GAZETA HÂRTIBACIULUI
PUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA
NumÃRUL 47, APRILIE 2010
„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44
APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR TINERI ELVE|IENI PE

ACTIVITATEA VALEA HARTIBACIULUI
Un grup de 12 tineri ºi 2 preoþi din Elveþia, aflaþi
pentru câteva zile în judeþul Sibiu, au poposit ºi la
PARLAMENTARILOR Hosman.
Dupã ce au ajutat la ridicarea unui grajd de cai în
- pag. 2 Ocna Sibiului, aceºtia au venit la Hosman ºi au plantat
un gard viu la Moara Veche a asociaþiei „Hosman
De la Poli\ie … Durabil”, dupã care au fãcut o drumeþie pânã la Cârþa,
pe traseul cultural Brukenthal
- pag. 2 În ultima zi au vizitat ªcoala Generalã din Alþâna,
unde au asistat la lecþiile învãþãtoare Muller Rosi, de la

Preschimbarea actului secþia germanã.

Unul din preoþi, Marc van Wijnikoop Luthi, a lucrat
la începutul anilor 2000 la Institutul Teologic Evanghelic
de identitate din Sibiu ºi de atunci viziteazã în fiecare an Valea
Hârtibaciului ºi Hosmanul
- pag. 2 J. Cotaru

~EDIN|{ CU B}LB}IELI Valea Hârtibaciului la Târgul de

- pag. 3

OFERTE PENTRU Turism de la Bucure`ti

În perioada 25 – 28 martie 2010 a avut loc la Bucureºti,

ARTERA PRINCIPAL{ Târgul de Turism al României - ediþia a XXIII-a. Este cea mai
importantã manifestare de acest gen din prima parte a anului,
promovând un numãr impresionant de destinaþii turistice ºi
- pag. 3
sectoare din domeniu, oferind în acelaºi timp expozanþilor
posibilitatea de a relaþiona, negocia ºi vinde pachete turistice
MIHAI - FINUL REGELUI sub acelaºi acoperiº.
A fost pentru prima oarã când un itinerar cultural,
MIHAI respectiv cel al Bisericilor Fortificate din Transilvania, a avut
un stand la acest eveniment. Acest lucru a fost posibil datoritã
- pag. 4 unui proiect desfãºurat de Asociaþia Mioritics împreunã cu
Institutul European pentru Itinerare Culturale (din
ORTODOXIA Pe Valea Luxemburg), proiect finanþat de Guvernele Islandei,
Principatului Liechtenstein ºi Norvegiei prin Mecanismul
Hârtibaciului Financiar al Spaþiului Economic European.
Valea Hârtibaciului a fost în centrul atenþiei în acest stand
- pag. 5 - 6 datoritã programului de evenimente Transilvanian Brunch Trebuie menþionatã de asemenea buna colaborare cu
(anul acesta mult mai bogat), a traseelor de bicicletã din standul Asociaþiei Judeþene de Turism Sibiu, cele douã
Podiºul Hârtibaciului, proiectului Moara Veche din Hosman standuri fiind lipite ºi promovând un mesaj comun cãtre
ºi Centrului de Informare UNESCO din Alþâna. vizitatorii Târgului.

FESTIVALUL HARTIBACENILOR
a V-a edi\ie
a festivalului Sediul Cerceta`ilor
va avea loc la la Nocrich
Cercetaºii sunt acei oameni care mai cred în binele
acestei lumi, în curãþenia mediului înconjurãtor, în
Icoana pictatã de Lucia Nica

1 MAI
Merghindeal educaþie ºi în proiectele durabile. Pe plan mondial ei sunt
foarte bine organizaþi fiind prezenþi în 216 þãri unde
numãra 28.000.000 de membrii.
(continuare pag 4)

(FLORAR)
- pag. 7
Cyan Magenta Yellow Black

Pove~ti filozofice
- pag. 7

Folclor - pag. 7
în data de
PUBLICITATE
- pag. 8
30 mai 2010



2
GAZETA HÂRTIBACIULUI
ACTIVITATEA PARLAMENTARILOR
COMUNICAT DE PRES{
privind desfiinþarea Secþiei Recuperare Medicalã ºi Fizioterapie II,
a Spitalului Clinic Judeþean de Urgenþã Sibiu
Deputatul Ioan Cindrea, la sesizarea
cetãþenilor din Judeþul Sibiu, cu privire la
desfiinþarea Secþiei Recuperare
Medicalã ºi Fizioterapie II, din str.
Poplãcii, a formulat ºi depus la Camera
Deputaþilor din Parlamentul României, o
interpelare adresatã ministrului Sãnãtãþii
Publice, CSEKE ATTILA, pentru a analiza
ºi a lua mãsuri sã nu se desfiinþeze secþia
amintitã, care are un grad de ocupare de
84% din capacitate, menþionând cã baza de
tratament a secþiei, asigurã recuperarea atât
a bolnavilor internaþi, 1050-1100/an, cu
Legi de importan\[ maxim[
Senatorul Viorel Arcaº a inþitiat, în
aceastã sesiune parlamentarã, un numãr de
cinci proiecte legislative
1. Legea privind programul de
solidaritate socialã în favoarea
pensionarilor cu venituri reduse
Potrivit acestui proiect legislativ, toþi
agenþii economici cu o cifrã de afaceri anualã
mai mare de un milion de euro sunt obligaþi
sã plãteascã statului o taxã de solidaritate
socialã în cuantum de 1% din profitul anual.
Senatorul Viorel Arcaº: “Polarizarea
economicã ºi socialã a atins cote extreme în
România. Criza i-a afectat puternic în special
pe cei cu venituri mici ºi foarte mici. Cu
aceastã taxa de solidaritate socialã, încercãm
sã echilibrãm puþin balanþa socialã, banii
urmând sã fie folosiþi pentru creºterea
veniturilor celor cu pensii mai mici decât
salariul minim pe economie. Într-o perioadã
în care chiar ºi agenþii economici cu o
pondere semnificativã pe piaþa româneascã
solicitã ºi primesc ajutor de la stat,
reglementarea unei modalitãþi de susþinere
a pensionarilor este absolut necesarã”
2. Legea pentru modificarea ºi
completarea Legii 190/1999 privind
creditul ipotecar pentru investiþii
imobiliare
Acest proiect de lege obligã bãncile sã
îºi notifice toþi clienþii debitori cu privire la
modificãrile ratei dobânzii cu cel puþin 30 de
zile înainte ca aceasta sã se aplice. De
Preschimbarea actului de identitate
Stima\i cet[\eni,
Serviciul Public Comunitar Local de
Evidenþã a Persoanelor al oraºului Agnita vã
reaminteºte sã verificaþi termenul de
valabilitate a actului de identitate aflat în
posesia dumneavoastrã.
Prezentarea în termenul legal de
preschimbare a actului de identitate expirat
vã scuteºte de amenda prevãzutã de lege ºi vã
ajutã în relaþia dumneavoastrã cu alte instituþii
(Poºta, Primãria, bãncile etc.) unde este
necesarã legitimarea cu un act de identitate
valabil, adicã aflat în termen de valabilitate.
Preschimbarea actului de identitate se
face ºi în cazurile în care acesta este deteriorat,
pierdut, furat sau informaþiile înscrise în el
nu sunt conforme cu realitatea. De asemenea
preschimbarea actelor de identitate de tip
vechi, Buletine de Identitate, este
recomandatã.
În situaþia în care vã aflaþi în unul din
cazurile de mai sus vã rugãm sã vã prezentaþi
la sediul Serviciul Public Comunitar Local de
Evidenþã a Persoanelor al oraºului Agnita aflat
în clãdirea Poliþiei oraºului Agnita str. 1
Decembrie nr. 39, zilnic între orele 0830 – 1600,
150.000 proceduri/an, cât ºi a bolnavilor
ambulatori - peste 125.000 proceduri/an,
printre care ºi minori cu dizabilitãþi cu
domiciliul în zonã.
În interpelare deputatul Ioan Cindrea
aratã cã desfiinþarea secþiei ar afecta grav
starea de sãnãtate a pacienþilor secþiei care
în majoritate sunt persoane vârstnice
(pensionari) cu posibilitãþi materiale reduse
sau tineri, cu probleme de sãnãtate, ca:
• afecþiuni neurologice grave;
• sechele posttraumatice diverse;
• afecþiuni reumatice invalidante.
asemenea, bãncile sunt obligate ca, în cazul
în care un client întârzie cu plata 30 de zile,
sã îl anunþe de acest fapt ºi sã îi precizeze
consecinþele ce vor urma.
Senatorul Viorel Arcaº: “În acest mod,
atingem douã obiective de protecþie a
clienþilor bãncii. Mai întâi, debitorii au la
dispoziþie 30 de zile pentru a face rost de
suma necesarã achitãrii noii rate. În al doilea
rând, se evitã cazurile, extrem de frecvente,
în care debitorii sunt înscriºi în baza de date
cu rãu-platnici ºi le este interzis accesul la o
creditare ulterioarã din cauza unor sume
derizorii, de câþiva lei”.
3. Lege pentru completarea Legii
nr.17/2000 privind asistenþa socialã a
persoanelor vârstnice
In acord cu acest proiect, persoanele de
minimum 70 de ani beneficiazã suplimentar
de urmãtoarele drepturi: dreptul de a primi
cu prioritate asistenþã medicalã în unitãþile
de stat sau private; dreptul de a accesa cu
prioritate orice serviciu public furnizat de
autoritãþile administraþiei publice centrale
sau locale; dreptul de a achiziþiona cu
prioritate orice bun sau serviciu de la orice
agent economic.
Senatorul Viorel Arcaº: “Persoanele
vârstnice au o serie de drepturi în þãrile
civilizate. În România, aceste persoane, din
cauza vârstei ºi a limitelor fizice, sunt
sistematic prejudiciate de indiferenþa unui
stat dezorganizat. Oamenii aceºtia au muncit
toatã viaþa. Meritã ca, acum, la bãtrâneþe, sã
joi între orele 08 30 – 18 30 , având asupra
dumneavoastrã urmãtoarele acte:
•actul de identitate expirat;
•cartea de alegãtor (dacã este cazul);
•certificatul de naºtere ºi copie xerox;
•certificatul de cãsãtorie ºi copie xerox,
dacã este cazul;
•certificatul de deces al soþului/soþiei ºi
copie xerox, dacã este cazul;
•sentinþa de divorþ, rãmasã definitivã ºi
irevocabilã ºi copie xerox, dacã este cazul;
•certificatele copiilor sub 14 ani ºi copie
xerox, dacã este cazul;
•actul cu care se face dovada spaþiului de
locuit ºi copie xerox (contract de vânzare-
cumpãrare, contract de închiriere/comodat,
adeverinþã din Registrul Agricol eliberatã de
Primãria locului de domiciliu. În situaþia în
care spaþiul de locuit este proprietatea altei
persoane, odatã cu solicitantul se prezintã ºi
proprietarul spaþiului de locuit, având asupra
sa actul de identitate ºi o copie dupã acesta;
•dovada achitãrii contravalorii actului de
identitate ºi a taxei de timbru (chitanþe) la
casieria de la Primãria oraºului Agnita.
De asemenea, pãrinþii copiilor care au
împlinit 14 ani sunt rugaþi sã se prezinte
Deputatul Ioan Cindrea scoate în
evidenþã în interpelare tradiþia specialitãþii
în Sibiu ºi marele interes al comunitãþii
sibiene ca secþia de Recuperare Medicalã ºi
Fizioterapie II, a Spitalului Clinic Judeþean
de Urgenþã Sibiu, sã nu se desfiinþeze.
Cetãþenii care doresc sã nu se desfiinþeze
secþia amintitã, pot depune semnãturi la
Cabinetul deputatului Ioan Cindrea, str.
Brukenthal nr. 4.
19 aprilie 2010
Biroul de presã
beneficieze de respect. Dacã bani nu suntem
în stare sã le dãm, mãcar sã îi tratãm dupã
cum se cuvine”.
4. Lege pentru creºterea natalitãþii
Conform acestui proiect de lege,
persoanele care sunt pãrinþii naturali a cel
puþin trei copii vor beneficia suplimentar de
urmãtoarele drepturi: scutirea de impozit pe
veniturile din salarii; scutire de la plata
impozitului pe clãdire sau teren;
subvenþionarea de cãtre stat a dobânzii pentru
un credit imobiliar de 50.000 euro.
Senatorul Viorel Arcaº: “Natalitatea
reprezintã o condiþie esenþialã pentru
asigurarea securitãþii politice, economice ºi
sociale a societãþii româneºti. Populaþia
României a scãzut cu 4,5% în perioada 1997-
2007 ºi va scãdea ºi mai dramatic în urmãtorii
ani. Consecinþa directã este falimentarea
sistemului public de pensii, scumpirea forþei
de muncã, scãderea productivitãþii, creºterea
decalajului între populaþia activã ºi cea pasivã.
Dacã nu încurajãm natalitatea, vom ajunge,
în scurt timp, un popor îmbãtrânit, fãrã forþã,
ºi cu visteria goalã”
5. Legea pentru modificarea Legii
85/2006 privind procedura insolvenþei
Aceastã lege urmãreºte reducerea
termenelor procedurale în cazul insolvenþei,
astfel încât reorganizarea sau falimentul unei
firme sã se realizeze într-o perioadã mai
scurta de timp, iar dezechilibrele din piaþã sã
se reducã.
împreunã cu aceºtia în vederea întocmirii
primului act de identitate. Este necesarã
prezenþa cel puþin a unuia dintre pãrinþi
precum ºi urmãtoarele acte:
•certificatul de naºtere al copilului ºi
copie xerox;
•actele de identitate ale pãrinþilor ºi
copie xerox;
•certificatul de cãsãtorie al pãrinþilor ºi
copie xerox, dacã este cazul;
•sentinþa de divorþ, rãmasã definitivã ºi
irevocabilã prin care copilul este încredinþat
unuia dintre pãrinþi ºi copie xerox, dacã este
cazul;
•actul cu care se face dovada spaþiului de
locuit ºi copie xerox (contract de vânzare-
cumpãrare, contract de închiriere/comodat,
adeverinþã din Registrul Agricol eliberatã de
Primãria locului de domiciliu. În situaþia în
care spaþiul de locuit este proprietatea altei
persoane, odatã cu solicitantul se prezintã ºi
proprietarul spaþiului de locuit, având asupra
sa actul de identitate ºi o copie dupã acesta;
•dovada achitãrii contravalorii actului de
identitate ºi a taxei de timbru (chitanþe) la
casieria de la Primãria oraºului Agnita.
Vã mulþumim anticipat pentru cã veþi
apela la serviciile noastre.
2010
De la Poli\ie …
Nu putem spune cã luna care a trecut nu
a avut evenimente. Nici cã nu a avut. Doar cã
au fost oarecum „diversificate”.
Din categoria activitãþilor „din spatele
cortinei” pe care le întreprinde Poliþia putem
da ca exemplu identificarea de cãtre cadrele
Poliþiei oraºului Agnita, în data de 25.03.2010
pe raza localitãþii, a numitului BLAGA
CLAUDIU de 24 de ani cu domiciliul în mun.
Sibiu. Pe numele acestuia era emis un Ordin
de Urmãrire Internaþionalã, susnumitul fiind
condamnat la executarea unei pedepse de 4
ani ºi 8 luni pentru conducerea unui
autovehicul pe drumurile publice, fãrã permis
ºi având o îmbibaþie alcoolicã peste limita
legalã. Dupã întocmirea documentelor
necesare acesta a fost depus, cu escortã, în
arest.
Aceeaºi categorie poate fi exemplificatã
ºi prin urmãtorul caz. În baza unei informaþii
obþinute de lucrãtorii Postului de Poliþie
Comunalã Mihãileni cu privire la deþinerea
unor arme, fãrã drept, de cãtre o persoanã
de pe raza localitãþii Rãvãºel, pe data de
09.04.2010 s-a procedat la executarea unei
acþiuni pe raza localitãþii pentru identificarea
persoanei. Astfel s-a reuºit identificarea
numitului R.S. de 35 de ani, cetãþean român
cu domiciliul în Germania, locuind fãrã forme
legale pe raza satului Rãvãºel. Acesta poseda
douã arme, un pistol tip arbaletã ºi o armã
artizanala cu aer comprimat, fãrã serii de
identificare, pentru care nu poseda
autorizaþie ºi pe care le-a folosit, conform
declaraþiilor, „în scop recreativ”. Susnumitul
este supus în continuare cercetãrilor. Cu
aceastã ocazie vã reamintim cã deþinerea de
armament ºi muniþie este strict reglementatã
de legislaþia în vigoare ºi nu oricine poate
deþine o armã fie chiar ºi „în scop recreativ”.
Activitãþile „la scenã deschisã” al Poliþiei
au ºi ele exemple în aceastã lunã. În data de
07.04.2010 Poliþia oraºului Agnita a fost
alertatã prin Serviciul de Urgenþã 112 cu
privire la faptul cã în lacul de acumulare „la
Heleºteu”, aflat la marginea oraºului, se aflã
o persoanã decedatã. Echipa operativã
deplasatã la faþa locului ºi însoþitã de
tehnicianul criminalist au constat cã în apã,
lângã coloana de reglare a nivelului apei, se
aflã corpul neînsufleþit unei persoane de sex
feminin. Identitatea acesteia a fost stabilitã
ca fiind HÎRÞAN VIORICA de 57 de ani din
Agnita. Cercetãrile continua în vederea
stabilirii cu exactitate a cauzelor morþii.
Corpul nu prezenta urme de violenþã ºi nu
sunt suspiciuni de omor.
Un incendiu este ºi el o urgenþã … pentru
pompieri. Dar atunci când cineva moare
înconjurat de flãcãri este o urgenþã ºi pentru
Poliþie. Astfel cã în data de 17.04.2010 echipa
operativã a Poliþiei oraºului Agnita împreunã
cu tehnicianul criminalist, s-au prezentat
alãturi de Pompieri pe strada Aurel Vlaicu din
Agnita unde au constatat cã într-una dintre
camerele unui imobil incendiat se aflã
cadavrul unei persoane de sex masculin. Din
verificãri s-a stabilit identitatea acestuia ca
fiind BINDER MARTIN de 74 de ani.
Cercetarea la faþa locului efectuatã împreunã
cu pompierii militari a stabilit cã incendiul a
fost declanºat de un scurt-circuit, valoarea
pagubelor materiale fiind de 2.000 lei. În
privinþa persoanei decedate, nu sunt urme
de violenþã ºi nu sunt suspiciuni de omor.
Pentru continuarea cercetãrilor ºi a stabilirii
cu exactitate a cauzei decesului corpul
acestuia a fost transportat la Laboratorul de
Medicinã Legalã Mediaº.
Chiar dacã în aceastã lunã nu v-am
prezentat accidente de circulaþie v-am
prezentat alte situaþii în care, aºa cum fac
întotdeauna, poliþiºtii de pe Valea
Hîrtibaciului sunt …
… mereu alãturi de dumneavoastrã.
2010 GAZETA HÂRTIBACIULUI
AGNITA
OFERTE PENTRU ARTERA PRINCIPAL{ ~EDIN|{ CU B}LB}IELI
Miercuri 31 martie a fost data la care firmele interesate
sã câºtige licitaþia pentru lucrãrile la artera principalã a
oraºului Agnita ºi-au prezentat oferta.
Începând cu ora 8,05 ºi pânã la ora 9,47, zece pachete
voluminoase, aproape doi metri cubi cu documente, au umplut
biroul secretarei de la primãrie.
Din cei zece ofertanþi, trei au fost din Sibiu, unul din
Mediaº iar ceilalþi din Bucureºti, Timiºoara, Târgu Mureº,
Piteºti, Ploieºti ºi Zãrneºti. De fapt pentru lucrare sunt
interesate 25 de firme , din care numai 2 ºi-au depus oferta
singure, celelalte asociindu-se câte 2,3 ºi 4.
La un plafon de 19,1 milioane lei, proveniþi din fonduri
europene, cei mai ieftini s-au oferit sã facã artera principalã
cu 10,8 milioane iar cei mai scumpi cu 16,3 milioane.
Pentru a analiza ºi hotãrâ care e cea mai bunã ofertã,
atât din punct de vedere al preþului cât ºi din acela al garanþiei
cã lucrarea va fi de bunã calitate, comisia de licitaþie are la
dispoziþie 20 de zile, cu posibilitatea de a cere prelungirea
cu încã 20 de zile.
Dupã ce unul din cei zece va fi declarat câºtigãtor, este
foarte posibil ca unii necâºtigãtori sã se considere nedreptãþiþi
ºi sã conteste hotãrârea comisiei. În acest caz vor mai trece
~I TOTU~I, FESTIVALUL
HÂRTIB{CENILOR SE VA |INE
Cea de a V-a ediþie a „Festivalului Hârtibãcenilor”
va avea loc duminicã 30 mai în localitatea Merghindeal.
Festivalul este organizat de asociaþia „Valea
Hârtibaciului” ºi Casa de Culturã „Ilarion Cociºiu” iar
prima ediþie a avut loc în 2006 la Agnita. Atunci au
participat ºapte formaþii din patru localitãþi. La ediþia a
III-a, din Marpod, au urcat pe scenã peste 150 de
dansatori ºi soliºti din ºapte localitãþi.
Preconizând faptul cã numãrul participanþilor va
creºte, organizatorii au solicitat sprijin financiar de la
Consiliul Judeþean Sibiu, de unde, pentru festivalul din
Retiº, au fost alocaþi 2000 lei. Pentru cei 240 de artiºti
amatori suma nu a fost prea îndestulãtoare dar a uºurat
efortul financiar al organizatorilor pentru transportul
ºi masa participanþilor.
Organizatorii, ºi în special gazdele din Merghindeal
au sperat cã ºi anul acesta C.J Sibiu va aloca cel puþin
tot atâþia bani pentru realizarea celei de a V-a ediþii. Dar
n-a fost sã fie, ºi primarul din Merghindeal, Vasile Radu
s-a vãzut nevoit sã amâne data festivalului pentru gãsirea
surselor financiare necesare. Astfel, cã în loc sã se þinã
în prima duminicã dupã Paºti, conform hotãrârii iniþiale
a organizatorilor, festivalul a fost amânat pânã în prima
duminica de dupã Rusalii, adicã în 30 mai.
Scopul organizãrii acestui festival a fost acela de a
salva patrimoniul folcloric al zonei, aflat în pericol de
dispariþie din cauza depopulãrii satelor. Entuziasmul cu
care iubitorii de cântece ºi jocuri hârtibãcene au rãspuns
acestei iniþiative au justificat eforturile organizatorilor.
Au luat naºtere formaþii folclorice în localitãþi fãrã
tradiþie: Noiºtat, Marpod, Roºia ºi Merghindeal ºi au
fost revitalizate formaþiile din Retiº ºi Bârghiº.
Festivalul Hârtibãcenilor nu are notorietatea
„Întâlnirii Junilor” de la Sãliºte dar are aceeaºi amploare
prin numãrul mare al participanþilor. La Sãliºte se
continuã o veche tradiþie ce cultivã frumuseþea jocurilor
din Mãrginime, pe Valea Hârtibaciului se fac eforturi
pentru a salva un tezaur folcloric. „Întâlnirea Junilor” e
asemenea unui copac falnic cu rãdãcini adânci,
„Festivalul „Hârtibãcenilor” e o mlãdiþã tânãrã, crescutã
din rãdãcini sãnãtoase, ce n-au dorit sã piarã. Pentru a
creºte ºi a ajunge copac, mlãdiþa trebuie îngrijitã ºi
ocrotitã.
Din pãcate mlãdiþa creºte pa Valea Hârtibaciului ºi
aceastã zonã nu-i prea intereseazã pe consilierii judeþului
De aceea nu au alocat bani nici pentru comemorarea
lui August Treboniu Laurean. Asociaþia din Fofeldea, ce
poartã numele ilustrului cãrturar, a cerut sprijin pentru
sãrbãtorirea în 2010 a unui dublu eveniment, 200 de ani
20 de zile pânã la soluþionarea contestaþiei.
În concluzie, în cel mai fericit caz lucrãrile vor începe în
luna aprilie iar în cel mai rãu, în luna iunie. Oricum în vara
asta ºi cea de anul viitor se va circula mai greu prin oraºul
Agnita dar în 2012 va fi mai bine.
I. Bârsan
de la construirea bisericii, devenitã monument istoric
prin minunatele picturi realizate de renumiþii fraþi Grecu
ºi tot atâþia ani de la naºterea celui care a întemeiat
Academia Românã, a fost primul ei secretar ºi timp de
10 ani preºedinte. Asociaþia culturalã „August Treboniu
Laurean” face eforturi considerabile pentru a cinsti cum
se cuvine pe cel care ºi-a pus amprenta pe cultura
naþionalã a României.
Dar ºi ei locuiesc pe Valea Hârtibaciului ºi consilierii
judeþului nu vor sã fie tulburatã liniºtea acestor locuri.
25 de primãrii din judeþ au primit sprijin pentru
diverse manifestãri locale, s-au alocat 3000 de lei pentru
promovarea în Sibiu a istoriei ceangãilor din Bacãu dar
pentru un festival la care participã nouã comune ºi un
oraº nu s-au gãsit bani.
Un pretins cunoscãtor al modului de împãrþire a
banilor de cãtre comisia de culturã a judeþului a spus cã
locuitorii de pe Valea Hârtibaciului, dacã vor bani pentru
cultura lor, trebuie sã-ºi gãseascã grãdinarul potrivit, sã
devinã „vasalii” unui „senior” cultural în faþa cãruia sã
se închine ºi care sã-ºi arate bunãtatea protectoare.
Cine se oferã sã-ºi punã blazonul pe activitãþile
culturale de pe Valea Hârtibaciului pentru ca acestea
sã fie bãgate în seamã de Consiliul Judeþean Sibiu?
Aºteptãm oferte!...
Pânã atunci, deºi mai sãrac în resurse financiare,
festivalul se va þine totuºi în 30 mai la Merghindeal,
prezentând bogãþia folclorului de pe Valea Hârtibaciului.
I. Bârsan
3
AGNITA
ªedinþa ordinarã a Consiliului Local al oraºului
Agnita, convocatã de primarul Radu Curcean în 31
martie, a început cu o serie de bâlbâieli.
Ordinea de zi anunþatã cuprindea trei proiecte de
hotãrâre: „Execuþia bugetului local al oraºului pe anul
2009”, iniþiat de primarul oraºului, ”Programul de
ocupare temporarã a forþei de muncã ºi a lucrãrilor ce
se vor executa în 2010 de cãtre ºomerii angajaþi conform
Legii 76”, iniþiat tot de primar ºi „Proiect privind
modificarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare
al Consiliului Local” iniþiat de grupul de consilieri PDL.
Pe motiv cã lipsesc 4 consilieri, preºedintele de
ºedinþã Miclea Ioan a propus scoaterea din ordinea de
zi al celui de al treilea proiect. În afarã de iniþiatorii
proiectului, ceilalþi consilieri au aprobat propunerea.
Secretarul oraºului, Vasiloglu Maria a atras atenþia
preºedintelui ºi consilierilor cã nu s-a respectat
procedura ºi cã trebuie supusã spre aprobare ordinea
de zi în totalitate.
Preºedintele a revenit, a supus spre aprobare
ordinea de zi dar furaþi de val, consilierii care au votat
pentru scoaterea punctului trei au votat ºi împotriva
ordinei de zi, de unde rezulta cã ºedinþa nu se mai poate
desfãºura.
Dupã multe discuþii contradictorii, preºedintele a
fost lãmurit cã numai iniþiatorul proiectului are dreptul
sã solicite scoaterea lui de pe ordinea de zi, acesta ºi-a
cerut scuze ºi a reluat ºedinþa de la început. Ordinea de
zi a fost aprobatã ca ºi primele douã proiecte.
Conþinutul celui de al treilea proiect se referea la
reducerea indemnizaþiei de ºedinþã a consilierilor cu 0,5
%, respectiv cu 50 de lei.
Discuþiile au fost animate, mai ales pe tema
destinaþiei acestor bani ºi pe modul în care vor fi reþinuþi.
S-a propus sã se deschidã un cont special în care sã fie
depuºi aceºti bani de cãtre primãrie, sau sã fie încasaþi
de consilieri ºi aceºtia sã-i depunã lunar în acest cont.
În ceea ce priveºte destinaþia, toþi vorbitorii au susþinut
folosirea lor în scopuri sociale, fie pentru ajutorarea
unor familii aflate în dificultate, fie pentru ajutorarea
unor copii.
Primarul Curceanu a propus ca banii sã rãmânã în
bugetul primãriei, iar la ultima rectificare a acestuia
comisia socialã sã propunã ce destinaþie vor avea.
Propunerea a fost supusã spre aprobare ºi a fost
votatã de 9 consilieri, urmând sã se hotãrascã la sfârºitul
anului cine vor fi beneficiarii celor aproximativ 8000
lei.
Din discuþii a reieºit cã unii consilieri au fost
nemulþumiþi de faptul cã nu au fost trecuþi ºi ei pe lista
iniþiatorilor acestui proiect. De aici propunerea incorectã
de a se scoate proiectul de pe ordinea de zi. Dar pânã la
urmã a fost bine cã s-a terminat cu bine ºi o idee
generoasã a fost aprobatã.
I Bârsan



4
GAZETA HÂRTIBACIULUI
S[s[ujenii preg[tesc Satul Fofeldea a dat României o dinastie de academicieni:
o s[rb[toare! familia Laurian, August Treboniu (tat[l) `i Dimitrie August (fiul)
Asociaþia Obºtea Satului Sãsãuº, în aºteptarea sentinþei
judecãtoreºti de înfiinþare legalã, a fãcut deja prima acþiune,
profitând de sezonul plantãrilor de pomi. La iniþiativa
preºedintelui asociaþiei, dl. Gheorghe Donu, s-au achiziþionat
peste 100 de puieþi de tei care s-au amplasat pe uliþele satului,
fiecare puiet fiind protejat cu un gãrduleþ de sârmã pentru
protecþia tulpinii. Acþiunea, unicã în ultimele patru decenii, a
trezit interes ºi vii polemici legate de rezistenþa ºi
longevitatea pomilor. Organizatorii acþiunii sunt optimiºti ºi
susþin cã acest prim pas trebuie sã conducã la conºtientizarea
fiecãrui consãtean de importanþa înfrumuseþãrii satului, a
pãstrãrii peisajului satului tradiþional cu pomi fructiferi la
poartã, dar ºi cu frumoase flori la ferestre.
Acþiunea este prima dintr-un lung ºir de activitãþi, toate
menite sã punã în valoare frumuseþea satului, dar ºi hãrnicia
locuitorilor.
Sã dea Dumnezeu sã ne bucurãm cu toþii de aceºti tei ºi
mireasma florilor lor!
Marius Halmaghi,
un fiu adoptiv al satului!
P. S. Iar pentru ca la sãrbãtoare sã participe toþi fiii
satului, aceasta s-a convenit a avea loc în zilele de 21-22 august
2010, în primul week-end dupã ridicarea Postului.
CERCETA~II LA
NOCRICH
(continuare din pag.1)
În 1912 apãreau primele grupuri de cercetaºi români
(Blaj, Braºov, Bucureºti) pentru ca în 1914, datoritã activitãþii
lor creative, sã ia fiinþã Asociaþia Cercetaºii României,
recunoscutã oficial.
În timpul Primului Rãzboi Mondial, cercetaºii români au dat
o mânã de ajutor în spatele liniei frontului, fiind prezenþi acolo
unde era nevoie, înlocuind sanitari, curieri, telegrafiºti… În
memoria celor ce au murit atunci, la Tecuci a fost ridicat un
monument, singurul din lume dedicat cercetaºilor.
În urma ordinului de abolire dat de Carol al II-lea,
Asociaþia îºi suspendã orice activitate. Renãscutã în 1990,
Organizaþia Naþionalã „Cercetaºii României“, cea mai mare
miºcare neguvernamentalã de tineret din România, se face
repede cunoscutã atât în þarã cât ºi în strãinãtate.
De atunci încoace nenumãrate sunt întâlnirile ºi
activitãþile lor din toatã þara. In vara anului 2009 au ajuns ºi
în Valea Hârtibaciului, la Hosman. A fost un proiect frumos
desfãºurat în incinta bisericii fortificate la care au participat
aproape doua sute de tineri cercetaºi din mai multe tari.
La iniþiativa domnului Hans Christian Habermann, cel
care a finanþat întâlnirea costisitoare de la Hosman, cercetaºii
s-au orientat pentru a-ºi gãsi o locaþie permanentã, locaþie
care trebuia sã îndeplineascã destul de multe criterii. Au gãsit-
o la Nocrich la casa parohialã evanghelicã unde cu câþiva ani
înainte doamna Schoffnagel, delegatã la ambasada Austriei, a
încercat sã punã pe picioare un proiect social ºi turistic.
Consistoriul bisericii evanghelice din Sibiu a decis cã ar
fi o idee bunã ca „Organizaþia Naþionalã Cercetaºii României“
sã preia aceastã casã pe o perioadã provizorie de zece ani cu
posibilitate de prelungire a proiectului.
Cyan Magenta Yellow Black
În urmãtorii 3 ani la casa parohialã vor avea loc lucrãri
ample de amenajare ºi restaurare a clãdirii, ea urmând sã
devinã locuibilã la sfârºitul anului. Este planificatã ºi
mansardarea acoperiºului, dar fãrã a deranja aspectul istoric
al clãdirii. De anul viitor aceastã locaþie va gãzdui nenumãrate
întâlniri, campuri de varã ºi nu numai pe care cercetaºii le
vor organiza.
Proiectul este deosebit de interesant ºi pentru cã
organizaþia intenþioneazã sã se implice în proiectele zonei
cum ar fi „Mocãniþa“ sau „Sit Natura 2000“.
Le dorim multã putere de muncã ºi revenim cu informaþii.
Stefan Vaida



2010
Dacã Sãliºtea a dat þãrii o pleiadã de academicieni, o altã localitate sibianã
ar trebui remarcatã ºi descoperitã la nivel naþional. Aceasta cu atât mai mult cu
cât anul acesta Fofeldea ºi judeþul Sibiu (ºi nu numai) va sãrbãtori 200 de ani de
la naºterea lui August Treboniu Laurian, o personalitate remarcabilã, membru
fondator al Societãþii Academice Române (S.A.R.), secretar general ºi preºedinte
al acesteia dar ºi preºedinte al Secþiunii Literare a S.A.R. Dacã August Treboniu
este o personalitate consacratã, cunoscutã ºi mediatizatã, Gazeta Hârtibaciului
vã dezvãluie personalitatea fiului sãu, Dimitrie August.
Dimitrie August Laurian (n. 1846, Bucureºti - d. 25 octombrie 1906,
Bucureºti) a fost un reputat ziarist ºi critic literar român, membru corespondent
al Academiei Române. Fiul lui August Treboniu Laurian, a absolvit, în 1868,
Facultatea de Litere ºi Filozofie din Bucureºti, publicându-ºi teza intitulatã
„Metodul de care trebe sã ne servim în determinarea facultãþilor sufletului ºi
divizarea lor”. Studiazã filozofia la Paris ºi Bruxelles, unde îºi susþine ºi
doctoratul. Din 1871, a devenit profesor la câteva licee din Bucureºti, predând
filozofia ºi latina. A tradus din Vergiliu, Horaþiu ºi Cicero. Dimitrie August a
ocupat diverse funcþii în Ministerul Cultelor ºi Instrucþiunii, participând la
pregãtirea reformei învãþãmântului românesc din 1898. Între anii 1888 ºi 1895
a fost deputat ºi senator.
Dimitrie August Laurian primul director ºi fondatorul
României Libere (1877)
De la 15 februarie 1872, împreunã cu ªt. C. Michãilescu, întemeiazã ºi Singura carte poºtalã apãrutã cu Fofeldea
Editatã de Arta Graficã Bucureºti
conduce revista „Tranzacþiuni literare ºi ºtiinþifice”, care va fuziona cu „Revista
contimporanã”. Va publica, în aceste reviste, mai multe cronici literare ºi articole. Lui Anton Pann, de exemplu, îi dedicã, în
1872, articolul Un cântãreþ uitat. Din mai 1877, scoate ziarul „România liberã”, una dintre cele mai bune publicaþii
ale vremii. Din 1884, ziarul devine oficios al grupãrii politice junimiste, iar din 1889 va fuziona cu „Epoca” ºi îºi va schimba
numele în „Constituþionalul”. A desfãºurat, la toate aceste ziare, o bogatã activitate jurnalisticã, susþinând numeroase polemici,
stilul sãu fiind elegant, remarcat prin corectitudinea informaþiilor. În calitate de preºedinte al Societãþii Presei a militat
pentru o presã naþionalã corectã ºi diversã.
A fost ales membru corespondent al Academiei Române, în acele vremuri Societatea Academicã Românã, la
13 septembrie 1877. Pentru informaþii suplimentare a se vedea Dicþionarul literaturii române de la origini pânã la 1900,
Bucureºti, Editura Academiei, 1979, p. 488, dar ºi http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_August_Laurian.
Fofeldea se înscrie, prin aceastã familie, în constelaþia localitãþilor ce au dãruit României personalitãþi de frunte ale
culturii naþionale. Sã învãþãm sã descoperim istoria Vãii Hârtibaciului, sã descoperim obiceiurile ºi tradiþiile acestor locuri,
dar sã ne descoperim ºi înaintaºii, oameni care au fãcut istorie ºi care, printr-o activitate susþinutã, s-au remarcat în diferite
domenii.
Lucrarea „Fofeldea - file de monografie” vã invitã sã descoperiþi istoria acestui sat, o istorie ce trebuie sã îndemne la
reflecþie ºi consideraþie faþã de strãbuni.
Facem un apel, ºi pe aceastã cale, la toþi cei care deþin informaþii despre familia Laurian ºi descendenþii acesteia de a ne
contacta la tel: 0740-009981, sau pe e-mail: ecomuzeu@gmail.com. De asemenea, rugãm fofelzenii care cunosc ºi alte
personalitãþi ale satului sã ni le comunice astfel încât prima lucrare monograficã a localitãþii sã includã toate informaþiile
legate de aceste locuri. Marius Halmaghi
MIHAI - FINUL REGELUI MIHAI
Mihai Rusu s-a nãscut la data de 9 aprilie 1945, în Agnita.
Era al 13-lea copil nãscut în familia lui Pantelimon ºi Rozalia
Rusu, din care trãiau 11, ºi Mihai refãcea duzina.
Evenimentul a fost aflat ºi de Casa Regalã care a transmis
felicitãri fericiþilor pãrinþi, fapt care la determinat pe
Pantelimon sã se roage de M.S.R. Mihai, sã-i boteze copilul,
care a fost înscris la Primãria din Agnita cu numele Mihai.
Rugãmintea a fost ascultatã, numai cã pentru aceasta noul
nãscut trebuia dus la o bisericã din apropierea Sãvârºinului,
unde era reºedinþa regalã.
Pantelimon n-a stat mult pe gânduri. A lichidat afacerile
din Agnita, ºi-a urcat familia în cãruþa la care a prins doi cai
buni, a legat câinele dupã cãruþã ºi a pornit la drum lung, de
peste 300 de km, pânã la Lipova. Drumul nu era numai lung
ci ºi periculos pentru cã rãzboiul încã nu se sfârºise.
Dupã o sãptãmânã au ajuns cu toþii teferi în oraºul în
care pruncul Mihai urma sã fie botezat de regele þãrii.
Evenimentul, pentru care Pantelimon ºi-a dus familia atât Dupã doi ani, familia Rusu a revenit în Agnita. Pantelimon
de departe, a avut loc în data de 19 August 1945, la biserica ºi fiul cel mare s-au întors tot cu cãruþa dar pe restul familiei
„Adormirea Maicii Domnului” din Lipova dar fãrã ca M.S.R. Pantelimon i-a urcat în tren. Armata sivieticã era prea prezentã
Mihai sã fie prezent. pe teritoriul României.
Probabil cã nefiind încã însurat, deci neavând o naºã care Azi, din cei 12 copii care au strãbãtut o jumãtate de þarã
sã ducã, dupã tradiþie, pruncul pentru sãvârºirea Sfintei Taine pentru acel eveniment, mai trãiesc ºase, din care cel mai
a Botezului, M.S.R. Mihai l-a delegat pe prefectul judeþului vârstnic Cornel a împlinit 81 de ani , iar mezinul Mihai, finul
sã-l reprezinte. Totuºi evenimentul n-a fost lipsit de fast, dacã regelui ºi-a sãrbãtorit 65 de ani în 9 aprilie.
þinem cont cã în afarã de prefectul Dr. Valeriu Novac, slujba a Le dorim la toþi , mulþi ani cu sãnãtate!
fost sãvârºitã de un protopop, doi preoþi ºi un diacon. I. B.


ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita Anul iiI, nr. 24, APRILIE 2010
„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

CREZUL
MEU
Pentru cei care urmãresc mijloacele de
informare ºi comunicare ale Bisericii Ortodoxe
Române (Trinitas TV, Radio Trinitas, ziarul
Lumina, paginile web) a devenit binecunoscut
faptul cã 2010 a fost declarat anul omagial al
Crezului ortodox ºi al autocefaliei Bisericii
Ortodoxe Române. În acest context, pe
parcursul lunilor martie-mai, la nivelul întregii
Patriarhii Române, a fost organizat un concurs
de oratorie creºtinã intitulat „Crezul meu”.
Concursul a fost adresat copiilor cu vârsta
cuprinsã între 10 ºi 14 ani (ciclul ºcolar
gimnazial), urmând ca cei pasionaþi de
cunoaºterea credinþei creºtine ºi apropiaþi de
valorile acesteia sã alcãtuiascã un text de
aproximativ o paginã în care sã aºtearnã
gândurile ºi trãirile lor personale legate de
mãrturisirea credinþei creºtine în Bisericã.
Prima fazã a concursului a avut loc în parohii,
iar cei consideraþi mai buni din fiecare parohie Constantin ºi Elena”. Dupã slujba Vecerniei au primit din partea protopopiatului diplome ºi
s-au prezentat cu lucrãrile lor la etapa organizatã pãrintele protopop Ioan Jurca a explicat celor premii: iconiþe, cruciuliþe, cãrþi ºi dulciuri.
la nivel de protopopiat. La Agnita aceasta s-a prezenþi semnificaþia acestui concurs ºi Câºtigãtoarea premiului I, Tatu Diana Maria, va
desfãºurat în data de 6 aprilie, a treia zi de Paºti, importanþa Crezului ortodox pentru viaþa participa din partea protopopiatului Agnita la
începând cu ora 16, în catedrala „Sfinþii Împãraþi religioasã a creºtinului. Apoi fiecare din cei 18 faza concursului organizat de Arhiepiscopia
participanþi a citit eseul alcãtuit pe marginea Sibiului la începutul lunii mai. Copiii prezenþi
Crezului ortodox, majoritatea copiilor fiind vãdit împreunã cu preoþii care i-au însoþit au fost apoi
emoþionaþi, mai ales cã pentru mulþi dintre ei invitaþi sã schimbe gânduri, idei ºi impresii într-
situaþia în care se aflau a reprezentat o premierã. un cadru mai puþin formal, savurând o felie de
ªi, aºa cum se obiºnuieºte la orice concurs, pe pizza ºi astâmpãrându-ºi setea cu un pahar de
baza eseurilor citite, juriul alcãtuit din preoþi ºi suc.
Îndrãznim sã apreciem cã aceastã activitate
profesori de limba românã a stabilit ºi trei
ineditã poate fi consideratã o reuºitã ºi un
premianþi: premiul I a fost acordat tinerei Tatu
început în lungul drum al împãrtãºirii copiilor
Diana Maria din Parohia Alþâna; premiul II a
cu ºi de Hristos. În continuare în paginile acestei
fost obþinut de Sãsãujan Bianca din Parohia
foi vom publica fragmente din eseurile
Chirpãr, iar premiul III i-a revenit tinerei Dogariu
prezentate de premianþii acestui concurs.
Claudia din Parohia Bârghiº. Toþi participanþii Redacþia

BUCURIA DE A FI AL{TURI DE CEI DRAGI TAINA SFÂNTULUI MASLU

NOU{ ÎN ZIUA ÎNVIERII DOMNULUI ÎN PAROHIA MOVILE
Duminicã, în ziua Învierii Domnului, biserica noastrã din parohia Brãdeni a fost Sãrbãtoarea închinatã Maicii Domnului, “Izvorul Tãmãduirii” a intrat în tradiþia
plinã de copii din cadrul programului “Hristos împãrtãºit copiilor”. Aceºtia, împreunã satului Movile ca fiind ziua în care se sãvârºeºte Taina Sfântului Maslu de obºte. La
cu pãrinþii lor, cu doamna educatoare Cristina Moga ºi cu domnul director Grigore aceastã slujbã au participat preacucerniciii preoþi Ioan Scutea (Retiº), Nicolae
Moga, au participat la slujba Vecerniei sau “A doua Înviere”. Dupã ce au ascultat Mãrginean (Agnita), Ciprian Constantin, Liviu Prunea (Vãrd), Nicu Lazãr (Brãdeni),
sfânta slujbã, toþi cei prezenþi, împreunã cu preotul paroh Nicu Lazãr, au ieºit în Ion Popescu (Noiºtat) ºi Adrian Moldovan (paroh Movile), precum ºi numeroºii
grãdina de lângã bisericã, unde au pregãtit un mic spectacol cu cântece ºi poezii. credincioºi din localitate sau veniþi din celelalte sate învecinate. Cuvântul de învãþãturã
Dupã acest moment copiii a fost þinut de cãtre preotul
au fost invitaþi sã caute ouã Liviu Prunea intitulat: “Noi
roºii ascunse de credincioºi suntem martorii Învierii
prin iarba ºi pomiºorii din reale a Mântuitorului
Cyan Magenta Yellow Black

acel loc. La finalul Hristos”. Nãdãjduim cã

cãutãrilor, în biblioteca
ºcolii fiecare invitat a primit
prãjituri ºi bãuturi
rãcoritoare. Cu toþii ne-am
adresat mesajul plin de
bucurie ºi speranþã
“Hristos a înviat!” –
“Adevãrat a înviat!”.
Bunul Dumnezeu va asculta
glasul rugãciunilor rostite în
cadrul acestei Sfinte Taine
ºi-ªi va revãrsa bunãtatea Sa
cea dumnezeiascã asupra
tuturor.
Pr. Nicu Lazãr
(Brãdeni)

6 ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului 2010

LA ROSTIREA CREZULUI SIMT C{ PENTRU NOI CREZUL ESTE

SUNT @N ÎMP{R{|IA CERURILOR... ACTUL NOSTRU DE
IDENTITATE F{R{ DE CARE
Crezul este esenþa credinþei, prin cuvintele sale care
descriu Sfânta Treime ºi Sfânta Bisericã ajutându-mã pe mine
dãtãtorul de viaþã, fiind de-o fiinþã cu Dumnezeu Tatãl,
mãrturisind profeþilor învãþãturile lui Dumnezeu...Cunoscând

NU SUNTEM NIMIC...
sã-L cunosc mai bine pe Dumnezeu. În bisericã, la rostirea
crezului simt cã sunt în împãrãþia cerurilor, unde îngerii
vegheazã în jurul meu, simþindu-L pe Dumezeu aproape de
mine, în inima ºi mintea mea, întãrindu-mi credinþa,
descoperindu-mi cã Dumnezeu existã, adicã cele trei persoane
ale Sfintei Treimi: Tatãl, care este Dumnezeu Creatorul lumii
ºi þinãtorul universului în existenþã; Fiul, care este Iisus
Hristos, care S-a întrupat de la Duhul Sfânt ºi din Fecioara
Maria pentru noi oamenii ºi pentru ajungerea noastrã la
mântuire, S-a rãstignit, a pãtimit, S-a îngropat, a înviat ºi S-a
înãlþat la cer; ºi a treia persoanã este Duhul Sfânt, care este
Sfânta Treime sunt foarte convinsã cã Dumnezeu trãieºte în
noi, ne pãzeºte, ne ajutã, ne þine în viaþã, plãtind cu viaþa Sa
divinã ºi acest lucru pentru mine este foarte greu de spus.
Dar cel mai greu îmi este sã expun pe aceastã foaie ceea ce
simt eu prin crez, pentru cã aceste lucruri le simt prin rostirea
simbolului credinþei ºi nu îmi gãsesc acele cuvinte potrivite
pentru a-L descrie pe Creatorul omului ºi a tot ceea ce ne
înconjoarã, pe Dumnezeu adevãrat, care este Atotputernic ºi
veºnic, fãcându-ºi loc în sufletul meu ºi al tuturor creºtinilor
care cred în El.
Tatu Diana Maria
(Parohia Alþâna)
Mãrturisirea noastrã de credinþã pentru noi creºtinii
ortodcºi este exprimatã prin Crez. Pentru noi Crezul este
actul nostru de identitate fãrã de care nu suntem nimic.
Aceastã învãþãturã trebuie însuºitã de toþi creºtinii ortodocºi
încã din primele zile de viaþã, mai exact de la primirea Sfintei
Taine a Botezului, când Duhul Sfânt deschide pentru fiecare
dintre noi uºile Împãrãþiei veºnice. Cum pruncul de doar
câteva sãptãmâni, deºi a primit pe Duhul Sfânt în viaþa sa, nu
poate sã-ºi exprime personal însuºirea învãþãturii de credinþã,
o fac în locul lui ºi pentru el naºii ºi pãrinþii lui. Pentru mine,
când am avut doar câteva sãptãmâni, deºi am primit Taina
Sântului Botez, au mãrturisit dreapta credinþã naºii mei. Pe

NE VORBE~TE P{RINTELE TEOFIL mãsurã ce am crescut naºii ºi pãrinþii m-au învãþat rugãciunile
ºi primele adevãruri de credinþã din Crez. De micã, am fost
dusã la bisericã, am participat la Sfânta Liturghie ºi am fost
Motto: „Sunt mare pentru cei ce mã împãrtãºitã. Astfel am crescut în atmosfera de credinþã ºi
rugãciune de acasã ºi am început sã înþeleg adevãrurile de
ascultã, sunt mic pentru cei ce nu mã ascultã credinþã din Crez. La ºcoalã prin lecþiile de religie am
ºi sunt de nimic pentru cei ce mã ocolesc” aprofundat aceste adevãruri de credinþã pe care am cãutat sã
le aplic în viaþa mea. Acum la adolescenþã, adevãrurile de

DARURILE
credinþã din Crez sunt ghidul dupã care îmi orânduiesc viaþa.
Sãsãujan Bianca
(Parohia Chirpãr)

@NVIERII
Darul cel mai deosebit, darul care izvorãºte din
Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, este
iertarea pãcatelor. Fãrã iertarea pãcatelor nu pot fi trãite
celelalte daruri ale Învierii. Sfântul Evanghelist Ioan
istoriseºte cã Domnul Hristos în cea dintâi zi a Învierii
Sale a suflat peste ucenicii Sãi ºi a zis: “Luaþi Duh Sfânt,
cãrora veþi ierta pãcatele le vor fi iertate ºi cãrora le
veþi þine, vor fi þinute”, deci iertarea pãcatelor este în
legãturã cu Învierea. ªtiþi cã Sfântul Ioan Gurã de Aur,
în Cuvântul de la Paºti zice: “Nimeni sã nu se tânguiascã
pentru pãcate, cã iertarea din mormânt a rãsãrit”, ºi
asta pentru totdeauna, pentru toatã viaþa pãmânteascã,
pentru cât va fi omul pe pãmânt, pânã la sfârºitul lumii,
pentru cã pânã la sfârºitul lumii este ºi putinþa de a
pãcãtui, este ºi darul de a ierta. Cel dintâi lucru pe care
l-a spus Domnul Hristos dupã Înviere este cuvântul:
“Bucuraþi-vã!”. Un îndemn la bucurie ºi un salut, în
acelaºi timp... Când Domnul Hristos S-a întâlnit cu
femeile mironosiþe care se întorceau de la mormântul
gol le-a spus: “Bucuraþi-vã!”. ªi dupã aceea îndatã: „Nu
vã temeþi!” Pentru cã ele au intrat într-un fel de temere,
le-a cuprins frica ºi atunci Domnul Hristos le-a zis: „Nu
vã temeþi!”. Bucuraþi-vã ºi nu vã temeþi. Sunt cuvinte
spuse femeilor mironosiþe dupã Înviere, cuvinte din care
înþelegem cã Domnul Hristos vrea sã ne bucurãm ºi cã
din mormântul dãtãtor de viaþã al Mântuitorului izvorãsc
bucuria ºi curajul, netemerea. Curajul este o virtute
creºtinã, o virtute moralã pe care cu toþii voim s-o avem,
pentru cã numai aºa ne putem manifesta credinþa
noastrã în Mântuitorul, Care a zis: “Îndrãzniþi. Eu am
biruit lumea”. Nu din puterea noastrã ne bucurãm ºi nu
numai din puterea noastrã ne liniºtim, ajungem la
netemere, ci cu ajutorul lui Dumnezeu si mai ales pentru
credinþa noastrã, câtã o avem, în Mântuitorul care ne
ajutã. “Toate le pot întru Hristos, cel ce mã întãreºte”,
scria Sfântul Apostol Pavel creºtinilor din Filipi. Apoi
mai avem încã douã daruri ale Învierii. Domnul Hristos,
dupã Învierea Sa din morþi, de fiecare datã când S-a
întâlnit cu ucenicii Sãi, le-a zis: „Pace vouã!”...Domnul
Hristos nu numai cã I-a salutat pe ucenici cu cuvintele
pace vouã, ci le-a ºi dat pacea. Domnul Hristos spune ºi
despre bucurie ºi despre pace cã sunt lucruri pe care El
le dã. Înainte de Sfintele Patimi, în cuvântarea de
despãrþire pãstratã de Sfântul Evanghelist Ioan, e scris
cã Domnul Hristos a zis: “Pace vã las vouã, pacea Mea
o dau vouã”. Nu daruri cum dã lumea vã dau Eu, ci o sã
vã dau pace, care-i mai presus de orice, dar prin care ºi
celelalte lucruri primesc valoare...Avem patru daruri ale
Învierii: iertarea pãcatelor, bucuria, netemerea ºi pacea.
CU ROSTIREA CREZULUI
FIECARE CRE~TIN ORTODOX
Î~I POATE @NCEPE VIA|A @N
IISUS HRISTOS...
Mãrturisirea de credinþã are importanþã esenþialã în viaþa
Bisericii, deoarece ea constituie un element de unitate între
creºtini. Crezul trebuie rostit de fiecare credincios ca o
reactualizare permanentã a mãrturisirii de credinþã în Sfânta
Treime: în Dumnezeu Tatãl, în Mântuitorul Iisus Hristos ºi
în Sfântul Duh Mângâietorul. Dumnezeu prin puterea
cuvântului ºi a voinþei Sale ºi din multa Sa iubire a creat tot
ceea ce existã în cer ºi pe pãmânt. Dumnezeu a creat cea mai
ªi încã unul, al cincilea – binecuvântarea. Domnul frumoasã fiinþã ºi anume omul pe care l-a înzestrat cu suflet,
Hristos, dupã ce ªi-a împlinit aici, pe pãmânt, cele pentru gândire ºi voinþã. Cu rugãciunea crezului fiecare creºtin
care a venit El, Fiul lui Dumnezeu, S-a înãlþat la ceruri ortodox îºi poate începe viaþa în Iisus Hristos. În cadrul
binecuvântându-i pe ucenici. Sfântului Botez Crezul ocupã un loc principal. Prin Botez
Binecuvântarea este mare lucru. Binecuvântarea devenim fiii lui Dumnezeu ºi membrii ai Bisericii lui Hristos.
aratã întotdeauna bunãvoinþa, binecuvântarea aratã Fecioara Maria este cea care L-a nãscut pe Domnul Iisus
întotdeauna mãrinimia sufletului. Pentru a primi Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Iisus a venit din ceruri pentru a
binecuvântarea trebuie sã ducem o viaþã pe care Domnul ne împãca cu Tatãl Sãu. Deºi oamenii nu L-au crezut cã este
Hristos s-o poatã binecuvânta, o viaþã asemãnãtoare cu Fiul lui Dumnezeu ºi Mântuitorul lumii, rãstignindu-L pe
cea a ucenicilor, o viaþã asemãnãtoare cu cea a Maicii cruce, El a rãbdat pânã la moarte acest lucru, iar prin Învierea
Domnului...Toate acestea ºtiindu-le, e bine sã ne Sa a convins omenirea cã este Dumnezeu adevãrat din
cercetãm pe noi înºine nu numai dacã facem lucruri Dumnezeu adevãrat. Noi creºtinii ortodocºi ne pãstrãm
care nu se potrivesc cu o viaþã sfântã, ci sã ne gândim ºi credinþa mergând regulat la bisericã unde Îl cunoaºtem pe
la darurile Învierii: în ce mãsurã suntem oameni cu Dumnezeu ºi ne manifestãm iubirea faþã de El. Dacã vom fi
bucurie, cu netemere, cu pace, în ce mãsurã suntem ascultãtori ºi vom face fapte bune vom fi rãsplãtiþi de El, la
oameni care suntem sub binecuvântarea Domnului Judecata ce va avea loc, la sfârºitul veacului. Atunci El ne va
nostru Iisus Hristos, sã ne cercetãm daca suntem oameni primi cu bucurie în împãrãþia Sa, ca sã vieþuim alãturi de sfinþii
care primim iertarea pãcatelor...Sã ºtim cã dacã nu avem îngeri.
bucurie, ceva nu e în regulã; sã ºtim cã dacã nu avem Dogariu Claudia
pace a sufletului, ceva nu e cum vrea Dumnezeu, ceva (Parohia Bârghiº)
nu-i în rânduialã; sã ºtim
cã dacã n-avem curaj,
COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
dacã suntem cuprinºi de Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului
teamã, ceva e rãu în Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325
Preºedinte: Pr. Protopop Ioan Jurca
existenþa noastrã, pentru Redactori responsabili: Pr. Naicu Mihai
cã nu suntem în legãturã
Pr. Coºorean Axente-Cosmin
cu Mântuitorul care ne Colectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),
susþine; dacã vedem cã Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram
lucrurile nu merg aºa (Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.
Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)
cum le doreºte Domnul
Hristos, trebuie sã ne Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan Foloba
Tehnoredactor: Nicolae Hodiº
schimbãm felul de a
Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu
gândi, de a lucra, de a
Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei
acþiona în lumea sau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com
aceasta....
2010 GAZETA HÂRTIBACIULUI 7

Bate ceasu’ unu, M-a jurat neam\ul EI S-AU N{SCUT @N

Bate ceasu’ unu,
sub steag,
Scoalã, mândro, sã-mi dai drumu’;
Cu rochiþa roºioarã
ªi cu zâmbet de fecioarã M-a jurat neamþul sub steag,
Tefeleu Maria 01 mai
MAI 82 de ani Retiº
Ce-mi apare-n suflet al tãu dor. Sub steag negru de bumbac,
Bate ceasu’ doi, Când þi-am fost, maicã, mai drag. Þiþeiu Victoria 04 mai 87 de ani Ruja
Eu plec, mândro, de la voi. Tolea Maria 04 mai 85 de ani Fofeldea
Sub steag negru-roºior,
Ieºi, afarã, la portiþã Gavrea Traian 04 mai 81 de ani Beneºti
Când þi-am fost dulce fecior. Jecan Liviu 05 mai 85 de ani Brãdeni
ªi mai dã-mi a ta guriþã,
Pãrul tãu ºi ochii amândoi. Sub steag verde, de mãtasã, Tobias Maria 05 mai 83 de ani Hosman
Bate ceasul trei, De trei ani plecai de-acasã. Þerbea Traian 06 mai 84 de ani Coveº
Scoalã, mândro, dacã vrei. Pe drum pe la Ghiurghiuleag Huciu Avram 06 mai 82 de ani Alþâna
ªi mai dã-mi o gurã dulce Merg cãtanele ºireag. Ion Maria 07 mai 84 de ani Sãsãuº
ªi pe unde-or bate paºii mei. Coºorean Mãrioara 09 mai 86 de ani Coveº
Feciorii din grai grãia:
Bate ceasul patru, Bânda Ana 10 mai 86 de ani Sãsãuº
- Generale, tatãl nostru, Preda Maria 10 mai 83 de ani Alþâna
În picioare e tot satu’.
Clopotele trag ºi sunã, Nu merge cu calu’ tare, Piþigoi Maria 12 mai 93 de ani Sãsãuº
Toþi voinicii se adunã, C-om cãdea de pe picioare. Piroº Elena 15 mai 83 de ani Brãdeni
Turnul bate aprig în rãzboi. Generalu-atunci grãia: Cioca Gheorghe 16 mai 86 de ani Coveº
Bate ceasul cinci, - ªtiþi voi, feciori, ºtiþi bine, Marica Aurel 17 mai 86 de ani Beneºti
Te rog, mândro, sã nu plângi. Care veþi veni la mine, Ilea Anica 18 mai 85 de ani Ghijasa de Sus
C-aºa-i lumea trecãtoare, Avram Ana 18 mai 81 de ani Metiº
Nu veþi muri pe perine,
Vreau sã mor, mândro, pe braþul tãu. Burcea Gheorghe 20 mai 86 de ani Merghindeal
Bate ceasul ºase,
Cã-þi muri în þãri strãine. Schneider Sofia 26 mai 93 de ani Merghindeal
Camarazii mei departe Pe marginea Dunãrii, Pupãzã Maria 28 mai 81 de ani Retiº
La apel s-au adunat, Bãtând doba cu turcii. Chirtop Ioan 30 mai 84 de ani Fofeldea
Ei sunt gata de plecat Zvârlind puºca peste groapã, Paºcalãu Rusalim 31 mai 89 de ani Marpod
La un mare, nou atac. Sã vã ºtie lumea toatã Bîrsan Anica 31 mai 84 de ani Ghijasa de Sus
Bate ceasul ºapte, Ghiuri Ana 31 mai 83 de ani Merghindeal
C-aþi slujit fãrã simbrie
Înãlþaþi o rugãciune, Nistor Ana 31 mai 81 de ani Alþâna
ªi-aþi murit în cãtãnie.
Amintiþi de-al meu nume,
Sã-mi ajute bunul Dumnezeu. Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor.
Bate ceasul opt, Culese ºi transcrise de N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza neactualizãrii listelor.
Regimentul stã pe loc. David Olaru din Sãsãuº,
Rãmâi, mândrã, sãnãtoasã în anul 1896
ªi mereu sã fii voioasã,
Sã mã porþi mereu în gândul tãu. 1 MAI (FLORAR)
Bate ceasul nouã,
MI-E DOR
Inima mi-e ruptã-n douã.
Uite c-am lãsat în sat
Mi-e dor de casa de la þarã,
„Mitologie româneasc[”
Fetele de mãritat
ªi eu la armatã am plecat. De curtea cea ca o brãþarã; de Marcel Olinescu
Bate ceasul zece, De grãdina cu un nuc,
Regimentul nostru trece.
În aceastã zi este Armindenul, margine de crâng ºi se petrece cu
De fântâna cu uluc.
Þarã mândrã de amor, când se serbeazã profetul Ieremia, de lãutari. E obiceiul ca la aceastã
ªi de-o fi, o fi sã mor Mi-e dor de marea sãrbãtoare unde i se trage ºi numele. Nu se pun petrecere sã nu se bea decât pelin,
Învelit în mândrul tricolor. boii la jug, la car sau la plug, cãci e sau vin roºu, pentru cã în aceastã zi
Când toþi purtam drept cingãtoare
Baciu Ioan (Bãciucu),68 de ani, ziua boilor, cã atâta sãrbãtoare au ºi se înoieºte sângele. Primul e bun ºi
O panglicã cu tricolor,
Aroneasa Cornel,82 de ani,Retiº,
18 noiembrie 2007 Simbol de þarã ºi popor ei. Se pun la case, la uºi, la porþi, la pentru ca sã nu te mãnânce purecii ºi
Cules de ferestre ºi pe la grajduri, ramuri verzi sã nu te îmbolnãveºti de friguri.
Mircea Drãgan – Noiºteþeanu Mi-e dor, mi-e dor de consãteni, de stejar sau de orice alt arbore. Armindenul din faþa casei se þine la
De firea lor de ardeleni. Aceºtia sunt Armindenii. Înainte de a poartã, pânã se macinã grâul nou ºi
De satul meu mã þin cu dinþii, rãsãrii Soarele, fetele, femeile ºi copiii când pentru întâia oarã se face pâine
CU GÂNDUL În pãmânt s-au dus pãrinþii.

Mi-e dor de ºcoala de pe deal,

se spalã cu roua ce cade peste noapte
pe flori ºi pe iarbã, ca sã se facã curate
din acest grâu. Atunci se taie ºi se
pune pe foc, ca el sã coacã cea dintâi

LA P{RIN|I Ca o cetate din Ardeal;

De cei ce ne-au croit cãrarea
ºi sãnãtoase. Se frige un miel la frigare
într-o poianã din pãdure sau chiar la
copturã.

Am pus pe ordinea de zi ªi ne-au stilat mereu purtarea.

Sã fac scrisoare la pãrinþi;
S-au dus din lumea celor vii
În cerul ocrotit de sfinþi.
Aveam nevoie de adresã
Unde mai cântã des ºi cucii
E scris cu literã aleasã
ªi stã pe frontispiciul crucii
Nãscuþi în satul Sãsãuº
ªi-au luat o casã cu doi franci
În cimitir, pe derdeluº
Numit la noi Dealu’ lu’ Banci!
N-au termopan, nici telefon
ªi nici duc dorul de mâncare;
Scrisoarea ce le-o fac plocon
E tot mai des - o lumânare!
Mi-e dor ºi dorul n-are margini,
El obosind pe vechi cãrãri;
Eu scriu scrisori cu mii de pagini
Cu ceara de la lumânãri...
Hudea Simion
83 de ani - Sãsãuº
Mi-e dor de þecherea cu toartã
De rugul ce-l puneam în poartã;
De Sfântul Gheorghe cel vioi,
Sã ne fereascã de strigoi.
Mi-e dor de lunca din Zãvoi,
Unde lucram pe vânt ºi ploi;
ªi de parfumul de otavã
ªi de mãlaiul copt în tavã.
Mi-e dor de cânepa topitã,
Ce ne-atrãgea ca o ispitã
ªi de fuiorul ca o floare
Tors de femei la ºezãtoare.
Mi-e dor de domnu-nvãþãtor,
Plecat de mult în alt sector;
Cãci viaþa este trecãtoare
Ca ºi lumina de la soare.
Hudea Simion,
83 de ani,Sãsãuº
Pove~ti filozofice
ÎMP{R|IREA C{MILELOR
Gãsim cam peste tot, chiar ºi în
aritmeticã, o mulþime de enigme
nedezlegate. Povestea arabã care
urmeazã ne-o aratã cu prisosinþã
Un om dorea sã se asigure cã, dupã
ce va muri, cei trei fii ai sãi vor gãsi un
bun sfãtuitor.
Le-a lãsat, aºadar, moºtenire
ºaptesprezece cãmile, cu instrucþiuni
clare:
- Cel mai mare dintre voi va avea
parte de jumãtate din cãmile, cel de-al
doilea de o treime, iar mezinul de a noua
parte.
Citind testamentul, cei trei au fost
de-a dreptul nãuciþi. Au cerut sfatul
prietenilor. Câþiva le-au spus sã vândã
cãmilele ºi sã împartã banii în felul arãtat
de tatãl lor. Un altul socotea cã
testamentul nu putea fi aplicat ºi cã nu
avea, prin urmare, nici o valoare.
În sfârºit au gãsit un om cu judecatã,
care le-a spus:
- Este cât se poate de uºor. Am sã vã
împrumut eu o cãmilã, pe care o veþi
adãuga celor ºaptesprezece. Cel mai
mare va cãpãta jumãtate din cãmile, adicã
nouã. Cel de-al doilea va primi o treime,
adicã ºase. Mezinul va primi douã, adicã
a noua parte. Asta înseamnã, cu totul,
ºaptesprezece cãmile. Atunci o sã-mi iau
ºi eu cãmila înapoi.
Cei trei fii gãsirã cel mai bun
sfãtuitor.



8
GAZETA HÂRTIBACIULUI
FOTBAL
Dupã ºaptesprezece etape, echipa C. S. Agnita
ocupã locul 7 în clasamentul din Liga a IV-a. În
cele 15 meciuri jucate, agniþenii au câºtigat 7, au
pierdut tot atâtea ºi au fãcut o remizã, acumulând
22 de puncte.
Locul 7 nu îi este ameninþat, urmãtoarea
clasatã, ASA Sibiu având cu 6 puncte mai puþin.
Dacã în etapa urmãtoare vor câºtiga cu FC
Cisnãdie, agniþeni vor avansa pe locul 6
devansând-o pe Juventus Sibiu, care nu joacã.
Antrenorii Mircea Vasiu ºi Oliu Bogdan dispun
de urmãtorii jucãtori: Florin Þerbea, Daniel Blaga,
Adrian Ionele, Viorel Bârsan, Csaba Zedler, ªtefan
Pãun, Claudiu Filip, Silviu Mãrginean, Ovidiu
Lupºa, Nicolae Rotariu, Alin Avram, Dan Jecan,
Aurel Belciu, Bogdan Oliu, ºi Daniel Opriþã.
În foto: faza de gol din meciul cu F. C. Avrig
4-2 pentru C.S Agnita
S.C. MODEST IMPEX SRL
CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI
DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI
Cine vrea produse ºi servicii de calitate se
poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!
S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de
constructori bine calificatã, cu experienþã,
capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunã
calitate, care oferã garanþie pentru lucrul bine
fãcut.
Cyan Magenta Yellow Black
S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune la
dispoziþia clienþilor toatã gama de materiale
necesare unei construcþii, de la cele folosite
pentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.
În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEX
S.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. Mihai
Viteazu se gãsesc cele mai variate produse:
aparaturã electro-casnicã, materiale ºi



2010
CUPA AGNITA – EDITIA A V-A
ªi anul acesta, echipele
performante din Bucureºti,
Braºov ºi Sibiu ºi-au dat întâlnire
la Agnita pentru o scurtã
competiþie de volei alãturi de
echipa C.S Agnita.
De fapt este o întâlnire
devenitã tradiþionalã, între patru
prieteni agniþeni, profesori-
antrenori ai celor patru formaþii;
Ioan Turcu la Politehnica Braºov,
Iancu Rãchitã la Politehnica
Bucureºti, Traian Priºcã la C.S. Sibiu ºi Stelicã Sârbu buna pregãtire a celor mai tineri jucãtori de la C.S. Sibiu. Ca de
la C.S. Agnita . obicei, în finalã, s-au bãtut pentru câºtigarea cupei echipele
Deºi competiþia, susþinutã de Primãria din studenþeºti. Dacã anul trecut cupa a plecat la Braºov, anul acesta
Agnita, a fost una amicalã , spectacolul sportiv n-a au luat-o studenþii din Bucureºti.
lipsit, echipele luptând pentru fiecare punct, spre Competitorii au fost felicitaþi pentru prestaþia lor de Profesorul
Universitar Ioan Hantãu, alt agniþean care a pregãtit multe generaþii
satisfacþia spectatorilor prezenþi la sala de sport.
de profesori de sport.
Veteranii agniþeni, conduºi în teren de Ioan
Fãcãlãu, cel mai vârstnic jucãtor, au arãtat cã ºtiu Diplomele, ºi cupa au fost înmânate într-o atmosferã veselã la
restaurantul „La Prut”, unde oaspeþii au mulþumit Clubului Sportiv
sã joace volei, deºi din politeþe au lãsat primele trei
Agnita, preºedintelui acestuia Emil Drãgan, pentru buna
locuri echipelor oaspete. De remarcat ambiþia ºi
organizare, un argument convingãtor pentru o reîntâlnire în 2010.
Foto. N. Naicu
KARATE
La „CHIRI”
instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uz
Cursurile de karate au început în luna octombrie 2009 ºi cursanþii
au trecut de prima etapã. Micii karatiºti ºi-au demonstrat abilitãþile în
faþa pãrinþilor obþinând centura portocalie (KYO 10).
gospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrã Cursurile au loc la sala de sport de douã ori pe sãptãmânã, sunt
concurenþã ºi calitate performantã. þinute de profesorul Iulian Birþ din Sibiu, deþinãtor al centurii negre.
În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurã Pãrinþii micilor karatiºti sunt încântaþi de profesorul lor ºi de
performanþele elevilor.
transportul gratuit al produselor cumpãrate În foto: imagini de la proba pentru centura portocalie
de la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceri
de preþ, în alte localitãþi.
În zonã produsele ROMSTAL se gãsesc
numai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.
Personalul firmei S.C. MODEST IMPEX
S.R.L. competent ºi amabil rãspunde
permanent solicitãrilor celor interesaþi.
Oricine poate apela cu încredere la
serviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.
unde se poate plãti ºi cu credit bancar.
COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Lucia
Letiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga
Tehnoredactare: Nicolae Hodiº
Foto: Marius Halmaghi Str. P-þa Republicii nr. 19 -
Tel.: 0269-510465, int.112
Tipar: Tipo Trib Sibiu
e-mail: barsan.avh@gmail.com
EDITURA ETAPE SIBIU orele 800 - 1500