REZERVAȚIILE

NATURALE
Andrei Gălițianu
Andrei Gălițianu

;
 _ A I N A
A
7 SATU Fumoasa
I“ MARE
Poiana Sta pe Rezeruatii
iasi
BISTF Bilb floris
tNASA Valea'Lun
itele Rezeruatii de
A / Crisul Clu lui fauna
BI HOR
“Sca i a J
MUF
Oealul cu YASLUI
elci ntfegalde Rezervatii de flora si
ARAD Baile fauna
ALB Tusna
SIBIU FRANCE GALATI
TeCUM I.Eozi Hanu
G› uce i I XA
c RA
Conachi
Paring Piatra La War at
Sinai
O Craiului BUZAU

5 CIosaniIJ-IJ M”u”i-e’”rFi-i BRAIL TULCE

ARGES
Pesteri “ azane ov
ocrotite A LOMITA
Gura
Izuoru

Rezervatii de peis• i MEHE- OLT

si de flora DIMT Comana
R
DOLJ
Parcul National ELEORMAM
Retezat

A
CALARASI
 CUPRINS

• Ce sunt rezervațiile naturale?

• Delta Dunării

• Parcul Național Munții Rodnei

• Peștera Urșilor

• Cascada Putnei

• Parcul Național Cheile Bicazului

- Hășmaș
CE SUNT REZERVAȚIILE NATURALE?

• Rezervatiile naturale sunt arii naturale protejate prin lege cu

scopul de a proteja si conserva unele zone de habitat natural si
a diversitatii biologice specifice.
• Rezervatiile biosferei se intind pe suprafete mari si cuprind
un complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si
cursuri de apa, zone umede cu comunitati biocenotice
floristice si faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale
sau rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului,
comunitati umane a caror existenta este bazata pe
valorificarea resurselor naturale.
• Primele preocupări de a ocroti natura datează încă din secolul
al XIX-lea, iar în 2008 în România existau 20 de parcuri
naționale și naturale și 927 de arii de protecție, la care se
adaugă 58 de specii de și 288 de animale.
plante
• Pe langa activitatile stiintifice, administratiile rezervatiilor
naturale incurajeaza desfasurarea activitatilor traditionale si
a ecoturismului care sa nu afecteze peisajul natural. Aici nu
este permisa utilizarea resurselor naturale.
 CLASIFICARE

Rezervațiile naturale se pot împărți în următoarele categorii:

• Rezervații botanice (floristice)
• Rezervații zoologice (faunistice), inclusiv refugiile ornitologice
• Rezervații geologice - geomorfice, paleontologice (puncte
sau locuri fosilifere)
• Rezervații speologice
• Rezervații peisagistice
• Rezervații mixte
• Rezervații de zonă umedă
• Rezervații de resurse genetice
DELTA DUNĂRII
• Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi
umede din Europa. Lânga Tulcea, Dunarea se desparte in
trei brate: Chilia, Sulina si Sfântu Gheorghe, si formeaza
multe alte canele pe cuprinsul Deltei, inundând in fiecare
primavara si toamna stufarisul, mlastinile si padurile din
rezervatie.

• Delta Dunarii este de asemenea tinutul cel mai tanar al

Europei - in fiecare an, prin aluviuni, aceasta isi
mareste dimensiunea cu 4 m.
• Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de plante, Delta
Dunarii se mandreste cu cea mai bogata fauna
ornitologica (mai mult de 300 de specii, printre care
colonii unice de pelicani) si ihtiologica (ex. : heringul) de
pe continent.

• Mai mult de 80% din suprafata Deltei o reprezinta apa. In

acest tinut poposesc peste 300 de specii de pasari, unele
dintre acestea venind de la distante foarte mari, respectiv
din China si India.
 FAUNA

• 327 specii de pasari =81% din avifauna Romaniei

• 141 specii avifauna acvatica
• 65 de specii de pesti
• vidra, nurca, bizamul, iepurele, mistretul,
vulpea, lupul, dihorul, pisica salbatica.
• Nisipurile adapostesc broaste testoase, vipere,
colonii de serpi.
 FLORA

• Delta este un mediu propice dezvoltarii a peste 1.150 de

specii de plante(nuferii galbeni si albi impanzesc apele), aici
aflându- se cea mai mare suprafata acoperita cu stufaris din
lume. Exista si o planta carnivora, Aldrovanda, care isi
momeste prada cu nenumarate capcane.
• Interesul vizitatorilor este captat de ostroavele acoperite
cu stufaris, de padurile de salcii si plopi, de stejarii
iubitori de caldura, ale caror crengi sunt intretesute de
liane si plante cataratoare, ca in padurile tropicale.

• Cele 75 de specii de peste sunt una dintre bogatiile Deltei,

dintre acestea facând parte crapul, caracuda, stiuca, salaul si
bibanul. In anumite perioade, sturionul, morunul, nisetrul si
cega vin in Delta, din Marea Neagra si Marea Caspica,
pentru a-si depune icrele.
PARCUL NAȚIONAL MUNȚII RODNEI
Parcul NaționalRodna este o arie protejată de interes național
ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național) situată pe
teritoriul administrativ al județelor Bistrița-Năsăud, Maramureș
și Suceava, în zona centrală a Munților Rodnei.

• Parcul Național Munții Rodnei este desemnat internațional ca

Rezervație a Biosferei de către Comitetul UNESCO "Omul și
Biosfera".

• În 1990 a fost declarat parc național datorită intenției

Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului de a
constitui un număr de 13 parcuri naționale printre care și
Parcul Național Rodna. Parcul Național Munții Rodnei este
cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaților Orientali,
având o suprafață de 46.339 ha.
Importanța parcului național se datorează geologiei şi
geomorfologiei munţilor, cât şi prezenţei a numeroase specii de
faună şi floră, endemite şi relicte glaciare.

• Parcul național oferă peisaje variate, are 5 complexe

morfologice de un real interes: Ineu, Omu-Gărgălău, Galat-
Puzdrele, Pietrosul Rodnei, Bătrâna. Relieful remarcându-
se prin numeroase lacuri, văi, circuri glaciare.

• Scopul principal al parcului este conservarea

biodiversității, dezvoltarea activităților turistice facându-
se de așa manieră
încât să nu cotravină obiectivelor de conservare.
 FLORA

• Specii de plante ocrotite:

 tisa (Taxus baccata);
 zada (Larix decidua);
 bujorul de munte (Rhododendron kotshyi);
 zâmbru (Pinus cembra);
 floarea de colț (Leontopodium alpinum);
 angelica (Angelica archangelica);
 narcisa (Narcissus stellaris);
 bulbuci de munte (Trollius europaeus);
 crucea voinicului (Hepatica transsilvanica);
 ghințură galbenă (Gentiana lutea);
 laleaua pestriță (Fritillaria meleagris).
 FAUNA

• Animale ocrotite:
 capra neagră (Rupicapra rupicapra);
 marmota (Marmota marmota);
 ursul carpatin (Ursus arctos);
 râsul (Lynx lynx);
 acvila de stâncă (Aquila chrysaetos);
 acvila mică (Hieratus penatus);
 ciuful pitic (Otus scops);
 buha (Bubo bubo);
 cucuveaua (Athene noctua);
 barza albă (Ciconia ciconia);
 stârcul cenușiu (Ardea cinerea);
 corbul (Corvus corax);
 cocoșul de munte (Tetrao urogallus);
 cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix).
URSILOR
• Peștera Urșilor este una dintre principalele obiective turistice
ale Munților Apuseni, ea aflându-se în județul Bihor.

• A fost descoperita pe 17 septembrie 1975 când golul subteran

a fost deschis artificial prin dinamitarea porțiunii de la intrare,
în timpul lucrărilor de exploatare a calcarului.

• Cu toate ca la momentul descoperirii pesterii s-a incercat

distrugerea acesteia pentru ca exploatarea miniera sa poata
continua, pana la urma s-a reusit salvarea, conservarea si
amenajarea pesterii pentru ca aceasta sa poata fi vizitata de
turisti.
• Numele peşterii se datorează numeroaselor fosile de “urşi de
cavernă” Ursus spelaeus , vechi de peste 100.000 de ani,
descoperite aici.
• In urma cercetarilor efectuate s-a stabilit ca pestera a fost
locuita doar de aceasta specie de urs. Cu cca 17.000 ani in
urma, dupa un cutremur puternic, probabil, singura intrare in
pestera s-a inchis iar ursii aflati in acel moment in interior au
ramas captivi, acestia murind de foame.
• Pestera Ursilor este structurata pe 3 galerii vizitabile si
o "Rezervatie Stiintifica".
• Galeria Oaselor din Pestera Ursilor este sectiunea din pestera
care se afla la intrare, fiind astfel denumita datorita numeroaselor
oase ale ursilor de Caverna, gasite in acest loc.
• Galeria Emil Racovita este cea mai mare galerie din portiunea
amenajata a pesterii; ea contine formatiuni calcaroase
spectaculoase, stalactite, stalacmite, coloane, care au diferite
forme si marimi.
• Galeria Lumanarilor din Pestera Ursilor, si-a primit numele
dupa numeroasele stalactite care seamana cu niste lumanari.
Galeria Oaselor
Galeria Emil Racovita
Galeria Lumanarilor
CASCADA PUTNEI
 CascadaPutnei(Săritoarea Putnei) este situată
înjudetul Vrancea, fiind o rezervatie
naturala in miniatura.
Importanța Cascadei Putnei constă în caracterul
peisagistic și hidromorfologic.
PARCUL NAȚIONAL
CHEILE BICAZULUI -
HĂȘMAȘ
Amplasarea Parcului Național Cheile Bicazului - Hășmaș
• Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș este o arie
protejată de interes național aflat în România, în Munții
Hășmaș, pe teritoriul administrativ al județelor Harghita și
Neamț.
• Are o suprafața de 6575 ha, incluzând o zonă de conservare
specială.
• Parcul este localizat în Munții Hășmaș, situați în grupa
centrală a Carpaților Orientali. Parcul se află în zona central-
nord-estică a României, pe raza județelor Harghita și
Neamț.
• În acest parc sunt incluse mai multe rezervații
naturale, printre care:
• Lacul Roșu, un lac de baraj natural din România.
• Cheile Bicazului
• Masivul Hășmașu Mare - Piatra Singuratică
• Avenul Licaș
• Vegetatia parcului Cheile Bicazului – Hasmas este
formata in proportie de 95% din paduri de molid care
imbraca versantii masivului Hasmas. Mai intalnim paduri
de rasinoase cu fag, pajisti montane intinse, varfuri cu
vegetatie subalpina sau specifica dar si multe raritati
floristice. Speciile de plante declarate monumente ale
naturii si ocrotite in Cheile Bicazului sunt: Papucul
doamnei, Floarea de colt, Sangele-voinicului, Tisa, etc.
• Fauna parcului Cheile Bicazului – Hasmas cuprinde
o varietate de specii rare, verigi importante pentru existenta
unui ecosistem echilibrat, si anume: amfibieni si reptile ca
broasca cu burta galbena, broasca mare de lac, tritonul de
munte, tritonul carpatic, tritonul cu creasta, salamandra,
broasca raioasa, broasca roşie de munte, soparla de munte,
vipera comuna, sarpele de alun, pasari ca fluturasul de stanca,
ciocanitoarea de munte, presura de munte, corbul,
cocosul de munte, huhurezul mare, acvila de munte si
mamifere, cerbul carpatin, capra neagra, ursul, râsul,
lupul.
 CHEILE BICAZULUI
SANGELE
FLOARE
VOINICULUI
DE
COLT
BROASCA CU BURTA
GALBENA CAPRA NEAGRA
Bibliografie:
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C8%9Bie_natural
%C4%83
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Ur%C8%99ilor
• http://www.pesteraursilor.net/index.html