Nr.

46 „a c ţ i u n e a Paft

Vizitaţi şi aprovizionaţi-vă cu cele nece- KOPROL, pastila de ciocolată

cunoscută de toată lumea com­
sare în cel mai renumit local de bate cu maximum de eficacitate:
Cofetărie, Bodegă şi Restaurant DIGESTIA ANEVOIOASA,
CONSTIPAŢIILE,
IN FE C ŢI U N I LE
„BUFNiŢA »» PROPRIETAR

Ii
APARATULUI
DIGESTIV
MI GRENA
Sibiu, sir. Regina Maria Nr. 51
Î&3F.

Judecătoria Rurală Ocna-Sibiului

CONSUMAŢI BEREA CEA MAI BUNĂ
C in em a , APOLLO«
No. G. 2566|1935|3
No. licit. 30|1936 WILLI F O R S T prezintă

m ftZ U R K A
lOIAil BEI Publicatiune
1 de licitaţie.
«
Subsemnatul portărel de pe lângă Jud. Rurală
Ocna-Sibiului prin aceasta publică în baza deciziunei
No. G. 2566jl935|3 a Jud. Rurală Ocna Sibiului în
cu POLA NEGRI şi ALBRECHT SCHONHALS

cauza de execuţie a urmăritorului Schuller loan repr.

ŞI BEREA DE PAŞTI prin. adv. Dr. Oct. Alămorean contra urmăritului
Balasch Gheorghe pentru încasarea creanţei de 1159 Vitrinele firmei
Lei bani şi accensorii se fixează termen de licitaţie
pe 22 Aprilie 1936 orele 15 1a faţa locului in corn.
Rusciori unde se vor vinde prin licitaţie publică judi­
ciară:-2 bivoliţe, 2 cai în valoare de 4000 Lei în
caz de nevoie şi sub preţul de estimare.
Pretenziunea care e de încasat face 1112 Lei S I B I U
capital dobânzile legale % socotind din 12 Decem­
brie 1935 iar spesele de până acum stabilite de 1Piâîal§©8©i@ F»r«îini?Rd Mr, 17
BODEGA 563 Lei.
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi
tost sechestrate şi de alţi şi aceştia ar ti câştigat
Orientează despre u l t i m e l e
noutăţi de modă şi preţurile
DE PRIMUL RANG, CU APERITIVE DE­ cele mai ieftine ale zilei. Este
LICIOASE ŞI VINURI ALESE dreptul de acoperire licitaţia prezentă este ordonată
şi în favorul acestora în sensul art. XLI. 1908 §20. deci în interesul publicului a

HOHSftN â Co. Ocna-Sibiului la 23 Martie 1936

Grefier: C. M. Szöts m. p.
privi aceste vitrine şi a vizita
M A G A Z I N U L
PIAŢA REGELE FERDINAND 14.
portărel delegat

Cereţi p retu tin d en i

c io r a p u l de ca lita te C fm e n l e to s
T r e s tie Cuie
Ei! Ferecăiun
L;!! D L L T
Sibiu. P ia ţa Lemnelor 5 FiERĂRiE
‘Sir.i>:Ocfavlan
» $ VM G oga 1
fiin d d u r a b il ş l cel m ai Ieftin
i'zznrîzz.
s® sas>MMiMMBiMaaeBeiMefc?Fi»,niriií>ir'niiii>iBfiiií<ií munumm i « mu»»—h mi

B a n ca agricolă ş i C assă de s. a. Avrig, f.

CONVOCARE. ACTIV Contul Bilanţ Ia 31 Decemvrie 1935. PASIV
Domnii acţionari ai Băncii agricolă şi 1. Cassa : 1. Capital s o c ia l................... 432.000-
Cassă de economii s. a. Avrig (jud. Sibiu) a) Numerar efectiv . 183.005— 2. Fonduri de rezervă .
sunt invitaţi, în virtutea § 10 din statutele §0) Disponibil la bănci. 295.088— 478.093— o) Rezervă statutară. . . 113.961-
societăţii, la a 2. Portofoliu de titluri rom. 7.075— 3. Fonduri de amortisment: .
3. Portofoliul de Scont : . . ii) Pentru creanţe dubioase 32.294—
b ) Fond filantropic . . . 9.039— 41.333 v
WHÉGI gnli 0IÜD3E3 I. Plătibil în ţară : . . .
o) Cambii fără garanţii . .
4. Debitori : ............................
200.442— 4. Fond de pensii . . . . . . . .
5. Depuneri spre fructificare . . . .
8.000
care se va ţine în Avrig, Luni în 27 Apri­ I. Din ţ a r ă ........................ I. Din ţară : .......................... " . . .
lie 1936 orele 7 seara m sala primăriei ű) Debitori garantaţi cu gaj 686.480— c) Pe livrete de economie pe termen
comunale. 5. Debitori beneficiind de legea lichidării (r e d u se )............................ 4, 358.817-
ORDINEA DE Z I: datoriilor din 7 IV. 1934 (Cota rămasă) 3 ,369.972— 6. Dividende n e r id ic a t e ........................ 8.306-
1. Deschiderea şi constituirea adunării 6. Imobile : . 7. Conturi diverse . . . . . . . . 129.201-
generale. i?) Necesare comerţului propriu . 370.635— 8. Conturi tr a n s ito r ii............................. 389.463-
2. Raportul Consiliului de administra­ 7. M ob ilier............................ 103.608—
ţie, Bilanţul şi Contul de Profit & Pierdere 8. Conturi d i v e r s e ........................ 130.246—
pe anul 1935 şi raportul Cons, de censori. 9. Pierderea a. 1934 ........................ 134.530—
3. Descărcarea Consiliului de admi­ 5.481.081— 5 481.081—
nistraţie şi a Consiliului de censori.
4. întregirea Consiliului de adminis­ DEBIT Coniul de Profit şi Pierdere CREDIT
traţie cu mandat pe trei ani.
5. Alegerea Consiliului de censori cu 1. Cheltuieli de administraţie : 1. Dobânzi incassate . . . . . . . . 120.534—
mandat pe trei ani o ) Salarii................................................ 96.000— 2. Comisioane incassate............................ 100.259—
6. Eventuale propuneri. /;) Diverse ...................................... 96.875— 3. Pierderea a. 1934 ............................. 134.530—
Domnii acţionari, cari doresc a par­ 2. Impozite şi taxe..................................... 34.387 —
ticipa ia adunarea generală în persoană 3. Impozite restante................................. 128.061—
sau prin mandatari, cont. § 13 din statute, 355 323— 355.323—
sunt rugaţi a-şi depune acţiile şi event,
procurile cu trei zile înainte de adunarea Avrig, la 31 Decemvrie 1935 Avrig, la 16 Aprilie 1936
generală la cassa societăţii în Avrig sau la CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE : CONSILIUL DE CENSORI:
sucursala din Sibiu.
ss. Dr. Al. Bărbat, preşedinte, ss. I. Schítea, ss. V. Am verificat prezentul bilanţ şi l-am păşit in concordanţă cu reg.
A v r i g , la 17 Aprilie 1936. Chialda, ss. I. David, ss. N. Jugărean, ss. V. Chiuşdea, ss. Gr. Chialda, preşedinte, ss. Gh. Mareş, ss. N. Ursu,
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE. ss. Gh. Maxim, ss. I. Vlad, ss. G. Grancea, ss. V. Puşcaş. ss. I. Spârlea, ss. I. Răduţiu, ss, A. Sfetea, exp. cont.
Redactor rtsp: ILIÉ MUNTEAJNU. Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI“, Sibiu. CENSURAT
 Director:ionMUHTHANu
Abonamentul anual Lei WO, ş a s e luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500, Nr.-ul 3 Lei.—
Mr. 47
Cine otrăveşte Satul românesc în progres. Basarabenii
— —WMBSmT't'WfMtfiVITlIIIHIH■■■■■lltîW
fMHBâMMSBnMEai«BM
■ t âBMUffr»'
n i■HlMeOHHOBffiT
Io n M u n te a n u
După cum arătăm în corpul zia­
rului preacunoscuţii „amici ai popo­
rului“ Arz şi Witts tok au scris în zia­
rul Tageblatt un lung articol, prin care
fac mărturisiri complecte asupra mo­
tivelor ce-i determină să urască pe
Români şi o ştiu prea bine concetăţenii
saşi cât îi dispreţuesc şi pe ei.
Nu ar merita răspunsul şi aten­
ţia ce le-o dăm. O facem mai mult
pentru ziarul Tageblatt pe care am
vrea să-l cunoaştem şi pe mai de­
parte cu răspundere şi de aceia scriem
spre a le spune că, primim bucuros a
discuta în contradictoriu despre tot
ce scriem şi că desaprobăm lătratul
de căţei contra Acţiunei ce s‘a încer­
cat în câteva rânduri, după un sistem
puţin obişnuit — şi scriem pentrucă
vrem să ştim dacă Tageblatt-ul îşi în­
suşeşte şi doreşte să-i declare eroi ai
saşilor cum se prezintă în acel articol
Arz şi Wittstok.
Sunt convins că d. deputat Plat-
taer, directorul ziarului ştie, că ori­
cine poate fi convins cu argumente şi
probe. Dece nu spune acest lucru şl
acelora cari în ura de care sunt stă­
pâniţi îşi uită de ei şi mărturisesc
lucruri pe care omul calm dacă le ci­
teşte află fapte pe care nici nu le
bănuia.
Incorigibilii Arz şi Wittstok, vic­
time al unor nume de familie de aşa
zişi nobili, pe care ciobanii îi consi­
deră degeneraţi, dispreţuiesc pe saşii
care nu sunt de clasa lor şi urăsc pe
Români după cum o spun fiindcă „lu­
crează pe linia tradiţiei familiei lor“.
Oricine poate să aprecieze în a-
cel articol că debitează cele mai
fantastice neadevăruri şi căestenemai
pomenit ca să aibă îndrăsneala să ne
interzică dreptul de a exprima liber
doleanţele şi cererile Românilor din
noile cartiere pe care-i numeşte în
scris inculţi.
Nu uită „nobilii“ să ne invinu-
iască că apărăm pe măturători.
Faptul că ne ocupăm de mătu­
rători, este pentru noi o mândrie
pentrucă apărăm o dreptate ce a fost
recunoscută de Inspectorul Muncii, Tri­
bunalul Sibiu, prin declararea de le­
gal şi obligatoriu contractul de muncă
şi repaosul duminecal şi chiar de Co­
misia interimară prin hotărârea de a
zidi o cazarmă cu circa trei milioane.
IC o n tin u a r e în p a g in a I!-a )
O rgan al a s o c ia ţ iilo r r o m â n e ş ti
Publicaţiuni şi inserate după tan !
mmMmmmmmmm im am ims&taBsemmMBúammmmm m sm i>iw»■ iwLUMiaa—tgTiiTwr
Sibiu, Joi 23 Aprilie 1936 Anul II
ifliTOB—388— M
——VIW
r|,lfiriT‘.t9M
K^tfi2fcl,ifHÚ
'AMt—8—— «
ie s
se hrănesc cu
Cine cercetează sateie noastre se întoarce pe deplin satisfăcut şi mai st­
cu sentimentul încrederii în puterea de vitalitate a neamuluifnostru şi
mândru de inteligenţa ce găseşti la mulţi din sătenii judeţului nostru. Cu do­
rinţa să ajutăm şi noi la progresul ridicării satelor noastre am socotit să fa­
coceni ■9«
cem o serie de anchete în diferite părţi ale judeţului spre a face cunoscut
realizările şi faptele bune pe terenul cultural şi mat ales economic, stimulând E tristă şi ruşinoasă pentru so­
şi încurajând pe acei cari s'au pus în slujba ridicării satului prin lumină şi cietate această ultimă treaptă a de­
muncă. cadenţei omeneşti. Totuşi e reală, ori­
cât ar lovi ea în obrazul pudrat al
începutul îl facem cu Ludoşul.
Comună curat românească cu peste 3000 locuitori. Din vremuri vechi cucoanelor noastre cari fac lux şi co­
locuitori s’au ocupat cu agricultura apoi creşterea vitelor şi cultivarea viţei lectează sume pentru înfometaţi, în timp
de vie. Munca lor era în voia norocului şi de muhe ori zădărnicită de anii ce banii nu se ştie dacă au ajuns la
ploioşi sau secetoşi. Pe lângă faptul că adeseori grindina sau alte calamităţi destinaţii iar mizeria sporeşte, devenind
un dezastru în provincia înfometată. Ci­
le distrugea grâul, strugurii etc. le mureau foarte multe vite.
tim în ziare că tifosul exantematic a fă­
In luptă cu această grea lovitură dată acelora cari din două vite
cut atâtea victime, încât nici măsurile
pierdeau una sau pe amândouă, sătenii s’au organizat într'o asociaţie de aju­
de profilaxie strictă nu mai sunt în
tor reciproc, din care astăzi fac parte peste 400 membrii ce dispun de un
fond de un milion lei. stare să oprească prăpădul. Mizeria
cruntă, îi determină pe săteni să se
Pentru membrii acestei societăţi se poate spune că nu mai mor vitele
hrănească cu coceni. E oare posibil
pentrucă societatea le plăteşte vitele cari au murit. De altă parte societatea se
ca într’o ţară bogată ca a noastră o
interesează să fie inoculate şi să se crească vite de rasă, să se îngrijească
parte din populaţia ei să n’aibă ce
cât mai bine vitele aşa că astăzi se pot prezenta pentru premiere sute de
mânca ? Să fie nevoită să coboare pâ­
exemplare.
nă la ultima treaptă a mizeriei, care
Este o adevărată plăcere să priveşti vitele ludoşenilor.
descalifică specia de om? E o ruşine,
Tot această societate valorizează laptele al cărui preţ l-a ridicat şi se
nu pentru ei, ci pentru noi cari stăm
poate spune chiar că l-a impus lăptăriei din Ludoş întrucât hotărârii societă­
cu mâinile în sân şi nu facem nimic
ţii trebuie să se supună toţii locuitorii. Din această societate s'a născut apoi
pentru ei, deşi simţul de solidaritate
Cooperativa şi alte frumoase înjghebări economice.
socială ne impune să sărim în ajutor.
Mulţi din săteni au început comerţul, cu porci şi paseri reuşind să rea­
Sistemul colectelor s‘a dovedit a
lizeze economii frumoase. Mai bine au progresat acei cari au început în ul­
fi defectuos. Nu pentru că n'ar putea
timii ani cu grădinăritul. In Ludoş simt astăzi peste 30 de grădinarii, care
da vreun rezultat, ci pentrucă nu se
desfac zarzavaturi până la Cluj, Turda, Sighişoara etc. întrucât pe piaţa Si­
vede acest rezulat. E oare din vina
biului sunt bulgarii, pe care-i susţin unele persoane din Sibiu că Români fiind
persoanelor sau a bunului, care are
persecutaţi pe piaţa acestui oraş.
calitatea de a evaporare uşor? Mister
(urmare în pag. 2-a) Deocamdată o realitate zguduitoare
basaracenii mănâncă coceni. E cea mai.
sinistră relatare pe cari ne-o fac ga­
cro n ica rim ată ••• zetele. Cum putem noi consuma în
linişte prânzul şi cina n o a s t r ă ,
d e sf. g h e o r g h e când această ş t i r e c e p a r e
reală, ar trebui să ne stea ca
sfinte gheorghe, fiindcă vine Să 1 trimiţi ca să mai scrie'n
ziua ta, umila slugă un nod în gât şi să ne împiedice să
ar avea să*ţi facă o rugă. Deutschland „ura dintre rase" înghiţim bucăţica de mâncare ? E ne­
Dacă nu*i poţi duce singur verosimilă şl tristă poveste, ca de pe
obiceiul de ţi vei (ine Ia măturătorii : ‘ndată
rog ascultă şi de mine Ţi-I vor duce fără plată. timpul când francezii mâncau şobola­
că le ştiu aşa de bine!... Repară ţi sfinte un greş ! ni, iar italienii şoareci la grătar.
vezi — Sibiul nostru are
Ca să maţi pe directorul Defectuozitatea organizaţiilor noa­
multe de schimbat pe care
le-am dori în altă parte. Din liceu te roag'oricine stre sociale se vădeşte pe deplin.
Uruş servitorul, poate
pe-Arz de-o pildă-îi desparte Sunt incapabile să oprească răul, nu
de W iitsto'kk şi mi-1 trimite Că s'ar potrivi mai bine.
fiindcă nu i-ar sta în putere, ci fiind­
în M oldova la saline Lui I. Ciolan g â seşte-i
O altă m eserie că funcţionează greşit. Desigur nu pu­
ca să nu fie departe
de „prea gloriosu-i frate" II poţi muta de o pildă tem trece cu vederea străduinţa lău­
ş i de va răm âne cumva La F ioaşiu în prăvălie. dabilă a „Crucii roşii“ care a făcut
de căru(ă, dă-1 de-a tumba Te fac atent prea sfinte tot posibilul pentru a ajuta pe înfo­
şi-l aşează cu-osanale Să nu încerci cumva metaţi. Avem totuşi o nedumerire :
(ştii ca drept recunoştinţă Să muţi pe dl Piso cum se poate ca după opera de aju­
Că nu s e va putea
pentru atâta sârguinţă
la serviciu) in... canale, Prea ‘naltă e ste pluta torare întreprinsă, basarabenii să mă­
să mai guste şi guzganii Şi rădăcini prea lungi. nânce totuş coceni ?
din „nobleţea" dumnisale... Atâtea posturi are Instituţiile noastre de binefacere
...dar, te rog în principalul Că n'ai să poţi s'ajungi ar trebui să fie mai vigilente în pri­
din canalele*i iubite! Să-l muţi; şi ziua-ţi trece. vinţa aceasta, căci din partea noastră,
D e-s fântânile otrăvite D e ţii la viată sfinte a populaţiei, s’a acordat tot sprijinul
D ece-ar fi curat canalul ? La chiriaşi, la toate,
C it de Wittstok care sc o a s e Să nu 1 muţi nici pe Regman pentru înfometaţii basarabeni.
Un rom an „Mein Bruder* fie Că te-o ‘mpuşca Stamate... I o n e l N eam tzu .
 Pag 2 A C Ţ I U N E A Nr. 47

Sibiu si îm prejurim i ŞTIRI

wmmmmmmmKmmmmmmmtmmmmmmmmmmmmmmmmtmBamtm aammmammmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm asm■ 11vmmmmmmmmmmmmmmmm

— Dl Regman a trecut în par­

Reuniunea culturală na
tională a meseriaşilor ro-
mâni din Sibiu
Membrii „Reuniunii culturale na­
ţionale a meseriaşilor români din
Sibiu" se convoacă la adunarea gene­
rală ordinară ce se va ţinea Dumine­
că în 3 Mai a. c. la ora 3 d. a. în
localul Reuniunii din strada Bruken-
thal Nr. 17, cu următoarea ordine de
zi; 1. Deschiderea adunării. 2. Cons­
tatarea membrilor prezenţi. 3. Rapor­
tul general al comitetului şi raportul
despre încheierea socotelilor pe anul
1935. 4. Luarea la cunoştinţă a rapor­
tului general, aprobarea socotelilor
şi darea absolutorului comitetului
5. Eventuale propuneri. 6. Alegerea
comitetului.
In preziua adunării generale
(Sâmbătă 2 Maiu a. c.) la ora 8 sea­
ra va avea loc în localul Reuniunii
o consfătuire pentru alegerea comisiei
de verificare a Raportului general şi
al Raportului casseî
întrucât nu şe prezintă membrii
in număr suficient după statute la ora
3 d. a. adunarea generală se ţine cu
ori câţi membrii prezenţi ar fi în ace-
iaş zi şi în acelaş local la ora 4 d.a.
Propunerile din afară trebuie
trimise comitetului Reuniunii cel puţin
cu cinci zile înainte de adunarea ge­
nerală.
j unanimă hotărâre.’
Concursul literar al As-
trei.
Comitetul centralal „Asociaţiunii
pentru literatura română şi cultura
poporului român" Astra a hotărât pu­
blicarea unui CONCURS LITERAR.
Prin aceasta sunt invitaţi scrii­
torii noştrii a trimite până la 1 Iunie
a. c. manuscrisul, scris citeţ, pe câte
0 singură pagină, pentru o broşură
de a „Bibliotecii poporale a Asociaţi­
unii“.
(Biblioteca are menirea să ofe­
re cetitorului dela ţară, material po­
trivit pentru mentalitatea sa. Ea a
trecut de Nr. 222 şi se bucură de
o răspândire îmbucurătoare.)
Premiul va fi de 2000 (douămii)
de Lei.
Materialul cerut va fi intitulat:
„ZILE MARI" pentru o broşură de
cel mult zece coaie de tipar, formatul
bibliotecii. Să cuprindă cinci lucrări
mai lungi în formă de conferenţe po­
porale în cari se vor comemora zile­
le de: 24 Ianuarie, 10 Mai, 8 Iunie,
înălţarea Domnului (ziua eroilor) şi
1 Decemvrie.
Fiecărei conferinţe îi va _urma
un scurt istoric al zilei, apoi câte 2-3 THALIA Astăzi premieră tidul dlui Gh. Brătianu ? La banchetul
poezii potrivite pentru ziua respecti­
comitetului organizaţiei liberale ţinută
Marea dramă socială. la Unicum Prefectul judeţului la sfâr­
vă. Poeziile să fie pentru declamat şitul toastului a spus următoarele -
(eventual originale, dar şi de ale al­
tor poeţi).
F E R IC IR E A „Ridic paharul meu în cinstea primu­
lui ministru GHEORGHE BRĂTIANU"
După celebra piesă a lui Herny Bern­
Materialul pentru sărbătorire să stein, cu cel mai renumit tragedian E vorba de venirea dlui Gh. Brătia­
nu treacă (conferinţa cu informaţiile nu la putere sau s‘a beut şampanie
C h a r le s B o y e r la banchet?....
şi cu poeziile) de două coaie de tipar. .JURNAL NOU
Poate fi şi material inedit a pu­ Joi la ora 11 mare MATINEU D-l Gheorghe Ciuca a donat soc.
tut fi tipărit în ziarele şi revistele SHERLEY TEMPLE în Principelui Mircea, Lei 200 pentru
noastre. Manuscrisele se vor trimite FETIŢA NOASTRĂ răscumpărarea ,zilei onomastice.
pe adresa; Asociaţiunea „Astra-Cultu-
rală", Sibiu str. Şaguna Nr. 6 (pentru CONVOCARE. — Adunarea ge­
premiul literar.) nerală de pe lângă Comitetul şcolar
al Şcoalel Comerciale Elementare şi
(urmare din pag. I-a)
Superioare de băieţi din Sibiu se con­
Ştiu că toate aceste lucruri îi voacă pe ziua de Duminecă, 26 Apri­
Dela „Reuniunea Oieri­ supără rău pe numiţii funcţionari mai lie a. c., la orele 11'^, în localul şcoa-
ales că au fost complect înfrânţi, şi cu
lor'1 din Poiana-Sibiuiui chestiunea orhestrei, numirea străzilor lei, pentru aprobarea gestiunei anului
unde în mod ironic îşi bate joc de 1935 ( 36 şt a bugetului Comitetului
Reuniunea oierilor din Poiana a profesorul Dima, asupra căruia aruncă şcolar pe exerciţiul 1936 j 37. Dacă
tinut adunarea generală cu programul: toată vina că nu s’au numit străzile atunci nu vor fi prezenţi membri în
Valorificarea lânei şi întemeie­ cu nume românesc. Aci recunosc că număr reglementar, adunarea genera­
ironia lor este întemeiată şi bine plasată.
rea unui fond de valorificarea pro­ Asupra chestiunei vom reveni. lă se va ţine Dumineca viitoare, 3
duselor oierilor. In ce priveşte faptul că oraşul Mai a. c. cu orice număr de membri,
D-l preşedinte Nie. Muntean luând s‘a mărit şi că se curată tot cu a- la aceiaş oră şi în acelaş loc.
cuvânt arată cauzele din cari oierii ceiaşi oameni lucrurile se ştiu de
şi oieritul au decăzut. In scurte cu­ toată lumea că noile cartiere nu le — Reumatismul vindecat complect.
curăţă nimeni. De această chestiune Sufeream de mulţi ani de reumatism
vinte arată situaţia înaintată din acest ne vom ocupa la timpul său.
punct de vedere a altor ţări, cari au am încercat mai multe medicamente
Desaprobăm cu indignare proce­
universităţi de lăptărie, iar noi nici deul de a arunca dispreţ contra celor ce sunt indicate a vindeca această boa­
măcar o „Stână şcoală“ mai distinşi funcţionari Români dela lă, însă în zadar.
După ce se spune punctul de ve­ municipiu pentrucă colaborează la După recomanda (ia medicului, am,
Acţiunea. Este fără precedent acest încercat tabletele Togal, cu care m'am
dere al Uniunii se aduce următoarea procedeu, contra căruia au răspuns cu
vindecat complect ,aşa că îl recomand
demnitate funcţionarii Români numiţi
Oierii din comuna Poiana Sibiu­ la locurile ce le ocupă, pe bază de cu conştiinţa împăcată tuturor suferin­
lui, întruniţi in adunare, se declară studii şi muncind conştiincios, în vre­ zilor ca cel mai bun şi eficace medi­
deplin solidari cu hotărârile aduse de me ce Wittstok nu are nici o pre­ cament.
gătire academică şi deţine fără drept V. MIHĂILESCU
comitetul U. O. ţinut la 15 Martie a. postul ce-1 ocupă.
Str. Ispirescu 91, Bucureşti
c. şi sunt hotărâţi a duce lupta până Se ştie că Wittstok a refuzat să
la triumful cauzei atât de drepte şi facă examenul legal de limba română DELA SOCIETATEA PRINCI­
legale. şi numai datorită intervenţiilor depu­ PELE MIRCEA FILIALA SIBIU.—
Declară cu toţii că nu vor vin­ taţilor saşi n‘a fost dat afară făcân- Duminică 26 Aprilie, orele 11 dimi­
du-se un compromis politic.
de lâna decât prin U. O. care a lup­ In ce priveşte numele de familie neaţa are loc adunarea generală a so­
tat şi luptă cinstit pentru promovarea am primit la redacţie următoarea in­ cietăţii Princepele Mircea.
oierilor şi oieritului din întreaga ţară formaţie dela un abonat martor ocu­ Adunarea se va ţine în sala de
şi nu prin Uniunea Sindicatelor A- lar: Unul din fraţii lui Arz, deci un şedinţe a localului „Astrei" din par­
gricole din Bucureşti şi federalele membru al familiei cu care ne terori­ cul Asociaţiei.
zează, fiind prizonier în Rusia a ve­
cooperativelor judeţene, cari nu s'au nit în Moldova cu voluntarii Ardeleni. Membrele şi publicul românesc
interesat şi nu se interesează de ne­ Dupăce a depus jurământul de cre­ este invitat să participe.
voile oierilor. dinţă armatei române la câteva zile,
Se expediază o telegramă d-lor în triunghiul nostru a fost prins când TRIMITEM PIEI DE IEPURE IN
Gh. Tătărescu prim-minístru, V. V. transmitea secrete din armata română AMERICA. Acum câteva zile au fost
armatei inamice. Din acest motiv trimise din Constanţa, cu un vapor
Sassu Ministrul Agriculturii şi d-l M. membrul familiei în linia tradiţiei căreia
Negură Subsecretar de Stat la Agri­ spune Arz că lucrează, a fost împuşcat. peste 30 mii piei de iepure pentru
America de Nord.
cultură, cu următorul conţinut: Re­ Amănunte în articolele ce urmează.
uniunea Oierilor din corn. Poiana-Si­ Ziarul Tageblatt, care se face
ecoul urei familiei Arz şi Wittstok are
biuiui jud. Sibiu, întrunită în adunare cuvântul să vorbească înainte apărând D n ll a b o n a ţ i s u n t r u ­
g a ţ i I n s i s t e n t a>$i r e l n o l
generală extraordinară Vă roagă să familia Arz şi pe Wittstok.
a b o n a m e n te le , trlm itâ n -
binevoiţi a lua în legătură cu valori­ Noi n‘am terminat şi vom arăta d u -n e su m e le c u v e n ite
ficarea lânei măsurile cuprinse in me­ cine otrăveşte fântânile. In caz c o n t r a r , cu t o t
moriul ce U. O. a avut onoarea a re g re tu l su n te m n e v o iţi
Vă înainta. a s ista trim ite re a p e m al
Cinema „Thalia11 d e p a r t e a z ia ru lu i.

(urmare din pag. l-a)

F E R IC IR E A . — Bugetul municipiului Sibiu sa fix­
Piesele lui Henry Bernstein sunt
Reuniunea meseriaşilor are peste 70 membrii cu o fanfară. Această opere dramatice de idei. Conflictele at la suma de lei 83.690.328 şi bu­
societate dimpreună cu intelectualii din comună şi societatea pompierilor au ce îşi croiesc drum ca o avalanşă, getul anexe cu lei 9.500.000 uzina de
încătuşează atenţia publizului şl o tâ- apă şi canal 2,830.000 şi abatorul cu
chibzuit să ridice un monument eroilor căzuţi pe câmpul de onoare. reşte vertiginos spre desnodământul Lei 1.903. 057 Lei.
După exemplul învăţătorului Ilie Părăianu, agricultor pasionat şi pentru final.
acest motiv iubit şi respectat, sunt foarte numeroşi săteni cari se ocupă cu Filmele franceze au calitatea de RĂSCUMPĂRĂRILE ZILEI O-
stupăritul realizâad în felul acesta cu muncă puţină, venituri frumoase. In faţa a nu se limita la superficial, ci de a
străbate adâncul şi a scormoni sub­ NOMASTICE. D-l Dr. George Măce-
stupinei model învăţătorul Părăianu a făcut o şcoală de altoit pomi şi tran- stanţialitatea. Numai un gust artistic lariu, adv. şi-a rescumpărat felicitările
-dáfiri aşa că în scurt timp Ludoşul va fi o adevărată grădină de pomi şi desvoltat cum e cel galic, poate rea­ de ziua onomastică cu 200 Lei in fa­
fiori. Verificând progresul din comuna Ludoş am putut să apreciez mai just liza opere cu adevărat superioare, ca vorul Fondului Nicolae Cristea pentru
grija pusă de Ministrul şcoalelor la ridicarea satelor noastre prin îndrumarea de exemplu „Fericirea" turnată in monumentele bărbaţilor binemeritaţi
profetică ce o pot da învăţătorii sătenilor. studiourile Franţei, având ca interpreţi
pe renumita artistă Gaby Morlany şi ai Reuniunii meseriaşilor români din
Am putut deasemeni să constat că acei dintre fruntaşii satelor noastre Charles Boye.*. Sibiu.
cari nu s'au înhămat la roatele partidelor politice se bucură de stimă şi au­ Seria de producţii franceze inau­ — D-l George Banu, maestru
toritate în faţa sătenilor ce sunt informaţi de toate compromisurile făcute stră­ gurată de cinematograful „Thalia“ măsar şi-a rescumpărat felicitările cu
inilor de oamenii partidelor politice. merită atenţia publicului sibian iubi­ Lei 100 în favorul fondului de propa­
tor de artă adevărată. D. loan Prişcu
Roadele îndrumărilor practice şi realizărilor din comuna Ludoş sunt o directorul acestui Cinematograf nu gandă naţională a meseriaşilor româ­
mărturie despre ce se poate face pentru binele naţiei şi ridicarea satului dacă poate fi decât felicitat pentru alegerile ni. Pentru prinos mulţumeşte.
sătenii sunt îndrumaţi şi asiguraţi. Of. I. M. ce le face. Comitetul
 Nr. «7 A C ŢIU N EA Pag- 3

credinţat cu acest lucru. (Aci are per­

O punere la punct fectă dreptate). Arz este un funcţionar
care execută ordinele acestora.
Se scuză în chestiunea orhestrei
Spune apoi că nu se apără in
justiţie de tot ce s‘a scris. Loveşte în
preşedintele comisiei interimare pe
orăşeneşti şi apoi mal departe des­ care-1 acuză de inactivitate şi desin-
Protestul energic al funcţionarilor Români trimis teres pentrucă nu sancţionează Acţiu­
chide un atac plin de ură contra func­
ziarului Tageblatt. ţionarilor Români dela municipiu luând nea ce atacă pe doi funcţionari ce o~
în pleasna chiar pe d. E. Piso. norează Municipiu şi garantează cinstea
ONORATA REDACŢIE. ziarul DVoastrâ a scris contra unuia Iată ce spune : cu numele familiilor ce poartă.
dintre subsemnaţii o serie iungă de Ne mirăm foarte mult că pe a- Dar tocmai pentru aceasta sun­
Faţă de cele cuprinse în ziarul articole de discreditarefără ca vreunul ceiaş pagină, unde sunt atacaţi saşii tem atacaţi fiindcă noi suntem pe linia
D-voastrâ Nr. 18902 dela 19 1. c. ia din aceşti colegi să fi sărit în ajutorul apar articole de fond scrise de func­
articolul „Otrăvire de fântâni" (Brun­ aceluia deşi erau colaboratori de fapt tradiţiei familiei nemţeşti.
ţionarii Români dela Municipiu, şi
nen Vergiftung) relatív la persoanele ai ziarului DVoastră şi ştiau prea bine înşiră în semn de denunţare: dr. Gh. încheie exprimându-şi convinge­
noastre, ne simţim determinaţi a Vă cât de neîntemeiate erau agresiunile Bărbat secretarul general, Dr. S. Mitea rea că autorul articolelor nu se va e-
ruga să binevoiţi a publica în proxi­ debitate. Nici uo organ de presă ro­ moţiona şi nici convinge de cele scrise
mul număr al ziarului D-voastrâ ur­ mânească, nici nimeni altul n'a găsit şef perceptor şi iag Brânduş.
In loc să-şi facă datoria de co­ în Tageblatt, cere însă dlui Piso să-şi
mătoarea de potrivit să ceară funcţionarilor saşi
dela Primărie să nu scrie în o anumită legi să ne apere, de atacurile Acţiu­ clarifice situaţia şi să dea satisfacţie
DECLARAŢIUNE: presă. nei colaborează la acest ziar. acelor doi funcţionari.
6. In întreg trecutul nostru de
1. — Protestăm contra tendinţei până acum — în serviciul Primăriei
vădite de a ne discredita înaintea po­ Sibiu — nu s‘a găsit un singur locu­ Un aeroplan pentru pilotul braşovean Bujor Ardelean
pulaţiei germane pentru faptul, că itor al acestui oraş, de origine sas, să
sub semnătura noastră am scris câ­ se fi plâns cuiva contra atitudinei Apel cătră cetăţenii din oraşul nostru
teva articole în ziarul local „Acţiunea“ noastre c i funcţionari.
pentru care ziar D-voastră găsiţi mo­ 7. In cadrul vieţii noastre admi­
tive de descalificare şi de condamnare. nistrative dela Primărie am apărat Primim spre publicare acest apel: pilărie cetind cu o sete nespusă căr­
2. —Protestăm contra advertis- întotdeauna cu toată puterea noastră Importanţa aviaţiei ca mijloc de ţi şi reviste aviatice.
mentului, ce se desprinde din acel ar­ şi în spiritul cel mai ideal de solida­ circulaţiune şi de transporturi aerie­ Cei cari semnăm aceste rânduri
ticol, ca noi—fiind funcţionari comu­ ritate interesele tuturor colegilor noş­ recomandăm cu toată căldura pe tână­
nali—să nu mai scriem la acest ziar. tri, interese mereu serios periclitate. ne in timp de pace, ca armă formida­
3. —Articolele noastre sunt de 8. In considerarea celor de mai rul pilot român braşovean cetăţenilor
bilă în timp de războiu, nu se mai
cuprins pur ştiinţific şi de utilitate sus socotim de neloial şi ingrat să se din acest colţ de ţară. Primiţi-1 cu în­
plaseze în ziarul DVoastră insinuaţiuni disută ci se afirmă prin fapte.
pentru oricine. credere şi contribuiţi cu obolul vostru
4. —Nu avem nici un titlu de atâta de tendenţioase ca cele de care Toate statele fac sforţări supra­ începând dela autorităţi şi instituţii
influenţa scrisul acestui ziar, care e e vorba. omeneşti pe acest teren cheltuind a- publice până la particularul înţelegă­
organ de liberă opiniune publică, lan­ 9. In speranţa, că veţi binevoi a nual nenumărate miliarde pentru a-
sat ca atare în numele asociaţiilor publica şi aprecia just cele de mai tor al rostului armelor tehnice.
viaţie. Paralel cu această acţiune ac­ Este drept: trecem prin zile de
româneşti—cu program mărturisit des- sus — pentru a ne feri de nevoia şi
schls dela prima apariţie. a altor demersuri din partea noastră tivează pretutindeni şcoli de pilotaj grea criză materială şi am îndurat
De altcum de valoarea aceluia — semnăm cu asigurarea întregei pentru a avea la îndemână materialul multe desiluzii in trecut din cauza
suntem liberi a avea şi altă părere noastre stime. de piloţi-aviatori necesari. slăbiciunii unor oameni. Să le dăm
decât D-voastră.
5. —Colegii jigniţi prin atitudineaSibiu, la 20 Aprilie 1936 uitării să avem încredere şi să ne des­
-ziarului au calea justiţiei şi cea dis­ chidem din nou puagile pentru o ca­
ciplinară pentru satisfacţiile, care le Dr. George Bărbat, uză mare care trebuie să fie a noas­
doresc. tră a tuturora.
Dacă este însă vorba de colegi­ Ing. Gh. Brânduş,
Banii semnaţi pe listele oficiale
alitate, trebue să remarcăm că in 1929 Dr. Simion Mitea. I de contribuire se varsă direct Băncii
a
„Albina“ Braşov, unde sub controlul
nostru vor fi administraţi până la con-

ta UnîiW
illslnkmnini
plectarea sumei fixate. Contribuirile se
vor publica în ziarele locale.
n i Braşov, Martie 1936.

Membrii Comitetului de acţiune:

Mărturisiri complecte
In numărul 18902 din 19 Apri-
lie 1936 al ziarului Tageblatt, se o-
cupă pe aproape o pagină de ziarul
Acţiunea „adoarţii“ Sibiului Arz şi
Wittstok, fără însă să semneze arti­
colul.
Pentru ca publicul românesc să
aprecieze ura ce poartă Românilor şi
neadevărurile ce debitează Arz şi
Wittstock, ce vreau să devină eroi ai
poporului săsesc, reproducem părţile
Importante ale articolului.
Pentru orice gazetar care dis­
cută probleme este o mare plăcere
să asculte şl partea contrarie şi mai
ales că ne-a dat prilej să-i aducem în
faţa justiţiei pe amicii Sibiului spre a
fi sancţionaţi.
Cerem Tageblatt-ului să aibă a-
tâta omenie să publice răspunsul nostru
din pagina I pentruca publicul să ju­
dece obiectivitatea noastră şi să cu­
noască motivele pentru care ne ocu­
păm de cei doi amici.
Cerem acest lucru pentrucă în­
ţelegem să purtăm o discuţie publică
asupra problemelor ce dezbatem prin
Acţiunea şi nu fugim de orice probă
contrarie ce ni s'ar aduce.
De bună seamă că dacă Tage-
blatt-ul va fugi de o discuţie şi va
continua atacul în felul pornit va tre­
bui să alegem alte căi.
Iată ce scrie Tageblatt-ul cu
titlul : OTRĂVITORI DE FÂNTÂNI“.
„Ne am ferit să polemizăm cu Ac­
ţiunea, ce apare la Sibiu cu articole
de aţâţare contra saşilor — şl cari
poartă sigilul reavoinţei şi inculturii
colaboratorilor ei.
, Nici acum nu dorim să intrăm
in polemică cu Acţiunea şi mai ales
Jcu directorul ei Ion Munteanu. Noi
punem acum doar întrebarea de ce
nu s‘a sesizat până acum opinia publi­
că săsească şi şefii municipiului ?
Numitul ziar printr'un şovinism
turbat încearcă să revolte publicul ro­
mânesc incult contra funcţionarilor Arz
şi Wittstok servind credulilor lucruri
prin care aceşti funcţionari sunt decla­
raţi inamici ai Românilor.
Expresiile cu care sunt prezen­
taţi şi cu care agită pe măturătorii de
stradă contra lui Arz şi Wittstok des­
pre care spune că ar avea mentalita­
te de hiene.
Toate aceste lucruri le face Ac­
ţiunea pentrucă aceşti doi funcţionari
sunt mari saşi.
Neseriozitatea gazetei se vede de
acolo că se ocupă de măturătorii de
stradă cari au la Sibiu o situaţie cu
mult mai bună decât în alte oraşe.
Arz ar trebui să fie lăudat că
deşi oraşul s‘a mărit cu acelaş buget
şi personal îl curăţă şi astăzi.
Nu-i ajunge Acţiunei cu aceste
fantezii mai are preferinţă şi pentru
numirea străzilor.
Aşa s‘a ocupat de Horia, Cloşca
şi Crişan, cerând să fie aduse numi­
rile în centru.
Tot aşa am putea cere şi noi să
fie adus Luther mai în centru, care
este la periferie. Numirea străzilor o
face comisia interimară, unde sunt
români în majoritate şi un domn pro­
fesor, (e vorba de d. Dim a) a fost în­
România n'a putut rămânea îna­
poia statelor care o înconjoară. Anul
acesta cu deosebire s'au alocat in bu­
getul statului mai multe sute de mili­
oane pentru înzestrarea aviaţiei ro­
mâne. In acelaş timp şcolile de piloţi
au început să crească piloţi aviator.i
români. Din şcoala de pilotaj pentru
avioane cu şi fără motor, înfiinţată
pe lângă Aeroclubul Braşov au eşit o
serie de piloţi între care şi tânărul
pilot-aviator Bujor Ardelean, un vred­
nic fiu al Braşovului absolvent al şcoa-
lei superioare de Arte şi Meserii.
Pentru a încuraja pe aceşti tineri
piloţi-aviatori, Statul român achită ju­
mătate din costul integral al avionu­
lui care este de lei 650.000 la care
mai trebue adăogat o paraşută în va­
loare de lei 50.000 cu condiţia ca în
caz de mobilizare pilotul, care bene­
ficiază de acest ajutor al Statului să
treacă cu avion cu tot în serviciul
armatei ca combatant.
Pilotul Bujor Ardelean fiind bă­
iat sărac apelează prin noi la publi­
cul mare ca să-i vină în ajutor pen­
tru a strânge banii necesari pentru
achitarea jumătăţii costului. Titrat să­
nătos, plin de vigoare şi curaj, Bujor
Ardelean îşi închină viaţa aviaţiei pe
care a îndrăgostit-o ca şi nemurito­
rul Aurel Vlaicu — din frageda co­
Ing. loan Ionică Ing. I. Lascu
Victor Branisce Dr. C. Moga
Gh. Curcă Dr. Şt. I. Macri
Dr. N. Căliman I. Moşoiu
Gh. Cuteanu [Dr. V. Negrilă
Dr. O. Comanici Dr. A. tNeguş
Dr. P. Debu Dr. A.j Suciu
A. Dongoroz Dr. S. Suciu
Gh. Enescu Ing. I Roşculeţ
Gh. Gologan
îndemnăm pe românii de bine
să sprijinească această frumoasă ini­
ţiativă pornită de fruntaşii braşoveni
Din loa
dele m aiiiolil
Maşinismul va scoate şt la
C.F.R. 8000 frânări din slujbă
Prin convenţiile internaţionale căi­
le noastre ferate sunt obligate să în­
locuiască, până in anul 1939, toate
frânele de mână ale vagoanelor de
tren, cu frâne automate moderne. Va­
goanele care la 1 Ianuarie 1939 nu
vor întruni această condiţie nu vor
mai fi admise pe teritoriile altor state»
Pentru a se conforma acestor o-
bligaţii, care constitue un pas mai de­
parte spre occidentalizare — regia a-
utonomă C. F. R. a înscris în bugetul
său pe anul acesta o importantă su­
mă afectată procurării frânelor auto­
mate.
Dar odată cu această automati­
zare, vor rămâne şomeri cei 8000 frâ­
nări actualmente in funcţiune şi cari
nu vor mai avea întrebuinţare.
 Nr. 47 „A C Ţ 1 U M E A “ F»< 4

Buletin Intern. Se emit noui bilete de c. f. r.

Un singur bilet pentru mai multe
lologul englez ca graiuri principale
împărţite astfel pe glob: 48 în Europa
Căpitan inclusiv şi cari doresc să ac­
tiveze ca Şefi de Centre şi Subcentre
staţiuni de destinaţie. 153 în Asia, 118 în Africa 424 în A- în Garnizoana Sibiu, să se prezinte
Alegerea nouilor Episcopi Direcţiunea comercială c. f. r. a merica şi 117 în Australia şi in insu- la Subinspectoratul P. P. (Cercul de
dispus ca începând dela 1 Maiu a. c. lile din Oceanul Pacific. Profesorul Recrutare) in orice zi de lucru, între
Dupăcum se ştie sunt vacante să se dea în circulaţie bilete de carton orele 10-12 cu începere din ziua de
Williamson afirmă că numărul graiu­
scaunele de episcopi dela Oradea prin de cl. I. II. şi III civile, cu preţ întreg, 15 Aprilie 1936.
moartea regretatului episcop Roman militare cu 75 la sută reducere şi bi­ rilor vii scade, findcă limba naţiunilor Pentru serviciul ce-1 vor înde­
lete de dus şi întors, zilnice şi de săr­ mici se asimilează în structura graiu­ plini îndrumând şi educând Tineretul
Ciorogariu şi scaunul episcopal a 1 bători, — cari vor avea tipărite pe
Clujului, văduvit prin moartea vred­ faţă staţiunea de plecare, iar pe verso rilor imense. După toate socotelile lui nostru ca Şefi de Subcentre, pe lân­
nicului episcop Nicolae Ivan. Williamsoa în fiecare an dispar 3 gă avantaje militare, vor ii şi renu-
mai multe staţiuni de destinaţie, situ­
graiuri exotice, iar în viitor se crede meraţi de fiecare şedinţă de pregătire
Pentru alegerea a doi noui epis­ ate la aceiaş distanţă chilometrică, faţă premii itară.
copi, sa convocat congresul naţional de staţia de plecare şi cu acelaşi preţ că dispariţia aceasta va fi şi mai ra­
Condiţiunile, avaniagiile, precum
bisericesc pe zilele de 28 şi 29 A- indiferent de linia c. f. r. pe care sar pidă.
găsi situate staţiunile sau haltele de şi renume raţia li se va comunica la
prilie. destinaţie, de pe verso biletului. Subinspectoratul P. P. (Cercul de Re­
In ziua de 28 Aprilie se va ale­
Píefele Europei sunt invada­ crutare) unde cei ce doresc să active­
Conducătorii de bilete vor decu­ te de mărfuri japoneze
ge episcopul Orăzii Mari, iar a doua pa acest fel de bilete în dreptul sta- ze în pregătirea premilitară sunt ru­
zi în 29 Aprilie va fi ales episcopul ţiunei pentru care au fost emise.
300 lei o maşină gaţi a se prezenta şi a cere inior-
Clujului. Pieţele Europei au fost inundate maţhmi.
Numele candidaţilor pentru cele Numeroase personalităţii mi­ în ultimul timp de mărfuri japoneze. Conform Legii P. P. sunt admişi
litare franceze Invitate în Ro Aceste mărfuri sunt oferite cu preţuri să activeze ca Şefi de Subcentre toţi
două episcopii până acum nu este cu­ derizorii, dat find cä munca în Japo­ ofiţerii de rezervă, şi cei proveniţi
noscut. mânia nia este extrem de ieftină şi că însuşi din activitate.
Mareşalul Franchet d'Esperey va statul face dumping. Acest Subinspectorat apelează
Se întrunesc la Bucureşti cei asista la parada de 10 Maiu. Se expediază în cantităţi enorme călduros la sentimentele curat româ­
mai renumiţi băufori Din iniţiativa Suveranului au fost tot felul de articole. Dacă nu s’ar pune neşti şi patriotice a bravilor noştri
invitate la Bucureşti, o seamă de per­ restricţii vamale, mărfurile japoneze ofiţeri de rezervă şi roagă să se pre­
După cum am anunţat, în cadrul sonalităţi din lumea militară franceză. s‘ar putea cumpăra aproape pe nimic. zinte cei ce doresc să ne dea con­
lunii Bucureşti se va organiza şi o Prezenţa colonelului a v i a t o r Astfel un metru de mătase fină ar cursul lor preţios, în educarea tine­
Weiss, a marcat începutul acestor vizite. costa 20 lei, un ceasornic 30 lei, iar
„săptămână a vinului“. Expoziţia de E vorba anume, ca la începutul o maşină de scris modernă numai retului nostru, nădejdea viitorului Nea­
vinuri se va face in palatul „Astra" lunii viitoare, mareşalul Franchet d'Es­ 300 lei. mului nostru şi a Armatei.
din sir. Batişte. perey, — unul dintre cei mai distinşi Fabricile japoneze sânt la curent Snbinspec. Preg. Premii: Sibiu
Cu acest prilej se vor aduna în militari ai Franţei, — să fie oaspele cu toate perfecţiunile tehnice şi lu­
Capitală cei mai renumiţi băutori din nostru. Lt. Cq!. Lázáréin E nilim
Mareşalul d'Esperey urmează să crează mereu aruncând stocuri colo­
ţară In vederea unui concurs în stil asiste la parada de 10 Maiu ; e inte­ sale de mărfuri pe ţoale pieţele.
american. Se vor decerna premii pen­ resant de reţinut că tot la parada de Doresc căsătorie. In vârstă de 34 de
tru persoanele care vor consuma cea 10 Mai a fost prezent în loja oficială, Sclavii eliberafi ai Abisiniei ani suflet bun, cinstit, econom şi-
mai mare cantitate de vin într'un a- acum un an un, alt mare fiu al Franţei frumos cu numerar 90.000 mii lei
aumit interval. aliate, d. Paul Boncour. Armatele italiene au introdus doresc căsătorie cu Doamnă sau Dom­
Vizitei mareşalului francez îi va imediat în leritorîile ocupate măsura nişoară, de 29—32 ani serioasă şi să
urma aceia a fostului prezident al eliberării sclavilor. Această măsură a aibă prăvălie, casă şi pământ in valoare
O femee din Bihor naşle Republicei, d. Millerand. fost desigur salutată cu bucurie de de 120.000. Adresa la admimistraţia
cinci monştri Prezenţa personalităţilor franceze către populaţie. Totuş ea a întâmpinat
la noi, într'o epocă de agitate eveni­ Ziarului.
Autorităţile din Oradea au fost mente internaţionale, capătă un colo­ dificultăţi excesive, căci sclavii elibe­
înştiinţate despre un fenomen, produs rit deosebit. raţi, neobişnuiţi cu banul şi cu liber­
tatea, s‘au dedat ia beţii şi au fost O MAMĂ ÎŞI DĂ COPILUL
in corn. Hodoş (Bihor) în ţarina satu­ PRADĂ FURNICILOR. O femeie din
lui. exploataţi de profitori. O mare parte
Germania vrând să scape de fetiţa ei
Femeea Maria Linguraru, de 25 Apollo
dintre sclavii eliberaţi s‘au constituit
de 12 ani a dus-o în pădure i-a dat
într'o bandă sub conducerea lui Sugă ceva să adoarmă şi a aruncat-o într'un
ani, soţia ţiganului Lixandru Lingura«-
ru, din comuna Hodoş a dat naştere
la cinci prunci, dintre care doi de sex
îimimi mnou Mailo, care intenţionează să ducă un
războiu sfânt de exterminare a itali­
muşuroi cu furnici. După câteva zile
fetiţa era pe jumătate mâncată de
Magda Schneider, Wolf Albach-Roth enilor eliberatori de sclavi şi să ocu­ furnici.
iemenin, iar trei'de sex masculin. Prun­
FrHz Odemar, Tibor v. Halmay pe tronul lui Hallie Selassie.
cii au înfăţişarea de pisici.
Monştrii vieţuesc, iar lehuza se
simte complect restabilită. R Â M Â ŞtŢ e
Autorităţile au ordonat ca mon­
ştrii să fie transportaţi la Oradea pen­
Buletin extern Cercul de Recrutare Sibiu
SublKpBCtopatnl P regătim Frem ilitare
din lemne de brad
RAi BAŞIŢe
tru examinare medicală. din lemne de stejar
2796 graiuri A P E L TĂIATE SCURT
Dinamită pe o linie ferată Filologul englez Williamson, pe titre toti ofiţerii de rezervi din Oferă cu pre| ioarle ieftin

Pe linia ferată Bucureşti-Chişinău
au fost aşezate mai multe cartuşe de
dinamită, cari au explodat înainte cu
câteva minute de trecert a acceleratu­
lui. Autorităţile cercetează cazul.
Citiţi şi răspândiţi ziarul
„ACŢIUNEA“
A 7707|935 şi G. II. 953l|935 a judec, mixte Sibiu
D-şoara MARiOARA POPOVICI
directoarea gradinei de copii mici din Braşov
?'
Dl LAZAR ALBU
grefier la Tribunalul Sibiu, secretar general al
Acţiunei Româneşti
s'au logodit
Exprimăm felicitări.
 1935 iar spesele până acum stabilite de l e i ----- .
D-şoara PUPIŢI JOSAN, Ilia
şi
SANDU NEGREA, Sibiu
s‘au logodit
Felicitările noastre.
-TTTTZTTZTTTT?
baza unor date demne de încredere şi garnizoana Sibiu Fabrica de cherestea
cu ajutorul a o serie de colaboratori Subinspectoratul Pregătirei Pre-
a găsit că pe pământ oamenii vor­ militare-Slbiu, cu sediul la Cercul de fetii aierni
besc 2796 graiuri. Din acestea un Recrutare, invită pe această cale pe Telefon Nr. 35
număr de 860 sunt considerate de fi- Oiiţerii de rezervă până la gradul de
p— MBBM .mm1sassa—M— e— mmmmmmmm
I Nr. 1448 935 port.
Vitrinele firmei
Publicaţie de licitaţie.
Subsemnatul portărel pe lângă Trib. Sibiu
prin aceasta publică că în baza deciziunei Nr.
S I B I U
în favorul reclam. Otto Reisenberger rep. prin adv.
Dr. M. Kaun pentru încasarea creanţei de 40000 Piaţa Regele Ferdinand Nr. M
lei şi acces, se fixează termen de licitaţie pe ziua Orientează despre u l t i m e l e
de 24 Aprilie 1936 ora 3 p. m. la faţa locului
în Sibiu str. Trautemberg Nr. 8, unde se vor
noutăţi de modă şi preţurile
cele mai ieftine ale zilei. Este
vinde prin licitaţiune publică judiciară mese, du­
lapuri, otomane, divane, oglinzi, maşină de cusut şi deci în interesul publicului a
alte obiecte, în valoare de 19800 lei. In caz de privi aceste vitrine şi a vizita
nevoie şi sub preţul de estimare. M A G A Z I N U L
Pretensiunea care e de încasat face 40000 lei
capital, dobânzile cu 6,5 pr. socotite din 15 Maiu
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi
fost sechestrate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câş­ F M 1 1 I1 IM Ä & S
tigat dreptul de acoperire, licitaţia prezentă este caută. Colectura'*
ordonată şi în favorul acestora In sensul art. XLI.
1908 § 20. G H EO RG H E STANOIU
pentru Sucursala Sibiu.
Sibiu, la 26 Martie 1936, A se prezenta ca oferle scrise Ia Administraţia
Ziarului Acţiunea
Bacu, portărel.
"TrîT »Vt.,.1ttVr r n - r
D irector: io n M UNTEANu
Abonamentul anual Lei 240, ş a s e luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500, Nr.-ul 3 Lei.—
Hr. 48
R ăm âne
str. V iţe ilo r
Profesorul Dima scrie sub titlul
„O altă înfăptuire românească la Mu­
nicipiu": cititorii noştri cunosc desigur
marea şi adesea demagogica agitaţie
ce s’a făcut de unii interesaţi, pe
chestiunea numirii străzilor din Sibiu.
Deşi situaţia era aceasta, anu­
miţi inşi care ani întregi n'au suflat o
vorbă pe această chestie, sau apucat
deodată, dela venirea în fruntea Muni­
cipiului a actualei comisiuni interimare,
să agite în jurul românizării numiri­
lor de străzi.
Nu s'a impresionat fireşte nimeni
de agitaţia cu obiectiv elecforal a res­
pectivilor şi lucrul s'a continuat cu
înţelepciune, bun simţ şi cuviinţă ro­
mânească. Astăzi suntem în situaţia
de a anunţa cititorilor noştri o primă
şi importantă realizare naţională,
arătând şi căile ce le-am urmat.
Chestiunea neputând fi rezolvată
după indicaţiile demagogilor de răs­
pântii, profesorul Dima a propus la
25 Ianuarie o comisie ce a ţinut la 7
şi 16 Februarie două şedinţe sub pre-
şidenţia păr. A. Gâlea. Toţi reprezen­
tanţii saşilor au cerut menţinerea si­
tuaţiei actuale.
„Asociaţiile Româneşti" au cerut
schimbarea radicală a tuturor numi­
rilor de străzi, fără nici o considera­
ţie faţă de tradiţiunile gospodăreşti,
locale.
Comisia interimară a hotărât să
numească 25 de străzi dela periferie
cu nume româneşti.
In cartierele centrale, s‘au introdus:
Constantin Brâncoveanu în locul str.
Gării şi N. Filipescu pe str. Ocnei
prelungită. Promenada dintre str. Sării
şi Cazarma regimentului de infanterie
se va numi Promenada Invalizilor".
Domnul Dima n‘a cerut ca să se
schimbe strada Viţeilor. Probabil că
dsa s‘a convins că e lipsă să rămână
această numire spre a se ţine seama
de tradiţiile gospodăriei locale etc.
Am reprodus articolul dlui Dima
pentruca opinia pubiică să-l aprecieze
din scrisul propriu. Mai adaug la toate
acestea ironia bine plasată când Arz
spune: Numirea străzilor o face co­
misia interimară, care este în majori­
tate românească. Arz execută doar
hotărârile. Până şi Arz se desolidari­
zează şi se grăbeşte să spună că el
execută doar ce hotăreşte comisia al
cărei referent este d. Dima.
Să fim dar pe deplin lămuriţi.
Dl Dima consideră agitaţie demagogică
atunci când ceri ca numele familiei
de tristă pomenire Arz să fie schim­
bat cu numele eroilor naţionali, câ,nd
rogi ca amintirea şi- veneraţia ce da­
torăm patrioţilor Brătianu etc. să fie
O rgan al a s o c ia ţiilo r r o m â n e şti
Publicafiuni şi inserate după tarif
Sibiu, Duminecă 26 Aprilie 1936 Anul II
Maglavitul şi literatura sa Dreptatea
ca funia In sac.
Orice fenomen cu rezonanţe mai adânci în conştiinţa individuală şi a
E vorba de amenzile aplicate re­
masselor, provoacă o eflorescenţă literară. Simple legende au fost turnate în
cent negustorilor pentru neposedarea
poeme, figuri de eroi au fost cântate în operile scriitorilor şi ale poeţilor.
sau neţinerea efectivă a registrelor co­
Nimbul înalt, l'am dobândit în parte prin transfuzia petrecută, care le-a îm­
merciale. Mai întâi ţinem să accentuăm
prumutat haina poeziei.
că deşi art. 5 al Codului de comerţ
Despre Maglavit s'a scris o întreagă literatură. Fenomenul în sine a fost
din Transilvania ca şi art. 105 § 9 al
deasemenea discutat şi paradiscutat. Nu interesează concluziile oamenilor de
Legii pentru complectarea dispoziţiuni-
ştiinţă, ci rezultatele vizibile : existenţa unui sentiment religios în stare să
lor pentru perceperea şi urmărirea
urnească massele şl propagarea celor mai înalte precepte etice, pe cari mul­
veniturilor publice din 5 Maiu 1934.
ţimea ahtiată după divin, le soarbe în extaz cucernic. E poate cea mai puter­
(M. O. Nr. 77 din 1-IV 1935) dispen­
nică demonstraţie că omul, în afară de animalitate mai posedă şi suflet.
sează micii comercianţi de ţinerea re­
Intre multele scrieri care tratează ca subiect Maglavitul ca temă poetică
gistrelor, totuşi organele fiscale, din
sau literară, poemul cunoscutului actor Al. Şerban „Maglavit în umbra crucii"
ordinul Ministerului de finanţe, con­
este o lucrare plină de parfum spiritual, îmbinând misticismul şi drama într’o
trolând judeţul de-alungul şi de-alatul,
adâncă contopire. Evocarea momentului dramatic este făcută cu putere. E cu
au amendat până azi 100 negustori
o viziune apocaliptică, în care totul se nărue în abisul fără fund al cataclis­
români, 64 saşi şi 10 evrei. Am se­
mului, rămânând doar la suprafaţă scrise cu litere de foc, preceptele evan­
sizat comitetul Sfatului Negustoresc de
ghelice. Versurile cursive, îmbrăţişează fenomenul, extrăgâad din el întreaga
aici punându-i la dispoziţie toate da­
sevă a necunoscutului. Impresia degajată, trezeşte un suflu de mistică înfiorare
tele necesare. Comitetul a decis ape­
ca şi marile evenimente, în cari legea cauzalităţii pare suprimată, intrând în
larea tuturor amenzilor şi o interven­
funcţiune neprevăzutul şi elementul transcedent.
ţie comună ia Ministerul de Finanţe
Fenomenul dela Maglavit îşi are şi cercetătorii săi ştinţifici, dintre care
pentru anularea amenzilor pe cale
unul este o personalitate cunoscută în întreaga ţară şi trăeşte in oraşul nos­
administrativă. Saşii din motive ne­
tru. II cunoaşte fiecare, căci e totodată şi una din cele mai populare figuri:
cunoscute şi fără să fiu avizat — au
Dr. I. Popescu-Sibiu. Alături de acest nume am putea adăuga încă altele, însă
făcut intervenţie separată prin depu­
nu este intenţia noastră să facem o dare de seamă asupra literaturii ştiinţi­
tatul lor d-1 Dr. Otto Herzog, obţinând
fice a Maglavitului. Relevăm doar faptul în sine, că orice eveniment cu re­
dela Ministerul de finanţe prin ord.
zonanţe mai sufleteşti, mobilizează imediat pe creatori şi pe oamenii de şti­
Nr. 425101 din 27 Martie 1936 o re­
inţă pentru al tălmăci. Cei dintâi se apropie de el cu pietate artistică, iar
ducere de 95 |j a amenzilor. Prinzând
cei din urmă cu foarfecele adevărului, pentru a tăia din el ce tot ceeace pare
de veste m'am adresat de urgenţă U-
neverosimil. Primii sunt intuiţionişti; cei din urmă raţionalişti. Aceştia pot
niunii Sfaturilor Negustoreşti din Bu­
preconiza ca instrument de cercetare şi intuiţia, care le este adeseori de foarte
cureşti cerându-i să intervie pentru
mare ajutor în deschiderea drumului ce vreau să-l străbată, pe care trebue
negustorii români. Rezultatul in-
să treacă artileria grea a raţiunii. Atunci depăşesc domeniul lor strict ştiinţi­
tervenţiei: prin ord. Ministerului de
fic şi încalcă teritoriul artei şi al credinţei, care se caracterizează prin spon­
Finanţe Nr. 17407 din 17-IV 1936 a-
taneitate şi sensibilitate.
menzile negustorilor români se reduc
Lucrările şi operile cari au ca subiect Maglavitul, mărită desigur a fi
cu 90%. Aşa dar Ministerul de Fi­
luată în seamă, mai ales că ele înşile constitue un fenomen.
nanţe aplică două măsuri pentru ace­
I o n e l N e a m tz u . leaşi amenzi, dictate pentru aceleaşi
motive şi în acelaş timp: saşii sunt
reduşi cu 95°| , românii numai cu 90%
arătată prin numirea unei străzi cu Respingem cu indignare cuvinte­ Diferenţa în definitiv nu e decât 5°js,
numele lor. D. Dima în foaia organi­ le ce le aruncă profesorul Dima miilor
dar chestiunea care importă e că ro­
zaţiei liberale o clasează „mare şi de­ de Români cari au cerat botezarea
magogică agitaţie“ ce s'a făcut de unii străzilor cu nume româneşti, spunân- mânii în propria lor ţară nici azi nu
interesaţi pe chestiunea numirii stră­ du-le „demagogi de răspântii“. se bucură de drepturile de cari se
zilor şi consideră înfăptuire româ­ Opinia publică românească are din bucură elementul minoritar. Dacă ne
nească botezarea a 25 străzi la peri­ nou prilejul să verifice şi aprecieze gândim la favoritismul şi la imensele
ferie când toată lumea cere boteza­ motivele pentru care am combătut ţi­
avantagii de cari s'au bucurat şi se
rea tuturor străzilor cu nume româ­ nuta neromânească a profesorului Dima bucură elementul minoritar la contin­
nesc. de data aceasta din scrisul propriu. gente şi compensaţii de mărfuri îţi
Acestui domn i - a răspuns Arz Ne doare foarte mult faptul că vine să crezi că ţara aceasta nu este
destul de caustic, probabil pentru re­ împotriva menirei sale, actuala comisie şi mai cu seamă nu va fi a Români­
verenţa cu care vorbeşte despre acei interimară în majoritate românească, lor ci a lui Jeremias Grosz „ireuga“
care cereau menţinerea situaţiei ac- lucrează astfel că din aproape 500 şi urmaşii lor. Noi nu cerem favoruri
ctuale şi din replica ce o dă mai sus străzi cât are Sibiul să tot fie 100 cu şi avantagii pentru negustorii români.
„Asociaţiilor româneşti“ pe care le in- nume românesc, cu toate că astăzi Ro­ Cerem numai egalitate de drepturi
vinueşte că n'au ţinut seamă în ce­ mânii sunt majoritari în oraşul Sibiu. cu elementul minoritar. In clipa în
rerile lor de tradiţiile gospodăreşti M e m b r i i comisiei lucrează care negustorii români se vor bucura
locale, se clasează singur în rândul contra cererilor cetăţenilor motivând de aceleaşi drepturi de cari se bucură
coadelor de topor şi bineînţeles că că nu i-a ales: dar cum de lucrează şi industriaşii şi comercianţii minoritari,
pentru aceasta va binemerita dela na­ contra guvernului ce i-a numit; dacă în acea clipă elementul românesc este
ţia pe care o slujeşte. nu putem să invocăm alte argumente salvat dela pieire iar lupta de reven­
Noi menţinem deschisă problema de ordin naţional. dicări sfârşită. Răsări-va şi pentru noi
numirii străzilor, până când ea va fi Iată o întrebare la care vom soarele dreptăţii ? Cine-ar putea să
rezolvată în conformitate cu demnita­ răspunde în articolele viitoare. ne răspundă ?
tea românească. Io n M u n te a n u N ic o la e M a rtin
 Nr. 48 A C Ţ I U N I A Paf 2

Sibiu si îm prejurim i ŞTIRI

Conferinţa dlui 3. In timpul cel mai scurt se — Mâine Duminecă 26 c. dl Ni­
Zeno Oprea. THALIA Astăzi premieră vor confecţiona carnete şi insigne pt. colae Iorga va conferenţia invitat de
membrii. Şcoala Militară, în sala teatrului
orăşenesc.
In cadrul Cercului Franco-Ro- Dl I. Munteanu aduce la cunoştin­
xnân „Victor Hugo" a ţinut d. Zeno O aventuri ţă că s‘au înaintat cereri de subvenţii
— Luni 27 Aprilie ora 5 p. m.
în sala „Thalia" dl Octavian Goga
Oprea conferinţa sa, vorbind despre
Barthou ca istoric. Conferenţiarul a
la Vlena — pentru repararea casei din Lotru
— Ia : Of. Naţ. de Turism, Prefectura
invitat de Şcoala de Aplicaţie a Infan­
teriei va ţine o Conferinţă Publică
desvoltat subiectul, arătând persona­ m are com ed ie v le n e z ă jud. Sibiu şi Primăria comunală din
vorbind despre „Justificarea ideii na­
litatea marelui dispărut, căzut victi­ loc. De asemenea s‘a înaintat cerere
cu OLGA TRCHECHOVA, W. A. ţionale". Publicul sibian este ivitatŢsă
mă a odiosului asasinat dela Marsilia. din partea primăriei şi Asoc. noastre
RETTY, LEO SLEZAK, H. RI­ participe.
A vorbit apoi despre operele sale, a- pentruca şi Poiana-Sibiului să fie de­
CHTER, GUŞTI HUBER FURT. Indivizi necunoscuţi s'au
nalizându-le amănunţit şi relevând clarată OFICIU LOCĂL DE TURISM
părţile caracteristice. având o altitudire de 1000 m. şi ea introdus prin spargere la cooperativa
Conferinţa a fost ţinută în limba fiind cheia şoselei Poiana-Sibiului-No- „Negovanul,, de unde au furat suma
franceză, pe care conferenţiarul o po­ Dela administraţia vaci Gorj. de Lei 220.000 tăind cu anumite scu­
sedă foarte bine. D. Zeno Oprea a financiară. Sperăm că aceste cereri — ro­ le casa de fier. S'a deschis o anchetă
reuşit să trezească interesul publicului j mâneşti — vor fi rezolvate favorabil Poliţia cercetează
In atenţiunea contribuabililor.
faţă de figura lui Barthou — una din- ] de oficiile respective. TRAGICĂ NENOROCIRE. O tra­
tre marile figuri contimporane. Se aduce la cunoştinţa generală Coresp. gică nenorocire s'a întâmplat azi după
că pentru anul 1936-37, în conformi­ masă în pădurea oaşia din munţii Si­
tate cu dispoziţiunile legii apărute în biului în următoarele împrejurări. Lu­
Mon. Oficial cu Nr. 77 din 1 April crătorii Dumitru Poenariu de 21 ani
Dela Astra. cor. că impunerile pentru veniturile Din Sibiel. şi loan Comşa de 20 ani ambii din
Duminecă în 26 Aprilie a. c. elementare din comerţ, industrie, pro­ Com. Laz Jud. Alba în timp ce lucrau
O societate a tuturor intelectua­ la tăierea unor buşteni au fost sur­
orele 11a. m., va avea loc în Cămi­ fesie cu impozitele corespunzătoare se lilor din Sibiel, tineri şi bătrâni, fii şi
prinşi de un buştean uriaş mutilân-
nul C.F.R. din Sibiu, inaugurarea Bi­ vor stabili pe cale de reportare, pe afini în număr de 146 cari repor­
du-iîn mod îngrozitor. In stare extrem
bliotecii pe care o dăruieşte Despăr­ baza veniturilor nete rămase defini­ taţi la o populaţie de 1100 loc. dă un
de disperată nefericiţii lucrători au
ţământul judeţului Sibiu al „Astrei“, tive pentru ex. 1935-36.
acestui Cămin. 2) Părţilor nu se va comunica procentaj de 13,3 la sută a luat fiinţă- fost internaţi în spital. S'a deschis a
nici decizia de impunere, reportările Născută din dorinţa tuturor şi anchetă.
fâcându-se automat de organele de fixându-şi ca scop ridicarea culturală
constatare. morală, socială-naţională şi economi­ D n ll a b o n a ţ i s u n t r u ­
CONVOCARE 3) Pentru scăzăminte de sarcini că a tuturor locuitorilor Sibieluluî, g a ţi In s is te n t a-şi re ln o l
ipotecare din elementar la agricol şi şi-a ales ca preşedinţi de onoare pe a b o n a m e n te le , trlm itâ n -
Societatea Frăţia Românească clădiri, contribuabilii vor depune de­ Dnii Dr. Nicolae Petra şi Dr. Constan­ d u -n e su m e le c u v e n ite
depe malul stâng al râului Cibin din claraţii până la 15 Maiu 1936, servi­ tin Bucşan ca preşedinte activ pe dl. tn caz c o n t r a r , cu to t
Sibiu, convoacă pe membrii săi în a- ciilor de constatare în condiţiunile înv. dir. pens. loan Dobrotă vicepre­ re g re tu l su n te m n e v o iţi
a sista trim ite re a p e m al
dunarea generală pentru ziua de prevăzute de art. 6 din legea contrib. şedinte pe dl prof. Coman Oţetea, se­ d e p a r t e a z ia ru lu i.
Dum. 3 Maiu 1936, orele 15 (3) d.m. directe însoţite de actele justificative. cretar' dl înv. dir. loan Munteanu, ca-
în Casa culturală din Sibiu str. Lungă 4) In contra impunerilor atât sar dl notar loan Rău iar ca membrii
(fost Şcoala Primară). CRIMĂ DINj RÄSBUNARE. In
fiscul cât şi contribuabilii vor putea în comitet pe Dna Maria Topârceanu
ORDINEA DE Z I: Com. Vurpăr Jud. nostru s'a întâm­
introduce apel, cu obligaţia de a face înv. Dşoara Stănuţa Cornea înv. pre­
1) Darea de seamă asupra activităţii dovadă că venitul net al anului 1935- otul Traian Popovici, subrevizorul Ni­ plat o crimă din răsbunare în urmă­
toarele împrejurări. Locuitorul Coşer
pe anul 1935|1936. 36 s‘a majorat sau s‘a micşorat cu colae Bembea, secretar gen. prefectură
2) Darea de seamă asupra averii so­ cel puţin 25°|o faţă de venitul net al Ilie Muţiu, Dr. loan Seracin prof. zis Rolbeanu purtând de mai multă
cietăţii. loan Moşneag prof. loan Breazu stud. vreme ură pe consăteanul său Schnei­
anului 1934-35.
3) Alegerea noului comitet de condu­ der Mihail i-a aplicat acestuia câteva
5) Termenul de apel decurge Oprea Apolzan şi stud. loan Banciu, lovituri de casma în cap lăsându-1 în
cere. dela data de 15 Maiu 1936. Societatea va activa prin confe-
4) Eventuale. nesimţire într'un lac de sânge. Crimi­
6) Majorările sau diminuările rinţe producţiuni artistice teatrale» nalul a fost arestat iar victima inter­
trebue să rezulte din registre şi acte „Casă de cetire", audiţii radiofonice nată în spitalul din localitate.
regulat ţinute, după care s‘au depus şi prin prestare de muncă pentru în­
Târgul de primăvară la cererea de apel toate dovezile ca frumuseţarea comunei. MOARTE SUBITĂ. Individul Gh.
bilanţul, contul de profit şi pierdere, Societatea a pornit la lucru, or­ Baliş de 31 ani din Cisnădie pe când
Târgul de primăvară va funcţio­ contul de încasări şi cheltuelile pro- ganizând o „Casă de cetire", în sala se afla la lucru în urma unei crize
na în modul următor: Dumineecă, 26 fesiunei. respectivă din Casa Naţională, şi care de epilepsie de care suferea de mai
şi Luni, 27 Aprilie, Târg de oi. Marţi, s'a deschis în Dumineca Tomii şi va mult timp a încetat din viaţă.
28 Târg de vite de prăsilă cu premii. fi deschisă în fiecare Duminecă şi
Miercuri, 29 şi Joi, 30 Aprilie, Târg
de vite comute. Sâmbătă, 2 şi Dumi­
Dela Asoc. de Turism Sărbătoare între orele 3-7, când se va SERBARE. Duminecă 3 Mai a. c
asculta şi ora satului la aparatul So­ cu ocazia întrunirii cercului cultural
necă, 3 Maiu, Târg de cai. Luni, 4 şi Sport „România Pi­ cietăţii. învăţătoresc, se va ţine la şcoala pri­
Maiu, Târg de Marfă. torească“ Secţiunea Fapta intelectualilor sibieleni mară de stat No 2 „Dr. C. Angeles-
Poiana- Sibiului. merită lauda şi isbândă deplină spre cu" din Sibiu (Trg. Vitelor Vechiu)
binele comunei şi neamului nostru. ora 3 p. m. solemnitatea sfinţirii şi
CURIERUL CĂRŢILOR In 18 1. c. s'a ţinut şedinţa co­ ridicării pavilionului naţional al stră-
mitetului sub preşedinţia D-lui Ilie I. Munteanu înv. dir.
jerimei de curând înfiinţat.
Cartea de Adrese a Munteanu aducându-se următoarea Se invită toţi binevoitoriil şi spri­
Sibiului hotărâre. Primăria Municipiului Sibiu. jinitorii progresului românesc.
1. Să se înceapă cât mai repede Serviciul Administrativ
întocmită de Fraţii Isacu repararea vilei Dr. Gen. Vicol din Nr. 3304jjl936. A. DELA POLIŢIE Câine de vână­
editura „Reclama Sibiului Lotru per.truca să poată fi pusă la toare de culoare maro cu pistrui de
Demult se simţea nevoia unei dispoziţia publicului cât mai curând. Publicatiune. rasă Vorstehlum bine dresat s'a găsit.
astfel de cărţi, pe care au reuşit să o Pentru compiectarea sumei ne­ Pierzătorul acestui animal să se
Firma Josif Klusch intenţionează
întocmească Fraţii Isacu, harnicii şi cesare, s‘a propus lansarea unor liste a înfiinţa în str. Moara de scoarţă Nr. adreseze Poliţiei spre a fi îndrumat
pricepuţii conducători ai revistei „Re­ de subscripţii, un împrumut intern — 8 un atelier de metalurgie. unde şi-l poate ridica.
clama Sibiului". E o carte utilă pentru între membrii — precum şi un împru­ Pentru desbaterea acestei ches­
flecare tagmă profesională şi un în­ mut la banca „Păstorul" din localitate. tiuni se fixează în sensul §-lui 25 al
legii XVII din 1884 o descindere la Plata Abonamentului e ste o
dreptar preţios pentru orice persoană. 2. Se vor pune în timpul cel mai faţa locului de ziua de Joi, 30 Apri­ datorie dela care nici un cititor
Găseşti în ea o repartiţie metodică a scurt două table indicatoare, una la lie a. c. ora 4 după masă. al Acţiune! nu se retrage fiind
adreselor, după profesiuni, instituţii, intrarea in comună iar alta în piaţă, Toţi cei ce vor să facă obiecţi- aceasta o datorie de onoare.
comerţ, industrie etc. Apărute în con­ pe cari vor fi notate distanţele în km. uni împotriva înfiinţării acelei între­ Ea s e poate face în fiecare
diţii tehnice excelente, lucrarea se dintre punctele mai însemnate depe prinderi, pot să le înainteze pe acelea zi la : D r o g h e r i a I o n e l B a c i u
subsemnatului oficiu, verbal sau în
prezintă cât se poate de bine. Materia­ „Drumul Regelui“ Se vor mai pune scris până la ziua desbaterii. str. R egina Mana Nr. 10, D e b i ­
lul migălos este fructul unei munci 3—4 table indicatoare, tot pe această tu l d e T u tu n d in P la ta -M a re
stăruitoare, faţă de care avem toată sosea dela Poiana- Sibului şi pănă n Sibiu, la 8 Aprilie 1936.
şi A d m i n i s t r a ţ i a z i a r u l u i str.
admiraţia. Lotru. Autoritatea industrială I. Instanţa R egina Maria Nr 49.
 .ACŢIUNEA" Nr. 48

Am cerut în numărul trecut confratelui Tageblatt să repro­

ducă răspunsul nostru pentru cetitorii săi spre a auzi şi spusele
moastre şl am întrebat şi repetăm dacă numitul ziar înţelege Să
se solidarizeze cu Arz şi anexa Wittstok ?
Până scriem aceste rânduri, Tageblatt tace.
Despre tăcere Românul are nenumărate expresii pe care
suntem liberi să le puiem aplica, până la proba contrarie con­
fratelui Tageblatt, ce este in postura aceluia care din vârful ca­
rului încărcat cu paie, după ce aruncă fel de fel de acuze, la adresa
Acţiunei pentru că apărăm pe Românii din noile cartiere şi des­
pre care are îndrăzneala să scrie că sunt inculţi, strigă în gu­
ra mare că nu vrea să intre cu Acţiunea în polemică.
Dece se teme d. Honig? Are ceva pe conştiinţă? Vrem să
ştim dacă familia „nobililor“ Arz şi Wittstok formează poporul
săsesc ? iar noi scriind despre abuzurile acestora la municipiu,
înseamnă după concepţia ziarului Tageblatt că atacăm acest
popor?.
Tageblatt-ul se solidarizează cu faptele iui Arz şi ale ce-
jorlalţi membrii ai familiei pecare-i prezintă ca pe nişte eroi?
Poate ziarul german să se exprime despre Românii
dela periferie că sunt inculţi ? Cu ce scop jicneşte naţia ro­
mânească, apărând nişte infractori, ce nu au curajul să se
adreseze justiţiei dacă se simt lezaţi în onorabilitatea lor de
nobili feudali ce se coboară totuşi să încaseze salariul din con­
tribuţia „inculţilor“ şi măturătorilor de stradă. ,fÖáticu(e, înioarce-te
Aşteptăm dar răspunsul ziarului Tageblatt.
upă o muncă istovitoare, într'un lefonice cu cele mai îndepărtate col­
Pentru cazul că tace îl vom trata în consecinţe şi opinia
publică poate să aprecieze moravurile şi curajul acelora cari se
ascund în paie când îi priveşti în faţă, cu toate că sunt puşi
D orăşel izolat de provincie, când ţuri ale ţării devin accesibile p â n ă
singurătatea devine apăsătoare, şi celor cu mijloace mai m odeste.,.
să apere nobilimea medievală. există oare o bucurie mai mare ca Nu uitaţi că Serviciul Telefonic, a ş a
aceia de a auzi la telefon vocile ce­ cum este o rg an izat acum, re p re ­
lor ce vă sunt dragi? zintă pe lân g ă inves­
DELA CERCUL PE RECRUTARE. Odată cu ridicarea
TARIFELE INTERURBANE
tiţia unui capital d a
receptorului, întrea­ PENTRU O C ON VO RB IR E p e s te 2 m ilia r d e ,',
In a t e n ţ iu n e a t in e r ilo r p r e m illt a r i. ga Dv. dispoziţie se DE 3 M IN U T E eforturile continue a
Subinspectoratul pregătirei premilitare-Sibiu, a constatat în schimbă, distanţa Bucureşti — C onstanta 6 0 Lei
3.200 o a m e n i c a r i
a — Si/istra .. 40 9
ultimul timp, că foarte mulţi tineri premilitari supuşi legii de care vă desparte dis­ — SiblU . . . . 60 u lucrează zi şi n o a p te
9
.pregătire premiiitară nu se mai prezintă la şedinţe, din diferite pare ca prin farmec, U — Ism a il .. 60 9
cu devotam ent şi con­
motive neplausibile. 9 — G a la ţi .. 60 9
vocile lor sunt atât 9 — Bacău .. 60 9 ştiinciozitate pentru-
Pentru a feri tineretul supus legii de pregătire premiiitară — la ş i ■ ,, 60 n
de clare încât aveţi 0
ca publicul să p o a tă
de gravele urmări, ce vor suferi după încorporarea lor în ar­ ■ — Cernăuţi 100 M

mată, precum şi de a-i feri de sancţiunile prevăzute de lege, a- impresia că ei se află a — Timişoara ICO S
trag e toate foloasele
0 — C hişinău 80 0
cest subinspectorat invită pe această cale pe toţi tinerii născuţi în jurul Dv. H — O ra d ea .. m n p e c a r e le o f e r ă
îa anul 1915-16-17, precum şi pe toţi tinerii dispensaţi, amânaţi După ora 21, tariful 0 — C luj ,, .„ 80 9
acest mijloc de co­
M —■ B raşov . 6 0 9
sau prisos de contingent născuţi în anul 1914 să revină la şe- telefonic este redus, 4
» — Craiova 60 0 municaţie r a p i d ş i
diaţele de pregătire premiiitară, fiind obligaţi — conform legii astfel că legăturile te­ comod.
— să ia parte la şedinţe.
Avantagiile prevăzute de lege nu se vor acorda decât nu­
mai acelora cari au luat parte în mod regulat la şedinţele ” de
pregătire premiiitară. SOCIETATEA A N O N I M Ă ROMÂNĂ DE TELEFOANE
Pentru orice lămurire tinerii premilitari, precum şi părinţii
lor se pot adresa subinspectoratuluî pregătirei premilitare.

Bârseanu din Sibiu ? până acum în fiecare an a adus pia­

Cooperativă sau politică Aceasta a fost şi este întrebarea
cu care m-a întâmpinat sătenii revol­
tră vânătă şi omoară în acelaş timp
şi cooperativele dela sate de dragul
De dragul agenţilor electorali, ucidem comercfanţii, coope­ taţi. agenţilor electorali.
rativele dfela sate şi anihilăm activitatea Camerii de Agricultură In legătură cu aceste fapte şi Am ridicat aceste chestiuni la
mai ales ca membru al cooperativei cererea mai multor abonaţi din judeţ
Citesc în „Cuvântul liber" foaia la Sibiu şi că este încredinţat să în­ A. Bârseanu întreb pe d. Ciolan şi şi oraş cari ne-au comunicat în scris
organizaţiei liberale, ce apare când ex­ scrie pe toţi sătenii cari au lipsă de aştept răspunsul spre a-1 putea publi­ şi faptul că d. I. Ciolan, în ultimul timp
clude ceva membrii din organizaţie piatră vânătă şi pluguri aduse de d. Cio­ ca: pentru ce desface piatra vânătă a schimbat cooperativa A. Bârseanu
sau din cooperativa „Negovanul“ ur­ lan la cooperativa A. Bârseanu etc. prin şefii organizaţiilor politice ? D-sa în bodegă unde se desfundă sticle dia
mătoarele: „Pentru viticultori. Pentru La aceasta sătenii au răspuns : lucrează cu agenţii electo rali sau cu vinul pivniţelor Brătianu cu agenţii
stropitul viilor, cooperativa „A. Bâr' „Avem cooperativa Ludoşană“ săni-se cooperativele ? electorali, lucru condamnabil dacă ar
seanu“ din Sibiu aduce 4 vagoane de dea cooperativei spre desfacere etc. Dsa spune d. Ciolan că ţăranii au fi adevărat şi s'ar continua etc. /
piatră vânătă pe care o vinde viticul­ S'a răspuns: zadarnic veţi cere încredere în ideia de cooperaţie, con­ In aşteptarea răspunsului d-lui
torilor cu 18.50 Lei kgr. să-se desfacă» prin cooperativă, par­ stat însă că nu are d-sa încredere în Ciolan ne oprim deocamdată aci.
înscrieţi-vă la primărie şi depu­ tidul a hotărât aşa.. . cooperative. io n H u n te a n u
neţi banii pentru a vi se aduce piatră Timp de două zile cât am stat Poate fi ceva mai grav pentru
vânătă la timp şi cu preţ redus.“ în comună nu s’a înscris nimeni să lovirea şi chiar sabotarea cooperaţiei P. S. După culegerea acestui
In pagina primă sub titlul: Gran­ capete eftin piatră vânătă. Probabil că decât faptul că, chiar şi în satele un­ articol aflăm că Ludoşenii au refuzat
dioasa adunare generală a Coopera­ în admirabilul lor simţ al realităţilor de există cooperative piatra vânătă şi să comande piatra prin primar şi că
tivei „Negovanul" in aliniatul trei spu­ şi preţuire a ideii de cooperaţie să­ plugurile se desfac prin agenţii elec­ în urma acestui fapt s'a dat o jumă­
ne: „De aci se vede, câtă încredere tenii au găsit că piatra ce o distribue torali? După cât sunt informat Statul tate de vagon piatră cooperativei din
are ţărănimea noastră în cooperative cooperativa A. Bârseanu din Sibiu, a dat Centralei Cooperative un nu­ Ludoş iar un sfert de vagon unor
şi în conducătorii acestei mişcări cu trebue să fie făcută prin cooperativa măr de vagoane de piatră vânătă cu persoane ce refuză să le comunice
toate că zilnic duşmanii cooperativelor Ludoşană care are patru sute de mem­ preţul de Lei 17,25 Kgr. în vreme ce numele.
răspândesc fel de fel de ştiri minci­ brii şi nu prin şeful organizaţiei. fabricele pretind camerilor de agri­
noase pentru a speria publicul". Faptul că piatra este mai eftină cultură şi comercianţilor circa Lei 24
In legătură cu cele citate mai la agentul electoral nu i-a făcut nici o Kgr. Cred că chestiunile ce se pun Negusul se va slab ’li in Suedia ?
adaug că fiind de sărbătorile Paştelui bucurie ţăranului: pot chiar să afirm folosind aceste procedee trebuesc dis­ Unele ziare anunţând că Negu­
în comuna natală Ludoş, a doua zi de că efectul politic a fost tocmai contrar. cutate serios, pentrucă în felul acesta sul are intenţia de a se stabili în Sue­
Paşti şeful de organizaţie liberală, per­ De ce trec peste cooperativa se distrug comercianţii, loveşte în acti­ dia. Adaugă că in acest sens s'au în­
soană simpatică dealtfel, a fost chemat Ludoşană conducătorii cooperativei A. vitatea camerelor de agricultură, care ceput tratative.
 Nr. 48 «ACŢIUNEA
h L l

Cine agită spiritele ? N uCerceraţi

vă lăsaţi în şelaţi!
ambalajul când
Gazeta hitleristS „Süd-Ost" îndeamnă comercianţii saşi să na mai
iacă inserate Ia Reclama Sibiului pentrucă a eombSfut prcto*ăriie cumpăraţi Koprol. Numele
la rfisboiu a UI Hitler. Koprol trebue să fie vizibil !

Iată ce spune Reclama Sibiului le deschide coloanele să-şi facă cu­ K O P R O L

despre acest boicot :
In numărul trecut am combătut
politica de neastâmpăr şi provocare
la răsboiu a lui Hitler şi am anunţat
votarea legii pentru desfiinţarea pom­
pierilor voluntari.
Pentru acest motiv fiţuica hitle­
rista. „Süd-Ost“ declară boicot contra
Reclamei Sibiului şi publică numele
tuturor comercianţilor saşi cari au dat
reclamă în semn de ameninţare etc.".
Boicot şi teroare pentrucă am combă­
tut pe Hitler, — iată motivul pentru
care se Cere firmelor săseşti să nu
m a i f a c ă reclame în ziarele ro­
mâneşti.
Foarte interesantă şi îndrăsneaţă
Îndemnare, pentrucă putem şi noi în­
toarce foaia cerând publicului româ­
nesc să nu mai deschidă uşa comer­
cianţilor saşi, şi vom face-o dacă se
vor orienta după gazeta plătită dela
Berlin, pentrucă firmele săseşti trebue
să fie bucuroase că ziarele româneşti
Buletin intern. Buletin extern
Jnlr’un an la Bucureşti
Prefectura poliţiei Capitalei, a
scos zilele acestea o b r o ş u r ă de­
spre activitatea poliţiei, în anul 1935.
In cursul anului trecut au fost
comise 13 omoruri, 23 violuri, 46 în­
junghieri, 19 devastări, 16 crime să­
vârşite dar neisbutite, 12 tentative de
crime, 47 diverse alte crime: total 176
crime, autori descoperiţi 161.
DELICTE
S'au săvârşit 7000 furturi de
buzunare, 3719 spargeri, 1391 escro'
cherii. 1446 abuzuri de încredere,
4557 insulte şi loviri, 836 răniri, 361 gusului şi moştenitorilor săi legali vorbit arătând rolul cavaleriei şi ero­ gram hipic şi o gustare.
ultrajuri' 129 adultere, 539 ameninţări tronul Abisiniei. Dar Italia va numi ismul dovedit în răsboiul mondial.
cu moarte, 1574 diverse alte delicte ; şi un preşedinte general pe lângă Ne­
în total au fost 22352 de delict, iar a- gus, precum şi reprezenlanţi pe lângă nală precizează că M. Sa Regele şi a dovedit tuturor cu prisosinţă despre
utori descoperiţi 19786.
Dintr'un total de 38227 contra-
venţiuni, 12195 sunt pentru circulaţie, urma să păstreze numai armatele care
4129 pentru controlul servitorilor şi vor fi aprobate de Italia.
4371 pentru beţie.
S'au ţinut în Bucureşti anul tre­ următoarele :
cut 582 adunări, întruniri şi congrese.
Au fost 3 greve, 602 baluri, 119
concerte, 114 conferinţe, 22 şezători,
36 reuniuni sportive şi 169 căsătorii.
Un număr de 7395 bărbaţi şi
femei au fost găsite vagabondând sau fie întreprins fără asentimentul Romei.
noscută firma şi recomande marfa.
Protestăm şi noi alături de Re­
clama Sibiului faţă de acest procedeu
nemaipomenit din partea fiţuicii hiile-
riste „Süd-Ost", care terorizează pe
comercianţii saşi pentrucă nu se supun
ordinului de boicot deschis contra Re­
clamei Sibiului.
Dacă astăzi susţin asemenea mă­
suri contra presei poporului majoritar
ce vor face mâine când vom putea fi
în conflict cu Germania ?
Invităm deci fiţuica hitleristă să-
şi retragă îndemnul la boicot spre a
nu fi siiiţi să răspundem şi noi cu a-
ceiaş monedă. Lucrul este prea grav
pentru ca să rămână fără răspuns şi
de aceea pretindem un comunicat din
partea Sfatului Negustoresc în această
privinţă.
Vrem să ştim dacă comercianţii
saşi înţeleg să fie şi să rămână cetă­
ţeni ai României unde spun că trăiesc
de 800 ani, sau agenţii Germaniei?.
Hella a pus noi condiţii de pace.
Agenţia “Reuter“ anunţă că în
urma ultimelor victorii pe frontul a-
bisinian, d. Mussolini a pus noui coa-
diţii de pace.
Astfel Italia este dispusă să în­ Gheorghe a fost sărbătorit deosebit de fi capabilă la nevoie arma cavaleriei,
ceteze ostilităţile numai în cazul când
i se recunoaşte securitatea asupra tu­
turor teritoriilor abisiniene cucerite
până acum. Restul Abisiniei, cu ex­
cepţia provinciilor Shoa şi Goggian,
va fi recunoscut ca protectorat abi-
sinian.
Guvernul italian va asigura Ne-
căpetenf,
Negusul şi căpeteniile sale ar
Intre celelalte condiţiuni mai sunt
Italia să reprezinte Abisinia în
toate raporturile cu ţările străine.
Moneta abisiniană să fie bătută
în Italia şi nici un împrumut să nu
Un plebiscit interesant. Ce cred j cea mai' mare încredere cetăţenilor
masele cetăţenilor francezi. francezi, răspunsurile date au stabilit
j gradaţia următoare :
Ziarul „Le Journal" a făcut un In primul loc stă d. Laval, în al
plebiscit interesant printre cititorii săi. j doilea d. Tardieu, al treilea d. Men-
i del, în al patrulea d. Franklin Bouil­
Caicului făcut asupra primelor 100.000 lon şi în al cincilea d. Flandin.
voturi exprimate a dat, la întrebările In urma acestor rezultate ziarul
puse următoarele răspunsuri : conclude, că simplul cetăţean francez
1) Credeţi că pacea Europei de­ se exprimă pentru apropierea franco^
pinde de apropierea între Franţa şi gex-mană şi nu aprobă nici pactul
franco-sovietic, nici activitatea Ligii
Germania ? Naţiunilor.
Da — 78.169.
Nu — 20.744.
2) Credeţi, că Franţa poate a- Licitaţie
In comformitate cu art. 88-110-
junge la o înţelegere cu Germania ?
din L. C P. şi ord. C. 7. A. Serv.
Da — 69. 181.
Nu — 26.278. Constr. şi Dom. Milit. Nr. 100793 şi
3) Aveţi încredere în pactul fran- ord. M. A. N. Şcoala Ofiţeri Infante­
co-sovietic ? rie „Principele Carol" Sibiu, Strada
Andrei Bârseanu Nr. 3 ţine licitaţie
Da — 13.064. în ziua de 9 Mai 1936 orele 9 came­
Nu — 78.268. ra Nr. 52. în localul Şcoalei pentru
4) Credeţi, că Liga Naţiunilor arendarea cantinei.
poate stabili o pace durabilă în Eu­ Informaţiunî şi caietul de sarcini
ropa ? se pot vedea la Şcoală, Serviciul Ca-
Nu — 72.792.
La o întrebare, cine sunt cei 5
zarmărei.
Comandantul Şcoalei ofiţeri
oameni de stat francezi, cari inspiră Infanterie„Principele Carol1*’
Serbarea patronu lui cavaleriei
Patronul c a v a l e r i e i , Sfântul de sacrificiu şi în eroismul de care va
solemn. încheie cu urare pentru M. Sa Regeié­
in fruntea cavaleriei defilează
In faţa comandanţilor tuturor uni­
tăţilor militare şi a şefilor autorităţi­ distinsul general iubit şi stimat dela
ostaş şi ofiţer la lumea civilă, d. ge­
lor civile s'a oficiat un serviciu reli­
neral Georgescu Petre urmat de d-
gios în curtea regimentului centrului Colonel Vulturescu în fruntea şcoalei
de cavalerie de păr. Colonel I. Dăn- de aplicaţie a cavaleriei apoi de ce­
cilă. Sfinţia sa a rostit apoi o emo­ lelalte unităţi de cavalerie în frunte
ţionantă cuvântare. cu comandanţii lor.
D-l GENERAL GEORGESCU a A avut loc un interesant pro­
Atmosfera solemnă şi prietenoa­
D-l GENERAL VASILESCU du­
pă ce arată situaţia actuală internaţio­ să, în c a r e s’a desfăşurat festivitatea,
ţara are toată încrederea în puterea nivelul ridicat al cavaleriei noastre.
Vitrinele firmei
S I B I U
PlataKegele Ferdinand Nr 17
H M B B B a B B B W H B M M W a a W W BMBMBglU— > MMLI .MMC— «HIIMIIII — O

cerşind. Guvernul italian va încuraja con­ Orientează despre u l t i m e l e

S’au eliberat 674 noui „diplome" struirea de şosele, instalarea de co­ noutăţi de modă şi preţurile
de prostituţie. Au fost dovedite exer­ municaţii telegrafice, comerţul, agri­ cele mai ieftine ale zilei. Este
citând prostituţia clandestină 56547 cultura, şcolile din Abisinia, etc. deci în interesul publicului a
femei şi „fete". privi aceste vitrine şi a vizita
In Capitală sunt 28267 vehicule, Primul ministru grec a foii M A G A Z I N U L
din cari 4826 sunt autoturisme parti­ asasinat.
culare, 2619 taxiuri, 1561 autocami­
oane, etc. Agenţia „Reuter“ transmite : In
S'au perindat la hotelurile din legătură cu moartea subită a preşe­
Capitală 162.937 pasageri români şi dintelui Consiliului de Miniştri, De- PUŢINE Ş t CAZANE OE P A1
16121 străini. mertzis, din Grecia, sunt convingeri ŢEVI DE PLUMB CLOSETE
că el a fost asasinat.
TUBURI DE FONTA ŢEVI DE GAZ
Mai întâi de toate, decesul s'a
Se ua construi în curând liceul de fete. produs Duminecă 12 crt., orele 16 şi LAVOARE DE FAIANŢĂ ARMATURĂ etc.
Comitetul şcolar al liceului de oficial a fost anunţat că Demertzis a
fete „Domniţa Ileana" a plătit muni­ decedat Luni 13 crt. orele 9.
cipiului o primă sumă de Lei 120.000 Apoi refuzul medicului legist,
RUDOLF FRIEDSAM
pentru terenul fost până acum de pa­ Chiropulos, de a semna actul de de­ FI ERĂRI E Sib u, Piafa Lemnelor 5
tinaj de lângă Cinematograful Thalia, ces, confirmă supoziţiile noastre.
ande se va ridica în curând noua clă­ Regele George are un bun Stat
Telefon 251
dire a liceului de fete. Major.
Redactor resp: ILIÉ MUNTEANU. Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI", Sibiu. CÎNSUKAT
 O nor.A soeiaţlunea
B ib in
Redacţia şi Administraţia :
sfr. Reglsss Maria 49, etaj ÍI
Telefou : 324
D ire c to r : IO N M U N T E ANU
Abonamentul anual Lai 24C, ş e s e luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, so cietă ţi 500, Nr.-ui 3 Lei.—
f ir .5 0 Sibiu, Dumineci 3 H a i t i
Sibiul trimite
noul misionari
Istoria stă mărturie că o naţie
îşi afirmă vitalitatea şi puterea ei
creatoare prin idealul spiritualităţii
progresive. In slujba ridicării omului
până la îndumnezeire stă Biserica.
S. Boulgakof spune : Biserica or­
todoxă este o scară aşezată între cer
şi pământ pentru înălţarea oamenilor".
Biserica este factorul esenţial de so­
lidaritate şi orientare idealistă. In
special la noi idealul naţional a găsit
în biserică un azil şi o maternitate şi
idealul culturii a făcut primii paşi sub
streşina spiritualităţii Bisericei.
Interesul trezit de alegerea ce­
lor doi episcopi in scaunele vacante
dela Cluj şi Oradea este o mărturie
în plus despre grija ce o pun credin­
cioşii bisericei noastre la alegerea
păstorilor încredinţaţi să îndrume şi
spiritualizeze viaţa omenească şi să
însămânţeze binele şi adevărul în lu­
me.
Faptul că noii episcopi sunt din
Sibiu ne-a făcut să stăruim prin a-
cest articol vestind ceior cari nu-i
cunosc, personalitatea lor şi afirmând
că, noii aleşi vor umplea de străluci­
re scaunele glorioase ale episcopiei
Ciujului şi Oradiei.
P. S. Nicolae Colan, fostul meu
rector la Academia teologică, alesul
eparhiei Clujului, este persoana potri­
vită să desăvârşească marea operă în­
cepută şi realizată în mare parte de
regretatul Nicolae Ivan.
Timp de 14 ani a funcţionat ca
profesor de Interpretarea Noului Tes­
tament ia Academia teologică din Si­
biu, participând activ la toate congre­
sele bisericeşti şi mai ales trebue re­
marcată activitatea depusă la „Re­
vista Teologică“, una din cele mai bu­
ne reviste bisericeşti. Tot P. S. Sa a
scos şi condus eleganta revistă de
familie „Viaţa Ilustrată" ce ocupă lo­
cul prim între toate revistele din Ro­
mânia. Autor a numeroase lucrări şi
traduceri, orator care încălzeşte prin
conţinutul esenţial, Sfinţia Sa va re­
prezenta Biserica noastră în capitala
Ardealului cu prestanţă.
P. S. Dr. N. Popovici, ales pe
scaunul strălucitor de glorie morală
al regretatului Roman Ciorogariu, a
fost destinat şi privit din timpul cât
era student la Academia teologică,
unde l'am avut coleg, pentru locul de
onoare şi conducere în biserica noas­
tră. Seriozitatea în cugetare, intransi­ meni nu ar pute a să-i privească viaţa teşte pentru această chemare.
genţa morală şi munca ce depunea zi
de zi au fost semnele cu care studen­
lunea
_ al a s o c ia ţiilo r r o m â n e şti
Publicafiuni şi inserate după tari
1 0 3 6 Anul I I
B ila n ţ
in te r n a ţio n a l
„IMu mă mai întrebaţi de chestiuni p oliticei Situaţia internaţională este astăzi
învăluită în negură. Cine urmăreşte
Duminecă 26 Aprilie, invitat fiind de Şcoala Militară de aplicaţie a In­ regulat politica externă constată în
fanteriei, Dl Prof. N. Iorga a ţinut o conferinţă ia teatrul orăşenesc numai în
ultimul timp, firul evenimentelor se
asistenţa organelor militare din localitate. Dse. a vorbit despre : „Rolul ofiţe- pierde prin labirintul frământărilor
rimii ia societate“, arătând importanţa mare ce o are acest element în cură­
ce se schimbă dela o zi la alta. Cro­
ţirea şi înălţarea elementului românesc. Tipul de actualitate al elementului nicarii politicei externe sunt com­
militar trebue astfel format astăzi ca, pe lângă misiunea militară să aibă şi plect desorientaţi. Uaiî vestesc că
pe aceea de creator al unei societăţii conştiente şi disciplinate. Deşi confe­
vom avea răsboiu precizând chiar da­
rinţa nu a fost anunţată pentru public, numeroase persoane din populaţia ci­ ta, alţii spun lucruri şi mai alarmante
vilă au stăruit să ia parte la această conferinţă- Dorinţa neputându-li-se îm­
că Jugoslavia va părăsi Mica înţele­
plini, o vădită nemulţumire se putea citi pe feţele lor. Intrigat de acest lucru gere fiind captată de germani. Fapt
am ţinut să întâmpin pe dl Iorga şi, într'o convorbire cât de scurtă, să culeg
cert este că Germania activează febril
o părere sau câteva impresii. După conferinţă, m'am prezentat cu riscul de-a şi lucrează la întărirea frontului re­
primi chiar loviturile de spirit ale distinsului oaspe.
vizionist.
Prima uiea întrebare a fost, desigur, pornită din simpatie şi tot odată Divergenţa dintre Anglia şi Fran­
din curiozitatea publicului.
ţa la care trebue să se adauge rezul­
— Ceva despre scopul venirii d-voastre la Sibiu, domnule profesor, tatul regimului de autoritate al siste­
m'am adresat, cu creionul şi hârtia în mână, gata să înregistrez cele ce vor
mului hitlerist din Germania fac pe
urma. zi ce trece ca ordinea internaţională
— „Scopul vizitei mele ? Dar e aşa de natural. Iată, ara venit să vă văd“
să fie subminată.
mi-a răspuns dl Iorga. Tonul glumeţ, privirea întrebătoare şi tot aerul de Mişcarea comunistă a pus în ma­
bună dispoziţie cu care îmi răspunse, îmi aţâţară pofta să întreb mat departe,
re măsură stăpânire pe Franţa aşa
deşi se stabilise o tăcere semnificativă, de câteva clipe între noi. incât o ţine legată de a se manifesta
— „Sibienii ştiu că aţi venit în oraşul nostru, dar doresc să le şi vor­
cu autoritatea şi energia de care es­
biţi ceva". te nevoie astăzi.
— „ Da, şi aceasta se poate. Deocamdată am venit numai în urma in­
Luna Mai este decisivă. La 3 şi
vitaţiei diui comandant al Şcoalei de aplicaţie a Infanteriei. Aş fi dorit în la 5 Maia se vor strânge la Belgrad
scopul acesta să ţin conferinţa mea chiar la şcoală şi nu la teatru, unde ştiam
reprezentanţii Micii înţelegeri şi ai în­
că va veni şi publicul orăşenesc. Dar puteţi spune că am rămas puţin şi în ţelegerii Balcanice. La 11 Maiu va
restaurantul acesta, că am servit un ceaiu cu ou bătut, aşa cum îmi e obi­
avea loc şedinţa societăţii naţiunilor»
ceiul, şi că am discutat aci cu mai marii d-voastră". La toate cancelariile se lucrează
Puţin caustic, dar fără răutate, privirea savantului nostru profesor mă
astăzi cu febrilitate spre a pune ză­
pătrunde din ce în ce mai mult, gaz pericolului german ce se uită
— „Ce părere aveţi îb legătură cu situaţia politică exteraă şi internă ?"
pofticios spre bazinul duoărean .—
(urmara în pag. 2-a) Eforturile supra omeneşti din
! partea armatei Italiene pentru ocupa-
i rea Adis Abebei au dovedit că o ca-
tul teolog N. Popovici a câştigat stima Despre ambii episcopi ai Ar­ I pitală nu se cucereşte cu flori.
înarmarea tuturor statelor este
colegilor şi profesorilor săi. dealului se poate spune că s'au do­
! o grije permanentă şi ridicată pe pri-
Plecat în străinătate la Atena şi vedit a ff, dascăli, gânditori, organi­
în mai multe oraşe din Germania, zatori şi propagandişti convingători. i mul plan.
pentru specializare, s'a întors ia Cer­ La noi încă se lucrează de fac­
Sibiul se mândreşte cu alegerea
năuţi unde a luat examenul de docto­ Sfinţiilor lor şi în aceiaş timp îi re­ torii autorizaţi în acest sens.
înarmarea morală şi mobilizarea
rat în teologie cu distincţie. De trei gretă că ne părăsesc. pentru idealul naţional, apărarea pa­
ani funcţionează ca profesor la Aca­ Oraşul de reşedinţă a metropo- triei trebue să fie obiectivul nostru
demia teologică publicând în acest liei marelui Şaguna trimite noi misio­ al tuturora în faţa desorientării inter­
scurt timp două cărţi de mare răsu­ nari, care să cheme spre cereştile îm­ naţionale de astăzi şi primejdia răz­
net teologic. bunătăţiri şi desăvârşiri ale sufletului boiului ce ne ameninţă.
P. S. dr. N. Popovici, călugărit pe fis neamului nostru din Centrul Concentrarea trupelor germane
de tânăr, va fi — după cum a spus-o Ardealului şi graniţa de vest. în regiunea Tirolului, aproape de gra­
— conştient de răspunderea ce i s'a niţa austriacă este un semn al peri­
Misionarismul Sfinţiilor ior este
încredinţat la graniţa de vest. colului german şi o dovadă în plus
prin excelenţă şi cultural-naţional a-
Alegerea tânărului episcop în vând să vestească pe lângă evanghelia de intenţiile răsboinice ale Germaniei.
vârstă de 33 ani, pe scaunul dela O- lui Hristos şi evanghelia neamului în Răsboiul este un fapt în pers­
radea a fost din cele mai fericite. părţile cele mai expuse propagande pectivă. Tendinţa de expansiune a
Sunt absolut convins de P. S. Nicolae dusă de acei cari nu se încadrează Germaniei hitleriste loveşte crunt în
Popovici că, dsa va lumina lumina lui în aspiraţiile neamului nostru. interesele multor ţâri europene, cari
înaintea oamenilor, că niciodată ni­ Noii aleşi sunt pregătiţi sufle­ în cele din urmă vor trebui să recur­
gă la o desfăşurare de forţe armate.
şi faptele, fără să proslăvească pe Ta­
tăl Cel din Cer. Munfaanu Dr. Hlrcea Duma
 Nr. 50 „A C Ţ I U N E A “ Pag. 2

Sibiu si îm prejurim i ŞTIRI

wmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmBBuammmmmmmBusmm mmmmmtwmmmtwnM mmmwmmmmmmmmmmmum

Astra în mijlocul Q.F.R. Serbarea străjerească tăreşte apoi ca şi în acest an să or­ DELA PREFECTURA JUDEŢU­
ganizeze serbarea câmpenească pentru LUI. Numiri de funcţionari. In po­
Predarea unei biblioteci Cfimi
la şcoala dr. O. Ange- înfrăţirea românilor. sturile vacante de la prefectura jude­
nului C . F. R. lescu. Se ia în discuţie încercarea de ţului au fost numiţi următorii: Teodor
intimidare pornită de ziarul Tageblatt Raica, şef de secţie; Gustav Nedek,
Duminecă 26 Aprilie orele 11a. La 3 Maiu a.c. va avea loc sfin­ şi calificativele aduse de acel ziar. In şef de birou; Alexandru Băicoianu,
m., despărţământul local al Astrei, a ţirea şi ridicarea pavilionului naţional urma discuţiei se votează un protest ímpegat cl. I. loan Dordea, impegat c).
predat o bibliotecă, căminului C.F.R. de străjerii şcoalei primare,, Dr. C. pentru ziarul Tageblatt pe care-1 pu­ I. Horea Necşa şi Leonida Teodorescu,
în cadrele unei frumoase manifestaţii. Angelescu" din Sibiu, (Trg, vitelor blicăm şi în ziarul „Acţiunea". impegaţi şi d-şoara E. Stoica- dactilo­
Din partea Astrei au luat parte vechiu), grafă.
Dnii : N. Martin vice-preşedinte şi Serbarea se deschide cu: Sfinţi­
prof. Ion Isacu, iar dintre fruntaşii C. rea apei şi raportul, apoi „Imnul Re­ PENTRU ABONAŢII NO­
F. R. dnii : Inspector Nuţiu, Alexan- gal“, Rugăciunea, Explicarea unui text Dela C asa asigurărilor ŞTRI!. Tofi ebonafü noşirii
drescu-Braşov, Pârpălea, Timbea, Ga- biblic, Deviza străjerului, Imnul de in­ sociale cari au achitat abonamentul
nea, Munteanu V. apoi Părintele Mo- vestire al străjerilor, „Străjerul“ de- pe 6 luni sunt rugaţi să-l a-
rariu şi înv.-dir. Stoia. ! clamare, Trei culori, declamări „Noi In atenţiunea patronilor. chite şi pe lunile următoare
Serbarea s‘a deschis prin exe­ suntem străjerii ţării“ cor şi Exerciţii întrucât abonamentul pe pri­
cutarea mai multor bucăţi muzicale de de ansamblu, Cuvântare, Drum bun, cor. Având în vedere dispoziţiunile mele şase luni a expirat la 1
către orchestra căminului. Defilarea, după care urmează articolului 47 din Legea pentru Uni­ Mai. Plala se poate face înca­
Primul a luat cuvântul dl înv.- vizitarea noului edificiu şcolar şi a ficarea Asigurărilor Sociale precum satorilor noştrii a u t o r i z a ţ i
dir. Stoia, care în scurte cuvinte a muzeului şcolar. şi art. 96 din Regulamentul acestei şi l a : D r o g h e r i a i o n e l B a c f u
schiţat începuturile Astrei în păturile str. Regina Maria Nr. 10. D e b i ­
Legi, se pune în vedere tuturor patro­ tu l d e T u tu n d in P la ta -M a re
sociale din Ardeal, accentuând în spe­ nilor, că cu începere din 1 Aprilie i şi A d m i n i s t r a ţ i a z i a r u l u i str.
cial asupra rostului ei. A mulţumit a.c. se scot din circulaţie următoarele Regina Maria Nr, 49.
Astrei pentru bibliotecă. In atenţia contribuabililor valori:
Dl N. Martin, vicepreşedintele ITINERARIUL DE VARĂ AL
Potrivit ordinului telegrafic No. Timbrele de asigurare cu anul I TRAMVAIULUI ELECTRIC. Cu înce-
despărţământului Astrei din localitate
264 din 27 cor, instanţele speciale de- imprimat 1935)36 ' pere dela 4 Mai a. c. intră in vigoare
scuză absenţa preşedintelui despărţă­
pe lângă această Ad-ţie de constatare Timbrele Cămine cu anul impri­ la Tramvaiul electric din Sibiu itine-
mântului, d. inspector Ţeposu, care
fiind reţinut în pat n‘a putut lua parte. au a începe lucrările de impunere pe mat 1935(36 ! rarlul de vară, după cum urmează:
In continuare domnia sa arată ziua de 11 Mai cor. Carnetele cămin ucenici. Pe linia Piaţa Gării - Şcoala Ml-
scopul deplasării reprezentanţilor As­ Ca urmare, se aduce la cunoştin­ Acei patroni cari nu sunt în re­ I litară. Plecarea dela gară a primului
ţa celor interesaţi, că termenele fixa­ gulă cu lipirea timbrelor sau sunt cu vagon ora 6 şi 25 min.; înapoerea de
trei la acest cămin. Spune că din cau­
za greutăţilor prin care trece Astra, te de ambele instanţe speciale nu mai ele în restanţă sunt rugaţi a pune în la Şcoala Milit. a primului vagon ora
biblioteca de faţă nu este aşa de vastă, I au valabilitate, urmând ca fiecare în­ regulă foaia de cotizare în caz con­ 6 şi 40 min.;plecarea dela gară a ultimu­
îndeamnă ca să fie citită. In numele treprindere comercială sau industrială trariu vor fi amendaţi în conformita­ lui vagon (lampa cu lumina verde) ora
I să primească o nouă citaţie prin care te cu art. 104 din Legea de Unificare 21; înapoerea dela Şcoala Milit. a ulti­
bisericii părintele Morariu şi-a expri­
: i se va fixa noul termen de judecată. a Asigurărilor Sociale. mului vagon ora 21 şi 15 min.
mat mulţumirea faţă de Astra, pentru
donarea bibliotecii. Pentru uşurarea retragerei foilor Pe linia Piaţa Gării - Tumişor;
D, Alexandrescu-Braşov, arată de cotizaţie, întreprinderile cu mai plecarea dela gară a primului vagon
că Astra a ţinut trează conştiinţa na­ Şedinţa Comitetului Cen­ puţin de 10 angajaţi vor fi cercetate ora 6 şi 28 min; înapoerea din Turni-
ţională din Ardeal în vremuri de res­ tral de Acţiune Româ­ de funcţionarii Casei, cari vor strânge ; şor a primului vagon ora 6 şi 41 min.
trişte iar astăzi are menirea de a ci­ carnetele de asigurare pentru retra­ I plecarea dela gară a ultimului vagon
zela sufletele mai ales la clasele de jos.
nească gerea foilor de cotizare şi certificarea j ora 20 şi 58 min.; înapoerea din Turni-
Dl Timbea a preluat biblioteca, timbrelor lipite în exerciţiul trecut. j şor a ultimului vagon ora 21 şi 11min.
şi a mulţumit în numele comitetului A avut loc în sala de şedinţă a
Patronii însă sunt obligaţi a se Pe linia Şcoala Milit. - Dumbra-
căminului Astrei şi publicului prezent, ziarului „Acţiunea“, I vă. Plecarea dela gară a primului va­
Dl Aurel Bianu vice-preşe dintele prezenta singuri ia sediul Casei pen­
S‘a servit apoi o gustare după tru a face preschimbarea în cazul gon ora 7; înapoerea din Dumbravă a
care serbarea a luat sfârşit într'o at­ Comitetului central a făcut un raport
când organele acestei Case nu s'ar primului vagon ora 7 şi 30 min.; ple­
mosferă plăcută. asupra delegaţiei ce îi s‘a încredinţat
prezenta la ei până la data de 20 carea dela gară a ultimului vagon, cir­
in chestiunea numirii străzilor arătând
culând până în Dumbravă (lampă cu lu­
rezistenţa pe care au pus-o reprezen­ MAIU 1936.
mină galbenă) ora 20; înapoerea din
Serbare. tanţii asociaţiunilor săseşti. Tot cu această ocazie se va lipi
Dumbravă a ultimului vagon ora 20 şi
I. Munteanu preşedintele Comi­ pe ultima pagină a carnetului un tim­
Notarii comunali din Plasa Săli- bru de Lei 20-al cărui cost va fi su­ 30 min.
şte, organizează o Serată Dansantă în tetului Central a exprimat în numele In zilele de lucru înainte de masă face
seara de 2 Mai 1936, in localul Ho­ Comitetului Central mulţumiri Dlui. portat în părţi egale de patroni şi a-
1: cursa la Dumbravă fiecare al 4 - lea
telului „Răcuciu" din Sălişte. A. Bianu. Comitetul constată şi hotă- siguraţi.
întregul beneficiu net este destinat reşte că prin felul cum s‘a rezolvat vagon, iar după masă dela ora 14 fieca­
Pentru compleeiarea timbrelor
pentru înzestrarea armatei. re al 2 - lea vagon.
problema numirii străzilor din Sibiu şi tichetelor din exerciţiul expirat (1
începutul la ora 9 precis. Intra­ j In zilele de Duminecă şi sărbători la
rea benevolă. Bufet bine asortat. Jazz a nemulţumit profund opinia publică Aprilie 1935. 31 Martie 1936) patronii I vreme frumoasă, se va menţine pe a-
excelent Sibian. românească şi în consecinţă chestiu­ se vor prezenta direct la sediul Casei
ceastă linie o circulaţie mai frecventată
Comüetul. nea este şi râmâne deschisă. Se ho- de Asigurări Sociale Sibiu şi la Ofi­
ciile de asigurări Sociale Tălmaciu şi
Sălişte.
(urmare din pag. l-a) Totodată se face cunoscut, că
pentru exerciţiul în curs 1 Aprilie
Atenţiune! Sibiu
— „De ce mă întrebaţi de politică? Am mai spus-o şi altădată înt'tin 1936—31 Martie 1937 s'a emis noui H ofel u î . M etropo 1",Str.
oraş din Bucovina . timbre de asigurare şi de fond Cămin
Mitropoliei 11 s‘a deschis cu
Aici dl lorga a făcut un semn de indiscreţie către ceilalţi asistenţi, s'a ucenici, cu imprimarea anului 1936- începere dela 1 Aprilie 1938,
plecat spre mine şi şoptind cam tare, mi-a caracterizat-o într'o formulă pe 1937, cari se găsesc spre vânzare la sub o nouă conducere, punând
care regret că nu o pot spune în public. sediul Case: şi Oîiciilor precum şi la
la dispoziţia Românilor şi a
Revenindu-mi din situaţia cam încurcată în care căzusem continual : toate debitele CAM. Onor. clientele camere con­
— „Dar ce părere aveţi despre orientarea tineretului nostru în mo­ fortabile. cu preţuri moderate.
Timbrele din exerciţiul expirat Asemenea Restaurant şi gră­
mentele de faţă ?“. cu imprimarea anului 1935-1936 ne
— „Iată o problemă de a cărei deslegare eu main ocupat in tot timpul, valabile după data de 1 Aprilie 1936 dină de vară unde se serveşte
dar de care d-voastră nu vă ocupaţi. Vederile mele asupra acestei chestiuni se vor putea schimba cu timbre vala­ mâncări alese şi vinuri speci­
le puteţi găsi în ultimele mele cărţi apărute. Vi-le recomand. Citiţi istoria lui bile de pe exerciţiul in curs la Case- ale de Târnave şi Drăgăşani.
Mihai Viteazul, citiţi impresiile mele dia Italia. Educaţia şcolară nu desăvâr­ ria Casei sau Oficiilor, pa baza unei
şeşte îndeajuns caracterul cetăţenesc. La conferinţa ofiţerilor am vorbit des­ cereri până la data de 31 Mai a.c.
MULŢUMIRE
pre aceasta. Te-am văzut că ai asistat la această conferinţă, în rândul al doi­ Timbrele din exerciţiul trecut ce
lea locul din stânga. Luai chiar notiţe, pe furiş, sub marginea pălăriei. Poţi se vor găsi după data de 31 Mai a.c. Stimate Domn,
extrage atunci toate învăţămintele". în posesiunea patronilor, se vor re­ Ţin a Vă face cunoscut că sunt
Intre timp dl lorga se pregătia de plecare. Cu un surâs de bunătate, trage şi anula din Oficiu. foarte mulţumit de efectul minunat, pe
suind scara maşinii, mi-a făcut apoi cu degetul : care-1 au aceste Tablete Togal asupra
— „Altădată, să nu mă mai întrebaţi de chestiuni politice“ şi mi-a dat Director: I. Tâmpănarru, feluritelor răceli, dovedindu-se ca un
mai multe cărţi de-a le domniei sale, din care o să recenzăm... b « calmant.
Şeful Secţiei Ad-tive: Bucureşti, 24 Sept. 1932.
B Ö. D. Restanţi» I. Florcsctt.
 Pag. 3
In urma morţii episcopilor Ro­
man Ciorogariu dela Oradea şi Ni­
colae Ivan dela Cluj, a lost convocat
congresul naţional-bisericesc in zilele
de 28 şi 29 Aprilie 1936 pentru ale­
gerea de noui episcopl în scaunele
rămase vacante.
Marţi'28 c. depuiaţii sinodali —
după ce s'a servit Doxologia la para-
ciismul Patriarhiei — s'au întrunit în
învoinţa Camerii procedând la alegerea
episcopului de Oradea Mare.
La ora 11,I.P.S. Patriarh deschide
şedinţa, dând cuvântul d-lui ministru
Angelescu, care citeşte Mesajul Regal
pentru alegerea noului titular.
I. P. S. Patriarh Miron, face a-
poi unele aprecieri asupra valorii mo­
rale, intelectuale, patriotice şi gospo­
dăreşti a răposatului Roman Cioroga-
riu, şi recomandă Congresului Naţio­
nal Bisericesc, bună inspiraţie în ale­
gerea noului episcop.
Prezidarea acestei alegeri se tre­
ce I. P. S. mitropolitului Bălan, sub
jurisdicţiunea căruia se găseşte epar­
hia în cauză. Procedându-se ia apelul
nominal, s'a constatat prezenţi 154
deputaţi sinodali. Congresul este în
măsură să procedeze la alegere.
La despuierea scrutinului s'a
constatat următorul rezultat:
Votanţi 143.
Au obţinut : pr. dr. Nicolae Po-
rpovici 106.
Archim. Chezarie Păunescu 21.
Arhim. Iuiiu Scriban 8.
A fost declarat ales episcop de
Oradea Mare părintele Dr. Nicolae
Popovlci profesor la Academia teolo­
gică din Sibiu. După alegere noul e-
piscop rosteşte o vibrantă cuvântare.
I. P. S. S. Mitropolitul Dr. Nico­
lae Bălan mulţumeşte congresului pen­
tru alegerea fericită şi declară şedin­
ţa ridicată.
A pel
c ă tre n e g u s to r i i ro m a n i d in
S ib iu si Ju d e ţ-
Comerţul românesc trăieşte vre­
muri grele. Impozitele directe şi indi­
recte sunt tot mai apăsătoare, inspec­
ţiile şi controluriie nu mai contenesc,
amenzile se ţin lanţ, şicanele sunt in­
finite iar stigmatele de „speculanţi“ şt
chiar de „puşcăriaşi" ne sunt arun­
cate în obraz cu multă uşurinţă de a-
numiţi măscărici politici. Dacă la ace­
ste calamităţi mai adăugăm şi multele
nedreptăţi ce ni se fac in timp ce mi­
noritarii în frunte cu Jcremiaz Grosz-
Cagero înghit bogăţiile ţării şi sug
sărăcia, avem icoana fidelă a comerţu­
lui românesc în aşa zisa Ţară Româ­
nească.
Situaţia a devenit intolerabilă. E
timpul suprem să ne apărăm cinstea
şi profesiunea. Şi cine să ni le apere
dacă nu noi prin propria-ne forţă ?
Lupta izolată insă nu e soluţie. Lupta
tuturor negustorilor români strânşi în
organizaţii profesionale e singura so-
iuţie. De aceia nu putem decât sâ in­
vităm toţi negustorii români în sânul
organizaţiei noastre înscriindu-se mem-
bri. Cotizaţiile anuale nu sunt mari.
Lei 120 la oraş şl 60 în provincie.
Iascrieţi-vă cu toţii căci numai aşa vom
constitui o forţă de temut. Suntem un
număr destul de mare de negustori şi
ţinând cont de împrejurarea că în ţara
„ACŢIUNEA“ Nr. 50
D e-aş fi r ă m a s . . .
De câte ori n’am stat aşa Când m'am întors apoi târziu
Îngândurat la masă I-am mai găsit mormântul
\ Şi pe furiş mă cuprindea Urla prin paltini a pustiu
A doua zi — Miercuri 29 Apri­ Un dor de-ai mei de-acasă O pasăre, şi vântul. . .
lie — congresul naţional bisericesc şi-a
continuat lucrările procedând la ale­ De câte ori n’a picurat De-aş fi rămas în sat atunci
gerea de episcop al Vadului, Feleacu- O lacrimă din geană Azi nu ra’ar frânge dorul
lui şi Clujului în locul rămas vacant Gândind la crângul meu, lăsat, Aş asculta cum spune 'n lunci
prin moartea P. S. S. Nicolae Ivan. La casa mea vireană. Un basm cu smei isvorul
La ora 10 jum. reprezentanţii Mânam un plug cu patru boi
Mitropoliei Ardealului şi ai eparhiei La vremea când am colindat
Cântând o doină veche
Clujului s'su întrunit în una din săli­ Desculţ câmpii, răzoare Ori ftueram pe lângă oi
le Camerei sub preşedenţia I. P. S. S. Copil cu părul cârlionţat Cu cuşma pe-o ureche,
Bălan convenind în unanimitate să se Şi obrajii arşi de soare,
1 Aş fi ’ndrăgit ca şi-alţi feciori
susţină candidatura P. S. Sale Nico­
Când rătăceam pe deal, prin vii Din satul meu vre-o zână
lae Colan pentru scaunul vacant al a
Ori mă scăldam la gârlă Cu ochi albaştri visători
cestei eparhii.
Când hârăiam cu alţi copii Sau negrii de cadână
La ora 11 I. P. S. Patriarh des­
Dulăii dela târlă . . .
chide şedinţa congresului naţional bi­ De-aş fi rămas la noi în sat
sericesc subliniind în câteva cuvinte Să fi muncit ogorul
Dar eu m'am dus printre străini
opera constructivă a răposatului epis­ Azi n'aş fi câine alungat
Svârlit de zarul sorţii
cop Nicolae Ivan, ctitorul reînfiinţatei Afară cu piciorul,
Iar biata mamă cu-ochii plini
eparhii a Vadului, Feleacului şi Clu­ De rouă n pragul porţii Azi nu gustam atât venin
jului, urând măritului congres bună
inspiraţie în alegerea noului ierarh. Cerşind la toţi o pâine
Mă urmărea pe drum mereu
Aveam şi eu un „ieri" senin
Se trece apoi preşedenţia şedin­ Pân'm'a pierdut în zare
Şi tot senin un „mâine" . . .
ţei Mitropolitului Ardealului, sa veri­ Cum plec să 'nving in viaţă eu
fică prezenţa deputaţilor Sinodului şi Sau ea să mă omoare ... I. v . S p i r i d o n
constatându-se numărul regulamentar
se trece la votare.
La despuierea scrutinului se con­
stată următorul rezultat:
O n o u ă p u - Buletin extern
Votanţi 143, majoritatea absolu­
tă 72 voturi. n e r e la p u n ct Întărirea aviaţiei engleze. Câte
douăsprăzece avioane pe săp­
Au întrunit : Pr. Nicolae Colan»
120 voturi. A so c ia ţiile r o m â n e ş ti Î n f ie ­ tămână.
Arhim. Iullu Scriban 16 v. rează p e a d v e rsa rii ro m ă.
Pentru ducerea la îndeplinire a
n ls n tu fu i ş l p e c e l care«i
Conform rezultatului votului I. P. noului program de înarmări, fabricile
s u sţin .
S. Sa Mitropolitul Nicolae Bălan pro- engleze vor da gata în fiecare săptă­
Vă rugăm să binevoiţi a dispune ! mână câte 12 avioane pe seama ar­
colae Colan, rectorul Academiei teo­ publicarea hotărârii comitetului cen- j matei engleze — pe tot timpul noului
logice din Sibiu. trai de Acţiune româuească trimis zi- j an bugetar. Aceasta înseamnă că avi­
Congresul naţional bisericesc prin arului „Tageblatt“, faţă de cele pu­ aţii engleză va spori în fiecare lună
fericitele alegeri cari le-a făcut a tri­ blicate în Nr. 18.902 dela 19 1. c. sub cu câte 50 de avioane nouă.
mis în scaunele dela Cluj şi Oradea titlul „Otrăvire de Fântâni“.
doi episcopi cu înaltă pregătire du­ Asociaţiile româneşti: Acţiunea O capitală nu se ocupă cu
hovnicească şi cu mare p u t e r e de Românească, Frăţia Română, Andrei fiori...
muncă. Şaguna, Mihai Viteazul şi Voivodul
Pe frontul de sud, în apropiere
Mihai, informează pe autorii acelui ar­
de Sassabaneh, patru avioane italiene
ticol că tot ce s‘a publicat în „Acţiu­
au fost doborâte prin focurile de ar­
noastră nu se legiferează decât din in­ nea“ organ al asociaţiilor româneşti, me abisiniene. Deasemenea, două tan­
teres electoral sau de frică, forţaţi de referitor la problemele ivite în nouile curi italiene au fost distruse de tunu­
vremuri vom recurge şi la aceste de­ cartiere şi revendicările Jaţă de Mu­ rile speciale, contra carelor de asalt.
gradante expediente pentru a ne ve­ nicipiu sunt cereri ale noastre pe care
dea puşi în drepturile noastre. le susţinem şi le menţinem. Principesa Tsahai, fiica cea mal
In primăvara anului acesta vom Protestăm cu toată energia con­ mare a Negusului, a adresat un apel
organiza şi o mare adunare generală tra felului fendenţios în care s'au pre­ către toate femeile din lume, cerându-
unită cu congres in care vom formula zentat cetitorilor ziarului „Tageblatt", le să contribue la încetarea răsboiului
din nou doleanţele şi revendicările aceste cereri ale noastre susţinute’de dintre Italia şi Abisinia.
noastre spunându-ne în acelaş timp organul asociaţiilor româneşti „Acţiu­ v
răspicat cuvântul faţă de toţi aceia nea". Alegerile din Franţa
cari ne-au lovit şi ne lovesc cu ne­ Protestăm contra tuturor califi­
Referitor la alegerile din Fran­
ruşinare. cativelor aduse prin ziarul „Tageblatt"
ţa toate ziarele aduc ştiri c i în ge­
NICOLAE MARTIN ca fiind complect neîntemeiate şi fă­
neral noua cameră nu diferă mult de
cute de autorii acelui articol cu gân­
cea veche. Alegerile au decurs în de­
dul pe care-1 respingem cu toată ho­
plină linişte, şi ceace e mai interesant-
tărârea.
DELA SFATUL NEGUSTORESC. în foarte multe circumscripţii s'a de­
clarat balotaj.
Duminecă se vor repeta alegerile un­
Convocare. Din Cornăţel de s'a declarat balotaj aşa că numai
după această votare se poate cunoa­
Domnii membrii al Sfatului Ne­ In Sala Şc. Primare din locali­ şte conpoziţia camerei franceze.
gustoresc — Secţia Sibiu — cu onoare tate a avut loc o frumoasă serbare
sunt invitaţi la adunarea generală ce artistică culturală, organizată, de Soc.
se va ţinea Joi, 7 Maiu 1936 ora 8 Femeilor ortodoxe române Sft. Gheo- Doi gemeni născuţfîn văzduh
seara în sala de jos dela „Uni^nim" rghe“ de sub preşedinţia Dnei Veturia De când avionul a luat o des-
ORDINEA DE ZI: Florea, înv. volfare aşa de mare, am auzit că
i S'a jucat piesele, Trei surzi. Tot o- s'au oficiat cununii în văzduh, dar ca
1) . Cuvânt de deschidere.
racnia-i mai bună şi Ţiganul şi Vag- un muritor să fi venit pe lume în aer
2) . Raport asupra activităţii des­
mistru. S'a remarcat Dnele Sanda I. nu s'a pomenit până acum. Iată însă
făşurate în cursul anului 1935.
! Mihu, Marioara David, Sanda Coman că s'a întâmplat şi această minune.
3) . Raportul casierului şi al cen­ O suedeză călătorind cu avionul
şi Maria Vasfű.
zorilor.
Intre acte Dna înv. Veturia Flo­ care face cursă intre Baden şi Kiura
4) . Proiectul de buget pro. 1936.
rea a vorbit despre : „Puterea Dum­ (Suenia) a născut doi gemeni, un bă­
5) , Propuneri şi interpelări.
nezeiască“. Venitul curat este destinat iat şi o fetiţă — la o înălţime de
Preşedinte : pentru Secretar General cumpărării de odăjdii Bisericii ortodoxe 1500 metri. Atât mama cât şl cei doi
N. MARTIN IONEL BACiU române din loc. gemeni născuţi in avion sunt sănătoşi.
 Nr. 50 »A C T I U N E A “ Fag- 4

Buletin Intern. ■KRSfóS

12519|1935 şi Nr. G. II. 13570Ţ935
a Judecătoriei Mixte Sibiu in favorul
reclamantului Carol Schieb dom. Sibiu
De aici în jos intri in întuneric besnă. puţin de jumătate. încărcarea pe metru
O noapte ve cinică. Proectoarele puse pătrat de aripă a fost întreită, aşa în­
în funcţiune descoperă atunci o lume cât avioanele de bombardament pot
reprez. prin advoctul Dr. Francisc Haas ciudată, groaznică, necunoscută. transporta zeci de tone de bombe pe
O întâmplare curioasă pentru încasarea creanţei de 3390 Lei
In oraşul Cernăuţi s'a întâmplat şi accensorii se fixează termen de lici­ Animale, peşti şi fel de fel de o distanţă până la 3000 km., fără să
aibă nevoe de a fi realimentate.
an caz care poate fi socotit drept ade­ taţie pe 6 Maiu 1936 orele 3 d. m. vieţuitoare stranii, înfricoşătoare şi Nici un stat european, nici chiar
vărată minune. Raeţaşul în vârstă de la faţa locului în Sibiu str, Honterus Nr. foarte numeroase, zăreşti în inima vasta Rusie, nu va putea fi ia deplină
11 unde se vor vinde prin licitaţiune mărilor cari sunt mai populate decât siguranţa faţă de pericolul unui atac
un an şi jumătate, fiul medicului C. F. publică judiciară mobiliar, păture, peri-
R. Mircea Cihevici, se juca la o ferea­ ni, 1 cântar, vase farfurii, linguri, sti­ pământul. Unii peşti la atingere cu aerian.
lumina erau paralizaţi, alţi mureau La 6000 metri altitudine, cu 604
stră într'o cameră la etajul al doilea, cle, cratiţi, pahare şi alte obiecte de km. pe oră, avionul nu poate fi lesne
năpra znic.
supraveghiat de o servitoare. Intr’un bucătărie din procesul verbal de se­ observat când trece frontiera şi mai
moment de neatenţie a servitoarei, co­ chestru dresat continuativ în ziua de Cinci ziie a stat învăţatul in fun­ ales nu poate fi bombardat de artile­
5 F e b r u a r i e 1936 sub Nr. G. II. dul mării, dar atunci, apucat de groa­ ria anti-aeriană.
pilaşul făcând o mişcare a căzut pe 13570/1935 in valoare de 11531. Lei.
ză a dat semnalul de întoarcere afară. Prin perfecţionările aduse radîo-
geam în curtea spitalului. La strigătele In caz de nevoie şi sub preţul de es­
După 3 ore, cu ajutorul cablelor şi dirijării avioanelor, acestea pot fi con­
servitoarei, părinţii au alergat ia gră­ timare. funiilor casa de sticlă a fost scoasă duse dela distanţă, fără pilot.
dină, au ridicat copilaşul, carele spre Pretenziunea care e de încasat la suprafaţă. S'ar părea evitat pericolul prin
uimirea tuturor nu fusese rănit şi după face 3390. Lei capital, dobânzile cu Deschizând uşa, il găsiră pe dr. descoperirea unor raze ultra-infra-roş«
6 1121, socotind din 15 August 1935 Rouxy întins pe jos în nesimţire. capabile să oprească avionul. Cerce­
trei ore de odihnă şi-a reluat jocul. iar spesele până acum stabilite de 990
Nu-i aceasta oare o adevărată minune ? Lei. întrucât mobilele cari ajung la Venindu-şi in fir«, s'a constatat tările ştiinţifice sunt însă în curs, *e-
că e puţin tulburat la minte. Spune putând fi încă vorba de o aplicaţiune
licitaţie ar fi fost sechestrate şi de că a văzut grozăvenii ne mai pome­ eficace.
alţii şi aceştia şi-ar ii câştigat dreptul nite în adâncul mărit. Şi acele i-au
Băncile poporale vor restitui de acoperire licitaţia prezentă este or­ tulburat mintea.
integral depunerile donată şi in favorul acestora in sensul
art. XLD 1908 & 20.
Banca centrală Cooperativă a e- Sibiu, la 18 Aprilie 1936. Víito ru í r i s b o î u i e
laborat un proect jȔntru restituirea
portărel
va d e s i i ş t i r a
integrală a depunerilor 1 a băncile
populare. Banca Centrală Cooperati­ 8 in fin it dl te I văsuţ îs a r a c ii afot
î n mm, De v â n za re
Casă cu 5 camere la periferie şi
vă propune ca în schimbul unei aco Savantul american Dr. Rouxy Omenirea vede sub aspecte în­ cu 70 pomi fructiferi cu preţ foarte
periri suficiente cu o parte din por­ dorind să cunoască cele ce sunt pe fiorătoare viitorul răsboiu. Perfecţio­ eftin. Tot acolo se vând parcele stân-
tofoliul de creanţe al băncilor popu­ fundul mărilor şi-a construit o casă nările introduse aviaţiei în ultimii 20 jinul 50 Lei. Adresa la administraţia
de ani, au făcut din această armă cel
lare să ia asupra ei obligaţia de a de sticlă (pentru care. universitatea mai grozav mijloc de luptă.
ziarului.
din San Francisco a cheltuit vreo 30
restitui integral depunerile la băncile milioane lei). Ultimul războiu a cunoscut avi­
populare în valoare de 160 milioane. Cu acest palat unde avea fde aţia într'o formă rudimentară. Cele Vând casele cu teren din Piaţa Gării î
Restituirea urmează să se facă în 5 ans- toate cele necesare (hrană, ai*r, oxi­ câteva sute de avioane de atunci au şi strada Lungă 2. Adresa ■ In­
gen comprimat pentru o lună de zile avut o utilizare destul de redusă, dat giner Imbăruş Bucureşti Calea
Nu se mai face mici o numire. materiale de scris, telefon şi nişte fiind faptul că siguranţa in avion era Victoriei 124.
proectoare de 40 mii lumini), învă­ relativă, iar motoarele uşor detecta­
bile şi prea grele.
Intre hotărârile luate de consi­ ţatul s‘a coborât în mare, în fundul De închiriat
căreia voia să rămână 2 săptămâni de in viitorul răsboi insă vor lua
liul de miniştri este şl următoarea: nu zile. parte avioane mult'mai puternice, cu In centru oraşului 3 camere, bu­
se mai fac nici un fel de numiri şi El a scris tot ce a văzut prin motoare până la 3000 cai putere, cons­ cătărie antreu cămară Ia etaj.
înaintări în cadrele funcţionăreşti pâ­ pereţii de sticla. Astfel, scrie el, pâ­ truite dintr'un material uşor. Greuta­ Două camere antreu bucătărie î» cen­
nă la 1 Iulie. nă la 40 de metri mai zăreşte lumină. tea pe cal-motor a fost redusă la mai trul oraşului imediat de închiriat.
Informaţiuni la „Naţionala" societate
Hotărârea a fost impusă de ne­
generală de asigurare Honterus 6
cesităţi de economii.
Nu se mai consfrueşte în Fa. T R I U M P H - SIBIU Pierdut câine Prepelicar etatea
Capitală. PIAŢA REGELE FERDINAND 19 3 jum. luni culoare galbină urechi
mari. Găsitorul va fi recompensat.
După furia clăditului de anul tre­ Reparaţie şi vânzare de maşini de Adresa la ziar
cut vom avea anul acesta o acalmie scris, calculat, copiat, case de re-
pronunţată în materie de construcţii.
In mai puţin de 3 ani Capitala gistrat, etc.
a fost înzestrată cu blocuri Imense, TOCURI REZERVOARE
cari trec adesea de 10 etaje, iar ca­ Maşini de ocazie şi împrumutat THALIA Astăzi premieră
pitaliştii mai mici au devenit propri­ BKSBHRBB&BSSBESSi
etari de apartamente de închiriat în ’ — TELEFON PRIN 230 —
toate cartierele Bucureştilor. H I a r i a
împrejurările speciale de azi au ;
influenţat însă foarte serios şi pe pro- j B a s k i r i z e f f
prietarîi de terenuri cari au obţinut
In toamnă autorizaţii de construcţii.
Existenta de 75 ani a primei fabrici Ardelene de cu renumita tragediană
Perspectiva răsboiului a determinat
majoritatea lor să renunţe Ia începerea
lucrărilor.
Söfee de teracotă
Si de produse din lut
LILI DARVAS
Hans Ja;ay
Szőke Szakáll
Anul acesta nu se va construi Atilla Hörbiger
nici o clădire de mari proporţii. Vor Garantează pentru calitatea excelentă a Jurnal nou
fi terminate doar acelea începute în ChemîneurH^r, S©beS©r de teracotf,
toamna trecută. Singurîle construcţii
începute în actuala campanie de lucru d e f ä l l t cSfn te r a c o tă ,
sunt acele cari pot fi terminate până Vaselor de fiörl etc.
în vară. confecţionate din argilă refractară cea mai bună calitate.
Cinema APOLLO
Preţurile mele modeste de fabrică, simt accesibile tuturor,
Nr. 2497|1935 port. cu toata criza monetară.
PUBLICAŢIUNE DE LICITAŢIE WILHELM, Sibiu, str. Rotarilor Nr. 5
Subsemnatul portărel pe lângă absolvent al şcoalei ceramice de Stat din Teplitz-Schonau
Tribunalul Sibiu prin aceasta publică (Cechoslovacia) Vânzare contra garanţie.
că în baza d e c í z i u n i i Nr. cu Lilian Harwey, Willy Fitscb.

Cea mai mare şl mal convenabilă

c a s ă s p e c i a l ă pentru jer
liii Pipsiill. lie. siI n
O rdinea b ă ilo r
seurl, lingerie müane, ciorapi şi Baie în bazinul de înot, Băi de putină
gnănrşi în Sibiu este firma : â îb iiv F ă g ă r a ş Luni: închis, Dumineca şi sărbătoarea de Ia
ora 7 —12 a. m. iar în celelalte zile, deschis
p!. din Sibiu la ora 5* dela ora 8—12 şi 1a(»—'7 ’|,
„ „ Făgăraş „ 6 13*® Băi de aburi sí aer caid
Durata călătoriei 2i ore PENTRU BĂRBAŢI
S l b î U ’W s d iB ş Marţi şi Miercuri: dela ora Í'(o—1 % p.m.
pl. din Sibiu la ora 9 —12 *~~18în Sâmbăta: dala ora 8—12 şi l J§i 5 iar dela
s e i v „ Mediaşi „ 6 — 830—15M
ora 5—7 f, preţuri reduse
Dumineca deschis de la ora 8—12.
Pîa|a Recele Ferdinand Nr, 17 Sos în Mediaşi „ 11—1430- 2 0 99 PENTRU FEMEI
Cine are voie să fie servit bine „ „ Sibiu „ 8_1 30-17° Joi: de la ora 1112—7,1! p.m. preţuri urcate
să cumpere numai de ecoio. Fraţi* Kăspcp Vineri: dela ora 1 —5 p.m. preţuri urcate
Piaţa Reg. Ferdinand Nr. 11 şi dela ora 5— 7i|* p.m. preţuri normale
s3&î fi
~ ~ i ” aüeí „SÄTEA N lO T H sIb b T Ä&ÖlilKAT
Redactor respT iL5h MUNIEANU.

Redacţia şi Administraţia :
sfr. Regina Maria 49, etaj H
Telefou : 324
Director: IO N MUNTEANU
Abonamentul anual Lei 240, ş a s e luni 120, trei luni 66, o lună 20, instituţii, societăţi 500, Nr.-ul 3 Lei.—
Nr. 49
frZSSS.
R ăsu n et
din S ăcu im e.
In partea de sud-est a Ardealu­
lui, deasupra Braşovului, pe întinsul a
trei judeţe şi mai bine, se întinde pe
cununa Carpaţilor româneşti aşa nu­
mita „Secuime".
In mersul vijelios al trebilor zil­
nice, departe de aceste ţinuturi, puţini
dintre noi cunosc în deaproape ade­
vărata stare de lucruri. Ei bine, trup
în trupul ţării noastre, tocmai pe sâm­
burele ei geografic, culmea întristării,
se găseşte azi poate cea mai înstrăi­
nată parte a fraţilor noştri, rămăşiţă
de dureroasă amintire a încercărilor
de desnaţionalizare, pornite fără nici
un simţ de omenie din partea asiati­
cilor asupritori. Mulţi suntem obiş­
nuiţi să credem că Secuii nu sunt de­
cât o mână de colonişti unguri aduşi
aci de Vladislav-regele, pentru a păzi
graniţa maghiară in răsărit.
Secuii, odată aduşi aci, au avut
drepturi mult mai mari asupra popu­
laţiei băştinaşe. Prin politica sistema­
tică de desnaţionalizare, pornită în
secolul al XVIII şi XIX de guvernul
maghiar, Românii, vechi stăpâni aici
au lost atraşi, secuizaţi în masa aces­
tor colonişti. Mulţime de acte dove­
desc schimbarea confesiunii sau a nu­
melui românesc. Sângele apă nu se
face. Strigătul de alarmă a fost dat
demult. Fruntaşii intelectuali, ridicaţi
în mijlocul lor, cercetând cu deamă-
nuntul cauzele răului, căutând reme­
diul, duc o luptă vajnică de refacere-
„Reromânizarea secuimii" formează
azi o problemă de ordin naţional, la
care trebue să contribue orice bun
român. începând cu vrednicii învăţă­
tori ai acelor regiuni înstreinate, în
frunte cu intensa activitate a ziarului
„Glas românesc în regiunea secuizată“
condus cu multă sârguinţă de prof.
Oct. Dobrotă în Odorhei, fiu al jude­
ţului nostru, din Poiana-Sibiului ajutat
de societatea românească a început să
se mişte. Aşa spre pildă, citim cu bu­
curie cum şcolile normale din vechiul
regat au promis în dar comunelor se-
cuizate din jud. Treiscaune, Ciuc şi
Odorhei, 70 clopote şi troiţe. Tot a-
ceste şcoli au hotărât să adopte câte
o comună secuizată, înfiind câte un
băiat sau fetiţă din sat, susţinându-i
până vor lua diploma de învăţători.
S au şi fixat comunele care vor primi
aceste daruri, iar sfinţirea clopotelor
şi a troiţelor se va face în cursul a-
cestor luni. Câteva şcoale ca cea nor­
mală de fete din Craiova, sau liceul
(urmare în pag.II-a)
unea
O r g a n al a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
Sibiu, Joi 30 Aprilie 1936
Bl. BtT. 6IBÍ. Hltolt Muţi.
-
i— ■ — rn— ■un ■■hhmiihi — —
Sibiul şi începutul luptei naţionale.
— ■ ■ii f i 'IT
Cu prilejul vizitei făcute de d.
Oct. Goga la Sibiu, am solicitat pen­
tru cititorii ziarului Acţiunea un in­
terview poetului şi luptătorului naţio­
nalist. In tren, dela Sibiu la Loamnăş,
d. Oct. Goga a binevoit să răspundă
la întrebarea ce i-am adresat: Ceva
din începutul luptei naţionale pornite
de Dv. din Sibiu, la început prin
scris ?
0 vizită la Sibiu este pentru
mine totdeauna un prilej de răscolire
a multor amintiri aşa că întrebarea
oste logică şi pot spune plăcută.
In definitiv Sibiul este pentru
mine locul unde am început primele mele frământări şi literare şi politice.
Copilăria mea s‘a desfăşurat pe vremea frământărilor memorandiste, la
care participam cu tatăl meu. îmi aduc cu emoţie aminte de ţăranii viguroşi
care se mişcau din toate părţile să vină să asculte pe părintele Lucaciu şi pe
alţi memorandişti.
La liceul din Sibiu au fost primele mele accente de rebeliune faţă de
ideia de Stat, care încerca să ne strângă de gât.
La liceu am început activitatea mea literară scriind pentru „Familia"
dela Oradea Mare şi la ziarul Tribuna. îmi aduc aminte de o poezie, care a
stârnit mare vâlvă şi prin care protestam contra profanării lui A. Iancu.
Din clasa opta a liceului unguresc din Sibiu, în cursul anului, am fost dat a-
fară dimpreună cu mai mulţi colegi şi aşa am plecat la liceul din Braşov.
După ani m‘am întors din nou la Sibiu unde am adus revista „Lucea­
fărul“, am scos „Ţara Noastră" şi am scris mai multe volume de versuri. Pe
Alea de Sub Arini s‘a închegat şi drama mea: „Domnul Notar". Iată tot a-
tâtea începuturi care mă emoţionează.
Sibiul de atunci reprezenta o conştiinţă naţională viguroasă însă fără
mari iniţiative în societatea conducătorilor.
(continuare în pagina Il-a)
cron ică rim ată...
o căciulă-şi caută capul... ‘n oraşul nostru iarăş a sosit...
exist'un domn Jikeli, îl ştie primăria, tăceţi?... Cum? Nimeni nu l-a observat?
se plimbă prin birouri în ore de servici,
prin tine însuţi...
şi‘n fiecare-odae îşi pierde pălăria...
porneşte-apoi s‘o caute, şi dacă'nvre- în Sibiu când a intrat
[un birou domnul Dima s‘a lansat
cu deviza: LOCALISMUL CREATOR
o află, iar şi-o uită în altul, şi de aici
iar acum domnia sa
şi-o căută apoi prin toate odăile din nou.
ne vesteşte c‘o pleca
ne-aduse un om la foae aici o pălărie,
fiind învins de către propriu-i fecior.
uitată‘n nu ştiu care birou din primărie,
de-aceia domnul piso rugat e ca să vie spargere...
s‘o vadă, poate dânsul ca şef suprem la coperativa Negovanul
[să ştie
nişte bani din casă s'au furat
unde-o să-şi afle capul faimoasa pălărie
Unii spun că şefi - coperatorii
poate c‘al dumisale sau altuia să fie... de-astă dată au co - „operat“...
de n‘au în căpăţână substanţă cenuşie
păcat e să rămână şi fără pălărie... epidemie...
câini mulţi de-o|vreme’ncoace au turbat.
Ilustre personalităţi... — Nu cumva Arz şi Wittschtock i-au
Dom‘ Buby—Biberon care-a plecat [muşcat ?
să-şi caute noi isvoare de venit I. VeSpe.
Publicaţiuni şi inserate după tarif
Anul li
Piatră vânătă si ha-
i — r~f
-
rababură politică.
Ne bucurăm că directorul ziaru­
lui „Acţiunea" a deschis discuţia asu­
pra pietrii vinete şi socotim că e ne­
voie să elucidăm complet chestiunea
aceasta.
încă în luna Martie Ministerul de
Agricultură a lansat prin presă o se­
rie de articole prin care se avertizau
agricultorii să nu cumpere piatră vâ
nătă dela comercianţi .întrucât aceştia
vând marfa la preţul de speculă faţă
d i Lei 11 a n u l tre c u t, ci să aştepte
hotărârile Ministerului care este în
posesia unor oferte f o a r t e a v a n t a j o a s e
din străinătate. Lumea satelor noastre
a fost stăpânită mult timp de o stare
de nervozitate aşteptând piatra vânătă
cea ieftină.
La 30 Martie însă Ministerul de
Industrie şi Comerţ dă un comunicat
prin care autorizează Regia întreprin­
derilor minere şi metalurgice ale Sta­
tului din Ardeal să aprovizioneze din
vreme cu piatră vânătă Uniunea sin­
dicatelor viticole şi Centrala Coope­
rativelor de consum la preţurile ur­
mătoare :
Lei
La o comandă de 100.000 kgr. 21.60
50.000 „ 21.80
11 M M f»
H 11 11 11 10.000 „ 21.90
11 11 11 11 5.000 . 22.15
sub 5.000 „ 22.60
11 11 11 11
Acest comunicat este o vizibilă
desminţire a demagogiei de preţuri
practicată de Minist. Agriculturii care
acuză negustorii de speculă şi înde­
amnă agricultorii să aştepte piatra vâ­
nătă cea ieftină cu Lei 17. kgr. Lăsăm
Ministerului de Industrie să explice
cu propriile lui cuvinte de ce piatra
vânătă este anul acesta cu 5 Lei mai
scumpă decât anul trecut.
Preţurile actuale sunt in medie
urcate cu cca 5 Lei faţă de anul tre­
cut, ceiace se explică prin faptul că :
Preţul cuprului a crescut cu 100
la sută din care 400{# reprezintă urca­
rea propriu zisă a bursei din Londra
iar 60S|) sporul la taxele valutare, im­
pozite şi taxe noi.
Ce spune Ministerul de agricul­
tură la această evidentă desminţire
a Ministerului de industrie şi cum stăm
cu acuza că negustorii sunt „speculanţi".
Dar chestiunea nu se opreşte aici,
intervenind în cauză şi „Cuvântul Li­
ber" care anunţă 4 vagoane de piatră
vânătă ce vor fi distribuite prin coo­
perativa „Andrei Bârseanu“ la preţul
de Lei 18,80. Frumos din partea coo­
perativei, dar un lucru nu-1 înţelegem:
cum poate vinde cooperativa cu Lei
18,50 când negusiori particulari cum­
pără piatra vânătă dela Uzinele sta­
tului cu Lei 21,90 la vagon. De unde
şi cine acopere diferenţa de Lei 3,40?
Vând Uzinele statului mai ieftin coo­
perativelor decât negustorilor particu­
lari ? S‘o ştim precis pentru că noi
negustorii particulari nu putem fi nu­
mai ţâţă de muls pentru stat şi pentru
paraziţii lui politici. Negustori români
luaţi aminte !
N lc o la e M a rtin
 Nr. 49 A C Ţ I U N E A Pag. 2

Sibiu si îm prejurim i ŞTIRI

Manifestarea învăţăto- Din Miercurea Dela Administraţia finan­ — In numărul viitor vom publica
convorbirea redactorului nostru, avută
rească dela Sibiu Reuniunea Meseriaşilor Români ciară cu d. prof. N. Iorga cu prilejul venirii
IN ATENŢIUNEA SOCIETĂŢILOR la Sibiu.
Duminecă 26 Aprilie ora 9 seara, din Miercurea sub auspiciile Dlui ANONIMK, BĂNCI POPULARE
învăţătorii Sibieni au organizat un con­ primpretor B r a t u a organizat o PENTRU ABONAŢII NO-
cert cu teatru în sala „Unicum". frumoasă şi reuşită serbare teatra­ Pentru 1936-937 urma ca de ŞTR1I. T o |i a b o n a ţii n o ş tr ii
Programul concertului a fost ur­ lă urmată de dans în saloanele hote­ către cele 2 instanţe speciale ce vor c a r i a u achitat a b o n a m e n tu l
mătorul : Irmosul învierii de C. Porum- lului „Kabdebo“. lucra pe lângă Ad-ţia de. constatare p e 6 lu n i su n t r u g a ţi s ă -l a -
Programul, bine ales şi executat Sibiu să se stabilească impunerile c h îte şi p e lu n ile u r m ă to a r e
bescu ; Răsunet dela Crişana de I. Vidu; pentru Societăţile Anonime de orice
Două inimi de G. Dima; Hai leliţă de cu multă pricepere de adulţi şi ele­ în tr u c â t a b o n a m e n tu l pe p r i­
fel, asimilatele lór cari funcţionează
G. Dima; Păstorul de I. Velceanu i vii străjeri ai şcoalei primare din în Bucovina şi Ardeal precum şi pen­ m e le ş a s e luni a e x p ir a t la 1
Viorica de G. Daniliescu şiBătrânii'n Sângătin sub conducerea harnicului tru Băncile popuare şi Coperativele M ai. P lata s e p o a te fa c e în c a ­
horă de N. Oancea. înv. dir. Aurel Helju şi a Dlui Vaier cari funcţionează pe baza legii de sa to r ilo r n o ş tr ii a u t o r i z a ţ i
organizare a Cooperaţiei. şi l a ; D r o g h e r i a I o n e l B a c l u
Dirigintele corului dl. I. Tănase Răulea înv. a stârnit o vie admiraţie Lucrările acestor 2 instanţe vor str. Regina Maria Nr. 10, Det»i>
prin felul cum a pregătit corul a obţi­ în mijlocul unui public select şi nume­ dura 15 zile şi fiecare întreprindere tu l d e T u tu n d in P la ta -M a re
nut un adevărat succes. ros. din cele ce se vor impozita va primi şi A d m i n i s t r a ţ i a z i a r u l u i str.
Multe din bucăţile cantate au fost Dl primpretor Bratu un apreci­ citaţie pentru ziua când urmează a Regina Maria Nr. 49.
repetate la cererea sălii arhipline. at apostol al culturii în această regi­ i se stabili impunerea.
Tot cu această ocazie s'a jucat piesa une împreună cu Dl înv. dir. Aurel Termenul de executarea acestor
lucrări fiind atât de scurt face cunos­
„Se face ziuă" de Zaharia Bârsan. Helju au înţeles dela început că
Rolurile principale au fost interpretate prin acest mijloc de colaborare se
cut tuturor cari urmează să li se sta­
bilească impunerea pe 936-937 ca din
Atenţiune I Sibiu
de domnişoarele; Miţi Hodoş, Corne­ poate face eficace legătură morală, ordinul dlui Inspector general G. Tă- H o telu l »Metr o pol ",Str.
lia Manta; loan Cătoi şi Dnii Nicolae socială şi culturală intre centru şi po­ utu ambele instanţe nu pot acorda Mitropoliei 11 s‘a deschis cu
Boicean, N. Verzescu, Giurca şi Andrei pulaţia satelor din dreapta râului Se- nici o amânare. începere dela 1 Aprilie 1936,
Drept care invităm firmele inte­ sub o nouă conducere, punând
Vasiie, Dra Hodoş în rolul Ilinii şi caş cari până ieri au trăit sub teroarea resate pe deoparte să nu solicite nici
dnii N. Boiceanu în roiul preotului ignorantei iobăgeşti. o amânare, iar depe dealtă parte la la dispoziţia Românilor şi a
Costan, N. Verzescu în rolul lui Cri- data fixată pentru impunere să se pre­ Onor. clientele camere con­
şan şi Andrei Vasile în rolul baro­ zinte în faţa instanţei ce o va cita fortabile, cu preţuri moderate.
nului au avut adevărate creaţii. cu toate actele justificative atât de Asemenea Restaurant şi gră­
Felul cum a fost interpretată piesa
Conferinţă venituri cât şi de cheltueli precum
şi registrele comerciale.
dină de vară unde se serveşte
a răscolit până la lacrimi sufletele. Neprezentarea fie a bilanţului, mâncări alese şi vinuri speci­
Toţi interptaţii s'au achitat
Pentru mărirea fondului destinat sau a cotelor justificative, sau a re­ ale de Târnave şi Drăgăşani.
ridicării monumentului Regelui Alex­ gistrelor comerciale va avea drept
minunat de greaua sarcină.
andru al Iugoslaviei, a conferen(iat in consecinţă că instanţele vor proceda
Piesa a fost pregătită sub conducerea stabilind impunerea în consecinţă
localitate — Sala Thalia în faţa unui Alegerea episcopului dela Oradea
dlui Băilâ, director artistic al Astrei potrivit dispoziţiunei legei C. directe
numeros public, Dl Colonel Orăşeanu
care merită toată lauda. Păr. dl N. Popovici, profesor la aca­
dela Regimentul 2 Vânători de Gardă demia teologică din oraşul nostru a
Cu acelaş program învăţătorii
„Regele Alexandru al Iugoslaviei" fost ales episcop la Oradea Mare, în
Sibieni vor tace o excursie în Moldova,
Basarabia, şi Bucovina vizitând ora­
şele Galaţi, Bacău, Piatra Neamţ,Ro­
despre„Viaţa de erou a Regelui mar­
tir Alexandru. lâ su î i Mm.
(urmare din pag. l-a)
locul regretatului Roman Ciorogariu.
Alegerea păr. Popovici este din cele
mai fericite.
man, Iaşi. Chişinău, Cernăuţi, etc. Sfinţia sa iacă din timpul studi­
din Ploieşti, au pornit zilele acestea ilor făcute la şcoala normală şi Aca­
Dl. I. Dragomir revizor şcolar a cele dintâi la fapte, aducând cu evla­ demia Teologică din Sibiu a dat do­
pus cu ocazia acestei reuşite manifes­ O îndrăsneaţă spargere vie fraţilor înstreinaţl odoarele sfinte, vadă de inteligenţă sclipitoare şi des­
tări o nouă piatra la temeiia prestigiu­ simbol de străvechi şi instinctive le­ toinicie rară.
lui învăţătorilor. In noaptea de 25 spre 26 1. c.
gături de sânge. Dela Frăţia Bomânească de p iste clbin
s'a întâmplat o îndrăsneaţă spargere la •*
firma Ştefan Oprescu din piaţa Unirii In oraşul şi judeţul nostru sunt Adunarea generală se va ţinea
Dela Municipiu în următoarele împrejurări. aşezăminte vechi de cultură şi cre­ Duminecă 3 Maiu orele 11 a. m. şi
nu la orele 3 (trei) d. in. în casa
8. Nr. 3681. Se aprobă dela ar­ Noaptea târziu deşi în plin cen­ dinţă românească. Avem şi noi repa­ culturală din strada Lungă.
ticolul fondului cultural sau dela cel trul oraşului indivizi rămaşi până acum raţiile noastre de făcut şi multa din
pentru scopuri muzicale 8 (opt) mii necunoscuţi s‘au furişat în numitul ele au întârziat chiar prea mult Insă Nr. t2îl|1936 prim.
Lei subvenţie Corului Bach pe ziua de magazin de unde au furat marfă în pentru cei ce au fost prea crunt loviţi
23 1. c. când va concerta în biserica valoare de 30-40 mii Lei şi bani nu­ de soartă, se cade să întindem o mâ­ PubIScaţiune.
catedrală ev. lut. merar circa zece mii lei. nă de ajutor. Nu este vorba de des- Primăria comunei Răşinari dă în
naţionalizarea Secuilor maghiari de o- întreprindere prin licitaţie publică re­
rigină. Este vorba de recâştigarea fra­ constituirea unui zid de apărare în in­
ţilor noştri secuizaţi, e vorba de în­ teriorul comunei.
j (urmare din pag. l-a) Licitaţia se va ţine în conformi­
toarcerea oilor la staulul părinţilor. tate cu art. 88—110 din L.C.P. în ziua
După războiul din Balcani, prin legăturile noastre cu vechiul regat s ‘a Sunt sânge din sângele nostru, şi nu-i de 18 Maiu 1936 ora 11 a. m. la>pri­
pornit o mişcare naţionalistă foarte categorică. putem lăsa înstreinaţi. măria comunei Răşinari.
Noul impuls de reînviere naţională a fost dat de ţărănimea acestui ju­ Să câştigăm întâi sufletele lor Preţul de strigare 152.927; Lei.
prin acţiunea dreaptă şi metodică c© Condiţiile de licitaţie se pot ve­
deţ, poate cea mai luminată din tot Ardealul nostru. Mărginenii reprezintă o dea la primărie.
rasă pură fără injocţiuni străine, — o tendinţă de culturalitate superioară şi s‘a pornit pe caiea şcoalei şi a bise­ Dacă licitaţia va fi fără rezultat
o rezistenţă viguroasă de care s‘au făcut toate încercările de apăsare. Ceiace ricii. Facem apel către instituţiile ro­ se va ţinea a Il-a cu aceleaşi eondl-
sumt oltenii in vechiul regat, element de îndrăsneală şi întreprindere, o pro­ mâneşti din oraşul şi judeţul nostru ţiunj, în ziua de 4 Iunie ora 9 a. m
I ca, pe orice cale, atât cât se poate Răşinari, la 25 Aprilie 1936.
nunţată conştiinţă a demnităţii sunt în Ardeal, aceşti mărgineni, pe care o
însufleţi românismul în regiunea se- Primăria.
guvernare conştientă ar trebui să-i colonizeze in părţile expuse ale românis­ cuizată, să-şi dea sprijinul lor: doaare
mului, pentru resurecţionarea maselor în sensul ideiior de desrobire naţiona­ de biblioteci, un clopot sau o cruce Nr. 896|1936.
lă şi creştină. Despre aceşti ţărani din jurul Sibiului răposatul D. Zamiirescu de biserică, echipe de îndrumare gos­
ia Convorbiri Literare a scris că ei reprezintă cea mai estetică încarnare a podărească, ajutoare de studii etc. Publicaţiune.
Ziarul „Acţiunea- pătruns ca întot­ Primăria comunei Răşinari dă în
rasei noastre. deauna de misionarismul său în aces­ întreprindere prin licitaţie publică lu­
Sunt absolut convins că în noua orientare a ţării noastre în sensul re­ te locuri, se oferă ca, alături de orice crările privitoare ia deschiderea unei
deşteptării în profunzime a ideii naţionale se poate conta pe aceşti mărgineni, astfel de ajutoare, să contribue cu a» străzi,
de care sufleteşte nu m'am despărţit niciodată. Nu peste mult voiu veni din bonamente gratuite în satele secuizate Licitaţia se va ţine în conformi­
nou în judeţul Sibiu făcându-mi plăcerea sa aduc pe A. C. Cuza să i arăt un precum şi cu orice sprijin de ordin tate cu art. 88—110 din L.C.P. în ziua
intelectual în coloanele sale şi chiar de 18 Maiu 1936 ora 9 a. m. la pri­
aspect reconfortabil al purităţii noastre de sânge şi de suflet. Nu peste mult printr'o echipă a colaboratorilor săi.
timp Naţional-Creştinii îşi vor ţine congresul în acest cuib al sufletului ro­ măria comunei Răşinari.
Este nu numai o obligaţie, dar Preţul de strigare 380.000 Lei.
mânesc. o mândrie şi o satisfacţie a noaslră a Condiţiunile de licitaţie se pot
tuturora, să privim cum pe ruinele a- vedea la primărie.
Apropiindu-se Loamnăşul unde aştepta trenul spre Sibiu, după un schimb proape şterse de vitregia trecutului
de cuvinte asupra importanţei presei româneşti, rolul ei naţional şi cultural, Dacă licitaţia va fi fără rezultat
pe ruinile vechilor aşezăminte orto­ se va ţinea a 11-a cu aceleaşi condi-
m-am despărţit încărcat sufleteşte cu lucruri esenţiale pe care le poţi culege doxe româneşti, se clădesc azi biserici ţiuni în ziua de 4 Iunie 1936, ora 9
dela personalităţi de talia dlui O. Goga, ce vorbeşte net şi în fraze care fug şi şcoale, în care sunetul clopotului a. m.
una după alta ca şi cum ar fi grăbite să ajungă la ţintă. regăsit chiamă pe creştini într'o inimă
şi-un cuget la adevărata unire. Răşinari, la 25 Aprilie 1936.
io n M u n t^ a n u &. B a n u Primăria.

A
 Pag. 3
Conferinţele dlor Prof. Or. I. Lupaş, N. lorga, si Octavian Goga -
Prof. I. Lupas în ţările unde naţionalismul sincer şi
profund opune forţele sale inepuiza­ plaudă ultimele cuvinte rostite de că­ are ia temelie dreptatea.
In mijlocul Armatei bile, demagogiei distructive de stânga. tre Preşedintele secţiei antirevizioniste
Descrie apoi pericolul ce rezultă din Ardeal, conferenţiarul Lupaş, tă­ supra soldaţilor apă fiartă şi deaiti
din falsa credinţă îmbrăţişată de pás­ când ca toată lumea să'nţeleagă cum parte ştiţi ce influenţă a avut asupra
din Sibiu.
rr I
ti dele demagogice, cari au răsărit du­ în sufletul Armatei noastre trăeşte şi poporului românesc trecerea voivo­
-V'rr -J
In seria conferinţelor organizate
de către Comandamentul acestei Uni­
versităţi a ştiinţelor militare, confe­
rinţe Iniţiate cu scopul de a amplifica
şi de a cristaliza cultura generală a-
celora, din rândurile cărora, vor eşi
comandanţii de mâine ai glorioasei
noastre oştiri : un loc de cinste şi-a
fixat îndrumătorul de conştiinţe, pro­
fesorul I. Lupaş, prin extrem de in­
teresantul său subiect: „Semnele vre-
mu ti .
Intr'o atmosferă sărbătorească,
străbătută pe doantregul de duhul
prasnicului închinat slăvirii memoriei
ostaşului mucenic, Sfântul Gheorghe ;
între apostolul propovăduitor şi des-
picator de orizonturi noi pe seama
tineretului României întregite şi între
cei, peste 500 ofiţeri prezenţi, în frun­
te cu Generalul Cristea Vasiiescu Co­
mandantul Diviziei a 18-a şi Colone­
lul Hăşiganu, Comandantul Şcolii, asis­
tat de întregul corp profesoral, pro­
fesorul dr. I. Lupaş îşi desvoltă con­
ferinţa.
Ofiţerii elevi, reprezentanţii gân­
dirii şi ai simţirii adevăratului suflet
românesc, au simţit pe dascălul insu­
flat şi călăuzit de duhul bunului nos­
tru destin ce propovădueşte lumina şi
entuziasmul trebuincios aflării drumu­
rilor şi mijloacelor chemate să sal­
veze corabia românismului, azi nă-
praznic isbită de valurile înfuriate ale
unei lumi învolburată şi biciuită de
toate patimile omeneşti.
Oratorul după ce descrie crizele
morale, sociale, politice şi materiale
cari au desconcentrat şi au sguduit te­
melia pe care erau aşezate organiza­
ţiile de Stat ale popoarelor de după
răsboiu, arată ororile şi rezultatele
falselor lozinci politice şi sociale ce
îşi au rădăcinile în aberaţiile idealu­
rilor umane liberaliste, propovăduite
de inconştienţii reformatori ai secolu­
lui al XIX-lea şi cari au dat, în sec.
nostru drept rezultat, cea mai insu­
portabilă tirănie, în care trăesc azi
peste 150.000.000 Ruşi, conduşi în chip
volnic de o mână de evrei, transfor­
maţi din propovăduitorii tuturor li­
bertăţilor de eri, în sbirii ori căror
libertăţi şi in toate domeniile cuge­
tării şi activităţii omeneşti de astăzi.
Drept reacţiune naturală a miş­
cărilor de stânga, mişcări disolvante
şi distructive, a societăţii şi a ferici-
rei omeneşti; conferenţiarul ne pre­
zintă apoi documentat şi convingător,
originea şi îndreptăţirea mişcărilor
robuste de dreapta, din Italia, Jugos­
lavia şi Austria, mişcări chemate să
salveze sufletul, iiinţa etnică şi carac­
terul naţional al popoarelor cari res­
pectând tradiţii şi evoluţii istorice,
vor să trăiască astăzi o viaţă demnă.
Adevărat, spune conferenţiarul,
aceste tendinţe sănătoase de salvare
a tot ce compune tezaurul sufletesc a
popoarelor, conştii de” misiunea lor
cuitnralizatoare pe acest pământ, au
fost plătite cu jertfe scumpe atât în
Jugoslavia cât şi de Austria, dar cari
jertfe stau astăzi ia baza mişcărilor
insuflate de un naţionalism curat şi
creator de noi energii pretutindenea
A C ŢIU N E A
Corpul ofiţeresc în picioare, a- vinse bineînţeles că această autoritate
pă răsboiu în toate ţările, deci şi la
noi, ca ciupercile înveninate şi anume:
că toată puterea în Stat, deci îndrep­
tăţirea de a conduce un Stat, emană
dela popor! Nimic mai dezastruos,
spune conferenţiarul, decât să laşi pi­
cioarele să conducă capul şi vai de
Statul unde capetele luminate, trebue
să se închine în faţa inconştienţei vo­
tului Universal, care este un cuţit în
mâna copilului neştiutor şi nici decum
un bisturiu în mâna unui chirurg pro­
bat.
Arată apoi cum în Austria, vred­
nicul de laudă, Abate Seipel, în noua
Constituţie Austriacă, porneşte şi fi­
xează dela început ideia călăuzitoare
şi anume : Toată darea cea bună şi
tot darul desăvârşit de sus este, po-
gorând dela Părintele luminilor“, şi
ca prin urmare numai lumina cereas­
că ce se manifestă prin capetele lu­
minate şi insuflate de Duhul Sfânt,
singură această lumină, poate găsi
drumurile pe care apucând omenirea,
va găsi fericirea şi mulţumirea dorită
de toţi aici pe pământ.
Conferenţiarul trece apoi la ex­
punerea pericolului ce rezidă şi pen­
tru noi in nerespectarea tratatelor de
către cei ce calcă în picioare astăzi
tratatul dela Locarno.
Arată apoi în întregul său com­
plex mişcarea revizionistă ungurească,
descriind în chip magistral, instabili­
tatea şi pericolul pentru pacea lumii,
ce rezultă din caracterul unguresc. A-
duce în această privinţă drept măr­
turii, din cele mai vechi timpuri, pe
împăraţii bizantini: Leon Filosoful şi
pe fiul acestuia, Constantin Porfiro-
genetul şi demonstrează apoi convin­
gător şi vibrant drepturile românis­
mului asupra Ardealului.
Sdrobitor şi convingător, profe­
sorul Lupaş documentează faptul, că
I Ardealul nici odată n‘a fost stăpânit
de Unguri, fără numai în chip forţat
! abea dela 1866 încoace, deci dreptu-
I rile milenare invocate de U nguri a-
! supra Ardealului sunt o ficţiune.
Duplicitatea mentalităţii ungu
reşti şi falsitatea acestui neam orgolios
j o dovedeşte şi faptul că atunci, când
I Parlamentul Unguresc, la 1920, ratifi­
că tratatul dela Trianon, aceiaşi de-
; putaţi, în aceiaşi zi, jură răsbunare
I tratatului ratificat.
In faţa pericolului revizionist şi
implicit de restaurare a Dinastiei
Habsburgice ; alături de marii noştri
aliaţi de eri şi de azi, stă ferma ho­
tărâre a „Micei Antante" de a apăra
şi de a ţinea intacte hotarele fixate
prin pacea dela Trianon asemenea de
a înăbuşi şi combate orice tendinţe de
readucere a Habsburgilor pe tronul
Austriei sau Ungariei.
După ce conferenţiarul face un
călduros apel de a ne organiza ero­
ismul moral, deci a ne cizela toate
forţele noastre sufleteşti, pentru ca e-
venimentele în curs să nu ne găseas­
că nepregătiţi; pune problema : Avem
să alegem intr'o pace plătită cu bu­
căţi din {ara întregită sau într'un răz-
boiu organizat sufleteşte, pentru apă­
rarea hotarelor României întregite fi­
xate prin pacea dela Trianon.
DV. ştiţi că femeile aruncau a-
activează viu noul nostru Ideal naţio­
nal „Apărarea şi conservarea hotare­
lor ţării cu orice sacrificii şi până la
ultima suflare".
C onferinţa
P iu i N. lorga
Duminecă a confereaţiat în sala
dela teatru orăşenesc d prof. Nicolae
lorga invitat fiind de Şcoala de Apli­
caţie a Infanteriei vorbind despre :
„Rolul moral şi social al ofiţerului".
Conferenţiarul şi-a desvoltat su­
biectul în faţa unui numeros şi select
public în frunte cu înalt Prea Sfinţitul
mitropolit Nicolae al Ardealului, Ge­
neral Economu Virgil Comand. Cor­
pului 7 Armată şi prefectul judeţului
N. Regman. După o amplă introduce­
re, domnia Sa a făcut un istoric al
armatei în diferite timpuri.
Vorbeşte despre ofiţerime spune
că ea alcătueşte un element esenţial
pentru curăţenia şi înălţarea elemen­
tului românesc, mai ales pe meleaguri
cu nuanţe minoritare. Ca- atare rolul
acestui element, este de a nu fi des­
prins de societatea civilă ci de a con­
lucra şi a contribui la educaţia ei.
Aceiaşi clasă ofiţerească are o
misiune primordială în formarea ca­
racterului cetăţenesc, având la stadiul
militar pe tinerii recruţi în faza cea
mai potrivită pentru închegarea sufle­
tească.
Al treilea rol, tot aşa de impor­
tant al aceluiaş element ofiţeresc este
de a sădi şi desvoltă în sufletele ti­
nere sentimentul de umanitate şi le­
gătura socială în conglomeratul mase­
lor, de multe ori în luptă cu minori­
tăţile.
Dela Sibiu domnia Sa a plecat
la Braşov.
Conferinţa diui
CT. GOGA.
Primit cu aplauze d. O. GOGA
se prezintă în amfiteatrul şcoalei de
aplicaţie a infanteriei unde erau pre­
zenţi Dniî gen. Georgescu, col. Dob-
janski, col. I. Dăncilă, ofiţerii şcoalei
şi ofiţerii elevi.
Dl Col. HAŞIEGANU, coman­
dantul şcoalei de aplicaţie a infante­
riei mulţumeşte dlui Oct. Goga pentru
răspunsul la invitare şi-l asigură de
admiraţie pentru lupta naţionalistă.
D. OCT. GOGA, după ce arată
dece trebue să fim naţionalişti răspun­
zând că trebue să ajungem să stăpâ­
nim şi dominăm definitiv şi integral
minorităţile.
Precizează apoi că nu există de­
cât o singură formulă : Ideia de auto­
ritate a Statului.
Nu cu formule aşa zise de lar­
gheţe, cu mâna strânsă pe sabie se
face să fie simţită autoritatea căruia
minorităţile trebue să se supună, con­
Nr. 49
dului Ţării româneşti Mihai Viteazul
şi stăpânirea Ardealului. Patru sute
de ani poporul românesc a crezut şi
a aşteptat stăpânirea noastră pe me­
leagurile părinteşti.
Ofiţerul, mai ales, Dv. care aţi
jurat că veţi apăra această ţară cu
preţul sângelui, trebue să manifestaţi
în toate împrejurările ideia de auto­
ritate a Statului.
Arată apoi că minorităţile la noi
sunt deadreptul agresive şi în special
ungurii.
Precizează că la naţionalism a-
gresiv se poate răspunde tot numai
cu naţionalism.
Descrie psihologia fragmentelor
de popoare, care au la spate state de
unde se pot organiza curente care să
sape la temelia statului nostru. Insistă
asupra minorităţii ungureşti. Trece a-
poi asupra poporului evreesc care nu
are ideia de patrie. Spune că faţă de
evrei am fost prea largi şi din acest
motiv după războiu evreii din toate
părţile au năvălit în România.
Spune apoi că în toate mişcările
subversive sunt şi evrei amestecaţi.
Despre evrei s'a spus că ei simt
sarea pământului, apoi dacă este a-
devărat acest lucru să se ştie că mân­
carea noastră e prea sărată.
Precizează apoi că ideia naţio­
nală a fost la baza tuturor marilor
noastre înfăptuiri istorice din trecut.
După războiul mondial spiritul
public la noi a devenit prea tolerant
şi aceasta pentrucă nu avem presă
românească, care să ne hrănească aşa
cum o cere organismul nostru naţio­
nal şi aşa cum scria Eminescu.
Din acest motiv noi am rămas
în urma popoarelor cari sunt luptă­
toare şi din acest motiv ele activează.
Precizează că nu s‘a făcut unire
în stil mare pentru românizarea ora­
şelor. Arată că legile noastre sunt
prea largi pentru străini. Precizează
că un popor se apără, menţine şi im­
pune printr'o conştientă afirmare şi
diferenţiere de rasă.
Arată apoi că după două decenii
de viaţă românească nu avem biserici
româneşti la Timişoara, unde sunt a-
tâtea streine, nu avem presă, şi că în
15 ani de stăpânire românească au a-
părut mai multe cărţi ungureşti decât
în 40 ani de' stăpânire ungurească în
Ardeal. Arată că în România sunt
420 tipografii din care sunt 228 mi­
noritare. Ungurii au 56 ziare zilnice
şi sub Ungaria aveau numai 17, etc.
Precizează că osatura noastră
este ameninţată şi de faptul că servi­
ciile statului, cele publice şi particu­
lare sunt ocupate, în majoritate de
streini.
Puteţi avea linişte când ştiţi că
posturile de apărare naţională sunt
în mâinile acelora cari au fraţi la
Budapesta şi Berlin ?
Suntem intr'o situaţie care tre­
bue să ne deschidă ochii. Nu totdea­
una e o plăcere să fii un răscolitor,
cum sunt considerat eu, o fac aceasta
pentrucă sunt convins de alarma ce
trebue dată pentru salvarea sufletului
românesc. Nu avem bănci, nici indus­
trie românească şi nici comerţ.
Trebue să vedem reîl şi să nu
ne ascundem rănile.
Ideile merg înainte şi trec peste
cadavrele acelora care nu le înţeleg.
Cu bucurie constat că acum s’a
deschis şi la noi o rază de lumină
naţionalistă. Acest lucru îl simt şi
străinii deaceia încep să-se teamă şi
de frică strigă cu gura larg deschisă.
Conferenţiarul a fost adesea în­
trerupt de aplauzele asistenţei.
 Nr. 49
Buletin extern
Ex Keiserul Wilhelm speră să re *
vie pe tronai Germaniei.
Intr'o editură din Londra au a-
părut memoriile fostei secretare şi
dactilografe a ex-Kaiserului Wilhelm.
Ea a trăit mai mulţi ani la Doom, în
anturajul fostului împărat al Germa­
niei. Memoriile cuprind o serie de
date şi amănunte interesante.
Astfel fosta secretară afirmă că
ex-Kaiserul Wilhelm n‘a pierdut spe­
ranţa de a reveni pe tronul Germa­
niei. El crede că într'un viitor apro­
piat poporul german va fi desaraăgit
de regimul hitlerist şi atunci singura
soluţie n‘ar putea fi decât restauraţia
.dinastică. Dealtfel în cercurile militare
ale Reichului s‘ar găsi numeroşi par­
tizani ai monarhiei.
Deocamdată — după cum relevă
fosta lui secretară în memoriile ei —
ex-Kaiserul păstrează întreg protoco­
lul imperial la reşedinţa sa din Doom.
Astfel personalul de serviciu mai poar­
tă emblema Curţii împărăteşti. Când ex-
Kaiserul intră în cabinetul său de
lucru, secretarii fac trei reverenţe şi
apoi vin să-i sărute mâna.
Pe frontul AbisSnîan. Lupta dela
Djanagoho. Obiectivul unităţilor
italiene este capitala Abisiniei.
Victoria dobândită de trupele i-
taliene în Ogaden au determinat grave
Vitrinele firmei
î S I B I U H
PialaBggiSn Ferdinand Nr. 17 -
Orientează despre u l t i m e l e
noutăţi de modă şi preţurile
cele mai ieftine ale zilei. Este
deci în interesul publicului a
privi aceste vitrine şi a vizita
M A G A Z I N U L
„SETA“ Societate Electrică Transilvăneană pe acţiuni SIBIU
CONVOCARE.
laa10-aMime finii enliBaiă
a Societăţii Electrice Transilvănene pe a-
cţiuni „SETA“, Sibiu, care va avea loc
Marţi, în ziua de 12 Mai 1936 ora 11, în
sala de şedinţă a societăţii, Sibiu, Strada
Trei Stejari No. 3.
ORDINEA DE ZI:
1. Raportul Consiliului de Administraţie, a-
probarea bilanţului şi a contului de pro­
fit şi pierdere, pentru anul de gestiun}
1935, raportul Comitetului de Cenzori,
2. Reducerea capitalului social la suma de
lei 100.000.000 prin răscumpărare şi a-
nulare de acţiuni.
3. Modificarea § lui 6 din statute.
4. Alegerea Consiliului de Administraţie.
5. Alegerea Comitetului de Cenzori.
Pentru a putea executa în Adunarea Gene­
rală dreptul de vot, acţionarii vor depune
acţiunile lor până cel mai târziu la 2 Mai
1936, ora 11, la societate sau la Union de
Banques Suisses Zürich, sau la acele bănci
unde s‘au subscris acţiunile. Procurile tre­
buiesc depuse până cel mai târziu la 2 Mai
1936 ora 11 în biroul societăţii, Sibiu, Str.
Trei Stejari No 3.
Sibiu, la 21 Aprilie 1936.
Consiliul de Administraţie.
Redac or resp: HIE MUNTEANÍ).
«A C î I UN E A
------------------------------»*■ *
consecinţe pentru Abîsinieni. Inamicul zit, diferite materiale necesare com­ căze precum şi contra putrezirii fruc­
a fost împrăştiat şi este urmărit de baterii pe cari Ie pune la dispoziţia telor (monilia).
trupele italiene. Divizia libiană de vo­ agricultorilor ca preţurile cele mai re­ înainte de apariţia frunzelor la
luntari împreună cu aviaţia, cu inten­ duse. pomi, pomii roditori se stropesc cu o
denţa au desfăşurat o activitate in­ soluţie de 2 pr. sulfarol.
Deocamdată Secţia are în depo­ A doua stropire se va face ime­
tensă asigurând victoria. zit următoarele materiale: diat după înflorire cu o soluţie de
Pe frontul de Nord continuă ac­
1) Libex-universal, un tratament l|2 Kgr. sulfarol ia 100 litri apă, iar
tele de supunere din partea Abisinie-
ieftin şi eficace în combaterea insec­ celelalte stropiri ia interval de 2—3
nilor. Cartierul general al trupelor a săptămâni.»
telor în timpul iernii şi verii. Se fo­
fost transportat la Dessie. Deoarece în acelaş timp trebue
loseşte în tratament de iarnă în con­ să ducem luptă şi contra altor boli.
Se afirmă că o coloană motori­ centraţie de 3 pr. contra păduchelui
de ciuperci cu zeamă bordoleză, este
zată a întreprins un raid în jurul lo­ ţestos Californian (San jose) contra cel mai bine să audăugăm sultarolul
calităţii Neghelli, cu misiunea de-a cotarilor, păduchelui lânos şi în tra­ la această soluţie. Iar dacă trebue să
merge până la Addis-Abeba, străbă­ tamentul de vară în concentraţie de distrugem şi insecte vom adăuga la
tând regiunea marilor lacuri, actual­ aceiaşi soluţie şi câte 250 gr. arzola
1—1 l|2 pr. contra puricilor de frun­ la 100 litri.
mente aflându-se în plină înaintare ză.
Preţul materialelor este la : Li-
spre Addis-Abeba. Capitala Abisiniei 2) Arzola, mijloc sigur de stro­ bex 68 lei i . la arzola 130 lei 1. şi
devenind punctul de întâlnire a Cor­ pit pentru combaterea omizilor, vier­ la sulfarol 92 lei Í., din preţurile de
purilor Italiene de pe frontul de Nord melui mărului şi părului, moliilor stru­ mai sus Secţia supoartă o reducere
şi Sud, evitându-se astfel ocuparea de 25 pr.
gurilor precum şi a tuturor insectelor
căii ferate internaţionale Addis-Abeba- rozătoare.
Djibuti.
Arzola se poate întrebuinţa
Cinema APOLLO
şi singur, dizolvată în apă, dar şi în
tratament mixt în asociere cu saramura
Ş tr e n g a r ii
[Bitul pomisultopilGr bordoleză, la o sută litri de soluţie după romanul renumit a lui
Franz Molnár
Şl BiüiCültOFÜÜF adaugăm 1|4 Kgr. Arzola.
Complectări colorate
Combaterea omizilor si Prirna stropire se face imediat după Liber pentru elevi
moliilor la pomi şi viţă înflorire, iar a doua stropire se face
când fructele au ajuns de mărimea D e v â n z a r e
de vie. unei alune mici, continuându-se cu
In vederea combaterii diferitelor stropirea la intervale de 2—3 săptă­ Casă cu 5 camere la perííere şi
cu 70 pomi fructiferi cu preţ foarte
insect? vătămătoare şi a boalelor ca­ mâni.
eftin. Tot acolo se vând parcele stân-
uzate de ciuperci la pomi, Secţia A- 3) Sulfarol se întrebuinţează con- | jinul 50 Lei. Adresa la administraţia.
gricolă a jud. Sibiu, a adus în depo­ tra făininărei de măr, pierseci, coa- l ziarului.
BJ33S*
Umm !
Baia Popoit Min, str ImM
O r d in e a b ă ilo r
Baie în bazinul de înot, Băi de putină
S ib iu -F ă g ă ra ş
pl. din Sibiu la ora 530 şi 16
Luni: închis, Dumineca şi sărbătoarea de Ia
ora 7—12 a. m. iar în celelalte zile, deschis
dela ora 8—12 şi 1*|a—7'|,
„ „ Făgăraş „ 6 „ 13s# Băi de aburi şi aer cald
PENTRU BĂRBAŢI
S ib iu M ediaş Marţi şi Miercuri: dela ora Pjj—1 % p.m.
Sâmbăta: dela ora 8—12 şi l'Şi—5 iar dela
pl. din Sibiu la ora 9 —123e—1830 ora 5—7]|, preţuri reduse
„ Mediasi „ 6 - 830-1 5 30
PENTRU FEMEI
Sos în Mediasi ,, 11—14 °—2030 Joi: de la ora lif 2—7Ţa p.m. preţuri urcate
.. „ Sibiu ’ „ 8 ~1030—1730 Vineri: dela o r a ljî—5 p.m. preţuri urcate
şi dela ora 5— 7i|j p.m. preţuri reduse
fcâătâi
Bilanţ încheiat la 31 DecembrieJ93;\ PASIV
ACTIV
LÉI
LEI
Capital social — — — — — 102.125.000.—
Imobile — — — — — — —
Construcţii şi instalaţiuni-----
20.115.296.—
249.337.230.—
Supraplata la semnarea acţiilor 1.545.000. —
Fond de r e z e r v ă ----------- — 144.245.—
Mobilier, unelte şi scule, contori
Fond de am ortizare----- — 15.300.000 —
instalaţi----------- — — — — 20.492.919.—
Fond pt. creanţe dudioase — 3.200.000. —
Materiale şi m ă rfu ri- 12.341.900.—
E f e c t e --------------------- 53.053.891.— Fond pt. amortizarea pierderilor
în urma Legii Datoriilor Agrico­
Debitori — — — — — —— 47.496.610.— le din 7. 4. 1934 --------------- 611.154 —
Casa------------------ 911.243.—
Dividende neridicate----------- 218.816.—
Concesiuni şi p ro ectă ri----- 8.245.031.— 320.210.086.—
Creditori-----------------------------
Taxe amortizabile — — —— 1.430.000.—
Poziţii transitoare---------------- 27.223 —
Pierderea raportată di a anul 1934
28.477'975. Pierderea anului 1935
1.479,429 29.957,404.—
443.381.524.— 443.381.524.—
Conturi de ordine-------— — 78.652.134.— Conturi de ordine — ----------- 78.652.134 —
Ing. S. Dachler Pentru contabilitate: R. Eleches
Pentru direcţiune: Administrator- delegat contabil-autorizat
Prezentul bilanţ a fost verificat şi găsit în regulă.
S i b i u , la 22 Aprilie 1936.
COMITETUL DE CENZORI.
lulius Adleff Alex. Odor lulius Henrich Viktor Ridelf
expert-contabil expert-contabil contabil-autorizat
Tiparul Tipografiei „SÁTEANULÚI“ SfMu. CENZURAT
 '«ASTRA"
, „ a« le c tn ra
p t.s a l^ W
g ra z it
Redacta şi Administraţia :
sir. Regina Maria 49, etaj II
Telefon : 324
Director : IO N M U N T E A N J * , £ * ©
Abonamentul anual Lei 240, ş a s e luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500, Nr.-ul 3 Lei.— Publicaţiuni şi inserate după
Nr. 51
E d ilita te ş i Teren pentru liceul de fete... în ain te
u r b a n is tic ă - Fragment dintr'un memoriu, - şi tot m ai s u s
Sng. Qh, îofiisssu
Publicăm alăturat un fragment
dintr'un memoriu trimis actualei Co­
misii interimare de către comitetul
şcolar al Liceului de fete „Domniţa I-
leana", al cărui preşedinte este d. ad­
ministrator I. Cioran.
Facem acest lucru spre a cu­
noaşte opinia publică românească e-
forturiie şi lupta ce se duce spre a
se ajunge la un teren pentru ridicarea
liceului de fete.
In acest fragment este magistral
tratată şi justificată cererea pentru
recunoaşterea dreptului şcoalei româ­
neşti. La momentul oportun vom ară­
ta şi cum s'a răspuns acestei frumoa­
se iniţiative de a ridica un măreţ pa­
lat pe terenul ce a fost cedat cu o
chirie de 500 lei anual, timp de 60
ani, unei societăţi de patinaj particu­
lare, iar şcoalei româneşti îi pretinde
suma de aproape şase milioane lei,
după calculele arhitectului Stenzel.
Fără să intru deocamdată în
fondul acestei chestiuni voiu stărui a-
supra laturei urbanistice şi edilitare
ridicată şi de cazul amintit.
In plin centru al Sibiului acest
teren este menţinut pentru ca pe în­
grădirea lui să se poată lipi afişe.
Când Comitetul şcolar al liceului de
fete vine şi solicită acest teren pen­
tru a clădi un măreţ palat care să
decoreze oraşul, se ridică tot felul de
greutăţi menţinând o stare de cea mai
ruşinoasă aducere aminte pentru cei
cari au administrat oraşul nostru pâ­
nă eri.
Cititorii Acţiunei ştiu că s‘a stă­
ruit poate prea mult cerând să se
dea toată atenţiunea problemelor e-
dilitare şi de urbanistică. S'a arătat
că aceste chestiunt trebue să preocu­
pe mai mult pe acei cari ne gospo­
dăresc. Am cerut acest lucru şi pen-
trucă Sibiul a rămas înapoia altor
oraşe sub acest raport. Fostul primar
avea oroare de orice schimbare şi era
deadreptul ostil tuturor problemelor
edilitare şi urbanistice.
Recunoaştem că sub actuala co­
misie s'au realizat urnele lucruri ce
le şi menţionăm însă o spunem că de
un plan de realizări mari sau reno­
vări, nu putem vorbi.
începem prin înşirarea realiză­
rilor. Sub raportul circulaţie se lu­
crează şi vom avea o autostradă in­
ternaţională ce trece prin străzile Şa­
guna—I. Creangă—Vaida de unde spre
(urmare în pag. Il-a)
g a It a 1 asociaţiilor rom âneşti
fari
Sibiu, Joi 7 Maiu 1936 Anul il
Dacă prin vitregia timpurilor descendenţii războinicilor legionari Romani, Cu numărul trecut Acţiunea a
mestecaţi cu elementul de baştină al „Daciei felix“ au stat sub obidă mai încheiat şase luni dela apariţie şi a
bine de un mileniu, nu străbunii au fost culpa ci vremurile „că nu-s ele sub atins numărul de 50.
cârma omului şi bietul om sub cârma lor“. Faptul ne-a umplut sufletul de
Hârjoniţi şi nedreptăţiţi în toate actele de viaţă nu numai politică dar bucurie şi după scrisorile primite con­
şi socială, începând din 1212, dată, când apare în Ardeal cavalerii teutoni în statăm că aceleaşi sentimente găsesc
urma bulei lui Andrei al II-lea, şi până la revoluţia lui Doja din 1584, pă­ ioc şi în sufletul abonaţilor noştrii.
rinţii strămoşilor noştri privind la naşterea „Uniunii ce .or trei naţiuni privi­
Suntem sub ochii şi controlul
legiate" s‘au retranşat în sânul bisericei, ca apoi dela revoluţia lui Doja şi
cititorilor de fiecare zi aşa că noi din
până la revoluţia lui Horia, Cloşca şi Crişan, din 1784, şi de aci până la
acest prilej nu avem nimic de spus
marea revoluţie a craiului munţilor din 1848 să se vază gâtuiţi în aspiraţi-
decât că Acţiunea este în plin pro­
uaile lor ca popor şi ca element autohton.
gres de tiraj. Acest fapt îl Interpre­
Singura scăpare şi loc de refugiu în decursul vremurilor de grea res­
tăm drept o preţuire a luptei cinstite
trişte, rămasu-le-a bătrânilor noştri strămoşi biserica. In ea şi-au găsit aeleanul
şi româneşti ce o ducem cu gândul
suferinţelor şi prin ea şi-au păstrat limba şi obiceiurile lor.
curat de a sluji şi ridica neamul nos­
Şi dacă amvonul Bisericii, la încer'if a fost locul unde s‘a pregătit „Fla­
tru.
căra Sfântă“ în al doilea rând, Şcoala a complectat Biserica, radiind în ma-
Am luptat şi vom avea încă de
ssele poporului necăjit şi amărât învăţături despre trecutul şi drepturile lui
istorice. luptat pentru susţinerea Acţiunei, mai
ales că sunt mari şi multe cheltuelile
Şi cu câtă muncă, cu câtă îndârjire, au câştigat bătrânii noştri dreptul
împreunate cu scoaterea unei gazete
de limbă, de Biserică şi de Şcoală şi fiecare drept câştigat cu câte jertfe a
şi dealtă parte nu-şi plătesc nici abo­
trebuit să fie pecetluit.
naţii toţi, regulat, abonamentul.
Au ştiut ei, că numai prin Biserică şi şcoală vor putea pregăti genera­
ţiilor viitoare locuri mai bune sub soarele Transilvaniei, căci „non Scholae N‘am primit şi nici nu primim
séd vitae discimus". nici un fel de ajutor sau subvenţie
Datorită acestui motiv, vedem pe marele Arhiereu al Transilvaniei, pe bazându-ne numai pe sprijinul abo-
marele Şaguna, „Leul dela Răşinari" înfiripând cu alţii mânaţi de aceleaşi nenţilor din care motiv am fost, suntem
sentimente ca el „Astrei“. şi vom fi, numai în slujba intereselor
Ca din sânul acestei Asociaţii să se nască atâtea şi atâtea aşezăminte noastre româneşti şi în ajutorul citi­
torilor noştrii.
de cultură pentru naţiune.
(urmare în pagina 2-a) Desbaterea problemelor locale,
informaţia exactă şi rapidă apoi du­
hul românesc şi creştinesc ce am
turnat în tot ce s‘a scris aci, precum
c r o n ic a r i m a t ă . . . şi independenţa şi obiectivitatea în
judecarea tuturor problemelor de in­
teres general, au fost şi va rămâne i-
puiu! târgului... trim ise de-avocatul Bidianu —
o cruce cu arhanghelul Mihai dealul după care ne vom conduce şi
sfârşind cu târgul din Sibiu
cu ara cerut un interview Alături de un tablou c u ,căpitanul, în viitor.
agentului Stam aie
şi puiul târgului mi-a spus înfăptuirea din partea guvernu­
cam ce cadouri le-a adus : bulgarii, protejaţii d-sale, lui a problemelor ridicate de noi,
profesorul C epacea dă in dar i-au dat cadou un pepen
îndreptarea relelor combătute precum
Iui N icolescu foarfeci noi, ca iar şi alte trufandale,
să fae din reviste sau ziare JikeBy a primit deia primar şi întărirea sentimentului de solidari­
o pălărie nouă, iar
pasagii de discursuri viitoare... tate românească, sunt satisfacţii sim­
Fabriizius un rând de cism uşoare
m asonii din Sibiu în stima ţite de toţi cei grupaţi în jurul
c e -o poartă pentru dl Dima şi celor vechi - potcoave Acţiunei şi, din scrisorile ce primim
o furcă-i dăruesc de fier, şi unsoare...
zilnic, vedem că ele sunt bucurii tot
şi*au încrustat lângă m âner: din binefacerile lor...
Triunghiurile francm asone, atât de plăcute şi pentru abonaţii noş­
spunea mai ieri un m ărginean trii.
lui I. Ciolan intoxicat
cu piatră vânătă, porumb şi că s ‘a ivit pelagra iară Cine doreşte să contribue cu
or fi m âncat acuma doară
Negovanul porumbul luai dela Ciolan... scrisul, la lupta ce am deschis este
Cu Co-operafiva A. Bârseanu bine primit în familia Acţiunei. Cine
şi alte multe câte-a mai „mâncat* avansare...
i-s'a trimis o doză bunişocră are inimă românească şi vrea să a-
in loja francm asonă din B rsşov jute strădaniile noastre depuse pentru
de sare-amară... e-un lo c neocupat
prof. 1. Popa prim eşte-un ABC, de-aceia dl Dima fu indát1, toţi, să recomande Acţiunea prieteni­
lor şi cunoscuţilor.
iar dl Regman, iată ce chemat...
primi din Râul Sadului
„Noi marii i torici..,“ Cu aceiaş însufleţire, mergând pe
(de unde ? ştie dlut...): drumul trasat ne vom face mereu da­
un c o ş cu „turte’sărutări*... C e-or fi căutat în vechiul nost*
lui Buby o duzină biberoane o ra ş toria
trim ise drept cadou de dl P iso doi mari istorici lorga şi Lupaş ? înainte dar şi tot mai sus cu a-
eu cred — pe di Popa cu nimic
iar lui Floaşiu i a trimis celaş avânt, curaj şi demnitate româ­
o iurtă dulce cu piroane... mai mic... nească.
părintele Patrichie-a primit — I. VeSpe Io n M u n te a n u
 Nr. 5Í ACŢIUNEA" Fm 2

Sibiu si îm prejurim i ŞTIRI

Congresul purtătorilor Casa de Asigurări Sociale Sibiu CONFERINŢĂ ADMINISTRA­
No 481j|936 TIVĂ. Conform legii administrative
medaliei „Virtutea Mili­ THALIA lunare pentru funcţionarii judeţului şi
tară de Răsboîu1'. PU B L IC A Ţ IU N E municipiului s'a deschis Luni prima
Căpitanul Biood In conformitate cu ordinul Casei
conferinţă în sala prefecturei judeţului.
Purtătorii medaliei virtutea Mi­ Conferinţa a fost ţinută de Gheorghe
litară a ţinut Duminecă în oraşul no­ cu Errol Tlynn Centrale Nr. 3324 din 15 Aprilie a. c.
stru congres. Participanţii au partici­ Circulara No.7 se pune în vedere tu­ Bărbat secretarul general dela muni­
pat la parastasul oficiat în catedrala Cel mai mare pirat al tuturor timpu­ turor patronilor mici că in urma ho­ cipiu.
ortodoxă unde a vorbit păr. coi. I. rilor. Europa, Africa, Asia, America, tărârii Adunării Generale a Casei Cen­
Dăncilă. Au depus apoi o jerbă pe Australia. Un fiim care va stârni ad­ SERBARE STRĂJEREASCĂ La
mormântul eroilor. trale a Asigurărilor Sociale ţinută în
miraţie TUTURORA. şcoala dr, C. Angelescu a avut loc în
La orele 11 jum. s‘a deschis şe­ ziua de 31 Martie 1936 cu începere
cadrai unei măreţe serbări ridicarea
dinţa în sala mare dela prefectura dela 1 Aprilie a. c. se aplică întocmai
pavilionului naţional al străjeriei. Au
judeţului, printr'o emoţionantă cuvân­ dispoziţiunile art. 41 din Legea de U-
tare rostită de d. Gh. P. Siefănescu. Crimă din răsbunare nificare a Asigurărilor Sociale, cu pri­
I vorbit în cadrul programului străjeresc
S‘a discutat chestiunea împroprietări­ dnii Dopp, Bologa din partea Astrei in­
vire la încadrarea micilor patroni, în
rii membrilor asociaţiei şi sa ales apoi In Pădurea Dumbravă din oraşul spector Petrescu, revizorul şcolar I.
preşedinte al asociaţiei pentru Ardeal nostru cu ocazia sărbătoririi muncii s‘a clasele de cotizare şi anume; Dragomir etc.
d. S. Băcanu şi I. Mocanu vicepreşe­ întâmplat o crimă în următoarele în- a) Patronii cari lucrează singuri
dinte d. S. Băcanu a rostit o frumoasă fără lucrători sau ucenici precum şi
TÂRGUL DE PRIMĂVARĂ AL
cuvântare de omagiare a eroilor nea­ prejurări. Indivizii Ghioşan şi Gh. lucrătorii la domiciliu şi cei indepen­
mului stăruind asupra necesităţii cul­ Gritu se afla de mai mult timp în con­ denţi vor cotiza în clasa IlI-a de asi­ SIBIULUI. In săptămâna aceasta a a-
tivării cultului eroilor şi evocarea flict. Intâlnindu-se în pădure şi fiind gurare (cotizaţia săptămânală Lei 22) avut loc în oraşul nostru obişnuitul
memoriei lor. în stare de ebreitate fraţii Ghioşan a târg de primăvară. In general târgul
b) Patronii cari lucrează cu uce­
aplicat lui Gritu Gheorghe 7 lovituri nicii vor cotiza în cl, IV a de asigu­ de vite a fost destul de animat. Intre
de cuţit pe la spate. In stare extrem rare (cotizaţia săptămânală Lei 30.) negustorii veniţi pentru export au fost
doi exportatori veniţi să cumpere mă­
Legământul cercetaşilor de gravă a fost transportat la spitalul c. Patronii cari lucrează cu cal­
public unde a încetat din viaţă în fe (şi ucenici) vor cotiza in laşa V a gari pentru armata italiană. Au avut
In cadrul unei festivităţi solemne chinuri groasnice. \ nevoie de 500 de măgari dar n‘au
de asigurare, (cotizaţia săptămânală
a avut loc la terenul O.N.E.F. de­ Agresorii au fost arestaţi de po­ \ găsit de câţi aveau nevoie. După vor­
punerea legământului cercetaşilor co­ liţie cu acte dresate au fost înaintaţi Lei 36.) ba unui pozuaş mai aveau şi sibienii
hortei Negoiul în prezenţa P.S. Sale parchetului. In acest mod în clasa I-a nu vor
lipsă de ceva măgari deaceea pentru
arhereul Vasile. Păr. Dăncilă a ofici­ rămânea încadraţi decât ucenicii şi
unii s‘au ţinut la preţ. Târgul deceri-
at serviciul religios şi apoi la luarea practicanţii până la vârsta de 18 ani
legământului. Au vorbit păr. I. Dăn­ ale şi de marfă a fost mai slab, de-
fără salarii sau cu salarii până la 600
cilă şi d. col. Florescu, După cuvân­ I bunăseama că la aceasta a contribuit
tări a avut loc un program cercetă- Dela vama Sibiu. Lei lunar in mod excepţional în clasa
criza şi timpul nefavorabil. Târgul de
şesc şi apoi defilarea cercetaşilor. Il-a vor putea fi inclusiv patronii, fă­
Se aduce la cunoştinţă că în Mo­ ră lucrători, s‘au ucenici a căror sta­ turte a făcut mal multe vânzări.
nitorul Oficial Nr. 77 din 1 Aprilie re este foarte precară şi stabilită in­ DELA ADMINISTRAŢIA FI­
a. c. a apărut legea pentru lichidarea dividual după cerere din partea Con­ NANCIARĂ Ministerul de finanţe prin
Sinucidere prin strangu­ arieratelor. siliului de Administraţie al Casei de Jordinul No. 30231 din 30. IVJ936, a
lare. Cu această ocazie reamintim că Asigurare. j acordat un nou termen până la 10 Mai
numai diferenţele vamale sunt succe- Patronii cari vor refuza a se a.c. pentru depunerea documentelor
Femeia Ana Vestemean în etate ptibile de a fi lichidate astfel: conforma acestor dispozitiuni vor fi de către firmele străine, prin repre­
de 54 ani din comuna Sadu s‘a sinu­ Diferenţele alese la declaraţiile urmăriţi şi amendaţi în baza legii în zentanţii lor din acest judeţ. Această
cis prin strangulare eu un ştreang de vigoare.
grinda unei magazii din curtea sa. Si­ vamale lichidate înainte de data de 1 în vederea impunerilor ce sunt a se
nucigaşa a fost descoperită de fiul său Ianuarie 1932, se pot lichida cu 20o|0 stabili pentru exerc. 1936J937 conform
care a anu nţat autorităţile. Se crede că numerar 30(j0 bonuri de impozite s‘au art. 2 din legea contribuţiunilor directe-
funestul act l-a săvârşit în urma unei titluri tranşa B., iar 50t|2 se reduce. In atenţiunea preşedinţi­
stări nervoase de care suferea de mai Acţiunea nu o putem trimite ni­
Diferenţele alese la declaraţiuni-
mult timp.
le vamale lichidate după 1 Ianuarie 1932
lor societăţilor. mănui gratuit. Cine nu o poate plăti
să achite până la zi şi apoi să ceară
până la 31 Martie 1934, se pot lichi­ Pe această cale se face cuveni­ sistarea.
da cu 200| 9 numerar şi 80c|° bonuri de ta invitare tuturor preşedinţilor, pre­ Cine doreşte progresul Acţiunei
E d ilita te şi u rb a n is tic ă . impozite sau titlurile tranşa B. să ne trimită urgent abonamentul
zidenţilor societăţilor şi asociaţiunilor
(urmare din pag. I.) şi să îndemne şi pe alţii pe a-
Bonurile de impozit şi titlurile româneşti din oraşul nostru de a par­ cest drum. In special ne adresăm a-
a se lega cu Turnişorul se va construi tranşa B. vor fi socotite la valoarea ticipa la consfătuirea pentru organiza­ bonaţilor din judeţ şi restul ţării unde
un aou pod peste Cibin scurtându-se nominală. rea serbării câmpeneşti. Consfătuirea nu putem trimite încasatorii noştrii.
astfel drumul cu cca 2 km. Aceste Diferenţele alese la tranzite, a- va avea loc Joi 7 Maiu a.c. la orele
lucrări se încadrează în planul cestea urmează a se tranşa de Mini­ opt seara în sala Reuniunei meseria­ P E N T R U A B O N A Ţ II N O
societăţii suedeze. ster dela caz la cax. şilor din str. Brukental. Ş T R li. T o ţi e b o n a ţ î i n o ş t r i i
Din iniţiativa primăriei s‘au în­ c a r i a u a c h ita t a b o n a m e n tu l
ceput lucrările pentru stabilirea le- pe 6 lu n i su n t ru g a ţi să-l a -
găturei dintre str. Dealului cu a Cen­ (urmare din pagina l-a) c h i t e şi p e l u n i l e u r m ă t o a r e
tumvirilor şi legătura cu Piaţa lemne­ î n tru c â t a b o n a m e n tu l pe p ri­
Şi cum Sibiul, lui Hermann din Nürnberg, devenise centrul econoniico- m e l e ş a s e l u n i a e x p i r a t la 1
lor prin spatele primăriei cu Piaţa cultural al elementului săsesc, marele Şaguna face şi e! din Sibiu ca o con­
Regele Ferdinand. Se amenajează a- M aL P l a t a s e p o a t e f a c e în c ă«
tra pondere, un focar de cultură şi o citadelă a românismului. s a to riio r n o ş tr ii a u t o r i z a ţ i
cum strada Berăriei, unde clădesc dnîi
Sub auspiciile Astrei, în 1885 a luat naştere in Sibiu, Şcoala Confesio­ I şi l a : D r o g h e r i a i o n e l S a d u
Fruma, Regman, A. Bărbat, etc. şi s‘a
nală civilă de fete, cu internat, în vederea pregătirei viitoarelor mame bune sir. Regina María Nr. 10. D e b i ­
pavat str. Prinţul Nicolae unde are tu l d e T u tu n d in b la ta -M a re
şi in acelaş timp bune patriote.
vila d. preşedinte al comisiei interi­ Generaţii după generaţii din fiicele înaintaşilor noştri au primit în a- i şi A d m i n i s t r a ţ i a z i a r u l u i sir.
mare. ceastă şcoala lumina izvorâtă din cărţi. Regina Maria Nr. 49.
In ce priveşte parcurile s‘a a- Şi anii s‘au scurs, vremurile s'au schimbat, prefaceri noui s‘au născut
menajat frumos în faţa gării şi acum şi s‘au în.'hegat noui aşezăminte politice, datorită cărora s‘a făcut legătura cu
lucrează direcţia Tg. de Mostre la fraţii din ţara de unde cândva răsărea soarele şi pentru necăjitul de Ardeal.
parcul din spatele reg. 90. Şi deşi mai bine de 17 ani au trecut dela Sfânta Unire, cu ţara mamă,
âten tiu n e! S ibiu
Vedem dar că realizările au mai când şcoala civilă de fete întrezărită de vizionarul Şaguna şi clădită de Astra HoteluS „M etropof ",Str.
mult un caracter legat de interese a devenit iiceul de fete Domniţa Ileana, totuşi neîncăpătoaraie camere ce o- Mitropoliei 11 s‘a deschis cu
personale şi nici decum nu poate fi dată au servit ca locuinţă, au rămas şi astăzi ca local de şcoală pentru tine­ începere dela 1 Aprilie 1936.
vorba de un plan sistematic de rea­ rele vlăstare, viitoarele educatpare ale generaţiei de mâine. sub o nouă conducere, punând
lizări urbanistice şi edilitare. Din a- Cu lumina difuză a becurilor electrice, când pe cer soarele stă de ve­ la dispoziţia Românilor şi a
ceste considerente solicităm edililor ghe, fără aerul necesar plămânilor plăpânzi, fără săli de gimnastică, desemn, Onor. clientele camere con­
noştrii mai mult interes şi grije faţă muzică şi tară sală de laborator aşa cum ştiinţa modernă o pretinde, localul fortabile, cu preţuri moderate.
de problemele de occidentalizare a liceului Domniţa Ileana nu mai corespunde cerinţelor de astăzi. Asemenea Restaurantul şi gră­
Sibiului şi mai ales a noilor cartiere. Şi doar Sibiul este centrul şi focarul ortodoxiei Transilvaniei, precum dina de vară unde se serveşte
Solicităm toate acestea şi pentru a chiar şi ai altor aşezăminte culturale, şi este natural ca el să pretindă gene­ mâncări alese şi vinuri speci­
putea şi noi să elogiem activitatea ac­ raţiei de astăzi, ca urmaşi ai marelui Şaguna un local în care să îmbine fru­ ale de Târnave şi Drăgăşani.
tualei comisii interimare. mosul cu utilul.
 Pig. 3
m ă rea ţa prim ire făcută In
•bbmbbbmbbbbbbwmbbmkmmmhbmMMi — — nai— — ^ —
gara Sibiu, n o ilo r ep isco p !
ai A rdealului.
Sâmbătă seara, opinia publică
românească a făcut, în gara Sibiu, o
măreaţi primire noilor aleşi episcop!
ai Ardealului C. Lor N. Colan şi dr*
N. Popovici.
Dintre cei prezenţi notăm : Con­
silierii metropolitani T. Scorobeţ, dr.
A, Gâlea, T. Popovici, I. Perlan, pro­
fesorii Academiei teologice : dr. Iosif
Hradil, dr. N. Terchilă, dr. Stăniloaie,
dr. Neaga, Candid Popa, preot I. Bân-
da, N. Topolog, St. Morariu, D. Că­
lugăr, I. Veştemean, etc. I. Sandu di­
rectorul şcoaieî normale cu profesorii
şi elevii, apoi ing. inspector S. Cră-
ciunaş, dr. V. Pop magistrat, inspec­
torul sanitar dr. Stoichiţia, Dr. Vasiu
ziarist, dr. L. Ionaşiu, I. Toader, ins­
pector Ţeposu, dr. I. Beu, dr. N.
Coonşa, inspectorul Nuţiu, Reuniunea
meseriaşilor cu drapelul, reprezentan­
tele societăţilor femeilor române, dr.
O. Ivan, dr. I. Mafteiu, dr. S. Mitea,
dr. Hozan, dr. I. Sturza, col. Florescu,
dr. L. Bologa, numeros public etc.
La sosirea trenului în gară fan­
fara şcoalei normale condusă de ele­
vul Micu, a cântat dimpreună cu co­
rul studenţilor teologi: Mulţi ani. Dr.
N. Terchilă, prorector exprimă bu­
curia pentru onoarea arătată la con­
gresul naţionaî-bisericesc Academiei
teologice prin designarea pentru sca­
unele vacante de episcopi a doi pro­
fesori de care colegii şi studenţii se
despart cti mult regret. Felicitând pe
noii episcop! dr. V. - Bologa rosteşte
următoarele .'
V'aduc graiul „Asociaţiunii pen­
tru literatura română şi cultura po­
porului român“, cu adânc respect şi
intime felicitări la izbânda ce bunul
Dumnezeu V‘a hărăzit în sânul bise­
ricii noastre strămoşeşti. Curăţenia
sufletească, cu tinereţea şi puterea
bărbăţiei DVoastrâ, de care aţi dat
-dovadă şi păn'acurn în viaţa publică,
e cea mai bună garanţie pentru înalta
misiune ce aveţi.
Ne aduceţi cel mai frumos pre­
zent .de luna Mai cu flori, cu fru­
ma iBiMMJUta«x&x&msBsaaaarocEEţMSBMBsaBBMBWWB—W W W
spuidi purul uniluz
l i
despre operaţiile armatei italiene.
Generalul-major Fuller din ar­
mata britanică, a publicat, un articol
in care arată că ; „Operaţiile armatei
italiene în şapte zile reprezintă ceva
nemaipomenit şi nemaivăzut până a-
C iira în istoria răsboaielor coloniale.
Ia două zile, trei coloane italie­
ne, pornind ofensiva, au ocupat loca­
litatea Galahai dela frontiera Suda­
nului englez şi, continuând înaintarea,
coloana principală a ocupat Dessie
acoperind 120 xrdle in şase zile.
In cea de a şaptea zi, avantgar-
dele italiene au şi fost la 30 mile spre
sud dela acest punct strategic de o
importanţă excepţională. Simultan, ge­
neralul Grazziani a făcut progrese
foarte mari pornind o ofensivă pe
frontul de sud spre Harrar.
Cum au fost posibile succese aşa
de mari, având în vedere dificultăţile
enorme şi obstacolele de neînlăturat
in această ţară muntoasă ? Răspunsul
A C y I U N E A“
museţi şl podoabe alese. Cu aceasta
dorim, să fie presărată calea viitoru­
lui DVoastră întru mulţi fericiţi ani !.
Dr. N. Comşa, spune : Iubiţii
noştrii ! Mă adresez aşa iatim spre
a vă tălmăci mai fidel sentimentele
de dragoste cu care vă invăluim după
fericita alegere făcută de congresul
naţional-bîsericesc. O ştiţi cât de mult
v‘am stimat şi vă stimăm, şi deaceea
vă mărturisim că noi am apreciat în
hotărârea congresului naţional-biseri-
cesc preţuirea valorii domniei voastre
pentru munca ce veţi depune în ser­
viciul ridicării neamului nostru. Sun­
tem absolut convinşi că veţi fi biseri­
cii şi neamului îndrumătorii de care
avem nevoie. In numele F. O. R. şi
a Românilor din Sibiu, vă exprimăm
omagii şi felicitări urându-vă viaţă
lungă şi plină de roade folositoare
pentru Biserică şi Neam.
Din partea Reuniunii meseriaşi­
lor vorbeşte d. I. Stanciu, vicepreşe­
dinte şi din partea studenţilor teologi
d. Bica. Din partea femeilor românce
au prezentat felicitări dnele protopop
Cioran, dr. Bologa, col. Florescu, Do-
boiu, Popovici, Ştefănescu, etc. din
partea societăţilor femeilor românce,
Crucea Roşie, Femeile ortodoxe, cor­
pul didactic etc. Corul teologilor a
cântat mai multe cântări religioase.
C. Sa păr. N. Colan, răspunde
mulţumind pentru primirea călduroa­
să, felicitări şi urări de fericită păs­
torire.
Precizează că sentimentele calde
şi primirea făcută, le va fi cel mai
mai mare sprijin in lupta ce au de
dus în posturile încredinţate unde dă
asigurări că vor lupta din răsputeri
pentru slava lui Dumnezeu şi ridica­
rea neamului.
Cei prezenţi felicită călduros pe
noii misionari ce i trimite Sibiul.
Del a gară se îndreaptă la bise­
rica catedrală unde se oficiază un
serviciu religios.
este simplu : comandantul superior i-
talian a avut şi clarviziunea şi curajul
de a desvolta în cel mai înalt grad
mijloacele technice ale războiului mo-
dern, întrebuinţând arme şi avioane
în care ştiinţa italiană şi industria i-
taliană au depus întregul lor avânt.
Cari au fost metodele vechi ale
răsboaielor coloniale ? înaintarea len-
tă a infanteriei, lupte corp la corp,
demoralizarea inamicului, atacul fi­
nal şi apoi urmărirea lui cu cavaleria
ori cu trupele pedestre. Inamicul se
ascundea in munţi de se reorganiza şi
povestea începea dela capăt.
Dar astăzi ?
Infanteria se concentrează în
massă şi ocupă poziţiile, ce reprezintă
o ameninţare permanentă pentru ina­
mic. Aviaţia începe sborurile de re­
cunoaştere şi fotografiază poziţiile i-
namicului. Artileria mascată în spa­
tele infanteriei, deschide focul ucigă­
tor, corectat de aviaţie, contra poziţi­
ilor inamicului. Când poziţiile potriv­
nice sunt distruse şi duşmanul este
demoralizat complectamente de tirul
bateriilor invizibile, infanteria, prece­
dată de tankuri uşoare şi de avioane
de bombardament, porneşte la atac
contra inamicului înfrânt şi ocupă po­
ziţiile. Inamicul fuge în debandadă,
urmărit de grupuri de avioane şi de
infanteria motorizată.
Altă dată, cavaleria putea ur­
mări pe inamicul în fugă pe o dis-
tauţă de 25 mile în 24 ore. Ce vedem
azi ? Avioanele acoperă distanţa de
700 mile până la Addis-Abeba dus şi
întors în 7 ore de sbor. Diferenţa e
sdrobitoare.
Rămâne, evident, în vigoare ca
o primordială problemă, aproviziona­
rea. Italienii au rezolvat şi această
problemă prin coordonarea ştiinţifică
a transportului prin animale de trac­
ţiune, prin autocamioane şi prin avi­
oane.
Trupele italiene au parcurs in
autocamioane şi automobile blindate
deşertul Danakll în 16 zile şi au fost
nu numai aprovizionate cu cele nece­
sare, ci chiar au primit întăriri pe
O iniţiativă demnă de
imitat.
Citim în Unirea Poporului din
Blaj următoarele :
Comitetui de conducere al des­
părţământului Astrei a hotărât ca in
acest an să deschidă o şcoală ţără­
nească pentru fete. In acest scop vor
fi primite tinere între 16—20 de ani,
cari au terminat 4 clase primare la
şcoala din satul lor şi aduc adeve­
rinţă dela preotul comunei că au
purtări frumoase, creştineşti.
Deschidem această şcoală anume
în primăvară, ca elevele să poată în­
văţa in practică mai ales lucrările de
grădinărie şi să poată cerceta ferme
model, în lucrare.
Şcoala ţine 3 săptămâni şi este
cu totul gratuită. Elevele primesc în
şcoală locuinţă şi hrană, fără nici o
plată. Sunt datoare să-şi aducă un cos­
tum de haine pentru purtat şi un rând
de haine de sărbătoare.
Şcoala şi locuinţa elevelor va fi
aşezată în Şcoala de menaj pentru fete
din Blaj sub conducerea şi suprave­
gherea Dşoarei Paraschiva Tâmpăna-
riu directoarea acelei şcoale. In tim­
pul cât vor fi la Blaj, tinerele fete vor
învăţa toate celea ce sunt de lipsă u-
nei bune gospodine şi care să fie de
pildă pentru toate consătenele sale.
Şi anume : ştiinţa menajului, ţesut,
rufărie, grădinărit, apoi higienă, edu­
caţie fizică, cunoştinţe pentru îngriji­
rea şi creşterea copiilor, îngrijirea
' bolnavilor, cunoştinţe generale de is­
i torie, geografie şi civilizaţie, muzică,
| coruri. Mai presus de toate : creştere
religioasă şi naţională.
! care sunt victima îndeplinirii conştien-
Cererile pentru primire se adre­
; ţioasă a datoriei şi apărării patrimo­
sează ; Despărţământului Blaj al As­
trei, în Blaj, iar la cerere se alătură*-
Carte de botez, Certificat de bună pur­
tare dela preot, Certificat despre 4
clase primare terminate. Cererea tre-
bue să fie scrisă de mâna fetei care
doreşte primirea.
Iniţiativa merită toată lauda şi
atenţiunea.
De închiriat locuinţă eftină 3 camere
parchetate, sobe de teracotă, etaj
li. Str. Turnului 33. Informaţiunf:
„Banca-Oaşia“ S. A., Sibiu.
— ' — ' — Kl . . . I
Nr. 51
calea aerului.
Dar pentru unităţile motorizate
trebuesc drumuri bune. Ce vedem In
cursul înaintării italienilor spre Des­
sie ? 50.000 lucrători şi 120.000 sol­
daţi construiesc drumuri în spatele a-
vantgardelor. Un nou principiu s'a
născut: cei mai puţini oameni in pri­
mele linii ale frontului şi cei mai
mulţi oameni în spatele ei : Maşinile
înainte, oamenii sunt în urmă. Iată
care e secretul tacticei moderne ; „A-
colo unde autocamioanele nu pot trece,
avioanele le înlocuesc.
In cursul ofensivei spre Dessi®
20.000 askari au acoperit în şase zile
I 120 mile, fiind aprovizionate pe calea
aerului. Un tablou viu, care dovedeşte
clar modificările aduse tacticei vechi
de răsboiul colonial.
Trupele înfrânie ale negusului
n'aveau nici o zi, nici o oră spre a
se concentra, spre a se reconstitui şi
spre a se reorganiza. Urmărirea lor
de avioane de bombardament a sporit
panica cu fiecare clipă şi toate aces­
te la o altitudine de 8000 picioare,
sub ploile neîntrerupte sau în atmos-
i fera tropicală.
U n notar
vklimă a politice?
Notarul Nicolae Frăţiei din co-
muaa Ruşi judeţul nostru a fost mu­
tat prin decizia prefectului No. 1954-
1936 în comuna Ruşciori, pentrucă aşa
vrea şeful organizaţiei din Ruşi.
Numitul notar în apărarea de-
j mnităţii şi a dreptului său legal arată
i printr'un documentat memoriu adresat
j preşedintelui notarilor cum s‘a pro-
! cedat. Rezumăm acest memoriu spre
a cunoaşte şt opinia publică gradul
decăzut în care se face politica şi că
dece în multe cazuri funcţionarii nu-şi
j pot face datoria cerută de legi.
Primarul comunei Ruşi, şeful or­
ganizaţiei supărat pe notar pentrucă
acesta a refuzat să-i plătească salariul
şi alte pretenţiuni ce avea faţă de
comună pretinde prefectului şi-i cere
decapitarea. Notarul arată şefului său
că la 14 Dec. 1935 primpretorul a
dispus ca salariul şi pretenţiile pri­
marului să fie reţinute în contul da­
toriilor ce au faţă de comună.
In acest sens a dat un ordin ge­
neral sub Nr. 2068-936 şi prefectura
judeţului. In special prefectura prin
No. 7286 cere numitului primar res­
tituirea sumei de Lei 2488, prin de­
cizia No. 7287 lei 16.374 şi prin de­
cizia No. 7 7 9 I lei 26.184, în total lei
45.010 —
După această înşirare numitul
notar se adresează preşedintelui reu-
niunei notarilor prin cuvintele: In a-
ceastă situaţie fiind vă rog să faceţi
paşii necesari forurilor în drept pen-
tru a se reveni asupra mutării mele,
niului obştesc etc.
Este într'adevăr un caz destul de
grav şi de aceea pentru deplina şi
documentata lămurire ce o aşteptăm
din partea organelor din fruntea ju­
deţului şi a dlui preşedinte al Reuni­
unii notarilor ne oprim deocamdată
aci fără alte comentarii.
Aşteptăm dar lămuririle.
CAUT VÂNZĂTOR serios şi cu
garanţie în debit de tutun. Informaţii
la administraţia ziarului.
:
 Nr- 51 ACŢ I U N E A p»a- 4

şeful partidului radical- socialist, care

Ştiri externe reprezintă nuanţa de stâmga a acestui

Conferinţa înţele­
gerii B a l c a n i c e .
In 4 Maiu s'a deschis la Belgrad
conferinţa înţelegerii Balcanice.
In prima zi a reuniunii Consili­
ului înţelegerii Balcanice a folosit unei
recapitulări de poziţii politice. Cei
patru miniştrii de externe, d-nii Tifu-
lescu, Sioiadinovici, Metaxas şi Tewfik
Rustu Arras, au lucrat la Ministerul
de Externe sub preşedinţia acestuia
din urmă, luând cunoştinţă de tot ce
s‘a realizat în domeniul cooperării po­
litice şi economice ale ţărilor lor, dela
ultima reuniune şi până astăzi.
In general se poate spune că sta­
tele înţelegerei Balcanice sunt de a-
cord asupra marilor probleme ale
păcii. Se fac eforturi pentru consoli­
darea păcii in Balcani şi pentru a face
şi pe alte state să înţeleagă respectul
pentru angajament.
Italienii i a fiddls-
Abeba.
Dezertorii şi bandiţii au prădat
şi jefuit pe străinii din Addis-Abeba-
Trupele italiene au fost aştepiate pen-
tiu a scăpa viaţa şi avutul locuitorilor
oraşului căzute pradă focului şl mâ-
niior criminale.
Şoselele find complect desfundate îna­
intarea spre capitala Abisiniei s'a
făcut foarte greu fapt pentrucare s‘a
întârziat atât de mult ocuparea el.
Negusul şi familia sa refugiat cu
trenul la Djibuti unde find întâmpinat
de ziarişti a refuzat să facă declaraţii.
El era însoţit de 30 persoane. Inpăra-
tul părea slăbit şi obosit. împărăteasa
purta doliu şi părea copleşită — fa­
milia regală este deocamdată sub pro­
tectorat francez.
înainte de plecarea negusului
populaţia a pus mâna pe depozitul de
arme.
Şeful misiunei Crucii roşii brita­
nice din Abisinia dr. Melli, a fost îm­
puşcat de bandiţi în timpul când da
ajutor răniţilor pe străzile Addis-
Abebei. După ultimele ştiri italienii
au intrat în Addis-Abeba.
Rezultatul alegeri­
lor di» (Franţa
Duminecă a avut loc alegerile un­
de a fost la primul scrutin balotaj.
După ultimul calcul, repartiţia
mandatelor pe partide este următoa­
rea, în ordinea cifrelor:
Socialiştii 147 mandate.
Radical socialiştii 115 mandate.
Republicanii 88 mandate.
Republicani de stânga 83 mandate.
Comuniştii 82 mandate.
Radicalii independenţi 31 magdate
Uniunea socialistă 26 mandate
Democraţii populari 23 mandate
Independenţii 11 mandate
Socialiştii independenţii mandate
Partidele de centru au pierdut
un număr de mandate in favoarea fron­
tului popular.
Dintre partidele acestui frort,
radical-socialiştii pierd 51 mandate,
socialiştii câştigă 50 iar comuniştii câş­
tigă 60 locuri faţă de precedenta si­
tuaţie parlamentară. Cele cinci partide
principale din frontul popular — so­
cialiştii dlui Blum cu 146 mandate, ra­
dical-socialiştii cu 115 comuniştii cu 82,
uniunea socialistă cu 26 şi socialiştii
independenţi cu 9, — formează un bioc
de 376 susţin ători ai frontului popular.
Se afirmă că d. Lebrun, preşe­
dintele Republice», va însărcina cu for­
marea noului cabinet pe d. Daladier,
partid; sau pe d. Leon Blum, preşe­
dintele partidului socialist, care deţi­
ne cel mai mare număr de mandate în
noul parlament. Frontul popular câş­
7*
tigă 18 mandate, frontul naţional 11 şi
partidele de centru pierd 29 de mandate. Adânc întristata familie A. C.
Poporici şi familiile înrudite au ma­
rea durere să aducă la cunoştinţă în­
cetarea din viaţă a scumpei lor ma­
Com isiRBM B i s tr k tn s li k S rb ffp ii Sibiu me, soacră, verişoară şi mătuşe.
AVI Z Iliig ü l POPOViCI
înmormântarea va avea loc Miercuri
Se aduce Ia eunoştiinţa amatori­ 6 Maiu ora 5 în eîmitirul Central
lor de a deveni arbitrii de foot-ball dela Capelă în care se află depuse
că începând dela 6 Maiu va funcţiona rămăşiţele pământeşti.
la această comisie un curs, in scopul Aceasta ţine loc de orice altă
formării de noui arbitrii. înştiinţare.
Condiţiunile de admitere sunt: Pentru onor. Public sunt Ia dis­
1) . Să facă o cerere de înscrie­
re depunând taxa de 100 lei.
poziţie două tramvaie la Hotei Bule­
vard la ora 4.
2) , Să fie major 21 ani împliniţi
şi să nu atingă vârsta de 30 ani.
S i b i u la 5 Maiu a, c.
3) . Să fie cetăţean român cu ex­
ercitarea drepturilor civile şi politi­
ce.
Cercul cultural.
4) . Să aibă o poziţie socială bine
P.T. Membrii ai cercului cultural
stabilită
5) . Să fie găsit apt de medicii învăţătoresc din Mereu rea sunt prin
aceasta convocaţi la a VI conferinţă
comisiunei că poate suporta eforturile intimă şi poporală din anul şcolar
ce se cer unui arbitru 1935 36 pe ziua de 17 Maiu 1936 (a
6) IlI-a Duminecă) — in comuna Rec iu,
. Să facă dovada că are studii
cel puţin echivalente cu 4 clase lice­ PROGRAM:
Participarea la serviciul divin
ale.
7)
; ora 8 a. m.
. Să fie recomandat de arbitrii Deschiderea cohf. ora 9 jum a.m.
definitivi. Lecţie practică cl. II a Caligrafie
8) . Să urmeze regulat cursurile „Pentru un cui pierzi potcoava“.
de arbitrii şi prin ajutor medical, cu­ Teoretica „Metoda centrelor de
interese de înv. Gh. Staicovici, Cărpi-
noscând că cei cari vor absenta mai
niş.
mult de 2 ori dela şedinţe vor fi eli­ „Planul unei monografii săteşti
minaţi. de înv. dir. Bogdan Ene, Cărpiniş.
Cererile de înscriere se vor adre­ Eventuale propuneri şi desbateri.
sa secretarului comisiunei Dl. Stan Deschiderea conferinţei ora 2 p.m.
„Arăturile de toamna şi primă­
loan Arsenalul Sibiu Loco sau vor
vară,, loan Ivan înv. Apóidul de sus.
depune în şedinţa comisiunei de Mie- „Creşterea copiilor mici" Melania
curi 6 Maiu a. c. ora 20 care va avea Oancea înv. Dobârca.
loc la sediul Ligii de Centru (Pala­ In cadrul Astrei „Munca" Ma-
tul Camerei de Comerţ. teiu Scorobeţ Mercurea,
închiderea conferinţei poporale,
Preşedintele Comisiunei Lt, Vuia Petru învăţătorii absenţi să anunţe cu.
Secretar: J. D. Stan. trei zile înainte la Reciu pentru masă

L icitaţie d e lich id are. In localităţile CASSEl DE AMANET „DOROTHEUM“ din strada Avram Iancu Nr. 6,
se va ţine

JO I, 3 0 IU L IE 1 9 3 6
şi în zilele următoare, totdeauna la ora 9 a. m.

LICITAŢIE ❖
upis fufujor obiect« lor î&lcgife, cu termenul de piaiă ţ âră le 3 Iulie 1936 şi neridicate. Obieclele depuse în gej şi ejunse la scădem
ta de 3 Iulie 1956 irebutsc secase, fiin d că a cea stă Cassă d e s m a n e f se ctesf£In toază( lich id ea ză ) ş! as t-
feS preltm gis e a hilefeHcr de paj nu se m a i adm ite. — In scocul lichidă H, în cep â n d cu % Maiu
liG C , caesss de am an et „Dorotheum ' va fi d e sc h isă o d a tă p e săp tăm ân ă şi an u m e V in erea
d ela e r a 8 —12 sr. m. şl d e la 2 —6 p. m.
C asa de amanet „DOROTHEUM“
Sibiu, la 4 Maiu 1936. Succesor Banca agricolă şi Cassă de economii S.A,
Strada Avram Iancu Nr. 6.

I „ T R IU M P H ”
Maşini de birou şi tocuri rezervoare
Reparaţie şi vânzare.
Sibiu, Piaţa Regele Ferdinand 19.
Teleien. 230
A vizAduc la cunoştinţă on. public că am
deschis in str. Mitropoliei 7—8 un ate­
lier de croitorie unde pe execută cele
mai moderne şi elegante costume bărbă­
teşti precum şi croitorie de dame engleză.
Ion (Tloidnvan
Bé P u p ilii, I i i , sif m
r m i
C rd m ea b ăilor
Baie în bazinul de înot, Băi de putină
Luni: închis, Dumineca şi sărbătoarea de Ia
ora 7—-.12 a. m. iar în celelalte zile, deschis
dela ora 8—12 şi 1J|_»—7 ‘j,
Băi de aburi si aer cald
PENTRU B’ĂRBAŢI
Marţi şi Miercuri: dela ora 15ja—7 \\ p.m.
Sâmbăta: dela ora 8— 12 şi 1'f»'—5 iar dela
ora 5—71?, preţuri reduse
Dumineca deschis de la ora 8—12.
PENTRU FEMEI
Joi: de la ora 11f•_>—7, | 2 p.m. preţuri urcate
Vineri: dela oralj|<—5 p.m. preţuri urcate
şi dela ora 5— 7i|j p.m. preţuri normale

R e d a c t o r r e s p : lL ft. MU.N1EAJNU. Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI" Sibiu. ^SSUKAT

 Director: IO N MUNTEANU
Abonamentul anual Lei 240, şa se luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500, Nr.-ul 5 Lei.—
SMBM— M B B — BM W BW M M M W M —
Mr. 52
Pe ce nu do-
minăm oraşele ?
D. B a m i
Tăria unui popor nu se măsoa­
ră numai după vechimea şi gloria lui
trecută, ci mai ales după intensitatea
cu care îşi trăeşte prezentul, sau du­
pă cum îndrăzneşte să-şi croiască vi­
itorul. Parade de vorbe şi luxul na­
ţional nu ajunge să construiască mal
sus pe temeliile începute, oricât ar fi,
ele de solide la bază ; întreaga cons­
trucţie se nărue, atunci când arhitec­
tul nu şi-a calculat bine dimensiunile,
în tot ansamblul lor. Lauda, străluci­
rea aparentă, trebue trase la o parte,
lăsând să ne vorbească realitatea fap­
telor.
Problema întăririi elementului
românesc în teritoriile alipite trebue
înţeleasă, cunoscută pe toate laturile
sale, de toată lumea.
Alte naţiuni luptă pentru expan­
siuni coloniale, cuceriri aiurea, noi
luptăm pentru „expansiunea" noastră
in graniţele propriei ţări. Aşa dar,
deşi mai numeroşi, rămânem încă în
inferioritate economică şi chiar cul­
turală în unele locuri. Să arătăm cu
cifre acest fapt, întâi economiceşte,
mai târziu social-cultural, în special
să începem cu populaţia oraşelor din
Ardeal.
In 1920 — anul când s‘a înche­
iat tratatul dela Trianon — am avut
o majoritate absolută în oraşele Alba
Iulia, Caransebeş, Abrud, Orăştie,
Sebeş, Haţeg şi Ocna-Sibiului şi în
târgurile: Blaj, Abrud-Sat, Teiuş, U-
ioara, Beiuş, Năsăud, Teaca, Sălişte,
Zlatna, Topliţa, ş. a.
După unire, schimbându-se con­
diţiile politice, sociale, economice şi
culturale, creşterea populaţiei româ­
neşti a sporit mult, dând majoritate
absolută in mai toate oraşele mari ale
Ardealului. Fenomenul e explicabil
mai cu seamă prin faptul că satele
din jur sunt româneşti iar infiltraţiile
străine s‘au oprit. Dar a sporit în a-
ceaşi proporţie şi întreprinderile ro­
mâneşti ? Aci este deziluzia.
După o statistică publicată de
P. Suciu acum câţiva ani, reese ur­
mătoarele : luând media a 20 oraşe
din Ardeal găsim : 529 comercianţi
români, din 6995 ; 1078 muncitori in­
dustriali din 4708 industriaşi (patroni,
personal superior şi lucrători califi­
caţi). Majoritatea orăşenilor români
— peste 80 la sută — se ocupă cu
agricultura ; cu comerţul şi in­
dustria ; 1,45‘j» funcţionari. La cifra
(urinare in pagina 2-a)
O rg a n al a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
Publicaţiuni şi inserate după tari
M tM M BBŞ— M M ■MWIIIIWIIMIII1lll|ia1llilWII»IWllllllllliailllH
Sibiu, Duminecă 10 Malu 1936 Anul II
Praznicul biruinţelor româneşti
Praznicul zilei de 10 Maiu străbate cu fior de emoţie în fiecare din noi.
El evocă cele mai pure bucurii ale neamului românesc şi în acelaş timp
timp jertfele cele mai generoase. Neatârnarea, încoronarea, unitatea naţională, 0 NOUĂ LĂMURIRE.
cu un cuvânt el cuprinde culminantele clipe ale destinului românesc.
E vorba de notiţa apărută în
Iată pentru ce zece Mai a rămas praznicul învierii noastre, sărbătorirea
eroismului ancestral şi a tezaurului de virtuţi — ale neamului. numărul ultim al „Cuvântului Liber",
Comemorările au avut şi prin care se aduce la cunoştinţa a-
gricultorilor că la cooperativa „Andrei
au drept scop de a prilejui, în
Bârseanu" sosesc patru vagoane de
viaţa unei colectivităţi, un mo­
piatră vânătă ce va fi distribuită la
ment de reculegere profundă şi
preţul de Lei 18.50 kgr.
apoi a determina atitudini şi de­
cizii care să orienteze în viitor, Intr'un articol precedent ne-am
destinul neamului. întrebat cum poate cooperativa să
Această zi, şi mai ales sub vândă atât de ieftin când marfa a
ameninţarea stărilor ce ne pân­ urcat faţă de anul trecut cu cca lei 5
desc este un admirabil prilej de urcare justificatăde Comunicatul dela
examinare şi revizuire a con­ 30 Martie al Ministerului de industrie
cepţiei noastre despre viaţă şi şi comerţ — şi în timp ce acelaş mi­
toate datoriile legate de ea în nister şi acelaş comunicat stabileşte
cadrul vieţii şi problemelor pentru toată lumea preţul de lei 21.90
noastre naţionale. Zece Maiu la cumpărare de un vagon. Răspun­
poate fi considerată drept o zi sul îl vom da acum. Ministerul agri-
a conştiinţei. culturii în goana lui după popularita­
La zece Maiu şî văzduhul te a făcut şi cu piatra vânătă ceiace
a făcut acum câteva luni cu firele de
vibrează triumfal şi fanfarele
bumbac. A forţat cele trei fabrici de
cântă, aşa încât sufletul răscolit
piatră vânătă Rima, Phoenix şi Mă-
va putea să dea seama de tot
răşeşti să cedeze cooperativelor 40
binele pe care l-a săvârşit, de
toate erorile pe cari le-a ajutat vagoane iar sindicatelor viticole 70
să triumfe, de toate izbânzile vagoane de piatră vânătă la preţul de
Lei 17.50. Negustorului însă i-se vin­
purtate şi pe cele cari va trebui să le poarte de aci înainte.
de aceiaşi piatră cu lei 21.90 deci cu
Ipoteza războiului, nu mai este absurdă şi nici îndepărtată.
4,40 mai scump decât cooperativelor
Se spune din toate părţile că centrul dificultăţilor şi neliniştei europene
este Germania, care nu-şi mai respectă semnătura pusă pe tratate şi îşi face şi sindicatelor viticole. De ce această
ochii roată spre orient. deosebire de preţuri ? Şi pentru ce
Alipirea Austriei prin plebiscit, ocuparea Cehoslovaciei, izolarea Franţei Statul face concurenţă necinstită ne­
gustorilor ? Sunt aceşti negustori e-
de estul european, prin linia Hitler, iată atâtea ipoteze care se discută în
lemente nefolositoare societăţii ? Sau
timp ce Iugoslavia, în urma banilor vărsaţi de Germania şi propaganda făcută
sunt periculoşi siguranţei statului ?
între Croaţi, este câştigată pentru multe din aceste formule, pentru care
Polonia aderă pe faţă. Sufere ei de râie ? Sau nu plătesc
Diplomaţii Germaniei lucrează pentru ţinerea Rusiei în şah prin Japonia destule impozite pentru îngrăşarea
care are cea mai bine pregătită sub toate raporturile armata — etc. etc. — până la plesnire a ploşniţelor politice?
Iată tot atâtea ipoteze ce ne face să întrebăm ce facem noi ? pentru In virtutea cărui înalt principiu patri­
ziua de mâine când va trebui să apărăm hotarele noastre actuale. otic şi de stat cooperativelor de con­
O ştim de mult că această ţară bogată şi frumoasă este pândită şi râv­ sum li se aplică tratament de „Pică
nită de mulţi — ziua de zece Mai ne spune că singurul nostru reazim, a pară mălăiaţă...“ în timp ce negusto­
fost în trecut şi este astăzi forţa naţională, forţa militară şi forţa morală. rilor li se administrează lovituri de
Vremurile cer pază în turnuri înalte şi că nici odată nu s‘a simţit mai măciucă ? Să răspundă cei dela Mi­
mult decât astăzi imperativul trezirii naţionale, dinastice şi etnice. nisterul de agricultură !
io n M u n te a n u Acest tratament maşter de care
sunt împărtăşiţi negustorii dela un
timp încoace ne sileşte să punem din
P R IM Ă V A R A . nou întrebarea: cât timp vor mai
răbda negustorii aceste tentative de
început de Mai Crinul alb şi el — asasinat şi când vor isprăvi cu rolul
Floare lângă floare, Craiu din primăvară — degradant de unelte al tuturor secă­
Tot e'n sărbătoare — înflorise iară —
Colţişor de rai. Blând şi mititel. turilor politice ? Răspundeţi negustori
români! Nu credeţi că a sosit timpul
Jos în grădiniţă Un potop de raze
Azi mi-a răsărit Soarele aruncă, să vă apăraţi dreptul la existenţă
Mic — abia zărit împletind pe luncă organizându-vă pe baze profesionale
Fir de garofiţă. Aur cu topaze. spânzurând de cui politica uaflării
Ţin tovărăşie Fluturaşi sglobii buzunarelor mieroşilor politiciani ?
Scânteioare mici Sbor din floare'n floare Răspundeţi!
Firavi licurici Ciocârlia'n soare
IsbuCiiiţi din glie. Ţese melodii. . . I. V, S p l r i d » n N tc o la e M a rtin
 Nr. 52
Sibiu si îm prejurim i STi RI
Serbarea Câmpenească
In sala Reuniune! Meseriaşilor
Români a avut loc şedinţa reprezen­
tanţilor asociaţiilor societăţilor româ­
neşti din Sibiu, pentru organizarea
serbării câmpeneşti. După ce s‘a con­
statat cei prezenţi s‘a decis să se adre­
seze invitări scrise şi celor absenţi.
Prezidează d. dr. N. Comşa. Du­
pă ce se fac mai multe propuneri
D-nii Păr. Morariu, A. Bianu, Duca,
I. Munteanu, Suma, Toader, V. Caicuţ,
se stabileşte ca data serbării câmpe­
neşti Duminecă 24 Maiu, pentru cazul
de ploaie a 2 zi de Rusalii 1 Iunie.
Şedinţa viitoare pt. alegerea co­
mitetului de organizare şi pregătirea
celor necesare se va ţine Marţi la
orele 8 seara la Reuniunea Meseria­
şilor, şedinţă la care sunt rugate să
participe toate societăţile şi asociaţiile
româneşti din Sibiu, pentru ca reuşita
acestei manifestări să fie cât mai re­
uşită.
Culturale
In comuna Avrig, a avut loc cer­
cul cultural al învăţătoarelor de copii
mici din oraşul şi întreg jud. Sibiu.
Au luat parte învăţătoarele şl
Dl. Inspector Bibu.
Atât şedinţa intimă care a avut
loc dimineaţa, cât şi şedinţa publică
de după amiază şi-a ajuns pe deplin
scopul. — Pe această cale se mai a-
duce încăodată mulţumiri prelegătoare-
lor şi prelegătitorilor cari au avut
cuvântul.
Memoriul locuitorilor din
cartierul Mihaiu Viteazul.
Li s ‘a luat locul de biserică
şi şcoală.
Din partea locuitorilor din car­
tierul Mihaiu Viteazul primim pentru
publicare un lung memoriu semnat de
mai multe sute de proprietari.
Memoriul a fost întocmit în a-
dunarea generală extra ordinară şi
întocmit pentru ca să fie predat co­
misiei interimare dela municipiu.
Rezumăm din acest memoriu ce
cuprinde lucruri destul de interesante.
Cu ocazia exproprierii din acea­
stă grupă s‘a lăsat o rezervă de Stat
în extindere de cca. 3600 st. p. pentru
şcoală şi biserică. Pe acest teren au
ajuns proprietari unii funcţionari dela
Cartea Funduară Serviciul agricol şi
dl. Dr. N. Regman prefectul judeţului
aşa că pentru biserică şi şcoală astăzi
a rămas numai 500 st. p. împărţit a-
cesta de un părău ce este impropiu
pentru clădirea de şcoală şi biserică.
In acest cartier avem lipsă de
şcoală primară şi grădină de copii.
Aceste şcoli au fost înfiinţate de Mi­
nisterul Instrucţiunei şi nu s‘a făcut
nici un local pentru acest scop. In
schi mb s‘au plătit şi se plăteşte chirie
exagerată pentru casele unor aderenţi
politici.
Primăria este pe punctul de a
mai vota suma de 100.000 Lei dlui
Halmaghii pe lângă chiria destul de
urcată sub pretext că mai zideşte două
încăperi.
Noi credem să nu se acorde
nici o sumă şi nici să nu se mai în-
chirieze alt local pentru grădina de
ACŢI UNEA
copii şi să se facă toate eiortuile pen­ uniunei, Duminecă la 3 Main a. c.
tru a se ridica un local de şcoală de Sfânta slujbă a sfinţirii şi bote­
stat. zării drapelului a fost oficiată de Sfin­
Se cere în acel memoriu ca mu­ ţia Sa Părintele Paroh I. B. Boiu care
nicipiu să intervină la Ministerul de împreună cu naşii drapelului Dnli Se­
Agricultură, Instrucţie şi Interne spre nator A. Boiu şi Dr. I. Maltei advo­
a se deschide o anchetă asupra felu­ cat, au ţinut câte o scurtă dar impre­
lui cum de s'a ajuns ca Dl Prefect şi sionantă cuvântare.
alţii să ajungă proprietarii pe iocui D-na Preşed. V. Boiu a mulţumit căl­
destinat pentru şcoală şi biserică. De- duros tuturor cari a contribuit la în­
asemenea solicită ca municipiul să nu făptuirea minunatului simbol ce-1 re­
elibereze autorizaţii de construcţie pe prezintă drapelul, şi mai cu seamă
acest teren. naşilor cari au dăruit suma de 2000>
Arată apoi că d. prefect, care a lei pentru mărirea fondului Reuniune!.
mai fost împroprietărit şi în alte părţi In curtea caselor parohiale Co­
ale oraşului a vândut enorm de scump mitetul Reuniunei a servit o gustare,
această parcelă etc. la care a fost invitată toată lumea din
biserică, iar corul bisericesc al Ph-
rohiei înfiinţat de Pâr. Paroh şi diri­
Ordonanţă de Preţurile jat de Di prof. I. Stancof a executai
cântece ocazionale încheind cu „Mulţi
maximale: ani trăiască".
FĂINĂ.
Făină albă mijlocie kg 9 lei
„ integrală „ 8 50 „ Promoţia din 1931 a Şcoa-
„ neagră „ 6'50 „ lei Normale „A. Şaguna“
n de porumb (mălaiu);
Absovenţii din anul 1931 ai şcoa-
necemută „ 4'— „ lei normale „Andreiu Şaguna din Si­
cernută
PÂINE.
„ 4’50 „ biu bâeţii şi fetele, sunt rugaţi să fie
prezenţi în ziua de 28 Iunie a. c,
Pâine din făină albă mijlocie 9.— „ ora 4 d. m. la Sibiu în vederea în­
Pâine din făină integrală „ 8 50 „
trunirii colegiale de 5 ani dela termi­
Pâine din făină neagră „ 6'50 „ narea acestei şcoli. Serbarea va avea
Brutarii sunt obligaţi a fabrica numai loc în ziua de 29 Iunie. Aderările la
pâine stabilită de primărie. Brutarii serbare se vor trimete la adresa dlui
sunt obligaţi a fabrica şi ţinea spre Septimiu Traian TunsoiUj înv. în Şer-
vânzare totdeauna pâine din făină nea­ caia.
gră şi integrală. Vânzătorii de făină
sunt ohligaţi a vinde numai făină de
grâu şi săcară. Este interzisă fabrica­
rea pâinei din făină amestecată. Ştiri din Roşia.
LAPTE. Duminica trecută la şcoala pri­
Lapte de vacă nesmântânit lei 3‘ litru mară de stat din com. Roşia, a avut
Lapte de bivoliţă................. 5' „ loc şedinţa cercului cultural Noul, de
Laptele sterilizat şi pasterizat rămâne sub preşedinţia Dlui Bardaş înv. dir.
liber in comerţ. Transportat la locuin­ Vurpăr.
La şedinţa intimă, D. I. Staico-
ţă şi în lăptării se poate socoti după vici înv. dir. Noul a ţinut o lecţie de
fiecare litru 1 leu în plus. compunere la clasele din cursul com-
CARNE plimentar. Din desfăşurarea lecţii s‘a
Carne de vită calitatea I. kg 20 20 —
văzut că propunătorul posedă temei­
Carne de vită calitatea II. kg 12 12—
nic artă dăscălească. După criticile
făcute de dnii inv. Oct. Stoia, Preotul
Carne de bivol kg 10— 10 înv. Şerban şi dl preşedinte, s‘a de­
Carne de viţel sugaci cl I. kg 26— 26 clarat lecţiunea, foarte bună.
Came de viţel sugaci cl II. kg 22 22 — Tot la şedinţa intimă dşoara Ma-
Carne de porc fără adaus kg 28— 28 rioara Ţaţa înv. Vurpăr, a făcut re­
Carmenal kg 36— 36 cenzia cărţii „Pedagogia Generală de
Slănină crudă din pântece kg 28— 28 G. G. Antoneseu" angajând o discuţie
interesantă pentru învăţători. După o
Slănină crudă din spate kg 32— 32 agapă colegială a început la ora 3 p.
Osânză kg 34— 34 m. in curtea şcoalei şedinţa publică,
Cap şi picioare de porc kg 8 — 8 cu un program bine pregătit, constând
Untură topită kg 40— 40 din coruri pe mai multe voci, dansuri
naţionale frumoase, recitări, sub con­
Carne de miel ducerea priceputei înv. Munteanul
Partea anterioară kg 18— 18 Marioara. Despre România de ieri şi
Partea posterioară kg 22— 22 cea de astăzi a vorbit cu competinţâ
d. înv. Staicovici, care prin felul cum
PEŞTE.
a ştiut să expună această conferinţă a
Preţul peştelui rămâne liber în comerţ.
fost deseori întrerupt de aplauzele
ZAHĂR. întregului popor.
Zahăr tos 29 iei kgr. Dl Bardaş a arătat bine docu­
Zahăr cubic 31 lei kgr. mentat multe din cauzele ce determi­
Zahăr tos dublu rafinat 2925 lei kgr. nă pe sătenii noştri să nu poată trăi
într’o mai bună înţelegere.
Zahăr. farnic, căpăţini,
Păr. Banda, prin cuvinte foarte
perie şi gris 30 lei kgr. frumoase şi ca un om ce cunoaşte
Zahăr cubic englezesc 32 lei kgr.
bine realitatea lucrurilor, dă mai
multe sfaturi sătenilor, îndemnându-i
să asculte de învăţători care nici Du­
mineca nu stau la casele lor, vin să
Sfinţire de drapel. le precizeze şi arate căile cele bune
şi drepte de urmat. Mulţumeşte din
„Reuniunea femeilor ortodoxe partea românilor din Roşia, învăţăto­
române din Sibiu—Iosefin“, creiată la rilor cercului şi în special dlor confe­
1910 şi condusă de atunci cu multă renţiari Bardaş şi Staicovici. Serbarea
pricepere şi abnegaţie de comitet sub se încheie prin coborârea pavilionului
preşidenţia Dnei V. Boiu, a aranjat străjeresc cu programul cuvenit, sud
o frumoasă serbare cu ocazia sfinţirei conducerea distinsului străjer înv. dir.
unui spiendit drapel treiculori al Re- Teodor Fârţonea.
Pag. 2
— Adunarea eparhială a Arhie­
piscopiei ort. de Sibiu a fost convo­
cată în sesiune ordinară pe ziua de
Duminecă 17 Maiu a.c. ora 9* dim. în
Biserica Catedrală din Sibiu.
In comuna Marpod din judeţul
nostru a luat naştere un incendiu la
şurile locuitorilor loan Schneider şi
loan Ivan cauzând pagube de circa
60.000 Lei.
Primarul comunei Racoviţa a
fost lovit cu securea de către-săleanul
Ion Bălan, din aceiaş comună, cauzân-
du-i ceziuni corporale grave — după
fapta săvârşită agresorul s‘a prezentat
parchetului Tribunalului Sibiu,
PENTRU ABONAŢII NO­
ŞTRI!. Tofi abonaţii noştri!
cari au achitat abonamentul
p e 6 luni sunt rugaţi să-l a-
chite ş i pe lunile următoare
întrucât abonamentul pe pri­
mele şase luni a expirat la 1
Mai. Plata se poate face înca­
satorilor noştri» a ut o r i z a ţ i
şi l a : D r o g h e r i a I o n e l R a d u
str. Regina Maria Nr. 10. D e b i ­
tu l d e T u tu n d in P la ta -M a re
s i A d m i n i s t r a ţ i a z i a r u l u i str.
Regina Marfa Nr. 49.
Atenţiune! Sibiu
H o telu l ,M etropo« ‘,Str.
Mitropoliei 11 s‘a deschis cu
începere dela 1 Aprilie 1936,
sub o nouă conducere, punând
la dispoziţia Românilor şi a
Onor. clientele camere con­
fortabile, cu preţuri moderate.
I Asemenea Restaurantul şi grâ-
i dina de vară unde se serveşte
mâncări alese şi vinuri speci­
ale de Tárnave si Drăgâşani.
i___
fle ce nu dominăm oraşele ?
(continuare din pag. I.)
demografică urbană de mai bine de
30°jö români, cifra economică pentru
ei este numat 15'ţ«- Interesant e fap­
tul că nu numai în industrie şi co­
merţ, dar chiar în funcţiuni orăşenii
maghiari dau un procent de 5 'jr, ; ger­
mani 2,7t°|â ; evrei SriQP/o ; iar noi, noi
1,45%. In comerţ şi industrie germani!
ating 33 V0 maghiarii 24,58,1’; iar e-
vreii 72.5t!'.. In asemenea condiţii,
românii din oraşe, din punctul de ve­
dere economic, ocupă ultimul loc. Iată.
o situaţie îngrijorătoare care aşteptăm
să fie îndreptată prin roadele legii de
încurajarea muncii naţionale, dar şir
prin spiritul de înţelegere şi răspun­
dere al fiecărui cetăţean întreg la
minte.
Oraşele nu se pot domina numai
cu numărul, trebue să creîem o pătură
burgheză, care să exercite industria,
comerţul şi meseriile. Nu cerem dă­
râmarea întreprinderilor minoritare,
dar trebue să sprijinim cu orice chip
structura etnică-economică la oraşe,
cum ne dictează proporţia justă şi in­
teresul principal. Să nu ne mângâiem
cu ideia că vitalitatea noastră îşi are
izvoarele puternice în pătura ţără­
nească, ce-şi păstrează aproape sută
la sută străvechea ocupaţie „agricul­
tura“. E*te acesta oare cel mai pro­
ductiv factor al economiei noastre în
Ardeal? Dar pătura ţărănească, în­
depărtată de la conducerea şi însufle­
ţirea oraşelor, a avut ea parte de alte
bunuri mai mari ca să-i trezească
conştiinţa, să-i lărgească orizontul ?
S‘a înfăptuit pentru ea o organizare
culturală de instrucţie, de selecţiona­
re a geniilor şi talentelor în aşa pro­
porţie încât să domine minoritatea
conlocuitoare ?
Iată atâtea întrebări cari răspund
I pentru ce nu dominăm în oraşe.

Pag. 3
Pregătiri pentru al patrulea
Târg de Mostre din Sibiu.
Comitetul Târgului de Mostre a hotărât tinerea
târgului deia 20 Iulie — 10 August.
Locul unde urmează să se ridice
ştandurile permanente a fost predat
din partea Municipiului comitetului
Târgului zilele trecute. Mai multe e-
chipe de lucrători lucrează pentru a-
menajarea terenului şi plantaţia ce
urmează a se face în noul parc din
Târgul de Mostre. Ia scurt timp se
vor începe şi construcţiile speciale
unde se vor putea aranja produsele la
400-500 de expozanţi.
Târgul de Mostre organizat după
cele mai moderne cerinţe, este într'un
frumos parc în plin centru al oraşului
şi alături de autostrada internaţională
lângă cinematograful Apollo.
Organizatorii Târgului aduc în
felul acesta un real folos industriei
naţionale oferind vizitatorilor Sibiului,
cercetat in timpul verii de numeroşi
străini, prilejul de a cunoaşte şi pre­
ţui produsele industriei participante.
Sibiul este de altfel cea mai a-
greată localitate a vizitatorilor din ţa­
ră şi străinătate, aşezat in plină regi­
une industrială, care se armonizează
deplin cu măreţia unei naturi pitoreşti,
înconjurat de numeroase staţiuni cli­
materice şi balneare (Păltiniş, Avrig,
Negoiul cu lacul Bâlea la 2524 m.
înălţime, (Vna-Sibiului, Basna, Govo­
ra, Călimăneşti, Căciulata, Ocnele-
Mari, etc.) prezintă cel mai frumos
cadru de excursie, viiigiatură, distrac­
ţie, recreaţie, etc. Sibiui este de alttel
an vechiu centru cultural cu nume­
roase instituţii (muzee, biblioteci, o-
pere de artă, va’ori culturale, etc.)
El este totodată şi un important centru
militar, cu o garnizoană puternică, a-
vând diferite şcoli şi cursuri, cari
P o v e s te a R egelui l e g i l o r .
Tronul Abisiniei, zguduit de ex­
pediţia italiană, îşi are povestea lui,
o poveste interesantă şi mişcătoare,
cu amestec de lupte şi speranţe, de
intrigi şi iluzii, de frământări şi sa­
tisfacţii.
Negusul a cunoscut această gamă
complectă.
EL a urmat la tronul Abisiniei
prin delăturarea lui Ligi Jeassu, care
a fost aruncat depe tron în cea mai
ferecată temniţă unde i-s‘a aplicai cel
mai aspru regim posibil.
Când a isbucnit răsboiul italo-
abisînian, ex-împăratul întemniţat a
căpătat noui speranţe. La un moment
dat s‘a şi anunţat chiar că Ducele Mu­
ssolini, când va ocupa Abisinia, vada
lui Ligi-Jeassu, nu numai libertatea ci
şi tronul.1!
Intr'o zi s'a aflat că nefericitul
i-Jeassu a sucombat in închisoarea
unde nimeni n'a putut pătrunde să-l
vadă şi să-l dea cel mai mic ajutor.
Cum s'a produs sfârşitul tragic,
nu se ştie precis nici până astăzi. Con­
vingerea că pretendentul la tron a fost
asasinat din ordinul Negusuluî, care
l'a acuzat de trădare şi complot con­
tra dinastiei.
împăratul Halle Selasie a făcut
toate sforţările posibile, spre a-şi păs­
tra tronul. Şi-a sacrificat în bună par­
te averea personală, acordând zeci de
milioane pentru muniţiunt şi armament.
Răsboiul devenise însă extrem
A C Ţ I U ME A
concentrează în localitate o populaţie
flotantă numeroasă.
Sibiul este deci oraşul cel mai
potrivit pentru organizarea Târgurilor
de Mostre, iar pentru public cel mai
bun prilej de aprovizionare şi de tu­
rism intr'o localitate cu posibilităţi
infinite de distracţii, învăţăminte şi
recreaţie.
Industriile se vor grupa după
cum urmează: Industria textilă şi fa­
bricatele ei (postavuri şi stofă, dimie,
pânză, dantele, tricotaje, îmbrăcăminte,
pălării, etc, blănuri, mătăsuri, articole
de modă. Industria casnică : ţesătorii,
I etc. Confecţiuni de îmbrăcăminte şi
încălţăminte, în general ale industriei
şi meseriei mici. Industria artelor gra­
fice : papetărie, rechizite de birou, ar­
ticole de reclamă, zincografie, litogra­
fie şi fotografie. Industria chimică şi
îngrăşăminte chimice : droguri, uleiuri,
esenţe, vopsele, creme. Industria să­
punurilor, lumânărilor şi articolelor
de toaletă. Industria pielăriei şi fabri­
catele ei : articole de voiaj şi semi­
fabricate, articole accesorii etc. Indus­
tria articolelor de cauciuc : celuloid
şi os. Industria sticlăriei, vaselor de
menaj, articole electro-technice, meta­
lurgie şi siderurgie. Produse miniere:
] petrol şi derivate. Industria alimentară:
făinuri, paste făinoase, zahăr, conser­
ve, biscuiţi, bere, licheruri, ciocolată,
I comestibile etc. Jucării şi articole de
: bazar, industrii casnice etc. Industria
! forestieră şi de prelucrarea lemnului.
1 semifabricate şi complect fabricate,
- materiale de construcţie. Industria ce-
; ramică şi a obiectelor de pământ. Ar-
I ticole de gips, piatră, etc.
de greu. Negusul conta pe sprijinul
necondiţionat al Maréi Britanii, care
avea de apărat interese proprii şi un
principiu în materie de politică colo­
nială.
împăratul a fost însă cuprins de
împrejurări vitrege. Anglia, surprinsă
de evenimentele mai grave din Eu­
ropa şi de lipsa de armonie din sâ­
nul Societăţii Naţiunilor, n'a putut
, soarta adică să sporească numărul
oferi Abisiniei întregul concurs nece­
j suveranilor ce-şi piimbă nostalgia pe
sar.
Negusul a pierdut partida. Co-
] roana s‘a clătinat şi a căzut. Regele
regilor a fost nevoit să fugă din ţară.
Haile Selassie este convins că
raşii care conduceau armata l-au tră­
dat în ultimul moment. Numai trăda-
I rea lor ar explica înaintarea atât de
rapidă a trupelor italiene, care de
altfel în zilele din urmă n'au mai în­
tâmpinat nici o rezistenţă pe intreg
frontul abisinian.
Observând că a fost părăsit de
principalii săi colaboratori, Negusul
şi-a dat seama că partida este pier­
dută.
împăratul Haile Selasie devenise
atât de bănuitor faţă de toată lumea,
încât nu mai avea încredere nici în
membrii cei mai apropiaţi ai familiei
sale. In ultimele zile de şedere la Ad­
dis Abeba, n'a primit pe nimeni şi
I n'a vorbit cu nimeni. Se temea că
I poate fi din nou trădat şi că nu va
, putea pleca din oraş.
Kr. 52
De aceia a părăsit Addis Abeba zaţiei. Au asistat la înmormântare P.
în cel mai strict secret, îmbrăcat în Sa episcopul Vasile de Răfinariu, păr.
straele unui curtean şi cu faţa pe ju­ N. Colan, noul ales al episcopiei Clu­
mătate acoperită de gulerul pelerinei jului, Dr. N. Comşa, Dr. I. Beu, Dr.
albe. Gh. Măcelar, T. Preda, doamnele Dr.
Negusul cu familia şi o suită Comşa, Bologa, Brediceanu, etc.
restrânsă a ieşit pe un drum tainic Serviciul religios a fost oficiat
subteran din palat, pornind spre mar­ de păr. T. Scorobeţ, I. Bolu şi Neagu.
ginea oraşului pe o cărare restrânsă Corul stud, teologi condus de
foarte puţin frecventată. prof. C. Popa, au dat răspunsurile.
Iaainte de a pleca, împăratul Au vorbit păr. T. Scorobeţ, Va­
Huile Selassie a scris un apel adresat ier Moldovan, Dr. Bologa şi alţi, a-
lumii întregi. rătând că defuncta, deşi a fost viene-
Se povesteşte de altfel că îm­ ză a trecut la biserica ortodoxă şi s'a
păratul Haile Selassie se afla în zo­ încadrat în aspiraţiile neâmului ro­
dia ghinionului. Extrem de superstiţios mânesc însoţind pe soţul ei în dru­
avea impresia că numărul 22 îi este mul de pribegie prin Europa în urma
potrivnic. luptei deschise pentru recunoaşterea
Astfel, la vârsta de 22 ani, pe drepturilor Românilor, fapt pentru
când ţ^cea o baie într'un râu, Negu­ care a fost aspru persecutat de unguri.
sul era să se înece. Cu mare greuta­
te a fost salvat de câţiva luntraşi.
Intr'o zi de 22 Iulie s‘a desco­
perit o conspiraţie pentru asasinarea in atenţiunea Ne­
împăratului.
Primele lupte aprige din Abisi­
gustorilor Romin!
Mai mulţi negustori din judeţ
nia s‘au dat la 22 Septembrie anul
mi-au adus la cunoştinţă că au pri­
trecut. Iar acum ultima bătăile soco­
tită decisivă a avut loc la 22 Aprilie mit circulări dela „Casa Negustorilor
când s'a produs şi primul bombarda­ din Bucureşti" cu rugămintea să se
ment aerian deasupra oraşului Addis înscrie membrii primind in acelaş
Abeba. I timp şi carte de membru. Întrebat
Ceva mai mult : Negusul a pier­ fiind ce să fscă le-am răspuns şi vă
dut tronul acesta, când împlinise 44 răspund tuturor următoarele: refuzaţi
ani, adică exact de două ori 22. orice înscriere în asociaţiile profesi­
Superstiţia s'a adeverit. Ia mo­ onale din Bucureşti pentru următoa­
dul cel mai crâncen. rele motive: în Bucureşti în loc să fie
împăratul, împărăteasa şi copiii o singură organizaţie profesională a
lor ; tânăra prinţesă, prinţul moşteni­ negustorilor, dimpotrivă sunt atâtea
tor Asfao-Vasan şi prinţul Makouen organizaţii câtă frunză şi iarbă. Une­
au luat calea pribegiei. le dintre aceste organizaţii s'au năs­
Negusul vrea să se stabilească cut din ambiţii personale altele sunt
deocamdată în Palestina, unde poate instrumente ale diverşilor oameni po­
conta pe prietenia marelui muftiu şi litici iar unele sunt cu totul necunos­
a autorităţilor britanice. cute nouă (cazul „Casei Negustorilor").
Evident, împăratul va face toate Până azi nu cunoaştem decât o singu­
încercările posibile, spre a-şl redo­ ră organizaţie neînhămată ambiţiilor
bândi tronul pierdut. Dar în cazul u- personale sau partidelor politice : Sfa­
nei ocupaţiuni italiene asupra întregii turile Negustoreşti. încotro vom merge
Abisinii, speranţele Negusului nu pot o vom decide cu toţii la marea adu­
fi decât cu totul minime. nare pe care o proiectăm.
Ducele Mussolini, după cum a Nicolae Martin
dovedit prin ultimele condiţiuni de Preşedintele Asociaţiei negustorilor
pace, n'ar accepta menţinerea împă­
ratului Haile Selassie decât cu un rol
români
absolut decorativ. Italia va institui un
preşedinte general în Etiopia, care va
conduce efectiv toate treburile statu­ Dela asociaţia pensio­
lui. narilor.
Negusul, prin fuga sa din patrie,
a mărturisit că n'ar putea suporta si­ Asociaţia pensionarilor civili din
tuaţia umilitoare a unui prizonier judeţul şi oraşul Sibiu, invităm toţi
docil. membri la adunarea generală anuală
care se va ţine în ziua de 10 Maiu
Negusul va fi nevoit să se re­ 1936 ora 16 în sala mare dela Pre­
semneze cu situaţia ce i-a rezervat-o
fectura Judeţului Sibiu str. Şaguna
Nr. 10.
Dacă nu se întruneşte numărul
drumuri de exil.
recerut de statute, adunarea se va ţine
Şi istoria, ca orice povestire va cu o jumătate de oră mai târziu fără
începe cu acelaş : A fost odată../
considerare la numărul membrilor
A fost odată, in bătrâna ţară a prezenţi.
Etiopiei, un rege al regilor...
După deschidere se va citi ra­
portul anual al secretarului şi darea
de seamă a casierului cu înaintarea
Înmormântarea dnei Ma­ socotelilor anuale apoi raportul revi­
zorilor după care se va supune la a-
ria A. C. Popovici. probare gestiunea pe anul 1935, des^
p a r t ic ip ă şi d . iuliu m a n iu cărcarea casierului şi consiliului ad­
ministrativ.
După cum am anunţat în numă­ Statorirea onorarului funcţiona­
rul trecut, Miercuri după masă la o- rilor pe anul 1936.
rele 5 a avut loc — la cimitirul cen­ Votarea bugetului pe anul 1936
tral — înmormântarea dnei Maria A. Stabilirea taxei de membru, co­
C. Popovici. soţia marelui cugetător tizaţiei la secţia de înmormântare şi
politic şi fruntaş al partidului naţio­ ajutorului de înmormântere pe anul
nal din Ardeal. La această tristă so­ 1936. întregirea Consiliului Adminis­
lemnitate a participat şi dl Iuliu Ma­ trativ. Stabilirea cotei pentru creiere*
niu dimpreună cu toţi membrii frun­ unui fond pentru înfiinţarea unui azil
taşi din organizaţia Sibiu, cari i-au al pensionarilor conform art, 19. din
făcut o frumoasă primire in gara Si­ Statute şi eventuale propuneri, cari
biu şi l-au însoţit şi la plecare, în trebuiesc înaintate cu 8 zile înainte
frunte cu d. I. Stoichiţia şeful organi­ preşedintelui.
 Nr. 52
orientare a politicei europene
In urma victoriei italiene se
caută o formulă nouă pentru organi­
zarea Societăţii Naţiunilor pe alte
baze — Musolini a acordat un inter­
view prin care precizează că „Victo­
ria din Africa Orientală aşează Italia
printre naţiile mulţumite" şi că ea nu
urmăreşte să surpe interesele impe­
riului britanic.
Tot în acest interview spune că
e necesară o reformă a Societăţii Na­
ţiunilor prin care să se adopteze la
necesităţile prezente ale naţiunilor
membre. Precizează chiar că Italia
este dispusă să facă toate demersurile
pentru a ajunge la o înţelegere între
marile puteri europene.
Ultimele cuvinte ale ducelui au
fost : Italia vrea pacea şl nu urmă­
reşte decât scopuri pacifiste.
Pentru această reformă, este şi
învăţătorii din jud. Sibiu
reuşiţi la definitivat.
Filipescu Constanţa, Popescu Na­
talia, Pârlea Constanţa, Stratulat Con­
stanţa, Bursu Nicolae, Sonea Veturia,
Tudorache Florica, Bica Lucia; Leicu
Lucreţia, Fumnea Gheórghe, Popa
Gheorghe, Turdea Valeria, Manea Ma-
teiu Târcu Olimpia, Bállá Lívia, lo-
nescu Zoe, Toma Florica,, Ciuchen-
dea loan, Sebescu Gheorghe, Molnár
Victor, Bucurenciu Petru, Barbu Ele­
onora, Bucşa Ştefan, Fecioru Alexan­
dru, Vecerdea Nicolae, Herseni Gheor­
ghe, Canciu Hortensia, Enăchescu
Gheorghe Mirescu Lucia, Langa, Gri-
gore. Faur Miron, Crişan Dumitru,
Avram loan, Pop Minerva, Turean
Mihaiu, Mihu Inccenţiu, Mâneguţiu
Dumitru, Sărăteanu Liviu, Opriş Ana
Predescu Ilie, Marcu Gheorghe, Ră-
duţiu Gheorghe, Banu Achim, Moca-
nu Gh. Muntean Iustina, Drugă Vic­
tor, Caima Valeria, Călţea Bucur, Bi­
ca Gheorghe, Tăuşan Vaier, Mândru
Aurel, Bor .ea Maria, Naneş loan, Vi-
joli Lucreţia, Manta Cornelia, Chisă-
liţă 'loan, Seangalău Lucreţia, Peicu
Aurel, Răzneală Maria, Popa loan,
Stan Olariu, Frăiilă Octavian, Biriş
Teodor, Dulău Susana, Strâmbu Me­
lania, Pumnea Gheorghe, Tudorache
Const., Manea Dumitraşcu, Burghea
Eufeumia, Manciulea Petru, Poplăcea-
nu Nicolae, Florea Samoilă, Toma
Silvestru, Muntean Elena, Strava
Eudochia, Ganea Gheorghe, Şlarcu
Ştefan, Popa Emilia, Pantea loan.
Mihaiu Ana, Capătă Moise, Roibu
Gheorghe, Talzan Virginia, Constan­
tin Nie. Floca loan, Hulea Octavian
Pleşca Vicenţiu. ,Lupea Zaharie, Suciu
Viorel, Checicheş Sabina, Mărginean
Veturia, Tranca llie, Popa Vasile şi
Cirmaşiu Alexandru.
Cea mai mare şi mai convenabilă
c a s ă s p e c i a l s pentru jer*
seuri, lingerie mllane, ciorapi şi
mfinuşi în Sibiu este firma :
S I B I U
Piaţa Regele Ferdinand Nr.
Cine are voie să fie servii bine
s i cumpere numai de acolo.
Redactor resp: n r MUNTEAÄL.
4A C T I U N E A “ H éL L
$m
KOPROL, pastila de ciocolată
cunoscută de mată lumea com­
opinia publică engleză care are tot bate cu maximum dc eficacitate:
interesul să acopere înfrângerea impe­ DIGESTIA ANEVOIOASA,
riului britanic şi constrângerea Italiei CONSTIPAŢIILE,
încercată pe calea sancţiunilor — INFECŢI UNILE
Italia după cum a precizat şeful ei APARATULUI
are tot interesul ca victoria obţinută DIGESTIV
să fie ratificată şi recunoscută de MI GRENA
Liga Naţiunilor.
Politica de viitor a Angliei s'ar
limita numai la garantarea statelor
de vest a Europei fapt ce este {pe Reducerea de 3-6 luni şi celelalte a-
placul Germaniei — ce are privirea Dela inspectoratul vantaje prevăzute de art. î 8 din legea
spre orient. pregătirii premili- P.miiP.cerută
reducerea la jumătate a vechi­
Rămâne să vedem cum se vor
putea armoniza şi fixa noile orientări
tare. pentru gradul de fruntaş
j caporal sergent etc. se acordă după
în politica europeană. Prezenţa tineretului la şedinţe­ ; încorporare de Comandantul Regimen­
După cât se poate şti Mica înţe­ le de pregătire premilitară a început tului nu de Consiliul de recrutare
legere şi înţelegerea Balcanică au să scadă, pe motivul că cei ce au ur­ aşa cum se arată la art. 18 lit. b. şi
căzut de acord asupra garanţiilor de mat regulat nu au fost recrutaţi cu c. din Legea P. P.
asigurare a păcii. Deci mai putem reducere de termen, prevăzută de art- Pe timpul serviciului militar, ti­
încă spera. 18 din legea P. P. de 3-6 luni sau nerii pot beneficia de reducere la ju­
că au fost repartizaţi la trupe cu ser­ mătate a vechimii cerută pentru înain­
viciul pe trei ani. tarea la gradul de fruntaş, caporal
Pentru a nu lăsa pe tineri să şi sergent;
In ultimul an de serviciu militar
De închiriat locuinţă eftină 3 camere cadă în greşeală de a nu veni Ia şe­
parchetate, sobe de teracotă, etaj dinţe, expunându-se să fie pedepsiţi li se pot acorda lăsarea la vatră an­
II. Str. Turnului 33. Informaţiuni: şi amendaţi şi a căpăta după incorpo­ ticipat cu 3 6 luni fără a fi scutiţi de
„Banca-Oaşia" S. A., Sibiu. rare reducere de termen le face ur­ manevre şi concentrări.
mătoarele cunoscut: Avantajele dela b. c. se acordă
de şeful corpului prin ordin de zi.
•
Pentru REUMATI CI , Numai aşa ei pot căpăta livretul indi­
vidual de premilitar cu pregătirea pre-
nevralgici, a r f r i t i c i ,
mihtară complectă singura care ii dă
TOGAL este m edicam entul ideal. dreptul dacă se poartă bine şi în ca­
O cu ră cu ta ­ zarmă la reducerea termenului de ser"
‘fogai
b le te T O G A L
e r e m e d iu l
viciu, prevăzut de art. 18 din legea
id e a l al r e u ­ Pregătirii premilitare.
m a tis m u lu i şi
n e v ra lg iilo r. Dar ca să vadă şi mai lămurit
de toată lumea, că fără a se urma
regulat la toate şedinţele de pregăti­
Existenţa de 75 ani a primei fabrici Ardelene de re premilitară, nu se acordă reduce­
re de seviciu militar, se reamin­
Sobe de teracotă
Si d e p ro d u s e din lut
teşte că şi tinerii care au urmat şcoli
care le dau dreptul la reducere de
serviciu militar, conform art. 71 şi
72, nu obţin această reducere dacă
Garantează pentru calitatea excelentă a
(fiQ Chemineurilor, Sobelor de teracotă, nu prezintă dovada la recrutare că
Maşinilor de gătit din teracotă, au urmat regulat şedinţele de pregă­
Vaselor de fiori etc. tire premilitară iar la încorporare li­
confecţionate din argilă refractară cea mai bună calitate. vretele individuale, din care să se con­
state că şi după recrutare până la
Preţurile mele modeste de fabrică, sunt accesibile tuturor,
cu toată criza monetară. încorporare s,au conformat prevede­
GUSTAV WILHELM, Sibiu, str. Rotarilor Nr. 5 rilor Legii P. P.
absolvent al şcoalei ceramice de Stat din Teplítz-Schönau In ceiace priveşete recrutarea
(Cechoslovacia) Vânzare contra garanţie. pentru trupele de 3 ani, aceasta nu
are nici o legătură cu pregătirea pre­
militară.
Ciment Gips THALIA
Trestie Cuie
[Q Căpitanul Bfood
FERECAI URI cu Errol Tlynn
RUDOLF FRieDSAÍT) Cel mai mare pirat al tuturor timpu­
SSSIU PIAŢA LEMNELOR rilor. Europa, Africa, Asia, America,
T el. 251. FERARIE Nr. 5. Australia. Un film care va stârni ad­
miraţie TUTURORA.
F.» KSBBüiäSffl i
„ T R IU M P H ” rail 4
Maşini de birou si tocuri rezervoare O rd in ea b ă ilo r
Reparaţie şi vânzare. Baie în bazinul de înot, Băi de putină
Luni: închis, Dumineca şi sărbătoarea de Ia
Sibiu, Piaţa Regele Ferdinand 19. ora !•—12 a. m. iar în celelalte zile, deschis
Telefen. 230 dela ora 8—12 şi 1Ţi—7’j,
Băi de aburi şi aer cald
PENTRU BĂRBAŢI
A vizAduc la cunoştinţă on. public că am
Marţi şi Miercuri: dela ora Úja—7Ţ, p.m.
Sâmbăta: dela ora 8—12 şi Uji—5 Iar dela
ora 5—7Ţ, preţuri reduse
deschis în str. Mitropoliei 7—8 un ate­ Dumineca deschis de la ora 8—12.
lier de croitorie unde pe execută cele PENTRU FEMEI
Joi: de la ora 1i| b—7,^ p.m. preţuri urcate
atai moderne şi elegante costume bărbă­
teşti precum şi croitorie de dame engleză. Vineri: dela ora l)|»-5 p.m. preţuri normale
şi dela ora 5— 7i|a p.m. preţuri reduse
I o n C D o Id o v a n
íipar-ul Tipografiei nSĂTEANULUI" Sibiu. TE nsekai
 "ASTRA"
p t.B fi.l3 ' le c tu ră
gratuit
Redacta şi Administraţia :
str. Regina Maria 49, eta] II
Telefon : 324
D ir e c to r : I O N M U N T E A N U
Abonamentul anual Lei 240, şa se luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500, Nr.-ul 3 Lei.—
Nr.53
Am citit cu emoţie Glas Româ­
nesc ia Regiunea Secuizată gazeta
dlui, Dobrotă scoasă in două numere
festive. Problemele dezbătute mi-se
par din cele mai actuale.
Atenţiunea ce o dă ministrul
culturii d. dr. Angelescu, care a vi­
zitat recent din nou regiunea secui­
zată, apelul adresat preoţilor de Pa­
triarhul României sunt o mărturie în
plus despre necesitatea luptei ce trebue
dusă în regiunea secuizată de institu-
ţiunile noastre culturale, depe tot
cuprinsul ţării pentru readucerea
preoţilor noştrii in sânul neamului
nostru.
Ştim că până astăzi a fost com­
plect neglijată această bucată din
pământul ţării. Câţiva vizionari s‘au
sbătut, fac şi astăzi eforturi demne
de stimă.
Şcoala, biserica şi toate asocia­
ţiile noastre culturale trebue să răs­
pundă la chemarea ce ne fac fraţii
din regiunea secuizată. Fii rupţi dela
sânul neamului prin metodele cunos­
cute de maghiarizare aşteaptă să le
întindem mâna spre a se putea în­
toarce în familia neamului românesc
spre care-i împinge sentimenţul rasei
şi tradlţile păstrate prin locaşurile de
închinare şi datinele vechi.
Declaraţia ministrului culturii, care
a precizat după vizita din regiunea
secuizată că va înfiinţa încă o sută de
posturi pentru învăţători şi că nu va
mai lăsa nici un sat fără şcoală ro­
mânească desvălue în văzul tuturor
importanţa şi graba ce reclamă pro­
blema reromânizării în cele 3 judeţe.
întrebarea la care va trebui şă-i
găsim răspuns este : cum am putea şi
noi să ajutăm pe acei vizionari ce
luptă acolo şi să complectăm numărui
celor încă o sută de noi luminători
ce-l va trlmete d. dr. Angelescu ?
, Gestul celor câteva şcoale se­
cundare şi al unor aşezăminte
culturale, care au vizitat şi au înfiat
câte o comună dăruina ca semn de
legământ daruri pentru locaşul de în­
chinare şi înscrierile în şcolile nor­
male a elevilor distinşi trebuie să
găsească ecou în sufletul tuturor con­
ducătorilor şcoalelor şl aşezămintelor
culturale şi nationale.
Din Sibiul Astrel şi al metropo-
lici ardelene nu răspunde nimeni la
apelul ce fac fraţii secuizaţi.
Supunem în atenţiunea condu­
cătorilor instituţiunilor şi asociaţiuni-
lor culturale din Sibiul marilor lozinci
chemările acelora care sunt suflet din
sufletul neamului nostru şi ife cer a-
jutor să-i scoatem după 17 ani de
sub influienţa propagandei dela Buda­
pesta.
Ion Muntoanu
O r g a n al a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
Publicaţiuni şi inserate după tari
Sibiu, Joi 14 Maiu 1936 Anul II
Luna Bucureştilor O faptă
Pentru Ardeal desigur : Luna Bucureştilor va fi un prilej fericit. Locu­ r o m â n e a sc ă .
itorii acestei provincii vor putea să viziteze Capitala, deoarece marile înlesniri
de transport vor da posibilitatea chiar şi celor cu venituri modeste şi din Citim în numărul de 10 Mat al
mari depărtări să călătorească până la Bucureşti. Reducerea apreciabilă pe foaiei organizaţiei liberale „Cuvântul
calea ferată, va face, ca toţi acei care nu au putut să vadă până in prezent Liber“ sub titlul: O înfăptuire româ­
Capitala — şi sunt foarte mulţi dintre aceştia la noi în Ardeal — intre 9 nească la primăria Sibiului:
Mai şi 9 Iunie să petreacă câteva zile ia Bucureşti, intr'o atmosferă de înăl­ „In ultima şedinţă a Comisiei
ţime sufletească. Este ideea fericită la care au ajuns conducătorii Bucureştilor. Interimare fiind la ordinea de zi
Şi cu drept cuvânt. Noi cei din Ardeal ştim cu toţii, că ungurii, în fiecare chestiunea redării terenului pentru
an găsesc zeci de ocaziuni să cheme la Budapesta pe locuitorii din Ardeal. liceul de fete, Comisia Interimară a
Ba un match de al unei pretinse mari echipe, ba serbări turistice, sunt prile­ hotărât cu cinci voturi româneşti,,
juri nimerite de reduceri pe căile ferate ungare, şi tot atâtea prilejuri de contra patru voturi a membrilor saşi,
propagandă, pe cari vecinii noştri ştiu admirabil să o organizeze la ei acasă. ca să se cedeze terenul de patinaj în
Luna Bucureştilor de anul trecut, într'un cadru restrâns, a putut totuşi favoarec Liceului de fete Domniţa
să contribue ca un mare număr de ardeleni să viziteze Bucureştii. Ileana fără ca acest Liceu să mai plă­
Anul acesta Luna Bucureştilor va fi totul altceva. In cadrul unei ser­ tească preţul fixat.
bări unice până acum la noi, în ziua de 9 Mai a avut loc inaugurarea Faptul ne bucură mult şi dea-
paviloanelor ce s‘au ridicat in Parcul Naţional, la Şoseaua Kiseleff. Este o ceea o spunem şi noi că această ho­
lucrare de proporţii, cu care actualul primar, dl. Alexandru Donescu, se poate tărâre este cu adevărat demnă de
mândri. Pe marginea lacului Herestrău, cel mai frumos lac din jurul capitalei laudă. Ne grăbim cu elogiile pentru
s‘a amenajat expoziţia satului românesc, o sinteză a satului din toate provin- că este prima realizare românească a
ctte locuite de români. Ardealul, Maramureşul, Ţara Crişurilor şi Banatul comisiei interimare dela municipiu.
sunt reprezentate cu prisosinţă, multe dintre gospodăriile ţărăneşti servind Cititorii noştri cunosc în parte această
chiar ca model pentru satele tip ale viitorului. In pitorescul cadru al satului
chestiune din memoriul publicat în
românesc, răsar minunatele noastre bisericuţe, cu porţile dantelate de iscusinţa numărul 51 al Acţiune! şi din artico­
meşterilor ţărani, sau troiţele dela rescrtici, pomenite atât de des intre pagi- lul de fond unde am atins această
nele cronicarilor. problemă. La cele scrise mai adăugăm
Afară de aceasta palatele ridicate în centrul expoziţiei suitt o dovadă, doar că cererea comitetului şcolar,
că organizatorii, în frunte cu d. primar Donescu n‘au neglijat să ofere vizita­
condus de d. administrator I. Goran
torilor dovezile progresului pe care Bucureştii l‘au realizat în ultimii ani. şi prin stăruinţele domnişoarei direc­
In centrul expoziţiei se înaltă majestos Palatul Regalităţii, o minune a toare Ştefănescu s'a ajuns la acest
creiaţiei româneşti. Vizitarea acestui palat însemnează documentarea fiecărui teren plătlndu-se până acum numai
locuitor asupra trecutului. Deasemenea Palatul Micei înţelegeri, precum şl suma de 120.000 Lei.
celelalte pavilioane sunt un prilej de înălţare sufletească.
Până s'a ajuns la hotărârea co­
Continuare in pagina Il-a misiei interimare au avut loc mat
multe expertize. La prima expertie
românii au apreciat costul terenului
cro n ica rim ată... cu 120.000 sumă ce a şi plătit liceul
municipiului. La a doua expertiză s'a
premiu... o cantitate de salam, urcet la un milion cinci sute mii lei,
şi fiindcă nu li-s‘a părut
ziarul nostru a deschis iar expertul Stenzel a propus să se
de-ajuns, mulţi spun că pretindă suma de peste patru milioane
un premiu pentru toţi vecinii
prin telefon s'a mai cerut Lei. Lucrurile s'au ajuns la Tribunal
ce vor putea să ţină ‘nchis
şi şuncă... unde s'a fixat suma de un miliőn şase
pe d-1 Popa, când străinii
sute cincizeci mii lei. Comisia interi­
ne-or vizita cumva oraşul Scriitorii ardeleni
când va mai fi o ‘nmormântare, mară a decis să scutească lieeul de
la Cluj acuma s‘a tinut fete de plata sumei fixată de Tribu­
congres de orice fel, serbarea congresul scriitorilor iar noi
pe unde dânsu-şi vâră ........ nal. Hotărârea este justă şi în con­
oraş cu literaţi de soi, formitate cu interesele şi demnitatea
l-om da pentru citit scriptura cu gândul ca să-i facem praf
şcoalei româneşti.
ori cronicele neamului, trimiserăm un,., caligraf.
iar lumea scapă de tortura Domnul Eugen Piso, preşedintele
discursurilor dumnealui... viţeilor... comisiei Interimare a făcut de data
pe strada asta'n jos trecea aceasta o faptă românească pe care
Aplanarea conflictului ne grăbim să o subliniem.
african Al Duna ieri agale...
făptaşul veşnic e atras Comitetul şcolar al liceului Dom­
e pace-acum pe'ntreagă linia de locul faptei sale... niţa Ileana are astăzi un fond de
şi mâna toţi pe ce-au putut au pus câteva milioane Lei, aşa încât sperăm
fasciştii luară Abisinia Ol I.Popa a tinut un că în scurt timp oraşul nostru va fl
iar Angla luase... pe Negus. discurs funebru înfrumuseţat cu un măreţ palat ta
simţeam când ascultam discursul care tinerele vlăstare vor putea aă-şi
argumente... din ochi cum lacrima porneşte câştige lumina în Învăţături de carte
a fost votat bugetul nost1 nu pentru mortul care doarme şi educaţia.
la Bucureşti — şi auzeam ci pentru viul ce vorbeşte.
că argumentul „forte"-!! fost I. Ye Spe. Ing. db. lo n ttfy
 Nr. 53 AC ŢIU N EA

Sibiu si îm p r e ju r im i ŞTIRI
Dela Admiinistraţia finan­ Vorbire adus acest sufletl generos, această fiică
adoptivă a neamului, în luptele politice
— MOARTE SUBITĂ. Costea
Teodor de 54 ani încasator la fabrica
ciară, postită de Dr I. Dologi, ca delegat ale neuitatului său soţ, marele patriot Graţioza din oraşul nostru a căzut
Se aduce la cunoştinţa d-lor mă­
ol Asociotimil, la înmormânlaraa Te­ român: Aurel C. Popovlci. mori in Str. Regina Maria.
celari din oraşul şi judeţul Sibiu că,
rhitől văduve Moria A. C. Popovlciu. „Asociaţiunea pentru literatura-
La iaţa locului a sosit medicul
legist care a constatat moartea. Ca­
pentru plata impozitului cifrei de afa­
In Sibiu la S Mal a. c. română şi cultura poporului român" davrul a fost ridicat şi transportat ia
ceri pe luna Aprilie a.c. să se prezin­ n'a lipsit nici odată dela un act care morga spilatului.
întristată Asistenţă !
te între orele 8 — 11 pentru a li-se a avut vre'o legătură cu neamul şi
Stăm in faţa unui dureros sfârşit, — IN ATENŢIEA PENSIONA­
pune in vedere sumele ce au de plată cultura noastră. Aşa a ţinut şi de as- RILOR. Adunarea generală snunţştă
soartea noastră comună pe acest pă­
pentru peile vitelor tăiate la abator în tădată, să însoţească cu pietate şi e- în numărul 52 va avea loc la 19 Maiu
mânt. Pentru adormita în Domnul însă,
cursul lunei Aprilie. moţie sufletească, în cea mai din urmă şi nu Ia 10 Maiu cum dintr'o eroare
acest sfârşit e mult mai duios, mai tipografică s'a strecurat.
Cei din judeţ se vor prezenta pătrunzător, pentrucă s'a stins în mij­ cale a sa, acest suflet nobil şi geae-
la percepţia respectivă a face plata locul nostru, nu ca o fiică a plaiurilor ros, să depună o lacrimă la mormân­
— IN ATENŢIUNEA CONDU­
la pieile vitelor tăiate, cunoscând că noastre, ci ca o fiică a Vienei, indrăs- tul său cu veneraţie şi recunoştinţă, CĂTORILOR BĂNCILOR. Acţiunea
in caz contrar după această dată vor neaţa capitală austriacă de odinioară După liniştirea frământărilor răs- publică în condiţiuni avantajioase bi­
plăti impoxitul cu majorările prevă­ şi asfel ca o fiică adoptivă a neamu­ boiului, sibienii am simţit o mulţăinire lanţurile băncilor noastre româneşti.
zute de legea impozitului cifrei de lui nostru, în temeiul căsătoriei sale că ne-a fost dat, să adăpostim în mij­ — SĂPTĂMÂNA CĂRŢII. Dela
afaceri. cu un veşnic luptător al poporului ro locul nostru o fiinţă atât de generoa­
9-17 Maiu la toate librăriile dinţară
Plata imopzitului se va face in mân, cu neuitatul Aurel C. Popovlci să, care ne-a onorat ataşându-se cu cărţ le se vând cu preţul redus de 20
fiecare lună până In a lo-a zi din deta Lugoj, odinioară profesor şi pub­ totul neamului nostru. pr. Nu scăpaţi acest prilej.
luna următoare pentru luna ce a tre­ licist în Gratz, apoi în Bucureşti. Gestul nobil neşters va rămânea Joi a apărut în editura „Cuge­
din sufletul urmaşilor. — Binecuvân­ tarea" Bucureşti, „Cartea amăgirilor“
cut, contrar se va încasa impozitul cu Din momentul căsătoriei sale insă scrisă de distinsul scriitor Emil Cio-
majorări şi vor fi obligaţi la ţinerea tată să i fie memoria!
a urmat ca adevărată creştini cuvân­ ran, cunoscut abonaţilor noştrii din
registrului special. tul Apostolului, că va lăsa omul pe interesantele aricole publicate în Ac­
Pentru lunile următoare D-nii pe tatăl său şi pe muma sa şi se va ţiunea Substantţiala carte se găseşte
măcelari sunt rugaţi ca în fiecare lună
intre orele 8 — 11 şi în zilele dela lipi de soţul său şi va fi un trup şi Cronica sportivâ la Cartea Românească, librăria din
Sibiu.
5 ■— 8 ale lunei următoare să se pre- taina aceasta mare este. Adormita a
ziote la Ad-ţia de Constatare spre a
li-se aduce la cunoştinţă sumele ce au
pătruns rostui tainei şi din acea clipă
s‘a indentificat întru toate cu fericitul
Şoimtl-Hureţul 2-1 — CONVOCARE. Doamnele
membre ale societăţii ortodoxe sunt
de plată pe luna trecută. seu soţ, in bine şi la greu, un trup şi invitate să participe la şedinţa socie­
Pentru orice lămuriri sunt ru­ Pe stadionul O. N. E. F din lo­ tăţi ce se va ţine Vineri 15 Maiu,
gaţi a se adresa D-lor controlori Dr. un suflet la vatra sa familiară, ocro­ calitate s'a disputat Duminecă 10 Maiu orele 6 jum. în sala de şedinţe a As-
Boroş ori Sărdărescu la Ad-ţie, ca­ tită de focul sacru, al mamei devotată a, c. machul de football contând pen­ trei. Intrarea prin parc.
mera No. 24 etaj. In credinţa sa nestrămutată soţului şi-a tru campionatul Diviziei B seria IV.
zis cu înţeleptul : legea ta e lumina intre Şoimii din localitate şi Mureşul PEN TR U A B O N A ŢII NO
cărărilor mele, şi făclie picioarelor din Tg.-Mureş. ŞTR1I. To|i abonaţii noştrii
mele. cari au achitat abonam entul
Străjereşti Partida aceasta era aşteptată cu
Dar adormita nu s‘a restrâns nu­ mult interes de publicul sibian, deoa­ p e 6 luni sunt rugaţi s&-i a -
Conducătorii străjeriei au ţinut mai la cercul îngust al familiei sale, rece echipa localnicilor în primăvara chite şi pe lun ile urm ătoare
o consfătuire la prefectura judeţului ci a pus in cumpăna vieţii noastre aceasta s'a prezentat destul de bine, întrucât abonamentul pe p ri­
pentru organizarea unei măreţe de­ publice toată puterea sa morală şi a- obţinând frumoase victorii asupra mele şa se luni a expirat la 1
monstraţii străjereşti ce vor avea loc verea sa materială, considerabilă odatăi Patriei (la Dlcîosânmărtin), C. F. R. Mai. Plata se poate face în ca­
la 8 Iunie, când vor veni la Sibiu fără preget, fn luptele şi frământările Simeria, H. T. V., şi Unirea din Alba- satorilor noştrii a u t o r i z a ţ i
soţului său peatru idealul naţional al Iulia. Au pierdut un singur mach la şi l a : Drogheria IonelBade
peste zece mii de străjeri. DeBI>
str. Regina M ana Nr. 10.
poporului român, ca o jertfă sfântă pe Braşov, cu I. A. R. cari sunt campionii tul de Tutun din Plata-Mere
altarul patriei. seriei. Deci, după ruşinoasa înfrângere si Administraţia ziarului sir.
suferită la Braşov, Şoimii trebuiau să Regina Maria Nr. 49.
Dela Aeroclubul Albastru Neîntrecută virtute patriotică.
Neamul nostru în plină recunoş­ se reabiliteze in faţa publicului Sibian,
Se convoacă adunarea generală, tinţă i-a acordat pensie viageră, după care în timpul din urmă începe să
a membrilor asociaţiei pentru ziua de
20 Maiu 1936, ora, 17, în sala mică
greutăţile începutului de organizar ’ a le acorde un tot mai mare credit. Şi
României întregite dar în măsură prea bravii jucători ai dlui dr. Bărbat ne-
Atenţiune! Sibiu
a palatului Prefecture! jud. Sibiu. modestă pentru marele sacrificiu ce a au dovedit că eşecul dela Braşov se H o telu l .M etropol' ,Str.
datoreşte unul simplu accident. Mitropoliei 11 s ‘a d e s c h is cu
Şoimii s‘au reabilitat pe drept î n c e p e r e d e la 1 Aprilie 1 9 3 6 ,
(continuare din pag. I.)
în faţa sutelor de spectatori sibieni, su b o n o u ă c o n d u c e r e , p u n â n d
Nu a fost neglijată expziţia cărţii. Plecând dela constatările făcute în la dispoziţia Rom ânilor şi a
anii trecuţi, când s'a organizat sărbătoarea cârtii, Fundaţiile Culturale Regale învingând — putem spune — cea mai
bună formaţie a seriei respective, O nor. clien tele c a m e r e c o n ­
au hotărât să organizeze între 11 Maiu — 11 Iunie, Luna cărţii, în pavilionul fortabile, cu p reţu ri m o d e ra te .
Mureşul.
Cultiiral, aşezat în centrul parcului Naţional dela Băneasa. Marele Pavilion A s e m e n e a R e s ta u ra n tu l şi g r ă ­
Cultural va cuprinde săli spaţioase, decorate artistic, în care se va organiza Dar victoria de Duminecă a lo­
calnicilor a fost muncită din greu, şi dina d e v a ră u n d e s e s e r v e ş te
o expoziţie occidentală, oglindind în mod fidel toată evoluţia cărţii dela în­ m ân cări a le s e şi vinuri s p e c i­
ceput până în zilele noastre. Şi lucru nu este uşor, dacă se ţine seama de tocmai pentru acest motiv ea a fost
pe deplin meritată. Toţi componenţii ale d e T â rn a v e si D răg ăşan i.
materialul imens ce stă la dispoziţie. Dl. Adrian Scărlătescu, iscusitul director
al Fundaţiilor Regale, a reuşit prlntr'un plan bine alcătuit să dea anul acesta echipei au depus suflet în joc, şi ne-au
Bucureştilor ceiace nu a avut niciodată, iar publicului vizitator putinţa de a dovedit din nou că acolo unde este
se documenta asupra progresului cărţii în ţara noastră, dela primele mani­ voinţă şi se depune suflet, nu există
festaţii culturale şi până în prezent. înfrângere. ■Totuşi n'a putut repeta figura din
In general, jocul a fost de va­ 1 machul Şoimii — Unirea.
M. S. Regele va onora eu prezenţa Sa inaugurarea loare scăzută. N‘au lipsit totuşi acţiuni Are scuza de a fi jucat pe
Pavilionului Cultural. bine închegate, cari de multe ori partes stângă Cora a reintrat după o
Afară de atâtea şi atâtea dovezi ale spiritului românesc, care vor străluci entuziasmau pe spectatori. Goalurile (ungă absenţă şi ne-a arătat ci are
-la expoziţia Lunii Bucureştilor, vizitatorul va asista la manifestaţiuni de tot felul au fost marcate de Oana pentru lo­ nevoe de mai mult antrenament.
cate întrec cu mult obişnuitele expoziţii periodice. calnici şi Sas pentru oaspeţi. Poate a fost puţin intimidat. La înain­
Marile meetinguri aviatice, la care vor lua parte, pe lângă aşii aviaţiei In poarta Şoimilor Lidner a prins tare Băicoiauu rămâne acelaş jucător
româneşti, cel mai de seamă aviatori germani, francezi, poloni, jugoslavi, mingi periculoase. Goalul primit nu periculos. Ii trebue şl lui mai mult
unguri, italieni, englezi etc. Trenul aerian va oferi surprize, iar născocirile i-se poate imputa. Tatu şi Apolzan antrenament. Costică, a doua vedetă
moderne ale sborului vor fi prezentate tntr'un cadru de lndrfisneţ avânt. au format cel mal bun compartiment a localnicilor, a făcut o partidă bună
O lună de zile capitala va fi în sărbătoare. Credem Ardelenii, care de al localnicilor. Bătrânul Caradobre, şi în postul de inter dreapta. Astăzi,
atâtea ori au dat dovadă că înţeleg să-şi admire capitala în ocaziuni de căpitanul echipei, a distrus multe simpaticul sportiv este şi cel mai bun
felul acesta, vor poposi în Bucureşti, în zilele sortite, spre a-şi îmbogăţi spiritul, acţiuni ale aripei Glanemann — Saz. jucător de football din Sibiu. Oana a
Tot cu acest prilej, mai ales acei care au mai fo9t în Capitală vor avea Linia de mijloc a lăsat de dorit, ve­ făcut cea mai bună partidă din sezo­
prilejul să constate, că şi la noi se întrebuinţează adevărate mijloace technics deta „Cioi" n’a fost în forma lui nul acesta. Beşta in progres, iar Lö-
amerieane, atunci, când împrejurările o cer. Şi cu drept cuvânt „americăneşte" obişnuită. A alergat de multe ori prich mai puţin norocos la goal ca
putem zice că s‘a lucrat atunci, când numai intr'o lună a ieşit într'o parte a dela o tdşe la alta fără nici un rost. de oblceiu.
Bucureştilor, dintr'un câmp, acoperit cu mlaştine şi mărăcini, un minunat Şi-a revenit în partea doua a jocului Arbitrajul dlui Dr. Ciurel Cluj,
parc şi o expoziţie demnă de cele mai înaintate ţări. când oaspeţii au devenit mai agresivi. mulţumitor.
A. BavidMCH. Gabureanu a flaut o partidă buni. Ion d. pliu.
 „ACŢIUNEA- Nr. 53
2212.
mai mult din lumina şi binefacerile
culturii, în fericită armonie cu legile 15 Mal o nouă rată
eterne ale naturii şi moralei creştine.
Fie aceasta, încoronarea înaltelor nă­
a conversiunel
La 15 Maiu expiră o nouă rată
zuinţe regale.
Asemenea dorim înaltului Guvern a conversiunei. Până la acea dată
Praznicul zilei de zece Maiu a Dl gen. Vasilescu Cristea asistat
al M. Sale: inspiraţia bunului geniu toţi beneficiarii legei conversiunel
fost sărbătorit îa oraşul nostru în ca­ de dnii generali Scheletti, Gh 2 orghiu
al neamului, ca să se găsească întot­ trebue să achite cota.
dru deosebit de solemn. La bucuria arată în cuvinte simţite însemnătatea
deauna soluţiile cele mai fericite Banca Naţională a dat dispozi-
noastră a tuturora a colaborat şi tim­ zilei de zece Maiu precizând că di­
pentru continuă prosperitate şi con­ ţiuni sucursalelor din întreaga ţară,
pul având o zi din cele mai frumoase nastia ţării noastre s‘a înfipt în con­
solidare a ţării. pentru desăvârşirea formalităţilor
din această primăvară. Din zorii zilei ştiinţa noastră prin eroism şi identifi­
pe edificiile publice şi casele particu­ carea cu neamul nostru şi aspiraţiile lui In acest sens, va rugăm, să bine­ legate de operaţia conversiunel.
lare s'a arborat drapelul naţional. Ti­ Încheie făcând legământ sfânt că armata voiţi a fi interpretul sentimentelor
noastre loiale la locul in drept.
neretul şcolar în frunte cu profesorii va şti să fie la înălţimea vremurilor
lor şi cu drapele au participat la sluj­ şi a datoriilor ce se impun în timp
Ura, scumpei noastre Românie!
Ura, Augustului nostru Domnitor şi 3e frica războiului
ba religioasă oficiată în catedrala or­ de pace şi războiţi şi va răspunde glorioasei Armate române !...
todoxă unde au fost prezenţi şefii au­ cum se cuvine acelora cari doresc să Mai vorbesc dnii inspector Uru- banii stau ascunşi si criza
torităţilor civile în frunte cu mitropo­ tulbure pacea prin călcarea patriei beanu, asistat de dnii administratori de numerar se simte In
litul Ardealului dr. N. Bălan. lor. Niciodată şi sub nici o formă nu Cioran şi Vasiliu şi brefectul jude­ toate iârîle.
Dl general comandant Virgil Eco- vom ceda nimic din pământul ţării. ţului dr. N. Regrnan.
Dl general V. Economu coman­ In timpul din urmă, frica de război
nomu asistat de domnii generali Va- Aceasta este mărturisirea noastră pe
dantul corp. 7 Armată răspunde spu­ a crescut în toate ţările şi odată cu
silescu Cristea, Gheorghiu şi Scheletti, care vă rugăm die general comandant nând între altele următoarele; aceasta a crescut de uou şi nesigu­
v colonel Bârzotescu şi ofiţerii superiori să o transmiteţi Maestăţii Sale Regelui Am asistat cu emoţie ia mani­
nostru, şeful iubit. ranţa zilei de mâine. Iar această ne­
au şoslt la orele 10 jumătate. festarea DV. de fidelitate pentru ţară
Păr. A. Gâlea asistat de preoţii siguranţă a început a se resimţi şi pe
Păr. col. Dăncilă a rostit o emo­ şi tron. Toate acestea sunt chezăşii că
mergem pe drum sigur. toate pieţele lumii.
ţionantă predică asupra praznicului re­ Secaş şi Bucşa din partea Bisericii
ortodoxe, păr. protopop Aron asistat S'a pomenit aci de pofte nesă­ Banii stau ascunşi şi nu se mai
ligios şi naţional.
de dnii Botezan şi A. Bianu, din buite la adresa graniţelor ţârii noas­ fac întreprinderi şi lucrări mai mari.
P. S. Sa Arhiereul Vasile de Ră_
tre. Chiar şi în ţările cele mai bogate,
şinariu asistat de păr. col. Serafim, parter Bisericel unite, exprimă omagii
Ţara noastră a ajuns aci in ur­ cum sunt Anglia, Franţa, America, se
protopop Cioran, păr. col. Dăncilă şi şi devotament.
Vicarul Müller cu o delegaţie ma unor evoluţii istorice. Noi nu avem simte o mare lipsă de numerar. Capi­
prof. O. Dragoş oficiază Te-Deumul.
nimic de dat pentrucă ni s'a luat prea talurile sunt tezaurizate, afacerile şl
La eşirea din Catedrală compa­ de 6 persoane, in limba germană
mult. fot ce avem este rezultatul lup­ învestirile fiind în o continua scădere.
nia de onoare dela şcoala de aplica­ exprimă supunere şi urează viaţă fe­
ricită suveranului. Vicarul romano- tei unui popor de elită. Criza creşte în măsura in care
ţie a infanteriei a dat onorurile.
Intregitatea României s‘a făcut creşte şi nesiguranţa stărilor din lume.
La orele 11 d.. general coman­ catolic, Wolbrukner, vorbeşte în limba
Cu mult sânge vărsat — vă rog să O singură industrie duce zile fe­
dant Virgil Economu asistat de ofiţerii germană, fapt ce a trezit indignarea
aveţi deplină încredere în armata ţării ricite: fabricile de arme.
de Stat major ai Corpului 7 armată celor prezenţi, întrucât trebue să vor­
noastre.
in frunte cu d. colonel Bârzotescu şi bească în limba latină sau a statului
Să se ştie că oricâte cuvinte sunt
d. Lt. col. Chirovici au trecut trupele aşa cum a vorbit dr. Brithal în nu­ şi vor fi, în faţa vrăşmaşului vom şti
in revistă. mele comunităţii ovreeşti, pentru care
să stăm cot la cot şi să repetăm is­
Bulgaria face un împru­
La orele 12 fără un sfert începe s'a manifestat sgomotos prin aplauzele toria. Mulţumesc pentru tot ce aţi mut intern de 2 0 0 milioane
defilarea in piaţa Regele Ferdinand- celor prezenţi. Dl dr. Ch. Bânda,
spus la adresa suveranului şi armatei. leva, pentru înarmări
Tribunele publice sunt ocunate până primpreşedintele Tribunalului asistat Voi transmite cu entuziasm cele spuse Banca Naţională a Bulgariei a
la ultimul loc. Elevii şi elevele tutu­ de dnii preş. Mihăilescu şi d. prim- de Dv. şi unesc aci cu cele spuse de deschis subscrierea la un împrumut
ror şcoalelor în uniforme de străjer! procuror Piso, a exprimat omagii su­ Dv. strigând : Trăiască Regele şi ţara intern de 200 milioane leva. .'
şi străjeriţe. veranului şi a dat asigurări că justi­ românească. împrumutul are o durată de 6 ani şl
Fanfara societăţilor C. F. R. des­ ţia va continua să lucreze pentru Seara a avut loc obişnuita re­ o dobândă de 5% . Banii vor servi
chide coloana de defilare după care aplicare principiilor de echitate, lega­ tragere cu torţe prin străzile principale reînarmării şi întărire! aparatului po­
urmează C. F. R. cu dnii Ganea şi litate şi justiţie. ale oraşului. Cronicar liţienesc.
Părpălea în frunte. Voluntarii urmea­ D. dr. Bologa. asisşat de , dnii
ză fiind conduşi de dnii dr. N. Nico- dr. L. Ionaşiu şi prof. Aron a spus
următoarele:
lae şi Gh. Tiu.
In fruntea subofiţerilor pensio­ La frumoasa sărbătoare naţională Altă m in u n e la M aglavit.
nari defilează d. Dubenschi. de zece Mai, simbolul evenimentelor La 23 ant îşi pierde vederea şi o recap iă la 65 după rugă
glorioase din întreg trecutul istoric al de 3 săptăm âni la Maglavit.
Coloana militară o deschide dl.
general Vasilescu Cristea asistat de poporului român, Asociaţiunea pentru
Ziarele din Capitală aduc ştirea ani nu mai erau ochi. Omul vede as­
statul major al diviziei 18-a. Ofiţerii literatura română şi cultura poporului asupra altei minuni petrecute la Ma­
român" aduce cel mai solemn omagiu tăzi şi par'că e istovit că trebue să
din garnizoană sunt comandaţi de dl. glavit — Iată ce spune : Moşneagul vorbească tuturor, să povestească.
Augustului nostru Domnitor, M. S.
col. Florescu, Tineretul premilitar nă­
Regelui Carol al II-lea, cu adânc sim­ Cioban Filimon, din corn. Geoagiu — „Ştiţi dv. oameni buni, ce în­
şeşte disciplinat cu fanfara lor. Dl.
ţite urări de sănătate şi glorioasă (Hunedoara) povesteşte tuturor că fiind seamnă să n'ai vedere aproape o ju­
generul Gherghiu trece în fruntea ar­ la Maglavit î-şi recăpătase vederea, mătate de veac, o viaţă de om necă­
domnie întru mulţi fericiţi ani.
melor de infanterie urmat de coman­
Asociaţiunea noastră serbează după 42 ani. jit !
dantul şcoalei de infanterie col. Sibi- Moşneagul, are 65 ani, a orbit
in acest an a 75-a aniversare anuală „Acu' am venit la Bucureşti să-l
ceanu
dela înfiinţarea sa. Este prin urmare la 23 de ani, fără să fi suferit de văd la faţă pe Regele nostru ; să văd
Publicul aplaudă frenetic defilarea
una dintre cele mai vechi instituţii vreo boală deşi a fost şi la Pesta, n'a şi eu un tramvaiu şi să mă minunez
şcoalei de infanterie, după aceia a
culturale din ţară. Ştiind noi, că M. căpătat leac... şi eu de măreţia Domnului şi de is­
urmat reg. 90 în frunte cu dl. col.
Sale îi convine frumosul epitet de Cineva l-a îndrumat să plece la cusinţa oamenilor" — a spus plângând
Fâlfănescu, apoi compania 7 sanitară
Voivod al culturii; ca societate cultu­ Petrache Lupu. Şi timp de 3 săptă­ de bucurie bietul sătean bănăţean
cu cpt. Dănfă şi depozitul cu cpt.
rală nu putem avea o dorinţă mai mâni a făcut rugi pe pământul bătă­ care aştepta ziua de zece Mai, pentru
Răcbîţanu. In fruntea armei de arti­
ferbinte, decât ca să fie hărăzit M. torit de atâţia pelerini. Apoi cu a urmări, la parada militară chipul
lerie defilează d. gen. Scheletti asistat
Sale dela bunul Dzeu, să poată re­ sucul dintr'o salcie s'a spălat pe ge­ Regelui.
de d. maior Pop P. Reg. 35 art. în
vărsa în sufletul poporului român cât nele lipite pela ochii care de 42 de
v frunte cu d. col. Costescu şi 36 obu-
zerli. In fruntea armei de cavalerie
defilează dL col. Vulturescu coman­ fcs SSjSţi «>?. s Ú ti
dantul şcoalei de aplicaţie a cavale­ ym %1
riei după care urmează reg. 16 călă­
raşi cu d. col. Enăchescu şi reg cen­ câci nu suntem satisfăcuţi cu pastele de dinţi dulcii, cari nu ^
trului de cavalerie cu d. col. Dobjanski sunt altceva decât cosmetice. Avem nevoie de pasta de dinţi
a încheiat coloana defilării. NIVEA, puternic aromata şi înviorătoare. Având o aromă agrea­
Noutatea zilei a fost defilarea bilă, ea înlătură gustul şi mirosul neplăcut al gurii şi ne oferă
premilitarilor. Ordinea şl disciplina viorarea pe care o câutăm.
în care s‘a manifestat tineretul nostru

A
a umplut sufletul de mândrie şi încre­
dere in viitorul neamului.
După defilare a avut loc recep­
ţia la prefectura judeţului.
Di general comandant V. Eco­
nomu a primit omagiile şi urările
pentru Suveran, exprimate după cum
urmează s
 He. 53 „ACŢIUNEA“ ________ Pm. 4 .

Licitaţie ora 10 a.m. 1 aţa locului ia Răşinari

„SACADATCANA“ Şcoala normală „Andrei Şaguna“
Nr. 845 undi
taţiune publi
e vor vinde prin lici-
judiciară 40 kg. slănioă
j Sibiu având nevoe de paturi de fier, şi 1 sudă mi itoare In valoare de
Institut de credit şi economii s. p . a. în SSrRdate lei 5800. In az de nevoie şi sub
bănci sistematice şi lemne de foc, pu­ preţul de es are.
C O n V O C A R E blică licitaţie pentru livrarea :
1. 100 paturi de fier pentru
Pretens
face 200 lei
ea care e de încasat
»ital, dobânzile cu 8 *|o
Domnii acţionari ai inslitulului de credit şi econom ii «SSc-âdăteam)" ! internat; socotind din Martie 1932 iar spe-
2. 80 bănci sistematice, de şcoală; sele până ac stabilite de lei 2089.
sunt invitaţi la, Intrucâi lobilele cari ajung la
3. 200 stânjini lemne de foc, licitaţie ar fi ist sechestrate şi de
Adunarea generala ordinară \ esenţă iag, clădite în curtea şcoalei. i alţii şi aceşti ;i-ar fi câştigat dreptul
ín a n i dé 3 i Maiu 1936 ora 2 p. m. în localul Institutului ur Caietul de sarcini se poate ve­ de acoperire icitaţia prezentă este
măioarea : Ordine de zi : dea în cancelaria şcoalei iotre orele ordonată şi favorul acestora în
8—12 şi 15—17. sensul art. 5 . 1908 § 20.
1) , Deschiderea şi constituirea adunării generale. Sibiu, la 2 \prilie 1936.
Ofertele reglementare vor it
2) . Raportul Direcţiunii, bilanţul anual şi raportul com ite­ Becii, portărel.
înaintate până la 15 Mai 1936 la
tului de censori,
Direcţiunea şcoalei.
3) . Descărcarea consiliului de administraţie şi a comite*
tului de censori,
4) . Alegerea unui membra în consiliul de administraţie în
THALIA
PUBLICAŢIUNE DE LICITAŢIE
locul devenii vacant prin deces, pe timp de 1 an.

A c tiv a .
5) , Eventuale propuneri.

C o n tu l B ilanţ la 31 D e c e m v r ie 1935
C u s s a -----------r -----------11293
Efecte cotate la bursă — 4400
C a p ita l----------- ------------- 10000
Nr. 1619|1935 port.
Subsemnatul portărel pe lângă
P a s va Tribunalul Sibiu prin aceasta publică
că în baza d e c i z i u n i i
116ţl934 arb. şi G. II. 9743.1935
Nr.
Kipn
în

Creanţe agricole in con­

Fond de rezervă statut. — 100000 a Judecătoriei Mixte Sibiu în iavorui lubes toate fetele
Depuneri vechi reduse — 416827 reclamantului Dumitru Duşleag din cu
versiune ------- ----------- 560228 Diverşi creditori din ţară 63000 Sibiu reprez. prin advoctul Dr. Augu­
M o b ilia r-------------------- 1 Dividende n erid icate------- 5500 stin Bidian din Sibiu contra lor pentru Lyen Dye Theo Lingen, Adele
Pierdere la creanţele în Ţanc :k, Inge Runs
încasarea creanţei de 7914 Lei bani
conversiune — — ------- 19405 şi accesorii se fixează termen de lici­
595327 595327 taţie pe 13 Maiu 1936 orele 3i|í p. m.

C h e ltu e lf C o n tu l P r o Fit şi P ie r d e r e
la faţa locului în Sibiu Piaţa Regele
Ferdinand Nr. 19, unde se vor vinde C o r /o c a re
V e n ite prin licitaţiune publică judiciară 2 ma­
Membrii soci ţi naţionalea meseria-
Spese administrative----------- 5706 Dobânzi----------------------------- 8069 şini de cusut in valoare de 16.000 Lei. şilor din >iu se convoacă la
Impozite----------------------------- 2363 In caz de nevoie şi sub preţul de es­
timare. A d u n a re; ţe n e r a lă a n u a lă
:.V».. ^ 8069
■ ....... * ■ 8069
— ;.......... ....... ■. Pretenziunea care e de încasat Ce se va ţim luminecă în 17 Maiu
face 7914 Lei capital, dobânzile cu
8 socotind din 12 Octomvrie 1935 c., la ora 3 c in localul Reuniunei
S&cădate, la 31 Decemvrie 1935. Str. Brukei 17, cu următoarea,
iar spesele până acum stabilite de 2373
D I RE CŢ I UNE A: Lei. întrucât mobilele cari ajung la O] INE DE ZI:
Coast. Mähärea pres., I. Prie, I. Bucur, I. Aleman. licitaţie ar fi fost sechestrate şi de Deschidere adunări, Constatarea
alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul membrilor pi mţi, Raportul asupra
Subsemnatul comitet de censori examinând conturile prezente ie-am aflat in de acoperire licitaţia prezentă este or- | gestiunii pe ;
deplină consonanţă cu registrele societăţii. donată şi în favorul acestora în sensul 1 1935. Luarea la cu-
S&cădate. la 30 Aprilie 1936. art. XLI: 1908 § 20. noştinţă a ra tclui, şi darea abso-
Dr. O. Prie, N. Podea, Nie. Lupu, T. Moisln, T. Aleman, 1.1. Príe, I. Hoandra Sibiu, la 26 Aprilie 1936. lutarului com uîui. Hotărâre asupra
Dr. Glöckner, şef portărel propunerii de icţiune. Adresa Inspec-
torului munci •eferitor la aplicarea
noii legi a m riilor. Eventuale. Ale­
Caut serviciu pentru ingrijitnr de Nr. 1268/935 port. gerea comite ii şi a preşedintelui,
case s‘au portar, — Pretenţiuni
PUBLICAŢIUNE DE LICITAŢIE V. Zasarie reşedinţe.
modeste Cunosc meseria de zi­
Subsemnatul portărel pe lângă I. Costea, secretar
dar. Adresa str. Ranicher Nr. 7.
Trib. Sibiu prin aceasta publică că In caz I .a ora indicată nu se
in baza deciziunei Nr. G. 695|1933 şi vor întruni n ibrii în număr cores-
Vând casele cu teren din Piaţa Gării 1 De vânzare. Nr. G. II. 6582(934 a judec, mixte punzător se ţine o a doua aduna-
Sibiu in favorul reclamantului Petru re la ora 4 aceiaşi după amiază
şi strada Lungă 2. Adresa : In­ Casă constătătoare din 3 camere, bu­ Lösch dom. Vurpăr reprez. prin adv.
giner Imbăruş Bucureşti Calea cătărie, verandă cu sticlă, odaie de Dr. M. Kaun pentru încasarea creanţei şi cu aceiaşi dine de zi aducând
Victoriei 124. baie, pivniţă, Grădină mare cu pomi de lei 800 şi acces, se fixează termen hotărâri vali indiferent de numărul
şi viţă de struguri. Doritorii să se a- de licitaţie pe ziua de 14 Maiu 1936 membrilor p enţi.
dreseze Str. Rideli Nr. 46 lângă şcoala
De închiriat Evanghelică.
In centrul oraşului 3 camere, bu­
cătărie antreu cămară la etaj.
Ciment
Două camere, antreu bucătărie în cen­ De vânzare Iff1
trul oraşului imediat de închiriat-
Iniormaţiuni la „Naţionala“ societate
generală de asigurare Honterus 6
LOC PENTRU CLĂDIT
1000. m', canal — apă, Str. Goblinus
Terenul Vidrighin, Adresa la ziar. SÜLÉI
RUDOLF
FERECnTURi
F R ie
CAUT VÂNZĂTOR serios şi cu De vânzare 35 buc. acţiuni dela
garanţie în debit de tutun. Informaţii
la administraţia ziarului.
institutul de artă grafică „Dacia Tra-
ianä“ Sibiu. Adresa la ziar.
A . f e r r r ie pi'

Vitrinele firmei „ T R IU M P H ” Cu 1000 de cazuri

putem dovedi că*
Maşini d e birou şi to cu ri r e z e r v o a r e
Reparaţie şi vânzare.
-Sibiu, P ia ţa R eg ele F e rd in a n d 19.
m m m
iste un mijloc absolut
Telefon. 230 ligur şi eficace, con-
S I B I U ra căderii părului şi
lontra mătreţii, şi a-
Pilla Regele Ferdinand Nr. 17 Ieşea a făcut să crea­
Orientează despre u l t i m e l e ABONAŢI scă păr şi pe chelie.
noutăţi de modă şi preţurile Hietsch & Co.
cele mai ieftine ale zilei. Este
deci în interesul publicului a
»»Acţiunea M )e vânzare la toate
privi aceste vitrine şi a vizita armaciile, drogueriile
c o stă num ai şi parfumăriile.
M A G A Z I N U L A V iei lunar

KaéMtar ttr - ILK MUNTEANU. Tiparul Tipografiei tS R S ffS S fT “


p t . s a l a de l e c t u r ă
gratu it
Redacfia şi Adm'nistn
str. Regina Maria 49, <
Telefon
D ir e c to r : I O N M U ! TEANu
Abonamentul anual Le 240, ş a s e luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500, Nr.-ul 3 Lei.—
Hr. 54
C e lipseşte Sib ilui ?
Este fără îndoială ci oraşul şi
judeţul Sibiu se poate m idri cu o
situaţie mult maf favorabili lecât ma­
joritatea judeţelor din Romát laproape
pe orice teren al vieţii. D ă greaua
criză economică din uit iii ani a
împins cu mulţi ani înapc truda şi
aizuinţele noastre spre ai bine,
aceasta regresiune s'a ivit p ;tutindeni
aproape în aceeaşi măsură, icât chiar
şi in condiţiile de mare aupertate
materială de azi, Sibiul s menţine
in fruntea regiunilor cu o olidă ad­
ministraţie, centru culture şi lentă
dar continuă ascensiune, ce ru atâtor
instituţii şi organizaţii cu frumoase
scopuri culturale, economic filantro­
pice etc. etc. Publicaţiile periodice
ale institutului central d< statistică
arată şi din punct de vede î sanitar
o situaţie, care dacă nu pc ;e fi con­
siderată încă satisfăcătoan în orice
caz însă este incomparabil na» favo­
rabilă decât marea majorit: 2 a jude­
ţelor noastre. Este adevăr, că nata­
litatea arată o tendinţă i Şrijorător
de bruscă spre reducere, < r în ace-
laş timp şi mortalitatea ari i — ade­
vărat intr'o măsură ma. mică —•
tendinţă spre ameliorare.
In special putem să nmem că
în oraşul Sibiu acest echi >ru între
natalitate şi mortalitate s prezintă
foarte favorabil şi dacă a, lizăm fe­
nomenul din punct de ve 2re etnic
avantajul este mult in fave îl nostru
faţă de conaţionalii noştri : şi. Chiar
dacă nu s‘ar produce încă nult timp
nici-o ameliorare in aceasl direcţie,
totuşi in scurt timp vom i jşi să ne
asigurăm superioritatea noa ră nume­
rică absolută faţă de na malităţile
convieţuitoare. Dealtfel ace fenomen
de lentă dar sigură ron nizare a
centrelor mari româneşti— 'rin exce­
dent natural — este un f< omen ge­
neral, observat aproape în oate ora­
şele mari, dar şi aici Si ul are o
situaţie incomparabil mai ivorabilă.
Cutezăm să spunem câ lu a pentru
romanizarea oraşelor — d pre care
s‘a vorbit atât de mult c r pentru
care s‘a făcut îngrozitor d puţin —
şj-a primit deslegarea, ins: nu prin
dispoziţii de birou, nici p a execu­
tarea unui plan metodic » muncă,
pe care nu l-am avut ni când, ci
prin cursul natural al put ei biolo­
gice mari a elementului românesc
faţa de dementele rome ritt e,
"ASIRA" ‘
.
V*
O rgan al a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
Publicaţiuni şi inserate după tari
Sibiu, Duminecă 17 Malu 1936 Anul II
Un jubileu E ducaţie
50 d e a n i d e la în fiin ţa r e a ş c o a le l c iv ile d e fe t e a A so c ia ţiu n e i.
p e n tru ero ism
de I. V. Spiridon Diplomaţii dela Geneva încep să
deacu ghiocul obsedaţi de întrebarea :
Se împlineşte anul acesrta o jumătate de veac dela înfiinţarea celei se va retrage definitiv Italia din Liga
dintâi şcoli secundare pentru instrucţiunea fetiţelor române — şeola civilă cu
Naţiunilor sau se abţine numai dela
internat#a „Asociaţjunei transilvane“, o jumătate de veac de muncă şi stră- lucrări ? Pentru a găsi răspunsul aştep­
duinţe puse în slujba neamului indirect dar cu atât mai folositor. De 50 de
tat au amânat şedinţa pentru 16 Iunie.
ani această asociaţie ne învaţă mereu să fim buni români prin a face mai Anexarea Abisiniei şi procla­
întâi pe tinerele vlăstare să fie cu adevărat bune românce şi bune mame.
marea regelui Italiei împărat al Etio­
Marea influenţă pe care o exercită mama asupra individului a fost piei, aşa cum regele Angiéi este
observată încă din cele mai vechi timpuri. Sunt dealungul veacurilor atâtea împărat al Indiilor, nu este pe placul
şi atâtea cazuri celebre in cari sufletul unei mame a schimbat nu numai via{a Angliei care face principalele dificultăţi.
unui om, ci a unui întreg popor. Pentru exemple nu e nevoe să ne ducem Italia, care are cea diiiiâiu ar­
nici in vremuri depărtate, nici la popoare streine. Cei mai concludent caz mată pe apă, uscat şi in aer nu
l-am trăit chiar noi ardelenii — cazul Anastasiei Şaguna, mama înţeleptului poate să mai accepte, după ocuparea
îndrumător al credinţei şi destinelor româneşti. Oricine cunoaşte lupta aces­ Abisiniei, prezenţa unui delegat al
teia pentru a-şi păstra fiul pe făgaşele adevăratei credinţe — credinţa stră­ unui stat care nu mai există de iapt,
moşilor noştrii — cunoaşte importanţa influenţei pe care o exercită fiecare I delegatul unui împărat fugar şi de
mamă -asupra copilului, şi prin aceasta importanţa educaţiei mamei pentru j aceea s‘a retras dela Geneva.
viitorul unui neam. Regimul de ordine, autoritate şi
In afară de importanta naţională, educaţia femeii are o mare Importanţă j de muncă introdus prin voinţa unui
social-morală. Primele norme de conducere in viată — iubirea de-aproapelui, om astăzi poate să sfideze până şi
cinstea, temerea de Dumnezeu, etc., norme cari ne vor conduce până la forţelor invincibile ale Angliei — şi
sfârşitul vieţii — sunt invătate dela mamă. chiar ale celorlalte state europene. —
Dându-şi deci seama de această covârşitoare influenţă a mamei, marii Mussolini a pregătit succesul de as­
diriguitori ai noştrii au căutat să îndrepte neamul pe făgaşul cel bun prin tăzi timp de 12 ani, prin muncă ordo­
intermediul mamei — cel mai eficace şi mai durabil mijloc educativ. nată, îndrumarea şi însufleţirea mul-
La propunerea lui Anania Trombitaş la 1879 şi in anul următor, istori­ ţimei pentru un ideal, în timp ce în
majoritatea statelor europene regimu­
cul Gh. Bariţiu, pe atunci secretar al Asociaţiunii, a reluat ideia şi a devenit
rile comuniste dărâmau bisericile şi
un înfocat apostol al ei. „Să nu ne ocupăm — spunea el —- numai ca dile­ provocau răscoale in care cădeau
tanţi, de creşterea fetiţelor nostre ca să nu plătim odată cu viaţa noastră morţi fii aceluiaş neam, cum se în­
naţională egoismul nostru. tâmplă astăzi în Spania.
In anul 1881 impresia lăsată de expoziţia industriei casnice româneşti, Italia lucrează conştient şi siste­
expoziţie la care a luat parte şi şcoala de fete „Azilul Elena Doamna“ din matic trimiţând pentru ocuparea Abi­
siniei 1600 avioane tip nou de vână­
Bucureşti, ridică pe primul plan ideia înfiinţării unei şcoale de fete. Soc. toare şi bombardament. In timp ce
femeilor române lansează un apel pentru strângerea fondurilor necesare clă­ Anglia se pregăteşte pentru 1500 a-
dirii, prin loterii, baluri, ajutoare. vioane, Italia are azi şapte mii.
Continuare în pag. Il-a. La şapte soldaţi un avion, aci
stă misterul cu ajutorul căruia în timp
destul de scurt a obţinut succesele de
astăzi.
iată pentru ce au eşuat sancţiu­
Dacă chestiunea, se prezintă atât al transportării bolnavilor şi acciden­ nile pentru ce Italia este pe primul
de favorabil în această privinţă, avem taţilor gravi în căruţe sau alte mij­ plan astăzi. Italia recent a încheiat
azi poate mai mult decât în trecut, loace primitive de locomoţiune, cari iui acord economic cu Albania prin
datoria de a susţine acest proces bio­ fac să se piardă un timp preţios dela care-i subvenţionează bugetul fără do­
bândă ; în schimb banca de emisiune
logic şi a-i asigura izbânda complectă. accident până la intervenţia medicală
a Albaniei este in Italia, lucrările
Avem instituţii sanitare în număr I şi care transport periclitează şi agra- publice le fac italienii şi porturile
mare, suficiente pentru asigurarea I vează starea bolnavilor în modul cel sunt in mâna regimului fascist, fapt
asistenţei medicale celor suferinzi. mai grav. Totatât de defectuos se care a făcut să se creadă că Muso-
Dar din organizaţia sanitară a face transportul bolnavilor infecţioşi lini in:epe a-se mişca şt a face poli­
din judeţ la spital şi ceeace e şi mai tică şi in Europa.
oraşului şi judeţului Sibiu lipseşte un Ceiace trebue insă să luăm
serviciu a cărui nevoe se simte din grav e că adesea aceşti bolnavi in- aminte este faptul că Musolini a
zi in zi şi a cărui reaiizare nu mai fecţioşi sunt transportaţi cu automo­ primit pe reprezentanţii statelor care
poate întârzia. bilul de pe piaţă sau autobuse, răs­ n‘au aolicat sancţiunile, Germania, Ja ­
pândind infecţia printre călători într‘o ponia, Brazilia, Ungaria, Austria şi Po­
Este vorba de instituţia „Salva- lonia cu care a strâns şl mai mult
rei", aceea instituţie care are meni­ măsură nebănuit de mare.
legaturile politice.
rea de a fi Ia dispoziţia accidentaţilor, înfiinţarea „Salvării“ şi a unui La Berlin se fac eforturi mari pe
bolnavilor greu transportabili etc. şi serviciu de transport al bolnavilor aceeaş linie — pregâtindu-se sinteze
care preia serviciul medical şi servi­ infecţioşi este o chestiune ce nu mai chimice etc. Ce va fi se va vedea în
poate suferi amânare şi populaţia scurt timp, insă din măcelul în care
ciul de transport rapid, poate să ne aruncă azi comunismul distructiv va
aducă un imens serviciu în caz de Sibiului aşteaptă realizarea ei in
triumfa acele naţii cari prin unitatea
accidente, epidemii etc. Este inadmi­ timp cât mai scurt. morală sunt educate pentru eroism.
sibil să mai asistăm la modul tragic D r. R adu S ta n cu I o n M unte a nu
 Nr. 54
Sibiu si îm prejurim i STIR!
Serbarea zilei de 10 Mai
ia Sălişte.
Ca ín fiecare an şi anul acesta
fruntaşa comună românească Sălişte
a serbat ziua de 10 Mai cu un deose­
bit fast.
ín după amiaza acestei zile, şcoa-
lele secundare, primare şi grădina de
copii mici, au organizat in unire, un
bogat program artistieo-cultural.
Serbarea se deschide cu imnul
Regal, cântat de corul gimnaziului
mixt din loc. de sub conducerea prof.
Radu, Urmează diferite poezii naţio­
nale recitate de cătră elevii şcoalelor
din ioc. Copiii în drăgălaşele lor cos­
tume pitoreşti naţionale recită cu în­
sufleţire poezii.
Urmează conferinţa D-lui A. Iosof
directorul gimnaziului, care printr‘o
frumoasă cuvântare arată importanta
zilei.
Dansurile naţionale executate frumos
de elevele cl. 111. şi IV de gimnaziu
a produs un deosebit efect asupra a-
sistenţei care a rămas profund mişcată.
Dintre ţinerile vlăstare care s‘au
relevat trebuie să amintim pe elevele
Simian Nuţica din cl. III Dorea şi
Aidea din cl. IV., iar dela şcoala pri­
mară fetiţa cu reale aptitudini Viori­
ca Bucur.
Elevii şcoalei superioare de Co­
merţ s‘au produs bine prin Petrişor
şi Ungurean din cl. IV.
Reuşita acestei serbări se dato-
reşte grupului de profesori din Sălişte.
Manifestaţia străjereas-
că dm Ocna-SibiuiuL
Duminecă 10 Maiu a. c., a avut
loc întrun cadru solemn sfinţirea ca­
targului şi ridicarea Pavilionului Na­
ţional al stolului şcoalei primare de
de stat din Ocna-Sibiului de sub con­
ducerea d-lui director Ghedeon Hen-
teş.
La ora 11 a. m. soborul de pre­
oţi format din Teofil Roşea, Isaia
Popa şi Partenie Popa în faţa şcoa-
leî primare a oficiat serviciul divin.
După sfinţire a urmat raportul
şefilor de pâlcuri primite de d-i in­
spector Bibu şi trecerea în revistă.
Cu ceremonialul obişnuit s‘a făcut
prima ridicare a pavilionului naţional
care în Ocna-Sibiului simbolizează
triumful dreptăţii asupra nedreptăţii de
veacuri.
Citirea şi explicarea textului bi­
blic a făcut-o preotul Teofil Roşea,
care a ştiut să găsească cele mai a-
lese cuvinte pentru această ocazie,
îndemnând pe străjeri să urmeze cu
sfinţenie învăţăturile bune.
Cuvântul comandantului a fost
rostit de dl insp. şcolar Bibu care
în cuvinte calde a arătat ce însemnea­
ză fâlfâirea drapelului în piaţa Ocnei
îndemnând pe străjeri să păstreze ca
pe cea mai preţioasă comoară drape­
lul nostru.
Dl N. C. Verzescu comandantul sto­
lului a mulţămit celor ce i-au pus cu
atâta bună voinţă la dispoziţie fondu­
rile necesare pentru ridicarea pavili­
onului, colegilor care i-au dai concur­
sul şi în special înv. N. Hălmaciu
care i-a fost cel mai preţios ajutor şl
numeroasei asistenţe pentru partici­
pare.
. . ACT I U N K A Pag. 2
S'au executat apoi exerciţii de bare şcolară. — Sâmbătă 16 Maiu, ora 6 1„
gimnastică şi jocuri naţionale. A vorbit dna L. Jenciu şi dl. î. în aula Academiei teo ogice, va con­
Despre importanţa zilei de 10 Geleriu stud, reliefând în scurte cu­ ferenţia dl profesor NAE IONESCU
despre: „Universalism şi ortodoxie"
Maiu a vorbit dl loan Stanciu notar vântări cele trei mari evenimente ce Dl Nae lonescu este cel mai mare
titrat şi N. Hălmaciu inv. leagă românmea de 10 Maiu. doctrinar naţionalist din România şi
şeful spiritual al generaţiei tinere. Ve­
Corurile s'au executat sub con­ Au participat : Preot ort. Pomp.
nirea d-sale în oraşul nostru constitue
ducerea îr.v. N. Hălmaciu. Dan, Preot gr-cat. L. Bordeanu, notar
astfel, un eveniment.
V. Jenciu, înv. I. Chialda, inv-pen*. S.
Publicul Sibian va şti să primea­
Dragoman, T. Giurgiu primar, etc.
scă sărbătoreşte pe marele gânditor
Serbarea zilei de 10 Mai şi luptător.
Conferenţiarul a fost invitat de
în comuna Vurpâr asociaţia studenţilor în teologie „An­
10 Maiu în Cărpiniş. drei Şaguna.
După serviciul religios, la ora 1
p. m. şcoalele şi locuitorii s'au strâns împins de marea dragoste faţă — NUMIRI LA PRIMĂRIA SI­
in mijlocul comunei de unde în frun­ de evenimentele mari din viaţa noa­ BIU. In ultima şedinţă a Comisiei In­
te cu autorităţile comunale au eşit la stră naţională, poporul din acest sat
în frunte cu conducătorii lui a ţinut terimare au fost numiţi in posturile
câmp pentru desfăşurarea programu­ şi de data aceasta să dea fastul şi a- vacante dela Primărie, pentru cari s'^
lui. tenţia cuvenită aniversării celor 70 de fost deschis concurs: d-nii Ionel Boiu
In special progamui a fost bogat, ex­ ani dela venirea în ţară a principelui Nicolae Avrigean, A. Constantinescu
erciţiile ştrăjereştl, executate excelent Carol de Hohenzollern, întemeietorul şi d-şoara A. Dragomir.
de elevii şi elevele şcoalei primare de României Moderne şi dinastiei noas­
j stat sub conduceroa harnicului străjer tre. — Mareşalul Franchet d'Esperay
La orele Í0 jum. a.tn. serviciul cel care a comandat în timpul răsbo-
inv. dir. Gh. Bărdaş, au plăcut mult.
Divin oficiat la biserică de către pre­ iului mondial armata dela Salonic, a
Au urmat jocuri, cântece şi de-
otul paroh loan Aluntiu s'a terminat, vizitat ţara noastră şi a participat la
clamări executate de elevii dela Şcoa­
după care mulţimea în corpore a tre­ 1parada militară dela Cotroceni în ziua
la de copii mici sub conducerea dnei
cut în sala culturală a satului, unde de 19 Maiu. La sfârşitul festivităţii a
Veturia Jenciu.
A conferenţiat dl Protopop gr. cat. a asistat la desfăşurarea programului adresat M. S. Regelui următoarele cu-
şcolar stabilit de către înv. şcoalei din ! vinte.
Torna Opreanu, arătând însemnătatea
loc., program ce a constat din coruri, „ Sire! Aveţi o admirabilă ar­
zilei. '
recitări şi dansuri, toate cu caracter mată. Soldatul care ştie să defileze,
Revine toată lauda pentru reuşi­ naţional. Despre: „însemnătatea zilei" ştie să şi lupte. Vă rog să primiţi
ta acestei serbări în această comună a vorbit Dl înv. Gh. Staicovici. Dsa
I toată simpatia Franţei aliate, felicită­
minoritară dlor S. Munteanu primar, după o scurtă incursiune în trecutul
rile şi admiraţia mea. Vă mulţumesc
S. Dragoman notar, Preot Toma Nis- istoric destul de zbuciumat al neamului
la rându-mi că aducându-mă printre
tor, înv. Şerban, dra. înv. Bărdaş E. nostru, arată tripla însemnătate a zi­
D v, M’aţi întinerit cu 20 de ani. Ar-
dra. înv. Ţaţa şi dlor I. Mărie sub- lei de 10 Maiu — 10 Maiu lo66, 10
I mata Dv. m'a făcui să retrăiesc clipele
noîar, C. Budulan perceptor, Sandu I. Maiu 1877 şi 10 Maiu 1881. — Scoa­
! frumoase neuitate de atunci de după
şef de post şi N. T. Dan perceptor, te în relief faptele mari ale celor trei
! războiul din care purtătorii uniiorme-
cari cu toţii au contribuit cu munca regi şi spune: M. S. Regele Carol I.
( lor Dv. reveneau în sunetul aceloraşi
posibilă ca românismul să triumfe. a organizat statul modern, indepen­
I imnuri, victorioşi.
Seara la ora 10 cu fanfara în dent, pe deplin suveran, puternic şi
frunte s'au parcurs străzile comunei cu cu prestigiu în afară. M.S. R eg.Ferdi­ — Congresul funcţionarilor ju-
torţe aprinse, în cântece şi în urale- nand este exponentul generaţiei de ero1 ! decătoreşti. In zilele de 30, 31 Maiu
care a înfăptuit România-Mare. Astăzi } şi 1 Iunie va avea loc la Braşov con-
Regele Carol II. Voevoduî Culturii, ! greşul funcţionarilor judecătoreşti din
lucrează la consolidarea României-
10 Maiu !a Ţichindeal. Mari, încheie cu cuvintele: „Trăiască întreaga ţara. Intervenindu-se la Di­
recţiunea generală C.F.R. s‘a acordat
! Regele Carol II." la cari fanfara co- o reducere de 75 pr.
S'a oficiat serviciul religios la
I munei şi mulţimea intonează Imnul na-
care a participat toată populaţia co­ — Cursurile de vară dela Văle­
! ţional şi urează ţării tot binele.
munei în frunte cu autorităţile comu­ ni de munte. Cursurile de vară ale
La ora .12 jum. serbarea ia sfâr-
nale.
I şit şi se'nchee cu cântarea „Trăiască Universităţii Populare „Nicolae Iorga“
După Te-Deum a avut loc în I România Mare!” Corul şcoalei a fost din Vălenii de Munte, se vor ţine în­
localul şcoalei primare de stat, o s e r­ condus de înv. Bogdan Ene. tre 15 Iulie — 15 August 1936. In tim­
mmmmammammmmsmazeaxairmaatiiaaammmmmmBmK pul cursurilor va funcţiona ca şi în
(Continuare din pag. I ) anii trecuţi o cantină şi că minuri pen­
Paralel cu acţiunea femeilor române, Asociaţiunea, printr'un comitet tru băeţi şi iete. Cei ce vor locui in
compus între alţii din : Dr. D. P. Barcianu, D. Comşa lucrează pentru înfiin­ căminuri sunt rugaţi a-şi aduce lenju-
ţarea gimnaziului de fete. In 23 Noemvrie 1882 au cumpărat în str. Morii ri pentru pat. Costul este de lei 1200
(azi Şaguna) un intravilan pe care hotărâră să ridice clădirea care va adăposti, de persoană pe întreagă luna. înscri­
cea dintâi şcoală secundară de fete din Ardeal, convertind pentru acest scop erile pentru cursuri se fac pe adresa
şi cei 20.501 fiorinî destinaţi înfiinţării în Sibiu a unei Academii de drepturi.
Din acest fond şi din colecta de 60.000 fl. s'a început construirea edificiului următoare: „Universitatea Poporală
şfinţil şi predat spre funcţionare la 1886. „Nicolae Iorga" Bulevardul Schitul
Planul de învăţământ prevedea deocamdată patru 'clase, plus unul sau Măgureanu No. 1 Bucureşti, unde se
două cursuri complimentare. Cel dintâi director al şcoalei a fost numit Dr. găseşte secretariatul cursurilor.
D. P. Barcianu, iar ca^directoară a internatului baroneasa Elena Pop, fiica
fostului guvernator al transilvaniei şi preşedinte al Asociaţiunii. După un an — Examenele de bacalureat în-
de funcţionare ambii s'au retras, iar şcoala a fost condusă mai departe de j cep anul acesta la 25 Iunie. Afară de
prof. Septimiu Albini, apoi I. Popescu, Dr. I. Crişan şi din 1893 de Dr. absolvenţii de anul acesta ai liceelor,
Vasile Bologa, care a condus instituţia timp de 35 de ani. In postul de di- se pot prezentaşi restanţierii, cari n ‘au
rectoară a internatului a fost numită Dna Elena Petraşcu care a funcţionat fost respinşi de cel mult cinci ori.
până la 1912. Dela această dată conducerea internatului a trecut tot asupra
D-lui Dr. V. Bologa.
Până la 1916, cu toate multele îngrădiri impuse de regimul maghiar, — Togal, un adevărat amic al
cursurile continuă în acelaş ritm de muncă asiduă, desinfectând atmosfera de casei! Cu multă plăcere vă certific, că
microbii străini cu parfumul dragostei de neam şi limbă ce inunda cu atâta in farmacia mea de casă nu-mi lipse­
belşug din sufletele profesorilor — apostoli.
şte niciodată Togal-ul. Eu însu-mi în­
In toamna anului 1919, după 33 de ani de existenţă, şcoala civilă a trebuinţez Togal-ul la migrenă, soţul
I Asociaţiunii fuzionează cu liceul de stat nou înfiinţat iar internatul continuă meu contra durerilor reumatice, şi de
j să funcţioneze până azi sub auspiciile Astrei.
când cunoaştem Togal-ul nu mai în­
In anul acesta bătrâna Astră împlineşte 75 de ani de viaţă — trei trebuinţăm alt medicament. Togal-ul
sferturi de veac de când această societate a tot ce este mai ales şi mai
ne-a devenit un sincer prieten de ca­
românesc, ţine aprinsă pe altarele noastre strămoşeşti flacăra dragostei de
să, care ar trebui să nu lipsească din
neam şi de limbă, şi tot în acest an se împlineşte o jumătate de veac dela
nici o gospodărie. G. Borghidai, Ti­
înfiinţarea instituţiei care formează cel mai valoros briliant de pe venera­
mişoara.
bilul piept s l acestui seismograf al frământărilor româneşti.
 Pag. 3 -ACŢIUNEA“ Nr. 54

drept ai Volksrat ului, însă numai cu Pregătiri pentru

vot consultativ.
Volksrat-ul are un comitet exe­ serbarea câmpenească
cutiv, compus dintr'un delegat al
Vechiului Regat, 6 ai Banatuiui, 2 ai Marţi 12 Maiu a. c. a avut loc
Un lucru destul de important mane şi menţinerea pe durată lungă Basarabiei, 2 ai Bucovinei, 1 al Do- în sala festivă din palatul Reuaiuaei
pentru orice român este cunoaşterea a legilor în vigoare în teritoriile alipite. brogei, 1 al Sătmarului şi 6 ai Tran­ meseriaşilor români a doua consfă­
cât mai deaproape a preocupărilor silvaniei. Membrii de drept ai acestui tuire a reprezentanţilor societăţilor
ORGANIZAREA POLITICA A şi asociaţiilor româneşti.
ţi aspiraţiilor minorităţilor dela noi. comitet sunt : preşedintele, referenţii Intre cei prezenţi notăm: dna
Unele din minorităţi trebuesc GERMANILOR amintiţi mai sus şi preşedintele gru­ dr. Agnes Măcelariu din partea Soc.
chiar urmărite cât se poate mai de­ Conform statutelor stabilite în pului parlamentar german. In fruntea Femeilor ortodoxe, dna ing. inspector
aproape de fiecare din noi. adunarea ţinută la 22 Octomvrie provinciilor se află sfaturile provin­ Bociat din partea Asociaţiei femeilor
ciale ; astfel avem un Gaurat pentru unite Sfânta Maria, dna dr. V. Bologa,
In afară de greci, sârbi, slovaci 1935 la Sibiu, toţi Germanii din Ro­ prezidenta soc. Crucea Roşie, dnele
şi armeni minorităţile dela noi şi-au mânia formează o „Volksgemeinschaft", Bucovina, unul pentru Basarabia, altul preotese Boiu şi Morariu din partea
înfiinţat organizaţii proprii, luptând o comunitate naţională. Organul su­ pentru Vechiul Regat, Dobrogea, Reuniunilor femeilor ortodoxe, Dniî
fiecare potrivit temperamentului şi prem al acestei comunităţi este Volks- Sătmar, Banat şi Transilvania. Pro­ I. Munteanu : Acţiunea românească;
culturii pe care o are. ratul (consiliul poporal) în care e re­ vinciile sunt împărţite în circumscripţii A. Bianu: Frăţia românească; V.
şi circumscripţiile in comune, având Munteaüu : Andreiu Şagunaj V. Căi-
Reproducem după Gazeta Tran­ prezentat Vechiul Regat cu un delegat cuţiu : Voevodul Mihaiu ; I. Dragomir:
silvaniei un studiu cu caracter semi- Banatul cu 18, Basarabia cu 6, Buco­ iiecare „sfatul" său, ales de adunarea Mihaiu Viteazul; St. Duca : Reuniu­
oficios asupra programului şi organi­ vina cu 5, Dobrogea cu 1, Sătmarul generală a locuitorilor germani. nea culturală a meseriaşilor; N. Zaha-
zării politice a Germanilor şi Ma­ cu 1 şi Transilvania cu 17 delegaţi. Germanii au luat dela început, ria : Societatea meseriaşilor; N. Martin:
ghiarilor. Membrii de drept ai Volksratului sunt: | din 1919, parte activă la viaţa poli­ Asociaţia comercianţilor, D. P a p ;
preşedintele, locţiitorul lui, secretarul asociaţia restauratorilor; d. Sum a:
tică parlamentară, prezentându-se în Funcţionarii publici ; L. Albu : fune-
GERMANII general, cassierul,. apoi.referenţii ches­ alegeri de obicei în cartel cu partidul ţiorarb judecătoreşti. Dnii Ganea cu
Programul politic tiunilor de organizare şi ai probleme­ dela putere (o singură dată s'au pre­ o delegaţie din partea asociaţiilor
1. Germanii au fost cei dintâi lor economice, numiţi de preşedinte. zentat în cartel cu partidul maghiar). C. F. R; d. Ionescu : Asociaţia măeş-
trilor militari, d. I. Comşa : Sindica­
cari s'au încadrat în noua situaţie Parlamentarii sunt şi ei membrii de Azi au 3 senatori şi 8 deputaţi.
tul naţional al muncii; d. Baciu: Ca­
creiată de războiul mondial. încă din mera de muncă. Societăţile Ardealul
vara anului 1919 elementele germane cu d. Stan şi Dumbrava cu d. Şerban,
din Transilvania, Banat, Bucovina, Curierul cărţilor. Foamete etc. etc.
Prezidează d. dr. N. Comşa
Basarabia şi Vechiul Regat s'au gru­
pat în „Verband der Deutschen Gross­
rumäniens'', intocmindu-şi un program
Emil Cioran: Cartea amăgirilor asistat de păr. St. Morariu şi I. Mun­
teanu. Delegaţia alcătuită din dnii dr.
N. Comşa şi păr. Morariu a fost în­
politic comun. Acest program are 20 Intre atâtea cărţi de duzină a două prăpăstii deschise: viaţa şi moar­ credinţată să invite şcolile la serbarea
dé articole, din care 1 — 14 cuprind apărut însfârşit şi o carte bună. Car­ tea. Senzaţia de ameţeală ce te cu- de înfrăţire.
dezideratele politice ale minorităţii te de căpătâiu, pe care nu o citeşti prinde rezultă din vârtejul acestei tră" Dl. St. Duca şi d. L. Albu au
fost încredinţaţi cu îndeplinirea for­
germane, iar restul chestiuni de orga­ pe nerăsuflate, ca pe un roman pal­ iri intense, care pare topită într'o fla­
melor necesare faţă de poliţie şi
nizare internă a partidului. Germanii pitant, ci o guşti filă cu filă, ca pe o cără. Sentimente răscolitoare te năpă­
administraţia financiară etc. O comisie
cer, ca printr'o lege fundamentală să Biblie, în care se află condensate a- desc, răsturnând categoriile şi eviden­ care se complectează cu d. D. Pap
li se dea dreptul de a se organiza devăruri eterne. Scrise cu o ardoare, ţele, oferindu-ţi drept compensaţie i- se va îngriji de aprovizionarea cu
politiceşte ca naţiune unitară (als care este o specialitate a condeiului raţionaiul şi misterul. Uneori această bere. Comisia alcătuită din dnii : V.
Munteanu, Ganea şi Baciu se va îngriji
einheitliche Nation) pentru împlinirea Emil Cioran, versetele acestui mare încordare ajurge până la autoanihilare.
de fanfare. Se alege apoi următorul
misiunii culturale, naţionale şi econo­ poem al vieţii şi al morţii — căci Cutremurat de profunzimea vizi­
comitet de direcţie: Dr. N. Comşa, I.
mice ; să li se dea drepturi de a im­ »C artea am ăg irilo r" este un ade­ unilor, cugetările lui Emil Cioran ră­ Munteanu, St. Morariu, dnele : Dr.
pune conaţionalilor taxe pentru aco­ vărat poem — sunt străbătute de un sar ca o străfulgerare din rărunchii Agnes Măcelariu şi ing. Bociat, dnii :
perirea nevoilor culturale ; dreptul de suflu profetic şi de înfiorare cari îţi fiinţei. Fiecare slovă pare scrisă cu A. Bianu, St. Duca, N. Zaharia, L.
Albu, V. Ganea şi D. Papp.
a putea înfiinţa atât naţiunea însăşi multiplică la infinit vibrările ce le flacără şi cu sânge. Totul e apocalip­
Şedtnţa comitetului de direcţie
cât şi organizaţiile ei şi particularii, trezeşte în tine. tic, adânc şi zguduitor, ca şi când vi­
va avea loc Sâmbătă şi a tuturor de­
şcoli şi instituţiuni de cultură de orice Filozofia academică, rece şi ofi­ jelia nihilismului s'ar fi extins cutro- legaţilor Luni seara la orele 8.
categorie şi grad, de a-şi pregăti şi cială, are ca punct de plecare cerce­ pitoare peste ţinutul valorilor existen­
alege personalul didactic. Cer apoi tarea; filozofia subiectivă presintă o te, sădind aitele mai profunde.
pentru Corpurile Legiuitoare sufragiu lăture emotivă, pornind dela intuiţie Despre valoarea spirituală a a-
cestei opere e de prisos să vorbim, înscrieri pentru
universal, egal şi secret pe baza ca­ şi simţire, prin prisma cărora lucru­
dastrului naţional, asemenea şi pentru rile apar transfigurate, viziunea mai ca şi despre renumele autorului, care Olimpiada dela Berlin.
municipii şi comune : organizarea în- puternică, adevărul mai aproape. Pa­ este întâiul filozof de suprafaţă din
tabăra „neacademică". In urma stăruinţei mai multor
tregei administraţiupi publice (politică, radoxul nu-1 poţi elimina din cuprin­ abonaţi ai Acţiunei am luat înţe­
finanţe, justiţie, etc.) pe baze naţionale, sul e i; cu ajutorul lui atingi înălţimi Cei ce vreţi să vă daţi seama de legere cu secţia de turism a ziarului
îngăauindu-se uzul limbei materne în nebănuite. misterul vieţii şi al morţii, de neliniş­
Porunca Vremii ca să facem şî noi
toate ramurile şi gradele administra­ Cartea lui Emil Cioran este o tea sentimentului cosmic, citiţi neapă­ înscrieri pentru excusia din Germa­
rat CARTEA AMĂGIRILOR. nia făcută cu prilejul Olimpiadei dela
ţiei şi justiţiei, atât în contactul cu carte care te face să priveşti v i a ţ a Berlin.
părţile cât şi în redactarea actelor dela aceste înălţimi, unde îţi apar ca Liviu Nanu Din acest prilej participă ex­
oficiale. cursionişti din toată lumea. Se acordă
Asemenea cer să se ţină seamă reduceri importante pe C. F. în toate
Statele pe unde se trece, deaceea se
de limba maternă şi în instrucţia mi­
litară. Cer apoi egalitatea cultelor şi
Hoţi ce fură sub titlul de perceptori. poate face o excursie în străinătate
cu bani putini.
dreptul lor de a se organiza pe baze In capitala ţării o bandă au gă­ în comisia de impunere din 1933 şi Secţia de turism a ziarului Po­
naţionale autonome : subvenţii dela sit o nouă formulă sub care-şi ascun­ de atunci operează prin falsuri şi a- runca Vremii organizează pentru Ro­
stat pentru instituţiile culturale în deau deprinderea lor de hoţi şi pun­ meninţări excrocând sute de persoane mânia o excursie de 20 zile. Plecarea
proporţie cu impozitele plătite de gaşi. sub titlul de perceptori şi controlori la 31 Iulie şi întoarcerea la 17 August.
Costul acestei călătorii este nu­
minoritatea germană; dreptul de a Populaţia din sectorul negru se financiari. mai de 8000 Lei, uade sunt cuprinse
folosi în adresele, oficiale către toate plânge de mult timp de sperţarul „Autorităţile poliţeneşti au reu­ transport, vize de paşapoarte, taxe
autorităţile statului numele germane „Jean preceptorul" şi de alţi faimoşi şit să prindă pe excrocul Fednie, ce consulare, pensiune complectă la
ale localităţilor şi obligaţia acelora „preceptori" cari sau dovedit a fi se prezenta „controlorul Bădescu Mi- Berlin, intrare la toate muzeele etc.
hai" şi este pe urmele lui „Jean per­ înscrierile se pot face la admi­
de a folosi şi ele aceste nume în con­ faimoşi excroci şi cari n‘au nimic co­ nistraţia ziarului Acţiunea, de unde
tactul cu populaţia germană, asemenea mun cu funcţionarii cinstiţi. ceptorul" sub care se ascunde excro­ se pot afla amănunte şi se pot ridica
uzul liber al culorilor naţionale ger­ Excrocii au reuşit să fie secretari cul Ewegenie Lihvenţov. prospecte.
 Nr. 54 . A C T I U N E A-

Post» redacţie». Serbarea zilei de 10 Mai Tribunalul Sibiu Secţia I-a

UNUI'PĂRINTE. Regretăm mult
dar nu putem publica scrisoarea Dv.
prin care vă plângeţi contra directo­
rului liceului de bieţi. Adresaţi-Vă
ministerului. Credem cu convingere că
sunteţi şi Dv. de acord cu noi că ar
iace o penibilă impresie printre elevi
să reproducem articolele scrise de dl.
profesor Copacea dela liceul Gheor-
ghe Lazăr in chestiunea plagierii cu­
vântării la deschiderea de an a dlui
director NiculescU care a copiat cu­
vânt de cuvânt după d. Chiriţescu etc.
Un director de liceu trebue să sanc­
ţioneze aspru elevii cari plagiază de-
aceea nu putem să arătăm aceste lu­
cruri cu toate că ele sunt scrise de un
domn profesor dela acel liceu. Vâ ru­
găm deci să nu mai stăruiţi cu o nouă
scrisoare căci noi nu ne putem abate
dela linia de conduită ce ne-am impus.
O să utilizăm totuş ceva la cro­
nica rimată prin care combatem de
altfel in formă ironică abuzurile, ile­
galităţile, coadele de topor, etc.
Înţelegem satisfacţia dv. in ches­
tiunea dlui Popa şi vă comunicăm că
şi vespele Acţiunei se bucură alături
de abonaţi, văzând că cei înţepaţi
dupăce se umflă în pene, ziua întâi
judecă serios, a doua zi aspru aluziile
noastre prin care sesizăm totdeauna
stări şi lucruri ce evităm să le aducem
in dezbatere publcă timd prea grave
şi unele chiar senzaţionale.
Cunoaştem svârcolirile dlui Popa
despre care neiniormaţi. Dsa a fost şi
este o excepţie destul de rară aşa că
noi ştim că trebue să treacă mult timp
până pricepe sensul înţepăturilor vies-
pelui şi mai ales că acum este după
vorba dsale „sedus în eroare" de alţi
doi clienţi curajloşi ai cronicei noastre
rimate.
PENTRU ABONAŢII NO
ŞTR1L Toţi a b o n a ţii n o ş tr ii
c a r i a u achitat a b o n a m e n tu l
p e 6 lu n i su n t r u g a ţi s ă -l a
c h ite si p e lu n ile u r m ă to a r e
în tr u c â t a b o n a m en tu l p e p r i­
m e le ş a s e luni a exp irat la 1
M ai. Plata s e p o a te f a c e încă*
sa io r ilo r n o ş tr ii a u t o r i z a ţ i
şi la : Drogheria ionel Baciu
str. Regina Mana Nr. 10, Debt*
ful de Tutun din Plaţa-Mare
ş i Administraţia ziarului str.
R egina M ana Nr. 49.
in Poiana-Sibiului.
Í0 Maiu fn Polana^Sibiulul s'a
serbat şi în acest an cu fastul cuvenit.
După ieşirea din biserică, tot
poporul şi toate asociaţiile, în frunte
cu steagurile au luat parte la desfă­
şurarea programului şcoalei la mor­
mântul eroilor.
Cuv. de deschidere este rostit de
Dl. Gh. Bucurenciu dir. şc. arătând
în scurte cuvinte însemnătatea zilei.
După câteva poezii şi cântece naţiona­
le bine alese şi bine executate. Dl.
llie Munteanu înv. ţine o documentată
şi însufleţită conferinţă, în care dă
soluţii pentru viitor încheind: „Să mun­
cim şi să luptăm din toate puterile
pentru o nouă ţintă, pentru un nou
ideal „România a Românilor“, confe­
renţiarul a fost viu aplaudat.
Corul şcoalei a fost instruit şi
condus de înv. E. Banu.
De încheiere d. Ilie Munteanu
declamă poezia ,.Să plece străini“ de
Torna Pascu.
Mai vorbeşte d. C. Şerb licenţiat
arătând însemnătatea unirii şl situaţia
noastră faţă de vecini, schiţând calea
ce trebue urmată.
Spitalul de Boli Mintale, Sibiu
No 1307|1936
PubliCoţiune de licitaţie
Se aduce la cunoştinţă că în ziua
de 15 Iunie 1936 ora 9 a. m. se va
ţine licitaţie publică la Spitalul de
Boli Mintale Sibiu pentru aprovizio­
narea spitalului cu : 30 vagoane căr­
buni, 2 vagoane motorină si 3V* va­
goane conbustibil special, care canti­
tate se poate majora, eventual micşora
în limita cotei bugetare.
Licitaţia se va ţine în conformi­
tate cu dispoziţiile legii contabilităţii
prevăzute la art. 88-110.
Caetele de sarcini se pot vedea
la spital în orele oficiale.
Sibiu, la 13 Maiu 1936
Medic Primar Director,
L. lonaşiu Administrator,
Munteanu
Nr. P. j. 59211936
EXTRAS
din registrul pentru asociaţiunile re­
cunoscute persoane juridice
Tribunalul Sibiu îd baza Statu­
telor aprobate de Minist. Instrucţiunei
Cultelor şi Artelor cu ordinul Nr.
10075j7. III 936 a recunoscut de per­
soană juridică prin sentinţa Nr. P. j.
592(1936 din 23. IV. 1936 „Cercul
evreiesc de lectură din Sibiu", consti­
tuit la data de 2-II. 1936, având de
scop cultivarea vieţei sociale fără nici
o orientare politică şi în legătură cu
aceasta, promovarea tuturor ramurilor
activităţii culturale în special ştiinţei
şi artei evreeşti cu următorul comitet
de direcţie şi administraţie ;
Preşedinte: Alexandru Hajduska
Vicepreşedinte: Dr. Juliu Benedeck
şi Emeric Goldberger
Ad-tor: Arthur Rieger
Jurisconsult: Dr: Lazar Mathyas
Cassier: Alfred Felter
Contr.: E. Lövy şi Dr. David Samson
Bibliotecari: Josef Grünberger şi Dr.
V. Neumann
Secretari: Emanoil Kohn şi S. Ezri
cu toţi cetăţeni români domiciliaţi în
Sibiu.
Acest cerc a fost trecut în re­
gistrul respectiv sub Nr. 4 1936.
Sibiu, 7 Mai 1936
Grefier:
I. Tănăsescu
S ă p tă m â n a R eclam ei
Cea mai bună ocazie de cumpărare
ProguerSa I o n e l Baci u
Priviţi vitrina noastră!
B ALLO!
In Interesul propriu al Dumneavoastră păstraţi pungile în care vă
procuraţi cafea, ceai, cacao, bomboane etc. dela marele şi renu­
mitul magazin special de cafea şi coloniale
Reducere pe tren.
pentru luna Bucureştilor
Regia autonomă C. F. R. a acor­
dat o reducere de 75 la. sută şi 30
la sută pentru vizitatorii , „Lunei Bu­
cureştilor".
Această înlesnire e valabilă intre
8 Mai şl 9 Iunie a. c.
Reducerea de 75 la sută se acordă
în fiecare Vineri sau ajun de sârbă
toare şi ţine până Luni sau prima z i
după sărbătoare.
Reducerea de 50 la sulă funcţio­
nează tot timpul.
Călătoria se va face pe baza
unui bilet întreg (reducerea de 50
sută) şi o jumătate de bilet (reducerea
de 75 la sută) care vor fi vizate pen
tru înapoiere în interiorul expoziţiei
Mica publicitate
Vând casele cu teren din Piaţa Gării £
şi strada Lungă 2. Adresa: Inginer
Imbăruş Bucureşti Calea Victoriei 124.
Doamnă singură caută
bucătăreasă să ştie bine găti
Pote fi de 50 de ani fără
băroat sl fără copil.
adresa la ziar
Se primesc imediat doi ucenica
cofetari şi un picolo la Butniţa.
Str. Regina Maria 51
Doresc căsătorie cu o romândi
văduvă până la 45 ani. Caut mai bu­
curos o femeie de pe sate care să as
bă şi ceva numerar. Informaţii la act
ministratia ziarului.
ALLO!
f f

Existenţa de 75 ani a primei fabrici Ardelene de

Sobe de teracotă
„LA PASA STR. REGINA MARIA 42
La prezentarea a 15 pungi primiţi cadou câte o cutie frumoasă
şl de produse din lut de tablă pentru cafea, corespunzător.
Aceasta ca o atenţie şi recunoştinţă faţă de onor consumatori
G a r a n t e a z ă p e n tru c a l i t a t e a e x c e le n tă a
cari s‘au convins că cu adevărat magazinul „PAŞA" are calităţi
Chemineurlior« Sobelor de teracotă, neîntrecute de cafea la gust, aromă şi calitate fiind prăjită şi măcinată
Maşinilor de gătit din teracotă,
Vaselor de flori etc. imediat proaspătă în faţa onor. clientele cu instalaţiunile cele mai
perfecţionate, neezistent asemănător în Sibiu.
confecţionate din argilă refractară cea mai bună calitate.
Preţurile mele modeste de fabrică, sunt accesibile tuturor, Magazinul „Paşa" este cel mai bine asortat şi în coloniale, bon-
cu toată criza monetară. bonărie, delicatese etc. cu preţurile cele mai ieftine
GUSTAV WILHELM, Sibiu, str. Rotarilor Nr. 5 EN-GROS EN-DETAIL
absolvent al şcoalei ceramice de Stat din Teplitz-Schönau
(Cechoslovacia) Vânzare contra garanţie.
I

Vitrinele firmei Cu 1000 de cazuri putem dovedi că „ T R IU M P H ”

Maşini d e birou şi to cu ri r e z e r v o a r e

S I B I U
L
este un mijloc absolut sigur şi eiicace, con­
Reparaţie şi vânzare.
Sibiu, P ia ţa R eg e le F e rd in a n d 19.
Telefon. 230

tra căderii părului şi contra mătreţii, şi a-

Piaţa BfiqcN Fffdiwand Nr» 17 desea a făcut să crească păr şi pe chelie.
Orientează despre u l t i m e l e
I ABONAŢI I
noutăţi de modă şi preţurile Hietsch & Co.
cele mai ieftine ale zilei. Este
deci în interesul publicului a
S I B I U 99 A cfiunea 4 4
privi aceste vitrine şi a vizita De vânzare la toate farmaciile, drogueriile c o stă num ai
M A G A Z I N U L
Eseav»«
şi parfumeriile.
iSöneasn«
2 0 Iei lunar
Redact . . « p : ii.tr. i'iu M tAiNU. Tiparul "Tipografiei „SĂ 1LANULUI" Sibiu. CENSULAi

Redacţia şi Adm nlMrafîa :
sfr. Regina M aria 49. etaf (I
Telefon : 324
D ir e c t o r : I O N M U N T E A N U
Abonamentul anual Lei 240, ş a s e luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, so cietă ţi 500, Nr.-ul 5 Lei.—
Nr.55
Se ştie că istoria este cceace o-
mul a săvârşit pe lume ; este viaţa
de sacrificiu a eroilor. Vechile po­
poare rezumau istoria în numele unui
zeu războinic, in faptele eroilor po­
porului său. Decând lumea şi pămân­
tul neamurile au fost şi sunt măsu­
rate şi socotite in lume, nu după can­
titatea banilor strânşi ci, după erois­
mul săvârşit, după galeria eroilor săi.
Cultul eroilor, cultul pentru cea mai
nobiiă formă de om, acel care se dă-
rueşte pe sine din datoria sacrificiului
pentru un ideal, este omagiul ce-1 da­
torăm ; este cel mai nobil sentiment
arătat de om faţă de cei mai sus de
cât el.
Şi noi am avut zei şi eroi. ] nu a fost atât de puţin ajutată, ca in moara moştenirii etnice, protectoare
Miracolul existenţei neamului nostru
îşi găseşte explicaţia în eroismul a-
celora cari au acceptat moartea pen­
tru idealul ce s'a întărit şi a crescut
tocmai prin sacrificiul lor. Moartea
lor a fost de fapt biruinţa strălucită
pe care o comemorăm şi slăvim
un neam întreg de ziua eroilor. Cru­
cile de morminte din jurul Sibiului şi
depe întreg cuprinsul ţării sunt semne
pipăibile ale atâtor eroi ce au murit
pentru eliberarea noastră. Ele vorbesc
mai evident decât cărţile de istorie,
pentrucă străjuesc la căpătâiul acelor
cari au adunat in sufletul lor su­
ferinţele neamului, şi au făcut supre­
mul sacrificiu, jertfindu-şi propria viaţă
pentru apărarea gliei.
De ziua eroilor, care este o zi
a inimei, ne închinăm mormintelor ce
adăpostesc eroii neamului, din moar­
tea cărora a răsărit învierea noastră.
Prin sacrificiul lor sau topit, ca ceara
de faţa focului, şi au dispărut cei
cari au căutat mereu să ne piardă.
In jertfa lor am găsit şi vom gă­ şi restul vi-le spun... în rate :
si taina biruinţelor noastre de azi şi
de totdeauna. Ştim că Dumnezeul nos­
tru ne va judeca şi pe noi după jert­
fa de care vom fi capabili.
Biruinţele noastre de viitor sunt
legate de nădejdea şi lupta cu pasi- I
une pentru idealul lăsat de eroii nea­
mului.
De ziua comemorării sfinţilor
neamului nostru avem de primă da­
torie să promitem în faţa crucilor e-
, «jilor şi în conştiinţele noastre că nu
vom risipi moştenirea vieţii lor eroice
şi biruitoare în faţa primejdiei ce se
apropie tot mai mult prin acţiunea
provocătoare a revizioniştilor.
Ion Kunteanu
BASTRA" /< £
p t.s a a 0 m c iA Ţ iu N ir
gratuit -^-i *
O rg a n al a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
Publicaţiuni şi inserate după tari
Sibiu, iol 21 Haiu 1936 Anul II
a
P u lv e riz a r e a
Unirea forţelor româneşti o r g a n iz a ţiilo r
Apelul Astrei p r o f e s i o n a le
MBBuauntten n u a a a i
Asociaţiunea noastră trăeşte zile ririle faţă de viitor, necesitatea de Nimic nu este mai tragic pentru
de adâncă şi îngrijorată frământare. a lupta şi jertfi pentru un bine su­ o acţiune colectivă decât desprinderea
Faţă de cerinţele culturale tot mai perior etnic şi domină grijile mate­ din linia ei de luptă a unor elemente
mari, cari sporesc în timpul din urmă, riale ale momentului, setea după vanitoase care stăpânite de mândrie
„Astra" simte insuficienţa activităţii satisfacţii uşoare, individuale, obţinute ! personală şi urmate de câţiva ambi­
tradiţionale, iar eforturile de a-şi fără trudă şi jertfă. A căuta şi afla ţioşi, cred că pot ajunge la ţintă pe
acomoda programul şi realizările cul­ •defecte la fraţi, a ponegri şi desbina altă cale decât aceia indicată de mul­
turale acelor cerinţe, în condiţiunile de pe alţii, chiar dacă sunt români, ţime şi împrejurări. Desprinderile
azi, nu pot duce la rezultatul dorit. a devenit un căutat mijloc de afirmare acestea, în majoritatea cazurilor, au
Se cere unirea forţelor şi noi suntem şt ridicare proprie, care umbreşte ; ceva din ceiace noi numim trădare.
desbinaţi, se cere o mai mare sensi­ bucuria, de a fi insfârşit toţi împreună Se crede că fenomenul acesta est?
bilitate şi o mai hotărâtă reacţiune intr'o singură iară românească şi propriu vieţii politice şi că numai aşa
faţă de declinul etnic, care a început slăbeşte forţele, menite să ne conducă se explică starea de lucruri dela ulti­
şi cei mulţi sunt indiferenţi, se cer — solidari —- pe drumul propăşirei mele alegeri când bietul ţăran năucit
mijloace materiale mai multe pentru etnice. de promisiunile infinite ale candidaţi­
ca rodul activităţii noastre culturale Se pierde port, cântec, dans, lor, a fost pus în faţa a 20 de liste
să fie mai mare şi „Astra" niciodată tradiţie românească, se iroseşte co­ de votare. Vă puteţi imagina şi bui­
măceala ţăranului privind mulţimea
vremurile acestea de multe cerinţe şi a fiinţei noastre româneşti, îşi pierd ademenitoare a semnelor electorale
de mare primejdie. forţa lor îndrumătoare, credinţa, con­ ce variau ca formă între lanţ şi ştreang.
Un materialism exagerat, un ştiinţa românească, cinstea, demnita­ Noi însă suntem de altă părere. Des­
individualism tot mai accentuat slă" tea, modestia, se desorgmizează fa­ prinderile din liniile de luptă ca şi
besc progresiv temeliile existenţei milia, scade natalitatea şi slăbeşte trădările nu sunt atât de esenţa par­
noastre ca neam, forţele şi instituţiu- forţa de luptă şi rezistenţă. tidelor politice cât a organizaţiilor
nile îndrumătoare şi generatoare de In Secuime aşteaptă zadarnic profesionale. Nu există clasă socială
viaţă românească, credinţa strămo­ sute de mii de suflete, odinioară ro­ la care fenomenele acestea să fie mai
şească, patrimoniul etnic, familia. Se mâneşti, rechemarea la matcă, în frecvente decât la clasa negustorilor
uită obligaţiile faţă de trecut, indato- Banat se stinge în grozava nepăsare şi meseriaşilor. De aceia se şi spune
că unde sunt patru negustori şi me­
Continuare in pagina II-a
seriaşi, acolo sunt cinci organizaţii
profesionale. Acesta este cazul tipic al
negustorilor şi meseriaşilor din Bucu­
cro n ica rim ată... reşti, iar influenţa lor nefastă o sim­
ţim şi noi. Dacă cineva ar încerca o
statistică a organizaţiilor profesionale,
„d a c ă "... să boicoteze acest ziar...
va gusta de sigur amara desiluzie de
francezii spun aşa : cu „dacă" un sfat signor: non lo sperar... a înregistra mai multe tifluri de aso­
Parisu-1 bagi în buzunar anecdotă /a b u lib a ş a ... ciaţii decât număr de membri. Şi n'am
românii că tot pentru-ăst „dacă" într'un sat din mărginime
avea nimic de spus dacă asociaţiile
e'n ţară-atât de mult amar. un biet ţigan de rasă
acestea ar însemna un bine pentru
cu „dacă"-atâiea-s in Sibiu „se'ntâmplă să-şi lase-averea — viaţa noastră profesională, (onoare
nici eu nu le cunosc pe toate ud catâr şi-o măgăreasă — unei singure excepţii). Ele sunt dln-
vă spun acuma câte ştiu în livezi de orz şi mei, potrivă o adevărată calamitate. Se
prins şi amendat pe dată hărţuesc între ele, se acuză, se calom­
niază şi se înjosesc. Ce alt rezultat
schimbarea străzilor anume cu vre-o patruzeci de lei.
I a fugit ţiganul iute poate da această luptă decât sterili­
ar fi posibil să se facă. „dacă" tatea şi degradarea! Se pune insă
Al. Dima s‘ar porni in lume I la prefect ca să-l ajute întrebarea: este situaţia negustorilor
I să-şi salveze măgăreasa.
fiindcă — Sibiu'ntreg o ştie — şi meseriaşilor aşa de trandafirie încât
I om de suflet bulibaşa asociaţiile să-şi poată permite lupte
în „lojă" dânsul ori şi cum e j a călcat chiar peste lege de pretinse principii şi idei de etnică
mai potrivit ca'n primărie... j măgăreasa s‘o deslege negustorească ? De sigur nu pentru că
cu plângeri la ziar aci şi-i dăduse o scrisoare nu există clasă (afară de cea a şome­
şi sufletul îndurerat dar notarul lor din sat rilor) mal crunt lovită în destinele
şi interesele ei ca aceia a negustorilor
aţâţi părinţi n'ar mai veni nici aşa n‘a liberat
şi meseriaşilor. Şi dacă nu vom fl cu
„dacă" Gh. Nicol, ar citi pe cei prinşi, del a ‘ncbisoare, ochii in patru, vom risca să rămânem
baremi atât cât a semnat : când porni apoi ţiganul simple târâtoare pe pământul nostru
o carte pentru educat — copii... din spre satul lui încoace îngrăşat azi numai cu demagogie po­
...nici Popa n'ar mai fi de râs blestema bătându-şi pieptul: litică. Nu ne trebue sute şi mii de
organizaţii profesionale cu sute şi mii
dacă'mpreună cu Iulian „nu-i slobozi ? dă-s numa paşe
de conducători mai mult sau mal puţin
şi Bosch la rând ca la Iordan la prifect mă duc da'ndreptul — opaci. Ne trebue o singură organizaţie
n'ar merge pe la toţi câţi îs ş’o să vezi tu nctărâşe profesională cu un singur conducător
sau nu clienţii mei de-aicl că sângele-apă nu să faşe !“ şi atunci ne vom mântui.
ea sohdari şi mari şi mici I. V e S p e . N tc o ia e M artin
 Nr. 55 A C Ţ I U N E A Pa.0. 2

Sibiu si îm p r e j u r im i ŞTIRI
Serbare de înfrăţire THALIA Astăzi premieră unea Oierilor, aşa cum e natural să STUDENf li TEOLOGI IN MI­
fie. Nici oierii nu s'au amestecat să SIUNE IN REGIUNEA SECUIZATÄ,
românească. Mare dramă socială valorifice cerealele ori vinul agricul­ Am stăruit prin ziarul nostru asupra
Fraţi Români !
Înfrăţiţi de gândul solidarităţii € g o ista torilor. Coresp. misiunilor ce trebue să facă Sibiul în
regiunea seculzată. Aflăm cu plăcere
româneşti şi încurajaţi de reuşita ser­ cu Charles Boyer şi Claudette Collbert că studenţii teologi au hotărât să
bărilor câmpeneşti din anii trecuţi, ; JURNAL NOU Săptămâna cârtii meargă în misiune culturală şi naţio­
nală în ziua de 23 Maiu la Odorheiu.
Vă chemăm pe toţi la o frăţească săr­ In sala prefecturii a avut loc co­
bătorire de întărire a conştiinţei şi i memorarea săptămânii cărţii, în faţa —- Văd. Elena Nistor a dăruit
demnităţii noastre româneşti. Din Poiana unui public mai restrâns. Părintele lâ fondul milei creştine suma de 200
Glasul vremii chiamâ toate al­ Valorificarea lânii se va face şi prin prof. Ştăniloaie a vorbit despre Sibiul
Lei, drept rescumpărare a zilei ono­
/ cătuirile noastre sociale să-şi strângă „Uniunea Oerilor“ ortodox, Dr. Popescu-Sibiu, despre mastice,
rândurile şi să-şi depună munca lor Sibiul medical, Dnii Emil Cioran, tâ­
solidară şi creatoare pentru aşeză­ In legătură cu valorificarea lânii. DELA REUNIUNEA MESERIA­
nărul filozof, a citit din noul său vo­
mântul nostru naţional: Scumpa Noas­ Vineri s‘a ţinut o şedinţă sub preşi- lum : Cartea amăgirilor, Ionel Neamtzu ŞILOR Societatea culturală şi-a ţinut
tră Românie. denţia dlui ministru V. Sassu în care j
din volumul Oameni, Cifarelii poezii în palatul din sír. Brukenthal aduna­
Conştiinţă naţională vie, demni­ s‘a hotărât în principiu, ca lâna de prelucrate din italieneşte, etc. etc. rea generală sub preşidenţia păr. prot
tate mândră şi însufleţită, organizare toate varietăţile să fie urcate la preţ E. Cioran,
disciplină viguroasă în acţiune, se ! cu 10 lei faţă de anii trecuţi. După raportul citit de d. St.
cere dela fiecare suflet românesc. D. subsecretar de stat M. Negură Duca secretarul general şi aprobărei
Mai ales oraşele noastre cu chi­ a susţinut şi cu această ocazie punct­ Deschiderea adunării gestiune« şi a noului buget s'a ales
pul lor de azi ne cer să ne unim în ul de vedere al „Uniunii Oierilor“ ca următorul comitet;
trăţietate, ca să putem da lupta ce ni valorificarea să se facă şi prin Sin­
eparhiale. Protopopul Emilian Cioran, pre­
se impune cu nădejdi de izbândă. dicatele crescătorilor de oi (Reuniuni şedinte ; d-nii loan Stanciu, vicepre­
Duminecă 17 1. c. a ayut loc în
Jh acest scop şcoalele, reuniunile şi de oieri). şedinte ; Ştefan Duca, secretar; Em.
societăţile româneşti organizate din Comisia a hotărât ca cumpărarea catedrala ortodoxă deschiderea adu­ Băncilă, casier; loan Ciontea şi loan
nării eparhiale. I. P. Sa a rostit un
oraşul nostru au găsit cu cale să a- să se facă de o comisie compusă din-
frumos cuvânt de deschidere. D. dr. Aron, controlori; loan Barbu şi loan
ranjeze Duminecă, 24 Maiu 1936 în tr‘un reprezentant al „Uniunii Sindi­
N. Comşa îi mulţumeşte. Luni şi Marţi Murăşan, bibliotecari; Gheorghe
Dumbrava oraşului o serbare de în­ catelor agricole" un repr. al coope­ Mustea, arhivar; N, Stanciu, Teodor
au continuat şedinţele în sala prefec­
frăţire românească a membrilor tutu­ raţiei şi unul al Sindicatelor de oieri Cora, Toma Cirebea, Petru Marian
turii judeţului, desbătându-se rapoar­
ror autorităţilor publice, a tuturor or­ (Uniunea Oierilor). Nicolae Zaharia, Ilié Baciu, S. Mflea
ganizaţiilor naţionale şi a tuturor ro­ Se munceşte pe acest teren şi tele prezentate de consiliul eparhial.
A. Vintilă, N. Jurca, Gheorghe Bachi
mânilor de bine, cuprinzând toate credem că nu peste mult timp, valo­ Deputaţii eparhiali au făcut mai
jun., N. Ioraş, loan Berghea, loan
straturile sociale din oraşul nostru. rificarea se va face numai prin Uni- multe propuneri. Arsiu, Gheorghe Moldovan şi loan
Program ; 1. Gruparea şcoalelor, Duca, membri.
autorităţilor, societăţilor şi a tuturor
participanţilor in piaţa „Regele Fer­
dinand“. 2. Plecarea cortejului la ora Săptămâna Reclamei 26 Mai
SALA TEATRULUI. Marţi în
a. c. ora 9 seara Turneul
Teatrului Ligii Culturale sub conduce­
*r30 precis. 3. In orele înaintea a-
miezii aranjarea de diferite distracţii.
Cea mai bună ocazia d e cumpărare rea marelui comedian V. Brezeanu.
Se va juca celebra comedie Prostul
4. Program sportiv, serbări şcolare ş!
dans.
Drogueria I o n e l B a c I u în 5 acte de Ludwig Fulda cu un a-
Ctl dragoste românească facem samblu de 16 persoane: V. Brezeanu.
tuturor cuvenita invitare. Priviţi vitrina noastră! Adriana Şerban, Cezar Teodoru, Nelly
Din autorizalia societăţilor organizate Mircescu, Valii Melicescu, Cici Băr-
din Sibiu bulescu, Valeria Pleşoianu, DidiNicu-
Dr. NICOLAE COMŞA
preşedinte. Continuare din pagina î-a lescu N. Angelescu, R. Baltag C. Ho-
chlar şi a localnicilor, o mândră po­ doua zi de Rusalii, in fiecare an, să ciung, N. Masím, Al. Şerban, etc.
pulaţie românească, iar la graniţa de se organizeze în toate despărţăminte-
In atenţiunea doamnelor nord-vest duşmanii noştri de Ieri şi le şl cercurile culturale serbări, în SIBIU.MANIFESTĂRI SPORTIVE LA
Atletism şi jocuri sportive. 23
românce. de mâine îşi sporesc, nestingheriţi de cadrul cărora să ne amintim cu re­
Mai ora 15 (Sâmbătă) şi 24 Mai ora
nime, forţele pe pământul hotaruic cunoştinţă de acei, ce au muncit şi
9 (Duminecă), va avea loc pe terenul
Toate doamnele românce sunt românesc. muncesc jertfind pentru cauza culturii
O. N. E F. „Campionatele inter şco­
invitate să participe Sâmbătă d, m. la Iată cum reuşim să irosim în româneşti şi lăsând la o parte tot ce
lare de atletism, Volley-ball şi oină,”
orele 6 la o consfătuire ce va avea decurs de scurte decenii comoara ne-ar putea desbina, uniţi în grija organizate de profesorii de Educaţie
loc in sala de şedinţe a Astrei, in­ unui patrimoniu, agonisit în lungi se­ pentru viitorul neamului, să strângem Fizică din localitate.
trarea prin parc. Obiectul consfătuirei cole de lupte, jertfe de sânge şi su- rândurile în jurul „Astrei" şi să-i dăm Campionatele vor fi dotate cu
este pregătire» pentru serbarea câm­ ferinţi, de un neam întreg. tot sprijinul în orice formă.
trei cupe: Cupa de Atletism din
penească. Remediul în această stare mo­ Uniţi în jurul Asociaţiunii noas­
partea „Astrei", Cupa de Volley-ball
rală morbidă nu este binele material, tre, care în acest an împlineşte 75
din partea D-iui Dr. Ivan dela spital
bunăstarea, ci mobilizarea tuturor ani de rodnică existenţă, devotaţi sco­
iar cupa de Oină de liceul „Gheorghe
Dela Astra judeţeană. conştiinţelor româneşti, unirea tuturor purilor pe care le urmăreşte, adre­ Lazăr" din iniţiativa regretatului di­
în jurul unui crez, capabil să ne dis­ săm tuturor acelora, cari cu frăţească
rector f Dr. loan Bunea.
Cu ocazia împlinirii a trei sfer­ ciplineze gândurile şi să ne îndrepte dragoste înţeleg rostul strădaniilor
turi de veac de existenţă a Astrei ge­ faptele spre calea ascendentă a pro­ noastre, rugămintea să dea tot spriji­ — Dl Mussolini pleacă cu avio­
nerale, secţia Sibiu a hotărât ca ziua păşirii româneşti. A contribui cu toate nul unei activităţi, al cărei scop final nul la Addis-Abeba unde va proclama
de 1 VI, să ia o serie de măsuri me­ forţele la generalizarea acestui crez este binele neamului românesc întreg noul imperiu al Etiopiei italiene.
nite să dea acestui moment amploarea şi la îndreptarea spre bine a gându­ şi al patriei scumpe.
— Fostul prim ministru
cuvenită. In acest scop s'a constituit rilor şi faptelor noastre, iată rostul Dr. Nicolae Bălan arhiepiscop şi Tsaldaris a murit subit. Este foarte
un comitet aranjator în frunte cu I. vechiu în formă nouă al Asocîaţiunii metropolis Dr. loan Stroîa episcop,
curioasă moartea fruntaşilor greci, cu
P.S.S. Mitropolit Dr. N. Bălan, care noastre. Aşa cum înainte acest sanc­ Alba-Iulia, Dr. Vasile Lăzărescu epis­
atât mai mult c» cât ei după vorba pro­
va lansa un apel şl liste de subscrip­ tuar al limbii şi culturii noastre, „în copul Caransebeşului, Dr. Andrei Cri-
verbului se culcă seara sănătoşi, şi di­
ţii pentru membrii şl va organiza un loc să ne desbine în confesiuni sau şanul episcopul Aradului, Iuliu Mol­
mineaţa se scoală morţi.
festival sub preşedinţia I P.S.S., la care în partide politice, ne aduna şi unea dovan Preşedintele „Astrei", Iuliu Ma-
va fi invitat să conferenţieze dL O. pe toţi la o sfântă agapă, precum era niu, Alexandru Vaida, Octavian Goga, — La magazinul de fier Fried-
Goga, în calitate de fost secretar al cea gustată de creştinii din biserica Alexandru Lapedatu, Sextil Puşcarlu, satn din piaţa Lemnelor Nr. 5 se
Astrei. In aceeaşi zi vor pleca Ia sate primitivă a lui Isus Christos“ (G. Ba- Alexandru Marta, Dr. Valeriu Traian află mai multe chei legate cu un lanţ
20 de conferenţiari, cari să vorbească riţiu) aşa şi în viitor „ Astra" va tre­ Frenţiu episcop român unit de Oradea de alamă. Proprietarul poate să 'ie
in 40 comune ale judeţului despre a- bui să ne unească pe toţi în solidară Mare, Dr. Alexandru Nicolescu epis­ ridice dela firma de mai sus.
ceiaşi chestiune. muncă pentru păstrarea şi regenera­ cop ai Lugojului, Dr. Iuliu Hosu epis­ — Dela Asociaţia de turism şl sport
Pentru raportul adunării gene­ rea patrimoniului etnic şi a forţelor copul Clujului, Dr. Alexandru Russu „România Pitorească" Poiana.
rale se încredinţează pentru: partea vii, hotărâtoare pentru viitorul nostru. episcop al Maramureşului, Dr. Victor Săptămâna aceasta au început
sanitară dnii dr. I. Stoichiţia şi dr. A. Ca un imbold spre unirea forţe­ Macaveiu vicar capitular ai Metropo- lucrările pentru casa de adăpost, aşa
Cosma, economică: dl. N. Martin, lor culturale şi spre jertfa dată cu liei Biaj, Gheorghe Moga Vicepreşe­ că peste trei săptămâni va putea fi
Şoimii carpaţilor: dr. L. Ionaşiu, cul­ drag pentru scopurile „Astrei", co­ dintele „Astrei", Gheorghe Preda Vi­ pusă la dispoziţia publicului, având 6
tură: dnli Gh. Maior şi dr. L.Boioga. mitetul central a luat hotărârea, ca a cepreşedinte ie „Astrei". camere mobilate.
 Pag. 3
PartiEipati la Olimpiada dala
B E R L in
o rg an izată de P o r u n c a Vremii s e c ţ ia de turism
T )rap d ie 2 0 z ü e n u m ai 8000
Bosch si adepţii în panică.
Prefectul Regman, după şcoala
iui Mangra, a plasat personal in zia"
rele româneşti „Universul“ şi „Curen­
tul“ din Capitală un aşa zis protest
,al profesorilor secundari dela liceul
Gh. Lazăr contra Acţiunei.
Faptul ne convine pentrucă ne
■face reclamă gratuită printre cei cari
a ‘au avut ocazie să citească Acţiunea
— Cei cari o cunosc ştiu că prin nici
un cuvânt n‘am atacat liceul Lazăr şi
că din contră am scris şi vom scrie
numai pentru întărirea şi ridicarea lui.
Protestul începe prin a ne acuza
„că deţinem campionatul naţionalismu­
lui local, fiind ajutaţi de mulţi români
dornici de ridicarea elementului ro-
-mânesc in Sibiu," lucru ce nu este pe
placul profesorului Bosch cu care sau
solidarizat profesorii Popa, Niculescu,
Dim a şi Iulian Dumitru. Şi cum n’au
.găsit ce să ne reproşeze afirmă că
„am ponegrit liceul Gh. Lazăr.“
Invităm pe dnii de mai sus să
.ne precizeze un singur caz de pone­
grire a liceului Gh. Lazăr.
Precizăm că avem cele mai bune ra­
porturi de prietenie cu toţi ceilalţi
domni profesori dintre cari foarte
mulţi sunt şi c o l a b o r a t o r i ai
Acţiunei.
Pretinsul protest are un substrat
strict limitat de nemulţumire perso­
nală a dlor Bosch, Niculescu, Dim a,
Popa şi L Dumitru dela comerţ.
Dl Bosch, cunoscutul duşman al
românismului şi ai Acţiunei este o
primejdie permanentă pentru sufletul
românesc al elevilor şi vedem că şi
al unor profesori.
Acest pui de năpârcă a reuşit
să convingă şi pe cei 4 profesori că
Acţiunea este o primejdie pentru acei
cari nu simt româneşte, deaceea ve­
dem că ei combat atitudinea noastnă
de luptă românească.
Dece*1*34n'am spune că în contra
d-lui Niculescu directorul liceului,
primim aproape zilnic scrisori şi de­
legaţii de meseriaşi, furnizori, profe­
sori şi părinţi ai elevilor dela liceul
Lazăr. Noi am refuzat mereu, deşi
s'au depus stăruinţe chiâr din partea
profesorilor dela liceul Lazăr, să adu­
cem în faţa opiniei publice aceste ne­
mulţumiri. Doreşte dl Niculescu să-i
arătăm, publicând, toate reclamaţiile
ce vin contra d-sale şi aceasta pentru
a-se vedea că noi nu avem nimic de
împărţit cu persoana d sale ? îşi amin­
teşte de intervenţiile făcute pe lângă
redactorii Acţiunii de a ataca pe unii
■dni profesori dela liceul Lazăr ? Acel
domni profesori nu pot fi ca şi d-sa
instituţii ?
Cu ce suntem noi vinovaţi că
profesorul Dima cunoscutul mason a
nemulţumit toată lumea românească
* prin ţinuta avută în chestiunea numirii
străzilor inspirând ziarelor minoritare
campanii contra Acţiunei.
,A C Ţ I U N E A
Sei
In ceia ce priveşte profesorul
Iulian Dumitru, dintr'un sentiment de
milă şi compătimire, ştiindu-1 bolnav,
l-am evitat de doi ani şi ne menţinem
pe această linie. Dsa ştie dece.
Dl profesor Popa este alarmat
de cronica rimată unde un scriitor
local i-a făcut o epigramă pentru ta­
lentul oratoric şi erudiţia de „mare
istoric”. Cronica rimată are un rost
recreativ şi nici decum de ponegrire.
Unde este ponegrit liceul Lazăr
şi de când dnii de mai sus au deve­
nit instituţii şi tabu cărora nici în
formă de epigrame să nu li se poată
cere să-şi rectifice anumite atitudini
antiromâneşti şi insuficienţe cu carac-
tar public ? ♦
Cunoaştem teroarea exercitată
contra dlor profesori dela liceul La­
zăr cărora li s'a pretins să recunoască
că d. Niculescu este Liceul Lazăr.
Mai ştim că tot din aceste mo­
tive au demisionat din comitetul aso­
ciaţiei mai mulţi dni profesori. Acest
fapt este o nouă mărturie că acţiuneş
lui Bosch a putut să prindă în mrejele
ei numai pe cei de mai sus.
Pentru lupta românească purtată
cu demnitate şi curaj, făcând sacrifi­
cii morale şi materiale supra ome­
neşti fără să cerem şl nici să primim
Municipiul ră s p u n d e
ia cererile R om ânilor.
Comitetul central de Acţiune ro­
mânească a ţinut, în sala de şedinţe a
Acţiunei o serie de consfătuiri despre
care am scris la timpul său în Acţi­
unea şi am prezentat apoi un memo­
riu Municipiului. In acel memoriu so­
licitam fântâni publice pentru toate
cartierele, pază în cartiere, o şcoală
pentru cartierul Mihaiu Viteazul şi un
drum de legătură a grupei III cu str.
Principele Nicolae etc.
Edilii noştrii s'au supărat la în­
ceput. Acum, probabil pantrucă se a-
propie alegerile, le-a trecut supărarea
şi răspund cu fapte pe care ne gră­
bim să le facem cunoscute opiniei pu­
blice, care poate să judece şi apreci­
eze obiectivitatea cu care judecăm
problemele româneşti şi curajul cu
care susţinem interesele Românilor-
Supărările sunt trecătoare, fapte­
le şi realizările rămân. Pe noi aces­
tea din urmă ne interesează, — dea­
ceea şi spunem din acest prilej că
vom merge mereu înainte pe drumul
croit fără să ne lăsăm influenţaţi de
supărările şi interesele personale.
După succesul în chestiunea te­
renului liceului de fete înregistrăm al
doilea.
Iată şi răspunsul municipiului
primit zilele acestea :
Drept rezultat adresei Dv. din
27 Februarie 1936, prin care ne-aţi
înaintat memoriul asociaţiei „Voevodul
Nr. 55
O zi strălucitoare de primăvara...
o excursie voioasă...........dar
50 3Ä
senzaV» pParoPas°pC^ aarbe
alţ so ¥
Crema Nivoa Lei 17.- — Lei 77.-
U lei N i v e a Lei 26.- — Lei 80--
dela nimeni nici un ajutor, am întâl­ Cron ca sportivă
nit noi şi alţi streini şi coade de to­
por şi nu ne-am intimidat. B ra v o Ş oim ii
Mergem înainte, însufleţiţi de re ­ Duminecă s‘a disputat pe stadi­
zultatele obţinute până acum, pe a- onul Onef din localitate machul de foot­
ceiaşi linie de luptă românească cu ball contând pentru campionatul divi­
toată svârcolirea boschilor, pe care-1
ziei B seria IV între Şoimii şi forma­
compătimim, mai ales pentru sărăcia ţia din terezian N. S. E.
lor sufletească.
Rezultatul a fost 2-0 în favoarea
De încheiere mai avem de adău­
gat că încă dela al doilea număr al echipei dlui Dr. Bărbat. Goalurlle au
Acţiunei Bosch şi cei arătaţi mai sus fost marcate de Oana şi Săcărea.
j ne-au trimis un protest nesemnat (cu In general jocul a fost destul de
j numele bătut la maşină), prin care frumos. Şoimii in bună dispoziţie au
după ce ne combate atitudinea româ- combinat frumos dominându-şi adver­
j neascâ se solidarizează cu Bosch.
sarul care n’a putut face altceva de­
Adresându-mă, in scris mai mul­
cât să se apere.
tor dni profesori am putut stabili că
In urma acestui rezultat învingă­
numele dlor a fost trecut prin scrie­
torii ocupă locul 2 din clasament, după
rea la maşină sub un protest de care
I. A. R. şi înaintea Unirei din Alba-
n'au ştiut nimic.
lulia, C.F.R. Simeria şi Mureşul dia
Dacă nu m‘ara adresat parche­
Tg. Mureş.
tului pentru calomnie şi fals am fă­
Deci nu putem fi decât mulţumiţi
cut-o dintr'un sentiment de firesc dis­
cu situaţia Şoimilor în clasamentul se­
preţ ce am faţă de acei cari sabotea­ riei respective. Dealtfel Şoimii echipa
ză o luptă românească puşi la cale de elită a Sibiului, a salvat anul acesta
de Bosch şl omul lui Mangra şi îşi prestigiul footballului sibian din liga
de centru. Căci fostul campion H.T.V.
ascund numele şi curajul sub firma
unei instituţii şl asociaţii pentru care se găseşte într’o fază neagră pier îând
multe jocuri, din care cauză n’a putut
personal port cel niai mare respect. ocupa in clasament decât locul 3 din
Cunoscându-le duhul de care sunt
coadă. Apoi N.S.E. deţine lanterna se­
stăpâniţi şi intenţia distructivă cu i-am riei.
luat în seamă, şi-i rog să nu se su­ Şl acum câteva cuvinte pentru
pere dacă ne vom menţine inainte a- acei nemulţumiţi, cari doresc să fie
titudinea de până acum. Şoimii campionii seriei, iar nu I.AR.
Eram noi campioni, foarte frumos.
Ion Munteanu Pentru moment opinia publică din toată
ţara îşi reamintea de fosta grupare
divizionară din anii trecuţi. Dar am
fi putut face faţă turului de calificare ?
Ne îndoim. Trebuia să se deplaseze
echipa la Constanţa, Baia Mare, Brăila
Mihaiu" şi „Mihaiu Viteazul" cu re ­ şi Timişoara. Dar pe cine să deplaseze
ferire la conţinutul acestor memorii, localnicii mai multe zile 7 Câţiva jucă­
avem onoare a Vă comunica urmă­ tori sunt militari (Tatu, Cioiu, Opriş),
toarele : Apolzan, Cojocariu şi Gabureanu sunt
1. In scopul construirii şcoalei de asemenea reţinuţi. Şi atunci puteau
din Cartierul „Mihaiu Viteazul" am Şoimii face faţă turului de calificare?
prevăzut ca prim fond in bugetul Mu­ Desigur că nu. Am fi avut aceiaş soartă
nicipiului nostru de pe exerciţiul ^SÓ­ ca H.T.V. anul trecut. Ar fi fost o com­
ST suma de Lei 450.000’ (patru sute promitere în faţa opiniei publice din
cincizeci mii). ţară. Altcum s’ar fl prezentat situaţia
2 Privitor ia chestiunea pazei,dacă toţi jucătorii localnicilor ar fi
am intervenit la Chestura Poliţiei, care disponibili.
a şi făcut demersurile de lipsă pe Deci in condiţiunile arătate mai
sus e foarte bine că suntem in locul
lângă Ministerul de Interne pt. imul-
al 2-lea avem posibilitatea să aruncăm
ţirea numărului gardienilor, neputând în arenă In toamna viitoare, unsprâ-
înfiinţa noui posturi de pază cu gar­ zece oameni odihniţi, cu condiţie fizi­
dienii existenţi, care sunt insuficienţi că bună şi avem convingerea că la
pt. paza oraşului, care s'a extins atât anul noi vom fi cap de serie.
de mult. Dar, pentrnca Şoimii să-şi men­
ţină forma, şi mai mult, să facă pro­
3. Chestiunea instalării fântânilor
cerute, se studiază de către serviciul grese technice in sportul cu balonul
rotund, le recomandăm antrenamente
nostru Tehnic Municipal, care se va serioase şi nu numai cu mingea, ci
putea satisface numai după ce în pre­ mai ales de condiţie.
alabil se va urmări debitul uzinei de Apoi, s'au reluat legăturile cu
Ungaria. Multe echipe valoroase sunt
apă şi,
4. Cât priveşte doleanţele carti­ dornice să joace pe arenele noastre.
erului „Voevodul Mihaiu" strada care Şoimii, H.T.V. şi N.S.E. au datoria să
susţină vara aceasta cel puţin trei
va traversa terenul Mihaiu nu estra­ machuri, in compania echipelor stră­
da Aurel Vlaicu, ci strada Sf. Iosif, ine de reală valoare. Numai aşa ne
având numai aceasta din urmă legă­ putem afirma în sportul acesta, numai
tură organică cu parcul. aşa îl putem învăţa mai bine.
Pentru executarea traseului din Deci, dlor conducători ai clubu­
chestiune, tratativele intre Dl Mohan rilor de mai sus, in interesul D-vs şi
în acel al spectatorilor sibieni dornici
şi Primărie sunt în curs şi imediat de spectacole alese, angajaţi din vre­
după terminerea lor se vor lua mă­ me trei machuri cu echipe mari stră­
suri pt. executarea străzii. ine. Ion D. Pitu
 Nr. 55 A C ŢIU N EA ______ ________ Pag 4.

P ăreri lib ere Înscrieri pentru L.C.D. şi curge dela 15 Mai 1936atât
pentru fisc cât şi pentru contribuabili
Olimpiada de!a Berlin pentru a declara apel contra impune­
a su p r a serb ă rel lune* M a $ de câtre e le v ii
In urma stăruinţei mai multor rilor reportate dacă ne face dovadă
şc o lilo r s ă s e ş ti d in S ib iu . abonaţi ai Acţiunei am luat înţe­ cu bilanţul, cont de profit şi pierderii
Mai întâi să cităm faptele : legere cu secţia de turism a ziarului conturi de încasări şi cheltuelile pro­
E probabil însă că poliţia —
Lăsând la o parte consideraţiu- care nu a intervenit — a avut ordine Porunca Vremii ca să facem şi noi fesionale etc. că veniturile nete impo­
nile cari s'ar putea face asupra orga- speciale, să nu intervină. In ce pri­ înscrieri pentru excursia din Germa­ zabile sunt mai mari sau mai mici cm
nizărei acestei serbări, asupra reuşitei veşte profesorimea Săsească este de nia făcută cu priiejul Olimpiadei dela 25 pr, faţă de cele reportate.
ei, ca şi asupra minunatei zile de asemenea probabil, că cei in cauză, Berlin.
Din acest prilej participă ex­
Mai, în care a avut loc, s'au petrecut sunt convinşi că sunt de rasă supe­
în oraş, câteva lucruri cari merită să rioară. Ne pare foarte rău de ei şi-i cursionişti din toată lumea. Se acordă Lăzi g o a le
fie semnalate. reduceri importante pe C. F. în toate
compătimim din toată inima căci alt­ Statele pe unde se trece, deaceea se
Iată unele dintre ele (sunt de minteri par oameni cumsecade!
DE VANZARE
poate face o excursie în străinătate Qrogneria Ionel B a ciu
sigur foarte multe, dar cele ce voiu Este însă un alt fapt mult mai cu bani puţini.
cita mai jos sunt suficiente pentru grav întâmplat cu ocaziunea serbărei Secţia de turism a ziarului Po­
lămurirea chestiunei care ne intere­ acesteia şi-l regretăm. Faptule acesta: runca Vremii organizează pentru Ro­ Nr. 431J936.
sează : La înapoierea de la pădure s‘a Intimat mânia o excursie de 20 zile. Plecarea
Se spune că la pădure, s‘a ţinut în Piaţa Regele Ferdinand imnul la 31 Iulie şi întoarcerea la 17 August. Pubiicaţiune.
un — dacă nu frumos — foarte inte­ Siebt nbiirgen pe care, în glumă şi ca Costul acestei călăiorii este nu­ Comuna politică Tălmaciu dă în
resant discurs de către d-nul Fabri- nu cumva să se isce vre-o neînţelegere mai de 8000 Lei, unde sunt cuprinse arândă dreptul de vânat asupra la
cius i un discurs în care se vorbea asupra sentimentelor naţionale, mulţi transport, vize de paşapoarte, taxe întreg teritoriu de vânat prin licitaţie
despre menirea poporului German, din cei prezenţi au înlocuit vorba Berlin, consulare, pensiune complectă la publică ce se va ţine la Primăria co­
intrare la toate muzeele etc.
despre patriotism şi despre o mul­ „Vaterland" prin „Saxenland“ ! Cu munală în ziua de 12 Iulie 1936 şi
înscrierile se pot face la admi­
ţime de lucruri cu două înţelesuri re­ ocaziunea aceasta unul dintre elevii dacă aceasta ar rămâne fără rezulta*
nistraţia ziarului Acţiunea, de unde
feritoare la neamul nostru etc. etc. liceelor care au defilat şi care purta se pot afla amănunte şi se pot ridica se va ţine o nouă licitaţie la 17 Iulie
Ne pare rău că organele Sigu­ drapelul Românesc, l‘a plecat osten­ 1936 ora 3 d. m.
prospecte.
ranţei şi Poliţiei noastre n‘au avut tativ la pământ terfelindu-i faldurile Condiţiile de licitaţie se pot ve­
fericirea să asculte acest discurs! în ţărână. O d-ră Româncă, revoltată dea la primăria comunală din Tăl­
Reprezentanţii ordine! publice intra­ de atitudinea patriotului Sas, a pro­ maciu.
seră toţi, întâmplător, într'o berărie testat vehement. Nu a intervenit ni­ Dala administraţia finan­ Tălmaciu, 15 Maiu 1936.
unde, tot întâmplător au băut puţină meni însă în ajutorul ei şi tânăra şi ciară. - Reportarea impu­ Primăria comunală.
bere cu câţi-va prieteni personali ai admirabila noastră fată a trebuit să
d-lui Fabricius! se mulţumească cu scuza platonică şi
nerilor. Mica publicitate
Lumea spune că întâlnirea lipsită de obrăznicie „că băiatul e
aceasta amicală n‘ar fi fost tocmai obosit". Se aduce la cunoştinţa contribua­ DE VÂNZARE
Localul fostei fabrici „I. D. Simian"
aşa de întâmplătoare, dar lumea spune Ei bine nu ! Băiatul nu era obo­ bililor din Judeţul Sibiu, că s‘a termi­ din Turnu Roşu, împreună cu întreg
multe ! Pentru noi aceste lucruri n‘au sit şi dacă într‘adevăr a fost aşa de nat cu reportările impozitelor stabili­ inventarul, ce se află actualmente, şt
importanţă!.. Că poliţia se prezintă tare obosit din cauză că a purtat te pe ext. 1935(1936 şi pentru ex. 1936- cca 1600 ni linie Decanville.
drapelul ţărei (de remarcat este ne- 1937. Amatorii vor prezenta până la 30-
astfel şi că Saşii uzează de mijloace îngrijirea evidentă în care se prezen­
atât de inteligente şi atât de cavale­ tau steagurile noastre fată de steagu­ Aceste reportări privesc pe toţi Maiu a. c. Oferte închise cu menţiu­
nea preţului total şi condiţiunile de
reşti e în firea lucrurilor şi faptul rile şi emblemele Săseşti) atunci este contribuabilii din acest judeţ, cu ex­ plată D lui Profesor Paladescu din
cepţia celor clasificaţi în anul 1935 şi
caracterizează şi pe unii şi pe alţii. neapărată şi imediată nevoe ca tână­ Sibiu str. Câmpului No. 3, unde se
rului acesta să i-se interzică de a mai impuşi pe o perioadă de trei ani, a- pot lua informaţiunile necesare sau
Nici o supărare pentru aceasta.
urma cursurile, el trebuind să se decă pe ex. 935(36-937(38. la Societatea Naţională de Credit In­
Nici o supărare de altfel, nici îngrijească serios de sănătate. Are cu
pentru faptul că onorabilii' dni pro­ siguranţă nevoie de tratamente speciale Deasemenea fac excepţie dela dustrial din Bucureşti Piaţa Acade­
aceste reporturi, Societăţile anonime, miei No. 1.
fesori Saşi, au îndemnat copii să şi nu am avea nimic în contra chiar
Băncile şl Cooperativele populare a
strige „Heil Hitler“. Nici noi nu-i do­ dacă s'ar hotărî, in interesul săaătăţei O casă ieftină de vânzare
sale, să plece în străinătate. Aerul de căror inpunerl pe ex. 936jj937 se sta­
rim mortea... Numai ca noi trăim aici care aduce chirie anuală 40,00®
aici din ţară, îi poate deveni periculos bilesc de instanţele speciale. Lei.
in România, nu în Germania şi am fi
şi lui ca de altfel şi celor cari au dat Aceste reportări de drept făcute Preţul se poate plăti şi în
avut şi noi lucruri şi oameni pentru dovadă de alte feluri de suferînţi cu
se consideră pe ziua de 15 Mai 1936. 8 ani în rate semestriale.
al căror bine s’ar fi cuvenit să ne ocazia aceasta. I-i anunţăm cu serio­ Informaţiuni laBancaOaşia
manifestăm înaintea adorărei streinilor. zitate. Termenul de apel este de 20
s.a. Sibiu.
Asta... aşa în treacăt. 1. Sp. zile prevăzut în dispoziţiunile art. 75

I S k S O H Ä Y i
• Cu 1000 de cazuri putem dovedi că
Din Cclecfura Hîlicmsriior
o •

mmm
este un mijloc absolut sigur şi eficace, con­
tra căderii părului şi contra mătreţii, şi a-
„ A cţiu n ea
costă num ai
2 0 le i lu n a r
cu su c u r sa la în Sibiu. desea a făcut să crească păr şi pe chelie.

aueşitlatragereadinl5M ai Hietsch & Co. BaiaPoMalâ. In, sirInm I

O rd in ea b ă ilo r
S I B I U B aieîn bazinul d e în o t, Băi d e p u tin ă
Lei UN MILION De vânzare la toate farmaciile, drogueriile
şi parfumeriile.
Luni: închis, Dumineca şi sărbătoarea de Ia
ora 7—12 a. m. iar în celelalte zile, deschis
dela ora 8—12 şi 1,|a-—71|a
cu Anexa No. 1 0 4 , 3 1 3 S. I ta s ic u u i Băi d e aburi şi a e r c a ld
PENTRU BĂRBAŢI
Lei 500.000 Marţi şi Miercuri: dela ora l 1!»—7 % p-m.
Sâmbăta: dela ora 8—12 şi l 1!»—5 Iar dela
ora 5—7Ţ, preţuri reduse
Vitrinele firmei Dumineca deschis de la ora 8—12.
(lîa fca No. 38.550 S. II. PENTRU FEMEI
Joi: de la ora Ljls—-7 ^ p.m. preţuri urcate
Vineri: dela ora 1,^-5 p.m. preţuri normale
Lei 1 0 0 .0 0 0 No. 2 5 .9 0 2 şl dela ora 5— 7i|« p.m. preţuri reduse
„ 5 0 .0 0 0 ţl I62.6Î4 S I B I U
„ 5 0 .0 0 0 V! 2 8 2 .3 5 9 Piaţa Regele Ferdinand Hr. 17
Câştigătorul milionului anexă este D*nul I.
Orientează despre u l t i m e l e „TRIUM PH ”
noutăţi de modă şi preţurile
C. un mic Croitor din Bucureşti, iar cei Maşini d e birou şi to cu ri re z e rv o a re
cele mal ieftine ale zilei. Este Reparaţie şi vânzare.
de o jumătate milion un jucător din Pro­ deci in Interesul publicului a
vincie. privi aceste vitrine şi a vizita Sibiu, P ia ţa R eg e le F e rd in a n d 19.
' M A G A Z I N U L Telefon. 230

Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI" Sibiu. CENSURĂ/F

Redact nr r«»p lubTĂuTTrfcÂRîI!
 "ASTRA"
pt.Sft-lfr 0-ß lectură,
gratuit
Redacţia şi Administraţia :
str. Reoina Maria 49, etaf FI
Telefon : 324
D ir e c t o r : I O N M U N T E A N U
Abonamentul anual Lei 240, ş a s e luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, so cietă ţi 500, Nr.-ul 3 Lei.— Publicatiuni şi inserate după tari
- rimirTTMiinwiiiriiiw iiiiimrn m
Nr. 56
Să ră sp u n d e m Ajutor pentru Liceul de fete.
la A pelul Astrei
A doua zi de Rusalii despărţă-
mintele şi cercurile culturale ale
Astrei comemorează ziua Asociaţiunei.
Apelul, prin care Astra ne chea­
mă să unim forţele româneşti în faţa | şi ca urmare în ordine cronologică ei au fost veniţi posterior aşezării româ­
primejdiei de astăzi, l-am publicat şi
noi dimpreună cu programul despăr­
ţământului.
Faptul merită atenţiune deosebită i oasele părinţilor şi bunilor lor, au slugit în credinţă Curtea împărătească, şi
mai ales că din acest prilej se ser­
bează şaptezeci şi cinci de ani de
rodnică activitate depusă de Asocia-
ţiunea pentru literatura şi cultura
poporului român.
Se cunoaşte prea bine că Astra
a fost centrul de difuzare şi de în­
drumare al marilor iniţiative şi al
tuturor manifestărilor noastre culturale
şi naţionale. Elitele neamului, vlădicii,
fruntaşii naţionalişti, publiciştii noştri
şi toţi oamenii de bine, au lucrat cu
elan sub scutul Astrei pentru trezirea
şi întărirea conştiinţei politice, naţio­
nale şi culturale a poporului nostru.
In toate colţurile Ardealului au luat
fiinţă cetăţi culturale, despărţămintele,
unde a svâcnit cu putere şi încredere
inima românească pregâtindu-se ziua
cea mare, care ne-a adus libertatea.
Andreiu Şaguna, G. Bariţiu, Va­
sile Pop, T. Cipariu, V. Oniţiu, An­
drem Bârseanu, Vasile Goldiş etc-
sunt atâtea figuri proeminente, care
au purtat steagul Astrei şi au cimen­
tat cu personalitatea lor rezistenţa
noastră în acele vremuri de tristă şi
dureroasă aducere aminte.
Se cuvine ca din prilejul acestui
praznic gândul nostru să fie îndreptat
spre aceşti fruntaşi ai neamului tri­
mişi să ridice şi să conducă un popor
ce se afla în robie. Se cuvine să
luăm aminte la vibrantul Apel ce
adresează opiniei publice actualul
comitet de conducere în frunte cu
preşedintele ei d. Moldovan.
însufleţire, unire şi luptă pentru
binele neamului şi ţării, o mai hotă­
râtă reacţiune faţă de declinul etnic,
iată ce solicită astăzi fruntaşii Astrei
dela toţi fii neamului românesc.
In faţa materialismului, indivi­
dualismului, ce ating grav forţele
neamului şt instituţiile ce au îndrumat
viaţa românească. Bătrâna societate
Astra ne chiamă la unirea for­
ţelor şi încetarea patimelor.
Apelul Astrei corespunde dorin­
ţei tuturor oamenilor de muncă şi
dornici de ridicarea neamului.
Astra ne chiamă să venim fie­
care îa ajutorul fraţilor din regiunea
arttcipati
lunea
O rgan al a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
..nun xbbmwsnkhhnnhmmmmhhhmhbm m m m m m m m m m m m m m m M m m m am m m tw am m sm m m m asm m m m
Sibiu, Duminecă 24 Malu 1936 Anul II
Vă chiam ă
- Fragment dintr5un memoriu. - fraţii secuisati I
Oraşele se înalţă prin ele însăşi şi cartea de vizită cu care se reco­ In centrul geografic al Ţării Ro­
mandă ochiului străin, sunt instituţiunile de cultură ce le cuprind. mâneşti trăieşte un grup de aproximativ
Dacă din acest punct de vedere vom considera Sibiul, vom constata că 200 mii de Români, cărora vitregia
j deşi elementul săsesc a ocupat aceste plaiuri, în baza dreptului de colonişti, timpurilor şi nemiloasa cruzime ma­
ghiară le-a răpit limba maternă.
nilor, totuşi datorită unor anumite împrejurări, viaţa lor culturală s‘a des- Au trecut 17 ani, fără ca cineva
voltat mai pe larg decât a strămoşilor noştri, rămaşi iobagi până la 1848. şi mai ales guvernanţii ţării să se in­
Legaţi de glia în care văzuseră lumina zilei, şi sub care se odihneau tereseze conştiincios de ei.
Pollticianii au făcut, prin incon­
martore sunt câmpurile de luptă pe unde le-au înălbit oasele. ştienta lor goană electorală, ca secu-
Un Solferino, un Magenta, întreaga campanienapoleoneană a anului 1796
izarea acestor fraţi ai, noştri să fie
ca să nu mai ridicăm vălul trecutului istoric începând cu Mohaci şi terminând
adâncită, aproape perfecţionată, prin
au Zalanchenem şi Zenta sub Eugeniu de Savoia, sunt etape ale vitejiei a-
îndepărtarea Românilor de biserica
cestor iloţi în ţara lor.
strămoşească, căreia nu 1-se poartă
Şi pe când românii cu desagul pe spinare şi cu pieptul la Dunăre fă­ nici o grije.
ceau zid de apărare în contra Sémiiméi lui Soliman Magnificul, coloniştii
saşi înstăriţi prin „Bula Andreiană" la adăpostul privaţiunilor, îşi consolidau In ultimii ani iniţiativa particu­
viaţa nu numai economică dar şi viaţa culturală. lară a ţinut să împlinească absenţa
oficialităţii, punând mult suflet întru
Şi deşi românii, ab antiquo erau „Fundus regius" elementul colonizator
readucerea fraţilor noştri secuizaţi
a ştiut să profite de împrejurări fericite, şi ca urmare i-a considerat ca şi
reuşind să atragă, deocamdată în
iobagi pe românii celor 7 scaune din provincia Cibiniense cu drept de fisca­
măsură redusă, atenţia guvernului,
litate în folosul Universităţii Săseşti.
care a dat primele ajutoare.
Datorită acestui fapt, Universitatea Săsească administra 23 munţi pre­
cum şi multe case din Tălmaciu şi Turnu-Roşu. Astfel am ajuns să vedem ridi-
La adăpostul acestei instituţiuni de drept public, Universitatea Săsească, cându-se treisprezece biserici noui in
a putut, având la îndemână — res pecuniae — să desvolte o viaţă culturală judeţul Odorheiu.
intensă numai pentru conaţionalii eij fără a se mai gândi şi la elementul ro­ Ar fi însă de dorit, ca întreaga
mânesc care contribuise cu atâtea jertfe la creiarea fondurilor. conştiinţă românească să-şi dea seama
Nu numai câ elementul colonizator, cu drepturi de egală îndreptăţire de gravitatea greşelii ce se comite,
ca şi Secuii şi Ungurii nu şi-a îndreptat privirea către viaţa socială a orop­ lăsând să planeze convingerea eronată
sitului popor român, dar prin toate mijloacele a căutat a-1 ţine cât mai de­ că, în această regiune, ar fi numai
parte de cultură, statornicindu-i viaţa la porţile oraşului, fără drept de locu­ Secui!
inţă şi exercitare de comerţ sau meserie „inter muros“. Dacă ciobanilor mărgineni, veniţi
Glasul de revoltă al deputatului Constantin Gurban cât şi al lui Parte- dela Răşinari la Goagiu, sau altora
nie Cosma sa făcut auzit în Parlamentul vremurilor, cerând egală îndreptă­ li-s‘a răpit mişeleşte limba, nu înseam­
ţire şi pentru românii obidiţi, astfel că prin legea Xll-a a anului 1876 s‘a nă că ei nu sunt Români. Ori aşanu-
prevăzut prin art. 4 că : „Averea Universităţii Săseşti poate fi întrebuinţată miţii Secui sunt in majoritatea lor
numai pentru scopuri culturale". Români Secuizaţi, conştii încă de ori­
Deşi legea recunoştea implicit şi pe români ca coproprietari a-i acestor ginea română a părinţilor sau mo­
bunuri la dreptul de egală îndreptăţire, totuşi Universitatea Săsească cu foarte şilor lor.
mici şi rari excepţiuni, dela votarea legei de mai sus, a activat şi în folosul Nu puţini sunt mărginenii, cari,
culture! româneşti. în lupta lor pentru existenţă, s’au
Şi dacă institutele de cultură ale Sibiului poartă pecetea colonizatorilor pierdut în marea artificială a Secuilor.
saşi, iar viaţa lui pulsează şi prin elementul de prim ocupant al românilor; Deacea adresez un călduros apel
Şi dacă cartea de vizită a unui oraş oferită ochiului strein o formează preoţilor, învăţătorilor, intelectualilor
instituţiunile de cultură, în virtutea dreptului istoric, solicităm pentru constru­ şi asociaţiilor româneşti din judeţul
irea localului liceului de fete „Domniţa Ileana" din Sibiu, pentru care este Sibiu, rugându-i să-şi aţintească pri­
strâns un prim fond de aproape 3.000.000 un ajutor cât mai însemnat din virile spre fraţii lor secuizaţi, punând
fondul Universităţii săseşti. umărul ca să-i scoatem din mocirla
ungurească, redându-i comunităţii ro­
# mâneşti.
secuizatâ, spre a le da posibilitatea I spre calea ascendentă a propăşirii Cei cari trăiţi în fericirea româ­
să revină in sânul familiei româneşti ! româneşii." nească şi‘n spiritul „Astrei" vechiului
de unde au fost scoşi de fosta stăpâ­ In zilele acestea dominate de Sibiu, daţi-Vă oboiul pentru reînvie­
nire streină. Astra ne face atenţi atâtea patimi politice, apelul Astrei rea românească a Secuizaţilor!
asupra acţiunei duşmanilor noştrii aduce o înviorare nouă menită să ne Veniţi şi-i cercataţi, ne înbărbă-
dela graniţa de nord-vest. trezească din starea în care ne aflăm, taţi şi pe noi Românii venţi aici după
Pentru binele suprem Astra so­ aduce un semnal de alarmă, la care Unire ; aduceţi o Evanghelie, un Oc-
licită „mobilizarea tuturor conştiinţelor răspundem şi noi cu îndemnul ce fa­ toih, sau alt dar al vostru, cauzând
româneşti, unirea tuturor în jurul cem către toţi să ajute cu toate pu­ bucurie românească fraţilor voştri
unui crez, capabil să ne disciplineze terile activitatea Astrei. cari spun „oláh vagyok" !
gândurile şi să ne îndrepte faptele Ion Munfe^nu Continuare in pag. 2-a
 Nr. 56 A C Ţ I U N E A Pag. 2

Sibiu si îm prejurim i ŞTIRI

Sufletul şi conştiinţa fiecărui român adevărat se Ridicarea pavilionului — Sa aduce la cunoştinţă d-lor
va cunoaşte după felul cum va răspunde la in­ străjeresc din comuna ofiţeri pensionari că M. A. N. a re­
partizat pentru membrii Societăţii Q-
vitarea ce o facem tuturor de a participa Dumi­ Porceşti.
I fiţerilor de Rezervă şi Retragere pro­
necă la serbarea de înfrăţire. veniţi din activitate „Regele Carol II"
In ziua de 21 Maiu ac. în co­ Ferdinand I “ din Herculane „Regele
muna Porceşti a avut loc ridicarea Carol II" din Sinaia, din Govora, din
Mari serbări religioase Ia raţionalismului se crede că omul poate pavilionului naţional a! străjerilor şcoa­ Carmen-Sylva, Călimăneşti, Oiăneşti,
înţelege şi dirija totul in lume, unde lei primare din loc, cu un fast deo­ Buziaş şi Siănic, pentru lúnile Iunie
Sibiu nu există altceva decât omul care are sebit. până Septemvrie a. c.
La Rusalii vor avea loc la Sibiu drept misiune să strângă averi şi di- Serbarea a început la ora 14 Preţul camerilor este de lei 30-
mari serbări religioase cu ocazia hiro­ rijază totul după voia lui. Combate printf'un serviciu Divin oficiat de Dl 40 pentru camerile cu 1 pat şi Lei
tonirii noilor aleşi episcop! ai clujului apoi votul universal concepţia asupra preot T. Dragomir, la care pe lângă 40—50 pentru camerile cu 2 paturi.
şf Orăzii. Vor participa; I. P. S. Sa proprietăţii funcţiune socială şi ideia stolul sărbătorit au mai participat şi Informaţiunile pentru obţinerea
Patriarhul Miron, I. P. S. Sa mitropo­ de contract aşa zis social. stolul şcoalei primare din Cisnădie camerilor etc. se vor da la Filiala Si­
litul Moldovei Nicodem, PP. SS. epis- Realitatea este tocmai contrarie sub conducerea Dlui înv. dir. T. Buta biu a societăţii Piaţa Huet Nr. 11 în
copi de Caransebeş şi Arad, PP. SS. acestor formule, lumea şi toate func­ „Şoimii Carpaţilor" cohorta Porceşti orice zi de lucru între orele 11—13.
episcop! Ghenadie al Buzăului, Varto- ţiunile depăşesc pe individ. Porţile ce sub comanda Dlui I. Mujat, premilita-
lomeu al Râmnicului etc. Va fi o mare se deschid astăzi sunt ale ortodoxiei, rii şi autorităţile comunale şi societă­
manifestare a ortodoxiei româneşti. ale unităţii cari depăşeşte pe ins, care ţile cu drapele.
E un prilej rar, aproape unic, nu poate stăpâni lumea ci se înca­ După oficierea serviciului Divin S ă n u s e u ite c ă fo rţa e l e ­
când în Sibiu se ridică la slujba ar­ drează în locul dat de Dumnezeu. au vorbit Dl înv. dir. I. Costeni evi­ m e n tu lu i r o m â n e s c d in S ib iu
hierească deodată doi slujitori ai in­ Spune apoi că fiecare neam are denţiind rolul şi importanţa străjeriei s e v a j u d e c a ş i d u p ă fe lu l
stituţiilor bisericeşti. un destin precizând că toţi Românii din punct de vedere naţional şi cul­ c u m v o m şti să d e m o n s tr ă m
Tot la Rusalii se va ţinea la Sibiu suntem ortodoxi şi sunt ortodoxi pen. tural. D u m in ec ă .
congresul Oastei Domnului şi marile trucă sunt Români şi aceasta pentrucă In numele Şoimilor din judeţul
manifestaţii ale Astrei. neamul nostru odihneşte în ortodoxie. Sibiu a vorbit Dl notar 1. Buta din
cohorta Porceşti care în cuvinte ale­
se a scos în evidenţă importanţa zilei — Dela apărarea p a s i v ă .
Serbarea şcoalei pri­ Adunarea generală a şi a pavilioanelor naţionale .străjereşti Se aduce la cunoştinţa întregului
In sunetul grupei de gornişti ai personal încadrat in formaţiunile de
mare de fete. Aero clubului Albastru cohortei de Şoimi serbarea a luat apărare pasivă, că ţinerea cursurilor
Şcoala primară de fete Regina In sala mică dela prefectura de sfârşit prin defilarea străjerilor şi a de aplicaţie în teren, vor avea loc în
şoimilor. fiecare Duminecă cu începere dela
Maria de sub conducerea dnei Pe- judeţ a avut loc adunarea generală
data de 17 Maiu a. c.
trescu, a organizat în sala teatrului sub preşidenţia dlui dr. I. Sturza, vi­
orăşenesc Joi după masă, la orele 6 cepreşedinte. Participă un număr res­ Personalul se va aduna la Pri­
o foarte reuşită serbare şcolară. Ele­
vele au recitat versuri şi au predat
trâns de membrii.
Se citeşte raportul general al ac- j
Lăzi g o a le măria Municipiului Sibia, str. Mitro-
I poliei Nr. 2, între orele 7 şi 7,20 mi­
nute.
o piesă pentru copii „Cenuşăreasa". tivităţii de pănă acum arătându-se re- | DE VANZARE In zilele fixate pentru aceste
La producţie au participat numeroşi zultatele frumoase la care s'a ajuns.
părinţi ai copiilor care au răsplătit Adunarea generală aprobă raportul.
Orogueria Ionel BacSu aplicaţiuni, în caz că va ploua,
Dl dr. I. Sturza exprimă mulţumiri dlui nu se vor ţinea cursuri.
cu aplauze strădaniile depuse de dnele
fost preşedinte ing. inspector Crăciu- — Cancelarul Hitler e francez?
învăţătoare spre reuşita deplină a ser­
bării. naş, pentru tactul şi munca depusă în
folosul Aeroclubului Albastru şi mem­
■
!ă Mm halii Minţi Ziarul „L a V o l o n t e “ — a între­
prins sub semnătura cunoscutului pu­
blicist Paul Langlois — o anchetă do­
brilor comitetului. Arată ca în ultimul (continuare din pag. I.)
timp au demisionat o parte din mem­ cumentată asupra originii lui Hitler.
Ştiri din Poiana. brii comitetului şi că s'a împlinit şi Daţi-vă obolul vostru, procurând Contrar a tot ceeace s'a scris, sau s'a
un clopot pe seama bisericilor, cari insinuat — se dovedeşte, spre surpri­
„Reuniunea Pompierilor Volun­ terminul statutar pentru care a fost
se clădesc, făcând astfel, ca glasul za multora — că Hitler este de ori­
tari" ţinând zilele trecute şedinţă de ales comitetul. Roagă să se primească
divinei chemări să adune oile resfirate ! gină franceză.
comitet a discutat noua lege a pom­ demisia întregului comitet. Familia Hitler îşi are originea
pierilor şi situaţia Reuniunii în ca­ Iau cuvântul mai mulţi membrii Păstraţi convingerea că, proce­
drul acestei legi. Se hotăreşte ca toa­ şi dupăce se primeşte demisia comi­ dând astfel, faceţi o operă românească, în comuna Gunstett din jud. Bas-Rhin,
te registrele să se depună la primărie tetului este ales preşedinte dl colonel dar combateţi şi nizuinţele revizio­ cei mai mulţi membrii ai săi sunt în­
şi până la apariţia Regulamentului să Florescu şi apoi următorul comitet: niştilor maghiari, cari, susţinând că mormântaţi la Aubervilliers. Un văr
funcţioneze după normele de până a- V. Bozdoc, dr. Gh. Bărbat, Dr C. Şte­ aici ar fi o „massă de Secui“, cer al Furerhului s'a născut la Paris în
cuna obligând — conform legii — toţi fan, C. Stamate, d. maior Fometescu, coridor până in judeţele Odorheiu, arondimentul al. 15-!ea unde a şi mu­
bărbaţii de 18—50 ani să ia parte la I. Prlşcu, cir. Grigoraş şi D. Mayer, Ciuc şi Trei scaune, cari le pretind a rit. Tatăl mare al dictatorului locuia
fi ale lor ! în Strasbourg. A trăit acolo până la
instrucţie. iar ca cenzori dnii inspector Urubea-
nu, I. Cioran, Cojocariu, Suma, Casier Orice danie, de orice natură, se 1870 exercitând meseria de cismar
I. Prişcu, secretar general N. Olariu va publica în ziarul „Glas Românesc lângă o catedrală. Acest meseriaş a
şi secretar V. Lupu. în Regiunea Secuizată" din Odorheiu avut un fiu natural, pe Alois Schuc-
Conferinţa dlui prof. Dl Colonel Florescu mulţumeşte şi'n ziarele cari vor reproduce acest kegruber, zis Hitler. Acesta — şi nu
apel. altul — este însuşi tatăl dictatorului
Nae lonescu. pentru încredere şi convoacă comite­
Ce mulţumire sufletească s'ar german.
tul Sâmbătă pentru stabilirea progra­
In Aula Academiei teologice d. mului de activitate. cauza şi cât de frumos ar fi rezulta­ Publicând aceste date, ziarul
N. lonescu, a vorbit în faţa unui public tul românesc aici, dacă spre exemplu „La Volonté“ se referă la documen­
select desvoltând subiectul „Universa­ Răşinărenii ar dona odăjdii, cărţi bi­ tarea bazată a registrelor de stare
lism şi ortodoxie". sericeşti sau un clopot pentru fraţii civilă din oraşul Strasbourg, păstrate
După ce arată că Sibiul a fost Adunarea generală a lor aşezaţi în comuna Goagiu, sau de autorităţile bisericeşti.
şi este centrul ortodoxiei precizează pensionarilor. dacă Poenarii ar colecta suma nece­
că ortodoxia este o formă adevărată sară procurării clopotului pe seama
de viaţă. In orice epocă istoria îşi are In sala prefecturii judeţului a a- nouii biserici din oraşul Odorheiu, PENTRU ABONAŢII NO
definiţia ei. Lumea lucrează, gândeşte, vut loc adunarea generală a funcţio­ iar alte comune din jud. Sibiu s'ar ŞTR1I. Toţi a b o n a ţii n o ş tr ii
crede şi produce intr'un anumit fel. narilor civili, sub preşidenţia dlui dr. asocia să procure clopote pentru co­ ca ri a u achitat a b o n a m e n tu l
Precizează că de trei sute de ani de­ V. Bologa, care după cuvântul de des­ munele : I. G. Duca, Praid, Herculian, pe 6 lu n i su n t r u g a ţi s ă -l a -
mocraţia, capitalismul şi raţionalismul chidere face un raport general asupra Biboşteni, Vârghiş, Racăşul de Sus etc. c h îte şi p e lunile u r m ă to a re
sunt feţe ale epocei ce au dominat. activităţii societăţii pe anul trecut. Ascultaţi glasul chemării noastre în tr u c â t a b o n a m e n tu l p e p ri­
Criza democraţiei parlamentarismului Propune a se înfiinţa un azil pentru româneşti, ajutorând, cu oboiul vostru m e le s a s e luni a exp irat la 1
de astăzi sunt semne de apusul aces­ pensionarii publici la Sibiu, Dl Micu reromânizarea Secuîzaţilor din judeţul Mai. P la îa s e p o a te ta c e în c a ­
tei epoci, în care lumea s‘a centrat secretar general, citeşte raportul spe­ Odorheiu ! sa to rilo r n o ş tr ii a u t o r i z a ţ i
pe om, începe din nou ca lumea să cial asupra activităţii anuale şi asu­ şi la : D r o g h e r ia i o n e l B actu
Q c ta v ia n M. O o b r o t ă str. Regina M ana Nr. 10, D e b i­
se centreze pe Dumnezeu — re- pra chestiunei azilului. Adunarea dă
Directorul ziarului „Glas Ro­ tu l d e T u tu n d in P laţa*M ar«
gele-stăpân al acestei lumi. — Arată apoi descărcarea gestiune! şi aprobă mânesc în Regiunea Secuizată“ şi A d m in is t r a ţ ia z ia r u lu i str.
că după concepţia materialismului şi bugetul. din Odorheiu, Regina Mana Nr, 49.
 Pag. 3 „ ACŢI UNEA Nr. 56

PaÉipali la Oliipiaii
D E L A B E R L in ’
organizată de P o ru n ca
T im p de 20 z ile n u m a i 8000 le i
/măionitu^min- NiVEA
căci r.u suntem satisfăcuţi cu pastele de dinţi dulcii, cari no ^
sunt altceva decât cosmetice. Avem nevoie de pasta de dinţi
NIVEA, puternic aromată şi înviorătoare. Având o aromă agrea-
iâ, ea înlătură gustul şi mirosul neplăcut al gurii şi ne oferă
viorarea pe care o căutăm. *
Vremii s e c ţia de turism

flori pe mormântul ei, societatea |

A d u n a re a g e n e ra tă a noastră a donat cinci sute lei, pentru
Intratele societăţii au fost pe
anul 1935 de lei 50.590, iar eşitele
înfometaţii din Basarabia.
societăţii Principele Mir<ea Se exprimă călduroase mulţumiri
şi propun să fie numite membre de
de lei 34.763 prin urmare excedentul
anului expirat este de lei 15.827.
La finele anului 1934, averea
onoare a societăţei fostele preşedinte societăţii a fost de lei 11.645 nume­
Dna colonel L. Savu viceprezi- Adresez deci un apel călduros către
-dientă prezidează şi rosteşte cuvântul toţi cetăţenii fără nici-o deosebire să şi vicepreşedinte Doamnele : G. Botez, rar şi lei 792.026 depuneri la „Albi­
•de deschidere, în care omagiază pe ne sprijinească să ne putem îndeplini Radulian, Dr. Comşa, Colonel Flo- na" institut de credit şl de economii
M. S. Regina Maria, prezidenta supre­ o misiune atât de frumoasă. rescu, Dr. Ittu, dr. Vecerdea şi M. şi ia Banca Centrală pentru Industrie
Pop, care au cerut să li-se primească şi Comerţ, filiala Sibiu.
mă a societăţii. Rog autorităţile, instituţiunile*
Se citesc apoi raportul general Domnii Medici să ne dea şi în spe­ demisia dela conducerea societăţii. Deci în total lei 763.671. La fi­
şi bilanţul. Sub prezidenţia dnei dr. Bologa nele anului 1935 averea a sporit la
cial mă adresez presei care ar fi un se alege doamna Lucia Loc. Colonel
Din raportul general spicuim: 779.498 care se găseşte parte în de­
ajutor atât de valoros pentru noi, Savu preşedintă, iar doamnele Elvira
Dela înfiinţarea Dispensarului deşteptând în sufletul publicului con­ puneri la Banca „Albina“ şi Banca
Cioran şl Victoria Cristea vicepre­ Centrală din Sibiu, parte în numerar
până la finea lunei Decemvrie 1935, vingerea că este o datorie către neam şedinte.
au fost înscrişi copii în număr de să ne ajutăm. la casserie.
Bilanţul în sumar este următorul:
3473.—• Copii rămaşi in îngrijire la In anul 1935 activitatea societăţii
începutul anului 1935, 487.— Copii s'a rezumat la următoarele:
noi veniţi în cursul anului, 301. Copii La dispensar s'a dat consultaţii
care au împlinit 2 ani, 307.— Copii gratuite copiilor. Medicul Dr. Hagel Cronica s p o r t i v ă tului naţional. Ele sunt Ş o i m i i şl
morţi, 24.— Copii rămaşi în îngrijire asistat de surori de ocrotire şi unele H. T. V. Dela aceste grupări serioase
la sfârşitul anului 1935 455.— Români Doamne din comitet sunt în fiecare O victorie strălucită publicul sibian aşteaptă o activitate
198, Saşi 143, Unguri 85, Ţigani 25, Miercure dela 3—6 la Dispensar im- j ŞOIMII — A. C. F. R. 6 -1 febrilă. Aşteaptă Spectăcole alese, re­
Mozaici 4, Consultaţii date de dispen­ părţind ajutoare şi îndrumând mamele ; zultate strălucite, victorii răsunătoare.
sar, 1156. Consultaţii medicale 818. cum să-şi îngrijească copiii. Doamnele Nici nu s'a sfârşit campionatul Conducerea Şoimilor a avut ini­
Vizite făcute de surori la domiciliu din Comitet au confecţionat lingerie diviziei naţionale şi conducerea clu­ ţiativa, vrem să vedem acum pe H. T.
1162. bului local Şoimii, totdeauna bine in­ V. la lucru. Dar nu vrem ca domoii
şi rochiţe care au fost împărţite celor tenţionată, a şi angaiat un match ami­
conducători ai Şoimilor, prea încântaţi
Ajutoare distribuite, medicamente, mai nevoiaşi. cal cu puternica grupare din Braşov, de victoria de ieri, să şomeze până
*emne, haine, scutece, zahăr, săpun, S'a împărţit untură de peşte, A. C. F. R.
la toamnă. Echipa se găseşte acum in
» căror valoare a fost schiţată de săpun şi zahăr. Nevoile sunt însă Iniţiativa conducerii clubului Şoi­ cea mai bună formă şi e păcat să
Doamna Casieră. foarte mari şi nu putem cere Doam­ mii merită toată lauda.
nu susţină cât mai multe jocuri.
Constatăm cu regret, că cu toată nelor din Comitet ca numai ele să In numărul trecut al „Acţiunii" Iar acum să revenim la matchul
1-ună voinţa comitetului şi a unei părţi sacrifice timp, bani şi muncă. Toate ceream cu insistenţă conducătorilor Şoimii — A. C. F. R. disputat Joi pe
din public suntem încă foarte departe membrele sunt rugate a veni în aju­ cluburilor de football din Sibiu să a- stadionui Onef în faţa a câteva sute de
de ceea ce am dori să îndeplinim şi tor făcând propagandă mai largă pen­ ranjeze in sezonul care începe acum, spectatori, dintre care a lipsit publicul
ce este adevăratul scop al acestei so­ tru societate, achiziţionând noi membrii. cât mai multe matchuri amicale cu e- obişnuit la matchurile organizate de H-
cietăţi. Cu durere nu toţi cetăţenii Pentru sporirea fondurilor s'a chipe bune, de reală valoare şi mai
imnt conştienţi de necesitatea acestei organizat în Ianuarie 1935 o serată ales străine. Accentuam atunci că nu­ T.V. E un boicot nejustificat.
In general jocul a fost plăcut şi
instituţiuni şi ii dau prea puţină im­ dansantă, „Ziua copilului" în Malu, mai aşa ne putem afirma în sportul acţiunile cari electrizează pe spec­
portanţă, in primul rând deci, activi­ şi expoziţia de cusături naţionale în cu mingea rotundă şi mai ales numai tatori n'au lipsit. Localnicii au domi­
tatea membrelor trebue să desfăşoare Decemvrie. S‘au vândut mărţişoare şi în felul acesta îi putem învăţa mai bine. nat mai mult, deoarece toate compar­
in direcţia de a propovădui ideea, că cărămizi. In luna Septemvrie preşe­ Spusele noastre s'au dovedit în­ timentele au funcţionat admirabil. Linia
copiiui este baza şi viitorul unei ţări dinta noastră Doamna Dr. Vecerdea tocmai. In primul rând prin strălucita de atac a fost de o eficacitate în faţa
şi deci toată grija noastră trebue să şi-a dat demsia din cauză de boală. performanţă de Joi a localnicilor îm­ goalurilor cum n'am mai avut fericirea
fie ea să avem posibilitatea de a creşte Demisia nu s‘a primit şi i-s'a acordat potriva A. C. F. R. - ului, ne-am afir- să vedem la Şoimii, de foarte mult
copii sănătoşi şi viguroşi. Câte mame un concediu de 6 luni. mat ca cel mai puternic oraş din Liga timp.
sunt, care nu au posibilitatea de a-şi Se aduce mulţumiri dnei Doboiu de centru, in acest joc. Căci învinşii Goalurile a fost marcate de Pe-
hrăni copii şi a ie da măcar strictul şi membrelor din comitet. de ieri sunt incontestabil superiori I- tricioiu (2) Leprich (3) şl Băicoianu (1)
necesar sau în caz de boală îngrijire Mulţumesc D-nului Dr. Weindel A. R.-ului dela cari am suferit o ru­ Jucătorii Şoimilor au jucat cu
medicală, cât de mult s‘ar putea ajuta care ne dă tot concursul său gratuit, şinoasă înfrângere. toţi peste aşteptări. Lidner în poar­
dacă fiecare ar da un obol cât de Domnului Sfetea care dela înfiinţarea Apoi pe reprezentanţii oraşelor tă a apărat câteva lovituri extraordi­
mic! Taxa de membru de 20 Lei pe filialei noastre an de an ne închee Tg. Mureş şi Alba lulia i-am depăşit nare. De mult nu l-am văzut în forma
an şi de abea avem un număr de 54 socotelile şi ne face bilanţul. D-nului cu autoritate. arătată in acest match.
membri şi ce rezultate frumoase am Dr. Veliciu jurisconsultul nostru, pentru Victoria la scor a Şoimilor asu­ Tatu şi Georgescu au format un
putea realiza dacă majoritatea popu raportul făcut asupra gestiunei din pra A. C. F. R.-uiui are un răsunet zid greu de pătruns. Ultimul şi-a făcut
laţiei ne-ar ajuta măcar cu aceste con­ anul trecut, Surorilor de ocrotire care I puternic in întreaga ţară, dată fiind o reintrare, deşi fără antrenament,
tribuţii modeste. Oare nu am putea î-şi îndeplinesc misiunea cu multă valoarea învinşilor. foarte bună. Linia de mijloc a dat
urma în această privinţă exemplul dragoste. Mulţumesc D-lor Hortensia Sibiul sportiv trebue să devină deplină satisfacţie. Petrlcioiu f. bine.
altor ţări, unde se fac sacrificii mari Cosma şi Maria Crăciun care ne-au ceeace a fost pe vremuri. Dar mai La înaintare Băicoianu foarte bun,
pentru scopuri de felul acesta şi pen­ dat concursul lor, pentru reuşita expo­ ales Şoimii trebue să se nască din iar Leprich periculos şi fericit la
tru a se ajuta reciproc. ziţiei, asemenea tuturor care ne-au propria lor cenuşe, ca pasărea Phö­ gol.
Societatea noastră după cum aţi ajutat cu ocazia seratei, fie cu bani nix, şi să devină marea formaţie care Dl Mocian a condus Imparţial şl
văzut din raportul Doamnei secretare sau obiecte pentru tombolă şi bufet, j cu ani în urmă a învins pe cea mai cu multă autoritate.
nu face nici-o deosebire de naţiona­ în special Doamnei Dr. Piso care ne-a puternică grupare care a avut-o ţara Ieri am început, iar azi termi­
litate sau religie. donat 1000 (una mie) lei, Uzina noastră Chinezul din Timişoara. năm cu :
Fiecare mamă, care vine la noi Electrică tot 1000 (una mie) lei şi Vrem să ne afirmăm în sportul „Bravo Şoimii !"
este ajutată de aceeaşi dragoste în firmei Redtenbacher care ne-a donat cu mingea rotundă. Vrem să arătăm ion d. pitu
' limita posibilităţei deşi foarte mini­ obiecte pentru tombolă în valoare de opinM publice din ţara aceasta că
mal, şi cei care se interesează sunt peste cinci mii lei. Sibiul are două echipe de reală va­
R om âni v e n iţi c u to ţi D u m i­
rugaţi a vizita dispensarul nostru, Cu regret amintesc trecerea la loare, două echipe care au fost egale n e c ă s ă m a n ife s tă m
pentru a se convinge personal de cele eterne a unei valoroase membre cu Coiţea de altă dată şi cari au a- r o m â n e ş te
greutăţile cu care avem de luptat- Doamna Hana Măcelar. In loc de juns de două ori in finala campiona­
 Nr. 56 ,A C Ţ 1 U N E A ________________________ Pag. 4

Serba rea Cinema APOLLO

d e în frăţire r o m â n e ască.
Ord nea plecării cortegiului.
Reprezentanţii societăţilor şi a-
sociaţiilor din oraşul nostru au ţinut
ultima şedinţă Jo!. Cu acest prilej s'a
stabilit că în acest an vor participa
la serbarea de înfrăţire autorităţile
şl reprezentanţii tuturor instituţiilor,
asociaţiile şi societăţile româneşti din
Sibiu, fără şcoale.
Concentrarea tuturor funcţiona­
rilor se va face la servicii, a mem
brilor Acţiunei româneşti la primărie
a tuturor asociaţiilor şi societăţilor de
meseriaşi la Reuniunea din str. Bru-
kenthaL
In fiecare cartier asociaţiile se
vor aduna în act laş punct caşi anii
trecuţi.
La ora 8 se vor strânge toate
asociaţiile în piaţa Regele Ferdinand.
Cele cinci fanfare vor pleca în frun­
tea cortegiului şi anume : Dela bise­
rica din groapă muzica reg. 90. Dela
Reuniunea meseriaşilor fanfara şcoa-
lei normale. Din cartierul Mihaiu Vi­
teazul fanfara din Orlat. Din cartierul
Andrei Şaguna muzica C. F. R. şi de
peste malul stâng al Cibinului fanfara
din Bratei.
zilei ero ilo r.
Comemorarea eroilor căzuţi pen­ faptele făcute de înaintaşii voştrii au
tru mărirea ţării şi întregirea neamu­
lui s‘a făcut cu deosebită solemnitate înălţimea la care s'au ridicat prin
in oraşul nostru. Din zorii zilei s au jertfa făcută pentru patrie. încheie cu
arborat pe edificiile pubîice şi casele
particulare culorile naţionale. La orele
9’30 s'a oficiat serviciul religios în
catedrala ortodoxă in faţa tuturor a-
utorităţilor civile şi militare in frunte
cu d. general-comandant al corpului 7 Economu primeşte defilarea ce s‘a
armată Virgil Economu.
După serviciul religios autorită­
ţile, societăţile, şcolile, veteranii, in­
valizii, văduvele de războiu,foştii lup­
tători, cu drapele, au asistat la pa­
rastasul oficiat de arhiereul Vasile de
Răşinari, asistat de un sobor de preoţi.
Corul studenţilor teologi a dat răs­
punsurile. Seria conferinţelor o des­
Incolonarea şi plecarea din Piaţa
Regele Ferdinand se va face după
programul şi ordinea stabilită.
Toată suflarea românească şi tot
românul de bine va ţine de a lui
datorie să participe Duminecă la ser­
barea de înfrăţire românească. Cine
simte româneşte nu va putea să nu
se bucure de această sărbătoare de­
venită tradiţională în oraşul nostru şi
să sprijineascâ această serbare me­
nită să consolideze elementul româ'
nesc in Sibiu. Sufletul şl însufleţirea
mulţimii româneşti din oraşul nostru
va şti să demonstreze demn şi impu­
nător acelora cari nu se pot ridica la
înălţimea şi frumuseţea ideii de înfră­
ţire şi apropiere ce se face şi *'a fă­
cut prin serbările câmpeneşti de trei
ani în Sibiu.
Cu voe bună şi în haină de
sărbătoare să demonstrăm demn şi
hotărâţi aşa cum am făcut şi anii tre­
cuţi pentru cinstea şi mândria tutu­
rora.
Pentru timp de nesiguranţă sem­
nalul plecării va fi arborarea trico­
lorului in cele patru turnuleţe ale bi­
sericii evanghelice.
murit luptând pentru eliberarea nea­
mului, mărirea patriei şi fericirea ur­
maşilor. Muzica cântă rugăciunea
pentru eroi, d. general se adresează
viu emoţionat, ostaşilor,prin cuvintele!
fost mari, să fiţi şi voi vrednici de
urări pentru M. Sa Regele. Vorbeşte
apoi emoţionant d. prof. Lucian Bologa,
din partea Astrei şi a Asociaţiei pro­
fesorilor secundari. După terminarea
cuvântărilor dl general comandant V.
făcut prin faţa mormintelor de către,
şcoli, societăţi şi trupa din garnizoană.
Nr. 515-936.
PUBLICAŢIUNE
biu,
Primăria comunei Săcel, jud. Si­
ţine în ziua de 14 Iunie 1936,
Jocurile Olimpice de iarnă.
Nr. 396-936.
PUBLICAŢIUNE
1sensul art. XLI. 1908 § 20.
Primăria comunei Săcel, jud. Si­
biu, arendează în ziua de 6 Iunie 1936
; Bacu portărel
ora 15, dreptul de vânat asupra la
întreg teritoriul comunei pe timp de
6 ani.
Preţul strigării 4500 Iei.
Condiţiunile se văd la primărie.
Primăria comunală.
Primăria Municipiului Sibiu.
Nr. 4.408-1936. E.
P u b lic a ţie de v â n za re nea
La cimitirul central al municipiu­ Sibiu str. Câmpului No. 3, unde se
lui, din Dumbravă stau, pentru vân­ la Societatea Naţională de Credit In­
zare, următoarele obiecte r
13 buc. pietrii (cruci) vechi ;
1 buc. grilaj din fier de 30 cm
înalt;
2 buc. pietrii (cruci rupte) yechi.
Cei interesaţi îşi vor îuaînta o-
fertele, până în ziua de 28 Maiu 1936
la această Primărie.
Orice informaţii se vor putea
primi la camera 4, dela Primărie.
Sibiu, la 15 Maiu 1936.
Primăria Sibiu.
Nr. 728/935 port.
PUBLICAŢIUNE DE LICITAŢIE
Subsemnatul portărel pe lângă
Trib. Sibiu prin aceasta publică că
în baza deciziunei Nr. G. 12299|1934
şi Nr. G. II. 6074J1935 a Judecătoriei
mixte Sibiu în favorul reclamantului
Petru Moga reprez. prin advocatul Dr.
Traian Moga pentru încasarea creanţei
de 5000 Lei şi accessorii se fixează
termen de licitaţie pe 29 Maiu
1936 ora 5 d.m. la faţa locului în Sibiu
Frânase Harţi
Sibiu, s t r . Şcoalei de înot Nr. 4 Sibiu.
Str. Regiaa Maria Nr. 30 unde se vor
vinde prin licitaţiune publică judiciară..
1 divan, 3 fotele, 2 mese de scris. I
masă mică şi 6 scaune în valoare de
3520 Lei. In caz de nevoie şi sub
preţul de estimare.
Pretensiunea care e de încasat
face 5000 lei capital, dobânzile cu 7%.
socotite din 26 Septemvrie 1934 iar
spesele până acum stabilite de 1300 lei
întrucât mobilele cari ajung la
licitaţie ar fi fost sechestrate şi de
alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul
de acoperire, licitaţia prezentă este
ordonată şi în favorul acestora în
Sibiu la 11 Maiu 1936.
Mica publicitate
DE VÂNZARE
Localul fostei fabrici „I. D. Simian"
din Turnu Roşu, împreună cu întreg
inventarul, ce se află actualmente,
cca 1600 m linie Decanville.
Amatorii vor prezenta până la 3(|
Maiu a. c. Oferte închise cu menţiu­
preţului total şi condiţiunile de
plată D lui Profesor Palademu dia
pot lua informaţiunile necesare saw
dustrial din Bucureşti Piaţa Acade­
miei No. 1.
O casă ieftină de vânzare
care aduce chirie anuală 40,000
Lei.
Preţul se poate plăti şi in
8 ani în rate semestriale.
Informaţiuni la Banca Oaşia
s.a. Sibiu.
Se caută locuinţă cu 4 ca­
mere pentru birou cu centru
poziţie spre soare.
Se plăteşte bine.
Informaţiuni la administra­
ţia ziarului.
s‘a mutat in
Târgul Cailor 2

Prima producţie Sibiană de Oglinzi şi

Români
chide păr. colonel Seraiim, care in ora 15 licitaţie publică pentru cons­ Tocilărie de Sticlă V e n iţi c u toţii
cuvinte simţite, aduce închinare eroi- truirea unor adăpători în păşunea
1or căzuţi la datorie. Din partea bi­ comunală. SPECIALIST pentru produeţti de Cositor şi artico­ Duminecă s i
le de plumb, elejare de vitrine, oglinzi venefiene,
sericii evanghelice vorbeşte preotul Preţul strigării 36.000 Lei. geamuri penlru automobile- Toate sticlele ce se {in manifestăm
oraşului-Sibfu. Dl general Gheorghiu, Condiţiunile se pot vedea la pri­ de indus.ria mobi eior, în ori-ce execu|le — Oglin­
zile vechi vor fi renovate şi executaie în mod spe româneşte
comandantul brigăzii 18 infanterie, vor­ măria comunală. ciai. — Sticlă în ori-ce dimensiuni şi de ori-ce
beşte din partea armatei, arătând su­ calitate.
Primăria comunală.
premul sacrificiu făcut de cei cari au

I ABONAŢI
Cu 1000 de cazuri putem dovedi că
C e a m a i m a r e şi m a i c o n v e n a b ilă
99 A cţiunea 4«

lillisoi
c a s ă sp e c ia lă p e n tr u jer-
s e u r î, lin g e r ie m ila n e , c io r a p i ş i c o stă num ai
m ă n u ş i în S ib iu e s t e firm a :
tsiSEBStfB
2 0 le i lu n a r
K m m m m nm m sm
este un mijloc absolut sigur şi eficace, con­
tra căderii părului şi contra mătreţii, şi a-
desea a făcut să crească păr şi pe chelie.
99 T R I U M P H
ff

Hietsch & Co. S I B I U Maşini d e birou şi to c u ri r e z e rv o a re

S I B I U P ia ţa R e g e le F e r d in a n d Nr. 17 Reparaţie şi vânzare.
De vânzare la toate farmaciile, drogueriile Cine are voie să fie servii bine Sibiu, P ia ţa R eg e le F e rd in a n d 19.
să cumpere numai de acolo. Telefon. 230
şi parîumeriile.

Tiparul" Tipografiei „SĂTEANULUI" Sibiu. CENS1JRĂT

Redactor resp ILJE MUNTEANU.
 "A STRA "
p t . s a l a de l e c t u r ă
gratuit
Redacţia şi Administraţia :
sír. Regina Maria 49, etaj fi
Telefon : 324
Director:ion munteANu O r g a n al a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
Abonamentul anual Lei 240, ş a s e inni 420, trei luni 60, o lună 20, instituţii, so cietă ţi 500, Nr.-ul 3 Lei.—
>">-
Mr. 57
iTTfiw-TiT-iníTiwrtnnn'iT-— t----- rr
Pe marginea
serbării
de înfrăţire
Ion Munteanu
După cum se ştie la Sibiu a
avut loc Duminecă serbarea de înfră­
ţire românească la care au parti­
cipat 28 de societăţi din oraşul nos­
tru.
Citesc în „Gazeta Transilvaniei“
că „Reuniunea Femeilor" cheamă pen­
tru 1 Iunie pe toţi Românii din Bra­
şov la o serbare câmpenească la fel
ca şl cea organizată în Sibiu.
Ocupându-mă de trei ani cu or­
ganizarea acestor serbări de înfrăţire
am putut culege o serie de învăţă­
minte şi am ascultat şi nenumărate
reflexii asupra cărora cred că e bine
să pun câteva întrebări intime şi cu
toată sinceritatea.
O ştim cu toţi că viaţa publică
a poporului nostru s‘a scurs pasivă şi
monotonă. Din acest motiv ardelenii
nici astăzi nu pot şi nu ştiu să ma­
nifesteze cu nici o ocazie. Dealtă parte
spiritul public şi sinţământul colectiv
este mai mult de suprafaţă. O buimă­
ceală generală un târg slobod unde o
presă străină, negustori în cel mai jos­
nic înţeles al cuvântului, demoralizea­
ză sufletul agitat şi impresionabil al
poporului care are nevoie de hrană
zilnică spre a putea să se menţină în
mediul străin din oraşele noastre.
In aceste vremuri când în afara
şi înăuntrul ţării sunt aşa mulţi pumni
strânşi în acest ansamblu de oboseală
generală am ascultat pulsul tainic al
sângelui şi am chemat pe toţi româ­
nii la o serbare de înfrăţire spre a
complecta şi desăvârşi ce nu se poa­
te zidi prin porunci şi nici prin confe­
rinţe culturale.
Cu acest crez şi risipind din
suflet valul de energie ce clocoteşte
în fiecare ins când i se răscoleşte
fluidul magnetic ce alimentează
conştiinţa românească, s‘a organizat
serbările de înfrăţire în ultimi trei
ani
De bună seama că s'a urmărit în
prima linie să-se întărească avântul
mulţimei şi conştiinţa afirmării noastre
de conducători şi majoritari.
La apelul lansat, in urma hotă­
rârii conducătorilor celor 28 societăţi
mulţimea a răspuns cu elan aşa că
ideia urmărită prin aceste serbări a
triumfat pe deplin şi în acest an.
Mai mult decât în anul trecutîn acest an
au apărut anumite persoane, mulţimea
le cunoaşte, care neputându-se ridica
(urmare în pag. Il-a)
Publicaţiuni şi inserate după tari
----- m— nurm— ttiii hwiwiii immigniwrim i n i — in imun i m i iiiiiiiiimw -miiwiiiTW¥anm~im— n
Sibiu, J d 88 Malu 1936 Anul II
— — — — mmbmmmb— — — — —
Apel către copii!
D r a g i c o p i i a i Ţ ă r i i m e le .
D e d a t a a c e a s t a c ă t r e v o i î m i î n d r e p t r u g a , c u n ă d e j d e a c ă m ă v e ţ i în ţe le g e .
P r in voi vreau să d u c l a b u n s f â r ş i t , c e ia c e a m î n c e p u t c u s p r i j i n u l a lto r a ,
De-o vreme ‘ncoace guvernul din
m a i m a r i. Budapesta a intensificat cât într'un mod
M â in ile v o a s tr e p o t s ă a ju te S o c ie ta te a „ P r in c ip e le M ir c e a “ la c lă d ir e a neobişnuit propaganda revizionistă.
d i s p e n s a r u l u i p e n t r u a l ţ i c o p ii, m a i p u ţ i n n o r o c o ş i c a v o i. Presa maghiară lansează diferite a-
ptluri către opinia publică europeană
G la s u r ile v o a s tr e s u n t o ri u n d e a s c u lta te , pot h o ta r i p e o r ic in e să -şi dea
căreia ii spune că Ungaria nu poate
o b o lu l p e n tr u te r m in a r e a a ş e z ă m â n tu lu i, u n d e s e v o r c r e ş te m is io n a r e le , care s ă .
admite ceiace a propus dl Flandin
ţin ă lo c u l m a m e lo r , la c e i fă r ă m â n g â ie r e p ă m â n te a s c ă .
— 25 de ani în cari să nu fie vorba
C o p ii, c a r i n u ş t i ţ i c e e f o a m e a , f r i g u l ş i a m e n i n ţ a r e a b o lilo r , lu a ţi a m in te de nici un fel de revizuiri teritoriale
în d e m n u l m e u . — ci vrea „revizuire acum sau nici­
S u n t c o p ii c a r i n u c u n o sc ce e o vo rb ă b u n ă ; v r e m , c u a ju to r u l v o s tr u ş i odată" (most vagy soha !). Apelul se
adresează apoi ungurilor şi secuilor
a l tu tu r o r , s ă le d ă m s u r o r i m a i m a r i, c a r i s â - i în g r ije a s c ă .
din România pe cari îi înademnă să
S u n t c o p ii c a r i z a c is to v iţi d e b o a le ; noi vrem , cu a j u t o r u l v o s tr u , s ă le
mai „suporte puţin jugul" care nu va
aducem la c ă p ă tă ia p e c in e v a s ă - i m â n g ă e ş i s ă - i in s ă n ă to ş e z e .
mai dura mult pentru-că revizuirea
S u n t o r f a n i c a r i c r e s c i n n e ş tir e . N o i vrem s ă le d ă m in d r a m ă to a r e a care se apropie cu paşi grabnici de Car-
s ă - i p u ie p e c a le a c in s te i ş i a m u n c ii. paţi- Aceiaş presă maghiară afirmă din
A s c u ltc iţi-m ă d r a g i c o p ii a i Ţ ă r e i m e le ! P u t e ţ i s ă v â r ş i m in u n i. sursă oficială că, după Înfrângerea su­
C e r e ţ i o b o l u l t u t u r o r . C e lo r c a r e s e î n c r u n t ă , im b lâ n z iţi-le in im a cu s u r â s u l
ferită de Liga Naţiunilor prin imposi­
bilitatea soluţionării paşnice a con­
v o s tr u în g e r e s c . C u i v ă î n c h i d e u ş a , s t r i g a ţ i - l e c ă n u c e r e ţi p e n t r u v o i, c i p e n t r u
flictului african, chestiunea revizuirii
a lin a r e a s u fe r in ţe i a lto r a . tratatelor va fi din nou pusă sub for­
Np v ă lă s a ţi! V o i, c o p ii c â n d v r e ţi c e v a , n im e n i n u v ă s tă d im p o tr iv ă . ma convocării unei conferinţe de re­
A ju ta ţ i S o c ie ta te a „ P r in c ip e le M ir c e a “ p e n tr u c a s ă s ă v â r ş e a s c ă o o p eră vizuiri teritoriale în sensul dorit de
d e tr ă in ic ie a N e a m u lu i.
naţiunile învinse in războiul mondial.
C o p i ii d e p r in ş i d e m ic i s ă ş tie c e e în d r u m a r e a ş i a ju to r a r e a c e lo r nepâs- S'au răspândit şi se mai răspân­
tu iţi, v o r a v e a şi m a i tâ r z iu s u fle tu l în c lin a t s p r e b u n ă ta te . desc de asemenea svonuri despre a-
propiata sosire a unor trupe neutre
V iito r u l e a l v o s tr u c o p ii d r a g i ş i a s c u ltă to r i. C u m il v e ţi p r e g ă ti a ş a v a fi.
— cca 50.000 soldaţi germani, aus­
A P E L C Ă TR E P Ă R IN Ţ I. triac! şi poloni — pentru supraveghe­
rea plebiscitului care se va face în
S ă r b ă to r im p e c o p i i i n o ş t r i ş i c o p i l ă r i a lo r .
„ţinuturile ungureşti ocupate“. Intr'atât
C u d ra g o s te a c e a m a i c u r a tă s ă n e a p r o p ie m acum ş i to td e a u n a d e s u fle ­
au prins rădăcini aceste svonuri încât
te le l o r n e v in o v a te ş i s ă - i iu b im ş i s ă - i p ă s tr ă m s ă n ă to ş i la tr u p ş i s u fle t, căci învăţătorii şi profesorii au anunţat
ei s u n t n ă d e jd e a ş i m â n d r ia N e a m u lu i. elevilor că, deoarece şcoalele vor ser­
P e n tr u a -i b u c u r a ş i a - i fe r i d e io a tă v ă tă m a r e a tr u p e a s c ă ş i s u fle te a s c ă vi pentru încartiruirea acestor trupe
examenele de fine de an vor avea loc
s ă n u p r e c u p e ţim n ic i o s ilin ţă ş i n ic i o je r tfă .
cu o lună mai devreme.
D in m u lt — p u ţin u l v o s tr u a ju ta ţi o p e ra d e p r o te c ţie a c o p ilă r ie i;
A d ă o g a ţi la gândul cel curat fa p ta cea bună, c ă c i in c o p ii N e a m u lu i, După răsboiul cel mare în toate
statele născute prin desmembrarea
N e a m u l în s ă ş i tr ă e ş te . Ragina Maria monarhiei habsburgice iobăgia fusese
desfiinţată. Ungaria o mai păstrează
cro n ica rim ată... şi azi. Marea mulţime de şerbi tân­
jesc în cea mai neagră mizerie, pro­
uscaţi la trupuri, la obraz centul hoţiilor a crescut într'un mod
s ă p t ă m â n a c o p iilo r .
de nehrăniţi... uluitor, un sfert din populaţie cerşeşte
pentru sugaci în ţara ‘ntreagă pe drumuri, în timp ce magnaţii, veş­
s'a decretat o săptămână, numai într'un fel — spun unii —
că se'nlătură-acest greş : nicii dispreţuitori şi speculanţi ai ma­
nici de-astâ dată de căruţă selor, întreţin in fantezia încinsă a ve­
Sibiul nost' n'o să rămână, toţi sugacii nesătui
— şi de ăştia sunt destui — cinilor noştrii de pe pustă iluzia vii­
c'avem din ăştia berechet — toarei fericiri prin soluţii răsboinice
sugaci de posturi, de buget... să se-adune‘ntr‘un congres
biberonul să i-1 smulgă revizioniste.
să nu poată să mai sugă... Răspunsul nostru la această pro­
s'o luăm dela prefect, chiar el
e capu'ntregului flagel pagandă intensă este aproape inexis­
cu suta lui de mii lunar
serb a rea câ m p en ea scă tent. De doi ani de când a luat fiinţă
cât suge dânsul drept „salar", s'au adunat românii — unii — „Liga Antlrevizionistă", ziarul „Uni­
primarul ? nu-i nici el absent ca să petreacă româneşte versul“ a dus o intensă luptă pentru
diurnă grasă‘n parlament, şi s'a văzut ce-au spu* străbunii contrabalansarea acestei propagande.
oraşu-i dă apoi mereu că-atât cât soarele luceşte Românii, însă, se mişcă greu. Presa
un strop de sânge nici în groapă noastră se pierde în meschine proble­
şl el salar atât de „greu".
nu se preiace'n strop de apă... me de politică Internă iar forţele
urmează-apoi un lung şirag acum văzurăm mai departe noastre sufleteşti sunt divizate în a-
de-atâţi sugaci căror li-e drag că apa nu se face sânge fâtea partide politice.
ca din sudoarea celor mulţi deaceia noi nu ne vom plânge Liga Antlrevizionistă inalţă un
flămânzi, prin vânt şi ploi, desculţi, că ‘nstrăinaţii stau deoparte steag. Cum răspundem noi la acest a-
să se înfrupte atât cât pot
pel, şl, deci la propaganda ungurilor?
şi ca lăcuste'n urmă tot a n u n ţ.
Pentru-o dată Dece nu strângem rândurile în jurul
să lase ars pustiu... ei ? Dece pentru contrabalansare nu
ne fixată
în congres am sä v'aduc intensificăm propaganda in afara şi
copii cari sunteţi „inaniţl"
de lipsa laptelui slăbiţi Toţi clienţii înlăuntrul hotarelor ?,
voi trebue să mulţumiţi şl-aderenţti
lui Buby — B. că sunteţi az' astei cronici cu „bocluc" I. V. Spiridon
 Nr . 57 „ACŢIUNEA
Sibiu si îm prejurim i S TI Ri
Săptămâna copilului. oraşului şi a vestitei panorame, W ar­
szava 3 zile, Krakov 2 zile cu vizita­
Intre 24—31 Maiu avem săptă­ rea oraşului ş! a renumitului Castel
mâna copilului. Societatea Principele Regal Wavel, Gdynia 1 zi cu vizita­
Mircea din Bucureşti precum şi filiala rea oraşului şi a modernului port
din oraşul nostru organizează cu a- dela Marea Baltică. Durata acestei
cest prilej mai multe manifestări prin excursii este de 9 zile, cu preţul de
care se solicită marelui public pro­ Lei 7450.
Ruta III a, cu durata de 12 zile
tecţia copilului.
„Săptămâna copilului“ e săptă­ Bucureşti—Snyatin—Lvov—Krakov —
mâna consolidărei ţării. Katovice—Poznan—Gdynia— Warsza­
Cine ajută Societatea, ajută co­ va—Lvov—Snyatin—Bucureşti.
piii României, ajută ţara, căci cum Se vor face opriri: Lvov 1 zi,
Krakov 2 zile, Katovice 1 zi, Poznan
spune Marea noastră gânditoare şi
scriitoare Regina Maria, Preşedinta 1 zi, Gdynia 2 zile cu excursie facul­
Societăţii „în copiii Neamului, Neamul tativă la Danzig şi Zoppot, Warszava
însăşi trăieşte". 3 zile. Preţul este de Lei 8600.
Se cuprinde în preţ, drumul
Bucureşti—Bucureşţi, întreţinerea com­
plectă şi vizarea paşaportului.
S e caută moştenitori. Obţinerea paşaportului priveşte
pe participanţi.
Moştenitorii răposatei Maria P. Preţurile sunt stabilite pentru
Ignatovici decedată la Viena la 19 minium de 20 persoane cari vor par­
Iulie 1935, născută în Sibiu la 25 Fe­ ticipa la una din excursiile de mai
bruarie 1858, ca fiică a lui Petre Ig­ sus.
natovici şl a Katherine! născută Mincu
Amatorii cari doresc a participa
sunt rugaţi a se prezenta imediat la sunt rugaţi a se înscrie la Preşedin­
Curatorul succesoral Dr. Hermann tele Filialei, la Primăria Municipiului
Wilhelm notar public în Wien III Sibiu, uşa No. 21 în fiecare zi de
Hauptstrasse 58 dovedind dreptul la lucru, dela orele 8—13, unde se dau
succesiune.
informaţluni.
Dela Adm. Financiară.
(urmare din pag. I-a)
Se aduce la cunoştinţă tuturor la înălţimea ideii au făcut procese de
pensionarilor I. 0. V. trimestriali din intenţii organizatorilor ce s'au dove­
cuprinsul judeţului Sibiu, că plata dit de a fi fără legătură şi obiect. —
Contra acestora sentinţa fără drept de
pensiilor pe trimestrul Ianuarie 1936,
apel a fost pronunţată Duminecă, prin
se va plăti in tot judeţul, începând de
entuziasmul mulţime! aşa în cât ar
Luni 25 Mai curent. trebui nici să nu mai facem pomenire
Plata in judeţ se va face la per­ de svârcolirile şi svonurile puse în
cepţiile de circumscripţie sau agenţia circulaţie.
Dacă totuşi stăruim o facem mai
respectivă, iar la Sibiu in zilele de 25
mult spre a discuta principial asupra
şi 26 Malu curent, după masă dela
mentalităţii criminale ce stărue aici de
4—7 jos sub poartă în fostul local al o vreme încoace.
percepţiei II. La orice iniţiativă, orice faptă
Toţi pensionarii vor aduce şi cer­ este cercetată dela cine vine şi cine
tificatul din care să se constate domi­ o susţine şi dacă susţinătorul iniţiati­
ciliul, că sunt în viaţă şi nu sunt în­ vei nu face parte din clica clubului se
concetrează toate energiile spre a
scrişi în registrele de cetăţeni străini. zădărnici ideia deschizând o luptă jos­
Văduva va mai face dovada că nică asupra autorului iniţiativei cum
nu s‘a recăsătorit, s'au dacă s‘a re­ s'a Încercat deltfel şi la serbarea de
căsătorit, cu cine şi când, iar de va înfrăţire. Sub pretext că vor defila
cămeşi verzi, cămeşi negre, alţii că au
avea copii minori, că simt în viaţă şi
fost invitaţi cu adrese speciale, cu o
sunt sub îngrijirea lor. jumătate de oră mai târziu decum se
Aceiaşi dovadă o va face şi tu­ aşteptau, s'au.că se va manifesta pen­
torele pentru orfani. tru organizatori, câţiva oameni mici
Fără acest certificat nu se va au încercat să facă tot răul de care
au fost capabili spre a compromite
plăti nici o pensie.
ideia. Manevrele lor au eşuat însă.
Cu ce faţă mai apar în lume
cârcotaşii şi cum se vor justifica după
ce au văzut că au defilat numai că­
Dela liga tineretului meşile albe şi s'a manifestat pentru
ultimul nosti u reazim : armata ţării şi
Româno- Polono-Suedez. pentru cel mai iubit comandant de
corp de armată pe care l-a avut Sibiul
Primim spre publicare următoa­ d. gen. V. Economu ce mai rămâne în
rele: Liga tineretului Româno-Polono-
activitate doar câteva luni ? Iată o
Suedez, Filiala I-a Sibiu, aduce la cu­ întrebare poate prea Intimă. In faţa a-
noştinţă celor ce doresc să ia parte cestui spirit distructiv şi orbit complect
la excursiile ce se vor face în vara de patimi politice şi interese personale
va trebui să se ridice şi să se adune
acestui an în Polonia şi anume:
firile alese precum şi acei cari simt că
Ruta 1-a cu durată de 8 zile: Bu­ au să dăruiască cava din ei pentru zăgă­
cureşti —Snyatin—Lwov—Warszava— zuirea prăpastleice se sapă tot mai a-
Krakov—Lwov—Snyatin — Bucureşti. dânc. Dacă se va continua pe acest drum
Se va face opriri la: Warszava 3 zile, de atac şi de proces de intenţii faţă
de acei cari lucrează pentru binele
Krakov 2 zile, Lwov 1 zi, vizitându-se comun, întărirea şi afirmarea români­
tot ce este interesant în aceste oraşe lor, şl de sabotare a acţiunilor româ­
şi având însoţitori ai tineretului polon. neşti, înseamnă ca să nu mai avem
Preţul este de Lei 6150. iniţiative şî că toate aceste revărsări
Ruta II-a Bucureşti—Snyatin — de energii pentru ideia naţională, să
se sbată în lupta în care-i angajază
Lvov—Warszava—Gdyna — Lvov — sămănătorii de corupţie fiindcă nu
Snyatin—Bucureşti. Se vor face urmă­ se pun în slujba intereselor acestora
toarele opriri: Lvov, 1 zi cu vizitarea şl a răzbunărilor de care sunt plini.
Pag. 2
Marele Voevod Mihaiu — DELA REUNIUNEA „SFÂNTA
MARIA", a femeilor române unite,
in vizită la Sibiu. primim o listă de toţi comercianţii,
bănci, uzina electrică, fabricile, etc.
L i n i d im in e a ţa a s o s it c u tr e n u l
in g a r a Ş e lim h e r { S ib iu ) M a r e le V o e v o d
— despre donaţiile făcute cu prile­
M i n a i , î n s o ţ i t d e c o l e g ii s ă i d e c l a s ă , jul serbării organizate de numita
p r e c u m ş i d e a g h io ta n t g e n e r a l G r ig o - societate. Din lipsă de spaţiu publicăm
r e s c a , c o l. P ă l ă g e a n u , c ă p i t a n P e f r o v i c i mulţumirea ce adresează tuturor dona­
s i p r o fe s o r ii E n a c h e Io n e s c u , B r a tu , torilor. Cei cari doresc să cerceteze
C o p e n z i s e tc .
I n g a r a Ş e lim h e r a fo s t în tâ m p i­
lista o poate afla la redacţia ziarului
n a t d e d n i i g e n e r a l O r e s c o v i c i, N . R e g - nostru.
m a n p r e fe c tu l ju d e ţu lu i, E . P is o , p r i­ — DELA CRUCEA ROŞIE.
m a r u l M u n i c i p i u l u i , c h e s t o r u l p o l i ţ i e i e tc . Crucea Roşie Filiala Sibiu a mai
d u p ă c a r e M a r e le V o e v o d ş i în s o ţito r ii
s ă i s 'a u în d r e p ta i s p r e S ib iu u n d e a u
primit următoarele donaţiuni pentru
înfometaţii din Basarabia. Funcţionarii
v iz ita t c a te d r a la , m u z e a l A s tr e i, m n z e u l
B r u k e n ta l ş i b is e r ic a s ă s e a s c ă . Băncii „Albina“ în loc de cunună pfe-
L a o r a 1 0 ju m . o a s p e ţii s 'a u în a ­ ritoare pe mormântul regretatului lor
p o ia t la Ş e lim h e r d u c â n d u - s e la m o v ila coleg Andreiu Guşu au donat suma
lu i M ih a iu V ite a z u l u n d e M a r e le V o e ­
v o d ş i c o le g ii s ă i a u p r e s ă r a t f l o r i . A c i
de Lei 1450. Oficiul parochial al co­
munei Beneşti a colectat 30 bucăţi
p r o fe s o r a l d e is to r ie a ţin u t o le c ţie d e s ­
p r e la p te le ce s 'a u d e s fă ş u r a t p e c â m p ia lingerie, care s‘a trimis nenorociţilor
Ş e lim b ă r u lu i. M a r ţi a fă c u t o e x c u r s ie din Basarabia. Aducem cele mai sin­
la P ă l t i n i ş u n d e s 'a ţin u t o le c ţie d e
cere mulţumiri. Comitetul.
g e o g r a fie .
— D-na şi Dr Gheorghe Măcelariu,
în loc de cunună pieritoare pe mor­
mântul regretatei Dne Maria A. C.
Cerc cultural în Reciu Popoviciu, a donat suma de Lei 250
Societăţii Naţionale de Cruce Roşie
Duminecă 27 Mai a.c. a avut loc Filiala Sibiu, pentru care aducem
in corn. Reciu a Vl-a şedinţă de pro­ cele mai călduroase mulţumiri.
pagandă culturală a Cerc. Cult. învă- Comitetul
ţătoresc „Mercurea" de sub destoinica
CÂND IAU VACANŢĂ ŞCO­
conducere a înv. dir. Mateiu Scorobeţ. LILE. La şcolile Inferioare de meserii
Dimineaţa la orele 8 şi jum. după cursurile se vor închide la 10 Iunie,
ce stolul şcoalei de elevi străjeri sub iar examenele se vor ţine între 10-20
comanda înv. comand, de străjeri Ju- Iunie. Lucrul în ateliere ţine până în
30 Iunie.
găreanu şi Staicovici, a ridicat cu fastul La şcoalele superioare de meserii
cuvenit pavilionul naţional — învăţă­ cursurile ^teoretice se închid la 31 Mai.
torii au asistat la serviciul divin oficiat Examenele se vor ţine între 1-15 Iunie;
în biserică de către preotul satului lucrul în ateliere se Încheie la 30 Iunie.
La şcolile profesionale cursurile
Cost. Hăşcău.
Încetează la 31 Mai. Intre 1-10 Iunie
La ora 10 a.m. în corpore s’au se vor ţine examenele.
inapoiat la şcoală unde Dna Silvia Hăş­ La şcoalele normale, cursurile cl.
cău a ţinut lecţie practică din caligrafie: VIII vor înceta in ziua de 20 Mai, când
„Pentru un cuiu, pierzi o potcoavă". va începe examinarea care ţine până
La critică s'au înscris: Dşoara Melania la 1 Examenul Iunie.
de diplomă începe la
Oancea-Dobârca şi Dl Gh. Staicovici 12 Iunie.
Cărpiniş, cari au scos în relief reu­ Cursurile cl. I-VIl vor înceta la
şita lecţiei şi însuşirile bune cu cari este 5 Iunie. Iar între 12-17 se vor ţine
înzestrată ca învăţat. Dna. Hăşcău. examenele la toate materiile de studii,
plus dexterităţile.
Dl Gh. Staicovici a conferenţiat In ziua de 29 Iunie se va face
despre „Metoda Decrolij", iar Dl Bog­ solemnitatea încheierii anului şcolar.
dan Ene despre: „Planul unei mono­ *
— In cadrul săptămânii copilului
grafii săteşti". Felul cum aceşti doi Societatea „Principele Mircea" repre­
înv. au ştiut să-şi alcătuiască lucrările zintă la cinematograful Thalia filmul
a făcut ca întregul cerc învăţ, prin cu­ David Coperfield joi 28 crt. p. m. la 4-6.
vântul preşedintelui său, să declare Venitul este destinat pentru ajutorarea
temele de „foarte bine reuşite" Dl. copiilor orfani.
Onoratul public este rugat a lua
Gh. Staicovici dând dovadă de bun şi parte. Intrarea 10 lei.
harnic învăţător.
— CONFERINŢĂ. Vineri la ora
După masă la confer, publică a 6 după masă va avea loc in sala pre­
vorbit Dl Ionel Ivan înv. Apoldul-de- fecturii judeţului conferinţa păr. col.
Sus despre: „Felurile de arături" D- Dănciiă. cu subiectul „Părinţilor iubi-
şoara Melania Oancea despre: „Creş­ ţi-vă copiii". Invităm pe toţi abonaţii
terea copiilor" şl Dl Mateiu Scorobeţ noştri să participe la această confe­
în cadrele Astrei, despre „Muncă".
rinţă organizată în cadrul săptămânii
*
copilului.
Aplauzele culese de vorbitori, au
— Ministerul lucrărilor publice a
spus îndeajuns reuşita fiecărei confer. acceptat să construiască in contul său
Dl înv. Ionel Ivan fiind înzestrat cu un nou pod la Cibin, peste care
frumosul dar oratoric. urmează să treacă şoseaua naţională
Intre confer, au fost recitări, jo­ ce face legătură din strada Şaguna-
Creangă-Vaida, cu Turnişorul.
curi şi cântări, executate vesel şi plă­
— CONFRINŢĂ. In cadrele cen­
cut de elevii şc. sub conducerea învă­ *
ţătorilor. trului „A Şaguna", al studenţilor dela
academia teologică din localitate, a
La orele 5 p.m. serbarea ia sfârşit conferenţiat în auia academiei, Sâm­
şi se'nchee cu cuvântul preşed. Mateiu bătă d. Radu Demetrescu Gyr. despre
Scorobeţ care mulţumeşte învăţ, pre­ „întoarcerea la credinţă".
zenţi, preotului Hăşcău şi notarului ■' SERBAREA ASTREI. Despăr­
comunal Const. Radu, pentru sprijinul ţământul Astrei va sărbători ziua As­
şi dragostea ce au arătat întotdeauna trei printr'un festival ce va fi des­
acestui cerc învăţătoresc. Subliniază chis printr'o cuvântare de I. P. Sa
Mitropolitul Nicolae, Va conferenţia
scopul acestei vizite: Ridicarea cultu- apoi d. senator Mihail Manolescu şi
! rală, propăşirea naţionalismului şi în- va cânta corul şi orchestra liceului
I tărirea creştinismului. Gh. Lazăr.
 M i
Partition la Diiaipiaila
D E L A DEIfLin
o r g a n iz a tă d e P o r u n c a Vremii s e c ţ i a d e turism
T im p d e 2 0 z ile n u m a i 8000 le i
d e în frăţire ro m â n ea scă
Duminecă a avut loc, în oraşul
Sibiu serbarea de înfrăţire românească
organizată de toate asociaţiile româ­
neşti din Sibiu. Tot ce are Sibiul de
elită şi cu suflet adevărat românesc
a luat parte la această măreaţă de­
monstraţie de solidarizare şi apropiere
intre români fără deosebire de clasă
socială şi confesiune. La 8 1/a muzica
■regimentului 90 a adus prima coloană
având în frunte funcţionarii judecăto­
reşti cu dnii Marcu, Simu şi Albu, apoi
Asociaţia Voevodul Mihai, cu preşe­
dintele ei d. Vaier Câicuţiu, păr. Boiuj
av. Mafteiu, av. Căicuţiu, etc. apoi fe­
meile ortodoxe în frunte cu dna Bolui
după care a venit asociaţia „Dumbrava"
cu dnü F. Şerban, Jurcoiu, etc.
Muzica Şcoalei normale a condus
de la Reuniunea meseriaşilor români
coloana în care se aflau Soc. Ocro­
tirea neputincioşilor a femeilor mese­
riaşilor, cu dna Borgea. Reuniunea
meseriaşilor, cu dnii Stanciu şi Duca.
Soc. maeştrilor patroni, cu d. N. Za-
baria, Măeştrii civili, cu dnii Ionescu
f i Fulea. Sindicatul muncii naţionale
cu d. I. Comşa. Corul Camerfi muncii
cu d. Baciu etc.
Muzica reg. 90 a adus din piaţa
Cetăţii societăţile: Ardealul în frunte
cu d. Buţiu şi Unirea cu d. Timariu.
In fruntea Frăţiei române, unde
doamnele prin portul lor vechiu au
câştigat admiraţia tuturor, a venit
muzica din Brateiu după care a urmat
preşedintele Bianu, d. Barbu, păr.
protopop Aron, păr. Bucşa, d. Baciu.
O coloană compactă a fost so­
cietatea femeilor unite „Sf. Maria"
condusă de dna Bociat.
Acţiunea românească a tineretu­
lui intelectual, concentrată în curtea
^primăriei s a prezentat în număr deo­
sebit de impunător având în frunte pe
dnii: I. Munteanu, I. Baciu, I. Toader,
N. Modran, O. Tutelea etc.
Voluntarii concentraţi la sediul
din str. A. Iancu, au venit în frunte
cu d. dr, P. Simonetti, prof. Ghighi-
niţă, dr. Nicolae, dr. Tănăsescu, dr.
Burlă, Gh. Tiu etc. Comercianţii şi
restauratorii s‘au prezentat în frunte
cu d. N. Martin, Mocianu, Gh. Morariu.
Muzica C. F. R. a adus societa­
tea femeilor ortodoxe de sub condu­
cerea dnei preotese Morariu, socie­
tăţile C. F. R. au fost conduse de d.
Ganea şi societatea Andreíu Şaguna
avea în frunie pe d. V. Munteanu,
păr. Morariu, Mărăşescu, Nica etc.
Din cauza unei pane de autobus fan­
fara din Orlat a întârziat.
Şefii instltuţiunilor şi autorităţi­
lor, reprezentantele societăţilor de
dne s‘au strâns în număr deosebit de
mare în piaţa Regele Ferdinand între
care notăm dnele: Dr. Bologa, cu
membrele din comitetul Crucea Roşie,
dna col. Savu ou membrele dela Prin­
cipele Mircea, Dna Măcelariu cu
„A C T I U N E A
membrele dela soc Femeilor ortodoxe,
Dnele Dr. Comşa precum şi un număr
mare de profesoare.
Dnii dr. Vecerdea, Protopop
Cioran dr. I. Beu, D. Gh. Măcelariu,
dr. Bologa, d. Pop B. centrală, inspec­
tor Crăciunaş, d. Vătăşan, dr. Gh.
Bărbat, prof. Dr. I. Stanciu, prof.
Timoteiu Popovici, d. prof. Candid,
Popa, dr. N. Petra, I. Cioran admi­
nistrator financiar, dr. A. Bărbat,
Dr. C. Ştefan, senator Boiu, dr.
Veliciu, dr. Foica, avocat Oprea, di­
rector şcolar Gherman, d. Tâmpănar,
inspector Buzea, numeroşi profesori
şi învăţători, îng. Roşea, d. ing.
Brânduş, I. Olteanu, jud. Micu, dr.
Boroş, I. Suma, etc. etc. precum şi
funcţionarii dela toate instituţiile din
Sibiu, s'au prezentat în număr destul
de impunător încolonându-se în
fruntea cortegiului.
La orele 9 muzica militară cântă
Imnul regal, după care dr. N. Comşa,
preşedintele serbării arată rostul ser­
bării de înfrăţire românească, apoi
cortegiul pleacă spre Dumbravă având
în frunte fanfara Şcoalei normale
condusă de elevul Micu.
Incolonarea s’a făcut în urmă­
toarea ordine : Autorităţile şi institu­
ţiile, cele trei societăţi de dne din
Sibiu centru, Societatea Sf. Maria a
femeilor unite, Acţiunea românească
Funcţionarii judecătoreşti.
Muzica reg. 90 a fost urmată
d e : Reuniunea ocrotirea neputincioşi­
lor a femeilor meseriaşe, Reuniunea
meseriaşilor, Soc. Patronilor, Măeştrii
civili, Sindicatul muncii naţionale,
Corul camerii muncii, Voluntarii, Co­
mercianţii, Restauratorii, Femeile or­
todoxe Iosefin, soc. Voevodul Mihaiu,
Dumbrava.
Muzica din Brateiu a condus coloana
Frăţia românească, Ardealul, şi Unirea.
Fanfara C. F. R. a condus ur­
mătoarele societăţi: Femeile ortodoxe
„Sf. Nicolae", Societăţile Staţia, Că­
minul, Locomotiva, Mecanici C. F. R.
etc. şi societatea Andreiu Şaguna.
Toate acestea 28 de societăţi s'au
prezentat cu drapelele lor mergând
disciplinaţi, încurajaţi de entuziasmul
mulţimei ce asista pe trotuarele stră‘
zilor principale.
La Tribunal fruntea cortegiului
s‘a oprit şi sfârşitul coloanei era
încă în piaţa Regele Ferdinand.
întreaga coloană s‘a întors
cu faţa către comandament, unde a
trecut şi comitetul de organizare şi
apoi muzica a intonat Imnul regal,
după care mulţimea a manifestat în­
delung în semn de simpatie pentru
armată şi d. general Comandant
Virgil Economu, care apăruse în bal­
con răspunzând la salutul roman al
mulţimei româneşti din cortegiu.
Preoţii şi societăţile cu caracter
religios se întorc de sub Arini în
oraş la liturghie.
Nr. 57
O zi strălucitoare de prim ăvară...
o excursie v o io a s ă ........... dar
Aceasta « Prf aj* g 5
rtranspiraţia
I c Ä K prea
absÄ
m ars.
Crema Nivea Lei 17.» — Lei 77.»
U lei N ive a Lei 26.- — Lei 8 0 *
La orele 10 jum. cortegiul so­ jos şi fruntaşii noştrii.
seşte la locul serbării şi fiecare so­ Ca şi anii trecuţi a ţinut să lip­
cietate este repartizată la locul dina­ sească prefectul judeţului, care a fă­
inte fixat de către comitetul de or­ cut tot răul cât l'a putut pentru ză­
ganizare. înainte de masă au avut loc dărnicirea serbării.
serbări în sânul societăţilor. Un punct
La toate acestea mulţimea româ­
de plăcută atracţie a fost corul ca­
nească a răspuns cu petrecere şl voe
merii de muncă condus de d. Badu,
bună. La orele 7 jum. toate asociaţiile
care a cântat mai multe cântece după
au plecat spre oraş îu acelaş ordine
care a urmat un concurs cu premii
şl decoraţi ct* frunze de stejar, cu
pentru recitări, cântări şi jocuri dis­
muzicile în frunte. La orele 9 s'a în­
tractive.
cins apoi o horă în Piaţa Regele Fer­
La recitări au fost premiaţi: N. dinand de unde fiecare societate s'a
Balteş premiul I pentru recitarea cu îndreptat la sediul ei.
talent a Satirei a IlI-a de M. Emines-
Bilanţul moral şi material este
cu în întregime — 0 . Bota şi duetul
mai mult de cât mulţumitor, având in
Branea-Dugulean p. II, Borgea şl E.Luca
vedere ploaia de Sâmbătă seara şi
pr. III La jocurile distractive au luat
unele manevre pornite dintr'un spirit
premii Lăpuşan, Boieşan şi Delorean.
îngust contra acestei serbări la înăl­
Au găsit suta de Lei în torte Silvia
ţimea căreia nu s'au putut ridica acei
Cast şi I. Dădârlat etc.
j cari au uneltit pentru zădărnicirea ei.
Deşi a început în mai multe
rânduri să plouă, după aprecie­ Răspunsul nostru şi al mulţimei a
rea generală, au foit afară în pădure fost şi este : Trăiască Românii !
peste 12.000 persoane. Cine simte româneşte a trăit
Tot timpul s'a petrecut în frăţie Duminecă o zi mare, încălzindu-se din
şi cu voe bună fără să se întâmple entuziasmul mulţimei româneşti ce a
nici cel mai mic incident. ştiut să se bucure din plin de această
Fruntaşii intelectuali au vizitat, sărbătoare devenită scumpă tuturora
după masă, societăţile aşa încât se pentrucă pe această cale Românii a-
poate spune că a fost cel mai fericit devăraţi au prilej să se cunoască şl
prilej de apropiere între poporul de să se apropie. !■ M.
S c o a ’a si p ro fe s o rii
In a—mju to ru llilTM—fra
ITI f—■—
ţilo r s e cuizaţi
WHB— — EgjMMCTaBM
Cititorii noştri ştiu că în Acţiu­ obligate să vină în ajutorul populaţiei
nea ne-am ocupat în ultimul timp de desnaţionalizate din Secuime şi dela
problema românilor secuizaţi din cele graniţele ţării şi anume :
trei judeţe. a) Fiecare şcoală va lua sub
Dnii prof. D. Banu, prof. 0. ocrotirea sa câte o comună din aceste
Dobrotă încă au scris asupra acestei regiuni.
importante probleme de care ministrul b) Fiecare şcoală va da concur­
culturii d. dr. C. Angelescu o rezolvă sul său efectiv bisericii din comuna
admirabil prfntr'o decizie dată zilele respectivă, prin procurarea imul
acestea tuturor şcoalelor din ţară pe clopot, vestminte şi vase sacre precum
care o şi publicăm mai jos. Cu mo­ şi a unei troiţe pe seama cultului ro­
destia cuvenită înregistrăm un nou mânesc (biserică).
succes al Acţiune!. Tot aci răspundem c) Fiecare şcoală se va îngriji
la mulţumirile primite dela păr. pro­ de procurarea câte unei biblioteci
topop Nistor, dlor prefecţi din regiunea româneşti pe seama şcoalei Statului
secuizată şi dlui director al ziarului din comuna respectivă.
Glas românesc pentru semnalul dat
şi susţinerea luptei ce o ducem prin d) Fiecare şcoală va lua sub
Acţiunea. îngrijirea sa şi va întreţine în inter­
natul său câte 2—5 elevi, copii de-ai
Ţinem să mai amintim că prima
românilor desnaţionalizaţi din comuna
echipă de misionari la fraţii secuizaţi
respectivă.
a plecat din oraşul nostru, Duminecă
24 Maiu, la Odorheiu. Studenţii teo­ e) Fiecare şcoală va întreţine o
logi conduşi de dnii prof. Dr. Terchllă propagandă culturală şi naţională in
şi păr. N. Topoîog, conducătorul co­ comuna respectivă prin echipe de
rului, vor da o serbare. Pe această profesori şi elevi, trimise cel puţin
cale vestim pe conducătorii mişcării de 2 ori pe an la faţa locului şi se
de românizare din regiunea secuizată ţine sub permanentă observaţie pro­
că dorim şi noi să contribuim trimi­ gresarea dezvoltării sentimentului na­
ţând una sută abonamente gratuite ţional şi cultural al populaţiei desna­
în cele trei judeţe. Rugăm să ni-se ţionalizate.
comunice adresele. Ministerul instrucţiunii a trimis
Iată şi decizia ministerului in- o adresă şi ministerului de interne
strucţiunei. prin care-î cere ca organele subal­
„Toate şcolile Statului de orice terne dependente de acest departa­
grad, precum şi şcolile particulare ment să dea concursul lor în opnra
cu limba de predare română sunt ce se va întreprinde."
 Nr. 57 » A C Ţ I U N E A“ P*A 4.

formaţiunilor erau adunate în curtea,

Legământul cercétasilor.
Cercetaşi! au depus in capitală
in cadrul unei măreţe serbări legă*
mântui. Cu acest prilej M. Sa Regele
comandantul suprem a ţinut următoa­
rea cuvântare :
Iubiţi Comandanţi şi iubiţi ca­
marazi întru Cercetăşie,
Şl dinadins rostesc aceste cu­
vinte de „iubiţi camarazi", căci atât
legea noastră, cât şi în educaţiunea
pe care aveţi s‘o daţi tineretului nos­
tru, una din primele îndatoriri ale in­
structorilor este aceea de a desvolta
simţământul de camaraderie.
Camaraderie, cuvânt măreţ, cu­
vânt care înfăţişează o întreagă mo­
rală şi un întreg program: dragoste
de aproapele, vitejie sufletească, soli­
daritate. Iată virtuţi care se cer des-
voltate în cel mai înalt grad la tine1
retul nostru şi ia cetăţenii noştrii de
mâine.
Serbarea de astăzi, este serbarea
renaşterii cercetă şiei române.
Ea şi-a trăit epoca de copilărie,
au trecut 21 de ani de când a luat
fiinţă. Astăzi a devenit majoră şi de
astăzi înainte cerceiăşia va trebui să
păşească mai vie, mai hotărâtă şi mai
convinsă de drumul ce i se croeşte.
Acest drum însă niciodată nu va
putea fi rodnic decât în ziua în care
acei cari sunt chemaţi să crească şi
să ridice tineretul nostru, vor fi pe
deplin convinşi de înalta lor datorie
Ş i D -v o a strâ veţi c â ş t ig a la
Colectura - Norocoasă
C A MP U S & B a SSA
SUCURSALA - SIBIU
Str. Regina Maria 57. Telefon 562.
Lei 1.000.0C0 am plătit Dnei W. Huszar din Lugoj
La tr a g e r e a d in 15 Mai
şl misiune, cu totul frumoasă, ce li
s'a încredinţat.
Ca şl în trecut, noi facem apel
la toate bunăvoinţele. Noi suntem cu
inimile larg deschise. S i vie oriclce
în rândurile noastre, care va putea a-
vea acolo conştiinţa că slujeşte cu
prisosinţă ţara şi viitorul ei.
De astăzi noi cerem Cercetăşiei
o pregătire mai solidă. Cum am spus,
cercetăşia nu mai este in copilărie,
I cercetăşia de astăzi înainte este ma­
tură şi maturitatea ei va reeşi şi mai
tare din maturitatea de gândire şi de
sacrificiu a fiecărui instructor.
Aducând laudele Mele acelora
care până astăzi au muncit cu râvnă
şi cu dragoste la această operă, ple­
căm astăzi cu noi speranţe, plecăm
cu nou avânt şi am convingerea că
instructorii de mâine vor fi demni
urmaşi ai acelora de eri.
Cu acest gând, cu acesi îndemn
trebue să mergeţi fiecare ia unităţile
voastre şi acolo, convinşi că voi sun­
teţi aceia care făuriţi sufletul neamu­
lui, să vă faceţi continuu examenul
conştiinţei, fiindcă numai astfel veţi
putea răspunde pe deplin chemării
voastre.
Mergeţi deci cu sufletul înălţat
mergeţi cu dragoste de muncă şi cu
încrederea că veţi putea fi la înălţi­
mea chemării voastre.
Sănătate !
P u i Mi Hifiim Moi primăriei iar la ora 7,20 după echt-
pater au pornii in coloană de marş «pr»
După cum se ştie în fiecare an câmpul de exerciţiu. Un mic repaus şi
se ţine la Bucureşti un concurs al ti- apoi exerciţiul prop iu zis. După ce toată
nerimeî şcolare. lumea a Învăţat să mânuiască masca
In anul acesta cele mal multe s‘au dat o seria de teme de speciali­
premii au fost obţinute de elevii ciela tate, în scopul dublu de a obidnui
liceele militare dela Mănăstirea Dea­ cadrele să acţioneze purtând masca şt
lului şi dela Târgul Mureş. de a le familiariza cu atribuţiunile lor
Şcoalele din oraşul nostru au viitoare. Spre cinstea tuturor s'a remar­
obţinut două premii cu cunună şi a- cat multă disciplină şt multă bună
nume: dşoara Benchea Veturia, cl. 7 voinţă. Aşteptăm cu nerăbdare exer­
dela lie. Domniţa Ileana, premiul I. cu ciţiile ce vor urma.
cunună la religie şi dşoara Isăcescu
Rodica din cl. V lie. Domniţa ileana
premiul I. cu cunună la limba română-
THALIA Astăzi prem ieri
Este un frumos succes şi o mare
cinste pentru liceul de fete Domniţa
Mare dramă socială
Ileana din oraşul nostru unde din ma­
nifestările publice s'a văzut şi de ma­
rele public că se depune năzuinţă şi
Paradisul
muncă pentru instruirea şi educaţia
elevelor.
în!r‘un sărut
cu Jean Harlow, Lionel Barrymor*
Franchot Tone, Lerris Stone.
Dsla apărarea pasivă
In dimineaţa zilei de 24 Le. s’a
executat pe câmpul de instrucţie al
Garnizoanei, primul exerciţiu practic Baia Poporală
de întrebuinţare a măştei de protecţie Sibiu, S tr. Şaguna 4.
contra gazelor de luptă. Sub conduce­ Deschis zilnic, de la ora 8—12 şi l*j*
rea Dlui N. Cojocarii?, Şeful Serv.
—7’||, Bae în Bazinul de înot deschis
Apârărel Pasive de la Municipiul Sibiu, de la ora 8—7 Luni închis, Sărbă­
exerciţiul acesta, făcut după un pro­
torile deschis de la ora 8—12
gram bine chibzuit, constitue pentru
Băi d e aburi si a e r c a ld
noi o adevărată satisfacţie. Este un
lucru într'adevăr frumos; ua lucru de PENTRU BĂRBAŢI
natură să se dea speranţe mari, căci Marţea, Mercurea, Sâmbăta şi Sărbă­
dovedeşte începutul unei ere noul. O torile de la ora 8—12.
epocă de trezire a conştiinţei naţionale PENTRU FEMEI
î-şi face drum şi pretutindeni această Joi şi Vineri.
trezire se manifestă. Să ne bucurăm.
Faptul că primul exerciţiu de
felul acesta la noi in ţară s’a executat
la Sibiu constitue pentru noi Sibienii,
o mândrie în plus şl mulţumim pe calea
ABONAŢI
aceasta şl Dlul Cojocariu şt tuturor
membrelor formaţiunilor apărărei pa­ „ A c ţiu n e a I I
sive cari participând la acest exerciţiu
ne-au dat speranţele acestea. costă n u m a i
Exerciţiu s'a desfăşurat într'o 2 0 Iei lu n ar
formă pur militară. La ora 7 membrele

Fabricaţie de pălării. Cu 1000 de cazuri putem dovedi că

C e a m a i m a r e şi m a i convenabilă
H ein rich Graef
SIBIU STR. TURNULUI 32.
Atelier special de reparaţii,
găsiţi cele mai fine pălării
BfiKlYSOL
este un mijloc absolut sigur şi eficace, con­
c a să sp ecia lă pentru jer*
s e u r i, lin g e r ie m ila n e , ci ore p i ş i
m â n u ş i în S ib iu este fir m a :

de pâslă cu preţurile cele tra căderii părului şi contra mătreţii, şi a-

mai eftine, desea a făcut să crească păr şi pe chelie.
Notaţi bine adresa şi vizi­
taţi spre a vă convinge. Hietsch & Co. S I B I U
S I B I U Plaja Regele Ferdinand Nr. 17
De vânzare la toate farmaciile, drogueriile Cine are voie să fie servit bine

„TRIUMPH” şi parfumeriile. să cumpere numai de acolo.

Maşini d e birou şi to cu ri r e z e rv o a re
Reparaţie şi vânzare.
alant
Sibiu, P i a ţ a R eg e le F e rd in a n d 19.
Telefon. 230
urtcä
tău! ná
D e R usalii
p eciaU tăţi C on su m aţi cei
de mezeluri, precum şi tot felul de: m ai b u n ă
Francisc Hartl Carne proaspătă, Osânză şi slăni­
nă proaspătă ptr. topit. Bere Indigenă
Sibiu, s tr . Şcoalei de înot N r . 4 Sibiu.
CUMPĂRAŢI CEL MAI AVANTAJOS LA:
Prima producţie Sibiană de Oglinzi şi
Tocilărie de Sticlă
SPECIALIST pentru producţii de Cositor şi artico­
]. Theil & Co. Thomas Rex
le de plun b, elajere de vitrlre, oglinzi veneţîene, şi
geamuri pentru autcmobi.’e. Ţoale slicleîe ce se |in S. A. S ib iu
de itdus.ria mobilelor, în ori-ce execuţie — Oglin­
zile vechi vor fi renovate şi executate în mod spe­
cia1. — Sticlă în ori-ce dimensiuni şl de ori-ce
calitate.
Piaţa Regele Ferdinand 14.—Str. Ocnei 11
Telefon 409 Thomas Matador
Rerî&ctor resp: IÍ.IE MUNTEAI^U. Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI" Sibiu. CENSURAf
 P v * s u l a cip
le c tu ră
gratuit
R edacjla şi Admlntsfrajia :
sfr. Regina Maria 49, etaj II
Telefon : 324
D ir e c to r : io n MUNTEANu
Abonamentul anual t e i 240, şa se luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500, Nr.-ul 3 Lei.— Publicatiuni şi inserate după tarif
m T s a il—ii
Mr. 58
Sibiul
să r b ă to reşte
Sibiul, oraşul de veche tradiţie
culturală, oraşul de leagăn al Astrel,
prăznueşte alături de toate centrele
din Ardeal, ziua Astrei,
Sibiul centrul ortodoxiei arde­
lene serbează 30 de ani dela târno-
sirea catedralei şi sfinţeşte noii
vlădici ai Ardealului.
Sibiul cultural şl Sibiul ortodox
este în plină sărbătoare la praznicul
Pogorârii Duhului Sfânt. Sărbătoarea
este cu atât mai mare cu cât două
din instituţiile in jurul cărora s'au
strâns elitele neamului işi serbează
sporul lor pe teren etic şi cultural.
Din acest prilej Sibiul primeşte
oaspeţi aleşi. Patriarhul României»
Metropolitul Moldovei, episcopii Râm­
nicului, Buzăului şl toţi vlădicii din
Ardeal, veniţi să pună mâna peste
capetele noilor doi episcopi, transmi-
ţându-le darul eplscopesc.
Faptul prezintă o importanţă
deosebită pentru oraşul nostru, atât
pentru duioasa amintire a unor vre­
muri de aspră luptă pentru existenţi
neamului nostru ce o actualizează
serbarea Astrei şi a bisericii cât şi
pentru fastul şi strălucirea ce se dă
serbării şi sfinţirii celor doi vlădici
ai Ardealului.
Sunt evenimente mari acestea şi
e cât se poate de semnificativ faptul
că ele sunt sărbătorite în aceiaş zi,
in ziua Pogorârii Duhului Sfânt.
Din prilejul acestui praznic ce
s'ar putea adăuga vorbind despre ro­
lul Bisericii ortodoxe şi Astra Cultu­
rală, instituţii cari au centrat, păstrat
şl format sufletul neamului în cele
mai grele vremuri. Prea puţin pot re­
da vorbele din tot ce a săvârşit Biserica,
instituţie eternă, şi Astra ce şi-a croit
drum cu caracter de eternitate în is­
toria neamului românesc.
Astra culturală crelată in vre­
muri de grea asuprire pentru români,
a ţinut aprinsă torţa de lumină spiri­
tuală In ţinutul Ardealului şt a men­
ţinut înainte de răsboiu trează con­
ştiinţa naţională.
După întregirea hotarelor această
instituţie a căutat să lumineze poporul
dela sate prin propagandă stăruitoare
reuşind foarte multe lucruri frumoase.
Ziarul Acţiunea, care şi-a impus
drept linie de conduită cinstirea ins­
tituţiilor noastre se alătură la bucuria
praznicului de care este învrednicit
Sibiul prin sărbătorirea a două Insti­
O rgan al a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
Sibiu, Duminecă 31 Haiu 1936 Anul II
P roblem a ap ărării Se respetlă numai
contra atacu rilor a e rie n e . numirile oficiale.
Dr. Mirata Duma
C h e s tiu n e a a p ă r ă r ii p o p u la ţie i ş i r e u r s e lo r te r ito r iu lu i d e fo r ţa a m e n in ţă to a r e
In ziarul nostru ne-am ocupat
a a ta c u r ilo r a e r ie n e p r e o c u p ă a s t ă z i in te n s p e fa c to r ii r e s p o n s a b ili a i p o p o a r e lo r
îndeajuns de chestiunea întrebuin­
lu m e i c iv iliz a te .
ţării numirilor oficiale a oraşelor, şf
M ijlo a c e le d e lu p tă m o d e m e s u n t a tâ t d e p u te r n ic e ş i p e r ic o lu l care n e a -
străzilor.
m e n in ţă e s te a ş a d e g r a v în c â t n e g lija r e a la i, i n d i f e r e n t c ă r e i c a u z e s e d a to r e ş te ,
Am demonstrat atunci importanţa
c o n s titu e d e a d r e p tu l o c r im ă . L u c r u l a c e s ta n u ~ l s p u n p e n tr u a d a im p o r ta n ţă s u ­
b ie c tu lu i şi n ic i p e n tr u a fa c e p a ra d ă d e vorbe. L ucrul a c e s ta e s p u s d e to a tă
şi necesitatea acestui lucru. Astăzi re­
lu m e a ş i f a p t u l c ă s e v o r b e ş te d e d u c e r e a r ă z b o iu lu i to ta l p r in a e r s a u d e r ă z b o ­
producem o adresă a d-lul diriginte
iu l d e e x te r m in a r e s u n t d o v e z i s u fic ie n te c ă lu c r u l e d e s tu l de s e r io s p r in s in e
dela P. T. T. Sibiu trimisă tuturor
în s u ş i. N u e d e c i n e v o e d e m u lte d o v e z i. D e a c e s te s e p o l fu r n iz a o r ic â te ş i o ri
ziarelor minoritare pe care se cuvine
să o discutăm.
c â n d d a r n u a c e a s ia n e i n t e r e s e a z ă . C e ia c e n e pro p u n em , e să a r ă tă m în ce
Iată ce spune adresa:
c o n s tă a c e a s tă p r o b le m ă a a p ă r ă r ii p a s iv e ş i s ă a r ă tă m de asem enea m ijlo a c e le
„Se constată, că se depun un
c u c a r e s e p o a t e p r e v e n i p e r ic o l u l.
număr foarte mare de corespondenţe
T reb u e să sp u n e m d e la în c e p u t c ă m ijlo a c e le d e a c ţiu n e a le a v ia ţie i u r m ă ­
cari ne fiind adresate conform dispo-
r e s c n u a t â t d i s t r u g e r e a fo r ţ e l o r a r m a t e c â t ş i p e a c e a a d i s t r u g e r e i i z v o a r e l o r e i
ziţlunilor, adică în limba română, sunt
d e a lim e n ta r e ca m u n iţii ş i h r a n ă p r e c u m ş i a m ijlo a c e lo r e i d e tr a n s p o r t.
sortite să nu mai ajungă niciodată în
R ă z b o iu l m o d e r n p r e tin d e u n c o n s u m d e m u n iţii ş i d e m a te r ia l, n e în c h ip u it
d e m are. C a să s e p o a tă d a c e tr e b u e ş te m o b iliz a tă in in te r io r o a d o u a a r m a tă mâinile adresaţilor deoarece aceste
o a r m a t ă c a r e s ă p r o d u c ă n e c o n t e n i t i m e n s e c a n t i t ă ţ i d e m a t e r i a l p e c a r e tr e ­ corespondenţe cad la rebut.
n u r i l e ş i c o n v o iu r i le d e t o a t e f e l u r i l e s ă o t r a n s p o r t e z i ş i n o a p t e . O r i c e s t a g n a r e In interesul cititorilor ziarului
în p r o d u c ţie s a u in tr a n s p o r tu r i a r e r e p e r c u r s iu n i c a r i p o t d e v e n i fo a r te g r a v e , a - D-Voastră şi al întregului public Vă
s a p r a s o a r te i a r m a te lo r d e p e fr o n t. rugăm, a insera un articol în care să
C a u r m a r e e d e a ş te p ta t c a a ta c u l a v ia ţie i s ă s e d e s lă n ţu ia s c ă d e la în c e p u t se atragă atenţiunea că în conformi­
a s u p r a f a b r i c il o r , a s u p r a d e p o z i t e l o r d e t o t f e l u l , a s u p r a p o d u r il o r , p u n c t e l o r o b li­ tate cu ordinul Direcţiunei speciale
g a t e d e tr e c e r e ş i a s u p r a g ă r i l o r p r i n c i p a l e . C u m in s ă m a r ile o r a ş e s u n t in a c e - P.T.T. Nr. 193472 diu 6|3ll936 adre­
l a ş t i m p ş i m a r i c e n tr e i n d u s t r i a l e — p o p u la ţia c iv ilă r ă m a s ă in in te r io r n u nu­ sele corespondenţei, atât în ceea ce
m a i că n u v a f i s c u t i t ă d e o r o r ile r ă z b o iu lu i m o d e m , d a r v a f i c e a d in tâ iu care priveşte localitatea de destinaţie, cât
v a a v e a d e s u fe r it. P e n tr u a p ă r a r e a a c e s te i p o p u la ţia n i e s te n e v o e d e p r e g ă tir i şi indicaţiunile speciale pentru găsirea
d e o s e b ite , d e l u c r ă r i s p e c i a l e ş i d e o m u l ţ i m e d e e c h ip e in s tr u ite s p e c ia l p e n tm destinatarului (stradă, local, profesiu­
a c e a s ta , lu c r u ce c o n s titu e u n fe l d e a tr e ia m o b iliz a r e , — o m o b i l i z a r e c i v il ă nea etc.) trebuesc scrise cu denumirea
m e n i t ă s ă a s i g u r e v i a ţ a ş i a v u t u l c e lo r l i p s i ţ i d e a p ă r a r e ş i s ă l i m i t e z e r ă u l a c o lo românească aşa cum figurează în no­
u n d e se p ro d u ce. menclatura localităţilor.
R e g u l a m e n t u l n o s t r u d e a p ă r a r e p a s i v ă s p u n e in i n t r o d u c e r e a s a c ă : „ O r­ Numele, pronumele precum şl
g a n i z a r e a a p ă r ă r i i t e r i t o r i u l u i c o n t r a a t a c u r i l o r a e r ie n e , c o m p le te a z ă o r g a n iz a r e a titlurile ziarelor, eventual titluri de
d e f e n s i v ă a fr o n t i e r e l o r t e r e s t r e s a u m a r i t i m e ş i c o n s titu e , e a ş i a c e a s ta o p a r te nobleţe, vor putea li scrise în ori ce
s p e c ia lă d in o r g a n iz a r e a n a ţiu n e i p e n tr u r ă z b o iu “. limbă, dar numai în caractere latine."
A c e a s t a p r e s u p u n e , d e l a î n c e p u t, c ă o r g a n i z a r e a t e r i t o r i u l u i e s t e o o r g a n i z a r e De şaptesprezece ani s‘au făcut
m ilită r e a s c ă ş i c ă tr e b u e ş te p r e g ă tită în c ă d in tim p d e p a c e , e a n e p u tă n d u -s e im ­ nenumărate adrese şi apeluri către
p r o v iz a în g r a b ă , a c e a s ta c u a tâ t m a i m u lt, cu c â t s e r e c u n o a ş te , c h ia r d e r e g u ­ minorităţile dela noi ca să întrebuin­
la m e n t, c ă : „ a ta c u l a e r ia n s e p o a te p r o d u c e in p r im e le o re a le m o b iliz ă r ii sa u ţeze numirile oficiale şi în limba sta­
c h i a r î n a i n t e “ ş i c ă e l v a a v e a d e c e le m a i m u lte o ri „ u n c a r a c te r de su rp rin ­ tului. La toate apelurile s‘a răspuns
d e r e “. cu aceiaş dispreţ încăpăţânat adresând
P r o b le m a c a r e s e p u n e c o n s tă to c m a i in d o ta r e a te r ito r iu lu i c u m ijlo a c e le d e pe corespondenţe numirile vechi şi
a p ă r a r e c a r e ri s u n t n e c e s a r e ş i în g ă s ir e a a c e s to r p o s ib ilită ţi d e d o ta r e , ea ne­ străine ale oraşelor şl străzilor; de
c e s itâ n d c h e ltu e li a p r e c ia b ile ş i a c ă r o r im p o r ta n ţă n u s e p o a te vedea im e d ia t exemplu ; Miklós Ugyivarl Nagy-Sze-
— d i n n e f e r i c ir e . ben-Hermannstadt, Sporergasse. In
In n u m e r ile v iito a r e v o m p r e z e n ta c â te v a a s p e c te a le a c e s te i p r o b le m e , d i s ­ loc de Nicolae Ughivari Sibiu str.
c u tâ n d m a i a le s c h e s tiu n ile c a r i p r iv e s c ţa r a n o a s tr ă . Regele Carol II.
Ing. I. Trîfan Deşi strada „Sporer", adecă a
Pintenului, nu mai există în Sibiu şi
că ea se numeşte de aproape 2 ani
tuţii, cari au ţinut unit un neam asu­ să ne întemeiem idealurile, munca şi Regele Carol al II totuşi şl astăzi pe
prit îndrumându-l spre nobilul ideal entuziasmul pentru zilele ce urmează. corespondenţă, în ziarele minori­
al chemării sale. Sărbătoarea P ogorârii Duhului tare etc. se foloseşte numai vechea
Sfânt a fost şi este praznicul luminării numire, cu toate că este numele re­
Serbarea pogorârii Duhului Sfânt
celor trimişi să îndrume neamurile. gelui ţării.
este pentru sibieni un rar prilej de
Să fie şf pentru noi, praznicul din a- Faţă de această manieră dea­
bucurie creştină şi românească venită
cest an prilej de ridicare şi pioasă dreptul provocătoare direcţia P. T. T.
după înfuriate lupte şi furtuni învinse
cinste a aşezămintelor puse în slujba a răspuns tăind cu sabia nodul gor­
de Sibiul ortodox a lui Şaguna şi al
poporului românesc. dian, hotărând să arunce la rebut co­
Astrei şi în aceiaş timp un moment
de mândrie pe care se cuvine fiecare respondenţa care nu foloseşte numirile
Ion Munteanu
să o cultive pentru că pe ea trebue (Continuare în pagina 2-a)
 Nr. 58
Sibiu si împrejurimi ŞTIRI
Marea Adunare a S fa­
tului Negustoresc din THALIA Programul de Rusalii
Sălişte.
Sfatul Negustoresc din Sălişte HAROLD LLOYD
— Sibiu — şi-a ţinui în ziua de 24
Maiu 936, adunarea gen. ord. anuală,
în încăperile sediului Sfatului.
La această adunare grandioasă,
au participat aproape toţi membrii
Sfatului Negustoresc, precum şi multi
alţii, cari au solicitat înscrierea lor
ca membrii în Sfatul Negustoresc din
Sătişte, care a dovedit cu prisosinţă
că este un prim factor de vitalitate
pentru toţi negustorii din Sălişte şi
din comunele Mărginene.
După deschiderea Ad. generale
şi constituirea ei, s’a purces la darea
de seamă a gestiune! pe anul 1935.
Ad. generală dând cuvenita descăr­
care atât comitetului de conducere cât
şi comitetului de cenzori, pentru ges­
tiunea anului trecut. După aceasta, cu
un entuziasm de nedescris, s‘a ales
noul comitet, după cum urmează ;
Onisifor Răcuciu preşed., Toma Lu-
paş şi C-tin Răcuciu vice-preşed., prof.
Petru Bota secr. gen. şi coresp., prof.
D-tru Floaşiu coresp., Ilie Topârcean
secretar, Stan Roşea cassier, D-tru
Răcuciu, D-tru Roşea, D-tru Jitian,
D-tru Haşigan, D-tru Josof, I. Ves-
temean şi Manea Cergău membrii.
Comitetul de censori a fost ales în
persoanele dlor : Joan Manasiu, Achim
Frătilă şi Gheorghe Popescu.
Printre alte multe, ce s'au dis­
cutat, — in această înălţătoare adu­
nare de solidaritate negustorească,
unde sălişteanul în calitate de negus­
tor, a dat încăodată dovada, că este
conştiu de chemarea sa, s‘a hotărât să
intervină la cei în drept, ca articolele
cari se dau de către guvern, pentru a
fi distribuite consumatorilor prin co­
operative, cu caracter politic sub pre­
ţul fabricilor, cauzând prin aceasta a-
devăraţilor negustori şi susţinători ai
bugetului statului, pe lângă pagube
materiale şl-o concurenţă ne-echltabllă
şi iloială, ca pe viitor să se evite a-
cest comerţ ilicit. Negustorii cer să
se monopolizeze articolele şi să se des­
facă numai de cooperative, ferind prin
această măsură negustorii de pierde­
rea încrederii consumatorilor, cari
cred că negustorii vor unpreamare câş­
tig, vânzând mai scump decât coope­
rativele.
Referitor la alegerea comitetului
Camerei de Comerţ din Sibiu, cu u-
nanimitate s‘a hotărât să se intervină
ca viitorul comitet să fie expresiunea
sinceră a „Asociaţiunilor profesiona­
le" din acest judeţ din a căror venite
trăeşte Camera de Comerţ. Dându-se
în acest sens dlui preşedinte Onisifor
Răcuciu mandat, să intervină ca, întru
cât din nou s‘ar amesteca politica în
această organizaţie pur profesională,
Sfatul Negustoresc din Sălişte apelând
la toţi colegii profesionişti din judeţ,
va deschide lupta pentru desrobirea
Camerei de Comerţ din acest judeţ
de hidra politicianistă.
. Corespondent.
„U zina e le c tr ic ă s .p .a.“
C u p o a n e ie d u p ă acţji
p e 1935 s e va plăti la
C a s s e r i a biroului d e
e x p lo a ta re .
s tr. T rei-stejari No. 1.
A C Ţ I U N E A Pag. 2
Dela administraţia — Luni 1 Iunie 1936, ora 5 d.a-
sa va ţine în Sala Teatrului Orăşenesc
financiară Sub Patronajul înalt Prea Sfinţitului
Mitropolit NICOLAE al Ardealului o
Prin art. 4 § 31 legea timbrului
SERBARE JUBILIARĂ cu prilejul
scrisorile de cărat pentru transportul
în marea comedie pe uscat şi aeriene sub orice formă împlinirii a 75 ani dela înfiinţarea A-
sau denumire, precum şi duplicatele sociaţiunil pentru literatura română şi
C ham pfonul m o n d ia l lor, sunt supuse la taxa de timbru de cultura poporului român „Astra" cu
7 lei pentru expediţiuni parţiale şi la următorul program: 1. Imnul Regal,
(Calea laptelui) 27 lei pentru încărcări complecte în
vagon. cor şi orchestră, liceul „Gh, Lazăr" ;
In Legea din 1 Februarie 1933 2. Cuvântul înalt Prea Sfinţitului Mi­
Duminecă şi Luni ora 11 MATINEU s'a adăugat un nou aliniat sub art. 4 tropolit Nicolae al Ardealului ; 3. Imnul
cu filmul de Cowboy : § 31 prin care a făcut obligatorie Astrei, cor şi orchestră ; 4. Conferinţă :
liberarea scrisorilor de cărat pe căile Dl profesor Mihail Manoilescu. 5. Hora
Răzbunarea căluţul Tarzan mai sus arătate.
In consecinţă nu numai trans- Severinului, cor şl orchestră ; 6. Astra
porturile pe C.F.R. dar şl transpor­ e a tuturor, poezie de H. P. Petrescu,
turile făcute cu auto camionul trebu- recitată de elevul Mircea C. Carp, li­
Dela Municipiu esc să fie însoţite conform dispoziţi-
unilor legale mii sus menţionate, de
ceul „Gh. Lazăr" ; 7. Lângă leagăn,
cor şl orchestră ; 8. Trăiască Româ­
In ultimele şedinţe ale comisiei scrisorile de trăsură timbrate conform
nia Mare, cor şi orchestră. Corul şi
interimare s‘au adus intre altele urmă­ art. 4. § 31 al- a şi b.
Luaţi deci măsuri pentru o cât orchestra liceului „Gh, Lazăr" vor fi
toarele hotărâri: dirijate de dl prof. I. Tănase junior.
mai urgentă şi o cât mai întinsă a-
Nr. 4146. Se aprobă d-nei de plicare a acestor dlspoziţiuni legale
Borchardt lei 5000 dela art. „Publica- obligând pe proprietarii de autobuze
— Dl N. Titulescu s'a întors
ţiuni" pentru 7 j pagină asupra Sibiu­ ca la transporturile mărfurilor să e- Miercuri la Bucureşti. Dsa s’a pre­
lui în revista Dsale „Le Grand libereze scrisori de trăsură pe timbru zentat M. Sale în audienţă şi apoi a
Tourlsrae". Nr. 4228. Se aprobă dela legal Iar în caz de neconformare informat şi şefii partidelor despre
urmează a le adresa proces verbal
Art. Ajutoare cult. subvenţie de lei de contravenţie. mersul evenimentelor externe.
2000 pentru gruparea literară „Thesis“
din Sibiu. — JUBILEUL DE 75 ANI AL
Nr. 4345. Cunoscând din referat „ASTREI“. Anul acesta, în luna Sep-
situaţia perceperii impozitelor şi taxe­
Instalarea de preot la tembre, vechea asociaţie culturală
„Astra" îşi va serba la Blaj, 75 de
lor comunale pe 1936|37, precum şi Ocna-Sibiului. ani de activitate. Semicentenarul a-
dreptul U beneficiu in cazuri de plată
Duminecă s'a făcut instalarea cestei asociaţii, s'a serbat tot la Blaj
anticipativă, s'a decis conform propu­ în 1911.
nerii de a admite beneficiul de 7 noului preot Partenle Popa în parohia
pentru toate plăţile făcute în primele Il-a dela biserica din Ocna-superloară. EXPOZIŢIE ŞCOLARĂ JUDE­
Liturgia a fost săvârşită de P. C.
45 de zile, dacă se achită întreg de­ preoţi! E. Cioran protopopul Sibiului, ŢEANĂ. Revizoratul şcolar al jude­
bitul, pe care l'a avut anterior. octogenarul preot I. Popa, T. Roşea şi ţului Sibiu, pregăteşte o expoziţie de
Nr. 281. In urma adresei Nr. noul preot. lucru manual.
100|36 a Revizoratului şcolar Sibiu de După serviciul divin, protopopul
E. Cioran, a rostit o frumoasă pre­ Vor fi expuse realizările prac
a contribui pentru bustul „Gheorghe tice ale elevilor din cursul supra-pri-
dică, în care a arătat drumul ce tre-
Lazăr" la Avrig, la propunerea Petra bue să-l urmeze un preot în păstoria mar, dela şcoalele judeţului nostru.
s‘a aprobat în principiu a contribui sa, şl datoria credincioşilor de a-1 Expoziţia se aranjează in localul
cu lei 10000 cu menţinerea, că în urma. Apoi a cetit actul de instalare şcoalei primare nr, 1 şi va fl deschi­
lipsă de fonduri disponibile acum — dat de I. P. S. S. Mitropolitul Nico- să în zilele de 31 Mai, 1 şi 2 Iunie.
numai după 1 August a. c. se va lae Bălan.
Preotul tânăr P. Popa într'o
putea hotărâ achitarea cu deschidere impresionantă cuvântare, a mulţumit DELA SOCIETATEA PRINCI­
de credit extraordinar. credincioşilor pentru alegerea de PELE MIRCEA. înscrierile şi donaţi-
uni benevole pt. Societatea Principele
Sub 4171. Se aprobă conform preot unde bunicul său a păstorit 40 Mircea se pot face la Drogueria Ionel
referatului cedarea unei porţiuni de de ani. Baclu.
Face promisiunea că va fi un
teren în întindere de 391.5 st. p. de­ adevărat păstor sufletesc. Societatea Principele Mircea mul­
venită disponibilă, dlui Dr. E. Piso, Urăm noului preot păstorie în­ ţumeşte Dl. Prişcu propietarul cine­
cu preţul total de Lei 4894, rămânând delungată şi rodnică. matografului Thalia şi tuturor şcoale-
lor, cart au dat ajutor societăţii P.M.
a se executa transcrierile necesare la Nicolae Balteş, învăţător. cu ocazia prezentării filmului David
cartea funduară conform schiţei întoc­ Coperfield.
mită de serviciul technic.
Nr. 4184. Văzând avizul comisi- Se respectă numai — In locul monetelor de 100 lei
azi în circulaţie (din care aproape ju­
unei delegată la 6 1. c., se decide a numirile oficiale
mătate sunt false) şi cari vor fi scoase
accepta oferta Teatrului german
Continuare din pagina I-a din circulaţie, se vor bate monete
(Ongherih) în sensul că municipiul noi de câte 100 lei. Noile monete vor
plăteşte pentru orchestră lei 40 mii oficiale şi în limba statului. Măsura conţine 75 la sută argint şi vor fi mai
în schimbul activităţii aceleia de inte­ s'a luat pe baza hotărârilor aduse mici decât monetele de 250 lei, având
res general pe timpul de vară — în la congresul internaţional dela Cairo, o greutate numai de 6 grame.
condiţiunile stabilite de comun acord unde s‘a stabilit ca să nu se dea Afară de _acestea vor mai fi bă­
tute şi puse în circulaţie monete de
— urmând a se spori această sumă curs corespondenţelor ce nu folosesc 50 lei cari vor fi fabricate din nichel
după posibilităţile bugetare dacă se va numirile oficiale şi mai ales în urma curat. Aceste monete vor fl de mări­
găsi că corespunde aşteptărilor. măsurilor severe luate de Germania, mea celor de 20 lei azi în circulaţie.
Sub Nr. 4351. Citindu-se rapor­ unde nu se duce la destinaţie nici o
tul ce arată textele de lége şi de scrisoare dacă nu este adresată cu — INVITARE Tineretul intelec­
regulament privind instituţia de pom­ numele oficial al oraşelor de exemplu : tual din Ocna-Sibiului organizează în
ziua de 31 Maiu, a. c. o Producţiune
pierii, sub iminentă militarizare, pre­ Toate corespondenţele adresate din Teatrală urmată de dans în sala
cum şl situaţia dela municipiul nostru, România cu numele Lipsea au venit „Curtea Herman" din această locali­
s‘a decis conform propuoerii din acest înapoi cu indicaţia de a-se adresa tate. începutul la orele 9 seara. Mu­
raport de sub punctele 1—4, adică „Leipzig“- zică Jazz, Bufet asortat.
a ruga pompierii voluntari să conti­ Măsura Germaniei o aplaudăm Program : 1. Cuvânt de deschi­
nue serviciul până la preluare de să cerem ca ea să fie aplicată cu dere, 2. Vremuri de restrişte piesă în
4 acte de C. Georgescu, 3. Solo de
către armată, a plăti în rate lunare aceiaşi severitate şi la noi. După voce.
egale alocaţia bugetară pe 1936j37 ordinul dat de direcţia P. T. T. avem
pentru scopul întreţinerii instituţiei toată convingerea că ea va fi aplicată, EX-NEGUSUL LA LONDRA.
Pompierilor voluntari a achita lei de aceea toţi acei cari doresc ca să Ex-Negusul a făcut o călătorie la Lon­
45000 datorie restantă firmei Siemens le ajungă corespondenţa la destinaţie dra unde a fost considerat ca un sim­
Schuckert Timişoara şi a lăsa în pro­ este în interesul lor să se conformeze. plu particular. Nu i s'a făcut nici o
primire oficială. Un puternic detaşa­
prietatea fiecărui pompier voluntar Dacă şi după această măsură mino­ ment de poliţişti au făcut de pază în
uniforma ce o are — ca o mică re­ ritarii continuă pe linia de până acum jurul ex-Negusului. Şi de asiădată s'a
compensă. o fac în detrimentul lor. făcut dovada unei primiri englezeşti.

DELA B E
o r g a n iz a tă d e P o r u n c a Vremii s e c ţ ia d e turism
T im p d e 20 z ile n u m a i 8 0 0 0 i e i
D isc u ţii S ib ien e
(Ou ceva comentarii... liniştitoarei)
Poate că nu ar trebui să comu­
nic publicului lucrurile aflate. Mărtu­
risesc insă că. deşi foarte rezervat, nu
mă pot retine. Cele auzite sunt aşa de
nostime, aşa de specific in cugetul lume!
Sibiene (de esenţă superioară) încât ml
se pare că m'aşl distra rău dacă m'aşi
distra singur, analizându-le. Iată de ce
e vorba:
S'a discutat Duminecă 24 cor. în-
tr'o familie din localitate asupra nefa­
stei Influenţe pe care o exercităm a-
supra moravurilor şi asupra îngrijîrel
acestui oraş. S‘a zis astfel că de când
au venit Românii (ca şi când noi am
fl venit la ei de dragi ce ne sunt
nu că stau ei la noi, trăesc bine şi ne
mal şl înjură 1...) Sibiul care odinioară
era curat (val, ce cu rat!) azi e mur­
dar ! Ş», să mai spună cineva că Saşii
(sats săsoaicele, indiferent) au me­
morie !..
Dna care afirmă aceste hicruri
şl al cărui părinte nu evită societatea
românească cunoştea doar Sibiul şl
înainte şi după recucerirea de noi, a
pământului nostru. D-sa ştie perfect de
exemplu, cum se prezenta şi piaţa gä­
re! şi piaţa din faţa Hotelului Bulevard,
şl locul dimprejurul A ţiei Financiare
şi multe şl m ulte !.. Ce i-o ii venit
oare să ne vestejească aşa de amarnic?
înţeleg să se supere (cum s'a şl supărat)
că s’a expropiat patinajul (închiriat cu
500 lei anuai de către primăria Să­
sească) ca să se construiască un fleac
de liceu de fete românesc (vorba e a
D-sale) in loc să se facă cum s'ar fl
Institutul francez din Sibiu.
Conferinţa de Miercuri, 25 Maiu,
a d-lui prof. Le Maistre, a încheiat ac­
tivitatea institutului francez, pe anul
acesta. Nu vom intra în analiza aces­
tei conferinţe, care a desvoitat cu o
informaţie precisă complexitatea rapor­
turilor amoroase dintre George Sand
şi Musset, ci folosim acest prilej,
pentru a releva o activitate, a cărei
importanţă şi seriozitate, o situiază
in primul rând după Astra.
Sub prezidenţia d-lui general
Cristea Vasliescu şl sub conducerea
directă a d-lor Le Maistre şi Barte-
rotte, institutul şi-a desfăşurat activi­
tatea pe trei planuri: conferinţe, cur­
suri, cerc de conversaţie. D trupă teatrală, echipe artistice etc.
Pe când majoritatea conferinţelor!
institutului francez din Bucureşti, s‘au
ţinut în limba românească, toate con-+
ferinţele organizate la Sibiu, au fost
ţinute în limba franceză.^ D-nui Le
Maistre a conferenţiat de patru ori,
iar câte o conferinţă au ţinut d-nii:
"^sJBarterotte, colonel Vulturescu, Matei
Cristescu, Zeno Oprea şi părintele
Secaş. Ar fi o scăpare din vedere,
dacă n’am remarca ţinuta elegantă a
acestor conferinţe, lipsa lor de didac­
ticism, amestecul reuşit de causerie
«ACŢIUNEA
R L i n
cuvenit (scârţ I) o şzoală germană ! Asta
da ! Asta o înţeleg şl e u ! Ll se ştirbea
oamenilor din privelegiile ilegale pe
care şl le arogaseră cu atâta delicateţă
de maniere de altfel caracteristică, şi
aveau tot dreptal să se supere.
Ar mai fi mers — după cura
spunea d-na, dacă se construia o
şcoală germană (sic) căci doar Sibiul
e un oraş săsesc ! El, poftim de vezi !..
Şt să mai spui pe urmă că d-nul
chelner, acela care declara că : „este
dar s‘a isprăvit!“ nu avea dreptate!
Acuma însă, pentru că veni
vorba de asta, mi-am adus aminte că
tot d-na aceia, (vai! cum i-am uitat
numele !..) a spus că statul nostru-i
„hoţ" fiindcă — staţi să vedeţi —
fiindcă fură banii contribuabililor daţi
comunei: (Ai văzut!)... Că odată se
adunase 3—4.000 000 lei pentru siste-
, matizarea oraşului şi că i-a luat
statul. (Vai, ce hoţ!!)... Mă rog, n'o fl
cumva vorba de nişte bani cari s'ar fi
dat arhitectului Baron „Der Bedeus"
pentru planurile de sistematizare ? !
Dacă este aşa atunci dece d-nul
„D er B ed e u s“ nu comunică lucrul
acesta la toată lumea şi să lase să
se vorbească aşa de urât de statul
nostru care nu are nid In clin nici
in mânecă cu afacerile Iul derbedeug.
Iată o Întrebare al cărui răspuns
ar putea linişti şi pe acel cari sunt
supăraţi pe statul care ocroteşte
deopotrivă pe toţi cetăţenii.
ion
şi de Informaţie obiectivă. Iată
din subiecte: Chateaubriand, Villon,
Mme de Sévigné, drama dela Mayer­
ling, începuturile romantismului, Bar-
thou, Sundhar Sing etc.
Cursurile de limbă şi literatură
franceză, au fost făcute de d n il: Le
Maistre, Barterotte şl Cristescu. Lite­
ratura secolului al XlX-lea, geniul
limbel franceze, teatrul medieval,
exerciţii de traducere, iată temele
acestor cursuri.
Pentru anul viitor, cercul francez
îşi propune să dea o extensiune mai
amplă activităţii, formând un fel de
In fine, nu nl se pare inutil a
evidenţia un fapt destul de semnifica­
tiv şl aparent paradoxal: cercul fraiF
cez a fost singurul în măsură să a-
prople pe intelectualii saşi de români.
Celace nu s'a putut face printr'un
cerc româno german, din păcate, ratat
iniţial, s'a realizat indirect prin acest
cerc egal frequentat de români şi de
saşi! Oare să nu fie revelator pentru
raporturile dintre români şi saşi, că
el nu se pot întâlni şi apropia decât
prin ocoluri? Cronicar
Nouă şefi de state se
întâlnesc vara aceasta.
După cum se ştie, situaţia In­
ternaţională trece prin împrejurări ex­
trem de complicate. Statt le fac toate
sforţările posibile pentru a limpezi
această situaţie şi a găsi soluţiile ne­
cesare pentru consolidarea păcii.
In acest scop, în afară de reu­
niunile diplomatice dela Geneva, se
anunţă alte consfătuiri de o impor­
tanţa covârşitoare. Este vorba de patru
întrevederi, la care se vor întâlni
nouă şefi de state.
Astfel in luna Iunie, după cum
am anuuţat, vor sosi la Bucureşti :
prinţul Paul Karagheorghevici, primul
regent al «Iugoslaviei şi d. Eduard
Beneş, preşedintele Cehoslovaciei.
Această vizită se produce cu
prilejul serbărilor Restauraţiei din
ziua de 8 Iunie.
Conducătorii celor două state
vecine se vor întâlni cu Suveranul
nostru şl bine înţeles se vor discuta
şi importante chestiuni cu privire la
situaţia externă.
Tot în cursul lunei Iunie urmea­
ză să albă loc întrevederea dintre dnli
Mussolini şi Hitler. Locul întrevederii
va fi probabil tot la Veneţia, unde
s'a produs şi prima întâlnire intre
Duce şi Fuehrer.
Consfătuirea aceasta Intre dicta­
torii Italiei şi Germaniei a devenit de
cea mal necesară actualitate pentru
cele două ţări, care încearcă o apro­
piere politică în urma ultimelor eve­
nimente dela Geneva.
După consfătuirea dintre dali
Hitler şi Mussolini, ar urma să se
producă în mod oficial retragerea I-
tallel din Societatea Naţiunilor şl co­
laborarea pe faţă cu Germaaia.
Batoze de treerat M.A.V.
cu rama de oţel, lagăre pe
bile, curăţitoare dublă cu
Motoare „ttautz“
cele mai perfecte gar-
n l t u r i de t r e e r a t
Preţuri foarte reduse
amăsurate la împreju-
r ă r i 1e de a s t ă z i .
Cereţi oferte gratuite
Vi zi t aţ i d e p o z i t u l
Departamentul
M a ş i n i l o r
ai Reuniunii Agricole
săs. Sibiu, str. Sării 22
Nr. 58
In luna Iulie se va înregistra
altă importantă întrevedere şl anume
cea dintre regele Eduard VIII şl d.
Albert Lebrun.
Suveranul Angliei va veni în
Franţa, spre a asista în localitatea
Viny la Inaugurarea monumentului
ridicat In memoria eroilor morţi In
răsboiu.
Cu acest prilej regele Eduard se
va întâlni cu preşedintele Franţei şl
— evident — în afara cadrului pl-
o isei ceremonii, şefii celor două mari
puteri vor discuta chestiuni de poli­
tică externă.
Acestei consfătuiri i se atrlbue
o însemnătate cu totul excepţională.
Tot in luna Iulie urmează să
sosească la Moscova generalul Clang-
Kai-Cek conducătorul Chinei care se
va întâlni cu d. Stalin dictatorul Ru­
siei.
Această consfătuire ar avea
scopul de a se realiza un acord între
China şi Soviete, pentru eventualita­
tea unei agresiuni armate din partea
Japoniei.
După cum se vede, cele patru
Întâlniri ale celor 9 şefi de state au
menirea de a fix i pe planul politicii
Internaţionale linii de orientare de
cea mal mare Importanţă.
In vara acestui au se decide
soarta Europei.
— Ziarui „Porunca Vremii“ a
împlinit zilele acestea un an de apa­
riţie regulată. Cu acest prilej a oferit
cititorilor săi un număr jubiliar.
Ur&m şl noi ca toţi buni români
ziarului „Porunca Vremii“ viaţă lungă
pentru ducerea mai departe a luptei.
Sirou de plată
Expoziţie U. E. S.
Piaka Reg. Ferdinand 21
Satisfăcând cererea consuma­
torilor noştri repetat exprimată, vom
înfiinţa în localul nostru de expoziţie
situat în Piaţa Regele Ferdiaand Nr.
21 cu data de 2 Iunie a. c. de probă
un birou de plată menţinâad şl mai
departe toate celelalte birouri de plată.
Iu acest birou se vor putea a-
chita taxele pentru curent electric,
precum şi facturile pentru instalaţiimi
executate.
Reclamaţiuni şi lnformaţluni de
orice natură se vor rezolva resp. se
vor da însă şi mai departe numai în
Biroul nostru de exploatare, str. Trei
Stejari Nr. 1.
Mica publicitate
AGENTURA CENTRALA. Str.
Reg. Maria 8. are în permanenţă Imo­
bile, loturi de case spre vânzare şl
locuinţe de închiriat.
CASA de vânzare din Str. Şar­
pelui Nr. 37 compusă din 3 odăi 1 bu­
cătărie 1 cămară, şi grădină mare cu
pomi. A se adresa la propietar.
— In 3 * lS şte —
DE VÂNZARE. Casă de locuit,
liberă de orice sarcini, cu grădină şi
mai multe loturi în str. Brata, proprie­
tatea Dnei Marina Th. Anastasiu năs­
cută Mosora.
Doritorii a se adresa la Admini­
straţia Ziarului.
 Nr. 58 ACT I U N E A Pag. 4
Judecătoria mixtă Sibiu secţia cf. cu suma ce Întrece din preţul de stri­
gare. KOPRÖL, paitila de ciocolata
Nr. 2557-1936 cf. Cei cari doresc să liciteze sunt cunoscuta de toată lumea com­
datori să depoziteze la delegatul ju­
Exípící din piibiisţţftne dB licltitii- decătoresc 10u|o din valoarea ioaob. bate cu maximum de eficacitate:
In cauza de executare făcută de preţul de strigare drept garanţie, in DIGESTIA ANEVOIOASA,
urmăritorul Paul Dumitru contra ur- numerar sau să predea aceluiaşi de­ C O N S T IP A Ţ IIL E ,
măritului Timoftei Vasile Const. Ju­ legat chitanţa constatând depunerea, INFECŢIUNILE
decătoria a ordonat licitaţiunea exe- judecâtoreşte, prealabilă a garanţiei şi A P A R ATUL UI
cuţională în ce priveşte imobilul situat să semneze condiţiunile de licitaţie D I G E S T I V
în comuna Sibiu circumscripţia Jude­ (§ 147, 150, 170, legea LX. 1881 : §
M I G R E N A
cătoriei ocolului Sibiu cuprinse in cf. 21 legea XL. 1908),
a comunei Sibiu Nr. coalei protocolu­ Dacă nimeni nu oferă mai mult,
lui cf. 4774 sub Nr. de ordine A-f-1 cel care a oferit pentru imobil un
Nr. top. 535S|3 In valoare de 10.000’- preţ mai urcat decât valoarea cea de
Lei cu preţul de strigare 7500 Lei, strigare este dator să întregească i-
pentru încassarea creanţei de 12 000 medfat garanţia fixată conform pro­
Lei capital şi accesorii. centului valorii preţului de strigare la Dela 1 Iunie se deschid
Licitaţiunea se va ţine in ziua aceiaşi parte procentuală a preţului
de 22 Iulie anul 1936 ora 9 in localul ce a oferit (§ 25. XLI. 1908).
oficial al cf. str. Carmen Sylva No.
7 parter uşa 41. Dată în Sibiu la 11 luna Maráé 1936 Băile Ocna-Sibiului
Imobilul ce va fi licitat nu poate ss Dr. Jurca ss M. Pârvulescu
fi vândut pe un preţ mai mic decât Grefier
Ţoală staţiunea com plecl renovată şi ceie mai avanta*
Judecător
j o a s e p reţuri.

Vizitaţi cu încredere această staţiune

Vizitaţi şi ap rovizionaţi-vă cu c e ie n e c e s a r e pitorească care vă redă sănăîate.
în cel mai ren u m it local d e
C O F E T Ă R IE , B O D E G A Şl R E STA U RA N T
Ü P e n tru s i t E Ü M A T EC I
„Bufnita“ nevral gi ci , a r t r i f i c
TOGAL este m edicam entul ideal
O cură cu ta­

<(ögaJ
P r o p r i e t a r : A ö ö fff C i t i n d î s t h blete TOGAL
e re m e d iu l
S ib its , str. R e g i n a flSarla Nr. SI ideal al reu­
matismului fi
nevralgiilor.

APOLLO
Francisc Hartl Cinema
CI MENT IP S
Sibiu, str, Şsojlei de înnot Nr. 4 Sibiu. Duminecă şi în zilele ur­
mătoare.
T RE S T I E C U I E
Prima producţie Sibiană de Oglinzi şi Cel mai mare film de HâPfls cu plută Hârtie gudronată
Tocilărie de Sticlă *DÎonaj din Rusia 1912-

SPECIALIST pentru producţii de Cositor şi artico­

1913. FERECATURI
le de plumb, etajere de vitrine, oglnzi venetiene.
geamuri pentru automobile Toate sliclele ce se (ia
de industria mobilelor, în orice execuţie.— Oglin­ »V ftsew if
RUDOLF FRIEDSAM
zile vechi vor fi renovate şi executate în mod spe­
cial. — Sticlă in orl-ce dimensiuni şi de cri-ce cu Olga Tchechowa şi SIBIU
F E R ARI E Piaţa Lemnelor
calitate. Fritz Rasp. — Jurnal nou Tel. 251 Nr. 5

D e R usalii Cu 1000 de cazuri putem dovedi că De Rusalii

Bere indigenă
C o n su m a fi cen
m a i b u rtă
uimim
este un mijloc absolut sigur şi eficace, con­
tra căderii părului şi contra mătreţli, şi a-
Vă petreceţi cel mai
bine in elegantul
RESTAURANT
COFETĂRIE

E. G. STÜRM
— C is n ă d ie —
desea a făcut să crească păr şi pe chelie.
T h o m as H ex Hietsch & Co.
Vinuri speciale - Bere Luther
Mâncări delicioase—Preturi modeste
S I BI U
De vânzare la toate farmaciile, drogueriile R e s ta u ra n tu l d e g ră d in ă
Thomas Matador şi parfumeriile.
Cerbul de aur“
§9
s ‘a d e s c h i s
F a b r ic a ţie d e pălării. în flecare Duminecă şl sărbători
C e a m a i m a r c ş i m a i c o n v e n a b ilă Muzică ia aperitive
e a să s p e c ia lă p e n tr u jer«
s e u r i, li n g e r i e , m ila n e , c io r a p i ş i
H einrich Q raef Cares S e nea vs ky conducător
SIBIU STR. TURNULUI 32.
m ă n u ş i în S ib iu e s t e fir m a :
Atelier special de reparaţii,
găsiţi cele mai fine pălării
de pâslă cu preţurile cele aiam
mai eftine. an că
Notaţi bine adresa şi vizi­ (a n in ă
S I B I U taţi spre a vă convinge. p ecia llîă ţi
P ia ţa R e g e le F e r d in a n d Nr. 17
de mezeluri, precum şi tot felul de:
Cine are voie să fie servit bine
sâ cum[ere numai de acolo. Carne proaspătă, Osânză şi slăni­
L o c u i n ţ e î n t im p u l s e z o n u l u i ş i
T â r gu lu i de Mostre
na proispiţă pentru topit.
Cine vrea să închirieze locuinţe
in timpul sezonului şi Târgului
1 Cumpăraţi cei mai avantajos l a :
de mostre (20 Iulie— 10 August
„TRIUMPH” să le înştiinţeze imediat
SERVICIULUI OFICIAL DE INCARTIRU-
JLTheii&Co. S.A.
Maşini d e birou şi to cu ri r e z e rv o a re IRE AL TÂRGULUI DE MOSTRE
Reparaţie şl vânzare. — S I B I U —

Sibiu, P ia ţa R eg ele F e rd in a n d 19.

Telefon. 230
Vagons - Lits ICook Piaţa Regele Ferdinand 14.—Str. Ocnei îl
Telefon 409
Sibiu str. Reg. Maria 13, T elefo n 6 7

Kudactor resp: fLih MU|n[TEä 51Ü. Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI“ Sibiu. CENSURAT
 "ASTRA"
pt *s a l a de l e c t u r ă
gratuit
Director: ION MUNTEANU
Abonamentul anual Lei 240, ş a s e luni 12#, trei luni 60, o lunfi 20, Instituţii, s o c le tlţi 500, Nr.-ul 3 Lei.—
Mr. 59
Să Identificăm P roblem a ap ărării
şl alungăm strigoii contra atacu rilor a e r ie n e .
, I o n M u n te a n u
ilki î ;•^ ,
: Gi Evolufiai id e ii d e a p ă r a r e p a siv ă .
Dl. Mihail Manoilescu iscusitul
orator a ţinut Luni la teatrul orăşe­
nesc o conferinţă în cadrul Astrei
despre care trebue să mărturisim că
a fost excepţională, atât pentru forma
elegantă in stilizare şi expunere cât
şi in sinceritatea cu care ne-a nmstrat,
să nu mai vorbim de conţinutul ei
cu adevărat răscolitor.
Intr’o formă din cele mai ele­
gante, ne-a mărturisit şi o simţeam
că o face cu multă durere, că Sibiul
eroic de odinioară a devenit „oraşul
trudei fără nădejde.“
Intradevăr vedem că pe zi ce trece
Sibiul devine tot mai fără nădejde.
Clujul, Braşovul să nu mai amintim
de Timişoara, Arad, etc. sunt în plină
desvoltare sub toate raporturile. De
sigur că motivele acestei trude fără
nădejde sunt multe aşa in cât ele nu
pot fi cuprinse într'un articol.
Vom stărui deocamdată asupra
nemulţumire! repetate in timpul con­
ferinţei „de a fi silit să vorbească la
o sală ce mai are încă multe scaune
neocupate“ când se serbează 75 ani
ai Astrei şi când au venit oaspeţi
atât de numeroşi şi aleşi la Sibiu.
Şi s'a remarcat că aceste sca­
une goale erau rezervate pentru clasa
de mijloc şi muncitorii cari au lipsit.
Da. La Sibiu s*â activat prea
puţin pe teren economic, deaceea in­
dustria românească este pe cale să
dispară. La Sibiu nu se interesează
de clasa de mijloc, să nu zic că se
cultivă chiar aproape un dispreţ pen­
tru omul sărac şi muncitorul fără I
lucru.
La Sibiu clasa de mijloc şl ro­
mânii din noile cartiere nu pot să
se întâlnească cu toţi fruntaşii noştri
nici la o serbare de înfrăţire.
De a ff angajaţi la lucru s'au
sprijiniţi in lupta lor, aceasta este o
pretenţie prea exagerată pentru con­
cepţia multora. In felul acesta s'ar
putea vorbi încă mult şi aduce nenu­
mărate cazuri când măeştrii români
nu pot primi nici o lucrare. De ce
n’am recunoaşte că între intelectuali
şi clasa de mijloc punţile sunt rupte.
Rezultatul acestei izolări primej­
dioase s'a văzut Duminecă, cu prile­
jul serbării de înfrăţire când au lip­
sit o parte dintre fruntaşii intelectuali
şi a urmat apoi în Dumineca viitoare
răspunsul mulţimei româneşti care a
lipsit dela serbarea Astrei. etc,
(Continuare în pagina 11-a.)
O rgan al a s o c ia ţiilo r r o m â n e şti
Publicaţiuni şi inserate după tarii
Sibiu, Joi 4 Iunie 1936 Anul II
Industria
românească
tn agonie
d o I n g . I. T rifa n * rr
Se cunoaşte că după unire In­
I d e ia o r g a n iz ă r ii te r ito r iu lu i d in p u n c t d e v e d e r e a l a p ă r ă r ii p a s iv e a p a r e
dustria a luat un mare avânt între
in c ă d e la în c e p u tu l r ă z b o iu lu i, im e d ia t d u p ă a p a r iţia a v io n u lu i d e b o m b a r d a m e n t.
minorităţi şl scade cu fiecare zi între
N u i s ‘a d a t î n s ă i m p o r t a n t a p e c a r e o m e r i t ă p e n t r u m o t i v u l c ă l u m e a e r a in c ă
Români. Cauzele sunt mal multe, insă
lip s ită d e e x p e r ie n ţă ş i p e n tr u c ă to a te p r iv ir ile e r a u în d r e p ta te sp re fr o n t u n d e
două par mai evidente : Fiscalitatea
s e p e t r e c e a u e v e n i m e n t e l e t e r i b i l e c a r i s ‘a u p e t r e c u t . C ă t e - v a m i i d e o a m e n i m o r i i
excesivă, lipsa de sprijin şi desco­
ş i r ă n iţi, c ă te - v a d e p o z ite a r u n c a te în a e r ş i c ă te - v a s tr ic ă c iu n i fă c u te în d ife r ite le
nsiderarea românilorjfaţă de,industrie.
c e n tr e p o p u la te n u în s e m n a n im ic fa ţă d e g r o z a v a în c le ş ta r e a m ilio a n e lo r d e
După răsboiu copii harnici al
o a m e n i d e p e fr o n t. Ş i a p o i n ic i a v i a ţia d e p e v r e m e a a c e ia n u a v e a p o s ib ilită ­
sătenilor înstăriţi au fost şi sunt încă
ţile c e le i d e a z i . P r o g r e s u l r e a l i z a t i n a c e s t d o m e n i u d e l a r ă z b o i p â n ă a s t ă z i —
îndrumaţi spre şcolile secundare şi
( ş i m ijlo a c e le se p e r fe c ţio n e a z ă c o n tin u u c u o i u ţ e a l ă c a r e d ă i n t r 'a d e v ă r d e
universitare, deşi rămân cu diplomele
g â n d it) — e s te n e b ă n u it d e m a r e . C a s ă - ş i p o a tă fa c e c in e v a o id e e d e c e în ­
în buzunar fără să poată fi angajaţi.
s e m n e a z ă a v i a ţ i a d e a z i f a ţ ă d e a c e i a d e a b e a d o u ă d e c e n i i e s te d e a j u n s s ă s e
Un rău infinit este apoi faptul
ş t i e c ă a v i o n u l M o r ä n e - S a u lr i ie r , c a r e e c o n s id r r a t a c u m c a u n f e l d e a v io n e tă
că nu sprijinim industria românească*
d e ş c o a lă , p e n tr u în c e p ă to r i, a fo s t o d a tă u n ie r ib il a v io n d e lu p tă . A v e a 120
cu toate că o ştim bine ce importanţă
k m p e o ră ş i era m u lt! A s t ă z i a v io a n e le d e b o m b a r d a m e n t a u v ite z e în ju r u l
c ifr e i d e 4 0 0 k m p e o ră ş i d u c a tâ te a b o m b e c â t n u p u te a u d u c e 3 — 4 a v io a n e
are pentru siguranţa şi progresul nea­
p e v r e m e a a c e ia . V o i u d a î n t r 'u n c a p i t o l v i i t o r c ă t e - v a r e c o r d u r i a t i n s e d e a v i ­
mului industria naţională.
Trebue să mai arătăm şi faptul
o a n e le d e a s tă z i, p e n tr u a s e v e d e a c â t d e n e b â n u it d e m a r i s u n t p o s ib ilită ţile
că în trecut meseriile erau îmbrăţi­
a c e s te i a r m e . D e o c a m d a tă m ă m ă r g in e s c s ă s p u n c ă a c e s te r a p id e p r o g r e s e te c h -
şate de elita neamului, deaceea mese­
n i c e a u f ă c u t p e o a m e n i i d e s p e c i a l i t a t e s ă s e g â n d e a s c ă ş i s ă s t u d i e z e c u s e r io ­
riaşii şi industriaşii români au putut
z ita te c h e s tiu n e a a c e a s ta .
să se şi impună cu toată vitregia vre­
S ‘a u a j u n s a s t f e l l a c o n v i n g e r e a c ă f a ţ ă d e m i j l o a c e l e p e c a r e i n d u s t r i a
murilor.
m o d e r n ă o p o a te p u n e la d is p o z iţia a r m a te lo r ş i d a te f i i n d m ijlo a c e le m e r e u c r e s­
c â n d e a le a v ia ţie i s e p o a te d e s fiin ţa fo r ţa a r m a tă a u n u i p o p o r, în a in te c a a c e a s ta
Astăzi situaţia este din cele mai
s ă se p o a tă m a n ife s ta . (D o c tr in a G e n . D o u h e t) A ta c ă n d u - s e c h ia r în a in te d e
alarmante. Cifrele prezentate la adu­
d e c la r a r e a o fic ia lă a r ă z b o iu lu i, u z in e le , z o n e le d e c o n c e n tr a r e a c e n tr e lo r p o p u la te
narea corporaţiei industriale asupra
ş i n o d u r ile p r in c ip a le d e c o m u n ic a ţie , o a r m a tă e p u s ă in im p o s ib ilita te d e a a c ­
industriei mari şi mici argumentează
ţio n a , E a e în v in s ă d e la în c e p u t. S ‘a a j u n s d e a s e m e n e a l a c o n v i n g e r e a c ă i n
mai evident decât vorbele. Iată care
c o n tra u n e i a s e m e n e a a c ţiu n i în m a s ă a a v ia ţie i, m ijlo a c e le a c tiv e d e a p ă r a r e este astăzi situaţia in Sibiu după na­
( a v i o a n e d e v â n ă t o a r e , t u n u r i , m i t r a l i e r e e t c . ,) s u n t n e p u t i n c i o a s e c ă c i e le n u v o r ţionalităţi.
p u t e a f i p e s t e t o t ş i p e n t r u Că a t a c u l v a f i d a t p r t n s u r p r i n d e r e . Măeştrii germani 837.
N u r ă m â n e d e c i, p e n t r u e v i t a r e a g r o z ă v i e i c e a m e n i n ţ ă , d e c â t o r g a n i z a r e a Măeştrii maghiari 127,
u n u i s is te m s o lid d e a p ă r a r e p a s iv ă , s is te m c a p a b il să p u n ă d a în d e m â n a a r m a - Alte naţionalităţi 79.
Români 282.
Contfnuare în pagina Il-a.
Deşi suntem stăpâni şt majori­
tari in Sibiu avem numai 282 măeştrii
cro n ica rim ată... faţă de 1123, adecă de patru ori mai
puţini decât minorităţile in raport cu
S i i s m a n n a n t i r e v i z i o n i s t .. . că din lojă şi din stal, populaţia.
la colegiul medical deşi corul şcoalei însăşi
s ‘a deschis o listă'n care delectase - auditorii Dacă am încerca o cercetare pe
să sem neze fiecare dela ‘nalta sărbătoare baze statistice am putea vedea că
medic ce-ar dori s i între au lipsit chiar profesorii industria românească este în vertigi­
— trup şi suflet — membru printre ce n'au fost nici la maial. nos declin.
antirevizionişti. In faţa acestei situaţii de fapt
printre cele dintâi nume nu vedem altă soluţie salvatoare de­
Românimea se întreabă
e-al lui Siismann „profesorul"... cât hotărârea ce trebue să luăm fie­
— şi e foarte natural —
medici mulţi se ‘ntreabă-anum e care de a sprijini industria şi între­
nu cumva în dor de vrajbă
— şl cu ei atâta lume — prinderile româneşti şi mai ales de
după „Acţiunea" noastră
ce motive îl obligă a îndemna pe sătenii fruntaşi şi pe
Bosch şi-adepţii boicotează
să se 'nscrie într'o „Ligă orăşeni să-şi îndrume copiii cuminţi
astăzi şi-b&trâna „Astră"?
antirevizionistă"? şi destoinici spre industrie şi să se
b o ic o t renunţe la greşeala de ai trimite nu­
ştim noi bine ce cochet e mai spre universităţi.
vrea cu apă să ne'mbete !... evreii-au hotărât boicot pe ţara
Acest lucru este o datorie ce
lui Hitler, că-i svârlise cu toptanul
avem faţă de neam şf ţară de care
Ş i „ A s t r a “ b o ic o ta tă ? şi-or ţine deci din neam în neam
trebue să ne achităm cu toată ctm-
jcom oara
„Astra" şi-a ţinut serbarea ştienţiozitatea.
fiindcă-i nemţesc şl... neosalvarsanul
la teatrul comunal
şi pe toţi ne-a prins mirarea i. vespe Dr. Mircea Duma