° °

GAZETA HÂRTIBACIULUI
PUBLICAÞIE LUNARà A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA
NumÃRUL 11, FEBRUARIE 2007
„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slug㔠Marcu, 10.44
APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR O ADUNARE ISTORIC{

• CUM PRIMIM BANI DE LA În 2015, dacã privim înapoi, mulþi
UNIUNEA EUROPEANA? dintre noi se vor întreba ce au fãcut aleºii
noºtri pentru viitorul regiunii. Suntem în
• SCHIMB DE EXPERIEN|{ ÎNTRE 2007 ºi nu de puþine ori am reflectat la
momente din 1990 sau 1992, 1996 ºi chiar
FERMIERI DIN ROMÂNIA ~I FRAN|A 2000 sau 2004. Câte ocazii pierdute, câte
momente de reflecþie ºi analizã am avut ºi
pag. 3 nu le-am fructificat.
În plan personal momentele de
UN SPECTACOL mulþumire sau nemulþumire le
CE SE VREA TRADITIE contabilizezi singur sau în familie. În
societate momentele de bilanþ sunt anuale
pag. 4 ºi sunt adevãrate clipe când te poþi raporta
PROIECT: la ce fac ceilalþi ºi cum poþi aplica ceva
din experienþa vecinilor. Mai ales când faci
CIRCUITUL TURISTIC parte din societatea selectatã ºi aleasã a
AL BISERICILOR FORTIFICATE primarilor unei regiuni cu un trecut greu
încercat ºi un destin greu de definit.
Biserica evanghelicã (continuare în pagina 2)
fortificatã - Nocrich
ÎN 2007
VIITOARE APARIÞIE
pag. 5
CAMPANIA DE SPRIJIN A MOC{NI|EI
In scopul dezvoltãrii durabile, comunitãþile de pe Sã determinãm autoritãþile româneºti sã reacþioneze
Valea Hârtibaciului doresc reintrarea în folosinþã a în consecinþã faþã de acest apel al membrilor societãþii
EDITORIALÃ: mocãniþei care ar contribui considerabil la dezvoltarea româneºti ºi internaþionale!
turismului în Valea Hârtibaciului.
MONOGRAFIA Asociaþia Valea Hârtibaciului a început Campania Radu Curcean,
destinatã declarãrii “Mocãniþei Hârtibaciului” drept preºedinte al Asociaþiei Valea Hârtibaciului
FOLCLORICÃ A VÃII monument istoric. (continuare în pagina 5)

HÂRTIBACIULUI
Autor: Mircea Drãgan

Toþi cei interesaþi sã achiziþioneze lucrãri îi

rugãm sã se adreseze Asociaþiei Vãii
Hârtibaciului

CASA S{SEASC{
A fost construitã în 1936. În 1945 stãpânii ei au fost
urcaþi în vagoane ºi duºi în Siberia. Când au revenit casa
era ocupatã de o familie de „sãraci” cãrora organele de
partid ºi de stat le-au dat locuinþã. Li s-a dat voie sã stea
împreunã cu noii locatari, pânã în 1960 când le-a fost
restituitã. Au refãcut-o în 1968, redându-i înfãþiºarea
iniþialã. În 1986 au cedat-o statului pentru o sumã MOCÃNIÞA POATE DEVENI MONUMENT ISTORIC
derizorie ºi dreptul de a pãrãsi România. Casa a ajuns
iarãºi în stãpânirea „sãracilor”. Strãdania acestora de a
NUMAI CU AJUTORUL TÃU

SEMNEAZ{ PENTRU SUS|INERE !

dãrâma tot ce aparþine trecutului continuã.
„Sasule, cãsuþa ta
S-a ales bules de ea”.
Folclor transilvan
PROIECT PICTATE DE FAMILIA
CIRCUITUL TURISTIC AL GRECU DIN SÃSÃUª pag. 4
BISERICILOR ORTODOXE
Cyan Magenta Yellow Black

Io aici, badiu-n Alþâna

ªi-l iubesc cu sãptãmâna.
Io aici, badiu-n Sibiu,
Ce mai dor, stare-ar pustiu. SÃSÃUª
Folclor pag. 7

° °
2
Asociaþia „Valea Hârtibaciului” este
printre puþinele asociaþii (formatã prin
asocierea consiliilor locale) din judeþ ce
ºi-au propus altceva decât introducerea
apei sau canalizãrii în regiune. Formatã,
în urmã cu un an, dupã luni întregi de
tatonãri ºi întâlniri, reuneºte primarii
localitãþilor Agnita, Nocrich, Alþîna,
Bîrghiº, Marpod, Chirpãr, Merghindeal,
Iacobeni, Bruiu, Brãdeni, Mihãileni,
Arpaºu de Jos ºi ulterior înfiinþãrii –
Consiliul Judeþean Sibiu. Este o asociaþie
de utilitate publicã, de pionierat în judeþ,
care într-un an de zile a reuºit sã se facã
cunoscutã ºi sã se impunã ca un veritabil
partener de dialog. Munca echipei de
conducere reprezentatã prin Radu
Curcean – preºedinte ºi Ilarion Bârsan –
secretar s-a concretizat într-un pachet de
proiecte comunitare zonale ce sunt în
curs de concretizare.
Prima mare reuºitã a organizaþiei este
însãºi înfiinþarea ºi existenþa ei, fiind cel
mai normal cadru de discuþii despre
trecutul, prezentul ºi viitorul regiunii.
Singura condiþie consensualã este
prezenþa membrilor ºi plata cotizaþiei. Iar
din acest unghi de vedere, majoritatea
membrilor sunt tentaþi sã punã pe primul
plan problemele propriilor lor
comunitãþi, prezenþa ºi achitarea
obligaþiilor financiare lãsând de dorit. Au
þinut sã fie prezenþi la un an de la
înfiinþare – la primul bilanþ – urmãtorii
primari: Radu Curcean (Agnita - gazda
adunãrii ce þine ºi preºedinþia asociaþiei),
Ioan Cori (Iacobeni, la prima
participare), Vasile Radu (Merghindeal),
Sebastian Dotcoº (Marpod), Mircea
Cernea (Bruiu) ºi Aurel Dobre (Brãdeni).
Chirpãrul a fost reprezentat prin vicele
Ioan Morariu, restul comunelor lipsind
motivat sau nemotivat. Consiliul
Judeþean Sibiu a fost reprezentat de
vicepreºedintele ec. Iosif Moldovan,
reprezentant permanent în Asociaþie. A
þinut sã fie prezent primarul comunei
Roºia, Valentin Aldea – posibil nou
membru, momentan, observator –
invitat. Adunarea generalã a fost
deschis㠖 în spiritul unei transparenþe
totale – fiind prezenþi invitaþi ºi
reprezentanþi ai unor asociaþii interesate
de strategiile locale. Discuþiile au fost
libere, prezentãrile fiind concise ºi
hotãrârile fiind luate prin consens, fãrã
a fi supuse la vot – toate subiectele
supuse dezbaterii având girul celor
prezenþi. S-au identificat soluþii
administrative ºi juridice, fãrã polemici
ºi divergenþe, întreaga adunare
desfãºurându-se sub semnul eficienþei ºi
în limite de timp perfect rezonabile.
„SALVAÞI MOCÃNIÞA
HÂRTIBACIULUI”
Ordinea de zi a fost succintã ºi clarã,
pe primul loc fiind prezentarea situaþiei,
relativ complicate, a salvãrii liniei ferate
înguste Sibiu – Agnita. D-l Radu
Curcean a fãcut o amplã trecere în revistã
a intervenþiilor ºi demersurilor efectuate.
ªi nu au fost puþine; bãtãlia este în toi,
toate autoritãþile locale susþinând acest
proiect, dar la ce folos: douã ministere
par sã nu înþeleagã cã viitorul întregii
regiuni stã în aceastã veritabilã coloanã
vertebralã. Ministerul Culturii ºi
Cultelor are în analizã un dosar de
clasare a liniei ca monument istoric –
un dosar parþial, care în scurt timp va fi
completat cu piesele lipsã (relevee
pentru fiecare canton, haltã, garã;
fotografii pentru fiecare pod sau podeþ
ºi situaþia juridicã a liniei). O muncã de
Sisif ce ar costa o groazã de bani dacã ar
GAZETA HÂRTIBACIULUI
O ADUNARE ISTORIC{
fi comandatã la firme de specialitate, dar
pe care ºi-au asumat-o o mânã de
inimoºi, voluntar.
Ministerul Transporturilor - are linia
în proprietate ºi chiar dacã în perioada
1992-2005 a abandonat-o - în încercarea
de a salva S.N.C.F.R.-ul a inventat
permanent soluþii, ultima fiind
închirierea liniei la niºte preþuri
inacceptabile. Campania iniþiatã de
Asociaþia Valea Hârtibaciului ºi
Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu va
fi continuatã, toþi primarii prezenþi
preluând formulare pentru a reuºi sã se
strângã, pânã la finele lunii martie, un
minim de 10.000 de semnãturi
„SALVAÞI MOCÃNIÞA
HÂRTIBACIULUI”.
O þintã posibilã, dar dificilã, având
în vedere întinderea ºi dispersarea
populaþiei în regiune. Speranþa unanimã
este cã aceastã campanie ºi completarea
dosarului cu piesele lipsã va duce la
declararea liniei ferate înguste ca
monument istoric, închizându-se astfel
orice perspectivã ulterioarã, de a se
valorifica la fier vechi aceastã linie. Un
moment de rãscruce pentru întreaga Vale,
toate strategiile de dezvoltare incluzând
linia feratã îngustã ca o pârghie de
dezvoltare economicã, turisticã ºi
socialã.
Asociaþie mare – la început de
drum ºi cu membrii sãraci
Al doilea mare subiect de dezbatere
l-a reprezentat „Gazeta Hârtibaciului” –
o publicaþie lunarã relativ tânãrã (la al
zecilea numãr – la data analizei).
Redacþia acestei gazete este formatã din
voluntari, persoane responsabile ce la
fiecare numãr se confruntã cu aceleaºi
probleme: lipsa unor materiale pertinente
ºi de actualitate. S-a fãcut apel la primarii
comunelor, la directorii de ºcoalã, la
preoþii satelor. Rezultatele sunt vizibile.
Îþi este imposibil sã crezi cã într-o
comunã cu câteva sate nu se întâmplã
nimic într-o lunã. Ni se sugereazã sã
introducem exemple negative ºi sã
criticãm autoritãþile locale pentru
pasivitate ºi indolenþã. Subiecte sunt la
tot pasul (cel mai recent fiind încercarea
constituirii unei agende culturale a
regiunii, semnalul eºecului fiind dat de
cãtre un secretar de comunã, care a fost
contactat telefonic ºi a replicat iritat cã
nu are timp pentru bazaconiile noastre).
Existã primari ce sugereazã prezenþa
unui redactor la fiecare eveniment în
comunã. ªi aceasta în lipsa unui mijloc
de transport al asociaþiei ce nu ne permite
sã difuzãm gazeta în toate satele.
Problema difuzãrii ºi desfacerii este un
alt subiect ce ar merita atins, ºtiut fiind
faptul în sunt primãrii unde ziarele zac
uitate pe dulapuri, iar în altele þi-l smulg
din mânã când apar. Cert este cã aceastã
gazetã a reuºit sã inoculeze ºi sã
promoveze, într-un timp relativ scurt,
unitatea regionalã, problemele ºi
aspiraþiile locuitorilor sãi. D-l Iosif
Moldovan a promis sprijinul pentru
dotarea Asociaþiei cu un calculator ºi un
aparat de fotografiat de la Consiliul
Judeþean Sibiu, fondurile asociaþiei
nepermiþând achiziþia acestor bunuri.
Asociaþie mare dar membrii au bugete
de subzistenþã, multe comune aºteptând
rectificãrile de la bugetul de stat ca pe o
manã cereascã. În lipsa acestor fonduri
multe comune ar da faliment.
PROIECTE CULTURAL
TURISTICE
Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu
a prezentat douã noi proiecte culturale
pe Valea Hârtibaciului. Cele douã
proiecte, deja popularizate în Gazeta
Hârtibaciului, îºi propun promovarea
monumentelor istorice existente în
circuite distincte ºi comune. Este vorba
de „Circuitul turistic al bisericilor
ortodoxe pictate de fraþii Grecu din
Sãsãuº” ºi „Circuitul turistic al
bisericilor fortificate de pe Valea
Hârtibaciului”. Ambele proiecte îºi
propun sã completeze proiectul de bazã
al asociaþiei – respectiv deschiderea unui
ecomuzeu în satul Sãsãuº, sat inclus într-
un circuit regional. Toate aceste proiecte
nu se pot realiza fãrã sprijinul primarilor
din localitãþile vizate, respectiv fãrã
sprijinul comunitãþilor. Experienþa unor
comunitãþi sãteºti deja incluse în circuite
turistice internaþionale este edificatoare.
Lipsa de colaborare ºi a unor strategii
de dezvoltare comunitarã poate duce
treptat la degradarea vieþii sociale ºi
abandonul siturilor ºi aºezãrilor umane.
PROIECTELE DE
INFRASTRUCTURÃ
Preºedintele Asociaþiei a prezentat
câteva din proiectele majore avute în
vedere. Astfel s-a convenit ca la nivelul
asociaþiei sã fie angajatã o persoanã care
sã întocmeascã documentaþia primarã
pentru reparaþii ºi reabilitãri de ºcoli, fiind
cunoscutã lipsa specialiºtilor în domeniu.
Iniþiativa a fost acceptatã de principiu
urmând a se defini bugetul necesar. O
serie de alte proiecte au fost enunþate –
în perspectiva închiderilor iminente a
gropilor de gunoi. Este strict necesarã
realizarea unui studiu de fezabilitate
privind gestionarea deºeurilor. Lipsa unor
primari la aceastã adunare a obligat
amânarea dezbaterii unor pachete de
probleme comunitare ce vizeazã Valea
Hârtibaciului în ansamblu. A fost salutarã
2006
intervenþia d-lui Iosif Moldovan. Acesta
va susþine prezenþa unor specialiºti la
Agnita ce vor organiza cursuri de
instruire pentru accesarea fondurilor
structurale, pentru scrierea de proiecte,
pentru instruirea gospodarilor ce vor sã
deschidã pensiuni turistice (cu sprijinul
A.J.T.S.). Sunt necesare acest gen de
cursuri pentru toþi cei interesaþi, acesta
fiind un moment propice pentru
elaborarea de proiecte.
D-l Joachim Cotaru a prezentat
situaþia organizãrii Grupului de Acþiune
Local din microregiunea Hârtibaciului
(G.A.L.), ce cumuleazã deja 38 de
membri. În ultimele ºase luni eforturile
celor implicaþi în definirea G.A.L.-ului
ºi-au arãtat rezultatele, fiind unanim
apreciat de specialiºti ca un veritabil
model de urmat pentru alte comunitãþi
regionale. Adunarea generalã a G.A.L.-
ului este prevãzutã pentru finele lunii
martie, la Nucet, unde se va analiza
oportunitatea transformãrii într-o
persoanã juridicã ºi elaborarea unei
strategii de dezvoltare pentru
microregiunea Hârtibaciului. Nu se
exclude ideea înfrãþirii cu un G.A.L. din
Germania în vederea unei eficientizãri de
accesare de fonduri structurale pe
programul LEADER. Structura
membrilor G.A.L.-ului, format din
reprezentanþii unor autoritãþi locale, de
asociaþii ºi persoane juridice (societãþi
comerciale) poate reprezenta un adevãrat
for de dezbateri al problemelor de interes
comunitar regional.
D-l Craioveanu Dan – de la Federaþia
Naþionalã de Agriculturã Ecologicã Cluj-
Napoca a prezentat organismele
modificate genetic ºi necesitatea unei
agriculturi ecologice. În România a
pãtruns deja soia ºi porumbul modificat
genetic, pericolul fiind iminent pentru
întreaga agriculturã tradiþionalã. Cu
aceastã ocazie s-a propus iniþierea unor
declaraþii din partea autoritãþilor locale
de interzicere a cultivãrii plantelor
modificate genetic.
O întâlnire istoricã
ratatã de unii membrii!
Începând cu data de 1 iulie 2007
demareazã procesul de accesare a
fondurilor structurale. O cursã infernalã
atât pentru administraþiile locale cât ºi
pentru persoanele fizice sau juridice
interesate. Fondurile structurale
reprezintã un veritabil balon de oxigen
necesar tocmai pentru aceste comunitãþi
lipsite de resurse financiare. Numai aceste
fonduri pot conduce la revigorarea vieþii
comunitare. Se alocã fonduri pentru
drumuri comunale ( trebuie definite ºi
proiectate aceste drumuri, majoritatea
fiind clasificate ca drumuri judeþene),
pentru muzee sãteºti, pentru biblioteci
comunale, pentru renovarea centrelor
sãteºti, etc. Unde sunt proiectele domnilor
primari? Proiectele se scriu de specialiºti
ce trebuie sã fie angrenaþi în acest efort
colectiv. Avem specialiºti? Unde sunt?
Am convingerea fermã cã mulþi
primari absenþi de la aceastã adunare
istoricã n-au înþeles încã momentul prin
care România trece. Aºteaptã ca alþii sã
facã proiecte iar apoi vor încerca ºi ei sã
se adapteze din mers. Sunt comune care
nu au încã planul urbanistic general al
localitãþilor (PUG-ul) fãrã de care nici un
proiect comunitar nu poate fi aprobat.
Suntem pe cale sã pierdem o bãtãlie care
încã nu a început. ªi asta din cauze
subiective ce þin de mentalitãþi greu de
înþeles.
Vom reveni.
Marius Halmaghi
2006
CUM PRIMIM BANI DE LA UNIUNEA EUROPEANA?
FONDURI NERAMBURSABILE PENTRU
DEZVOLTARE RURALÃ
Unul din motivele, ºi cel mai important, pentru
care românii au vrut ºi politicienii s-au zbãtut sã
fim primiþi în Uniunea Europeanã a fost acela cã
vom primi bani pentru dezvoltare economicã.
Pentru a ne accepta în casa lor, (în curte am fost de
când suntem) administratorii acestui teritoriu ne-
au cerut sã îndeplinim o serie de condiþii, sã facem
reforme în toate domeniile fiind foarte intrasigenþi
cu respectarea unor criterii impuse de ei ºi acceptate
de noi. Singurul domeniu în care au trecut cu
vederea nerealizãrile a fost cel al agriculturii. Acum
dupã ce minunea aderãrii s-a produs, pricepem de
ce au fost toleranþi cu nerealizãrile din acest
domeniu. Uniunea Europeanã a hotãrât ca
agricultura din România sã fie finanþatã în perioada
2007-2013 cu aproximativ 7,5 miliarde de euro,
cu condiþia ca ei sã fie folosiþi pentru dezvoltare
ruralã. Dacã nu suntem pregãtiþi sã cheltuim
aceastã mare sumã de bani, finanþatorii nu se
supãrã, cã au unde-i folosi.
Gazeta Hârtibaciului ºi-a propus ca începând
cu acest numãr, sã aducã la cunoºtinþa cititorilor
sãi toate informaþiile de care dispune, cu privire la
modalitãþile prin care poate fi accesat Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã
(FEADR). Deocamdatã informaþiile nu pot fi
folosite, pentru cã fondurile europene vor putea fi
accesate numai în baza a douã documente-cheie:
Planul Naþional Strategic pentru Dezvoltare Ruralã
ºi Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã 2007-
2013. Pentru elaborarea acestor documente s-a
ocupat Direcþia Generalã de Dezvoltare Ruralã
care îndeplineºte funcþia de Autoritate de
Management pentru Programul Naþional de
Dezvoltare Ruralã 2007-2013 (PNDR) ºi asigurã
gestionarea corespunzãtoare a fondurilor
comunitare, stabilind prioritãþile ºi mãsurile
concrete de acþiune.Deocamdatã aceste documente
se aflã la Bruxelles sub formã de lucrãri de control
urmând sã fie corectate ºi eventual aprobate. Pânã
când vor primi notã de trecere, noi vom da
informaþiile de care dispunem ºi care sperãm sã
poatã fi folosite când le vom completa cu cele în
curs apariþie.
Fondurile europene au fost distribuite pe patru
domenii de activitate (axe) ºi acestea sunt:
- Axa I „Creºterea competitivitãþii sectorului
agricol ºi silvic”- 45% din totalul fondurilor UE,
reprezentând suma de 3 246 064 583 euro;
- Axa II „Îmbunãtãþirea mediului ºi a zonelor
rurale” 25% din fondurile UE, în sumã de 1 805
375 185 euro.
- Axa III „Calitatea vieþii în zonele rurale ºi
diversificarea economiei rurale”- 30% din foduri,
SCHIMB DE EXPERIEN|{ ÎNTRE FERMIERI DIN ROMÂNIA ~I FRAN|A
În data de 3 martie 2007 un grup de
fermieri francezi au vizitat Agnita ºi Valea
Hârtibaciului. Schimbul a fost organizat de
trei asociaþii franceze: Asociaþia BEDE
(Bibliotheque, Echange, Development,
Ecologie), Reþeaua de Seminþe Þãrãneºti
(Reseau Semences Paysanne) ºi Inf’OGM
(Centru de Informare asupra Organismelor
Modificate Genetic din Franþa). Fermierii
francezi au dorit sã viziteze persoane sau
asociaþii care sunt interesate de problemele
agriculturii contemporane europene.
Întâlnirea fermierilor s-a þinut în sala
mare a Primãriei Agnita fiind una de
cunoaºtere ºi informare. Este relativ greu
de organizat acest gen de schimb de
experienþã avându-se în vedere faptul cã
sunt prezente, faþã în faþã, douã lumi: cea
occidentalã, în care zilnic dispar
gospodãriile tradiþionale în favoarea
fermelor mari ce practicã o agriculturã
intensivã bazatã aproape în exclusivitate pe
profit ºi cea autohtonã, în care micile ferme
GAZETA HÂRTIBACIULUI
în sumã de 2 046 598 320 euro;
- Axa IV „LEADER” va primii 2,5% din sumele
alocate celorlalte domenii, respectiv 123 462 653
euro.
MAPDR a creat douã organisme prin care
urmeazã sã se facã plãþile: Agenþia de Plãþi pentru
Dezvoltare Ruralã ºi Pescuit (APDRP) ºi Agenþia
de Plãþi ºi Intervenþie în Agriculturã, aceasta
ocupându-se numai de zonele defavorizate.
Fondurile nerambursabile europene vor fi
acordate pentru urmãtoarele tipuri de investiþii
private:
- Modernizarea exploataþiilor agricole (Axa I);
- Creºterea valorii economice a pãdurilor (Axa I);
- Creºterea valorii adãugate a produselor agricole
ºi silvice (Axa I);
- Îmbunãtãþirea ºi dezvoltarea infrastructurii
legate de dezvoltarea ºi adaptarea agriculturii ºi
silviculturii (Axa I);
- Diversificarea activitãþilor nonagricole (Axa
III);
- Sprijin pentru crearea ºi dezvoltarea
microintreprinderilor cu scopul de a promova spiritul
întreprinzãtor (Axa III);
- Încurajarea activitãþilor turistice (Axa III);
- Servicii de bazã pentru economia ºi populaþia
ruralã (Axa III)
În numãrul urmãtor veþi afla cine ºi cum va
putea beneficia de fonduri europene
nerambursabile.
I Bârsan
PLÃÞI DIRECTE ªI COMPLEMENTARE
DE LA BUGETUL NAÞIONAL PENTRU
TERENURILE AGRICOLE UTILIZATE ÎN
ANUL 2007
Începând cu anul 2007 fermierii (agricultorii)
care utilizeazã suprafeþe mai mari de 1,00 ha teren
agricol, format din parcele de cel puþin 0,30 ha vor
primii subvenþii de maxim 56 Euro/ha.
Pentru a beneficia de aceastã sumã, terenul
trebuie menþinut în bune condiþii agricole ºi de
mediu, chiar dacã este cultivat sau nu, iar fermierul
care îndeplineºte condiþiile de mai sus va solicita în
scris acordarea subvenþiei.
Unde pot fi depuse cererile de subvenþie?
Cererile se depun la Centrul Local Agnita pe str.
Izvorului nr. 13 (lângã Dispensarul Sanitar-
Veterinar). La acest centru sunt arondate 9 comune:
Merghindeal, Bruiu, Brãdeni, Iacobeni, Chirpãr,
Bârghiº, Nocrich, Alþâna, Marpod ºi oraºul Agnita.
În acest sens Centrul local APIA va pune la
dispoziþia tuturor fermierilor, care utilizeazã o
suprafaþã de pânã la 50 ha teren agricol din localitãþile
arondate, formularul de cerere ºi materiale grafice
reprezentând hãrþile din comunele respective.
sunt de subzistenþã, axate aproape în
exclusivitate pe o practicã natural-
tradiþionalã. Fermierii francezi au practica a
câteva decenii de agriculturã chimizatã ºi, deºi
nu recunosc explicit, ne invidiazã pentru
faptul cã aici ei redescoperã natura ºi modul
tradiþional de practicã agricolã. Numai ei ºtiu
calvarul agriculturii europene masacrate de
experimente genetice ºi de hibridizare la scarã
mare – totul în profitul marilor companii
producãtoare de pesticide, seminþe ºi
organisme modificate genetic. Mãrturiile lor
sunt cutremurãtoare. Marea ofensivã a acestor
companii, în România, este pe cale sã
demareze. Nimic nu le stã în cale, autoritãþile
europene ºi cele naþional-statale fiind
neputincioase în faþa grupurilor de interese
din industria alimentarã capitalistã. Într-o
lume în care capitalul dicteazã iar publicitatea
nu cenzureazã calitatea ºi moralitatea
scopurilor, este evident cã bãtãlia pentru
modul de viaþã tradiþional este pierdutã.
Misiunea fermierilor francezi în România
Fermierii care deþin suprafeþe de 50 ha sau mai mari
se vor adresa sucursalei judeþene APIA.
Ce trebuie sã facã farmierul?
1. Va completa cererea de platã pe suprafaþã ºi
va declara numãrul ºi mãrimea parcelelor utilizate.
Va face o schiþã a parcelelor pe materialul grafic
pus la dispoziþie de APIA.
2. Cererea ºi materialul grafic vor fi depuse de
fermierii care au pânã la 50 ha la centrul local APIA
iar ceilalþi la sucursala judeþeanã.
3. Cererile vor fi verificate formal de un
funcþionar APIA. În caz cã sunt erori formale, vor
fi corectate de fermier. Cererea completã ºi corectã
formal va fi acceptatã ºi introdusã în baza de date a
cererilor la nivel judeþean.
Ce acte sunt necesare sã le prezinte fermierul
la Centrul Local?
- copie dupã C.I. / B.U.
- dovada contului bancar activ
În cazul în care un fermier nu se poate prezenta,
reprezentantul acestuia trebuie sã deþinã procurã
notarialã (persoane fizice) sau delegaþie de
împuternicire (persoane juridice.
Alte facilitãþi ?
Sunt anumite culturi agricole care vor beneficia
de Plãþi Naþionale Directe Complementare finanþate
de la bugetul naþional dupã cum urmeazã:
30 de euro/ha
Grupa I
- Cereale-grâu, secarã, orz, porumb, sorg,
- Plante oleaginoase- floarea soarelui, rapiþã,
- Culturi proteice – mazãre, fasole de câmp,
lupin
216 euro/ha
Grupa II –sfeclã de zahãr, in ºi cânepã pentru fibrã.
Pentru a beneficia de acest sprijin fermierii
trebuie sã depunã urmãtoarele documente
suplimentare în funcþie de culturã:
- contract încheiat cu un procesator pentru
sfeclã de zahãr, in ºi cânepã,
- etichete originale pentru cânepã,
- autorizaþie de cultivarea cânepii,
- facturã fiscalã pentru seminþe certificate.
Cum se face programarea?
Fiecare fermier va primi prin poºtã o invitaþie
cu data ºi ora la care sã se prezinte la Centrul local,
se vor afiºa liste la sediul fiecãrei primãrii, iar în
satele aferente la punctele de colectare a laptelui.
Când se vor primi bani?
Începând cu 01.12.2007, condiþia esenþialã
fiind ca fermierul sã aibã la acea datã contul bancar
activ.
În încheiere precizez cã plafonul de 56 de euro
va creºte cu 5% pânã în 2010 iar din 2016 cu 10%.
Ing. Ilie Giupana
ªef birou C.L. Agnita
este una „imposibilã”. Ei doresc sã militeze
în deplinã colaborare cu fermierii români
pentru practicile tradiþionale ºi soiurile de
plante vechi. Ei militeazã în asociaþii pentru
prezervarea fructelor vechi ºi colecþii variate
de seminþe de fructe. Ei doresc sã cunoascã
asociaþii ºi cooperative agricole (pe care noi
am reuºit sã le desfiinþãm dupã 1990, fãrã a
pune nimic în loc). Ei doresc sã participãm
ºi noi la crearea unei reþele europene de
protejare a seminþelor þãrãneºti ºi de luptã
împotriva organismelor modificate genetic.
Ar fi interesant sã cunoaºtem ce-ºi mai
poate dori un þãran român? Este sigur cã, în
acest moment, se întreab㠖 cu team㠖 oare
în ce am intrat? Nimeni nu i-a spus în 17 ani
ce trebuie sã facã pentru a-ºi vinde ºi el
produsele ecologice din curte! Iar acum se
vede obligat sã înveþe te miri ce tehnologii
ºi practici pe care nu numai cã nu le înþelege
dar nu le vede nici rostul.
Cu cine sã se alieze þãranul?
Toþi copii au pãrãsit, demult, ograda
strãmoºeascã iar dupã ºaizeci de ani greu mai
înveþi o limbã strãinã, darmite calculatorul.
Este greu de crezut cã în anii ce vor urma
gospodãria þãrãneascã tradiþionalã va
supravieþui. Sate întregi sunt „pregãtite”
pentru dispariþie. Pentru o mai bunã
înþelegere a realitãþii rurale vã invitãm - pe
Valea Hârtibaciului - în satele Gherdeal
(comuna Bruiu) ºi Þeline (comuna Brãdeni).
Marius Halmaghi
3
În cercetãrile istoricilor Bisericii
ortodoxe române din Transilvania, printre
multe fapte de importanþã majorã pentru
existenþa noastrã pe aceste meleaguri,
remarcãm ºi acele fapte care contureazã
ºi consacrã personalitãþi locale, cunoscute
sau mai puþin cunoscute.
Astfel de personalitãþi au avut un rol
deosebit în formarea credincioºilor, în
educaþia lor pozitivã , pentru pãstrarea
credinþei ºi a fiinþei naþionale.
Un astfel de personaj a fost
pr.IOACHIM MUNTEANU, protopop la
Agnita între anii 1906-1925 ºi sunt foarte
puþini cei care cunosc viaþa, activitatea
administrativ-bisericeascã, socialã,
culturalã ºi economicã, a acestui luminat
slujitor al Altarului Bisercii ºi al
neamului.
Spre jumãtatea sec. al XIX lea, când
naþiunile oprimate luptau pentru
libertãþile naþionale ºi sociale, vede
lumina zilei la 18 ian .1847, într-o familie
de buni creºtini din Mãrginimea Sibiului,
la Tiliºca, IOACHIM MUNTEANU, de
la a cãrui naºtere s-au împlinit anul acesta
160 de ani.
Era al 7 lea ºi cel mai mic fiu al
familiei Achim ºi Paraschiva Munteanu.
Un strãmoº al sãu, din partea tatãlui,
a venit în vremuri grele de peste munþi,
din Muntenia, stabilindu-se la Tiliºca.
Probabil dupã locul venirii
strãmoºilor sãi, dupã tatã, a primit numele
de familie Munteanu.
A urmat ºcoala primarã la Tiliºca,
apoi Gimnaziul de Stat din Sibiu, fiind
un elev înzestrat cu inteligenþã ºi o putere
de muncã deosebitã, fãcându-se remarcat
ºi apreciat de profesorii sãi.
Între anii 1868-1870, a funcþionat ca
învãþãtor în satul natal Tiliºca, iar în anul
1873 a absolvit cursurile de trei ani de
teologie ale „Seminarului Andreian” din
Sibiu.
Marele mitropolit Andrei ªaguna, l-a
remarcat pentru seriozitatea ºi silinþa sa
pentru studiu, dorind sã-l trimitã la studii
pentru perfecþionare în strãinãtate.
Acest lucru , din pãcate, nu s-a realizat
deoarece mitropolitul Andrei ªaguna a
trecut la cele veºnice în iunie 1873.
Pentru o perioadã scurtã de timp,
1873-1784, revine pe postul de învãþãtor
la Tiliºca, iar între anii 1873-1877 îl
gãsim titular pe postul de învãþãtor la
Sãliºte.
În anul 1873 s-a cãsãtorit cu Maria
Banciu ºi au avut patru copii, dintre care
au trãit doar doi: Mãrioara ºi Eugeniu.
La data de 3 iulie 1877 este ales
capelan la Gura Râului, parohie în care
va pãstorii apoi ca preot paroh pânã în
anul 1906, când este numit în urma unui
concurs, protopop la Agnita, post la care
a candidat din îndemnul mitropolitului
Ioan Meþianu.
(continuare în pagina 6)
° °
4
GAZETA HÂRTIBACIULUI
CIRCUITUL TURISTIC AL BISERICILOR UN SPECTACOL CE SE VREA TRADITIE
PICTATE DE FRA|II GRECU
Biserica ortodoxã
cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” din Sãsãuº
Cea mai veche bisericã de pe Valea Hârtibaciului
Biserica cu hramul “Adormirea
Maicii Domnului” a fost construitã de
credincioºii din Sãsãuº în anul 1782, în
stil bizantin, cu elemente gotice. Turnul
este înalt de 17 m, iar locaºul este zidit
pe o suprafaþã de 150 mp. În turnul
bisericii se gãsesc trei clopote: unul
poartã inscripþia “Fabrica de clopote
Oituz” proprietar Gheorghe Dumitrescu
anul 1920, altul a fost cumpãrat de
românii din Sãsãuº plecaþi în America în
anul 1920, de la firma “Schieb ºi
Kaunitz” din Sibiu. Clopotul cel mic
dateazã din 1741. Biserica este pictatã
în interior de fraþii Vasile Grecu ºi
Alexandru Grecu, originari din Sãsãuº.
Pictura este într-o stare avansatã de
degradare necesitând o restaurare
integralã de specialitate. Trebuie
remarcat cã turnul este într-o fazã
avansatã de înclinare datoritã
alunecãrilor de teren din zonã necesitând
o consolidare urgentã. De asemenea,
tavanul interior prezintã crãpãturi majore
existând un pericol real de prãbuºire a
navei centrale, în caz de cutremur.
În prezent, pronaosul nu are picturã
deoarece a fost dãrâmat în anul 1947.
Cupola nu a mai fost refãcutã, plafonul
fiind drept. Biserica este electrificatã.
În ultimii ani biserica a candidat fãrã
SALVA|I BISERICA DIN S{S{U~
MONUMENT ISTORIC
Cyan Magenta Yellow Black
° °
2006
succes pentru finanþarea lucrãrilor de
consolidare ºi restaurare, fondurile
necesare pentru salvarea acesteia
depãºind cu mult posibilitãþile de
finanþare locale.
În cursul anului 2007, cu sprijinul
sãtenilor se va reuºi înlocuirea parþialã
a acoperiºului pentru a se stopa
scurgerile de apã datorate degradãrii
învelitorii. Consiliul Parohial Sãsãuº
face un apel la toþi cei ce doresc sã ajute
la salvarea acestui monument istoric –
adevãrat simbol al comunitãþii. Un prim
pas ce se doreºte a fi fãcut, cel mai târziu
pânã la finele lunii aprilie 2007, este
întocmirea unui proiect ºi studiu de
fezabilitate pentru consolidarea bisericii
astfel încât în baza acestora ºi a unui
deviz estimativ sã poatã fi fundamentate
cereri de finanþare la instituþiile abilitate.
Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu
Lansat în anul 2005 spectacolul „Dansul
generaþiilor” s-a bucurat de succes, atât în
rândul spectatorilor cât mai ales în rândul
protagoniºtilor, fapt ce la determinat pe Emil
Þerbea, directorul Casei de Cultur㠄Ilarion
Cociºiu”, sã-l reia în ideea cã la fel ca alte
spectacole folclorice ºi acesta sã devinã
tradiþional. De fapt, este singurul spectacol
fãcut numai de agniþeni pentru agniþeni. Este
o repetiþie generalã a ansamblurilor
„Hârtibaciul” ºi „Cununa”, invitate în fiecare
an la manifestãri folclorice din judeþ, din þarã
ºi strãinãtate, unde a cucerit ºi va cucerii
aprecierea spectatorilor.
Denumirea „Dansul Generaþiilor” creeazã
impresia unui spectacol cu jucãtori foarte
vârstnici, tineri ºi copii. De fapt în spectacolul
din Agnita protagoniºtii sunt toþi tineri, chiar
ºi cei din ultima generaþie nedepãºind 40 de
ani, schimbul de generaþii fãcându-se de
timpuriu. Majoritatea dansatorilor sunt la
nivelul generaþiilor ºcolare, chiar ºi ansamblul
„Cununa” este completat cu elevi de liceu. Cea
mai tânãrã generaþie sunt prichindeii din clasa
I-a, care debuteazã în fiecare an pe scena Casei
de Culturã. În fiecare an instructorul Ioan
Sârbu o ia de la început cu lecþiile primilor
paºi numãraþi, cu abecedarul primelor miºcãri
armonizate cu muzica. Talentul pedagogic,
dragostea de folclor ºi dãruirea cu care
lucreazã îi atrage pe copii, îi prinde în
miracolul spectacolului devenit un mod de a
se juca. Scena Casei de Culturã din Agnita e
prea micã pentru a avea loc deodatã toþi
dansatorii ansamblului ºi nici în salã n-ar avea
loc toþi cei care au învãþat aici sã joace.
Nu numai copiii sunt o noutate permanentã
în spectacolele ansamblului „Hârtibaciul”ci ºi
elementele coregrafice, pe care Nelu Sârbu le
împrospãteazã mereu, învãþându-i mereu chiar
ºi pe avansaþi noi miºcãri, noi figuri de joc
ceea ce face ca fiecare spectacol sã fie diferit
de cele anterioare.
Principalul izvor al repertoriului
ansamblurilor din Agnita este zona Vãii
Hârtibaciului, cu bogãþia ei variatã de cântece
ºi jocuri. Cei mai frumoºi paºi de joc, cele mai
spectaculoase ponturi au fost aduse pe scenã
din Retiº, Bârghiº, Ilimbav, Chirpãr, din
locurile de unde au venit pãrinþii sau bunicii
dansatorilor. La acestea se adaugã cu naturaleþe
jocurile din alte zone transilvane; Þara Oltului,
Rupea, Zona Târnavelor ºi mai ales
Mãrginimea Subiului. Toatã aceastã varietate
de cântece ºi jocuri devine un tot unitar în
spectacolul agniþean, încântând de fiecare datã
publicul spectator.
În afara dansatorilor în ansamblu sunt
prezenþi un grup de soliºti vocali foarte
talentaþi, unii deja consacraþi: Andreea Dudaº
ºi Ionuþ Precup, alþii veniþi mai recent, dar
dovedind calitãþi vocale ºi interpretative
deosebite: Diana Nistor, Andreea Sebeºan,
Aleana Vecerzan ºi cea mai micã ºi mai
aplaudatã Petronela Sandu. Toþi sunt foarte
talentaþi, trec cu uºurinþã de la joc la cântec,
vin mereu cu cântece noi primind cu bucurie
aplauzele.
Mica orchestrã a Casei de Culturã condusã
de Nicolae Vâºtea, þine pasul cu vastul
repertoriu al cântecelor ºi jocurilor, pe care le
acompaniazã cu grijã ºi profesionalism.
Prezenþi mereu la repetiþii ei sunt pe scenã pe
tot parcursul spectacolului susþinându-i pe
intrepreþi vocali ºi dând suflet paºilor de joc.
Va deveni „Dansul Generaþiilor” un
spectacol tradiþional pe scena Casei de Culturã
„Ilarion Cociºiu” din Agnita? Vãzând numãrul
mare de copii, prezenþi mereu pe scenã, unde
învaþã cu plãcere jocurile ºi cântecele populare,
cunoscând preocuparea instructorului Nelu
Sârbu de a îmbogãþii permanent repertoriul
ansamblurilor pe care le coordoneazã, suntem
convinºi cã pe scenã vor veni mereu alte
generaþii, cã spectacolul va fi întotdeauna altul,
dorinþa directorului Emil Þerbea poate deveni
realitate, spre bucuria spectatorilor ºi a
protagoniºtilor de pe scenã.
Ilarion Bârsan
° °
2006 GAZETA HÂRTIBACIULUI
CAMPANIA DE SPRIJIN A MOC{NI|EI PROIECT:
Dragi agniþeni, CIRCUITUL TURISTIC AL
BISERICILOR FORTIFICATE
Alãturi de reînvierea lolelor al
cãror farmec am avut prilejul sã îl
resimþim cu toþii de curând ºi care ne-
a dat ocazia sã ne gândim cu drag la
oraºul nostru ºi sã realizãm cã existã
multe lucruri pentru care meritã sã
depunem oricât de mult efort,
declararea “Mocanitei” monument
istoric, ca prim pas pentru repunerea
ei în funcþiune, este un proiect de mare
importanþã pentru Agnita ºi întreaga
regiune a Vãii Hârtibaciului.
Semnaþi ºi dumneavoastrã pentru
SALVAREA MOCÃNIÞEI!
La sediul primãriei Agnita, (în
holul primãriei) existã deja liste care
aºteaptã sã fie completate de
dumneavoastrã.
Vã mulþumim pentru sprijin,
Primarul oraºului Agnita,
Radu Curcean ºi echipa sa.
Redãm dintre
opiniile semnatarilor
petiþiei on-line:
Ligia Pop: Privesc
cu nostalgie calea feratã
pustie ºi ruginitã. Mi-ar
face mare plãcere sã o
vad animatã de
MOCANITÃ. Visez la
asta!
Madalina Moraru:
orice initiativa
ecologicã meritã sã fie
susþinutã. Eu aº vrea sã
îmi pot petrece vacanþa
în acea zonã.
Peter Gooss: I like
to come with small groups and we seek
historical and unique events. We need
things to dream of. Meeting other
people is very easy in a train.
Dan Florescu: salvaþi istoria ºi
tradiþiile românilor.
Vinteanu Bogdan:Trebuie sã ne
pãstrãm toate tradiþiile pentru cã numai
aºa ne putem pãstra identitatea noastrã
ca popor. Avem atâtea lucruri frumoase
ºi noi ne batem joc de ele.Pãcat, mare
pãcat!
Klaus Matzka: To close this line
would be an environmental crime. This
line is a historical monument. Closure
of railways means lack of culture.
Daniel Ionut Dascalu: Aceasta
acþiune este una constructivã, pentru
turismul din zonã. In plus conservã
identitatea localã. Rãdãcinile trebuie
pãstrate, ele ne susþin, altfel o sã ne
prabuºim la prima adiere de vânt.
Birca Dacian Mihai: Consider cã
este un simbol al zonei. Dã culoare
autentic ardeleneascã peisajului.
Dipl. Ing. Otfried Knoll: A very
good initiative for a durable and
interesting project in Romania. Please
send more informations.
Radoi Gabriela: România iºi
pierde valorile culturale dacã nu facem
ceva în aceastã direcþie. Mocãniþele
sunt o valoare de patrimoniu
inestimabilã, sã nu le uitãm! Daþi o
mânã de ajutor turismului românesc ºi
Romaniei.
Aparu ªtefan-Daniel: De-a lungul
timpului istoria noastrã a fost distrusã
în diverse moduri. Putem sã zicem
stop! Pare greu de crezut, dar e în
puterea noastrã!
Hans Hedrich: siebenbuergisches
kulturgut muss erhalten bleiben!
patrimoniul ardelenesc trebuie pastrat!
Madalina Moraru: orice iniþiativã
Cyan Magenta Yellow Black
ecologicã meritã sã fie susþinutã. Eu aº
vrea sã îmi pot petrece vacanþa în acea
zonã.
Aurel Burja: Apreciez
valorificarea potenþialului turistic din
þarã. Avem nevoie s㠑producem’ ceva.
Iar turismul este una dintre opþiuni.
Kilian Doerr: Ca reprezentant al
SEMNEAZ{ PENTRU SUS|INERE !
° °
5
bisericii evanghelice Sibiu, sustinem
acest proiect care va aduce o invigorare
a vieþii din vechile cetãþi bisericeºti din
Valea Hârtibaciului
Marcel Dragan: Mocaniþa
Hârtibaciului reprezintã un vestigiu
istoric. Vestigiile istorice trebuiesc
pãstrate, pentru cã ele definesc
identitatea naþionalã a poporului
român. Identitatea naþionala este cea
care permite perpetuarea poporului
român ca naþiune liberã.
Oprean Ovidiu: O initiaþivã bunã.
E pãcat sã stea degeaba. Cineva trebuie
sã se ocupe ºi de asta.
Anca Babaneata: Hai sã nu lãsãm
de izbeliºte ceva atât de românesc,
frumos ºi unic!
Doris Cotofan: sã ne protejãm
valorile ºi sã ne valorificãm istoria!
Matthias Häber: I do not know the
old times, when the Wusch was still
running. But old people told me about
and that they miss her. I hope this
petition will force a revival.
Ben Mehedin: ªansa unei cãlãtorii
romantice ºi utile poate fi ratatã sau
câºtigatã. Calitatea depinde acum ºi de
numãr. Iar numãrul aduce cu sine
putere!
Stefan: Vrem mocaniþa înapoi!!!!
Adrian Androne: vreau sã mã
plimb cu mocãniþa prin aceste locuri
pitoreºti. Sã arãtãm lumii ce frumuseþi
avem. Salvaþi mocãniþa
Adrian Iancu: Mocãniþa merge
încet ºi bine. Salvaþi-o... ºi vã va salva
ºi ea pe voi.
Catalin Draghici: Avem prostul
obicei de a calcã în picioare tot ceea ce
ne facea mândri odinioarã. Istoria nu
ne va ierta indiferentã ! Meritã sã faceþi
o plimbare pe Valea Hârtibaciului.
Calugar Anca: susþinerea
turismului rural ºi responsabil este un
criteriu de bazã pentru România.
Mocaniþa este o alternativã pentru
dezvoltarea turismului ecologic.
Mocaniþa este un mijloc de transport
care trebuie sustinut.
Adrian Constantin: Intr-o lume în
care viteza ºi confortul în transporturi
reprezintã un deziderat uºor de atins,
mocaniþa nu poate decât sã relaxeze ºi
sã trezeascã zâmbete nostalgice.
PENTRU!
Curcean Elena: Sã o vedem
circulând cât mai curând!
Cristina Sencovici: E o idee
excelentã. Dincolo de potenþialul
turistic ce ar putea fi valorificat, sã nu
uitãm cã face parte din istoria ºi din
dezvoltarea noastrã... Succes!!!
Andreea Bell: Este o idee foarte
buna. Poate contribui la dezvoltarea
turismului în zonã. Am vãzut exemple
similare în Þara Galilor.
Mocanu Horea: Fully support
from Cernavoda. Clar obiect de
patrimoniu naþional. Propunere: sa fie
trecutã pe lista obiectelor de patrimoniu
de arheologie industrialã/ The
International Committee for the
Conservation of the Industrial Heritage
(TICCIH)
Iosif Felvinti: trebuie salvatã! toate
vãile cu mocãniþe îs faine. Pãcat cã
vãile rãmân în paraginã & mocanitele
ajung sã rugineascã. N-ar fi rãu dacã
s-ar repune în folosinþã ºi mocãniþa de
pe Valea Arieºului...
HARMONY Association:
Sprijinim aceastã iniþiativã ºi suntem
de acord cu textul petiþiei. Toþi ar trebui
sã întelegem cã este datoria noastrã sã
susþinem interesul naþional, moºtenirea
culturalã, patrimoniul cultural ºi
natural. Sperãm ca Mocaniþa sã fie o
prezenþã permanentã în Valea
Hârtibaciului.
Corina Ardelean: sunt întru totul
de acord cu pãstrarea tradiþiilor ºi în
acelaºi timp cu încercarea de a proteja
mediul înconjurãtor. Aº dori ca toþi
românii sã conºtientizeze importanþa
întoarcerii la origini. Trebuie cu toþii
sã aducem o contribuþie cât de micã la
salvarea planetei.
Simina Manea: Mocaniþa existã,
o resursã excepþionalã,
un vector de dezvoltare
a Vãii Hârtibaciului.
Mocaniþa nu aparþine
COMUNITATEA EVANGHELICÃ C.A. NOCRICH
Biserica evanghelicã
muzeelor, ci vieþii
(sociale, economice)
Da, pentru reabilitarea
ºi punerea în funcþiune.
Bogdan Gheorghe
Florian: autoritãþile
fortificatã din Nocrich
trebuie sã fie mai Biserica, monument istoric, a fost construitã în anii 1803-
responsabile în ceea ce
priveºte importanþa 1806, lângã amplasamentul unei biserici romanice din evul
mediului înconjurãtor ºi mediu, dãrâmatã odatã cu ridicarea noii biserici. În anul 1831
protecþia acestuia.
Treziþi-vã! Actionaþi!
se construieºte, la intrare un pridvor, iar în 1865 se fac ample
Tudor: Sã punem reparaþii. Altarul a fost proiectat de pictorul sibian F.
în miºcare «trecutul»! Neuhauser, care este autorul tabloului principal (1816). Pe
Lucian: obiectivele turitice nu
trebuiec reinventate ... ci puse in peretele sudic este fixat un epitaf, în memoria bunicului
valoare cele existente (hai sã nu ne baronului Samuel von Brukenthal, Michael Breckner, executat
apucãm sã reinventãm roata)
Toma Peiu: Mocaniþa e un mijloc
în stil baroc în 1710.
de transport ieftin, ecologic ºi pitoresc. Din fortificaþiile ridicate în sec. XVI nu s-au pãstrat decât
Nu existã nici un motiv pentru ca o trei bastioane pe latura nordicã a fostei incinte, din care unul
autoritate de bunã credinþã sã nu fie
interesatã în redeschiderea liniei. în formã rotundã, cu metereze. Un al patrulea bastion se aflã
Gheorghiu Geanina: Haideti sã pe latura sudicã. Restul fortificaþiilor au fost demolate în 1900.
pãstram cea mai vie imagine a satului Casa parohialã a fost inclusã pe lista monumentelor
românesc cu izul sãu rustic de un
farmec aparte! Imi doresc ca mãcar o istorice, fiind construitã între anii 1796-98, în forma ei actualã,
datã sã cãlãtoresc ºi eu cu aceastã cu subsol ºi parter.
mocãniþã.
Adriana Moldovan: Reintrarea «în Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu
drepturi» a mocãniþei ar putea ajuta la
dezvoltarea durabilã a comunitãþii de
pe Valea Hârtibaciului. Ar contribui la
dezvoltarea turismului în zonã.
ªtefania Simion: mocaniþa trebuie
înscrisã in lista monumentelor istorice.
Trebuie identificate fondurile necesare
reabilitãrii. datã fiind contribuþia la
dezvoltarea turismului în zonã.
Sursa :
http://www.PetitionOnline.com/
mocanita/petition.html
The SALVATI «MOCANITA
HARTIBACIULUI» / SAVE «MOCANITA
(old, slow train) HARTIBACIULUI»
Petition to Romanian authorities was
created by Asociatia «Valea Hartibaciului»
si Asociatia Ecomuzeul Regional Sibiu /
The Association «Hartibaciului Valley»
and the Regional Ecomuseum Association
from Sibiu - Romania and written by (continuare în numãrul viitor)
Jochen Cotaru, Asociatia Valea Bibliografie: O. Velescu - Cetãþi Þãrãneºti din Transilvania - Editura Meridiane, Bucureºti,
Hartibaciului (ramona@gmo.ro).   The 1964, colecþia “Monumentele patriei noastre”
petition is hosted here at http:// Grafica - reproduceri dupã Iuliana Fabritius Dancu - Revista Transilvania.
www.petitiononline.com/petition.html as a
public service. There is no endorsement of
this petition, express or implied, by Artifice,
Inc. or our sponsors.   For technical
support please use our simple Petition Help
form.
Nota redacþiei: campania continuã.
Dorinþa organizatorilor este de a strânge
un numãr cât mai mare de semnãturi pânã
cel mai târziu la finele lunii martie 2007,
pentru a fi înaintate Ministerului Culturii
ºi Cultelor, personal d-lui ministru Adrian
Iorgulescu. Mulþumim tuturor celor care
sunt alãturi de noi.
Biserica evanghelicã
fortificatã - Nocrich
6 GAZETA HÂRTIBACIULUI 2006

VECIN{T{|ILE DIN AGNITA

Dacã pentru evenimentele fericite: înmormântare. Preºedinte este Munteanu
A fost instalat ca protopop la 20 aprilie La 1 decembrie 1918, fiind bolnav, nu a nunþi, botezuri, petreceri, suntem mereu Aurel ºi casier Câmpu Stelian. Taxa de
1906, fiind întâmpinat cu bucurie de putut participa la adunarea de la Alba Iulia, pregãtiþi, le cãutãm ºi le organizãm, înscriere pânã la 18 ani este de 5 lei, între
credincioºii din Agnita, cât ºi de cei din dar îºi trimite mesajul sãu printr-o scrisoare necazurile ne iau de obicei prin 18-25 de ani 10 lei, 25-30 de ani 30 de
comunele învecinate. exprimându-ºi adeziunea faþã de hotãrârile surprindere. Se spune cã o bucurie lei, 35-40 de ani 50 de lei, 40-45 de ani
La scurt timp de la instalare, a fãcut un luate de Prezidiul Marii Uniri. împãrtãºitã celor dragi se dubleazã iar un 100 de lei, 45-50 de ani 120 de lei, 50-55
prim pas spre o mai bunã organizare ºi Remarcabile sunt scrierile sale, unele au necaz la care îþi sunt alãturi prietenii se de ani 250 de lei, 55-60 de ani 360 de lei,
funcþionare a oficiului protopopesc, fost publicate, iar altele au rãmas în
înjumãtãþeºte. Tradiþia cere ca atunci când 60-65 de ani 800 de lei, 65-70 de ani 1000
cumpãrând o casã. manuscrise.
Cumpãrarea casei s-a fãcut de cãtre Cu ocazia reorganizãrii ºcolii din Tiliºca, o familie îºi ia rãmas bun de la cel plecat de lei.
Sinodul Protopopesc, din fondul seminarial, a alcãtuit un „Proiect de regulament ºcolar”- pe drumul fãrã întoarcere, sã-i stea alãturi - Vecinãtatea Nr 5 „La blocuri” are
printr-un împrumut de 16.000 de coroane. lucrare rãmasã în manuscris. toþi care au un gând bun pentru cel dus ºi 750 de membrii, preºedinte Luca Ioan,
Achitarea acestui împrumut s-a fãcut timp Tot în manuscris au rãmas piesa de teatru o vorbã de mângâiere pentru cei rãmaºi. casieri Fãcãlãu Simion ºi Holerga Nicolae.
de 10 ani, cu contribuþia de 2% din salarile „Ambiþiosul „ ºi nuvela „Armand”. In spiritul aceleaºi tradiþii familia celui Contribuþia la înmormântare este de 3 lei,
preoþilor ºi învãþãtorilor care fãceau parte la A activat ca teolog în „Societatea de plecat dã mâncare celor care l-au însoþit, iar taxa de înscriere este de 5 lei la 25 de
vremea respectivã din Protopopiatul Agnita. lecturã”, publicând în „Musa”( foaie pomanã pentru odihna sufletului trecut în ani, între 25-30 de ani 10 lei, 30-35 de ani
Casa a fost cumpãratã de la Albert studenþeascã) numeroase lucrãri, dintre care veºnicie. 25 de lei, 35-45 de ani 100 de lei, 45-50
Machat, un sas din Agnita, care avea o amintim: „Despre propunerea gramaticei în Atât pomana cât ºi celelalte lucruri de ani 200 de lei, 50-55 de ani 500 de lei,
datorie de achitat unei bãnci din Sighiºoara. ºcoala poporalã”, lucrare publicatã ºi în necesare înmormântãrii implicã cheltuieli 55-60 de ani 1000 de lei ºi 60-65 de ani
Contractul încheiat s-a înaintat prin Telegraful Romãn nr.1-6/1873.
din partea familiei ºi de aceea, în spiritul 1800 de lei.
oficiul protopopesc la Consistoriul Eparhial A publicat în Vatra satului, Telegraful
la data de 26 sept. 1906 cu nr.1100, spre Român, Revista Orãºtiei ºi în Tribuna lui Ioan aceleaºi tradiþii, este ajutatã. În unele sate - Vecinãtatea Nr.6 „Floreasca I” are
aprobare. Slavici, numeroase cuvântãri ocazionale, cei care vin în priveghi aduc alimente, 150 de membrii, preºedinte Ciurar Ilie ºi
Consistoriul Eparhial, prin rezoluþia sa conferinþe ºi predici, remarcându-se ca un lapte, fasole, ouã, zarzavaturi. În Agnita casier Criºan Ioan. Contribuþia la
din 4/17 oct.1906 cu nr. 9481, a dat aprobare intelectual fin ºi un bun orator. au fost constituite vecinãtãþile, care înmormântare este de 3,5 lei, iar taxa de
acestui contract ºi a cerut Comitetului A fãcut parte împreunã cu Ion Al. contribuie financiar ºi organizatoric pentru înscriere este de 50 de lei pânã la 30 de
Protopresbiterian sã-l înainteze la Cartea Lãpedatu dintr-un club de lecturã ºi teatru, sprijinirea celor aflaþi în durere. ani, 200 de lei între 30-40 de ani, 300 de
Funciarã spre întabulare, lucru care s-a ºi iar marele poet Mihai Eminescu, pe când era Prima vecinãtate din Agnita a fost lei între 40-50 de ani ºi 500 de lei între
fãcut. la Sibiu, le pune la dispoziþie o carte de Vasile constituitã de Protopopul Ioachim 50-60 de ani.
În anul 1907, pune bazele unui fond Alecsandri din care aleg sã joace piesa. Munteanu, în anul 1909 ºi s-a numit - Vecinãtatea Nr.7 „FloreascaII” are
pentru construirea unei noi biserici la Agnita, Cea mai importantã lucrare literarã a sa „Reuniunea de înmormântare”. Acum sunt 120 de membrii, preºedinte Lãcãtuº
fond la care a contribuit personal cu suma de – Monografia economico-culturalã a
opt vecinãtãþi care în luna februarie ºi-au Nicolae ºi casier Duca Ioan. Contribuþia
300 de coroane. Nu a reuºit sã punã în comunei Gura Râului – a fost premiatã la
aplicare acest plan, datoritã vremurilor grele concursul pentru monografiile comunelor þinut adunãrile generale, când au fost alese la înmormântare este de 6,5 lei iar taxa de
care au urmat. comitatului Sibiu (premiul II). comitetele de conducere ºi au fost înscriere este de 20 de lei între 20-30 de
Tot în anul 1907, a înfiinþat la Agnita Aceastã lucrare a fost publicatã în „Foaia aprobate contribuþiile. ani, 60 de lei între 30-35 de ani, 80 de lei
prima bancã româneascã numitã sugestiv poporului” , iar în anul 1896 apare la Sibiu - Vecinãtatea Nr.1, „Din Români” între 35 -45 de ani, 500 de lei între 45-65
„Frãþia” ºi care era destinatã cu precãdere ºi în broºurã. are 614 membrii, preºedinte Borzea de ani ºi 800 de lei peste 65 de ani.
românilor agniþeni ºi celor din împrejurimi. Se numãrã printre cei 20 de colaboratori Adrian ºi casier Armeanu Manole. Fiecare - Vecinãtatea Nr. 8 are 144 de
Pentru a veni în sprijinul familiilor de ai viitorului patriarh Miron Cristea, care pe membru contribuie cu 4 lei la membrii care contribuie cu 10 lei la
români aflaþi în momente grele, pune în anul când era la Sibiu secretar al Consistoriului,
a publicat în anul 1901 un volum de proverbe. înmormântare. Taxele de înscriere sunt: înmormântare. Preºedinte este Lascu
1909 bazele unei „Reuniuni de între 25-30 de ani 10 lei, 30-35 de ani 20 Gheorghe ºi casier Ciolan Marcel. Taxa
înmormântare” Dintre toþi colaboratorii, s-a remarcat pr.
Ioachim Munteanu, care a contribuit cu 1016 de lei,35-40 de ani 50 de lei, 40-45 de ani de înscriere este: între 20-25 de ani 20 de
La Agnita va pãstorii ºi va conduce
proverbe din cele 2851 care alcãtuiau 80 de lei, 45-50 de ani 300de lei. lei, 25-30 de ani 30 de lei, 30-35 de ani
oficiul protopopesc pânã la data de 2 iulie volumul respectivei lucrãri.
1925, când se retrage la Sibiu. La scurt timp - Vecinãtatea Nr.2, „De pe Vale” are 50 de lei, 35-40 de ani 100 de lei, 40-45
Cunoºtea bine lb. latinã, din care cita 505 membrii, preºedinte Radu Cornel ºi de ani 150 de lei, 45-50 de ani 200 de lei,
rãmâne vãduv, dedicându-se tot restul vieþii foarte des, iar lb .germanã era ca o a doua
slujirii Bisericii, pânã la trecerea sa la cele casier Þerbea Emil. Contribuþia la 50-55 de ani 350 de lei, 55-60 de ani 650
limbã maternã.
veºnice la frumoasa ºi binecuvântata de Amintim ºi lucrarea rãmasã în manuscris înmormântare este de 4 lei iar taxele de de lei ºi peste 60 de ani 1000 de lei.
Dumnezeu vârstã de 94 ani. (22 feb.1941) – „Autobiografie, Memorial din viaþa mea” înscriere sunt: între 31-35 de ani 30 de lei, În Coveº vecinãtatea are 264 de
A fost prohodit la 24 feb.1941 în catedrala S-a remarcat ca membru activ al 36-40 de ani 50 de lei, 41-45 de ani 100 membrii, preºedinte este Mititel Simion,
mitropolitanã din Sibiu, de un sobor de despãrþãmântului Astra – Sãliºte(1877) ºi de lei ºi 46-50 de ani 400 de lei. contabil Armeanu Emil, taþi de vecinãtate
preoþi, având în frunte pe arhiereul Teodor Agnita (1906), fiind ales în anul 1922 - Vecinãtatea Nr.3, „De pe Climãs” Þerbea Traian ºi Cioca Ilie. Contribuþia
Scorobeþ, delegat al mitropolitului Nicolae membru pe viaþã. are 306 membrii, preºedinte Toma Traian, la înmormântare este de 3 lei iar taxa de
Bãlan. A fost membru al „Societãþii pentru
fondul de teatru român” din Braºov(1910), casier ºi vicepreºedinte Gherghel Ioan. înscriere este: între 18-25 de ani 10 lei,
A fost un mare slujitor al Altarului
al „Societãþii meseriaºilor români” din Sibiu Contribuþia este de 5 lei iar taxele de 25-35 de ani 20 de lei, 35-45 de ani 40 de
Bisericii ortodoxe din Transilvania, un mare
patriot ºi luptãtor pentru credinþã ºi neam, ºi sprijinitor al „Fondului Azilului de bãtrâni” înscriere sunt: între 35-40 de ani 100 de lei, 45-55 de ani 50 de lei, 55-60 de ani
un bun administrator bisericesc ºi un luminat din Sibiu. lei, între 40-50 de ani 200 de lei, între 50- 100 de lei. Peste 65 de ani se plãteºte ½
cãrturar. S-a bucurat de respectul ºi aprecierea lui 60 de ani 400 de lei, între 60-65 de ani din suma totalã a contribuþiei.
Prezenþa sa, la Procesul de la Cluj al Ion Slavici, Dimitrie Cunþan, Eugen Brote ºi 600 de lei iar peste 65 de ani 1300 de lei. Toate vecinãtãþile au propriul cãrucior,
mai ales de stima unor mari ierarhi - Vecinãtatea Nr.4 „SF Ioan” are 759
memorandiºtilor din anul 1894, a avut drept transilvãneni: Andrei ªaguna, Miron ºi transportul cu acesta este fãcut de
consecinþã doua sãptãmâni de domiciliul Romanul, Ioan Meþianu ºi Nicolae Bãlan. de membrii care contribuie cu 2,5 lei la membrii vecinãtãþii, pe rând.
forþat. Pr.Mihai Naicu I. Bârsan.
9 MARTIE
CALENDARUL LUNII MARTIE În aceastã zi se serbeazã 40 de Mucenici. Se fac mai multe feluri de copturi, care se împart
în amintirea celor 40 de Mucenici. Se fac colaci în formã de om cu cap, care se ung cu miere
ºi se presarã cu nuci pisate. În alte pãrþi colacii au forma unui opt, sau a unor simple rotocoale,
ce se pun într-o zeamã dulceagã de miere, zahãr ºi nuci pisate. Aceºtia se mai numesc Brânduºi,
1 MARTIE (MARTISOR GERMINAR) Brânduºei, Bradoºi, Sfinþi ori Sfinþiºori. Se mãturã ograda ºi se strânge gunoiul grãmadã la
un loc, dupã care se dã foc, iar copiii ºi tinerii sar peste el. Aceasta ca amintire cã aºa au fost
Azi încep babele ori Zilele Babelor. Ele þin 9 ºi în unele pãrþi, chiar 12 zile. Prima zi e chinuiþi cei 40 de Mucenici arºi în foc ºi pentru cã e credinþa cã cei care vor sãrii peste acest
ziua Babei Dochia sau a Babei Marta. Întâia zi de martie se mai numeºte ºi cap de primãvarã foc vor fi sãnãtoºi. Bãtrânii bat cu maiele sau ciomegele în pãmânt ca sã intre frigul ºi sã iasã
ºi cum va fi prima zi, aºa va fi toatã primãvara ºi vara. Femeile îºi aleg acea zi, frumoasã ori cãldura, ca sã vie mai repede primãvara. Se aprinde o cârpã sau o zdreanþã, cu care se afumã
urâtã, aºa cum este ºi caracterul acelei femei, ori aºa va fi norocul peste an. Punerea casa, grajdurile ºi toate din curtea gospodarului, spre a fi ferite de rele ºi ºerpi în timpul
mãrþiºorului: este datina ca sã se punã de gâtul copiilor, ºi al femeilor uneori, câte o monedã anului. La 40 de mucenici dacã pãmântul este acoperit cu zãpadã, anul acela va fi bun. Cum
de argint ori de aur sau chiar un medalion în diferite chipuri, legate de un fir roºu amestecat va fi timpul în ziua de 40 de Mucenici, aºa va fi toatã primãvara. E bine ca în aceastã zi
cu alb. Cel care poartã mãrþiºor va avea noroc, va fi sãnãtos ºi curat ca argintul cu venirea fiecare om sã bea 40 de pahare cu vin (câte unul) pentru fiecare din cei 40 de Mucenici.
primãverii, iar vara nu-i va apuca frigurile. Mãrþiºorul se poartã la gât pânã la înflorirea
trandafirilor, când se pune pe un trandafir firul roºu, iar cu partea din ban se cumpãrã caº 25 MARTIE
dulce, ca fetele sã fie albe ca ºi caºul. Banul înseamnã îmbelºugare, firele roºii ºi albe înseamnã
In aceastã zi cade Buna-Vestire sau blagoveºteniile. Se mãnâncã peºte (,,De Blagoveºte,
cã faþa celui care îl va purta sã se facã albã cum e crinul ºi rumenã ca trandafirul. În unele
tot þiganul mâncã peºte”). Nimeni sã nu caute gâlceavã, cã este rãu de pagubã. Cum va fi
pãrþi, mãrþiºorul se þine la gât pânã înfloresc viºinii, când se pune pe o ramurã de viºin
timpul la Buna-Vestire, tot aºa va fi ºi în ziua de Paºti. Se dezleagã limba cucului ºi cântã
rupându-l în trei. Apoi se iau trei flori de viºin, rupându-l în trei. Apoi se iau trei flori de pânã la Sânziene; tot atunci se dezleagã limba ºi la celelalte pãsãri. Se afumã împrejurul
viºin: douã se pun la urechi ºi una sub brâu. caselor ºi grãdinilor cu pomi. Sã nu pui mâna pe ou, sã nu cauþi gãinile de ou ºi sã nu pui
Cu apa de zãpadã din aceastã zi se spalã fetele, ca sã fie curate ºi albe la faþã. Nu se cloºte, cãci ies puii strâmbi ºi cu douã capete. E bine ca în aceastã zi, sã stea toatã ziua masa
lucreazã în aceastã zi, pentru ca sã se domoleascã mânia Babei Dochia ºi pentru ca frigul de întinsã.
primãvarã sã nu facã pagubã în câmpuri. Ca sã nu te mãnânce purecii, sã înfigi un cuþit în Din volumul „Mitologia Româneascã”
mijlocul pragului ºi sã zici de trei ori: Marte în casã, purecii afarã. de Marcel Olinescu
2006
Brânzeturi `i produse din lapte de vac[, bivoli\[ `i capr[
realizate cu tehnologii tradi\ionale, pentru care se acord[
derog[ri privind aplicarea normelor sanitar veterinare
Ordinul MAAP nr. 389/
29.082002 conþine normele
sanitar-veterinare privind
condiþiile de sãnãtate pentru
producerea ºi
comercializarea laptelui crud,
a laptelui tratat termic ºi a
produselor pe bazã de lapte.
Conform prevederilor Anexei
nr. 1, cap. III, mulsul trebuie
sã fie efectuat în condiþii
igienice, iar imediat dupã
muls laptele trebuie sã fie
plasat într-un loc curat, astfel
încât sã se evite deprecierea
calitativã.
În judeþul Sibiu
urmãtoarele produse sunt
exceptate de la aplicarea
normelor sanitar veterinare
avându-se în vedere
elementele tradiþionale de
fabricare sau ambalare:
1. brânzã de burduf –
produs din lapte proaspãt,
utilizând ustensile din
lemn
2. brânzã de burduf
mixt㠖 amestec de caº de
oaie ºi caº de bivoliþã
maturat, frãmântat ºi
ambalat în membrane
naturale sau artificiale
3. telemea de Sibiu -
se utilizeazã cheag natural
ºi se ambaleazã în putini
din lemn de esenþã tare
4. telemea cu chimen
– se adaugã chimen, care
conferã aromã specificã.
Se produce de regulã
toamna, când laptele de
oaie este mai gras. Este o
specialitate fabricatã în
cantitãþi mai mici pentru
ocazii speciale
5. caºcaval – Dalia ºi
Muscel din lapte de vacã;
Magnolia – din amestec de
lapte de vacã ºi lapte de
bivoliþã; Penteleu – din
amestec de lapte de vacã
ºi lapte de oaie. Opãrirea
de face în coºuri de nuiele
prin amestecare cu
lopãþicã de lemn
6. brânzã frãmântatã
de Sibiu – caº de vacã
IN LUNA MARTIE E ZIUA LOR
Oneamoise Emil
Puºcan Ana
Comºa Victoria
Bucºã Maria
Miess Barbara
Lungu Mateiu
Ilea Ioan
Brezae Nicolae
Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã, dragoste ºi bucurii din partea urmaºilor.
GAZETA HÂRTIBACIULUI
fermentat ºi frãmântat –
amestec de caº de vacã ºi
caº de bivoliþã; caº – din
lapte de oaie, vacã,
bivoliþã sau caprã.
Ambalat în bãºici de porc
sau în membrane
artificiale. Închegat cu
cheag natural obþinut din
stomac de miel, viþel sau
purceluºi de lapte.
Femeie la poartã
Retiº
Ghijasa de Sus
Ghijasa de Sus
Alþâna
Alþâna
Alþâna
Ghijasa de Sus
Alþâna
7. urd㠖 produsã din
zerul rezultat de la
fabricarea brânzeturilor.
Are forma sãculeþului din
pânzã în care a fost scursã.
Se consumã proaspãtã ºi
se foloseºte pentru
produse de patiserie.
Sursa: Ministerul Integrãrii
Europene - Fermier în Europa
81 de ani în 11 martie
87 de ani în 16 martie
84 de ani în 20 martie
81 de ani în 26 martie
84 de ani în 27 martie
82 de ani în 27 martie
88 de ani în 29 martie
83 de ani în 31 martie
FOLCLOR • FOLCLOR • FOLCLOR
CÂND AM PLECAT
LA-NSURAT,
Când am plecat la-nsurat
Nu ºtiu fost-am prost ori beat
Iar dacã m-am dezbãtat,
Atunci nu m-aº fi-nsurat
Vãzându-mã aºa sãrac.
Taci, bãrbate, nu te teme,
C-o sã fim gazdã la vreme.
Am sub pat o cloºcã bunã
ªi cloceºte mai de-o lunã.
I-am pus douãzeci de ouã
ªi ne scoate marfã nouã.
ªtii cã puii, dacã cresc
ªi tare cã se scumpesc,
Ne-om cumpãra doi purcei,
Cucuruz pe lângã ei.
ªtii cã porcii, dacã cresc,
Ei tare cã se-nmulþesc.
FOAIE VERDE
MATOSTAT,
Foaie verde matostat,
Când am plecat la-nsurat,
O fost noapte º-o plouat
ªi n-am vãzut ce mi-am luat.
Am luat-o de bogatã,
Bat-o Dumnezeu s-o batã!
Am luat-o pentru boi,
Lua-i-ar dracu’ pe-amândoi
ªi pe toanta lângã ei!
Când o vãd în poarta ºurii,
Gândesc cã-i muma pãdurii.
ªi când o duc la ogor,
Fug viþeii de s-omor.
Am avut ºi tri purcei
ª-o murit de groaza ei .
ª-am avut ºi cinci gãini,
Mi-o fugit pe la vecini.
Zi-i, naºule, sã se ducã,
Cã la noapte mã mãnâncã.
C-azi-noapte m-ar fi mâncat,
D-am avut barda la cap.
Da’la noapte mã mãnâncã,
C-am uitat barda pe luncã.
Popã, când m-ai cununat,
Tri sute de zloþi þ-am dat;
Da acum þ-aº da º-o mie
Sã mã scapi de cununie!
Mihãilã Ana, 67 de ani,
Coveº, 19 mai 1988
TE-AªTEPT, BÃDIªOR,
CU DOR,
Te-aºtept, bãdiºor cu dor,
C-ai fost prea voinic fecior.
C-ai luat bou’ de corn
ª-ai fãcut negru ogor.
ª-aveai ºase boi la jug
Când mergeai, bade, la plug.
ªi bici din cânepa deasã,
ªi clopote la toþi ºase.
Dragu-mi-i la umbra deasã
ªi cu nevastã frumoasã.
ª-apoi când sunt rupt de coasã,
La nevastã plec acasã.
Sapa-i latã, coasa-i lungã,
Mã trage mereu la umbrã.
Umbrã rarã, umbrã deasã,
Hai ºi pe la noi, pe-acasã.
Sã nu m-apuce cãldura
Pânã-mi dã mândruþa gura.
Tare-aº vrea sã mor desarã,
La trei zile sã-nviu iarã.
Sã vãd lumea cum trãieºte,
Badea pe cine iubeºte.
Cãluþiu Ileana, 48 de ani, Ighiº,
nr.229, 9 febr.1983
7
Câte unu-ºapte fatã
ª-avem 14 odatã.
Ne-om face douã ciopoarã,
ªi la târg la Sighiºoarã.
ª-acolo, cum ne-om pricepe,
Ne-om cumpãra douã iepe.
Ne-om lua hamuri ºi frâne
ª-om trãi odatã bine.
Da bãrbatu’ se trezeºte
ªi la ovãz se gândeºte,
Cu picioru-n pat trãzneºte.
ªi rupe cu dânsu’ patu’,
Cade pe clocã bãrbatu’;
ª-o turteºte, º-o lãþeºte,
De ouã se mâzgãleºte.
ª-acum bietul om bogatu
O rãmas gazdã ca napu.
Þânþ Maria, 60 de ani,
Retiº, 1978
ÎNZIDIRE
Eu vin la templul Tãu cel de zidit
Nisip sã mã alãtur sub sfânta
cãrãmidã
Sã mã zidesc coloanã de dor
neþãrmurit
Cum Ana din iubire s-a dat
cariatidã.
ªi urc la Scopul Tãu cel de
îndeplinit
Cu aripi dezmorþite prin zbatere de
dor;
Icar suind lumina din labirint spre
mit,
Manole-n zbor cu visul de-a deveni
izvor.
Sosesc la casa ta cea de zidit
Nisip din visul pietrei de-a deveni
Icar
Sã-i cad la temelie, fãrâmã de granit
Când zborul cu Manole s-ar frânge,
spre altar.
ªi-ajung la templul Tãu cel de
alcãtuit
Sã îmi descopãr rostul zidirii în
firidã:
Sã recompun balada pe soclul unui
mit
Atins de harul Anei de-a fi
cariatidã.
Nicu Ganea
TOT DE ÃIA
MI-O PLÃCUT,
Tot de ãia mi-o plãcut,
De ãi’ cu pãru’ fãcut.
Tot de ãia mi-o fost dragi
Care umblã cu nãdragi,
Noaptea cu izmene largi.
Niciodatã nu mi-i jele
Ca când cârpesc la izmene.
Niciodatã nu mi-i dor
Ca când cos la fundu’ gol.
Stãnuleþ Ana (a lu’ ªtefan),
74 de ani, Sãsãuºi, 22 iulie1984
° °
8
GAZETA HÂRTIBACIULUI 2006

BURSA
IMOBILIAR{
FIRMA AUTORIZATÃ ISCIR PENTRU
MONTARE/INSTALARE
GERMAN}
Informaþii suplimentare:
CENTRALE TERMICE PE LEMNE Evangelisches
ªI COMBUSTIBIL GAZOS Bezirkskonsistorium A.B.
Hermannstadt
Consistoriul
AGNITA STR. 1 DECEMBRIE NR. 30 Districtual Evanghelic C.A.
Sibiu Piaþa Huet nr. 4 Ro -
TEL./FAX: 0269-513396 550182 Sibiu/
TEL. MOBIL: 0788-601031 Hermannstadt
Tel,/Fax: 0269/210533    
E-mail: office@bkh.ekh.ro
OFERIM O GAMÃ VARIATÃ DE
PRODUSE Sursa: www.ekh.ro@bkh

ELECTRONICE ªI ELECTROCASNICE Oferta de valori

LA PREÞURI ATRACTIVE imobiliare -
Immobilienbörse -
POSIBILITATE DE PLATÃ ªI ÎN RATE offering of
immovables

S.C. MODEST IMPEX SRL

Urmãtoarele bunuri imobile ale districtului evanghelic Sibiu pot fi obiectul vânzãrii,
închirierii sau concesionãrii:
Folgende Immobilien des Hermannstädter Kirchenbezirkes können zwecks Vermietung,
Verpachtung oder Verkauf angefragt werden:
The following immovables of the Sibiu lutheran district can be rent or bought:
Ort/localitate/ Lage/situare/ Art/tip/ Beschreibung/descriere/
village location type explanation

Braller - Bruiu intravilan - Gebäude Ehemalige Schule - mit Hof

Zentrum
Martinsberg - ªomartin intravilan - Gebäude Ehemaliges Pfarrhaus -
Zentrum mit Garten
Martinsberg - ªomartin intravilan - Gebäude Ehemalige Schule - Zustand:
Zentrum schlecht, mit Hof
Neudorf/Hstadt - Nou/Sibiu intravilan - Gebäude Pfarrhaus (4 Zimmer frei, 2
Zentrum vorübergehend vermietet), Garten
Neudorf/Hstadt -Nou/Sibiu intravilan - Gebäude Ehemalige Schule, mit Hof
Zentrum
Zied-Veseud intravilan - Gebäude Kirche mit Wehrtürmen
Zentrum
Zied-Veseud intravilan- Gebäude Ehemalige Schule
Vrei sã-þi repari, sã-þi modifici ori sã-þi faci o casã? O problemã Zentrum
destul de simplu de rezolvat, dacã te adresezi firmei S.C MODEST Kleinschenk - Cincºor intravilan - Gebäude Ehemaliges Pfarrhaus mit
IMPEX SRL din Agnita. Aceasta oferã tot ce este necesar, de la Zentrum Hof und Garten
balastru pentru fundaþie pânã la materiale de finisaj. Kleinschenk - Cincºor intravilan - Gebäude Ehemalige Schule mit Hof
Ai nevoie de constructori ? Firma S.C. MODEST IMPEX SRL, Zentrum
are o echipã de construcþii cu personal specializat ºi autorizat, Henndorf - Brãdeni intravilan - Gebäude Ehemaliges Pfarrhaus mit
care oferã garanþie pentru lucrãrile executate. Zentrum Hof und Garten
Vrei aparaturã electro-casnicã, obiecte de uz gospodãresc ori Abtsdorf - Apoº extravilan Grund 10 ha
materiale utilizabile de calitate garantatã ºi la preþuri fãrã Mergheln - Merghindeal intravilan- Gebäude Ehemalige Schule
concurenþã ? La S.C. MODEX IMPEX SRL, gãseºti cea mai Zentrum
variatã gamã cu aceste produse.
Ai nevoie de o anumitã culoare de vopsea ? LA S. C. MODEST
IMPEX SRL, dureazã mult pânã te hotãrãºti ce alegi din cele 3000
de nuanþe din culorile curcubeului. Pe urmã cu ajutorul
Cu multã cãldurã,
ELECTROCOM „ LA PRUT”
calculatorului, în cinci minute primeºti vopseaua de culorea aleasã. FEROLI O nuntã, un botez, o aniversare, prilejuri de a-þi
Nu-þi ajung banii ? De la S.C MODEST IMPEX SRL , poþi ureazã tuturor,
cumpãra orice cu credit bancar.
face invitaþii sã se simtã bine. Cel mai indicat sã-i inviþi
S.C. MODEST IMPEX SRL, este unicul furnizor din zonã FERICIRE ªI „LA PRUT”. Atmosferã plãcutã, mâncare bunã,
pentru produse ROMSTAL. BUCURIE servire ireproºabilã ºi preþurile cele mai convenabile.
Pentru 20 de musafiri asigurãm ºi cazare.
Cyan Magenta Yellow Black

S.C. MODEST IMPEX SRL, asigurã transportul gratuit al

produselor, în Agnita, Ruja ºi Coveº ºi cu preþuri mici în alte
în anul 2007
VA AªTEPTÃM!
localitãþi. ºi vã aºteaptã cu drag
DACÃ NU CREDEÞI TOATE ASTEA, PUTEÞI VERIFICA. sã vã ofere serviciile.
Personalul firmei S.C. MODEST IMPEX SRL, amabil ºi bine
Pentru informaþii zilnice Nu-þi lãsa goalã
calificat, din unitãþile de pe Aleea Castanilor ºi str. Mihai Viteazu, Abonaþi-vã la cotidianul
va confirma, dându-vã ºi detaliile necesare. LA MULÞI ANI! Tribuna Cutia poºtalã!
Firma SC MODEST IMPEX
SRL, furnizor de produse ºi COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
servicii de cea mai bunã calitate Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Eleonora Tudoran,
le ureazã beneficiarilor ºi Mircea Drãgan, Lucia Letiþia Rodina, Marius Halmaghi,
colaboratorilor ca în 2007 sã se Tehnoredactare: Nicolae Hodiº
bucure de împliniri ºi succese. Le Foto: Marius Halmaghi Str. P-þa Republicii nr. 19 -
vom fi alãturi celor care au nevoie Tipar: Tipo Trib Sibiu Tel.: 0269-510465, int.112
orele 800 - 1500
de noi. LA MULÞI ANI! EDITURA ETAPE SIBIU

° °