Notele muzicale

bazat pe “Acustica si Muzica” de Dem. (Demetriu) Urma –

Alfabetul muzicii Odata aparuta manifestarea muzicala, s-a pus problema notarii/scrierii acelei muzici. Intuitiv au fost determinate intervale muzicale care “suna bine urechii” si care sunt folosite spontan in muzica. O nota muzicala este determinata in primul rand calitativ de frecventa sunetului. Frecventele sunetelor plus durata lor relativa identifica clar o melodie. Variatii care nu o fac de ne-recunoscut apar in functie de timbrul notelor. Timbrul depinde de taria armonicelor, ca multiplii ai sunetului original care apar natural la majoritatea instrumentelor. Timbrul mai depinde si atacul si stingerea notei, ceea ce se intampla inainte si dupa perioda stabila a sunetului. Atacul si stingerea dau individualitate unui instrument. Mai exista determinarea cantitativa - taria (amplitudinea sunetului) care nu modifica aproape deloc perceptia muzicii intre limitele de receptie ale urechii. O melodie suna aproximativ la fel daca se modifica proportional durata notelor. Daca de exemplu fiecare nota dureaza 0.7 din durata originala va rezulta aceeasi melodie, poate mai “rapida”. Sensul melodic nu se schimba nici daca se multiplica toate notele cu acelasi factor, astfel incat raportul intervalelor sa ramana egale. De exemplu daca banda casetofonului se roteste mai rapid, sunetele vor fi mai inalte dar vom reconoastem in continuare melodia. Rezulta importanta fundamentala pe care o are raportul frecventelor notelor fata de diferenta aritmetica a frecventelor: daca se scad 100Hz din fiecare nota, melodia nu mai este probabil recognoscibila. Intervale Sunetul care are frecventa dubla fata de “do de jos” este prima armonica a lui, si este “Do de sus”. Dubland frecventa se obtine limita de sus a urmatoarei octave (un alt Do). Cantate impreuna par a realiza un singur sunet do cu prima armonica ceva mai puternica. Cantale separat ele suna asemanator. Acest interval este intervalul de octava si este cel mai consonant (cea mai mare inrudire). Notele cu intervalele foarte disonante suna fals si pot fi suparatoare urechii in mod natural. Muzica se bazeaza deci in principal pe intervalele apropiate de consonanta. Exista cateva rapoarte fundamentale in muzica, care au un sens pentru ureche. In general aceste rapoarte sunt bazate pe fractii intregi cu numitor/numarator mici: 2/1 , 3/2, 4/3, 5/4, 5/3, 6/5,...pana la 9/8 si mai mult. Fundamental la aceste rapoarte este faptul ca ele creeaza relatii intre note, fac ca notele sa fie armonice ale unei aceleiasi note.

dupa 10 intervale va creste de 2^10=1024 ori. depasind putin 16000Hz. re#. Alegand insa o nota de referinta (ex. nota La5=440Hz). doar inca 4 note din interiorul gamei suna unitar cu acestea (7 in total). re. Dar ce este de fapt o gama ? Am spus ca sunetul cu frecventa dubla fata de o nota este octava acelei note (ex. la. Gama de 7 note: Actualmente gama este impartita in 12 intervale (numite “semitonuri”). 6/5. Uneori sunt notate cu A=la. ci mai degraba raporturile dintre ele. “Do de sus” fata de “do de jos”). Intre fiecare doua note exista un astfel de interval de un semiton. formate din doua semitonuri. unele note din Do major devin intrusi. octava 5) sunt multiplii ai lui do3 (cu doua octave mai jos).De exemplu do5. In acest context intervalele de doua semitonuri (ex: do-re) se numesc “tonuri”. mi. D=re.sol. variatii de 3% in anumite intervale se face simtita. fa. do5=4*do3 re5=5*do3 mi5=6*do3 Asta face ca rapoartele dintre note sa fie 5/4. rezulta aproximativ 9-10 intervale de octava.mi. fa#. Ele se afla intre notele din Do major. mi5. Excluderea celorlalte frecvente dintre ele nu micsoreaza capacitatea de expresie muzicala. de la 16Hz la 8192Hz.re. Se pune problema identificarii notelor care au sens muzical intre aceste doua limite. G=sol. C=do. si. Considerand ca urchea percepe sunete aproximativ intre frecvenetele de 16Hz si 16000Hz. Aceste note sunt notare traditional pentru gama Do major cu binecunoscutele do. sol#. Aceasta este armonia clasica. Aceste note suna bine impreuna. si. Astfel. iar unii diezi devin actori principali. Doar urechi exceptionale pot identifica translatarea tuturor notelor cu un semiton. E=mi.: do) si o nota in interiorul cvintei (do-sol) care in cazul do major este mi. B=H=si. In functie de ea se vor aseza celelate note astfel incat sa sune bine fata de ea si sa acopere maximul de expresivitate muzicala. si suna perfect legal in alt sistem de referinta dar de obicei sunt intrusi dupa ce s-a cantat o vreme doar cu note din Do major (sunt din “alt film”). Daca se canta in alta gama. F=fa. muzica . do. do#.fa. Celelalte note (notate cu #/diez) sunt note crescute cu un semiton. In practica se folosesc 9 octave. sol5 (din acordul Do major. formand nucleul gamei Do major. sol. Rezulta ca nu localizarea notelor exact pe frecventa. Pe de alta parte. Apoi aceleasi note vor fi reproduse pe intervalalele similare de mai sus si mai jos. se poate alege arbitrar o nota de referinta (exemplu diapazonul. 6/4=3/2. Dupa fiecare octava frecventa se dubleaza. Intervalale sunt marginite/separate de notele in ordine: do. do.

La pian. iar cele cu diez/# sunt cele negre si mai mici. dar de aceasta data relatia dintre note este alta. El pleaca de la cvinte ascendente si descendente. dar sonoritatea se pastreaza folosind aceleasi note aproximative (gama temperata). Notele negre insa sunt la fel de importante in melodii care iau ca baza alt acord fundamental (exemplu acordul minor bazat pe la:do:mi). rezultand 4 sunete intermediare cu dieferite relatii cu notele din do major.“moderna” incearca sa folosesca toate cele 12 intervale. iar combinatiile lor uzuale intr-o melodie in La minor sunt altele decat intr-o melodie in Do major. Din ratiuni de teorie muzicala se foloseste alaturi de ridicarea cu un semiton si coborarea cu un semitor (bemol). Astfel gama armonica a lui Pitagora porneste de la cvintele: . Practic la pian do-diez = re-bemol. dar in unele game “netemperate” pot exista chiar 2 diezi si 2 bemoli. In gamele netemperate sunetele din La minor sunt un pic diferite. rezultand insa o muzica mai putin naturala si mai abstracta. Intervalele intre notele din gama sunt: Gama Do major: do re mi fa sol la si do \ / \ / \/ \/ \/ \/ \/ 2 2 1 2 2 2 1 Gama Do minor va fi atunci: do re re# fa sol sol# la# Do \ / \ / \/ \/ \ / \ / \ / 2 1 2 2 1 2 2 Asemanarea se vede mai bine pornind de la nota la si mergand pe succesiunea intervalelor minore: Gama La minor: la si do re mi fa sol La \ / \/ \/ \/ \/ \ / \/ 2 1 2 2 1 2 2 Se observa ca in La minor sunt aceleasi note ca in Do major. Vom vedea mai jos cum apar aceste note. pe care gama temperata (a pianului) le elimina prin aproximari suficient de bune. Gama lui Pitagora Gama lui Pitagora (cea mai veche) contine aproximativ aceleasi sapte note cu ale pianului. dar semnificatia lor este alta. dar cu valori usor diferite in rapoarte. probabil cu aceleasi functii muzicale. notele din Do major sunt cele albe. Sunt aceleasi note.

Sunetul Si din gama natura este 15/8 * Do = 1. Este singurul pe care urechea il apreciaza foarte exact si este placut. Desi nu are suport fizic. do/3. sol). unitar. Intervalul urmator cel mai consonant este 3/2 (sol) care se numeste cvinta perfecta. Cvinta perfecta este mai clar 7 semitonuri.Fa4 = 2/3 * Do5 Do5 = Do5 Sol5 = 3/2 * Do5 Re6 = 3/2 * Do5 * 3/2=9/8 * Do5 La6=9/8 * Do5 * 3/2 = 27/16 * Do5 Mi7=27/8 * Do5 * 3/2 = 81/16 * Do5 Si7=81/16 * Do5* 3/2 = 243/32 Apoi notele se transpun in aceeasi octava (cu *2 sau :2) rezultand: Gama Pitagorica: Do = 1* Do Re = 9/8 * Do Mi = 4/3 * Do Fa = 81/64 * Do Sol = 3/2 * Do La = 27/16 * Do Si = 243/128 * Do Do = 2 * Do Asta probabil pentru ca pe timpul lui Pitagora nu existau solutii pentru a se evalua alte intervale decat cvarta (sol:do = 3/2) si octava (Do:do = 2/1). mi. semnificand faptul ca pornind numaratoare de la do exista 5 note din gama Do major (do. Aceasta gama are probleme in special cu sunetul Si = 243/128 * Do = 1. do/4. etc). Apare si ideea ca sunetele suna consonant daca au armonice comune de ordin cat mai mic. Cvinta este un termen un pic inpropriu. Gama naturala porneste de la armonicele unei fundamentale (ex: do) cu doua octave mai jos. Sa presupunem pentru simplificare ca alegem nota “do” ca referinta. care genereaza acordul major do:mi:sol. Rezulta mai multi diezi si bemoli. fa. Definirea gamei naturale: Se observa ca anumite intervale din gama lui Pitagora suna mai bine inlocuite cu rapoarte de numere mai mici. De exemplu soneriile si clacsoanele bitonale se acordeaza la cvinte (3/2 raport de frecvente) . gama minora se poate obtine la fel considerand ca exista subarmonice ale uni Do cu doua octave mai sus (do/2. mentinand acelasi intervale peste mai multe octave rezulta alte note decat cele rezultate prin pornirea de la inceputul fiecarei octave.8984 * Do care este putin neplacut. re. In plus.875 care suna mai bine.

sensibil. do se numeste tonica. Deoarece sunt doar 4 note in gama Do major (sol. terta mare de la sol in jos). subtonica. supradominanta. Do Re Mi Fa Sol La Si Do tonica. solemn. dar in jos. Daca am alege re# ( terta mica fata de do. interval sar forma gama “do minor”. Sonoritatea gamei este data de alegerea unei note intre ele (“medianta”). la. Semitonul si-do va fi 2 : 15/8 = 16/15. Scazand o cvinta din “Do de sus” se obtine fa. Nota: Terta mica este complementul tertei mari fata in cvinta (do-mi fata de misol in interiorul intervalului do-sol). re# va avea deci 6/5 din do. Frecventa fata de do va fi: 5/4 * 4/3=5/3 Nota “re” apare ca cvarta inferioara a lui “sol”: 3/2 : 4/3 = 3/2 * 3/4 = 9/8 Astfel toate notele din gama Do major se formeaza in mod “natural”.In gama Do major. Cvinta este foarte importanta dupa cum spuneam. care este la interval de terta mare fata (5/4) de do/tonica se formeaza gama majora. si. do) se numeste “cvarta” (4/3) si are la fel un rol importand ca diferenta intre octava(12) si cvinta(7). medianta. numita “subdominanta” lui Do major. La distanta de o cvinta fata de mi apare sensibila (si). Intre Do si Sol sunt 7 semitonuri. intervalul complementar pana la “Do de sus” avand 5 semitonuri. Semitonul mi-fa rezulta ca este 4/3 : 5/4 = 4/3 * 4/5 = 16/15 (secunda mica). dominanta. Nota pereche in raport de 3/2 este sol si se numeste “dominanta”. cu care re# are raport de 5/4. subdominanta. cu sunet considerat mai melancolic. Vorbim momentan insa doar de acordul major. Intervalul mi-sol va fi 3/2:5/4 = 3/2 * 4/5=6/5 numita terta mica Deci: Do = 1 * Do (prima) Re = 9/8 * Do (secunda) Mi = 5/4 * Do (terta mare) Fa = 4/3 * Do (cvarta) . Si va fi intr-un raport cu do de: 5/4 * 3/2 = 15/8 in acest caz. cvarta In acest caz intervalul de un TON este diferenta intre cvinta si cvarta care se calculeaza prin impartirea rapoartelor 3/2 : 4/3=9/8. Raportul cu do va fi 2:3/2 = 4/3 Nota “la” se formeaza la o cvarta perfecta de mi (5 semitonuri) si se numeste “supradominanta”. Alegand “mediana” mi ca a 5-a armonica a lui do de doua octave mai jos. Intervalul de terta mare va fi realizat acum fata de sol. in general cu sunet energic.

Gama temperata: Problema cu gama naturala si cea a lui Pitagora apare in momentul cand se incearca generarea altor game (majore si minore). raportul notelor trebuie astfel ales incat pornind de la do. diferite desi apropiate. Folosind aceleasi dezvoltari. dupa 12 intervale sa se ajunga la nota Do de sus.Sol = 3/2 * Do (cvinta) La = 5/3 * Do (sexta mare) Si = 15/8 * Do (~ septima) DO = 2 * Do (cvarta) Aceleasi valori se obtin prin medii armonice: dintre note sau lungimi de coarda: m=2ab/ (a+b). care are valoarea aproximativa de 1. plecand de la alta nota. Se ajunge la cel putin 4 sunete intermediare diferite semnificativ. sol#. Egalitatea nu este in dieferenta ci in raport. notele noi generate nu se suprapun peste notele gasite anterior. Astfel. expresivitatea cere uneori ca tonica sa fie alta nota decat do. Acest interval este radical de ordinul 12 din 2. Apar note suplimentare. Solutia a fost impartirea gamei in 12 intervale egale. re#. Pe de alta parte. nu se mai ajunge la alt Do de mai sus. De aceea a aparut ideea de a simplifica gama astfel incat sa ramana posibile exprimarea tuturor intervalelor din game. scrierea armonica a muzicii (prin acorduri de sunete simultane care trebuie sa sune bine impreuna) face sa apare multe probleme in combinarea a astfel de sunete. a=Do=1 b=do=1/2 m = 2 * 1 * (1/2) / (1 + 1/2) = 1 / 3/2 = 2/3 = sol a=do=1 b=sol=2/3 m= 2*1*2/3 / (1+2/3) = 4/3 / 5/3 = 4/3 * 3/5 = 4/5 = mi = terta mare media armonica intre do si mi este 9/8 care este re media armonica intre mi si octava lui mi este 8/15. Inconvenientele la acordare. . Doar sarind din cvinta in cvinta pornind de la do. de exemplu fa#. Desi melodia seamana. adica si Pentru celelalte note insa trebuiesc facute artificii. dupa 12 cvinte (3/2) se ajunge la un si8# Pitagoric. deci nu este o regula de generare a gamei. In plus. apar si alte note. Plecand de la Do2. dar eventual inperceptibil alterate. Asta genereaza probleme la construirea intrumentelor cu sunet fix (pianul) care ar trebui sa aibe cate o clapa pentru fiecare astfel de sunet. ceva mai inalt decat do9. scriere si interpretare sunt mari. variind gama.05946. fa#.

instrumetele de suflat pot produce doar cu modificari de presiune armonice naturale ale unui sunet fundamental dat de lungimea tubului. Pentru alte sunete se variaza lungimea tubului prin culisa. dar nu se pot combina cu instrumente temperate (pian) . gauri.Rezulta 12 note care sunt foarte apropiate de cele din gama naturala si Pitagorica (de obicei intre ele). asemanatoare zgomotelor.vocalele sunt combinatii de sunete periodice (note) dar consoanele sunt sunete neperiodice. deci cand se acompaniaza cu pian trabuie modificate usor modificand lungimea tubului pentru a suna consonant cu pianul . 12 cvinte fac exact 7 octave).uzula intr-o intrebarea se creste tonul cu o cvinta (3/2) iar in raspuns se scade tonul cu o cvarta (4/3) . do in Do major) .3 terte mari fac o octava: 4*3semit = 12 . Se obtine: . incepand cu do si inceind cu Do de sus care se suprapune peste do de jos.4 terte mici fac o octava: 3*4semit= 12 .la instrumente de coare se poate canta in gama naturala si suna putin mai bine. Helmholtz (numarand frecventa de aparitie in seria armonica) sunt: 2/1 octava – 12 semitonuri 3/1 duodecima perfecta ~ 18 semitonuri 3/2 cvinta perfecta ~ 7 semitonuri 4/3 cvarta perfecta ~ 5 semitonuri 5/4 terta mare ~ 4 semitonuri 5/3 sexta mare ~ 9 semitonuri 6/5 terta mica ~ 3 semitonuri 8/5 sexta mica ~ 8 semitonuri 9/5 si 16/9 septima mica ~ 10 semitonuri 9/8 so 10/9 secunda mare ~ 2 semitonuri 15/8 septima mare ~ 11 semitonuri 16/15 secunda mica ~ 1 semiton Consideratii: . .o melodie se termina de multe ori cu cvinta tonicii si tonica (sol. Sunetele temperate nu suna bine cu sunetele gamei naturale emise spontan de tub.terta mica + sexta mare: 3+9=12 .cvinta + cvarta fac o octava: 7+5=12 .periodicitatea gamei (se repeta intervalale in fiecare octava. butoane.muzica chinezeaza foloseste doar 5 note: fa sol la do re .terta mare + sexta mica: 4+8=12 Intervalele in ordinea consonantei cf. . Notele se pot pune intr-un cerc periodic.

chiar peste octave.ro/ . Bach a sustinut gama temperata. cu pierderi minime prin aproximare. aratand ca se poate canta usor in toate modurile cunoscute. Cu aceste limitari se defineste o gama aproximatica (temperata) in care intervalele muzicale sa se poata executa suficient de apropiat de ideal pornind de la orice nota. Mihai Voicu (ian 2007) http://mihvoi.rdsnet.Concluzii: Muzica porneste de la intervale in diverse grade de consonanta pe care urechea le percepe exacte si frumoase. compunand lucrarea “Clavecinul bine temperat (Das Wohltemperierte Klavier)”. Gama cu 12 semitoane este suficient de deasa incat sa se poata acoperii toate intervalele expresive.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful