Notele muzicale

bazat pe “Acustica si Muzica” de Dem. (Demetriu) Urma –

Alfabetul muzicii Odata aparuta manifestarea muzicala, s-a pus problema notarii/scrierii acelei muzici. Intuitiv au fost determinate intervale muzicale care “suna bine urechii” si care sunt folosite spontan in muzica. O nota muzicala este determinata in primul rand calitativ de frecventa sunetului. Frecventele sunetelor plus durata lor relativa identifica clar o melodie. Variatii care nu o fac de ne-recunoscut apar in functie de timbrul notelor. Timbrul depinde de taria armonicelor, ca multiplii ai sunetului original care apar natural la majoritatea instrumentelor. Timbrul mai depinde si atacul si stingerea notei, ceea ce se intampla inainte si dupa perioda stabila a sunetului. Atacul si stingerea dau individualitate unui instrument. Mai exista determinarea cantitativa - taria (amplitudinea sunetului) care nu modifica aproape deloc perceptia muzicii intre limitele de receptie ale urechii. O melodie suna aproximativ la fel daca se modifica proportional durata notelor. Daca de exemplu fiecare nota dureaza 0.7 din durata originala va rezulta aceeasi melodie, poate mai “rapida”. Sensul melodic nu se schimba nici daca se multiplica toate notele cu acelasi factor, astfel incat raportul intervalelor sa ramana egale. De exemplu daca banda casetofonului se roteste mai rapid, sunetele vor fi mai inalte dar vom reconoastem in continuare melodia. Rezulta importanta fundamentala pe care o are raportul frecventelor notelor fata de diferenta aritmetica a frecventelor: daca se scad 100Hz din fiecare nota, melodia nu mai este probabil recognoscibila. Intervale Sunetul care are frecventa dubla fata de “do de jos” este prima armonica a lui, si este “Do de sus”. Dubland frecventa se obtine limita de sus a urmatoarei octave (un alt Do). Cantate impreuna par a realiza un singur sunet do cu prima armonica ceva mai puternica. Cantale separat ele suna asemanator. Acest interval este intervalul de octava si este cel mai consonant (cea mai mare inrudire). Notele cu intervalele foarte disonante suna fals si pot fi suparatoare urechii in mod natural. Muzica se bazeaza deci in principal pe intervalele apropiate de consonanta. Exista cateva rapoarte fundamentale in muzica, care au un sens pentru ureche. In general aceste rapoarte sunt bazate pe fractii intregi cu numitor/numarator mici: 2/1 , 3/2, 4/3, 5/4, 5/3, 6/5,...pana la 9/8 si mai mult. Fundamental la aceste rapoarte este faptul ca ele creeaza relatii intre note, fac ca notele sa fie armonice ale unei aceleiasi note.

Celelalte note (notate cu #/diez) sunt note crescute cu un semiton. Apoi aceleasi note vor fi reproduse pe intervalalele similare de mai sus si mai jos. si suna perfect legal in alt sistem de referinta dar de obicei sunt intrusi dupa ce s-a cantat o vreme doar cu note din Do major (sunt din “alt film”). depasind putin 16000Hz. unele note din Do major devin intrusi. D=re. Se pune problema identificarii notelor care au sens muzical intre aceste doua limite. re. fa. G=sol. fa#.sol. Dupa fiecare octava frecventa se dubleaza. se poate alege arbitrar o nota de referinta (exemplu diapazonul. sol#. In functie de ea se vor aseza celelate note astfel incat sa sune bine fata de ea si sa acopere maximul de expresivitate muzicala. dupa 10 intervale va creste de 2^10=1024 ori. de la 16Hz la 8192Hz. octava 5) sunt multiplii ai lui do3 (cu doua octave mai jos). Considerand ca urchea percepe sunete aproximativ intre frecvenetele de 16Hz si 16000Hz. Daca se canta in alta gama. do5=4*do3 re5=5*do3 mi5=6*do3 Asta face ca rapoartele dintre note sa fie 5/4. Excluderea celorlalte frecvente dintre ele nu micsoreaza capacitatea de expresie muzicala. mi. Intervalale sunt marginite/separate de notele in ordine: do. Gama de 7 note: Actualmente gama este impartita in 12 intervale (numite “semitonuri”). F=fa. Rezulta ca nu localizarea notelor exact pe frecventa. si.fa. Uneori sunt notate cu A=la. Aceste note suna bine impreuna. formate din doua semitonuri. B=H=si. sol5 (din acordul Do major.mi. Alegand insa o nota de referinta (ex. mi5. Doar urechi exceptionale pot identifica translatarea tuturor notelor cu un semiton. do#. 6/4=3/2. Aceste note sunt notare traditional pentru gama Do major cu binecunoscutele do. Astfel. Dar ce este de fapt o gama ? Am spus ca sunetul cu frecventa dubla fata de o nota este octava acelei note (ex. do. si. la. Aceasta este armonia clasica. ci mai degraba raporturile dintre ele. muzica .: do) si o nota in interiorul cvintei (do-sol) care in cazul do major este mi. rezulta aproximativ 9-10 intervale de octava. Pe de alta parte. variatii de 3% in anumite intervale se face simtita.re. do. iar unii diezi devin actori principali. re#. Ele se afla intre notele din Do major. Intre fiecare doua note exista un astfel de interval de un semiton. 6/5. nota La5=440Hz). E=mi. C=do. “Do de sus” fata de “do de jos”).De exemplu do5. In acest context intervalele de doua semitonuri (ex: do-re) se numesc “tonuri”. In practica se folosesc 9 octave. formand nucleul gamei Do major. sol. doar inca 4 note din interiorul gamei suna unitar cu acestea (7 in total).

dar cu valori usor diferite in rapoarte. rezultand insa o muzica mai putin naturala si mai abstracta. probabil cu aceleasi functii muzicale. rezultand 4 sunete intermediare cu dieferite relatii cu notele din do major.“moderna” incearca sa folosesca toate cele 12 intervale. iar combinatiile lor uzuale intr-o melodie in La minor sunt altele decat intr-o melodie in Do major. dar sonoritatea se pastreaza folosind aceleasi note aproximative (gama temperata). Practic la pian do-diez = re-bemol. Sunt aceleasi note. dar in unele game “netemperate” pot exista chiar 2 diezi si 2 bemoli. notele din Do major sunt cele albe. Vom vedea mai jos cum apar aceste note. Gama lui Pitagora Gama lui Pitagora (cea mai veche) contine aproximativ aceleasi sapte note cu ale pianului. El pleaca de la cvinte ascendente si descendente. Din ratiuni de teorie muzicala se foloseste alaturi de ridicarea cu un semiton si coborarea cu un semitor (bemol). pe care gama temperata (a pianului) le elimina prin aproximari suficient de bune. La pian. Intervalele intre notele din gama sunt: Gama Do major: do re mi fa sol la si do \ / \ / \/ \/ \/ \/ \/ 2 2 1 2 2 2 1 Gama Do minor va fi atunci: do re re# fa sol sol# la# Do \ / \ / \/ \/ \ / \ / \ / 2 1 2 2 1 2 2 Asemanarea se vede mai bine pornind de la nota la si mergand pe succesiunea intervalelor minore: Gama La minor: la si do re mi fa sol La \ / \/ \/ \/ \/ \ / \/ 2 1 2 2 1 2 2 Se observa ca in La minor sunt aceleasi note ca in Do major. iar cele cu diez/# sunt cele negre si mai mici. dar semnificatia lor este alta. Notele negre insa sunt la fel de importante in melodii care iau ca baza alt acord fundamental (exemplu acordul minor bazat pe la:do:mi). In gamele netemperate sunetele din La minor sunt un pic diferite. dar de aceasta data relatia dintre note este alta. Astfel gama armonica a lui Pitagora porneste de la cvintele: .

mi. sol). Rezulta mai multi diezi si bemoli. Aceasta gama are probleme in special cu sunetul Si = 243/128 * Do = 1. do/4.8984 * Do care este putin neplacut. De exemplu soneriile si clacsoanele bitonale se acordeaza la cvinte (3/2 raport de frecvente) . semnificand faptul ca pornind numaratoare de la do exista 5 note din gama Do major (do.Fa4 = 2/3 * Do5 Do5 = Do5 Sol5 = 3/2 * Do5 Re6 = 3/2 * Do5 * 3/2=9/8 * Do5 La6=9/8 * Do5 * 3/2 = 27/16 * Do5 Mi7=27/8 * Do5 * 3/2 = 81/16 * Do5 Si7=81/16 * Do5* 3/2 = 243/32 Apoi notele se transpun in aceeasi octava (cu *2 sau :2) rezultand: Gama Pitagorica: Do = 1* Do Re = 9/8 * Do Mi = 4/3 * Do Fa = 81/64 * Do Sol = 3/2 * Do La = 27/16 * Do Si = 243/128 * Do Do = 2 * Do Asta probabil pentru ca pe timpul lui Pitagora nu existau solutii pentru a se evalua alte intervale decat cvarta (sol:do = 3/2) si octava (Do:do = 2/1). Gama naturala porneste de la armonicele unei fundamentale (ex: do) cu doua octave mai jos. gama minora se poate obtine la fel considerand ca exista subarmonice ale uni Do cu doua octave mai sus (do/2. In plus. Este singurul pe care urechea il apreciaza foarte exact si este placut. Definirea gamei naturale: Se observa ca anumite intervale din gama lui Pitagora suna mai bine inlocuite cu rapoarte de numere mai mici.875 care suna mai bine. Desi nu are suport fizic. re. Apare si ideea ca sunetele suna consonant daca au armonice comune de ordin cat mai mic. fa. do/3. Sa presupunem pentru simplificare ca alegem nota “do” ca referinta. Sunetul Si din gama natura este 15/8 * Do = 1. mentinand acelasi intervale peste mai multe octave rezulta alte note decat cele rezultate prin pornirea de la inceputul fiecarei octave. unitar. etc). Cvinta perfecta este mai clar 7 semitonuri. Intervalul urmator cel mai consonant este 3/2 (sol) care se numeste cvinta perfecta. care genereaza acordul major do:mi:sol. Cvinta este un termen un pic inpropriu.

do) se numeste “cvarta” (4/3) si are la fel un rol importand ca diferenta intre octava(12) si cvinta(7). Raportul cu do va fi 2:3/2 = 4/3 Nota “la” se formeaza la o cvarta perfecta de mi (5 semitonuri) si se numeste “supradominanta”. Daca am alege re# ( terta mica fata de do. medianta. Intre Do si Sol sunt 7 semitonuri. Intervalul mi-sol va fi 3/2:5/4 = 3/2 * 4/5=6/5 numita terta mica Deci: Do = 1 * Do (prima) Re = 9/8 * Do (secunda) Mi = 5/4 * Do (terta mare) Fa = 4/3 * Do (cvarta) . Scazand o cvinta din “Do de sus” se obtine fa. Sonoritatea gamei este data de alegerea unei note intre ele (“medianta”). dominanta. do se numeste tonica. cvarta In acest caz intervalul de un TON este diferenta intre cvinta si cvarta care se calculeaza prin impartirea rapoartelor 3/2 : 4/3=9/8. numita “subdominanta” lui Do major. Frecventa fata de do va fi: 5/4 * 4/3=5/3 Nota “re” apare ca cvarta inferioara a lui “sol”: 3/2 : 4/3 = 3/2 * 3/4 = 9/8 Astfel toate notele din gama Do major se formeaza in mod “natural”. supradominanta. La distanta de o cvinta fata de mi apare sensibila (si). la. interval sar forma gama “do minor”. Do Re Mi Fa Sol La Si Do tonica.In gama Do major. subdominanta. solemn. intervalul complementar pana la “Do de sus” avand 5 semitonuri. Vorbim momentan insa doar de acordul major. cu care re# are raport de 5/4. cu sunet considerat mai melancolic. Si va fi intr-un raport cu do de: 5/4 * 3/2 = 15/8 in acest caz. Alegand “mediana” mi ca a 5-a armonica a lui do de doua octave mai jos. si. Deoarece sunt doar 4 note in gama Do major (sol. Intervalul de terta mare va fi realizat acum fata de sol. care este la interval de terta mare fata (5/4) de do/tonica se formeaza gama majora. dar in jos. Nota: Terta mica este complementul tertei mari fata in cvinta (do-mi fata de misol in interiorul intervalului do-sol). Semitonul si-do va fi 2 : 15/8 = 16/15. sensibil. re# va avea deci 6/5 din do. terta mare de la sol in jos). subtonica. Nota pereche in raport de 3/2 este sol si se numeste “dominanta”. in general cu sunet energic. Cvinta este foarte importanta dupa cum spuneam. Semitonul mi-fa rezulta ca este 4/3 : 5/4 = 4/3 * 4/5 = 16/15 (secunda mica).

variind gama. adica si Pentru celelalte note insa trebuiesc facute artificii. expresivitatea cere uneori ca tonica sa fie alta nota decat do. fa#.05946. a=Do=1 b=do=1/2 m = 2 * 1 * (1/2) / (1 + 1/2) = 1 / 3/2 = 2/3 = sol a=do=1 b=sol=2/3 m= 2*1*2/3 / (1+2/3) = 4/3 / 5/3 = 4/3 * 3/5 = 4/5 = mi = terta mare media armonica intre do si mi este 9/8 care este re media armonica intre mi si octava lui mi este 8/15. re#. ceva mai inalt decat do9. scrierea armonica a muzicii (prin acorduri de sunete simultane care trebuie sa sune bine impreuna) face sa apare multe probleme in combinarea a astfel de sunete. Se ajunge la cel putin 4 sunete intermediare diferite semnificativ. care are valoarea aproximativa de 1. Pe de alta parte. scriere si interpretare sunt mari.Sol = 3/2 * Do (cvinta) La = 5/3 * Do (sexta mare) Si = 15/8 * Do (~ septima) DO = 2 * Do (cvarta) Aceleasi valori se obtin prin medii armonice: dintre note sau lungimi de coarda: m=2ab/ (a+b). de exemplu fa#. Doar sarind din cvinta in cvinta pornind de la do. Egalitatea nu este in dieferenta ci in raport. Plecand de la Do2. nu se mai ajunge la alt Do de mai sus. dupa 12 cvinte (3/2) se ajunge la un si8# Pitagoric. . deci nu este o regula de generare a gamei. Gama temperata: Problema cu gama naturala si cea a lui Pitagora apare in momentul cand se incearca generarea altor game (majore si minore). Astfel. apar si alte note. Solutia a fost impartirea gamei in 12 intervale egale. sol#. Acest interval este radical de ordinul 12 din 2. plecand de la alta nota. In plus. De aceea a aparut ideea de a simplifica gama astfel incat sa ramana posibile exprimarea tuturor intervalelor din game. Asta genereaza probleme la construirea intrumentelor cu sunet fix (pianul) care ar trebui sa aibe cate o clapa pentru fiecare astfel de sunet. Inconvenientele la acordare. raportul notelor trebuie astfel ales incat pornind de la do. dar eventual inperceptibil alterate. dupa 12 intervale sa se ajunga la nota Do de sus. Desi melodia seamana. Folosind aceleasi dezvoltari. Apar note suplimentare. notele noi generate nu se suprapun peste notele gasite anterior. diferite desi apropiate.

periodicitatea gamei (se repeta intervalale in fiecare octava. incepand cu do si inceind cu Do de sus care se suprapune peste do de jos.muzica chinezeaza foloseste doar 5 note: fa sol la do re . Pentru alte sunete se variaza lungimea tubului prin culisa. Se obtine: .instrumetele de suflat pot produce doar cu modificari de presiune armonice naturale ale unui sunet fundamental dat de lungimea tubului.Rezulta 12 note care sunt foarte apropiate de cele din gama naturala si Pitagorica (de obicei intre ele). .3 terte mari fac o octava: 4*3semit = 12 . asemanatoare zgomotelor. butoane. Helmholtz (numarand frecventa de aparitie in seria armonica) sunt: 2/1 octava – 12 semitonuri 3/1 duodecima perfecta ~ 18 semitonuri 3/2 cvinta perfecta ~ 7 semitonuri 4/3 cvarta perfecta ~ 5 semitonuri 5/4 terta mare ~ 4 semitonuri 5/3 sexta mare ~ 9 semitonuri 6/5 terta mica ~ 3 semitonuri 8/5 sexta mica ~ 8 semitonuri 9/5 si 16/9 septima mica ~ 10 semitonuri 9/8 so 10/9 secunda mare ~ 2 semitonuri 15/8 septima mare ~ 11 semitonuri 16/15 secunda mica ~ 1 semiton Consideratii: .terta mare + sexta mica: 4+8=12 Intervalele in ordinea consonantei cf.terta mica + sexta mare: 3+9=12 . Notele se pot pune intr-un cerc periodic. . gauri. Sunetele temperate nu suna bine cu sunetele gamei naturale emise spontan de tub.vocalele sunt combinatii de sunete periodice (note) dar consoanele sunt sunete neperiodice. dar nu se pot combina cu instrumente temperate (pian) .la instrumente de coare se poate canta in gama naturala si suna putin mai bine.uzula intr-o intrebarea se creste tonul cu o cvinta (3/2) iar in raspuns se scade tonul cu o cvarta (4/3) . 12 cvinte fac exact 7 octave).o melodie se termina de multe ori cu cvinta tonicii si tonica (sol. do in Do major) .cvinta + cvarta fac o octava: 7+5=12 .4 terte mici fac o octava: 3*4semit= 12 . deci cand se acompaniaza cu pian trabuie modificate usor modificand lungimea tubului pentru a suna consonant cu pianul .

Mihai Voicu (ian 2007) http://mihvoi. compunand lucrarea “Clavecinul bine temperat (Das Wohltemperierte Klavier)”. Cu aceste limitari se defineste o gama aproximatica (temperata) in care intervalele muzicale sa se poata executa suficient de apropiat de ideal pornind de la orice nota. chiar peste octave.rdsnet.ro/ . cu pierderi minime prin aproximare. aratand ca se poate canta usor in toate modurile cunoscute. Bach a sustinut gama temperata. Gama cu 12 semitoane este suficient de deasa incat sa se poata acoperii toate intervalele expresive.Concluzii: Muzica porneste de la intervale in diverse grade de consonanta pe care urechea le percepe exacte si frumoase.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful