ANUL XII No.

595
15 1UNIE 1938
lo LEI
'

www.digibuc.ro
 EXPOZIT A DE MUNCA
STRAJEREASCA La sosea s'a inau-
gurof expozitia de
munca sfrajerea-
sal', a carei Ora-
lucifa prezenfare a
produs o ',rotunda
impresie a s up r a
fufuror vizifafori-
lor,
Fofografia noasfra
infat4eaza pe M. S.
Regele, vorbind la
inaugurarea expo-
zitiel.

CONGRESLIt
EXPOZITIE1
FUNDAT1fLOR
REG.ALE
La Arenele Romane,
s'a infrunif säpfa-
mana frecufa con-
gresul expozltiei
Fundatiilor Regale,
Fatografiile noas-
fre infatileaza :
Suveranul
sapun economic rele Voevod Mihai
asculfa discursul
d-lui prof. Gusty.
Congresisfii salufa
enie, intrebuintat de pe Suveran, la so-
sirea la Arenele
milioane de ersoane Romane.

Multe femei intrebuinteazA un s'apun de toaleta

pentru obraz i un alt säpun pentru baie.. In Franta,
sApiinul preferat pentru ingrijirea obrazului este
sApunul Cadurn, pe care femeile I-au gasit' i eel
mai igienic pentru baie. Este un sa,pun foarte
uscat si deci economic. Astfel, eel ,mai fin a'apun
este i cel mai putin cos isitor!

0 LECTURA FASIONANTA:
HROMANELE CAPTIVANTE"
In fiecare fun(' un nou romam

Prograrnele tuturor posturilor europene pe toate gamele

de und5 sunt redate am5nuntit in excelentd revist5
RADIO-ADEVERUL
Pag. 2 No. 595

www.digibuc.ro
CONGRESUL INTERNATIONAL DE POLITIE
CRIMINÄLOGIE
In Capitalii sa deschh sàpfàmôna treculis cangresul international,
de pantie $i criminaIogie, la care moot reprezeniate iloate statele
lumii.
cciteria ininctie
Fofografia noasfra Infifheazii pe d.nii mini$tri Armand Ciiiinescu
$i general Gabviel Marinescu. In mijlocul congresistiler fit prima zi
sa sacrificati tenului Dvs. veti face Sigur cu
a desbaterHar cere. daca aveti succes. Tratamentul de infrumu-
setare RICHARD HUDNUT THREE FLO-
FOC LA SP1T41U1 BRANCOVENESC WERS s'a dovedit foarte util i cu elect recunos-
cut. Cu ajutorul sau neteziti, curatiti, hräniti i apä-
rati pielea fetii. El cuprinde numai putine prepa-
rate de calitate superioard, care in diversitateà'lor
asígurá un perfect succes, fiind mult mai eficace cle-
at orice ingrijire specialá facuta doar din când in
and.
Putem afirma cä tratamentul de infrumusetare
THREE FLOWERS este ingriiirea idesala in caSj,
femeii moderne. Incercati-1 si Dvs.. succesul va
va convinge.

U ON UT
Un incendiu, care. din fericire, n'a armt urmari prea ;rove, a
bucnit silpflimana frecutii, la spifaial rfincovenesc.
Fotografia noastra infátileaza
Rolnavii in torten 10h:dotal, ostepfrind ä ie mate i

F,p,Aw.a
PENTRU SANATATEA
FRUMUSET,EA TENULUI
DEE
LU Bi N PARIS

CITrp
Adeverul Literar
si Artistic

www.digibuc.ro
 TINERETULINTREGII TAM A. OMAGIAT IN MAREA Zi
Dui:A cuv5ntarea Suveranului, din Inalt ordin al Maieslitii Sale, serb5rile au fost intrerupte
din cauza ploii si reluate a doua zi dimineata.
2. Castigátorul Cupei Restauratiei, Inmâneaz5 Suveranului, ulciorul din tare Majestatea Sa
báut ap5, acum opt ani, la Vadul Crisului.
3. Marele Voevod Mihai defileaz5 in fruntea stolului s5u de straieri.
4. Comandantii strájeri defileazá, cu drapele, prin fata Suveranului.
5. Pe stadion, Suveranul, Marele Voevod Mihai i Marele Cornandarnent al Striiieriei, prirnim
defilarea.
Regele Carol II, Marele Voevod Mihai i d-nul Teofil Side-
-cornandanful Sträiii T5rii" fret in revista pe str5jeri.

8 lunie, marea zi nationalá a restauratlei, a fost àrbtoit anui

acesta, cu un:fast si cu un entuziasm, depásind pe cel din anii precedenti.
Tineretul intregei tári a venit aducá omagiul de recunostlint5
M. S. Regelui Carol II-lea, adev5rat p5rinte al Romäniel Noui.
Fotografiile nOastre inf3tiseaz5 :
I. M. S, Regele îi rosteste discursul, in dimineata zilei de 8 lunie,
pe o ploaie torentialä.

www.digibuc.ro
 RESTAURA lEI. PE SUVERAN

poate insela oglinda.

In fimp ce in oglindä dantura d-voastrei vi se pare
frumoasa, in dosul dintilor Watra dentarti 1i poate
continua opera ei distrugatoare. Df3cei tineli ca
dintii d-voastra sei fie nu numa albi, ci In aceIa*
1(010dorit §i timp i scutiti de piaträ, atunci intrebuinfati
Kalodont!
tubufl mon
contra

KALO pietrel
de pedinti

7. Defilarea U. F. S. R.
8. Str6jerii c6lare, desil'artr'
t?. Muzica sfràlereasc5 defileaz5
10. Ridicarea coriurilor de c5tre strájerite.
11. Defilarea str5jerifelor.
Pag. 5 No. 595

www.digibuc.ro
 dicalist si a reinviat legea de expropiere, aplicSnd-o, cu orice risc, celor
17 companii engleze si americane, care exploateaz5 terenurile petrolifere

ihe ell
din Mexic, si care sunt controlate, in cea mai mare parte, de Royal
Dutch (grupul englez) si Standard Oil (grupul american). MSsura aceasta
InseamnS o pierdere de 15 pánS la 20 milioane barile de petrol, adicS
vreo 13 miliarde de dolari, penfru societStile expropriate.
Guvernele engleze i americane au frirnis note de vehementS profestare
aveau de gánd s'S puie la cale represalii, sub forma unui boicot.
In acest moment a reintrat in scena, personajul cel mai pitoresc si mai
extraordinar al acestei drame internationale, si anume William
gentleman britanic, castelan la Berkshire si financiar independent la bursa
NEGOTATOR DE PETROL Londrei.

IDEILE D-LUI RICKETT

PROFITOR AL RASBOAIELOR Contrariu celor mai multi financiari faimosi, William R ick et f nu este
conducStorul a multiple afaceri, iar numele lui nu figureazä In nenum5rate
SI REVOLUTIILOR consilii de administratie. Se pare c5 are o repulsie pentru capitalismul
fStis. Recent, a fost poreclit Zaharoff-ul petrolului". Desi nu are
nimic comun cu grecul mic de staf, frisf si misantrop, voinicul anglo saxon,
TURBURARILE care eau produs, pe neasteptate, In bogafa regiune min'er5, vesel i simpatic, are totusi o metodS comunä cu defunctul rege al arma-
St. Louis Potosi, mine care furnizeaz5 mai bThe de o freime din productia mentului; niciodat'S nu figureazi el personal si nici nu frateaz5 in numele
mondialá de argint, n'a fost o surprizg pentru nimeni dintre cei cari cunosc s5u propriu.
starea lucrurilor de Mexic.
Recenfa expropriere a companiilor pefrolifere sit-Sine pSrea sS provoace un eveniment letrolui, dome-
In genul aceluia care s'a produs fotdeauna, in trecut. Chestiunea nationalizSrii bunu- nini in care M.
rilor str5ine din Mexic, nu esfe de data recenii. Primul decret, anuntánd aceast5 Rickett acti-
hotärke, a fost clef de preSedintele Ca r r a nz a, in 1916. S'a provocat imediat o veari cel mai
revolutie a generalului Vi II a, care a fost reprimatS de corpul expeditionar, de sub intens.
comanda generalului Pershin g. Rezultaful a fost c5 guvernul mexican, recunoscSnd
ajutorul Statelor Unite a f5g5duit s5 nu aplice decretul societätHor americane, decref
care a fost anulat in 1923, de presedintele La Huerf a.
In 1925, sub impukiunea presedintelui Challe s, congresul a fransformat, cu alu-
torul unui vot, decreful, in lege, si a hofärit, in 1926, aplicarea formals, in pofida
opozitiei violenfe a Statelor Unite.
In 31 lulie 1936, dupSce s'au f5cut incerari de negociere, guvernul american a tri-
mis un ultimatum Mexicului, care a cedaf. Curtea supremS mexican5 a anulat legea
de expropriere. Dar un an mai tarziu, doi oameni hot5riti la orice, si increzStori in
ctedinta lor patriotic5 si sociaI5, au intrat In joc. Primul este presedinfele Card e-
n a s, care guverneazS Mexicul din 1934 si Eminenta Sa Cenusie, Lombardo
To ledan o, seful sindicatelor muncitoresti.
Omul acesta este un fel de apostol laic, Insufletit de o credint5 misficS, In ceeace
binueste c5 este .in interesul patriei sale si al poporului sau. La za r r o Car d en a s.
supranumit Iwnestidad" adica onestitate, s'a lasat usor convins de vijeliosul sindi-

D.Rickett,
M. Rkkett est e intot-
deauna gata
cte caliiforie,

Face propuneri, in numele cafe unui grup

financiar, c'áci in ciuda svonurilor cari cir-
cula, nu este atasat niciunuia, exploateaza
idei, adesea extraordinare, sau ia asupra
sa, in cazul cand este bine pl5tit, nego-
cierele cele mai dificile, in materie de
finante i chiar in materie de politics ex-
tern5, atunci cOnd o cer imprejur5rile.
Cariera lui F. W. Rick eft n'are nimic
spectaculos, la inceputul ei. In vSrst5 de
40 ani fiind, n'a fScut prea des sgomot in
jurul numelui sau. Si-a fácut studiile in
Anglia, apoi a f5cut rSsboiul intr'un re-
giment de infanterie, purtSndu-se cu vitejie.
Putin inainte de armistitiu a fast gray ränit.
Dupa r5sboiu, a inceput sS faca afaceri si
a studiat, mai ales, trei lucruri cari II pa-
sionau : limbile vii, geografia si problemele
de polific5 externa.
Cunostiintele pe care le-a dobSndit in acest
fel, i-au folosif, spre a-1 infovgr5si la Mos-
cove, dupá armistitiu, pe lordul Inv erf o rtl e, minisfrul munitiunilor, in
timpul r5sboiului, care a plecat inteacolo, in misiune particular5.
A fost reintSlnit in 1922, la Lausanne, unde a reusif s aranjeze prima
InfOlnire intro oamenii polifici englezi si rusi, de dupa r6sbòiu, punand la
cale infrevederea dintre Cicerin si Lord Cur si n.
Aflând c5 guvernul grec are nevoie de bani, a plecat la Atone si a
reusit si-i conving5 pe ministri acestei tàri sa semneze, cu ajutorul sSu,
un imprumut de 120 milioane lire sterline, al c5rui plasament il garanta.
CSteva zile dupä aceea, imprumutul a fost semnat solemn, la legatia greac5
dela Londra, in prezenta mai multor ministri, printre cari dl. Gun a r i s,
care venise special in metropola Angliei. La orele 10, stirea a fost trans-
mis5 la Atena, unde se reunise camera. La ora 10.15, guvernul grec a fost
doborit. 48 de ore mai farziu, dl. Gunari s, care a venit la Atena,
a fost impuscat, iar noul guvern a anulat imprumutul.
o afacere ratatii! a spus, filozofic, dl. W. R i c k et t, punSnd pe
searna societätii, in contul c5reia fratase, toate spezeie de c515torie.

www.digibuc.ro
 UN FINANCIAT DIPLUMAI
Firä a si cu toate discretele observatiuni ale
se descuraja
Foreign Office-ului, care considera c punctele de vedere si
metodele ecestui orn de afaceri se depärtau prea mutt de
traditiile consecrate ale diplornatilor de carierä, nelinØifu om
de afaceri internationale si-a continua} actiunea. A fost sem-
nalat in Po Ionia, unde a negociat imprurnuturi urbane, in statele
balcanice, unde a propus compensatii comerciale si in Orient,
unde a fondat societatea Agicole Ilabgbia", singura afacere
al cärui administrator este. Dupä aceea s'a consacrat afacerilor
petrolifere.
In anul 1932, guvernul persan d anula+, pe neasteptate, on-
siunea acordatä in 1901, societätii Anglo-Persian, pe o durati
de 60 de ant. Afacerea a fäcut sgomot si dupä controverse
nisunätoare, cáci deficitul probabil era de milioane de lire
sterline, chestiunee a venit in judecata tribunalutui Societätii
Natitmilor. Cu cáteva zile inainte de proces, s'a aflat c totut
s'a aranjat prin bunä intelegere. F. W. Ri ck et t se afla in
Persia. intre6at, la reintoarcerea s ,de ziaristi, ce rot jucat
in oceastä afacere, a sous :
Am fosi in Persia, u de am tratat fondorca uner
societedi dc bumbacuri.
CUMPARAREA ETIOPIEL
Doi ani mai tárziu, in August 1935, William Rick eft a dec an-
sat, din nou, de astädatä, direct asupra capului sate fulgerele presei.
La inceputed rásboielui din Abisinia, atunci cand tensiunea are
glo-italianä a devenit arnenintätoare, s'a aflat, pe neasteptate,
cá un financier britanic, sprijinit de un grup american, ia
asigurat concesiunea subsolului: petrol, minerale, precurn
mätate din terenul Abisiniei, in schimbal unui imprumut, pe pi te
Londre si a New-York-ului. iiiie.
Ziarele americane purtau fitluri pe sase coloane: Standard ,,--?-
Oil si un grup brilanic, au cumpiirat Abisinia". Fore-
ign Office-ul, era bänuit de presa italianä c6-1 are pe Rick et t Regele si Marele Voevod Mihai tree In revista cavalerli ordinului
drept agent, astfei c fun î fulgerä iMpotriva gafei. Senatorul
B ore h a interpelat guvernul american, pe aceastä chestie.
Virtuteo Aeronauticii la aeroportul Baneasa.
Rieke-1.f a plecat insä cu avionul spre Addis Abeba, a frecut n fotografie, se vad Inginer N. Caranfil, AI. Donescu. Gr. Trancu-
apo n Egipt, a revenit la Roma, uncle s'a oprit pentrre lasi, Insuectorul General Ad-tiv Al. N. Stefanescu, etc.
Achimba ceimosa", dupácum a spus el. In realitate, a avut
infreveder cu mportante personalitäti si a fost primit, pe
se pare, chiar de dL Mu sso lin
A revenit la Londra. Chestiunea concesiunei s'a sters, incetu
cu incetul, fácând loc unei probleme mai grave. Suräsul a rä
mas acelasi. S'a sous a face parte din Intelligence Service.
Un insemna+ membru al acestei organizatii a declarat:
prea bine di Intelligence Service este un or-
Spume& paste;
ganism secret. Or. Mr. Rickett, cu afacerile sale sgo- de dinti Ovenall
motoase, nu este destul de discret pentru noi,
CHESTIUNEA MEXICANA. este mijlocul cel mai
Din clipa care conflictul pare sä nu-si gäseasc5 solutie, R
ck eft p rneste CU primul vapor sore New-York, uncle se intil- pLicut de a face dintii
neste cu arnicul säu, Bernard Smit h, cel mai mare speculator
de pe Wall Street, apoi ateriseazá la Mexico unde are o lung5 strâlucitori ea fiind in-
"ntrevedere cu presedintele Ca r den a s.
L-a páräsit pe presedinte, cu un proect de optiune, asupra contestabil mai moale
productiei integrate a companiilor petrolifere nationalizate
s'a imbarcat din nou pentru New-York si Londra, urmând sá adune decât zmaltul dintilor
un milion de lire, menite sä-i realizeze materialmente proectul.
Ziarele intregli lumi vorbesc iaräsi despre dl. Rickett. lnfre dizoiv6 orice sediment
Marea Britanie a rupt relatiile diplomatice cu Mexico, iar gu-
vernul american, rárnas In expectativä, proecteazá másuri de si face dintii str5lucitori
represiune economic:3..
Revolta isbucnit, pe neasteptate, in Mexico, in statul minier si curati f5r5 s5 a-
San Luis Potosi, unde se aflä mai toate bogätiile tärii, adic5
argintul. Stäpin fiind in acest Oat, generalul rebel Cedillo duca cea mai usoar5
va putea s frateze cu guvernul, punându-i cutitul pe beregetä.
Cine I-a frezi+ pe Ced ill o, atunci când träia linistit pe vâfámare zmaltului.
bogata sa rnosie deia El Valles ? Cine i-a furnizat fondurile,
pentru a inarma si a echipa o armatä de 30.000 oarneni ?
Anglia ? Nu. Nu este un rnijloc de actkme pe mäsura ei Sta.
mare : Mexieul
tele Unite 7 Cedillo strigä doer in gura
Alexicanilor", "Jos ea yankeii"! Mai degraba s'ar f pu-
tt)* conta pe generalii cámäsilor de aur, refugiati in Texas,
Atunci ?
RI cke ft si sindicatul säti, se spune pe Wall Street, care
neputându-se intelege cu Cardenas, ii dau lovitura de gratie.
Furia Foreign Office-ului Si a Deparment of Foreign Affaires
din Washington a atins culrnea.
Cum indrázneste oare acest englez si complicate lui american
Smith, sä finanteze spolierea societátilor engieze si emericane?
far, nimic nerinstit a räspuns Rick et f, cand
i sa afras atentia asupra atacurilor a cäror tintä era In
politica externei trebue s&fi realist i sá nu te
piedici in texte. Orke s'ar inteimpla, Mexicul nu va
acorda concesiunile. Trebue, prin urmare, set se evite,
ca aceastii produc(ie petroliferii, care a fost a noastrii.
sei se indrepte spre Germania, Japonia si Italia. Acesta
este proectul men.
Vorbeste serios ? Glumeste Ntmeni n'o stie 1 Totusi, Mr. R i-
ck et t, in micul säu birou de la Londra, cumpärá imperil, trateaz5
mprumuturi pentru marile natiuni, ilscie pe Mussolini, oträveste
viata propriului sau guvern si-I trage de barb5 pe Uncle Sam.
Orice s'ar spune e un orn veseL

www.digibuc.ro
 ULT1MA ORA, IN IMAGINli
"'PI"
Rai/ papf 41,
THIE'brio?

, 1111* vi
If COVE Rtmi.
5E fit0191

EsT

SAPTAMANA COPILULUI
Din iingrijirea Soc. Principele Mircea", s'a organizat in Bucuresti o
usaptiimana a Copilului". Scopul este de-a atrage atentia tuturor a-
supra problemelor grele si delicate ce sunt a se rezolva, in legatura
au cresterea cop:ilor, probleme materiale, probleme morale. Sap&
mina" a inceput Dominica 12 crt. cu o defilare de care alegorice si
o parada a copillar. lnfatisam doua instantanee ale acestei demons-

Dominica 12 crt. s'a tinut la Bucuresti congresul muncitorilor textiU

din tara. Insfantaneul nostru arata un colt al salii in care au OC
desbaterile congresului.

J-1,4 tr I t_z!

NIA
<OUNCA
KNTRII TARA
$1 k IATA DEVIZA
Dominica a avut bc pe arena Venus, matchul intre echipo jugoslava
STRAJEREASCA K. A. S K. si Victoria, cu rezultatul de 6-1. In instantaneele noastre:
capitanii celor doue echipe, schimbei fanioanele, inainte de match si
Pe fostul stadion U. F. S. R. de a Nitre c, centru inaintas al oaspetilor, in actione.
sosea, publicul va avea ocazia sa va
CUM MUNCESC STRAJERH TAR I °

Acolo instalate patruzeci si opt de ateliere de munca

sunt
ín straierii veniti din toate colturile tarii Yor execut
care
in fata vizitatorilor diferitele obiecte, care se gäsesc in

EXPOZITIA
DELA SCOALA PRIMARA No. 30
Tineretul roman, incadrat ín or g a nizaf i a S TR AJ A TAR!
se afli pe calea adevarata a muncii. Vizitati aceste ateliere
de munc i va yeti convinge cis educatia tineretului din
Romana este íncredintatá ceiei mai perf ecte or g a nizafii
STRAJA TANI
)

www.digibuc.ro
 NOUL BARAJ

URIAS AL
AM ERI C E I,
VA FI, IN
N

G A T A.

Fotografia noastrii
Înfäfiseazä barajul
Grand Coulee'.
paste Columbia Ri-
ver, ale canal lucriiri
se apropie de sfdr-
sit. Barajul va avea
160 metri
Constructia so costa
114 milioane de do-
lari.

UN MONUMENT
COMEMORATIV
PENTRU CON-
STRUIREA NOULW
IMPERIU ROMAN
Un urias relief. re-
prezentand hite-
meerea noului im-
periu roman, a fost
inaugurat, de
curand de catre
Mussolini. Re.
lieftil care se afia.
in curtea lui P a
lazzo M ad am a,
infatiseaza pe
Duce, intinzand Re-
coroana im-
periala. hi fund .
c al ar e, generalii
de B o h o, B a d o-
g H o ì Graziani
dela stanga spre
dreapta).
, ,
....x___
k ............
...._
REGELE !TAM!
LA TRIPOLIS k , .,...,...
_......---
_.......::.--,,-,- ...........,
,..,,_____
In onoarea vizitei
Regelui Victor
Emanuel la Tri-
k_
il----'n'--
-_, _ ,, _____

\ ,\---_,<--
- -- -- .:-;-
...________________,,,,------...:0-,

.....,_______.0,..4.:
,..._0_,
polis. au avut loc. \-. ....
acolo, mari mane- --:_-_-:.-----7, -..._,--T
vre militare. Foto- ,-.,..,.... ...._.,_
grafi a noastra if :..,.---- 0.
infat4eaza pe Re. ,0%,....
gele Victor Ema-
........ 0, 2
nuel al Italiei. ur-
marind, Impreuna ___ --, - -- Y

cu maresalul Balbo Spuma inegolobilului sapun Cooks

tdreaphal, mane. este moale fina si are aceiasi in-
vrele din Tripolis,
fluenta asupra pielei i tenului Ovs.
co si crema Caolo bogatii in vita-
mine. Seipunul Caolo curötii si in-
grijeste pielea, mentinónd-o tkinCirei
frumoosa. Adeveiratul tratament
de infrumusetare se obtine numai
intrebuintand zilnic sapunul de too-
!eta Cook:, parfumat pima la ultimo
bucaticel.

www.digibuc.ro
 NOUL BARAJ

URIAS AL
AM ERI C E I,
VA FI, IN
N

G A T A.

Fotografia noastrii
Înfäfiseazä barajul
Grand Coulee'.
paste Columbia Ri-
ver, ale canal lucriiri
se apropie de sfdr-
sit. Barajul va avea
160 metri
Constructia so costa
114 milioane de do-
lari.

UN MONUMENT
COMEMORATIV
PENTRU CON-
STRUIREA NOULW
IMPERIU ROMAN
Un urias relief. re-
prezentand hite-
meerea noului im-
periu roman, a fost
inaugurat, de
curand de catre
Mussolini. Re.
lieftil care se afia.
in curtea lui P a
lazzo M ad am a,
infatiseaza pe
Duce, intinzand Re-
coroana im-
periala. hi fund .
c al ar e, generalii
de B o h o, B a d o-
g H o ì Graziani
dela stanga spre
dreapta).
, ,
....x___
k ............
...._
REGELE !TAM!
LA TRIPOLIS k , .,...,...
_......---
_.......::.--,,-,- ...........,
,..,,_____
In onoarea vizitei
Regelui Victor
Emanuel la Tri-
k_
il----'n'--
-_, _ ,, _____

\ ,\---_,<--
- -- -- .:-;-
...________________,,,,------...:0-,

.....,_______.0,..4.:
,..._0_,
polis. au avut loc. \-. ....
acolo, mari mane- --:_-_-:.-----7, -..._,--T
vre militare. Foto- ,-.,..,.... ...._.,_
grafi a noastra if :..,.---- 0.
infat4eaza pe Re. ,0%,....
gele Victor Ema-
........ 0, 2
nuel al Italiei. ur-
marind, Impreuna ___ --, - -- Y

cu maresalul Balbo Spuma inegolobilului sapun Cooks

tdreaphal, mane. este moale fina si are aceiasi in-
vrele din Tripolis,
fluenta asupra pielei i tenului Ovs.
co si crema Caolo bogatii in vita-
mine. Seipunul Caolo curötii si in-
grijeste pielea, mentinónd-o tkinCirei
frumoosa. Adeveiratul tratament
de infrumusetare se obtine numai
intrebuintand zilnic sapunul de too-
!eta Cook:, parfumat pima la ultimo
bucaticel.

www.digibuc.ro
 DE RBY-UL ENGLEZ 1'038
Perechea regalä englezâ, la
derby-ul din Epsom : dela
stânga la dreapta : Ducele
de Kent. LorduI Lands-
dale, Regele George.
Regina Elisabeta. Beatty.
INIZIFAIMErersomruir
Co4tigâtorul derby-ului Bois
Rousse I (jockeul E. C.
Elliot) este adus de pe pis-
til' de proprietarul H o n. P.
pm New VII
Pag.
0 vedere generalâ a curselor
dela Epsom. in timpul derby-
ului. In stânga fotografiei. pert-
tru prima datci in istoria der-
by-ului englez, aparate de ci-
nematografiat.
Derby-ul englez 1938 a fost
ciiltigat de calul francez Bois
Ro u s se I. calcirit de jockeul
E. C. Elliot. Scottish U-
nion a venit al doilea, iar fa-
voritul Da sc h, al trellea. In
primul plan : Bois Rousse I,
aproape de tintii.
Aparaciul cal
opticas dubll..
Secretul, de a obtine fotografii extrem de
precise si cu obiective de mare luminozitate,
constá in faptul, de a va procura un aparat cu
dublä opticá.
acest aparat intruneste: precizia renumitelor
objective Voigtländer- 1:3,5 cu exactitatea pu-
nerii la punct a, unui telemetru optic!
Viteza de 1/400 din secunda i cunoscutul de-
clansator sub capaci . indicatorul de profunzime,
filtrul galben mobil si intersanjabil i dispozitivul
pentru cloud formate, sunt insusiri cari au deter-
minat mai mult simpatia pentru acest ele-
gant aparat 6X9. Doriti sa mai cunoasteti i alte
amanunte?
I I No. 595
www.digibuc.ro
 Ziva de 6 lunie a
fost s5r6Storit5 si
anul acesta cu fra-
ditionalul obisnuif.
M. S. Regele a pe-
trecut o dimineatás
in mijlocul aviato-
rilor.
Fofografiile noa-
sfre infStiseazS.
Generalul Valle,
sulasecretar al a-
viatiei ta lien e,
prinde pe pieptul
Suveranului, insig-
na de pilot de o-
noare al aviatiei
italiene.
2. Cei doi casti-
gStori ai Cupei
Restauratiei:
pitan Cipu Con-
stantin sy locofe-
newt StSnescu Oc-
tavian.

ZIUA AV APE!

_400
3. Mamie Voevod Mihai, fofografiat la masa cavalerilor aeronautici.
4. M. S. Regele decoreaz5 pe dl. general Valle, subsecrefar de stat al aviatiei italiene.
5. Masa cavalerilor Virfutea Aeronautics".
6. Cavalerii "Virfufea AeronauticS", defileazá prin fata Suveranului.

271_.

www.digibuc.ro
duper potolireauraganului mtiniei sale, pe care numai stabili4a unui guvern pro-
pacatele noastre au atras-o asupra-ne, tot Tie iti va vizoriu celzoslovac, La 18 Oc-
fi dat sei dirmuiesti destinele acestei fàri, bray si tombrie 1918 independenta ce-
etern popor ceh!". hoslovaca e proclamata in mod
solem n, la Washington, de
REDEgEPTAREA NATIONALA catre M asary k. lar in ziva de
28 Octombrie, e randul Pragäi
Profetia lu Ca menius asteapta frei veacuri, spre a se rea- s'o realizeze. Dupa patruzeci si
liza. Dar catre sfärsitul secolului al XVIII-lea, cu despotismul, opt de ore, Consiliul national slo-
mai ales la inceputul secolului al X1X-lea, cu romantismul, nati- vac îi d consintamantul: Cehii
unea incepea sa iasa din letargia aproape mortalS, in care o si Slovacii se regasesc astfel u-
cufundase infrangerea suferita la Muntele Alb". 0 intreaga niti, dupa o mie de ani de
pleiada de scriitori se intrec In a canta frumusetile patriei despartire si statul ceh reInvie,
pierdutel J an Kolla r, poetul fraternitatii pan-slave, de- dupa trei sute de ani de impilare.
plange, In versuri nemuritoare, declinul nobilei rase slave, sub
cucerirea si jugul german. Saf a rik desgroap i preamäreste FORTA CEHA SPIR1TUL
antichitatile slave. Pa I a c k y arafL n lupta contra germanis-
mului, insusi principiul istoriei cehe. Astfel, sute si sute de ani de
Dar in toata aceastä prima jumatate a secolului X1X-lea este suferinta n'au reusit s doboare
vorba numai de manifestäri literare. Abia hi 1845, un ziarist natiunea ceha. Aceasta fiindca
cu numele de Hay lice k, spune ca a sosit timpul ca patrio- avea o forta neasemuitä, forta
tismul sa se indure, In sfarsit, set coboare din guri, in adeveirului si a dreptirtii",
corpuri si in brate" si c dela vorbe se trece la fapte".
Atunci se trece la fapte. Vail ráscoala din Praga e inabusitä,
in 1848 si masurile de infránare ale stapanirii devin, tiranice,
forta spiritului, a carei flacara
a fost transmisa din generatie
In generatie, de catre marii E CEt MA1 001
In sensul cel mai strict al cuvantului. ganditori, Jan Hus s, C a-
In curand, se deschide o perioada de absolutism si de reac- menius, Palacky, Mesa- . . . . deoarece este o cremi dentará preparata
tiune, dintre cele mai crude. Unirea austro-ungara, realizata In r y k. Oridecáteori Cehii au stiintificeste si concentrata. Ea dureaza de doua ori
1867, spulbera toate sperantele acelora cari, intocmai ca P a- iesit victoriosi, aceasta s'a
da- cat pastele de dinti obisnuite. Nu ultati. 0 jumatate
la ck y, credeau Inca inteo Austrie federalista. Cehii emu torit mai rnult suprematiei centimetru pe peria uscata e suficient.
sacrificati centralismului german din Viena, iar Slo- spiritului, deceit f ortei fizice Spuma produsa de Kolynos patrunde in cele mai
vacii centralismului maghiar din Budapesio". R. infime interstitii si crapaturi ale dintilor, indepärtand
petele galbene si resturile de alimente cari fermenteaza.
REINVIEREA Ea distruge si inlatura germenii pericolosi ai gurei,
cari produc caria.
Dar ideea este In mers... Daca Slovacii n'au putintä sa se ma- Incercand Kojynos yeti constata cat de usor este
nifeste sub apasarea jugului maghiar, Cehii, in ciuda oricaror obtineti dinti sclipitori i atractivi, gingii ferme
neajunsuri, pastreaza o viafá literara dintre cele mai intense. sanätoase.
Literatura cunoaste o primenire binefacatoare. Muzica primeste, Sporifi straucirea Pentru mai multii
prin S met a n a, pecetea nationala si, cu Dvorak se rasp:irides- xámbetului Dv, prin economie cumparafi
te In toatä omenirea cults. Insasi Fill* capatä, o baza indepen- KOLYNOS tubul mare.
dents, odata cu crearea universitatii cehe din Praga. lar S o-
koli i, In aparenta simpli gimnastici, devin simbolul energiei
si al unitStii rasei.
-
KOLYNOS
CREMA DENTARÄ
Antiseplica
4

CITIT1

Adeverul Literar (las

Artistic Cine este pre*, cease to
Cilifi :
In tre bola ta ti
IIMAGAZINUL"
revista publicului select
1. Cea mai mare expoxifie de art5 baroci la care sunt expuse stiksearkasegitareinalut
picturi si sculpturi. ale artistilor cehi a fast deschis5 in seara de
27 Mai in palatul Valsteln" din Praga.
2. Vernisajul expozifiei de art5 baroc5 din Praga : D. Or. Krofta, padre ca ea este etastIca, rezIstenta
ministrul afacerilor ströine (al doilea din rand) t d. Malypetr,
presedintele Camerei Deputafilor (al treilea).
;I vopsita hi uteri predate.
Ajungem asttel, táris-grapis, In ajunul lui 1914. Viena priveste
din ce In ce mai priefenoasä spre Berlin, ceeace face ca Cehii
sa se desparii de Viena. Dar sunt numerosi acei cari cred
inteun aranjament cu putinta, in cadrul monarhiei Habsburgilor.
Razboiul insá le deschide ochii. Ei nu mai stau in cumpana si
se ridica darzi, Irnpotriva monarhiei dualiste. Un indoit imbold
este exercitat de catre Illaffia", asociatie secrets patrioticá:
dinauntrul frii, unde se cere unirea provinciilor cehe cu Slo-
vacia, Intr'un stat independent si unde Kra mar si R a sin
constitue un Comitet national; dinafara, uncle, adevaratii soli
ai neatarnarii, bätranul profesor M a sa r y k fi fanSrul docent"
Be ne s, ajutati de slovacii 0 sus k y si Stef an i k, akatuesc, D-na Dr, M. Rabinovici
In 1915, un Comitet de actiune ceha, apoi un Consiliu na- SPECIALIZATA LA PARIS
tional al teirilor cehe. Dela sediul acestui consiliu national, BOLI DE PIELE
dela acest creer ceh, vor iesi, inarmate, impunatoarele legiuni COSMETICA
cehoslovace, cari se vor acoperi de glorie, aläturi de aliati. Ingrijirea fenului OBSERVATI MARCA FABRICII:
Aceste doua actiuni, strans imperechiate, ii dau in currand riduri negi, pistrui. cosuri etc. TABLA DE $411,11.
distrugerea definitiv5 a peirului de 4>
roadele. Franta, Anglia, America, Japonia si Italia recunosc pe prisos färá ticatrice. LAVABILA IN APA CALDUTA St CU
rand Consiliul National", ca bazä a viitoarei carmuiri cehos- Bulev. Carol 57. Telefon 3.52.73.
lovace. La 14 Octombrie 1918, d-I B en es notifica aliatilor 12 si 3 7.
SAPUN NEUTRU.
Consult. 8

Pag. 14 No. 595

www.digibuc.ro
 IN GOANA DUPA SPIONII INTERNATIONAL!
se arStS. Ei veniser5 cu gândul c5 vor putea s5 PánS mai acum cave vreme, nimeni n'a stiui ce lucrau rusii,
IN bugetul de 100.000.000 Ike ale flotei
viziteze cateva din santiereIe räsaritene ale New- In Canalul Panama. Dar operându-se arestarea unui comunist,
americane figureaz5 si o surna mica, des-
% tinata insä unui scop de mare insemnState.
York-ului, unde se construiesc si experimenteaz5 acesta a declarat c5 furniza rusilor informatiuni asupra forts-
vase noui, iar concurenta straina auzise de aceste retelor din zona Canalului.
Aceast5 surna este puss deoparte, spre a asi-
gura ofiterilor din marina Statelor Unite, cOm-
modele si-si trimisese agentii, pentru a le educe America nu are legi prea severe, impotriva spionajului, pe când
partimente speciale, in c515toriile pe care acestia
date precise in privinta lor. in Germania, Italia, Rusia i alte state, spionajul este o crim5
Majoritatea spionilor lucreaz5 pentru Japonia. ce se pedepseste cu moartea. In Statele Unite, condamnarea
le fac cu trenul.
Desi Japonezii spun mereu ca nici nu se gin- maxima este de 10 ani inchisoare, plus o amends de zece
Ofiterii pentru care se iau asemenea precau- desc la un razboi cu America, ei trimit totusi mii dblari. Aceasta pentru cetStenii americani. In privinta strä-
tiuni sunt membri ai serviciului american armate intregi de spioni, cari, pStrund adânc in inilor, legea nu se pronuntä. Dar in ultimii ani, nu mai putin
de legaturei", ducând documente importante cercurile navale ale Statelor Unite. Un mare nu- de trei atasati de marinS" japonezi au fost prinsi, mituind
dela Washington la San Diego sau la Panama. rn5r de ofiteri japonezi au venit, anul +recut, in ofiteri americani, cu mari sume de bani. Americanii au fost
Marina a trebuit s5 ia aceast5 masurä si multe America, dându se drepf studenti, comercianti arestati i condamnati, dar japonezii n'au patit nimic. Ei au
altele pentrucä, in ultimii câtiva ani, spionajul a sau turisti. Ei au f5cut tot ce le-a stat In pu- fost doar rechemati de c5fre guvernul lor. lar astäzi, lucreaz5
sporit enorm, mai cu seams in jurul bazelor tint5 spre a achizitiona, din randurile populatiei probabil in vreo aità tarä, tot ca atasati, folosindu.se de ex-
navale. americane, elemente, care sä le poat5 servi sco- perienta american5.
Recent, s'a operat arestarea penfru spional, a purile; dar o serie de scandaluri ce se produse-
unui ofiter de marins american, care, la proces, sera' cu câtva timp inainte, in jurul unor afaceri
a fScut urm5toarea de- spionaj, facuser5 ca pu-
claratiune: O mie de blicul american sa vada,
aid dac'as face spi- in fiecare japonez, un
onaj, si tot n'a$ pu- spion.
tea spune japone- Cu aceasfa, japonezii
.ator un lucru pe s'au väzut nevoiti sa-si
care ei eil nu-1 fi schimbe metodele. Ca
aflat, cu mutt inain- si la frontiera rus5, ei
tea mea". Ofiterul a se servesc astki In Ame-
Incercat s5-si facs din rica de spioni albi. In-
aceasta un argument telligence service-ul ja-
de apárare, dar in rea- ponez are un buget de
litate el expunea pu- douä milioane si ¡um-S-
blicului State lor Unite tate lire sterline, din
ale Americii un adevar, care o mare parte se
pe care Washingtonul vars5 in America, unde
il cunostea de mutt. Se- totul poate fi cumpärat
crefele Ministerului Ap5- cu bani. Japonezii caut5
r5rii Nationale al Sta. 55 afle mai intSi cari
telor Unite nu sunt se- dintre ofiterii tehnici
crete, pentru Serviciul au incurc5furi banesti
de Spionaj al Japoniei si apoi i ispifesc, cu
si al alfor puteri, cari au sume grase, propunân-
mii de agenti extrem du-le sä lucreze pentru
de abili, in America. ei. Num5rul acelor cari
Serviciul de contra-spi- primesc oferta este sur-
onaj american desfasura prinzStor de mare.
o activitate uriasá si cu Locotenent- com a ndorul
toate ca num5rul agen- John S Farns-
tilor sal sporia mereu, worth a fost arestat,
organizatia a fost ne- pentruc5 vanduse japo-
voit5 s'S recunoasc5, in nezilor Manua/id de
cele din urm5, c5 for- informatii .,si organi-
tele sale erau insufi- zare a securitätii",
ciente, fats de suvoa- document a m e ri c a n
idle de spioni, ce se strict confidential, pre-
rev5rsau mereu in tarä. cum si detalii asupra
FurS a tunci detasafi
Elig a Hoover
vaselor purhätoare de
faimosii G-Illeni", feroarea gangsterilor, ca aeronave. El a vândut japonezilor cincisprezece
ajutoare pe Iâng5 serviciul de contra-spionaj. secrete de aceasta naturS. lar cand a aflat de
Edgar Hoove r, faimosul sef al Biuroului cele Intimplate, Amiralul Stanley a declarat
Federal de Investigatii", incepu o noua cam- c5 intreaga flotä frebue reorganizat5, pentru a
panie impotriva spionilor stralni. se putea face fata sifuatiei creeate de Fern s-
Hoover aplica celebra-i metodS ,,No. i" si wort h, care s'a ales cu doisprezece ani de In-
;pionilor. El facu o list5 a tuturor spionilor cu- chisoare, pentru isprava sa.
loscuti si G -Meni i" se puser5 pe lucru. Cadetul Harry Thomas Thompson a im-
n primul report pe care-I f5cu, ca sef al biu- brace uniforma ofitereasc5 si a cump5rat toate
.oului de contra-spionaj, Hoover araa c5 volumele confidentiale, tratând chestiuni de in-
;pionii cari impSnau America erau cu mult mai teres naval, inclusiv ,dictionarele semnali-
lumerosi decat fuseser5 gangsterii vreodatS, si zeirilor", pentru a le vinde japonezilor, cu sapte
mai primejdiosi, deoarece aveau mai multi inte- sute de dolari. Drept scuza a faptei sale, el a
iigentS, mai multe resurse si mai mult curaj. adus argumentul c5 japonezii i-ar fi spus ca-si
lar mai departe, se pringea c5 legea ame- procuraser5 sapte exemplare din acele lucr5ri.
rican5 nu-i da dreptul de a controla activitatea Un alt ofiter a vândut detain asupra progra-
spionilor, deaf atunci and i-ar fi prins in fla- melor navale ale flotei din Pacific, pentru suma
grant delict. Astfel, una dintre cele mai cunos- de 30.000 dolari.
cute si mai primeldioase spioane eurepene, o Dar japonezii nu sunt singurii spioni in America.
blondä foarte frumoasä si introdusä in toate cer- Mai opereazä aci si un mare num5r de spioni
curile diplomatice, a sosif in America, mai acum germani, veniti mare majoritate cu pasaportul
câteva luni. Autoritätile stiau bine c5 era spioan5,
dar trebuirS sä-i dea drumul in tali, pentruca
fals al vreunui stat scandinav. Un astfel de da-
nez" a fost recent arestat, pentrucà se intro-
avea hârtiile In ordine. . dusese prea de aproape de sectiunea artileriei
Tot recent, Inginerilor de Marina,
Societatea anti-aeriene. El isi luase toate informatiunile si
oferi un mare banchet, câtorva oaspeti strSini, se pregStia s5 p5r5seasc5 tara, când fu prins
iar oamenii lui Edgar Hoover trebuirS sa arestaf, la frontiera canadians. G-m e n i i" il
se infiinteze acolo deoarece se descoperise c6 urrn5rirS luni dearândul, pan5 55 poat5 pune
unii dintre invitati erau spioni bine cunoscuti. mane pe el. Notitele spionului fur5 gasite in in
Oaspetii nu fur5 tocmai multumiti de ceeace li teriorul unei viori.

Pag. 15 No. 595

www.digibuc.ro
N
CU 250 DE AN! INAINTE DE CHRISTOS OAMENII
AU INCEPUT SA CONSTRUIASCA NAVI GIGANTICE
p ESTE putinä vreme va fi lansai, la
I
Glasgow, marele pachebof britanic
/I
Q ueen Elise bet h". Curse Panglicei Albastre" va incepe din nou,
iar gigantii zilelor noestre se vor intrece spre a o cuceri.
Pentru multi dintre confemporanii nostri, marile nave de 20.000, 30.000 pânä la 85.000
tone, purtánd in pântecul lor pân5 la 3 sau 4000 indivizi, sunt atät de indräznete,
in ceeace priveste conceptia, inc5f n'au putuf fi create decat de mintile temerare
ale secolului al XX-Iea.
Si cu toafe acestea I Vasul N o r rn andi e, pe care-I admir5m, navele Q ueen
M a r y" si Q ueen Elise bet h", care constituie orgoliul englezilor, Bremen
si Europ a, vapoare germane, R e x si Conte d i Savoy a, italiene. D e Queen Elisabeth"
Champlain, De Grace, Paris, Ile de France, Pasteur sau Ma-
riette Pash a, franceze, au avut premergätoare cele6re, in vremurile de demult, Alexandrinne-
când mintile omenesfi erau tot afât de preocupafe de constructia unor nave de pro-
portii uluitoare. Astfel, corabia lui Noe poate fi consideratà, avându-se in vedere
proportiile sale gigantice, drept primul transatlantic al lumii. 1NTR'UN DECOR DE AGATE
Dupa cakulele unor experti, corabia lui Noe trebuia s5 aibä o
deplasare de 28.000 tone, adicä aproape cát pachebotul francez Bizar precursor al vaporului
Champlai n. Nu s'a stiut niciodatà dac5 insfalatiile pentru Nor mandie! Construit, in
animalele, care-au luat loc la bord erau impärtite pe lemn Alexandrinul" avea
clase si dacä confortul a putut multumi pe pasagerii o capacitate extraordinarä. in
cu douä picioare, dar presupunând cä exemplul core- ziva lansärii, cântäria 12.000
biei lui Noe nu este concludent, sä c5utäm alte tone, fapt care ka fácut pe Arhimede sä se
pilde, mai apropiate. Arhimede ne c15 date inte- infioare. Pasagerii ocupau la bord, dou6 punti
resante. Bátränul nostru Evrica", se gândise in- suprapuse. Cabinele erau situate de o parte
fr'adevär sä construiasc5 o navä uriasä, in stare si de alta, dealungul unei cursive centrale.
55 facs singurä tot transportul dintre cele clod& Cälätorii aveau la dispozitia lor un salon de
capitale comerciale ale lumii entice, Alexandria conversatie, o saki de mâncare si o
si Siracusa. Pe puntea-promenadà se gäseste o
Sute de lucräfcri au inceput sä munceascä. galerie plinä cu flori si arbusti, iar la mijloc
Corpui vasului s'a ináltat gigantic, la tàrmul un fel de salon, pave+ cu agate si corall,
Siracusei. In onoarea celor pe care avea sa-i având peretii pictati cu gust si decorafi cu
viziteze, viitorul pachebot a fosf botezat Vr" incrustatiuni de ivoriu, agate si argint.
Alexandrinul". Arkirnede a cäufat vreme indelungatä, in
pädura Ethnei, un stejar destul de falnic, spre
yueen Mary a face din el catargul vasului. Yelele i-au pri-
cinuit alte griji. In cote din urmä, un locuitor
Norm die" din Brutium gäsi un ulm urias, care salva situatia.
Alexandrinul porni in larg. Dar cafe supäraril E
atat de mare, incât nu poate infra in portul Alexan-
driei, astfel cä inainte de a infra in raciä trebuia sä
fie descarcat, spre a putea acosta. Faptul acesta cons-
tituie o pierdere de timp supäratoare.

VENUS LA BORE)
Aparitia Alexandrinului a provocat o miscare de intrecere intre constructori. P f o-
lo meu al 1V-lea al Egiptului, numif in ironie Philopater". adic5 prieten al
tatälui säu, deoarece it asasinase pe acesfa, a dorit sad intreac5 pe d. Evrika.
Nava uluitoare pe care a construit-o se numeste Thelamegos", adic5 dor-
mitorul". Cronicarii timpului, e vorba de anul 22Q inainte de Christos, men-
tioneazä cu totii dimensiunile impresionante si linia sveltä a vasului.
Gänditi-vä : pupa e infàrit cu 12 centuri de steiar, având fiecare o
desvoltare de aproape 280 metri, Prora era inzestrati cu o lancie submarina
menitä s5 sdrobeasc5 dusmanul. latimea prorei avea 22 metri si decora-
tiuni care intreceau 6 metri.
Thelamegos" avea nevoie de o adâncime minimalä de 24 metri, spre a
pluti. Trebuie sä ne gändim c5 Normadie n'are nevoie decat de 11,20 metri.
In interior, pasagerii sunt inconjurati de un fast nemaipomenif. O galerie cu
douä efa¡e poarta cabine de clasa intáia si apartamentele de lux, avänd
sapfe paturi i un gineceu. Vin apoi s5Iiie de mâncare, o odaie de odihnä,
avänd 20 usi incrustate cu ivoriu si argint si un piafon sustinuf de coloane de
porfir. Jur impreiur se aflá divane, acaperite cu purpura. Tot la bord se aflä si
un femplu, al zeitei Venus, unde domneste idolul de marmur5. O teras5 impodo-
bit5 cu boschete si colivii, in care se aflau p5säri de tot felul, se gäsiau in apro-
pierea templului. Philopafer" se complace in acest mediu. Fericitii c515tori gäsesc
la bord fat ce-au neeoie, spre a uita de grijile vietii. Comercianti abili, ei isi trimif
dispozitiile la tgrm, cu ajutorul porumbeilor cáratori. Viata este extrem de usoar5 penfru
ei. In cele din urm5, au uitat c5 la bord se aflä 2850 soldati din excorf5, 400 gabieri,
care trebuie s5 aib5 grijä de vele si mai ales 2000 nenorociti, cari formeazi forte motric5
a navei.

www.digibuc.ro
 Corabia aceasta, cu toate podoabele ei, era mai de'grab5 o avea 5 cosuri, iar cele sase ca-
pies5 de muzeu, dec5t un vas capabil s5 navigheze. Dupg zone actionau elicea dinainfe,
prima ei c515torie a frebuif s5 fie reparat5.
alte patru cazane excentrice ur-
mand s5 puie in functiune rotile
MAREA FRANÇOISE" dela babord si tribord.
Cei ce se aflau la bord admi-
$5 ne apropiem de vremurile noastre. rau, cu teams si respect, dubla
In anul 1553, Fr a ncisc I-iu al Frantei, Impreumi cu Henric
masin5rie. Saloanele, frumos im-
al VIII-lea al Angliei au pus s5 se construiasc5 o nava imens5, podobite, coloanele aurite, so-
al c5rei nume va fi Françoise" dup5 numele regelui Frantei. falele acoperite cu plus, trei
Nava esfe destinat5 r5sboiului impotriva turcilor. s5li vasfe de mâncare, sc5rile cu
Françoise" era atât de mare, incat toat5 lumea venia s'o balustrade pe mahon, pianurile
admire. Locuitorii din Le Havre pretindeau ed. apele oceanului Pleyel, puntea pentru copii, total
n'au viizut niciodaf5 o corabie Ma de mare. Catargol mare
provoacä admiratia c515forilor.
avea 9 sau 10 metri, in circomferint5, fiind format din 6 piese, Dar in cursul c515foriei de pro-
legate intre ele prin piroane de font5. La bord se afla o sal5 b5, c5pitanul navel, enfuziasmat,
de joc, o fiergrie, o moar5 de v5nt si o cape15, unde se d5 - probabil de vinul pe care-1 b5use
dea credinciosilor paine binecuvântat5, in fiecare Duminic5. La la mesa, a alunecaf depe punte
p4p5, corabia purfa imaginea unei p5s5ri Phoenix, ca semn c5 si s'a innecaf.
este singur5 pe lume. Era o profetie sinistra. Dupa
Din nenorocire, in ziva and se pregaia s5 ias5 din port, cát5va vreme s'a rupt cârma.
lucrurile n'au mers prea bine. Ajung5nd la intrarea porfului, Dup5 aceea se produc oarecari
corabia s'a impotmolit i toate str5daniile de a o Impinge in accidente la c51d5ri, in cele din
larg, au fosf zadarnice. S'a dispus readucerea navei in port, urm5, ciind marinarii se pregi-
urm6ritá ins5 de ghinion, corabia a fost r5sturnat5 de o fur-
tiau s5 ridice la bord salupa cu
motor, macaralele seNrâng, de
parca ar fi fosf de paie. S5r-
man Great Eastern"! S'Srman
colos cu picioare de lutl Cu
toate acestea, nava, dup5 cafe-
va travers5ri banale ale ocea-
nului, intre New-York si Liver-
pool, reusi s5 c5stige, intr'o oare-
care m5sur5, simpatia popular5.
UN SFÄRSIT TRAGIC
Intr'o bun5 zi ins5, dup5 pleca-
rea sa dela Liverpool, vaporul
este prins de o furtun5 ingrozi-
toare, care produse nenum5rate
pagube la bord. Apa inund5 sa-
loanele. Opt imbarcatii aflate
pe punte sunt smulse de valuri.
Apa p5trunde in cabine. Rotile
inceteaz5 s5 mai mearg5. Pasa-
genii sunt insp5imantati. In salo-
nul femeilor a isbucnit un mic
incendiu. Dou5 rezervoare de
petrol, fiecare de cafe 3000
litri, sunt purl-ate incoace si in-
colo de balansarea vasului.
Dupa opt zile de raTácire In
larg, vasul ajunge pe coastele
Irlandei, la Queenstown. E corn-
plet deterioraf. Pasagerii, furiosi,
chiarn5 in judecat5 societatea
proprietará, cerând socoteal5
armatorilor, pentru faptul c'au
permis vasului s5 piece in larg,
pe vreme atât de rea. Au tre-
buit s5 mai treac5 46 de ani,
pentruca santierele s5 pun5 din
nou in lucru noi uriasi ai ocea-
nelor, cari din fericire, n'au mai
provocat atâtea sup5r5ri.

D. MOCIORNITA
tun5 ingrozifoare si s'a scufundat, aproape toate averile aflate la
bord, pierz5ndu-se.

UN COLOS.

Un esec alit de gray a amânat cu frei secole orice realizare

de acest fel. Aparitia vaporilor si intrebuintarea infens5 a
fierului, in constructia navali, precum si spiritele indrknete,
au f5urit curand planurile unei nave uriase.
ARTICOLE DE VOIAJ
Prin 1855 s'a aflat c5 o companie englez5 a pus s5 se con-
strueasc5 un vapor urias, menit traficului intre Anglia si Aus- GEAMANTANE-VALIZE-TRUSE
stralia. VaPorul acesta urma s5 se aprovizioneze numai de dou5
ori, in cursul drumului, cu c5rbuni. Monstrul modern frebuia s5
se numeasc5 Leviathan".
CASETECUTII DE PALARII
Nava si-a f5cut ins5 drumurile sub numele de Great Eas-
tern", inspirând lui Victor H ugo versuri epice i lui J u- Elegante -Trainice
I es Verne un reportaj, pe care-I recomand5m cifitorilor nosfri.
La drept vorbind, nu era un vapor obicinuit acela care la ju-
m5tatea secolului al 19-lea, avea 210 metri lungime, 25 metri MAI FIN CA ORIUNDE
lätime, un deplasament de 32.000 tone si care putea duce la
bord 4000 c515tori, 6000 tone de m5rfuri si 5500 tone de c5rbuni.
Cariera nu a fost ins5 piing de incidenfe. gasiti la depozifele
Având, f5r5 Indoia15, antipatie pentru elementul lichid, Great
Eastern" a refuzat, inc5 din momentul lansrii, s5 ia contact noasfre de vânzare
cu apa. A decolaf un metru, apoi s'a oprit, a mai inaintat un BUCURESTI: Sfr. Carol 29, Calea Grivitei 128, Sos. Mihai Bravu 12 (Mor)
metru, apoi s'a mai oprit odat5. Inginerii s'au gândit s5 puie
in functiune masinile hidraulice. Nava a pornit din nou, ame- PROVINCIE: Cluj, Brasov, Cralova, Galati, Tecuci, Buzau, Consfanta,
nintand s5 cads intr'o parte. Dupa aceea, s'a oprit definitiv. Câmpulung, Thrgovisfe, Turfucaia, Braila, Slafina, Pifesfi
Vreme de 30 zile eau f5cuf toate eforturile posibile, spre a
duce vasul la apa. Inc5p5t5nat insj,Great Eastern" nu Caracal s Rosiorii de Vede.
cede decát centimetru cu centimetru. Din cand in când, strivia
vreo cátiva lucr51ori, in drumul sau, In fine, dup5 82 zile de Pentru intretinerea incaltamintei si lustru, intrebuintati numai
munc5, nave plutia De indat5 Ins5 ce-a intrat in apa, s'a con-
statat c5 vaporul este prea greu si c5 risc5 s5 se innece. A
trebuit s5 fie demontat, in parte, iar planurile au fost recal- Crema, Cear5 si Unsori MOCIORNITA
culate. Great Eastern" era echipat cu sase catarguri, din-
tre care cel central era mai Inalf decSt turnul dela Notre Dame, Rroduse garantate-De vánzare pretutindeni
Mici sfaturi S erk
N/6 va iubi mai mult doarnn6, dac6-I scápati de tortura coti-
dian6, de dupa ras. Oferitii un flacon de Tarr, care suprim6
usturimea rasului, neteze§te pielea fereste de infectii.
Tarr face rasul o adev6rat6 pl6cerel
Tarr este un puternic desinfectant. Calit6tile sale antiseptice
§i rnicrobicide sunt extraordinar de eficace. Tarr distruge nu
numai focarele de bacterii dup6 obraz ci §i evit6 lormarec
puroiului verde i galben, casza acneelor, punctelor negre.
Cine &ROB
furunculilor etc. dac6 este întrebuintat regulat dupá flecare
ras. 0 piele sön6toas6 pan6M adancul porilor i perfect trumusete
curat6 se olotine nurnai cu. Tarr. Flacoane a lei 51, 72 si 129
Mystikum, fina ca ato-
Ici pudra
De acestea are nevoie tenul Dv.! parfumata.
Cremele Scherk mentin frumusetea natural6 a tenului Dv. s
mul, invizibila si splendid
Mystikum si
Aiegeti insa pudra
ii dou fericita senzatie a Ingrijirei cultivate, de care civet
nevoie pentru succesul Dv.
Creme Trisena - crema de zi d tenului tonalitatea delicat6 (Ford) dupa tabe-
Compactul Mystikurn
si mat6. Ea ap6r6 porii,formândo bag: ideala pentru pudr6.
incemtare, intot-
lar pentru tratamentul de sear6: Cold Cream Scherk, dir p
la S herk. Yeti radio frumusete si
cear6 curat6 de albine uleiuri fine, curat6, hraneste s.
Int6reste epiderma.
Cine apreciaz6 a curs eficace de Infrumusetare, va alege
cremele Schell( ....
eauna
erefi tabela
si pretutindeni.
Scherk In ori-
pudra
Cremele Scherk se vând In borcane à Lei 98 si 123 -In tubur.
Lei 47 67. e magazin de specialitate. Compactul Mystikum
(Ford)

Pag. 17 No. 595

www.digibuc.ro
 .1111
COLECTIONARI
EXCENTRICI
$1 MANIACI
EXISTA pe lume oarneni cari, dorind s'6
rupS cu monotonia vietii cotidiene,
pun pe seams sarcini, a cSror execu-
tare cere strSdanii continui, o atentie sustinuii
si chiar un adev5rat spirit de sacrificiu.
Ar fi foarte interesant sä culqgem lucriárile f6-
cute cu mare räbdare, cu dragoste, pies6 cu
pies5, secund5 cu secundá, si atunci am putea
s5 admirSm acel mic, bizar post de felegrafie
f5rS fir, pe care 1-a instalat un comisar parizian
de politic", intr'o cutie de chibrituri, de format
obicinuit. AlSturi am putea s5 punem, pe acelas
plan, coaja unui ou, in care se af15 oránduite
toate mobilele unei celule de Carmelitá, si in
plus dou5 persoane. Deasemenea inelul, in care
se afIS ascuns un aparat fotografic si pudriera
minusculS, care confine un patefon.
ltSmSnánd pe planul stiintific, este imposibil s6
treci sub facere motorul de stic1S, reconstituit
Unui fabricont de viori din
California, Passoner Perron
i-au frebuif cinci luni co sci
aceste dusk",
consfruiasca
viori in miniature'.
11110111
Cea mai mica carte din
fume, masoara opt cen-
timetri patrafi. Este un
poem ilustrat al poe-
tului japonex Hommo.
Confine si fotografii.
sub
Un colectionar din Oxford, d. A. Allen, este posesorul unel istorii mancliale.
papusi, reprezentand toate personalitafile istorice. In 35 ani, d. Allen,
forma unor
sculpt& el insusi 1777 de figurine.
de un ;nginer american si a c5rui functionare perfect5 nu a inregistrat inc5 vreun accident, precum i curioasa
dela Paris. Locomotive nu cántáreste mai mull- de
locomotiv5, fabricat de d. Bea udoi n, functionar de banc5 bineinteles pe scarä redus5
548 grame. Ceeace este interesant, e faptul cä reprezintä infocmai modelul original,
iar materialul e constituit numai din cutii de tigäri si de chibrituri, in apro-
o altS admirabil5 reproducere de locomotiva este acea care apartine d-lui 0 r t f, mecanic la Oullins,
E un Pacific", reprodus intocmai dupa modelul primitiv si care posed6
piere de Lyon. Aceasta este de metal.
o frân cu aer comprimat.
Aláturi de aceste opere fechnice perfecte, existS si altele, mai pufin coherente. pe gátul unei
Ce parere aveti, astfel, despre acel domn, care n'a avut alt5 treab5, decAt s puie in echilibru,
slide, 8000 cutii de chibrituri ?
compunánd un
V'ar pricea, pe de altá parte, s5 v5 petreceti zilele de concediu, toate clipele dv. de odihná,
costum, din timbre postale ?
inalt5 de o sutS de metri, dupScum a
Sau s ridicati, In fafa casei dv., o coloanS de cauciucuri de automobil,
fScut proprietarul unui garai, din Hollywood ?
din Austria de Jos. Se pune
o altS performantS bizarS este acea a lui Fr anz Wi el a c h, un agricultor tot Vechiul Testament,
träznit prin minte, s5 repruducä, pe o carte postal5 obicinuitS,
intrebarea cum de
dela Genez5 pán5 la Christos.
Pentru a scrie, pe aceastS carte
postalS, cele 32.000 cuvinte,
din care este formatá Biblia,
i-au fost necesare trei luni de
zile, Textul poate fi usur citif
cu lupa, iar titlurile capitolelor
sunt scrise cu litere rosii, ceeace
face dovada unui spirit de or-
dine si unui simt estetic, foarte
simpatic. Gnditi-v c pe acea
carte postalS a fost transcrisä o
carte de 100 pagini.
Un maniac bizar a fost si acel
negutátor de flori, care a pri-
mit-o odati, drept plats pentru
un buchet, un bilet de loterie
0 doomna din New-York Mrs. Lillian Gronecker a per-
fectionat arta de a utiliza cat mai practic cele 10 de-
gete ale sale. Fiecare deget are cate un instrument:
surupelnifa, cleste, creioane, etc.
t cästigat 50 franci si si-a cumpärat cinci zecimi la Loteria
Nationals. Soarta I-a favorizat, caci a cástigat 5000 franci. A
cumpSrat alte bilete si a cästigat 100.003 franci, sums pentru
care a cumpärat alte bilete la loterie. De data aceasta
a
pierdut absolut tot, iar lovitura a fost atát de dureroasà, incát
a devenit neurastenic. Intr'o zi s'a declare o febrS cerebralä.
Cineva s'a dus dupä doctor. Acesta a intrat in carner5.
Pe-
bilete de loterie, dar cu pros-
refii erau tapisati nu numai cu
pecte, cu hártii de tot felul, asemuindu-se prin culoarea sau
prin formatul lor, biletelor care se cumpSr5 pretutindeni. Intr'o
cutie, care se afla Pe mass, intr'o alta care se afia la capul
patului, se aflau mii de bilete de tramvai. In fine, toate hár-
www.digibuc.ro
 fiile care-i amintiau c5t de vag biefului orn de norocul, sau
nenorocul lui, se aflau la loc de onoare. Nenorocitul a murit,
dupa cáfeva ore, dar este foarfe probabil c5 daca s'ar fi
vindecat, ar fi confinuat sä adune tot soiul de sdrente, bi
vreun azil oarecare.
Nu s'ar putea ca medicii s5-1 puie sub supraveghere, pe aces
ofiter, care si-a inchiriaf, p5n5 la sf5rsiful vietii sale, o cabin5
la bordul vaporului Tyne" ?
Am oroare set locuiesc in acelas loc a dedarat el,
celor care-1 intrebau. Nu met intereseazii nirnic altceva
decal varietatea peisagiilor, noutatea kwurilor si a
oamenilor. M'am hotetrit set rezolv, in fetid meu pro-
blema. Am inchiriat, pe viatä, o cabinet, la bordul va-
sului T y ne" ci met sirnt foarte bine in ea. Am xi-
eteni. in fiecare port unde facern escalii, la Sydney,
Havre, Buenos Aires, San Francisco i nu ne-am plic-
tisit incei unul de cdtul.
laf5 pe un mare financier olaridez, care a cástigat o avere
urias5 si care a pierdut-o. Lucrul acesta i s'a intainplaf de trei
ori Ia rând. Cand si-a redistigat averea, pentru a pafra oara,
printr'un noroc, pe care infamplarea 71 rezerva celor aleai, se
jura sa fie prudent. S'a stabilit la Paris, caci adora Parisul.
Penfru a irai tiniØif, cel pufin zece ani de zile, si-a aranja+
viata dinainte.
Si-a platit foafe mesele pe care avea de gánd s5 le ia, vreme
de zece ani, Si-a platit coaforul, croiforul, feafrul, librard, Ho-
rard si bilutierul, pentru a-si putea lua de acolo darurile de
care ar avea nevoie.
?EATIW UN
Fara Indoiala cr5 esfe vorba de un original, care n'a afins incs
cutmea acelui arhitect englez, foarfe bine cunoscut. Acesfa
rod mutios
admire foarfe muff secolul al 18-lea. In consecinta, si-a consfruif,
la Ernpthill, in Beffordshire o casa, prezent5nd foate carac-
feristicile arbitecturii engleze, din secolul al 18-lea si care a UN M1C
fost mobilafa conform stilului.
Ciud5tenia te isbesfe din clipa In care p5frunzi in cas5, cand
te gasesfi in plin secoi al 18-lea. Modernismul a fosf alungat. tFORT Z1LNIC...
Bilaliofeca nu cuprinde decaf volume editafe Inainfe de 1780;
In curte existä o pompa de alai. Lumina este data de lum5n5ri $1 CELE DOUA CREME POND'S "C" (DE NOAPTE) Si "V" (DE Z1)
si daca vrei s5 to Incalzesti, aprinzi focul, intr'un carnin
mo-
riurnental. ealizarea oric6rei dorinti implic6 un efort, la tel si &ban-
Insusipropriefarul se supune legilor dictate de el. De indat5 direa unui ten frumos...
ce soseste in case sa dela tara, se imbraca in haine de epoca,
ignorea-:;" orice progres, citeste gazete publicate inainte de Gratie artei cosmetice moderne, acest efort nu este greu si
1800, di ochelari arhaici. nici costisitor.
Un divort a dat nastere pafimei bizare a unui bogat locuitor El consist6 In Intrebuintarea regulat6 a celor dou6 creme
din erasul New-Jersey. Pond's: Crema "C" (de noapte) si crema "V" Ide zi).
Misses N o'w man a cerut judec5torilor din New-Jersey s5
* In fiecare sear& Inainte de a v6 culca, curatati obrazul cu
pronunte divortul infre ea si sotul ei, daoarece acesta din urrna
dormea infr'un copac. Nenorocita a fost consideraf5 nebuná, crema Pond's "C" (de noaptel, arat de fin6 si de eficace.
p5na'n ziva In care sotul ei i-a confirmat spusele. Dup6 ce ati Indepärtat ultima rämäsit6 de fard, masati obra-
Dupá p5rerea sa si avea devezi in acest sens era per- zul cateva minute cu aceast6 minunaté crema.
secufat de gangsteri. Ca s5 scape de ei, se refugia in fiecare
noapte, in v5rful unui copac. Sotia sa i-a foleraf mania, p5n5'n * Crema "C" Pond's (de noapte) curata porii de toate impuri-
ziva in care ornul a incercat s'o conving5 ca si ea ar fi in t6tile 5i tonific6 In acelas timp epiderma, toate ele-
mai mult5 sigurant5, daca ar dormi Intr'un copac araturat. A mentele de care are nevoie.
obtinut divortul si I-a 15sat pe sotul ei s5-si inchireze o padure
intreag5, daca simfe nevoia. lnainte de a va pudra cu pudra Pond's, aplicati pe obraz un
S5 sf5rsim seria maniacilor, cu inspalmantafoarea avenfur5 a strat subtire din crema "V" Pond's (de zi). Aceast6 crerna
unui miliardar, care dupa spusele sale nu putea s5 suporte, este o minunat6 baza pentru pudra Pond's si o garantie Im-
nici macar vreme de o clipa. glasul omenesc. potriva intemperiilor. Urmati acest tratament simplu i dupa 6
istoria pare un roman polifist. Miliardarul esfe fostul comer-
cianf de lemne Edmond Perfne r, care a trait intr'o casa seiptömani oglinda và va sfatui continuati.
construif5 din otel, 7n mijlocul unei paduri din Pennsylvania. * Pudra Pond's, care trebuie Intrebuintat6 dup6 aplicarea cre-
Servitoriforii nu puteau infra in aparfamenfele stapánului, dec5t mei "V" Pond's (de zi) este o pudr6 fina pe care o outeti
afunci cánd el lipsea. Bogátasul se plimba prin p5dure. Din
camera sa ducea o scara direct in inima padurii. Peretii erau
avea In toate nuantele dorite.
captusiti, ca sa nu refracteze sgomotele, iar mSncarea Ii sosea Pond's Skin Freshener Indeparteaza orice urrna de gr6sime.
pe cale automat...a, in odaie. Aceast6 lotiune este un astringent neiritant i un tonic eficace
Intr'o buna zi, serviforii au b'ágat de seama ca stápSnul lor nu
se atinsese de mâncare. Lucrul s'a repetat c5teva zile In air, al epidermii, care micsoreaza porii si face pielea fine: si suplä.
dar cum se femeau de furia lui Pert ne r, n'au indraznif s5
pätrund5 In odaile acesfuia, ci au anuntat polifia local5.
Folosindu-se de scare care ducea din padure, 'direct In camera
miliardarului, politistii au pafruns In biroul acesfuia. Ad 1-au
gasit pe Perfner, legat cu fr5nghii, in fate casei de fier, care
era golita. Nefericiful murise de foame si de spaima. Polititll
au declaraf c esfe vorba de o crim5, determinatá de jaf.
Ceeace este realmente ingroziter, e ca nefericitul frebuiea, s5
fi strigat, in momentul in aare a fosf atacat, dar cum peretii
erau rau conducafori de sgomof, nu 1-a auzit nimeni, astfel
Per tner a c5zuf victima propriei sale manii. Dm11 a bi i sänhto*1 prin pasta
Din toate aceste cazuri, e locul sä tragern o InvaTátura, care
nu este lipsit5 de talc. Ori dec5te ori constafam c avem un
obiceiu diametral opus cu acelea ale semenilor nostri, cel mai
bun lucru este 55 ne adres5m, de indaf5, medicului nostru. 0
manie de acest fel, ne poafe costa foarfe scump, de mulfe
ori, chiar viata.

www.digibuc.ro
 REALITATEA" STRAJERILOR
RIDICAREA PAVILIONULUI
STRAJERESC LA GIMNAZIUL
C. A. ROSETTI DIN GALATI.
1. D-nui director al scolii. urmarind
programul.
2. D-nul comandant Samson Intre-
tineindu-se cu delegatii fi delegatele
scoalelor.

3. 0 parte din stol, asteptând ridi-

careo pavilionului.
4. 0 delegatie de striiiiere a scoalei
profesionale de 'fete, Negroponte".
5. Delegatele diferitelor scoli, ascul.
tând conil de sub conducerea d-lui
Antoniu.
(Foto Splendid, Galati)

FeTD- s IL E riatO

LA BACAU
La fabrka de hartie Leteau, s'a fàcuf
cu o deosebita solemnitate, ridicarea pavi-
lionului de strajeri.
In fotografiile noastre:
1. Stralerii stolului Letea, inaltand pavili-
onul national
2. D-I colonel Miclescu, prefectul judetului,
toastand pentru M. S. Regele. la masa 'data
in onoarea oo5retilor fabricei Leteo.
Fc'c

'14

LA UZINELE
NADRAG
Stolul strajerilor dela Uzinele Na-
drag, defilând in fata comandantului
lor, Ghità Popescu.
(Foto Stolz)

411- 4116

AIN
-Aie-KIE L,
comanda ci-nei Agripina Beilu.
1. Stolui Scoalei de gospodärie ruralii din comuna Piliai, executand figuri strajeresti, sub
2. Stoful Gimnazlului Industrial de baeti din comuna Filiasi, ezecutand diferite
in cadral serbarii strajeretti, care a avut 0c4

recent. (Foto Lydia V. Popescu)

www.digibuc.ro
 Suferinzi de:
LA BRAILA Elevele Institufului Santa Maria din Brail Bali Reumatice,
la serbarea de fine de an. Guta, Sciatica
Daca nu pufefi pleca
kirk statiune balnearS, faceti
o cut-5 cu renumitele f a biet e
TOGAL a ciror eficacitate a fost
dovediii in tratamentul bolilor
reurnatice, gutei i sciaticei

SAPTAMANA Peste 7000 Medici,

cinici si spitale din toate t5rile
si-au exprimat in scris aprecie-
rile kr cele mai eiogioa se
asupra TOGAL-ului la :
tleumatism, Guts
Sciatica si Nevraigii
La : Dureri de Cap, Raceald La Far ma cii Drogher¡i
STRAJERIEl si Gripa. n a rnbalaje de 42 i 4 tablete

LA u stimata cioamnä, niesle

exact acelaslucre.
/0-

-cafirFATMalif // fi Zeliff ANSW/#18/00/1

Nici o cremA
de NIVEA nu con-
tine Eucerita4, for-
tificantul ideal ali
pielei.NIVEA ajuta
ca pielea sa se
bronzeze repede
si uniform, rnieso-
rand totodatä peri-
colui arsurilor de
soare.
1. Ingri iirea florilor
grCidinile publice.
2. Exercitli de educatie A APARUT
3. Streijerii lucreazii lo
reporareo drumurilor.
tf-oto Pasculescu, Constanta )
MAAAZINUL
Pe luna kmie 160 pagini 25 le'

cac. X)1407L (1-ehcc (n-azliecto

1

PALliloLIVE sapunul cu ulei crave

Dr. Dafoë care in-

grijeste gemenele
dela nasterea lor.

ANNETTE MARIE YVONNE EMILIE

5 sfaturi sunt mai pretioase cleat unul! Ascultati sfatul micutelor gemene canadlene!
Gemenele canadiene nu mai sunt chiar atat de mictne". yeti intrebuinta Palmolive sapunul tor, preparat cu ulei
Ele sunt acum fetite dragalase, si spunem adevarul d'olive. Spuma lui fina catifeleaza pielea i va educe o
putintel cochete. Ce ten fermecator au. nu este asa? noua tinerete. Taceti provizii- de frumusete, doamna!
Dar si al Dv., doamna, va deveni tot atat de frumos, daca Cumparati chiar astazi 3 sapunuri Palmolive. LEI
BLCATA

S A P U N E S T E A C E L A S P A L M O L I V E CU U L E I D O L I V E I N T R E B U I N T A T D E G E MENELE DIONN E

www.digibuc.ro
 Deveniti mai

Scapafi de
parui càrunt
4,1o1Hesha Simplex" ajuii tuturor femeilor sti nu pars
mai bätrâne decât sunt. rérul sur sau albit si recapStá
ín modul cel rrai firesc culoarea de mai ínainte, fárS
ca s-S se observe c'a fost vopsit. Tinem la dispozitia
vs. 20 de nuante, cu efect absolut natural ; intre
ele yeti alege desigur pe aceea care vi se potriveste.

Cereti coafo .
ru'lui
coloreze p5rul
KLEINOL
cu Kleinol!
Enoros : Firma Be 1-t azar Str. Seiari, 7, Bucuresti
COMUNA
OBREJITA
Stolid de stra-
OH al sectie!
Ligii Culturale
din comuna 0-
brejita, R. Sò-
rat, a botezat
copilul orfanu-
lui de riizboiu,
Poroschiv Woe
( Fotc Hansa )

=MIR

Victimele durerilor de stomac!
Va trebui mereu sd renurgali la bundtdli ?
s va asociati cu
prietenii Dv. la o masa bunt, de
Learnà sa nu suf. eriti apoi, ore
intregi? Noua din zece, indis-
pozitiile digestive sunt provoca
te de un stomac surmenat. Poa-
te c ati mâncat prea repede
sau prea mult, mâncaruri prea
piparate sau prea grele; inteun
cuvant, &V supra incarcat sto-
macul, care acum se razbuna.
Inlaturati raul nurnai decät
luand o mica doza de Magnesia
Bisurata dupa mese, sau ori de
cate ori se simte nevoia. Magnesia
Bisurata neutralizeaza in cateva
minute excesul de aciditate sto-
LA GALATI
Cele douci foto-
macalk care este aproape intot- grafii pe care
deauna cauza durerilor Dv. Ea le publicam. in-
suprimâ gazele, ragarielile aci de, fatiseazci stris-
palpitatiile, durerile -de eap, a- jeri si strajerite
pasarile atât de plicticoase dupa din Galati, fo-
mese si orice indispozitii e sto-
mac.
tog raf ati cu
Nu tratati cu usurinta aceste prilejul recen-
avertismente, caci indispozitia telor serbari
astazi poate degenera lute() in
digestie cronica sau Inca si mai {Foto-glob,
gray, in ulceratie. Pentru a pre-
George Maksa )
vein toate acest e rele luati
Magnesia Bisurata i veti putea
impartasi mesele bune, impreuna
cu prietenii Dv.

DIGESTIE bt121
ASIGURATA
MAomESIA
BISURATDe vanzare la toate farmaciile i drogueriile.
Lei 75 flaconul mic sau in format mare economic, lei 110.
LA VATRA
DO RNEI
111111111111111111

tca,tiu4f/te
BALNEARA
N. oricMe e dispus
ac441.
pariseasna domiciliul, sir
StoM de stra-
Ieri al Gimna-
suporte greufriple druroului xi a urnble apoi in
ziului din Vera
ciutarea unei locuinte. in statiunea de cura impusa
de medici ori de modi. Se poate gas; azi oriunde
posibilitatea de a face o curi completa xi eficace Dornei.
acas5, dispensindu-se lumea de orice cheltuiali de
'7" . deplasare xi de intretinere inter" localiMte bal.
neara. Reumatisrnul si scrofulom, durerile de incheie-
furl i oase, diferite boE de piele, ori afectiunile
specifice ale femeilor, sunt vindecate prin renu-
mitele b. icunore-oafur al& de IOD DE BAZNA.
Sarea cu lod de Bazna se bucurer de un renume de
cater., sute de ani i poafe fi socotiti drept un re-.
media clasic. Conditiile de tratament sunt Mat de
simple P atrigatoare. Moat top acei cari au ficut o
singuri experienfi, nu se mai pof dispels. de aceasti binefacere.
Sarea naturali 'de lod de llama se gisexte de vánzare in
pachete originale a IA {1 10 kgr. Duper bale este bine ci
frittionati partite dureroase nu alifia anfireurnaticd de Sauna
RHEUMATONIN DR. OBERTI-1 care ancelereara nindecarea.
De VANZARE LA FARMAC11 SI DROGUER1!, Pag. 22 No. 595
V2:31115C de 06t744.0.--
www.digibuc.ro
 1MAGINILE
SCENE!
DELA MUNTE LA MARE", LA A RP A :C O L S"
Fotografiile noastre infätiseazá
Actu i Dela sfânga: R. Rang, Marcel Emilian.
M. Giovanni, Henrieffe Gamberfo, N. Anfoniu.
Actul IH. Dela sifinga: N. Antoniu. Jana Doljan,
Marcel Emilian, Virginica Popescu, Florica De-
'Mon, G. Gronri. Lulu Savu. R. Rang. Didona Rii-
dulerscu ti H. Nicolaide.
(Foto Cosmophot-

Compozitorul Ion Vasilescu a inregistrat un frumos suc-

ces, cu prima sa stagiune persoa151 pe care a inau-
gurat-o ht gridina Arpa-Colos", cu cornedia rnuzicala.
De la rnunte la mare" de Eugen Mirea, H. Nicolaide
si Ion Vasilescu. Un bun ansamblu, alcatuit din d-rele
Virginica Popescu, Florica Demion, Jana Do ljan, Didona
R5dulescu, Henriette Gamberto si Lulu Savu si d-nii:
G. Groner, N. Antoniu, R. Rang, Marcel Emilian, *I.
Giovanni si H. Nicolaide interpreteaz5 rolurile princi-
pale. Subliniem ca o calitate esentiala a spectacoluka,
muzica, de exceptional5 inspiratie a compozitorului Ion
Vasilescu.

Oträvurile greu solubile

din organism sunt cauza
reumatismului
Depozitele de acid uric, care se string
in incheieturi sub forma de crhtale,
sunt de cele mai multe ori cauza
reurnatismului. Daca la cea mai mica
miscare va dor genunchii, claca aveti
dured in rnSini si junghiuri ín spate,
s c uricioasele cristale ascutite
de acid uric s'au depus pe muschi,
provocánd aceste dured insuportabile.
Cdstalele de acid uric sunt foarte
recalcitrante. Practic vorbind, ele nu
se dizolva Th api, deoarece o cantitate
de 4000 de litri de apa este insuficientä
puntru a dizolva 100 de grame. Este momentul cel mai prielnic pentru oricine
Totusi, cloua din sárurile care infra in
compozitia preparatului Kruschen au de a-si procura un aparat ARAGAZ in con-
propriatatea de a indeparta aceste
cristale. Dar efectul sSrurilor Kruschen
ditiunile EXCEPTIONAL DE AVANTAJOASE
nu se reduce numai la aceasta; alte ce se ofer5 ASTAZI.
saruri din compozitia lor ajuta rinichii
sa-si indeplineasca functiunile in mod Cu o neinsemnatá chelfuial5 lunará, pe ne-
regulat. Tozinele astfel dizolvate, sunt
apoi usor eliminate. Särurile Kruschen simtite, puteti cumpára orice aparat ARAGAZ
au o actiune usoarä, ele sunt salvatorul
reumatismului. gratie sistemului de vânzare in rate ARAGAZ.
Faceti o incertare de o luna. L u a ti
Kruschen si veti fi uimiti de rezultate. Suntem in pragul verei vin cäldurile
Durerile s'au dus. VS puteti misca din
nou in voie si fara greutate. Vä veti bucurati-v5 SI DVS de foloasele aparatelor
siruti mai bine ca oricand. Flaconul
mare 95 Lei cal mic 60 Lei. ARAGAZ, care, mai ales in acest anotimp,
sunt aff de pretuite.
Cereti astázi o demonstratiune gratuit5 la
COSMETICA
Ingrijirea fetei. Distrugerea parului de
prisos, a cosurilor, negilor etc. Masaje.
MAGAZINUL SANITAS"
Masti de infrumusetare i intinerire BD I. C BRATIANU 36
Masca Sanoffin. TELEFON 2-31.55
Domnitei 32 : 4 TeIefon-19-.50. 11111111111. NipulTir DEPOZITARI IN INTREAGA TARA
111.

Programele tuturor posturilor eu-

NIC1 0 G-OSPODARIE FARA
ropene pe toate gamele de uncla

AGAZ
sunt redate amSnuntit
in excelenta revista

Radio-Adeverul

,,REALITATEA ILUSTRATÀ", revista de actualitati si cultura ge.

DIRECTOR Editura Adeverul" S. A. Redactia si ad ministratia : 81-1CURETI,
neralS. Apare saptarnânel, in 24 pagini marl, tipärite la heliogravurS, TUDOR TEODORESCU - SRANISTE
. str. Consf. Mille 5 7 9. Telefon 3-84-30. Cec. postal : 2741.
si un supliment:..,.
De toate pentru tofi", in 24 pagini tipar obicinuit. luserisit sub Nr. 232 Trib. Ilfoy Pretul abonamentelor : In tara : pe un an 400 lei; sase luni : 200
lei ; trei luni : 100 lei. rn Albania, Andlia, Danemarca, Finlanda, Italia, Norvegia, Suedia, precum 1 lei; pe 3 luni 150 lei. In toate cele:alte tad din Europa, pe un an 550 tei; pe 6 funi 2801ei;
si in statele din America de Nord si Sud, Asia, Africa, Oceania, pe un an lei 700; pe 6 Ion: 350 : pe 3 luni 150. Tariful de publicitate : Lei 15 linia c. 5 ; pagina Lei 12.000 ; 112 pagina. Lei
6000 ; 1/4 pagina, Lei 3000. Anunciurile se primesc la ad-tia revistei. Proprietar: Soc. Anon. Adeverul" Bucuresti. Str. Const. Mille. 5-7-9,
in cursul anulni 1937, eifra tirajulni a variat in tre 23.000-5100, regultAnd o medie seiptdrndnald de 25.590 ex. Intact& eeniturilor $1 al cheltuelilor este cuprins in bilantut S. A. Adevcred"

www.digibuc.ro
IMPRIMERIILE ADEVERUL" S. A., BUCURESTI
S'äpfa'm'ana frecut6 au avuf boo la 135neasa concursurile hipice Internatio-
nale, la care au asistat M. S. Regele si Mare le Voevod
Inf5tisäm cateva instantanee dela aceste concursuri :

M. S. Regele Carol ll si Mare le Voevod Mihai cu d-nii

General adj. llasievici i general Argesanu, urmarind
concursurile.
Echipele participante, fotografiate la Mormântul Erou-
lui Necunoscut.

OIA ,..ungae_tsea/

SOH echipelor straine participante la concursui

hipic, sunt prezentati Majestatii Sale Regelui si
Marelui Voevod Mihai.

Nimic n'au cäntat poetii mai cu pasiune ca ochii femeii.

Ei atrag primii privir e a 135 r batilor i admiratia lor.
Amplificati i valorificati frumusetea ochilor Dv. imprimandu-le
Echipa románit.
un farmec cuceritor, intrebuintând veritabiiul

RIMMEL'S
Rimmers este un cosmetic
inofensiv prepar at pe
baza unui bakam vegetal.
Numai Rimmel's poate
darui strálucirea si efectul
visaf de toate f emei I e.
Aceste calitgti au creat
formula proverbia16:
/ id
r--
RIMMELS COSMETIQUE
/Water Cosmetiquei
THE SUPERIOR EYE LAS f-t BEAUTIFIER
Not only beo.ubFies but encourages the growth
of long ictrig uoous
r lashe.s. It does not bead, crack
or, tear out ashes. It s absolutely harmless an
cannot injure the eyes.
LON OON
PARA S Sincei834
Mastle ;n Fronce

,OCHH RIMMEL': )

CERETI INTOTDEAUNA
VERITABILUL R1MMEL'S.

Echipa francezâ.

www.digibuc.ro