Notele muzicale

bazat pe “Acustica si Muzica” de Dem. (Demetriu) Urma –

Alfabetul muzicii Odata aparuta manifestarea muzicala, s-a pus problema notarii/scrierii acelei muzici. Intuitiv au fost determinate intervale muzicale care “suna bine urechii” si care sunt folosite spontan in muzica. O nota muzicala este determinata in primul rand calitativ de frecventa sunetului. Frecventele sunetelor plus durata lor relativa identifica clar o melodie. Variatii care nu o fac de ne-recunoscut apar in functie de timbrul notelor. Timbrul depinde de taria armonicelor, ca multiplii ai sunetului original care apar natural la majoritatea instrumentelor. Timbrul mai depinde si atacul si stingerea notei, ceea ce se intampla inainte si dupa perioda stabila a sunetului. Atacul si stingerea dau individualitate unui instrument. Mai exista determinarea cantitativa - taria (amplitudinea sunetului) care nu modifica aproape deloc perceptia muzicii intre limitele de receptie ale urechii. O melodie suna aproximativ la fel daca se modifica proportional durata notelor. Daca de exemplu fiecare nota dureaza 0.7 din durata originala va rezulta aceeasi melodie, poate mai “rapida”. Sensul melodic nu se schimba nici daca se multiplica toate notele cu acelasi factor, astfel incat raportul intervalelor sa ramana egale. De exemplu daca banda casetofonului se roteste mai rapid, sunetele vor fi mai inalte dar vom reconoastem in continuare melodia. Rezulta importanta fundamentala pe care o are raportul frecventelor notelor fata de diferenta aritmetica a frecventelor: daca se scad 100Hz din fiecare nota, melodia nu mai este probabil recognoscibila. Intervale Sunetul care are frecventa dubla fata de “do de jos” este prima armonica a lui, si este “Do de sus”. Dubland frecventa se obtine limita de sus a urmatoarei octave (un alt Do). Cantate impreuna par a realiza un singur sunet do cu prima armonica ceva mai puternica. Cantale separat ele suna asemanator. Acest interval este intervalul de octava si este cel mai consonant (cea mai mare inrudire). Notele cu intervalele foarte disonante suna fals si pot fi suparatoare urechii in mod natural. Muzica se bazeaza deci in principal pe intervalele apropiate de consonanta. Exista cateva rapoarte fundamentale in muzica, care au un sens pentru ureche. In general aceste rapoarte sunt bazate pe fractii intregi cu numitor/numarator mici: 2/1 , 3/2, 4/3, 5/4, 5/3, 6/5,...pana la 9/8 si mai mult. Fundamental la aceste rapoarte este faptul ca ele creeaza relatii intre note, fac ca notele sa fie armonice ale unei aceleiasi note.

formand nucleul gamei Do major. iar unii diezi devin actori principali. D=re. Dupa fiecare octava frecventa se dubleaza.re. 6/5. de la 16Hz la 8192Hz. Se pune problema identificarii notelor care au sens muzical intre aceste doua limite. rezulta aproximativ 9-10 intervale de octava. G=sol.mi. se poate alege arbitrar o nota de referinta (exemplu diapazonul. “Do de sus” fata de “do de jos”). Apoi aceleasi note vor fi reproduse pe intervalalele similare de mai sus si mai jos. do5=4*do3 re5=5*do3 mi5=6*do3 Asta face ca rapoartele dintre note sa fie 5/4. do. In functie de ea se vor aseza celelate note astfel incat sa sune bine fata de ea si sa acopere maximul de expresivitate muzicala. Aceste note sunt notare traditional pentru gama Do major cu binecunoscutele do. muzica . In practica se folosesc 9 octave. sol5 (din acordul Do major. Intervalale sunt marginite/separate de notele in ordine: do. B=H=si. Doar urechi exceptionale pot identifica translatarea tuturor notelor cu un semiton. Aceasta este armonia clasica. si. Pe de alta parte.De exemplu do5. nota La5=440Hz). doar inca 4 note din interiorul gamei suna unitar cu acestea (7 in total). unele note din Do major devin intrusi. variatii de 3% in anumite intervale se face simtita. Celelalte note (notate cu #/diez) sunt note crescute cu un semiton. Daca se canta in alta gama. C=do. In acest context intervalele de doua semitonuri (ex: do-re) se numesc “tonuri”. Considerand ca urchea percepe sunete aproximativ intre frecvenetele de 16Hz si 16000Hz. ci mai degraba raporturile dintre ele. depasind putin 16000Hz. la. 6/4=3/2. Uneori sunt notate cu A=la. sol. E=mi. Aceste note suna bine impreuna. fa. Ele se afla intre notele din Do major. dupa 10 intervale va creste de 2^10=1024 ori. fa#. re#. mi. octava 5) sunt multiplii ai lui do3 (cu doua octave mai jos). Dar ce este de fapt o gama ? Am spus ca sunetul cu frecventa dubla fata de o nota este octava acelei note (ex. Rezulta ca nu localizarea notelor exact pe frecventa. si suna perfect legal in alt sistem de referinta dar de obicei sunt intrusi dupa ce s-a cantat o vreme doar cu note din Do major (sunt din “alt film”).: do) si o nota in interiorul cvintei (do-sol) care in cazul do major este mi. Excluderea celorlalte frecvente dintre ele nu micsoreaza capacitatea de expresie muzicala. Gama de 7 note: Actualmente gama este impartita in 12 intervale (numite “semitonuri”).fa. si. Alegand insa o nota de referinta (ex.sol. mi5. formate din doua semitonuri. F=fa. re. sol#. Astfel. Intre fiecare doua note exista un astfel de interval de un semiton. do#. do.

rezultand insa o muzica mai putin naturala si mai abstracta. rezultand 4 sunete intermediare cu dieferite relatii cu notele din do major. pe care gama temperata (a pianului) le elimina prin aproximari suficient de bune. Vom vedea mai jos cum apar aceste note. Practic la pian do-diez = re-bemol. El pleaca de la cvinte ascendente si descendente. Sunt aceleasi note. Notele negre insa sunt la fel de importante in melodii care iau ca baza alt acord fundamental (exemplu acordul minor bazat pe la:do:mi). dar in unele game “netemperate” pot exista chiar 2 diezi si 2 bemoli. In gamele netemperate sunetele din La minor sunt un pic diferite. Gama lui Pitagora Gama lui Pitagora (cea mai veche) contine aproximativ aceleasi sapte note cu ale pianului. Astfel gama armonica a lui Pitagora porneste de la cvintele: . dar sonoritatea se pastreaza folosind aceleasi note aproximative (gama temperata). iar combinatiile lor uzuale intr-o melodie in La minor sunt altele decat intr-o melodie in Do major. iar cele cu diez/# sunt cele negre si mai mici. dar semnificatia lor este alta. dar cu valori usor diferite in rapoarte. Din ratiuni de teorie muzicala se foloseste alaturi de ridicarea cu un semiton si coborarea cu un semitor (bemol). probabil cu aceleasi functii muzicale. dar de aceasta data relatia dintre note este alta. notele din Do major sunt cele albe. Intervalele intre notele din gama sunt: Gama Do major: do re mi fa sol la si do \ / \ / \/ \/ \/ \/ \/ 2 2 1 2 2 2 1 Gama Do minor va fi atunci: do re re# fa sol sol# la# Do \ / \ / \/ \/ \ / \ / \ / 2 1 2 2 1 2 2 Asemanarea se vede mai bine pornind de la nota la si mergand pe succesiunea intervalelor minore: Gama La minor: la si do re mi fa sol La \ / \/ \/ \/ \/ \ / \/ 2 1 2 2 1 2 2 Se observa ca in La minor sunt aceleasi note ca in Do major. La pian.“moderna” incearca sa folosesca toate cele 12 intervale.

sol). Cvinta este un termen un pic inpropriu. Aceasta gama are probleme in special cu sunetul Si = 243/128 * Do = 1. mi. De exemplu soneriile si clacsoanele bitonale se acordeaza la cvinte (3/2 raport de frecvente) . mentinand acelasi intervale peste mai multe octave rezulta alte note decat cele rezultate prin pornirea de la inceputul fiecarei octave. etc). do/4. Este singurul pe care urechea il apreciaza foarte exact si este placut.875 care suna mai bine.8984 * Do care este putin neplacut. Desi nu are suport fizic. Intervalul urmator cel mai consonant este 3/2 (sol) care se numeste cvinta perfecta.Fa4 = 2/3 * Do5 Do5 = Do5 Sol5 = 3/2 * Do5 Re6 = 3/2 * Do5 * 3/2=9/8 * Do5 La6=9/8 * Do5 * 3/2 = 27/16 * Do5 Mi7=27/8 * Do5 * 3/2 = 81/16 * Do5 Si7=81/16 * Do5* 3/2 = 243/32 Apoi notele se transpun in aceeasi octava (cu *2 sau :2) rezultand: Gama Pitagorica: Do = 1* Do Re = 9/8 * Do Mi = 4/3 * Do Fa = 81/64 * Do Sol = 3/2 * Do La = 27/16 * Do Si = 243/128 * Do Do = 2 * Do Asta probabil pentru ca pe timpul lui Pitagora nu existau solutii pentru a se evalua alte intervale decat cvarta (sol:do = 3/2) si octava (Do:do = 2/1). unitar. Definirea gamei naturale: Se observa ca anumite intervale din gama lui Pitagora suna mai bine inlocuite cu rapoarte de numere mai mici. semnificand faptul ca pornind numaratoare de la do exista 5 note din gama Do major (do. Cvinta perfecta este mai clar 7 semitonuri. In plus. re. Sa presupunem pentru simplificare ca alegem nota “do” ca referinta. Sunetul Si din gama natura este 15/8 * Do = 1. do/3. Apare si ideea ca sunetele suna consonant daca au armonice comune de ordin cat mai mic. Gama naturala porneste de la armonicele unei fundamentale (ex: do) cu doua octave mai jos. fa. gama minora se poate obtine la fel considerand ca exista subarmonice ale uni Do cu doua octave mai sus (do/2. Rezulta mai multi diezi si bemoli. care genereaza acordul major do:mi:sol.

supradominanta. Deoarece sunt doar 4 note in gama Do major (sol. re# va avea deci 6/5 din do. Sonoritatea gamei este data de alegerea unei note intre ele (“medianta”). Scazand o cvinta din “Do de sus” se obtine fa. in general cu sunet energic. Intervalul de terta mare va fi realizat acum fata de sol. care este la interval de terta mare fata (5/4) de do/tonica se formeaza gama majora. Raportul cu do va fi 2:3/2 = 4/3 Nota “la” se formeaza la o cvarta perfecta de mi (5 semitonuri) si se numeste “supradominanta”. solemn. dominanta. sensibil. La distanta de o cvinta fata de mi apare sensibila (si). cvarta In acest caz intervalul de un TON este diferenta intre cvinta si cvarta care se calculeaza prin impartirea rapoartelor 3/2 : 4/3=9/8. Semitonul mi-fa rezulta ca este 4/3 : 5/4 = 4/3 * 4/5 = 16/15 (secunda mica). interval sar forma gama “do minor”. Nota pereche in raport de 3/2 este sol si se numeste “dominanta”. Si va fi intr-un raport cu do de: 5/4 * 3/2 = 15/8 in acest caz. Daca am alege re# ( terta mica fata de do. Intre Do si Sol sunt 7 semitonuri. intervalul complementar pana la “Do de sus” avand 5 semitonuri. Cvinta este foarte importanta dupa cum spuneam. Alegand “mediana” mi ca a 5-a armonica a lui do de doua octave mai jos. cu care re# are raport de 5/4. Vorbim momentan insa doar de acordul major.In gama Do major. Nota: Terta mica este complementul tertei mari fata in cvinta (do-mi fata de misol in interiorul intervalului do-sol). la. numita “subdominanta” lui Do major. Intervalul mi-sol va fi 3/2:5/4 = 3/2 * 4/5=6/5 numita terta mica Deci: Do = 1 * Do (prima) Re = 9/8 * Do (secunda) Mi = 5/4 * Do (terta mare) Fa = 4/3 * Do (cvarta) . cu sunet considerat mai melancolic. Semitonul si-do va fi 2 : 15/8 = 16/15. Do Re Mi Fa Sol La Si Do tonica. subdominanta. medianta. si. dar in jos. Frecventa fata de do va fi: 5/4 * 4/3=5/3 Nota “re” apare ca cvarta inferioara a lui “sol”: 3/2 : 4/3 = 3/2 * 3/4 = 9/8 Astfel toate notele din gama Do major se formeaza in mod “natural”. do se numeste tonica. terta mare de la sol in jos). subtonica. do) se numeste “cvarta” (4/3) si are la fel un rol importand ca diferenta intre octava(12) si cvinta(7).

re#. deci nu este o regula de generare a gamei. scriere si interpretare sunt mari. de exemplu fa#. Acest interval este radical de ordinul 12 din 2. Doar sarind din cvinta in cvinta pornind de la do. Desi melodia seamana. sol#. fa#. notele noi generate nu se suprapun peste notele gasite anterior. raportul notelor trebuie astfel ales incat pornind de la do. a=Do=1 b=do=1/2 m = 2 * 1 * (1/2) / (1 + 1/2) = 1 / 3/2 = 2/3 = sol a=do=1 b=sol=2/3 m= 2*1*2/3 / (1+2/3) = 4/3 / 5/3 = 4/3 * 3/5 = 4/5 = mi = terta mare media armonica intre do si mi este 9/8 care este re media armonica intre mi si octava lui mi este 8/15. dupa 12 intervale sa se ajunga la nota Do de sus. Egalitatea nu este in dieferenta ci in raport.05946. Gama temperata: Problema cu gama naturala si cea a lui Pitagora apare in momentul cand se incearca generarea altor game (majore si minore). Se ajunge la cel putin 4 sunete intermediare diferite semnificativ. Apar note suplimentare. Solutia a fost impartirea gamei in 12 intervale egale. apar si alte note. Inconvenientele la acordare. dar eventual inperceptibil alterate. adica si Pentru celelalte note insa trebuiesc facute artificii. variind gama. . De aceea a aparut ideea de a simplifica gama astfel incat sa ramana posibile exprimarea tuturor intervalelor din game. plecand de la alta nota. diferite desi apropiate. Folosind aceleasi dezvoltari. Plecand de la Do2.Sol = 3/2 * Do (cvinta) La = 5/3 * Do (sexta mare) Si = 15/8 * Do (~ septima) DO = 2 * Do (cvarta) Aceleasi valori se obtin prin medii armonice: dintre note sau lungimi de coarda: m=2ab/ (a+b). Asta genereaza probleme la construirea intrumentelor cu sunet fix (pianul) care ar trebui sa aibe cate o clapa pentru fiecare astfel de sunet. In plus. dupa 12 cvinte (3/2) se ajunge la un si8# Pitagoric. care are valoarea aproximativa de 1. ceva mai inalt decat do9. expresivitatea cere uneori ca tonica sa fie alta nota decat do. nu se mai ajunge la alt Do de mai sus. Pe de alta parte. Astfel. scrierea armonica a muzicii (prin acorduri de sunete simultane care trebuie sa sune bine impreuna) face sa apare multe probleme in combinarea a astfel de sunete.

o melodie se termina de multe ori cu cvinta tonicii si tonica (sol. deci cand se acompaniaza cu pian trabuie modificate usor modificand lungimea tubului pentru a suna consonant cu pianul .muzica chinezeaza foloseste doar 5 note: fa sol la do re .terta mica + sexta mare: 3+9=12 . dar nu se pot combina cu instrumente temperate (pian) . incepand cu do si inceind cu Do de sus care se suprapune peste do de jos.vocalele sunt combinatii de sunete periodice (note) dar consoanele sunt sunete neperiodice. do in Do major) .4 terte mici fac o octava: 3*4semit= 12 . .instrumetele de suflat pot produce doar cu modificari de presiune armonice naturale ale unui sunet fundamental dat de lungimea tubului. asemanatoare zgomotelor.Rezulta 12 note care sunt foarte apropiate de cele din gama naturala si Pitagorica (de obicei intre ele).uzula intr-o intrebarea se creste tonul cu o cvinta (3/2) iar in raspuns se scade tonul cu o cvarta (4/3) .periodicitatea gamei (se repeta intervalale in fiecare octava. Notele se pot pune intr-un cerc periodic.cvinta + cvarta fac o octava: 7+5=12 . . butoane. Pentru alte sunete se variaza lungimea tubului prin culisa. gauri. Sunetele temperate nu suna bine cu sunetele gamei naturale emise spontan de tub.3 terte mari fac o octava: 4*3semit = 12 . 12 cvinte fac exact 7 octave).terta mare + sexta mica: 4+8=12 Intervalele in ordinea consonantei cf.la instrumente de coare se poate canta in gama naturala si suna putin mai bine. Helmholtz (numarand frecventa de aparitie in seria armonica) sunt: 2/1 octava – 12 semitonuri 3/1 duodecima perfecta ~ 18 semitonuri 3/2 cvinta perfecta ~ 7 semitonuri 4/3 cvarta perfecta ~ 5 semitonuri 5/4 terta mare ~ 4 semitonuri 5/3 sexta mare ~ 9 semitonuri 6/5 terta mica ~ 3 semitonuri 8/5 sexta mica ~ 8 semitonuri 9/5 si 16/9 septima mica ~ 10 semitonuri 9/8 so 10/9 secunda mare ~ 2 semitonuri 15/8 septima mare ~ 11 semitonuri 16/15 secunda mica ~ 1 semiton Consideratii: . Se obtine: .

cu pierderi minime prin aproximare.Concluzii: Muzica porneste de la intervale in diverse grade de consonanta pe care urechea le percepe exacte si frumoase.ro/ . Cu aceste limitari se defineste o gama aproximatica (temperata) in care intervalele muzicale sa se poata executa suficient de apropiat de ideal pornind de la orice nota. chiar peste octave. aratand ca se poate canta usor in toate modurile cunoscute. Bach a sustinut gama temperata. Mihai Voicu (ian 2007) http://mihvoi.rdsnet. Gama cu 12 semitoane este suficient de deasa incat sa se poata acoperii toate intervalele expresive. compunand lucrarea “Clavecinul bine temperat (Das Wohltemperierte Klavier)”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful