Sunteți pe pagina 1din 266

www.dacoromanica.

ro
TELEFON: 212 67

LEMNE DE

4
DEPOZIT DE
CHEQESTEA

No. 5
efon

4
DE

Vii No. 6
377/00

ADRESA:
INI. H
SECTORUL

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" I

BANCA FRANCO-ROM
SOCIETATE ANONIMA
Capital Statute, Lei 256.000.000
Capital deplin Lei 120.000.000
Rezerve........ ....... 24.000.000
SEDIUL CENTRAL:
- Bursel, 5
Telegraficil: FRANCOBANK
Telefon: 310/17-346/08 365/58

Alexandria,
Blti, Buzgu, Caracal,
nSuti, Constanta, Clrasi, Craiova, Giur-
giu. Oravita, Panciu, Rosiori de
Vede, Resita, Rmnicu-Sarat, Slatina,
Slobozia,Silistra,Timisoara,T.-Mgurele,
Turnu-Severin, Turtucaia, Tulcea,Vaslui.

AGENTII : Costesti,
Corabia, Drgnesti-Olt, Edinetz (Basa-
rabia), Hurei, Mizil, Moreni, Moldova-
Nou (Banat), Orsova, Pucioasa, Sinaia,
Sasca-Montana Strehaia,
/ Urziceni, Vida (Vlasca), Zimnicea.

FACE ORICE OPERATIUNI DE


I

www.dacoromanica.ro
2 ALMANACH

SOCIETATE DE

5. R. "

Sediul Directiunea Directiunea de Exploafare:


BUCUREM 2
Str. Berthelot, 18 Strada Danubiului No. 17
Telefon 31 99 ;i 49/20 Telefon 31/2

Agenfii foafe porfurile

ADRESA TELEGRAFICA SEREDE"

Societatea dispune de un parc de 100.000 tone;


slepuri, tankuri, de un numr important de
elevatoare, remorchere vase de pasageri Se
cu fel de transporturi inclusiv
petrol derivate pe Dunre la Regens-
burg Societatea face curse regulate de
mrfuri de mare pe Dunre,
Galati, Reni, Isaccea, Tulcea, Ismail, Kilia
cu urmtorul intinerar : Galati;
carea toate zilele de Duminec) la
orele 193, sosirea la la orele 9 dimi-
neata Vdlcov; plecarea toate zilele
de Luni) la orele 11 sosirea la Galati la orele
dimineata.

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 3

telegr. SOCIETATE ANONIMA Telefon


FERRUM CLUJ -- CALEA VICTORIEI 29 3/47
CAPITAL REZERVE LEI 75.000.000
V
Confo-curenf la Banca Cenfralk

Fier Fier de
i galvanizat Cue
de Fier de Arcuri
de i diferile de

PRODUCTIUNE 14 VAGOANE

www.dacoromanica.ro
4 ALMANACH

SOOIETATE ANONIMA PENTRU


PRODOSELOR
BUCURESTI - STR. GEN. 11 BIS

Cel mai ulei penfru

Cel mai ulei penfru


Motoare de explozie, Motoare
Tractoare, Masini in-
dustriale agricole
din fabricatiunea :
ISTEAUA .ASTRA
ROMANO-AMERICANA"
perfecta functionare a automobilelor maginelor. DE la
la garaje, depozite de gi Magazinele de Automobile din

DEPOZITE PENTRU :
Burdujeni
Alba-lulia Pterlagele Trgovipte
Alexandria Piatra-Neamt
Arad Tg.-Frumos
Tecuci
Galati Ploepti-Bucov Timipoara
Caracal Tg.-Neamt
C-Lung Giurgiu R. T.-Magurele
Roman T.-Severin
Bazar& Rogiori
Cluj Turtucaia
Constanta Urzicenl
Corabia Medgidia
Bucecea Slobozia
C. de Oltenita Smrdioasa
Dorohoi Oradea Mare

DEPOZITE PENTRU AMNUNTUL;


Alba-iulia, Alexandria, Arad. Bazargic, Botopani, Burdujeni,
Caracal, C.-Lung, Constanta,
Hug', lagi, Timigoara
T.-Severin,

Str. V. BOERESCU - Str. - - Prel.

www.dacoromanica.ro
g
ALMANACH ANGUS" 5

COMB E OBESITATEA

Reumafismul,
Scleroza, Nevralgiile, Nisipul.

aciclul uric.
nufrifiunea
URODONALUL este terapeuticl
eficace contra De
tratament pentru
pune tn circulatie resturile ce
In organism, acest
ment trebue de o de Uro-
elimina
nu cA este periculos de a lAsa
se depue acidul uric in
viscere artere, lucru ce se la
medicamentalie contra

ACADEMIA DE MEDICINA
NOEPIBRIE 1908
ACADEMIA DE
14 DECEMBRIE 1908

13 MARI PREMII

De vanzare prin kilograme L. Trebue iau


Farmacii Droguerii URODONA L

www.dacoromanica.ro
6 ALMANACH ARGUS"

FABRICA DE TIGLA

SOCIETATE IN COMANDITA SIMPLA

BIROUL: FABRICA:
Bucurestl, Plata Rosetti, 8 Vergulul, colt cu Pantellmon
TelefOn Telefon
1

FurnizeazA: CSrmid presat, gurit (simpl


i dubl) radial. Nisip i la antie-
rele din i vagoane complecte.

LINIE DE (STATIA TITAN)

FABRICA DE CARAMIZI TIGLA

EXPLOATAREA FERDINAND KOSCA

FABRICA:
Plata Rosetti, 8 (Jud.
TelefOn Telefon Urzloenl:
1 1

Tigle solzi, Marsilia i Stadler, CArmizi


presate, radiale, i Pfeiffer vagoane complecte.

LINIA DE PROPRIE (STATIA URZICE

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS"

BANCA GENERALA A
CAPITAL LEI 150.000.000
EMIS VARSAT LEI
56.052.478.70

Secliul Central : Bucuresfi, Sfr. Lipscani No. 10

SUCURSALE: Braov,
Constanta, Craiova, Giurgiu,
Oradia-Mare, Sf. Gheorghe,
Banci afiliate :
BANCA BASARABIEI, Chiinau, cu
sucursale Cetatea-Alba,
Ismail, Orhei, Soroca, Tighina, Reni,
cu agentii j

Tarutino TIMIANA" de
Credit i Economii, Timisoara, cu
cursale : Timipara-Cetate,
Mare, Jimbolia, Buzin Ciacova, Detta,
Reca, Vinga, Mare,
GrAdistea. BANCA PETRODAVA,
Piatra-Neamt. BANCA

FACE

www.dacoromanica.ro
8 ALMANACH

Prima Fabria de Vagoane Motoare S. A.


Capital Lei 420.000.000
Directiunea
aucurefti, 3
ascr
UZINELE IN ARAD
telegr. VAGONASTRA

VAGOANE de marfi, de persoane de


lux. VAGOANE CISTERNE pentru
ni, uleiuri, alcool, acid sulfuric, etc.
GOANE pentru cii ferate industriale, fores-
tiere, miniere, Decauville, etc.
E pentru petrol, benzini, etc.,
de once capacitate. CAZANE DE
DE PRESIUNE,
Cazane Cornwall, TISCHBEIN, Drr-
Madling, etc. CONSTRUCTIUNI DE
suporti nituiti. Poduri constructiuni
statice.SE DE de fel.
PIES E TURNATE, din fonti bronz.
UNELTE, strunguri, maqini de
A E din neagri galvanizati.
ARCURI de tot felul.

www.dacoromanica.ro
VEDE
T T

CONTROL PATRUNDERE CLARITATE


Claritate buiustrie Finante -

Singurul ziar economic Editie


din Organ Economic
Apare zilnic 6, 12 Apare fiecare
pagini cu articole semnate Duminica.
de mai distini finan-
i economi0 Cea mai serioas
strdini. documentare.
zilnic : licitatii, re- Cele mai exacte
zultate de licitatii i licitatii informatiuni.
aprobate, acte de comert i
notariat, propriri i Dri de complecte i

comandamente, falimente i precise asupra


moratorii. Polite protestate, economice.
cesiuni i gajuri, acte dotale,
Redactat de cei mai distini
firme inregistrate, arenddri
ai Romaniei, dis-
i inchirieri, etc., etc.
de materialul infor-
Convocdri rezultate de
i mativ al ziarului Argus".
adundri consilii.
i

Bursele strdine i din Editia Argus" este


efectelor i indispensabild
devizelor. merciant industria din
streindtate interese

ARGUS" de
proape viata ulti- comerciant i in-
mele evenimente interne dustria cu interese
externe.

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS"

NOUA SOCIETATE A ATELIERELOR

FABRICA DE MASINI VAGOANE S. A.


Cazane de Aburi sistem Bab-
cock & Wilcox, Cornwall,
Tischbein, Lachapelle, etc.
Instalatiuni de ardere cu
sub presiune. Brevet
gal No. 15472
Supranclzitoare
Economizoare Couri de
Curatitoare de
Neckar" Rezervoare
.
1000 Vagoane Instalatiuni
complectepentru rafinerii de pe-
trol Instalatiuni de destilat
sistem Borrmann".
Constructiuni de fer Poduri
metalice Sarpante Macarale
Transbordoare
Burlane de sonde Aparate de
brevet Regal
Geamblacuri, Troliuri
Transmisiuni de Acuplaj
de Frictiune Turnatorie de
i bronz
Instalatiuni de msurat
buit i Wer-
Masini speciale pentru
tierea de dinti la roti
BUCURESTI VI
Gara Dealul Spirei
Tel. 315/54; 368/53

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUr

de RABELAIS
A
PRIMAVARA
In tot anul acesta nu va fi o arat pmantului oamenilor de
nici aia nou. pe descre0erea creterea
Sunteti voi, cari nu luminei, dupe cum se apropie sau
deloc Dumnezeu oropsiti se deprteaz de soare.
Dumnezeiasca lui vorb pe cei nu v rugati lui Dumnezeu
cari o pkesc. Dar puteti v o apere de lupi, ei n'au
zurati nu va fi alt o anul acesta, v asigur.
aceea creat de Dumnezeu la facerea Veti anotimpul
lumei care, prin lui odat ca toate cele-
a fost pe firmament pentru a trei. nu va trece de nebun
strluci a cluzi pe oameni noap- acel care, acest timp, va
tea. Dar, pe Dumnezeul meu, nu face provizie de arginti, mai bine
vreau spun, prin aceasta, ea nu scrumbii, pe tot anul.
A A
La nu ce timp o s minte noi mai
fie, nici ce o sufle. Dar bine noi, ce ne este
tiu bine va fi cald va domni buincios, v asigur, pe cinstea mea.
marin. se Frumos va fi fim veseli bem
nu trebue ap rece. au zis nimic
dati de Dumnezeu. El e mai nu e mai impotriva setei. Cred.
A MNA
Toamna se vor culege sau zece mii nu mai zile,
sau dup, e tot una, bine legate, spun. Nu mai tra-
numai s fie vin din belug. Aceia geti de aci s
acela, cari s'au jurat s posteasc, prindeti ciocarliile va cdea
se ivesc stelele pe cer, pot, cerul, nu va triti
la ora aceea s voi, pe cinstea mea. s se
scutirea mea. i au de ce vrea. Pziti-v, ase-
chiar prea mult, ele menea, de oase,
sunt acolo de mai bine de c de pete v-a ferit Dumnezeu!
IARNA
La iarn, dupe prerea mea, nu cu
vor fi cuminti acei cari vor mai putin, praf pe Imbr-
vinde paltoanele blnurile ca s gros. Temeti-v de guturai.
cumpere lemne. Nu vin bun,
vechi. plou, s nu v

www.dacoromanica.ro
12 ALMANACH ARGUS"

SOC ETATE ANON MA DE ASIGURARI I REASIGURARI


CAPITAL REZERVE LEI 124.629.005.95
Sediul Central; BUCURE$TI, Strada Cmpineanu No. 51 A.
Representante In tot cuprinsul Romniel-Mari
Prime;fe conclifiunile cele mai avantagioase asigurri :
INCENDIU.- asigurarea - Caz de moarte mixte
uzurei examen medical
VIATA CU AMORTISMENT FURT - prin spargere jefuire
Scutite de examen medical ACCIOENTE. - Colective, indivi-
plata imediat caz de deces duale cu restituirea primelor
caz de amortizare prin AUTOMOBILE.-
la cari au lunar la sediul cidentale, furt, incendiu,
societtii dere civil
a gaui er tsoi e

ales se poate asigura conditiuni avantaglos de eftin

OF
CAPITAL DEPLIN VARSAT: LIRE STERLINE 300.000
Secliul principal: Sucursala:
LONDRA, E. C. 3 BUCDRETI
123, Broad Street Victoriei No. 11
COMITETUL CENTRAL:
General The Hon. Sir A. Lawrence, K. C. B.
E. W. H. Barry, Esq. C. de Cerjat Esq.
Sir John P. Hewett, G. C. S. I., K. B. E., C. L E.
Col. Sir Albert Stern K. B. E., C. M. G.
BANCHERI LONDRA:
BANK OF ENGLAND MESSRS. GLYN. MILLS & Co.

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUr 13

IANUARIE ZILE

. . . 7 ore m. Rsritul Soarelui . . . 7 ore 50m.


Apusul * . . 16 ore m. Apusul . . 16 ore 58m.

ORTODOX C PROTESTANT NOTITE


M
M
St. Vasile T. lmpr.
Sf. Sllivestru Papa
t Non
Macariu
Anni
Abel Seth
J Profet S-ta Genoveva Enoh, Dan
V 4 oborul celor 70 Sf. Mathusalem
S Sf. M. Teopempt (Post) Sf. Rigobert.
D 6 t Botezul t
L 7 loan Botezitorul Sf. Baltazar
M 8 Domnica M. G-ge Gaspar
M 9 Sf. Polieuct Sf.
V
J lo t Sf. Pr. Grigorie
Teodosie
Sf. Agaton Papa
Sf. Higin Papa
L. Ap. Petru
Matilda
S 12 S-ta Mart. Tatiana Sf Reinhold
D t Dum. d. Botez. Dum. d. Spit
L 14 Par. In M Sinai Felix
M 15 Pavel Sf. Marcel Papa Marcel
M 16 Lantul Sf. Ap. Petru Sf. Mauru Mauru
J 17 t Pr. Antonie c. M. Sf. Antonlu
Lantul etru
V 18 Atanas.
Pr. Canut Ferdinand
D
S 19
20 t Dum. t 3-a d Spit D. 2-a d.
L 21 Maxim Mrturisit. S-ta Agnesla
M 22 Sf. Apostol Sf.
M 23 Sf. Clement Sf. Raimund
J 24 Sf. Timoteiu Timotelu
V
S 26
t P. Grigorie Teol.
P. Xenofont
Pavel
Pollcarp
Sf. Pavel
Policarp
D 27 Septuageslma
PROVERB
L 28 Efrem Sf. Carlomagnu Carlomanu
M 29 Aduc. Sf. Ignat Francisc Samuel e mama
M S-ta Adelgunda crimelor, prostla le e
J 31 loan Sf. Petru tat. (La Bruyre).

CELOR VECHI
fiul lui Saturn Reel e al oa-
TER se mare pe din Olimp
Neptun Pluton. lui
Neptun apele, lui Pluton ill pentru cerul
tul. Ca rutatea oamenilor, le trimise pieirea printr'un
potop nu deck pe Deucalion, Tesaliei pe
lui.
Se Junona, sa. Firea ei geloasti,
cialitoare aduse multe Dar el multe pe
Jo, Semele, mama lui Ceres, mama Proserpinei, Mnemosina,
mama Mucelor, Latona, mama lui Apolon a Dianei, mama lui
Mercur, multe El singur pe Minerva, din
creerul Jupiter e stnd pe un tron de aur de
sceptrul cu dreapta La picioarele
lui un vultur cu aripele Intinse el Ganymede, paharnicul. In
cinstea lui se celebrau Jocurile Olimpice. Cea mai statue a
acestui zeu era Jupiter Olimpianul, de Fidias, statue In
una din cele tapte minuni ale lumei.

www.dacoromanica.ro
14 ALMANACH

LUCRRILE AGRICOLE

2
- Reparajia unel-
3 telor. Punerea in a socotelilor
V 4 inventarului. gunoiului pe
- Continuarea ogoarelor
5 timpul permite. - Se
6 rumbul se - Se pre-
semintele pentru campania de
7
- Se ingrijesc mare
8 vitele Mate care trebuie fete.
9
Via pomli. - Se cioplesc aracil. Se su-
10 vasele nu Se gu-
V 11 via livada. Se de
qi omizi. - Se revizuesc fructele
12 camere ori de conservare.
13
14
de legume. - Se sculele.
Se straturile calde pentru
15 turile timpurii: ridichi, etc.
Se gunoesc parcelele se cu cazmaua
16
nu este
17
V 18
CONT CURENT
19
20 VENITURI
21
22
23
24
V 25
26
27
28
29
30
31

Numele Numele
Adresa Adresa
Telejonul Telefonul

www.dacoromanica.ro
ANACH ARGUS" 15

I FEBRUARIE E

Februarle Februarle
. . . ore m. Soarelul. . . 7 ore m.
-
Apusul
ORTODOX
. . .17 ore m.
CATOLIC
Apusul

PROTESTANT
a . . ore
NOTITE
m.

V Sf. Trifon Sf. Ignat


D
2
3
Domn.
Lsat. de Carne
M. t Pec. Pur Martel
Sexagesima
L 4 P. Isidor Sf. Gilbert losua
M S-ta Martira Aghata S-ta Dorotheia Dorotheia
M 6 Sf. S-ta Agatha Agatha
J 7 Sf. Partenie Episc. Sf. Romuald Richard
V 8 Sf. Mart. Teodor Strat. Sf. loan de P. Solomon
S 9 t S-ta Apolonia
D 10 t de t Quinquagesima Quinquages.
L 11 Sf. Sf. Severin Sever
M 12 Sf. t Eulalia
M Sf. Martinlan t Benigu
J 14 Auxentiu Valentin
V 15 Sf. Apostol Onisim Faustin Formosu
S 16 t Sf. Teodor Sf. Onesim
D 17 t Dam. Ortodoxiet Quadragesima Quadrages
L 18 Sf. Leon Papa Simlon
19 Apostol Arhip. Sf. Conrad Gabin
M 20 Sf. Leon t Quatember
J 21 Sf. Timotei Sf. Pepin Eleonora
V 22 Martiri din Isabela Quat.) Casimir
S Sf. Mart. Policarp Damian Quat.)
D 24 St. Palama t t Reminiscere PROVERB
L 25 Sf. S. Walpurga Victor
M 26 Sf. Portiriu Sf. Alexandra Gottorf e e toate,
M 27 Sf. Nestor teme toate.
J 28 Sf. P. Mrturlsit. Sf. Roman Roman

CELOR VECHI
regina zeilor, lui Saturn a Reel, sotia lui Ju.
dela care avu pe Vulcan, Hebe pe Lucina, Mama
Marte, pe care l'a de sin-
gur pe Fire in De
p Paris a dat de aur ca cea mai
frumoasa, nu se ce nu pierind
nenorociti Prigonl, incetare, pe multele ale
ei, pe lo, pe Latona, Cabisto, Alcmene, ca aces-
tor dragoste, mai ales pe Hercule. Jupiter, de vesnicele ei
o un de intre cer Junona
era In mare la Samos. la Argos, Cartagina Roma. Ea
prezida nasterile. tipul frumusetei al orgoliului
era inchinat. Junona e stnd pe diadema pe cap
sceptrul in Un e ea in spatele Iris,
culorile curcubeului.

www.dacoromanica.ro
16 ALMANACH ARGUS"

MEMENTO LUCRRILE AGRICOLE

1
Februarle
2
D
- Se din
3 nuarie. - Se revizuesc de pri-
se sunt pierite. Se
4 din
e svntat. - Se pentru
5 de solul nu eprea
umed. - Arturile de se
6 mai bine cultivatorul, se super-
ficial polibrzdarul. - Se Incepe
J 7 natul orzului de
lucernei, trifolului,
8 amestecului de - Se
tele - Se de
9 a vitelor de
D 10 Via - In dulci se
poate plantatul. - Pepinierittil
L 11 altoiul - Se tale pentru
dire, de - Se aleg
M 12 toaie se in nisip umed sau In
la altoit. - Se uscate
M 13 - Se gunoeete.
J 14 de legume. - Se rsad-
nile calde cu proaspt de cal. - Se
15 seamn In ele vinete,
gulie. -Se parcelele
S 16 spanac, mcril, patrunjel.
D 17
L 18 CONT CURENT
M 19
M 20 CHELTUELI
J 21
22
S 23
D 24
L 25
M 26
M 27
J 28

Numele Numele
Adresa Adresa
Telefonul Telejonul

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 17

MARTIE
Marne 15 Marne
Rsritul . . . 6 ore m. Soarelui . . . 6 ore m.
Apusul . . 18 ore m Apusul a . . 18 ore m.

C PROTESTANT NOTITE
V
S 2 Sf Teodot S-ta Eudoxia Luiza
D 3 t Dam.
L 4 Sf. Pr. Gherasim Sf. Adrian
M 5 Sf. Martlr Conon Sf.
M 6 t Jum. Postului S-ta Coletta
J 7 Vasilefs, Efrem Toma d'Aquin Prudentiu
V 8 Pr. Teofilact Dionisle Filemon
S t 40 M. din Sevast.
Dum.
S-ta Franclsca 40
D 10 Ion
L 11 Sf. PAr. PAtr. Sf. Eulogiu Rozina
M 12 Sf. Troflm Sf. c. Mare Grigore
M 13 Ad. M. Nichifor S-ta Eufrasia Ernest
J 14 Canonuiui M. S-ta Matilda Imp. Zaharia
V Sf. Sf. Anastasia Christof
16 t Acatist Sf. Ciriac
D 17 Egipt. t Patientia
L 18 Sf. PAr.
M 19 Sf. Mart. t Sf. losif
M
J
V
20
21 tSf. PAr.In M. S.Ep. Sf.
Sf. Benedict
Sf. Soter
Hubert
Benedict
22 Cazimir
S 23 tt Duminicalui LazAr Sf. Eberhard
D 24 t
L 25 1- Buna-Vestire Vestire Buna Vestire
M 26 Arti. Gavril Emanuel Ruppert VERB
27 Sf. Martia Matrona Sf. Ludger Emanuel
J S-ta Sf. Guntran Guntran n'are
V
S
28
29
30
S-ta
f. P.
Marea tSf. SfAntA
Guido
rere bun de
cellalti. (La Bruyre).
de

D 31 t Duminica t Dum. Paltilor

CELOR VECHI
lui Jupiter in Mena zeita
telor a A din capul acestui zeu.
CAnd Cecrops capitala regatului Neptun Miner' a se la
tntrecere sA dea numele Cinstea aceasta trebue sA revie
cui va face lucrul cel mai folositor. Minerva creie mslinui, simbolul
al Neptun sA lasA din pmnt, un cal, simbolul
Premiul a fost de Minerva fu numit
Atena. Minerva curajul de ajutat de
demAnare, in pozitie cu Marte, zeul curajului brutal. De aceea ea
pe cei mai eroi, pe Hercule, Perseu, Belerofon, Ulise, e de
grecilor in rzboiul troian le inspirA calului de lennn.
prin excelent, e
pe cap pieptul de scut, lancea, in
cu cap al Medusei. ea un coif, pasrea ei
vorit diferite instrumente de matematici. vechi celebrau multe
cinstea Cel celebru templu al el erA
Parthenonul din Atena.

www.dacoromanica.ro
8

MARTIE
LUCRRILE AGRICOLE

V
artl e
2
- Se de
D 3 primavare: orz,
borceac, bob, amestec de
L 4 in de primvare. - In a doua
- Se
M 5 cele
M
- Se productele din
6 magazii. - Se porumbul.
Se se niveleaza mu.
J 7 - Se intensiv animate!.
de
V 8
Via pomil.- Dezgropatul,
5 9 -Pepinieristul
10
alloirea. -Se fac plantatii de vii
pomi. - Se altoesc In
L 11
Se - Se
se pri-
M 12
vinul.
M 13 in
de legume. - se sea-
14 castraveti, pepeni, dovlecel. - Se
pe pitlgele vi-
y 15 ardeiul vinetele. aerul liber se
de morcovi,
s Se pune
usturoi.
D 17
L 18
CONT CURENT
M 19
M VENITURI CHELTUELI
J 21
V 22
S 23
24
25
M 26
M 27
J 28
29
S 30
D 31

Numele Numele
Adresa Adresa
Telejonul

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 19

A4-0 ZILE

AprIlle AprIlle
Rsritul . . . 6 ore m. Soarelul . . . 5 ore m.
Apusul . . ore m. Apusul . . 18 ore m.

C PROTESTANT NOTITE
L + t Lunea L.
M 2 Francisc de Teodosiu
M 3 Sf. Nichita Ep. Ricard Christiana
J 4 Pr. Caticheladul Sf. Isidor Isidor
V 5 Sf. Celestin Celestin
S 6 P. Patr. Sf
D 7 t Quasimodo Quasimodo
L 8 Sf. Irodlon Sf. Egipt. Egipt.
M 9 Sf. M. Eupsichie Sf. Prof. Demetriu
M 10 Sf. Mart. Sf. Leon Mare
J 11 S-tul Antipa Macarle Herman
V 12 P. Mrt. Sf. Papa
S 13 Sf. Artcmon Sf.
D 14 t Misere
L 15 Arist. Pud. Trofim Petru M. Chacrsin
M 16 S-ta Sf. Anicet Florentin
M 17 Pr. S-ta Apolonia Rudolf
18 Sf. Perfectu Perfectu
V 19 P. Sf. Simon Hermogene
S 20 Theodor Trich. Sf. Werner
D 21 t Jubilate Jubilate
L 22 Cnv. P. Teodor Sicheol Sf Lothariu
M 23 St. Martir Gheorghe Sf. Gheorghe George
M 24 t Prasniculul Sf. Adalbert
J 25 Sf. Ap. Evangh. Marcu Marcu Evang. Marcu
V 26 Sf Martir Vasile Ep. Sf. Cletu Papa Cletu
S 27 Sf. Simion frat. Domn. Sf. Peregrinu nastaslu PROVERB
D 28 t Dumineca Samarinenced t Cantate Cantate
nu
L Martiri din Norbert Sibila
M 30 Sf. Apostol S-ta de balt. eneca).

CELOR VECHI
tul a fost adus, in Grecia, pe Ea la
apelor fu primiti in unde Jupiter o de lui Vulcan, eel
mai dintre Junona cu Minerva pentru premiul de
frumusele, Venus InvingAtoare. Fenicienil o numeau Astartea
era Soarelul. Mirtul, trandafirul, porumblelul, crapul erau
Venerei. Se credea cA locueste In planeta care
nurnele. Era frumoasA,
picior pe valuri, pe o pe un car tras de
rumbile. Poetii spun are un de frumusete, care ce H
un farmec de neinvins. Venus are multe Cele mai frumoase
aunt Venus de Medicis, care se crede a fi o copie a Venerei de a
Venera, de 1820. N'a solle credincioasA.
Vulcan, Marte, a a
de

www.dacoromanica.ro
20 ALMANACH

AGRICOLE

April
M
M - Se de
din a doua a lui
J 4 cartoful. - Se porumb,
fasole, floarea parang,
V mei, pepeni. Se pliveste Se prima
timpurii.
S 6
D 7 Via
rile incepute
- Se
precedent& Se
vie
sapa
L 8 mare. Se stropeste de
Se
M
M
9
10
Pomii
in
de
Se leap
-e altoite.

din ochii
J 11
12 de legume. - Se bine
calde - Se plivesc
Se incepe spanacului de
D ai Se
de aerul liber. Se
L 15 desc timpurie, conopida,
vremea e cu
M 16 vinete ardeiul.
M 17
J 18 CONT CURENT
V
S 20 VENITURI
D 21

M
22
23 --
-
24 ...
J 25
V 26
S 27
28
29
M 30

Nurnele Numele
Adresa Adresa

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 21

31 E

1 Malu 15 Malu
RAsritul . . . 5 ore 10 m. Rstritul Soarelui. . . 4 ore 52 m.
Apusul . . 19 ore m. Apusul . . 19 ore m.
ORTODOX CATOLIC PROTESTANT I E

MuncH Jacob lacob


V
J
S
2
3
4
Sf.
Sf.
Mare
M aura
M-ra Pelaghia
tSf Anastasie Atanase

D 5 Duminica t Rogate
L 6 Dreptul Sf. Ion P. L. (Rog.)
M 7 t Artarea S-tel Sf. StanIslau Stanislau
M 8 Sf. Ap. Ev. loan Sf. Gottfried
J
V
9
10
t D. Erollor t
Sf. Mamert
Domn.
Mamert
Domn.
S 11 Sf. Sf. Pancratlu Pancratlu
D 12 t Dm. t Exaudi Exaudi
L 13 Sf. Martir Sf.
M 14 Sf. Martir Sf. Christian
M 15 Sf. Pachomiu Mare Sf. Sofia
V
J 16
17
tSf. Apostol Sf.
Sf. Pascal
loan Nepomuc
S 18 Sf. Liborin
D 19 t Rusalillor t Dum.
L 20 t S-ta Lunea Rusallilor Anastasiu
M 21 t Elena Prudentiu
M 22 Sf. M. Quatenber Elena
J 23 Cuv, Sf. Desiderlu
V 24 Pr. Sf. (t Quat.) Urban
S 25 t Sf. I. Botezt. Sf. (Quat.) Ester
D 26 t Dum. Tuturor 8-ta Treime
PROVERB
L 27 Sf. Terapont Sf. Weda
M 28 Sf. Pr. Ep. Sf. Wilhelm la femelle
M 29 S-ta Mart. Ferdinand Petronila e prevestitoarea
V
J 30
31
Pr. Isachie Egumenul
Sf. Ermeu
t Verde
Antonie Padua
Felix dragostel. Bruyire)

ZEll CELOR VECHI


ilforar

u Luna. Se nseu in Delos. De abia din ucise la


pe muntele Parnas, pe Pylon, care din indemnul
persecutase pe mama sa. Pe unde fusese
din
Ca s moartea Esculap,
de Jupiter, pe Ciclopii al trsnetului. Alungat
de printele zellor, Apolo pe cnd iertat chemat
cer, se conducerea carului Soarelui. Apolon a
de multe nymfe muritoare. Pe Dafne, neinduplecat lui,
o transform& in Cassandrei dete darul Climena
avu pe Faeton. E ca un frumos, in un arc
sau o lir. Capul, impodobit plete lungi, e nimb luminos.
El conducea carul locuia el pe Parnasului, al
Pindului al Heliconului.
Apolon multe temple din care din e celebru.
In lui erau

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS"

MAIU
LUCRARILE AGRICOLE

Malu
J 2
V 3
- Se fac
de porumb pentru boabe
S
tret, mei, pepeni. - Se
porumbului timpuriu. Se
D 5
sesc de asemenea de cereale
duble. Se plivesc cele-
L 6
Se la prima la lucerniere tri-
foiste. Se rapita. - Se fac asigu-
M 7
contra grIndinei focului.
M 8 Via - La vie se face plevila
J 9
Indepartarea lstarilor rod
sew tarea celor cu rod. Se trata-
10 ment de suifat de cupru contra
contra
Se face in verde pentru complectarea
golurilor.
D 12
L 13 de legume. - din
sunt udatul, plivitul.
M 14 Se mai castravetilor,
ridichilor de de
M 15 Se
vinete conopida, telin,
16 de etc. Se sparanghelul.

S 18 CONT CURENT
D 19
20 CHELTUELI
M 21
22
23
24
S 25
.
26
.
27
28

J 30

Numele Numele
Adresa Adresa
Telefonul Telefonul

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 23

A 6-a 30 ZILE

5 lunle
Soarelui . . . 4 ore 36 m. Rsritul . . . 4 ore 32 m.
. 19 ore 50 m. Apusul a . . 20 ore m.

C NOTITE
Sf. M. Justin Filosoful Sf. Nicomede
D 2 t Dum 2-a t Dum. 2 d.
L 3 Sf. Martir Ludan Erasmu
M 4 Sf. Mitrotau Sf. Quirinu
M 5 Sf. Martir Dororheiu Sf. Bonlfaclu Bonifaciu
J 6 Visarion
V 7 Sf. Teodor Sf. Robert
Martir Teodor Strat. Sf. Medard Medard
D 9 t 3-a t 3 D. 2 d.
L 10 Sf. M. Timotelu Ep. Sf. Barnaba Barnaba
M 11 Sf. Ap. Bartolomeu St. loan loan
M 12 . Onufrie Egipteanul S-ta Basilide
J 13 S-ta Achilina Antonio de
V 14 Sf. Profet Eliseu Sf. Vasile Mare Antonia
16 Sf. Profet Amos Sf. itus Vitus
D 16 Dum. 4-a t 4 d. D. 3
L 17 Sf. Emanuel Savel Sf. Marcu
M 18 Sf. Martin Leontie S-ta Marina Gervasiu
M 19 Sf. Ap. Domn. S-ta
J 20 Sf. Martir Sf. Papa.
V 21 Sf. Ep. Sf. Ludovic de Rafael
S 22 Sf. lulian S-ta Alice. Achatiu
D 23 Dum. t Dom. 5 d. Dum. 4 d. Tr.
L 24 loan t Sf. loan Nast. Ion. Bot.
M 25 S-ta Mart. Febronla Prosper
26 Sf. David Sf. loan de Paula leremia
J 27 Sampson Primitorul Crescent
V 28 Afl. Moast S. Chir. loan eon Papa Leon Nu e SS
S 29 t Ap. Petru Pavel t Ap. Petru Petru ql ca SS Intelept.
(Seneca).
D 30 t Dum 6-a Rusalil t Dum 6 d. 5 Tr.

ZEll CELOR VECHI


lui Jupiter i era soralui Apolon ca
la Delos. Indeplinea pe Omani, in cer
In infern. Pe sub numele Diana, era
toarei a In cer era Febe, lunei. In se numea
Acolo prezida ispsirile. Diana in cerb pe
Acteon, care cutezase o priveasch pe baie. De$i
de castitatea a lubit pe Endimion, pe Pan Orion. Diana
era mai la Ephes, avea mai frumos templu din
lume. Acest templu a fost ars, chiar in noaptea lui Alexandru
Mare, de Erostate care, voind prin se ilustreze
ceva, a dat foc acestul templu-minune. Era In Taurida, unde
se jertfeau aruncali de pe La
Roma, unde de un preot, care nu putee ajunge
pe predecesorul e
inteo scurt arcul In de o
de un de de nymfe, caste ca

www.dacoromanica.ro
24 ALMANACH ARGUS"

IUNIE
LUCRARILE AGRICOLE

lunle
D 2
Plugdria. - Se rapitei
L 3 nu s'a terminat. Se con prgila porum-
M 4 a celorlalte plante
tutun, floarea soarelui. Se
M 5
rapita. - In a doua a lunei
J 6 secarel. Se continu
coasa la trifol, se borceagul
1 naturale artifIciale. Se recolteazi
S 8 - Se incepe aratul pe miriltile
D de orz,
9
L Via pomil. Se a doua al
al treilea tratament contra con-
M tra La pomi se
M 12 dati din Se altoesc in ce
fac fructe tari.
13
V 14 de zarzavat - Se intens
udatul, plivitul. - Se
S 15 din
D 16 Incepe recolta legumelor
Se muguroesc cartofli.
L
M 18
CONT CURENT
M 19
J 20 CHELTUEL1
V 21
S 22
D 23
L
M 25
M 26
J 27
28
S 29
30

Numele Numele
Adresa Adresa
Telefonul -

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS"

. . . 4 ore 36 m. Rsaritul Soarelui . . . 4 ore 46m.


Apusul . . . 20 ore m. Apusul . 19 ore m.

CATOLIC PROTESTANT I NOTITE


L Cosma Damian Teobald
M 2 Sf. Pr. Sf. lacint
M 3 Sf. Sf. Ulrich Ulrich
J 4 Sf. Andrei Bertha airich
V 5 r. Atanasie din Sf.
S 6 Sf Sisoe Mare Sf. Prof. Isaia
D 7 t 7 t Dum. 7 d. D. 6 d.
L 8 Sf. Martir Sf. Chillan
M 9 Sf. M. Sf. Luiza
M 10 Sf-tli M-ri din Nicopole S-ta Felicia
J 11 S-ta Martia Sf. I Papa I Papa
V 12 Proclu Sf. Gualbert
S 13 Arh. Gavril S-ta Margareta Margareta
D 14 t t Dom. 8 d. D. 7 d.
L 15 M. Chiric flenric Henric
M 16 Sf. M. Antinogen Ep. Sf. Eustin
M 17 S-ta Mariana Sf. Alexe
J 18 Martir Ermolae Camil Carolina
V 19 Dia Macrina St. Vicentiu de P. Ruth
S 20 Sf. Profet
D 21 t 9 f Dum. 9 d. D. 8 d.
L 22 S-ta Maria Magdalena S-ta M Magdalena Maria Magd.
M 23 Sf. Martir Foca Sf. Albertln
M 24 S-ta Mart. Christina S-ta Christina Christina
J tAdormirea S-tel Ana Sf.
V 26 Sf. Martir Ermolae S-ta Ana Ana
S 27 M. Pantelimon Sf. Pantelimon PROVERB
D 28 10 dupa t Dom. 10 D. 9
e deajuns
L 29 Sf Martir Calinic S-ta Tre-
M 30 Ap. Sf. Abdon Beatrice bue o
M 31 Sf. Eudochim Sf. de Loyola Germaniu (Cicerone).

CELOR VEQHI
lui Jupiter,
al e zeul elocintei, co-
al Indeplinea slujba de postai al zellor
cluzea in infern. in Arcadia, pe
Cylen. Din se deosebi indemnare furt : tri-
lui Neptuu, Venerei, Mane. El fu, din acestor
fa rele, gonit pe uncle turmele lui Admet.
Dar nici pe psmant nu obiceiurile. turmele
i minunata a lui Apolon, de care se servi ca s
pe Argus, lo. pe Marte din inchisoarea,
linea Vulcan pe Prometeu. pe muntele Caucas. Mercur e
sub frumos, un pe cap cu aripi la umr
la calcie, un caduceu. adorau, sub numele
de Hermes, mai mult ca Ei 11 repre-
zentau sub din gura esau mid
dean

www.dacoromanica.ro
26 ALMANACH

IULIE
LUCRARILE AGRICOLE

2 - Se seceratul
secarel. Se seceratul
lui de de
4 - Se treeratul. - Se intore
5 - Se prgitul la plantele
- Se muluroefte
6 porumbul. Se cositul strnsul
7 depe naturale artificiale.
Lucerna dau a In
8
gazii se la aerealele.
9 Via pomil. -La vie se
10
nu s'a terminat tratamentul contra
boalelor criptogamice. La pomi se
lacomi eel dall dela baza trunchiu-
Se Ingrijesc bine pomil fructe multe:
V 12 se se la nevole, se pun
13 se o parte din fructe.
14
de legume. - Se se
- Se scoate ceapa timpurie, usturoiul
15 arpagicul. - Se tot felul le-
16
gume spre - Se
din cultivate acest scop.
17
18 CONT CURENT
V 19
20 CHELTUELI
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
81

Numele Numele
Adresa Adresa
Telefonul

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 27

AUGUST
. . . 5 ore 2 m. Soarelul . . . 5 ore m.
Apusul . . . 19 ore 42 m. . . 19 ore 21 m.

CATOLIC 'PROTESTANT NOTITE


J Scoaterea Sf. Crud Sf. Clprian August
V 2 Aduc. St. tefan Portiuncula Portiuncula
8 Sf. Lantul Sf. Petru Lt. Petru
D 4 t dupa Rusalil t d. Rua. 10 d. Tr.
L 5 Sf. Martir Sf. Cassian Calus
M 6 Schimbarea la fata la Fata Schimb. la fata
M 7 Sf. Dometle Gaetan
J 8 Sf. PAr. Sf.
V 9 Sf. Apost. Sf. Roman Roman
S 10 Sf. M. Laurentiu Sf. Laurentiu
11 t Dum. 12 t 12 d. 11 d. Tr.
L 12 Sf. Mart. S-ta Clara Clara
M 13 Sf. PAr. Maxim Sf. Hildebrand
14 Sf. PAr. Grigorle
J 15 t Adormirea Malcil Domn. t Adorm. M. Ad.
V 16 Aduc. Icoanel isac
S 17 Sf. Miron Sf. Bertram Bertram
D 18 t 13 t 13 d. Rue. 12 d. Tr.
L 19 Sf. Andrei Stratilat Sf. Sebalt
M 20 Sf. Prof. Samuel Sf. Bernard Bernard
M 21 Sf. S-ta loana Anastasia
J Sf. Mart. Agatonle Sf. Cezar
V 23 Sf. Martin Zacheu
8 24 Sf. Martir Sf. Ap. Bartolomeu Bartolomeu
D 25 t Dum. 14 14 d. Dum. 13 d. Tr.
L 26 M. Adrian Natalia Sf
PROVERB
M 27 Sf. Pimen Sf. Cesar Gebhard
M 28 Sf. Moise Arapul Sf. Augustin Dragostea satura
J
V
t c. Sf. Ion
Alex., Pavel
tS-ta Sf. B. T. C. Sf. I. B.
Beniamin
repede daca
nu e amestecatA cu
S 31 Pun. BrAul. M. Sf. Raimund Rebeca (Martial).

CELOR VECHI
lui Saturn al Reie. e frate Jupiter,
Pluton Junona. pe Jupiter detroneze pe
Saturn pedepseascA pe in schimb, ml-
rilor. Mai se din domnie pe
susi Jupiter. descoperlt, divinitAtei pe timp de un
zidi Atena, Neptun cu Minerva pentru cinstea de
a da nurnele El un cal, simbol rAzboiului, dar a fost
invins de Minerva, care mslinul, simbolul
de grecilor. Intre pe cari ii a avut Neptun au
Neleu Pelias, Farcus Polyfem, Otus Efialte. Tot de Neptun,
se zice, cA ar fi dat nastere calului Pegas 9i berbecului cu de aur,
simbol al adus de navigatori. Cei vechi pe un car,
de scoic, tras de cal marini, inconjurat de nymfe de
un trident.

www.dacoromanica.ro
8 ALMANACH

AUGUST
LUCRARILE AGRICOLE

2
August

Plugaria. - Se cereale-
D 4 de - Se treeratul.
Se recolteazA inul,
L 5 de melul. - Se porumbul de
tret se se pune la murat. - Se
M 6 scot cartolii Se a III-a la
trifol. daci e in bune
M 7 eonditii. - Incepem a face provizia de
treturi pentru Se Se
J 8 prepara terenul petnru de cereale
de toamnti: orz,

S 10 Via pomil. - Se tratamentul


boalelor criptogamice. - In de pomi
D 11 de asemenea se fac
sulfat de cupru contra boalelor criptoga-
L 12 mice. - In altoiul
in
M 13
M 14 de legume. - Se
J 15 udatul, Se terenul pen-
tru de toamuk spanac
16 si pentru
S 17 -
D 18 CONT CURENT
L 19
M 20 VENITURI CHELTUELI
M 21
J 22
V 23
S 24
D 25
L 26
M 27
M 28
J 29
V 30
31

Numele Numele
Adresa Adresa

www.dacoromanica.ro
ARGUS" 29

SEPTEMBRIE 1

eptem brle Septembrle


RsIrltul . . . 5 ore 38 Rsritul Soarelul . . . 5 ore 56
Apusul . . . 18 ore 52 Apusul . . .18 ore 27

ORTODOX CATOLIC PROTESTANT NOTI E

D 1 t Dum. 15 Rusalil t Dum. 15 d. Dum. 15 d. Tr.


L 2 Sf. Martir Marnant Sf. Stefau Abession
M M. Antim Episc. Sf. Mansuet Lea
M 4 Sf. Martir BabilS S-ta Moise
J 5 Sf. Profet Zaharia Sf. Victor Nathaniel
V 6 Minunea Arh. Mihail Sf. Magnu Magnu
8 7 Sf. Sozont Sf. Regina Regina
D 8 t Domn. t Macel D. Nast.
L 9 Ana Sf. Brnno
M 10 S-ta M. Minodora Nicolae de Sosthene
M 11 Sf. M. Teodora Otilia
J 12 t Sf. Martlr Autonom Sf Valerian
V 13 Sf. Mart. Cornellu Sutaa. Sf. aternu
S 14 t t Sf.
D 15 t dupA Cruce t Dum. 17 d. 16 d. Tr,
L 16 S-ta MartirI Sf. Ludovica loan
M 17 S-ta Sofia Sf. Hildegard Lambert
M 18 Sf. Eumenie Ep. t Quatember Nicodeme
J 19 Sf Martir Trofin lanuariu
V 20 Sf. Martir Eustatiu Sf. Enstatiu (Quat.) Fausta
S 21 Apostol Codrat Sf. Ap.Matei (Quat )
D 22 t 18 d. t Dum. d. Dum. 17 d. Tr.
L 23 Zmlslirea Ion Sf. Andochie
M 24 S-ta Tecla Sf. Tecla
Gerard PROVERB
M 25 Eufrosina Sf. Cleophas
J 26 Sf. loan Ev. Sf. Ciprian CAnd se
V 27 Martir Calistrat Cosma Dam Cosma, Dam. doeste de ceva,
S 28 Sf. P. Chariton Wenceslas Wenceslas mal greutate o
D 29 t 19 Rusalli t Dum. 19 d. 17 d. Tr. face sA se piece deo-
parte sau de alta.
L 30 Sf. Eplscopul Sf. leronim (Teventln).

CELOR
infernului, er lui Saturn al Reel Ju-
Neptun cu Junona.
nirea El Impotriva acoperit de o cascA minunat,
de Ciclopi, de sotie pe Proserpina,
Ceres, dupd ce a pe cAnd culegea pe Henna.
Cei vechi Proserpina, pe un de abanos, cu
bidentul o pe cap cu Cerber la picioare. Alteori e suit
pe un car tras de cai negri. Lui Pluton se aduceau jertfe
tauri negri, al scurgAndu-se, intr'un fan) vinul
libatiunilor. Sacrificiul acesta se taurobol. Liprii, narcisele,
erau inchinati. numeroase temple In Grecia, Italia
mai ales Syracusa lacul de unde, se zice, pe Proserpina.

www.dacoromanica.ro
30 ALMAN ACH

SEPTEMBRIE
LUCRARILE AGRICOLE

L 2
M - Incepe noua agri.
cola. Se atelajele la
M 4 se la maximum autoplugurile
tractoarele. Se fac de cereale
5 de de orz, apoi de de
Smnta trebue bine aleas cu
V 6 solutie de Matr
-
de spre a feri plantele de
recolteazb cartofii. -
cepe recolta porumburilor tirnpurit. -
D am terminat de
ogoare pentru cele de
Via -E epoca care premerge
M culesului care nu in vie.
Incepem variettilor In
M 11 al de masS.
La pomi recoltm scoa-
J 12 pomil uscati, gropile pentru
inlocuirea sau noi plantati.
V 13 revizuim altoaele.
S 14 de - Se zar-
zavatul la maturitate; cea-
D
L 16
15 pa de ap etc. Se
de
Parcelele
conopid,
cu udatul la
libere se gunoesc
-se
pentru viitoare.
M 17
M 18
CONT CURENT
J 19
V 20 VENITURI CHELTUELI
S 21
22
23
24
25
J 26
27
S 28
29
30

Numele
Adresa Adresa
Telefonul

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 31

A 10-a OCTOMBRIE 31 ZILE

1 15
. . . 6 ore m. Soarelul . . . 6 ore m.
Apusul . 17 ore m. Apusul . . 16 ore m.

OR DOX CATOLIC IPROTESTANT N E

Apost. Anania Sf.


M 2 Sf. Ciprian Justina t ingerul
J 3 t Sf. Areopag S-ta
V 4 Sf. Francisc d'As.
Sf. Sf. Placid
D 6 t Dom. 20-a t Dum. 20 Rus. Dum. Tr.
L S-ta Sf Sergiu Spes
M 8 Sf. lacob Alfeu S-ta Brigita Efrem
M 9 Sf. Martir Sf. Dionisle
J 10 t Sf. Eulampie Francisc Borgia Amalia
V 11 Apostol Filip Sf. Burchard
S 12 S-til Sf. Maximilian Maximilian
D 13 Dam. 21-a dupA Rusalli t 21 Rus. Dum. 20. d.
L 14 t Sf. Calixt Wilhelmina
M Sf. M. Luchian S-ta Tereza Hedviga
M 16 Sf. M. Longin Sf. Gall.
J II Sf. Profet S-ta
V 18 Sf. Ev. Luca Sfi Luca Ev. Luca
S 19 Sf. Profet loll Sf. Petru
D 20 t 22-a t Dom. 22 Dum 21 d. Tr.
L 21 Sf. PAr. c. Mare S-ta Ursula Ursula
22 Sf. PAr. S-ta Cordula Cordula
M 23 Sf. Ap. lacov frat. Domn. Sf Ilarion Severin
J 24 Sf. Martir Aretha Sf. Rafael Solomon
V 25 Marchian Sf. Crispin
S 26 t 8f. PROVERB
D 27 Dom. 23-a t bum 23 d. Tr.
Prosteasca
L 28 Sf. Martir Terentiu luda Simon,
Simion de a
M 29 Sf. M. Anastasia Sf. Narcis Engeibert e urmarea obicelului
M 30 Sf. Martir Zenobiu Sf. Lucaniu de a vorbi mult
J 31 Sf. Stable Sf Wolfgang Wolfgang judecatA. (Teofrast).

CELOR VECHI
a recoltelor. e fiica lui Saturn a
Ea agricultura. Avu Jupiter o pe
Proserpina, care fu de Ca o tot
dupA aventurisupranaturale, dela nymfa Arethusa,
soarta sale. Ea lui sA-i o dea
ca Proserpina nu
Fusese, rodie. era onoratA
Sicilia la acestei zeile se la
Eleusis, Intr'un minunat, Pericle, misterele sau
misterioase, celebre. Aci era sancluarul pelasgice
care se retugiase pelasgilor de Se crede
ecplicarea mai ales ale ale
inaltelor morale, fondul mistere.
se celebrau in an e
pe un car tras balauri, Incununata spice
in

www.dacoromanica.ro
32 ALMANACH ARGUS"

OCTOMBRIE
LUCRARILE

M Octom brie
Plugaria. - Se de
J 3 de cereale.- Se recolteaza porum-
Se se
V 4 sau se ogor pentru Se
cartofii se pun In acoperite
S 5 pae la
vegheaza cerealele In
- supra-
D 6 sunt perfect uscate, se dau la
L 7 - In aceast
este in toi. Vasele trebue SS fie curate
M 8 afumate - Crama Se
vasele In care fierbe vinul.
M 9 In de pomi se recolteaza fructele
de se pun In camere de
J vare. - Se se gunoesc pomii. - Se
fac gropi pentru
V
de legume.- Se
S 12 tul de morcovii,
trunjelul, lelina, prazul, sfeclele,
D 13 Se recolteaza varza, conopida, guliile.- Se
unele zarzavaturi cari se vor
L 14 timpuriu usturoiu,
spanac. Se se par-
M 15 celele libere. - Se pune zarzavat la con-
servat pivnite, bordeie sau silozuri de
M 16
J 17
V 18 CONT CURENT
S 19
D 20 CHELTUELI
L 21
M 22
23
J 24
V 25
S 26
27
L 28
M 29
M 30
J 31

Numele Numele .-

Adresa Adresa
Telefonul

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 33

NOEMBRIE
15
. . . 6 ore 53 m. . . . 7 ore m.
Apusul . . 17 ore 4 m. Apusul . . 16 ore m.

OLIC PROTESTANT NOTITE


Cosma
S Sf. M. Achindin Mortilor
D 8 t 24 Dum. 24 d. Rus. D. 23 Trin.
Sf. P. c. M. Carol Borromeu Carlota
M Sf. Mart. Galaction Sf. Zaharia Erich
M P. Arhiepisc. Leonard Leonard
33 Mart. din Engelbert Erdman
V 8
9
tSf. Martir Gavril
Sf. Mathurim Teodor
D 10 t Dum. 25 t Dum. 25 d. D. 24
L 11 Sf. Martir Sf. Martir Papa Cunibert
M Sf. P. loan MIlostivul Sf. Rn Eugeniu
M 18 Sf. Ion Christotom Stanislau Leon
J 14 Sf. Apostol (L. Sec.) S-ta Eugenia Leopold
V 15 St. Martir I. P. Cr. Edmond lonas
16 t St. Ap. Matelu Clement Ottomar
D 17 t Dum. 26 d. t Dom. 26 d. D. 25 Trin.
L 18 Platon S-ta . Gclasin
M 19 Profet Avdle Felix de Valois Florentin
M 20 Sf. Decapolitul Ellsabeta
V
J t In
Sf. Apostol Filimon
t Intr. In BisericA
S-ta Cecilia Cecilia
In

S 28 Amfilochle Ep. Sf. Clement Papa Clement


D 24 t Dnm. 27 RusaHi t Dum. 27 d. D. 26
S-ta Ecaterina S-ta Ecaterina
M 20 Alipli Sf. Papa Conrad PROVERB
M 27 M. lacob Persanul Sf. Mamm Seth
J 28 Sf. Stefan cel Sosthene Gunther ce are
V M. Paramon Sf. Saturnin Noath ceeace fuge.
30 t Apostol Andrelu Sf. Andrelu Andreiu (Horatlu)

CELOR VEQHI
zeul era lui Jupiter ql al Junonei dupe
poetul numal al zeilA, includatA
cA Jupiter singur fAcuse pe Minerva, a vrut sA un copil
de ea. dus la nymfa florilor, spus
o ajute. Nymfa a o floare minunatA,
din cAmpurile Oleniene, qi din atingerea asta, zeita a nscut pe
Marte. Cel vechi infAlisau din cap la
picioarele lui un simbolul vegherei al in Era
adorat mai ales de romani. ca pe lui
Romulus ql al lui Remus au dat sAu luni a
uneia din zilele la noi. la Roma un
templu un de preoli, pe Salienii. zeu a fost, se
iubitul al a prins
intr'o rarA, meqtequgit de el, a Mcut de zeilor.

www.dacoromanica.ro
34 ACH ARGUS"

NOEMBRIE
LUCRARILE AGRICOLE

V
S 2 PfugAria. - Dac vremea e prielnica
pmntul nu a inghetat se mai pot face
D 3 de Se
colta sfeclelor. Se ogoarele pentru
L 4 de gunoi
pe tarlalele ce a fi Se
lucernierele, artifi-
M
M
5
6
ciale naturale
se rspandeste
- se
se taie
J 7 ruienile.
Via - Se tae se via.
V 8 Se face desfundatul pentru Se
complecteaza golurile vechi. In
S 9 se vinul, se ca butoaele
fie mereu se umplu pe
D ce scad.
de pomi se
L 11 preparatul gropilor noi plantatii.
Se pomii tineri contra epurilor
M 12 de jur trunchiului
de porumb ce dela vite tulpini
M 13 de sorg. Se examineaza fructele camera
de conservare.
J 14 Grdina de legume. - Se
timele zarzavaturi se Se
V 15 gunoitul spatul. Se acopr
un sublire de pae sau
S 16 culturile de spanac, spre a
putea rezista inghetului.
D 17
L 18
CONT CURENT
19
M 20 CHELTUELI
J 21
V 22
S 23
24
L 25
26
M 27
J 28
29
.
30

Numele Numele
Adresa Adresa
Telefonul

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS"

A 12-a DECEMBRIE 31

Deoembrle 15 Decembrie
Soarelui .
. 7 ore m. . . . 7 ore 46 m.
Apusul . . . . 16 ore m. Apusul . . . . 16 ore 35 m.

CATOLIC PROTESTANT1 N I E

D t Dum. 28 d. t Dam. Adventului Dum. Advent


L 2 Sf. Profet Asacum Silvia S-ta
M 3 Sf. Prof. Sofonia Sf. Franc. Xaveriu Cassian
M 4 Varvara S-ta Barbara Barbara
J 5 t Sf. Sf. Saba Saba
V 6 Sf. Nicolae
7 Cuvioasa Filoftela Ambrosie
D t Dum. 29 d. Rusalli t D. 2 Advent
L 9 Zmislirea Ana S-ta Leocadia
M 10 Sf. Caticheladul S.ta Valeria ludita
M l Sf. Daniil Damasiu Waldemar
J 12 t Sf. Spiridon Epimachu
V 13 Sf. Auxentie S-ta Lucia Lucia
S 14 M. Tirs, a. Spiridon Eutroplu
D 15 t Dum. t Dam. 3 Advent. D. 3 Advent.
L Sf. Profet Ageu Sf. Anania
M 17 Sf. Profet Daniel Sf. Lazkr Florentin
M 18 Sf. Sebastian Zol t Quatember Christoph
J 19 Sf. Martir Bonifaciu Nemesiu Abraham
V 20 Sf. (Quat.) Ammon
S 21 S-ta luliana Sf. Ap.Toma (Quato Toma
D 22 t Dum. D. Dam 4 Advent. D. 4 Advent.
L 23 S-til 10 Martiri din Creta Sf. Victoria at
M 24 S-ta Mart. Eugenia Sf. Delfinu Adam si Eva
M 25 tt t Naqt. Naqt. Domn.
J
V
26
t
P. C.
Arhidiacon
t
27 t Sf. loan Evang. loan Evang.
S 28 din Nlcodimia Copii ucisi
D 29 t
10
d. t Dom d. Naqt. D. D. d. Naqt. D.
L 30 S-ta Anisla Sf. David. mare sgomot. (Tacit).
M 31 S-ta Melanla bf. Silvestru Silvestru

CELOR VECHI
al Jupiter 81 Junonei.
diform. sau chiar mama sa, a aruncat
din a in insula Lemnos a schiop.
in sub Etna. Lucra, acolo, ou Ciclopii, la
rirea trsnetulul. El pe Jupiter
Tot el deschise capul acestui zeu o de ca Mi-
nerva pe Prometeu de Caucaz. Cu lui, de
pe cea mai dintre pe Venus. Lui Vulcan ii se atribue o
mullime de lucruri minunate. Patatul Soarelui, tronul lui Jupiter, armele
lui Achile, armele lui Enea sceptrul lui Agamemnon, colierul Hermionei
Cultul pare originar din Egipt, unde zeul se numea
Vulcan era adorat Sicilia la Atena, la Roma, in Egipt. Romulus
ridicase un templu in de Se o remarca-
analogie Vulcan Vesta, creia era E
un in o tichie pe cap.

www.dacoromanica.ro
36 ALMANACH ARGUV

DECEMBRIE
AGRICOLE

L 2
M 3
vremea e
- Se neinghelat. -
M 4 Se curlatul gunoiului. Se
la pune in
J 5 dIrla anterioark se
se se se ung se
V 6 pun la pentru a le gata la
- Se fac invoeli muncitorii.
7 Se socotelile se intocmeste
exploatrei.
8
L 9
tul pentru
- Se Se
la desfunda-
M 10 vasele cu vin.
In de pomi se se
M pomii de de ori
de
J 12
V 13 Grldina de t. Veghem nu
S 14 ghete zarzavatul din silozuri. gerul e
tare acoperim cu Tot ingrosm
D 15 de ori frunze la
rile de spanac, la cpsuni,
L 16 arpagic, ca nu inghele.-Ingrijim sculele.
F'acem socotelile
M 17
M 18
CONT CURENT
J 19
V 20 VENITURI CHELTUELI
S 21
D 22
23
M 24
M 25
J 26
27
S 28
29
30
31
1

Numele Numele
Adreso Adresa
Tele/onul Telefonul

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 37

CALENDARUL EVREESO
5689 5689-5690 1929
Inceputul Lunei
Nou 26 ,
7
14
Inceputul Lunei
Ziva
Micul
Weadar, Inceputul Lund
.......
lui

Estherei
Luni

Luni
11 Februarie
17
24
13
25,
,
,

Purim 26
15 Purim Miercuri 27 ,
Nissan, Inceputul 11 Aprilie
14 Ajunul lor 24
15 Pesach le) I 25 ,
16 Pesach ziva 26 ,
17-20 Pesach, Hol-Harnoed, ziva 27 -
21 Pesach ziva VII Miercuri Mai
22 Pesach VIII 9
Inceputui 11 ,
18 Lag Be Marti ,
1 &van, Inceputul 9 Iunie
5 , Rusaliilor Jot
6 , avuot ziva I 14 ,
7 Savuot. zlua 15 ,
Tamuz, lnceputul Lune! 9
17 Postul pentru cucerlrea lerusalimului Joi 25 ,
Ay, Inceputul 7 August
, Be Av Jot 25 ,
Inceputul 6
29 . 4 Octombrie
5690
1 Nou), I . 5 Octombrie
, ziva II 6 ,
Tom Postul Ghedalia) . 7 ,
10 , Kipur (Ziva . . 14 ,
14 , Ajunul Vineri 18
, Sucoth (Cuotile) * zlua I 19
, Sucoth ziva 20 ,
17-20 Sucoth, Hol-Hamoed, zius . . Luni 24 ,
21 Sucoth ziva VII Vineri 25 ,
29 Cuotilor) . 26 ,
(Bucuria . 27 ,
1 Inceputul Lund 4 Noembrie
Inceputul Decembrie
25 , Chanuca (SArbtoarea Macabeilor) . . 27 ,
Teveth, Inceputul Lunei 1930

insemnate cu o stelut * sunt mari se severitate


Posturi mari ce se de rigoare:
13 Weadar, 17 Tamuz, 9 Av, 10 Tiri
Anul 5689, al 8-lea din al 300-lea Ciclu Cartea care s'a
Lunar din al 204-lea Ciclu Solar, la 3760 de Chris-
este un an tercalat), de 385 Actualul Calendar Israelit sau Ebraic
zile, din 55 Sabatur1, de Rabin!! Hillel II-lea din
15 Septembrie 1928 se sfaroeote Vineri beriada luda lerusalim, este
4 Octombrie zat pe anul bunt-solar de 353, 354 355
nul 5690, al 9-lea din al 300-lea in se adaoga o
Lunar al 6-lea din la 204-lea Ciclu de 29 zile an!! embolismici, un
Solar, de 353 zile, din cari 51 SabbaturI, total de 385, 386 luni-solar
incepe Octombrie 1929 se al 19 6939
22 Septembrie care timp inceputul anului lunar
dela facerea revine la a anului solar.

www.dacoromanica.ro
38 ALMANACH ARGUS"

ANUL ROMAN
Calendarul roman este Intrebuintat de biserica romano-catolicA.
In de neegals, ajutorul orilor Calendelor
(Calendae), al Idelor (Idus) al None lor (Nonae). le zilelor se prin
retrogadare. 27 era a 6-a zi de Calendele Prima
zi a se numea Calendae.

a Mart le, Mal, lanuarie, August, Apri lie, lunle,


Octombrie (31 zile) Decembrie (31 zile) (28 sau 29

1 Calende Calende Calende Calende


2 VI IV Inaintea IV IV Inaintea
3 III Nonelor III Nonelor III Nonelor
4 IV Nonelor Ajunul Nonelor Ajunul Nonelor Ajunul Nonelor
III None None None
6 Ajunul Nonelor VIII VIII
7 None VII VII
8 VIII VI Inaintea VI Inaintea VI
9 VII V Nonelor V Nonelor V Nonelor
VI IV IV IV
11 V Idelor III III
12 IV Idelor Ajunul Idelor Ajunul Idelor
III Ide Ide
14 Ajunul Idelor XIX XVIII XVI
15 Ide XVIII XVII XV de
16 XVII XVII XVI XIV Calendele
la la la Inaintea la la lui Martie
27 VI Inaintea VI Calendelor V III
28 V Calendelor V IV Ajunul Calendelor
29 IV IV III bisectill
30 III III ziva 6-a se
31 Ajunul Calendelor Calendelor Ajunul Calendelor de douA

Soare:
ECLIPSE
9 Maiu, Noembrie. Nimica

SARBATORILE NATIONALE ANIVERSARILE


REGALE
24 1859 Unirea Ro- 20 1896 Ziva Nasterei A. S. R.
Principesa Elena.
Romniei Mari (19W). 23 Aprilie Ziva Numelui M. S.
14 Martie 1881 Proclamarea Regatu- George II al
lui Romniei. Greciei.
10 Maiu 1877 Proclamarea Indepen-
dentei Romniei. 24 Ziva Numelui M. S.
24 Ziva Eroilor Rcginei Elisabeta a
Romnesc. Greciei.
11 Octomb. Proclamarea de 21 Maiu Ziva Numelui A. A.
al a M. S. L. L. R. R. Principesei
Ferdinand I. Elena Domnitei
5 lanuarie 1910 Ziva A. S. R.
Reana a Ro- 22 Numelui M. M.
mniei. L. L Reginele Maria
1899 Ziva Nasterii M. a Romniei Maria
Reginei Maria a a Jugoslaviei.
goslaviei.
11 M. M. L.L. 18 August 1903 Ziva Nasterii A. S. R.
Regele Regina. Principele Nicolae.

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ,ARGUS" 39

24 August 1865 Ziva M. S. R. 29 Octomb 1875. Ziva Nasterei M. S


Regelui Ferdinand I Reginei Maria a tutu
al tuturor lor. ror Romanilor.
30 Ziva Numelui M. S. 8 Noemb. Ziva Numelui M. S.
Regelui Alexandru Mihai.
al Jugoslaviei. 9 Ziva Nasterii M. S.
13 Ziva Nasterii M. Regelui Mihai.
Reginei Elisabeta a 6 Decemb. Ziva Numelui A. S. R.
Greciei. Principele Nicolae.

ZILE MARI
9 1918 Unirea Basarabiei cu 13 August 1595 dela
reni.
5 Maiu 1848 Proclamarea marei 14 1916 Intrarea in
volutii a pentru
Ardeleni impotriva girea Nedmului.
Ungurilor, la Blaj, pe 30 , 1877 Luarea Grivilei.
11 Proclamarea marei 12 Octomb.1916 mare
in Trile dela Oituz.
15 1922 Incoronarea M. M. L.
Luarea L. Regina
5 August 1919 Ocuparea Budapestei tuturor Romanilor la
de armata ro- Alba-lulia.
mana. 28 Noemb. 1877 Plevnei.
6 1917 Marea dela 28 1918 Unirea Bucovinei
ti.
12 1917 mare 1 Decemb.1918 Unirea Ardealului
dela Oituz.

LEGALE
STABIL1TE LEGEA REPAOSULU1 DUM1NICAL
1. Toate Duminicile de peste an. 6. Pastile (31 Martie Aprilie)
2. Nou (1 lanuarie). 7. Muncii (1 Maiu).
3. Botezul lanuarie). 8. Ziva Eroilor (9 Maiu).
4. Unirea Romane (24 lanuarie) 9. (10 Maiu)
5. Sf. Gheorghe (23 Aprilie). 10. (25 26 Decembrie).

RELIGIOASE
NATIONALE LEGALE CE SE TIN DE AUTORITTI
1 lanuarie
Sf. Vasile (Anul Nou). 21 C-tin Elena.
6 Botezul Domnului. 29 Apostoli Petru
7 Sf. loan Pavel.
24 Aniversarea Unirei. 20 Sf.
2 Februarie Intampinarea Domnului 6 August Schimbarea la
25 Martie Buna Vestire. 15 S-ta Maria Mare.
31 Sfintele S-ta Maria
Sf. Gheorghe. 15 lnaltarea S-tei Cruci.
1 Maiu Muncii. 26 Octnomb. Sf. Dumitru.
9 Maiu Ziva 8 Noemb. Arh.
Romanesc. vril.
10 Aniversarea 21 Intrarea Biserica.
dentei. 6 Decemb. Sf. Nicolae.
19 Maiu Rusaliile (S-ta Treime) 25-26 Domnului.

www.dacoromanica.ro
40 ALMANACH ARGUS"

LEGATIUNILE LA BUCURESTI
Str. Boteanu No. 4, Telefon Marea Br,tanie: Str. Jules Michelet
339/26. No. 14, Telefon 206/51.
Belgia: B-dul Dacia No. 3, Telefon Olanda: B-dul Lasck Catargiu No.
211/94. 30, Telefon 208/25.
Bulgaria : Vasile No. 34, Persia: Strada Olari No. 3, Telefon
Telefon 229/89. 37,3/63.
Cehoslovacia: Str. Vasile 45, Polonia: Aleia Alexandru 21 ( P.
Telefon Filipescu) Telefon 209/38.
Danemarca: Str. CazavIlan No. 34. Jugoslavia: Calea Dorobantilor, 34,
: Str. Pitar Mosu No. 10, Telefon 203/44.
lefon 200/39. : Strada Progresului No. 8.
Franta: Str. Catargi No. 13, Telefon 334/83.
Telefon 204/33. Unite: Strada Putu de P:atr
No. 10, Telefon 204/50.
Germania : Calea Victoriei No. 174, B-dul Carol No. 35, Telefon
Telefon 212/31. 219/16.
Grecia: Pache No. 5, Telefon Turc:a : Str. Atenei 25, Telefon
354/20. 222/38.
Italia: Str. Victor Emanuel No. 7, Ungaria: Str. Boteanu No. 4, Tele-
Tekfon 228/73. fon 341/58.

CONSULATELE STRINE LA BUCURESTI


Albania : Consulat General, Str. Luvemburg: Consulat, Str.
cadetniei No. 16. Mide No. 4.
Argentina: Consulat General, Strada Norvegia: Consulat General, Strada
Plantelor No. 11. Armeneasca No. 12.
Austria : Consulat General, la Olanda: Consulat General, Str.
hovari No. 34. Tel. 210/23.
Belgia : Consulat General Calea Persia: Consulat, Str. C. A. Rosetti
No. 229, Telefon 305/83. No. 20.
Marea Britanie: la Polonia: Consulat, Dr. Lueger 11.
Tel. 316/48.
Cehoslovacia: Consulat, la Legatie. Jugoslavia: Consulat, Str. Dorobanti
Danemarca: Consulat General, Str. No. 51.
Rama 36. Tel. 229/77.
Franta: Consulat, Str. Fortunei No. 5 Spania: Consulat, B-dul Ferdinand
Tel. 227/71. No. 5. Tel. 366/53.
Germania: Consulat, Str. Victor Statele Unite: Consulat, B-dul Dom-
manuel No. 1. nitei 2. Tel. 360/90.
Grecia: Consulat, la Legatie. Suedia: General,
Consulat General, B-dul Las- seleff No. 19.
Catargiu No. 23. Turc;a : Vice-consulat : Strada Zece
Letonia : Consulat, Calea Mese No. 8. Tel. 369/36.
No. 30. Tel. 324/16. Ungaria : Consulat, la Legatie.

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 41

Blciurile le
Mare anul 1929

VECHIUL REGAT
Arge. - de Argef: 15 August, Sf. S-ta Paraschiva (vite).
26 Octombrie Dorohoi. - Dorohoi. 24
: Domnului, 22 (mrfuri).
vioasa Paraschiva (vite Husi: 14 Septembrie
: 23 Aprilie Flticeni. - Baia: 6 Mai, 29 15
Stlpeni: Domnului, Sf. Septembrie (mrfuri).
natru rnrfuri). 20 lulie (mgrfuri).
Baeu. - Bacdu: 29 29 August Gorj. - 9 Martie, 8 Sep-
(mrfuri). tembrie
: 9 Martie, 8 29 Preaiba: 9 Mai (mrfuri).
gust, 2 Decembrie. 15 August, 14 Octombrie,
2 Februarie, 21. Mai, 20 (vite mrfuri).
8 Noembrie (vite 29 Aug.,
Moinesti: 23 Aprilie, Sf. Petru Ciachina: 28 8 Septembrie,
Sf. (vite marfuri). (mrfuri vite).
cnesti: Duminica 7 - 15 Julie Crucea : Isvorul Tmduirii, Sf.
16-26 August, 14 Septernbrie, 14 Oc- mitru (vite).
tombrie, 26 Oct. (vite mgrfuri). Slobozia : 23 Aprilie, 24 29
Sldnic: 2 August (produse casnice). 14 Octombrie (vite mrfuri).
Trgu-Ocna: 30 Martie, 3 9 Au- 23 Aprilie, 15 August, 26
gust, 12 Noembrie (vite industrie Octombrie (mrfuri 5i vite).
casnic). : 25 Julie (vite).
Botosani. : (vite 8 Septembrie (vite).
din Vale. 25 Aprilie,
20-23 Mai 26 Octombrie 5i vite).
15 Martie, 7 Aprilie, 3 Bucuresti : industria
2 August, 21 Septembrie, 7 snia).
Noembrie, 4 Decembrie, (vite). Cotroceni: S-ta Maria Mare
Viziru de : 12 lulie (vite). Curcani : 6 Mai (vite 5i mrfuri).
Buziu.-Buzdu: Drggaica (vite mgrf.) 7-9 Martie, 25 - 27 Septern-
Constant& - Medgidia: 30 lunie, brie (vite).
15-30 Octombrie (vite). 12 (vite
Covurlui. - Galafi: 2 Februarie, 15 Pantelimon : 27 (vite 5i
Martie, Rusalii, 6 14 Mehedinti.-Turnu-Severin:
brie S-ta Maria, Sf. Dumitru (vite).
- Bilciuresti: 23 Aprilie, Muscel. - Cmpulung : Drgaica,
29 lunie, 14 Octombrie (vite). (industrie casnicg).
Frasin: 21 Mai, 6 August (mgrfuri). : Sf.
Dolj.-Bistrefu. Florii, Rusalii, Sf. tru, Sf. Dumitru (industrie
Sf. Dumitru (vite industrie casnic). produse alimentare).
Galicinica: 21 Mai, 6 August (vite 5i Neamtu.-Bicaz: 23 Aprilie, 21 Mai,
Industre 29 lunie, 20 6 August. 14
Ihunia Ialtarea Domnului, Sf. tembrie, 26 Octombrie, 8 brie
mitru (vite). 6 Decembrie (vite).
Maglavit : Sf. Teodor, S-ta Maria (vite Neamfu : 21 Mai, 6 August, 6
5i industrie casnic). brie (mgrfuri).

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS"

21 Februarie, 21 Mai. 15 lulie, Tecuci: 24 Martie,24 (vite


18 Decembrie (mrfuri).
Roznov: 15 Februarie, 22 Martie, 20 Teleorman. - Alexandria: 23 Maiu
Aprilie, 3 9 Septembrie
7
15 Octombrie 25 Dec. (mrfuri). Mavrodin: 12
: 8-23 Aprilie (vite). Turnu-Mdgurele: 1-15 August (vite).
Prahova.-Breaza: 23 Aprilie (indus- Tulcea. - 19-26 Aprilie
e casnic6). 11-18 Septernbri (vite mrfuri).
; 6 Mai (mArfuri). 14-26 Octombrie (vite
Sinaia: 15 August (mrfuri).
Putna.-Adjudul
Octombrie (vite).
25 Aprilie, 26
mrfuri).
30
-, 11 Septembrie,
23 Aprilie, 20 Iulie,
8 Noembrie
Focsani: 29 Mai, 4
(vite mrfuri).
22-25 Sept.
6 August (industrie casnic5).
(mrfuri).
-
lunie, 28 Aug., 21 Noembrie (vite
6 Mai, 3
Pancia: 12 lunie, 2 August (mrfurr). casnicl.
: Sf. Vasile, 21 Mai, 15 Aug., 8 24 Febr., Duminica Rusaliilor,
Noembrie (vite, prod. agricole 26 lulie, 14 Oct. (vite industrie
casnic5). casnic).

August
-
Vidra: 26 Oct. (industrie casnic5).
15-29 ite).
5-15 Aug., 16-26 Oct.
Horezu: 20 lulie, 15 August (vite).
20-24 Aprilie, Inlt. Sept., 14 Octombrie
Domnului, Dr5gaica, Crucii (mrfuri).
(vite mrfuri). 8-12 Septembrie (mrfuri).
6 Aug. (mrfuri) Vaslui. - 14 Febr., Aprilie.
8 Septembrie (mrluri.) 6 Mai, 23 Maiu, 7 Julie, 14 Sept., 8
Roman: 19 August (mrfuri vite)
Romanati.-Caracal: 23 Aprilie (vite).
Corabia: 2 August (vite prod. 24
- August. 14 OctombrieMartie,
Noembrie, 6 Decembrie mrf.).
25
(vite).
casnic5). 4-7 Martie, 1-18 5-6
Tecuoi.- : 23 Aprilie, 20 lulie, Septembrie (vite).
14 (vite). 23 Aprilie (mrfuri)
: 14 Septembrie, 14 Oct. (vite). Giurgiu: 29 lunie, 15 August (mrfuri)

ARDEALUL, BANAT, C RLSANA,


Alba. - Abrud: Ajunul Sf. Teodor Pecica Romnd: de
ortodox, Duminic de Sf. Mi- Domnumi,
hail catolic, de de 24 (vite
Crciun (vite). Pecica Ungar& de 9
22 lanuarie, 5 Mai, 16 August, Mai de 14 Septembrie (vite
13 Octombrie (vite mgrfuri). mrfuri).
Smbt de Florii, Bihor.- : 17 Feb., 4 3 Aug.,
27 Sept., 19 Dec. (vite mrfuri). 9 Noembrie, 2 zile (vite mrf.).
Ocna Muresului: Marti, Miercuri, Joi 13 Martie, 18 lunie, Sep-
Vineri de 10 Aprilie de tembrie, 13 Decembrie (vite).
August (vite mrfuri). Oradea: 16 Martie, 23 lunie, 8 Sep-
17 Feb r., 25 Aug. (vite mrfuri). tembrie, 8 Decembrie (vite
Uioara: Marti Vineri de 15 18 Februarie, 19 Aprilie,
Aprilie 15 August (vite m5rfuri). 18 August, 17 Noembrie (vite).
de jos: 22 limie, 23 Noembrie 4 Februarie, 27 Februarie, 7
(vite mrfuri).
- Arad: Vinerl
de Florii, de
-
Aprilie, 2 Iunie, 4 August (vite).
Martie, 1-16 Mai, 1 -4 23-26
14

Joia Verde, Vineri Petru, Sept. (vite


Vineri triainte 5 Noembrie (vite Caransebes: 27-29 Ianuarie, 28-30
Apr., 4-6 Aug., 6-8 Oct. (vite
Ajunul Bobotezii. cea Mrfuri).
mai aropiat de Sf. Joi Luqoj: 5 Februarie, 9 Mai, 4 15
de S-ta Paraschiva (vile mrfuri). (vite industrie casnicA).

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 43

16-17
- 8-9 Aprilie,
(mrfuri).
ilie, 7-10
(vite mrfuri).
2-5 Octombrie
Gheorgheni: de Fiorii, 14 Mai, Joi
5 -8 Aprilie, - 13 Iunie, 4-7 de 30 Miercuri Barto-
Septembrie, 10-13 Decembrie Joi de 30 Noembrie
vite). mrfuri).
Miercurea Ciucului: 31 lanuarie. 28 Borgo-Prund: 12 Aprilie, 27 Octombrie
Aprilie, 29 lunie, 14 lulie, 22 Noem- (vite mrfuri).
brie (vite). 27 Mai, 8 Noembrie cas.).
1-2 Mai, 7-8 Noembrie, Aug., (vite mrf.).
(vite mrfuri). 2-4 lauuarie, 10-12 Aprilie).
lanuarie, 12 Martie, 13 25-26 lunie, 15-16 Octombrie (vite
lunie, Sept. Noembrie. (vite mrfuri).
Arfuri). Rodna-Vechie: 21 Febr., 4 Mai 27
Jimborul-Mare: 30 lanuarie, a treia zi August, 31 Octom., 16 Decembrie
de Paste, a zi de Rusalii, 22
Noembrie (vite mrfuri). Odorhei. - 21 Februarie, 13
15 Mai, 29 August (vite).
nie, 28 29 8 Octombrie, -6 11 Februarie. 1
Decembrie (vite Mai, 8 28 Sept. (vite).
FAgAraq. - Marti Lupeni: 5 Mai, 11 August, 9 Noembrie
salii. 4 Decembrie (vite). (vite mrfuri).
Mrgineni: 28 Marbe, 9 August (vite). Odorlzei: Prima
23 Aprilie, 22 lunie, tatea Postului mare, Vineri
14-15 Septembrie (vite mrfuri). Joia-Verde, Septembrie, 4 Oct., 21
12-13 Aprilie, 9-10 Decembrie (vite mrfuri).
August (vite mrfuri). Secuienii-Noi: 31 Ianuarie, 9
Vinful-de-Jos: 24 lunie, 25 Noembrie 14 Octombrie (vite mrfuri).
(produse casnice). Maj. - : 13 Febr., 4 Mai, 10
Hunedoara. -Baia 2 Octombrie, 17 Decembrie (vite
rie, 16 Martie, 8 lulie, 20 Noembrie, mrturi).
7 Decembrie (mrfuri). 28 lanuarie, Martie,
Deva: lanuarie, 10 Mai, 31 Julie 15 Mai, 18 August (vite).
turi vite). $imleul-Silvaniei: 19 Martie,
Dobra : 6 Mai, a doua zi dup Joi Vineri din prima
21 Sept., 8 Noembrie (mrfuri vite). din Septembrie, 17 Decembrie (vite
Hunedoara: Domnului, Sf. mrfuri).
Pavel, 8-11 Septembrie, 4 : 14 Februarie, 20 Martie,
Noembrie vite). 9 Mai, 27 Octombrie (vite
Petrosani: 15 Mai, 15 Octombrie (vite 4 Martie, 3 lunie, 6 Septembrie,
mrfuri). 2 Noembrie (vite).
: 17 Ianuarie, a Stmar. - Baia-de-Sus (Sprie): Lunea
4-a zi de Parsti (vite). din sptmn Bobotezit din sp-
Sus: 4 Mai, 10 Octombrie tmna Sf. (vite).
(industrie Baia-Mare: A treia Luni din Ianuarie,
- Sighetul : Sf. Mar-
26-27 Februarie, Mai, tir catolici (vite).
Sept., 22-23 Oct., 19-20 Careii-Mari: din lui
Noembrie, 17-19 (vite mrf). 4 Februarie, Luni de 15 Aprilie
Viseul-de-Sus: 8 Martie, 9 Aug., 3 Marti de
10 Sept. 15 Noembrie (vite mrfuri). Luni din in cade 16
- Reghinul 11 Febr., Septembrie, 4 Noembrie 9 Decem-
4 Mai, 30 5 August, 15 Octom- brie (vite).
brie (vite mrfuri). Halmei: Prima Luni din lanuarie, Luni
Roteni: 9 Martie, 29 lunie, 13 de 24 Aprilie, Joi de
16 Noemerie (vite mrfuri). 24 August, inainte de 30 Noem-
: 13 Ianuarie, Luni brie (vite).
de Florii, Vineri Joia- Luni din cu
erde, 1 Septembrie, (vite Martie, de 1 Mai, 18
mrfuri). nie, 19-20 August, 22-23 Octomb.,
27 -30 Ianuarie, 25 (vite mrfuri).

www.dacoromanica.ro
44 ALMANACH ARGUS"

Vineri Medias: 23 Martie, 10-15 Aprilie, 28-30


Ziva Mai, de Joia Verde, Luni
Crucii (vite mgrfuri). Sf. Mihail catolic, 27 Noembrie
din (vite mrfuri).
care cad 2 Februarie 19 Martie, 15 - 16 lanuarie, 13 - 14
Marti de Mai, 2 Julie. 29 Martie, 21-22 15-16 Septem-
Sept. 21 Noembrie (vite brie, 1-2 Noembrie (vite mgrfuri).
Severin. -Mehadia: 16 lanuarie, 6 : Vineri Ingltare, Vi-
prilie, 11 Julie, 26 Octombrie (vite). neri Joia Verde, 28 August,
25 Martie, 25 10-11 Decemarie (vite mgrfuri).
(mgrfuri), Miercuri
Mai, 17 Sept. (mgrf. vite). de Florii, 29 lunie (industrie casnicg).
: 26 13 August, Luni oboteazg,
Octombrie (mgrfuri vite). 16 Februarie, 21
Sibiu. - : 13 August, (industrie Mai, Lunea Rusaliilor, 17 Decembrie
casnicg). (vite, industrie casnicg).
17 lunie, 16 Aug. casnicg). Martie, Mai (oi).
Miercurea: 24 Februarie, 27 11 24 Julie, 12 Octombrie (vite mrf.).
Noembrie (mgrfuri). 24 Ianuarie, 26 Martie,
Nochrichiu: 3 Februarie, 14 Mai, 18 neri Ingltare, 5 Julie, 17 Noem-
Octombrie vite). brie (vite mgrfuri).
Ocna-Sibiului: 6 August, 20 -Torontal.- Buzias: Vinerile
Decembrie (mrfuri vite). 23 lanuarie, 24 Aprilie, 25
Sibiu: lanuarie (mrfuri). Octombrie (vite).
4-6 Aprilie, 11- 14 -7 Vineri de Sf. Gheorghe
Octombrie (produse casnice). Sf. (vite).
Someq.-Buza: 10 lanuarie,13 Aprilie, 3 Martie, 2 Mai, 3 August,
27 26 Octombrie (vite mgrf.). prima Joi din Octombrie, prima
Dej: Luni din cu 10 Martie, din Noembrie (vite).
Marti de (vite de 12
mrfuri). Aprilie de 15 lulie (vite).
Gherla : 3-5 Februarie, 24 Aprilie, 2, Nem(esc:Duminia
Mai, 3-15 Iunie, 25 Octombrie (vite 25 lulie de 25 Octombrie
mgrturi). (vite).
- 10 Ianuarie, 25 : Joile de 19 Martie,
Martie, 13 Mai, 6 26 Septem- 18 Julie, 15 August 29
brie (vite mgrfuri). tembrie (mgrfuri).
: 26 Februarie, 26 Topolovatul-Mare: de Pasti
de Sf-ta Maria (vite
6 August, Decembrie (vite
Reminiscere,
mgrfuri).
Vineri
Verde
- de Rusalii,Vineri
6
:
25
de
Sf. Mihail (vite gust, 2 Noembrie (vite
mgrfuri). 31 lanuarie, 5 Julie,
Cohalm: Vineri 18 Octombrie (vite).
de Florii, 22-24 Julie, 7-9 : Mai, Oct. (vite),
Octombrie (vite mgrfuri). Turda: Miercurea Cenusii, 24 Aprilie.
Coma-Mare: 21 August (vite mgrf.). 24 8 Septembrie, 31 Octombrie,
: 21-22 April., 21-22 Aug. 6 Decembrie (vite mgrfuri).
(vite mgrfuri). Mai, 7 Octombrie (vite).
Homorod : 15-17 Martie, 29 lunie - 1 de Sus: Prima Vineri
15-17 Noembrie (vite, Oculi, 20 August. 16
casnicg). (vite).

Moldove- 23 Aprilie, 6-15


nesc : 20 lanuarie, 20 Mai, 7 Noemb. vite).
(industrie casnicA). 5 Mai, 20 Noemb.
15 Mai, 27 25 (mrfuri).
Julie, 14 Sept., 21 Oct., 23 Noembrie. 15 Februarie, 5 27 Au
Cernduli: - 25 Julie (vite mgrf.). 10 Noembrie (mrfuri vite).

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 45

Storojinet. - Storojinet: 1 -3 Mai, 25 Septembrie, 12 Noembrie,


20-23 Septembrie casnic5). 31 Decembrie (vite mrfuri).
8 Aprilie, 6 Mai, 16 August, Suceava. - Suceava: 15 Ianuarie, 17
Decembrie (industrie casnic5). 25 26 Octombrie (vite
29-31 Ianuarie, 8 Aprilie, 6 mrfuri).

BASA RABIA
i: 20 Orhei. -
-
tombrie (vite mduri).
(vite
28
mrf.).
(vite mrfuri).
22-23 Mai (mrfuri).
1 -7 Octombrie

: 28 Septem.,14 Octombrie Orhei : 19-25 Decembrie (mrfuri).


(vite m'rfuri). Rezina: 6 -15 Mai, 8 Noembrie (vite
Ismail. - 14-b0 Septembrie
(vite mrfuri), Soroca.-Afaki : 19-21 Ianuarie, Mai
Noud: 14 Octombrie (mrfuri). (vite mrfuri).
Ismail: 14 Octombrie, 8 Noembrie Soroca: 26 August-3 Septembrie (vite
(vite mrfuri). mrfuri).
26 Septembrie- : 23 Aprilie, Oc-
26 Octombrie (vite mrfuri). tombrie (vite mrfuri).

Anul acesta va fi, Ce a fost toti anii


de RABELAIS
Anul acesta orbii nu vor vedea prielnicl urechile vor fi
foarte putin, surzi vor auzi scurte rare, mult ca
destul de mutii nu vor vorbi
deloc, bogatii vor fi mai va domni, aproape peste tot,
o boala groasnicA de temut,
miei, purcei, turburAtoare,
gAini, vor muri. toare, care va face
nu se va vindeca, lumea se mire pe
anul acesta, din pricina anilor nu pe unde
trecuti. cutremur de numai
Bolnavi de pleurezie vor gndesc, spun
mari coaste, guturaiul se va fi epidemicA. Se : lips

va creier picioare, de bani.


durerea de ochi va fi foarte ne-

CLUJ la
Brapov pl
FURNIZEAZA IN ORICE CANTITATE DE
PENTRU INDUSTRII CHIMICE CALITATEA CEA MAI
Capital autorlzat 25.000.000 Acid sulfuric 96- Acid
Capital Lei 20.000.000 sulfuric acumulafori
Central: BUCUREM de cupru,
Sediul pl
CALEA No. 29
vita vie,
Adresa fer, de sodiu (Glaubersalz),
Telefon acid etc.

www.dacoromanica.ro
B.0

.251.MIL

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 47

-REGENTEI
N. DASCOVICI
e o institufie de provizorat. Ea
un rol la chezawirea institufiei de
i continuitate, care e

Mnarhia. In toate formele de Desvoltarea guvernmntului


constituire a guvernmntului, fie el parlamentar reprezentativ An-
monarhic sau republican, gsim un ca prestigiul fr pereche
organ suprem de conducere cu alc- al Coroanei engleze ne exem-
tuire uni-personal numai prin plul mai elocvent materie.
organul acesta este colegial. Alturi, de aceste. avantagit
Monarhia ca republica repre- f iregti generale, regimul monar-
zentativ ne ofer un model hiei ereditare, cu o Dinastie de
proape uniform la conducerea su- rigin strein, are, la noi o valoare
prem a Statului : printul domnitor o semnificatie proprii
regele sau impratul ereditar deo- noastre nationale. Prin
parte, pregedintele ales pe termene actiune la rtcirile trecutului,
scurte de alta, iar sub ei imediat luptele pentru amestecul
avnd rspunderea politick streinilor aceste lupte dintre
nal civilk imprejurri, un partizanii diferitelor familii domni-
cabinet ministerial de emanatiune toare, marea generatie dela 1847
par] entark a consacrat monarhia ereditar
Dar pe cnd sistemul aducerea unui strein, la Dom-
mntului republican prezint sl- nie, spre a pune capt, odat
biciunea instabilittii a frmn- pentru totdeauna, certurilor jurul
trilor, cu ocazia alegeri la tronului. Astfel, Coroana, siste-
suprema magistratur a Statului, - mul monarhiei noastre constitutio-
monarhia, prin continuitatea eredi- nale, a luat un caracter,
tar a succesiunii la tron, ofer pronuntat deca iurea, de suprem
linigtea siguranta a concordiei nationale, de
Regimul parlamentar reprezen- garant a ordinei con-
tativ pare chiar a gsi maximum tinuitjii viata Statului,
de conditii favorabile, pentru sau sguduiri primejdioase
yoltarea lui, monarhiile consti- pentru fiinta neamului.
tutionale prin garantiile de perfect Cu toate acestea, relativitatea,
impartialitate lupta partidelor operilor omenegti face ca in-
dup putere, pe deoparte, pe stitutia monarhiei ereditare, cu
de alta prin siguranta ce ofer dit caracter de permanent
rilor respective dugmniile dintre tinuitate intim legate fiinta
partide nu vor niciodat, a Statului, clipe
marilor interese ale Statului. de criz trecatoare.

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 48

Regenta. E vorba de cazurile spre a se evita turburarea nes-


and, ordinea succesiunii eredi- tabilitatea ce pot rezulta pentru
tare la tron, se ca pute- fiinta viata Statului, din schim-
rile regale s Wile ce s'ar produce ordinea
unui copil sau timpul continuittii ereditare a tronului.
vietei unui rege, o boal grav vine Constatnd pretutindeni din
turbure functionarea a cesitate practica recursului la o
regalittii, prin neputinta titularului institutie de provizorat, Regenta,
de indeplini supremele atri- interesul Statului pentru garan-
butii. tarea celeilalte institutii de perma-
De aci prevederi precise de pro- Coroana, realizat prin con.
vizorat la exercitiul puterilor regale, tinuitatea ereditar ace-
stabilite pe cale de precedente Dinastii, - vom avea dela
constitutionale apoi, consfintite de acut deosebiri pri-
textele formale din pactul fun- vinta modalittilor variate pentru
damental. constituirea Regentei indi-
Istoria constitutional ne ferent este uni-personall sau
oferl privinta acesta, perspec- colegial.
tiva unor numeroase variate Astfel, unele Regenta e
Regente instituite fie pentru cazul totdeauna electiv : alctuirea ei
fie pentru boal intinderea puterilor cu care
a Statului. este investit. apartine, mod
Exemple asemntoare, putin contestat, reprezentantei nationale,
numeroase concludente despre Corpurilor legiuitoare. Acest sistem
institutia Regentei, gsim alte este propriu practicei constitutio-
tri cu regim monarhic constitu- din Anglia, a
: Italia, Spania, Belgia, dreptului catumiar nescris a ple-
gatul srbo-croato- sloven, etc. nitudinii puterilor Parlamentului,
Dar institutia de care poate face desface totul,
rat a are un caracter de schimba ordinea succesiunii
toate Wile monar- tice, determina limitele puterii re-
hice, dup cum o regsim chiar gale implicit, prin urmare, stabili
republici prin institutia vice- Regentei
pre4edinte1ui de republic sau a o
unui demnitar al Statului Prin opozitie cu acest sistem,
menit s-1 pe titular experienta precedentelor istorice
caz de boal grav sau de ab- spiritul de prevedere al Constituan-
- forma institutiei tului 1848 au stabilit, Italia
raport cu Regenta de drept a motenitorului
rile locale cu evolutia celorlalte tronului, a b5rbatului major cel mai
institutii de Stat. deaproape cu regele minor
constatare, se impune sau incapabil din alte cauze,
dela mod categoric : lipsa acestora, potrivit ordinei de
Regenta, ca institutie de provizo- enumerare, a mamei regelui.
rat, este complimentul necesar, am Prin urmare, de-o Regent
spune chiar garantul continuittii aleas, - una dinainte prevzut
neintrerupte a institutiei Coroanei denumit prin prevederile con-
monarhia ereditar5. stitutionale, o Regent de drept
Regent este tocmai instituit formal independent de fluctuatiile poli-

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 49

ticei partidelor de instabilitatea prin prevederile formale din Cons-


strns legat votul majorittilor titutie.
parlamentare cnd este vorba de Dup ce am pe scurt
alegerea regentului. In sistemul ita- gulile fundamentale pentru
nu se recurge la Regenta tuirea Regentei diferite cu
dect numai cazul cnd sisteme variate, s ne
lipsesc toate persoanele arora, unde se puterile
prin ordinea de enumerare de mai regentilor domnitori la
sus, le-ar reveni Regenta de drept. puterilor regale.
alt deosebire Regenta Puterile Regentel. - In Anglia,
englez cea italian o avem la practica doctrina constitutional
compozitie : cea este sunt de acord a recunoa0e
genere colegial pe cnd a doua mod unanim Parlamentul
este uni-personal toate cazurile, depozitarul vointei
fie ea de drept sau Regentei sunt dinainte limi-
Exemplele de Regente alese, tate reglementate prin actul
indiferent sunt uni-personale legislativ care fiint institutiei
sau colegiale, ne apar mai la caz de nevoe. Deaceea,
vente pentru le gsim se cunosc cazuri istoria consti-
joritatea Statelor cu regim monarhic a Angliei, de pild la
constitutional. De asemeni, recur- 1788, cnd prin actul de instituirea
sul la Regentele elective regentei mo0enitor (Re-
aproape intodeauna practic gency Bill) din cauza nebuniei
constitutional, Regenta de drept gelui George al lea, s'au limi-
a mo0enitorului tronului. tat dinainte puterile regentului.
Dimpotriv, Regenta aceasta de Dimpotriv, Italia, doctrin a
drept apartine, aproape in unani- argumentele din
mitatea cazurilor, caracterul Regentei de drept, care
tronului numai absenta nesiguranta instabilitatea
cestuia oli caz de minoritatea propii recursului la votul Parla-
lui se recurge la alegerea Regen- mentului, conchide unanimitate
tului sau Regentilor, fie este regentul exercia plenitudinea
vorba de sistemul uni-personal sau puterilor regale, fr nici o excep-
de cel colegial. sau limitatiune, se de
De unde Italia, Spania, prerogativele imunittile
Olanda, Regatul Srbo- Croato- personale ca regele
Sloven, etc. Regenta apartine de persoana lui este afar mai
drept mo0enitorului tronului, dim- presus de puterile sau votul Par-
potriv, alte ca Anglia, lamentului, care am numai
Belgia, Bulgaria Romnia, prin exceptie poate alege cnd
genta este totdeauna aleas regentul de drept.
principele mo0enitor, fr s fie In Belgia, Regenta tot-
regent de drept, poate fi ales prin deauna aleas s'ar fi
votul Parlamentului ca s exercite mod logic, puterile fiinta ei
supremele atributii regale. sunt dependente de vointa Parla-
In aceste din urm Regenta mentului. In desbaterile Consti-
totdeauna este colegiald, tuantei care a dat Constitutia bel-
cu exceptia religiei unde, gian din 1831 se propusese chiar
aleas, este totdeauna uni-personald un amendament pentru a consacra

www.dacoromanica.ro
50 ALMANACH ARGUS"

formal dreptul Parlamentului de pul minorittii succesorului tronu-


a revoca Regentul totdeaura ales, lui. Aceast numire se va face cu
dar amendamentul acesta a fost primirea reprezentatiunii nationale
respins. de stabilitate forma la art. 79
continuitate viata Statului, pe din Constitutia de
care s'o garanteze institutia cRegenta va exercita totodat
de provizorat a Regentei, ca un tutela succesorului tronului
compliment necesar al Dinastiei minorittii lui.
sistemul monarhiei constitutio- Dac, la moartea regelui, Re-
nale ereditare, a trium fat nu s'ar numit suc-
Constituantei belgiene irnpotriva cesorul tronului ar fi minor, ambele
propunerii de amendament ce intrunite vor numi o
conform logicei juridice gent procedand formele
despre facerea desfacerea ac- prescrise la art. din a
telor. de
De unde Regentei nu
factor neresponsabil ca Regele, functiune dup ce vor fi
element parte integrant depus solemn, ambelor
din institutia Coroanei, nu poate Adunri intrunite, jurmantul pre-
fi pus de organele scris prin art. 82 din Constitutia
litice schimbLoare ale vietii de de (art. 83).
Stat nici chemat, sub vre-o regele se
oarecare, la rAspundere, bilitate de a domni,
precum ar fi de revocare. ce au constatat legalmente aceast
Argumentul valabil sistemul imposibilitate, imediat
belgian afl aplicare, adunrile.
prin analogie, sistemul nostru Acestea aleg Regenta care va
constitutional, cu mai mult forma tutela (art. 84).
cu rolul Dinastiei, ca garant cNici o modificare nu se poate
pentru stabilitatea continuitatea face ConstituVei timpul
vietii de Stat, apare cu mult mai (art. 85).
deck nimic mai mult.
Belgia. Regenta, odat De unde, de pild, diferitele
face parte integrant din Coroan Constitutii ale regatului
a crei functionare croato-sloven se preciza limitativ
impartialitate este persoanele, care puteau fi alese
nit s'o garanteze. consiliul de regent, prevedere
La - Constitutia noastr imitat de Constituantul bulgar, -
prin comparatie, de pild, cu cea la noi nici o regul Tot
a regatului -Croato tcere elasticitate privinta
este destul de laconia stabili- normelor de functionare ale unei
rea normelor pentru instituirea, Regente colegiale din trei per-
functionarea puterile soane, dar care nu poate
cci ea se mrgineste numai s da unitare ca
dintr'o singur voint
cRegele, viat poate toare,- pe Constitutia S.
din trei H. S. se stabileau normele de
persoane care, moartea lui, functionare doui pentru
exercite puterile regale tim- de descomplectare a de

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 51

trei din deosebite pricini. Aceste Astfel, la Investitura arhiereului


norme de functionare doui s'au Gurie ca Mitropolit al Basarabiei,
precizat la noi, incheerea din inmnarea arjei arhipastoresti de
Februarie 1928 a care Statului, potrivit obi-
gente Monitorul ceiului strvechiu al dar ne-
cu prilejul absentei din a nideri Constitutie, s'a
A. S. R. Printului-Regent Nicolae. de A. S. R. Regent
Doar o interzicere for- Nicolae din partea Regentei.
al functionarea Tot la citirea Mesajului
Regentei noastre colegiale: pe Regal pentru deschiderea Parla-
nid o schimbare
terzicere
nu se poate

de
- mentului preaderea revine acelui
membru din Regent care
face parte din snul familiei regale.
regatul S. H S., unde noua Alte ori, preddere
a Serbiei dela 1869 a fost vine prin natura solemnittii
timpul Regentei. pe care o
In lipsa unui de functio- ca d. p. jurmn-
nare fixat, prin textul Constitutiei tuhii recrutilor.
sau legea constitutional dela Veche traditie. - Vom
4 1926, acest scurt studiu amintind
a stabilit uzante de func- din trei persoane
tionare colegialk prin acordarea a Inaltei noastre Regente este
audientelor colective trei datorit unei vechi traditii natio-
deplinirea timp a tuturor nale, din vremurile cnd provizo-
actelor vietii de Stat care are ratele noastre la tron, pentru
misiunea de a supremele boal sau purtau
atribute ale suveranittii nationale : denumirea de
semnarea decretelor regale nu- nie erau alcAtuite genere din
mele M. S. Regelui Mihai I, des- trei membri, ca msur probabil
chiderea corpurilor legiultoare, de sigurant impotriva even-
porturile cu reprezentantii Statelor tualelor de a transforma
streine, prezidarea marilor solem- starea de provizorat domnie
nationale sau religioase ale propriu zisk din partea loctiitoru-
etc. lui respectiv ar fi fost unul
Pretutindeni, asemenea singur.
prejurri, apare Sunt prin exceptie trecutul
una cu suveranita- nostru cazuri de aimdnie
tea national a drei suprem5. dintr'o persoan alte
prezentant o simbolizeaz, ori din cinci, dar obiceiul consa-
semnIturi comune, prin audiente crat formal chiar prin Regulamen-
colective, prin prezenta laolalt, tul organic este acela al alcAtuirii
sfrsit prin cuvnt. colegiale din trei.
Dar toate aceste imprejurri In perioada modera a Rom-
cnd din necesitate practid se niei, ce Regulamentul or-
pune o o preadere de ganic fusese inlturat, obiceiul
cuvnt sau de gest, aceasta revine locotenentei domnesti din trei s'a
cei trei A. pstrat a fost practicat, ultima
S. R. Printului Nicolae, membru oark cu ocazia abdidrii lui Cuza
al Dinastiei pn la aducerea pe tron a

www.dacoromanica.ro
52 ALMANACH ARGUV

temeietorului Dinastiei a ctu ale, pe aceste meleaguri ale


printul Carol Anton de Hohen- au consacrat obicei al Re-
zollern. gentei alese din persoane
geografice o Bulgaria Serbia mick precum
recare cornunitate de imprejurri i'n regatul al Srbilor,
istorice, desvoltarea noastre Slovenilor.

Moarfea Papagalului
imittoare, venit din prin strlucirea penelor tale,
acest papagal nu mai verdele smarald, roul
Veniti cu grmada la inmormn- ciocului la fel cu
tarea lui. Veniti toti pioi locui- purpurei. Nici o pasre pe pmnt
tori ai vzduhului. Loviti-v pieptul nu vorbea bine cum vorbeai tu..
cu aripele seriati-v cu unghiile Att de mare indemnarea
ascutite, capetele voastre s repeti din gt sunetele pe care
In lipsa bocitoarelor, cari ii smulg le auzeai Moartea te-a
smulgeti, pe intrecute, pe- lovit. Nu te rzboiai cu nid
nele voastre sbrlite, de Tu erai, totdeodatk flecar
trmbite cari sun depr- prieten al
faceti s se aud cntece fu- Noi vedem pitpalacii
nebre. ceart poate pentru asta ajun-
Dece te plngi privighetoare de gnd adesea la btrnete. nimica
neagra rutate a ? Timpul toat hrank
ar s curme vaetele tale. cerea ce o gseai vorbind
Pstreaz-le pentru moartea celei da pas te imbuibezi. nuck
mai rare dintre psri. Soarta lui er masa, ctiva maci te
Itys fu un mare prilej de durere, la cteva de
dar povestea e prea veche. Voi limpede potolea setea.
toti, cari alene Noi vedem pe
cerului, tu, mai mult ca vultur pe care, sborul
oricare, turturico scumpk scoateti lui, descrie mari rotogoale mij-
plngeri jalnice. El a fost toat locul vzduhului, pe gaita pre-
viata cea mai bun vestitoare de ploaie. Vedem trind
credinta lui nestramutat cioara nesuferit rsboinicei
nu s'a desmintit niciodatk Ceeace nerva : de abia moare dup nou
fu foceanul Pilade pentru prietenul a murit east pasre,
Oreste, turturica, o papagale, ce att de bine imite vocea
a fost pentru tine, ct ai vietuit. omului, acest papagal, dar scump,
Dar la ce ti-a slujit aceast cre- adus din marginile lumei. Aproape
La ce slujit mndretea totdeauna ghiarele lacome ale mor-
penelor tale rare ? La ce slujit loveste mai ce e bun
ai plcut iubitei mele, de cum pe pmnt ce e ru implinete
ai fost ? Nenorocite soarta.
fala ai pierit.

www.dacoromanica.ro
ALMANACH 53

Care actionarului Societa-


tea ? care
sale e parcimonios,
ar pentru cativa
lei rnoarte orn, ce ajunge
actionar e risipitor, detinteresat pri-
de GR. L. veite impasibilitate este ruinat.

Dac ar cerceta cineva diferenta nici mcar nu e fiinda


sumele realizate un glas strig sentenVos; cunoa-
prindere cele cari ajung la ac- stem ! Cenzorii citesc raportul
tionar, s'ar minuna de nesfrsitele de... verificare. ar fi
ciururi, cari reduc, la ultima deca pe placul a faetorulul
partea acelor cari pus societatea anonim, adunarea
averea montarea unei a- nu l'ar mai alege.
f Recitesc 1' de Zola
S'au dat diferite definitiuni ac- generale ale
tionarului dezinteresului Una sei Banque Universelle. Totul
care am retinut.o e urmtoarea : aranjat, totul mnuit de un regisor
de Administra- interesat.
stau tn Merge bine societatea,
roase fumul benzine'. e multumit cu ce i se Merge
o adunare general. Dac prost... uit chiar portofoliul
n'ar fi administratorii aceia cari su mai posed actiuni. doar
se ingrijeasc de quorum, atunci cnd i se cere restul de
dunarea nu s'ar putea nicio- vrsmnt, bani buni pentru o
dat. facere care e pe... dric.
Tot angrenajul legii pentru buna Cunosc oameni foarte crcotasi.
administratie a societtii este un Atunci cnd au averea imobile,
paleativ. In miscarea aceasta vai de capul Oameni
lectiv este un individ, o persoan cari ar avisa Parchetul cazul
care conduce. De el depind cnd le-ar fura cineva un 'mic
nistratorii, cenzorii, organul de con- biect din prvlie, tac chitic, se
trol adunrile generale. furati, ce averea
Asemnndu.se o societate ano- e transformat actiuni.
cu o fiint, se spune coteli, bilanturi, inventare, toate
administratorii sunt : adu- acestea sunt lucruri cu totul strine
narea general : voinfa, functionarii: de actionar.
forfa. Toate aceste organe sunt la Cum se spune - un
cheremul care concentreaza tnr pe btrnul su printe :
mintea vointa forta, Der oder die Bilanz?
pltindu-le dupe sententios : Tine minte :
plac. die Bilanz. Bilantul e femenin,
Bine voitorii sau cei depen- finda, obisnuit, e Ca omagiu
dinta se ; darea de pentru femei spunem c, nicio-

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS"

fal0tatea unei nu a Am reprodus acest pasaj ca


atins de al unui se psihologia actionarului
chiar este examinat, a speculatorului e obiect de
gverificat registrele studii pentru literati. In al
de reprezentantii legali im Rudolf von
ai actionarului Jhering ne spune societatea
un actionar mai re- anonim, spre deosebire de Drep-
calcitrant, recurge la dispozitiunile tul Roman, elementele care,
articolului
privire la
statutelor dar
din Cod. Corn. cu general sunt unite
contrare legii
lui de
subiectului de
sebite :
-
persoana
sunt deo-
dispozifiunea.
e de Acjionarul interesul
grea a anonime, cu adu- aibe dispozitiunea. Administra-
narea general. Majoritatea este dispozitiunea
de de ca interesul fie joc.
care nimic nu se socie- rantia dispare, spune von Jhering,
tate. atunci pilotul e un
Diferiti autori au studii el guverna mai mult
despre ale interesul personal dect
de actiuni. Poetii n'au interesul altora. Situatia adminis-
lipsit : tratorului expune la multe ispite
D'autres par les dividende enorme
avnd averea altora,
Haussent les actions d'une entreprise informe de a io apropia
Puis, la stupfaits sunt totdeauna
Retomber zero, ils s'en vont Intr'un studiu interesant pe care
In aceste versuri e sintetizata reprodus lucrarea mea a-
operatiune a unei supra anonime, Paul
structur de societate Leroy Beaulieu, spune problema
naivitatea aceasta trebuie din mai
lui. multe puncte de ere. De exemplu
Nu merg de departe ca din punctul de vedere al
Max Nordau, care ale sale ce dau oamenilor abili de a se
ciuni spune paguba publicului. pentru a
Bursa e o care mo- trece acestuia
dernii mo0enitori ai cavalerilor personale. Ele p ermit un gen nou
ganzi din evul mediu, stau la de excrocherii, pe care /egea o
pentru ca jefuiasca pe trecatori. urmreste care nu atinge
Citez pe Max Nordau mai niciodatd.
ceeace speculapunea Paul Deschenel La Question
actiunilor : Ca cavalerii briganzi, s'a preocupat el de pro-
cspeculatorii de un blema aceasta, folosindu-se tot de
de aristocratie care se studiul lui Paul Leroy Beaulieu care
pe spinarea poporului. Ca responsabilitatea fon-
acei cavaleri, 0-au drep- administratorilor e ilu-
ia zeciuiala dela negustor controlul actionarilor nu se
meseria. Mai dect poate executa chip serios
cavalerii, ei nu fie continuu ; publicitatea chiar, la
care aceste sunt
mai tare ca ei. nu e deajuns de

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 55

Starea aceasta de lucruri e consi- meteugitele intrebri adunarea


ca una ntre cele ale actionarului jantreux,
ale demorallzarli care e mai multor actio-
Marele scriitor jurist A. Va mci mijloacele de publicitate
seur, s studieze societ- puse colturile cele mai intime.
tile comerciale din Germania, acolo ereau tatuate cuvintele magi ce
krahul extraordinar dela inceputul pentru ahtiat de ctig
acestui veac, a publicat un studiu uor... Achetez de l'Universelle.
1903. Vavasseur constat Recentele scandaluri financiare
administratori n'au materialmente dela Paris sunt o dovad firea
serios datoria. omeneascl este toate timpurile
Pe atunci, Germania, fcut de rzboiu ce
statistica din care reeea de scotea banul ascuns cu zece oduri
persoane administreaz socie- al economiei franceze se numea
; unii administrnd 35 Saccard, se numete
cietti deodat, cte na Hanau, turma actionarilor
Jhering la regimul naivi este aceea.
ceeace a spus despre credit. Cre- Fenomenul e interesant Omul
se cu narcoticele, econom, zgrcit p&strtor, devine
luate doze convenabile, ele
dau viat, fortele Societatea mai are un
mului. Abuzul produce sleirea dar. Conduc&torii ei din partid
enervarea sale. ar face parte, se perfect
Din cele spuse apare cnd e vorba de conducerea
de luminos rolul celor ce fruntea ciettii anonime. o adunare
societtilor anonime pun munca la masa Consiliului de
interesul indentificndu-se Administratie, ereau tipuri
cu institutia pe care o conduc. reprezentative ale tuturor partide-
cinematografele din Bu- politice din Reflectia
cureti anun filmul l'Argent ce se impunea era urmtoarea : dac
romanul lui Zola. Dei modernizat, fie numit Consiliul de
aprofundatul studiu psihologic al Ministrii ar fi numit Consiliul de
lui Zola nu era redat filmului Administratie, mai vajnici adver-
toate amnuntimile lui de ordin sari politici ar conlucra. poate
psihologic. Nici uneltirile c niciodat vreo societate anoni-
rierului Saccard pentru lansarea care cazul de fat ar fi
celebrei 'Banque Universelle, nici Statul, nu ar fi folosit mai mult.

Sooletate Anonimi pentru Exploatarea ComertuI produselor Subsolulul


800.000.000
BUOURE$TI. - STRADA G. CLEMENCEAU, 2
Rafin5rie la de export la
Afiliatiuni la Berlin Viena Reprezentanfe la Paris,
Londra, Budapesta,Sofia, (Jugoslavia) So-
cietatea vinde i felul de produse
petrolifere Exporteazi petrol, benzina,
uleiuri minerale

www.dacoromanica.ro
56 ALMANACH ARGUS"

SOCIETATEA A UZINELOR METALURGICE

LEMAITRE
PENTRU INDUSTRIA FIERULUI - BUCURESTI
CAPITAL SOCIAL 65.000.000 DEPLIN
Adresa Telegraflc: LEMAITRE" - Telefon 18/64

Cazane de aburi sistem Simonis &


Lanz, Cornwall, Tischbein, Lachapelle
i Ignitubulare, Cazane de pre-
siune, Ladd Belleville" Cazane sec-
Brunn-Koenigsfelder"
zervoare de fer de ori ce mArime.
Sarpante, poduri i alte constructii de
fer Piese turnate din font bronz.
Bucele de roll strunjite Grilaje
talice pentru Sobe Godin"
Instalatiuni pentru Fabrici de i

Motoare Industriale tip


Bolinder" de 50 h. p. Reparatiuni
de Lococotive i Vagoane

MARE DEPOZIT DE PIESE DE


PENTRU LOCOMOTIVE VAGOANE

www.dacoromanica.ro
g
ALMANACH ARGUS" 57

www.dacoromanica.ro
58 ALMANACH ARGUS"

a a cu grije, aduc starea locuito-


rilor destinate petru rilor.
nici decum folosul Am spus mai 'nainte, plugria
vrii exploatatiilor agricole. este o meserie, pentru care
Sub acest raport productiunea a nostru nu deck rutina
faptul acesta, este de reducandu-se cunostintele
pe conducAtorii sale la cele mai primitive notiuni
la grabnice, pentru a forma de gospodrii. Mari proprietari au
elementele necesare, cari cultivat pmantul, evident mai bine
meze spre munca ratio- deck pe
a siile expropriate. De aceea este
agricol cea mai firesc s fi simtitor produc-
cea mai serioas organizare. tiunea, cantitativ, mai ales
este una din cele calitativ, anii
mai bogate de Problema agriculturii nu se poate
de calitate superioarA, dar printr'o iatensificare
tul acesta nu este bine cultivat, a agricol. In direc-
nu produce nici tiunea aceasta s'a prea putin
pmanturile srace ale din acorn, cum vom dovedi
Nordul Europei, cari cultivate prin cele ce

AGRICOL
ca a cu terenuri de cel
putin populatie a profesiune este,
plugria, - nu dispunea, 1927, numai de 107 diferite
de agriculturA, cu elevi. mai de aproape aceste
scoli, dup felul de gsim pentru agriculturA,
propriu zis, erau : 3 superioare, avnd grad universitar, 264
elevi; medii cu 435 elevi ; 28 inferioare 1624 elevi
6 inferioare practice cu 446 elevi. In total de agricultur
2769 elevi. In de acestea, mai erau 4 inferioare horticule
172 elevi; 6 inferioare de viticulturA cu 269 elevi; 2 in-
ferioare horticole particulare elevi; I inferioarA de agri-
39 elevi; 9 elementare agricole cu 203 elevi; 3
elementare particulare agricole cu 66 elevi; i elementarA horti-
de stat cu 21 elevi ; i elementarl de meserii agricole cu
elevi i cursuri numai timpul iernei, 32
elevi. In total 28 diverse, agricultura,
elevi. Tot la agriculturA se mai elementare de
473 elevi 20 elementare de ucenici agricoli, cu 262
elev i.
Am anume, toate institutiile de agricol, cu
diversele sale ramificatii, spre a se vedea de slab sunt frecventate
aceste prin urmare de putin poate fi rezultatul
agricol noastr. Lipsa aceasta de pregAtire a
nostru pentru meseria este principala
cultura n'a iesit din faza rutinei, mostenite de veacuri, reducandu-se

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS 59

la cele mai nostru


produce uneori roade mai multe, aceasta se mai fertili-
sale naturale conditiilor atmosferice, de prielnice
iar nici decum priceperii plugarilor meseria bor.
In cei zece ani dup n'am avut un singur an mai
exceptional, productia la hectar a cerealelor a fost mai mare,
la chintale metrice (1500 kgr.) productiunei.
In ani abia s'a ridicat productie la chintale la
hectar, obicinuitA chintale, caracterizand anii
mediocrii.
Gratie foarte desvoltat Germania, cu
grace de s'a ajuns la o productie la hectar a
realelor, ce trece de 20 metrice la hectar. Este uor, prin urmare
noi trebue numai dela cerului
roadele ale noastre, ci trebue ne
odatl, ignoranta plugarului nostru facem un
mai cult mai priceput la munca sa, de care bun-
starea noastre.
AGRICOL CEL TEORETIC
Ce pot tnsemna 2769 cari au urmat, 1927, cursurile
de de 177.428 elevi din secundar, sau faf
de 27 mii studenti studente cele patru universitli ale noastre?
$i cari au urmat cursuri de agricultur,
sunt intr'adevr pregtili aplicare, pe
Problema agriculturii, ce cea mai
profesional agricol, adia punerea a curio-
dobandite cere cea mai solutionare,
vrem facem cmpiile noastre mai producAtoare acum,
precum au reuit alte popoare ridice productia agricol prin tech-
nica
Este, de sigur, derizoriu elevilor, cari meseria
griculturii s'ar face o statistia a elevilor ab-
solventi ai de agriculturA, cari 0-au aplicare la munca
campului, am ingrozifi de rezultatele netnsemnate ale
nostru agricol.
timp de al noastre se mai mult
marei cunwintele agricole puteau
mai cu inlesnire cultivatorii de cari de obiceiu erau oameni
instruiti stare. Ei puteau angajeze chiar administratori
cu agricole practica fie pe domeniile
Coroanei, fie la fermele Statului. Dar sub ce conducere se mai
culti pAmnturile date ?

PLUGARIA, -0 PROBLEMA. PROFESIONALA


cum vedem, problema agriculturii nu
rnduelile cerului, numai de ploaie
de soarelui, ci ea este, primul o profesionalA

www.dacoromanica.ro
60 ALMANACH ARGUS"

de cunostinte, ce nu se dobndesc prin care trebue


fie cu toate problemele economice dela
In anul 1927 aveam 13.074 primare rurale, cu 1.406.338
elevi De ce nu s'ar pe cursul primar dela sate
cursuri agricole suplimentare pentru absolventi acordndu-li-se premii
pentru rezultatele bune agricole de pe pAmnturile lucrate de ?
Aceste premii ar consta : din seminte selectionate, 2) din unelte
gricole, 3) din vite de 4) din notiuni practice
de agriculturA.
Sacrificiile, pe cari le-ar aduce Statul, prin acordarea acestor premii
plugarilor profesionisti cu de carte, ar aduce roade
ridiandu-se productia agricolA a prin aceasta sporindu-se con-
siderabil avutia Ridicndu-se la stare breasla
plugarilor, e din populatia Statul are de
viitor, asigurndu-si o veniturilor sale.

lui Caful lui


lui Catul. - Plngeti, pietrele scumpe din
gratii, voi oameni India. Micuta Isa face
simtitori I VrAbiuta prietenei mele, desfAtarea lui Publius. Cnd
desfAtarea Lesbiei, nu plnge, ai crede vorbeste. Ea
mai e. pe care bucuria
dnsa o iubea mai mult deat lui sAu. Se pe gtul lui
ochii Era de doarme, acolo, sufle, mAcar.
Cunostea pe cum o de nevoi, ea nu
cunoaste pe mama ei. Nici- niciodatA binisor,
nu se deslipea de dnsa ci, pe sAu cu laba ei
arind dreapta, stnga, gietoare cA trebue
pe Lesbia, o jos din pat dea
ripitul ei. acum a apucat pe drumul Nimic nu se poate
poteca ce duce la rusinea acestei
locuri din care nu te mai luse. Ea nu cunoaste plAcerile
niciodatA. ! blestematA dragostei nu s'a
a mortei, tu care tot ce e demn de o de delicatA.
frumos. de frumoas pentru ca moartea sA n'o
pe care mi-ai ! de tot, Publius a avut
durere ! nenorocitA ! grije ca un portret pstreze
Pentru tine ochii frumosi ai iubitei chipul Intocmai. Veti acolo
mele sunt rosii, sunt umflati de pe Isa, att de firesc
lacrimi. - Isa nu e mai ea
lui Publiu. - Isa e mai In puneti pe Isa
deat lui Catul. lnga poza ei crede sunt
Isa e mai curatA ca sArutarea unui douA Ise, sau portrete.
porumbel. Isa e mai Martial.
deat toate fetele. Isa e mai pre-

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS"

Principalele Greufji

acru englez = 0,40468 hectare - hectar = 2,4711 acri englezi


acru american = 0,40469 hectare - (i hectar = 2,47103 acr
americani).
ardeb egiptean = 1,98 hectolitri - = 0,50505 ardeb).
ardeb de (Egipt) - chintale - chintal = 0,66667
ardeb de
ardeb de orz (Egipt) = 1.20 chintale - chintal =
ardeb de orz).
de bumbac (St. Unite) = 2,26796 chintale - chintal =
0,44092 baloturi).
de bumbac brit.) = 1,81437 chintale - chintal
baloturi).
baril de fin (St. Unite) 0,88904 chintale - chintal
1,12481 barili).
banl (butoi) = 1,1923 hectolitri - hectolitru = 0,839 barili).
-
bushel de (Canada, St. Unite, Anglia, Irlanda) = 0,27216
chintal = 3,67431) bushel.
bushel de (Canada, St. Anite, Anglia, Irlanda = 0,25401
chintale - chintal = 3,93685 bushel.
bushel de orz (Canada, St. Unite) 0 21772 chintale -
chintal = busheli).
bushel de orz (Anglia Irlanda) = 0,22680 chintale -
chintal = 4.40917 busheli).
bushel de ovz (St. Unite) = 0,14515 chintale - chintal
6,88942 busheli).
bushel de ovz (Canada) = 0,15422 chintale - chintal
6,48424 busheli).
bushel de orez (St. Unite) = 0,20412 chintale - chintal=
4,89908 bushel.
2,20463 centale).
lbs.) (Canda, Anglia) = 0,45359 chintale - chintal=
(Japonia) = 0,99174 hectare - hectar 1,00832
deciatina (Rusia) = 1,0925 hectare - hectar = 0,91533
ciatine).
Fedan masri (Egipt) = 0,42008 hectare - hectar =
feddan m.).
gallon de 8 pints
hundred Weight
4,54596
lbs) (A.nglia)
- decalitru 2,2 galoni).
0,50802 chintal - chintal
1,96841 hundred Weight).
jug& cadastral = 0,57546 hectare - hectar = 1,73774 jugre
cadastrale).
Kantar (Egipt) = 0,44928 chintale - chintal = 2,22578 kantar).

www.dacoromanica.ro
62 ALMANACH ARGUS"

kokon 1 80391 hectolitri - hectolitru 0,53435


kokon).
kokon de 1,3125 chintale chintal kokon
de
kokon de orez 1,4250 chintale - chintal 0,70175
kokon de orez).
loo kins (japonia) = o,6o chintale - (i chintal = 1,66667
Pud (Rusia) = 16,28046 kgr. - kgr. = 0,06105 pud).
pound (Canada, St Unite, Irlanda) 0,45359 kgr. -
kgr. = 2,20463 pound).
quarter de (Anglia Irlanda) = chintale - (I
= 0,45930 quarter).
(2000 lbs) (Anglia, Canada, St. Unite) = 907,18 kgr.
chintal = 0,11023 shat ton).
Long ton (2240 lbs) (Anglia Irlanda)= ioi6 kgr. (I chintal=
0,09842 long ton).
unce avoirdupois 28,350 gr. kgr. 35,2739 uncii ay.).
unce troy 31,1035 grame - gr. = 0,03215 unce troy).

AVUTIA A
LUCRAREA Dr. N. ANGELESCU)

Proprietatea agricola .. 42.750 000.000 lei aur


.. 7.800.000.000
Propietatea cldit 4.500.000.000
Fondul industrial comercial 8.000.000.000
Avutia comercial a Statului .. 6.200.000 000
Total .. .. 69.250.000.000 aur
sau 2.147.750.000.000
se scade ciatoria a care a fost
de D-I Dr. Ernest Erie la 126.000.000.000 lei sau circa 4.000.000.000
lei aur rezult avutia nationala este de 65 miliarde lei aur sau
2.015.000.000.000 lei hrtie,- ceeace revine la circa 3.800 lei aur de
cap de iocuitor,- de 3.714 lei aur calculati in 1915.
Franta de o avutie de 7.692 lei aur pe cap
de locuitor, Anglia 7.900 lei aur, Germania 6.461 lei aur.
Romania ar fi deci de ori mai aceste trei

www.dacoromanica.ro
1
ALMANACH ARGUS" 63

www.dacoromanica.ro
64 ALMANACH ARGUS"

In Italia ea a fost introdusl de Pe la jumkatea secolului al


Arabi secolul al IX X. Aici s'a a se simti lipsa mate-
i s'au adus metodei de fabricare rialului fibros. Aceast se
imbunttiri. Moara de datorea faptului pentru fabri-
a fost Inlocuit prin o hrtiei albe erau utilizate
de incleierea cu amidon s'a numai crpele albe curate. Dup.
incleierea cu animal. sfrsitul veacului al XVIII prin
Cea mai veche hrtie cu descoperirea prin clor,
animal din 1271. s'a simtit aceast directie o
Prima filigram tot din ameliorare.
Italia (1285). Italia a trimis, timp In 1799, Nicolas Louis Robert,
indelungat, hrtie Germaniei, la fabrica de hrtie din
secolul al XVI. Essonnes (Franta) prima
Intre Mayenta au masin continu de fabricat hrtia.
lucrat, 1320, primele mori de Inventiunea lui Robert perfec-
hrtie din Germania. Prima tionat de mecanicul englez Bryan
despre care se are date precise, Donkyn, fu aplicat la constructia
situat la Ea a celei dinti masini utilizabile
fost instalat de adusi industrie care a fost instalat
din Lombardia care au scos la Frogmore Hertfordshine
primele coli 1390. (Anglia).
Descoperirea artei imprimeriei Acelasi mecanic construl la
reforma aparitia Heilbronn a
primului ziar germ an regulat (1609) masin de fabricat hrtia
cruia i-a urmat curnd altele, Germania
au mrit consumul de hrtie. In In 1809 Dikson a inventat
timpul rsboiului de 3o de ani masina rotund.
industria german a hrtiei Cu timpul a se
cade simtitor abia mai trziu locuiasca vechiul sistem de fabricat
hrtia cu mna, prin sistemul
Olandezil iau, timp, con- m asinilor.
ducerea industria prin S'a cu timpul, foarte
descoperirea holenderului (1670) mult consumul hrtiei ca
alte aduse fabrica- mrul masinilor. A
tiei, technica productiei se sima lipsa prime.
simtitor. Hrtiile Olandeze au fost Abia 1850, prin utilizarea
considerate mult timp ca cele mai pastei de lemn, s'a pus capt
bune. acestui neajuns. Mai trziu se des-
In Anglia, prima moar s'a cldit coper fabricarea celulozei
1490. Ins o hrtie s'a pele au s fie
obtinut abia 1780, cnd What- sate numai la hrtiele care tre-
cldi fabrica sa din Maid- buesc o existent mai
ston modelul olandez.
In Danemarca prima moar de Deoarece se prevede consu-
hrtie s'a 1540, din ce ce mai mare al
Suedia 1550 America 1690. hrtiei va aduce cu timpul lipsa
In se pare cea mai de materii prime, se caut chiar
veche de a de acum materii care
tn Moldova 1583. lemnul paele se crede se

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 65

va descoperit un procedeu simplu In 1776 Alexandru Ipsilante


de prelucrat plantele din tropice. un hrisov lui Nicolae lane
Fabricarea zis din o
nia. - Romanii au adoptat impri- Harturghie (denumire pentru
la 1512. Prima carte moara de pe apa Leuta a
este imorimat 1577 m4ei Batistea din Ilfov.
Prima imprimerie o acestei fabrici
1640 la Govora. deschide o tipografie la i780.
In ce fabricarea Mrtiei moar de a fost
cel mai vechiu construit la la Fundeni, pe
diciu despre existenta unei fabrici malul Colentina mai
de din secolul al la Bat*ea, Snagov.
XVI const un document Alexandru Ipsilante a
afltor arhivele Statului, prin curajat mult aceste mori de
care Petru Vod, Domnul Mol- Astfel prin actul din August 1776
dovei, (4 August 1583) birului la lei 4
monastirii Sf. de pe an pentru lucrtori, sub
un Iai, pentru a se sa pe strangtorii de
face pe el o biserica. aces- cu ce
tui document mrime de 33 22 va plti peste Dunre
este foarte grosolana ca Turcia pentru a concura
de armele Moldovei. de Venetia foarte mult
Din aceast imprejurare Hadeu acolo, scutete deasemenea de
deduce a fost fabricata aduse din In
Moldova de oarece la acea schimbul acestor
spune Hadeu, armele na- se gratuit
tionale se puneau numai pe topuri de pe an
fabricata acea Domneti. Putin clup 1784, La-
lui Hadeu, la se fabrica
1583 fi prin urmare o tipografia lui.
fabric de In cea ani la finele
din de secolului al XVIII, sub domnia lui
Transilvania, unde se o Alexandru Moruzi, se instaleaz o
astfel de anul moar de apa Sabarului
In precuvantarea Mineului Ciorogarla (Ilfov) la locul
rit 1643 tipografia- mi- zis Catichi. Acest poarta
tropolitana din Campulung, Orest azi numele de de
aduce lui la
pentru mai multe binefaceri, Domneasca livra
qi-1 mai ajute Logofetiei Vis-
dela moara de domneasca, teriei, Divanului Craiovei,
care toate ar toriilor ispravniceilor. Fabricarea
fi fost de Matei Basarab, protejata contra
apropiere de Campulung sau trunderii importatiunilor Venetine
de germane.
Acest fapt este confirmat de fabricat numai din
V. A. Ureche. D. profesor Iorga, pentru a se
nu pune, temei pe aceasst portul ei se acordase o scutire de
taxe pe ani. Lucratorii erau

www.dacoromanica.ro
.
*PRODUCTIE :
000

1927:

TENI
350

5-00 00
4
B ti
-
www.dacoromanica.ro
4

www.dacoromanica.ro
68 ALMANACH ARGUS"

inlocuiti, prin naltei ocrmuiri, avnd a se indes-


steni dintre care un de tula toate instantele cu hrtie de
nu nici o dare crmuirei. dela fabrica moldoveneasca,
Domnitorul mai apoi asemenea dumneata eti indatorat
moara de hrtie mitropolitului ca toate lucrarile ce ai, se scrie
Dositei (care tipografie), pe pe asemnea hrtie, precum toti
un redus de a o intrebuinteze tot de
da pe unui conducator pri-
ceput. Astfel activitatea imprime- Dupe analele statistice ale lui
mitropoliei se toate D. P. Martian pe anul 1863,
dela 1796-1806 au fost brica lui Asachi functiona la
pe hrtie dela Catichi. acea . Se anual
Aceast a existat desigur materiale valoare de lei
1822 doarece o regsim se producea hrtie mucava de
pomenit cartea unui crpe valoare de lei. In
francez pela acea ereau ocupati lucrtori
In anul 1841, aga G. Asachi femei salariul maxim
o de hrtie de 3 lei vechi 20 parale
apropiere de Piatra (jude- pentru de leu
Neamt), pe locul numit parale pentru femei.
tuia pe Petrodava. Planul Din o expunere la 24
constructiilor al a fost Martie 1867 de Locotonentul Co-
de Carl Mihalic de lonel A. Asachi la
docsin, primul director al cuprinznd o descriptie a propiet-
de arte meserii din Ia0. Petrodava, a instalatiilor
gurarea acestei fabrici s'a bricei de hrtie pe
la 8 Noembrie, ziva onomastica a propietate, rezult fabrica dis-
lui Mihail Sturza. punea de patru pentru fabri-
Albina romneasa", catiunea de mn.
mrul 91 din 16 Noembrie Este probabil la acea
cuprinde o dare de intere- (1867) fabrica a de a mai
despre solemnitatea pe- functiona.
trecerile, ocazia P. S. Aurelian discurs
deschiderei celei dinti fabrici pronuntat spune
Moldova ispravnicului, a vizitat fabrica lui
a autoritatilor, a doamnelor, a Asachi nu a gsit nici o
rilor a negutatorilor de frunte. de hrtie. Am plns de durere,
Guvernul lui Asachi pri- Aurelian, cheltue-
vilegiul aprovizionarii tuturor can- lele de acest ilustru patriot.
celariilor, cu din fabrica Fabrica dela Petrodava stri-
1nvtturilor publice, de concurenta ce-i
ca un ajutor pentru cheltuielele bricile din Austria.
cute cu fabricei, In 1864 Samuel Molnar
cererea lui Asache de a i se libera Theodor Iliescu au cerut autoriza-
anticipatie leafa de referendar pentru a o de
pe an 1842 pe dealt hrtie apropiere de Bucure0i,
parte, prin o circulara din pe o propietate
nie 1842 colilor, le Petitionarii au ales locul propie-
cunoscut tatea Sf. Dmbovita,

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 69

josul moarei Ciurel, cednd 120 6o.000 hrtie; 3 maini de


pogoane obligndu-se a plti satinat; 2 prese hidraulice.
embatie - Consiliul de stat opi- Prin conventia propus de d'Arcy
nu se poate a*eza fabrica se prevedea altele guver-
Dmbovita, de oarece acest nul concede petitionarului dreptul
s fie navigabil, petitio- de a o fabrid de hrtie,
au cerut 1865 alt ce urma s fie instalat pe malul
districtul Prahova, pe Argeului, mnstirea
leajen, parte pe moia Vatra a cioarebor transformat peniten-
mnstirei Zamfira parte pe ciar, pentru a se putea intrebuinta
Protosinghelu a mnstirei detinutii ca lucrtori fabrid.
troce, propietti ale Statului. Fabricaliunea se va face prin
Nu s'a dat nici o urmare acestei procedeul mecanic, cu dou maini
cereri. continue de o largime I-1,20
In anul Theodor Iliescu tri producnd hrtie de toate
fcu o nou cerere pentru a i ttile dimensiunile. vor
vinde pe un favorabil po- fi micate de o fort hidraulic de
goane din depe Teleajen cal. Petitionarul va primi 8
mai sus. hectare gratis plin proprietate
Cererea sa a fost respins va detinutii dela peni-
oarece legea pentru instrina- tenciar, ca lucrtori fabricatie.
rea domeniilor Statului nu se poate Concesionarul se oblig a de-
aplica la constituirea comi- pune o garantie de 25.000 franci.
siunei prevIzut intrnsa. In acest senz s'a fcut referat la
In Decembrie 1865, Chement consiliul care
FIeuthard d'Arcy ceru autorizatia din 13 sub
de a concursul ctor-va Domnului Alexandru Ion Cuza
capitaliti o mare de hrtie a autorizat pe ministrul de Interne
apropiere de Bucureti pre- s trateze d'Arcy. pe baza con-
zent, acest scop un proect. ventiunei propuse. Guvernul
Proectul prezentat de d'Arcy, cu- d'impreun cu Cuza.-
un deviz estinativ al Conventiunea fu trimis de noul
tiilor valoare de 900.000 al guvernului, studiul min
piatri sau 333.331 franci o con- respectiv, care fr de o alt
ventiune guvern propuntor. explicatie o puse la dosar spre
cldirilor dependintilor tiint ziva de 27 August
era pentrusuma de In anul 1870 guvernul proectase
franci piatri, iar a s acorde autorizatia de a
instalatiilor de fabricatie of de hrtie dreptul de a
inclusiv transportul, montajul, etc., furniza hrtie statu-
pentru suma de 222.220 franci lui, aceluia care urma unei li-
600.000 piatri. citatii va cele mai
Intre mainele aparatele de avantagioase.
fabricatie, devizul prevedea dou Hector I Lahousse, inginer din
le4ietoare rotative de kgr. fie- Praga, specialist fabricarea
care ; holendere din cari ra- tiei, Ministerului Octombrie
finatoare 5 pentru 2 1872 pentru a-1 e
masini continue fabricarea sibil a o de hrtie,
produce fiecare societate pe actiuni. Ministerul

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ,ARGUS"

i-a imediat a luat rea de de tipar ne-


cizia de a supune Camerilor un servicillor publice, unei
proect pentru pe cale pentru fabricarea
de a unei fabrici de Concesiunea se da pe 12
Cam la aceiasi (Decembrie ani. Guvernul autorizat s ce-
1872) Socec propune el s deze pe veci gratuit io hectare
fiinteze o de In fine de teren pentru cu o
prin din 6 Martie 1875 se indemnizare convenabil, terenul
ministerul de interne necesar pentru canaluri. garanta
dea interprindere pe io ani, o furnitura de cel putin 200.000
dela 1875 Kg. preturile a se stabili
nitura autorit- de guvern
tilor, aceluia care se va angaja s tatea dup media preturilor din
o ofere pre- ultimii cinci ani. Fabrica era scutit
turile cele mai avantajoase. de ori ce fel de impozite directe.
Aceast lege nu s'a aplicat baza acestei legi, Societatea se
oarece la trei licitatii nu s'a pre- constitui definititv cu un capital
zentat nici nu concurent. de 1.500.000 lei, statutele sale
du-se aceasta provine din o im- aprobate prin decretul dill Octom-
perfectiune a legei numit 1877 brie Astfel s'a la
o comisiune care a redijat un nou noi prima de
proect, votat de la denumit > prima societate
cembrie 1878. In anul se romn pentru fabricarea hrtiei.
constitueste o societate pe actiuni Fabrica functiona la 1885.
care tratative guvernul Innaite de acei.sti fratii
vederea unei fabrici. Carol Samuel din Brasov,
In baza propunerilor societtei, veniti anume acest scop,
guvernul Corpurilor au instalat la Busteni o de
iloare un proect pentru de impachetat carton care
fabrici a s lucreze Octornbrie
Acest proect votat de Senat la 1882. Fabrica din Busteni este cea
de la 13 mai veche de
Februarie a fost promulgat din vechiu regat.
la 17 s functioneze 1883.
noua lege guvernul a fost brica Letea infiintat la 1881 nu
autorizat aproviziona- a fabrice 1885.

SITUATIA FABRICILOR DE
rezumatio al celor opt fabrici de existente
ordinea
Situatia 1928
Denumirea Forte
Interprinderei de fahricat motrice H. P.
Fabr. de 1882 .. No. IV, V, VI, VII, II. P.
2. Letca soc. .. 1881 .. No. II, IV, ...... 5030 P.
3. s. .. 1854 .. No. I III .. 1520 H. P.
4. Fabrica
.. 1906 No. ...... 3460 P.

www.dacoromanica.ro
ALMAN ACH ARGUS" 71

Denumirea matinelor Forte


intreprinderei de fabricat hartie IT

5. S. A. Cmpulungul.. .. 1888 .. No. I II 2106 H. P.


6. Fabrica de
Zrnesti S. A. .. 1853 .. No. 1740 P.
7. S. A. R. pentru fabricare
hrtiei Sceni .. 1889 .. No. I .. 756 II.
8. de
din S. .. P
de hrtie 20491

In afar de aceste fabrici de (Letea, Buteni, P. Nearnt etc) dis-


tie se mai gsesc cte-va fabrici pun deasemenea de masini pen tru
pentru producerea mucavalei. producerea celulozei. - 0 nouA
Deasemenea fabrica de bricA de este curs de
la de instalatie la P. Neamt.
de pe fabricele de
CAPACITATEA DE PRODUCTIE
Capacitalea de productie a celor opt fabrici de hrtie este utmtoarea :
Denumirea Malinele de Capacitate Capacitate
intreprinderei fabricat in 24 ore
1. Fabrica de No. III . 7000 Kg.
No. IV .. 10000
No. V .. 25000 22.200 tone
No. VI .. 2000
No. .. 30000
2. Letea" Soc. Anon. No. I 9000 Kg.
No. .. 8000
No. III 400 10.290 tone
No. IV .. 11500
No. V 7500
3. S. No. 6000 Kg. 7800 tone
No. .. 20000
4. Fabrica P. .. No. I 15000 Kg. 7500 (din care
No. II 10000 f 3000 t. mucava)
5. S. A. .. No. I 5000 Kg. 6300 tone
No. II .. 16000
6. Fabrica hrtie .. No. . 18000 .. 4800 tone
7. S. A. R. pentru fabr. hrtiei No. I 2000 Kg. 3000 t. (din care
No. 10000 f 600 t.
8. Indus. de din Brg5u S. No. 3200 .. 960 tone
Total.. .. 20 niaini 500 Hg. 62850 t. (din care
3600 t.
c cele 18 de 59.250 tone tone mu-
din 2 de macaw anual adic in total 62850 tone.
a 8 fabrici de au o ca- zilnic de
pacitate de (24 ore) este de 209 tone.

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS"

CAPITALUL SOCIAL AL FABRICILOR DE HARTIE

Fabric a Capilalul social 1927


99.000.000 .... romnesc
2. 120.000.000 ........ romnesc
3. 72.000.000 ...... .... romnese austriac
circa 50
4. P. 90.000.000 .... .......... .. romnesc
5. Cmpulungul .. ...... .... .. romnesc
6. 9.000.000 .... .... ...... .. romnese
(cte circa
7. 450.000 ...... .. romnesc (nu a mai fost
sporit dela 1903)
8. 4.800.000 .... ...... .. unguresc
Total.. .. 435.250.000 lei
din carea circa 389 milioane romnesc.
social fabricilor de deci 1927 de 435.250.000
lei din care circa 389.000.000 lei 90 romnesc circa 44 000.000
Dala capitalul social al fabricilor de din
a evoluat felul urmtor
capitalului social al fabricilor de dela 1918 la 1927
1918 1919 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927

In milioane lei
1. .. 2,2 4,4 11,0 11,0 33,0 33,0 33,0 66,0 66,0 99,0
2. Letea .... 4,8 8,0 20,0 20,0 20,0 32,0 32,0 48,0 72,0 120,0
3. Petrifalu 5,0 5,0 5,0 24,0 24,0 24,0 24,0 24,0 24,0 72,0
4. P. 5,0 5,0 5,0 5,0 5,0 5,0 45,0 45,0 90,0 90,0
5. 2,215 2,215 2,215 2,215 2,215 2,215 2,215 40,0 40,0 40,0
6. 5,0 5,0 5,0 9,0 9,0 9,0 9,0 9,0
7. .. 0.45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45
8. 1,0 1,0 2,0 2,0 2,0 12,0 12,0 4,8

24,665 30,065 49,665 72,665 95,665 107,665 147,665 244,45 313,45 435,25

Capitalul social al tuturor fabricilor a evoluat deci, dela


felul urmtor.
.... 24.665.000 lei .. 107.665.000
1919 .... 30.065.000 1924 ......147.665.000
.. 49.665.000 1925 ........244.450.000
1921 .... .. 72.665.000 1926.... .......... 313.450.000
.. 95.665.000 ....435.250.000
Rezult 1919 fabricilor de reprezenta 1.360.000
1927: 2.560.000 sau o cre$ere de aceti
opt ani,

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 73

Bunurile
Evaluarea bunurilor
1. C. F. R. 2.139.445.799 lei aur
2. P. T. T. 110.000 000
3. Porturile maritime 77.371.073
4. fluviale 56.000.000
5. Docurile Galati 16.955.000
6. N. F. R 12.190.000

7. S. M R 5.365.000
8. Statinni balneare 23.476.928
9. R. M. S 66.877.048
10. 1.315.000 000
Pescrii 176.600.000
12. Minele interpr. industriale 40.000.000
13. Terenuri, ferme, diverse 500.000.000
4.539.180.848 aur
sau circa 140.700.000.000 lei
evaluarea mai detaliu a acestor bunuri:
1)
de petrol 27.243.679 lei aur
a) Linii de garaj 1.068.906.510
b) Terenuri, imprejmuiri 1.148.593
in statiuni, material de 256.613.521
d) Material rulant, vagoane, locomotive material de
constructie 591.671.697
e) accesorii la grupurile electrice
telefonice 44.760.067
j) Conducte, rezervoare, instalatii mecanice, materiale
necesare 3.830.664
g) Material pentru piese de schimb, unelte,
magini, scule, materiale de uns curtit 50.539.080
h) Materiale de cale piese de schimb 57.458.525
i) Obiecte de mobilier 21.576.794
j) Instrumente ingineregti, fizic, chirurgicale, hrtie,
nituri de biurou, 2.720.763
k) Instalatii, materiale atelierele reviziile de
vagoane 2.262.842
) Valoarea imobif a trenurilor iere . . . .
, . 2,139.445.799 lei aur

www.dacoromanica.ro
74 ALMANACH ARGUS"

2) Pofta, telegraf, telefon


a) Linii, instalatii 90.000.000 lei aur
b) 20.000.000
Total . . . 110.000.000 aur
3) Porturi maritime
a) Diguri, cheiuri, bazine, platforme, ferate,
instalatii p. manipularea petrolului 68.695.559 lei aur
b) Magazii de beton pentru
de import, macarale electrice 4.622.766
c) de rezervorii de petrol 4.152.748
Total . . 77.371.073 lei aur
4) fluviale
a) Cheiuri, platforme, ferate, magazii,
pontoane de acostare, ateliere etc. 60.000.000 lei aur
b) Vase aparate pentru navigabil pe
6.000.000
Total . . 56.000.000 lei aur
5) Docurile
a) Docurile 10.485.000 lei aur
b) Braila 6.470.000
Total 16.955.000 lei aur
6) Navigafia fluviald
a) Vapoare de pasageri 2.400.000 lei aur
b) Remorchere 3.000.000
c) pontoane brci 6.000.000
d) Tancuri
e) Teren Sulina 40.000
Total . . 12.190.000 aur
7) Serviciul Maritim
a) Vase de pasageri 2.750.000 lei aur
b) Vase de mrfuri 2.215.000
c) Imobile instalatii 400.000
Total . . 5.365.000 lei aur
8) balneare
a) Mile fIerculane 20.800.000 lei aur
b) Ocna Sibiului 2.607.000
c) Principesa Elena 69.928
Total . . 23.476.928 lei aur
9) Regia Monopolurilor Statului
a) Tutun 40.060.920 lei aur
b) Chibrituri 9.320.628
c) Sare 9.540.077
d) Imprimeriile Statului 3.542.695
e) Administr. 4.412.728
Total . , . 06,877.048 lei aur

www.dacoromanica.ro
ALMANACH 75

a) (1.941.680 ha) 1.240.000.000 lei


b) Poeni (205.000 ha) 40.000.000
c) Instalatii 35.000.000
Total . . 1.315 000.000 aur
Pescdrii
a) Terenuri inundabile productive 174.000.000 lei aur
b) Imobile, vapoare, drage, ghetrii 2.500.000
Total . . 176.500.000 aur
12) Minele interprinderile industriale
a) Hunedoara 18.500.000 lei
b) Baia-Mare 17.000.000
c) Abrud 1.900.000
d) Zlatna 2.200.000 .
e) 400.000
Total . . 40.000.000 aur
13) Terenuri, diverse
600.000.000 lei
*
* *

evaluarea Prof. dr. I. N. Angelescu care aunt inglobate


fondul minier drepturile regaliene ale Statului valoarea
bunurilor Statului este de 6.200.000.000 lei aur.

FINE LA
STRADA SFIN-
TILOR No. 7
TELEFON 40/47
AL EA
78
TELEFON 48/94
TI

www.dacoromanica.ro
76 ALMANACH

INTREPRINDERILE

SOCIETATE

STR. CAMPINEANU, 35

Motoare Diesel
de benzin&
Pompe Conca-
soare Masini pentru
&stria ceramic& Turbine
de Grupuri
ne. Batoze de treerat.
Instalatiuni electrice de
ce : Centrale electrice.
Tramwaye ferate e=
lectrice precum Motoare
Dinamuri electrice

MARE DEPOZIT PERMANENT DE MA$INI

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 77

Agenjiile Fluviale
Romania
C. TONEGARU

Prima reprezentant maritim cazanului cu vapori la vase, di-


pe Dunre, de agentie, curtaj verse cargoboturi sbaturi, pn
aprovizionare. a fost de la 1500 tone capacitate de
firma Carnegie Co,, cmnt, au s viziteze des
avnd sediul principal la Londra porturile Dunrene.
sucursala la Primele vase cu vapori erau
la sub conducerea lui John aproape toate sub pavilion englez
Carnegie. dupe cum atunci ca astzi dis-
coasociat, Alexandru Car- pozitiile uzantele engleze pre-
negie, conducea dela Lon dra dominau nautic. Era
aceast intreprindere, trimetnd dar necesar ca reprezentanta aces-
vase la Dunre, vapoare tor vase s se de care
cu diverse mrfuri de manufactur nosctori, cari timp tre-
fierrie lucrat, care vase apoi buia s fi cunoscut limba englea
se reintorceau cu cereale. spre a servi ca interpreti
Primul vas cu propulsiune de expeditori,
cania ce a intrat Dunre tre- apitanii care semnau conosamen-
cnd periculoase bancuri de nisip tele destinatari.
dela gura bratului Sulina, a Deoarece riveranii notri,
Cronos de 800 capacitate, agricultori, nu cunoteau
adresat Agentiei Carnegie et Co. maritim, nici nu
Acest vapor, raport cu celelalte noteau limba, spre a trata
ambarcatiuni depe Dunre, prea zarea, multi strini cari ce
atunci att de mare, rive- au limba, stabilindu-se
ranii cari populau malul Brilei porturile noastre, corbiile
ziceau Vaporul-Theos si vapoarele intocmindu-le actele
porul lui Dumnezeu. asupra apoi le
Ctiva ani dearndul Cronos a expediau spre porturile de desti-
curse, relativ regulate, natie. Astfel se dece, dup
astfel Brila prima englez Carnegie
Stambul apoi atingnd drum Co., toate celelalte firme de agentii
cteva porturi din Mediteran, maritime ce s'au portu-
mergnd la Londra Liverpol. rile noastre au fost engleze, apoi
tinuturilor noastre pre- greceti, italiene, franceze, olandeze.
cum calitatea superioar a gr- Danube Navigation Compagny
nelor atrgnd din timpuri societate englez scop
indeprtate privirile tutulor celor- de a face operatii de agentie
natiuni, dup aplicarea fluvial, s'a transformat

www.dacoromanica.ro
timp societate de na- a fcut reprezentanta vaselor ma-
rolul de ar- ritime ale Statului roman por-
mator, vase proprii ca turile dela Dunre, ce
morcherele, (inecat la Portile s'a trecut apoi casei W. H. Muller
de Fier), (actualmente ciamul din Haga, schimbul pensii
Emilia fost al firmei Lillof, acum viagere ce s'a servit L.
proprietatea Ghenciu-Dumitriu), De Rin.
Gannet (actualmente rem. Wender et Co., acelai
proprietar Z. Vurlas). timp proprietar armatoare
et Co., din care de vase, oficiul de agentie,
s'a format a luat agentia curtaj aprovizionare la vasele
cunoscut sub numele de Foscolo ca la acelea ce-i
a lui Peter Foscolo, un levantin
rutinat comertul maritim, cu Apoi pe au urmat firrnele
rodnia activitate prin porturile et Theofilatos,
Dunrene acea epoa. Anton Theodoridi Draculis.
Jean Theodorldi apoi vechea Loyd Austriac, agentie maritim
firm italian Luigi una din sucursalele societtii
fiintate anul 1857 a avut de navigatie cu aceeai denumire,
asemenea o insemnat epoa infiintat 1883 la ca
exercitiul de agentie maritim. celelalte agentii surori din
Watson-YoueH reprezen- rile Dunrei-de-Jos.
tanta de navigatie en- W. Muller et Comp., socie-
gleze ce deserveau regulat tate olandez, cu sediul principal
turile noastre ca a vaselor ce la Haga, succedand dela agentia
navigau tramping, s'a fondat L. de Rin, reprezentanta vapoare-
1869 la Galati, Villiam maritime de mrfuri
Watson Eduart Youell, dup Statului continu
ce fiecare lucrase o bun bucat prezinte astzi, porturile depe
de timp, separat. In succe- Dunre ca alte diverse por-
sorii acestei firme au transformat-o turi
soc. anonim Embericos M. A. et Co.,
capital social 6.000.000 lei. armatori, agenti de vapoare soc.
Printre primele agentii de navi- nume (act aut. sub
gatie este agentia No. 2.296 din 1911 trib. Brila).
ciettii Erste-Donau-Dampfschif- S. F. M. societate anonim pe
fahrts-Geselschaft, abreviat D. D. actiuni de transp. maritime flu-
S. G. area Domnitorul viale capital 5.000.000 lei (act aut.
cedase la Galati pe malul Dunrii sub No. 2.169 din 1920 trib. Brila),
terenul necesar localului magaziilor membrii A. P. Galantzis, N. D.
agentiei, imediata apropiere Pulopulos, L. Galiatzatos, A. Ga-
a azrmei de flotil, actualmente liatzatos, G. Simos etc.
atelierul de croitorie al marinei. Theodorldi et Co., soc,
Cel vapor al societtii colectiv, A. Theodoridi
D. D. S. G-., ce a acostat la pon- Rotenberg, (act aut. sub
tonul acestei agentii a fost Maria- No. 97 din trib. cu
Dorothea, vapor de pasageri cu sucursal la Galati, s'a la
zbaturi, sub pavilion austriac. 17 1925.
gentia L. De de asemenea Trolanos Brothers capital lei

www.dacoromanica.ro
ALMANACH AGUS'

500.000 depus de Gheorghios, schip-Comp. D-td National-


Gherasim Sisimo Troianos, (aut. Steamschip, la
sub No. 2.566 din 1921 trib. Oct. 1924 trib. Covurlui.
sucursala la la Costi Xidia, maritima,
individuala la trib.
de Navigation Dannu- Covurlui la Oct. 1924.
biene, societate francez, pe C. R. S. R. D.,
sediul Paris, capital 1.000.000 franci: a d-lui Solomon
membrii : Alfred Fraissinet, Felix Schvartzbord sub Nr. 2.840
Roussel, Jean Fraissnet, Maurice din 30 Julie 1925 trib. Covurlui.
de Juilly Georges Phipper (M. Gatorno S. A. R., statutele
Ofic. No. 99 August 192 i). Monit. Oficial No. 48
Solari-Brothers, soc. nume din 1924 sediul
colectiv, capital lei, (act Ignazio-Lizzio di Giusseppe,
aut. sub No. 3.464 din 1921, trib. individuala de agentie
membrii: Luigi Edillio la trib. Covurlui
Solari. la 13 1926.
Gatorno-Porteill et Co., soc. Georgeacodis, Socrates
nume colectiv, capital lei 150 gherinos, Marine Entreprise (fost
Lascarides) Kiriakides,
(aut. sub No. din 1922 trib. zrescu, Perusich, Solo-
membrii Dr. Muzic Papadopol,
torno, Jak Halikios Gh. au perioada
Danubian-Schiping-Group, s nilor 1918 1928 de
a,capital agentie, mai mult sau mai putin
membrii fondaori D. Podimatopol, fericite.
Marco Prezenti, D. Cosmeto, 1926 un grup de
Andrei Braculuis Galia- experimentati frunte
tatos (act aut. sub 3.384 din amirali N. Bar-
trib. bieri N. Gracoski, secondati de
Maritime Unite pentru comandori
Marea soc. Yohnston, Mihailescu, precum
nume colectiv, formata din de agentii maritimi romni dela
Sali Besi S. Papier, scop de Cospoli Pireu M.
a reprezenta soc. germane de na- G. Simu, ca altii etc., au
vigatie DeutsLh Orient Line scop pur national, 1926
Deutsche Levante Line, avnd ca- prima societate
pital lei 2.000.000 (act aut. sub de maritime de
No. 3.617 din 1924 trib. porturi pe abreviat
Danubia-Roman Transmar cu un capital de lei
1924 de Max Rozen- 2 (statutele publicate
berg, Alfred Rubinstein, Artur Monit. Ofic. Nr. 199 din 5 Sep-
Deacon, president d. A. Gussi (M. tembrie 1926).
Ofic. No. 220 din 1924). a fost reuniunea unor
A. N. Pitas, firma agentii de vapoare scop de a
la 21 August 1924 trib. evia ; s'a

Covurlui. anul 1925 urma crizei de tran-


M. Embericos fost agent al sporturi a riscurilor inerente
niilor de navigatie Beyron-Steam- anilor secetosi, e

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS"

Watson & Youell, Theodoridi, Dra- precum Lloyd's Register,


culis Agentiile Maritime Unite. sucursale toate porturile.
Danumar coprinde agentiile 3) Fraissinef, agentia societtii
sus de navigatie cu denumire.
legate conventie 4) Lloyd-Treistino, idem.
baza navlosirele urmau 5) agentia a diverse
se pe de fiecare de navigatie pre-
agentie, beneficiile pierderile cum a soc. prima
s fie repertizate mod egal. cietate nationala de navi-
Din nu s'au respectat gatie
angajamentele luate, Danumar s'a Tlzeodoridi, agentia diverselor
desfiintat finele anului 1927. societti elene de naviga tie.
Euxinos s'a creat depe urma 7) tancu-
crizei de transporturi maritime rilor petrolifere ce-i apartin.
porturile Dunrene ce s'a accentuat 8) Maritime Unite,
din an an, cu din 1926 prezentanta soc. de navigatie ger-
prin contopirea firmelor de agentii mane.
maritime : C. Vasiliade, Gh. Culu- 9) Euxinos, agentia vapoarelor,
cudis, Avgherinos S., Fratii Val- general de sub pavilion elen.
samachis, P. Teriazos, E. Lucheli o) Costi Xidias, agenfia vaselor
A. Pitas, preedintele consiliului soc. nationale egiptiene (ce-i apartin).
de administratie este d. P. i) I. A. Rudic, agent al vaselor
soglu. armatorilor Wanderzee.
In anul 1929 gsim functiune 12) Fabre-Line, pentru trans-
accentuata din 1928, atlanticele ce-i apartin.
nemaipomenitele intemperii ale 13) Cunadr Line, idem.
iernei, urmtoarele agentii de va- 14) D. Funducas, agent
poare : neral de navigatie expert
Serviciul Maritim Romn, agent partitor naval.
al vaselor sale, reprezentat la Printre maritime din
Brila prin casa W. H. Muller & Constanta se mai Solari
Co. iar la Sulina, Con- Brothers, Fratii Singros, Capato-
stanta prin agentii proprii. Macri, Viliam-Iacob-Owen, M.
2) Watson Youell agentia a bericos, N. Kiriakidis, N. Desalermo
23 societtii de navigatie engleze O. Filipachi.

SOO1ETATE
CAPITAL REZERVE
BUCURESTI, STRADA DOAMNEI. 10
PUSCHIN

Face operatiuni de cs Autorizat pentru comertul de


devize E mite cecuri asupra strSin-
de credit, face scont, schimb,
depozite spre fructificare. tezauru Bncii

www.dacoromanica.ro
ALMANACH 81

www.dacoromanica.ro
82 ALMANACH ARGUS"

prin sporul mare inmagazineze, primavara,


productiei anii o mai mare cantitate de
matori. Aceasta s'a dovedit din cresterile fluviului, care
deajuns prin nerentabilitatea copere inunda-
terenurilor indiguite cu diguri s'o astfel acoperita
submersibile, prin efectele la apoi toamna
inundatiei peste diguri 1907 dela fi pentru ca
Chirnogi. Aci adevar 1907 a tele concentrat
fost o pierdere de 229.363 lei, dar bazine fie pescuit cu
anii urmatori, care Terenurile care zona
aci trecuse de 27.000 lei, a cres- nundabila a trebuesc
cut : 1908 la 367.468 astfel amenajate ca,
lei, 1909 186.221 lei, pen- scurgerea de pe ele ser-
tru a se transforma apoi din nou la
deficit 1910 de 58.246 a Terenurile joase cari nu au o im-
da un venit 1911 pentru productia
78.202 lei 1912 o de a dar nu sunt nici proprii
18767 lei. pentru culturi agricole cum sunt :
proectelor pentru rogozurile, papurisurile, smarcuri,
menajarea sistematica a acestor te- etc., a se un plan
renuri ca terenuri agricole, sistematic de colmatare a se avea
cere neaparat existenta unui plan vedere digurile mici ce ser-
cotat al regiuni curbele vesc la amenajarea acest
de nivel pentru diferente de scop, serveasca la transf
timi mai -- o marea care se
serie de profile transversale la dis- culturi artificiale de
tante de kilornetri combinata cu cultura orezului sau
tare unul de altul -- chiar de alte asemenea culturi agricole,
file longitudinale. Aceste planuri cu piscicultura.
cotate profile trebuesc neaparat Trebue un plan sistematic
fie ridicate treptat pentru form indicatiunilor naturale, pentru
care portiune a zonei inundabile, mentinerea replantarea sistema-
care constituie o unitate naturala, -- cu de mai mare
spre a servi ca baza la alcatuirea ca de ex. : salix vinimalis
proectelor. etc. -- a de pentru
mari permanente, cu ca prin acest inricat de
treaga serie de jepse de terenuri putem utiliza mai
inundabile mai joase, trebuesc perfect toate predispozitiile natu -
zervate productiei pescuitului a de productie ale luncei.
menajate in mod special Stufriile cele mari din Delta
acestui fel de productie. constituesc o a-
Amenajarea pentru pes- parte. Dar trebue se studieze
cuit, cu terenul inunda- mijlocul de punere valoare --
inconjurator, trebue se faca dupe curn se
diguri mici -- mai mult o caz in parte -- a complexelor mai
tare a cligurilor malurilor o importante de din regiunea
tupare a rupturilor care In cea mai mare
continuitatea. Aceasta pentru parte va fi vorba de constituirea

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 83

de bazine mai adnci de api, prin Problema punerei in valoare a


care se un mic curent mari permanente dela
care fie utilizabile pentru pis- in jos, a imenselor
cicultur. ale Deltei a grindurilor
ei, -- constituesc o de
ce toate aceste chestiuni tiuni aparte, cari fac parte din
vor fi stabilite principiu, trebue categorie de lucriri, dar pot
se un plan general de pu- fi tratate mod separat. Ele se
nerea in valoare a zone vor pune valoare un plan
inundabile. special de amelioratiuni de
In aceste conditiuni se vor fixa tivitate economici.
pe hrtie liniile generale ale vii- ce toate aceste probleme
torului proect general pentru a se de vor
putea pe stabili : Modul de fi studiate rezolvite principiu,
procedare ; 2) precizarea vom putea trece la studierea pir-
lucrrilor, o serie de a doua a chestiuni ce
proecte pe regiuni naturale. Din vem a o rezolvi anume aceia
aceste vor avea vedere in vitoare la posibilittile practice a
primul rnd rezolvirea probleme- ei.
agricole, altele rezolvirea Vom studia, pe de o parte, sta-
blemelor de pescrie, altele a rea ce trebuie creati
9unelor, terenurilor joase, etc. dar, legale pentru a
-- ceiace e principalul -- toate a- plicarea acestui mare plan de ame-
ceste vor constitui la un un tot lioratiune -- vom studia modul
armonic, lucririle ficute cum -- conditiile economice
tr'un scop si serveasci in acelas financiare de -- aceasti
timp si celuilalt scop. Numai mare lucrare poate fi
cednd astf el, vom face adusi astfel la indeplinire prin
economic. unui plan financiar.

ZEUL SCHIMBULUI
tumne, divinitate care-i trage numele dela Unii
l fac zeul negustorilor, cuvntul luat de muto,
a schimba. Altii fac pizitorul gridinelor, a se
schimbi odat cu anotimpurile. altii vid el imagina alegorici
a gndirii care se la infinit.

zeitei Isis i adoratorii ei erau


de aceasti zeit, se zice, a pe oameni si
cultive si lucreze aceasti Ceeace l'a fcut pe
vidiu si o numeasci : Dea linigera.

www.dacoromanica.ro
. 9

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 85

11H11111111111

Desvolfarea economiei moncliale


perioacla de clup rzboi
lui Dresdner

a crescut
sau a de
1926 1913 = 100
Popula(ia 1.883.900.000 locuitori . 5 0/,
1. Agricultura
Recolta de
Recolta de
130.000.000 tone
43.400.000
.. 6 0/0
4
Consum de azot (N) 1.136.700 . 73
Consum de K 20) 1.515.500 36
Consum de superfosfate 12.741.000 crestere 13 0/0
Cai 106.300.000 capete . 4 0/,
Bovine 579.400.000 . crestere 9 0/,
Porci 232.500.000 . 11 0/,
596.600.000 . . . sadere 2

II. de energie Industrial&


Productie de . . . . . 1.235.000.000 tone 2
petrol 152.800.000 190
Fort . . . 30.200 000 HP.
III. Industrie de transformare
Prod. . . . . 7.496.000.000 aur . . . crestere 101
Productie de masini . . . . 14.705.000.000 . crestere 8
Productie de automob ile . . 4.800.000
Constructii vale 2.045.000 tone brute 39

IV. Transporturi
Lungimea ailor ferate . . . 1.220.300 km crestere /,
automobilelor . . . 27.500 000 . . . . crestere de 1.300 0/,
Efectivul vapoarelor . . . . 65.200.000 tone brute . crestere 33 0/,

V. metalurgice
Productia fierului brut . 76,000.000 tone scdere 4
Productia de
Prod. minelor de
Prod.
brut
de
...... . .
89 500 000
1.480.000
1.460.000
crestere
. crestere
17
50

www.dacoromanica.ro
86 ALMANACH ARGUS"

Prod. minelor de plumb 1.570.000 28


Prod. de plumb 1.600.000 . crestere 33
Prod. minelor de zinc 1 490 000 crestere 31
Prod. turnatoriilor de zinc . 1.230.000 . crestere 23
Prod. minelor de staniu 140.000
Prod. de staniu 140.000 cregtere 9
Productia de aluminiu 200.000 . crestere 206
VI Textile
Productia bum bacului 6 055 500 tone crestere 18
Productia 1 352 900 seddere 8
Productia mtsei brute 47.700 41
Productia jutei ...... . 1.980.000 28
Prod. artificiale 103 900 crestere 752
VII. Industrla
Prod. 14 400 000 000 R. M. 44
Prod. culorilor de . 560.000.000 R. M. . crestere 44
. 154.000 tone 2
Prod. acidului sulfuric 14.600.000 crestere 26 0/0

VIII. Comertul International


Totalul transactiilor . 166.234.000.000 R. M 5

IX. Stoc de
Stocuri de aur 44.577.000.000 R. K. 8

mai jos cteva date generale pentru principalele ramuri economice :


I. Agricultura
In desvoltarea agriculturei se observA urmtoarele
:
1. marei propietti fonciare in favoarea care prin
agrar, s'a realizat in Europei Centrale (Rusia, Romnia,
Jugoslovia, Polonia ). Ceeace a avut o reducere de multe ori
considerabilA a excedentului de gru pentru export aceste Europa
devenind mai tributarA pentru acest articol, de peste ocean.
2. Eforturile agriculturii principalelor productoare din afara
Europei, provocate de preturilor agricole ajutate de
pozitiei vederea influentArii in mod definitiv a tendintei mondiale,
prin concentrarea ofertelor.
3. Mrirea consumului de gru.
II. de energie
Cdrbuni. Desi se utilizeaz in cea mai mare parte (80%)
pentru producere de putin (20 ca materie trebuie
de mentionat tendinta de de a se cArbunele acest scop
(azot syntetic, lichefiarea carbonizarea la temperatur
furnizarea de gaz la dietant mare etc.).
Cauzele pentru care 1926 de a fost

www.dacoromanica.ro
ALMANAC& ARGUS 87
mai deck 1913 (in de repercursiunea engleze)
:

1. Progresul enorm realizat metoda de combustiune.


2. Importanta crescnda a uleiurilor minerale in combustiune.
3. Producerea electricittii prin energia
Petrol. Petrolul a devenit un puternic concurent al carbunelui. Din
149.000.000 tone de petrol, produse in s'au obtinut circa 70.000.000 tone
care din punct de vedere caloric, corespund 120 tone de
crbuni 10 din productia de acest an.
. Desvoltarea automobilelor a motoarelor combustiune au
productia petrolului 190 0/0 in 1926 de din 1913.
Este interesant de semnalat deoi St. Unite produc 70 din productia
de petrol nu au putut nici 1925 nici in 1926 consumul
intern, cum reese din cifrele de mai jos:

de barili barili circa


Consum 857 798
Productie 766 ....... . 763
Import . . . 91 35
de izvoare petrolifere e mare, din cauza extra-
gerei ea relativ repede.
Cele Americi primul 51 0/0 din rezeruele
mondiale din care 22 de Sud care are cele mai bogate
petrolifere din lume, 16,3 StUnite etc. Alte rezerve de petrol
semnate se gsesc in Rusia. Persia, Mesopotania, etc. nu are
din acest punct de vedere deck pentru Europa nu deck
un secundar pentru economia mondial.
Trebue de observat in Asia Africa se mari rezerve
de petrol care abia fie studiate.
Din productia de petrol 60 e controlat& de grupe
financiare. In figureaz& Standard- Oil cu 26 0/0 care cu societkile
afiliate reprezint o valoare comercial de 4.500 000.000 dolari; grupa
anglo-olandeza Royal Dutsh-Shell in al treilea Anglo-Persian Oil Co.
Marele capital din America detine azi 2/5 din productia mondial iar grupele
engleze anglo-olandez detin 1/7.
Trebuie de mentionat productia petrolului in germania
deele Bergius, Fischer Tropsch I. G. Farbenindustrie A. G.). din
societate a inceput extragerea petrolului din in uzinele sale
dela Merseburg, proectand o productie de 120.000 tone (21,5 din
portul german obionuit).
mai jos principalele grupuri procentul cu care par-
la productia :
Din productia

Standard Oil Co. of New Jersey 5.65


,, of Indiana 5,21
of California 4,67
of New York 2,74
Standard Oil-alte 7,49;0/0

www.dacoromanica.ro
88 . ALMANACH

Din
192
Gulf Oil. Corp. 4,40 ,
The Texas Co. 2,10
Union Oil. Co. of. California 1,47 /,
Sinclair Conslidated Corp
Alte grupuri americane 6
Royal Shell 9,94
Anglo Persian 3,80
Grupul al Statului 5,67
Total 60,95

hidraulica existent cea utilizat a fost 1926


din din
din total
total mondial utilizatk mondial existent
milloane H. P.
Germania 1,1 0
Anglia 0,85 0,25 0,8/e 29,0 0/0
Franta 8,0 1 , 6 2,1 26.0
Norvegia Suedia 19,0 3,2 17,0 0/,
Elvetia 8,0 1,4 4,64 18,0 0/0
Spania 4,4 0 1,0 3,34 23,0
Italia 3,8 1,8 47,0
Rusia europ 2,0 0,1 5,0
1,5 0,06 4,0
Alte state europene . 8,6 0,94 3,2% 10,0
Europa 58,2 12,0 21,0 0/,
America 120,1 24,1/, 14,4 47,7/, 12,0
Asia 123,1 24,7/, 3,6 3,0 0/
Africa 190,0 0,02 0,010/,
Australia 6,5 0,2 3,0
tntreg globul 100 30,2 100 6,0 0/,
III. Industril metalurgice
de fier. Productia de minereu de fier a
de 1913 din da fier s'a urcat Explicatia este utilizarea
in o mai mare a fierului
Evalurile minereurilor de fier exploalare, U. S.
Geological Survey sunt de 32.555.000.000 tone acelor probabil existente la
98.242.000.000 tone.
In ultimul timp s'a semnalat in Rusia descoperirea de
45.000.000 tone cu un continut de 0/, fier. (In acest caz Rusia ar
primul
Fier Otel
Productia mondial de fier a fost 1926 aproape cea din 1913
iar productia de otel brut a fost in 1926 19 mai mare ca in 1913, aceasta
din cauza utilizrii lierului

www.dacoromanica.ro
8
ALMANACH ANGUS" 89

produetia principalelor :
Primul semestru 1927 1926
fier 19,7 in 1. tone . . . 40 0 tone
St. Unite brut . . 24,0 . . . 47,5
fier 6,4
Germania brut . . . 12 3
fier . . . 4,6 9,4
Franfa brut . . . 4,1 . . 8,4
fier 3,8 2,5 ton
brut . 5,1 3,5
fier 3,2 5,9 tone
Belgia Luxenburg
Productia
otel brut .
de fier brut
otel brut
.
.......
3,0
. . . 700.000
000

www.dacoromanica.ro
ALMANACH

Societate de Aslgurri Generale Fondata anul 1879.


social rezerve stafutare, deplin Lei 75.000.000
Sediul central : Bucuresti, UniversitMii (Palat propriu) - Telef. 305/12 303/23

Daune de Societate 'a anu- mal puternlce IN EFECTE


lui 1927, peste Lei UN DE STAT, depozite la In
/MOBILE CLUJ, CER-
Capitalurl asigurate ramura WATA la TIMISOARA, etc., in va-
1928, peste UN loare totala, la 1928, de peste
Lei 350
Reprezentante agentii ora9ele principale ale Rominiei
REPREZENTANTA GENERALA Universitii, la sediul
Telefon 305/13
REPREZENTANTA PRINCIPALA 7 - Telefon 354/56
daunelor INCENDIU. GRINDIN TRANSPORT
Asiguriiri de VIATA" dupii combinatiunile cele mai avantajoase. Asigurilri boni-
ficare de asupra tuturor primelor Asiguriiri de caz de moarte gi mixte,
cu scutirea de a primelor in caz de invaliditate Asiguriiri de rente, etc.
Pentru folosirea piturilor largi ale GENERALA" a introdus ASIGURARI
POPULARE, RA EXAMINARE MEDICAL&
Asiguriiri de cu gi restituirea primelor : de RASPUNDERE
CIVILA". f de pentru intreprinderile industriale gi pentru proprietarii
mobile, precum contra striciciunilor de obiecte proprietatea Asiguriiri
striciciunilor accidentale ale automobilelor autoc cu furtului,
incendiului exploziei
FURT" mobilier, gospodirii, de bani, mirfuri. Asiguriiri contra
jefuirii casierilor, incasatorilor etc.
Asiguriri contra spargerii VITRINELOR", FIR-
MELOR' pe cristal etc.
Prospects cerere.
FITI PREVAZATORI ! ASIGURAWVA VIATA"

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 91

Capital social lei 550.000.000


SEDIUL SOCIAL: BUCURESTI
STRADA AUREL VLAICU No. 22
228/34, 201/09

Societatea Petroani" este cea problema. Situatia financiara a soc.


mai mare intreprindere carboniferi Salgo Tarjani, nu mai permitea rea-
din prin importanta lizarea unui asemenea program
loarea exploatarilor ei miniere, prin gat de nenumarate variate chel-
personalul muncitoresc ce in tueli extraordinare.
de zeci de mii de lucratori Societatea a acceptat atunci
prin prodigioasa ei pro- cursul financiar al grupului
ductiune, care reprezinta mai format de Banca
de din nevoile de Creditul Extern, cu concursul
tibil solid ale Romaniei. mai de institutii
Exploatarile carbonifere din ciare din constituind soc.
giunea Petroani-, au in Petroani-,
1850. la 1894, din grupul de mai
au fost rudimentar exploatate de sus grupul ungar compus din soc.
Soc. de Mine Cup- Salgo Tarjani Banque
Dela minele ciale Hongroise de Pesta.
in exploatarea Soc. Salgo Tar- In grupul romanesc, au intrat
jani, proprietatea mai multor matoarele mari institutii financiare
miniere din Ungaria, cu :
sediul la Budapesta. Banca Albina, Sibiu, Banca A-
Exploatarea sub patronagiul
cestei progreseaza Banca Comertului din Cra-
in 1913 la o productie iova, Banca de Credit Ban-
de 1,3 milioane tone anual. ca Chrissoveloni, Banca Franco-Ro-
boiul mondial dezorganizeaza pro- Banca a Ro-
ductia la cca. 500.000 Banca Natiunii, Banca Ro-
tone 1920. rnneasc, Banca Ban-
Exploatarea din tim- ca de Scont a Romaniei, Banca
pul rzboiului, epuizarea abataje- L. Berkowitz, Creditul Ex-
prepararea de noui tern, Creditul Minier, Creditul Te-
puri de exploatare, au adus aceste chnic Bucuresi, Creditul Technic
mine stare foarte Transilvanean, Industria Ardealului
facerea reclama din Braov.
un program interesant din punct de In felul acesta s'a constituit soc.
vedere technic, dar foarte costisitor baza actului cons-
prea productiv. Deprecie- titutiv, statutelor autentificate
rea agrava mai mult tribunalul Ilfov la 8 Oct. 1920.

www.dacoromanica.ro
92 ALMANACH

Refacerea reorganizarea multe cauze cu criza


general.
In acest an, posibilittile de
Sub directiunea a d-lui sament a carbunilor, au fost mult
N. Teodorescu, fost director recluse, din cauza generale
ral al C. F. R., exploatrile miniere a tuturor ramurilor de
de la Petroqani" a intrat productiune in special din cauza
de refacere. recoltei agricole nefavorabile.
Un program larg de activitate a Industriile particulare C. F. R.
fost pus in aplicare. Lucrul a fost au consumat in 1928 mai
reluat in toate sectiunile. Galeriile recluse de combustibil. Contractul
puturile surpate au fost soc. Petroani cu administratia C.
chise reparate. Lucrri mari de F. R., a fost redus dela 94900
pregtire au fost puse executare. vag. 1927 la 482.100 vag.
Cmpuri noui de exploatare au fost 1928.
deschise. Toate acestea cu mari Deasemenea nu mai putin
sfortri technice grele sacrificii gubitoare pentru industria Carbo-
materiale. lucrtorilor a a fost exercitiul anului
fost sporit, infiintndu-se 3 schim- trecut, concurenta din
de 2, pentru a se re- cauza crizei prin
duce orele de lucru la 8. Salariile care a trecut exportul produselor
au fost sporite. petrolifere.
Pentru o apropiere mai a Restantele de pentru fur-
intreprinderei de personalul mun- niturile de combustibil livrate C.
citoresc, s'au creat in favoarea F. R. trecut, res-
cestuia nenumgrate opere cu carac- tantele curente, au ajuns se cif-
ter social. reze la 31 Decembrie 1928 la
suma de lei 728.934.000 lei,
Rezultatele oblinute prezentnd valoarea facturilor,
a realizrilor intro- o Faptul acesta a
cluse, productia a sporit treptat antrenat societatea la imprumuturi
la norrnalizarea ei, atingnd insemnate, pentru aco-
cifra din 1913. perirea la timp a cheltuelilor de
Astf el : salarii, materiale etc.
In 1920, constituire, pro- Vag. pretului crbunilor
ductia a fost de 50.821 vrat C. F. R. cu 6 la spo-
In 921 productia ajunge la 63.541 rirea importului minier dela 1 la
In 922 productia ajunge la 80.240 la 3 la a avut de aseme-
In 923 productia ajunge la 91.465 o asupra
In 924 productia ajunge la 101.868 rentabilittii intreprinclerii.
In 925 productia ajunge la 103 616 In general, consumului
In 926 productia ajunge la financiare, au pro-
In 927 productia ajunge la 104.272 vocat oprirea sau amnarea
pentru perfectio-
Situatia 1928 narea organizarea
pentru
In 1928 productia scade din ploatrile din Jiului in lupta
la 99.289 vagoane, ce au de purtat cu concurenta

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS"

bunelui care nu numai prin grosimea structura sa,


nu are de suferit respec- puritatea durabilitatea
tive, un regim identic, dar a bene- prin tendinta sa de a se aprinde
ficiat de toate aju- prin oxidare din cauza altor
toarele statului. sideratiuni de ordin technic, a for-
societatea intrebuinteze me-
toda de exploatare prin rambleiaj,
Soc. Petroqani- posed Va- care speciale,
lea Jiului, cmpuri miniere su- prezentnd ultimul cuvnt al
de 34.098.371 m. p. nicei moderne.
pe o lungime est-vest Aceste instalatiuni au fost
de 18 km. zate perfectionate cu
numar de 25 au ficii de soc.
o grosime ce dela ctiva noua formatiune romneasca de
centimetri, la 80 m.
palul de are o Grupa de
grosime de 35 m. racterele ambelor grupe preceden-
te, o exploatare
surpare prin rarnbleiaj.
vaste terenuri cornu- Calitatea de
nele Petri la, Petropni, Livezem,
Vulcan, etc., att pentru Carbunele de Petroqani este
qantierelor pentru coloniile gru, cu nuante dela negru la
de muncitori, casele gradinile negru metalic. urma
functionarilor, biurourile, parcurile, ca bruni.
etc. Gurile minelor sunt situate Analizele au dat urmtoarele
marginea a bazinului car- zultate :

bonifer, pe sau dea- higroscopica 4.08 %


lurilor. Oxigen 13.09%
se grupe Hidrogen 4 97%
principale : Carbon 68.99%
1) Grupa Petroani, din Azot 1.06 %
Petrila, Petroani Est. Petro- 5.73 %
2.08 %
vani Vest, Aninoasa.
2) Grupa din de
Vulcan Est, Dr. Chorin vaporizare datele
Salgo Tarjani este precurn
Vulcan Vest. :
Puterea de
Exploatarea Calorli vaporizatte

felul amestecat 5983


5465 4.64
tarea se face la Petroanr,
prin surpare, prin rambleiaj hidrau- Cfirbune din 5843 5.95
lic, mixt, prin surpare ram- 5408 mArunt 4.75
Carbune din mina
ila 6669 7.43
subtiri, se exploa- Din mina Petrosani 6919 7.47
prin metoda cea mai sirnp15, Din mina Vulcan 6960 7.20
prin surpare. Puterea calorific este de
Grupa principal, 6300

www.dacoromanica.ro
94 ALMANACH ARGUS"

Instalatiuni spitalelor, etc., dau dintr'o sin-


gura privire cadrul vast de des-
Toate minele sunt legate voltare al acestei intreprinderi pre-
ele prin funiculare, tramwae elec- cum capitalului
trice sau ferate. Ele sunt tit instalatiile constructiile
trate cu instalatiunile mecanice ei. Numai valoarea
cesare, ca masini de extractie muncitoresti a instalatiunilor
aburi sau electrice, centrale producatoare de
trice, printre care cea dela Vul- cu suma de 800 milioane
de 16.000 p. lei.
Apoi, diversi transformatori,
electro-rnotoare, compresori, Operile sociale ale
toate instalatiile de conducte cari Petrosani
transmit forta mine aparatelor de
perforat, elevatoare, troliuri, insta- Societatea Petrosani a
de rambleiaj hidraulic, plectat cu opere sociale
latoare, pompe locomotive cu toare, reorganizarea perfectiona-
electrice cu aer comprimat ; rea exploatarilor sale miniere.
instalatiuni pentru separarea carbu- Societatea lucratorilor
nilor, instalatiuni pentru aerajul in mod gratuit luminat
minelor, pentru producerea dis- lucratorilor o
tribuirea energiei electrice, ateliere de productie, pentru stimu-
de reparatiuni, centrale larea la un randament mai mare
lef onice, instalatii pentru sortarea diverse ajutoare familiare, ra-
vagoane, port cu membrilor fami-
etc. muncitorului. personalu-
Importanta constructiilor miniere lui gratuita. A
executate la aceste exploatari, se creat mari spitale
prin galeriile de exploa- moderne, unul la Petrosani
tare de o lungime de circa 115 la Vulcan. A construit un dispen-
lometri, inzestrate cu ferate sar, inzestrat cu instalatiunile cele
cu vagoanele necesare, cu puturi mai moderne, cuprinzand 2 sec-
de extractie multiple, planuri una pentru copiii sugaci, alta
clinate, cari stabilesc legatura dela pentru leuze, sotiile muncitorilor.
un orizont la altul ; prin numeroase A creat fonduri speciale pentru
instalatiii auxiliare ca : ateliere pen- asigurarea muncitorilor caz de
tru bobinarea motoarelor, pentru pensionarea la
fierrii, ateliere
tro-mecanice, ateliere pentru mon- A construit pus in functiune
tarea conductelor biserici edificii
fabrici de turnatorii, locuinte pentru
fabrici de brichete, etc. preoti. Societatea a case
Cele 500 locuinte de economii pentru muncitori si
sutele de ale personalului magazine de consum, pentru
superior, numeroasele edificii des- vizionarea personalului articole
tinate biurourilor, nenumaratele de necesitate conditii
magazine depozite, frumoasele mai avantajoase.
edificii ale casinourilor, scolilor, Arene sportive, parcuri amena-

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ANGUS" 95

jate de societate pentru plimbarea al Mi-


muncitorilor a familiilor Dr. Prefedint. Cons.
chestre, casinourile din Petrogani, de al ,,Albina"
Vulcan, Aninoasa Petri la, cu din Sibiu. I. E Bujoiu, Inginer,
bai, cu sali de teatru cinemato- director al
graf, de consumatiune, de trofani Lupeni. Anton Deszberg,
bibliotec, sunt attea opere Dir. Administratia Soc. Salgo-
caracter social, cari au meni- Dimitrie Dobrescu,
rea de a ridica nivelul moral cul- ministru, prefedintele consiliului
tural al muncitorimei miniere, de Bncei de
prinznd-o cu o viat confortabil Scont a Bernhard
higienica dela len von Popper Ardberg,
viciul alcoolizmului. Wiener Bankuerein din
Evident, toate aceste admirabile Viena. Eremia, Inginer,
opere sociale enorme Administrator al
crificii materiale din partea Credital Technic". Henry Fell
Petroqani" care se claseaz Industriaf. Richard Fuchs.
astf el nu numai fruntea princi- al Soc. Lupeni.
palelor ntreprinderi industriale din Grigore Golescu, Director Gen.
tara prin cele mai al Agricole. Dr. Gustav
de institutii cu Gratz, de Stat
racter efectiv social cultural. Ungaria. Franois Forcas,
general al C. F.
Consiliul de Administratie General T. Mooiu, Ministrn.
Pantazi. Avocat, deputat.
Pre,Fedinte: Corneliu R. Mano- Albert Popovici Twa, Mini-
Prim-Prefedinte onorific al stru. Dr Ernest Reimann, Direc-
de Casa(ie i Justijie. al Societtii Salgo-Tarjani.
Vice-nrefedinte: Philippe Weisz N. P Inspec-
Presedintele Consiliului de Admi- tor. Director al Bncei Ro-
al Bdncei Corn. Ungare Dr. Pavel Szasz, Avocat.
din
Admin.-delega(i: Dr. Francois Comitetal de drregie: C. R.
Chorin. Prefedinte la soc. Salgo- Cons. de
Tarjani. Tancred Constantinescu. Tancred Constantinescu,
Inginer. Inspector General, strator delegat. N. P. Stefnescu,
Ministru. membru Consiliul de Admini-
Administratori: Virgil I. E. Bujoiu, Director ge-
Inginer de mine, Admi- neral.

ABONATI-VA
LA ZIARUL ARGUS"
SINGURUL COTIDIAN
ECONOMIC DIN ROMANIA

www.dacoromanica.ro
96 ALMANACH

- Sparkasse
Gegrndef im Jahre 1835
Filialen: Bukarest, Gheorgheni.
Aktienkapital Lei 100.000.000 Re-
serven Lei 50.000.000 Spar und
Kontolcorrent-Einlagen Lei 440.000.000

Sparund
Einlagen, Kontokorrent-Darlehen,
Weckselescompte, Lombardclarlehen,
u von
Valuten, Alcicreclitive, Schecks, Bank-
garantie, in-und auslnclische
berweisungen

GIROKONTO BEI DER BANKA A ROMNIEI


Telephon 29, 485, 643, 644

KRONSTDTER ALLGEMEINE SPARKASSE-


CASSA GENERALA ECONOMII DIN BRASOV
tn anul 1835
Sucursale: Gheorgheni.
social Lei 100.000.000 Re-
zerve 50.000.000 spre
conficurent Lei 440.000.000

Se ocupa cu toate afacerile bancare.


ordine pe
piefele

DE LA NATIONALA A
Telefon 29, 485, 643, 644

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 97

Stagiunea 1928-1929
Criza a feafrelor

GEORGES HORIA

Criza teatrelor o form din ce cd multe din ele


ce mai aspr In Romnia. Ea de In
nu literatura dramatic ori- nepsarea general.

Decor Printcsa Turandot", Carlo

pu- Cercetnd cari au


blic pentru teatru. Criza se decderea treprinderilor tea-
gineste de trale patticulare din lard, consta-
cd nu isvorsc din
National speclacole,
deosebit. Dac dintr'o deplasare a public
printr'o gresit dramatice.
a Indatorillor sale /aid de Intreprin- In Cavitald ca In provincie,
teatrale nu le-ar regal ca In
fi Insemnate spectatorii n'au lipsit dela acele

www.dacoromanica.ro
ALMANACH

reprezentafii in bune condifiuni, au pe vremea Alexandru


de interpretareVicel pufin. Dovada -$ /medial dup ce
au fcut-o spectacolele dar a o
National din Capita l, sau ale amintire vie-o
Tinuta din Din pe care o are la
urm, a dovedit grija organizatori- noi ori cine, de a alctui o
pentru un ansamblu cdt mai de Dac memoria nu ne
armonios vedetelor. Adic twal, era vorba ca noua lege
ceeace a In stagiunea teatral oblige pe organizatorii
de s prezinte

Decor sgomot pentru nitnic", Wiliam Shakespeare.

ne?ti. n'a care s asigure plata


un nu mai de seam, angajafi pe un limp
dar nid mcar scen Dar cum dispoziliune a
particular are interprefi masculini rmas simpl individ
de o reald valoare. Dar n'are cu veleitfi de director a angajat
s cum pe unii din
un rol. Pe o scen, o momeala unor exa-
de talent este inconjurat de gerate, pe din
fie fie inceptori, neo- transformadu-1
scene!. ai scenei". Rezultatul s'a
pe alte scene, ansamblurile de deplorabil.
o slabiciune. a de trist scurt
De provine aceast scdere directorii au
In compunerea trupelor teatrale, au cu promisiunile, publi-

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 99

cul o nefncredere din ce fn ce este prea mare lui.


mai mare de particulare. S la neuoie s
Nu e aMt. Ministerul i se mai adauge
a fncurajat fel de cari se plimb de pe o scen pe
teatrale, b- lar cine urea fac teatru
neg, reprezentrii unei s-I duc spinare, nu din
piese originale. Ceace ar tnsemna banil contribuabililor, cari nu
proteguirea ro- de pe
Dar ce fel de Incurajare particulare.
a literature! dramatice originale e .

Decor Femeia Mirii", de Henrik Ibsen.

aceasta, piesele sunt Interesant pentru nu


interpetate de actor! submediocrii ? este deci de activitatea Tea-
de ce ? trului Trebuie iarsi
Intreprindere para- stagiunea 9
zitar, e menit Este a fost de doi directori.
de bogat, s-0 Rezultatele se pot Inchipui: ntre
permit luxul de a zeci de plecarea unui director sosirea
milioane, pentru a tntreprin- celuilat, a fost la Teatrul National
parazitare? o situatie de proviziorat din cele
Dac literatura original merit s mai pentru bunul mers
fie tncurajat suntem de acord material artistic. Nu vom
cd Incurajat - atunci s se cerem rezolvarea problemei sta-
mai creeze un National. directorului Teatrului Na-
actualului Teatru Notional, tional.

www.dacoromanica.ro
ALMANACH

Niceri mai putin ca la teatru, pe scena Teatrului National sta-


politica nu are ce Trebuie giunea 1928-1929, nici una nu-i des-
personalittilor literare tinat s repertoriul per-
arora ultimul timp s'a ncre- manent al teatrului. Unele din aceste
dintat conducerea primei scene piese au calitti tehnice altele sunt
dramatice din dezvolte amuzante, multe n'au nici o calitate,
programul pe care-I anunt la dar nid una n'are
Inceputul activiatii acest artistia, reprezentarea
apt se va realiza, rspunderea ei pe scena nostru teatru.
ndeplinirii misiunei Teatrului Na-

Decor Fantoma celei care va veni", Victor Eftimiu.


ar putea fi mai bine preci- Stagiunea Teatrului National,
zat, nu ca acum cnd 1928-1929, debuteazA cu
nepermise de repertoriu, pesa Turandor de Carlo Gozzi,
rectorul vina pe Comitetul in nscenarea D-lui Soare Z. Soare.
de lectur, iar acesta pe director. Reprezentatia a fost de fapt pre-
Atingem astfel chestiunea repre- zentarea unei formule
zentrei literaturei originale pe amuzant desigur foarte nime
scena Teatrului National. In ultimii rit pentru matineurile populare.
ani prima noastr scen urmeaz Mull
cantitativ, obligatiile. Din nimie (corect ar fi fost credem
punct de vedere artistic, nu. Este Prea mult glgie
drept neavnd repre- de W. Shakespeare. Succe
zint ceeace Dar acesta sul acestui spectacol a fost
nu poate fi un criteriu. ntor. Teatrul National este
Din toate piesele originale jucate genere bine pentru re-

www.dacoromanica.ro
ALMANACH

prezent area repertoriului shakespe- dent reprezentat. Dar ea a sufe-


rean , interpretii directorii rit de pe notat
de cari realizeze. A mai sus. ordine crono-
suferit totusi o infrngere cu Ro- logic premierele :
meo Cauza faptul Coriolan Secundus de M. Sorbul.
montarea piesei a fost Petronius de Mircea
unui nou director de Papagalii de Const.
cruia i s'a dat s un Fantoma celei care de
men prea greu. Victor Eftimiu.
de Ibsen a Domini de I. M. Sadoveanu.

din Bizant", de Mircea Radulescu.

interpretarea d-nei Maria Filotti anonim de Ion Mmulescu.


a d-lor P. Sturdza, Calboreanu Marcel Marcel de Al. Kiritescu.
Critico o bun demn de lauda
directia de a d-lui V. Enescu a d-lui L. Rebreanu, al doilea
i-a imprimat atmosfera specifica. director al Teatrului din stagiunea
de Bataille, reprezentat 1928-1929, matineurile
printr'o evident a legii, rare, consacrate literaturei originale
a prilejuit o interesant creatie la dau concursul scriitorii
d-rei Marioara Zimniceanu. nostri cetind din operile bor.
lar de Porto Riche a
avut scuza triumfal a interpreta-
rei d-nei Marioara Ventura. Teatrele particulare nu se pot
Literatura originala a fost abun- luda cu activitatea

www.dacoromanica.ro
102 ALMANACH ARGUS"

Compania Bulandra, Maximilian, D. C. Toneanu a ncercat d-sa


Manolescu, a reprezentat la fie director. In impropria sal
Teatrul Regina Maria multe piese a Teatrului Intim pe o scen
trei lucrri originale. defectuoask a reprezentat
Foarte interesanta a fost a tul de Carton de Jacques Deval,
Victor Eftimiu : Omul care a Moritz Boxeur de Schwartz
Piesa a Maltern de Edgard
sufragiile ale publicului Walace.
a obtinut un succes lung Apoi Teatrul Intim
durat. De asemeni amuzanta portile din lips de spectatori.
medie a N. Vldoianu Vic-
tor Rodan, d-lui
Reprezentarea d-nei Alice Neastmpratul Ion Iancuvescu,
Sturdza, Coana dragoste, a a creat un teatru dintr'o
fost rezultatul unei explicabile de : Teatrul Carmen Sylva. A
datoriri fat de un camarad. reprezentat acolo
Din repertoriul Teatrul de Tristan Bernard, Tanti de Paul
Regina Maria a prezentat : Gavault de
Scara de de Luigi Chia- cis de Croisset.
relli. Apoi a revenit la Teatrul Fan-
prinfului negru de Wheatly. tot o creatie a lui, unde a
tasio,
Femeia la 40 de de Sil Vara. reprezentat Desir de Sacha Guitry
Therese Raquin de Emil Zola. e de Marcel
Societate de G-alsworty. Achard, care a realizat o
Ambrosus de Wilner delungat serie.
Rebner. d-lui Iancovescu ar fi
Anatol de Schnitzler. meritat desigur o mai bunk
Nu inzistm... date exceptionale
ale acestui actor.
torul nu e tot att
Teatrul trecut sub condu- de inzestrat.
cerea d-lui Alexandrescu a
cu Cabaretul
rea literaturei dramatice americane. Opereta a ncercat o revenire
Sfortrile depuse n'au izbutit, din la Teatrul Alhambra, cu sprijinul
cauza insuficientei mijloacelor d-lui Alexandrescu.
nice ale interpretilor. Au urmat : S'au reprezentat Fritz ? de
Nunta cu de Anne Nickols. bert Stolz, Misca de Szirmay
de Hennequin Weber, Dd de Christine.
tot de Al. Bisson In aceste spectacole d-na Tantzi
Clubul de Armont Ger- Cutava a aprut ca de
bidon. Soarta acestui gen d teatru
Literatura original a fost a fost pecetluit prin moartea
zentat hilarianta comedie a lui N. Leonard, populatia
d-lui A. de Herz: lume Capitalei i-a adus un accentuat
care autorul a aprut ca inter- omagiu, transformndu-i
pet a tnrului con- tarea adevrate funeralii natio-
frate dl. Muetescu. nale.
.

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 103

Opera deschide sta- muzician de talent, dar ele n'au


giunea sub conducerea lui Coco- corespuns ateptrilor.
rscu. Cele dou opere
zentate Dama de
covsky
repre-
de Tchai-
Mignon de Ambroise ca
. turneele
Thomas, n'au fost montate bune cari au prezentat excelente
conditiuni. ansambluri: Turneul
De aceia nici n'au contribuit la tic din Moscova, la Eforie, pe
prosperitatea institutiunei. scena Teatrului Regina Maria tur-
S'au pus ndejdi noua neele Huguette Ex Duflos
directie a d-lui Ion lea, un Marie Therse Pierrat.

BLANURI BRUTE CON-


FECTIONATE EN GROS
EN DETAIL STRADA
SFINTILOR, 52
TELEFON 67 74

SOCIETATE ANONIMA Execut toate de


Capital Lei 80.000.000 Banc, cumpr vinde efecte
Rezerve Lei 55.500.000
publice actiuni, face avansuri
asupra valorilor de burs, emite
scrisori de credit de
central: 5 pentru
depuneri spre fructifi-
care Sectiune (Safes) casete
Constanta, pentru pdstrarea de
Sibiu, Tulcea de tezaurul Bdncei.

www.dacoromanica.ro
- Antracit

Lignit
Petrol
brun ..:5
i

www.dacoromanica.ro
106 ALMANACH ARGUS"

Banca NationalA a RomAnici


LEI
ADRESA SANCANAT.

GENERAL
D. M. Burillianu, Ouvernator; Oscar Kiria-
cescu, Vice-Ouvernator; I. C. Atanasiu, Director;
C. I. Director; N. Director;
D. Gheorghiu, Director ; C. Mimy, Director;I.
pedatu, Director : G. G. Stroescu, Director 4
D-1 C. Cioranu, Prep. Cons. de Cenzori. G.
brovici, Cenzor ; Gr. Eremie, Cenzor ; G. Geor-
Cenzor ; Chr. Grecescu, Cenzor; G. C.
Stoicescu, ; Zenceanu, Cenzor
G. Crian, Comisar al Ouvernului.

SUCURSALE
Cluj, Craiova, Sibiu, Timisoara.
AGENTII : Alba-Iulia, Arad,
Bazargic, Botosani, Braov,
(Bucovina),
(Muscel), Caracal, Cetatea-A16a,
Deva, Dorohoi, Focsani,
Giurgiu, Ismail, Lugoj, Oradea, Piatra,
Ploesti, R.-Sarat, R.-Valcea,
Roman, Satu-Ma re, Silistra, Sighet, Sighisoara,
Siml.-Silvaniei, Slatina, Suceava,
Targu-Jiu, Tecuci, Tighina,
T.- Magurele, T. - Severin, Vaslui.

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 107

STABILIZAREA LEULUI
de GEORGE STROE
stabilitatea preturilor interior,
ranta productiei. siguranta investiri de
scaclerea clobAnzilor a riscurilor valutare. Stabilitatea
mai ordine incredere viitor mbogatirea avutiei
: : : : nale, prin stimularea spiritului de economie al poporului. : : : :

La 7 Februarie 1929 petrecut de grea incercare moneta


un eveniment o insemntate deose- ne-a adus din dezastru
opera de refacere. zastru. Agei ce prin expatrierea sto-
Politica de de unifi-
a fost Haosul economic monetare, prin abuzul de
fost In locul ex- neacoperite ploaia bonuelor
de tot felul de tezaur, au provocat prbusirea
s'a inceput o de leului, au transformat, calvar
de refacerea, din ani cari au
Politica de revalorizare, a fost de- urmat razboiul.
a o sta- Politica financiara preconiza prin
bilitate legal& conventia dintre Stat Banca Na-
Ce o pen- tional, in luna Mai 1925,
tru economia a a trebuit fie in el
nu e o pentru s'a construit o sta-
mintea cea Politica de de refacere, prin
revalorizare, inteun moment stabilittei a

REFORMA FINANCIARA DIN ANUL 1925


In luna Mai 1925, d, dare, alimentat din venituri ordinare
tianu a incoroneze politica uncle extraordinare, cane urma ca
sa de revalorizare a incheind de cincisprezece
cu Banca de 10 mi-
Cea se referea la lichidarea liarde 790.000.000 lei
emisiunei pentru Stat spo- Fondul de ltchidare, desi proprie-
acoperirei circulatiunei fiduciare, tatea Statului, a fost administrat de
ce s'a dela 31 Banca sub directa supra-
1921, emisiune de bilete veghere a comisarului guvernului,
pentru Stat, prin noua conventie s'a niturile ordinare de care vorbeam
tinut se asigure impotriva sus, se compuneau :
abuz de emisiuni pentru tezau- 0 reprezen-
public. Deasemeni s'au stabilit 1/3 din veniturile taxei de lux
norme lichidarea datoriel exis- a pe cifra de
tente. S'a constituit un fond de lichi- Sumele provenite din

www.dacoromanica.ro
108 ALMANACH

redeventelor de petrol a industriei instalatiunilor de petrol.


niere, percepute in ce se cu- 3. Deasemenea, pentru usurarea li-
vin Statului prin legea minelor. Cum datoriei Statului, emisiunea
taxa o parte din se va reduce cu o cu
devente au fost afectate pe un ter- loarea biletelor emise ce nu vor fi
men de trei ani prin conventia dela venit spre preschimbare la Banca Na-
9 1924 (Sindicatul Rafinorilor)
nu s'a vrsat de lichidare Paralel cu fondul de lichidare, s'a
la executarea acelei conventiuni constituit fondul de acoperire al cir-
cota disponibilg. culatiei S'a prevzut cons-
Valoarea aurului extras din unui fond metalic pentru
nele Statului precum redeventele emisiunea ce pentru
de ce i se cuveneau in baza le- Stat, aceasta din fie
minelor. normele Fon-
4. Cota Statului din dul de acoperire, pe consti-
realizate de Banca Nationalg, Cassa tuirei lui, trebuia fie intrebuintat
de Depuneri Societatea de Credit la cumpgrarea de devize, trate
Industrial, rentg-aur. intre aur
5, realizate la toate lelalte de acoperire a fost
treprinderile la care este sau va fixat la retragerea complectg
asociat Statul, in baza legei de a emisiunei reluarea con-
sau altor legi, precum vertibilitgtii la 50 la sut.
ce reveni din Reforma financiarg din luna Mai
darea 1925 prevedea o apli-
namici. din nefericire, mult vreme cu
Deoarece veniturde ordinare strictete, care s'a soldat cu imense
prea lichidarea pentru viata noastr econo-
prin con-
ventie d. a afectat Sub pretextul s'a
fondului urnigtoarele venituri limitat emisiunea Nationale la
creante de ale Statului, cifra dela 31 Decembrie 1924,
ce s fie realizate la 21.070.000.000 lei. limit
: putea in momentul
1. Sumele ce reveni Statului ca care Banca Nationalg dispunea
despgubire sau restituire pentru bi- de un stock de acoperire de peste
cari au circulat 1/3 din aceast
mania cari au fost inlocuite de proportie. Spiritul de limitare cir-
Banca Nationalg unificarea culatiei a mers de departe,
(ruble, coroane bilete de emisiunea monedei
ale Generale). sau de la
Sumele disponibile din 20 lei) a fost la cel mult 3
birile cuvenite pentru pagu- la intreaga emisiune a
bele suferite de el, distrugerea Nationale.
PRELUNGIREA PRIVILEGIULTJI NATIONALE
Aplicarea conventiei de mai sus a pe care ele urmau le
o modificare a statu- privilegiul
telor Nationale o punere in Nationale, de a emite bancnote, expira
concordantg a serviciilor cu nouile ca program de reva-

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 109

a fi fost infaptuit, trecut la fondul de o


el a fost prelungit la 31 De- corespunzatoare cu partea ce revine
1960. Capitalul Bncei Na- fiecane actiun.e vezhe din acest
tionale a fost sporit la 100 milioane fond, atribuite
lei din care detinea 67.000 ac- Statului, restul s'a la fon-
in valoare de 33 de al
500.000 lei. Restul a fost dat ve- Actiunile emise au fost nominative
actionari in proportie de 3 ac- nu pot fi detinute de
tiuni la 2 vechi subscriptiei Deasemeni, ele nu pot fi
publice la cursul de 500 lei - transmise cu aprobarea consi-
cu d de lei, liului de administratie.
Din de emisiune, s'a

ATELE REFORMEI DIN MAI 1925


ce in mod suc- o grea criz de numerar, Dobanzile
cint, in ce const reforma au crescut vertiginos, Industriile n'au
a d-lui Brtianu, s mai sumele necesare nouilor
rezultatele pe care ea le-a dat. au trebuit lucreze cu ins-
Fondul de lichidare a fost alimen- talatii rudimentare, un ren-
tat, in mod normal, de veniturile dement cu sub cota
dinare in in ani treaga activitate economica a fost
mtate, a ajuns la peste trei comprimata.
lei, care a lichidarea Circulatia a unei tre-
datoriei Statului la Banca bue s corespunda nevoilor reale ale
prilejul stabilizarel a desvoltarei vietei eco-
reorganizrei Bancei Nationale. nomke. Nu se poate stabili o
de a circulatiei ne- pentru o mai indelungat. Suma
real constituire, biletelor de se sta-
prindea, tezaurul dela Mos-
cova, de a nu se mai Nesocotirea ele-
nimic, sau ingloba la aceiasi valoare mentar a ca intreaga
de valori deosebite, nu a reu- economie national s se indrepte
s-$ menirea cu repezi spre Comertul,
intr'o foarte In ce pri- industria agricultura, deopotriva de
veste limitarea ea a consti- se de
tuit o grea pentru economia nedescris stabilizarea leului era
ca singur mijloc de
Piata comercial a fost de

UN SCURT ISTORIC
stabilizare nu se poate Neluarea in a unuia din
dintr'o zi pe alta. Pentru reusita ei poate in
este nevoie, primul de o ba- die intreaga operatie.
lant de de Guvernantii nostri, din
un buget echilibrat, de o oarerare 1923, au obtie un echilibru
bilitabe de fapt de mijloacele bugetar pe au
nanciare asigurdrii balanta comerciali,

www.dacoromanica.ro
110 ALMANACH ARGUS"

aceste pregatiri, pentru una cele ce duceau la


realizarea stabilizarei leului. Ne-a fost statornicirea monedet
dat ca, intr'un an cu comer- Un imprumut de stabilizare se pu-
deficitara cu Escale tea in feluri :
nesuficiente in 1928 1) Adresandu-ne Ligei Natiunilor
cepem o actiune pentru care cu ei ne asigure
tuirea stabilizarei. In asemenea im- creditele necesare pietele financia-
prejurri, operatiunea nu a fost internationale;
prea a trebuit veni- 2) Inceperea de directe
rea la a guvernului d-lui cu diferitele de em4siune, prin
niu, s se o econo- intermediul din ele, cum a fost
de stimulare a o cazul nostru Frantei.
se obtie D. a preferat
ceeace obtinut, se adreseze direct de
mult tratativele siune, deoarece, nu putea trece peste
unnate timp de d. Vin- sugestia franceza,
Bratianu, ele au fost continuate pe de parte, in
de d. noul mentul stabilizarei intermediul
de finante. Ligei Natiunilor nu a fost cerut
Care a fost stadiul tratativelor de invinse, ca: Austria,
pentru obtinerea Bulgar:a
cesar stabilizarei in rnomentul D. Moreau, guvernatorul
venirei d-lui liu Maniu la Frantei, de dorinta
statului? Cu un an guvernul guvernului s'a adresat
francez Banca Frantei, pe Angliei, Reichului,
de o seama de nevoia impe- derale Americane de rezerve,
a restabilirii etalonului rerandu-le concursul pen-
toate europene pentru refa- tru stabilizarea leulut ace!
cerea echilibrului financiar ment au inceput tratative indelunga-
nal, pe de parte, sea- te, mult din cauza
ma de sentimentul general al cercuri- pe care am aratat-o,
economice din a adre- ci, la rezolvarea diferitelor
sat o sugestie guvernului caracter international din
nu crede a sosit Tratativele au de_urs totusi
momentul un imprumut care favorabil in momentul la
asigure moneta. putere a guvernului Maniu, se ajun-
Guvernul Brtianu a aces- sese la o principala, Con-
sugestiuni amicale, deoarece cursul de emisiune era
mare interes gurat, cu Germania, cu Elve-
s'a adresat, Moreau, Olanda StoLk Exchan-
vernatorul Bancei Frantei, care cu ge din Londra pe cale de a fi rezol-
autoritatea sa, a rezolvarea vate. Nu perfec-
litigiilor din tarea stabilirea defi-
cari trebuiau deslegate, nitive ale imprumutului de stabilizare
spre a se putea concursul cotele de repartitie la diferitele
feritelor de unisiune la cari s'au angajat plaseze
tuirea operatiunei de stabilizare. bligatiunle imprumutului
D. a apucat dar pe pietile

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 111

Tratativele continuate 1929, s'a semnat la Legatia


hail I. Lugosanu, din Paris, prototoalele pen-
Al. Buzdugan, delegatii tru acordat
guvernului Maniu, au reusit, in scur- Deasemeni, s'a semnat acordul cu
vreme, conditiile urmatoarele de emkiune,
n-au putut fi stabil:te de delega- care acestea ne acordau creditele ne-
tia anterioara de d. Victor cesare operatiei de stabilizare:
Antonescu in ziva de 2
Austria Oesterreichische Nationalbank
Banque Nationale de Belgique
Cehoslovacia Narodni Banka Ceskoslovenska
Finl anda Finlands Bank
Franta Banque de France
Germania Deutsche Reichsbank
Marea Britanie Bank of England
Magyar Bank
Italia Banca d'italia
Olanda Nederlandsche Bank
Bank
Suedia Sveriges Riksbank
Elvetia Banque Nationale Suisse
Statele Unite Federal Rezseve Banks
Pentru indrumarea de de planul Dawes vice guvernator
stabilizare a fost se ape- al Frantei, a primit
leze la un specialist care D. a fost numit pe un
directiunea Natio- termen de trei consilier technic
nale diferitele ce sunt de pe d.
luat. D. prof. Charles Rist, membru Auboin supleant.
al comitetului de transferte,

S'A REALIZAT STABILIZAREA


cu terminarea tratativelor normale ale Band de emisiune.
pentru pentru a se necesare desvol-
gura un caracter stabilizarii, productiei, au fost dotate cu
a un program al fonduri speiciale din produsul
realizare fie spre a se putea dispensa de
in timp de trei Acest program avansurile pe termen lung ale
cuprinde patru anume: Nationale.
1) Stabilizarea monetar Banca 2) Bugetul statului tezaurul pu-
National a Romniei. Noua va- blic. statului,
loare a leului se pe de tezaurului contabilitatea
aur, la cursul din zi al shimbu- vor fi reorganizate astfel
lui. valoare a e garan- existe ethiLbrului
de Banca in si- tre venituri cheltueli se asi-
tuatia ori-carui mane- gure un eficace al
vre indreptate impotriva monetei sta- fondului in ace-
bilizate. S'a mai asigurat Na- timp responsabilitatea Ministeru-
tionale o lichiditate care lui de Finante. Lichiditatea tezauru-
indeplinirea lui a fost asigurata prin

www.dacoromanica.ro
112 ALMANACH ARGUS"

de stabilizare, a fonduri- vor face numai pentru lucrri


de rulment, pentru necesare.
du.striale ale statului. 4) Crearea Casei autonome
3) Refacerea nopolurilor. - Ultima parte a pro-
nind de la o gramului de stab a prevzut
a arterelor de circu- modalitatea de obtinere a sumelor
poate asigura desvoltarea necesare acestui program,
innd seama precum repartitia destinatia su-
nevoia absolut de a se aduce capa- melor obtinute Imprumut. Pen-
citate de transport a lor Ferate tru dobndirea acestor s'a
la nivelul aproape creat o institutie autonomg, bucu-
trei Directiunea Genera a de personalitatea
drumului de fer, cu concursul unui denumit Casa a Mono-
expert, d, Leverve, a un polurilor, transferat
program de lucrri. Printr'o organi- de exploatare a monopoluri-
autononig precum atunci exploatate de Regia
asigurazea mate- Monopolurilor Statului.
necesare, va executa- a fost emit
rea u.nui mare numr de in va- tul international de stabizare, de
loam de circa 21 lei. Din care ocupat mai sus. Produsul
prima a s'a afec- primei prti a imprumutului a fost
tat un prim fond de 35 statului ca asupra pre-
care inceperea ope- pe care Casa Autonom se
rei de investir:. blig a'l plti statului, spre a fi
prevzute in progra- trebuintat conform programului de
de refacere al ferate se stabilizare.

CASA A MONOPOLURILOR
dar Cassa a mono- comerciale supuse dreptului
polurilor statului a fost cu mun. a cedat Casei,
contrartarea imprumutului de irevocabil, dreptul de a
zare. lnstitutie bucurndu-se ploata toate monopolusile cari sunt
de o personalitate exploatate de Regia Monopo-
autonomie financiar, a fost creat lurilor Statului, pe un de 300
scopul de a exploata monopo1urile lioane in
statului, de a face operatiuni comer- unei redevente anuale de cel putin
ciale financiare, in interesul stabi- trei dolari care vor fi
monetare a desvoltgrei eco- bile la epocile fixate de
nomice a statului a stabilimente- dintre stat Casa Autonomk
sale publice autonome. Concesiunea va dura atta timp
va exista Casa. La expirarea
Casei sunt considerate ca concesiunei, Casa va fi retransferat
de ordin comercial in afara unei Statuluii in in care se vor
contrare prevzute in mod toate bunuriie propriettile
expres de textul infiin- nute de ea.
tarea Autonome a Monopolu- Casa a mai fost autori-
rilor Statului, se va bucura de toate cedeze Svenska
drepturile prerogativele ticks Aktiebolaget exploatarea mono-

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 113

polurilor chibriturilor. con- un privilegiu de rangul Acest


cesionare a exploatrei chibriturilor pervilegiu mai fie de
cAtre marele grup suedez, ne garan- sau de vreo formalitate
un anual 3 oare-care, va fi executabil, In pute-
dolari, plus 20 milioane lei rea legei, ca a
plus un de 30 milioane gatiuni. cAt vreuna
se poate de sau din cupoanele aferente
avantagioase. acordarea acestei vor in Casa nu va
conces:uni Statul va avea un benefi- putea hipoteca, pune in gaj, sau afec-
anual de 600.000.000 lei fat de in nici un fel, in sau in par-
,328.000.000 ct a avut te, prezente sub un
Casa a fost autorizatd, motiv sub nici o vreuna din
dupe am artat mai sus, con- bogtiile ei.
tracteze exterior denumit nele Casei se vor de toate
Imprumutul de stabdizare desvol- scutirle acordate
tare 1929 al total nominal nu publice ale Statului. Casa
va trece de 101 milioane dolari a mai autorizat procure
In acest scop a fost autorizat eventual credite bancare al to
obligatiuni. Obli- tal, vor fi apro-
au fost emise in virtutea bate de cAtre Ministerul de Finante.
de stint libe- Produsul net, provenit din vnza-
rate in cuprind termenele rea finan-
de plata beneficiaz de ciare, va trebui s fie Sta-
prevAzute in contracte. spre a fi pentru
Pentru garantarea obrgatiuniIor, scopurile specificate de de
Casa a fost autorizat infiinteze bilizare, aprobat legea din 7
pe veniturile sale prezente vlitoare bruarie 1929.

iMPRUMUTULUI DE STABILIZARE
Casa odat S'au incheiat aranjamente pentru
s'a procedat la emiterea obligatiuni- sarea restului precum
pe pietele Akeste 2.000.000 Livre sterline Anglia,
denumite externe pr'n Hambros Bank, Lazard Brothers
aur 7% amortizabile garantate de & Co. Limited si Higginson & Co.;
Stat ale de stabilizare Frs. 561.638.000 in prin Ban-
de desvoltare 1929,au que de et des Pays-Bas un
fost cu de Februarie grup de bnci; Dolari: 1.000.000
1929, vor fi rambursate mai trziu Austria prin N'edertiesterreichische
la 1 Februarie 1959 produc o Escompte Gesellschaft; 3
de 7% lioane Belga Banque de Paris
mestrial. et des Pays-Bas, Banque de Bruxel-
Totalul capitalului Imprumutului les, de Belgique.
este de 101 milioane dolari, sau echi- Banque Belge pour l'Etranger
valentul aproximativ alte mo- que Central Anversoise ; Dolari
nede. Din 1.000.000 in Cehoslovaca Ziv-
Match Company a convenit cum- nostenska Banca; 5.000.000
pere 30 milioane dolari la paritate Germania prin Direction der

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS"

to-Gesellschaf Deutsche Bank, Ber- Corporation, Dilon Read & Co. din
liner Handelsgesellschaft, S. Bleichr- care 2.000.000 au fost retrase pentru
der, Conunertz-und Privat-Bank A. a in Suedia de Skan-
G., Darnistadter und Nationalbank dinaviska Kreditactiebolaget.
K. a. I. Dreyfus & Co., Simon Asigurarea succesului emisiurbei
Hirschland, A. Norddeutsche prumutului a fost de The
Bank Hamburg, Sal. Oppenheimer Chase National Bank of the City of
Jr. & Co., Reichs-Kredit-Gesellschaft New-York, Blair & Co., New-York,
A. G., A. Schaaffhausen'scher Bank- Dillon Read & Co., New-York, Ban-
verein A G., M. M. Warburg & Co.; que de Paris et des Pays Bas,
Dolari 3.000.000 Olanda, prin Hambros Bank Limited, Londra
Mendelsohn & Co., Amsterdam, Laurd Brothers Co. Ltd., Londra
derlandsche Handel Matschappij, au emis, in timp,
Banque de Paris et des Pays-Bas mutul pe pietele americane,
Pierson & Co.; 8.000.000 n fraaceze, elvefene, olandeze, belgie-
Italia Banca Commerciale Italia- ne, ceho-slovace, austriace
na; 2.000.000 in prin nesti. Subscriptia a avut un mare
Banca de Credit Banca Mar- succes. In mai toate centrele
morosch Blanc & Co., Banca tante finaciare, cotele au subscri-
Banca Crissoveloni; se. In prti au fost intrecute
4.000.000 in Elvetia cu sume fantastice, dovednd incre-
Suisse asociati 12.000.000 derea simpatia care operatia de
in Unite ale stabilizare a leului a fost primit in
Blair & Co. Inc. Chase Securities
REORGANIZAREA NATIONALE
Operatiunea de stabilizare a impus o unei conventii
reorganitare a Stat Banca care
stitut de emisiune. In timpul perioadei Institutul de
de inflatie apoi in epoca de revalori- tine dreptul de a emite banconte, dar,
zare, Banca National a fost obli- in misiunea de a
gat, adesea ori, devieze dela ro- in stabilitatea
ei de de schimb. siguranta precum aceia
Deasemenea, a fost pentru a de a controla circulatia
in ajutorul productiei al pie- oreditul Deasemenea, Banca
incarte portofoliul scontului Natibnal se asigure con-
cu creante grele de lichidat in afa- vertibilitatea bancnotelor sau
de atributiile normale ale unei
devize Pentru asigurarea acestor
de emisiune.
a fost prea de Stat. functiuni au fost stabilite reguli
tuatiile pe care le pre- de acoperire. a fost spart
nu oglindau situatia circulatia se va stabili, dup nevoile
figura ele metalic pietei in stokul de acope-
pozitat la Moscova pierdut poate rire disponibil,
de de zile. Staului era Statutele Nationale au fost
mai mare de zece miliarde lei, puse in concordanta cu
situatie, a implicat noua pe care do-

www.dacoromanica.ro
ALMANACH

reste o dea. Prin noul statut de comert, pentruca lichi-


drepturile guvernului a desemna pe ditatea activului
bAncei se reduce la Banca va putea acorde des-
semnarea guvernatorului, a trei chiderea conturi-curente debi-
ministratori a trei cenzori. Statul toare in afara avansurgor
nu pot fie temporare de trezorerie,
direct, fie indirect, actiuni ale teze alte efecte de comert, ace-
pentru o reprezentand lea descrise in statut.
in total de mai de 10 la din va fi autorizata
capitalul Interventia Ministe- suri temporare Tezaurului, pentru a-i
rului de Finante, vechile defickul in lunile,
statute anumite cazuri a su- cassarea impotelor este
prirnata, comisarul guvernului suficienta. Aceste nu trebuie
misiunea de a veghea la un moment 2
tarea din partea a nevoi- lei, vor trebui fie ram-
de interes general, trebuie bursate al doilea semestru al fie-
determine maxim nu vor putea fi
de voturil al actionar, ca si lungite in nici un caz dintrUn exerci-
al Satutului al intreprinderilor Sta- altul nu produce o
este limitat la 20, ori-
care ar fi de actiuni detinute.
Actiunile sunt nominative drept de Statul nu va putea obtine, in a.fara
vot n'au actionark operatiuni mentionate in para-
noua dintre Stat graful precedent, un avans dela
Banca se ea Banca nu vor putea
nu poate efectua operatiile pre- o oblige pe viitor bilete
de statute In special banca e jate numai angajament al Sta-
tului.
efectueze tranzactiuni cu devi.- de
zele ; vor fi definite de nouile statute
un total de 25 talul nu va trebui
la din portofoliul efecte niciodat 20 la din portofoliul
cole, putnd avea o de mai mercial al
mult de 100 de zile, dar Capitalul a fost dela
lunil; 100 la 600 milioane lei, prin efectuarea
reesconteze in tar portofoliul unei din rezerve. In
de bonuri de Tezaur, pentru a re- se va la o stampilare a titlu-
angajamentele sale la vedere ; rilor, valoarea a din
reesconteze sau cele 200.000 actiuni
dea in gaj portofoliul de efecte 500 lei la 3.000 lei.

ACOPERIREA CIRCULATIEI FIDUCIARE


Prin noua conventie dintre Stat din 19 1925 abandonatA
Banza National s'au stabilit alte in ce devizelor, a
norme de acoperke a defintim abrogatA, convertibilita-
gula de circulatiune tea o suficienta de sta-
-stabZit de Conven- bilitate atunci

www.dacoromanica.ro
116 ALMANACH ARGUS"

lichiditatea circulatiunea sa nevoilor reale


cesar. Pentru aceasta, ea va dispune va putea emit
de o important acoperilre a a aur sau devize -
sale, aux devize. Pentru mrind astfel rezerva sa
rest, ca activul detinut de a sconta efecte de pe
prezinte de cari corespund unor tranzactiuni
cerute de statutele reale pot
tuturor bncilor de emisiune. Pe viitor fie lichidate mod automat la sca-
Banca va putea deci adapteze

VALOAREA LEU LUI STABILIZAT


terminate tratativele 0,3226 grame, 32,25 lei, francul fran-
mutului de stabilizare in timpul cez 0,0655 grame 6,55 lei, lira ster-
trei legei monetare, s'a pe cale 7,9881 grame, titlul de 10
amendment, noua valoare a leului din 11 81359 lei. Celelalte monete se
stabilizat. Cursul stabilit a fost acel avnd valoarea in
al zilei. Diferenta dintre aur valoare a
ziva de 7 Februarie 1929 (3,12) strine este pur teoretic5.
cursul de stabilizare (3,10) a fost Cursul deviZelor varia
numai de calcul. ofert, taxa
leului stabilizat este de 10 de transport (Gold point-ul).
miligrame fin, cu titlul de 9 Actualele bancnote vor fi retrase
Leul dinainte de rzboiu valora din Forma nouilor
0,3226 grame aux, cu titlu. de emisiune cantitatea
Reese leul actual valoreazd pentru categorie, vor fi fi-
de 32 mai putin ca de odinioard. xate de chtre consiliul Bncei.
In urma stabilirei acestui fiecare rea bancnotelor va fi 500,
de poate cere 1000 5000 lei.
cei s-i le preschimbe in Moneta divizionar va fi de
sau devize la acest curs de Stat. Ca se inlture
stabilizare. monetele divizbnare in circula-
Valoarea leului de 10 aur nu vor putea un
paritatea leului stabilizat caz, suma de trei miliarde vor fi
de celelalte monete aux. Astfel dintr'un aliaj de sau
dollarul care este de 1,6718 nickel vor avea valoarea : 1, 2,
167,18 lei, francul de 5, 10, 20 lei.

MODIFICARI IN SITUATIA A
NATIONALE
In situatia sumar a Na- reevaluat imediat posturile
pe ziva de 7 Februarie 1929, contabilizate in lei-hrtie, cum este
data legale, se poate ' cazul stockul-ului metalic in sau
serva o adevrat revolutie a conturi- in devize procurate mai la un
provocat de punerea in concor- curs diferit de cel al stabilizrei.
a scriptelor dispozi- sum de aproximativ opt miliarde lei,
tiile legi monetare. Astfet s'a rezult din reevaluare, a fost

www.dacoromanica.ro
ARGUS"

in creditul Statului, pentru garantarea imprumuturilor sale


du-se astfel la patru miliarde socotite mai in stockul
prumuturile vechi metalic (6.623.000.000 lei), fie
de care Banca Pentru ce- (6.609.000.000 lei). In urma acestor
lelalte datorii ale se vor operatiuni raportul dintre me-
afecta prevelari lichi- talic atinge peste
dare". Stockul de 8 41 la este mai mare ca rapor-
258.000.000 lei cuprinde aurul depozi- tul cerut de statute. situatie
tat fie fie in cu ex- multumitoare a fost chiar
cluderea depozitului Moscova. ca Banca Nationala fi intrat
Au mai fost din dorinta a in devizelor
se prezenta o situatie mai extern.
bonurile de tezaur primite Stat
REGLEMENTAREA COMERTULUI DE DEVIZE
Stabilizarea leului a rilor medii am de
ridicarea bune din mun acord a stabili norme
restrictive comertul pentru noastre :
nostru de devize. Pentru a 1. Vom aplica in mod uniform
pina totusi o a de- nici o exceptiune curs
vizelor, Oficial de Control al opera- din Bursa la
tiunilor de clevize a fost zare de devize clientului din
nu mai este, a fost in sau din
ajunul stablizarei leului, un instrument 2. La fiecare acestei
de control restrictii, ci u.n simplu clientele vom un comision
de inregistrare. Comertul de de- ninal de 2 (doi) la mie asupra
vize intre a fost liber, nu- ne a nu face, sub nid un mo-
mai particularii tiv vreo reducere sau bonificare ulte-
registreze operatiunile o de pentru
in sus. va de 20 (dou-
Din Bncei zeci) lei. comision va fi intitulat
pentru a evita o care, comision de interbancar",
pentru moment, este 3. Cursurile medii din Bursa
treptate a stabilite pentru lilvrarea In
nostru de devize, autorizate cec, ca la de
asemeni au in- vize belegrafice comisio-
cheiat un acord prin care se nul cu o de 10
ofere uniforme la vanzrile (zece) la calculata pe
parti- telegrafic
culari. Acest acord a fost ctc.
printr'o cu urmtorul con- 4. Transactiunile (au-
: sau neautorizate din Bucu-
Subsemnatele a sau dintre ele cu auto-
lucra devize, in comunicarilor riZate sau neautorizate din provincie
ce ni s'au de reprezentantii sau cu din nu vor
a cu fi supuse la o restrictiune in
la modul de functionare a vinta cursului.
Oficiale de la fixarea cursu- 5. de devrze dela

www.dacoromanica.ro
118 ALMANACH

BANCA NATIONALA A ROMANIEI


SITUATIA SUMARA1
1928 9
4 Februarie ACTIV 26 2 Februarie
7.033.469.872 Stocul metalic 7.198.887.942 7.198.688.060
9.973.757 Argint monete diverse . . 3.992.041 3.289.099
9.026.284.538 Efecte scontate 9.232.681.435 9.178.252.803
629.146.447 Imprumuturi pe efecte publice 953.741.674 956.441.705
Imprumuturi Centr. B5ncilor Pop
1.674.108.180 Cooperativelor 1.988.941.485 1.984.046.37
Cassa de pe a
145.779.692 cultorilor 224.664.405 225.785.274
3.023.994.112 Conturi curente 2.442.166.640 2.315.092.530
10.678.975.705 Datoria Statului 10.678.975.705 10.678.975.705
22.894.000 de actiuni B. N. R..
99.898.454 Efectele capitalului social . . .
22.470.446 fondului de .
59.271.106 de amortisment
fondului de retragere I
65.793.395 p ersonalului 339.507.243 339.507.243
263.685.306 Imobile 344.288.605 344.367.473
48 004.930 Mobilier masini 55.941.903 56.007.006
27.020.092 Cheltueli de . 23.251.670 26.818.902
953.944.413 Conturi de valori 1.174.517.050 1.177.517.050
573.982.323 , diverse 1.171.475.512 1.455.424.742
34.358.748.767 Total . . 35.832.833.310 35.940.275.08
PASIV
100.000.000 Capital 100.000 000 100.000.00
24.231.500 Fond de
252.012.101 ,, de amortisment 266.928.071 266.928 071
287.164.372 , de retragere al personalului 302.235.609 302.235.60
81.948.398 Bilete de banc in . 95.261.214 95.273.245
21.025.315.548 Interese beneficii diverse . . 28.134.680.615 20.390.975.84
Beneficiul semestru . 43.714.882 54.493.628
Conturi curente recipise
1.907.777.110 vedere 1.472.992.255 1.482.934.899
2.458.123.898 Conturi diverse 3.644.096.001 3.471.249.171
Ministerul de finante, Bonuri de
6.123.713.333 tezaur 6.623.713.333 6.623.713.333
Ministerul d fondul de
2.044.651.419 lichidare 3.149.211.330 3.152.453.282
34.358.746.767 . . 35.833.833.310 35.940.257.086

12.994.554.042 Efecte alte valori de restituit 13.008.480 698 13.013.158.510


1.953.185.058 Conturi de ordine 4.393.647.302 4.389.653.002
14.947.739.100 Total . . 17.402.128.000 17.402.809.512

Taxa avansurilor pe efecte publ.

de stabilizare.

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ,ARGUS" 119

BANCA NATIONAL A
SITUATIA
1928 9
11 Februarie 7 Februarie 9 Februarie
826
9.770.248
Stocul aur (256.016.003 X 32.258
Aur la Moscova
Monete lingouri de argint . .
-
8.258.564.225
5.679.898
-
8.258.564.225
6.679.898
8.935.318.064 Portofolm strain . . . 9.136.393.303 9.179.603.391
Avansuri pe titluri, varante etc
418.471.200 simple . . 629.189.900
636.988.676 218517.476 cent . 323.210.382 958.033.672 952.400.282
Centralel
1.702.421.413 . . . 1.398.837.289
Centr. Cooper.
producile . 400.534.246 1.799.371.535 1.799.371.535
148.109.421 Casa de pe gaj agricultor. 224.935.369 225.389.772
10.678.975.705 Avansuri . . . . 4.000.000.000 4.000.000.000
2.803.556.535
22.404.000
Conturi curente
Actionari (II III vars. neefectuate)
Efectele publice ale:
-
2.845.315.381
-
2.827.711.924

99.898.454 Capitalalol 99.978.353


22.269.446 175.584.685
140.129.648 -
17.961.748 Fond.
Part. la
154.659.864
Cr. Ia. 150.000.000 574.306.777 580.222.902
-
263.686.106
Efect. ale retr. al 88.053.883
344.521.935
88.053.883
344.792.135
48.372.418 Mobilier inventar
27.128.138
1.330.144.846
Cheltuieli generale
Conturi de valori
. -
56.181.173

117.500.795
56.199.036
2.715.033
116.737.732
259.410.517 Conturi diverse 1.129.403.591 1.160.122 361
34.040.112.561 29.538.261.537 29.597.564.109

100.000.000
. 24.231.500
252.012.101
Capital
Prime la noua emisiune B. N. R.
Fond de rezerv
-
100.000.000

266.928.071
100.000.000

266.928.071

-
233.747.155 Fond de amortisment . . . .
de
Angajamente la vedere
asIsfenta al personalnlul
.
302.231.563
100.566.965
302.231.563
100.566.965
21.023.073.646 Bilete in circulatie 20.173.567.638
.
1.520.549.622 la 3.184.260.616 23.407.621.692 23.357.828.254
8.760.483.692 Conturi diverse 2 155.039.601 2.260.909.904
2.061.640.388
64.374.457
Minis. Fin. Fondul de lichidare .
Interese beneficii diverse . .
Beneficii (7 Februarie 1929)
-
3.177.306.914 3.177.306.914

28.566.731
3.225.707
28.566.731
34.040.112.561 11 Febr. 1928 1929
alte val. dep.
2.035.327.517 1.651.813.631
val. p)
3.892.479.076 4.737.213.252 29.538.261.537 29.597.564.109
13.037.426.593 7.109.620.000
2.001.004.167 Conturi de ordine
gaj p.
- 6.384.887.070
4 387 883 002
6.389.026.883
4.356.348.502
15.038.430.760 Scontul 10.745.375.385
Taxa avansurilor pe ef. publice 7

www.dacoromanica.ro
120 ALMANACH ARGUS"

portatori sau clientel sunt 7. Ne pe tot ct


se vor face la un reaz prezenta conventiune, a nu face
nu ultimul curs sau de devize,
din Bursa Oficial. a primi acoperite cecurile monezi
6. Prezenta conventiune este obli- strine bncile autorizate din
gatorie pentru curesti, care nu fi aderat la
la denuntare. Aceasta nu se ventiune.
va putea face deck cu un preaviz de 8. Bncile n'au au-
15 (cincisprezece) zile torizatie de a lucra devize c-
scrisoare recomandat pta-o ulterior, vor putea adera la
nesti, care va aviza celelalte con-
tract ante.
PARTIDELE POLITICE STABILIZAREA
din anul 1927 toate partidele sozotit anticonstitutional deoarece
aveau inscrise in programul ticolul 112, din Constitutia din 1923,
stabilizarea monetar. rezul- prevede c monopolurile nu se pot
tatele dezastruoase date de politica de prin lege exclusiv in
revalorizare, nu mai existau factori cu sul Statului, Judetelor Comunelor.
rspundere, in care s Or, cum prin concesionarea monopo-
dea singurul de lurilor chibriturilor, un monopol este
a limpezi haosul economic financiar acordat unei partidul
de a pune national pe o National Liberal consider impo-
este o a triva Constitutiei.
netei prin revenirea la etalonul aur. De Partidul Poporului, d. general
aceea nu trebuie surprind pe Averescu, a declarat la Senat
meni operatiunea a fost mtor declaratiunilor in
cu entuziasm de toate parti- opozitie la guvern, crede
dele politice de toate clasele sociale. chestiunile cari raporturile
Cu prilejul desbaterei, in parlament, a noastre strintatea, opozitia nu
dieritelor legi financiare, s'a putut numai nu trebue fac vre'o
cunoaste de al dife- ficultate, mail este bine fie al-
ritelor fractiuni politice al diferi- turi de guvern. De aceea se mentine.
telor din cuprinsul chestia stabilizrei, in
in ce reformele acestor guvernul
prezentate de Astfel: asum rdspunderea consecintelor ce
Partidul National Liberal, prin vor avea legile pe cari le prezint, par-
claratiunile fcute la de d. I. tidul Poporului le voteaz.
G. Duca la Senat de d. V. Anto-
a proectele Partidul Social-Democrat,
prezentate de guvern, in realizarea a I. Jumanca Pistiner, la Carner,
: de stabilizare dup ce a recunoscut imprurnutul
de refacere, iar de concesio- stabilizarea sunt absolut necesare a
a chibriturlor. In ce declarat nu poate le
primul de stabilizare de teze pentruc imprumutului
refacere, partidul National Liberal l'a cade tot pe consumatori, Partidul So-
aprobat rezerve. Al doilea impru- cialist nu combate ca atare
mut National Liberal l'a numai crearea Casei Autonome de-

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 121

oarece prin ea chibriturile se vor economici trebue contribue la pro-


sctunpi. speritatea
Maghiar, baronul In numele guvernului, cl. Mihail
Joszicka Elemer Ghiarfas, a decla- povici, ministrul finantelor, a
rat sprijin marea de refa- oratorilor dela
cere a elonomke Senat. D-sa, ce a situatia
votarea legilor inaintate de guvern. A grea in care se tara din cauza
cerut, se acorde unei politici financiare nechlzuite a
de argumentul de neconstitutio-
capacitate a riditat de Partidul National
Romanilor, Liberal, la imprumutul de concesio-
Partidul German, prin d. Hans a chibriturilor.
Otto Roth, exprimat satifacpa Consiliul Legislativ a operatia
pentru obtinerea realizarea stabili- perfect constitutionald.
constatand proectele e reusita complect
vernului sunt bine studiate a In imprejurrile de
le pe cum, putem noi oare s ne
Clubul d. pe chestii mrunte, cele 30 mi-
Fischer, a declarat, numele par- lioane dolari ale celui de al doilea
lamentarilor Evrei, stabilizarea imprumut, complecta reusit a
netei colaborasea ca- operatiei ? Guvernul socoteste in
pitalului indispensabil felul cum a a luat toate
refacere. In asemenea conditii evreii surile ca stabilizarea dea un
se simt proectele guvernu- tat serios. Statornicirea monetei va
lui pe normaliza economica, va reduce
Trnescu al d-lui Dr. dobanzile, va permite desvoltarea
Lupu, d. Al. Pohoat, a dedarat ploatarilor nationale, bugetul Statului
repre- va fi echilibrat
o a Tril de economie al cettenilor va spori.
pentru a ne asigura prestigiul econo- Stabilizarea va aduce o de
mic moral configuratia peritate progres in
a Statelor civiliate. aceia guvernul raspunderea
Partidul nu poate
aprobe straduintele guvernului de urma desbaterilor parlamentare,
restaura o economk mai toate proectele au fost votate
Comertul Finanta prin d. Sena- sdrobitoare,
tor Colonel Gaicu a declarat va putere importantelor reforme
vota proctele, deoarece toti factorii nanciare prezentate de guvern.

CONCL UZIUNI
s'a stabilizarea suferta a ajuns de nesuferit
la noi. ameninta viata organismului, s'a
Ne convulsiunile pe care recurs la solutia salvatoare.
ni le o grea. lu- Ca o stabilizare s reu-
mea cunostea leacul. Numai vracii este nevoia se intr'o
chemati s'o vindece, n'au vrut s de echilEbru bugetar, cu balant
de el vreme Doar atunci comercial stabilizare de

www.dacoromanica.ro
122 ALMANACH ARGUS"

fapt mai indelungat se industriale, finantate cu capital


de mijloacele necesare asigurarei Am avut nenorocul
In trecuti am avut stabilizarea in conditiuni
loase epoci care am dispus de pri- economice nefavorabile. Criza
mele trei conditiuni necesare economia Pro-
legale, dar n'am dispus de cre- ductia e Ne ce
ditele necesare ei. Poate s'ar fi intamplat cu moneta
fi le dar nu aceste vremuri ne-ar fi apucat
le-am atunci ne-au de o stabilizare garantata cu con-
fost oferite, le-am alungat. Mai cursul marilor de emisiuni un
ziu, ne-am dat seama de gre fond de de important in
eala am apelat la finantz devize-aur, acela prin
dat peste o fi- tractarea imprumutului de stabilizare ?
neprielnica de ce, de a fost
strane $ nu mai indeplineam alte epoca in care s'a infaptuit
necesare operatiunii rea socotim ea este bine
de stabilitare bugetul pedeoparte, consoli-
balanta devenise actualul patrimoniu economic
A fost un act de mare curaj financier iar, parte, i
reformei monetare in ase- chide persepective excelente,
menea imprejurari, mai ales ea statornic sta-
venea o productie bilitatea preturilor in interior, si-
guranta productiei, sigu-
Marele merit al actualului ranta in in investiri de durat
este deplin de dobinzilor
situatiei, a reusit, prin ener- a riscurilor valutare, Stabilitatea
gice exportul din lanturile mai ordine incre-
starea grea in care a adus o poli- dere in viitorul
anti-economic& Deasemeni, prin nationale prin stimularea spi-
abrogarea restrictiunilor legislative ce ritului de economie al poporului.
in calea capitalului a In asemenea conditiuni,
indreptat spre interesul nea financiara, la 7
internationale a dat putinta bruarie 1929, inceputul
unei noui campanii de lucrri, care rei noastre de refacere economica
inlocuiasca lipsa de activitate provo- e cel mai important eve-
de o productie defici- petrecut in dela
tar& unire.
E prea scurt timpul trecut dela Deplini de vre-
faptuirea stabilizarei, ca mei vedem totusi viitorul cu in-
deca clepe acum tcate rezultatele ope-
ratiei, se poate constata, in credere. Statul nostru a suferit
toate ramurile de activitate o mai vreme din cauza nechibzuintii
incredere in viitor. S'a produs rtniciei unora din ei.
o a dobanzilor. donmeste dorul de
carupanie de investiri, in limpede a nevoilor trei
pubiice particulare, se din o de refacere,
In multe regiuni se semna- transformare
de mari stabilimente seamn o mare

www.dacoromanica.ro
ALMANACH 123

pe
In anul 1928 bilanfurile la 1927
la 30 lunie 1928

Je Dr. I. TEODORESCU

Cu toat criza economic& ca numr ce pri-


care a mai ales vete capitalul creterea a mers
anul 1928, numrul societtilor pe continuu, fiecare an
actiuni, a continuat numrul Societtilor anonime,
acel an. - Astfel, cursul a- capitalul mrindu-se acest
nului 1928 am inregistrat interval de timp de 23 ori de
fiintri de noi societti, cu un capital 1919. - mai mare spor
de 745.970.000 lei, ceiace revine de capital pentru
medie la un capital de circa 4 anul 1926, el atinge suma de
milioane de fiecare societate. circa miliarde, iar pentru
Pentru a orienta cititorii Alma- anul 1925 cinci miliarde. De ase-
nahului mai bine asupra evolu- menea pentru anii 1922,
lutiei societtilor pe actiuni dela 1926 1928 sporul capitalului
1919 la finele anului 1928, ciettilor pe este de
o de ani vom
cifre progresul realizat de
aceste societti aceast perioada,
-
circa cinci miliarde
In acest spor se cuprinde
capitalul noi
an.

pe fiecare an: sporul de capital al vechilor


socieati care cursul anilor
pectivi 'au mrit capitalul.
Ca an, am clasat toate
1919 . .. 929 .. 1.982.084.376 lei societtile anonime ce
1920 .. 1154 .. 5.168.242.889 cinci grupe anu-
1921 ..1266 .. 8.095.429.263
: societfi industriale,
1922 1650 .. 12.162.027.638
1923 ..1943 .. 17.810.091.869
de a-
1924 12.690.613.902
sigurare societli diverse.
1925 . .. 2440 27.565.510.560 BANCILE. In ultimii zece ani
1926 .. 2622 34.226.144.455 bncile au inregistrat un progres
1927 .. 2694 .. 38.738.982.853 simtitor care se poate vedea din
1928 x).. 2862 .. 43.352.322.853 bloul No. 2 de mai :

x) Pentru 1928 cifrele sunt provizorii.

www.dacoromanica.ro
124 ALMANACH ARGUS"

B
ANII No. Capital
Z
L e i B.
1 1919 486 711.264.038,18
2 542 1.966.663.899,86
3 1921 556 2.406.400.470,38
4 1922 683 3.334.767.780,16
5 1923 756 4.253.482.449,86
6 1924 844 5.175.187.273,28
7 1925 928 6.276.409.248,52
8 1926 1029 7.504.824.612,67
9 1927 1054 8.318.871.310,65
10 1928 x) 1101 9.389.621.311,-
In anul 1919 acum fiecare
treaga 486 capital grup de parte.
de 711.264.038 lei, iar la finele La finele anului 1928
aunului 1928 a crescut la erau inregistrate un
i avand un capital de numr de i ; cu ca-
9.389.621.3 lei. In acest interval pital de 9.389.631.311 lei, compa-
de zece ani a rativ 1054 care functionau
crescut de ori jumAtate, pe la finele anului 1927 un
pe timp capitalul capital de 8.871.3 lei.
a crescut de 13 ori de activitatea institutiilor
anul 1919. bancare pe exercitiul
Din tabelele care se la finele acelui an
poate vedea repartitia institutiilor cile dispuneau de un
de credit pe Cele mai valoare de 18.075.064.973 lei, fat
mari functioneazA, cum este de 14.599.842.375 lei din anul 1926.
natural, capitalA. Capitalul - Aceste sume reprezintA efectele
acestora reprezintA circa din scontate de bnci aflate por-
totalul capitalului tofoliu la finele anilor 1927
bilanturile incheiate la 1926.
nele anului 1927 la Un alt post important din acti-
1928, rezultatul general al activi- vul institutiilor de credit este Contul
pe actiuni, prezint5. Conturi curente debitoare", care la
un beneficiu net de 693.833.113 finele anului s'au cu un
lei de 5,141.908.987 lei din sold debitor de 24.234.179.475 lei,
anul precedent. - Din cauza cri- comparativ 23.791.2 69.37 8 lei
zei economice financiare benefi- din anul - Aceste sume
ciul realizat pe anul 1927 Imprumuturile de
o minus de circa comertului industriei,
o lei fata de cont curent.
1926. repartizAm aceste In pasiv avem, primul
neficii la capitalul total al depozitele spre fructificare, care la
pe actiuni, avem pentru anul finele anului 1927 se ridicau la suma
1927 un procent de 11,65 iar de 25.158.196.025 lei, comparativ
pentru anul 1926 15 20.582.575.840 lei anul 1926,

x) Pentru anul 1928 cifrele sunt provizorii.

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 125

o cretere de aproape industria ioo .intreprin-


cinci miliarde. - Aceste sume un pe actiuni
puse, fie pe termen sau la vedere, de 1.595.682.835 lei etc.
reprezintA general economiile de capitalul total,
populatii de toate categoriile. Con- ciettile industriale aveau investit
creditoare, adia la finele
toriile ele, anului 1927 suma de peste 37
cu sumele depuse de diferiti cont miliarde lei, suma care
curent erau trecute la zece miliarde valoarea capitalului
nele anului 1927 cu suma de actiuni. Pe dealt parte
14.110.024.402 lei, comparatie ciettile industriale pe
12.936.363.567 din anul 1926. torau la finele exercitiu
Ca rezultat a operatiunilor ban- suma de peste 36 miliarde, fie pentru
care din un prime, fie pentru
beneficiu net de 1.783.826.078 lei, sau pentru sume imprumutate dela
care reprezint un procent de 210/0 diverse institutii de credit.
la capitalul actionar al Ca rezultat al activiatii societ-
de 1.699.131.265 lei, 221/20/0 tilor industriale pe anul 1927
asupra capitalului dela finele anu- registram un beneficiu net de
lui 1926. 2.649.939.956 lei, care raportat la
industriale. Cele mai capital ne un procent de
multe dintre societtile anonime sunt comerciale. In cursul
care se cu industrial. anului 1927 numrul acestor socie-
La finele 1927 functionau a dela 368 nu-
tara un numr de la anului 1926 la
industriale, cu un capital de 414 la anului 1927. Ca-
27.892.602.342 lei, comparatie pitalul a crescut deasemenea
societti, un capital de la 1.490.141.506 1926 la
de 24.818.627 331 lei din anul 1926. 2.036.364.700 lei 1927. Aceste
Cu numr industriale n'au societti se cea mai mare
crescut anul 1927, schimb parte cu cumprarea
capitalul a crescut de diverse mrfuri, sau cu intre-
circa 3 miliarde de anul 1926. prinderi comerciale de tot felul.
am privi indus- Ca rezultat al afacerilor anului
triale specialitatea impor- 1927, societtile comerciale pe
tanta avem primul un profit net de
industria petrolului, care 120 169.748.849 lei, sau 81/20/0 asu-
intreprinderi pe actiuni, ca- pra capitalului comparatie
pital de peste zece miliarde, 153.486.314 lei sau pe a-
apoi industria de mine nul 1926. Criza finan-
62 cu un capital de ciar prin care trecem a fost
3.711.375.260 ; industria simtit special de
143 intreprinderi, un comerciale, care pentru anul 1927
capital de 3.081 417.811 lei; au realizat un beneficiu mai redus
tria metalurgic, 93 de anii precedenti.
CU un capital de 3.079.480.929 de asigurare.
industria forestier a hrtiei
; treaga functionau la
anexe, cu 182 intreprinderi. cu anului 1927 un numr de 24 socie-
un capital de 1.885.394.996 ; tti de asigurare, cu un capital de

www.dacoromanica.ro
126 ALMANACH ARGUS"

317.220.000 lei de de pentru anul 1927 de


avnd un capital de pentru 1926.
lei din anul 1926. Diverse societfi. In aceast
Din aceste 6 functio- toate societtile care nu pot
Vechiul Regat, fi clasate nici una din catego-
capital de 272.000.000 lei, iar restul de societti artate mai sus.
de 8 celelalte provincii. La finele anului 1927 functionau
Aproape toate de toat 34 asemenea
sigurare, dar special cele vechi, dispunnd de un capital de
pe rsboi, sunt 173.921.500 lei, comparativ
institutiuni solid organizate, cu societti, cu un de
ternice rezerve, care contribuesc 161.331.005 lei din 1926.
ca pe fie bine Aceste societti au realizat la
cotate. nele anului 1927 un beneficiu net
Ca rezultat al operatiunilor pe ul de 19.558.284 lei, sau asupra
1927 inregistrm pentru toatesocie- capitalului, de 14.814.599 lei,
ttile de asigurare un beneficiu net sau 9 din anul 1926.
de 70.759.943 lei, comparatie In tabelele ce sunt date
70.084.178 lei din anul 1926. mod detailat toate conturile mai
de capital beneficiile realizate de importante din
de asigurare acesti din cietti.
doi ani ne dau un procent

Utilizarea a automobilelor
Numrul
La locuitorl
1914 1927 revine automobil
Germania 57.300 . 319.000 198
Anglia oi Wanda 245.900 984.000 43
Franta . 100.000 901.000 44
Rusia 24.000 6 100
. , 3.000 . 65.000 114
Belgia 10.000 130.000 60
Italia 000 150.000 290
5.000 52.000 76
Spania 135.000 161
Suedia 99.000 61
Danemarca 81.000 42
1.600 . 30.000 583
Statele Unite 300.000 . 22.047.000 ....... 5
Canada 46.600 . 820.000 11
Argentina 10.000 . 223.000 45
Brazilia 5.000 104.000 312
Britanice . 7.000 . 100 000 3 250
China 15.000 29 882
Japonia 35.000 1 706
Australia 362.000 16
Noua 8.000 . 123.000 11
Statele Unite au azi mai mare de automobile din lume (80 0/0
din totalul mondial). In Statele Unite revine un automobil. la 5 locuitori
automobil la 583 locuitori.

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" 127

CA G.
SOCIETATE IN COMANDIT
UNIREI No. 15
Adresa ,SILBERBANCA - Telef. 46/4, 73 2, 5

Face operatluni de Banc


SECTIUNE PENTRU
DE CUPOANE DE

www.dacoromanica.ro
128 ALMANACH ALMANACH ARGUS" 129

BILANTURILE A 1054 INS TITUTII DE CREDIT, PE ANUL 1927

Conturi Conturi Depuneri


DIVERSE
CAPITALUL rente de- rente cre- spr BENEFICIUL
DENUMIREA SOCIETATH LIUL FONDURI
Comuna
i B. i B. Lei B. Lei B. Lei B. Lei IB. Lei
VECHIUL REGAT

-- -- --
- -- --
Comercial Pitesti 3.000.000 6.149.762 55 172.212 95 1.948.249 06 1.726.920 808.751 44
2 Banca
3 Banca
Argegan, S. A. 2.000.000
2.000.000 -- 5.309.067
2.225.663 -- 292 220 572.976
113.615 52
- 116.000
1.783.007
618.896 90
935.740 77
283.315 26
4 Banca
5
6 Banca
1ndustriei, S. A. .
Banca Creditului Comercial, S. A. .
din Pitesti, S. A. . .
.
.
1.000.000
2.500.000
15.000.000 - - 4.413.669
2.812.350
34.174.336
512.708 85

42.075.280 67
- 108.849
557.603 41
11.791.763 -
327.217
952.406
7.727.935 32
- 3.054.955 20
372.150
37.339.900 31
- 521.305 60
291.436
6.713.455 32
- I

7 Banca Sindicatului Viticol al Jud.


Muscel
S. A.
2.000.000 -
1.200.000 1.510.760 - --
2.985.936 60 190.000 - -
1.038.874 50
-- 3.992.783
-- 495.717 85

2.000.000 -
222.471 01
8
9 Banca Comerciali ,Curtea de
. .
.
- 5.627.160
-- -- 615.852 -
80
244.841
1.245.973
1.553.459
-- 641.784 -
10
11
Banca
Banca Oarja
6.000.000
1.000.000 - 11.684.798
2.088.060
13.782.039
68.326
3.990.818 76
114.939 - -
4.161.893 65
- 10 211.420
223.205 -
3.708.238 88

12 Infrtirea" Soc.
din Eparhia
rom. crestin
3.000.000 - 8.136.000 27.372 - 82.387 50 - - 1.155.019 05 180.351 - 2

Bacu
13 Banca Oituzului, S. . 10.000.000 -- 39.556.538 - 13.099.535 - 4.493.000 - 4.518.934 - 40.694 526 - 2.474.064 1

14

16
Banca
de
din
RcAciunelor din
Industrie, S. A. .
S.
S. A. .
.
Moinesti 4.000.000
10.000.000
10.000.000
-- 2.708.874 80
6.525.581
7.711.601 50
- 4 615.394 95
9.228.410 60
1.542.785
834.144 15
2.075.958 80
411.648 95
2.301.841 30

-
1.188.613 15
450.024
1.819.494
8.515.993
1.486 734 50
638.129 90

1.150.000 -
1.403.899 50
1
1

17 Casa de Credit a Agricultorilor din Jud.


S. A. 6.000.000 -- 9.618.531 - 651.541 87 158.742 -- 1.944 445 - - 756.406 46 1 7
18
19
de Credit, S. A.
Comertului din
2.000.000
6.000.000 - 1.300.686 25
4.563.195 - 2.066.022 10
1.234.353 80
-
850.000
189.607 20
- 1.300.229 -
319.515 40 1.342.548 40
1.351.830 80
-
460.000

-
18
202.879 33 1 9
20
21
Bacluiui, S.
Trotusului Tg.-Ocna
20.000.000
5.000.000 - 45.036.958
13.523.714 - 35.666.612 7.240.675 19.178.110 47.050.173 6.477.568 2

-- - -- - -
2.156.902 80 24.142.698 15
- 1.945.828 --
--
8.674.418 60 1.263.744 2
22 Banca Cerea S. A Botosani 4 000.000 2.327.335 539.794 105.330 658.950 301.576 2
23
24 Banca
Viitorul", S
S. A
3.000 000
3.000.000
-
4.726.739
11 524.640 --
425.235 65
3.009.966 --
402 536 95
781.845 -
83.001
2.152.425
1.181.498 75
9,455.011 - 1.252.844 -
863.900 15 2 3
24
25
26
Negustoreasc
Coop. de Cred. Mrunt
2.000.000
165.7o0
-
2.651.877 95
- -- -- --
3.720.809
-- --
150.000

-- ---
1.693.734 80 1.676.948
133.677 -- 25
6
27 Banca Romnilor, S. A.
Agronomilor din Nordul Moldovei
Botosani 1.500.000
1.500.000
1.021.159
1.386.199 -- --
700.589
-- -- - 68.254 75

--
133.245 62
27

---
28 88.181 84 28
29
30
31
Banca Moldova de Sus, A
Comercial Botosani, S. A. . . .
Coop. de Cred. mrunt econom.
Botosani
3.000.000
7.500.000
L276.300
9.536.561

-
5.346.552 - 319.210
11.178.401
475.390
-- 225.233

-
268.033
228.025
734.664
1.010.533
924.195 --
3.417.974
5.034.920
3.982.329
-- 1.029.889
3.001.305
85.676 -
29
3
3
32 Banca Poporului, S.
33 Coop. de Credit Mrunt econom.
. 7.000.000
472.540
---
- -
12.925.225 50 12.629.015 05
-- - --
2,240 192 11
199
3.989.437
1.017.963 -
9.752.911 65
2.726 440 - - ---
1.885.485 40
62.689
32
33
7.000.000 6.677.767 25
- - -
-- --
34 Banca S. A. . . Botosani 21.708 896 16 64.800 13.185.657 28 2.155.502 27 34
35 Casa de Cred. a Agric. din Jud. Botosani
36 Banca Unirea S. A
Meaeriasilor, S. A
5.000.000
5.000.000
5.000.000 - - 4.847.220
8.883.978 40
4.396.442
1.437.669 50
212.674
6.041.642
-- 269.264
216.000
635.608 95
3.137.488
251.684
1.766.192 - 2.596.206 50
4.161.894
204.565

-
1.358.635 90
1 046.398
3
36
37
37

www.dacoromanica.ro
130 ALMANACH ARGUS" ALMANACH ARGUS" 131

Contur i Conturi Depuneri


SEDIUL DIVERSE
CAPITALUL rente de- rente cre- spre BENEFICIUL
DENUMIREA SOCIETATII LIUL bito ditoare fructificare
Lei Lei B. e B. i B. i B. i B. i

Casa

Banca D.
de Credit
legali din
Ajutor a
S. 7.000.000 -- 6.290.400 -- - -- 518.075 -- 112.347 -- 1.096.250-- 1.088.093 --
38

-- ---
450.000
40 Banca Comertuiui, S. A
41 Banca
20.000.000
6.000.000 -- 14.829.011
1.913.203 -- 5.489 .682
1.430 .120 -
-- 297.493 80
-- 48.363 -- 5.744.266
6.737.270
2.708.557 39
1.280.269 20 40
--
42 Banca Dunrea
20.000.000
30.000 000
---
11.002.095
23.374.103 -- 25.041 .453
89.027 .861
6.429.367
6.891.507
16.306.865
52.876.324 - --
192.601

- -
1.778.869
41
42
43 de Constructii F. A. P., Soc. An
44 Banca Smdicat. Agric , Viticol
45 Banca Portulul, S.
2.000.000
6.000.000
--
19.060
5.223.837 -- 242 .625 40
7.978 .810 -- 24.643
538
95

--
236.869 80
303.564 -- -
6.091.944 1.381.024 -
2.576.162 -
43
44
46 Casa de Cred. a
47 Banca Munca, S. A
din Jud. 2.500.000
--
15.516.820
1.981.2,0 -
.696
7.439 .451 - 3.040.149
124.108 15
2.484.611
4.124.177 40
--
14.512.367
291.318 75
- 554.061 40
45
46
48 Banca Stndicat. Agricol
49 Banca de Credit Mrunt, S.
S. A. . 15 000.000
3.000.000
-- 756.087

2.620.364 -
346 .923 50
45.787 .642 50
694 .021 -
20.840
7.400.000
17.432 --
30 440.375

- -
22.814.980
857.440

-
29.263.228 85
779.148
26.933
6.547.565
425.697
-- 47
48
49

50 Banca Creditul Buzoian", S.


Banca S. A
. Buzau 3.000.000 -- 10.105.894 -- 12.283 .633
--- 2.825.585 -- 1.626.763
--- --
21.434.752 --
1.834.200 50

- ---
51 3.585 .513 724.600 2.005.976

---
810.852
52 Banca Comertul din S. A. .
6.000.000
3 000.000 -- 5.947.015
3.726.467
--- 954 .327
-- 601.347 1.741.086 931.196 --
1.433.568
365.368 52
51

53
54
Banca Muntenia"
Banca Buzaului, S. A
Banca
5.000.000
4.000.000 -- 12.957.468

--
1.824 .951
1.733 200
--
1.448.819 -
1.187.583 25
- 8.896.346

- --
2.546.621
- --
1.000.000
1.036.444
53
54
55
56
din
Banca Mizilului, S. A Mizil
4.000.000
10.000.000 -- 19.613.880
-
107
8.371 154
30
- 21.200

-
1.759.550 --
755.698 35
229.699
-
11.863.863
55
4.400.319 93 56
57
58
59
Banca Comercial din
Banca Plugarul
S. A.
S. A. pe Act
Banca D. Starnbuliu C-o., S. A
.

Buzau
10.000.000
3.000.000 - 23.084.926
3.626.767 20
-
19.721

11.253
70

853 93
- 1.247.679
213.676 29
1.268.714
-
1.681.941
-
6.371.146 52
30.534.766
836.995 30
5.888.384 80
4.510.000
926.780 30
57

60 Banca Mercur", S. A
10.000.000
-- --
2.239.843 26

--
36.130
61 Banca Progresul din Mizil
62 Banca S. A.
7.500
3.000.000
5.000.000 -
27.651.020
13.879.708
7.476.207
-- 2.366
6.169
143 97
350
412
2.529 044 24
1.000.728 41
298.223 -
16.789.459 84
1.259.960
205.460
41.612.724 15
9.015.296
6.876.200
-- 4.259.329 43 60
1.370.040 35 61
2.432.848 -
62

Caliacra
63 Viitorul", S. A.
64 Onainte", Soc. pe actiuni
Bazargic 2.000.000 -- '6.559.540 20 3.043 040 -- 3.006.603 40 -- -- 6.637.332 -- 650.000 -- 63
65 Banca Sindicatului Agricol Caliacra"
--- - --
1 450.098 850 288.857 617.947
-- 64

---
245 993 221.742 28 89.964 15

-- --
. 3.000.000 2.000.311 20 350.000 65
66 Casa de Credit a Agric. din Jud.
67 Banca Caliacra", S. A. pe actiuni . .
68 Banza Bazarg'c"
1.795.000
6.000.000
2.000.000 --
1.176.000
-
14.608.949
782.068 -
413
12.527
3.038 25
-
58.015 76
1.674.685
466.587 45
762.210
1.245.717
193.678
194.418
7.756.399
788.166 -
97.312
- 66
67
68
66 Banca ,,Unirea", S. A.
70 Banca de Industrie Comert Vobrogean
Balcic
Bazargic
2.000.000
7.000.000 - 8.929.974
11.948.839 - 422 064 96
986 - -
601.042 68
2.130.075
8.139.016 55
3.399.819 14
152.715 15
10.275.711
46.464 06 69
1.534.869 70

Constanta
71
72
Banca Creditul Dobrogei, S. A
Banca Cerna
Constanta 6.000.000
--- 19.240.200 -- 2.734 123 - -
3.781.065 2.363.578 - 8.252.501 - 1.822.920 -- 71

73 Banca
S.
de Comert, S. A. . .
Cerna-voda
Constanta
5.000.000
2.000.000
--
6 560.135
4.287.756 --
8.808. 027
636. 280 -- - --
2.097.003 55
137.800
4.014.471 40
138.893 - 5.977.548 50
1.923.870
---
1.319.167
- 72
73
74
75
de Scont din Medgidia
Credit General, S. A. pe actiuni . . .
Medjidia
Constanta
1.000.000
1.000.000
3.390.720
-- 142. 069
374. -- --
120.900
1.282.036
477.509 -- 1.318.638
160.168
--
62.904
31.410 -- 74
75
76
77
78
Casa de Credit a Agric.
Medjidia
Banca Constanta
Constanta
Medjidia
Constanta
1.403.500
5.000.000
5.000.000
--- 10.659
1.575.949 -- 1.202. 959
4.958. 05
- 59.341
576.820
206.169
1.441.536
259.302 75
- 93.790
2.263.230
397.000 -
9.787
1.461.993
37.500 --
76
77
78

www.dacoromanica.ro
132 ALMANACH ARGUS" ALMANACH ARGUS" 133

DIVERSE
Conturi cu- Depuneri
SEDIUL
CAPITALUL rente de- rente cre- spre BENEFICIUL
DENUMIREA LIUL FONDURI

Lei B. Lei B. i B. t B. Lei B Lei


79 Banca Industriilor Meseriilor Dobrogene Constan a 3.000.000 -- 2.633.500 -- 632.380 --
- - --
215.965 -- -- - - -
358.710 05 79
80
81
Banca Unirea CnmercialA din Constanta
Banca Maritim
2.000.000
7.500.000 - 699.244
6.088.679 90
540.843
18.052.610 10 2.048.016 80 3.809.126 30
792.821
6.661.776 30 379.226 60
80
81

82
83
Banca Creditului
Banca Siretului, S A.
S. A. . . Galati 10.000.000
1
--
--
15.687.933
1.298.100
--
-- - -
6.564.694 55
- ---
883.444 480.236
-- 133.185
--
-- -
2.420.602 30 82
83
84
85
86
Banca Bujorului, S. A. R.
Banca Prutului", S. A.
Banca Covurlui", S. A
Tg.Bujur 5.000.000
1.000.000
1.000.000 -
6.088.118
1.283.400
2.1%3.610 - - -
205.307
10
-
516.633

793.126 91
- 2.230.492
696.431
-- 2.977.936
269.672
1.934.611 94
57.678
122.100
--
931.163 95 84
85
86
87 Casa Negustorilor" Soc coop. de Cred.
economic ajutor asigurare . . . . 800.000 -- 1.299.022 -- 394.394 - 273.129 - -
31.474 --
914.534 230.691 -87
88 Casa de Cred. a Agrie. din Jud. Covurlui 2.500.00u 5.364.404 2.207.817 56.458
-
1.902 217 85
-- 333.656 70 88

- - --- -- - --
S. A
89
90
Banca
Prima Soc. economicl din Oa . . .
15.000.000
3.288.726
18.247.730
-- 12.392.611 25
632.700
4.026.333 10
1.166.563
1.863.319

-- --
90.919
15.565.861

- --
2.121.595
3.017.782 80 89
969.310 90
91
92
Banca de Credit Industrial
Banca Zimbrul", S. A.
S. A. p. A
2.000.000
2.000.000
--
1.633.905
2.429.560 -- 1.002.710
--
6.300
223.718 -- - -- 1.304.675
153.516
354.739 -
91
92
93
94
95
Banca
Banca Noastr, S. A. R
Banca Progresul, S. A. R.
2.000.000
6.000.000 -
-
3.651.300
17.776.066
4.774.230
-- 597.619
13.631.241
1.537.145 15
857.637

369.735 75
- 602.993
399.729
1.763.113 75
-
15.566.880
2.017.359 80
1.564.315 -
80
94
571.164 50 95
93

DAmbovita
96
97
Banca General de Comert, S. A. R. .
Banca Comerciali S. A. . . .
3.000.000
- 2.405.640 -- - --
1.026.418 32.725
31.330
-- 170.715 -- 234.137 -- 417.462 96

98 Banca de Industrie, S. A. . .
Potlogi 500.000
4.000.000
905.250
6.471.997
-- 449.529 60
--
710.486 90
135.000

-
363.392 30
--
88.309

--
1.411.205 - 156.726 50 97
600.000 - 98
99
100
Banca
Banca de Credit
S. A
Scont din
Trgovite 10.000.000
3 000.000
19.659.739
8.595.781
-
12.265.420 05
1.108.350 - -
1.182,274
---
1.211.549
-
9.701.759
4.803.512
3.835 000
761.926 - 99
100
101 Banca S. A.
102 Vulturul" Soc. Coop. de Credit econom.
1.000.000
14.953.824 75
7.405.669
24.874 320 1.872.150--
133.298 30 554.700

---
717.004 27
- -- --
4.721.933 75
5.062.789
372.953

--
101
1.833.687 83 102
103 Banca prneasc, S. A 1.000.000

-
2.939.400

--
85.100

- -- -- 1.771.510 160.000

- -
103

-- -- -
104 Banca Comercial Industria16, S. A. . 1.000.000 24.572 600 18.583.895 50 3.410.000 2.970.902

- --
37.053.928 35 440.000 104
105 Banca S. A. 5 000.000 624.230 125.775
106 Banca Tranului din S.A. A. 3.000.000 2.004.809 - 82.580 770.227 01 230.207 13 106
105

Dolj
107
108
SmnMorul"
Hanca Calafatului, S.
de Credit
. Calafat
1.000.000
5 000 000
-- 2.117.340
38.492.599
-- 42.675
11.211.670
-- 9.615
2.997.660 - 481.558
20.080.774 -- 2.459.521
18.473.605
-- 1.318.169
-
-
60 108
109 Comertului, S. A Craiova 60 000.000 -
---
444.311.267

---
305.962.501 40 74.607.171 15
-
200.216.967 22

---
230.437.377
--
51 25.335.000 109

-- --
110 Banca Bechetului Nou, S. A
111 Banca N. T. Popp S-ri, S. A. pe actiuni
Bechet
Craiova 12.000.000
317.440
11.644.104
103.986
1.327.970
97.310
901.490
--
929.740 942.731
68.545
1.676.818 - 110
111
112
113
Cornului", S. A
Banca Agricultor S. A
. Cornu
Negoiu
1.000.000
700.000
545.986
-- 226.598 75
--
9.480

-- - 176.989 40 112.945 17 112

--
1.047.701 593.759 35 188.285 70 113
114
115
Banca Plenitei, S.
Banca Comerc. A. Voinicu"
. 1.000.000
2.000.000
--
2.905.980
975.013
--- 119.890
- - - 1.710.395
610.158 - 345.545
169.389
20
115
116 Banca Craiovei
117 Banca Urziceni", S.
Craiova 10.000
3.000.000
--
30.369.282
2.375.994
-
4.426.399 50
182.807 - 4.351.300
170.406 81
1.904.638 77
250.403 - - ---
13.763.817 98
264.170
3.074.308
689.792
27 116

-- 117
118
119
Mutual al Agricul.
Banca Banatului, S. A
S. Craiova 4.000.000 20.712.000
- 1.319 943 24
25.101.769 - -
96 2.616 122 15

- - -- 1.194.797 118

--
20.000 64.080.268 4.005.220 4.263.118 31.080.781 4.714.760 119
120
121
Banca Viitorului, S.
Banca Rural, S. A
8.000.000
5.000 000 - 8.106.063
9.079.848
4.372.130 25
10.825.275 - 965.162 10
1.050.000 5.444.950
4.612.892 45
4.645.679 - 1.750.000
1.500.000
120
121

www.dacoromanica.ro
IM ALMANACH ALMANACH ARGUS" 135

Conturi Conturi cu- Depuneri


SEDIUL PORTOFO- DIVERSE
CAPITALUL rente de- rente cre- spre BENEFIC1UL
DENUMIREA SOCIETATII LIUL bitoare ditoare fructificare
Comuna
i i B. Lei B. Lei B. i Lei B. Lei
122 Banca de Orient, S. A.
123 Banca Poporului, S. A.
6.000.000 7.395.373 25 767.107 25
5.101.612 55
137.935
1.873.000 -- - 1. 480.898 -- 1.205.825 -- 122

-- -
4.000.000 9.657.708 1.432.055 60 4.146.555
124 Banca Astra", S. A. Craiova 3,000.000 2.341.450 703.498 25
-- 6.872 6.303 463.727
---
1 900.000
103.491 - 123
124
125 Banca Progresul Puturean", S.
126 Banca Ajutorul Plugarului"
Glorocu Mare 2,000.000
250.000
1.836.688
469.935 9.500 -
131.498 44

- -
152.400
209.560
274.006 28
36.471
125
-30 127
127 Banca de Intreprinderi
128 Banca Renasterea"
economii . Craiova 1.000.000
1.000.000
538.900
1.509.445 --
336.702 75 42
64.521 25 98.808 --
962 10
244.316 113.668 -
128
Banca Inlesnirea Steanului"
130 Banca Poienii", S. A.
Ceratu
Plenita
300.000
600.000
227.535
-- 933 32
34.167 - -- - 17.758

-
1.135.394
41.745 80 129
98.837 99 130
131 Banca Erie", S. A
132 Banca
133 Banca
Mihai Viteazul"
Creditul Doljan", S A
Giubega
Craiova
300.000
150.000
5.000.000 5.417.000
- -
161.400
2.300 -
664.310 -
--
602
28.473
1.910183
5 244 -
- --
86.357
25 131
132

6.922.667 -
133

- -
134 Banca Doijiului, S. A 10.715.255 70 3.758 989
Banca Scont din Craiova, S. A. .
136 Banca Agricola S. A.
Craiova
10.000.000
10.000.000
18.023.231
55.062.172 24.786.303
-
6.018.586
95
- 4.483.R50 05

-
20.353.560 34.733.297
761.172
- 880.000
977
35.868 50
134

5.156.511 69
137
138 Banca Olteniei
Comercial, S. A.
Banca Creditul Craiovean
Craiova 5.000.000
20.000.000
1.000.000
8.129.852
58.293.201 101.563.400
171.678 65
- 1.600.650 40
3.000.000
5.700 -
15.915 80
45.174.688 -
854 - 6.626.166
1.012.416
736 36
- - -- 63 137
138
2.182.700 114.345 139
Banca
140
141
142 Banca Bursei, S A
S. A
Craiova
20.000.000
20.000
1.000.000
95.419.771
516.660
550.960
5 16.897.484 71

307.107 -
6.185.649 06
-
32.897 - -
8.195.013 36

132.821
48 829.403

408.239 -
4.842.798 80 140
102.847
20.021
141
142
Casa de Credit a Agricultorilor din
143 SA
144 Banca Plugarilor, S. A Rast
2.000.000
0
2.453.470
-
1.768.294 - 54.000 -
- - --
310.181 861.457 -- 454.899
22 60
- 143
144
145 Banca Popular din Craiova.
146 Banca
147 Banca Plugarului, S.
S. A.
.
Craiova 2.000.000
4.000.000
1.000.000
1.630.169

806.581
1.783.672 51
2.266.891 40
45.032 80
316.612
146.598 -
123.602
01
- 553 40
698.022 75
2.090.292 70
145.040 63
87
70
137.069 52
145
146
147
148 Dacia S. A 5.000.000 3.893.965 4.886.110 25 89.721 80 667.631 2.277.621 20 502.744 04 148
Judeful Dorohoiu
149 Casa de a Agric. din Jud. Doroho
150 Banca Poporului din
. 5.000.000 15.629.000 .182.915 -- 28.462 - --
3.094.487 604.760 -- 725.472 - 149
Banca de
S. A. .
din Dorohoi, S. A.
. 4.000.000
2.000 000
3.637.100
5.923.632
4.702.260
1.408.772 50
152.413 25
131.286 60
-- - 764.180
7.521.642 60
--
653.893
30
152 Banca Sindic. Agricol Valea Baseului"
153 Banca
154
din Dorohoi
Comertului S A
Dorohoi
1.500.000
4.000.000 12.689.238 3.696.357
830.335 50
- 22.500

225.000 -
474.224
--
1.213.527
472.986
5.664.011
- 888.029 -
250.309 80 152
153
Dorohoiului
2.000.000
10.000.000 22 899.249 90 26.240.897 5 4.566.000 - 1.226.662
4.202.177 10
3.254.201
19.065.436 29
441.233 154

Durostor
Banca Tranilor din Durostor, S. A.
167 Banca Comercial, S. A
. Silistra 1.701.000 324 50 320.703
104.986
-- 65 18.650
--- 313.500 -- 259.083 -- 156
158 Banca Deli Orman"
Casa de a Agric. din Jud. Durostor
Turtucaia
Si1istra
2.000.000
2.000.000 -
--
509.221 85
625.180 -- 75.820

--
1.035.017
3.310.497 -- 400 000
461.538 -- 158
160 Banca Durostorulut
Banca Cadrilaterut"
2.000.000
6.000.000 7.627.220
693.161
21.715.623
9.000
1.200 000 -- 1.600.698
6.000.000
-531
283.774
15.064.E63 -- 96.920
1.482.744 -- 159
160
162 Banca de Credit Dunrean
Turtucaia
Silistra
3.000.000
4.000.000
694.902
369
1.045.917 -
8.133.184 - 535.810 3.084.
675.008
5.007.500 - 196 723
840.000 - 162
Judetul
163 Banca Albina, S. A
164 Casa de Credit a Agricul. din Jud. Flciu
Hui 6.000.000
1.000.000
13.439.204 16.743.364
600.424
-- 1.807 242
23.694
-- 1.837.641
1.481.340 -- 6
126.722
-- 1.023.396
116.716
-- 163
1.624.715 164

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" ALMANACH 137

Conturi Conturi Depuneri


SEDIUL DIVERSE
CAPITALUL rente de- rente cre- spre BENEFICIUL
DENUMIREA LIUL FONDURI o

B. B. Lei B. Lei Lei B. Lei B Lei


165
166
Banca Comertu1ul Husi, S.
Banca Elanului", S. A.
2.000.000
--- 3.435.528 -- 216.346 -- 90.313 -- 10.244
520.155
-- 1.178.104 70
- 597.687 20 165
249.190 -
167 Banca Flciului din Husi
1.100.000
2 000.000
1.575.130
5.460.419 55
968.118
1.200.241 50
61.961
998.650 91 29,130 - 2.314.773 75
166
1.035.833 34 167

Judetu1 Flticeni
168 Banca Sucevei din Flticeni Flticeni 20.000.000 -- --
34.211.417 90 5.707.184 10
-
2.029.396 55 2.591.260 70 10.717.031
-- 5.691.665 65 168
169 Casa de Credit a din Jud Flticeni 5.000.000
- 6.622.000 57.339

- --
42 550 1.213.475 35 347.472 65 169

-- - ---
170 Banca Mare", S. A 000 11.931.950 170.120 531.074 16 483.338 43 3.695.847 1.851.593 67 170
171 Banca Plugarilor 'din Jud. Flticeni . . . , 18369
-- --
1.048.500 4.299.600 74.575 1.455.871 90 109.697 8b 171
172 Banca Comercial a Poporului, S. A. . .
173 Banca Creditul Psanean" Pascani
3.000.000
1.000,000
1.826 368
2.046.000 - -
45.409
-- 44.606
81.673
23.863 -
25 266.806
957.630
159.211 85 172
87.283 -173

Gori
174 Banca Creditul Gorjan, S. A Tg.-Jiu 10.000.000 -- 28.747.610 - 2.134.599 - 1.355.200 - - ---
1.725.592 14.181.044 - 1.780.000 - 174
175 Banca
176 Banca Novaci
S. A
177 Banca Speranta"
Clnicu
Novaci
300.000
1.000.000 -- 4.257.822 --
296.060 50
-- --
26.056 75 23.269 56
147.703 -- - 2.532.665 -
68 11.289 24
265.793 --
176
u75

178 Banca Comercial


S. A ...... Novaci
200.000
1.000.000 -- 819.000
4.045.805 - --- ---
1.165.831 118.049
500 -
95
20.000

-- --
679.538 60
499.281
2.355.882
89.855
118.689 45
177
178

-- 189.350 - --
179 Banca
180 Banca Victoria' S. A
Banca Cornetu"
.
Tg.-Jiu
100.000
2.000.000 -- 81.180
10.368
- -7.863 -25
49 567
8 593.848
11.501 75 179
325.873 -180
181
182 Banca Comercial, S A Tg.-Jiu
1.000.000
5.000.000 -- 838.200
5.245.250
- - 712.273
2.064.669
25.800
436.613 66
-
498.833 35
1.334.305 40
84.947 97 181
373.846
--
182
183 Banca General a Gorjului, S.
184 Banca ului, S.
A. . . . 5.000.000
10.000.000
--
22.972.760
51.888.760
-- ----
2.932.453 15 2.000.000
2.750.000
--
338.845 91

-
2.492.401 -- 16.855.967 06
34.659 154 -- 900.000
2.100.000
183
184
185 Banca S. A
186 Banca Tinerimea S. A. . . . . . .
315.000
1.000.000
632.387
1.024.070 - - 3.426
376 130.000
370.817
270.045 20
71.373 90
117.319 50 186

187 Banca Poporului 2.000.000 - 3.163.517 - 441.312 50 99.903 96 - - 1.198.308 75 563.685 187
188
189
Banca Comertului Romnesc, S. A.
Banca Tndrei"
Banca Unirea
. .
Tndrei
000.000
1.000.000
--
3.115.718
1.636.900
--- --
1.177.194 40
143.190
514.525 95
-- - 1.316.550 45

- -
461.340
3.481.040 05
990.230 -- 403.97/ 45 188
234.395 -
190
191 Casa de Credit a din Jud. lalomita
1.000.000
10.000.000
-
2.192.327
23.221.200
293.130

-- --
1.799.264 50
168.901 60
- 6.010.193 50
1.671.684
- 1.391.866 -
470 092 25 190
191
192
193
I. C. S. A
Banca Tranilor din lalomita, S. A. pe A.
1.000.000
3.000.000 - -
1.382.100 75
1.681.962
224.782 06
455.327 91 - -
9.923 62 282.482
1.394.118 - 7.945 -
139.263 60 192
193

194 Moldova, S. A 70.000.000 -- 396 404.718


--- 259.342.239 -- 48.064.985 -- 417.851.341 -- --
440.467.070 24.375.812
--
194
195 Banca Romino-Francez, S.
196 Casa de Credit a din S.
. 10.000.000
3.000.000 -- 5.131.555
8 548.214
-- - --
13.532.4R2
--
500.000
41.420
3.226.145
2.997.602 -- --
12.360.491
19.000
1.618.388
365.589
195
196
--
197 Banca Aprrei Nationale Crestine .
198 Banca Podgorenilor din Moldova, S.
6.000 000
3.000.000 -- 3.025.192
1.844.800
-
360.843
556.657 - ---
170.828 20.698
- - -
124.000 677.818
278.518
197
198
199 Banca
Banca
SA
S. .....
Banca Comertului Moldovean S. A. .
2 000.000
25.000.000 - 1.707.786
71.809.265 - 1.132.311 23
121.351.850 -- 100.000
9 512.100
-- 28.922.076 -
40

- 59.935.402
16
-
--
218.075 17 199
6.929.490 - 200
--
102 Banca Romniei S. A
4.000.000
5.000.000 -- 17.916.617
16.486.714 - 4.490.766
4.969.449 - 880.895
- --
374.844
1.665.037
761.800
10.800.428
6.120.129
1.199.884
1.024.290
201
202
103
104 Uniunea
de Nord S. A.
de Comert din lasi S. A.
n 1.000.000
25.000.000
1.800.000
-- 26.768.624
3.093.875
--
457.959 50 2.917.392 90
70.513.396
6.865.188 13
- 3.403.441
-
181.620 90
22.632.553
7.130.873
-- 2.439.068
37.691.434
156.208
-- 4.652.248 -
50 203
204
194.878 11 205

www.dacoromanica.ro
138 ALMANACH ARGUS"
ALMANACH ARGUS"

SEDIUL Conturi cu- Conturi Depuneri


CAPITALUL DIVERSE
DENUMIREA SOCIETATII rente de- rente cre- spre BENEFICIUL
Comuna bitoare ditoare fructif icare
i B. i B.
Lei B. Lei Lei B Lei B. Lei Z
206 Banca S. A Iasi 1.316.000 -- 786.700 -- - -- -- --
207 Banca Neamului S. A
208 Banca Dacia" S. 25.000.000 -- 1.190.170
65.289.656 -- --
1.084.737 40
3.387

--
118.287 - --
172.196 60
547.160 --
65 51.603
214.755
--
206
207
209 Banca de Credit Industrie S. A. .
210 Banca Comertul Podul S. A.
7.600.000
2.000.000 -- 10.808.802
4.942.421 -- 71.084.871
1.196.463
10.269.263

- --
140.101 -
60.556.619
1.474.962
60.030.273
4.039.186 -
--
6.551.601
747.085
208
209
- ---
Podul
211 Banca Coop. de Credit S. A.
212 Banca Creditul Basarabiei" S. A. .
1asi
Ungheni
460.637
1.500.000
--
8.263.597
626.000 - 382.010

- --
363.820 --
1.007.186 70
2.021.827
1.861.928
6.123 035
-
418.832 30
-- 210
211
213 Banca ComercialA

Judetu1 Ilfov
Iasi 4.000 000 8.194.230 35
- -
278.073
99.889 - -
47.730 239.306
3.272.180 50
48.786 212
454.197 35 213

214 Banca S. A 280.000.000 -- -- 699.672.340


- - - -- -
215
216
Banca
Banca
a Trii
S. A. P. A
. . . 60.000 000
2 000.000
--- -- 240.168.870
5.191.780
2.103.464.020
852.339 588 51
241.642.616 2.372.665.044
57.333.402 70 983.072.771 -
-
116.621.871
27.722.476
-
214
215
217
218
Banca
Banca de petrol mine
S.
industrie S. A.
Bucuresti 10.000 000
30.000.000 - 2.663.440
15.083.403
1.462.702 63

- -
2.236.132 30
216.957 32
370.000
-
1.060.891 85
341.299 25
2.021.447

- -
4.151 481
450.000
360.897
-
216
217
219 Transylvania" Soc. Coop. de econ.
-.- - -- 12.100.000 4.409.080 60 3.678.837 318

--
avansuri 200.000
220
221
Banca Chrissoveloni S. A. R
Banca Sindicatului Agricol Ilfov . . . . 40.000.000 -- -- 640.221.799
24.222.782 --
2.049.'102 53
562.750.149
120.810.593
90.948 78
125.000.000
8.903.156
-- --- 1.529.829.648
203.509
--
1.746.266 23 34.750 18 219
47.871.007 41 210
8.409.698 - 221
222
223
Banca PetroliferA a
Banca Halelor
5.000 000
2.000.000 -- 1.227 500
622.000 -- -- --
3.241.052 60
-- --
273.075 - 1.667.667

--
441.338 05 880.08 -
87.000 -
7.328 27 222
224 Banca Central a Morarilor Agricultorilor 60.000.000
-- -- - -
- - - 484 - 223
224

---
225 Banca ElvetianA 7o.000.000 58.366.910 60
226
227
Banca ViticolA a
Banca de Credit S. A. Coop. . .
45.000.000
369.700 -- 21.226.647
48
151.349.915 97
-
18.036.135
8.760.006 --
81
--
83.229.501 33

-- 83.313.027 48
--
16.642.927
8.500 887
56 225
15 226
228
229
Banca Fostilor Luptatori
Banca
2.000.000
20 000.000 -
--
2.184.205
4.250.089 -- 1.385.696
276.013
-
30
1.165 712
96 182.766 91
21.174.598
238.460
-
314.864
205.037
.- 227
68 228
230 Banca Mercur"
Banca Cercului Central Comerc. Indust.
16.000.000
5 000 000
--
33.696.507 8.268.508
17.065.881 25
526 114 30
400.000 - 4.176.447 50

- -
6.322.168 85
3.787.108
32.940.044 60
1.738.763
3.099.195
09 229
40

--
6.966.699 50
231
232 Banca ComercialA ItalianA . . 100.000.000 526.607.630 -- 153.543
-
25 223.089 95
- 2.371.450 624.149 70 231
- 232
233
234
Transylvania" BancA pentru Corn.
Banca Albina Carpatilor"
10.000 000
-- 17.135.543
2.639.400 - 946.413.644

- --
28.482 45
27.626.633
39
1.284.462.250
16.638.610 30
63.657.895
16.809.146
280
11 233
235
236
Banca de Depozite
Banca IndustrialA
Scont 6.000.000
60.000.000 -- -
4.802.622

--- 7.876.480
238.174 90
100.000 - -
30.710 60
727.379
1.536.583 25
- -
9.714 042
442.120
50
234

7.167.760 85 236
237
238
Banca Gura-Argesului"
Creditul Extern
Oltenita 000.00
34.009.000 -- -
8.794.730

-
70.648.769 55
4.001.676 - - - -
22.036.359 88 388.629 803 33
- --
12.587.717 669.412 - 237
239
240
Banca Economia
Casa de Credit Econornii a Comercian-
2.009.000

--
95.397.463 85
624.349 70
5.538.921
7.544 70 - -
64.859.469 90
690.565
785 90 238
110.082 50 239

241 Banca ,,
5.000.000

-- 12.097.216
50
-- - - -
121.160 1.786 462 85 -
690 900 119.202 85 240
242
243
Banca IntreprinzAtorilor
Banca Praporgescu
3.500.000
1.000.000
1.459.350
212.500 - 2.609.618
50 919.998

- -
240.248 60
5.966.533

-
1.080.996
35
36
- ---
7.782.653
1.210.100 -- 22 241
- 242
244 Banca Poporului 6.000.000
---- 35.252 433 60

---
806.381 547.515
-
- 243
2.172.136 72 244

- ---
245 Capitalei 10.000.000 8.014 630 35.204.673 15 4.367.216 18 19.123.036 06 46.833.266
2.719.475 -- -
246
247
Banca ForestierA
Banca Dichiu
,, 10.000.00
5.000.000 -- 3.948.900
10.909.020
- 8.717.979 29
1.345.258 --
820.000
1.638.917
404.240 --
90
1.692.175

11.000
4.732.070
-
228.331 13
6.465 236
31.527 90 245
745 422 246
1.100 000 - 247
248
249
Banca Pietei
Dacia S. A
20.000
12.500.000 -- 35.892.186
19.419.004 -
-- 57.187 312
- 1.504.781 --
6.776.006
--
73.011.901 2.806.046 - 248
250 Banca Creditul Social
251 Banca de Credit
10.000.000
126.000.000 -- 11.661.436

--
27.816.765
1.096.579 36
-
2.993.118
1.377.490
-
25 - -
31.252.870

-
2.670.483
1.783.270
3.074.910 - 249
632.090 - 250
-
252 Casa de Credit a Agricult. din
Banca
Ilfov
Olten ta
10.000.000
7.000.000 - 4.624.000
23.215.804
427 078.364
14.270.814
18.284.631 43
164.000.000
189.898
723.143
40
97
581.359.876
6.183.413 35
266.680 -
985.484.399
388.977
14.312.156 95
- .62.474.738

1.316.590 -
732.977 35
251

253

www.dacoromanica.ro
140 ALMANACH ARGUS" ALMANACH ARGUS" 141

SEDIUL Conturi DIVERSE Conturi Depuneri


PORTOFO- spre BENEFICIUL
CAPITALUL rente de- rente
DENUMIREA SOCIETATII LIUL FONDURI fructificare
Comuna
z i B. i B. Lei B. Lei Lei Lei B.

Centrals pentru Industrie 1.000.000 -- - - 866.796 25


-- - - - - - - -
254
255 Banca de Scont a Romniei
Banca Bibescu
257 Banca Tezaurului
80.000.000
8.000.000
15.000.000 -- -9.245.865
8.869.781 50
576.407.994
580.528
6.809.723 25
-
735.500
460.313 14
-
162.051.234

89.865 12
-
-
235.977.761
1.604.867
3.673.879 61
14.754.000
586.170 - 25E
1.102.282 59
258 Creditul
gustoresc
Banca Sfatului
20.000.000 -- --
16.979.635 19.852.872 83 663.536 9b
-- - - 19.238.394 08 1.496.783 74

-- - - - - - -
259 Banca din Bucuresti . . . 20.000.000 42.662.518 9.820.608 05 2.014.728 842.379 28.416.315 80 3.872.626
260 Creditul prnesc Romnia . . . 20.000 000 37.84.535 31.000.437 3.667.156 8.086.487
-
32.033.873 - - 260
261
262
Banca de Corners
Banca Amza
de Depozite Salonic 2.000.000
3.000.000 -- --
7.067.221 5.507.151 15
- -
671.695
60
2.121.404 65 3.053.496 50
114.370 60 261
1.692.000 - 262
Banca Universall C. Const. ,Titus"
264 Banca Colentina
. 30.000.000
-- -
15.660.458
4.884.196
2.278.142
10
40 1.208.722 83 -
9.971.206 35 1.218.093
9.524.793
45
76 1.712.521
65

- 264
265 Banca Agronomilor
266 Banca Sporul Muncei"
10.000.000
-- --
11.550.978
95 10.994.846
14.325.764 -
80 2.764.245 18
1.214.298 -- 1.987.673 67
3.771.037 -- 13.493.966
8.733.014 -
73 2.915.400
2.733.789 60
267 Banca Plugarul"
268 Banca
269 Banca
a producAtorilor
de Credit Economii
Oltenita
Bucuregti
1.500.000
1.000.000 - -
4.873.958
959.776
737.190
130.950
50
-
100.000 29.122
290.148 - -
3.878.144 15 380.522 90
65.771 - 26E

Depuneri,
pozite
Banca de De-
10.000.000 - 10.021.137 50 5.082.878 80 121.274 05 4.745.208 85 - 08
270 Banca Petru-Rareg" Soc. Coop. pe act.
de Credit Economie ajutor reciproc 400.000
--- 2.784.374 05
-- - - -- -- 1.997.218 20 202.745 -
271 Banca SAteanul Romn"
272 Banca TAranula
273 Creditul" S. Bucuregti
2.000.000
1.089.000
2.000.000 --
5.246.548
3.842.179
9.479.040 -- - 4.500

14.170.797
81.941
142.983
93
-
21.317.997 67
4.196.602 04
2.351.668
40 271
270.907 91 272
541.619 98
274 Banca
275 Banca de din Bucuresti
20.000.000
50.000.000 -- 32.014.177
32.695.259 25
-
41.364.518 22

-- 01
2.989.036 86
3.118.996 01
-- - -
13.673.226 95 27.675.011
91.274.702
--
35
6.618.813 8z 274
7.326.982 27E
276 1. Berkowitz
277 Banca de
278 Banca AgricolA
Scont
,,
150.000.000

90.000.000 ---
36.474.209
9.726.911
060 75
420.229.676
415.040
487.345.007 33
10.3188.914
357.900
63.000.000 - -
233,248.433
2.361.069
106.657.394 35
158.419.886
1.983.974
95.089.977 88
19.568.318 - 27E
25
10.198.212 95 27E
279 Banca Comerciall
280 Rod" de Report Depunen . ,, 20.000.000 -- 337.383.066 89
8.551.058
---
522.149.368
8.676.734
95

--
31.674.726 10
- 190.430.157 85
6.957.147 55
--
1.081.934.860
10.912.611
50

--
20.566.152 22
2.606.687 44 280
Banca
282 Banca
. . .
a Orientului . . .
,
,,
60.000.000
10.000.000
--- 81.718.625
25.868,882
--
74.492.731
34.712.317
--
9.307.071 18
2.182.786
--- 22.080.673
-
53.289.749
24.461.218
11.200.000
3.800.000 ---
281
282
283 ,,Creditul Ilfovean"
284 Banca de Credit Popular
.. 10.000.000
8.000.000
-
8.870.650
24.091.046
-
10.970.783
15.269.108
-
228.371

--
4,547.686
3.356.570 -- 9.323.609
32.204,285 -- 3.141.994
--
284
Banca ElvetianA de Depozite din
286 Banca de Credit Farmaceutic . . .
45.000.000
4.000.000 -- 31.206.061
3.447.603 85
112.888.709
5.671.005 04
9.066..40 5.927.114
- 80.622.569
4.033 483 -- 8.504.969
563.122 67
285

287 Banca Minelor


288 Banca Steaua" ,
125.000.000
1.000.000 - 271.799 - 191.653.145
130.993
05
50
9.496.346 38
324.115 68
160.556.163 70
3.027.121
23.727.106
174.736 35
19.745.383 84
4.935 76
289 Banca
din Praga
de de Credit
-- -- - --
- - -
,, 40.000.000 59.720.361 82 8.991.698 98 111.661.466 52 27.922.432 2.426.880 94
290
291
Sdc. de Credit Industrial .
Banca Sindicatului Agricol
292 Banca Rahova Bragadiru
. .
. 600.000.000
60.000.000
3.000.000 --
437.974.174
17.121.100
14.574.534
-- 2.220.778.437 -
229.458.951 85
75.9
75 907.943
16.946.031
30
220.000.000
301.511.210 35
24.565.730 95
-
208.029.381

136.665 467 75
107.360.618 290

848.392 55 292
291

293 ,,Creditul Technic" Prima S. A. R. pen4ru


Incurajarea Technice 35.000.000 - 29.570.081 - 126.631.975 41 14.897.848 - 135.918.578 23 - 8.000.944 -
294 Banca
dustrie
de Credit
.....
de Cornert
.
,
120.000.000
50.000.000 --
-
409.681.921
-- 441.671.644 61 24.961.744 47
- 251.091.967 06
-
637.443.590 21 22.067.700 07
295
296 Nationall
. .
,, 3.000.000 --8.156.730

-
1.014.785
404.313
44

-
20 11.252 40
26.549.741

-60.454 591.704 40
-
1.676.218 09 295
355.289 29E
297 Creditul Mobiliar" S.
298 Banca Fortuna
299 Banca AngloRomnl
,, 30.000.000
36.000.000
50.000.000 --
17.190.624
68.662.110 60
28.228.900 -
42.991.262
65.693.943
124.932.160
37
06
1.500.978 50
6.307.000 -
15
87.280.447 28
83.006.658 80
-
23.963.671

27.878.793 40
2.577.156 50
9.757.97
7.843.713 10

www.dacoromanica.ro
ALMANACH ARGUS" ALMANACH ARGUS" 143

SEDIUL Conturi Conturi Depuneri


PORTOFO- DIVERSE
CAPITALUL rente de- rente cre- spre BENEFICIUL
DENUM IREA SOCIETTII LIUL FONDURI o
Comuna
i B. Lei B. Lei Lei B. Lei B. Lei B

300 Banca a
Banca Dealul Spirei"
Bucuresti 10.000.000
6.000.000
-- 3.979.000 -
6.884.810 -
140.009
5.522.230
-- - -
204.519 15
8.103.664
10.046.460
- - --
4.986.607 1.589.248 50 30(
1.091.111 20
302 Banca Creditul Bucurestean
Banca Danubia
2.000.000
100.000.000 --- 4.767.650 35
4.660.267 -
558.110 28 419.403 79 249.336 70 6 834.788 10 390.016 74
-
304 Banca Negusto
305 Banca
a . . .
,,
,, 30.000.000
30.000.000 - 8.792.445 -
12.782.380 05
42.243.204
20.053.661
94.741.041
12
30
27
61.822.781
814.015
13.135.900
-- 49.940.626 71
14.213.221
85.082.985 29
2.208.774
2.875.840
10.212.619
75
50
75 - - 301
306 Casele privilegi
net in
de Imprumut pe ama-
Muntele de Pietate"
Techni c Transilvinean . . . .
5.000.000
20.289 000
--- -- -- 2.119 601 84 - - -
17.514.223 60 527.593 48130(
307
308 Banca Grivita 3.000.000 - 8.345.148 -
43 955.040 83
2.285.170 - 2.227.806 57
816 011 08
29.652.222 81
173.462 98 6.722 128 40
849.972 06
1.172.352 45 301
309 Banca Intrepri derilor Comerciale, Indus-
triale Agri cole 16.000.000 -
5.000.000 -
11.423.744 - 6.373.455 80
-- 40 11.069.358 95 - - 129.383 95 301

--
,,
310 Banca de neri Credit 12.376.129 75
20.000.000 - --
95.000 10.034.587 50 480.278
311 Banca Creditul Financiar 10.470.527 -
8.611 122 30
10 929.236 - 132.650 -
11.868.687
975.895 -
1.872.457 976.362 311
312 Banca
313 Banca Munte
i

314 Creditul Biho rului


fost Universala"
al Transilvaniei"
50.000.000
10.000.000 - - -
9.481.887 39.114.998 44
78.445.799 - 3.160.000 - 21.977.121 80
78.277.055 - -
13.837.575 -
1.598.694 - 311

S. A. pentru crearea de Comer-


cializarea 2.000 000 - 1.036.931 - - - - - - -
315 Banca Marmor
- -
836.070.233
1.077.269 80 199.493 80
-
-- -
Blank . 125.000.000 375.323.454 23 310.195.815 1.264 264.313 96 1.958.856.029 85 64.930.087 70 311
316 Creditul Indust
317 Banca
Romne

318 Prima Soc. civi de Credit f


. . . .

rural
2 500 000
50.000.000 - 72.730.732 -
2.882.386 25
94.031.033 - 59.866 78
14.850.000 - 2.959.609 15
78.802.632 - - 10.083 21
8.786 -
din Bucuresti sectia
319 Uniunea Financ Comerciall . . .
84.503 950
4.000.000 -
179.552.510 - 274.714.206 62 18.226.096 95 32.648.063 - --
2.891.391 47 25.577.209 67
320 Banca de Cred t Stesc 2.000.000 - 1.197.175 -
10.776.065 129.829
8.960 - 16.464.725 91
68.823 - -
7.179 14 311
380.292 32(

triasi din Ro
322 Banca Soc. Coop.
......
321 Banca micilor aorari agricultori Indus-
. 10.060.000
200.000
- 6.667.722 -
414 313 -
1.223.782 50

- --
1.709.387 - - - -
124.924 45 965.197 03 321
-
- --
,, 27.865 64 198.134 81 30.389
323 Banca
324 Banca de Devi
de Finantare
Lombard
25.000.000
20.000.000 - - -
6.333.695
-
44.130.571
84 965.536
062.979
2.700.000 - 40.202.431
76.559.924 -
57 625.100 1.060.409 75 32:
4.467.840 -32

Jude Mehedinti
325 Itrului 1.000.000 -- 1.902.031 - --
41.808 5.936 25 595 000 - 446.373 50 93.705 -
321

- --
2.846.730 -
326 Banca
327
.
Cujmirul ui
T.-Severin
Cusmir
2.000.000

2 000.000 -
6.459.915 - - --
55.500 218.898 35 229.777 75

- --
1.061.840 165.899 40 321

-- ---
215.856 41 1.639.693 2.037.270 751.058 02
328 Banca
329 Cerna"
330 Banca Vnjului
rei
de Credit economie . -
1.000.000 -
1.000.000
10.303.130 -
2.600 600 -
- -
7.156

- -
15.583
1.000.000
46.401
-
4.575.878 10

--
698.500
-
321
321

tului din T.-Severin .


Mare
T.-Severin -- 28.127.195 -
76.143 723.183 50.612
331
332 Vulturul Carp tratilor" S. A
333 Banca de Scon din T.-Severin . . . .
. .

T -Severin
000
729.210
10 000.000 -
1.838.011 - -
10.664.070 -
- --
16.602.639 49

645.620
5.915.015 80
131 512 09
500.000 --
2.407.062 44

1.676.790
-- 19.366.824 02
901.323 35
3.193.716 -
2.061.694 24 331
133.322
1.110.521
-331

334 Casa de Credi a Agricultorilor din

335
Mehedinti
Banca Comerci din T.-Severin . . .
5.000.000
16.000.000 -- 11.613.187 -
66.249.273 =
--
343.804 274 45 3.272.827 87 2.011.462 50 409.426 50 334

- --
1.741.113 70 40.718.619 20 3.638.716

- -- - --
6.573.742 25
336
337
Banca Motrului
Motrul" Soc. Coop. pe actiuni . . . . Ohaba
2.000.00u
30.300 -- 13.653.920 -
39.733 -
16.448.314
721.928 799.724
3.840 70 -
719.392 --
6.533.911
24.676
631.300
331

338 Banca . . T.-Severin 3.000.000


- 5.946.378 -
-
513.762 70 866.170 82
197.599 -
358.928
- 2.695.887 80 --
1.577 032 918.284 78
-
339
340
Banca Cmpulu
Banca Severinul T
2.000.000
1.845.743 33
--
11.700.200 -
943.233
110 000
- --
1.002.756 10
705.635
73.447 50
-- - -247 - 4.171.865

-- 2.84930.000
77
626.274 331
45
341
342
Banca Viitorul
Soarele lin Mare . . .
3.000.000
50.000 -
8.336.232 22
- 5.000
655.646
19.000 - 55
- -
500.000 341
341

www.dacoromanica.ro
144 ALMANACH ARGUS" ALMANACH ARGUS" 145

Conturi Conturi Depuneri


SEDIUL PORTOFO- DIVERSE
CAPITALUL rente de- rente BENEFICIUL
SOCIE LWL bitoare RI
ditoare fructificare U
Comuna
Lei B. Lei Lei B. Lei B. Lei B Lei

343 Banca pranilor


--- 24.047.860 -- 710.707 -- 1.260.356
--91 -- 13.275.886 09
-- 1.922.206 01 343
344 Banca Comertului
-- --
- --
1.229.139

--
3.000.000 13.560.325 1.422.117 3.267.779 5.416.518
Banca Campulungul 4 000.000
- 3.432.559 10.000 - 37.000
714.736
87.415
344
346 Banca Poporului 10.000.000 14.120.766 1.968.972 39 7.948.217 85 970.160 -
346
347 Banca Cercului Comercial
din
Industrial
6.000.000 -- 16.800.369
-- 2.990.600
-
-- 1.150.102
--- -
1.828.081 8.989.860 - - 347
348 Albina" S A.
349 Banca Comercial Kul Doamnei" .
Banca Dacia"
.
10.000.000
-
240.000 -
28.674.830
1.786.028
- -- -- 919.848
69.144
- -- --
--
183.115 19.906 010
1.006.251 -- 1.932.730 75
141.003 -- 349
350
351 Casa de Credit a Agricult. din
Pietrosani
1.500.000 -
--
220.237

--
232.188
- - - - - 48.688

----
15.358
352 Banca Comerciall Valea
Vulturul"
1.600.000
4.986 800
2.355.353
-- 2.630.000 -
69 2.593.648 21
601.300 - k34.424 88
262.967 - 351
352
353
354 Banca Carpati
Banca
000.000
6.000.000
6.000.000
-- 35.974.238
14.668.000
22.001.465 - 5.591.648
22.481.785 - 780.790 -
1.697.818 28
567.238 34
2.386.397
2.561.647 80
- 14.733.727 99
8.715.584
28.735.524 10
- 1.423 322 15
1.529.398
996.091
- 354

Ncamtu
Banca Petrodava ...... . . 5.000.000 -- 21.420.628 -- 13.698.844 - 3.000.000 -- 1.908.611 -- 26.389.737 -- 1.458.000 -
356
358
Banca Sindicatului Agricol P.-Neamt .
de Credit a Agricult. din Neamt
5.000.000
1.500.000
---