Înţelepciune! Că Ție se cuvine toată slava, cinstea și
închinăciunea, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și
în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Înțelepciune!
STRANA: Binecuvintează.
PREOTUL: Ca sub stăpânirea Ta totdeauna fiind păziţi, Ţie
slavă să înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi
în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
apoi cântă CÂNTAREA HERUVIMICĂ

Noi, care pe Heruvimi cu taină închipuim, și făcătoarei de viaţă
Treimi întreit-sfântă cântare aducem; toată grija cea lumească, acum,
să o lepădăm...
O VARIANTĂ CORALĂ
Noi, care, care pe Heruvimi cu taină, taină, cu taină închipuim şi
Celei de viaţă făcătoarei Treimi, Treimi, sfântă, sfântă cântare
aducem, toată grija, grija cea lumească, grija cea lumească;
Care, care pe Heruvimi cu taină, taină, cu taină închipuim şi
Celei de viaţă făcătoarei Treimi, Treimi, sfântă, sfântă cântare
aducem, toată grija, grija cea lumească, grija cea lumească, acum,
acum, acum, acum, acum să o lepădăm, să o lepădăm.
ALTĂ VARIANTĂ
Noi, care pe Heruvimi,
Cu taină închipuim, cu taină închipuim,
Și Făcătoarei de viață,
De viață Treimi, de viață Treimi,
Cântarea cea întreit sfânt,
Sfântă cântare-Ți aducem, Sfântă cântare-Ți aducem,
Toată grija cea lumească,
De la noi s-o lepădăm, de la noi s-o lepădăm,
Toată grija cea lumească,
De la noi s-o lepădăm, de la noi s-o lepădăm.
PREOTUL: Pe voi pe toţi, dreptslăvitorilor creştini, să vă

pomenească Domnul Dumnezeu întru împărăţia Sa, totdeauna, acum
STRANA: Amin.
PREOTUL: Pe Preafericitul Părintele nostru Daniel, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române, (Înalt-) Prea Sfinţitul (Arhi-) Episcopul (și
Mitropolitul) nostru (Numele), să-l pomenească Domnul Dumnezeu
întru împărăţia Sa.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Pe binecredinciosul popor român de pretutindeni,
pe conducătorii țării noastre, pe mai marii orașelor și ai satelor şi pe
iubitoarea de Hristos oaste, să-i pomenească Domnul Dumnezeu
întru împărăţia Sa.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Pe fraţii noştri preoţi, ieromonahi, ierodiaconi,
diaconi, monahi şi monahii şi pe tot clerul bisericesc și cinul
monahal, să-i pomenească Domnul Dumnezeu întru înpărăţia Sa.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Pe adormiţii întru fericire patriarhi ai Bisericii
Ortodoxe Române: Miron, Nicodim, Justinian, Iustin şi Teoctist, să-i
pomenească Domnul Dumnezeu întru împărăţia Sa.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Pe fericiţii şi pururea pomeniţii ctitori ai acestui
sfânt locaş şi pe alţi ctitori, miluitori şi binefăcători, să-i pomenească
Domnul Dumnezeu întru împărăţia Sa.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Pe fericiții întru adormire eroi, ostaşi și luptători
români, din toate timpurile și din toate locurile, care s-au jertfit pe
câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori pentru apărarea patriei şi
a credinței ortodoxe strămoșești, pentru întregirea neamului, pentru
libertatea și demnitatea poporului român, să-i pomenească Domnul
Dumnezeu întru împărăţia Sa.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Pe cei ce au adus aceste Cinstite Daruri şi pe cei
pentru care s-au adus, vii şi adormiți în Domnul, să-i pomenască
STRANA: Amin.
PREOTUL: Pe toţi cei adormiţi din neamurile noastre, strămoşi,
moşi, părinţi, fraţi, surori, fii şi fiice, soți și soții şi pe toţi cei dintr-o
rudenie cu noi, pe fiecare după numele său, să-i pomenească
STRANA: Amin.
PREOTUL: Şi pe voi, pe toţi, dreptslăvitorilorr creştini, să vă
pomenească Domnul Dumnezeu întru împărăţia Sa, totdeauna, acum
STRANA: Amin, și cântă partea a doua a Heruvicului
...Ca pe Împăratul tuturor să primim, pe Cel în chip nevăzut
înconjurat de cetele îngereşti. Aliluia, Aliluia, Aliluia.
VARIANTĂ CORALĂ
...Ca pe Împăratul tuturor primind, pe Împăratul, Împăratul
tuturor primind, pe Cel nevăzut înconjurat de cetele îngereşti. Aliluia,
Aliluia, Aliluia.
ECTENIA PUNERII ÎNAINTE
PREOTUL: Să plinim rugăciunea noastră Domnului.
PREOTUL: Pentru Cinstitele Daruri ce sunt puse înainte,
să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru ca să fim izbăviţi noi de tot necazul, mânia,
PREOTUL: Ziua toată desăvârşită, sfântă, în pace şi fără de
păcat, de la Domnul să cerem.
STRANA: Dă, Doamne.
PREOTUL: Înger de pace, credincios îndreptător (călăuzitor),
păzitor al sufletelor şi al trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.
PREOTUL: Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile noastre,
de la Domnul să cerem.
PREOTUL: Cele bune şi de folos sufletelor noastre şi pace
lumii, de la Domnul să cerem.
PREOTUL: Cealaltă vreme a vieţii noastre, în pace şi întru
pocăinţă a o săvârşi, de la Domnul să cerem.
PREOTUL: Sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără durere,
neînfruntat, în pace şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui
Hristos, să cerem.
STRANA: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne
pe noi.
PREOTUL: Cu îndurările Unuia-Născut Fiului Tău, cu Care eşti
binecuvântat, împreună cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul
Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Pace tuturor.
PREOTUL: Să ne iubim unii pe alţii, ca într-un gând să
mărturisim.
STRANA: Pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea de o
fiinţă şi nedespărţită.
PREOTUL: Uşile, uşile! Cu înţelepciune, să luăm aminte!
CITITORUL rosteşte SIMBOLUL CREDINŢEI

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl atotţiitorul, Făcătorul cerului
şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute.
Şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-
Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii: Lumină
din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu
făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;
Care pentru noi, oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a
pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara
Maria şi S-a făcut om;
Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi
S-a îngropat;
Şi a înviat a treia zi, după Scripturi;
Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui;
Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui
Împărăţie nu va avea sfârşit.
Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl
purcede, Cel ce, împreună cu Tatăl şi cu Fiul, este închinat şi slăvit,
Care a grăit prin proroci.
Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică;
Mărturisesc un botez spre iertarea păcatelor;
Aştept învierea morţilor;
Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin.
RĂSPUNSURILE MARI
PREOTUL: Să stăm bine! Să stăm cu frică! Să luăm aminte!
Sfânta Jertfă în pace a o aduce.
STRANA: Mila păcii, jertfa laudei.
PREOTUL: Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui
Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi.
STRANA: Şi cu duhul tău.
PREOTUL: Sus să avem inimile!
STRANA: Avem către Domnul.
PREOTUL: Să mulţumim Domnului.
STRANA: Cu vrednicie şi cu dreptate este a ne închina Tatălui
şi Fiului şi Sfântului Duh, Treimea Cea de o fiinţă şi nedespărţită.
PREOTUL: Cântarea de biruinţă, cântând, strigând, glas
înălţând şi grăind:
STRANA: Sfânt, Sfânt, Sfânt e Domnul Savaot! Plin este cerul,
şi pământul, de slava Ta! Osana întru cei de sus! Bine este cuvântat
Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!
PREOTUL: Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu, care se
frânge pentru voi spre iertarea păcatelor.
STRANA: Amin. (lung)
PREOTUL: Beţi dintru acesta toţi, acesta este Sângele Meu, al
Legii celei noi, Care pentru voi şi pentru mulţi se varsă spre iertarea
păcatelor.
STRANA: Amin. (lung)
PREOTUL: Ale Tale dintru ale Tale, Ţie Îţi aducem de toate şi
pentru toate.
STRANA: Pe Tine Te lăudăm, pe Tine Te binecuvântăm, Ţie Îţi
mulţumim, Doamne, şi ne rugăm Ţie, Dumnezeul nostru.
VARIANTĂ CORALĂ
Pe Tine Te lăudăm, pe Tine bine Te cuvântăm, Ţie Îţi mulţumim,
Doamne, Ţie ne rugăm, Dumnezeului nostru, Ţie Îţi mulţumim,
Doamne, şi ne rugăm Ţie, Dumnezeului nostru, şi ne rugăm Ţie,
Dumnezeului nostru, şi ne rugăm Ţie, Dumnezeului nostru.
PREOTUL: Mai ales pentru Preasfânta, curata, prea
binecuvântata, slăvita Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi
pururea Fecioara Maria.
STRANA cântă AXIONUL:
Îngerul a strigat
către cea plină de daruri:
Curată Fecioară, bucură-te!
Și iarăși zic, bucură-te, că Fiul tău
a înviat a treia zi din mormânt
și pe morți i-a ridicat.
Veseliți-vă popoarelor, popoarelor!
Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime,
că slava Domnului peste tine a răsărit.
Saltă acum şi te bucură, Sioane!
Iar tu, curată Născătoare de Dumnezeu,
veseleşte-te întru învierea Celui născut al tău. (... lung)
ECTENIA ȘI TATĂL NOSTRU
PREOTUL: Întâi pomeneşte Doamne, pe (Înalt-) Prea Sfinţitul
(Arhi-) Episcopul (și Mitropolitul) nostru (Numele) pe care îl dăruieşte
sfintelor Tale biserici în pace, întreg, cinstit, sănătos, îndelungat în
zile, drept învăţând cuvântul adevărului Tău.
STRANA: Pe toţi şi pe toate.
PREOTUL: Şi ne dă nouă, cu o gură şi o inimă, a slăvi şi a cânta
preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi
al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Şi să fie milele marelui Dumnezeu şi Mântuitorului
nostru Iisus Hristos cu voi cu toţi.
STRANA: Şi cu duhul tău.
PREOTUL: Pe toţi sfinţii pomenindu-i, iară şi iară, cu pace,
PREOTUL: Pentru Cinstitele Daruri ce s-au adus şi s-au sfinţit,
PREOTUL: Ca Iubitorul de oameni, Dumnezeul nostru, Cel ce
le-a primit pe ele în sfântul, cel mai presus de ceruri şi duhovicescul
Său jertfelnic întru miros de bună mireasmă duhovnicească, să ne
trimită nouă dumnezeiescul har şi darul Sfântului Duh, să ne rugăm.
PREOTUL: Apără, mântuieşte, miluieşte şi ne păzeşte pe noi
Dumnezeule cu harul Tău.
PREOTUL: Înger de pace, credincios îndreptător (călăuzitor),
păzitor al sufletelor şi al trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.
PREOTUL: Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile noastre, de
la Domnul să cerem.
PREOTUL: Cele bune şi de folos sufletelor noastre şi pace
lumii, de la Domnul să cerem.
PREOTUL: Cealaltă vreme a vieţii noastre în pace şi întru
Hristos, să cerem.
PREOTUL: Unitatea credinţei şi împărtăşirea Sfântului Duh
cerând, pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos
Dumnezeu să o dăm.
PREOTUL: Şi ne învredniceşte pe noi, Stăpâne, cu îndrăznire,
fără de osândă, să cutezăm a Te chema pe Tine, Dumnezeu-Tatăl Cel
ceresc, şi a zice:
STRANA: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele
Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe
pământ; pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi, şi ne
iartă nouă păcatele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri, şi
nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean.
PREOTUL: Că a Ta este împărăţia, şi puterea, şi slava, a Tatălui
şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Pace tuturor!
PREOTUL: Capetele voastre, Domnului să le plecăm!
PREOTUL: Cu harul şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni ale
Unuia-Născut Fiului Tău, cu Care eşti binecuvântat, împreună cu
Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi
în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
Sfintele, sfinţilor!
STRANA: Unul Sfânt, unul Domn, Iisus Hristos, întru slava lui
Dumnezeu-Tatăl. Amin.
STRANA, cântă una sau două pricesne, la alegere.
PREOTUL, cu Sfântul Potir, dintre Ușile Împărătești, zice: Cu frică

de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste să vă apropiaţi.
PREOTUL, rostește rugăciunea:
Cred, Doamne, şi mărturisesc că Tu eşti cu adevărat Hristos,
Fiul lui Dumnezeu Cel viu, Care ai venit în lume să mântuieşti pe cei
păcătoşi, dintre care cel dintâi sunt eu.
De asemenea, cred că acesta este însuşi Preacuratul Tău Trup
şi acesta este însuşi Scumpul Tău Sânge. Deci, mă rog Ţie:
Miluieşte-mă şi-mi iartă păcatele mele cele de voie şi cele fără de
voie, cele săvârșite cu cuvântul, cu fapta sau cu gândul, cele cu
ştiinţă şi cu neştiinţă. Şi mă învredniceşte, fără de osândă, să mă
împărtăşesc cu Preacuratele Tale Taine, spre iertarea păcatelor şi
spre viaţa de veci. Amin.
Cinei Tale celei de taină astăzi, Fiul lui Dumnezeu, părtaş mă
primeşte, că nu voi spune vrăjmaşilor Tăi Taina Ta, nici sărutare Îţi
voi da ca Iuda, ci, ca tâlharul, mărturisindu-mă, strig Ţie: Pomeneşte-
mă, Doamne, întru împărăţia Ta.
Nu spre judecată sau spre osândă să-mi fie mie împărtăşirea cu
Sfintele Tale Taine, Doamne, ci spre tămăduirea sufletului şi a
trupului. Amin.
PREOTUL: Se împărtăşeşte robul lui Dumnezeu (Numele) cu
Cinstitul Trup şi Sfântul Sânge al Domnului şi Dumnezeului şi
Mântuitorului nostru Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor și spre
viaţa de veci. Amin.
În acest timp STRANA cântă: Trupul lui Hristos primiţi şi din
izvorul cel fără de moarte gustaţi. Aliluia, Aliluia, Aliluia!
PREOTUL: Mântuieşte, Dumnezeule, poporul Tău şi
binecuvintează moştenirea Ta. (Psalm 27: 12)
PREOTUL: Totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
PREOTUL: Drepţi! Primind dumnezeieştile, sfintele,
preacuratele, nemuritoarele, cereştile şi de viaţă făcătoarele,
înfricoşătoarele lui Hristos Taine, cu vrednicie să mulţumim
Domnului.
păcat cerând, pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui
Hristos Dumnezeu, să o dăm.
PREOTUL: Că Tu eşti sfinţirea noastră şi Ţie slavă înălţăm,
STRANA: Amin.
PREOTUL: Cu pace să ieşim.
STRANA: Întru numele Domnului.
PREOTUL, citește RUGĂCIUNEA AMVONULUI:
Cel ce binecuvintezi pe cei ce Te binecuvintează, Doamne, şi
sfinţeşti pe cei ce nădăjduiesc întru Tine, mântuieşte poporul Tău şi
binecuvintează moştenirea Ta. Plinătatea Bisericii Tale o păzeşte;
sfinţeşte-i pe cei ce iubesc frumusețea casei Tale; Tu, pe aceştia îi
răsplătește cu dumnezeiasca Ta putere şi nu ne părăsi pe noi, cei ce
nădăjduim întru Tine.
Pace lumii Tale dăruieşte, Bisericilor Tale, preoţilor,
conducătorilor țării noastre și întregului Tău popor.
Că toată darea cea bună, şi tot darul desăvârşit, de sus este,
pogorându-se de la Tine, Părintele luminilor, şi Ţie slavă şi
mulţumire şi închinăciune înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,
acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin. Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe
moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.
PREOTUL: Binecuvântarea Domnului să fie peste voi, cu al Său
har şi cu a Sa iubire de oameni, totdeauna, acum şi pururea şi în
vecii vecilor.
STRANA: Amin.
călcând ...
STRANA: ... Şi celor din morminte viaţă dăruindu-le. Doamne
miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, părinte
binecuvintează.
călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le, adevăratul
Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale şi ale
tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mântuiască pe noi, ca un
bun şi de oameni iubitor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Hristos a înviat! (de trei ori la rând, întâi spre apus, a
doua oară spre răsărit şi a treia oară către miazănoapte)
CREDINCIOŞII răspund de fiecare dată: Adevărat a înviat! (lung)
PREOTUL: Şi ne-a dăruit nouă viaţă veşnică. Închinămu-ne
Învierii Lui celei de a treia zi.
CLER, CÂNTĂREŢI ŞI CREDINCIOŞI:
PREOTUL, rosteşte PREDICA.
SFINŢIREA CEA MICĂ A APEI

(Canonul Învierii se poate cânta/citi integral, sau se pot cânta
doar Catavasiile Învierii, fără stihul „Hristos a înviat din morţi“ între
ele şi fără „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte
călcând și celor din morminte, viață dăruindu-le“ de trei ori, după
fiecare dintre ele)
PREOTUL, după Otpustul Dumnezeieştii Liturghii, îmbrăcat în
epitrahil şi felon, ieşind din altar, stă în mijlocul bisericii (sau în locul ales
pentru sfinţirea apei) şi face începutul după obicei:
PREOTUL: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna,
acum și pururea și în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
celor din morminte, viață dăruindu-le.
PREOTUL: Să învieze Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii
Lui şi să fugă de la faţa Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul.
PREOTUL: Precum se stinge fumul să se stingă, precum se
PREOTUL: Aşa să piară păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu, iar
drepţii să se veselească.
călcând...
STRANA: ... și celor din morminte, viață dăruindu-le.
ECTENIA MARE
PREOTUL: Cu pace, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea
ne rugăm.
să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru Preasfinţitul Părintele nostru (Numele),
episcopul (denumirea eparhiei), pentru cinstita preoţime şi întru
Hristos diaconime şi pentru tot clerul şi poporul, Domnului să ne
rugăm.
pretutindeni, pentru conducătorii ţării noastre, pentru mai marii
orașelor și ai satelor și pentru iubitoarea de Hristos armată,
PREOTUL: Pentru sfânt locaşul acesta, orașul acesta, ţara
aceasta şi pentru toate oraşele şi satele şi pentru cei ce cu credinţă
locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru buna întocmire a văzduhului, pentru
PREOTUL: Pentru cei ce călătoresc pe uscat, pe ape şi prin aer,
pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei robiţi şi
noi.
în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
după care cântă Canonul Sfintelor Paşti

Cântarea 1 – Glasul 1
Irmosul:
Să ne curăţim simţirile şi să vedem pe Hristos strălucind cu
neapropiata lumină a învierii. Şi, cântându-I cântare de biruinţă,
luminat să-L auzim zicând: Bucuraţi-vă!
Cerurile după cuviinţă să se veselească şi pământul să se
bucure, și să prăznuiască toată lumea cea văzută şi cea nevăzută; că
a înviat Hristos, Bucuria cea veşnică.
Catavasia: Ziua învierii, popoare, să ne luminăm! Paştile
Domnului, Paştile! Că din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer,
Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cântăm cântare de
biruinţă.
Cântarea a 3-a – Glasul 1
Irmosul:
Acum toate s-au umplut de lumină: şi cerul şi pământul şi cele
de dedesubt. Deci să prăznuiască toată făptura învierea lui Hristos,
întru Care s-a întărit.
Ieri m-am îngropat împreună cu Tine, Hristoase; astăzi mă ridic
împreună cu Tine, Cel ce ai înviat. Răstignitu-m-am ieri împreună cu
Tine: însuţi împreună mă preamăreşte, Mântuitorule, în împărăţia Ta.
Catavasia: Veniţi să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă
făcută cu minuni, ci din izvorul nestricăciunii, cel izvorât din
mormântul lui Hristos, întru care ne întărim.
ECTENIA MICĂ:
noi.
PREOTUL: Că Tu ești Dumnezeul nostru și Ție slavă înălțăm,
STRANA: Amin.
Şi citeşte IPACOI:
Venind mai înainte de zori cele ce au fost cu Maria şi găsind
piatra răsturnată de pe mormânt, auzit-au de la Înger: Pentru ce
căutaţi, printre morţi, ca pe un om, pe Cel ce este întru lumina cea
pururea fiitoare? Vedeţi giulgiurile cele de îngropare. Alergaţi şi
vestiţi lumii că a înviat Domnul, omorând moartea, pentru că este
Fiul lui Dumnezeu, Cel ce mântuieşte neamul omenesc.
Irmosul:
Parte bărbătească, ca Cel ce a deschis pântecele fecioresc,
fost-a Hristos; iar ca om, Mieluşel S-a chemat. Şi fără prihană a fost,
Paştile noastre, ca Cel ce n-a gustat întinăciune; şi ca un Dumnezeu
adevărat, desăvârşit S-a numit.
Ca un mieluşel de un an, Cununa cea binecuvântată de noi,
Hristos, de voie pentru toţi S-a jertfit, Paştile cele curăţitoare; şi
iarăşi din mormânt a strălucit nouă, frumos, Soarele dreptăţii.
Dumnezeiescul părinte David înaintea chivotului umbrei a săltat
jucând; iar noi, poporul cel sfânt al lui Dumnezeu, plinirea
închipuirilor văzând, să ne veselim dumnezeieşte, că a înviat Hristos,
Catavasia: La dumnezeiasca strajă, de Dumnezeu grăitorul
Avacum să stea împreună cu noi şi să arate pe îngerul cel purtător
de lumină, grăind cu mare glas: Astăzi este mântuirea lumii, că a
înviat Hristos, ca Cel atotputernic.
Irmosul:
viaţă răsărind.
Milostivirea Ta cea nemăsurată văzând-o cei ţinuţi în legăturile
iadului, spre lumină se grăbeau, Hristoase, cu picioare vesele,
lăudând Paştile cele veşnice.
Să ne apropiem, purtătorilor de lumină, de Hristos, Cel ce a
ieşit din mormânt ca un mire; şi să prăznuim, împreună cu cetele
cele iubitoare de praznice, Paştile lui Dumnezeu, cele mântuitoare.
Catavasia: Să alergăm dis-de-dimineață şi, în loc de mir,
cântare să aducem Stăpânului; şi să vedem pe Hristos, Soarele
dreptăţii, tuturor viaţă răsărind.
Irmosul:
Păzind peceţile întregi, Hristoase, ai înviat din mormânt, Cel ce
n-ai stricat cheile Fecioarei prin naşterea Ta, şi ne-ai deschis nouă
uşile Raiului.
Mântuitorul meu, Jertfa cea vie şi nejertfită, ca un Dumnezeu,
pe Tine însuţi de voie aducându-Te Tatălui, ai sculat pe Adam cu tot
neamul, înviind din mormânt.
Catavasia: Pogorâtu-Te-ai în cele mai de jos ale pământului şi
ai sfărâmat încuietorile cele veşnice, care ţineau pe cei legaţi,
Hristoase; iar a treia zi, precum Iona din chit, ai înviat din mormânt.
ECTENIA MICĂ:
noi.
PREOTUL: Că Tu eşti împăratul păcii şi Mântuitorul sufletelor
noastre şi Ţie slavă înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum
STRANA: Amin.
CONDACUL- Glasul 8:
Deşi Te-ai pogorât în mormânt, Cel ce eşti fără de moarte, dar
puterea iadului ai zdrobit şi ai înviat ca un biruitor, Hristoase
Dumnezeule, zicând femeilor mironosiţe: Bucuraţi-vă! Şi Apostolilor
Tăi pace dăruindu-le, Cel ce dai celor căzuţi ridicare.
ICOS
Pe Soarele cel mai înainte de soare, Care a apus oarecând în
mormânt, întâmpinatu-L-au către dimineaţă, căutându-L ca pe o zi,
mironosiţele femei şi, una către alta, grăiau: O, prietenelor, veniţi să
ungem cu miresme Trupul cel de viaţă purtător şi îngropat, Trupul
care a înviat pe Adam cel căzut, Care zace în mormânt. Să mergem,
să ne sârguim ca şi magii şi să ne închinăm, şi să aducem miruri în
loc de daruri, Celui ce nu în scutece, ci în giulgiu a fost înfăşurat, şi
să plângem, şi să grăim: O, Stăpâne, scoală-Te, Cel ce dai celor
căzuţi ridicare.
PREOTUL: Că sfânt eşti Dumnezeul nostru şi Ţie slavă înălţăm,
STRANA: Amin. Câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi şi-
mbrăcat. Aliluia.
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
În Hristos v-aţi şi-mbrăcat. Aliluia.
PREOTUL: Să luăm aminte. Pace tuturor.
CÂNTĂREŢUL: Şi duhului tău.
Prochimen, glasul al 3-lea:
Domnul este luminarea mea şi Mântuitorul meu, de cine mă voi
teme?
Stih: Domnul este păzitorul vieţii mele, de cine mă voi
înfricoşa?
APOSTOLUL
PREOTUL: Înţelepciune.
CÂNTĂREŢUL: Din Epistola către Evrei a Sfântului Apostol
Pavel, citire: (II, 11-18)
CÂNTĂREŢUL: Fraţilor, cel ce sfinţeşte şi cei ce se sfinţesc,
dintr-Unul sunt toţi; de aceea, nu se ruşinează să-i numească pe ei
fraţi, zicând: „Spune-voi fraţilor mei numele Tău. În mijlocul bisericii
Te voi lăuda“. Şi iarăşi: „Eu voi fi încrezător în El“; şi iarăşi: „Iată eu
şi pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu“. Deci, de vreme ce pruncii
s-au făcut părtaşi sângelui şi trupului, în acelaşi fel şi El S-a
împărtăşit de acestea, ca să surpe prin moartea Sa pe cel ce are
stăpânirea morţii, adică pe diavolul, şi să izbăvească pe aceia pe
care frica morţii îi ţinea în robie toată viaţa. Pentru că, într-adevăr, nu
a luat firea îngerilor, ci sămânţa lui Avraam a luat. Drept aceea, dator
era întru toate să Se asemene fraţilor, ca să fie milostiv şi credincios
arhiereu în cele către Dumnezeu, pentru curăţirea păcatelor
poporului. Că, prin ceea ce a pătimit, fiind El însuşi ispitit, poate şi
celor ce sunt ispitiţi să le ajute.
PREOTUL: Pace ţie cititorule!
CÂNTĂREŢUL: Şi duhului tău. Aliluia,
Stih: Răspuns-a inima mea cuvânt bun. (Psalm 44: 1)
Aliluia, Aliluia, Aliluia.
EVANGHELIA
PREOTUL: Înţelepciune! Drepţi! Să ascultăm Sfânta Evanghelie!
Pace tuturor!
CÂNTĂREŢUL: Şi duhului tău.
PREOTUL: Din Sfânta Evanghelie de la Ioan citire. (5: 1-4)
CÂNTĂREŢUL: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
PREOTUL: Să luăm aminte.
În vremea aceea, S-a suit Iisus la Ierusalim. Iar în Ierusalim,
lângă Poarta oilor, era o scăldătoare, care se numea pe evreieşte
Vitezda, şi care avea cinci pridvoare. În acestea zăcea mulţime de
bolnavi: orbi, şchiopi, uscaţi, aşteptând mişcarea apei, căci un înger
al Domnului se cobora din când în când în scăldătoare şi tulbura
apa; iar cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos de
orice boală era cuprins.
CÂNTĂREŢUL: Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!
Apoi PREOTUL cântă pe glasul al 2-lea:

Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domnului
Iisus, Unuia celui fără de păcat. Crucii Tale ne închinăm, Hristoase,
şi sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o slăvim; că Tu eşti Dumnezeul
nostru, afară de Tine pe altul nu ştim, numele Tău numim. Veniţi, toţi
credincioşii, să ne închinăm sfintei Învierii lui Hristos. Că iată a venit,
prin Cruce, bucurie la toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe
Domnul, lăudăm Învierea Lui, că răstignire răbdând pentru noi, cu
moartea pe moarte a stricat.
STRANA: Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului
Domnului Iisus, Unuia celui fără de păcat. Crucii Tale ne închinăm,
Hristoase, şi sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o slăvim; că Tu eşti
Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim, numele Tău
numim. Veniţi, toţi credincioşii, să ne închinăm sfintei Învierii lui
Hristos. Că iată a venit, prin Cruce, bucurie la toată lumea.
Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea Lui, că
răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat. (de
două ori)
Apoi din nou PREOTUL cântă, pe glasul al 6-lea:
Înviind Iisus din mormânt, precum a zis mai înainte, a dăruit
nouă viaţă veşnică şi mare milă.
STRANA: Înviind Iisus din mormânt, precum a zis mai înainte, a
dăruit nouă viaţă veşnică şi mare milă. (de două ori)
Irmosul:
preaslăvit.
Femeile cele de Dumnezeu înţelepţite, cu miruri către Tine au
alergat; şi, bucurându-se, s-au închinat Ţie, Dumnezeului celui viu,
pe Care, ca pe un mort, cu lacrimi Te căutau; şi Paştile cele de taină
ucenicilor Tăi, Hristoase, le-au binevestit.
Prăznuim omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura
altei vieţi, veşnice; şi săltând, lăudăm pe Pricinuitorul, Cel unul
binecuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri, şi preaslăvit.
Cât este de sfântă, cu adevărat, şi întru totul prăznuită această
noapte de mântuire şi strălucită, mai înainte vestitoare fiind a zilei
celei purtătoare de lumină, a învierii, în care Lumina cea fără de ani
din mormânt cu trupul, tuturor a strălucit.
Catavasia: Cel ce a izbăvit pe tineri din cuptor, făcându-Se
om, pătimeşte ca un muritor; şi prin patimă pe cel muritor îl îmbracă
în podoaba nestricăciunii, Cel unul binecuvântat, Dumnezeul
părinţilor noştri şi preaslăvit.
Irmosul:
Această aleasă şi sfântă zi, cea dintâi a săptămânii,
împărăteasă şi doamnă, praznic al praznicelor este şi sărbătoare a
sărbătorilor, în care binecuvântăm pe Hristos în veci.
Veniţi, din rodul cel nou al viţei, al dumnezeieştii veselii, în ziua
cea vestită a învierii, împărăţiei lui Hristos să ne împărtăşim,
lăudându-L pe Dânsul ca pe un Dumnezeu, în veci.
Ridică împrejur ochii tăi, Sioane, şi vezi. Că iată, au venit la tine
fiii tăi, ca nişte făclii de Dumnezeu luminate, de la apus şi de la
miazănoapte, şi de la mare şi de la răsărit, întru tine binecuvântând
pe Hristos în veci.
Preasfântă Treime, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
Părinte atotţiitorule şi Cuvinte şi Duhule, Fire ceea ce eşti una
în trei ipostasuri, mai presus de fiinţă şi de Dumnezeire, întru Tine
ne-am botezat şi pe Tine Te binecuvântăm întru toţi vecii.
Stih: Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului
cântându-I şi preaînălţăndu-L întru toţi vecii.
Catavasia: Această aleasă şi sfântă zi, cea dintâi a săptămânii,
împărăteasă şi doamnă, al praznicelor praznic şi sărbătoare este a
sărbătorilor, întru care binecuvântăm pe Hristos în veci.
PREOTUL: Pe Născătoarea de Dumnezeu și Maica Luminii întru

cântări cinstind-o, să o slăvim!
Stih: Îngerul a strigat celei pline de dar: Curată Fecioară,
bucură-te! Şi iarăşi zic: bucură-te! Că Fiul tău a înviat a treia zi din
mormânt.
Irmosul:
Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că slava
născut al tău.
Stih: Măreşte, sufletul meu, pe Cel ce a înviat a treia zi din
mormânt, pe Hristos, Dătătorul de viaţă.
bucurăm.
Stih: Măreşte, sufletul meu, pe Cel ce a pătimit de bună voie, şi
s-a îngropat, şi a înviat a treia zi din mormânt.
Tale.
Stih: Hristos, Paştile cele noi, Jertfa cea vie jertfită, Mieluşelul
lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii.
născut al tău.
Stih: Deşteptat-ai, după ce ai adormit, pe cei morţi din veac,
răcnind împărăteşte ca un leu din Iuda.
bucurăm.
Stih: Magdalena Maria a alergat la mormânt şi, pe Hristos
văzându-L, ca pe un grădinar L-a întrebat.
Tale.
Stih: Înger strălucitor către femei a strigat: Nu mai plângeţi, că
Hristos a înviat.
născut al tău.
Stih: Hristos a înviat, Cel ce a călcat moartea şi pe morţi i-a
ridicat. Popoare, veseliţi-vă !
bucurăm.
Stih: Astăzi toată făptura se veseleşte şi se bucură, că Hristos a
înviat şi iadul a prădat.
Tale.
Stih: Astăzi a prădat iadul, Stăpânul, Cel ce a ridicat pe cei
legaţi, pc care-i avea din veac, cumplit ţinuţi întru sine.
născut al tău.
Stih: Măreşte, sufletul meu, pe Stăpânirea cea în trei Ipostasuri
şi nedespărţită Dumnezeire.
bucurăm.
Stih: Bucură-te, Fecioară, bucură-te! Bucură-te, binecuvântată!
Bucură-te, preamărită! Că Fiul tău a înviat a treia zi din mormânt!
Tale.
Catavasia: Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că
Slava Domnului peste tine a răsărit! Saltă, acum, și te bucură Sioane,
iar tu, curată, Născătoare de Dumnezeu, veselește-te întru Învierea
Celui născut al tău.
ECTENIA MICĂ:
noi.
PREOTUL: Că pe Tine Te laudă toate Puterile cerești și Ție slavă
înălțăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor.
STRANA: Amin.
LUMINÂNDA PAȘTILOR
Şi acum şi pururea şi-n vecii vecilor, Amin!
ECTENIA SPECIALĂ:
PREOTUL: Cu pace Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru pacea a toată lumea şi pentru bunăstarea
ne rugăm.
să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru (Înalt-) Prea Sfinţitul (Arhi-) Episcopul (şi
Mitropolitul) nostru (N)], pentru cinstita preoţime şi cea întru Hristos
diaconime şi pentru tot clerul şi poporul, Domnului să ne rugăm.
pretutindeni, pentru cârmuitorii ţării noastre, pentru mai marii
oraşelor şi ai satelor şi pentru iubitoarea de Hristos armată,
PREOTUL: Pentru sfânt lăcaşul acesta, oraşul (satul) acesta,
ţara aceasta, pentru toate oraşele şi satele şi pentru cei ce cu
credinţă locuiesc în ele, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru bună întocmirea văzduhului, pentru
PREOTUL: Pentru cei ce călătoresc pe ape, pe uscat şi prin aer,
pentru cei bolnavi, pentru cei ce pătimesc, pentru cei robiţi şi pentru
mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru ca să se sfinţească apa aceasta, cu puterea,
cu lucrarea şi cu pogorârea Sfântului Duh, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru ca să se pogoare peste apa aceasta lucrarea
cea curăţitoare a Treimii celei mai presus de fire, Domnului să ne
rugăm.
PREOTUL: Pentru ca să fie apa aceasta tămăduitoare sufletelor
şi trupurilor, şi izgonitoare a toată puterea cea potrivnică, Domnului
să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru ca să i se trimită ei harul izbăvirii şi
binecuvântarea Iordanului, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru toţi care au trebuinţă de ajutor şi folosinţă de
la Dumnezeu, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru ca să ne luminăm noi cu luminarea
cunoştinţei, prin Treimea cea de o fiinţă, Domnului să ne rugăm.
PREOTUL: Pentru ca Domnul Dumnezeul nostru să ne arate pe
noi fii şi moştenitori ai Împărăţiei Sale, prin gustarea şi stropirea cu
apa aceasta, Domnului să ne rugăm.
Dumnezeule, cu darul Tău.
noi.
PREOTUL: Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră, lui
în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL, zice această Rugăciune de sfinţire a apei:

Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, cel mare întru sfat şi
minunat în lucrări, Făcătorule a toată făptura cea văzută şi cea
nevăzută; Cel ce păzeşti aşezământul Tău şi dai mila Ta celor ce Te
iubesc pe Tine şi păzesc poruncile Tale; Cel ce primeşti lacrimile
cele de umilinţă ale tuturor celor din nevoi, că pentru aceasta ai venit
în chip de rob, nu cu năluciri înfricoşându-ne pe noi, ci dând
adevărată tămăduire trupului şi zicând: Iată, te-ai făcut sănătos, de
acum să nu mai greşeşti. Încă şi din tină ai făcut ochi sănătoşi şi
poruncind să se spele, prin cuvânt ai făcut să se sălăşluiască
lumina; Cel ce opreşti valurile patimilor celor potrivnice şi potoleşti
marea cea sărată a acestei vieţi şi îmblânzeşti pornirile cele greu de
purtat ale plăcerilor;
Însuţi, Iubitorule de oameni Împărate, Cel ce ne-ai dat nouă să
purtăm veşmânt luminat ca zăpada, din apă şi din Duh (aici preotul,
afundând de trei ori mâna dreaptă în apă, face semnul crucii, zicând de
fiecare dată):
Şi acum trimite harul Preasfântului şi de viaţă făcătorului Tău
Duh, care sfinţeşte toate, şi sfinţeşte apa aceasta.
Şi, prin gustarea şi stropirea cu apa aceasta, trimite-ne
binecuvântarea Ta, care spală întinăciunea patimilor.
Aşa ne rugăm, cercetează neputinţa noastră, Bunule, şi
tămăduieşte cu mila Ta bolile noastre cele sufleteşti şi trupeşti.
Pentru rugăciunile preacuratei, preabinecuvântatei Stăpânei
noastre, Născătoarea de Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria; cu
puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci; cu ocrotirile cinstitelor
şi cereştilor netrupeşti Puteri; pentru rugăciunile cinstitului şi
slăvitului Proroc, Înaintemergătorul şi Botezătorul Ioan; ale Sfinţilor,
slăviţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli; ale celor între Sfinţi
Părinţilor noştri, mari dascăli ai lumii şi ierarhi: Vasile cel Mare,
Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul şi Ioan Gură de Aur; ale Sfinţilor:
Atanasie, Chiril şi Ioan cel Milostiv, patriarhii Alexandriei; Nifon,
patriarhul Constantinopolului; Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei,
Spiridon al Trimitundei şi Nectarie de la Eghina, făcătorii de minuni,
Calinic de la Cernica, Iosif cel Nou, Iorest şi Sava, Antim Ivireanul,
Iosif Mărturisitorul, Ghelasie şi Leontie şi ale tuturor Sfinţilor Ierarhi;
ale Sfinţilor şi slăviţilor Mari Mucenici: Gheorghe, purtătorul de
biruinţă, Dimitrie, izvorâtorul de mir, Teodor Tiron, Teodor Stratilat,
Ioan cel Nou, Serghie şi Vah, Ioan Valahul şi Oprea; ale Sfinţilor
Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi:
Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi Ianache Sfetnicul; ale Sfintelor
Muceniţe Filofteea şi Tatiana şi ale tuturor Sfinţilor buni biruitori
Mucenici şi Muceniţe; ale Sfinţilor preoţi Mărturisitori Ioan şi Moise,
ale Sfinţilor Voievozi Ştefan cel Mare şi Neagoe Basarab; ale
Sfinţilor, slăviţilor şi făcătorilor de minuni doctori fără de arginţi:
Cosma şi Damian, Chir şi Ioan, Pantelimon şi Ermolae, Samson şi
Diomid, Mochie şi Anichit, Talaleu şi Trifon; ale Sfinţilor Cuvioşi şi
de Dumnezeu purtătorilor Părinţi ai noştri: Grigorie Decapolitul,
Nicodim de la Tismana, Dimitrie cel Nou, Visarion şi Sofronie, Ioan
de la Prislop, Antonie de la Iezerul Vâlcii, Daniil Sihastrul, Ioan
Casian şi Gherman din Dobrogea, Paisie şi Ioan Iacob de la Neamţ;
ale Sfintelor Cuvioase Maici Parascheva de la Iaşi şi Teodora de la
Sihla; ale Sfinţilor Mucenici Acachie şi Codrat, a căror sfântă
pomenire o săvârşim; ale Sfinţilor şi Drepţilor dumnezeieşti părinţi
Ioachim şi Ana şi pentru ale tuturor sfinţilor Tăi.
Şi păzeşte, Doamne, pe dreptcredincioşii Tăi robi, dându-le
sănătate sufletului şi trupului, şi împlineşte toate cele de trebuinţă
acestei obşti creştine, care slujeşte Ţie, şi fii ei întru toate milostiv.
Adu-Ţi aminte, Doamne, de toţi episcopii ortodocşi care drept
învaţă cuvântul adevărului Tău, şi de tot cinul preoţesc şi călugăresc
şi de mântuirea lor.
Adu-Ţi aminte, Doamne, de cei ce ne urăsc şi de cei ce ne
iubesc pe noi; de fraţii noştri care slujesc şi stau de faţă; de cei ce,
pentru binecuvântate pricini nu s-au întâmplat aici şi de cei ce ne-au
cerut nouă, nevrednicilor, să ne rugăm pentru ei.
Adu-Ţi aminte, Doamne, şi de părinţii şi fraţii noştri care sunt în
robie şi în supărări, şi-i miluieşte după mare mila Ta, izbăvindu-i de
toată nevoia.
Că Tu eşti izvorul tămăduirilor, Hristoase, Dumnezeul nostru, şi
Ţie slavă înălţăm, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte şi
Preasfântului şi bunului şi de viaţă făcătorului Tău Duh, acum şi
pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Capetele voastre, Domnului să le plecaţi.
STRANA: Ţie, Doamne!
PREOTUL, citeşte în taină această Rugăciune:
Pleacă, Doamne, urechea Ta şi ne auzi pe noi, Tu, Cel ce ai
primit a Te boteza în Iordan, şi ai sfinţit apele; şi ne binecuvintează
pe noi pe toţi, care prin plecarea capului nostru, arătăm semnul
supunerii faţă de Tine. Şi ne învredniceşte a ne umple de sfinţenia
Ta, prin gustarea şi stropirea cu apa aceasta. Şi să ne fie nouă,
Doamne, spre sănătatea sufletului şi a trupului.
Cu glas: Că Tu eşti sfinţirea sufletelor şi a trupurilor noastre, şi
Ţie slavă şi mulţumire şi închinăciune înălţăm, împreună şi Celui fără
de început al Tău Părinte şi Preasfântului şi bunului şi de viaţă
făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
După aceea, luând preotul Sfânta Cruce o afundă în apă cruciş, de
trei ori, în timp ce se cântă (de trei ori) troparul Învierii, glasul 1:
celor din morminte viaţă dăruindu-le. (și se cântă acest tropar până
când se stropesc toţi credincioşii)
Stihirile Paștilor - Glasul 5
Stih: Să învieze Dumnezeu și să se risipească vrăjmaşii Lui şi
să fugă de la faţa Lui cei ce-L urăsc pe El.
Paştile cele sfinţite astăzi nouă s-au arătat, Paştile cele noi şi
sfinte, Paştile cele de taină, Paştile cele preacinstite, Paştile Hristos-
Izbăvitorul; Paştile cele fără prihană, Paştile cele mari, Paştile
credincioşilor, Paştile care au deschis nouă uşile raiului, Paştile cele
ce sfinţesc pe toţi credincioşii.
Stih: Precum se împrăştie fumul şi nu mai este; precum se
Veniţi de la mormânt, femei binevestitoare, şi ziceţi Sionului:
Primeşte de la noi bunele vestiri de bucurie ale învierii lui Hristos;
veseleşte-te, saltă şi te bucură, Ierusalime, pe împăratul-Hristos
văzându-L ca pe un mire ieşind din mormânt.
Stih: Aşa să piară păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu, iar drepţii
să se veselească.
Mironosiţele femei, foarte de dimineaţă, stând înaintea
mormântului Dătătorului de viaţă, aflat-au înger pe piatră şezând, şi
acela, grăind către ele, aşa a zis: Ce căutaţi pe Cel viu cu cei morţi?
Ce plângeţi pe Cel nestricăcios ca şi cum ar fi întru stricăciune?
Mergând, propovăduiţi ucenicilor Lui.
Stih: Aceasta este ziua, pe care a făcut-o Domnul să ne
Paştile cele frumoase, Paştile Domnului, Paştile! Paştile cele
preacinstite nouă ne-au răsărit! Paştile, cu bucurie unul cu altul să
ne îmbrăţişăm. O, Paştile, izbăvire de întristare! Că astăzi, din
mormânt ca dintr-o cămară strălucind Hristos, pe femei de bucurie
le-a umplut, zicând: vestiţi Apostolilor.
Ziua Învierii! Şi să ne luminăm cu prăznuirea şi unul pe altul să
ne îmbrăţişăm. Să zicem: fraţilor, şi celor ce ne urăsc pe noi. Să
iertăm toate pentru înviere şi aşa să strigăm: Hristos a înviat din
morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă
dăruindu-le.
ECTENIA ÎNTREITĂ
PREOTUL: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta,
rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru Preasfinţitul Părintele nostru
(Numele), episcopul (denumirea eparhiei), pentru sănătatea și
mântuirea lui.
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru binecredinciosul popor român
de pretutindeni, pentru conducătorii ţării noastre, pentru mai marii
orașelor și ai satelor și pentru iubitoarea de Hristos armată, pentru
sănătatea și mântuirea lor.
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru fraţii noştri: preoţi, ieromonahi,
ierodiaconi, diaconi, monahi şi monahii şi pentru toţi cei întru
Hristos fraţi ai noştri.
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii
ctitori ai acestei sfinte biserici şi pentru toţi cei mai înainte adormiţi
părinţi şi fraţi ai noştri dreptslăvitori creştini, care odihnesc aici şi
pretutindeni.
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea,
mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea păcatelor robilor lui
Dumnezeu enoriaşi, ctitori şi binefăcători ai acestui sfânt locaş.
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în
sfânta şi întru tot cinstită biserica aceasta, pentru cei ce se
ostenesc, pentru cei ce cântă şi pentru poporul ce stă înainte şi
aşteaptă de la Tine mare şi bogată milă.
PREOTUL: Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie
slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor.
STRANA: Amin.
ECTENIA CERERILOR
PREOTUL: Să plinim rugăciunea noastră cea de dimineaţă
Domnului.
PREOTUL: Seara toată desăvârşită, sfântă, în pace şi fără de
PREOTUL: Înger de pace, credincios îndreptător, păzitor al
sufletelor şi al trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.
PREOTUL: Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile noastre, de
la Domnul să cerem.
PREOTUL: Cele bune şi de folos sufletelor noastre şi pace lumii,
de la Domnul să cerem.
PREOTUL: Cealaltă vreme a vieţii noastre în pace şi întru
Hristos, să cerem.
noi.
PREOTUL: Că Dumnezeul milei şi al îndurărilor şi al iubirii de
oameni eşti şi Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh,
acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Capetele noastre Domnului să le plecăm.
PREOTUL rostește în taină Rugăciunea plecării capetelor:
Doamne Sfinte, Care întru cele de sus locuieşti şi spre cei
smeriţi priveşti şi cu ochiul Tău cel a toate văzător priveşti peste
toată făptura, Ţie ne închinăm cu smerenie şi ne rugăm, Sfinte al
Sfinţilor: Întinde mâna Ta cea nevăzută, din sfânt locaşul Tău, şi ne
binecuvintează pe toţi; şi orice am greşit, cu voie sau fără de voie, ca
un bun şi iubitor de oameni Dumnezeu, iartă, dăruindu-ne bunătăţile
Tale cele din lume şi cele mai presus de lume.
după care, cu voce tare, rostește ecfonisul:
Că al Tău este a ne milui şi a ne mântui, Dumnezeul nostru, şi
Ţie slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea
şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin.
PREOTUL: Înţelepciune!
STRANA: Binecuvintează!
PREOTUL: Cel ce este binecuvântat, Hristos, Dumnezeul nostru,
totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
STRANA: Amin. Întăreşte, Dumnezeule, sfânta şi dreapta
credinţă a dreptslăvitorilor creştini şi Sfânta Biserica Ta o păzeşte în
veacul veacului.
călcând...
STRANA: … Şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.
călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le, adevăratul
Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale şi ale
tuturor Sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mântuiască pe noi, ca un
bun şi de oameni iubitor.
STRANA:Amin.
PREOTUL: Hristos a înviat! (de trei ori la rând, întâi spre apus, a
doua oară spre răsărit şi a treia oară către miazănoapte)
CREDINCIOŞII răspund de fiecare dată: Adevărat a înviat! (lung)
CLER, CÂNTĂREŢI ŞI CREDINCIOŞI:
PREOTUL: Şi ne-a dăruit nouă viaţă veşnică. Închinămu-ne
Învierii Lui celei de a treia zi.

Izvorul Tămăduirii, 29.04.2022

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Izvorul Tămăduirii, 29.04.2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UTRENIA, SFÂNTA LITURGHIE A SFÂNTULUI IOAN

GURĂ DE AUR ȘI SFINȚIREA CEA MICĂ A APEI

PREOTUL: Slavă Sfintei și Celei de o ființă și de viață făcătoarei

CONDACUL PAŞTILOR - Glasul 8

CONDACUL NĂSCĂTOAREI - Glasul 8

Stihirile Paștilor - Glasul 5

şi cântă ANTIFONUL ÎNTÂI, Glasul al 2-lea:

şi cântă ANTIFONUL AL DOILEA, Glasul al 2-lea:

apoi cântă ANTIFONUL AL TREILEA

STRANA cântă ISODIACONUL:

ECTENIA PENTRU CEI CHEMAȚI (CATEHUMENI)

apoi cântă CÂNTAREA HERUVIMICĂ

PREOTUL: Pe voi pe toţi, dreptslăvitorilor creştini, să vă

CITITORUL rosteşte SIMBOLUL CREDINŢEI

PREOTUL, cu Sfântul Potir, dintre Ușile Împărătești, zice: Cu frică

SFINŢIREA CEA MICĂ A APEI

după care cântă Canonul Sfintelor Paşti

Apoi PREOTUL cântă pe glasul al 2-lea:

PREOTUL: Pe Născătoarea de Dumnezeu și Maica Luminii întru

PREOTUL, zice această Rugăciune de sfinţire a apei:

S-ar putea să vă placă și