Compozitorii au scris muzică pentru versurile eminesciene, astfel:

Peste vârfuri - una din cele șase romanțe pe versuri de M. Eminescu, muzica de
Eugen Doga.
Romanța pentru voce și pian Lacul, semnată de compozitorul Eugen Coca în
1940.
Și dacă ramuri bat la geam - romanță de compozitorul D. Gherșfeld, interpretată
pentru prima oară în 1952, care a creat pe versuri de Eminescu romanțele: De-or
trece anii, De ce nu-mi vii, La steaua.
Dintre sute de catarge - muzica de V. Zagorschii, compozitor și profesor de
teorie și compoziție.
Cînd amintirile - romanță de V. Rotaru, compusă în 1984 în stil popular pentru
voce, vioară, violoncel și pian.
Dorința - romanță pentru voce și pian de T. Zgureanu.
Interpreții populari ce au interpretat și interpretează romanțele eminesciene sunt:
Z. Julea, M. Munteanu, M. Bieșu, Iurie Sadovnic ș.a.
Ca cea mai mare parte din poezia populară, foarte multe din versurile lui
Eminescu se cântă mai toate poeziile lui, scrise în formă populară; se cântă cele
mai multe din poeziile lui de dragoste și natură; se cântă profunda elegie „O
mamă...” și luminoasa poezie „Somnoroase păsărele”.
(R. Portnoi)
 Mai toți sculptorii și pictorii care i-au întruchipat trăsăturile în nemurirea
bronzului și a marmurei, sau în linie și culoare, s-au oprit cu predilecție la
înfățișarea adolescentină a poetului, folisind ca document iconografic prima
fotografie cunoscută, cea mai larg răspândită, realizată la Praga, în care apare
visător, contemplativ, în toată splendoarea astralei sale frumuseți de „tânăr cu
ochi mari,/ cât istoria noastră.”
Astfel chipul lui Mihai Eminescu îl vedem în picturp, arhitectură, sculptură,
grafică.
Primul monument consacrat lui Eminescu, făcut la numai un an de la moartea
poetului, e a autorului, sculptorului Ion Georgescu, inaugurat la 11 septembrie
1890 în parcul orașului Botoșani.
La 1902 s-a inaugurat la Dumbrăveni ( Suceava ) un bust realizat de Oscar
Spaethe.
Un bust realizat de Vladimir Megel era amplasat în 1892 în incinta Ateneului
Român ca și n 1914.
I. Dimitriu-Bîrlad a sculptat un bust al lui Eminescu pentru orașul Craiova.
Printre cei ce i-au imortalizat chipul sunt sculptorii Ion Jalea, Gh. D. Anghel,
C. Baraschi ș.a.
Bustul poetului la Chișinău, în Parcul Central, a fost realizat de L. Dubinovschi.
 În filatelia românească Eminescu apare în 1939 pe două mărci poștale
emise cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la moartea sa.
El e primul poet român prezentat de o marcă poștală.
În numismatică chipul lui Eminescu apare pe o medalie unifață de
argint la Iași.
Această medalie are ca sursă de inspirație ultima fotografie realizată la
Botoșani în 1887.