° °

GAZETA HÂRTIBACIULUI
PUBLICAÞIE LUNARà A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA
NumÃRUL 18, NOIEMBRIE 2007
„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slug㔠Marcu, 10.44
APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR Descoperire senza\ional[ la Al\âna

Pe data de 08.octombrie 2007, în biserica evanghelicã
din comuna Alþâna a avut loc o descoperire senzaþionalã:
în timpul lucrãrilor de renovare a interiorului bisericii
muncitorii au scos la ivealã o picturã impresionantã aflatã
in spaþiul altarului.
Este vorba despre o frescã în care sunt prezentate mai
multe scene religioase desfãºurate (deocamdatã) pe pereþii
“corului” bisericii ºi pe peretele poligonal al absidei
altarului.
Cu aceastã ocazie au mai ieºit la ivealã în peretele
stâng, o niºã de piatrã si un ancadrament de portal gotic
care fãcea legãtura cu o încãpere adiacentã (nici aceasta
nu mai existã).
(continuare în pagina 4)

,,S{ FI|I
OMENO~I”
Acesta a fost apelul adresat de ºeful serviciului SMURD
din Sibiu, plt. adj. Daniel Faur, celor 9 membrii care formeazã
ÎN ,,CENTRUL |{RII” echipa Serviciului Mobil de Urgenþã Reanimare ºi
Descarcerare din Agnita, în 12 nov a.c. cu ocazia începerii
- pag. 2 activitãþii. Cei 9 paramedici care sunt angajaþi într-un serviciu
O nouã asociaþie: ce implicã multã dãruire ºi dragoste de oameni, au urmat un
curs intensiv de 3 luni la Târgu Mureº ºi Timiºoara, unde ºi-
ASOCIA|IA CULTURAL EDILITAR{ au însuºit pregãtirea specialã medicalã, se numesc: Dragomir
„AUGUST TREBONIU LAURIAN” (continuare în pagina 2)
Fofeldea Hot[rârea nr.1284 din 24-10- ÎNTÂLNIREA LUI MARTIN
- pag. 2
JOCUL ~I PORTUL 2007 Natura 2000 în România BOTTESCH CU PRIMARII LA AGNITA
Se pare cã a intrat în obiºnuinþã ca de douã ori pe an,
ROM}NESC (Publicatã în MO nr.739 din 31-10-2007) primãvara ºi toamna, primarii sã fie convocaþi la o întâlnire
- pag. 3 Actul a intrat în vigoare la data de 31 cu preºedintele Consiliului Judeþean Sibiu Martin Bottesch.
octombrie 2007 La ºedinþa de la Agnita preºedintele a fost însoþit de
vicepreºedinþii Iosif Moldovan ºi Gheorghe Dicu de
“Calendarul cultural 2008” În temeiul art. 108 din Constituþia României, republicatã, reprezentanþi ai prefecturii ºi instituþiilor descentralizate. Din
ºi al art. 8 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului comunele Alþâna, Bârghiº, Brãdeni, Bruiu, Chirpãr, Iacobeni,
proiect al microregiunii Hârtibaciu nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, Merghindeal, Mihãileni au participat primarii sau delegaþii
conservarea habitatelor naturale, a florei ºi faunei salbatice, acestora.
- pag. 4 Principalul subiect discutat au fost proiectele; proiectul
drumului judeþean 106 Sibiu- Agnita, care este aprobat ºi
Cove`ul – sat sau ora`, Guvernul României adoptã prezenta hotãrãre.
urmeazã sã fie pus în aplicare, proiectul regional SMURD,
la 650 de ani de la atestare? Art. 1. - (1) Se instituie regimul de arie naturalã protejatã
proiecte privind protecþia naturii, proiectele primãriilor ºi
bineînþeles proiectul Bugetului de Venituri ºi Cheltuieli al
- pag. 5 ºi se aprobã încadrarea în categoria de management ca arie jud. Sibiu pe 2008. Acesta a fost înmânat participanþilor, cu
de protecþie specialã avifaunisticã pentru siturile prevazute rugãmintea de a fi analizat ºi fãcute eventuale sugestii.
CRE~TEREA BIVOLI|ELOR în anexa nr. 1.
(continuare în pagina 3) (continuare în pagina 5)
– O ~ANS{ PENTRU
AGRICULTURA
HÂRTIB{CEAN{
FESTIVALUL NA|IONAL SPECTACOL
@NDR{GIT DE AGNI|ENI
50 de participanþi s-au înscris la concursul de preselecþie al profesor ºi Mircea Drãgan profesor- cercetãtor folcloric, a avut
Festivalului Naþional de Folclor pentru tineri interpreþi de muzicã dificila sarcinã de a decide care dintre cei buni sunt cei mai
popular㠄 Cânt ºi Joc pe Hârtibaci” din care au fost admiºi 15, buni.
dar la concursul de la Casa de Cultur㠄Ilarion Cociºiu” din Concurenþii proveniþi din majoritatea zonelor folclorice ale
Agnita s-au prezentat 11, din care 7 au fost laureaþi þãrii au prezentat costumele specifice ºi ºi-au prezentat calitãþile
Juriul, condus de prof. Eugenia Florea realizator de vocale ºi interpretative, pentru care au fost permanent aplaudaþi
emisiuni folclorice la Radio România, din care au mai fãcut de publicul spectator ce a umplut sala Casei de Culturã.
parte Silvia Macrea director la C.JC.P.C.T. Cindrelul- Junii
(continuare în pagina 4)
Sibiu, Marcel Japie director la Cercul Militar Sibiu, Florin Pãrãu

- pag. 6

POVE~TI FILOZOFICE
- pag. 7
Cyan Magenta Yellow Black

Din volumul
„Flori alese de pe Hârtibaci”
de prof. Mircea Dr[gan - Noi`te\eanu
- pag. 7

Agricultorul român –
singur împotriva tuturor
- pag. 8

° °
2
ÎN ,,CENTRUL |{RII”
În 1858, când a fost terminat drumul
dintre Nocrich ºi Cincu, lângã Dealu Frumos
s-a ridicat un monument pentru a marca
evenimentul. Pe monument a fost consemnat
anul când a fost ridicat, numele celor ce
guvernau ºi stãpâneau atunci þara ºi comunele
Nocrich, Agnita ºi Cincu, prin strãdania
cãrora s-a fãcut acest drum public. Pe
monument a fost pus un vultur de bronz care
îi conferea o autoritate imperialã, iar în jur
au fost plantaþi tei.
În 1925, în Dealu Frumos a venit
dascãlul Eugen Fleºariu, care pe lângã cã era
un foarte bun pedagog, era ºi un înfocat
patriot. Pentru comemorarea evenimentelor
naþionale acesta a înfiinþat un parc lângã
biserica din sat, unde se ducea cu elevii ºi
tinerii cu ocazia fiecãrei sãrbãtorii.
Dupã 1918 monumentul ridicat pe
vremea lui Franz Iosef I la marginea
imperiului austriac, ajungea în centrul
României ºi nu-l va mai bãga nimeni în seamã
fiind acoperit de vegetaþie ºi de tufiºuri.
În 1941 dascãlul ºi patriotul Eugen
Fleºariu va fi printre primii eroi cãzuþi, dupã
ce mareºalul Antonescu va ordona “Români
treceþi Prutul”, iar parcul din Dealu Frumos
nu va mai fi folosit, ajungând un loc plin de
tufe, bãlãrii ºi gunoaie aruncate de sãteni.
În anul 2007 primarul Radu Vasile s-a
hotãrât sã dea o nouã înfãþiºare celor douã
obiective istorice. Curãþã tufiºurile ºi bãlãriile
Asocia\ia Grupul de Ac\iune Local[
Microregiunea Hârtibaciului (GAL)
Vã invitã la Adunarea Generalã ºi al
IV-lea Workshop – Marþi 4 decembrie
2007,orele 15,00-21,00 în Brãdeni, la
cãminul cultural
Ordinea de zi:
1.Salutare ºi cuvânt de deschidere –
Primãria com. Brãdeni
2.Planul pentru perioada 2008-2009
privind strategia de dezvoltare
3.Prezentarea propunerilor de
modificare privind draftul Strategiei de
Dezvoltare Regionalã pentru Microregiunea
Hârtibaciului
4.Reconstituirea grupurilor de lucru
dupã ordinul ministerial
5.Propuneri eventual alegerea
parteneriatului decizional
6.Votarea draftului „Strategia Dezvoltare
Regionalã pentru Microregiunea
Hârtibaciului”
7.Coordinatorii grupurilor de lucru
standul proiectelor în derulare
8.Perspectivele colaborãrii viitoare cu
landul Brandenburg ºi LAG Flaemming-
Havel
GAZETA HÂRTIBACIULUI
din jurul monumentului, îl restaureazã ºi pune
în locul vulturului de bronz, furat de curând,
un vultur de piatrã ce nu poate fi vândut la
fier vechi. Curãþã parcul de gunoaie, mãrãcini
ºi tufiºuri, taie copacii bãtrâni, planteazã alþii
tineri ºi amenajeazã un loc de joacã pentru
copii, cu leagãne, tobogan, groapã de nisip
ºi bãnci.
Cu lemnul rezultat din defriºãri, a
împrejmuit parcul, ºi a construit scãri ºi o
balustradã de acces la monumentul imperial,
unde a fãcut ºi o masã cu bãnci solide pentru
cei care vor sã urce ºi sã admire peisajul.
Pentru cã de aici de lângã monument înþelegi
de ce i se spune locului, Dealu Frumos.
ªi pentru cã i-a mai rãmas lemn, a
amenajat un frumos loc de parcare în pãdurea
Lempeº, cu mese bãnci ºi coºuri de gunoi.
N-ar fi rãu dacã ºi secþia de drumuri ar
completa iniþiativa primarului, marcând locul
cu semnul de parcare ºi ar turna puþin asfalt
peste pietriºul pus de acesta. De asemenea
vizavi de monument primarul a încercat sã
mai amenajeze un loc, unde sã poatã fi
parcate maºinile celor care se opresc din
drum. Lucrarea ar putea fi terminatã de
urmaºii celor care au construit drumul în
1858.
Iar pentru ca totul sã fie cum trebuie,
primarul anunþã cu îndreptãþitã mândrie
drumeþii cã au trecut prin ,,Centrul Þãrii”.
I. Bârsan
9.Înscrierea membrilor din GAL
informal, membri noi
10.Alegerea coordinatorilor grupurilor
de lucru dupã reconstituirea lor
11.Schimbãri la consiliul director al
asociaþiei GAL
Pentru informaþii suplimentare: la sediul
GAL – Agnita Piaþa Republicii nr. 19 –
555100 sau tel.: 512.000; 0740959389 –
respectiv bcsr.hartibaciului@gmail.com sau
pe web www.gal-mh.eu
GAL Microregiunea Hartibaciului este
sprijinit de CIM -Centrul pentru Migraþie
Internaþionalã ºi Dezvoltare ºi de DBU –
Fundaþia Federalã Germanã de Mediu
O nouã asociaþie:
ASOCIA|IA CULTURAL EDILITAR{
„AUGUST TREBONIU LAURIAN”
Fofeldea
Mulþi se vor întreba la ce folos sã se înfiinþeze
o nouã asociaþie? Nu sunt destule, cã nu mai ºtii
care ºi cu ce se ocupã? Ce sã facã o nouã asociaþie
când cele existente cu greu pot sã demonstreze cã
au fãcut ceva? La urma urmei sunt câteva mii de
asociaþii în judeþul Sibiu ºi ori de câte ori se
doreºte editarea unui catalog cu acestea – pentru
a fi cunoscute ºi promovate – foarte puþine insistã
sã fie transparente ºi sã-ºi facã cunoscutã
activitatea!
Oare de ce? Pentru cã o datã pe an sprijinã
un bolnav (cele din domeniul social sau sãnãtãþii)?
Sau pentru cã o datã la ºase luni mai planteazã un
pom (cele din domeniul ecologic)?
Chiar ºi pentru atât, meritã toate acestea sã
fie cunoscute! În mãsura în care voluntariatul ºi
buna credinþã în activitatea socialã sau comunitarã
sunt determinante este bine cã aceste asociaþii ºi
fundaþii existã ºi ele trebuie cunoscute!
Societatea civilã adevãratã este cumulul
tuturor organizaþiilor neguvernamentale existente
iar în mediul rural prezenþa lor este necesarã atâta
timp cât singurele autoritãþi existente (cele
administrative) se cred stat în stat. Din categoria
organizaþiilor neguvernamentale fac parte ºi
asociaþiile familiale, societãþile comerciale mici
ºi mijlocii toate iniþiativele organizate juridice -
legal înfiinþate - ºi care au un obiectiv comunitar!
Aºa cã domnilor primari încercaþi sã sprijiniþi
asociaþiile legal înfiinþate pentru cã acestea doresc
sã vinã în sprijinul comunitãþilor ºi sã soluþioneze
probleme ºi situaþii pe care autoritãþile locale nu
le vãd sau le ignorã! Glasul ONG-urilor este
determinant în lupta împotriva indolenþei sau
nepãsãrii(!) – dacã acestea sunt unite ºi fac un
front comun pentru binele comunitar. Din
nefericire, sau din pãcate, interesele private sau
ignoranþa duce de multe ori la abandonarea
scopurilor iniþiale ºi nobile ºi la confiscarea ONG-
ului în scopuri strict de grup sau comerciale. Este
mentalitatea unei „tranziþii” fãrã sfârºit ce a impus
o „logic㔠a acumulãrii primitive de capital ce a
distrus mentalitãþi ºi multe, multe caractere.
Este lãudabil ºi de remarcat cã în Fofeldea –
un sat altãdatã mândru ºi bogat (atât în culturã
cât ºi material) o mânã de oameni ºi-au zis sã nu
mai stea deoparte ºi sã înfiinþeze o asociaþie ce sã
promoveze satul, tradiþiile ºi cultura dar sã ºi
impulsioneze investiþiile comunitare. Ei privesc
cum în alte sate ºi în centrele de comunã lucrurile
se miºcã iar satul lor cade pe mãsurã ce trece
timpul.
Membrii fondatori ai asociaþiei cultural –
edilitare August Treboniu Laurian” cu sediu în
Fofeldea nr.200 sunt: Gruncã Ioan, Chirtop Ioan,
Murzea Nicolae, Irom Ioan, Comºa Ioan, Sopoiu
Valeriu, Pura Dan, Bãluþoiu Ion, Nãstase Petru,
,,S{ FI|I OMENO~I”
(continuare din pagina 1)
Petru ºef de echipaj, Blaga Daniel, Câmpean
Raul, Lupºa Ovidiu, Potinteu Horia, Hanea
Mircea, Costea Ioan, Oros Ioan ºi Haºu Dan,
ultimii patru fiind ºi ºoferi profesioniºti.
Pentru realizarea acestui obiectiv,
primarul Radu Curcean a profitat de faptul
cã în Agnita funcþioneazã o unitate de
pompieri condusã de inimosul locotenent.
Mihail Crapciu ºi de dragostea pentru Agnita
a lui Hans- Jurgen Strothe, contabil la Crucea
Roºie din Heidelberg din Germania, care a
donat o autosanitarã cu toate cele necesare
unei asemenea unitãþi. A stabilit un protocol
de parteneriat cu primarii din comunele ce
beneficiazã de serviciile echipajului, care au
cofinanþat proiectul în raport cu numãrul de
locuitori astfel: Agnita 50,54%, Alþâna
7,50%, Bârghiº 9,96%, Brãdeni 6,82%,
Chirpãr 6,88%, Iacobeni !2,36%, ºi
Merghindeal 5, 94%. A încheiat un acord de
colaborare cu Staþia Judeþeanã de Ambulanþã
Sibiu, Autoritatea de Sãnãtate Publicã a
Judeþului Sibiu ºi Inspectoratul pentru Situaþii
de Urgenþ㠄Cpt. Dumitru Croitoru” al Jud.
Sibiu. Un sprijin deosebit l-a avut din partea
Dr. Raed Arafat care a înþeles oportunitatea
acestui echipaj în zonã ºi a fost plãcut
2007
Bibu Ioan, Târhas Tatiana – Maria, Ciogu Elena.
Viitorul preºedinte al asociaþiei este d-l Ioan
Gruncã, nãscut la 6 ianuarie 1943 în satul
Fofeldea. Dupã studiile primare în sat a urmat
liceul în Agnita (1958-59) iar apoi liceul „Gh.
Lazãr” Sibiu ºi ulterior ªcoala Tehnicã de Maiºtri
cu profil mecanic „Independenþa”. Dupã absolvire
a fost maistru la I. Mecanica Sibiu ºi între 1972-
1978 maistru instructor cu peste 1000 de ucenici.
În 1992 – 1999 a înfiinþat firma S.C. Mister S.R.L.
societate cu profil de construcþii metalice, iar în
1999 s-a pensionat în urma unui accident, pentru
ca în 2000 sã se reaproprie de satul natal ºi sã
medieze diferite probleme comunitare cu primãria
Nocrich. Mama sa – Ana Grunc㠖 (nãscutã în 14
decembrie 1921) trãieºte în Fofeldea, fiind
sãnãtoasã ºi plinã de iniþiativã în gospodãrie. Ioan
Gruncã este cãsãtorit cu Maria (din 1968) ºi are
trei copii Dan, Ovidiu ºi Anca, toþi cu studii
universitare, realizaþi profesional – ºi îndrãgostiþi
de satul bunicilor lor! Mult succes ºi multã
sãnãtate familiei ºi tuturor celor apropiaþi!
Din comitetul de conducere mai fac parte d-
l Ioan Chirtop – întreprinzãtor local din Fofeldea
nr. 15 (deþine un magazin alimentar) ºi d-l Sopoiu
Valeriu – Fofeldea nr. 11 – un inimos fiu al satului.
Obiectivele asociaþiei sunt foarte ambiþioase:
- asfaltarea satului (de la râu pânã în capãtul
satului)
- refacerea trotuarelor
- reactualizarea gropii de gunoi – ºi
soluþionarea problemei deºeurilor!
- transformarea vilei Cordiana în Muzeu
Sãtesc
- reabilitarea bisericii ortodoxe
- reparaþia capitalã a ºcolii (din 1900)
- reabilitarea cãminului (în prezent curentul
este tãiat iar wc-urile sunt distruse)
- organizarea în 2010 a manifestãrii 200 de
ani de la naºterea lui August Treboniu Laurian !
Un program foarte bogat cu þinte precise ce
necesitã mari finanþãri ºi o mobilizare exemplarã!
ªi toate acestea într-un sat unde mai
supravieþuieºte ºcoala cu clasele I-IV ce este
frecventatã de 65 de copii (inclusiv la grãdiniþã),
din aceºtia doar 4 fiind români! Este lãudabilã
munca celor douã învãþãtoare Olimpia Chirtop ºi
Muºoaie Vali (ambele stau în sat) ºi a educatoarei
Cristina Târhaº (cu studii superioare).
Un sat ce se încãpãþâneazã sã nu disparã, un
sat ce doreºte sã rãmânã în istorie aºa cum l-au
cunoscut moºii ºi strãmoºii ºi care strigã pentru
ajutor!
Sã dea Domnu sã auzim de lucruri bune la
Fofeldea, cã de cele rele suntem sãtui!
Marius Halmaghi
impresionat de implicarea autoritãþilor
locale. De aceea a acordat toatã asistenþa
care a fost necesarã
De echipajul agniþean vor beneficia
peste 21,5 mii de locuitori din 31 de localitãþi
unde se preconizeazã sã ajungã între 5 ºi 15
minute dupã apelul la nr. de telefon 112. La
acest numãr rãspunde dispeceratul din Sibiu,
care dirijeazã urgent cel mai apropiat
echipaj. SMURD-ul nu intervine în cazuri
de consultanþã medicalã la domiciliu.
Deplasarea echipajului în afara zonei de
competenþã se poate face cu acordul
dispeceratului ºi cu informarea
Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã a
judeþului Sibiu.
Sediul echipajului se aflã în incinta
Unitãþii de Pompieri într-un spaþiu separat
ºi au conexiune la internet, reþea de telefonie,
încãlzire ºi apã-canal.
La începerea activitãþii echipajului
SMURD din Agnita a fost prezent ºi
colonelul Florian Chiuaru Inspector ºef la
Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã a
judeþului Sibiu care a apreciat efortul celor
care au realizat acest obiectiv ºi le-a urat
paramedicilor mult succes, urare la care se
alãturã toþi locuitorii zonei.
I. Bârsan
2007 GAZETA HÂRTIBACIULUI 3

1 DECEMBRIE
Se împlinesc 16 ani, de când pe o
uºoarã undã de zãpadã, cãzutã ca o
binecuvântare de sus, pentru a acoperi
urma pe unde în fugã ruºinoasã se
retrãseserã rãmãºiþele armatelor
nemþeºti, cu toate armele ºi tunurile
lor grele, dupã ce o bunã parte din
zestrea lor rãmãsese în paza baionetei
soldatului român, pe plaiurile unde de
atâtea ori se jucaserã teatrul
rãzboiului ºi atâtea mii de morminte
se închiseserã la sfânta mãrturie.
În aceastã zii cea mai frumoasã
perlã din steaua României,
,,Ardealul” trecea la locu-i de veci ca
sã împlineascã un vis pentru care s’a
vãrsat sânge ºi s’au stins vieþi
Rãzboiul cel distrugãtor, a
dovedit, cã nu sunt de ajuns numai
armele ci trebuie suflet. Cu sufletul
ostaºul român a înfruntat urgia
puhoiului unei armate, care cãuta cu
arma sã distrugã dreptul popoarelor.
Am dovedit, cã ne-am nãscut de când
s’a nãscut lumea ºi cât timp va sta un
soare pe cer, atât vom sta în vechile
ºi eternele noastre hotare.
Cine încearcã prin urã, invidie ºi
uneltiri pãcãtoase sã surpe pacea lumi
ºi sã distrugã temelia scumpei noastre
Românii, sã înþeleagã, cã peste multe
vom putea trece, dar peste
mormintele strãbunilor noºtri nu vor
putea trece nici odatã. De-om
rãmânea numai unul, de-or cãdea
toate braþele noastre, sãri-vor morþii
din morminte în frunte cu cel ucis la
Turda ºi bulgãre din pãmântul þãrii
noastre nu se va clinti niciodatã
niciodatã...
Gheorghe Munteanu.
Hot[rârea nr.1284 din 24-10-2007 privind declararea ariilor de
protec\ie special[ avifaunistic[ ca parte integrant[ a re\elei
ecologice europene Natura 2000 în România
(Publicatã în MO nr.739 din 31-10-2007)
Actul a intrat în vigoare la data de 31 octombrie 2007
(2) Hãrþile la scara 1:100.000, cu
delimitarea ariilor de protecþie specialã
avifaunisticã declarate prin prezenta hotãrâre,
sunt prevãzute în anexa nr. 2.
(3) Lista ariilor de protecþie specialã
avifaunisticã declarate anterior prezentei
hotãrâri este prevazutã în anexa nr. 3.
(4) Hãrþile prevãzute la alin. (2) se pun
la dispoziþie factorilor interesaþi de cãtre
autoritatea publicã centralã pentru protecþia
mediului pentru vizualizare, prin intermediul
paginii de internet http://
maps.biodiversity.ro/spa, ca serviciu
ArcIMS, având ca fundal vectorii aferenþi
cadastrului apelor din Romania, hãrþile
Direcþiei Topografice Militare, editia 2000,
scara 1:100.000 ºi 1:50.000, precum ºi
mozaicul de imagini satelitare Landsat 2000.
(5) Limitele ariilor de protecþie specialã
avifaunisticã declarate prin prezenta hotãrâre,
în format digital, ca vectori cu referinþã
geograficã, se pun la dispozitie de cãtre
autoritatea publicã centralã pentru protecþia
mediului tuturor instituþiilor ºi persoanelor
interesate, prin intermediul paginii de
internet, în termen de 60 de zile de la data
intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.
(6) În termen de 12 luni de la intrarea în
vigoare a prezentei hotãrâri se delimiteazã
ariile de protecþie specialã avifaunisticã, de
cãtre autoritatea publicã centralã pentru
protecþia mediului, la precizia care asigurã
corelarea cu sistemul informaþional folosit de
autoritatea publicã centralã pentru agriculturã
ºi silviculturã ºi se aprobã prin ordin comun
al conducãtorului autoritãþii publice centrale
pentru protecþia mediului ºi al conducãtorului
autoritãþii publice centrale pentru agriculturã
ºi silviculturã.
Art. 2. - (1) Pentru toate planurile,
programele ºi proiectele care urmeazã sã se
desfãºoare în ariile de protecþie specialã
avifaunisticã, precum ºi în vecinãtatea
acestora se aplicã prevederile legale
referitoare la procedura de realizare a
evaluãrii de mediu pentru planuri ºi programe
ºi la procedura-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului.
(2) În situaþiile prevãzute la alin. (1),
raportul de mediu, respectiv raportul de
evaluare a impactului asupra mediului trebuie
sã evidenþieze toate speciile de pãsãri de
interes comunitar din situl respectiv ºi sã
propunã mãsuri de reducere a impactului
planului, programului ºi/sau proiectului
asupra acestora, mãsuri de conservare ºi/sau
mãsuri compensatorii, dupa caz.
(3) Managementul ariilor de protecþie
specialã avifaunisticã constituite pe terenuri
forestiere se stabileste cu avizul autoritãþii
publice centrale care rãspunde de silviculturã.
Art. 3. - (1) Se aprobã formularele
standard completate pentru ariile de protecþie
specialã avifaunisticã prevãzute la art. 1,
conform anexei nr. 4.
(2) Autoritatea publicã centralã pentru
protecþia mediului face demersurile necesare
în vederea transmiterii formularelor standard
completate pentru ariile de protecþie specialã
avifaunisticã la Comisia Europeana.
Art. 4. - Anexele nr. 1-4*) fac parte
integrantã din prezenta hotãrâre.
___________
*) Anexele nr. 2-4 se publicã ulterior în
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
739 bis în afara abonamentului, care se poate
achiziþiona de la Centrul pentru vânzãri ºi
relaþii cu publicul al Regiei Autonome
Monitorul Oficial, Bucureºti, sos. Panduri nr.
1.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
———————-
p. Ministrul mediului ºi dezvoltãrii
durabile,
Lucia Ana Varga,
secretar de stat
Ministrul agriculturii ºi dezvoltãrii rurale,
Dacian Ciolos
Ministrul dezvoltarii, lucrãrilor publice ºi
locuinþelor,
Laszlo Borbely
p. Ministrul internelor ºi reformei
administrative,
Liviu Radu,
secretar de stat
Departamentul pentru Afaceri Europene,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat
Ministrul economiei ºi finanþelor,
Varujan Vosganian
Bucuresti, 24 octombrie 2007.
Nr. 1.284.
99. ROSPA0099 Podiºul Hârtibaciului
Judeþul Brasov: Beclean (54%), Buneºti
(67%), Cincu (100%), Comana de Jos (46%),
Fãgãraº (23%), Hoghiz (5%), Jibert (93%),
Mândra (24%), Pãrãu (1%), Rupea (18%),
ªercaia (32%), Soars (100%), Ticusu Vechi
(100%), Ucea de Jos (2%), Ungra (63%),
Viºtea de Sus (12%), Voila (21%)
Judetul Sibiu: Agnita (100%),
Alþâna (100%), Arpaºu de Jos (15%),
Avrig (10%), Bârghiº (100%), Biertan
(64%), Brãdeni (100%), Bruiu
(100%), Cârþa (25%), Chirpãr
(100%), Dumbrãveni (21%), Hoghilag
(44%), Iacobeni (100%), Laslea
(98%), Marpod (100%), Merghindeal
(100%), Mihãileni (54%), Moºna
(47%), Nocrich (100%), Porumbacu
de Jos (5%), Roºia (23%), Valea Viilor
(8%), Vurpãr (29%)
Judeþul Mureº: Albeºti (34%), Apold
(100%), Daneº (74%), Saschiz (52%),
Sighiºoara (33%), Vânãtori (15%)

JOCUL ~I PORTUL ROM}NESC

Vedem cu ochii ºi ne doare inima cum din zi în zi, jocurile noastre
româneºti cu frumuseþea ºi vraja lor, sunt înlocuite cu fel de fel de
schimonosituri zise „dansuri moderne”. La început lumea de la sate le-
a huiduit, azi însã pare cã s’au obiºnuit cu ele ºi chiar mamele îºi admirã
fetele, vãzându-le þupãind ca negrii din Africa.
ªi fiindcã la aceste jocuri se cere un anumit costum, fetele de la
þarã pãrãsesc portu strãmoºesc, punând pe ele fel de fel de zorzoane
cumpãrate de la ºatrã. Rar mai gãseºti sat românesc în þinutul nostru, în
care nu s’a uitat înc㠄Brâul voinicesc” ºi „Bãtuta”. Se joacã învârtita,
dar cele mai frumoase pãrþi din ea, nu le mai cunosc flãcãii noºtrii, cum
e „Ficioreasca”, ,,Purtatul” ºi „Pesubmânã”.
Pentru împiedicarea acestei triste stãri, prin care se pierde jocul ºi
portul strãmoºesc, nu toatã lumea a rãmas nepãsãtoare. Astfel un
mãnunchiu de femei din societate înaltã, mergând cu însufleþirea pân la
entusiasm pentru pãstrarea portului ºi jocului strãmoºesc, încã de mulþi
ani au înfiinþat societatea numit㠄Brâul”. Redãm aici o parte din
frumosul statut al „Brâului”
Scopul
Ne unim pentru cã ni-i drag portul, jocul ºi cântecul strãmoºesc ºi
ne legãm sã le pãstrãm, neatinse în toatã frumuseþea lor.
Sã le rãspândim în tot cuprinsul þãrii, oriunde bate o inimã
româneascã.
Sã aducem lumina ºi zâmbetul jocului românesc ori unde tineretul
simte nevoia de petrecere sãnãtoasã ºi voioºie curat.
Gestul mãrinimos al Doamnelor din cercul „Brâul”, oare n’ar putea
fi urmat ºi de Onorabilele noastre Doamne? Oare n’avem ºi noi reuniuni ºi acestea nu numai pe hârtie dar sã se traducã cu sinceritate în fapt.
de femei ºi atâtea societãþi de ajutor ºi culturale, a cãror activitate abia Oare nu sunt atâþia chemaþi sã îndrumeze aceste lucruri ºi sã ia mãsuri din vreme pentru stãvilirea rãului?
ating scopul urmãrit de statute..? ªi dacã da, atunci de ce am sta pe gânduri. Conducãtorii satelor sã-ºi împlineascã datoria. Jocurile româneºti
Oare nu se poate intercala în statutele acestor societãþi ºi un articol, ºi portul românesc, bulgãri de aur ai neamului sã nu-i tãvãlim în noroi.
care sã oblige membrii ei, la pãstrarea cu sfiþenie a datinelor strãmoºeºti E. Fleºiariu.
° °
4
GAZETA HÂRTIBACIULUI
Descoperire senza\ional[ FESTIVALUL NA|IONAL
la Al\âna SPECTACOL @NDR{GIT DE
(continuare din pagina 1)
Pictura acestui perete este de
AGNI|ENI
dimensiuni foarte mari (s-a pãstrat în
proporþie de 60-70%), iar suprafaþa de pe
care s-a îndepãrtat tencuiala înfãþiºeazã o
scenã deosebit de interesantã ºi rarã:sunt
35 de medalioane (nu au fost date la ivealã
încã toate) care reprezintã roadele unui
arbore rãsãrit din însuºi trupul lui
Dumnezeu. În fiecare medalion este
înfãþiºat câte un sfânt cu aureolã iar în
dreptul fiecãruia dintre ei apare o inscripþie
goticã greu descifrabilã (probabil numele
sfinþilor).
Interesant este faptul cã aceastã temã
o regãsim ºi în pictura ortodoxã (bizantinã),
originalã fiind aicea întruchiparea divinã
a “izvorului dãtãtor de viaþã”
Absida altarului este ºi ea pictatã în
întregime (inclusiv lateralele ferestrelor)
dar în momentul de faþã pictura este
acoperitã de mai multe straturi de var ºi
humã.
În partea cealaltã, pe peretele din
dreapta se poate desluºi o altã scenã
dramaticã, aparent “adormirea Maicii D-
lui”.
ªtim foarte bine cã dupã Înfãptuirea
reformei lui Luther, bisericile protestante
nu au mai agreat astfel de picturi, mai ales
acest motiv al “Maicii D-lui” pe care
catolicii o venerau. Aºa se explicã faptul
cã în majoritatea bisericilor de confesie
“Calendarul cultural 2008”
proiect al microregiunii Hârtibaciu
Pentru anul 2008 “Grupul de Acþiune
Local Microregiunea Hartibaciu” a
planificat un calendar care sã cuprindã toate
manifestãrile culturale (anuale sau cu
caracter izolat), slujbe cu caracter deosebit,
monumentele ºi jubileurile existente,
evenimente ºi personalitãþi ale
comunitãþilor etnice ºi confesionale
prezente în microregiune. Aceste date ºi
imagini vor fi cuprinse ºi publicate pentru
prima datã într-un calendar cultural, fiind
deci un proiect pilot al cãrui tutelar este „
Asociaþia Valea Hârtibaciului“.
Printre obiective se numãrã:
dezvoltarea ºi corectarea moºtenirii
culturale precum ºi a vieþii populaþiei
microregiunii. Totodatã se va contura
identitatea comunã ºi minoritarã a
locuitorilor acestei regiuni.
Se sconteazã o finalitate pe termen
lung, din banii obþinuþi prin vânzarea
produsului putându-se asigura o parte din
suma necesarã perpetuãrii acestei idei an
de an.
Tema acestui an (redatã prin
Alieana, Ionuþ ºi Andreea
Cyan Magenta Yellow Black
° °
2007
luteranã, frescele au fost îndepãrtate sau
(în cazuri fericite cum este acesta)
acoperite cu tencuialã.
Deºi spectaculoasã, aceastã
descoperire nu reprezintã un caz izolat,
astfel de situaþii putând fi întâlnite ºi în
alte biserici evanghelice (Sibiu, Mediaº,
Malâncrav etc.)
Putem situa deci cu certitudine
momentul de creaþie al acestor opere de
artã înainte de anul 1545 (probabil sec.
14-15).
Construcþia este de facturã romanicã
(sec.13), fiind modificatã în manierã
goticã în sec. 16. Din aceastã perioadã
încãrcatã de istorie provine ºi o placã
comemorativã din biserica care aminteºte
de trecerea renumitului umanist al
renaºterii, Iacobus Paleeologus prin
Alþâna. Aici, pe moºia greavilor Gerendi,
a ºezut împreunã cu soþia sa o perioadã de
câteva luni, timp în care a scris romanul
“Disputatio scolastica”, lucrare pe care
unii specialiºti o considerã drept primul
roman fantastic din istoria literaturii.
Scoaterea la luminã dupã 5-6 sute de
ani a acestor imagini vine sã sporeascã
valoarea bisericii evanghelice din Alþâna,
valoare care a fost ºtirbitã cu câþiva ani în
urmã prin furtul cristelniþei de bronz
lucrate la 1408 de cãtre meºterul
transilvãnean Leonhardus.
ªtefan Vaida
intermediul multor imagini) este dedicatã
oamenilor ºi se numeºte „etnii“.
Partenerii de proiect sunt Casa de
Cultur㠄Ilarion Cociºiu“ din Agnita,
Ecomuzeul Regional Sibiu, Asociaþia Valea
Hârtibaciului, Protopopiatul Ortodox/
Asociatia Cultualã Agnita, Biserica
Reformatã Agnita, Mima Atelier SRL
(Marpod), Mioritics/Mihai Dragomir
(Bucureºti), Kulturland SRL (Hosman),
Asociaþia Hosman Durabil, AGV SRL.
Costurile se ridicã la 5300 euro, sumã
din care 2000 euro au fost asiguraþi deja
de cãtre asociaþia partenerã de la Berlin
(BTE) cu care GAL-ul este în relaþii
strânse. Pentru restul banilor se vor cãuta
sponsorizãri ºi donaþii, care trebuie sã fie
obþinute în termen scurt, pentru cã acest
proiect sã fie realizat. Toþi cei care doresc
sã acorde sprijin material (firme, persoane
fizice sau simplii locuitori ai Vãii
Hârtibaciului) sunt rugaþi sã sune la telefon
0742236557. Vã mulþumim.
ªtefan Vaida
Andra
(continuare din pagina 1)
Dupã spectacolul prezentat de concurenþi,
agniþenii au fost încântaþi de spectacolul oferit
de ansamblurile „Hârtibaciul” ºi „Cununa”.
Ioan Sârbu reuºeºte cu cele douã ansambluri
ºi cu tinerii soliºti vocali coordonaþi de Doina
Pãrãu, sã prezinte de fiecare datã un spectacol
deosebit care nu se repetã ºi de fiecare datã
cucereºte admiraþia celor prezenþi.
Dintre soliºtii vocali, s-au bucurat de un
succes deosebit micuþa Elisa Stoica, notatã cu
Elisa
40 de puncte la concursul „Vreau sã fiu vedetã”
de la Antena 1 ºi Petronela Sandu,
câºtigãtoarea unei ediþii în acelaºi concurs, care
a fãcut pe scena din Agnita un spectacol mai
frumos decât la televiziune, fiind aplaudatã ºi
pentru jocul de scenã alãturi de Ionuþ Precup.
De multe aplauze s-au bucurat ºi Andreea
Sebeºan, Vecerzan Alieana, Nistor
Diana, Bogdan Ioana, Grãdinar
Ana Maria, ºi Vasilescu
Constantin.
A doua zi la gala laureaþilor
sala Casei de Culturã s-a dovedit
prea micã pentru cei care au venit
sã-i aplaude pe câºtigãtori ºi sã
asiste la spectacolul oferit de
ansamblul Cindrelu-Junii Sibiu.
Înainte de a acorda premiile
Eugenia Florea a remarcat nu
numai nivelul înalt de pregãtire ºi
prezentare al concurenþilor ci ºi
buna organizare a festivalului de
care s-a ocupat Centrul Judeþean
pentru Conservarea ºi Promovarea
Culturii Tradiþionale Cindrelu-
Junii Sibiu, Primãria ºi Consiliul
Local Agnita dar mai ales Casa de
Cultur㠄Ilarion Cociºiu”
directorul Emil Þerbea care a oferit
cele mai bune condiþii de
desfãºurare acestui festival de
importanþã naþionalã, ai cãrui laureaþi din anii
precedenþi au confirmat aprecierea juriului
ajungând nume cunoscute în folclorul
românesc. A apreciat faptul cã aproape toate
cântecele prezentate, sunt culegeri personale
ale interpreþilor nefãcând parte din repertoriul
interpreþilor consacraþi.
Marele premiu al festivalului a plecat în
Bucovina, primit de Alexandru Brãdãþan un
flãcãu de 18 ani elev de liceu în Gura
Humorului. Premiul I l-a câºtigat Raluca Ristea
din Argeº, al II-lea Ramona Nemeº din Bihor
ºi al III-lea Andra Hordobeþ din Ilimbav.
Apatichioaie Ionuþ din Moldova a primit
ªtefan
menþiune, Medrea Paula din Mãrginime a primit
premiul acordat de Fundaþia Culturalã Thalia
iar pentru autenticitatea interpretãrii ºi al
costumului popular ªtefan Vaida din Alþâna,
aflat la primul concurs, a primit un premiu
special.
Prezent la gala laureaþilor Iosif Moldovan
vicepreºedintele Consiliului Judeþean a apreciat
calitatea festivalului din Agnita ºi i-a felicitat
pe organizatori.
Dupã ce laureaþii au mai încântat odatã
spectatorii, pe scenã au urcat
dansatori din ansamblul
profesionist Cindrelu-Junii Sibiu
ºi îndrãgiþii soliºtii Nelu Albu,
Viorica Telcean, Robert
Târnãvean, Alina Bâcã ºi Adi
Neamþu care a manipulat
spectatorii fãcând liniºte în salã
când tânguia o doinã, ori stârnind
aplauze cu ritmuri de joc. Cu
multe aplauze a fost primit ºi
Marcel Pãrãu unul din iniþiatorii
acestui festival ºi implicat la
fiecare ediþie în organizarea lui,
felicitat pentru aceasta de Eugenia
Florea..
Virtuoºii dansatori ai
ansamblului profesionist au fost permanent
aplaudaþi pentru suitele de jocuri reprezentând
Moldova, Bihorul, Maramureºul ºi mai ales la
final când au prezentat o suitã de pe Valea
Hârtibaciului, intrând în scenã cu Rara din Retiº
ºi încheind cu Bãtuta din Ilimbav.
La succesul festivalului a avut un rol
Petronela cu Ionuþ
deosebit orchestra ansamblului sibian dirijatã
de, Gabriel Popescu foarte atent sã le asigure
concurenþilor un acompaniament de calitate
ajutându-i sã-ºi punã în valoare calitãþile vocale.
ªi aceastã ediþie, prin valoarea
spectacolului realizat de interpreþi ºi de
ansamblurile din Agnita ºi Sibiu a confirmat
cã Festivalul „Cânt ºi Joc pe Hârtibaci” este de
valoare naþionalã. În culise am auzit cã
Doamnele Eugenia Florea ºi Silvia Macrea vor
ca ediþia a XV-a, din 2008 sã fie una jubiliarã.
Le mulþumim.
I Bârsan
° °
2007 GAZETA HÂRTIBACIULUI 5

ÎNTÂLNIREA LUI MARTIN BOTTESCH Cove`ul – sat sau ora`, la

CU PRIMARII LA AGNITA 650 de ani de la atestare?
(continuare din pagina 1)
Pentru proiectele care vizeazã mai multe
localitãþi este necesarã constituirea
asociaþiilor intercomunitare ºi realizarea lor
prin operatori unici. În acest sens
vicepreºedintele Moldovan a remarcat cã
Primãria din Agnita este „un motor” de
realizare a asociaþilor intercomunitare.
Spre deosebire de anul trecut
promisiunea de platã a proiectelor a fost mai
nuanþatã. Atunci preºedintele Bottesch a spus
„Daþi-mi proiecte ºi vã dau bani”, acum
vicepreºedintele Dicu a menþionat cã pentru
orice proiect se dau bani dacã este eligibil,
iar pentru aceasta el trebuie bine motivat din
punct de vedere tehnic ºi economic, aspectul
politic fiind exclus. Fiecare comunã trebuie
sã-ºi stabileascã prioritãþile conform propriei
strategii iar „portofoliul de proiecte sã nu fie
un portofoliul de dorinþe”.
Consilierul Olimpiu Achim de la
Primãria din Nocrich, solicitã fonduri pentru
grãdiniþã ºi pentru cumpãrarea ºcolii nr 2,
care a redevenit proprietatea Bisericii
Evanghelice ºi un microbuz ºcolar mai mare.
Aceeaºi problemã cu microbuzele prea mici
ºi prea uzate, sunt ºi la Alþâna. Bruiu, Bârghiº,
Brãdeni ºi mai ales la Iacobeni unde e necesar
un autobuz.
Pentru extinderea ºcolilor au cerut bani
ºi primarii din Bruiu ºi Iacobeni.
Dacã pentru construcþii ºi cumpãrare de
clãdiri, Cristine Manta Klemens inspector ªef
la Inspectoratul ªcolar a promis sprijin,
pentru modul cum sunt transportaþi elevii
navetiºti a fost mai rezervatã neangajându-
se cu promisiuni.
Probleme cu drumurile judeþene sunt
peste tot. La Bruiu, n-a fost finalizatã lucrarea
între ªomartin ºi Arpaºu de Jos ºi se
degradeazã ce s-a construit, iar podul de la
Precum se anunþa în numãrul precedent la
Coveº se pregãtea o mare aniversare!
ªi a fost o mare manifestare, fiindcã într-o
atmosferã relaxantã timp de douã zile coveºenii
au simþit cã oficialitãþile ºi toþi cei ce au dorit sã
fie aproape au fost în mijlocul lor ºi au sãrbãtorit
în pofida timpului ploios, lipsit de speranþã, ce
te-ndemna sã stai în pat, nu sã iei drumul Agnitei.
Nimic nu a fost mai plãcut decât sã vezi feþe
luminate, oameni care-ºi doresc oaspeþi pentru cã
ºtiu cã numai comunicând poþi sã-þi spui pãsul ºi
se pot rezolva problemele comunitare. Iar aceastã
sãrbãtoare s-a organizat cu coveºenii ºi pentru
ei. Nu este un secret cã primarul Agnitei – Radu
Marius Curceanu ºi Emil Þerbea – directorul
Casei de Cultur㠄Ilarion Cociºiu” sunt coveºeni
ei fiind ºi sufletul acþiunii alãturi de pãrintele
protopop Ioan Jurcã ºi pãrintele Mihai Naicu.
Pãrintele Naicu – greu încercat în acest an – a
þinut sã fie alãturi de enoriaºi ºi atât la seminarul
organizat cât ºi la manifestarea-spectacol din
cãminul satului, a dovedit cã este un vrednic stâlp
al comunitãþii coveºene. Am auzit cã la scurt timp
a fost mutat – nu departe – la catedrala din Agnita.
Îi urãm mult succes ºi sã nu uite de comunitatea
coveºeanã pe care a pãstorit-o timp de peste 17
ani. De altfel – fãrã sã greºim – pãrintele protopop
Ioan Jurca ºi pãrintele Mihai Naicu au scris pagini
de istorie localã în Coveº, mulþi dintre enoriaºi
crescând ºi devenind oameni de frunte ºi datoritã
educaþiei primite în vechea bisericã a satului.
Lucrarea monograficã al cãrei autor este pr. Mihai
Naicu - despre Biserica Adormirea Maicii
Domnului (1851-2001) - este o vrednicã ºi veºnicã
mãrturie a trecutului ºi prezentului în comunitatea
ortodoxã localã, ce va rãmâne, atunci când copiii
noºtri se vor întreba ºi vor încerca sã descopere
viaþa de altãdatã ºi istoria acestor locuri. Istorie
pe care permanent alþii doresc s-o rescrie.
La manifestarea de suflet a satului a fost
plece pe alte meleaguri aici fiind „raiul pe
pãmânt”!
Alãturi de aceºtia, primarul Agnitei ºi
pãrintele protopop au premiat ºi familiile ce au
împlinit 50 de ani de la cãsãtorie, o stabilitatea
puternic mãcinatã în zilele noastre de divorþuri ºi
care trebuie apreciatã cum se cuvine:
- Simion ºi Maria Târziu (77 ani ºi 75 de
ani)
- Traian ºi Livia Þerbea (81 ani ºi 71 de ani)
- Axente ºi Eugenia Bârsan (80 ºi 74 ani)
- Ioan ºi Maria ªovãilã (76 ºi 68 de ani)
- Ioan ºi Liliana Pãcurar (74 ºi 70 de ani)
- Costicã ºi Violeta Pãcurar (79 ºi 70 de ani)
- Gheorghe ºi Lucreþia Cioca (83 ºi 81 ani)
- Ioan ºi Eugenia Vecerzan (77 ºi 74 ani)
Le urãm ºi noi o frumoasã ºi cât mai lungã
cãsãtorie ºi bãtrâneþi liniºtite ºi fericite, lipsite de
doftori ºi pline de nepoþi ! Ce poate fi mai
emoþionant decât aceºti « tineri » bãtrâni cu
lacrimile pe obraji ce au simþit o adevãratã fericire
auzindu-ºi numele în sala cãminului cultural!
Pentru ei toþi, gestul simplu ºi plin de recunoºtinþã
fãcut de autoritãþi a însemnat o clipã de eternitate
ºi nemurire pe care puþini o pot trãi ! Gândul te
duce la toþi cei ce pãrãsesc meleagurile natale ºi-
ºi cautã norocul în « pustiu », prin Occident.

Din partea prefecturii fiecare intrare în ªomartin e spãlat de ape ºi necesitã

reprezentant a primit instrucþiuni scrise
pentru comunicare prin Email, fiind cel mai
eficient ºi mai ieftin mod de comunicare la
ora actualã.
ªeful Centrului local de la Agenþia de
Plãþi ºi Intervenþii pentru Agriculturã Ilie
Giupanã, a menþionat buna colaborare cu
primãriile ºi cu fermierii din zonã.
De la Direcþia de Sãnãtate a Animalelor,
Dr. Radu a vorbit despre necesitatea
actualizãrii bazei de date, despre ecarisarea
teritoriului, despre camerele de stocare a
cadavrelor pânã la preluarea de cãtre Protan
dar nu a putut spune, când vor fi plãtiþi caii
cu anemie infecþioasã, explicând cã e
problema ministrului agriculturii. În cazul în
care proprietarii nu vor fi despãgubiþi, aºa
cum li s-a promis, viitoarele acþiuni de
eradicare a anemiei infecþioase vor fi sortite
eºecului.
Reprezentantul Ministerului Mediului
comunicã faptul cã prin Hot. Guvernului
1284 din 24 oct. 2007, Podiºul Hârtibaciului
devine arie de protecþie specialã
avifaunisticã, parte integratã a reþelei
ecologice europene Natura 2000 în România.
De acest lucru trebuie sã þinã cont
administraþiile locale, pentru toate planurile,
programele ºi proiectele ce urmeazã sã se
desfãºoare în aceastã zonã. De menþionat cã
dupã Delta Dunãrii, Podiºul Hârtibaciului
este cea mai întinsã zonã din România,
devenitã arie de protecþie specialã.
Cyan Magenta Yellow Black
consolidare. La Brãdeni traficul greu a distrus
drumul dintre Retiº ºi Bãrcut devenit
inpracticabil. Acelaºi lucru la Chirpãr cu
drumul spre Ilimbav, folosit de autobuzul cu
navetiºtii ce lucreazã în Sibiu. Drumul de la
Vecerd la Mihãileni, foarte puþin cãlcat de
autoritãþile judeþene, s-a îngustat foarte mult
din cauza vegetaþiei. Pe drumul de la
Merghindeal la Voila, în zona judeþului
Braºov, dar folosit mai mult de cei din jud.
Sibiu sunt porþiuni pe care gropile sunt mai
dese decât asfaltul. Primarul din Bârghiº cere
sã fie sincronizate lucrãrile la DJ 106 cu cele invitat tot satul! Oficialitãþile locale au þinut sã Pustiu gãsesc atât unde ajung (nimeni nu-i ajutã
ofere premii simbolice urmãtorilor: ºi nu-i înþelege) cât ºi în sufletul lor – lipsiþi de
de canalizare pentru care licitaþia pentru - celor mai vârstnici oameni din sat, oameni mediul familial ºi de vecinãtatea românului hâtru
executant va fi finalizatã pânã în decembrie. care au vãzut ºi au trãit multe ºi care s-au bucurat dar ospitalier!
Pentru obþinere de fonduri în vederea cã cineva ºi-a adus aminte de ei: Iar aici acasã cei ce rãmân fac planuri ºi
implementãrii proiectelor privind colectarea - Þerbea Paraschiva – de 87 de ani cea mi strategii de reînviere a localitãþilor. Numai
ºi sortarea deºeurilor ºi reabilitãrii liniei vârstnicã femeie din satul Coveº primarul Agnitei ºtie la câte uºi a bãtut, câþi
ferate înguste primarul din Agnita Radu - Bârsan Alexandru – 85 ani cel mai vârstnic oameni a întâlnit (veniþi cu tolba de propuneri de
Curcean va iniþia realizarea a douã Asociaþii bãrbat ºi veteran de rãzboi proiecte ºi idei) ºi câte proiecte au obþinut
de Dezvoltare Intercomunitarã (ADI). - Cioca Traian – 84 de ani – veteran de rãzboi finanþãri !
Discuþiile dintre mai marii judeþului ºi toþi locuitori ai Coveºului, hotãrâþi sã nu (continuare in pagina 8)
cei ai localitãþilor din zona Agnita au fost
deschise, neprotocolare, fãrã promisiuni cu
iz electoral.
Dincolo de problemele curente, drumuri,
podeþe, reparaþii la ºcoli ºi grãdiniþe etc, edilii
fiecãrei comune trebuie sã stabileascã o
strategie de dezvoltare pe baza cãreia sã
poatã ordona prioritãþile ºi elabora proiecte
care sã atragã fonduri europene, fãrã de care
nu se poate vorbii de perspectivele
dezvoltãrii. Pentru proiectele de interes

La propunerile, sugestiile ºi sarcinile comun ce vizeazã mai multe localitãþi sunt

comunicate, primarii au venit cu problemele
lor pentru care sunt necesari bani.
Primarii din Merghindeal ºi Bruiu au
înaintat proiectele privind canalizarea conf.
Ord. 7 dar nu au primit bani pentru execuþie.
Daniela Paul din partea prefecturii Sibiu,
explicã faptul cã celor douã primãrii le-au
fost acordate numai 60 de puncte ºi vor primii
banii mai târziu, fãrã a le spune pe ce criterii
s-au fãcut punctajele.
necesare asocieri intercomunitare. Aceste
proiecte sunt cele mai agreate de UE , care
acordã sume importante pentru dezvoltare
comunitarã ºi intercomunitarã. Cei care ºtiu
ce vor ºi îndrãznesc sã se înhame la lucrãri
mari, de interes comun vor câºtiga, cei care
aºteaptã sã le pice câte ceva, pe bazã de relaþii
ºi promisiuni cu care sã-i pãcãleascã pe
alegãtori, vor pierde.
I. Bârsan

° °
6 GAZETA HÂRTIBACIULUI 2007
CRE~TEREA BIVOLI|ELOR – O ~ANS{
PENTRU AGRICULTURA HÂRTIB{CEAN{
- în organizare un seminar  despre „Creºterea bivoliþelor
ºi caprelor” de Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu
Navigând pe internet am descoperit:
„STUDIU DE PROIECT PRIVIND
INFIINTAREA UNEI FERME DE BIVOLITE
PENTRU LAPTE” Director de proiect, Sef
lucrari dr. ing. Livia Vidu
Având în vedere dorinþa multor agricultori
ºi crescãtori de animale de a creºte bivoliþe am
considerat oportun sã publicãm acest material,
gândindu-ne cã deþine informaþii de certã valoare
ºtiinþificã ºi poate veni în ajutorul tuturor
localnicilor, ca argument la un asemenea demers!
Citãm din lucrare:
„Din timpuri strãvechi creºterea bivolilor
(bubalinelor) a constituit o preocupare deosebitã
pentru om, mãrturie fiind numeroasele legende,
credinþe ºi ritualuri.
Bubalinele furnizeazã produse alimentare
valoroase, materii prime pentru diferite ramuri ale
industriei, iar în zonele greu accesibile poate fi
folosit la tracþiune.
Laptele de bivoliþã poate fi folosit pentru
fabricarea unor sortimente de brânzeturi cu
valoare organolepticã deosebitã (Mozzarella,
Vlãdeasa), pentru prepararea de iaurt ºi friºcã,
mult apreciatã în laboratoarele cofetãriilor. Laptele
se poate utiliza în amestec cu laptele de vacã,
obþinându-se telemeaua mixtã. Valoarea nutritivã
deosebitã a laptelui de bivoliþã este datã de
compoziþia chimicã a acestuia (81,5% apã, 7,9%
grãsime, 4,8% lactozã, 4,8% proteinã).
În ceea ce priveºte carnea de bivol, aceasta
are semnificaþie mai micã, având în vedere cã în
general, se sacrificã animalele bãtrâne ºi bolnave.
Acolo unde tineretul de bivol este supus îngrãºãrii
intensive, carnea prezintã însuºiri organoleptice
apropiate de a celei de la taurine (68% apã, 20%
proteinã, 11% lipide, 1% sãruri minerale).
Pielea bivolilor prezintã însuºiri mai slabe
decât cea de bovine (uniformitate scãzutã,
porozitate mare), însã constituie aproximativ
11,5% din materia primã utilizatã în industria de
prelucrare datoritã grosimii mari ºi a efectivelor
destul de numeroase. Organele interne, glandele,
sângele sunt utilizate în industria farmaceuticã.
În þãrile cu mecanizare redusã, bivolul este
utilizat la tracþiune, forþa dezvoltatã de aceºtia
fiind cu 20-30% mai mare decât a taurinelor
propriu-zise. În general, un bivol de povarã poate
dezvolta un efort de tracþiune în care greutatea
cãratã poate atinge 10 – 14% din greutatea sa
corporalã, la o vitezã de 2,5 - 4 km/orã.
Cãile de sporire a eficienþei producþiei
bubalinelor în þara noastrã, pot fi considerate
urmãtoarele: creºterea numericã a efectivului;
îmbunãtãþirea materialului biologic;
dimensionarea optimã a unitãþilor de producþie;
creºterea productivitãþii muncii prin introducerea
în exploatarea bivolilor a unor tehnologii
moderne; prevenirea ºi combaterea bolilor.
OBIECTIVELE GENERALE ALE
PROIECTULUI
Obiectivele de baza ale proiectului s-au axat
pe promovarea speciei bubaline, pe extinderea
efectivelor si cunoasterea posibilitatilor de
crestere a acestei specii in directia productiei de
lapte.
      Cercetarile efectuate pe parcursul a doi
ani experimentali au vizat urmatoarele:
o studiu asupra conditiilor actuale de
crestere a bivolitelor pentru lapte, in ferme si
gospodarii din tara noastra;
o studiul corelatiilor dintre sistemul de
crestere existent in ferme si gospodarii si
performantele productive ale bivolitelor de lapte;
o stabilirea elementelor tehnologice privind
proiectarea fermei de bivolite pentru lapte;
o proiectarea propriu-zisa a fermei de
bivolite.
Activitatile desfasurate in concordanta cu
planul proiectului au fost urmatoarele:
o documentarea bibliografica si compararea
situatiilor existente in teren cu literatura de
specialitate;
o deplasarea in localitatile cu efective
insemante de bivolite;
o culegerea si interpretarea datelor de
productie;
o studierea legislatiei in vogoare armonizata
cu cea a UE;
o proiectarea necesarului de material
biologic;
o perspective de dezvoltare.
Situaþia efectivelor de bubaline
În þara noastrã creºterea bubalinelor a devenit
o îndeletnicire curentã în anumite regiuni din
secolele IV-V. Primele informaþii scrise privind
creºterea bivolilor s-au gãsit în localitatea
Porumbaru de Jos ºi se refereau la bivolii din
þinutul Fãgãraºului, iar primul nucleu de selecþie
s-a format la ªercaia (1870-1879).
În prezent, în România bivolii se cresc în
trei mari centre, care corespund din punct de
vedere geoclimatic necesitãþilor acestora.
Cel mai însemnat centru de creºtere a
bubalinelor în þara noastrã este Transilvania-Vãile
Oltului, Mureºului, Someºului, Criºului, unde se
concentreazã peste 94% din efectivul total de
bubaline al þãrii. În acesastã zonã se creºte un
bivol cu lungimea trunchiului mai redusã, cu
aptitudini bune pentru tracþiune, lapte ºi carne.
Al doilea centru de creºtere este Câmpia
Dunãrii, în judeþele Olt, Dolj, Teleorman, Giurgiu,
Ilfov, Brãila, unde se creºte un bivol cu dezvoltare
corporalã mai redusã, dar cu aptitudini mai bune
pentru producþia de lapte.
Al treilea centru de creºtere este Dobrogea,
cu judeþele Tulcea ºi Constanþa. Bivolii crescuþi
în aceste zone au un efectiv redus, iar din punct
de vedere fenotipic se aseamãnã cu cei din
Câmpia Dunãrii.
În anul 1882 inspectorul Graf Arthur de la
Motte a identificat în zona Fãgãraºului, în
localitatea Sâmbãta 103 bivoliþe, 3 masculi pentru
reproducþie ºi 200 capete tineret (105 femele ºi
95 masculi). Printre indicatorii de reproducþie
analizaþi ºi prezentaþi în materialul documentar
se regãsesc- vârsta la prima fãtare, care a
înregistrat la efectivul studiat o valoare medie de
3 ani ºi natalitatea, care s-a situat la nivelul de
96-98%.
Statistica efectuatã în anul 1911 în Ardeal ºi
Banat a indicat existenþa  2.401.654 boi ºi bivoli.
Dupã încheierea primului Rãzboi Mondial,
statisticile efectuate în România, în perioada
1919-1927 au evidenþiat fluctuaþii ale efectivelor
de bivoli, dar în general tendinþa a fost crescãtoare.
Dupã 1927 efectivul de bivoli a scãzut cu
aproximativ 8% în anul 1930, când s-au
înregistratla 177 008 capete, iar la sfârºitul celui
de-al doilea Rãzboi Mondial se revine la efectivul
existent în 1920, respectiv numãrul de bivoli
crescuþi fiind de 146629 capete. Dupã aceastã
perioada efectivul a avut o creºtere semnificativã
pânã în deceniul opt al secolului trecut, dupã care
s-a înregistrat o reducere, ca urmare a
transformãrilor produse în anii ’90.
În deceniul zece al secolului trecut, efectivul
mediu de bivoli existent în România a fost de 180
mii capete, repartizat astfel: cel mai mare efectiv
în judeþele Sãlaj (19,4%), urmat de Cluj (18,3%)
ºi Maramureº (12,5%). Efectivul matcã a avut o
pondere mare la nivel naþional (57,5%), în special
în judeþele Sibiu (68%) ºi Maramureº (63%). În
aceastã perioada ºi populaþia activã de bubaline a
înregistrat proporþia cea mai însemnatã.
În anul 2000 procesul de reducere a
efectivului de bivoli a continuat, valoarea
înregistratã la nivelul întregii þãri fiind de 83 512
capete.
Conform ultimelor date statistice furnizate de
recensãmântul animalelor din anul 2003, în
România existã în prezent un efectiv de 62 100
capete bivoli. Cele mai mari efective se
înregistreazã în judeþele urmãtoare:
o Sãlaj, cu 14 300 bivoli (23% din total);
o Cluj, cu 10 000 bivoli (16% din total);
o Maramureº, cu 6 500 bivoli (10,5% din
total);
o Bihor, cu 5 600 bivoli (9% din total);
o Braºov, cu 5 400 bivoli (8,7% din total);
o Satu Mare, cu 4 400 bivoli (7% din total);
o Restul judeþelor (Sibiu, Bistriþa Nãsãud,
Olt, Dolj, Teleorman, Giurgiu etc.), cu 15 900 bi-
voli (25,8% din total);  luni.
În ceea ce priveºte efectivul de bivoli aflaþi
în control oficial de producþie, conform datelor
furnizate de A.N.A.R.Z., în perioada 1992-2001,
s-a înregistrat un declin constant.  Atât longevitatea biologicã, cât ºi cea productivã
RASA DE BUBALINE ROMÂNEASCÃ a
fost omologatã în anul 1987, când s-au îndeplinit
toate condiþiile de omologare, respectiv efectiv
suficient de mare, izolare reproductivã ºi adaptare
la condiþiile specifice de la noi din þarã. În ceea ce
priveºte efectivul de bivoli, acesta a înregistrat
numeroase fluctuaþii de la 170 mii capete în 1925
la 180 mii capete în anul 1970, a atins numãrul
maxim de 228 mii în 1987, iar în prezent a scãzut
la 83 512 capete.  Longevitatea reproductivã sau durata de
Precocitatea ºi longevitatea
biologicã în producþia de lapte la
bivoliþe  de exploatare, respectiv vârsta pânã la care
Precocitatea reprezintã capacitatea de a
realiza la o vârstã mai tânãrã, decât cea obiºnuitã,
a dezvoltarii corporale normale ca si insusirea de
realizare cat mai timpuriu, ºi la nivel normal a
unor funcþii esenþiale pentru exploatarea bovinelor,
cum sunt funcþia de reproducþie ºi cea lactogenã
.Aceastã însuºire presupune dezvoltarea
indivizilor în condiþii corespunzãtoare de hrãnire
ºi întreþinere ºi comportã trei forme:
- p r e c o c i t a t e a   s o m a t i c ã  presupune
o dezvoltare rapidã, cu un spor mare de creºtere
zilnicã. Aceastã însuºire este un caracter de rasã
la bovinele specializate pentru carne ºi mixte, dar
în acelaºi timp este deosebit de favorabilã ºi pentru
rasele de lapte prin posibilitatea realizãrii unor
funcþii fiziologice la o vârstã timpurie;
- p r e c o c i t a t e a  d e  r e p r o d u c þ i e 
se caracterizeazã prin posibilitatea folosirii  la
reproducþie a animalelor, în condiþii ºi cu rezultate
normale la o vârstã mai tânãrã, în sensul fãtãrii
eutocice, a unor produºi normal dezvoltaþi ºi
viguroºi încã de la prima fãtare;
- p r e c o c i t a t e a  l a c t i f e r ã  se
caracterizeazã prin capacitatea de a da producþii
mari de lapte încã din primele douã lactaþii, cu
realizarea la prima lactaþie a 80% ºi chiar mai mult
din producþia maximã ºi cu realizarea cât mai
timpurie (la lactaþia a 3-a, a 4-a ) a producþiei
maxime pe lactaþie, în condiþii normale ºi la un
nivel ridicat .
Vârsta la prima fãtare este un indicator
sintetic cu influenþã economicã mare, care
determinã intervalul de generaþie mamã-fiu ºi
mamã-fiicã, cu inplicaþii asupra progresului
genetic.
Toþi autorii care au studiat aceastã însuºire,
sunt unanim de acord cã vârsta primei fãtãri este
influenþatã de numeroºi factori, dintre care
condiþiile tehnologice de creºtere a tineretului
femel de înlocuire ºi structura geneticã a acestuia
sunt mai importante.
La populaþia activã de bubaline din þara
noastrã, vârsta primei fãtãri, în funcþie de generaþie
înregistreazã valori cuprinse între 39 luni ºi 46
luni, valori relativ mari care indicã un grad mare
de tardivitate.
În studiul efectuat de Velea C. ºi col. (2001)
asupra populaþiei de bubaline din centrul ºi nord-
vestul þãrii se remarcã o valoare mai scãzutã a
vârstei la prima fãtare (38,09 luni), comparativ
cu populaþia activã a rasei la nivel naþional.
La efectivul de bubaline din Germania, care
în mare parte provine din România vârsta primei
fãtãri a scãzut considerabil, valoarea medie fiind
de 37,2 luni, cu valori cuprinse între 27 luni ºi 65
Longevitatea productivã. L o n g e v i t a t e
a  la animale comportã douã aspecte, ºi anume:
longevitatea biologicã ºi longevitatea productivã.
sunt influenþate de factori cum sunt: gradul de
ameliorare, direcþia de exploatare, tehnologia
aplicatã, starea de sãnãtate.
Longevitatea biologicã poate fi definitã ca
timpul scurs de la naºtere ºi pânã în momentul
iesirii din efectiv, ca urmare a unor cauze naturale.
În mod normal durata vieþii la bovine este de 15-
18 ani, fiind influenþatã de factori fiziologici ºi
factori de mediu.
exploatare reprezintã intervalul dintre prima fãtare
ºi încheierea ultimei lactaþii. Aceasta se exprimã
în numãr de lactaþii sau ani de exploatare. Durata
exploatarea bivoliþelor este rentabilã, este
determinatã de baza ereditarã, de condiþiile de
exploatare. Longevitatea productivã mare se
materializeazã prin producþii ridicate de lapte pe
durata vieþii si printr-un numãr mare de viþei, ceea
ce duce la creºterea eficienþei economice.
Din punct de vedere economic, se urmãreºte
ca bivoliþele sã atingã nivelul maxim productiv
la o vârstã cât mai tânãrã, sã se menþinã producþia
constantã o perioadã cât mai lungã, iar la prima
lactaþie sã se obþinã o producþie de lapte cât mai
apropiatã de nivelul maxim.
Cercetãrile întreprinse asupra efectivului de
bivoliþe aflate în COPL în perioada 1991-2001
au evidenþiat longevitãþi biologice ºi productive
deosebite ale bivoliþelor din þara noastrã.
(continuare în numãrul viitor)
2007 GAZETA HÂRTIBACIULUI
Din volumul „Flori alese de pe Hârtibaci”
de prof. Mircea Dr[gan - Noi`te\eanu
NUNTA DIN SÃSÃUªI
“În peþîte” se considerã ca o tomnealã
(logodnã), cãci dupã cel mult o lunã, urma nunta.
A doua zi “se bãgau în drot”, adicã plecau sã-ºi
facã actele de cãsãtorie la primãrie, unde actul de
cãsãtorie se afiºa în plasa de “sârmã”.
Pe atunci nu se fãceau analize medicale, se
mergea direct la primãrie. Era avertizat ºi popa,
care anunþã în bisericã trei duminici înaintea
nunþii.
CHEMAREA LA NUNTÃ
Un vecin desemnat mergea în sâmbãta
nunþii. Cel mai adesea strigau de la poartã. Nu
era “omenit”de cei invitaþi, ci de familia mirelui.
SÂMBÃTA NUNÞII
Se pregãtea ciorbã de morcovi ºi varzã cu
carne. Tineretul petrecea la nun: beuturã ºi joc,
fãrã mâncare. Mireasa se gãtea cu coif (dar fãrã
cununã) ºi mergea prin sat pe la neamuri
DUMINICÃ
GÃTIREA MIRESII
Mireasa se gãtea cu coif: o cãiþã cu mulþi bani
pe ceafã(conci), apoi pe conci-o cununã împodobitã
cu flori de hârtie ºi pene de pãun. Cununa era
acoperitã cu un giolgi care se continua pe spate.
Alt giolgi era în faþã. Giolgiul era cu pui.
Nunele ºi încã douã prietene sau veriºoare,
împreunã cu jumãtate din muzicã, veneau la
mireasã, o luau ºi mergeau la bisericã. La fel
procedau naºii cu mirele. ªi mirele, ºi mireasa
aveau o nãframã neagrã cu ciucuri pe care o
prindeau de un colþ, iar nunul ºi nuna de celãlalt.
Aºa mergeau la bisericã. În timpul cununiei,
muzica cânta ºi tineretul juca(în uliþã sau într-o
curte). La ieºire le þineau uºa bisericii ºi naºul
trebuia sã plãteascã un litru de rachiu. Când nunta
pleca în alt sat, se fãceau “portiþe”: era întins un
lanþ fãrã covoare. Naºul plãtea iar un litru de
rachiu.
De la bisericã, nunele, mireasa ºi câþiva
invitaþi (prieteni, vecini, rude) mergeau la mireasã
ºi ospãtau: rachiu ºi supã sau ciorbã. La fel se
întâmplã la mire. Dupã aceea, nuna mare ºi nuna
mic㠓cu ciuru” (era chiar un ciur, doar mai recent
se iau desagi) mergeau acasã. La fel – nãnaºii.
Între timp cãlãraºii aºteptau la nãnaºul mare.
Cãlãraºii erau feciori îmbrãcaþi româneºte, cu
hainã de pãnurã pe umeri ºi nãfrãmi cusute pe
Coveºeni în prag de sãrbãtoare (1988)
@N LUNA DECEMBRIE
ESTE ZIUA LOR
Dengel Regina Alþâna
Prescurea Elvira Merghindeal
Sonea Maria Retiº
Bârsan Livia Retiº
Sân Octavian Merghindeal
Bucholtzer Maria
Lascu Emilia
Merghindeal
Dealu Frumos
Chiru Maria Dealu Frumos
Bucholtzer Sofia Merghindeal
Þânþ Maria Retiº
Suciu Partenie Dealu Frumos
Vulcu Maria Merghindeal
Noi lePortul popular
dorim multã sãsesc
sãnãtate, pe valea
bãtrâneþe Hârtibaciului
liniºtitã ºi dragoste din partea urmaºilor.
ea. Caii erau împodobiþicu þoale frumoase de lânã:
întâi unul alb, apoi þoale de lânã sau covoare, apoi
ºeaua. Cãpitanul se împodobea cu flori de hârtie
ºi clopote mari. La nãnaº se-mpodobea carul ºi,
cu cãlãraºii înainte, mergeau la mire. Nunul
mergea pe jos, cu un bãþ în mânã ºi avea grijã ca
nu cumva sã se fure vreun cui de la car.
La mire se spunea colacul, apoi urma
cântecul mirelui. Nu se ospãta ºi plecau la mireasã,
nunul tot pe jos. Mirele era ºi el cãlãraº. Ca semn
distinctiv, avea perna cu feþe româneºti. Colacul
(prin care se cerea mirele) era spus de vornic (unul
din cãlãraºi).
La mireasã se spune colacul miresii. Se jucau
câteva jocuri, apoi cineva striga: ”Oamenii
nunului în casã, ai socrului mic în casã, ºi ai
socrului mare-pe unde-or putea!” Se intra în casã
ºi se ospãtau cu ciorbã de morcovi (cu lingura de
lemn!) ºi varzã acrã . Rachiul se bea din glajã,
care umbla din mânã în mânã. Tineretul juca afarã.
Dupã ce ospãtau, cei din casã ieºeau ºi intra
tineretul sã ospãteze. Stegarul cerea un blid ºi toþi
tinerii puneau 1 sau 2 lei. Chema nunul ºi cumpãra
blidul, mai luând bani ºi din blid! Banii din blid
îi dãdeau tinerilor, iar blidul îl arunca în grindã
de-l spãrgea.
La mireasã se pregãtea încã un car cu zestrea
miresii. Fetele cântau cântecul miresii, se lua
rãmas bun. Nuna o suia în car pe mireasã, apoi
urca ºi ea. Cãlãraºii ocoleau carul de trei ori ºi
ea-i stropea cu apã din ºuºtar. De trei ori stropea
cãlãraºii cu mãtãhuzul, iar a treia oarã-mirele.
Vornicul cu colacul spunea colacul. Mireasa le
dãdea cãlãraºilor câte un colac pe care îl legau la
ºold. Un cãlãraº arunca colacul înfipt într-o þãpuºã
de lemn peste car ºi lumea îl lua.
Un vãr al mirelui era “cu gluga”, o traistã
mare, albã, de lânã cu curea dupã gât.
Soacra micã era chematã afarã ºi mirele îi
punea o pereche de opinci pe umãr. Ea protesta:
”Numa’ pentru-atâta m-aþi chemat?” Atunci mirele
îi punea papucii, care de fapt erau cumpãraþi de
mire pentru mireasã. Soacra micã îi lega colacul
mirelui,iar el îi rupea copca la ie.
Se pleca la mire: întâi cãlãraºii, apoi carul
miresii cu nuna ºi mireasa, cel cu steagul ºi una-
douã fete sau surori, care strigau pe drum. Urma
cãruþa cu tinerii, apoi cãruþa cu zestrea: o ladã cu
hainele mãrunte,apoi pe ladã-straiul (azi-
la 1 dec 81 de ani
la 5 dec 85 de ani
la 9 dec 88 de ani
la 9 dec 81 de ani
la 12 dec 83 de ani
la 17 dec
la 18 dec
83 de ani
88 de ani
la 19 dec 86 de ani
la 22 dec 86 de ani
la 25 dec 84 de ani
la 30 dec 83 de ani
la 31 dec 88 de ani
plapuma), toate de lânã ºi pânzã alternativ, apoi
perne, feþe de masã, desagi, traistã… mireasa ºi peste cãlãraºi. Ea punea un scaun, ca
Restul nuntaºilor mergea pe jos, dupã cãruþe.
Se ocolea satul sã vadã toatã lumea ºi se striga. In
curte, înainte de plecare, se mai cânta o datã
cântecul miresii.
Când ajungeau la mire, mireasa rãmânea
singurã în car. Nuna îi dãdea mãtãhuzul (un bãþ
cu un ciucur la capãt) ºi ea îl arunca peste casã.
Cine punea mâna primul pe mãtãhuz, primea de
la nun 1 litru de rachiu.
Cineva striga:
Ieºi afarã, soacrã mare,
Cã-þi aducem norã tare,
Sã-þi ajute la ciubãr,
ª-apoi sã vã luaþi de pãr!
ªi sã-þi ajute pe trepte,
ª-apoi sã vã luaþi de plete!
Ieºi afarã, soacrã mare,
ªi te uitã-n sus ºi-n jos;
Mai tare spre rãsãrit,
Cã vine-un car’podoghit.
ªi-n mijlocu’ carului
Este-o curea þintuitã;
Da nu-i curea þintuitã,
Cã-i noru-ta-mpodoghitã!
Ieºi afarã, soacrã mare!
De þ-a hi voia deplin,
Sã ieºi c-o litrã de vin;
Iar de þ-a hi cam aºa,
Sã ieºi numa’ cu felea.
Soacrã mare, ce-ai fãcut
De casa þi o-ai vândut?
Þi o-ai vândut noru-ta,
Sã facã ce vrea cu ea.
Sã puie cheia la berte,
Tu sã plângi pe sub pãrete.
POVE~TI FILOZOFICE
FORMA ZAPEZII
Srulek, care este în Polonia echivalentul
lui Nastratin din poveºtile orientale, s-a
apropiat într-o zi de un orb ºi s-a aºezat alãturi
de el.
Orbul l-a întrebat:
- Spune-mi, Srulek, cum aratã zãpada?
- Albã, a rãspuns Srulek.
- Înþeleg a rãspuns orbul
Pe urmã l-a întrebat:
- Ce înseamnã albã?
- Albã, a rãspuns Srulek, înseamnã aºa
ca laptele.
- Înþeleg, a rãspuns din nou orbul.
Apoi l-a întrebat iar:
- Dar laptele cum e?
- Laptele , a rãspuns Stulek, e aºa ca
pãsãrile acelea de apã, ºtii tu lebedele...
- Înþeleg, a spus orbul.
Dupã care l-a întrebat din nou pe Srulek:
- Spune-mi, Srulek, cum aratã o lebãdã?
- Ei bine, este o pasãre mare, cu aripi
mari, cu un gât lung ºi arcuit ºi cu un cioc
aºa...
Strulek ºi-a întins braþul ºi ºi-a îndoit
încheietura precum gâtul unei lebede. Orbul
a întins mâna ºi a pipãit braþul ºi mâna lui
Srulek, încet cu grijã, apoi a spus zâmbind:
- Acum înþeleg, în sfârºit, cum aratã
zãpada.
B{CANUL
ÎNDRÃGOSTIT
Rumi istoriseºte cã un bãcan era grozav
de îndrãgostit de o femeie ºi-i trimitea vorbe
dulci prin mijlocirea unei slujnice.
I-a spus aºadar, slujnicei :,,Mã cheamã
cutare ºi cutare, arãt aºa ºi pe dincolo, mi-
am pierdut capul, inima mi-a fost furatã de o
stea fãrã pereche, noaptea nu mai am somn,
7
Soacra mare arunca cu grâu peste carul cu
mireasa sã se poatã da jos ºi amândouã apucau de
un colþ al unei nãfrãmi (aduse de soacrã). Intrau
în casã, unde pe masã era o pâine, o sticlã cu rachiu
ºi douã pahare. Soacra mare punea în pahare ºi
ciocnea cu mireasa, dar numai dupã ce ocoleau
de trei ori masa. De trei ori ocoleau masa, beau,
iar mireasa spunea: ”Sã trãieºti, mumo, sã hii
sãnãtoasã!”
Cineva striga: “Ai nunului în casã, ai socrului
mare în casã ºi ai socrului mic-pe unde-or putea!”
Soacra micã (în ziua nunþii socrul mic nu se
miºcã din curtea lui) avea în mânã un blid cu
grâu, acoperit cu o faþã de masã frumoasã ºi
spunea: ”Se cinsteºte casa ºi masa ºi oamenii cei
de omenie”. Blidul era dat nunului, care-l punea
deoparte. Apoi soacra micã îi dãdea mirelui douã
cãmãºi spunând: “La ginerele care mi l-o dãruit
în ziua de azi, îi dau douã cãmãºi”. O cãmaºã o
dãdea socrului mare: “ La cuscru’ care mi l-o dat
Dumnezeu, altã cãmaºã”. O ie era datã soacrei
mari. Fraþii ºi surorile mirelui primesc câte un
ºtergar.
CINSTEA MIRELUI
Numai oamenii mirelui cinsteau. Nãnaºa
dãdea miresii o vãlitoare încãrcatã cu ace, iar
nunul-o holdã sã ºi-o secere. Pãrinþii dãdeau boi
ori bivoli, nuntaºii ceilalþi: un ºtergar, un blid cu
grâu ºi douã linguri, o ferdelã de bucate, o claie
de grâu…Apoi ospãtau. La mire tineretul nu intra
în casã, ci stãtea prin ºurã, prin ºop, pe unde putea.
Dupã ce se termina jocul, stegarul dãdea
steagul nunii sã-l grijascã. În jurul orei 20-21, se
termina. Nunul mergea acasã ºi chema la el mirii,
pãrinþii lor, fraþi, surori, rude de-ale lui de-aproape
ºi petreceau toatã noaptea.
Stãnuleþ Ana(a lu’ ªtefan), 74 de ani,
Limpede Maria (a lu’ Ionu Dobrii), 63 de ani,
Sãsãuºi, 19 iulie 1984
(continuare în numãrul viitor)
ziua nu mai mãnânc, sufãr peste poate din
pricina acestor lovituri nemiloase, asearã mã
gândeam la cutare lucru, alaltãieri searã la
cutare lucru”:
ªi tot aºa.
Slujnica l-a ascultat, apoi s-a dus la
stãpânã-sa ºi i-a zis:
- Bãcanul îþi dã bineþe. vrea sã se culce
cu tine.
- A spus-o aºa, de-a dreptul? a întrebat
femeia.
- Nu, a înºirat o grãmadã de lucruri. Dar
pânã la urmã, despre asta e vorba.
JUDECATA LUI
DUMNEZEU
Undeva departe, în India, doi þãrani se
iau la harþã. Merele dintr-un pom care este al
unuia dintre ei au cãzut pe pãmântul celuilalt.
aºa cum se întâmplã de veacuri la þarã, fiecare
spune cã merele sunt de drept ale lui.
Trece un brahman, despre care se spune
cã este un sfânt. Cei doi þãrani îl roagã sã
facã dreptate.
Brahmanul îi întreabã:
- Vreþi ca împãrþeala sã se facã dupã
judecata omeneascã ori dupã judecata lui
Dumnezeu?
Þãranii au rãspuns într-un glas:
- Dupã judecata lui Dumnezeu.
- ªi n-o sã aveþi nimic de spus?
- Nimic.
Atunci brahmanul adunã merele, face o
grãmadã mai mare într-o parte, iar de partea
cealaltã lasã un singur mãr. Dupã care dã
grãmada unuia dintre þãrani ºi mãrul celuilalt.
Apoi îºi vede de drum, fãrã sã scoatã o
vorbã.
Din volumul
“CERCUL MINCINOªILOR”
de Jean-Claude Carriere
° °
8
GAZETA HÂRTIBACIULUI
FIRMA AUTORIZATÃ ISCIR PENTRU
MONTARE/INSTALARE
CENTRALE TERMICE PE LEMNE
ªI COMBUSTIBIL GAZOS
AGNITA STR. 1 DECEMBRIE NR. 30
TEL./FAX: 0269-513396
TEL. MOBIL: 0788-601031
OFERIM O GAMÃ VARIATÃ DE
PRODUSE
ELECTRONICE ªI ELECTROCASNICE
LA PREÞURI ATRACTIVE
POSIBILITATE DE PLATÃ ªI ÎN RATE
S.C. MODEST IMPEX SRL Cove`ul – sat sau ora`, la
650 de ani de la atestare?
(continuare in pagina 8)
Cu toþii am vãzut prima realizare :
ºcoala din Coveº – locul unde copii de
aici pot face primii paºi în ºcoalã ! Totul
în condiþii occidentale, pe care
majoritatea coveºenilor le-au vãzut în
filme !
Câþi dintre aceºtia vor dori sã
rãmânã în sat ? Exodul meseriaºilor ºi
al tinerilor este o realitate nemiloasã
care trebuie sã dea de gândit ! Este cu
atât mai meritoriu efortul oficialitãþilor
de apreciere a tuturor celor ce au dus
înainte comunitatea localã ºi s-au
încãpãþânat sã nu plece nicãieri. Iar
pentru cã finanþãrile vin ºi o sã se
termine, oficialitãþile judeþene ºi
guvernamentale ar trebui sã rãspundã
la întrebarea: satele Coveº ºi Ruja –
localitãþi componente ale oraºului
Vrei sã-þi repari, sã-þi modifici ori sã-þi faci o casã? O problemã Agnita pot primi finanþãri din Fondul
destul de simplu de rezolvat, dacã te adresezi firmei S.C MODEST European de Dezvoltare Ruralã sau pe
IMPEX SRL din Agnita. Aceasta oferã tot ce este necesar, de la P.O.R.?
balastru pentru fundaþie pânã la materiale de finisaj. Zvonurile susþin cã nu se pot
încadra – cã oficialitãþile române au
Ai nevoie de constructori ? Firma S.C. MODEST IMPEX SRL,
omis ceva în negocierile cu UE ºi
are o echipã de construcþii cu personal specializat ºi autorizat,
care oferã garanþie pentru lucrãrile executate.
Vrei aparaturã electro-casnicã, obiecte de uz gospodãresc ori
materiale utilizabile de calitate garantatã ºi la preþuri fãrã
concurenþã ? La S.C. MODEX IMPEX SRL, gãseºti cea mai
variatã gamã cu aceste produse.
Ai nevoie de o anumitã culoare de vopsea ? LA S. C. MODEST
IMPEX SRL, dureazã mult pânã te hotãrãºti ce alegi din cele 3000
de nuanþe din culorile curcubeului. Pe urmã cu ajutorul
calculatorului, în cinci minute primeºti vopseaua de culorea aleasã.
Nu-þi ajung banii ? De la S.C MODEST IMPEX SRL , poþi
cumpãra orice cu credit bancar.
S.C. MODEST IMPEX SRL, este unicul furnizor din zonã
pentru produse ROMSTAL.
Cyan Magenta Yellow Black
S.C. MODEST IMPEX SRL, asigurã transportul gratuit al
produselor, în Agnita, Ruja ºi Coveº ºi cu preþuri mici în alte
localitãþi.
DACÃ NU CREDEÞI TOATE ASTEA, PUTEÞI VERIFICA.
Personalul firmei S.C. MODEST IMPEX SRL, amabil ºi bine acestea nu pot fi sprijinite. Dacã este
aºa ar trebui încurajaþi cei ce susþin ca
calificat, din unitãþile de pe Aleea Castanilor ºi str. Mihai Viteazu,
va confirma, dându-vã ºi detaliile necesare.
oraºele ce deþin localitãþi componente
sã redevinã comune, singura lor ºansã
pentru dezvoltare! Personal am fost
Firma SC MODEST IMPEX bombardat de cunoscuþi ce militeazã
SRL, furnizor de produse ºi fervent pentru o schimbare de strategie:
servicii de cea mai bunã calitate la ce folos cã eºti oraº când nu
le ureazã beneficiarilor ºi beneficiezi de nici un sprijin. Taxe, taxe
ºi iarãºi taxe ! Nu era normal ca înainte
colaboratorilor ca în 2007 sã se de înfiinþarea ca oraº sã se introducã
bucure de împliniri ºi succese. Le infrastructura edilitarã de oraº (apã,
vom fi alãturi celor care au nevoie canal, instituþii, etc) ºi pe urmã sã fie
de noi. LA MULÞI ANI! declarat oraº ???
Dacã mâine s-ar organiza
° °
referendumuri locale, majoritatea
covârºitoare ar solicita renunþarea la
statutul de oraº(!) un semnal pentru
autoritãþi ce meritã luat în seamã!
Pânã, una alta, toate localitãþile
componente ale oraºelor sunt
condamnate la pieire! Bugetele locale
sunt destul de mici – pot fi definite de
subzistenþ㠖 iar subvenþiile sunt
simbolice !
Care este viitorul acestor
localitãþi? Dar a satelor în general?
Marius Halmaghi
P.S. Sã ºtiþi cã n-am uitat de ciurda
satului!
Pentru informaþii zilnice
Abonaþi-vã la cotidianul
Tribuna
COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,
Lucia Letiþia Rodina, Marius Halmaghi,
Tehnoredactare: Nicolae Hodiº
Foto: Marius Halmaghi Str. P-þa Republicii nr. 19 -
Tipar: Tipo Trib Sibiu
EDITURA ETAPE SIBIU
2007
Agricultorul
român –
singur
împotriva
tuturor
Toþi miniºtri postrevoluþionari
ai agriculturii ar trebui sã fie
portrete cu panglica neagrã pe
pereþi dacã blestemele
agricultorilor s-ar îndeplini vis-a –
vis de modul cum au fost
„sprijiniþi”.
Mai întâi nu au fost în stare sã
conceapã ºi sã aplice o politicã
agricolã cu niºte repere unitare –
deasupra partidelor – care sã apere
interesul naþional acelaºi cu al
agricultorilor:
- asigurarea din resurse interne
a necesarului de alimente – ºi care
sã nu fie schimbate odatã efemera
trecere prin minister a unui oarecare
domn ministru specialist în
electrotehnicã, religie, silviculturã,
ginecologie, etc, etc.
La noi cu adevãrat s-a
confirmat zicala c㠄la fotbal ºi la
agriculturã se pricep toþi”.
Fotbalul a rãzbãtut la luminã
pentru cã s-au investit bani, dar
pentru a sprijini agricultura
româneascã nu se gãsesc bani.
La nivel de agricultor nu poþi
sã nu condamni faptul cã modul de
subvenþionare este schimbat în cel
mai fericit caz an de an ºi sã nu
pãcãtuieºti suduind mormanul de
hârtii ce trebuie completate de
fiecare datã ca ºi întârzierea cu care
îþi intrã banii în cont.
Este inacceptabil ca trecerea în
proprietate a terenului cumpãrat sã
te coste mai mult decât valoarea
pãmântului în beneficiul castei
notarilor ºi topometriºtilor care îþi
iau banii pe lucrãri plãtite de stat
în anii 90.
N-ai cum sã fi mulþumit când
vezi cã imputurile sunt mai scumpe
ca în vest, creditele bancare ºi statul
nu sprijinã crearea asociaþiilor
mãcar pentru desfacerea produselor
pentru a nu fi la mâna biºniþarilor.
Asistenþa veterinarã este
nemulþumitoare poate ºi datoritã
lipsei mijloacelor de comunicare în
zonele rurale.
Cum sã faci lapte de calitate
UE dacã nu ai apã potabilã în sat?
De drumuri ce sã mai vorbim!
Cum ºi când sã îþi pãzeºti
culturile dupã cum îþi „recomandã”
autoritãþile locale ºi poliþia când
reclami cã scursura satului îþi furã
cu neruºinare munca?
Pânã când ºi rudele bogate ale
lucrãtorului pãmântului – ciobanii
– îi vor pãºuna fâneþele ºi culturile
ºi statul nu este în stare sã-i apere
proprietatea?
În aceste condiþii oare de ce
mai fac totuºi agriculturã?
Ilie Ioan Nistor - Agnita
Nu-þi lãsa goalã
Cutia poºtalã!
Tel.: 0269-510465, int.112
orele 800 - 1500