MATEMATICA si MUZICA

Acum 2500 de ani, Pitagora s-a servit de un instrument numit monocord (o singura coarda vibranta), care este analog cu sonometrul utilizat astazi pentru studiul vibratiilor coardelor. Utiliznd acest monocord, Pitagora si-a dat seama, cel dinti, ca sunetul muzical (sau cel vorbit) este rezultatul vibratiilor regulate ale corpurilor elastice. e asemenea, Pitagora a constat ca atunci cnd vibreaza !mpreuna doua coarde, dintre care una este de doua ori mai lunga dect cealalta, se aud doua sunete, coarda mai scurta dnd sunetul cel mai !nalt. "unetul cel mai !nalt produs de coarda scurta este !n octava #ata de sunetul cel mai $os produs de coarda dubla. Adica rapoartele lungimilor si ale #recventelor sunt inverse unul altuia. %valuarea simpla si precisa !n rapoarte de numere !ntregi ale celor trei intervale considerate consonante per#ecte, octava, cvinta si cvarta, per#ecte, a constituit baza sistemului muzical. Precizndu-se aceste trei intervale de baza de catre Pitagora si discipolii sai, s-a putut #i&a ulterior gama (scara) diatonica greaca (scara lui Pitagora), ale carei sunete (note) au #ost numite ulterior do, re, mi, #a, sol, la ,si, do. %nglezii, olandezii, germanii si ungurii desemneaza cele ' suntele ale octavei prin litere( "unetele do re mi #a sol la si do )otatiile prin litere * %+,A-* Prin urmare, Pitagora si discipolii sai si-au dat seama ca !n succesiunea sunetelor (notelor) muzicale intervin rapoarte constante din numere !ntregi ca .,2,/,0. 1ogaritmii sunt descoperiti de )eper, putin dupa anul .200 e.n., ast#el !nct !n scoala lui Pitagora (sec. 34 5 3 !.e.n.) nu s-a stiut de legatura logaritmica dintre di#eritele intervale. 6ai trziu, s-a vazut ca daca vom considera lungimea sonometrului care produce pe do egala cu unitatea, lungimile pentru celelalte note sunt mai mici dect ., dar totdeauna e&primate prin numere rationale ca rapoarte de numere !ntregi. "i anume, s-a gasit ca pentru scara muzicala a lui Pitagora, avem urmatoarea corespondenta( "unetele o. 7e. 6i. +a. "ol. 1a. "i. o2 "cara muzicala a lui Pitagora este convenabila pentru scrierea melodica a unei lucrari muzicale, dar nu-i satis#acatoare pentru scrierea armonica8 de aceea, ea nu a #ost #olosita dect pna la s#rsitul evului mediu, mai ales de catre compozitorii

cntecelor bisericesti. Aparnd necesitatea poli#oniei si dezvoltndu-se scrierea armonica s-a gasit ca daca !n scara lui Pitagora, intervalele de la do la mi, #a la la si sol la si se vor restrnge, se va obtine o intonatie mult mai placuta, mult mai satis#acatoare. 9n acest #el, toate tertele ma$ore #a 5la 5do, sol- si 5 re, do 5 mi 5sol devin terte ma$ore per#ecte !n raportul 0 ( 5 ( 2. )oua scara, dndu-se seria sunetelor armonice, a #ost numita, de aceea, scara (gama) ma$ora cu intonatie $usta sau scara muzicala naturala. *ei vec:i aveau un instrument muzical mult #olosit !n reprezentatiile muzicale ( lira cu ' coarde vibrante. 1a aceasta lira s-au determinat raportele dintre doua sunete muzicale, precum tonul, semitonul, cvarta, cvinta, octava. Un interval muzical, distanta dintre doua sunete sau doua note muzicale, poate #i reprezentat aritmetic prin ctul dintre #recventa sunetului muzical mai acut si #recventa sunetului muzical mai grav. Aceasta !nseamna, e&perimentndu-se !n alt mod matematic, ca logaritmul unui interval oarecare este egal cu logaritmul #recventei notei mai !nalte minus logaritmul #recventei notei mai $oase. ar un logaritm poate #i e&primat si ca o suma de logaritmi ai intervalelor componente (ceea ce !nseamna, !n acest caz, ca intervalul poate #i determinat aritmetic ca un produs de numere). ;onul este intervalul muzical dintre doua note consecutive ale gamei diatonice grecesti ( a#ara de intervalul dintre mi si #a sau cel dintre si si do). "emitonul este intervalul de o $umatate de ton, ca de e&emplu, !ntre mi si #a sau si si do. Prima este intervalul dat de aceeasi nota repetata, de e&emplu do. 5 do., distanta zero data de aceeasi treapta8 secunda este distanta dintre doua sunete alaturate, de e&emplu, do 5re, mi 5#a etc.8 terta este intervalul dintre trei trepte consecutive, de e&emplu, do 5 mi, sol 5 si etc.8 cvarta consta din patru trepte, deci intervalul dintre sunetele . si 0 (de e&emplu do 5 #a)8 cvinta consta din cinci trepte, deci intervalul dintre sunetele . si 5 (de e&emplu, do 5 sol), si asa mai departe8 octava este intervalul dintre prima si ultima nota cu acelasi nume dintr-o gama (de e&emplu, do- do.). *e legatura e&ista intre logaritmi si muzica< - logaritmul cvartei per#ecte este egal cu logaritmul octavei minus logaritmul cvintei per#ecte. - logaritmul se&tei ma$ore marite este egal cu suma logaritmului cvartei per#ecte si cel al tertei ma$ore

- "e&ta mica (minora) este egala, logaritmic, cu suma unei cvarte per#ecte si a unei terte minore micsorate - "eptima mica ( minora) este egala, logaritmic, cu suma a doua cvarte per#ecte. 1ogartmii pot #i #olositi spre a preciza intervalele muzicale, pentru ca, spre a gasi logartmul unui interval muzical dat, nu avem altceva de #acut dect de adunat sau de scazut logaritmii altor intervale. 9n armonie, cnd este vorba de dublarea sau de suprimarea sunetelor !n acorduri , rasturnari de acorduri, de !ntrzieri sau suspensii, anticipatii, broderii, apogiaturi, cadente, acorduri de septima dominanta sau de nona ma$ora, alteratii cobortoare, acorduri de undecima, modulatii, imitatii, progresii armonice etc., toate acestea nu se #ac oricum, ci dupa anumite reguli bine stabilite si precis respectate de compozitori8 dar regulile acestea !nseamna calcul matematic. "i tot ast#el #uga !n muzica, adica lucrarea poli#onica !n care are loc repetarea imitativa a unuia sau doua subiecte dupa un anumit plan tonal-armonic, att de !ntlnita la =ac: si -andel, nu se !ntocmeste oricum, ci tot dupa reguli matematice, pe care compozitorii trebuie sa le stapneasca aproape intuitiv. )umai matematica singura !nsa nu este capabila sa e&plice totul !n muzica. )u se va a$unge niciodata sa se scrie muzica cu a$utorul simbolismului matematic ca, de e&emplu, muzica !n ecuatii. ar muzica poate #i tratata prin mi$locirea matematicii, aceasta dndu-i un #undament solid de mare pro#unzime. 9n spri$inul acestei idei, calculatoarele pot #i #olosite la mecanizarea orc:estratiilor compozitiilor muzicale. 9n scrierea programelor, intervin legile armoniei.