Pag. 2.
S ib i-u . s i ín cL p reí“a .rÍ 32CLÍ
In a te n ţiu n e a p e n s io n a rilo r
Apel
Către toţi pensionarii de toate ca-
tegoriile din oraşul şi judeţul
Sibiu.
A s o c ia ţia p e n s o n a rllo r d u lii din
o r a ş u l şl ju d eţu l S ib iu r e c u n o s c u tă
e a p e r s o a n ă ju r 'd ie ă şt eu s ta tu te
a p r o b a te d e T rib u n a l a r e în c a ­
d r e le s a le în c ă d e la în fiin ţa re
d e la 1 Iulie 1931 şl o s e c ţie d e
a ju to r d e în m o rm â n ta re .
A c e a s tă s e c ţie a r e 395 m e m b ri.
P lă te ş te e a a ju to r d e în m o r­
m â n ta re c e lo r r ă m a ş i d u p ă d e c e ­
s u l u nul m e m b ru a l s ă u , im e d ia t
d u p ă p r e z e n ta r e a e x tra s u lu i d e
m o a rte , s u m a d e L e t 6.000.
In 4 '/t ani (p a tru ş t ju m ă ta te
ani) d e la în fttn ţa re a p lă tit e a
a ju to r d e în m o rm â n ta re p e n tru 39-
e a z u rt d e m o a rte .
E s te p r o le e ta lă o u r c a r e tr e p ta tă
a s u m e i d e a ju to r d e în m o rm â n ta re
d u p ă n u m ă ru l a n ilo r d e u e e h tm e
e a m e m b ru .
T o a te c a te g o riile d e e ta te su n t
r e p r e z e n ta te e a m e m b ri, în c e p â n d
d e la e ta te a d e 39 p â n ă la 89 ani
P e n tru fle c a r e e a z d e m o a rte
s e în c a s e a z ă L e t 20.
In a c e a s tă s e c ţie s e p o t în s c rie
p e n s io n a rii şi p e n s io n a re le , p re c u m
ş l so ţiile , r e s p e e tlu b ă rb a ţii lo r.
P â n ă la îm p lin ire a etă ţii d e 61
an i, în s c r ie r e a s e fa c e fă ră a d a u s
d e e ta te , c e l în e ta te d e 62, 63,
şl 64 an i p lă te s c la în s c r ie r e
o d a tă p e n tru to td e a u n a u n a d a u s
d e e ta te d e L e i 300, — c e l în
e ta te d e 65, 66 şl 67 ani un a d a u s
d e L e i 500, — şl e e t d e 68, 69 şt
70 a n i un a d a u s d e L e i 800.
A d a u s u l d e e ta te în c a z u ri d o ­
c u m e n ta te s e p o a te p lă ti în tre t
r a te lu n a re .
P e r s o a n e , c a r i a u tr e c u t p e s te
e ta te a d e 70 ani, n ă s c u ţi 1865, nu
s e m a i p o t în s c r ie în s e c ţia d e
în m o rm â n ta re .
D rep tu l la a ju to r d e în m o rm â n -
Sibiul, Armata si Germanii
D. R o m u lu s D ianu, d istin su l r e ­
d a c to r al zia ru lu i „ C u re n tu l“ p u b lic ă
la 6 M a rtie a rtic o lu l d e m at jo s.
II r e p r o d u c e m şl p e n tru m otiuul
c ă d. R. D ianu e s te un p ro fu n d cu n o ­
s c ă to r al p ro b le m e lo r e u ro p e n e şl
m ai a le s c u n o a ş te s itu a ţia in te rn a ­
ţio n a lă şl a titu d in e a m in o rită ţilo r
a ş a în c â t ju d e c a ta şl a p r e c ie r ile
d s a le su n t c u m p ă n ite ş i c o m p a ra te
e u s tă rile din a lte sta te . C re d e m
c ă z ia r e le g e rm a n e r e p r o d u c â n d
a c e s t a rtic o l a r fa c e un r e a l folos
p o p u la ţie i g e rm a n e , c a r e e lib e ra tă
d e tn te ru e n ţla a g ita to rilo r, a r p u te a
lu a c u n o ş tin ţă d ire c t d e s p r e ju d e ­
c a ta unui z ia ris t d e p o litic ă e x ­
te rn ă şl a r p u te a tr a g e şi înuăţăm in-
te le p ra c ttc e c e s e im pun p e n tru
D llitor: la tă cu m u e d e S ibiul.
„ D a c ă u rel, e şti lib e r s ă fi m ă tu ­
r ă to r d e s tr a d ă la S ib iu .
E s te s in g u ra fu n cţiu n e la c a r e
S a ş ii nu c a n d id e a z ă .
P o ţi u ln d e şl ju rn a le ro m â n e şti.
O ric e b ă e ţa n s a s c a r e a în c e r c a t
s ă - ş i c â ş tig e e x is te n ţa u â n z â n d
z i a r e s c r is e în lim b a ţă rii, a fost
c u le s d e o rg a n iz a ţiile lo c a le d e
a s is te n ţă şt p la s a t în tr'o o e u p a -
ţlu n e m al „d e m n ă “.
Acţiunea
ta r e u rm e a z ă n u m ai m e m b rilo r
e u u e e h lm e d e 3 lunt.
A c e s te e o n d lţlu n l d e p rim ire
s u n t u a la b ile n u m ai p e n tru a c e l
p e n s io n a ri, c a ri s e în s c riu în s e c ­
ţia d e în m o rm â n ta re p â n ă la 31
M artie 1936 inelusiu.
D ela 1 A p rilie 1936 în c e p â n d ,
în tră în u ig o a re e o n d lţlu n l m a l
a g ra u a n te , sta b ilite d e A d u n a re a
g e n e r a lă d in anul tre c u t şl an u m e :
P â n ă la îm p lin ire a etăţii d e 60
an i nu s e p lă te ş te a d a u s d e e ta te .
C ei d e 61 ani e ta te p lă te s c o d a tă
p e n tru to td e a u n a u n a d a u s d e
L ei 400, — c e i d e 62 ani L e i 500, —
c e l d e 63 an i L ei 700, — c e i d e
64 ani 1.000 L ei, c e i d e 65 ani L ei
1.300.
A c e s t a d a u s d e e ta te în c a z u ri
d o c u m e n ta te s e p o a te p lă ti în 6
r a te lu n a re .
P e r s o a n e le c a r i au tre c u t p e s te
e ta te a d e 65 ani, d u p ă 31 M artie
1936 nu s e m ai p o t în s c rie în
s e c ţia d e în m o rm â n ta re .
in in te re s u l p ro p riu al tu tu ro r
c a te g o r iilo r de p e n s io n a ri, e a
ofiţeri, — S u b o fiţe ri, — d e S tat, —
Judeţ, — C o m u n ă, — B is e ric ă , —
B a n c ă , — c h ia r şl p a rtic u la ri
s u n t înuitaţi a s e în s c rie în c ă
în a in te d e 1 A p rilie a. e. la s e c ţia
d e a ju to r d e în m o rm â n ta re .
în s c r ie r ile s e fac în b iro u l A s o ­
cia ţie i p e n s io n a rilo r ciulii din S tr.
R e g e le C a ro l 11 N o. 26, în fle c a re
L uni, jo i ş l S â m b ă tă în tre o r e le
4 - 6 d u p ă am iazi.
L a în s c r ie r e s u n t a s e p r e z e n ta
un d o c u m e n t c a r e s ă d o u e d e a s c ă
c a lita te a d e p e n s io n a r şl unul
p e n tru d o u a d a etăţii.
V r e ţi s ă c â ş tig a ţi?
Cumpăraţi lozul numai dela
Banca Iliescu !: Cluj
Tragerea ta 15 M a r t i e
O m e n z i p oştale prin: carte p oştală, cu ram burs, mandat, sau ce c Nr. 40,0'0.
A şa în c â t ia tă , d o u ă d om enii în
c a r e R o m â n it su n t lib e ri s ă a e ti-
u e z e n e stâ n je n iţl. E s te d r e p t c ă ei
nu la s ă lo c u rile n e o e u p a te , a s ta
s e ştie.
Din n e fe ric ire , nu e tim pul şi lo ­
cu l s ă n e in d ig n ăm , s ă risip im în
g e s tu ri şi u o rb e inutile o le gitim ă
a m ă ră c iu n e . D a r s o c o te li utile în c ă
m a l p u tem fa c e şi ro g p e citito r
s ă a ib ă r ă b d a r e .
S b 'u l e o c e ta te e a r e - ş l d a to ­
r e a z ă p r o s p e r ita te a e x c lu sio fa p ­
tului c ă a c o lo s e g ă s e ş te a ş e z a tă
o p u te rn ic ă g a rn iz o a n ă m ilita ră :
şc o li d e e a u a ie rie , şc o li d e r ă s b o lu
r e ş e d in ţa unul c o r p d e a rm a tă
etc.... In fie c a re an, A rm a ta la s ă în
S ib iu p e s te d o u ă s u te d e m ilio an e
L e i, a d e c ă s o ld e le o f'ţe rilo r. A r
m ai tre b u i s o c o tite c h iriile in s ti­
tu ţiilo r etDtle şl m iita re , h r a n a
tru p e i, a c a ilo r — şl to a te a c e s te a
la un lo c a r a ju n g e s ă e x p lic e
p e n tru e e S ib iu l a r e un s ta n d a r d
d e u ia ţă m al u r c a t d e c â t a lte c e ­
tă ţi ro m â n e ş ti, p e n tru e e e c o c h e t
şi c u ra t, p e n tru e e îşi m enţine a e ru l
s ă u d e b u n ă b u rg h e z ie în stă rită ,
p e n tru e e copiii, te ş in d d e la ş c o a lă
o fe ră un e x tr a o r d in a r s p e c ta c o l
Serbări culturale
la Gh jasa de jos
In co m u n a G h ija sa d e jo s, s ’a
tinut în lo c a lu l ş e o a le l p rim a re d e
S tat, tr e i s e r b ă r i ş c o la r e eu u r ­
m ă to ru l p r o g r a m :
l. D. Iile T â m ă ş e lu , înu., a u o r-
b lt d e s p r e ră s b o iu l „ita lo -a b is ln ia n “.
E e u e le P â lc u lu i doi, s u b c o n d u ­
c e r e a d r e l L u cia M lre se u , a u e x e ­
c u ta t: re c ită ri, d ia lo g u ri, p o u eşti,
g h ic ito ri şl jo c u ri n a ţio n a le . G a­
le ria a fo st fo rm a tă d e p â lc u l 6.
D. E m il P o p e s e u , d ire c to ru l ş e o a ­
lel a citit „jurnalul in fo rm a tiu “. L a
a d o u a ş e z ă to a r e d. Em il P o p e s e u ,
dir. a co n tin u a t r ă s b o iu l „tta lo -a b l-
s in la n “. P â lc u rile 3 şl 5 s u b c o n ­
d u c e r e a d-lu t Iile T ă n ă ş e lu , au
e x e c u ta t: d ia lo g u ri, m o n o lo a g e ,
c o ru ri şl g h ic ito ri, g a le ria fo r­
m â n d -o p â lc u rile 6 si 2. D. Siluiu
P a n d re a , n o ta r, a citit „jurnalul
in fo rm a tiu “. L a a tre ia ş e z ă to a r e d.
V irgil P a n d re a , n o ta r a u o rb lt d e ­
s p r e : „R o m ân ia şi r e u z lo n is m u l
m a g h ia r “. E le u e le p â lc u lu i 4, s u b
c o n d u c e r e a d-lul E m il P o p e s e u ,
dir., a u e x e c u ta t: d ia lo g u ri, m o n o ­
lo a g e , p o u e şti şi c o ru ri. G a le ria
fo rm â n d o p â lc u rile 6, 5, 3 şi 2.
Din Chirpăr
In c o m u n a G h lrp ă r, s ’a ţinut o
ş e z ă to a r e c u ltu ra lă , la c a r e a p a r ­
tic ip a t toţi a g ric u lto rii din co m u n ă.
S ’au e x e c u ta t în c a d r e le a c e s te i
s e r b ă r i d ife rite c o ru ri d in b o g a tu l
r e p e r to r iu al p o p o ru lu i n o s tru p r e ­
cum şt p ie s a în c a r e s ’a r e m a r c a t
în s p e c ia l a g e n tu l fisc a l l. P le ta rlu .
S ’a o b s e r u a t în ultim ul tim p în a-
e e a s tă c o m u n ă o r e a l ă m iş c a re
c u ltu ra lă , c a r e re u in e în tr’o o a r e ­
c a r e m ă s u ră şl n o ta ru lu i lic e n ţia t
O lariu V ă le a n .
1936 U n loz L e i 200
d e u o io şte , d e s ă n ă ta te şi d e e le ­
g a n ţă , c a r e nu e a c e la ş p e to t în­
tin su l R o m ân iei M art.
P e n tru a c e a s lă s ta r e d e lu c ru ri
nu s ’a r g â n d i n im eni s ă c e a r ă S a ­
ş ilo r u re -o re c u n o ş tin ţă s p e c ia lă ,
s a u d lui H a n s Otto R oth, c a r e e
un r e p r e z e n ta n t a b il e l g e r m a n is ­
m ului m in o rita r, o m o d e ra ţiu n e
o a r e c a r e . N u. N oi fa c e m c o n s ta ­
ta r e d e fapt, a b s o lu t o b ie e ttu ă şi
fă ră n ic i u n a s c u ţiş n aţio n alist.
P ro b le m e le S ib iu lu i su n t a tâ t d e
iz b ito a re , în lum ina raţiu n ii, în c â t
nu au n e u o e d e tln e tu ra ntctunul
sen tim en t, p e n tru a d e u e n it u izibile.
T o tu ş lu c ru l c a r e u lu e şte o m inte
o ric â t d e r e c e ş l d e d r e a p tă e s te
c ă , d e p a r te d e a n e a r ă ta u re o
a p r e c ie r e d e o s e b ită p e n tru s u r s e le
d e p r o s p e r ita te p u s e la d is p o z iţia
S blulut, S o x o n ii n o ş trti co n tin u ă a
fi o m in o rita te d e s a g r e a b tlă , ex-
e lu siu istă , d ista n tă , o r g o li o a s ă ...
în treţin în A rd e a l a p r o a p e d o u ă
s u te d e z ia re , re u is te p e rio d ic e ,
foi d e p ro p a g a n d ă g e rm a n ă . E
d re p tu l lor, e x e rc ita t în c e a m al
c o m p le tă lib e rta te . Uln în P a r la ­
m e n t şt îşi s tr ig ă n em u lţu m irile.
F a c c ă lă to rii în G e rm a n ia u n d e ,
— îşi în e h ip u e o ric in e — nu su n t
n ic i d is c re ţi, n ic i a m a b ili e u R o ­
m â n ia. N u e p e n tru n im en i u n s e -
Nr. 35.
— F u n c ţio n a rii P. T. T. ş i a u a n -
s ă r il e le g a le . O d e le g a ţie d e fu n c­
ţio n a ri d e le oficiul p o ş ta l S ib iu în
fru n te e u d. S to id e p r e ş e d in te le
a s o e . P. T. T. d in S ib iu şl d. Du-
m itre 8 c u N le o la e , p re ş e d in te le fi­
lia le i a s o e . Im p ie g a ţilo r P. T. T. din
S ib iu , s ’au p r e z e n ta t dlul p re fe c t
al ju d eţu lu i c ă r u ia i-a e x p u s d o ­
le a n ţe le lo r.
— D ela a p ă r a r e a p a s iu ă . R e z u l­
tatul e x a m e n u lu i a p ă r ă r ii p a s tu e
s e află a fiş a t în e u r te a p rim ă rie i
m unicipiului. C ine n u s ’a p re z e n ta t
p o a te s ă - ş l ju stifice a b s e n ţa d e la
e x a m e n e p â n ă la 12 M artie, eu
c e rtific a te m e d ic a le le g a liz a te d e
s e ru îe lu l s a n ita r a l m un icip iu lu i.
C el re s p in ş i s e p o t s u p u n e la o
n o u ă e x a m in a re c a r e în c e p e la
12 M artie.
— D ela C a sa A s ig u ră rilo r S o c i­
a le S ibiu, s e p r e c iz e a z ă c ă n um ai
r e s ta n ţe le u e e h i d in le g iu irile d e
a s ig u ră ri s o c ia le în a in te d e d a ta
d e 8 A p rilie 1933, s e p o t p lăti d u p ă
n o rm e le p u b lic a te d e noi în z ia ru l
„ A c ţiu n e a “ N r. 31.
— T e a tru l N aţional din Cluj la
S ib iu D u m in e c ă u a a u e a lo c r e ­
p re z e n ta ţia T e a tru lu i N a ţio n a l din
Cluj eu p ie s a „C azul S m llh “, d e
John B ra d le y în s a la T e a tru lu i o r ă ­
ş e n e s c . D ire c ţia d e s c e n ă o a r e
c u n o s c u tu l a c to r N. N eam tzu -O tto -
nel, unul d in tre fru n ta şii s c e n e i
ro m â n e ş ti. A tra g e m a te n ţia b ln e -
u o tto a re a p u b lic u lu i a s u p r a a c e ­
stu i s p e c ta c o l, eu a tâ t m ai mult,
e u c â t p re ţu rile lo c u rilo r su n t
p o p u la re . Ia r p ie s a ju c a tă u a s a ­
tis fa c e p e d e p lin iu b ito rii d e a r tă
a d e u ă ra tă .
— P rie te n ia c â in ilo r. R ă p o s a tu l
R e g e a l A ngliei a u e a un c â in e
c re d in c io s eare-1 în s o ţe a p a s eu
p a s . In tot tim pul b o a le l e â tn e le
nu s ’a în d e p ă rta t d e lâ n g ă p ra g u l
c a m e rll R e g e lu i s u fe rin d . D u p ă
m o a rte a re g e lu i e â ln e le a re fu z a t
o ric e m â n e a re a ş a în c â t la 5 F e b r.
a. e., a m urit.
e r e t c ă nu le su n te m d ra g i. S ă
le -o s p u n e m ? N ici el n o u ă. D a r
în tâ m p lă to r el s u n t m u safirii n o ş trt.
ş l not nu a l lo r. A tu n c i? Înclin sa
cred ca recrudescenta naţionalistă
din România este replica fireasca
la cerbicia minorităţilor care văd
slăbită pacea dela Versailles, şi se
agită. E u o e a c e a s ta p e n tru a c o n ­
s e m n a în c ă o d a tă în z ia ru l n o s tru
r e z u lta te le s la b e p e c a r e le o fe ră
m e to d a r ă b d ă r ii ş l a b u n ă u o in ţe i
n a ţio n a le fa ţă d e el. S u n t d e p a r te
d e a c r e d e d e s p r e d. E u g e n Plso.
şe fu l m unicipiului, e e e a e e c r e d lo­
c a ln ic ii ro m â n i, c a r i s tâ n d p r e a în
b ă ta ia c u re n ţilo r d e o stilita te s ă ­
s e a s c ă , e s te n a tu ra l s ă a lrib u e
d-lul P ls o , s e n tim e n te p e c a r e o ric e
c o n ş tiin ţă o b ie e ttu ă le elim in ă d in ­
tre d a te le p ro b le m e i.
In s ă nu e m a l p uţin a d e u ă r a t, c ă
s u b a p r o b a r e a d -lu l P lso , ş i-a
fă c u t lo c la S ib iu o te n d in ţă n o u ă
z is ă a neutralilor. F a n a tism u l g e r ­
m an, R om ânii îl o p u n a c e a s tă p o ­
litic ă a n e u tra lilo r. Şl cum ?
P o p u la ţia r o m â n e a s c ă e s te în u itată
d e R o m â n ii d e la p rim ă ria m uni­
cipiului, p u r ş l sim plu, s ă fie c u ­
m inte. S ă nu d o r e a s c ă în S ib iu o
s tr a d ă eu n u m e le d e C o n sta n tin
B râ n e o u e a n u , eu to a te c ă a c e s ta
ş l- a p ie rd u t c a p u l d e d ra g u l V tenel.
 Nr 35. A o ţ i u n e a Pag 3.

n e şti, la n lu elu l a c e le ia ş i ru tin e şl în tr’a d e u ă r s ’a tra fic a t ru ş in o s p e

Chestiunea zarzavagiilor Bulgari
A m s c r is în „ A c ţiu n e a “ ş l noi
d e s p r e g ră d in a rii b u lg a ri. D e a s e -
m e n e a s ’a o c u p a t d e c h e s tiu n e ş i
c o n fra te le „ G a z e ta P lu g a ru lu i“. In
le g ă tu r ă eu c e le s c r is e d e c o n fra ­
te le d e m a l s u s prim im din p a r te a
d Iul ing. a g ro n o m T. S u c tu -S i-
b ia n u , d ire c to ru l s e ru ie iu lu l a g r i­
c o l S ib iu , c e le d e m al jo s, p e c a r e
le p u b lic ă m ş l p e n tru a s e fa c e
lum ină în a c e a s tă c h e s tiu n e , c a r e
a tre z it o m a re a g ita ţie în tre g r ă ­
d in a rii R om âni, al c ă r o r m e m o riu
îl uom p u b lic a în n u m ă ru l ulito r
a l „A eţiu n el“.
R ă s p u n s u l d-lul in g in e r a g ro n o m
a în tâ rz ia t, p e n tru e ă c o n fra te le d e
m a l s u s a re fu z a t p u b lic a r e a eu
to a te s tă ru in ţe le d e p u s e .
L u â n d c u n o ş tin ţă a b ia a s tă z i d e ­
s p r e c u p rin s u l a rtic o lu lu i a p ă r u t
în 9 F e b ru a rie e., în titu la t: „ N eg u ­
ţă to ru l d e B u lg a ri“, în c a r e s u b ­
se m n a tu l în c ă su n t a c u z a t c ă a -ş i
fi fă c u t „Jocul p o litic ia n ist al lui
P o p a B u c ş a " . P e n tru r e s ta b ilir e a
a d e u ă ra tu lu i ro l c e l-a m auut în
a c e e a c h e s tiu n e ş l lă m u rire a ati­
tudine! m e le fa ţă d e a c e l a rtic o l,
a m o n o a r e a d e a u ă ru g a s ă b in e
uoiţt a d a lo c în „ G a z e ta P lu g a ­
ru lu i“ u r m ă to a r e lo r r e la ţiu n l:
In tr’a d e u ă r a m p re u ă z u t e u eu-
u in tele „u ăzute d e n o i“ şl am s e m ­
n at c e rtific a te le c o m u n a le , p rin
c a r e s e e o n s ta tă e x is te n ţa u n o r
a n u m ite s u p ra fe ţe d e te re n d e g ră -
d ln ă rle în z e s tr a te eu an u m ite in ­
s ta la ţii n e c e s a r e c u ltu rii z a rz a u a -
tu rilo r, c e rtific a te p r e z e n ta te d e
p re o tu l B u c ş a , a c ă r o r u iz ă a fost
re fu z a tă d e C a m e ra d e A g ric u ltu ră .
A m făcu t-o , în s ă nu p e n tru a fa c e
jo c u l p o litic ia n ist al num itului p re o t
s a u a l a lto ra , e i d in c o n s id e r a r e
c ă a c e le c e rtific a te m l-au fo st p r e ­
z e n ta te d e un p r e o t g r.-o rt. r e c o ­
m a n d a t d e un intim p rie te n a l m eu,
e a om c in stit (a ş a cum s e ş l eu-
u ln e u n e i feţe b is e ric e ş ti) c a r e a
auut d a ru l d e a -m l d e m o n s tra c ă
nu e s te u o r b a d e a d u c e r e a din
n o u în ju d e ţ a u n o r g r ă d in a r i b u l­
g a ri, e l d e r ă m â n e r e a în ju d e ţ a
u n o r u e e h i, h a rn ic i ş i p ric e p u ţi
eu ltiu a to ri d e z a rz a u a tu ri, b u lg a ri
(în să c ă s ă to riţi în ţa r ă eu ro m â n c e
şl e u c o p ii în ţă rile ro m â n e şti) fă ră
d e c a r e p e lâ n g ă c ă o m a re p a r te
din te re n u ri şl in sta la ţii în c a r e
s 'a u lnue8tit c a p ita lu ri im p o rta n te
su n t a m e n in ţa te a r ă m â n e a pustii,
s a u a a d u c e un u enit e u totu l n e ­
r e m u n e r a to r (al m u n c el şi c a p ita ­
lului in u estit) d a r în s ă ş i c u ltu ra
z a rz a u a tu rilo r, a r fi a m e n in ţa tă a
s u fe ri o d im in u a re fo a rte g r a u ă în
d a u n a c o n s u m a to rilo r in e lu siu a
fu n c ţio n a rilo r, a tâ t d e s ă r a c i şl s la b
s a la ria ţi, d in a c ă r o r c a te g o r ie fac
p a r te ş i su b se m n a tu l.
S u sţin eu tă rie a c e a s tă ultim ă
afirm a ţiu n e n u p e n tru e ă n ’a ş d o ri
e a c u ltu ra z a rz a u a tu rilo r, e a şl
to a te c u ltu rile s p e c ia le ş t re n ta b ile
s ă fie a b s o lu t în m â n ile eultiuato-
r llo r ro m â n i, s a u e ă ro m â n u l n ’a r
fi în s ta r e s ă p r o d u c ă z a r z a r a tu r i
d e c a lita te s u p e r io a r ă (nu c r e d e ă
s c riito ru l artic o lu lu i e s te m al b u n
ro m â n d e c â t m ine), el p e n tru e ă
în lo c u ire a z a rz a u a g iilo r b u lg a ri
c a r e a u o s p e c ia lita te b a z a tă p e
un tr e c u t ş l ru tin ă d e m ulte d e ­
cen ii ş l c a r e r e e e r e o m u n c ă d e o ­
s e b it d e în c o rd a tă ş i o s o b r ie ta te
a p r o a p e a s c e tic ă , nu s e p o a te fa c e
b r u s c , g o n in d d e o d a tă p e s te fro n ­
tie r ă s u te şi mii d e a s e m e n e a m u n ­
cito ri, et în c e tu l e u în c e tu l p e m ă ­
s u r a p re g ă tire ! e le m e n te lo r ro m â ­
s o b rie tă ţi şl în tr o d u e e r e a lo r în
lo c u l b u lg a rilo r, tre p ta t, tr e p ta t în
to a te ju d e ţe le ţă rii.
A c e s te a au fo st e o n s id e ra ţiu n lle
c a r e m ’au în d e m n a t d e a p u n e ulza
p e c e rtific a te le c o m u n a le r e s p e e -
tiue, g â n d ln d u -m ă c ă d a c ă e le nu
u o r c o r e s p u n d e u e d e rilo r o r g a ­
n e lo r s u p e r io a r e d e c a r e a tâ rn ă
e l ib e r a r e a a u to riz a ţiilo r p e n tru r ă ­
m â n e r e a în ţa r ă a z a rz a u a g iilo r
b u lg a ri, a u iz e le m e le u o r fl p u r şl
sim p lu c o n s id e r a te e a in e x is te n te
n e p ro u e n in d d e la in stitu ţia în s ă r ­
c in a tă în m o d s p e c ia l e u a c e s te
a u iz e (în s p e ţă C a m e ra A g ric o lă
a ju deţului) şl a u to riz a ţiile r e e e r u te
nu s e Dor m ai e lib e r a ( e e e a e e
d e altfel s e ua p u te a în tâm p la şl
d e a c u m înainte).
N ’a şi m ai a u e a n im ic d e a d ă o -
g a t d a c ă a rtic o lu l p u b lic a t în z ia ­
ru l du. din 9 F e b ru a rie e., n ’a r
c u p rin d e un fa p t d e o g ra u ita te
m o n s tru o a s ă ş l a n u m e a c u z a r e a
s c o a s ă , p re c u m s e s u s ţin e în a c e l
a rtic o l, d in su o n p u b lic , e ă p re o tu l
B u c ş a ş i so ţii (?) a r fi p rim it b a n i
(sp e rţ) p e n tru s e ru le lu l fă c u t z a r ­
z a u a g iilo r b u lg a ri d e a le o b ţin e
a u to riz a ţia d e r ă m â n e r e în ţa ră .
F a ţă d e a c e a s tă a c u z a r e g ra u ă ,
s u b s e m n a tu l c a r e p u n c in s te a şl
b u n a c re d in ţă a fu n c ţio n a ru lu i p u ­
b lic m ai p r e s u s d e c â t o ric e alte
In te r e s e m e s c h in e s tr ă in e eu totul
d e c u n o ş tin ţa m e a, d e c la r so le m n
e ă d a c ă m i s e u a fa c e d o u a d a e ă
A conduce o afacere
FĂRĂ TELEFON
astăzi, este ca şi cum
c h e s tiu n e a o b ţin e rii a u to riz a ţiilo r
d e r ă m â n e r e în ţa r ă a b u lg a rilo r
(Ind iferen t p e c e s u m e d e b a n i
c h ia r c â t d e m iel a r fl ele) uolu
c e r e M uncii ş l A g ric u ltu rii e a s ă
a n u le z e u lz e le p u s e d e m ine p e
c e rtific a te le c o m u n a le re s p e e tiu e
s a u c h ia r a n u la r e a a u to riz a ţiilo r
în c a z e ă e le s ’au dat, d e m a s e â n d
p r o c e d e u l ru ş in o s fo lo sit fa ţă d e
z a rz a u a g li b u lg a ri şl m o d u l în c a r e
f ă r ă c e a m al m ic ă b ă n u ia lă a m ea,
am fo st in d u s în e r o a r e d e c ă tr e
s p e r ţa r ii în c a u z ă c a r e s ’au s e ru it
d e b u n a m e a c re d in ţă .
P rim iţi u ă r o g d -le d ir e c to r a s i­
g u r a r e a d e o s e b ite i m e le e o n s td e -
raţiu n l.
Sibiu, 15 F e b ru a rie 1936.
Ing. a g r .: Traian Suciu-Sibianu,
D ire c to ru l S e ru . A g r. S ibiu.
Spre cunoştinţa publicului
— B r e s la c ro ito rilo r p a tro n i din
S ibiu, a d u c e la c u n o ş tin ţa o n o r a ­
tului p u b lic e ă în c e p â n d e u z iu a
d e 2 M artie 1936, a r id ic a t p r e ţu ­
rile p e n tru c o n fe c ţio n a re a c o s tu ­
m e lo r, din c a u z a scu m p e te !.
C o n fe c ţio n a re a unui c o stu m
„SA C C O " el. I. 1000 L et. el. 11.
850 Lei.
F u rn itu rile la p re ţu l zilei.
C O M ITETU L

A r fl p ro u o e ă to r p e n tru S a ş i i E s te
d e s tu l c ă s ’a a d m is r id i c a r e a unui
b u s t poetului. C o şb u e , în tr’o c e ta te
p ă z ită d e o rib ila s ta tu e a Sfântului
N e p o m u k ş i d e fâ n tâ n a B e rz e i
H itlerfste. P rin u rm a re , m a i d om ol
e u ro m â n ism u l, la S ibiu.
In sc h im b d e n u m irile g e rm a n e
a b u n d ă . A co lo u n d e nu p o a te s ta
n u m e le lui B râ n e o u e a n u , s tă n u ­
m e le Iul B e d e u s , e u to a te c ă nu
ştiu d a c ă e x is tă în n e m ţe ş te u re -u n
s u b sta n tlu d e r - b e d e u s . C re d c ă nu. aţi voiaja cu....
S tr a d a în s ă e x istă .
U n a c o r d ta c it p a r e s ă fi p u s
lu c ru rile în e c h ilib ru în felul u r ­
POŞTALIONUL!
m ă to r: S a ş ii u o r d a s tr ă z ilo r c e n ­ AI»onaţi-vă Telefonul măreşte clientela Dv., vă pune în legătură cu
tr a le n u m e le lu p tă to rilo r lo r, ia r la Telefon! 1 piefe noui de desfacere sau de aprovizionare şi vă
R o m â n ii u o r b o te z a p e a le lo r, în fine în curent cu fluctuafiunile preturilor. Telefonul vă mă­
o r a ş u l d e jo s, în c a r tie r e le p e r i­ reşte şi vă urgentează încasările. Profitafi de condiţiile
fe ric e , S tr a d a G u şte riţe l s a u în- speciale acordate de Societatea Română de Telefoane.
t r ’altfel, e u o e â n d c u r io a s e le lig h i­ Cine se abonează în interval
o a n e a le fau n ei s tâ n c ilo r. de şase săptămâni, dela data
T rist e s te c ă s e p o t g ă s i p rin tre
p e rs o n a lită ţile d e elită a le S ibiului de 1 Martie până la 1 5 Aprilie,
c o n a ţio n a li c a r i s ă s u s ţin ă a b e r a ţia nu va p lă ti nici o taxă de
p o litic e i n e u tra le faţă d e o m in o ­ instalaţie.
rita te c a r e la un b a l d e u n ă z i, —
Plata abonamentului pe o lună, este de ajuns pentru a
b a lu l u n ifo rm e lo r g e rm a n e — a avea telefonul instalat.
a fiş a t la In tr a r e in s c r ip ţia : „Nu
uitaţi e ă înainte de toate sunteţi
germ ani“.
Romulus Dianu
 Pag. 4 A c ţ i u n e a Nr, 35.

A
— C onferinţe. D e s p ă rţă m â n tu l — Câţi s la n t s u n t în lu m e ? D u p ă Ş i ’n p ie p t e u - a e e la ş c a ld fio r
ju d eţu lu i S ib iu a l A stre l şl F e d e ­ 0 s ta tis tic ă din 1928 a r e x is ta în Inserare. Ş l ’n g â n ă d o in a e u ’n is u o r
r a ţia c o rp u lu i d id a c tic S ib iu a n u n ţă lum e c e a 182 mii. slau t, d in tre c a ri U n d o r . ..
A pus.
p e n tru D u m in e c ă 8 M a rtie 1935 82 mil. R uşi, 39 U c ra in ie n i, 7 mil.
c o n fe rin ţa dlul D r. losif G a b re a R u şi albi, 24 mil. P o lo n e z i, 12 mil. D o a r Dârful m u n ţilo r d e s u s
p r o f e s o r u n lu e rs lta r B u c u re ş ti, „Ti­ C e h o slo u a e i, 10 mii. S â rb i şl C ro aţi, P e fru n te p o a r tă m a c i stin g h e ri, A scult
n e re tu l ş l ş c o a la r o m â n e a s c ă “. 1 mil. jum . S lo u p n eţl, 6 mii. B u l­ S e p ie rd a p o i ş l ei p rin c e r i T â rz iu l ş o a p te lo r tum ult
C o n ferin ţa u a fl în c a d ra tă eu c â n ­ g a ri şi c a m 150 000 d e L u jleien i C a ie ri. C e p le a c ă ta in ic d e p rin c râ n g ,
tă ri e x e c u ta te d e S o c ie ta te a c o r a lă în G erm an ia. In r a p o r t eu s ta tis tic a
a în u ă tă to rtlo r d in o r a ş u l ş t ju d e ­ p ro fe s o ru lu i N te d e rle , din 1900 n u ­ A p o i în su fletu mi s e s trâ n g .
D in m unţi
ţul S 'b iu . m ă ru l s la u ilo r a c r e s c u t eu 43 mii. Ş i p lâ n g . ..
C u p ie tre m a ri şi b ra z i m ă ru n ţi,
S p r e s tâ n ă tu rm e le c o b o r I. V. S p ir id o n .
P re fe c tu ra ju d e ţu lu i S ib iu .
„ A p o llo “ G’un c io b ă n a ş în u rm a lo r.
N r. 1748—1936. U şo r... — Un p a r iu o rig in a l. U n in g in e r
Publieaţiune. U n râ u u n g u r a fă c u t în 1910 un p a riu o r i­
N oi, P re fe c tu l Judeţului S ibiu, În cin g e d e a lu l e a un b râ u , g in a l e u A sto r, r e g e le c ă ilo r fe ra te
A d u c e m la c u n o ştin ţa g e n e ra lă , c ă în c a u z a L a d o a rm e 'n m u rm u re le lui a m e ric a n e , a n u m e c ă p â n ă în 1940
Eta won Hajdú
c e r e r ii co m u n ei Ş p r in g d e a s e e x p r o p r ia o p o r ­ Ş l ’n le g ă n a tu l plopului, o a fa c e p e jo s 182.000 km . lu n ­
în
ţiune d e te re n d e 7 jug. cat. din p ă ş u n e a co m u n ei g im e a r e ţe le i d e c a le fe ra tă a m a g ­
L u i- lu i. . .
D ra ş o u , în s c o p u l e d ific ă rii unei şc o li d e stat, a Fotoreporter n atului in d u strie i. E l e s te a c u m în
b is e ric ii ş t în fiin ţa re a unul cim itir în cătu n u l T â rz iu A m e ric a d e s u d ş i m ai a r e d e
„ C a rp e n i“, s e u a d e p la s a la faţa locului în co m u n a B e â m p u ’n tre g a c u m p ustiu,
JUKKAL NOU! fă c u t 9.000 km . In c e i 25 ani a s t r ă ­
Ş p rin g , în z iu a d e 26 M a rtie 1936, o ra 3 d. a. Ş i to a te -’s g a ta d e c u lc a t —
e o m is iu n e a p re u ă z u tă d e §-ul 33 din L e g e a u n ­ b ă tu t 56 ţă ri în u ă ţâ n d 14 lim bi, ş t
g a r ă a ri. XLI ex. 1881, r e f e r ito a r e la e x p r o p r ie r e , U n c a r m al s e â r ţă e ’n s p r e s a t a ru p t 95 p e r e c h i d e g h e te . In
p e n tru a d e c id e în c a u z ă c o n fo rm L eg ii şi a s u ­ C aut Î n tâ r z ia t. .. c u râ n d s p e r ă s ă - ş i p r im e a s c ă c e t
p ra tu tu ro r re u e n d te á r ilo r etc. rid ic a te d e c ă tr e calfă pentru Pe deal 100.000 d o la ri, p re ţu l p ariu lu i.
p ă rţi în b a z a L e g ii s u s c ita te .
Îm b ra c ă lu n a p a lid uoal.
G o m tslu n e a ua d e c id e a s u p r a p lanului d e
e x p r o p r ie r e c h ia r şi în c a z u l c â n d nu s ’a r p r e ­
z e n ta la d e s b a te r e p ă rţile in te r e s a te în c a u z ă .
S i b i u , la 29 F e b r u a r ie 1936.
Croitorie fle m e
a se adresa în
Ia r s u s p e e e r u - a lb a s tr u c la r
T re i s te le — r o a te d e la c a r
R ăsar.
— In n o p ţile tr e c u te a d is p ă ru t
d e la S p ita lu l P u b lic d in lo c a lita te ,
b o ln a u a A nuţa Ş e r b a n M esch in ,
d e la s e c ţia d e b o li c o n ta g io a s e ,
P re fe c t: Ş efu l s e r u . : Str. Regina Maria 49 U n u ân t u n d e s e a fla d e m a l m ult tim p s u b
Etajul 111.
SS. Dr. N. Regman. ss. 1 Giurgiu. Iso n u l m ie rle i ţin e ’n c â n t tra ta m e n t.

In atenţiunea Onor. clientele Cu 200 Lei câştigaţi un milion

Pescăria „Florea“ Morocul D-voastră
a n u -r iL ţâ , c ă p e n t r u s e z o n u l d .e la loterie depinde numai de D-uoastră.
Scrumbii de Dunăre sosesc zilnic şi proaspeţi - Cel mai delicios peşte: Pentru aceasta însă trebue să cum păraţi lozul
la o colectură de încredere care a arătat că are
Scrumbie la grătar. - Profitaţi de sezon
CEI MM NOROCOŞI CLIENŢI
Colectură oficială
BANCA OAŞIA
Sibiu, strada Mitropoliei Nr. 1.
Singura cclectura romanească în Sibiu.

flOsolu! nou In felul lui? Cu tatul nou in felul loi!

Nemai pomenit în Sibiu !
H erdanul Sibiului!
Ieftinirea traiului!
12 e n u m i t a O A C A H
b o d e g ă jf r # 4 # 4
Str. Regina Maria 42 (alături de magazinul
special de cafea „LA PAŞA“) s’a instalat în aceste
zile în mod special â la Herdan cu peste 20 feluri
de mâncări, pregătite în mod deosebit, de bucătar,
specialist şi cu mult mai gustoase ca la mama acasă.
Cu această ocazie credem şi este cu adevărat că nu mai
este nevoie nimănui să mai aibă grije şi hotărâre asupra felu­
lui mâncărilor de gătit acasă, când cu preţul minim de Lei 8 ,
are alegere de peste 20 feluri mâncări cu adevărat deli­
cioase, gătite de bucătar, profesor în branşă.
Bodega „LA PAŞA" este locul de întâlnire al întregei
societăţi bune din oraş şi împrejurimi, unde se serveşte cu
preţurile cele mai ieftine tot felul de mâncări calde şi reci,
aspicuri, plăcintă caldă, baclavale, cadaifuri, precum şi tot
felul de băuturi superioare.
S erveşte m âncări şi băuturi şi în afară de lo c a l!
Notaţi adresa, vizitaţi şi convingeţi-vă, asigurându-Vă că
veţi rămânea cu toţii pe deplin satisfăcuţi.

Itr i n e l e f i r m e i

S I B I U
Piaţa Regele Ferdinand Nr. 17
O rie n te a z ă d e s p r e u ltim ele
n o u tăţi d e m o d ă şl p re ţu rile
e e le m al ieftine a le zilei. E s te
d e c i în In te re su l p u b lic u lu i a
p riu l a c e s te u ltrin e şl a ulzita
M A G A Z I N U L
mei

R e d a c to r r e s p . : IL IÉ M U N TEA N U . T ip aru l in st, d e a r te g ra fic e „DACIA T R A IA N A “. S ibiu. CEN SURAT

 Redacţia şi Administraţia!
Str. Regina Maria 49, et. II
T elefo n : 324
Pgjrector: Ion M unteanu
A bonam entul anual L ei 2 4 0 , şase luni 120, tr e i lun i 6 0 , o lună 2 0 , in stitu ţii, so cietă ţi 5 0 0 , N r.-ul 3 L ei.— F u b licatiu n i şi inserate după tarif
Hr. 3 6
Furtună
D e c â te u a zile în tr e a g a p r e s ă
din lum e c la s e a z ă m a te ria lu l e x ­
plozibil a ru n c a t d e c a n c e la ru l G e r­
m aniei, eu o c a z ia d e n u n ţă rii tr a t a ­
tului d e la L o c a rn o .
T ru p e le fa n a tiz a te au p u s s t ă ­
p â n ire p e z o n a d e m ilita riz a tă , m â ­
n aţi d e p o r u n c a : „ In d ife ren t d e c e
ua a d u c e s o a r ta , uom c o n tin u a s ă
u rm ă m c a le a ş l d e p lin i c re d in c io ş i
F iih re ru lu i, su n te m g a ta s ă n e d ă m
Diaţa p e n tru o n o a r e a G e rm a n ie i
P e n tru b ă r b a ţii p o litie i a c e a s tă
e ş tr e n ’a fo st o s u r p r iz ă , c e l puţin
a ş a s e s p u n e . M om entul p o litie
e s te d e s tu l d e g re u , în s ă fo a rte
p ro b a b il c ă g e s tu l G e rm a n ie i s ă
u ş u re z e m ult c la rific a re a .
A c e a s ta e s te im p re s ia g e n e r a lă şi
m al a le s p ă r e r e a a c e lo ra , c a r e
d e ş i a u d z ă n g ă n ilu l d e a rm e , s u s ­
ţin c ă s ’a fixat a d â n c în c o n ştiin ţa
p o p o a r e lo r faptul, că p o p o ru l
g e rm a n e s te u n in c o rig ib il ş i o
p e rm a n e n tă p r o u o e a r e în E u ro p a .
A c o rd u l F ra n ţe i eu R u sia S o -
u te tie ă , u o ta re a p e n tru în a rm a re a
su m e t d e 300 m ilia rd e L ei. d e c ă ­
tr e M a re a B rita n ie , su n t p re g ă tiri
p e n tru r ă s p u n s u l e e s e u a d a la
tim pul o p o rtu n G e rm a n ie i, p e n tru
c ă lc a r e a d e p a c t şi a g r e s iu n e p r o -
u o e a tă , p rin o c u p a r e a m illtă re ş te
a z o n e i n eu tre .
S e ştie, c ă p e m a lu l d r e p t al
Rinului, s ’a e r e ia t în 1918, o z o n ă
la tă d e 10 km ., în tre fro n tie ra 0 -
la n d e l ş i a E lu eţiet şt a p o i la 16
O eto m u rle 1925, s ’au în c h e ia t o.’s e -
r ie d e a c o r d u r i la L o c a rn o , eu
c a r e D re p tu l In te rn a ţio n a l s e m â n ­
d re ş te . P rin tra ta tu l din U e rs a ille s
s e in te rz ic e în a rtic o le le 42 şi 43
p e o r a z ă d e 50 km . s ă în tre ţin ă
s ’au s ă a d u n e fo rţe a rm a te , p re c u m
ş l o ric e m a n e u re m ilita re .
D e s p re to a te a c e s te a C a n c e la ru l
nu u re a s ă m at ştie , p ro c la m â n d :
„N eu o îa d e a s a lu a o n o a r e a G e r­
m a n ie i“. P o u e s te a anului 1914,
în c e p e din nou. M ulţim ile fa n a ti­
z ate, c â n tă p e s tră z i în G e rm a n ia ,
d u p ă cu m s p u n t e l e g r a m e l e ,
„D eu tsc h la n d , D e u ts c h la n d ü b e r
a l le s “. C â n te c u l lo r e s te re lu a t c h ia r
ş i d e G erm an ii d e la noi. Citiţi în
c o rp u l zia ru lu i re z u m a tu l a rtic o ­
lului a p ă r u t în oficio su l p a rtid u lu i
p o p o ru lu i g e rm a n „ S ü d -O st“, şl
Deţl în ţe le g e efec tu l „ g estu lu i sim ­
b o lic “ a lui H itler, a s u p r a c e tă ţe ­
n ilo r c u n o s c u ţi şl d e c la ra ţi loiali.
G estu l G e rm a n ie i a r u n c ă la s u ­
p ra fa ţă o s ta r e d e s p irit e e s ’a ţi­
nut s u b o b ro c în E u r o p a ş i la noi.
C e s e u a a le g e uom u e d e a . A m
In trat în e p o c a d e m e sia n ism , în
c a r e d e o c a m d a tă u e d e m la o riz o n t
furtuna. P e s te un an s ’a u d oi tunul
ua b a te din nou. în tr e b a r e a e e s e
p u n e : C e face m , cu m n e a p ă ră m
d e fu rtu n ă ?
Ion M unteanu
O rg a n a l a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
Sibiu, J o i 12 M a rtie 1 9 3 6 Anul II
G e n e r a p a t â n ă r ă Momente si
*
m onum ente isto rice
Romulus Dianu S u b o ch it n o ş tri s e ţe s e p â n z a
de Io n e l N e a m tz u urem ii, d in firul c lip e lo r r e p e z i ş t
Oraşul nostru a avut plăcerea de a găzdui câteva zile o eminentă în ş e lă to a re . S e a ş te r n e în c e t şl
figură din lumea publicistică şi scriitorească, pe Romulus Dianu. S ’a m ă s u ra t, d e a lu n g u l unul d ru m în­
abătut întâmplător prin Sibiu; a rămas încântat de natură şi de pri­ c e p u t d e p a r te în tre c u t, d in c o lo
velişte; a mai revenit. O parte din sufletul său a rămas credincioasă d e m in te a n o a s tră . D ai d u p ă ual
acestor locuri, în care nu mijeşte nici o urmă de frăm ântare diploma­ au s tă ru it g e n e ra ţiile , c â ş tig â n d din
tică, în care ecoul luptelor duse la Geneva pare un fream ăt nevero­ el b u c a tă e u b u c a tă . M ulte zile n e ­
simil, în care totul este înghiţit de linişte şi uitare. La altitudinea aceasta g r e a u în s e m n a t r e s tr iş t e a lo r p e
nu pătrunde nici un sgom ot din afară; totul amuţeşte la poalele mun­ n o d u l fire lo r, r ă s p â n tii în c a r e b ieţii
telui, ca nişte valuri ce s e sparg de zidul unei stânci. Urcuşul este o o a m e n i a u s ta t la g r e a c u m p ă n ă !
împrospătare a forţelor neîntrebuinţate, o primenire a sufletului. La U rm a şii au p u s s e m n d e în d r e p ­
Păltiniş, departe de lume şi de oameni, ş i- a ales Romulus Dianu locul ta re p e u rm e le lo r. Ş iru l a c e s to r
de recreaţie şi odihnă. A r fi avut posibilitatea să-şi aleagă oricare s e m n e n esm in tite, a le ă tu e s e azi r ă ­
staţiune climaterică de pe g lo b . Păltinişul l-a cucerit însă cu desăvâr­ b o ju l n eam u lu i n o s tru , ts to ria p a ­
şire; nu prin lux şi pitoresc convenţional, ci prin măreţie şi tăcere. triei. E a s e c ite ş te , s e în u a ţă, din
Staţiunea noastră climaterică are darul de a reţinea pe vizitatori. c a r te ş l din c â te n e î n c o n jo a r ă :
Străinii au fo st uimiţi de farm ecul e i; scriitorii cari au cunoscut-o, au le g e n d a unul m unte, fre a m ă tu l unul
revenit în fiecare an, ca la c iubiţi de care nu te poţi despărţi. Lucian c o d ru , n u m e le unul a ş e z ă m â n t.. .
Blaga petrece în fiecare an câteva săptămâni la Păltiniş şi timpul acesta G ăei în ţa r a lut fle c a re s e sim te
îl găseşte mai preţios decât cel petrecut în pădurile Vienei sau la în frăţit e u o riz o n tu l el, f ie c a re d u c e
Sem m ering. în tru p u l s ă u o p ă r tic ic ă d in p lă ­
m a d a gliei s tră b u n e . A tunci, e e e a e e
Nu cred că e necesar să relevăm calităţile de scriitor şi publicist
s e n a ş te şl c r e ş te d in fră m â n ta re a
ale lui Romulus Dianu. Lum ea îl cunoaşte din scrierile şi articolele
sale. Meritele l’au făcut să ajungă la situaţii strălucite: redactor ţa rin e i a c e s te ia , p rin s e u a co m u n ă
c e o s tr ă b a te , u n a tr e b u e s ă fie
diplomatic al ziarului „ Curentul “, secretar general al Micei înţelegeri
în g â n d şl în Inim ă. G e n e ra ţia n o a ­
a Presei etc. însuşirile lui alese il fac să fie apreciat nu numai in
lumea ziaristică, ci şi în lumea politică şi diplomatică. s tră , m a tu riz a tă în a c e a s tă în su fle ­
ţire , îşi c a u tă e u to a tă u lg o a re a
Ne bucurăm că Romulus Dianu înţelege efortul nostru, ş i ne în­
a c e a s tă re z o n a n ţă . E s te id e a lu l d e
tinde o mână prietenească. îmbărbătarea lui nu este numai un stim u­
u n ific a re cu ltu ra l n aţio n ală , d e id e n ­
lent preţios, ci şi o schiţare a unei linii de conduită viitoare. E linia
tific a re , s p r e c a r e n e în d re p tă m .
demnităţii, a muncii şi a modestiei. A c e ste sfaturi, date sub form a
U o e e a s â n g e lu i s tr ig ă ta r e în ul-
tacită a exemplului, vor trebui să fo rm eze puncte de sprijin într’o acti­
n e le n o a s tre . F ă ră o p re liş te , m u r­
vitate culturală şi gazetărească.
m u ru l s e tra n s fo rm ă în u â rte j, ia r
Salutăm venirea în m ijlocul nostru a lui Romulus Dianu, care e
m o m en tu l s e în s e a m n ă d e la s in e
pe cale de a deveni un nou cetăţean al judeţului Sibiu. Pământul o s­
în p a g in a isto rie i.
pitalier al acestui oraş ş i judeţ îl prim eşte cu bucurie; nu-i cere nimic
In tr’o u a tră ro m â n e a s c ă , n u m e
în schim b, decât iubire ş i ataşament faţă de el.
n e u tra le , in d ife re n te s ’au c h ia r rid i­
c o le , n eflind re z u lta tu l u n o r p r o ­
ta e p a rc h e tu l. N um ttul d ir e c to r s e c e s e s u fle te şti a le m a s e i n o a s tre ,
S p in i p lâ n g e în a c e l m e m o riu , c ă a s tă z i
p e r s o n a l c e r c e te a z ă ş l tr a g e p o t­ r e m a r c â n d an u m ite m o m en te în
d e s f ă ş u r a r e a is to rie i, nu p ot fi p ă ­
e o a u e le d e p e g h e te le eleu llo r.
O statue de aramă la Sibiu. U m b lâ n d d u p ă p o te o a u e d e c a l s tr a te e a m o n u m e n te d e nici o c a ­
A flăm c ă în s ă p tă m â n a u iito a re m o rţi poţi afla e e at g ă s it la R o d te g o rie . T re b u e s ă în ţe le g e m c ă
ua s o s i la S ib iu , un trim is s p e c ia l o n o r a b ile m a re re fo rm a to r. ro m â n iz a r e a e s te o euo lu ţte n a tu ­
al dlul H itler s ă ia m ă s u r ă F iih re ­
* r a lă ş l n e d ls e u ta b tlă . E s te c u rio s
ru lu i P a b ritiu s, în u e d e r e a rid ie ă -
r e l u n e i statul. După Locarno, în primejdie tra­ c ă s e fa c a tâ te a tra ta tiu e ş l to c ­
tatul dela Sibiu. In u rm a d e n u n ­ m eli, e a şi cum n oi am a u e a e e u a
In a c e s t s c o p s ’a la n s a t un îm ­
p ru m u t p e p ia ţa E u ro p e i s p r e a ţă rii tra ta tu lu i d e la L o c a rn o , d e d e c u c e rit d e la o n aţiu n e a d u e rs ă ,
s e p u te a p r o c u r a a ra m a n e c e s a r ă c ă tr e d. H ttler, d. E u g e n P ls o , a p e c a le d ip lo m a tic ă . O a re n ’a u
p e n tru r e p r o d u c e r e a în m ă rim e a fo st p rim it S â m b ă tă n o a p te a d e d. m e r s c o n c e tă ţe n ii n o ş tri d e m ulte
n a tu ra lă a e is m e lo r F iih re ru lu t d e la F ritz F a b rltiu s, c ă ru ia p r e ş e d in te le
c o m is ie i in te rim a re t-a r a p o r ta t c ă u e a e u ri, p e a e e la ş d ru m cu n o i?
S ib iu .
nu ua s c h im b a n u m e le s tră z ilo r la N u s ’a s tr e c u r a t şl în s â n g e le lo r
A ra m a în lo e u e ş te b ro n z u l în S ib iu ş t d in r e s p e c t fa ţă d e str. fto ru l a c e stu i p ă m â n t c a r e îi h r ă ­
s e n s sim b o lic , în tru c â t s e ş tie V iţe ilo r, d e s p r e c a r e s ’a co n u in s n e ş te d e o p o tr lu ă ? N oi u re m s ă
c ă d. F a b rltiu s nu şl* a d a t n ic i­ c ă e s te m o n u m en t cu ltu ra l.
o d a tă a ra m a p e fa ţă e l a ţinut-o u ită m c ă u n e o ri a u p o triu lt c a ş u l
a s c u n s ă în e ism e . In d e c u rs u l a u d ie n ţe i a d e p u s în c e le d o u ă ta le r e a le b a la n ţe i,
s tă ru in ţe s ă nu s e d e n u n ţe tra ta tu l
* d a r s ă eultlue o Is to rie şl o tr a ­
d e la S ib iu , d â n d a s ig u r ă r i c ă e s te
d iţie co m u n ă. In îm p re ju ră ri c o ­
Un post de potcovar la liceu. g a ta ş l d e a lte im p o rta n te c o n c e ­
L a liceu l din lo c a lita te s ’a in ­ siu n i în d e fa u o ru l p o p u la ţie i r o ­ m une, a c e le a ş i c a u z e au a c e le a ş i
tr o d u s d e c u râ n d p a rc h e t. A flăm m â n e şti. A p ro m is în tre a lte le s o ­ e fe c te . D a c ă azi s e în tâ rz ie din
c ă d ire c to ru l num itei instituţii a le m n c ă u a a u a n s a p e A rz şi llJttt- lip s ă d e în ţe le g e re , tim pul îşi ua
c e r u t m in isteru lu i b u g e ta r e a unul sto k , u a u o ia o im p o rta n tă s u m ă
d a c o n trib u ţia lui. C ă c i şl funia d e
p o s t d e p o te o u a r, c a r e s ă tr a g ă p e n tru s ta tu ia lui F a b rltiu s şi c ă
nu ua a c h ita su m a b u g e ta tă p e n tru te i a r o s b u d u ro lu l d e p ia tră .
p o te o a u e le d e p e g h e te le e leu llo r,
fit d e ţă ra n i, d e s p r e c a r e s p u n e e ă -t m o n u m en tu l lut Ş a g u n a . P ro f. D. Bann.
 Pag. 2.
Propaganda pomicolă la
sate.
S e ş tie e ă la S ib iu s ’a ţinut
c u rs u ri p r a c tic e d e p o m ic u ltu ră
o rg a n iz a te d e U n iu n e a o am en ilo r
d e a g ric u ltu ră ş l C a m e ra a g ric o lă
d in S ibiu.
L a a c e s te c u rs u ri a u p a rtic ip a t
n u m e ro ş i în u ă ţă to rl, p re o ţi ş i In­
g in e ri a g ro n o m i. P rim im ş tiri din
c o m u n e le , în c a r e s ’au în to rs
c u rs lş tl, d e s p r e sfa tu rile p r a c tic e
c e le a p lic ă în tre să te n i. In c o ­
m u n a T o p â r e e a p ă rin te le N. lle a
a ţinut un c u r s d e tre i zile, la c a r e
au p a rtic ip a t eleu li c la s e i a 7-a,
în u ă tă to rii ş l să te n i.
C u a c e s t p rile j s ’au d e c la r a t în
T o p â r e e a e â te u a g ră d in i d e po m i
m odel.
Agitaţiile hitleriste între
eleui
P ro g ra m u l h ltle rls t s e a p lic ă şt
în ş c o lile s e c u n d a r e .
M a rş u rile şl e x e rc iţiile s e fa c
d in n o u în p ă d u r e a D u m b ra u a u n d e
M unicipiul a în c h iria t, p e o s u m ă
d e r iz o r ie b is e r ie e l e u a n g h e lle e
c a s e le a ş a n u m ite „D ela c io c a n u l
d e a r a m ă “.
In z ile le tre c u te p re fe c tu l ju d e ­
ţului în to re â n d u -s e d e la R ă ş in a riu
a o b s e r u a t un g ru p d e p e s te 100
e le u i fă c â n d e x e rc iţii ş l c â n tâ n d
m a rş u ri g e rm a n e .
A trim is p e a g e n ţii P e trlc lo iu şl
H o r e s e u c a r i a u c o n s ta ta t c ă a c e s t
lo c a l p u s la d is p o z iţie d e B is e ric a
e u a n g h e lie ă , e s te o a d e u ă r a tă c a ­
z a rm ă u n d e eleu li s u b c o n d u c e r e a
p r o f e s o r ilo r fa c e x e rc iţii.
D e s p r e a c e s t c u ib s u s p e c t a fost
in fo rm at şl M in iste ru l d e In te rn e .
Nemulţumirile stagiarilor
de avocaţi din Baroul Sibiu
Ei cer aplicarea legii auoeaţilor.
S ta g ia rii d e a u o c a ţi din B a ro u l
S ib iu , ţin r e g u la t ş e d in ţe le ju rid ic e
s u b p r e ş e d e n ţia d-lut p r o d e c a n
D r. S c h ia u . U ltim a ş e d in ţă a s ta ­
g ia rilo r a fo st d e o s e b it d e a g ita tă .
A c e a s tă a tm o s fe ră a fo st p ro u o -
e a tă d e c irc u la r a d a tă d e b a ro u
c ă t r e C a rte a fu n d u a ră , p rin c a r e
s e ia d re p tu l s ta g ia r ilo r d e a s e m n a
c o n tra c te .
A u lu a t euuântul, c o m b ă tâ n d a-
c e a s tă m ă s u r ă ile g a lă u rm ă to rii
s ta g ia r i: 0 . T u te le a , F â n tâ n ă , O.
S c h o n M a u e r, 1. M u n tean u , S e h lo ­
s e r , M o ld o u an , ete., d o u e d in d c ă ,
le g e a a u o e a ţilo r din 1932, p r e u e d e
p e n tru s ta g ia ri d re p tu l în to t tim ­
p ul stag iu lu i, d e a r e d a c ta a c te d e
n o ta ria t şi c h ia r a d e s c h id e b iro u
d e n o ta ria t. S ’a a r ă ta t e ă n o ta rii
co m u n a li a u a c e s t d r e p t ş l e ă p rin
a b a te r i d e la le g e a a u o e a ţilo r, c o n ­
siliul b a ro u lu i S ib iu a lu a t s ta g ia ­
r ilo r a c e s t d re p t. S e c e r e s ă s e re -
u ln ă a s u p r a o rd in u lu i s p r e a nu s e
fa c e a p e l la U n iu n e şl m al a le s
s ă nu s e a c c e n tu e z e lu p ta în tre
s ta g ia ri ş i a u o c a ţi. D in c o n s id e ­
r e n te d e s o lid a rita te d e b r e s lă c e r
a p o i co n siliu lu i b a ro u lu i a p lic a r e a
a rtic o lu lu i 92, alin iatu l 3, p rin c a r e
s e p r e u e d e n u m ai p e n tru p ă rţi,
a u o c a ţi ş l s ta g ia ri, d re p tu l d e a
c o n s u lta d o s a r e le şi în c o n s e c in ţă
c e r să se o p rească accesu l d a c ­
tilo g ra fe lo r la g re fe .
Aoţinuea
Prezentarea
deelarafiilop de impu­
nere pentru impozitele
comunale.
P e r e e p to r a tu l M unicipiului S ib iu ,
a d u c e la c u n o ş tin ţa g e n e ra lă , e ă
toţi p r o p r ie ta r ii d e im obile, c a s e
şl p a r c e le , d e p e te rito ru l M uni­
cipiului S ib iu su n t o b lig a ţi a în a in ta
în te rm e n d e la 1 — 16 M a rtie 1936,
d e c la ra ţiile a n u a le p e n tru im p u n e ­
r e a a c e s t o r o b ie c te . D e c la ra ţiile
s e u o r s o lic ita şl d e p u n e P e r e e p -
to ra tu lu i M unicipal în z ilele d e
lu c ru în tre o r e le 8 şl 12 a. m.
Darea în arendă
a restaurantului Târgului de
Mostre.
C a m e ra d e c o m e rţ şi d e in d u ­
s trie S ib iu , a d u c e la c u n o ştin ţa
c e lo r in te re s a ţi, c ă la b iu ro u l C a ­
m e re i s ’a în to cm it caie tu l d e s a r ­
cini p e n tru d a r e a în a r e n d ă a r e ­
s ta u ra n tu lu i T ârg u lu i, c a r e p o a te
fi e x a m in a t d e c e i in te re s a ţi în
fle c a r e zi d e lu c ru în tre o re le
8-13.
O ferte în c h is e s e p rim e s c la
b iro u l C a m e re i p â n ă la 15 M artie
a. e.
G r ă b e ş te- i c !
îl găseşti la
Banca Iliescu !: Cluj care a plătit câştiguri până acum peste
L e i 1 0 0 .0 0 0 ,0 0 0
P r im a t r a g e r e la 15 M a rtie 1936
Comandaţi lozuri prin POSTA!
Ministerul de interne
dă injecţii de românism edi~
Iilor ee se înehină numai ui"
ţelului de aur
D e p a tru luni „ A c ţiu n e a “ c e r e
c o n d u c e rii! m unicipiului s ă In tre
în le g a lita te şi s ă c u rm e eu d is ­
p re ţu l fa ţă d e n eam u l, lim b a şl
râ n d u e lile a c e s te i ţă ri.
R ezu ltatu l lu p te i n o a s tr e s e u e d e
a s tă z i în c o ro n a t d e a p r e c ie r e a şi
în ţe le g e r e a M in iste ru lu i d e in te rn e
c a r e a trim is u rm ă to ru l o rd in c o ­
m isie i tn te rlm a re .
M in iste ru l d e In te rn e , e u o r d i­
nul N r. 127—1936, o r d o n ă :
1. T o a te d en u m irile, in s e rip ţlu -
n ile ş i in d ic a to a re le d e o rd in p u ­
b lic a le ju d e ţe lo r, o r a ş e lo r , s t r ă ­
z ilo r ş l d ru m u rilo r, s ă s e fa c ă
n u m ai în lim b a ro m â n ă ş l c o n fo rm
eu n o m e n c la tu ra oficială.
2. In te rz ic e e u d e s ă u â r ş lr e în ­
tr e b u in ţa r e a u e e h ilo r d en u m iri a tâ t
la in s e rip ţiu n tle şl in d ic a to a re le
fă c u te d e o r g a n e le o ficiale, e â t şi
m a i a le s în p r e s ă , p u b ltcaţiu n l,
firm e, re c la m e ş t m a n ife s tă rile p u ­
b lic e a le p o p u la ţie i m in o rita re .
3. P u n e în u e d e r e tip o g ra fiilo r,
e ă e s te o p rit a tip ă ri d iferite im ­
p rim a te , d e s tin a te a a u e a c a r a c te r
d e p u b lic ita te (zia re, re u is te , c ă rţi,
d ă r i d e s e a m ă etc.) în c a r e s ’a r
în tre b u in ţa a lte d e n u m iri a le lo c a ­
lită ţilo r d e c â t c e le oficiale.
A d u e â n d u -u ă la c u n o ş tin ţă c e le
o rd o n a te d e M in iste ru l d e In te rn e
a tra g e m s e r io a s a a te n ţiu n e a s u p r a
a c e s t o r d isp o z lţiu n i r u g â n d u u ă
s ă bln eu o iţi a lu a u rg e n te m ă su ri
c a a s e m e n e a tn s c rip ţiu n l a tâ t ofl-
Cronica Teatrului
T eatru l Naţional
din Cluj
A n sa m b lu l T e a tru lu i N aţio n al d in
Cluj a d a t D u m in e c ă s e a r a o fo a rte
r e u ş ită r e p r e z e n ta ţ ie : Caşul Smith
d e John B ra d le y . P ie s a e s te o
p r e z e n ta r e a u nui c a z c a r e a r fi
p u tu t d e u e n i fo a rte u ş o r o m o n ­
s tr u o a s ă e r o a r e ju d ic ia ră . P r o c u ­
ro ru l, in tra n s ig e n t ş i p ă tru n s d e
m isiu n e a s a o ficială, r ă m â n e s u r d la
g la su l c a r e îl s p u n e eă u ietim a e neui-
n o u a tă şl în p o u a ra d o u e z ilo r p o a te
a d u c e p e fie c a r e a c u z a t d a c ă ele
s e s u c c e d tn fau o ra b il. A bilul p o ­
liţist, Bill, r e u ş e ş te s ă in u e rs e z e
s itu a ţia , s c o ţâ n d d in p r o c u r o r un
in c u lp at. S c e n a d e u in e e x tre m d e
în c o rd a tă , c â n d la s f â r ş it r e e s e
în s c e n a r e a in s p e c to ru lu i d e p oliţie
c a r e a re u ş it s ă m o d ifice p ă r e r e a
in tra n s ig e n tă a p ro c u ro ru lu i c a r e
c e r e re u iz u lre a p ro c e s u lu i.
P ie s a a fo st ju c a tă eu m ultă uio-
le iu n e , eu sim ţ a l p ă tru n d e rii p s i­
h o lo g ic e . G e stu rile m ă s u ra te şl
c u m p ă n ite . In ro lu ri s ’au d istin s
în d e o s e b i d. I. U an elu şl d n a D e-
m e tre s e u . D ire c ţia d e s c e n ă a dlul
N e a m tz u -O tto n e l a fo st o d e p ă ş ir e
a s u c c e s u lu i.
Cronicar
Norocul te caută
UN LOZ LEI 200
Depuneţi suma la ceo p o s t a i«
d a l e e â t ş l p a rtic u la re s ă fie eu
d e s ă u â r ş lr e in te rz is e .
N e g lije n ţa şi a b a te r e a d in p a r te a
c e lo r e e s u n t în s ă rc in a ţi e u a d u ­
c e r e a la în d e p lin ire a a c e s to r d is-
p o zlţtunt s e ua a d u c e la c u n o ştin ţă
M in isterului d e in te rn e c a r e ua
au lza la sa n c ţiu n i.
S i b i u , la 28 F e b r. 1935.
p. P r e ş . C o m isiei Interim .
Giindisch
p. S e c r e t a r G e n e ra l,
Emil Bogdan
D a c ă s ’a r p u te a trim ite d e la
B u c u re ş ti R om âni, c a r e s ă ş i a p lic e
o rd in u l, c e i c a r i su n t a s tă z i în
fru n te a m unicipiului u o r p r o c e d a
e a ş l e u o rd in u l, p rin c a r e s e c e ­
r e a d e lă tu r a r e a lui lü lttsto k şi eu
s c h im b a r e a num irii s tră z ilo r, p e
c a r e d. p r e ş e d in te a l c o m isie i in­
te rim a re aflăm e ă nu u r e a s ă o
m al fa c ă eu to a te a s ig u r ă r ile şl
p ro m isiu n ile .
T re b u e s ă su b lin ie m din n o u c ă
„ A cţiu n ea", e s te d in nou d e a c o r d
eu M in iste ru l d e In te rn e , pe c a r e
c o m isia in te rim a ră îl b o ic o te a z ă
s iste m a tic .
Comunieat
B a n c a N a ţio n a lă a R o m â n iei
a tra g e a te n ţiu n e a e x p o rta to rilo r şi
b ă n c ilo r a u to riz a te , e ă d e u lz e le
lib e re ş l fo rte p ro u e n lte d in e x ­
p o rtu rile e fe c tu a te în a in te d e
1 D e e e m u rte 1935 — u o r b e n e ­
ficia d e p rim e u a lu ta re , n u m ai
în c a z u l, d a c ă b o r d e r o u r ile d e
c e d a r e şi p rim e u o r fi p r e s e n ta te
se ru ie iu lu i eo tro lu lu i în A dm ini­
s tra ţia C e n tra lă s a u s e d iilo r din
p ro u tn e ie , eel m al tâ rz iu p â n ă la
31 M artie 1936.
Nr. 36.
— A le g e rile d e e p ise o p i la O ra ­
d e a ş l la Cluj u o r a u e a loc în a
d o u a ju m ă ta te a lunii A prilie.
A tunci ua fi e o n u o e a t c o n siliu l
n a ţio n a l B is e r ic e s c .
— F iu l lu i G andhi a tr e c u t la
e re ş tin is m . F iul uastitu lu l c o m a n ­
d a n t n a ţio n a list a l In d ie n ilo r M a­
h a tm a G andhi, a tre c u t la c r e ş t i ­
n ism , p rim in d b o te z u l, f ă r ă u o ta
ta tălu i să u .
— P r e d ă m f. e o n u e n a b ll ş i la
do m iciliu Stenografia Stahl, in fo r­
m aţii, C iom ofolu, H lţellor 10.
— F e m e ia S u s a n a Q am est, d e
35 ani, s ’a a r u n c a t d e p e p o d u l
râ u lu i G ibln, e e tr e c e p rin o r a ş u l
n ostru, a le g â n d u - s e eu fra c tu ra b a ­
z e i c ra n iu lu i ş l e u g ra u e leziu n i
c o r p o r a le . In s ta r e m u rib u n d ă n e ­
n o ro c ita a fo st in te rn a tă în S p ita ­
lul P ublic.
F u n e s tu l a c t s e d a to re ş te c e r te i
c e a u u s e s e eu e â te u e o re înainte,
eu b ă rb a tu l e i p e n tru fap tu l e ă e a
tr ă ia în c o n c u b in a j e u un o a r e c a r e
R o e m ln g e n R o b e rt.
— P e n tru e ă a p u rta t c r a u a tă
r o ş ie , ln F ran k fu rt (G erm an ia) a
fo st c o n d a m n a t un c o m u n ist la 6
s ă p tă m â n i în c h is o a re , p e n tru e ă
p u rta c ra u a tă ro ş ie , în s e m n e ă e l
e com u n ist.
„A pollo“
AMPHITRYON
(Zeii se amuzâ)
eu W itty FRITSCH, KÄTHE GOED.
ADELE SANDROeK, PAUL KEMP.
ln c u rte a liceului d e fete „D om ­
n iţa I le a n a “, d in o ra ş u l n o s tru a
au u t lo c s fin ţire a d ra p e lu lu i s tr ă -
je r e lo r d e la ş e o lite d e fete din S ib u .
F e s tlu ita te a s ’a d e s f ă ş u r a t în c a ­
d r e d e o s e b it d e so le m n e . In tre c e l
p re z e n ţi n o tă m : A rh ie re u l D asile
d e R ă ş in a ri, d. G en. G h eo rg h lu ,
D r. 1. B eu, p ro fe s o rii şi p ro fe s o a ­
r e le ş c o lilo r din S ib iu . P re o ţii Lt.-
Col. D ă n e ilă şi N. P a m p u o fic ia z ă
s e ru ie iu l re lig io s . Ia r c o ru l ş c o a le t
n o rm a le , c o n d u s d e d. prof. T.
PopoD ieiu, d ă ră s p u n s u rile .
S e rid ic ă paullionul, şl u o r b e s e
p ă r. Lt.-C ol. 1. D ăn eilă, d e s p r e e -
d u e a ţia n a ţio n a lă , d. G en. G h e o r-
ghtu, a d u c e eu u ân tu l d e s a lu t d in
p a r te a d lui G e n e ra l c o m a n d a n t
U irgtl E e o n o m u ş l în d e a m n ă p e
s tr ă je r e s ă - ş i iu b e a s c ă ţa ra , n e a ­
m ul ş i p e R e g e .
D ş o a r a C ă m ă ră ş e s e u , d e le g a ta
0 T. B. R., a d u c e s a lu tu l c o n d u ­
c e rii c e n tra le . D. in s p e c to r P e tr e -
se u , u o r b e ş te în n u m e le M in iste­
rului In stru eţiu n ei. P. O lariu, a d u c e
eu u ân tu l d e sa lu t al „ A s tre t“ şl
d ş o a r a d ir e c to a r e Ş te fă n e s e u u o r ­
b e ş te din p a r te a p r o fe s o a re lo r. S e ­
ria e u u â n tă rilo r o în c h e ie d ş o a r a
P o p e s e u , c o m a n d a n tu l s tr ă je r e lo r .
S u b c o m a n d a d - ş o a r e i D an, s tr ă -
je re le şt e e r e e ta ş e le c â n tă im nul
s tr ă je r e lo r ş l în c e p e eu h o ră .
Cinema „Thalia“
Oehii Negri
D ire c to ru l C in e m a to g ra fu lu i „T ha­
lia, d. lo a n P rtş e u , e s te un om d e
g u st, d o ta t eu ra fin a m e n t a rtis tic .
F ilm ele p e c a r i le a d u c e su n t film e
d e m a re a n u e rg u ră . D e s ig u r ris c u l
d e a p r o c u r a a stfel d e film e e
m a r e ; tr e b u e s ă ai m ult c u ra j şt
m ultă a b n e g a ţie e a s ă te lupţi eu
m e n ta lita te a unui an u m it p u b lic,
c a r e p re tin d e un g e n u ş o r, ftlm-
o p e re tă , u o rb it în tr’o an u m ită lim bă.
Ochii Negri, e s te o e a p o d ’o p e r ă
d e r e a liz a r e a c a s e i d e film e fra n ­
c e z e , eu c e le b ru l in te r p r e t H au ry
B a u r. S c e n e le uit p line d e te m p e ­
ra m e n t u u le a n te su n t r e d a te a d m i­
ra b il d e a c e s t p ro ta g o n is t. în tre a g a
a c ţiu n e e s te b r o d a tă p e m a rg in e a
c u n o s c u te i m e lo d ii r u s e ş ti: „O chit
C lro n la “.
 Nr. 36.
Fragmente din cuvântarea
lul Hitler
S e ştie e ă a m b a s a d o rii F ra n ţe i,
M a re l B ritanii, Italiei şt în s ă r c in a ­
tul d e a fa c e ri a l B e lg ie i la B erlin
au fo st c h e m a ţi la M in iste ru l d e
e x te rn e u n d e lt s ’a c o m u n ic a t n o ta
g u u ern u lu l R e ic h s ta g u lu i p rtn c a r e
G e rm a n ia d e n u n ţă tra ta tu l d e la
L o c a rn o . L a o o r ă d u p ă a c e a s ta
H itler ţine în R e ic h s ta g d is c u rs u l
p rin c a r e s p u n e în tre a lte le e ă :
„p rin fu n estu l tra ta t d e la V e rs a ille s
u n e le p o p o a r e au fo st p u s e în
a fa ră d e le g e ş i a lte le p riu e le g ta te
lu m e a u e d e c u u im ire e ă z e u l r ă s -
bolulul, în z a le g r e le e a o ric â n d
p ă ş e ş te în lungul şi în la tu l lum ii.
G erm an ii tr ă e s e p e un te rito riu
fo a rte m ă rg tn tt şt nu p re tu tin d e n i
ro d n ic , 6? m ilio a n e d e o am en i. Bl
s u n t to t a tâ t d e puţin d o rn ic i s ă
s e la s e o m o râ ţi e ro ic , eu o ric e
p re ţ, p e n tru c e u a fa n ta stic , e a şl
o r ic e fra n c e z s a u e n g le z . D a r n ici
n u s u n t la şi ş i în (nici u n c a z m al
lip siţi d e o n o a re d e c â t flit a lto r
p o p o a r e e u ro p e n e .
P o p o ru l G e rm a n nu p o a te s u ­
p o rta u re m e n e s f â r ş ită s u fe rin ţa
c e t s ’a Im pus. N u o p o a te s u ­
p o rta ş i n ici nu u o e ş te s ă o s u ­
p o rte .
L u p ta p e n tru u ia ţă a p o p o ru lu i
g e rm a n e s te fo a rte g r e a . P o p o ru l
g e rm a n e s te in te lig e n t ş l m u n c ito r
e e e a c e fa c e în s ă e a ş i s ta n d a r d u l
s ă u fire s c d e u ia ţă s ă fie fo a rte
rid ic a t. E s te n e c e s a r ă o în c o rd a r e
e x tr a o r d in a r ă a tu tu ro r p u te rilo r
p e n tru a p u te a d o m in a a c e a s tă
p ro b le m ă g e rm a n ă .
D a a c e a s ta nu p o a te r e u ş i d e c â t
d a c ă ş t în e x te rio r, p o p o ru l g e r ­
m an ua a u e a se n tim e n tu l eg a lită ţii
d e d re p tu ri p o litic e ş l d e c i s ig u ­
r a n ţa p o litic ă. E s te o Im p o sib ili­
ta te e a un p o p o r c o n ş tie n t d e s e n ­
tim entul o n o a re l ş l b r â u s ă p o a tă
fi ţinut e a tlot s a u c o n d u s d e alţii.
P o p o ru l g e rm a n u a lu a a s u p r a
s a o rte e s u fe rin ţă m at c u r â n d d e c â t
s ă s e în d e p ă r te z e d e la p o ru n c ile
o n o a re l ş l d e la u o ln ţa lib e rtă ţii şi
e g a lită ţii d e d re p tu ri. D a c ă p o p o ­
ru l g e rm a n u a lo re a z ă c e u a la în­
ţe le g e r e a e u ro p e a n ă , el nu p o a te
a u e a u a lo a re a d e c â t e a p a r te n e r
e g a l în d re p tu ri.
D u p ă c e a fo st re s ta b ilită e g a ­
lita te a d e d re p tu ri în fa u o a re a
G e rm a n ie i, şi d a t fiind e ă a fost
re s ta b ilită d e p lin a s u u e ra n tta te a
g u u e rn u lu l R e ie h u lu i a s u p r a în tr e ­
gului te rito riu al R eleh u lu t, g u u e r-
nul R e ie h u lu i s o c o te ş te e ă m ottuul
p rin c ip a l p e n tru c a r e a tre b u it s ă
p ă r ă s e a s c ă S o c ie ta te a N a ţiu n ilo r
nu m at e x istă . E l e s te d e c i g a ta
s ă d e u in ă dtn n o u ^ m em b ru al S o ­
cie tă ţii N aţiu n ilo r. E l îşt e x p rim ă
în a c e la ş tim p s p e r a n ţa e ă în tr’un
u lito r a p ro p ia t, e h e s ltu n e a e g a li­
t ă ţ i d e d re p tu ri în m a te rie c o lo ­
n ială u a ft re g le m e n ta tă p e b a z a
u n o r a c o r d u r i a m ic a le ş t e ă c h e ­
s tiu n e a s e p a r ă r ii p a c tu lu i S o c ie ­
tăţii N aţiu n ilo r d e tra ta tu l d e la
V e rs a ille s u a g ă s t o so lu ţie s a ­
tis fă c ă to a re .
ju ră m s ă nu n e a b a te m d tn faţa
n tc iu n et fo rţe în d ru m u l p e c a r e
l-a m a p u c a t p e n tru r e s ta b ilir e a
o n o a re l p o p o ru lu i n o s tru , fiind
g a ta m at d e g r a b ă s ă în d u ră m lip­
s u rile c e le m al g r e le d e c â t s ă c a ­
p itu lă m în faţa f o r ţ e i ; a n u n ţă a p o i
d tz o lu a re a R e ic h s ta g u lu i e a s ă d e a
a stfel p o p o ru lu i g e rm a n p o s ib ili­
ta te a d e a d e c id e a s u p r a eo n d u -
Acţiunea
c e rii e x e rc ita te d e c o la b o ra to rii să t.
D u p ă C a n c e la r a lu a t cu u ân tu l
g e n e ra lu l G o ertn g , p r e ş e d in te le
R e ic h sta g u lu i, a n u n ţâ n d d tz o lu a re a
R e ic h s ta g u lu i şl n oul a le g e r i la
d a ta d e 29 M artie.
G e n e ra lu l G o e rln g a în c h e ia t cu
u rm ă to a re le e u u in te :
„ In d ife ren t d e c e n e u a a d u c e
s o a r te a , s u n te m g a ta şi uom c o n ­
tin u a s ă n e u rm ă m c a le a , d ep lin i
c re d in c io ş i F u e h re ru lu l n o s tru şi
g a ta s ă ne d ă m u la ţa p e n tr u e a
G e rm a n ia s ă t r ă i a s c ă “.
— A g e n ţia D. N. B. a n u n ţă
a p o i c ă M in iste ru l d e In te rn e al
R eleh u lu t a o rd o n a t c a to a te e d i­
ficiile p u b lic e s ă fie p a u o a z a te ,
p e n tru a s e s ă r b ă to r i fap tu l e ă
G e rm a n ia îşi r e c a p ă tă lib e rta te a
d e p lin ă .
M ulţim e Im e n să s ’a a d u n a t în
fa ţa p a la tu lu i e a n e e la rta tu lu t, c a r e
a în to n a t o re d e a râ n d u l „ D e u tsc h ­
la n d D e u ts c h la n d u e b e r a l le s “ şl
„D ie Id a e h t am R h e in “.
Conferinţa
com andanţilor străjeriei.
In s a la P re fe c tu rii ju d e ţu lu i a
auut lo c azi, o c o n fe rin ţă a în u ă -
ţă to rilo r d in o r a ş u l şi ju d eţu l n o ­
stru . P a rtic ip ă p e s te o s u tă de în-
u ă ţă to rl s tră je rl.
D. Qh. M a re ş , s u b re u iz o r d e c o n ­
tro l, a ţinut o c o n fe rin ţă a s u p r a
sc o p u lu i u rm ă rit d e s tră je rie . D -sa
a r a tă e ă p rin s tr ă je r ie s e tin d e la
p r e g ă tir e a sufletului c o p iilo r s ă
d e u in ă b u n t c e tă ţe n i şt so ld a ţi,
g a ta d e o r ic e s a c rific iu p e n tru a-
p ă r a r e a ţă rii ş t a T ronului.
D. Ş te fa n P o te o a u ă , s u b re u iz o r
d e c o n tro l, a u o rb it a p o i d e s p r e
e d u c a ţia m o ra lă şi re lig io a s ă , s tă ­
r u in d a s u p r a e d u c a ţie i u o ln ţei şl
r e s p e c tu l fa ţă d e m u n c ă. F a c e o
s e r ie d e p ro p u n e ri p r a c tic e m e ­
n tté s ă în tă r e a s c ă r e s p e c tu l fa ţă
d e a u to rităţi.
D. V a slle S tă n ilă , în u ă ţă to r din
G u şte riţa , d e s u o ltă s u b ie c tu l „ E d u ­
c a ţia s o c ia lă şt c e t ă ţe n e a s c ă “. S tă -
r u e a s u p r a d re p tu rilo r şl d a to riilo r
c e tă ţe n e ş ti, s o c ia le şi o b lig a ţiile
u m a n ita re . F a c e o s e r ie d e p r o ­
p u n e ri p r a c tic e p e n tru în tă r ir e a
so lid a rită ţii în tre o am en i. D e s u o ltă
p e la rg c h e s tiu n e a lib e rtă ţii indl-
u ld u a le în r a p o r t e u in te r e s e le eo -
eo leetiu ltăţil.
D. N. S im io n , în u ă ţă to r d in V ale,
u o r b e ş te d e s p r e e d u c a ţia n a ţio n a lă .
In s is tă în s p e c ia l a s u p r a Iubirii d e
p a trie , T ro n , s te m a ţă rii, cultul
d ra p e lu lu i, p o rt, d atin i ş l c in s tir e a
e ro ilo r.
D. I. D o rd e a , în u ă ţă to r d tn H a -
ş a g , u o r b e ş te d e s p r e „ E d u c a ţia fi­
z i c ă “, in s is tâ n d a s u p r a tm p o ra n ţe i
e l în in stitu ţia s tră je rie i.
D. N. U e rz e s e u , în u ă ţă to r din
O cn a-S ib iu lu i, u o r b e ş te d e s p r e „E-
d u e a ţia p r a c t ic ă “ in s is tâ n d a s u p ra
p rim u lu i aju to r, a p ă r a r e a c o n tra
g a z e lo r, ş e z ă to ri, e x c u rsii, ete.
A s u p ra s u b ie c te lo r d e z u o lta te au
lu a t a p o i cu u â n tu l fă c â n d d iferite
p r o p u n e ri d -n ll in s p e c to r P. P e ­
tr e s e u şl A. P o p a , re u lz o r l. D ra-
g o m ir, d -n a P e tre s e u , l. D op şl 1.
T atu.
L a o re le 3, a auut lo c la r e s t a ­
u ra n tu l P o p a L u c a o m a s ă co m u n ă
la e a r e a u p a rtic ip a t p e s te 100 d e
în u ă ţă to rt. A u lu a t cuuân tu l p e n tru
R e g e d. In s p e c to r P. P e tre s e u , 1.
D ra g o m lr, p e n tru z ia ru l „ A c ţiu n e a “
l. M unteanu, e a r e a m ulţum it, s o ­
lic itâ n d în u ă ţă to rllo r c o n c u rs u l p e n ­
tru lu p tă r o m â n e a s c ă şl r ă s p â n ­
d ir e a c u ltu rii în m a s e le p o p o ru lu i
p rin „ A c ţiu n e a “. D u p ă m a s ă la o ra
4, a auut lo c o s e r b a r e la ş c o a la
„D r. C. A n g e le s e u “. S e a r a s ’a fă c u t
a p o i eu m a re s o le m n ita te c o b o ­
r â r e a pauillonului.
S ă r b ă to r ir ea lui
M asa ry k
C e rc u l ro m â n O 'C e h o 8 lo u a e „lar-
n ik - B â rs e a n u “ a s ă r b ă to r it so lem n ,
în s a la „ T h a lia “, p e e lib e ra to ru l p o-
p o ru lu t e e h o 8 lo u a e T. G. M a s a rg k ,
eu o c a z ia zilei d e n a ş te r e d e
a c u m 86 ani.
C o m e m o ra re a s ’a d e s c h is eu
im n u rile n a ţio n a le ro m â n ş l e e h o -
s lo u a e . N R e g m a n , p re fe c tu l Ju d e­
ţului a u o rb it m a g is tra l d e s p r e p e r ­
s o n a lita te a s ă rb ă to ritu lu i. S tu d e n ţii
d e la A c a d e m ia te o lo g ic ă , In d rle ş
ş i D. P o p e s e u a u re c ita t p o ezii
e e h o s lo u a e e , tr a d u s e d e D r. H. P.
P e tr e s e u . C o n su lu l e e h o s lo u a e din
Cluj d. G h o e h o lo n s e k a u o rb it Im­
p r e s io n a t d e s p r e tre c u tu l d e lu p te
şi s tr â n s e p rie te n ii d in tre ro m â n i
şi c e h i, p o rn ite din S ib iu l e u t r a ­
diţii is to ric e şl c u ltu ra le . O rc h e s tra
8 o eltăţil a e x e c u ta t a p o i m u z ic ă p o ­
p o ra lă e e h o s lo u a e ă , s u b c o n d u c e ­
r e a d-lut D uşii.
P a rtic ip ă p u b lic s e le c t şl n u m e ­
ro s . S e r b a r e a din a c e s t a n a s u s -
num itului c e r e a fo st m ult r id ic a tă
d e p re z e n ţa c o n su lu lu i e e h o s lo u a e
c a r e s ’a in te r e s a t din a c e s t p r i­
lej, d e a p r o a p e d e c o lo n ia e e h o -
s lo u a c ă din o r a ş u l n o stru .
Cum priuese germanii
din România
evenimentele europene.
O ficiosul d -lu i F a b ritz lu s „S ü d
O s t“, o r g a n a l p o p o ru lu i g e rm a n
din R o m â n ia, s e r ie un in te re s a n t
a rtic o l su b titlul „ L ib e rta te şl c in ­
s t e “. la tă cum p riu e s e eu en lm en -
te le e u r o p e n e :
„ Ia ră ş i o b u c u rie fă ră n u m e fa c e
s ă tr e s a lte toţi g e rm a n ii. Ia ră ş i
tre m u ră d u şm a n ii n o ş tri în tr’o m a ­
n ie d u ş m ă n o a s ă ş l în c e a r c ă s ă - ş i
a d u n e p u te rile din to a te p ă rţile .
R itm ul c in ste i şl lib e rtă ţii g e rm a n e
s e r e n a ş te a c u m . H itle r e s te a s tă z i
un a l d o ile a S lg frle d , c o b o r â t din
c e r. O ric e g e rm a n , e a r e a r e s e n ­
tim ent d e iu b ire faţă d e n eam , tre -
b u e s ă r e c u n o a s c ă , s ă a d e r e şt
s ă lu p te p e n tru lib e rta te a şl c in ­
s te a g e rm a n ă . In u n e le z ia re s ’a
o p rit p u b lic a re a d is c u rs u lu i c a n ­
c e la ru lu i, eu to a te a c e s te a s o a r ta
F ra n ţe i e s te a c u m d e te rm in a tă
d u p ă e e d e a c u m în a in te s e ua
d is c u ta d e la e g a l la e g al. S ’a r p u ­
te a a p la n a c h e stiu n ile d in tre F ran ţa
şt G e rm a n ia , d a r c e s ă fa c ă fa b ri­
cile d e m uniţii din F ra n ţa . D a c ă
a r d e p in d e n u m ai d e F ra n ţa , ziua
d e m â in e în lo c d e p a c e , n e -a r
a d u c e d e c la ra ţii d e r ă s b o iu . M ul­
ţum im D om nului, e ă a c e a s ta m al
d e p in d e ş t d e Italia şi A nglia. Italia
u a r e c u n o a ş te o rte e p a s a l G e r­
m a n ie i ş i A nglia d e la a c o rd u l na-
u al s ’a d o u e d it a fi a lă tu ri d e G e r­
m an ia. D e d ra g u l F ran ţei. A nglia
ş l Italia nu u o r defila. F ü h re ru l a
în c u ra ja t p e toţi g e rm a n ii. A r fi d e
d o rit d e la toţi g e rm a n ii e a a c e a s tă
e u u â n ta re s ă fie u rm a tă d e toţi şl
nu n u m ai a s c u lta tă . G e rm a n ia nu
s e u a d a în a p o i în faţa n ic i u n ei
p u te r i“.
S o c o tim d e p r is o s o ric e c o m e n ­
ta riu . N u s e p u te a m a t c la r d e ­
m a s c a s e n tim e n te le ş l g â n d u rile
c e s tă p â n e s c p e o p a r te d in tre
c o n c e tă ţe n ii s a ş i.
Principiile lui Masargh
P ro fe s o ru l H a n s je lin e k a ţinut
la S o r b o n a d in P a ris . în 1910,
e u r s u r t d e s p r e is to ria llte ra tu rlt
c e h e . A tunci a a n a liz a t p rin c ip iile
s o c ia l-e tic e a le lut M a s a rg k p r e ­
cu m u r m e a z ă :
„N u în p a rla m e n t, ntet în faţa
m e s e i u e rz i s e u a d e c id e p ro b le m a
c e h ă , el la not, în s a te le , în o r a ­
ş e le în c a s e le n o a s tre . Să lucrăm,
s ă lu c ră m s e r /o s , f ie c a re în m e s e ria
s a ; s ă n e d ă m silin ţa s ă a u e m în
c o m u n e le n o a s tr e o a d m in is tra ţie
m odel; în ş c o lile n o a s tr e p ro fe s o ri
şl c la s e model şl atu n c i n ’au em
s ă n e te m e m d e n te t o d u şm ă n ie
a g u u e r n e lo r “ — ia tă c e nu în c e ­
te a z ă d e a r e p e ta d o m n u l M a sa rg k .
Pag. 3.
Buletin extern
Militarizarea zonei demi'
litarizată din Renania.
In c o n fo rm ita te eu o rd in u l g u ­
u ern u lu l g e rm a n a u o c u p a t m tll-
tă r e ş te z o n a d e m ilita riz a tă din
R e n a n ia 19 b a ta lio a n e d e in fa n te rie
şl 13 d iu iz io a n e d e a rtille rle , eu
u nităţi s u p lim e n ta re d e au to m o b ile
b lin d a te , d e ta n c u ri p re c u m ş t d e
u n ităţi m o to riz a te . T o a te a c e s te
unităţi p re c u m şl e s c a d r ile le au ia-
tle e d e r e c u n o a ş te r e şi d e b o m ­
b a rd a m e n t ş l p a tru b a te rii d e tu ­
n u ri antt a e r ie n e u o r fi în e a z a rm a te
în u a le a R hlnului, la fro n tie ra fra n ­
c e z ă . G a rn iz o a n e s e p a r a te u o r ft
în e a z a rm a te în o r a ş e le A ac h e n ,
S a a r , B rü e e k e n , T rie r, M an n h etn .
F ra n k fu rt p e M ain, C o lo n ia şi
D ü sse ld o rf.
ln ultim ele 4 o r a ş e îşi u o r a u e a
b a z e le e s c a d r ile le s p e c ia le d e
a u lo a n e d e u â n ă to a re .
G ro su l c o rp u lu i e a r e u a a c o p e r i
z o n a d e m ilita riz a tă , ua o c u p a p u n c ­
te le s tr a te g ic e în tre u a le a R hinulut
ş l S e h iu a rtz ru a ld ( p ă d u re a n e a g ră ).
G e n e ra lu l K urt uon G a lle o e a n tp
a fo st num it c o m a n d a n t al g a r n i­
z o a n e i F ran k fu rt.
Cum a fost hotărâtă ocu­
parea zonei renane.
L a r e ş e d in ţa F u e h re ru lu i, a auut
lo c o c o n s fă tu ire e x tra o r d in a r ă
e o n u o e a tă p e n e a ş te p ta te a g e n e ­
ra lilo r din R e ie h s m e h r. L a c o n ­
s fă tu ire au p a rtic ip a t toţi g e n e ra lii,
d tn c o m a n d a m e n tu l R eieh firu eh ru -
lut. D. H itle r a ex p u 3 p lan u l d e
o c u p a r e a z o n e i d e m ilita riz a te .
G e n e ra lii R e ie h s iu e h ru lu l, s ’au
p ro n u n ţa t la în c e p u t c o n tra a c e s tu i
p la n a ră tâ n d c ă r e o c u p a r e a z o n ei
d e m ilita riz a te e le g a tă d e ris c u ri
m ilita re c ă r o r a a r m a ta g e rm a n ă
a r tre b u i s ă le fa c ă faţă. Ş i p â n ă
c e r e o r g a n i z a r e a a rm a te i g e rm a n e
nu u a ft te rm in a tă , c o m a n d a n ţii
n u -ş i pot asum a ră sp u n d e re a
a c e s tu i r is c .
F u e h re ru l a fost, în s ă , fo a rte
s u p ă r a t d e p ă r e r ile g e n e r a lilo r ş l
a im p u s u o ln ţa s a . G e n e ra lilo r
d in R e le h ro e h r nu le -a r ă m a s
d e c â t s ă s e s u p u n ă a c e s te i u o -
tnţe.
Franţa a respins memo»
riul german
M em o riu l g e rm a n p rin c a r e s e
ju stific ă a c ţiu n e a o c u p ă rii re g iu n ii
d e m ilita riz a te a fo st r e s p in s d e
g u u e rn u l fra n c e z . A c e s t m e m o riu
u a fl e x a m in a t în C onsiliu l S o c ie ­
tăţii N aţiu n ilo r, e a r e s e ua întruni
în c u râ n d .
Demisia guuernului jugo-
slau
G u u e rn u l ju g o sla u S to la d in o u ie t,
în u rm a In c id e n te lo r p e tre c u te în
ultim ul tim p, a d im isio n at. R e g e n ­
tul P a u l a în s ă rc in a t e u fo rm a re a
noului g u u e rn to t p e d. S to ia d in o -
ulei, c a r e a a d u s Im e d ia t la în d e ­
p lin ire a c e s t m a n d a t, p re z e n tâ n d
n o u a listă a c ab in etu lu i.
Italia primeşte propunerile
comitetului de treisprezece
In co n siliu l d e m tn iştrli e o n u o e a t
s u b p r e ş e d in ţia dlul M u sso lin i s ’a
a c c e p ta t în p rin c ip iu a p e lu l d e
p a c e al com itetu lu i d e tr e is p r e z e c e .
T ra ta tlu e le în a c e s t s e n s s e fac
p e b a z a a c o rd u lu i a n g lo -fra n e o -
tta lta n d in 1936.
*
— T ru p e le ita lie n e s u s p e n d ă a e -
tiu lta te a în A b isin ia .
A u lo an ele d e b o m b a rd a m e n t au
fo st re c h e m a te .
*
— F ra n ţa ş l B e lg ia a u c e ru t
e o n u o e a r e a co n siliu lu i L igii N a ţiu ­
nilor.
*
— jo i s e în tru n e ş te C onstitui
L igii N aţiu n ilo r. V in eri s e u a şti
d a c ă a u e m s a u nu ră s b o iu .
*
— P o p u la ţia o ra ş u lu i N etu-L jork,
d u p ă ultim ul r e c e n s ă m â n t e s te d e
7.363.624 lo c u ito ri.
 Pag. 4 A o ţ i n n e a Nr. 36

Descendenţii lui Martin Luther. ş l a e r c u ra t, un m in u n at fra g m e n t ş i s ă a ib ă copii. D in a c e a s tă c a u z ă u iel s e află în M a ro c , u n d e o d u c e

O s o c ie ta te g e rm a n ă c a r e s ’a
o c u p a t e u g e n e a lo g ia u rm a ş ilo r
m a re lu i re fo rm a to r, a g ă s it c ă m at
tr ă ie s c a p ro x im a ţie 1000 d e s c e n ­
d e n ţi d in tre c a r i c e i m ai m ulţi s e
află p rin O la n d a , Ind ille O la n d e z e
ş l A m e rie a .
Hollywoodul ameninţat eu
dispariţia.
P r e s a a m e ric a n ă a d u c e to t m a i
d e s ş tiri d e s p r e p e ric o lu l c e a m e ­
n in ţă H o lly m o o d -u l. S ta tu l Califor­
n ia n a p u s d ă r i a ş a d e m a ri în­
c â t c a s e le d e film e în c e p s ă - ş l
c a u te a lte a ş e z ă ri. S u n t n em u lţu ­
m iţi nu n um ai în tre p rin z ă to rii, ei
ş i a rtiş tii c a r i dop s ă p ă r ă s e a s c ă
lo c a lita te a a ju n s ă c e le b r ă .
S u n t fă r ă în d o ia lă , p e n tru în tr e ­
p rin d e rile c in e m a to g ra fic e la H o-
llyruood co n d iţii I d e a l e : 350 d e zile
p e an fru m o a s e , p lin e d e s o a r e
din n a tu ră , m unţi, s o a r e ş l m a re ,
etc.
In 1920, H o llyruoodul a u e a 35,000
lo c u ito ri, ia r în 10 a n i n u m ă ru l lo r
a e r e s e u t d e ş a s e o ri atât. D e s p re
H olly tu o o d , e a im p o rta n ţă in d u ­
s tr ia lă n e d o u e d e ş te fap tu l c ă s ’au
în u e stlt p e s te 500 m ilia rd e D el şi
o c u p ă lo c u l a l 3 -lea în m a rile in ­
d u s trii a m e ric a n e . C u to a te p ie r ­
d e rile c a r i le - a r a d u c e m u ta re a
a c e s te i in d u strii, s e p a r e c ă s ta ­
tul e a lifo rn la n n u u r e a s ă m ic ş o ­
r e z e ta x e le . S e s p u n e c ă u n e le
din c a s e le d e film e şl-a u d e s c h is
d e ja filiale în re g iu n e a F lo rid e i.
Celibatarii Italieni.
In Ita lia c e lib a ta rii nu su n t d e lo c
b in e uăzuţi. P e lâ n g ă c e le 150 lire
a n u a l — im pozitul p e c e lib a t, li s 'a
m ă rit im p o zitu l g e n e r a l e u 25%,
a p o i 50, 75% Şi a c u m s e a n u n ţă
o n o u ă u r c a r e . O ric e fu n c ţio n a r
d e e ta te e o b lig a t s ă fie în s u ra t
a fo s t c o n c e d ia t în su şi s e c r e ta r u l
D ucelui, c o m a n d o ru l C hiauolini.
S in g u ra lui ulnă e r a "celibatul. In
d o m e n iu l a c e s ta nu m ai E d u a rd
V i l i - le a , r e g e l e A n g liei o p u n e
„ s a n c ţiu n i“.
Copiii lui Tolstoi.
D in c e l 13 co p ii a lui T olsto i,
m ai tr ă ie s c ş a s e . S e r g e i, c e l m ai
în u â rs tă , e un re n u m it c o m p o z i­
to r m u z ic a l şi tr ă ie ş te în R u sia.
A nul tre c u t s ’a d a t la C a s a M o s-
e o u e i un c o n c e r t în c h in a t e x e lu slu
c o m p o z iţiilo r s a le . C u toţi c e l 72
an i e în c ă fo a re aetiu.
T a tia n a a tră it întâi la P a ris , e o -
s â n d îm p re u n ă eu ftea ei, ia r a p o i
s ’a c ă s ă to r it eu un b o g a t e d ito r
d a r a fo st a tin s ă d e tu b e rc u lo z ă .
A le x a n d ra a tră it p rin P a ris , j a ­
p o n ia , ia r a c u m ş l-a c u m p ă ra t în
A m e rie a o m ic ă fe rm ă p e c a r e
o în g rije ş te s in g u ră .
U n alt cop il, llia B uouiei, tr ă e ş te
în A m e rie a , a n g a ja t la H olly tu o o d
e a sfă tu ito r la film ele tu rn a te d u p ă
s u b ie c te le ta tă lu i s ă u . M ihail Buo-
d e s tu l d e b in e . In s c h im b L eu Buo-
ulei tr ă e ş te la P a r is în m iz e rie ,
în a in te s c u lp ta , a fă c u t în tre a lte le
în A m e rie a b u s tu l p re ş e d in te lu i
H o o u e r, S o ţia s a s e află c u c e i 9
c o p il în S u e d ia . C opiii, d u p ă cum
s p u n e el, nu ştiu ru s e ş te .
Oameni meeaniei pe eeran.
In R u sia a fo st re a liz a t, d u p ă o
m u n c ă in te n s ă d e p a tru ani, filmul
„Q uliuer în ţ a r a p itic ilo r“ d e c ă tr e
r e g is o r u l A. P tu ş h a , în c a r e a c to rii
su n t m a rio n e te . P rin tr’un in g e n io s
m e c a n is m , p ă p u ş ile r e d a u eu p e r ­
fecţie to a te em o ţiile o m e n e şti. O a re
c e - a r z ic e G e o rg e s D uham el, c a r e
a r e p r o ş a t c in e m a to g ra fu lu i c ă e
o a r tă „ p r e a “ m e c a n iz a tă , c â n d
u a u e d e a p e a c e s t film „ a b s o lu t“
m e c a n iz a t?
De în c h iria t
un imobil eu 2 eam ere, bucătărie
dependinţe şi grădină- Sir. Lupului
prelungire 29. — In form aţiu n l la
T ip o g ra fia „ D a cia T r a ia n ä “.

E xtras Fulgarine, Trenchcoaturi

şi tot felul de mantale de ploaie

t
(conform a rt. 158 le g . c o m e rc ia lă ) în mare asortiment, găsifi ieftin la

din s ta tu te le „B ăneil O a ş ia “ s o c ie ta te a n o n im ă „R egele P ă lă riilo r“,!

A d â n c în d u re ra ţi V ă a d u c e m la c u n o ­
ştin ţă, c ă iu b ita şi n e u ita ta n o a s tr ă fiică,
so ţie , m a m ă, s o a c r ă ş i c u m n a tă
m o d ific a te la 1 D e e e m u rte 1935 ş l o p r o b a te eu P. GVOITSCH
d e e iz iu n e a N r. 145 din 29 Ia n u a rie 1936 a C o n ­
siliului S u p e r io r B a n c a r. P re fe c tu ra ju d e ţu lu i S ibiu.
1. F irm a so c ie tă ţii e s t e : „ B a n e a O a ş ia “
s o c ie ta te an o n im ă S ibiu. N r. 1748—1936,

E le n a J e le a
n ă sc u tă B uian
S o ţie de fab rican t
d u p ă o s c u r tă ş i g r e a b o a lă , a în c e ta t
d tn u la ţă V ineri, în 6 M artie 1936, la
o r e le 8‘‘° s e a r a , în e ta te d e 51 ani.
În m o rm â n ta re a a auut lo c D u m in e că,
în 8 M artie 1936, la o r e le 2 p. m., d e la
lo c u in ţa d tn s tr a d a Ş a r p e lu i N r. 2, la
cim itiru l C en tral.
Fie-i ţărâna uşoară şi memoria binecuvântată!
S i b i u , la 6 M a rtie 1936.
Ing. Samuil Qangoiea, ca fiu. Nicolae Buian, tată,
Gh. Jelea, fabricant, ea sof, Elena Jelea, Maria,
Parasehiua, Maria, flna şi Alexandru, soacră,
surori şi frate, Elena Braşouean, ea fiică, Const.
Braşouean, ea ginere. r. s .
2. S c o p u l B ă n c ii e s te d e a fa c e o p e r a ­
ţiuni d e b a n c ă in c o n fo rm ita te eu p re u e d e rtle
C o d u lu i d e C o m e rţ ş i a le g ii p e n tru o rg a n i­
z a r e a şi r e g le m e n ta r e a c o m e rţu lu i d e b a n e ă .
3. D u ra ta s o c ie tă ţii e s te n elim itată .
4. C ap italu l s o c ia l e d e 20 000.000 B ei,
îm p ă rţit în 2.000 acţiu n i n o m tn attu e a c â te
10.000 Del fle c a re .
5. S o c ie ta te a e s te u a la b il a n g a ja tă p rin 2
s e m n ă tu ri a le m e m b rilo r din c o n siliu l d e a d ­
m in is tra ţie s a u a unul m e m b ru d in co n siliu l
d e a d m in is tra ţie ş l a unui fu n c ţio n a r a u to riz a t la
s e m n a re , d e c o n siliu l d e a d m in is tra ţie . A c e ­
s te se m n ă tu ri s e u o r p u n e s u b firm a s c r is ă ,
s ta m p ila tă s a u tip ă rită eu m e n ţiu n e a : „ B a n e a
O a ş ia “ s o c ie ta te a n o n im ă S ibiu.
6. P u b lie a ţiu n ile s o c ie tă ţii s e u o r fa c e în
M on ito ru l O ficial, B uletinul C onsiliului S u p e r io r
B a n c a r şl în tr'u n z ia r ro m â n e s c , c e l m at r ă s ­
p â n d it în lo c a lita te .
Publicaţiune.
N oi, P re fe c tu l Judeţului S ib iu .
A d u c e m la c u n o ştin ţa g e n e ra lă , c ă în c a u z a
e e r e r it co m u n e i Ş p r in g d e a s e e x p r o p r la o p o r ­
ţiune d e te re n d e 7 jug. cat. din p ă ş u n e a co m u n e i
D ra şo u , în s c o p u l e d ific ă rii u n ei şe o lt d e sta t, a
b is e ric ii ş i în fiin ţa re a unui cim itir în c ă tu n u l
„ C a rp e n i“, s e ua d e p la s a la faţa lo cu lu i în c o m u n a
S p rin g , în z iu a d e 26 M artie 1936, o r a 3 d. a.
e o m is tu n e a p re u ă z u tă d e §-ul 33 dtn E e g e a u n ­
g a r ă a rt. XBl ex. 1881, r e f e r ito a r e la e x p r o p r ie r e ,
p e n tru a d e c id e în c a u z ă co n fo rm B egit şi a s u ­
p ra tu tu ro r r e u e n d ie ă r ilo r etc. rid ic a te d e c ă t r e
p ă rţi în b a z a B eg ii s u s c ita te .
G o m isiu n e a ua d e c id e a s u p r a plan u lu i d e
e x p r o p r ie r e c h ia r şt în c a z u l c â n d nu s ’a r p r e ­
z e n ta la d e s b a te r e p ă rţile in te r e s a te în c a u z ă -
S i b i u , la 29 F e b r u a r ie 1936.
P re fe c t: Ş efu l s e r u . :
SS. Dr. N . Regman. ss. 1. Giurgiu „ ;

Cu 200 Lei câştigaţi tin milion

N orocul D -v o a stră
la loterie depinde numai de D-noastră.

Pentru aceasta însă trebue să cumpăraţi lozul

la o colectură de încredere care a arătat că are
CEI MM NOROCOŞI CLIENŢI
C olectu ră o fic ia lă
BANCA OAŞIA
Sibin, strada Mitropoliei Nr. 1.
Singura colectură romanească în Sibiu.

V i t r i n e l e f i r m e i

S X IB X TJ"
I Piaţa Regele Ferdinand Nr. 17

O rie n te a z ă d e s p r e ultim ele

n o u tăţi d e m o d ă ş t p re ţu rile
c e le m al Ieftine a le zilei. E s te
d e c i în In te re su l p u b lic u lu i a
p rlu t a c e s te u itrin e şl a u izlta
M A G A Z I N U B

R e d a c to r r e s p .: IBIÉ M U N TEA N U . T ip a ru l Inst. d e a r te g ra fic e „DACIA T R A IA N A “. S ibiu. CEN SURAT

D irector: IO N MUNT E ANU
Abonamentul anual Lei 240, şa se luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500, Nr.-rul 3 Lei.— Publicaţiuni şi inserate după tarif
'34
Mr. 37
Un observator imparţial deprins
să citească în sensul marilor eveni­
mente şi în mişcările de şah ale po­
liticei internaţionale, îşi va încorda
atenţia într’o direcţie ce i se pare
nelămurită şi ascunsă. Această direcţie
este drumul Angliei, pe linia politicei
sale. Observatorul va fi sigur de ati­
tudinea cutărui sau cutărui stat, de
reacţiunea lui în faţa unei acţiuni;
nici când nu va fi însă sigur de aceea
a Maréi Britanii. Albionul săvârşeşte
un joc, pe care nu-1 înţeleg decât acei
-ce sunt cunoscători ai enigmelor. Mo­
bilul care o mână la acest joc este
interesul. O vezi alături de Franţa,
decâteori e interesată şi o vezi cedând
în faţa presiunilor germane când pe­
ricolul pentru ea a trecut. In conflictul
ftalo abisinian a pretins ca Franţa să
aibă o atitudine lămurită, luând poziţie
contra Italiei. Franţa s a înclinat în
faţa acestui imperativ, care ascundea
în dosul său marele egoism britanic,
deşi a avut de pierdut recenta prie­
tenie contractată. Astăzi când Franţa
se află în faţa pericolului de a fi co­
tropită, jocul Angliei e altul. Atitudinea
sa oscilatorie o caracterizează suficient.
Pe când în Franţa spiritele se agită,
Anglia priveşte calm şi chiar surâde
la recentele evenimente. Ce-i pasă
Albionului că războiul bate la porţile
Europei; ea să trăiască şi să fie fe­
ricită ! Ar fi altceva dacă ar fi atinsă
In interesele e i!
Franţa, a prins însă jocul şi uti­
lizează şi ea aceleaş mijloace. Se pare
că răspunsul ei la atitudinea rezer­
vată şi rece a vecinei sale este pre­
conizarea unei apropieri de Italia, care
are darul de a o supăra foc şi de a
nu o lăsa să-şi doarmă somnul liniştit
în culcuşul ei. Intr’adevăr, noua orien­
tare a politicei franceze este în mă­
sură să alarmeze pe englezi. Deaici
hipta lor între două tendinţe: unii
cari cer sancţionarea celui ce a de­
nunţat unilateral contractul, iar alţii
cari pretind acceptarea acestui fapt
ca noui baze de discuţie în vederea
asigurării păcii. Vom vedea care dis­
cuţie va triumfa. Deocamdată nu cu­
noaştem decât variaţiunile unui joc,
care a caracterizat totdeauna politica
Maréi Britanii. Acestor variaţiuni se
datoreşte mmetismul ei; ipocrizia ţine
aici locul sincerităţii, iar dorinţa de
pace nu e decât o disimulare a ten­
dinţei de asigurare a marelui impe­
riu pe care-1 ţine sub bogheta ei. Jo­
cul Angliei este un joc dublu, un joc
ascuns, în care neprevăzutul are toată
O r g a n al a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
Sibiu, Cuminecă 15 Martie 1936 Anul II
&
Asociaţia mărginenilor.
Andreiu Bârseanu BB— n— ajMwiiiiimiiiwiBii^—gaaan— —
de: dr Cugeniu (Dunteanu
Nu toţi, ceice dispar dintre vii, pot fi socotiţi morţi. Cine a dat din Mărginenii sunt locuitorii frunta­
sufletul său altora, şi-a întins firul existenţei dincolo de hotarele vremelnice şelor sate româneşti din jurul Săliştei-
ale vieţii trupeşti. Unul dintre puţinii cari şi-au asigurat în felul acesta ne­ Sibiului, de sub poalele sau depe cul­
murirea, este şi A. Bârseanu. mile munţilor acestui ţinut curat ro-
Fiu de preot, crescut în frica lui Dumnezeu şi dragostea de neam, viaţa | mânesc, a căror veche ocupaţie este
sa întreagă a fost o revărsare de iubire izvorâtă din prisosul inimii şi călăuzită oieritul şi comerţul. Mărginenii au
de înţelepciunea minţii lui spre binele poporului român. Cei 30 de ani de ! străbătut cu istoria românilor şiAcaf-
profesorat la şcoalele Bisericii, în Braşov, au fost 30 de ani de apostolat în ; tistul Maicei Domnului, ţinuturile până
cari vibraţiile afecţiunii sale au pus în mişcare sufletele tinere şi le-a învăţat spre Kaukaz-Rusia, unde pe unii i-a
să iubească şi să se jertfească pentru iobagii de ieri, iar mintea sa clară şi ajuns şi cutropit războiul şi apoi revo­
pătrunzătoare le-a lărgit orizontul şi le-a făcut să-şi înţeleagă rostul vieţii. luţia, alţii prin Dobrogea spre Balcani
Folklorist de seamă, popularizator ştiinţific iscusit, istoriograf naţional, publicist şi chiar spre pusta Ungariei, ducând
şi ziarist sunt titluri pe cari le-a câştigat prin muncă şi pricepere. Ele i-au cu ei credinţa şi sufletul românesc
deschis drumul la preşidenţia Astrei, pe care a condus-o cu multă chibzuinţă între străinii şi stăpânii de atunci.
în vremuri de grea cumpănă. A r fi multe de spus în legătură cu această Fireşi şi speculativi, sunt în ace-
activitate. Mă mărginesc însă să scot la iveală două idei cari l-au călăuzit laş timp şi buni negustori şi comercianţi.
totdeauna. Mulţi mărgineni sălişteni şi tilişcani şi
In discursul de deschidere al Adunării generale a Astrei din anul 1908 poienari îndeosebi au întemeiat mari
spunea : „Aceea ce este apa pentru peşti, aierul pentru sburătoare şi pentru fabrici şi case de comerţ în oraşele
toate vieţuitoarele, ce este lumina pentru vedere, soarele pentru creşterea din vechiul Regat (Râmnic, Galaţi etc.)
plantelor, vorba pentru cugetare, aceea e naţionalitatea pentru oricare popor... cum şi în Ardeal (Cluj, Blaj etc.) Au
Naţionalitatea e îndemnul cel mai puternic spre lucrare pentru fericirea ge­ devenit temuţi de grecii de dincolo şi
nului omenesc. Pe care nu-l trage inima a lucra pentru a naţiunei sale glorie evreii şi saşii de dincoace de Carpaţi,
şi fericire, acela nu e decât un egoist pentru umanitate, pe care e păcat, că răpind prin concurenţă vitală din mâna
l-a decorat natura cu formă de om. Naţionalitatea e libertatea noastră cea străinilor, economia naţională. Ei devin,
din urmă şi limanul izbăvirii noastre viitoare“. Şi că acest naţionalism al lui după bunul obiceiu ai vechilor macedo­
A. B. n’a fost vorbă de paradă trâmbiţa* la ocazii binevenite ne-o arată şirul români, primii cti:ori ai credinţei şi
lung al faptelor, cari se leagă între ele se străbat şi se întreţes în jurul ace- culturei româneşti în locul unde se
luiaş foc sacru, ce se mistuie pe altarul neamului. Pe cât a fost de convins aşază, ridicând prin cinstea şi morala
că naţionalismul ne va mântui, un naţionalism pe al cărui „steag e scris unire, lor prestigiul elementului românesc.
unire'n cuget şi’n simţiri", tot pe atât de nestrămutat a rămas în convingerea Din rândurile mărginenilor au
că „scumpa noastră Românie etern, etern va înflori“, dacă fiii ei vor ştii să-şi răsărit fruntaşii: Episcopul Ivan al
împrospăteze puterile dela acest altar. Clujului, Episcopul Armatei dr. Stroia,
O a doua preocupare de seamă a fost înălţarea ţăranului, pe care-l mecenatele Lebu, General Hanzu, pro­
considera ca pe un frate „rămas la coarnele plugului... în suman şi opinci“ fesorii univ. dr. Ion Lupaş, Ion Bratu,
pentruca părinţii noştri să-şi poată jertfi aproape tot avutul lor pentru noi- dr. O. Ghibu şi alţi mulţi profesori
De aceea „ar fi un păcat strigător la cer — spune el — dacă am da uitării secundari, subtila poetă Aurelia Pop
aceste jertfe şi dacă nu am căuta să întoarcem fratelui nostru dela ţară, aceea Florian, fratele ei, mare soldat şi român,
ce părinţii noştri au luat dela el, ca să ne poată creşte pe noi“. Fraţii noştri Colonel D. Florian, protopopii Joachim
dela ţară sunt rădăcinile din care ne tragem sucul dătător de vieaţă. Iar „când Munteanu nouogenar în Sibiu, Hociotă,
aceste rădăcini se vor putrezi, sau se vor usca, întreg arborele este ameninţat dr. D. Borcia, P. Iuga senior f şi alţi
cu pieire“. Şi a încercat pe toate căile să întoarcă fratelui înzecit răscumpă- preoţi, prof. A. Banciu, familia d-rului
rându-i jertfa, să-l întărească şi să-l apropie de lumina culturii. Bibliotecile' Nicu Comşa şi Ionel Comşa etc., con­
corurile, teatrele, cursurile pentru analfabeţi, conferinţele din toate domeniile, ducători de întreprinderi, comercianţi,
cursurile de industrie casnică, încurajarea în felurite chipuri a igienei a agri­ i îdustriaşi şi economi fruntaşi, cari
culturii raţionale, a produselor casnice, simt tot atâtea mijloace pe cari mintea sunt toţi pioni ai credinţei şi culturei
lui inventivă le-a ştiut adapta nevoilor sufleteşti şi materiale ale ţăranului româneşti.
nostru. Mărginenii sunt un element de
superioară cultură şi înţelegere sufle­
Anul acesta se împlinesc 75 de ani dela înfiinţarea Astrei şi un sfert tească şi speculativă. Lumea româ­
de veac de când A. B. a luat în mână destinele ei. Oare n’ar fi bine să re­ nească de pretutindenea trebue să-le
împrospătăm trecutul de jertfă al Astrei şi munca celorce i-au fost cârmaci ? aprecieze îndeletnicirile lo.*, căci ei
Nu pentru gloria lor ci pentru îndreptarea noastră. fac după sfânta liturghie „Ale tale
dintru ale tale...“
P ro f. L. B ologa Plasarea pretutindenea a elemen­
tului mărginănesc ca arândaşi şi ne­
gustori, în posturi de comandă sau
latitudinea afirmării. Deaceea cei ce prestigiul de stat conservator, cu re­ încredere, este de dorit in interesul
încheie pacte cu Albionul trebue să putaţie întemeiată, şi cu cel mai mare neamului, pentru a concura pe străinii
ţină seamă de acest defect de carac­ credit moral, pe care i-l acordă cu cari ni-au supt vlaga şi s'au îmbogăţit
ter ; nu pentrucă n'ar respecta aceste largă generozitate statele credule. De pe spatele răbduriu al românului!
pacte, ci pentru că ar găsi totdeauna echivocul acestei atitudini s'au con­ Asociaţia mărginenilor tinde în
o uşiţă prin care să le interpreteze vins de altfel multe popoare, cari l'au prima linie să mântuiască economia
naţională convinşi de spusele marelui
altfel decât cum sunt în realitate. Sub experimentat pe spatele lor. Ovid iu, care zice :
masca legalităţii englezii îşi urmăresc „Fericit cel care îndrăzneşte să
propriul interes, fără să-şi piardă Io n el Neamtzu apere cu bărbăţie ceeace iubeşţe“.
 Pag. 2. A C Ţ I U N E A“ Nr. 37.

Sibiu si împrejurimi ŞTIR I

De la asociaţia „Marele
Voevod MihaiiT Sibiu
In casa culturală a bisericei Su-
burbiului Iosefin, din localitate, a avut
loc adunarea generală a Asociaţiei
„Marele Voevod Mihaiu“.
Dl Preşedinte Vaier Căicuţiu, a
propus adunării să se formeze biroul
adunării generale, care este constituit
astfel: Domnul Vaier Căicuţiu preşe­
dinte, dl Mihail Mocanu, secretar de
şedinţă şi Domnii Nicolae Şerban şi
Nicolae Grama ca secretari.
Dl V. Căicuţiu preşedinte declară
şedinţa deschisă mulţumind participan-
ţilor, dând apoi cuvântul Dlui loan
Gligor care arată că biroul asociaţiei
intre timp a făcut demersuri pentru
prelungirea străzei Aurel Vlaicu în
direcţia spitalului militar pentru ame­
najarea, nivelarea şi asfaltarea stradei
Bisericii şi asfaltarea stradei Oct. Goga,
deasemenea pentru a se acorda gardie­
ni in acest cartier precum şi pentru
înfinţarea unei pieţe în str. Şcoalei de
foot,
Propune adunării generale şi toţi
membrii primesc cu mare satisfacţie,
ajutorul reciproc de deces în sensul
ca fiecare membru din asociaţie pe
lângă taxa de înscriere de lei 20 şi 5
lei lunar ca cotizaţie, va mai plăti după
fiecare deces de fiecare câte 20 lei
care se vor achita imediat după deces
moştenitorilor. Dl preşedinte anun­
ţă adunării generale pe noii membrii
coaptaţi in consiliu şi anume Dnii
Păcurar, Dr. loan Căicuţiu şi Vasile
Timoftea.
Cere locuitorilor din acest cartier
să se încorporeze cât mai urgent în
Asociaţia „Marele Voevod Mihaiu“.
care este o societate cu scopul de a
desvolta spiritul de solidaritate şi ea
cultivă sentimentul naţional, deserveşte
interese economice, edilitare şi cultu­
rale precum şi ajutorarea celor cari
sunt în suferinţă.
THALIA
PREMIERA MARELUI
S U C C E S MONDIAL
Ochii negri
C U C E Ü P i n i B3E-
M U SD 9T T R H G E -
HE. tU IE b E J
Harry Baur Regia: Tourjartszky
JURNAL NOU MIKEY-MAUSE coi.
j
Dela C asa de Asigurări
Sociale Sibiu
Casa Centrală a Asigurărilor So­
ciale în baza ordinului Ministerului
Muncii dispune încasarea contribuţiei
de 1% pentru fondul Şomaj, începând
dela 1 Februarie pănă la 30 Aprilie
1936 şi dela întreprinderile mici prin
aplicarea de timbre, ce se va face pe
verso foii de cotizaţie din Carnetul
Cămin Ucenici. Timbrele pentru fondul
şomaj sunt de 3 categorii şi anume:
a) Timbre de 4 lei care se va aplica
asiguraţilor din cl. L şi a Il-a de coti­
zare. b) Timbru de 8 lei pentru cl. III.
şi IV. de cotizare, e) Timbre de 12 lei
săptămânal, care se va aplica asigu­
j raţilor din cl. V. de cotizare. Valoarea
j timbrelor se vor suporta in părţi egale
de patron şi asigurat. Toţi acei patroni
cari vor refuza de a se conforma ace­
stor dispoziţiuni nu vor putea benefi­
cia de anumite favoruri.
j D in O c n a S ib iu lu i
Va fi desfiinţată judecă­
toria din Ocna-Sibiuluî ?
Originea comunei Ocna-Sibiuluî, concordatului şi acordul cu Roma, cum.
trebue căutată cu mii de ani înainte. şi luarea măsurilor pentru aducerea
Dacii şi Romanii scoteau sare şi făceau în ţară a „Fundaţiunij Go,jdu“’
baie în cele 10 lacuri, cari fac din
Sindicat economic
la Orăştie.
Din iniţiativa d-lui REMUS HER-
LEA, preşedintele Camerei Agricole a
celui mai istoric, — estins şi impor­
tant ţinut românesc din Ardeal — ju­
deţul Hunedoara, ajutat de d. dr. Gra-
ţian Hadan primul medic veterinar
judeţean, s‘a început o vie acţiune
pentru îmbunătăţirea rasei vitelor Si-
mentaL
In acest scop s‘a convocat la O-
răştie, — un important centru eco­
nomic, — o adunare a crescătorilor
de vite din acest ţinut, lat care s‘a
decis înfiinţarea unui sindicat pentru
creşterea vitelor şi nobilitarea rasei
I Simmental, cu sediul aici, după lămu-
I ririle date de dnii R. Herlea, drii Ha-
j dan, Zikeli şi Tinrianu, reprezentantul
i fost. Naţ. Zootehnic. Din acest prilej
1 d. Herlea a stăruit asupra ajutoarelor
' pe cari le îmbie statul, jud. şi Came­
ra Agr.. D. dr. Zikeli, medicul, oraşu­
lui şi plăşii, a ţinut o conferinţă des­
pre sindicate, iar ziaristul dr.. Eugen
Munteanu a vorbit despre importanţa
şi acapararea în întregime a econo­
miei naţionale de cătră populaţia ro­
mânească, mulţumind totodată în nu­
mele populaţiei din acest ţinut pentru
interesul ce-1 poartă autorităţile eco­
nomilor de vite, prin înfiinţarea aces­
tor sindicate. De încheiere s‘a consti­
tuit conform statutelor, comitetul de
conducere în frunte cu medicii dele­
gaţi, preş. Herlea şi reprezentanţii co­
munelor, d. dr. Munteanu fiind acla-
Iî mat membru amator al sindicatului.
Bisericeşti.
Românii ort. au subscris o „rao-
j ţiune“ pe care au înaintat-o autorită­
ţilor Statului prin care cer denunţarea,
»Frăţia o rto d o x ă română* in
colaborare cu »Societatea naţională
a fem eilor ortodoxe române" or­
ganizează, pentrn postul Pârtilor, ©
serie de conferinţe în Aula Academiei
teologice „Andreiane". Conferinţele se
vor ţine în fiecare Marţi seara, ora 8
şi vor fi încadrate în coruri şi decla-
mări religioase. Seria conferinţelor:
Marţi 17 Martie:„Iubirea deaproapelui"
de Dr. Nicolae Popovíciu, prof. la
Academia teologică, Marţi 24 M artie:
„Hristos în lumea necreştinilor“ de
Aurel Nanu, prof. la Şc; Normală;
Marţi 31 Martie: „0 călătorie la Ie­
rusalim", (cu proiecţiuni) de: Dr. Eugen
Dobrotă, medic.
P la ta a b o n a m e n tu lu i e s te
o d a to rie d e o n o a re . Ea se
poate face la Administraţia ziarului,
Drogheria Ionel Baciu, Regina Maria
10 şi debitul de tutun din Piaţa Re­
gele Ferdinand
LA O VÂNĂTOARE care a
avut loc în împrejurimile Galaţilor,,
d. Victor Slăvescu fost ministru de
finanţe, a împuşcat din imprudenţă, un
om.
%
Bugetul M inisterului Instruc­
ţiunii a fo st depus cu un sp or de
170 m ilioane lei.
Din această sum ă se vor
plăti gradaţiile vechi ş i noui.
Comemorarea Reginei
Carmen Sylva.
La Şcoala Normală Andrei Şa-
guna din localitate a avut loc come­
morarea Reginei Elisabeta. Cu această
ocazie s'âu întrunit ambele secţii —
fete şi băieţi — în sala festivă a şcoa­
lei, unde Doamna Profesoară Corina
j Lungociu, într'o amănunţită conferinţă
a evocat în cuvinte alese activitatea
desfăşurată de prima noastră Regină
Pe lângă conferinţa Doansnei Ca
rina Í ungociu, s‘a mai citit de-către-2:
eleve versuri şi proză scrise de Car ­
men Sylva-Regina poetă.

Dela Municipiu,
staţiunea noastră una din cele mai re­
numite staţiuni balneare din ţara în­ Dela Chestura Poliţiei.
treagă.
PBPM
I1II6 IM II.
Foştii stăpânitori — de tristă Chestura. Poliţiei di® Sibiu atrage In Ardeal pe un teritorii de
Comisia interimară a decis for­ amintire — i-au dat slaţiunii cel mai atenţia pamiculturilor şi proprietarilor 102.200 Km“, locueşte o populaţie de
marea unei străzi de legătură între larg sprijin moral şi material. După de grădini că în urma unei mari in- 5.547.000 locuitori. Repartizată pe ju­
cartierele săseşti Haller şi Rosenfeld anul 1300, au făcut din Ocna-Sibiului
municipiu, deci, cu 200 ani înaintea vaziuni de omizi, livezile şi pomii deţe, populaţia se prezintă astfel:
către centrul oraşului, cu trecerea Sibiului. fructiferi simt ameninţaţi de către
peste terenul de gimnastică. 1. Alba 214.000
Ca municipiu a rămas până în ac stei. Legile în vigoare obligă pe 2. Arad 424.000
Românii cer apă în noile cartie­ 1877—78, când a fost transformată in proprietarii de grădini şi pomicultori 3. Bihor 508.000
re şi Comisia interimară se angajează comună urbană; iar in 1930, politi­ să-şi cureţe cuiburile de omizi. 4. Braşov 165.000
să cumpere cu sute de mii lei tere­ cienii au făcut-o comună rurală. Tot 5. Caraş 201.000
nurile Bisericei evanghelice. foştii stăpânitori, au înfiinţat în corn. 6. Ciuc 147.000
*
Ocna, Judecătoria rurală în 1884. Cu DRAŞOV. 7. Cluj 334.000 r.
toată vechimea astăzi este pe cale să 8. Făgăraş 86.000
La cererea Tramvaelor electrice fie desfiinţată. Care este motivul ? E 9. Hunedoara
M ulţum ită p u b lic ă . 332.000
de a găsi primăria miji oace materiale îndreptăţită această măsură ? Nu, o 10. Maramureş 162.000
pentru mutarea traseului strada An­ spunem în numele a 14 comune care Dl Fleaca N. primarul comunei 11. M ureş 290.000
drei Bârseanu la Stea spre cimitir pe se ţin de această judecătorie şi care Draşov, aduce mulţumiri publice în 12. Năsăud 145.000
sunt următoarele : Ocna-Sibiului, Rus- numele sătenilor, dlui administator fi­ 13. Odorheiu 131.000
strada O. Goga, nu s‘a luat încă o ho­ ciori, Şura-Mică, Slimnic, Loamnăş, 14. Sălaj 345.000
tărâre definitivă. Mândra, Haşag, Armeni, Bogatul, Pre- nanciar dela încasări şi plăţi d. loan 15. Satu Mare 294.00«
* saca, Păuca, Topârcea, Alămor, şi Vasiliu pentru munca depusă la lichi­ 16. Severin 240.000
S‘a decis cumpărarea caselor Ruşi. Unde pot fi afiliate aceste co­ darea şi lămurirea situaţiei impozite­ 17. Sibiu 193.000
proprietarilor Luise Saltier din str. mune ? La Sălişte, Miercurea ? îşi lor acestei comune lăsată complect în 18. Someş 220.000
Lupului necesar pentru şcoala de Stat poate cineva închipui să aducă pe părăsire pănă acuma.— Mulţumeşte 19. Tâmava-Mare 148.000
Hăşegani, Armeni la Sibiu drum dus 20. Târnava-M ică 148.000
cu suma de Lei 330.000"— şi întors 50 km. ? Mai ales că tren şi organelor de sub ordinul percepţiei
* 7 Miercurea pentru interesul şi munca 21. Timiş-Torontal 501.000
n'au şi autobuz lipseşte. 22. Trei-Scaune 136.000
S‘a dat autorizaţie dlui V. Că- Şi de ce să fie desfiinţată? Localul depusă. 23. Turda 185.000
păţină pentru construcţia unui edificiu există şi comuna îl întreţine gratuit. Total . 5.547.000
de cinematograf în str. HarteneckMo. Cheltuieli maxime sunt de 15 mii. CDi c a ^ p u b l l c l t a t c
60 cu intrarea prin str. Regina Ma­ Să desfinţează pentrucă se inten­ Pe naţionalităţi, populaţia se r e ­
ria 35. ţionează reînfiinţarea alteia ? Nu-i Agentura Centrală partizează astfel: Români 3.312.000
*
motiv, trebuie mai ales să-se ştie că sfr. Regina Maria 8 în c u r te
(59,7 la sută), Maghiari 1.330.000 (23,9
D. Göbbel a cerut mutarea târ­ comunei Ocna-Sibiului încă nu i s‘a
dat nimic. Vreau cu tot dinadinsul să-i are în permanenţă imobile şi la sută), Germani 565.000 (10,1 la sută)
gului săptămânal de cereale din Piaţa locuri de casă de vânzare Evrei 190.000 (3,4 la sută), alţii (Sârbi,
Verzelor în Piaţa Regele Ferdinand. ia şi ce-a avut?
precum şi locuinţe, camere Bulgari, Ruteni, Slovaci, etc.) 150.000
Propunerea a fost respinsă — şi s‘a Salina a fost închisă, judecătoria se mobilate de închiariat.
format o comisie din reprezentanţii (2,7 la sută).
desfiinţează mâine urmează pretura
Camerilor de comerţ, agricultură, reu­ Ungurii formează majoritatea ia
apoi percepţia. Cu ce scop toate acestea. ÎNCHIRIEZ 2 camere bucătărie, trei judeţe: Odorhei, Ciuc şi Trei-
niunea săsească, gremiul comercial
care să facă noi propuneri. N. Balteş înv. bae parchet teracotă. B E D E U S Scaune.
 Nr. 37. A C Ţ I U N E A Pag. 3.

O prostie sl o
necuviinţă.
Muzica românească declarată
sălbatecă de un avocat din Sibiu.
Poate că şi Dvs. sunfefi
In sala Unicum a avut loc un
concert dat de pianista Luise Gmeiner. dintre aceia cari N U P O Í v

Din acest prilej a răsuflat ca un nor­

dic avocatul sas ce răspunde la nume­
le Richard Weisskircher scriind în
ziarul Tageblatt No. 18868 între altele
FI BOLNAVI
următoarele traduse mai lib e r: ondiţiunea primă pentru bunul mers dere cât de mare şi de complicata. Telefo­
„S‘a cântat din Beethowen şi alţii.
Intre altele a urmat o bucată româ­
C al afacerilor Dv. este continuita­ nul nu numai că vă scuteşte de neplăceri, dar
tea. Nici un moment de întrerupere, vă scuteşte şi de primirea vizitelor. In schimb,
nească a profesorului Negrea, profe­ nici o clipă de răgaz. Şi cu toate aces­ prin vocea Dv. sunteţi acolo unde treburile vă
sor la Conservatorul din Cluj. tea, organismul simte uneori necesita­ cheamă, la postul de conducere, graţie tele­
Toată reuşita acestui concert de tea absolută de a se recreea, iar în­ fonului 1
muzică înaltă a fost distrusă prin a- ceputurile de boli trebuiesc combătute.
ceastă bucată, în care se trata impresii Insă Dv. nu puteţi sta în casă, nu pu­
dela sate. Sentimentele înalte şi fru­ I teţi părăsi biroul, firma-
moase trezite de bucăţile anterioare
au fost nimicite. A trebuit să fie cân­ SOLUŢI A SALVATOARE
tate alte melodii dulci spre a se re­
în aceasta situaţie este unică:
învia sentimentele înalte procurate de
bucăţile dinainte de această bucată". TELEFONUL
Am citit multe prostii şi necu­
Gratie telefonului, putefi dirija de a-
viinţe spuse i la adresa noastră. Cele casă, în timpul lipsei Dv.; o întreprin-
scrise de insul în cauză din cele
mai îndrăzneţe.
Din aceste considerente cerem
ziarului Tageblatt să precizeze dacă
Profitaţi de avanta-
numitul recenzent face parte din fa­
milia ziarului şi dacă-şi însuşeşte a- jiile acordate, pe du­
precierile batjocoritoare făcute la a- rata de o lună de So­
dresa poporului şi muzicei româneşti. cietatea Română de
Despre avocatul ce trăeşte din sudoa­ Telefoane şi anume:
rea ţăranului român şi care îndrăz­
neşte să-şi permită să ne batjocorească FĂRĂ MCI 0 TAXĂ
în scris în felul acesta, înainte de a-1 DE INSTALAŢIE şi
trimite în înălţimile nordului, pentrucă C U POSIBILITA­
e un exemplar rar şi destul de mare, TEA DE A PLAŢI
ne vom mai ocupa.
Societatea românească şi mai a-
ABONAMENTUL IN
ies muzicanţii, au cuvântul. RATE LUNARE PU-
I. M.
TEŢI AVEA UN TE­
LEFON.

început de primăvară
S'a dus bătrânul cel cu haină albă
Acoperii de fulgii mari de nea
Ca fluturi albi ce sbardă pe vâlcea
Cari se'mplelesc cu firele din barbă.
S’a dus albitul moţ în cită parte
Şi‘n urma lui zăpada s ’a topit.
Blânzi soil at primăverii s'au ivit
fci-colo ghiocei prin frunze moarte...
A prins apoi curai şl vioreaua
Şl'n urma ei atâtea alte flori,
Parfumul lor te'mbată, vagi fiori
[ţi dau pe rând când crinii, când laleaua
!. V. S P IR ID O N .
simplă şi sigură, sprijinindu-se pe acte
cari dovedesc neindoeinic drepturile
dobândite şi nu sunt plătibile decât
celor în drept.
De ce se fac deci atâtea greutăţi
şi tergiversări ? Nu sunt bard ? Nu
este acoperire ? Prin Decretul Regal
de distribuţie lunară a fondurilor, dat
după propunerea Ministerului de Fi­
nanţe, s‘a acordat deja creditul maxim
necesar pentru pensiile scadente pe
Februarie. S'ar fi putut semna dacă
nu sunt bani ?
Este cert că instituţiile publice prin
funcţionarea lor au o mare înrâurire
asupra formării conştiinţei cetăţenilor-
Şi-a vândut creerul
A murit la Paris celebrul calcu­
lator Pierre Lutec, cel căruia, cu toate
sumele enorme pe cari le câştiga, nu-i
ajungeau nicio-dată banii. Odată aflân-
du-se într'o jenă financiară şi-a vândut
creerul unei societăţi de anatomie din
New-1York. Trucul prinzându-se l-a
repetat şi la moartea lui 74 de tele­
grame dela societăţi de anatomie re­
clamau celebrul creer. Urmează ca
judecătorul să decidă cui îi revine
creerul.
Buletin intern
Buletin extern
Creşte mizeria în Ungaria
După ştirile din presa maghiară
situaţia economică din Ungaria, î n
special in nordul ţării este extrem de
grea. Mii de femei şi copii mor de
foame în adevăratul înţeies al cuvân-
tului. Această situaţie deplorabilă î m ­
pinge pe cei mai mulţi la fapte ne-
permise. Hoţiile cresc — numai îa
decurs de un an sau înmulţit cu
11.000. Partidele din opoziţie se spune
că au de gând să răscoale ţara. Ziarele
scriu că statisticile oficiale fac toate
sforţările să arate că situaţia econo­
mică e pe cale să se îmbunătăţeaseă.

( e u m ai i l l ă \§M. Dacă ministerul de finanţe prin admi­

Dela o vreme iar se repetă în­
târzierea plăţii pensiilor. Vrând-ne-
vrând ne vin în minte scenele penibile
de pe vremea guvernului de tristă me­
morie Iorga-Argetoianu.
De ce nu se aplică raţional le­
gea contabilităţii publice ? Articolul
133 din aceasta lege dă posibilitatea
de a plăti pensiile fără ordonanţe (sau
mandat de plată) prealabil emise. Or-
donanţarea acestor cheltueli este a se
face ulterior pe baza bonurilor plătite.
Cum este şi natural, art. 45 din
legea amintită consideră pensiile ca
angajate dela 1 Aprilie (adecă dela în­
ceputul anului financiar, până la sfâr­
şitul lui) cu întreaga sumă a creditului
prevăzut în buget.
Conform legii pentru aceste an­
gajări de cheltueli nu este obligatorie
viza de control preventiv.
Apoi lichidarea pensiilor e foarte
nistraţiile financiare prezintă Statul ca
rău plătitor, se face o mare greşală»
dând un exemplu foarte păgubitor in­
tereselor noastre naţionale.
N. CHISAN
C u rio zită ţi
Case de sticlă
Tot în America! Se construesc
acum în New York 7 case cu 9 caturi
şi 25 m. înălţime. Prin luminare în
timpul nopţii, turnul se vede sclipind
dela mari depărtări. Zidurile chiar
duble vor fi totuş transparente i a r
pereţii nu vor mai trebui zugrăviţi.
Trăim oare în epoca modernă
sau intra basmelor cu palate de cristale?
Curat americSneşte...
La încheierea bilanţului Statelor
Unite se prezintă de 179 miliarde lei
(exact bugetul ţării noastre pe 9 ani
de zile).
Curat americăneşte...
Congresul Micei înţelegeri
Studenţeşti va avea loc la
Bucureşti.
In şedinţa consiliului Micei înţe­
legeri studenţeşti care a avut loc anul
trecui la Prag'a s'a hotărât ca viitorul
congres să se ţină la Bucureşti în
Septembrie a. c. Din partea Cehoslo­
vaciei vor veni câteva sute de studenţi
iar din Jugoslavia se contează pe şi
mai mulţi participanţi.
Descoperirea unei comori
Doi copii din com. Leu jud. Ro-
manaţi săpând din glumă ia rădăcina
unui nuc, au dat peste o cutie neagră
conţinând monede de aur. Pe când cei
doi copii se mirau de strălucirea ba-
nil®r un vecin văzând cutia cu galbeni
a dus-o la ei acasă. Copii povestind
seara părinţilor, aceştia au anunţat
jandarmii. Săteanul strâns cu uşa neagă
orice cunoştinţă despre acest fapt. E
arestat.
Anglia sus|ine atitudinea
Germaniei ?
Din ultimele ştiri reese că An­
glia susţine atitudinea Germaniei în
ceeace priveşte gestul ei prin care a
ocupat zona demilitarizată. D. Eden,
ministrul de externe al Maréi Britanii
a făcut declaraţii în camera Comune­
lor, susţinând că „Germania a violat
tratatul dar Franţa n'are dreptul să
se plângă". Din toate acestea rezultă
că Anglia evadează dela obligaţiile
sale. Franţa manifestă dealtfel foarte
multă neîncredere în sprijinul An­
gliei, mai ales după aceste declaraţii
fatidice, cari acordă Germaniei con­
solidarea gestului ei de imperialism
D. Ribbentrop la Londra
Delegatul D-l Hitler, Ribbentrop
va pleca la Londra pentru a fi de faţă
la şedinţa Societăţi Naţiunilor, fără a
lua parte la desbateri. Ribbentrop are
misiunea să urmărească lucrările Con­
siliului referitor la problema ce s’a
ivit în urma denunţării tratatului dela
Locarno de către Germania.
 PafcJ. A C Ţ I U N E A Nr. 37.

Ş e d in ţa C onsiliului Societ&tiî
N aţiunilor
Şedinţa Consiliului Societăţii Naţi­
unilor va avea loc la Londra, la care
▼a lua parte şi senatorii pactului
dela Locamo. S'a hotărât tot odată ca
şedinţa comitetului de treisprezece să
fie amânată până la terminarea sezi-
ttnei dela Londra. Conversaţiile înce­
pute la Paris puterile semnattare al
pactului dela Locarno, vor fi continuate
la Londra.
Treisprezece mili­
arde pentru înar­
marea ţării.
Sub preşidenţia M. S. Regelui a
avut loc un consiliu superior al ar­
matei.
La lucrările consiliului au luat
parte dnii : Gh. Tătărescu, preşedin­
tele consiliului de miniştri ; general
Paul Angelescu, ministrul apărării
Naţionale ; Victor Antonescu, ministrul
de finanţe; R. Franasovici, dr. I. Cos-
tinescu, V. P. Sassu, dr. I. Nistor. N.
G. Caranfil, P. Bejan,
Dintre foştii preşedinţi de consi­
liu au luat parte dnii N. Iorga, Al.
Vaida, G. G. Mironescu, cărora li s‘au
făcut invitaţii speciale.
Nu au participat la consiliu d-nii:
Mareşalul Averescu şi luliu Maniu cari
se află în străinătate, cum şi d. dr. C.
Angelescu, ministru de instrucţie, care
s e găseşte bolnav.
Au mai participat d. mareşal Pre-
zan, d. general Samsonovici, şeful M.
St. M. şi d-nii generali Gh. Moruzi,
inspectorul general al cavaleriei, G,
Ştefănescu-Amza şi N. Condeescu, in­
spectori generali de armată.
D. GH. TĂTĂRESCU, prim-mi-
nistru şi ministru al armamentului, a
făcut un larg expozeu, informând con­
siliul de stadiul în care se află lucră­
rile de .înzestrarea armatei, în urma
contractelor de armament, încheiate cu
industria străină şi industria indigenă.
Timp de două ore, cât a durat
expunerea, d. prim-ministru, a afirmat
între altele, că s‘a acordat suma de 9
miliarde pentru armament. Această
sumă trebue adăogată la cele 4 mili­
arde cari au fost afectate în anul tre­
cut aceloraş nevoi. Anuităţile celor 9
miliarde au fost înscrise în bugetul a-
nului 1936.
Dintre asistenţi, d. Nicolae Iorga
a avut aprecieri favorabile asupra po­
liticei ce s a dus în materie de arma­
ment de către actualul guvern, insis­
tând asupra necesităţii de continuitate
Străjeria în KOPROL, pastila de ciocolată
cunoscută de toată lumea com­
judeţul Sibiu bate cu maximum de eficacitate:
DIGESTIA ANEVOIOASA
„Straja Ţării" nu mai constituie C O N S T IP A Ţ IIL E ,
astăzi o noutate pentru nimeni din I N F E C Ţ I U N I LE
această ţară. APARATULUI
Pornită din îndemnul Suveranului D I G E S T I V
realizărilor mari ia îşi arată tot mai M I G R E N A ^ 1 1
mult roadele.
Tineretului care până eri trăia
în cea mai periculoasă dezorientare i
sa deschis un drum, a fost îndreptat
pe calea cea adevărată pentru conso­
prin muncă stăruitoare zi de zi, ceas i n'au împotrivă1! alte argumente decât
de ceas, ascultând de cei mari şi că'i o copiere a ceeace s'a făcut în
lidarea României întregite.
Străjeria urmăreşte un scop con­
respectând pe conducătorii şi povăţu- alte ţări, aceştia se vor convinge cu
siguranţă că străjeria este o necesi­
itorii lor.
structiv : disciplină, muncă cinstită,
gând curat, respectul virtuţiilor, res­
Dar mai presus de toate, stră­ tate
nu
naţională şi că dacă M. S. Regele
intervenea la timp, eram pierduţi
jeria este o nouă credinţă, o şcoală
pectul valorilor şi mai ales năzuinţa Afară de cei câţiva sceptici
a caracterului moral.
permanentă de-a realiza un lucru bun — foarte puţini la număr — e marea
pentru Ţară şi Rege. A pornit modest, tocmai pentru armată a celor ce şi-au pus desinte-
a-şi ajunge sigur scopul.
Străjeria este şcoala practică a : sat sufletul, viaţa, armata celor ce-au
vieţii,şcoala faptelor şi a culturii muncii. La început în 10 judeţe, apoi în I îmbrăţişat cu cel mai frenetic entusiasm,
Străjeria nu urmăreşte parada alte 10, mâine în întreaga ţară, tine­ j ideea salvatoare.
Printre aceştia, se poate număra
deşartă, munca superficială, ci forma­ retul va fi adăpat la izvoarele bine­
pe drept cuvânt Dl loan Dragomir
rea copilului. cuvântatei devize: „Credinţă şi muncă
revizor şcolar al jud. Sibiu.
Străjerii urmăresc realizarea sco­ pentru Ţară şi Rege“.
D-sa, nu numai că a îmbrăţişat
purilor înalte cu mijloace modeste Dacă se mai găsesc sceptici care
j ideea, dar caută ca în cadrul Judeţului
! său, să unifice şi să coordoneze pro­
gramul făcut de comandanţi la Cen-
M a teria le d e zid it ; trele de îndrumare.
Astfel, în cadrul unei adevărate
ş 1 in sta la t p en tru toate sco p u rile. ! sărbători străjereşii, a convocat la
I R n V C R S E , C B E E E ÎÎT , T R E S T I E tP C M T JÎU S T O C R T U .
Sibiu, pe comandanţii din judeţ şi „pe
R R , P L Ä O U Ş O A R E , HPE.ÄCB B>E S S O S H T , r B E R R R S H j toţi doritorii de înaintarea şcoalei".
P 1 Ü H I R U C k R D B R B , § O B £ 8DE î £ R R C O T R S B R Ş I N B Au răspuns toţi învăţătorii.
D E G R T I T T , B R I E Ş**S ■.■
I I,N«VS. T R V
EUi...R T T E P E N T R U B R E , ®
ŞB
 P rtD ÎIC T i Din partea O. E. T. R.-ului au
luat parte D-nii: Atanasie Popa insp
F. 7 I C K J E L Î i Cluj, Bivoiaru profesor la Centru de
j îndrumare Breaza şi Lungu instructor
1—2 Sibiu şi fllba-lulia fandat 1817 Au ţinut să fie prezenţi D-nii r
; Petre Petrescu, insp. general şcolar
; Miron Bibu insp. şcolar etc.
Programul conferinţelor l-am pu-
Sosindu-ne mult aşteptatele noui instala- I blicat în numărul trecut. Mai avem
} de adăugat doar că această întrunire a
ţiuni unice în Sibiu, ne permite fost pentru învăţătorii judeţului Sibiu,
să prăjim imediat şi să măcinăm momentan cele mai o zi senină, o zi de încredere în pu­
terile neamului, o zi în care s’a simţit
superioare calităţi de cafea, neîntrecute la gust, aromă
i cât este de frumos să te dedici devizei
şi calitate. Onor. clienţi sunt rugaţi să viziteze maga­ I străjerilor: „Credinţă şi muncă pentru
zinul nostru şi să studieze instalaţiunile noui, pentru Ţară şi Rege“.
care stau la dispoziţia On. Clienţi, personal dând ex­ Frumoasă pildă a dlui Dragomir
plicaţiile necesare. In prezent, cu adevărat, nu este cu ! — care singură vorbeşte — trebuie;
putinţă să se găsească o cafea mai bună ca la: imitată pe tot cuprinsul Ţării".
io n A p o sto l
Magazinul special de cafea
Cinema APOLLO
„PAŞA Tributul dragostei
cu John Boies, Margarethe Sullavan

CASĂ CURTE ŞI GRĂ­

a acestei politici. încercaţi şi Vă veţi convinge cu toţii de adevăr. Magazinul „PAŞA", DINA, la periferie supra­
singur în Sibiu, str. Regina María 42 — Telefon 93. faţa 6200 mp.. Vânzarea foarte eftină
In acelaş sens s‘au exprimat d-nii A D R E S A LA ZI AR
Vaida şi Mironescu.

!♦ __________ Prefectura judeţului Sibiu.__________ Nr. 17 > -1936 por*.

Vitrinele firmei
S I B I U
P ia ţa R e g e le F e r d in a n d Nr. 17
Orientează despre u l t i m e l e
noutăţi de modă şi preţurile
cele mai ieftine ale zilei. Este
deci în interesul publicului a
privi aceste vitrine şi a vizita
M A G A Z I N U L
DE ÎNCHIRIAT
dela 1 Aprilie 1936 localul de prăvălie din STR.
REGINA MARIA 49.
Nr, 1748—1936.
Publicaţiune.
Noi, Prefectul judeţului Sibiu,
Aducem la cunoştinţa generală, că în cauza
cererii comunei Şpring de a se expropria o por­
ţiune de teren de 7 jug. cat. din păşunea comunei
Draşov, în scopul edificării unei şcoli de stat, a bi­
sericii şi înfiinţarea unui cimitir în cătunul „Car­
peni", se va deplasa la faţa locului în comuna Şpring
în ziua de 26 Martie 1936, ora 3 d. a. comisiunea
prevăzută de §-ul 33 din Legea ungară art. XLI ex
1881, referitoare la expropriere, pentru a decide
în cauză conform Legii şi asupra tuturor revendi­
cărilor etc. rigicate de către părţi în baze Legii
suscitate.
Comisiunea va decide asupra planulai de ex­
propriere chiar şi în cazul când nu s‘ar prezenta
la desbatere părţile interesate în cauză.
S i b i u , la 29 Februarie 1936.
Prefect: Şeful servi.:
ss. Dr. N. Regman. ss. I. Giurgiu.
Publicaţiune de licitatiune.
Subsemnatul portărel pe lângă Tribunalul Sibiu prin
aceasta publică, că în baza deciziunii Nr. Arb, 73593 3 şiNr,
O. II. 113411936 a Judecătoriei mixte Sibiu în favoarea recla
mantului Waldemar Kwanka, reprez prin advocatul Dr. loan
Fleşeriu pentru încasarea creanjei de 2537 Lei şi accesorii
se fixează termen da licitaţie pe 19 MARTIE 1936 ORA 3
d. m. la faja locului în Sibiu str. Ocnei Nr- 21 unde se vor
vinde prin ticiiatiune publică judiciară mobiliar din casă şi
alle, în valoare de 19990 Lei. In caz de nevoie şl sub prejul
de estimare,
Pretenziunea care e de încassat face 2557 Lei capi­
tal, dobânzile cu 10 pr. socotind din 1 Decemvrie 1932 iar
sp esele pănă acum stabiiile de 1606 Lei.
Întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi fost s e ­
chestrate şi de alţii şi aceştea şi-ar Ji câştigat dreptul de a*
coperire licitaţia prezentă este ordonată şi în lavórul aces
tora în senzul art. XLI: 1908. § 20.
Sibiu la 5 Martie 1936
Bacu, portărel.

Redactor resp : ILIÉ MUNTEANU. Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI“, Sibiu. CENSURAT

D ir e c to r : I O N M U N T E A N U O r g a n al a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
Abonamentul anual {Lei 240, şa se luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500, Nr.-rul 5 Lei.— Publicaţiuni şi i uuţja laru

Nr. 38 Sibiu, Joi 19 H ârtie 1936 Anul il

frână u n d e Catastrofa
Problema târgurilor de Mostre
si p â n ă când? civilizaţiei actual e !
w— —a— — —— i 01MB
La una din consfătuirile ce a avut loc intre comercianţii şi industriaşii
Io n M u n tean u din Sibiu, d. Valeriu Bozdoc, prim secretarul camerei de comerţ şi de industrie, — E x p l o a t a r e a ţărănimii —
a citit un documentat raport asupra-„Problemei Târgurilor de Mostre". Problema A le x . T o m ic i'S e v e r in
Luni noaptea medicii Români au aceasta este una dintre cele mai importante astăzi pentru desvoltarea oraşului
fost reţinuţi până la orele două la in­ nostru, fiindcă de ea depinde menţinerea sau desfiinţarea unei instituţiuni, Trăim vremuri aspre şi tulburi.
spectoratul sanitar pentru judecarea care s'a dovedit a fi rodnică, aducând foloase economice regiunei în care a Sărăcia biciueşte trupurile. Venalitatea
procesului intentat de vulpoiul cinic fost plantată. şi arbitrarul revoltă sufletele.
Süssmann, contra distinsului medic Examinând problema la lumina adevărului economic, d. Valeriu Bozdoc, Oamenii dintre cei mai ponderaţi
român dr. H. Tănăsescu dela institu­ arată intr'o înlănţuire strânsă de argumente, care a fost desvoltarea oraşului şi chiar dintre cei cu răspunderea
tul obstretic. Sibiu înainte şi după Unire, care sunt factorii ce deschid calea spre progres guvernării, nu se sfiesc a ne vorbi de
De aproape două luni se judecă economic astăzi, când principiul autarhiei a invadat toate statele ; indică pier­ cărări noi sau de catastrofa civilizaţiei
acest proces înscenat atât de ruşinos, derile ce le va suferi Sibiul prin dispariţia şcolii de căpitani şi a şcoalei actuale...
fiind chemaţi ca martori peste 40 me­ Speciale de Infanterie — căci armata constituie primul factor de consumaţie — In aceestă stare haotică, plină de
dici Români, avocaţi, ziarişti, judecă­ pierdere ce trebuie compensată prin acapararea de vizitatori străini în timpul presimţiri sumbre, îşi fac drum curente
tori etc., cari şi-au manifestat pe rând verii, în perioada Târgului de M ostre; combate obiecţiunile ce se aduc îm­ dintre cele mai îndrăsneţe. Soluţii ex­
indignarea şi revolta lor contra nefas­ potriva Târgului de Mostre, dovedind că ele sunt neîntemeiate şi în noua travagante se propun, dar ele ajung
tului personagiu, duşmanul Românilor organizare permanentă a acestor târguri, făcută pe un teren propriu şi cu cel mult să fie înseilate într’un text
de totdeauna. construcţii de durată, elimină orice ne.jims. de lege.
Amintesc declaraţia dlui C. Sta- Prin organizarea Târgurilor de Mostre Sibiul a primit un nou impuls de Cele mai multe nici n'apucă a
mate, care a precizat că Süssmann a viaţă economică. Poziţia sa favorabilă în apropierea munţilor, împrejmuit de lua contact cu realitatea şi dispar ca
refuzat să predea maşina autorităţilor numeroase staţiuni climaterice şi balneare, i-a asigurat un mare aflux de vizi­ ceaţa la razele soarelui.
cu prilejul vizitei M. Sale Regelui pe tatori. Târgurile de Mostre, întruchipând aureola străduinţelor de promovare Anual se votează câteva sute de
motiv că se duce la vânătoare ; măr­ a comerţului şi industriei, a contribuit şi mai mult la augumentarea numărului legi, care turbură pentru câteva luni
turisirile răscolitoare ale venerabililor de vizitatori. Din raportul d-lui Valeriu Bozdoc, întocmit pe baze statistice mersul vieţii colective şi individuale
medici dr. N. Comşa şi dr. N. Ittu etc. judicioase, rezultă următoarele: în cursul anului 1933 au fost în Sibiu în pentru a face loc altora, pe cât de
care au fixat ţinuta duşmănoasă a lui timpul verii 10.000 vizitatori; în 1934 20.000 : în 1935 peste 20.000. Automo­ voluminoase, tot pe atât de efemere...
Süssmann, portretizat magistral, în bile au fost văzute din 57 judeţe. Dintre firmele participante 75,J/o au înche­ Mai tot e superficial, destinat nu
pledoaria sa, de avocatul dr. P. Simo- iat transacţii însemnate, dintre cari unele vânzări de 400—800.000 Lei, bani de a îndruma şi a creia, ci de a tul­
netti. gata, iar altele primind comenzi de peste 3 milioane Lei. Circulaţia banilor bura şi distruge. O cauză a acestei
Cuţitul ne-a fost înfipt în inimă, în perioada Târgului de Mostre de peste 2 0 milioane, în timp de 2 1 zile. situaţii o vedem în lipsa de studii apro­
la care asistenţa a răspuns cu hui­ Aceste cifre vorbesc mai mult decât orice alt argument, care ar voi să fundate a problemelor politice, sociale
duieli, de către medicul şef al muni­ demonstreze rentabilitatea Târgurilor de Mostre. Organizarea permanentă a şi economice, care domină activitatea
cipiului, d. dr. I. Sturza ca acuzator. acestor târguri trebue să fie deci salutată cu bucurie de către toţi cetăţenii de azi a omenirii.
Replica ce ia dat complectul de jude­ oraşului şi judeţului nostru. I o n e l N eam tzu Presa zilnică nu are nici spaţiul,
cată, prezidat de eminentul medic dr. nici răgazul de a studia şi analiza
Col. Căpitanovici, achitând pe dl dr. problemele.
Tănăsescu, ne scuteşte de alte preci­ S'o aşeze ‘n loc de-onoare
zări - asupra nivelului.scăzut în careVa
prezentat .
Spini... recunoştinţă
Sus pe-a Câinelui Spinare,
Ea prinde doar aspectul trecător,
având ca p r i m ă grijă satisfacerea
In spre târgul cel de brânză curiozităţii.
Marţi dimineaţa, adecă la câteva Marea statuă-a lui Fritz (Să nu-i vie rău la rânză Tribuna Parlamentului e prea
ore, am asistat, la inspectoratul muncii, Proectată din aramă Că miroase ne’ncetat, mult subt suflul patimii politice şi e
pe cel 140 măturători Români dela Nu se face. Herr Fabritz Ştiţi, e omul delicat...) prea cuprinsă în vălmăşagul asaltului
municipiu concediaţi pentrucă s'au a- Sas, deci patriot de seamă Vor mai fi alăturat pentru putere, ca să poată avea se­
dresat Tribunalului Sibiu să-i pună sub A cedat-o 'ndată ţării Monumente culturale ninătatea şi răbdarea necesară studiului
ocrotirea legilor. Tribunalul i-a pus. Dintre alpi şi coasta mării Dragi cum ştiţi domniei sale, problemelor ce se cer soluţionate.
Arz, Witsttok şi Schullerus îi conce­ Fiindcă — să Vedeţi — speranţa Bumbi, viţei ori raţe ‘nfine Din fericire pentru clasele mai
diază pentru crima de a fi îndrăznit Nemţilor de-a ‘nvinge Franţa Toate-or fi pe lângă sine. puţin numeroase, ideologia şi interesele
să ceară aplicarea legilor. Zace (vă daţi bine seama ?) ţărănimii, nu sunt, — cel puţin pentru
frizerie
După 20—25 ani de serviciu, cu Toată'n cişmele şi-arama moment — în contrazicere cu ideolo­
Cică'n liceu s’ar fi deschis
salariu de 200—300 Lei la săptămână, Führerului din Sibiu. Pentru elevi o frizerie gia şi interesele celorlalte clase de
mulţi din ei susţinători a 7— 8 copii, Insă — după câte ştiu — Cu ordin dela director intelectuali şi de producători, cu ex­
sunt aruncaţi pe drumuri... cu preaviz Aderenţii nu se'mpacă, Să-i facă şcoala — o chelie. cepţia unei infime minorităţi de ex­
de 14 zile. Hotărâră deci să facă ploatatori.
Pentru veşnică onoare Chel natural şi de idei
Cum să putem reda ce se pe­ Ar vrea să fie cheli şi ei... Intr’adevăr.
trece în sufletul acelor 140 de mătu­ Führerului în vigoare Ţărănimea năzuieşte ca, în regi­
rători dintre cari mâine se poate în­ O statue dar din tuciu — aceluiaş... mul proprietăţii individuale şi al unei
tâmpla să fie nevoie să recrutăm pe Nu din tuciu dela furmale, .., Şi când se va ascunde luna rele libertăţi, pe care deabia dacă a
Tuciu rămas dela canale, Pe dup’un deal sau în vre-o vale
acei cari vor trebui să apere glia de Noi vom avea lumină ‘ntruna gustat-o până acum, să fie condusă
trădarea lui Witsttock... şi a acelora Şi văzând că mai rămâne Din cap, din luna d-tale... cel puţin cu legalitate, dacă nu e posi­
cari primesc din contribuţia noastră, Tuciu, poporul nostru 'nfine bilă dreptatea ; cel puţin cu cinste,
din maximele d-lui e. piso
unul cât jumătate dintre măturătorii Altă chestie-au deschis-o dacă nu e posibilă egalitatea.
Dumnezeu şi vremea
cari se trudesc dela 5 dimineaţa, prin Hotărâră şi lui Piso Lucrează ne'ncetat Ţărănimea care a trăit şi trăeşte
muncă grea, să agonisească coaja de Să-i înalţe o statue Iar omului creiţarii sub umilinţa celui mai revoltător regim
(continuare în pagina 2-a) Şi 'ntr'un loc mai demn s'o pue Să-şi numere i-e dit. i. vespe îconlinuare în pagina II-a)
Sibiu si îm prejurim i S U R I
Cercul cultural al con­
ducătoarelor la Sălişte.
Conducătoarele d i n oraşul şi
judeţul Sibiu au ţinut primul cerc cul­
tural la Sălişte, d. preşedintă Pecinginea
deschizând şedinţa urează bun găsii
Săliştenilor, rugându-i să şi îndrepte
gândul de mulţămire către acei cari
au hotărât zi de sărbătoare pe lângă
ziua Duminecii, ziua care au bucuria
să vadă progresul micilor copilaşi de-
la începutul anului până în prezent.
Atât programul şedinţei intime
cât şi cel al şedinţei publice şi-a ajuns
cu prisosinţă scopul.
Păr. protopop Dr. D. Borcea,
mulţumeşte în încheiere acelora pen-
trucă au ales Săliştea pentru primul
cerc cultural în special corpului didactic.
M o n u m en tu l lu i A vram Ia n cu
Primim ştirea, că sculptorul ro­
mân Radu Moga a fost încredinţat să
cioplească în piatră monumentul ma­
relui erou naţional Avram Iancu. Acest
monument măreţ va fi aşezat în piaţa
cea mare a oraşului Brad.
Până unde şi până când?
(continuare din pag. 1)
pâine după care strigă copilaşii lor
din satul poetului Goga.
Ce facem ? Unde mergem cu
duşmănia oarbă pornită şi alimentată
de streini, patronată şi purtată şi de
unii inconştienţi şi coade de topor?Pe
străzile Sibiului mărsăuesc zi şi noapte
unităţi de civili cântând în ritmul şi
prinzând ecoul acelora cari au tăbărât
în zona demilitarizată, înarmaţi cu
pumnale pe sub haină. — Pe sate mai
mulţi feciori ca brazii au fost bătuţi
mortal de bandele hitlerizate.
Să se ştie că, în aceste clipe grele
încercarea de asasinare morală a
drului Tănăsescu şi luarea coajei de
pâine din gura copilaşilor măturători­
lor de stradă, sunt crime de înaltă
trădare de neam şi provocări la re­
beliune.
Cine dirijează şi cu cu ce scop
se fac toate acestea ? Cui să ne adre­
săm ? Atragem atenţiunea ministerului
de interne şi rugăm pe toţi bunii Ro­
mâni să contribuie cu partea lor de
influenţă spre a nu se mai face spăr­
tură în sufletul Românilor în aceste
clipe când se simte necesitatea solida­
rităţii tuturora.
Desigur că va trebui să luăm
drumul Bucureştiului spre a găsi drep­
tatea pentru copilaşii măturătorilor.
Ne vom duce împinşi de strigătul lor
la viaţă şi pentru nevoia ce o simte
ţara de a fi apărată de aceşti neno­
rociţi ce ne vor garanta cu braţele
lor armate stăpânirea gliei străbune.
Actualei comisii interimare nu
ne mai putem adresa devenind astăzi
acuzatoare şi care cu toate că unii
membri au declarat solemn că vor
ajuta din salariul lor, pe săraci, con­
statăm că chiar ei tae existenţa la
sute de copilaşi.
In două zile; adecă Luni şi Marţi
la Sibiu s'au deschis de străini ajutaţi
de coadele de topor, două procese de
crimă naţională, cari lovesc adânc în
sufletul nostru al tuturora. Până unde
ţi până când ?
„ T H Á U Ä"
Astăzi marele film de spionaj
Mistereié din Stambul
cu MYRNA LOY
In curând şlagărul comediilor
Cei 4 1), Muşchetari
cu Szőke Szakáll, Otto Wallburg, Felix
Bressard, Tibor v. Halmay, Ernst Ve­
rebes. Deci cu cei mai mari comici ai
ecranului.
Donaţii pentru biserici.!
Dna. Paraschiva Floaşiu şi Ilie
Floaşiu au donat suma de 1 0 0 .0 0 0 lei
în amintirea neuitatului lor soţ şi tată
după cum urmează:
1 clopot la Mănăstirea Brân-
covean din Sâmbăta de sus Lei 25.000
Donaţie pentru biserica din
Miercurea — -—- — — „ 2 0 .0 0 0
Donaţie pentru biserica din
Galeş — —— — — „ 5.000
Donaţie pentru biserica din
Tilişca — —— — 1 0 .0 0 0
Donaţie pentru biserica din
Rod — — — — — „ 5.000
Donaţie pentru biserica din
Poiana — — — — — „ 1 0 .0 0 0
Donaţie pentru biserica din
Jina — — — — — „ 1 0 .0 0 0
Donaţie pentru suburbia Io-
sefin din Sibiu — — — „ 5,000
Donaţie pentru biserica str.
Lungă din Sibiu — — — „ 5.000
Donaţie pentru parohia La­
zaret din Sibiu — — — „ 5.000
TO TA L LefToO.OOO
Apel către funcţionarii
judecătoreşti
P rin s o lid a r ita te şi cu ra j v o m
fi r ă sp lă tiţi
Funcţionarii judecătoreşti m a i
ales in timpul din urmă, suni obligaţi
la o muncă fără răgaz de zi şi noapte
şi dacă munca noastră nu-şi găseşte
răsplată, atunci prin solidaritatea care
trebue să o facem, să cerem şi să a-
rătăm mai marilor noştri, rolul impor­
tant pe care -1 avem noi auxiliarii jus­
tiţiei, spre a-şi aduce aminte şi de noi
cel puţin acum în ceasul al XH-lea.
Deci numai prin solidaritate vom
putea duce lupta cavalerească, a ono-
arei, aruncând săgeata dreptăţii şi pro­
testului acolo unde punctul nevralgic
al greşelii se va arăta în toată goli­
ciunea lui, luptând co-p la corp, acolo
unde ticăloşia şi neme _nicia omenească
se va dovedi.
Voim prin solidaritatea noastră
să ne ajutăm, să ne înălţăm sufletul
şi mintea, să întărim legăturile de ca­
maraderie, pentru a forma un bloc
conştient şi vrednic în societate.
Toate aceste nu le vom putea în­ constitue. Pentru a intra în Orient,
făptui numai atunci, când toţi colegii trebue să treci prin cetatea vechilor
vor căuta să fie înscrişi în filialele sultani, ai Sfintei Sofii şi a Bosforu­
Uniunii asociaţiunilor funcţionarilor ju­ lui. Atmosfera plină de mister ce o
decătoreşti din România. Numai atunci exhalează Constantinopolui, dă farmec
conducătorii Uniunii vor putea face rezistibil, nostalgic şi parfumai.
demersurile necesare pentru ca noi,
cari azi suntem consideraţi ca nişte dă admirabil acţiunea petrecută în
„Hamali intelectuali“, mâine să fim cadrele Stambulului, oraşul misterios.
consideraţi „preţioşi auxiliari", pe care Interpretul, care nu e mai prejos de
se sprijinesc instanţele judecătoreşti.
AL. MUŢIU
Funcţionar Tribunalul nimic nu le lipseşte pentru a înlănţui
Sibiu
Teatrul orăşenesc
„ iozul cel mere
Intr'o atmosferă plină de nerăb­
dare sa consumat în Sibiu turneul
teatrului Reg. Maria. Atraşi de titlu
mulţi au venit pentru a vedea cum se
poate obţine lozul cel mare, dar mai
ales câştigul lui.
Pentru piesă, de humorul căreia
eram asiguraţi prin prezenţa artistei
Leny Caler şi a neîntrecutului Maxi­
milian au venit deasemeni mulţi. De­
sigur au venit şi pt. piesă.
Un decor de colectură a redat tot ce
poate fi mai real în viaţă şi ceace se
petrece azi prin lume: speranţe, idealuri
mari şi mici, mijloace pt. a-ţi ajunge
scopul şi mijloce de trai, lealitate şi
necinste, bucurie şi necaz; şi toate
astea ascunse sub pânza uşoară a vese­
liei. Un ochi ager n'ar fi râs. Dar omul
în acea seară nu a venit cu gândul
să înţeleagă şi să interpreteze ceace
vede, ci doar să perceapă şi apoi să
râdă, să râdă pentru caraghioasa dis­
proporţie între cei săraci şi cei avuţi
în meschinăria unei farse. Aceasta e
reuşita piesei.
Şi artiştii au reuşit să subjuge un
moment sufletele spectatorilor prin
spiritul lor animat şi prin felul natural
de a juca. Sunt calităţi.
Puţin exagerată, dar plină de
spirit şi acţiune, Leny a atras şi prin
dorinţa de a fi văzută, cât şi prin jocul
ei teatral, care desigur o va menţine
timp îndelugat în fruntea trupei ce
joacă.
Un cuplu plin de humor a fost
prin jocul lui V. Maximilian de care
suntem identificaţi fiecare căci unde
joacă, succesul e asigurat. Trebue
adăugat „bâlbâitul“ Gh. Efterie.
Nuanţa piesei a fost accentuată
şi prin contrastul disperărei zadarnice
a chelnărului, în care V. Ronea a avut
un succes mai limitat Prea cu multe
tremurături şi piânsete, O brutalitate
ar ii fost mai humoristică.
in ceace priveşte rolul arţăgos
al Măriei Sandu a fost cât se poate
de forţat şi lipsit de înălţimea unui
joc necesar teatrului Regina Maria.
Ne aşteptăm la o mai mare evi­
denţiere a talentului care exiâtă.
Restul, au adăugat la succesul
piesei, care a ştiut să captiveze şi să
activeze eurile spectatorilor prin bogă­
ţia de spirite şi de nuanţă ridicată,
să alunge şi să lase o aminiire drăgă­
laşe despre voceaf Leny-ei Caler pe
care am vrut-o Cslereanu Lenuţa şi
asta în teatrul Regina Maria al cărui
turneu îl aşteptăm cu nerăbdare pt.
viitor.
COSTIN
C i n e m a „ T H f tU fl“ .
Misterele din Stambul
Constantinopolul este cadrul e-
vocator al Orientului, al cărui prag îl
oraşului — un farmec atrăgător şi i-
Mirna Loy, delicioasa vedetă, re­
partenera sa, o însoţeşte în toate pe­
ripeţiile cu desinvoltură. Excursia prin
aventură şi neprevăzut este antrenantă;
curiozitatea publicului pe ecran»
Moartea elevului V. Economu,
Familia inginer Economu a fost greu
lovită prin pierderea scumpului lor
fiu V. Economu, elev în clasa V-a a
liceului Gh. Lazăr. Decedatul este ne­
potul dlui general comandant V. Eco­
nomu. înmormântarea a avut loc Du­
minecă. La înmormântare au participat
membrii familiei lui, domnii ofiţeri su­
periori din garnizoană, elevii şi pro­
fesorii dela liceul Gh. Lazăr, cunoscuţii
familiei etc.
*
MARGARETA ş i In g in e r
VAS1LE E C O N O M U Mulţumesc
rudelor, prielenilor şi cunoştinţe­
lor cari prin prezenţă, scrisori şi
flori au luai parle la durerea în-
cereală prin perderea fiului lor
Baby elev clasa V-a a Liceului
G heoghe Lazăr.
Toate şcolile primare şi secun­
dare vor lua vacanţă Sâmbătă 4 A-
prilie la prânz.
ie
Sesiunea parlamentară a fost pre­
lungită până la 15 Aprilie a. c.
*
S. Sinod întrunit la Bucureşti a
admis hotărârea congresului naţional-
bisericesc de a se înfiinţa la Timişoa­
ra o Episcopie.
*
Direcţiunea generală a căilor fe­
rate a anulat reducerea de 50 la sută
pentru vizitarea staţiunilor de spor­
turi de iarnă începând de Marţi 1 0
Martie, cu excepţia staţiunilor de pe
Valea Prahovei, pentru care reduce­
rea se acordă tot timpul anului.
Călătorii, cari se găsesc în sta­
ţiunile de sporturi de iarnă cu bilete
cumpărate înainte de 1 0 Martie a. c.
se vor putea înapoia cu aceste bilete
cel mai târziu în ziua de 16 Martie
a. c, orele 24.
— Călăul statului american Mas-
sachussete şi-a dat sufletul şi astfel,
acum se caută un urmaş al lui. Până
acum s'a anunţat un anume John Mal­
colm, care spune, că va omorî pe
osândiţi cu preţuri scăzute. El se mul­
ţumeşte numai cu 5 dolari pe cap, în
loc de 30, cât se plătea până acum.
Catastrofa tlvllizotiii actiale I
(continuare din pagina I.)
de abuz. şi arbitrar, jindueşte după o
lege, ca după un dar ceresc.
Ea, care se simte şi se vede
speculată şi exploatată nemilos şi
orbeşte, de o mână de bancheri, de
mari fabricanţi şi de toţi atotputernicii
politicieni sau biuroueraţi, cari pe ne­
drept se dau drept mandatari ai ei,
ar fi mulţumită, cel puţin pentru câteva
decenii, dacă ar scăpa din ghiarele
cametei, ale cartelurilor odioase şi ale
birurilor strivitoare, cari alcătuesc o
nouă formă de robie.
Dar, năzuiesc mulţimile de mun­
citori şi de intelectuali din oraşe ! lu­
crători, mici comercianţi, mici indus­
triaşi, meseriaşi liberi profesionişti,
mici funcţionari publici sau particulari
năzuiesc aceştia la mult mai mult de
cât năzueşte ţărănimea ?
Exploatarea lacomă şi oarbă a
câtorva mii de magnaţi ai finanţei. in­
dustriei şi politicianismului, înfrăţeşte
prin viaţa comună, ţărănimea cu mica
burghezie orăşenească.
Atenţiune. A sunat ceasul al XII-
lea. Se apropie catastrofa civilizaţiei
actuale I...
 discutându-se organizarea „Asociaţiei“ Comitetui de iniţiativă
Oficiosul bisericesc Telegraful Român s‘a ajuns la concluzia organizărei ei Preşedinte I. BRATII
pe întreaga ţară, urmând exemplul Secretar, Const. I. Martin.
si m utarea m itropoliei din Sibiu
IMM—a——i— ^ — —— nu— ««aţarg^tBaaraa
de muncă rodnică pe care ni-1 prezin­
tă „Astra“
MEMBRII; Alex. Bratu, Dr, V. Bucur
I. I. Bârsan, Dr. El. Ciucianu - Roşea,
Telegraful Român răspunde Clu­ legat de mitropolia cu scaunul în ve­ Astfel „Asociaţia“ ar urma să ai­ Em. Ciucianu, Alex. Constantinescu,
jenilor şi celor cari cereau să se mute chea „capitală“ aj Ardealului care a bă câte o secţiune în orice localitate Dr. C. Dobrotă, V. Frunzete, D-tru
metropolia Ardealului dein Sibiu la fost Sibiul... din ţară, unde se găsesc un număr Ghişe, Col. Herescu, Nie. Ivan, Gh.
Cluj. Iată ce scrie: Este, de alt fel, numai un fel de Lungulescu, Ing. P. Lungu, Dr. A. Mi­
„Scaunul M itropoliei A rd ealu lu i“ a vorbi, când zicem : „Clujul este azi de cel puţin 1 0 membrii.
ilea, Ionică Mărtin, Dr. Gh. Nuntean,
„Deodată cu ivirea vacantei celor capitala Ardealului“ ; — capitala A r­ Deoarece cât mai curând posibil I. Oprean, Dr. D-tru Popa, Prof. I.
două scaune episcopeşti învecinate ale dealului nu este nici Clujul, nici Sibiul am dori să legalizăm gruparea aceas­ Roman, Nie. Şteflea, Dr. Seracin, Dr.
Mitropoliei Ardealului“, a început să — au fost, cândva, şi unul şi altul,—u ta, acordându-i personalitatea juridică Jacob Simian, Nie. Sorescu, V. Tipu-
circuleze, în coloanele unor ziare atât Dar, capitala Ardealului de azi sânt şi deoarece am dori ca statutele ei sa riţă, Ţaţa-Haşegan, M. Vesa.
din provincie, cât şi din capitală, şti­ I Bucureştii, ceea ce trebue s'o mărlu- aibă consensul tuturor Mărginenilor
rea că unii intelectuali ardeleni ar ! risim în toată sinceritatea şi pe lângă vă rugăm şi pe Dv. să ne trimiteţi, Răspunsul Dv. Vă rugăm a-l tri­
mite pe adrsea Prof. Dumitru ŞANDRU
dori şi ar stărui ca scaunul Mitropo­ toată dragostea ce o purtăm „provin­ pe lângă asentimentul Dv. şi eventuale Liceul „Mihai Viteazul' 12Bucureşti, Bu­
liei noastre să fie mutat dela Sibiu la j ciei“ în care ne-am născut. sugestii, propuneri sau observaţiii, pen­ levardul Pache, 74. Invităm abonaţii
Cluj, care este „capitala Ardealului“, j Nu putem să uităm, vorbind de tru a putea fi luate în considerare la noştrii a da toată atenţiunea acestui
Mutarea aceasta ar fi necesară,— vechiul Sibiu, că acest oraş a însem­ organizarea definitivă a „Asociaţiei“. apel.
cum, între alţii, o afirmă părintele prof. nat: în deosebi pentru viaţa biseri­
Dr. Şt. Lupşa dela Academia teologică cească ortodoxă din Ardeal, mai mult
din Oradea (vezi „Pagina Bisericii“ decât ori care alt centru ardelenesc.
din Universul din 8 Martie 1936), — A-l coborî dela rangul la care îl
nu numai pentru înlesnirile de tot felul: j ridică un Şaguna, şi în care îl menţin
Procesul înscenat
comunicaţie, mediu cultural şi social toţi urmaşii lui până astăzi, a r în ­
etc. ce le prezintă Clujul, ci şi din sem na să lipsim Sibiul rom ânesc medicului roman Tănăsescu.
punctul de vedere al dreptului canonic, tocm ai de ceea ce are mai pre­ yiiHHimni mime ii>■111111 I a s f e r ,
pe temeiul căruia mitropolitul este ţios. — € ş e c u f r u ş in o s a l a c u z a t o r ilo r —
episcopul din capitală... De câteva luni, am asistat la o ticole în ziare şi că Dl Süssmann ştie
Sibiul, dimpotrivă, ca să nu fie
Când Andrei Şaguna, celce purta stare destul de regretabilă petrecută acest lucru, întrucât la Tribunal a fă­
stingherit în desvoltarea sa în senz în corpul de elită a medicilor din o- cut următoarea mărturisire, — cu pri­
lupta uriaşă diplomatică în interesul
naţional şi patriotic, are trebuinţa ne­ raşul Sibiu. lejul procesului de presă când au­
mitropoliei ortodoxe române din Ar­
apărată de a fi sprijinit prin creiarea Harnicului şi distinsului medic torii s'au prezentai in instanţă şi şi-au
deal, fusese întrebat de forul hotărîtor
de aşezăminte nouă, şi nu slăbit prin Tănăsescu dela Institutul Qbstretic i recunoscut:
dela Viena (în anul 1863), că: unde „ Eu căutat pe Tănăsescu şi gă­
reducerea aşezămintelor, care le are s'a inscenat un proces terminat Marţi
să fie reşedinţa mitropoliei ? şi câte dimineaţa la orele 2 , prin hotărârea sit pe Găvozdea“. „şi din acest motiv
de mult şi care şi-au dobândit îndrep­ adusă în unanimitate de necuipabilita- nu mă mai interesează procesul". Pre­
episcopii sufragane să aibă, şi care să
tăţirea istorică, — prin un trecut glo­ te a Dr. Tănăsescu. cizează că Dr. Süssmann a făcut ne­
fie centrele lor ? răspunsul a fost:
rios, — de a face parte întregitoare Unealta acestor înscenări a fost numărate demersuri fără rezultat ca
Reşedinţa mitropolitană să fie în duşmanul nostru de totdeauna Dr. să deschidă o campanie de presă.
din organismul lui.
Sibiu; iar episcopii sufragane ar dnri Süssmann, care timp de 2 luni a sfidat Dr. Burlă arată activitatea ce
să fie : cea din Bucovina, apoi la Arad, Intenţiunea, răspândită de unii şi batjocorit medicii români şi opinia desfăşoară Dr. Tănăsescu pentru aju­
Timişoara, Caransebeş, Orade şi Cluj. ziarişti, de a muta scaunul Mitropoliei românească prin afirmaţii dovedite torarea bolnavilor săi
(I. Lupaş, viaţa şi faptele mitropolitu­ Ardealului, dăunând Sibiul, nu poate mincinoase şi atitudini necuviincioase. Dr. A. Vasiu precizează că a-
să fie o procedare norocoasă nici Este adevărat, că în mare parte devăratul conflict dintre Tănăsescu şi
lui Andrei Şaguna, scriere comemo­ ii s'au administrat lecţii pe care nu-le Süssmann a început din prilejul pro­
rativă, Sibiu, 1909, pagr 336, 337). decum.
va uita uşor. Din lipsă‘■de spaţiu pu­ testului ridicat de Dr. Tănăsescu, de
Şapte decenii şi mai bine au Sibiul ortodox are să-şi păstreze blicăm numai depoziţiunile martorilor. a nu se mai ţine examenul de moaşe
trecut, de când scaunul mitropoliei şi mai departe podoaba moştenită, — Vom reda în numărul viitor a- în limba germană. Deşi Ministerul a
noastre este Sibiul, şi de când neuita­ la care de altfel n'ar putea să renunţe cuza şi apărarea. Dr. Tatu a administrat dat ordin ca examenele să fie ţinute
tul nume al lui Şaguna este strâns fără daune şi-o umilire de prisos“. o severă lecţie acuzatorului elogiind în limba română Dl Süssmann şi Sturza
pe Dr. Tănăsescu. au ţinut în limba germană.
Dr. Nicolae Comşa cere să i-se A trebuit ca Dr. Sturza să fie
comunice acuza spre a şti de ce este înlocuit cu Dr. Cosma spre a putea
A pelul a so cia ţiei g e n e r a le a chemat, I-se comunică din partea Diui ţine examenul de moaşe în limba sta­
Preşedinte că Dr. Tănăsescu este a- tului. Precizează că portarul institutu­
cuzai de a fi autorul campaniilor de lui obstretic şi Dr. Süssmann atrăgeau
presă dusă contra lui Süssmann pe pe bolnavi la secţia Süssmann
m ărginenilor care îl acuză de sentimente anti-româ­ Au depus elogiind pe Dr. Tănă­
sescu dnii medici Dr. Ştefan Popescu,
neşti.
Fiii comunelor din „Márginimé“ 1. „Asociaţia“ nu va stânjeni cu Dl Dr. Comşa precizează că în Dr. Popescu Sibiu, Dr. Nicolae Nico­
pe care rosturile vieţii i-au aşezat în nimic — din contra va căuta să spri­ timpul cât a fost prefect Dr. Süssmann lae şi Dra Dr Mănecuţă, care a arătat
s'a opus să ia tablele ungureşti des­ că în timp ce. Dr. Tănăsescu era grav
Capitala Ţării, frământaţi de gândul: jine diferitele Asociaţiuni, Reuniuni, pre Institutul Obstretic deşi era plătit bolnav Dr. Süssmann a dat ordin să-i
a) de a contribui la ridicarea e- Bănci sau Cooperative, ce ştim că exis­ de statul Român şi că acesta a refu­ fie aruncate lucrurile din camera
conomică şi culturală a comunelor din tă în unele comune din Mărginime. zat să primească eleve românce la lui. Declară că moaşa i-a spus, că dşoara
„Mărginime" pe de o parte; pe de al­ Aceasta fiindcă ne dăm seama de ro­ şcoala de moaşe. Ciubroski ducea medicamente acasă,
lul economic şi cultural ce l-au avut, Dr. Lazăr Popovlci i-a făcut cu­ din acele cumpărate din banii D-rului
tă parte, noscut că Dr. Olariu i-a prezentat o Tănăsescu pentrucă Statul nu a dat
b) de a sprijini — în măsura pu­ şi-l au încă, aceste instituţiuni în comu­ declaraţie în care se arată că Dr. nici un medicament.
tinţei lor — pe toţi Mărginenii,, ori nele în care există. Deci, departe de Süssmann a strâns moaşele în curte Dr. Ghiţescu elogiază pe medi­
unde s'ar afla ei; s'au întrunit în di­ noi gândul de a stânjeni activitatea şi le-a zis -— „România-Mare nu va cul Dr. Tănăsescu pentru conştiincio­
verse consfătuiri, discutând diferitele viitoare a unor astfel de înjghebări; dura nici cât România lui Mihai Vi- zitatea profesională.
teazu. Mai depun şi moaşele dela Ins­
posibilităţi pentru îndeplinirea gându­ ba avem chiar credinţa că „Asociaţia“ S p u n e că numitul acuzator titut în favoarea Dr. Tănăsescu.
lui amintit. le va fi de un real ajutor în urmări­
ce-ar trebui să aibă locul pe banca a- Urmează în numărul viitor.
In urma acestor discuţiuni, s'a ajuns rea scopului de interes obştesc pe ca­ cuzaţilor, batjocoreşte şi pe medicii
la concluzia că cea mai potrivită cale re ele îl urmăresc. saşi. Arată apoi că boicotează Insti­
2 . In al doilea rând, ţinem să tutul de Stat Obstretic, prin îndruma­ Subsecretariatul aviaţiei
pentru ajungerea acestui scop este gru­ rea clienţilor la Clinica Luther spre
parea tuturor Mărginenilor într'o „A- accentuăm că „Asociaţia" se va ţinea a avea ocazia să încaseze sume enor­ se transformă In minis­
sociaţie generală a Mărginenilor“, al departe de orice activitate politică. me dela bolnavi, sub motivul că la ter plin.
cărui scop să fie: a) cultivarea şi men­ Ea nu este creaţia a nici unui partid Institutul obstretic nu garantează reuşita S ‘a alcătuit un buget separat pen­
ţinerea * legăturilor culturale şi su­ politic şi, în consecinţă, nu va fi apen­ operaţiilor. Citează un caz pe care îl tru aviaţie şi s'au acordat sp o ­
. vom publica în numerile viitoare. ruri însem nate.
fleteşti între Mărginenii de pretutinde- dicele nici unui astfel de partid; ea
Precizează că Süssmann a decla­ La Preşidenţia Consiliului se al-
nea: b) păstrarea şi cultivarea tradi­ este şi aşa va trebui să fie întotdea­ rat că Inspectorul Sanitar este cel mai
ţiei şi bunului renume de Mărginean; una, a tuturor Mărginenilor fără nici mare măgar din România. cătueşte un proect de lege prin care
c) promovarea şi ridicarea economică o deosebire de partid politic. Elogiază hărnicia a Doctorului subsecretariatul aviaţiei e ridicat la
a mărginenilor de pretutindeni : d) a Membrii acestei „Asociaţii“ ur­ Tănăsescu, despre care afirmă că este rangul de minister plin şi organizat
contribui la înfrumuseţarea comunelor mează să fie „toţi ‘Mărginenii precum o mândrie a medicinei române, ară­ independent de departamentul armatei.
din Mărginime, creiind condiţii priel­ şi acei cari exercită o funcţiune sau tând că toţi medicii români cari au Deasemeni s'au dat dispoziţii pen­
trecut pe la această clinică au fost tru alcătuirea unui buget separat a
nice pentru ca mărginimea să poată o profesie stabilă în „Mărginime" şi umiliţi şi batjocoriţi de Dr. Süssmann.
deveni o însemnată regiune climateri­ sunt înscrişi într'o secţiune. „Mărginei" Dr. Ittu Nicolae, elogiază pe Dr. Tă­ aviaţiei.
că şi turistică; e) a sprijini elemente­ sunt toţi cei născuţi în comunele care năsescu şi afirmă că Dr. Süssmann Bugetul aviaţiei care însuma a-
le de valoare ale Mărginimei îndru­ au format regiunea numită „Mărgini­ s'a comportat necolegial în tot timpul nul trecut 194 milioane va avea anul
stăpânirei ungureşti când a fost re­ acesta 294 milioane.
mând pe fiecare în direcţia aptitudi- me, deasemenea şi descendenţii lor,
clamat pentru faptul că a tratat gra­ S'a prevăzut apoi un spor de 226
nelor de care va da dovadă. cât şi toţi aceia care s'au căsătorit cu tuit bolnavi. milioane pentru plata personalului ce
Dela început ţinem să precizăm o persoană din „Mărginime". I, Munteanu, arată că Dr. Tă­ va fi dislocat din bugetul ministerului
două lucruri: Tntr'uoa din consfătuirile avute năsescu n‘a informat şi n'a scris ar­ armatei.
 A C Ţ I U N E A Nr. 38.

ată de violarea tratatului dela Locar­

Buletin intern Buletin extern
C o n d a m n a r e a G e n e r a lu lu i
D u m itr e s c u .
Consiliul de războiu din Braşov
s‘a pronunţat în procesul generalului
Dumitrescu ce a avut loc în faţa a-
cestui consiliu, condamnând pe gene­
ralul Dumitrescu la un an şi jumătate
închisoare pentru abuz de putere. La
pronunţarea sentinţei, generalul Du­
mitrescu, a avut un şoc nervos, tre­
buind să fie transportat la spitalul
militar din localitate. Sentinţa dată nu
este infamantă, adecă nu atrage cu
sine pierderea gradului şi a drepturi­
lor politice.
La T im işo a r a s e v a c lă d i o
c a te d r a lă p o m p o a s ă
Zilele trecute au început lucrările
pentru constuirea unei catedrale pom­
poase în centrul oraşului Timişoara.
Noua catedrală ortodoxă din centrul
cel mai important al Banatului va
costa vre-o 40 milioane Lei. Piatra
fundamentală se va pune în ziua de
23 Aprilie (Sf. Gheorghe).
O m o r ît d e tr ă z n e t
Asupra unei părţi a judeţului
Satu-Mare, s'a abătut Sâmbătă, 29
Februarie, o furtună însoţită de trăz-
nete ca'n dricul verii. Pe când sătea­
nul Vasile Corinisteanu, din comuna
Gherta-Mică, se întorcea dela pădure,
a fost surprins pe câmp de furtună.
Fiind lovit de trăznet, a rămas mort
pe loc.
Se înfiinţează o mare in­
dustrie de .armament In
Ardeal.
Cinci industrii m etalurgice din
ţară tn colaborare cu o fabrică
cehoslovacă pun în aplicare a-
cest plan.
Uzinele Zbrojowska din Ceho­
slovacia au perfectat cu un grup de
industriaşi români tratativele pentru
înfiinţarea unei mari fabrici de arma­ din dnii Flandin, Eden, Grandi, Ave- DE ÎNCHIRIAT
ment în ţară.
Fabrica va fi instalată în Ardeal dinţă secretă, discutând măsurile ce vălie din STR. REGINA MARIA 49.
şi anume tntr'un punct care să permită trebuesc luate privitor la situaţia cre-
o rapidă comunicaţie cu Bucureştiul.
Zilele acestea va sosi dela Praga
o delegaţie a uzinelor Sbrojowska pen­
tru a trata cu grupul de financiari
perfectarea acordului.
Amenajarea instalaţiei necesare
labrlcărei armamentului va fi termi­
nată până in Maiu când urmează să
intre în funcţiune.
Dentistul PAUL FECHT s'a mutat la
15 Martie 1936 în Strada Honterus
No. 11 Etg. I.
S ă r b ă to rir e a Iui G e o r g e
E n e s c u la P a r is .
Premiera operei „Oedip" ce a a-
avut loc la Paris cu partitura muzi­
cală scrisă de George Enescu, a în­
semnat un adevărat triumf pentru ge­
nialul compozitor şi virtuoz român.
Sala operei a fost tixită, iar ovaţiile
puternice.
Opera a fost transmisă de toate
posturile de radio.
Asupra muzicii şi personalităţii
lui George Enescu, vom reveni într'un
articol viitor.
A p r o p ie r e în tr e A n g lia şi
Italia.
Desbaterile acordului dela Lo­
carno au produs o apropiere sensibilă
între Anglia şi Italia. Această apro­
piere a făcut ca problema sancţiunilor
să nu mai fie pusă de către opinia
publică britanică. Deaceea Germania
este foarte îngrijată de această schim­
bare a atitudinei Angliei. Ziarele Ger­
maniei comentează agitate nouile gru­
pări ce se formează şi cari se îndreap­
tă împotriva Reichului.
B e lg ia a c e r u t c a s itu a ţia
c re a tă d e G e r m a n ia să s e
ju d e c e la H a g a .
D. Van Zeeland a propus la Lon­
dra cu ocazia conferinţei ce a avut
loc aici, ca chestiunea compatibilităţii
pactului franco-sovietic precum şi pac­
tul dela Locarno să se judece de că­
tre Curtea de justiţie dela Haga. Fran­
ţa a respins categoric această propu­
nere, rămânând pe punctul de vedere
că această problemă cade în compe-
tinţa Societăţii Naţiunilor.
Ş e d in ţa s e c r e t ă a L igii N a ­ A D R E S A L A Z I A R
ţiu n ilo r .
Consiliul Ligii Naţiunilor compus
nol şi Bruce s'au întrunit într’o şe­ dela 1 Aprilie 1936 localul de pră­
Vă gândiţi la D-voastră ?
Vă gândiţi la viitorul D-voastră ?
Vă gândiţi la familia D-voastră ?
Vă g â n d iţi la a v e r e a D - v o a s tr ă ?
Dacă da, atunci nu uitaţi că tn viaţa D-voastră pot obvanl pe neaştep­
tate, atât necazuri, căt şt catastrofe. Contra tuturor acestora vă puteţi
apăra numai prin asigurare.
Daci înainte de a vă asigura, consultaţi cunoscuta SOCIETATE DE ASI-
OURĂRl GENERALE
P R I MA A R D E L E A N Ă
care contractează tot felul de asigurări de viaţă, cu trageri la sorţi, popo­
rale, foc, efracţie, grindină, accidente ele în modul cel mai avantajos.
R e p r e z e n ta n ta g e n e r a lă d in S ib iu s e g ă s e ş te in p a la tu l p r o p r iu d in
S tr a d a R e g in a M a ria N r . SI - 61, T elefo n N r . l 88 S ib iu
no.
Ziarelor londoneze li s'au inter­
zis orice comentarii asupra desbateri-
lor acestei şedinţe.
H alia v rea s ă te r m in e răz
b o iu l.
Trupele italiene au reluat înain­
tarea pe frontul de nord pe o rază de
350 km. Această înaintare este ultima,
căci Italia vrea să termine războiul
înainte de începerea anotimpului plo­
ios, vrând să-şi asigure un terito­
riu cât mai mare până la data când
se va duce tratativele de pace.
R ă sp u n su l G e r m a n ie i la in ­
vitaţia m a r ilo r p u te ri.
Germania a fost invitată să ia de produse chimice din ţinutul Rinului
parte la conferinţa dela Londra, care a reuşit să fabrice untură, uleiuri şi
formează o şedinţă extraordinară a
Ligii Naţiunilor. Răspunsul Germaniei
la această invitaţie a fost afirmativi invenţie, care spun ele, va scăpa Ger­
condiţionându-şi participarea de a- mania de tributul ce-1 plăteşte diferi­
ceea ca ea să beneficieze de drepturi
şi tratament egal, care să i se şi recu­ tură din alte ţări.
noască de către statele Europei.
fDica p u b licita te
Agentura Centrală
sir. Regina Marla 8
are în permanenţă imobile şi
locuri de casă de vânzare
precum şi locuinţe, camere
mobilate de închiariat.
ÎNCHIRIEZ 2 camere bucătărie,
bae parchet teracotă. B E D E U S Nr. 1
CASĂ CURTE ŞI GRĂ­
DINĂ, la periferie supra­
faţa 6200 mp.. Vânzarea foarte eftină
din cauză de p l e c a r e
C uriozităţi
C e l m a i m a r e Z e p p e lin
d in lu m e
Fabricile din Friderichshafen,din
Germania, au terminat construcţia celui
mai mare Zeppelin din lume. Acest
uriaş balaur de metal are o lungime
de 248 metri şi o lărgime de 42 metri.
Motoarele lui au o putere de 4200
cai, cu o iuţeală de 125 kilometri pe
oră. El va putea transporta dela 50-80
oameni afară de personalul dirijabilu­
lui. Inginerii spun că Zeppelinül acesta
va putea sbura 14 mii kilometri fără
scoborâre. Al naibii neamţul!
U n tu ră d e c ă rb u n i
Din Berlin se anunţă, că o uzină
săpun de cărbune. Ziarele germane
scriu cu mare bucurie despre această
telor ţări, fiind silită să cumpere un­
Să-l vedem pe neamţ însă cât se
va îngrăşa de mult, mâncând untură
de cărbuni ! Să nu-i negrească cumva
maţele ?
E x p o rtu l d e o u ă
In c u r ie
începând din 1932 când a fost la
apogeu cu 2 0 0 0 vagoane, exportul de
ouă a scăzut treptat ajungând In 1935
la 700 vagoane. Cauza acestei scăderi
nu este producţia ci revine o parte
piedicilor puse de ţările în cari se
exporta, dar mai ales exportatorilor
români cari trimeteau ouă vechi de­
valorizând astfel pe pieţele străine
acest produs românesc. întreg acest
comerţ este în mâinile străinilor.
P u te r n ic c u r e n t a n tig e r m a n
în P o lo n ia
Ziarul „Warsszawski Dziennik
Norodowy", organul opoziţiei naţiona­
liste declară că Polonia va avea prilej
să arate că ea priveşte, cu toată se­
riozitatea angajamentele contractate
faţă de Franţa. Gruparea „Deutsche
Vereinigung", organizaţia hitleristă a
minorităţii germane din Polonia, a fost
interzisă în unele regiuni.
Senatorul Rudowski a cerut în
Senat interzicerea răspândirii In Po­
lonia a unui ghid turistic german ară­
tând ca aparţinând Germaniei, nu
numai Alsacia, Lorena şi Danzigul, dar
şi teritorii poloneze: Posnan şi Torun,
Revelaţia a stârnit o vie indignare ia
Senat.
— Populaţiunea totală a ţării a
fost în Octomvrie 1935, de 19.087.770
faţă de 18.913.713 în Octomvrie 1934.

părinţii elevelor şi toţi câţi se interesează de bu­

nul mers al şcolii. MATERIALE DE ZIDIT ŞI
C e a m a i m a r e şi m a i c o n v e n a b ilă ORDINEA DE ZD
casă sp ecială p e n tru jer* INSTALAT PENTRU TOATE SCOPURILE
1). încheierea socotelilor pe anul 1934 35.
s e u r i, lin g e r ie m ila n e , c io r a p i ş i 2 .) Stabilirea taxelor şcolare. traverse, ciment, trestie pentru structură, plăci u-
m S n u şi în S ib iu e s t e fir m a : 3) . Proiectul de buget pe anul 1936/37. şoare, plăci de Isolat, fierării pentru clădiri, sobe
4) . Alegerea Comitetului Şcolar şi a unui Cen­ de teracotă maşini de gătit, baie şi instalaţie pen­
zor. In caz că nu se vor întruni numărul legal de tru bae ş! apaducle

Carol Ireiteisteii
S I B I U
P ia ţa R e g e le F e r d in a n d Nr.
Cine are voie să fie servit bine
să cumpere numai de acolo.
Convocare.
Duminecă 2 2 Martie a. c. ora 11 dimineaţa se
va ţine Adunarea Generală a Comitetului Şcolar al
liceului de fete „Domniţa Ileana" în localul liceului
din Str. Şaguna 8 , la care sunt rugaţi a lua parte
membrii, adunarea se va ţine Duminecă 29 Martie
la aceiaşi oră cu orice număr de membrii. CAROL F. JICKELI S .A .
1 -2 Sibiu şlAlbe-lulIa foidnf 1817
17 Convingeţi-vă înainte de a cumpăra în altă
parte, de dormitorul, făcut din floare de
frasin, provenit din fosta mea şi renumita
1 —2
fabrică de mobile.
Restaurat complect.
A viz Aduc la cunoştinţa on. public că am
Material din timpul de pace. deschis în str. Mitropoliei 7— 8 un a-
Uimitor de ieftin. — Prima calitate telier de croitorie unde se execută cele
mai moderne şi elegante costume băr­
Emil Petruţiu băteşti precum şi Croitorie de dame
engleză.
str. Sării 9 1—3 Ion M old ovan

Redactor respí ILIÉ MUNTEANU, Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI", Sibiu. CENSURAT

 p t . s a l a de
g r a tu it
R e d a c ţia şi A d m in istr a ţia :
S tr. R e g in a M aria 49, e t .H
T elefon : 324
D ir e c to r : I O N M U N T E A N U
Abonamentul anual Lei 240, ş a se luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, so cietă ţi 500, Nr._ul 3 Lei.— 1 Publicaţiuni şi inserate după tarif
m m m xsamewsmmimmifim mxtimmM maM mmmmmmmm
Nr. 39
Drumuri greşite
Epoca postbelică, între atâtea nea­
junsuri : criză economică, criză de ideal,
criză intelectuală şi de caracter, ne-a
adus şi o inflaţie de pseudo-intelectu-
ali. Posesori ai unei diplome univer­
sitare, aceştia aşteaptă să-şi valorifice
poliţa ce o au dela Stat, prin ocupa­
rea unei funcţiuni publice. Năvala la
universităţi a fost atât de mare, încât
locurile disponibile au fost în curând
copleşite de solicitatori. Fiecare părinte
era animat de dorinţa de a-şi face
fiul „domn“. Rezultatul s’a văzut; din
domn s'a făcut sclav. Un funcţionarism
sec, prăpădit şi anost, iată idealul ge­
neraţiei de astăzi. A fi bugetivori, a
roade din bucăţica oferită de Stat, este
suprema tendinţă a tineretului nostru,
incapabil de emancipare de sub robia
funcţionărească. Viaţa tihnită pe care o
duce între birou şi cafenea, tânjind
la masa de lucru şi mecanizat, este
formula de existenţă prin excelenţă.
Dacă adevărul este acesta, ne
întrebăm: unde este iniţiativa, curajul
şi spiritul de întreprindere al naţiei
noastre ? Să fim oare condamnaţi a
săvârşi mereu aceeaş muncă nepro­
ductivă şi stereotipă, care ucide indi­
vidualitatea? Pe mâinile noastre să nu
poată încăpea nici o acţiune menită a
ne scutura de iobăgia biurocratică ?
Există o profesiune neabordată
de tineretul nostru: industria şi co­
merţul. Românul, agricultor prin naş­
tere, sare direct la „domnie", nesoco­
tind clasa mijlocie. Formula „Ies ex­
tremes se touchent" devine valabilă.
Comerţul şi industria — cea mai ren­
tabilă profesiune — este ocolită cu
oroare ca şi când ar fi o funcţie de­
gradantă. Dar ce poate fi mai degra­
dant decât să fi biet slujbaş, să depinzi
de altul, să mori de foame cu 3000 Lei,
să ucizi în tine libertatea şi iniţiativa
şi să anihilezi personalitatea ? Căci
funcţionarului de astăzi îi este prohi­
bită viaţa personală; nu poaté gândi
decât ceea ce gândeşte şeful, iar vede­
rile sale trebue să fie neapărat ace­
lea ale şefului.
Străinii cari au îmbrăţişat profe­
siuni libere, sunt bine situaţi, inde­
pendenţi şi cu spirit de iniţiativă.
Românii au fost slugi pe timpul ungu­
rilor, şi sclavi ai mizeriei economice
astăzi, când ar trebui să fie stăpâni­
şi în timp ce ei se dedică carierii
funcţionăreşti şi aşteaptă pâinea dela
Stat care nu mai vine — căci şomajul
intelectual a atins proporţii înspăimân­
tătoare — din numeroase oraşe arde­
lene (Făgăraş, Alba-Iulia, Sebeş-Alba,
Sighişoara etc.), ne vin solicitări de co­
mercianţi români. Nu e aceasta o ironie.
I o n e l N ea m tzv
O l * C$ ct O 31 î asociaţiilor rom âneşti
iunh i m u i i ''iw([iwamBMi'Miiiiiwmiiiiniiiin|iiiii im uni inînm■iffli-'rTyg^ew
Sibiu, Duminecă 22 M artie « 2 6 Anul II
Omul de acţiune. A n om aliile
S I B I U L U I .
d e Dr. I lle D ă la n u M—— — — w «bbwbmii «iiiinTiiMBOM«»
Nu vreau să fac teorie filosofică. Când e vorba de acţiune trebuie să In cel mai cald cuib al aspira-
fim concreţi. Vreau să semnalez numai ca un rar exemplar un om de acţiune, ţiunilor la libertate de odinioară, acolo
ce ni i-a dat Dumnezeu. unde s'a ridicat de cu vreme flacăra
Vreau să vorbesc de dl. Mihai Manoliescu. strălucitoare a celei mai măreţe aso­
ciaţii de cultură românească, se petrec
Fostul ministru este în plină acţiune. Nu înzadar urmăreşte ideia româ­
astăzi lucruri ciudate. Ne obişnuisem
nismului în acţiune. Dl. Manoilescu, inginer de profesiune, şi-a început cariera
să vedem realizări mari, în urma fru­
politică ca secretar general la ministerul industriei, deci în post de fapte şi
moaselor iniţiative, care însufleţeau
realizări.
oraşul în ultima vreme. Cu mult gust
Dar nu de omul politic vreau să vorbesc aici, în organul asociaţiilor ro­ estetic, răsăreau buchete mari de vil«,
mâneşti, care este „Acţiunea“ — însăşi. Politica noastră deocamdată este mai cartiere noi revărsându-se peste zidu­
mult vorbărie decât acţiune. Bine ar fi să ieşim odată din faza vorbelor şi rile ruginite de vechime, ale bătrânei
să trecem la fapte de organizare şi acţiune. Spiritul Romei, cu care ne place cetăţi. Alinieri, peluze şi busturi fru­
a ii înrudiţi, este mai mult practic, deci creator, decât teoretic şi teoretisant, moase s'au desvelit, împlântând în
ceea ce era caracteristica Eladei, pe ai cărei urmaşi îi vedem cum se sbate inima oraşului simbolul curat al româ­
azi in spasmul patimilor deşerte, dând un grozav exemplu: cum nu trebuie nismului, când parazitismul refractar
să fim. al streinilor anemiau mult. Proecte
Domnul Mihail Manoilescu ajuns stăpân pe minele de cărbuni dela Şo- frumoase ne bucurau, spre lauda ş1
recani, care erau proprietatea unei societăţi ovreeşti, într'o regiune românească, cinstea bunilor noştri gospodari. Dar
a dat întreprinderii nu numai un avânt technic, exploatând 1 0 0 .0 0 0 tone anual, azi se pare că am ajuns la un punct
ci i-a dat şi o îndrumare naţională culturală. mort. Instituţiile ceje mai bine orga­
nizate ne părăsesc: şcolile militare'
Pe lângă producţia materială foarte necesară şi utilă, a înţeles să dee
mitropolia şi poate altele. S'au adus
acestei întreprinderi, ca organ social şi românesc, şi o misiune culturală în
dimpotrivă aşezăminte culturale, de
mediul în care se găseşte. Aci, în jurul Clujului, portul şi graiul românesc
este împestriţat cu elemente străine, deci alterat în caracteristica sa. ruletă, chemin de fier, bacara, ascunse
sub firme pompoase şi demne de tot
S’a organizat deci societatea culturală „Minerul“, care urmăreşte, culti­ respectul. Desvoltarea altor instituţii
varea membrilor săi, distracţia lor spirituală şi culturalizarea satelor din de cultură sau întreprinderi merg
raza sa. foarte greu ; o piaţă ce poartă numele
Se face deci o sistematică acţiune culturală cu scopul, de a lumina sa­ regelui făuritor, rămâne doar cu nu­
tele, a deştepta dragostea de neam, de limbă, de port, de cântare românescă, mele, căci pe ea se găsesc marionete
cultivând în acelaş timp şi sportul sănătos al gimnasticei, a dansurilor na- şi rămăşiţe de fier vechi, alături de
ţi onale. praz, ridichi şi mere. (S ar vinde oare
zarzavatul şi pe treptele statuietei re­
Am avut ocazie să văd în teatrul naţional din Cluj, o serată a acestor
mineri ai cărbunelui, şi ai sufletului românesc. I-am auzit cântând in cor, i-am geşti ?) Un liceu fără adăpost îşi cere
văzut dansând în horă, cu minunatul costum naţional reînviat într'o regiune dreptul la viaţă; o şcoală de meserii
unde murise de mult, am văzut producţiunea lor gimnastică, acrobaţiile lor stă cu sufletul pe buze, fără local pro­
cultivatoare de muşchi în braţele muncitoare şi am rămas încântat, nu numai priu, fără ajutor. Posibilităţi sunt. De
pentru eleganţa graiului, a mişcărilor, şi gesturilor, ci mai ales pentrucă ştiam pildă, ce se va face cu terenul liber
din experienţă ce era acolo pe la Tic, Aghireş şi Arghiş, între cari sate se dintre str. „Raţelor“ şi „Spinarea Câi­
află mina dela şorecani, — înainte de venirea d-lui Manoilescu în aceste me­ nelui ?“ Se va alipi la cel al palatului
leaguri. Numai făcând comparaţie cu trecutul se poate măsura real şi drept şcoalei săseşti, după cum s'a svonit ?
progresul realizat în câţiva ani. Dar desvoltarea unei şcoli de pregă­
tire sistematică a muncii, cine să o
Dacă în toate întreprinderile din România s‘ar introduce această înţele­ facă ? Afară de puţinii intelectuali ro­
gere a intereselor materiale şi spirituale, şi s'ar realiza interesul particular mâni, nimeni nu înţelege rostul acestei
într'o armonie cu cel colectiv naţional, atunci nu ar mai fi lipsă de ordine instituţii româneşti. Pe lângă faptul că
ministeriale pentru validitarea elementului românesc, ordine, cari rămân de se lucrează mai conştiincios şi mai ieftin
multe ori numai pe hârtie, fiindcă le lipseşte sufletul bine dispus să le înţe­ decât în oraş, s‘ar încuraja un aşeză­
leagă şi traducă în viaţă. mânt de o atât de mare importanţă
In cei din urmă doi ani, decând s'a început era românească la minele azi. Un bun român împreună cu ma­
de cărbuni din chestie, prin munca dhi timpul liber al muncitorilor şi funcţi­ eştrii foartej sârguitori, conduc şcoala
onarilor s'a realizat: o fanfară de 28 persoane, un cor mixt de 80 persoane, cu multă inimă, luptându-se cu nevoile
un cor bărbătesc separat, o echipă de teatru şi dansuri naţionale. S'au în­ ce nu pot fi acoperite numai din spri­
fiinţat cinci case culturale, cu bibliotecă, cu radio, s’a instalat la centru un jinul ministerului, sau din ajutorul in­
cinematograf sonor şi o caravană de 128 persoane au aranjat vre-o 2 0 de existent al comunei.
serbări în deosebite localităţi. într'o regiune unde portul naţional românesc Şi toate acestea, în timp ce alte
era cu totul corcit a fost reînviat şi fetele şi-au ţesut singure costumul în oraşe pun la dispoziţie sume mari,
atelierele societăţii. pentru a li se da dreptul la aceste
instituţii. Nu vrem să fim pesimişti,
Iată o acţiune care face cinste fraţilor Manoilescu, — fostul ministru are dar toate aceste lucruri sunt demne
un frate, care este directorul general al societăţii. Inginerii Manoilescu lucrează de observaţia oricărui bun român.
pe şantier. P r o f. D. B anu
 Pag- 2.
..ACŢIUNEA“ Nr 39.

Sibiu si îm prejurim ii STIR

«i lll>llllll ............................... ................... ■■IMIIIMWH.....■■■■ '
Şedinţa Comitetului A so­
------- '--------
m aam
' Parastas pentru ziaristul
ciaţiei Comercianţilor THALIA Elle Măgeanu. CĂTRE ABONAŢI !
Români. Astăzi şi in zilele următoare Duminecă 2 2 Martie ora 11 a. m. Rjgăm stăruitor pe toţi abo­
In sala de lectură a ziarului se va oficia în Catedrala ortodoxă naţii ziarului nostru să nn-şi uite
„Acţiunea" a avut Icc şedinţa comi­ Cei 4 1| Muşchetari
î din localitate parastasul de doi ani
dela moartea regretatului ziarist Elie
de datoria ce o au faţă de noi
şi să ne trimită costal abonimen'
tetului comercianţilor Români.
Prezidează dl N Martin. Parti­ cu Szőke Szakái, Otto Wallburg, Măgeanu, fondatorul ziarului „Cuvân­ iulut care este mat ieftin ca la
cipă membrii comitetului. După cetirea Felix Bressart, Tibor V. Halmay, tul Poporului“ Familia Măgeanu invi­ oricare alta foaie din ţară.
procesului-verbal se intră in ordinea Ernst Verebes. tă şi pe această cale pe toţi priet nit Fraţi R j ăni, faceţi vă da•
de zi. deci cei mai mari comici aí şi cunoscuţii de a lua parte. tor ia faţă de acest ziar, care
Se discută chesiiunea amenzilor ecranul ui. lupta pentru înscăunarea Româ­
la ţinerea registrelor. Complectare olimpiada din Germania nului în drepturile ce i se cuvin
Dl N. Martin tace expunerea ca­
uzei. Iau cuvântul dnii I. Dragomir,
Si ndditti Piltiüpi lima ca popor majoritar şi de baştinăr
Plătiţi-vă abonamentul.
T. Marian, Gh. Joandrea etc. — Societatea „Principele Mir-
Se hotăreşte a-se lua sub ocro­ S’a hotărât timbre d e a- cea" deschide Duminecă orele 11 di­ — Elementul etnic românesc e
în mare majoritate în Oltenia 9 7 , 5 la
tirea comitetului cei amendaţi. Se va Vi>a|le p e stîcie d e şam ­ mineaţa o interesantă expoziţie de cu­
sături româneşti la liceul Gh. Lazăr. sută, Muntenia 95,5 la sută, Moldova
face apel la Tribunal şi demersuri la panie şi pe a d e le le Din lucrurile expuse se rând eftin şi 89,8 la sută. Alte patru provincii ro­
ministerul de Finanţe. juridice. în folosul societăţii.
Dl I. Munteanu face o serie de mâneşti prezintă populaţie pur româ­
propuneri practice insistând asupra Subsecretariatul aerului a întoc­ nească în majoritate: Crişana, Mara­
mureş 69,7 la sută, Basarabia 56,2 la
propragandei ce trebuie să se ducă de mit un proect de lege prin care se DELA ADMINISTRAŢIA FIN­
sută, Transilvania 57,8 la sută, Bana­
către comercianţi pentru creiarea clasei extinde aplicarea timbrului de aviaţie ANCIARA. Se aduce la cunoştinţă
negustorilor Români în aceste părţi. după cum urmează : că Ministerul Finanţelor prin ordinul tul 54,4 Ia sută. Numai în Dobrogea
C. Veştemeanu, casier, face un No. 401.142 din 1 0 Martie 1936, a şi Bucovina elementul românesc se
Vinurile spumoase şi băuturile prelungit termenul până la 1 Aprilie
raport asupra cassei. Se hotăreşte ca spirtoase sunt supuse unui timbru de 1936 pentru depunerea declaraţiunilor găseşte în majoritate relativă.
dl N. Berea să fie invitat să achite 1 0 lei la sticlă; cele importate vor prevăzute de art. 84 din legea con- — In Franţa se află orăşelul
restanţa ce datorează asociaţiei prin purta un timbru de 50 lei. tribuţiunilor directe de către proprie­ Saint-James, care se poate mândri, că
avocat. La liqueruri se va aplica un tim­ tarii de imobile, hoteluri, cum şi cei in curs de 15 ani n‘a avut nici un
C. Veştemeanu propune ca banii bru de 1 0 lei pentru jumătate litru ce închiriază imobile cu anul sau cu mort. In timpul de faţă orăşelul are
luna : pentru chiriaşi şi chiria plătită.
asociaţiei depuşi la Banca Naţională, produs în ţară şi 2 0 lei pentru cel 2 0 0 0 locuitori. Dintre aceştia 96 au
în valoare de Lei 1 0 0 .0 0 0 să fie daţi importat. trecut de 80 ani, iar 180 se apropie
cu procente. Cazinourile, cluburile, asociaţiile de această vârstă.
N. Dragomir propune a se îm­ de noroc şi orice reuniune anaioagă, O r a ş d is t r u s d e f o c
prumuta Vinicuiturii. vor vărsa pentru fondul aviaţiei câte Societatea mutilaţilor invalizi din
St. Moga propune să se depună 1 0 0 0 lei pe seară. Oraşul Castro, din republica Chilii,
războiu, filiala Sibiu-aduce pe aceas- de pe coasta apuseană a Americii de
la Banca Românească. Í tă cale la cunoştinţă circulara Nr. 3 3 7
N. Martin se declară pentru ri­ Pe actele juridice şi citaţii se vor din 1936 a S. M. I. R. Centrala Bu­ Sud. a fost aproape în întregime dis­
aplica următoarele timbre de aviaţie : cureşti care cuprinde următoarele: trus de foc. Peste două mii locuitori
dicarea banilor şi predarea Vinicultu- au rămas fără adăpost.
Dela o valoare 1 0 0 — 1 0 0 0 0 lei, In ziua de 25 Martie a. c. (Buna Ve­
rei. Se decide a se depune Vinicuiturii stire) se convoacă un congres general
2 lei.
cu 4" o şi cu dreptul de a se putea
ridica după hotărârea comitetului în Dela o valoare 10001—50000 la Bucureşti, în localul societăţii din
Str. G-ral Berthelot, 24 cu ordinea
A n ă s c u t tr e i g e m e n e
lei, 3 lei. de zi: Soluţionarea chestiunii pensiilor Femeia Catinca Bogea, din Cer-
termen de 30 ziie.
Dela o valoare 50001—200000 de răsboiu, cerere de revizuire a in­ năţel, judeţul Putna a născut trei fe­
T. Möge, propune să se facă în"
lei, 4 lei. valizilor de răsboiu nemulţumiţi, mo­ tiţe gemene. Una din ele a murit a
casările de cotizaţii regulat şi se fix­
ează la 1 2 0 Lei anuai. Dela o valoare 2 0 0 0 0 0 în sus dificarea legii 1. O. V. potrivit situa­ doua zi. Celelalte două dimpreună cu
1 0 lei.
ţiei ei actuale. mama lor sunt sănătoase.
Se decide ţinerea adunării gene­
Actele de vânzare vor fi supuse
rale.
la un timbru de unul la mie asupra
valorii actului, în loc de doi lei cât
A ju to r p e n tr u d o i c o p ii o r fa n i se aplica până acum pentru fiecare
Curiozităţi această statistică se vede că Statele
Unite posedă, 24 milioane automobile.
d e C. F . R. act. A n S s c u t u n c o p il c u c a p Urmează la rând Franţa cu 1.800.000
Comitetul C.F.R. din gara Turnu de b ro a scă maşini, unde tot al 2 2 cetăţean are
Roşu a organizat o serbare din al maşină, apoi Anglia cu 100.000 mai
cărui venit a hotărât să ajute din Contribuabilii şi fiscul vor La spitalul din Sfântul Gheorghe
puţine decât Franţa. In Anglia tot al
prilejul sărbătorilor, doi copii de C.F.R. a fost adusă o femeie, care a născut
orfani, dela şcolile primare din Sibiu. avea anul acesta drept un copil cu cap de broască. După 27-lea cetăţean are maşină. Apoi Ca­
Se adresează pe această cale dlor la apel. nada cu 1.400.000 automobile, unde tot
câteva ceasuri copilul a încetat din
învăţători să recomande un băiat şi o viaţă. al 9-lea cetăţean are automobil. Ger­
fetiţă pentru ajutorul de câte cinci Se m ăresc im pozitele societăţilor mania posedă 720.000 automobile
sute de lei. enonim e.
M o rta lita te a in fa n tilă unde tot al 90-lea cetăţean posedă
Suma este depusă la redacţia A fost trimis consiliului legislativ
ziarului „Acţiunea" de unde se şi poate maşină. Italia are 330.000 automobile.
noul proiect de lege, prin care minis­ D. dr. S. Manuilă, directorul in­ Cehoslovacia posedă 1 1 0 .0 0 0 ; Dane­
ridica.
terul de Finanţe a hotărât ca pe exer­ stitutului central de statistică, a dat marca şi Rusia câte 1 2 0 .0 0 0 automo­
A c c id e n t m o rta l. ciţiul bugetar 1936—37 să nu se mai lămuriri asupra mortalităţii infantile. bile. Cele mai puţine maşini are Litu­
facă noui impuneri, ci să se reporteze Cifrele citate suftt înspăimântătoare. ania. : 2860.
Angajatul societăţii de telefoane cele rămase definitive. Dela 1919—1936, adică în 17 ani, au
Faraon Petru, în vârstă de 25 de ani
a fost lovit, de un stâlp de telefoane, Consiliul legislativ urmează să-şi murit 1 milion 900 mii copii. — învăţaţii ruşi au făcut un ba­
mortal în cap. Nenorocirea s'a petre­ dea avizul asupra proiectului de lege lon pentru cercetarea frigului la a-
cut în timpul când încărcau stâlpii pe care va veni apoi în discuţia parla­ R e g e le A n g lie i s e c ă s ă t o r e ş t e numite înăl.imi. Acest balon s‘a urcat
un car. In stare foarte gravă a fost mentului, în actuala sesiune. Regele a adresai paria men­ până la 49 kilometri înălţime, bineîn­
internat la spitalul public. Sunt puţine talul un mesagiu, rugându-1 ca în bu­ ţeles fără oameni. La înălţimea de 10
speranţe de a mai scăpa cu viaţă. Proectul de lege prevede că im­
getul Casei Regale, pe care îl votează kilometri domneşte un frig de 5 7 gra­
punerile definitive din 1935, se repor­
în curând şi odată pentru întreaga sa de, iar la 45 mii metri numai 45 gra­
tează şi în 1936, cu excepţia societă­
domnie, să nu uite a prevedea şi cre­ de. De aci se poate vedea, că frigul
Cinema „T halia“ ţilor anonime cari vor fi impuse şi a-
nul acesta de instanţele obişnuite, pe
ditele necesare pentru cazul când s'ar creşte numai până la o anumită înăl­
Cei 4/i M u şch etari baza bilanţului încheiat. 1 căsători. Ştirea a fost felurit comen­ ţime, iar de acolo începe să scadă
tată şi se vorbea chiar de eventuali­ treptat.
In acest film sunt reuniţi cei mai Fiscul şi contribuabilul vor avea tatea unei căsătorii a Regelui Eduard.
mari comici ai teatrului german: Felix
Bressart, Hussa Puffy, Szőke Szakái, drept la apel împotriva reportării im­ I Opinia publică nu şi-a pierdut încă — Societatea Naţiunilor dela Ge­
Otto Wallburg, Tibor von Halmay, punerilor din 1935 şi pe anul acesta, I nădejdea că Suveranul va renunţa de neva şi-a clădit un palat măreţ, care
Ernst Verebes. Se găsesc în scene an­ numai dacă veniturile au crescut sau 1 a fi rege celibatar.
trenante, vioaie, de un comic irezistibil, . au scăzut cu 25 la sută. cuprinde 900 odăi. Noua clădire are
cari produc ilaritate şi descreţesc írun- 1700 uşi, cu câte trei chei. Adăugân-
ţile întunecate. Acţiunea e plină de ; In ce priveşte societăţile anoni­ T ot a l c in c ile a c e t ă ţ e a n a
du-se apoi cheile dulapurilor şi ale
episoduri curioase. Pentru cei dornici me, se va modifica art. 39 din legea m e r ic a n p o s e d ă a u to m o b il. meselor, numărul lor se ridică ia 1 0
de un spectacol vesel, acest film con- contribuţiuniior directe, majorându-se Nu de mult, a apărut o statistică
stitue un prilej admirabil de bună dis­ coeficientul de impunere asupra căpi­ în legătură cu numărul automobilelor mii. Palatul mai are 1650 ferestre de
poziţie şi râs. atului dela 1 la sută la 5 la sută. câte 8 metri lungime şi un număr de
din lumea întreagă, pe anul trecut. Din 950 t lefoane.
v
 Bag. 3.
„A C Ţ I U jN E A
~ ü t. 39

C u r i e r u l c ă r ţ i l o r
Cartea d-lui Richard Breckner, „Mystik des Alltags" se pre­
zintă în forma elegantă a unui volum, întrunind pe deplin con­
diţiile tehnice. Conţinutul nu este mai prejos de înfăţişarea ex­
ternă. Bucăţile variate se înşirue pe firul acelei „mistici" pe care şî Dv. de avanfâjiile speciale pe care le o fe r i
poetul Richard Breckner o numeşte „mistica fiecărei zilé” Societatea Anonima de Telefoane acelora cari
Talentul autorului este remarcabil în vederea scenelor şi
întâmplărilor. Prinse fugar zămislite în conştiinţa creatorului fră­ se abonează pană la 15 Aprilie.
mântate în aluat sensibil, aceste întâmplări posedă un plus acela
al unui sens, pe care autorul îl încrustează invizibil în bucăţile Dacă nu aveţi a încă telefon la dornici-
sale. Aceasta este partea mistică ce se degaţază din opera lui
Richard Breckner. Printre subiecte remarcăm bucata „ Numai un ?iu, acum e momentul cel mai nimerit
câine“, care ne prezintă viaţa neprihănită a unui cioban român, de a ! instala cu un m i n i m u m de chei-
a cărui mică avere o formează oile şi câinele său. Tragedia se
declanşază în momentul când ciobanul părăseşte atmosfera cu­ tuelî şi în chipul cel mai avantajos.
rată a munţilor şi se îndreaptă spre oraş, unde face cunoştiinţă
cu răutatea oamenilor. Din această clipă nenorocirile i se ţinlan^
e luat în râs, e batjocorit iar micul său prieten, câinele, este
călcat de un automobil. Disperarea ciobanului este nemărginită.
Proprietara maşinei care i-a călcat câinele, il face să-şi uite nă­
cazul prin cuvinte pline de compătimire pe carii le adresează-
Şi ciobanul se reîntoarce în munţii săi, unde nu este nici batjo­
cură şi nici rărtate, ci numai linişte şi poezie.
Bucata a fost tradusă şi în româneşte fiind, publicată într'-
una dîn revistele literare ardei ene. Imaginile plastice şi stilul
sobru sunt calităţi esenţiale ale volumului dîui Richard Breck­
ner, pe care îl recomandăm călduros şi lectorului român.
VECHITURI de Radu 8 Rosetti.
In editura „Adevărul" a apărut elegantul volum al d-lui
Radu Rosetti: VECHITURI. E o evocare minunată a unor epi­
soade şi portretări sau descrieri prinse în viziunea amintirii. Bu­
căţile sunt curgătoare şi cu un accent de „tempi pasaţi", care
dă o notă nostalgică volumului I. N.
Instalarea im ediată a telefonului fă ră nicio ta x ă d o
________________ Primăria Municipiului Sibiu
instalaţie şi p o sibilitatea d e a achita ab o n am en tu l în
Nr, 2297—1936. E.
rate lunare, ia tă înlesnirile pe c are îe oferă S o cieta­
Publkathine te a A nonim ă Română d e T elefoane noilor săi a b o n a ţi.
Miercuri 8 Aprilie ora 10 dimineaţa se va ţine la Primă­
ria Sibiu, Str. Mitropoliei 2 , camera 1 0 , a doua licitaţie publică
pentru aprovizionarea municipiului cu hârtie şi articole de birou Aşa d a r, pentru o sumă m odestă, ce reprezintă costul a b o n a m e n tu ­
necesare anului bugetar 1936—37. ,
lui p e timp d e o lună, puteţi a v ea im ediat telefon la domiciliu.
Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 8 8 —110 inclusiv
din legea contabilităţii publice, regulamentul O.C.L. şi normele
publicate în Monitorul Oficial Nr. 127 din 4 Iunie 1931.
Oferenţii vor depune pe lângă ofertă şi o garanţie de 5 P/ 0
din suma oferită iar oforta se va face numai în conformitate cu SOC. ANONIMĂ ROMÂNĂ DE T E L E F O A N E
caetele de sarcini, cari pot fi văzute zilnic, în orele de birou la
Primăria susnumită, camera Nr. 36.
Sibiu la 16 Martie 1936 Primăria Sibiu. 4632 — Thompson — Bucureşti — 220 x 150

Recunoaşte că a avut conflicte cu şi cu dr. Stoichiţia până de curând,

t a l t e i i i i io n i.
Süssm ann trebuie să se apere în Ioc să «nai
acuze.
La orele zece au terminat de-
poziţiile ultimii martori, dnii dr. V.
Popp şi dr. Neagoe. A mai depus şi
d. dr. Traian Bude. Acuzatorul Süss­
mann, îngenunchiat de mărturisirile
grave ale m a r t o r i l o r cu tot
cinismul ce-i caracterizează era zdro­
bit. Se r i d i c ă şi spune că nu
mai poate spune nimic, aşa că cere a-
mânarea desbaterilor.
Dl preşedinte col. Căpitanovici il
J
întreabă energic dacă înţelege să-şi
susţină acuza. După câteva clipe de
îndoială Süssmann se încordează şi în­
cepe cu declaraţia: N‘am fost jignit ca
medic de dr. Tănăsescu ci ca sas „in-
tenţia lui este pentru naţionalism".
Poate fără să vrea a mărturisit
Süssmann că acest proces în care au
fost purtaţi ca martori cu acest pri­
lej peste 40 medici, avocaţi, ziarişti,
funcţionari, magistraţi români, este un
proces ce a deschis Süssmann medicilor
români. — Acest om funest a re­
clamat, a batjocorit pe toţii medicii ro­
mâni cu care a avut atingeri începând
de acum 25 de ani, cu dr. Ittu. Atitu­
dinea lui faţă de comisie şi faţă de
public a fost mai mult decât revoltă­
toare. Cinic şi plin de dispreţ faţă de
Statul şi poporul Român, fapt pentru
care d. preşedinte i-a atras atenţia şi
trebue să spunem că ţinuta şi perso­
j nalitatea dlui Colonel Căpitanovici l-a
; scuturat şi l-a făcut să respecte auto­
j ritatea comisiei şi a publicului.
Lovit greu de mărturisirile fă­
j cute de d. dr. N. Comşa, a încercat
să-şi justifice atitudinea duşmănoasă
faţă de Români confirmând de fapt şi
mai mult când spune: Am avut totde­
j auna decând e România Mare chiar
dela început „o moaşe ori doi de ru­
\ muni“.
; Spune apoi că a reclamat la par­
chet pe medicii „rumuni" pentrucă şi
ei l-au reclamat aşa că a avut 13
anchete „şi toate le-am scos cu succes"
j A fost la consiliul de războiu dar
şi de acolo a scăpat deşi a avut 25
de acuze.
„In chestiunea cu MihaijViteazui
ea nu s‘a putut dovedi“. In chestiunea
conducerii institutelor de Stat de că­
tre Români o înţeleg. In chestiunea
măgarilor sunt alţii şi mai mari aşa
că cercetându-se am scăpat. Replica
din public: „Şi de data aceasta s‘a
învârtit“ Dr. I. Sturza, enervat inter­
vine şi cere să se evacueze sala. —
întreabă apoi: Cine a spus ? Răspun­
sul : Democraţia.
In continuare • spune că-i vine
greu să vorbească româneşte „însă
încet, încet viu acum a vorbi şi în
limba românească“.
medicii din Sibiu.
Col. CĂPITANOVICI preşedinte,
Dv. sunteţi acuzator şi constat că vă
apăraţi mereu pe Dv. Cu ce acuzaţi
pe medicul Tănăsescu.
SÜSSMANN. „A scris contra
meu".
PREŞEDINTELE. Alte dovezi mai
aveţi?
SÜSSMANN. Singura dovadă ce
a dat-o la poliţie.
Dr. L STURZA, medicul şef al
municipiului, acuzator, care după cum
; se va vedea a coborât nivelul discu-
j ţiei atât de jos încât îndrăznesc să a-
firm că ea nu găseşte păreche in is-
■toria acuzării până la cele 1 2 table,
j spune printre altele următoarele :
Cu acest proces s‘a încercat să
se facă atmosferă pe care noi n‘am
vroit-o întrucât nu doream ca lumea
sa ştie lucrurile noastre. La cererea
apărării de a preciza acuza spun :
Tănăsescu a vorbit de rău pe unii co­
legi, a făcut la institut mai multe a-
vorturi decât a avut naşteri şi n‘a
chemat consulte de medici.
A vorbit de rău pe d. Süssmann
după care a aruncat cu instrumente
şi ce e şi mai mult l-a defăimat prin
declaraţia ce a făcut la poliţie şi care
a ajuns apoi în presă.
„Acest şarlatanism a lui Tănă­
sescu, care a încercat prin demascări
de presă să dea afară pe Süssmann,
căruia vrea să-i ia locul trebue în­
fierat pentrucă Süssmann a fost corect
şi trebue să-i fie apreciat trecutul lui".
Pe Tănăsescu l-am susţinut eu
— şi nu i s‘â rupt capul în cele cinci
anchete, însă acum o să-i arătăm noi-
In „Gazeta Plugarului“ am fost
atăcat eu şi inspectorul Stoichiţia şi o
spun aci pentrucă Tănăsescu, care
scrie e un nebun.
In concluzie cere pedepsirea me­
dicului român Tănăsescu, pentru ca­
zul că-1 găseşte responzabil iar dacă nu -1
„găsiţi normal să-l trimit la o casă
de sănătate“.
Asistenţa a protestat sgomotos
contra nivelului scăzut al ţicuzării şi
nenumărate strigăte de „ho“ au isbuc-
nit din revolta unanimă.
Acuzatorul venise cu rechizitoriul
bătut la maşină, însă acuzaţiile au fost
răsturnate de martori aşa încât a ră­
mas cu „bomba juridică“, că Tănăsescu
e nebun.
Dr. P. SIMONETTI, timp de 2
ore arată cum a fost înscenat acest
j proces medicului Tănăsescu combătând
e ş i r i l e c u totul neper mi se
ale acuzei. — Precizează că n‘a auzit
niciodată în cariera de avocat o acuză
atât de pătimaşe şi ofensatoare pentru
asistenţa şi breasla medicilor.
Respinge cu indignare afirmaţia
făcută de [către un medic despre un
alt doctor care în loc de probe şi a-
cuze aruncă cuvinte ce au trezit pro­
testul asistenţei ca acelea că „Tănă­
sescu e nebun".
Arată că nu este îngăduit ca a-
cuzatorul să ameninţe comisia întrucât
acest procedeu poate fi interpretat şi
ca un şantaj ce se încearcă asupra
comisiei care va şti cum să rezolve
 Pag- 4.

această penibilă înscenare, pe care a-
cuza fără să vrea a demascat-o adu­
când un prost serviciu dlui inspector
sanitar Dr. I. Stoichiţia, patronul afa­
cerii. Respinge ameninţările făcute de
acuzator prin care spune: drul Ion
Sturza şi inspectorul sanitar dr. I. Stoi­
chiţia o să-i rupă capul lui Tănăsescu,
precizând că medicul român Tănăses­
cu ce slujeşte naţia din timp dé pace
şi a luptat pe front în timpul războ-
iului, nu se intimidează de ameninţă-
rile dlui Sturza, care nu ştie ce este
lupta pentru apărarea ţării.
Trece la partea juridică arătând
greşelile de procedură, viţiile de com­
punere a comisiei susţinând că medi­
cii funcţionari trebuesc judecaţi de mi­
nister şi că faptele anchetate şi cla­
sate nu mai pot forma bază de acuză
din nou.
Cere ca să-se precizeze acum a-
cuza prin fapte concrete arătând că
pentru delicte terminul de prescripţie
este de trei luni aşa că menţine toate
recursurile de nulitate anunţate.
Spune că dl Sturza se plânge de
publicitate, care de fapt nu face de
cât ofícíöl cerut de opinia publică ce
se interesează cum se petrec lucrurile
la colegiul medicilor, pentrucă însce­
narea acestui proces lezează dreptatea
şi loveşte un om cinstit şi iubit de o-
pinia publică românească printr'o u-
neaită care a lovit în nenumăraţi me­
dici Români.
Precizează că punerea în scenă
a procesului a fost făcută prost.
Face istoricul arătând că mai
mulţi români au depus o plângere la
poliţie contra arborării drapelului de
doliu după o moaşe moartă în Unga­
ria, Cu ocazia anchetei făcută de po­
liţie Tănăsescu a declarat ce a văzut
şi ştiut. Dela această declaraţie s'a
pornit înscenarea procesului prezent
clasic în ce priveşte reaua credinţă şi
duşmănia cu care s'a pornit de către
Süssmann, ce se plânge că i-a spus
Tănăsescu că este un sas prost, din
care motiv a înţeles să declare aci
că atitudinea lui Tănăsescu nu l'a jig­
nit ca medic ci, numai ca sas.
Arată că Süssmann, care face
un proces naţional se intitulează pro­
] medicul Popescu, pe care însă Süss-
mann l-a scos afară din sala de ope-
j r a ţie .
După ce spune că peste toţi me­
dicii guvernează aceleaşi legi şi că ei
nu atârnă de bunăvoinţa dlor Stoichi-
j ţia şi Sturza şi că Süssmann nu-şi
poate bate joc de medicii români —
arată că medicul Tănăsescu venit din
Moldova, student la Cluj, unde a făcut
j| studii strălucite cere să lucreze pen-
I! tru ridicarea naţiei şi să o ajute pe
cât poate. Este acuzat că nu face con­
sulte cu medici, in care pe bani grei
să fie aduşi nespecialişti să-se pro­
nunţe asupra chestiunilor ce ei nu le
cunosc. — Medicina este un apostolat
şi nu o tarabă cum au prefăcut-o
mulţi. Sunt şi medici care au inimă
pentru oamenii săraci.
Este adevărat că acestora dl
Sturza şi Stoichiţia le dă in cap. Pro­
fesorul de moaşe Süssmann, la care
se duc bogaţii, face consulte şi pentru
aceasta este omul pentru care trebue să
te expui oprobiului public românesc şi
să afirmi că Tănăsescu e nebun. Cine
a fost în Moldova in timpul războiu­
lui cum am fost eu şi medicul Tănă-
năsescu ne-am apropiat de naţie când
din sărăcia de pe atunci împărţeau
mămăliga cu noi.
Ura ce s'a vărsat din partea dlui
Sturza aci este tipică Sibiului şi e
pornită din egoismul saşilor.
Situaţiile mari ce le aveţi acei
cari ameninţaţi le datoraţi celor cari
au luptat şi lucrează şi astăzi cum o
face medicul Tănăsescu trăind ca un
călugăr într'o cameră cu ciment pe
jos spre a fi permanent lângă bolnavi.
Este nemai pomenit ca să faci
afirmaţii că medicul Tănăsescu este
nebun pentrucă ei munceşte pasionat
şi cinstit în profesiunea sa.
MARE ASORTIMENT DE
în diferite calităţi pentru
voiaj, sport, gală si uniforme militare la
„T E X C O M ”
încheie prin cuvintele adresate
comisiei : Pentru prestigiul dv. perso­
nal şi al comisiei rog să vă desistaţi,
dacă totuşi intraţi în fond, cer achi­
tarea clientului meu, pentru motivele
de drept şi de fapt arătate.
Urmează două replici cu carac­
ter personal şi politic din care d. Stur­
za a eşit şifonat.
După o scurtă deliberare, la o-
rele 2 şi jumătate noaptea, comisia a*
pare în sală şi di colonel Căpitanovici
a citit hotărârea de achitare adusă de
comisie, care prin aceasta şi felul cum
a condus desbaterile a dovedii impar­
ţialitate şi că nu s'a lăsat terorizat de
I ridorul Danzig va oferi o pace pe 75
acei cari au înscenat şi nici de atitu­
dinea şi îndrăzneala provocatoare a
lui Süssmann tipul clasic al egoismu­
lui şi duşmăniei caracteristice unor
concetăţeni bolnavi de credinţă în su­
perioritatea rasei şi a persoanei lor
de care sunt plini.
ION MUNTEANU
Buletin extern
Orazian* pregăteşte
o nouă ofensivă.
In sectorul Sasa Baneh s'au pro­
dus mişcări de trupe sub comanda ge­
neralului Grazianí. Abísiníenii aşteap­
tă încordaţi noua înaintare, pregă-
tindu-se de rezistenţă. La Addis A-
beba domneşte o vie îngrijorare.
A muHt V®«'zelos.
Marele bărbat de stat al Gre­
ciei, şeful partidului republican, a de­
cedat la Parts, în urma unei boli gra­
ve. Ştirea aceasta a produs o pro­
fundă impresie în Grecia şi în cer­
curile internaţionale.
Sde primăvară
T O şiFvarăe
I Franţa m cerut ajuto­
rul militar al Angliei
şl Ita liei
O bombă : Germania tratează un
I împrumut pe piaţa Londrei.
Anglia face pregătiri pentru un
! eventual războiu.
„Când Germania va ft
„üer aSItoes“, ne va da
-o pace eternă...“
Ziarele engleze publică o inte­
resantă apreciere a dlui Winston Curc-
h iil: „Germania ocupă Rhenanla şi
Oferă o pace pe 25 ani. Când va o-
cupa Austria şi Cehoslovacia va oferi
o pace pe 50 ani. Când va avea co­
ani, iar când va fi „LTber alles“ ne
va da o pace eternă..."
fB lc a p u b lic ita te
A gentura C en trală
sir. Regina Maria 8 In c u r te
are în permanenţă imobile şi
locuri de casă de vânzare
precum şi locuinţe, camere
mobilate de închiariat.
DE ÎNCHIRIAT
dela 1 Aprilie 1936 localul de pră­
vălie din STR. REGINA MARIA 49.
De vânzare ŢIGLĂ VECHE
uşi, Tereştri provenite dela casă dă­
râmată, precum şi sobe de fier.
Informaţii la Vasile Căpăţină pielărie
Strada Avram Iancu Nr 5.
Caut cameră de închiriat cu
intrare separată.
ADRESA L A ZIAR
DE VÂNZARE
Casă modernă com­
pusă [din 2 Camere,
bucătărie, antreu Í13
stânjini. str. Albert 13
A v iz
Aduc la cunoştinţa on. public că am
deschis în str. Mitropoliei 7— 8 un a-
telier de croitorie unde se execută cele
mai moderne şi elegante costume băr­
băteşti precum şi Croitorie de dame
engleză.
A p o llo
Io d M o ld o v a n

SUCCES MONDIAL
fesor şi duce clientela dela institutul
Statului de unde primeşte salariu, la
Societate în com andită cu
m ă r f u r i te x tile
m nm se pe my
Clinica Luther.
Povesteşte cazul doamnei Cucuia-
Sibiu, str. Regina Maria Nr.5 cu renumitul actor rusesc
VALERI INKIYINOFF
nu venită la Clinică să fie operată de — Jurnal nou —

Convingeţi-vă înainte de a cumpăra în altă

parte, de dormitorul, făcut din floare de
H
Mingi d e fo o tb all I

Cafea Paşa
frasin, provenit din fosta mea şi renumita 1« Articolede tenis şi PING-PONG la magazinul
fabrică de mobile. c e l m ai b i n e a s o r t a t
Restaurat complect.
Material din timpul de pace.
„SPORT“ Adami
P la ta M areN r. 6
Uimitor de ieftin. — Prima calitate e cea mai delicioasă fiird RRSMn
prăjită şi măcinată imediat
Emil Petrutiu proaspătă la cerere, cu in*
sfalaţiuni neexistente asemă*
str. Sării 9 1—3
năfoare în Sbiu.G ust, aromă,
calitate atât special pentru
cafea turcească cât şi pentru
A ten ţiu n e I!
cafea cu lapte. NOU DESCHIS !
C e a m a i m a r e şi m a i c o n v e n a b ilă Subsemnaţii, avem onoare a aduce Onor
c a s ă sp e c ia lă p e n tr u jer* publicului la cunoştinţă, că am deschis în
Colon«ale, delicatese alese, curtea casei din str. R e g in a Marla 4 5
s e u r î, lin g e r ie m ila n e , c io r a p i ş i conserve de toate fabricile un magazin împreună cu un a t e lie r d e
m ă n u ş i în S ib iu e s t e firm a : cu prefu) de engross. c u r e lă r ie , ş e lâ r ie , şi ş ip e tă i-le
Specialitatea noastră este articole de V O laj,
vân at - sp o r t — g e n ţi d e dam «
şi în special h a r n a ş a m e n t o f iţ e r e s c
Magazinul P a s a Rugăm onor. public a ne încuraja
Sibiu strada Regina Maria 42 Telefon 93. şi a ne onora cu comenzile D-voastră.
S I B I U cu deosebită stimă
P ia ja R e g e le F e r d in a n d Nr. 17 Alături la BODEGA PAŞA, Vinuri supe­
Cine «re voie să fie servii bine
rioare de Drăgăşani alb şi roşu. E. Bereny & Ä. i&isch
să cumpere numai de acolo. 1 —2 Un kgr. Lei 16. servit acasă Sibiu, str. Regina Maria 45

Redactor resp í ILIÉ MUNTEANU. Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI ", Sibiu. CENSURAT
 Director: ion M
UNT
EAu O r g a n al
N s o c i a ţ i î 1o r r o m â n e ş t i
Abonamentul anual Lei 240, şa se luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, so cietă ţi 500, Nr.-ul 5 Lei.—
Mr. 40
legalitate, echitate
p e n tr u ş c o a l a p r im a r ă d e S ta t
d in S ib iu .
Suntem din nou în pragul votării
bugetului municipiului. Intre chestiunile
ce trebuesc deschise şi dezbătute din
acest prilej este dreptatea, echitatea
şi legalitatea ce trebuie să se facă cu
ajutorul ce-l dă municipiul Sibiu şcoa-
ielor primare.
După cum se ştie toate comunele
sunt obligate să contribue la întreţi­
nerea şcolilor primare cu o cotă de
I4'Vo din totalul veniturilor comunei.
Legea învăţământului primar şi
legea comitetelor şcolare prevede în
art. 161, 186 apoi 7, 13, 14 etc., că
aceste sume se trec comitetului şcolar
comunal, „care are singur căderea să
facă distribuirea între diferite şeoale,
după nevoile lor".
Pentru aplicarea necondiţionată
a prevederilor legii d. ministru Ange-
lescu trimite o circulară, prin care
repetă şi subliniază : „fondul p e n t r u
întreţinerea jcoaielor primare se va
distribui de conitetele respective . . .
după nevo'le şcoaielor“, etc.
Faţă de prevederile legii şi Cir-
culările trimise de ministrul şcoalelor«
citim în bugetul din anul trecut: „Pentru
şooala primară şi grădina de copii ale
Statului Lei 850.000. Pentru şcoala
primară şi de copii mici ev. C. A. Lei
8 5 0 .0 0 0 . Pentru romano-catolici, re­
formaţi etc. alte sute de mii“.
In acest an ilegalitatea, nedrep­
tatea se poate repeta cu toate că s’au
făcut demersuri şi stăruinţe din partea
oamenilor cari nu văd lucrurile prin
pactele cu beneficii personale. Să
precizăm :
La Sibiu, contrar legii, reparti­
zarea sumei la şcoli se face după cri­
terii şi interese politice, de către mem­
brii comisiei interimare, cu toatecă
legea prevede că ea să fie făcută de
comitetul şcolar comunal „care are
singur căderea să facă distribuirea
între diferite şeoale după nevoii: lor“.
Pe lângă ilegalitate, repartizarea
sumelor este şi nedreaptă şi dispro­
porţionată pentrucă la şcolile Statului
sunt 2306 elevi şi la şcolile ev. C. A.
sunt numai 2064. In buget pentru res­
tul şcolilor confesionale s’au mai pre­
văzut 300.000 Lei aşa că şcoala statului
primeşte o cotă mai mică în raport
cu numărul elevilor.
Dealtă parte nevoile şcolilor pri­
mare de Stat sunt cu mult mai mari.
Cunoaştem cazuri că elevii n’au posi­
bilitatea să afle o gură de apă în lo­
calul şcoalei, în timp ce dela şcolile
primare minoritare nu lipseşte nimic
( u r m a r e in p a g . 2-a)
Publicaţiuni şi inserate după tarif
Sibiu, Joi 26 Martie 1936 Anul li
Să luăm aminte !
George Enescu.
Procesul dela Chişinău ridică tot
mai tare ccrtina, care acopere trage­
Valorile noastre au evadat peste graniţă pentru a găsi recunoaştere şi
dia sufletului românesc.
preţuire. Noi nu suntem în stare să deschidem drum unui talent, să-i dăm po­
Poate dacă n’ar fi existat acest
sibilităţi de afirmare ; îl primim numai atunci când străinătatea îl consacră,
proces, n’am fi cunoscut cu o oră mai
ridicându-l la rangul de scriitor, pictor, muzicant sau erudit. E cazul Panait
de vreme curentele şi ideile deadreptul
Istrati şi atâtea altele, cari confirmă afirmaţiile de mai sus.
criminale, care mişună pe întreg cu­
George Enescu, unul dintre cei mai mari virtuoşi, a fost sărbătorit la
prinsul ţării şi care şi-au găsit loc de
Paris pentru compoziţia sa „Oedip“ de acel public rafinat, care dă toaul în
dospire în capetele multor intelectuali
eleganţă şi materie de artă. E un prilej de a verifica spusele noastre, că ro­
români, chemaţi şi puşi să crească un
mânii iluştri, s'au ilustrat la început nufnai în străinătate, care ni i-a redat
tineret, să propovăduiască o morală
apoi sub formă de valori — titlu pe care niciunul din ţară nu îndrăzneşte
să-l conteste. Dacă reprezentaţia lui „Oedip“ ar fi avut loc la Bucureşti, pu­ creştină, să sfinţească prin munca lor
blicul din sală nu şi-ar fi putut opri căscatul, manifestându-şi plictiseala la o limbă şi o lege.
contactul cu muzica grea a lui Enescu. Mulţi şi-au manifestat nedumerirea Nu discutăm motivele procesului.
Justiţia îşi va spune cuvântul.
chiar la audiţia dela radio: „ce dracu găsesc francezii în această muzică plic­
ticoasă, de e aplaudată atât de furtunos?" Iată o apreciere ce ne caracterizează Remarcăm însă atitudinea faţă
pe deplin. Dacă ar fi fost o muzică vioaie de dans, cu acorduri pătimaşe, ar de judecători şi faţă de majestatea jus­
fi rămas încremenit de încântare orice spectator român. Seriozitatea nu im­ tiţiei a unor inculpaţi sau martori, cei
pune acestuia, ci exibiţia, sketchvl şi rmuic-haU-u) mai mulţi streini de sângele şi neamul
Şi totuş George Enescu este un fiu al neamului nostru şi a repurtat un nostru, cari se cred chemaţi să diri­
succes răsunător în metropola lumii. jeze destinele unui popor, răsturnând
Despre George Enescu nu e nevoie să spunem cine este: îl cunoaştem o ordine socială, dărâmând o credinţă
cu toţii. N'a bănuit însă nimeni că în el se ascunde un compozitor. Dovada şi nesocotind un trecut.
genialităţii sale a fost făcută în faţa celui mai select public pe care îl are Ceace este revoltător, este însă
pământul. faptul, că aceşti streini au fost secun­
Suntem fericiţi că victoria dela Paris pe teren cultural, a fost o victorie daţi şi de români rătăciţi la minte şi
românească. Triumful muzical al genialului compozitor român, nu poate să suflet, atei fără nici o credinţă, inter­
trezească decât sentimente de admiraţie şi bucurie în sufletul nostru pentru naţionali în idei, dar consumatori în
acela, care este propagandistul ce-l mai demn al românismului peste hotarele linişte ai pâinei fabricată din grâul
ţării. românesc.
I o n e l N eam tzu In fruntea tuturor acestor vene­
tici sa ridicat ca un arhanghel deputatul
Leanca, care a declarat în faţa crucii
cro n ica Brim ată
RMHHHMBRaDBRMSM»
că în numele libertăţii admite pe acest
răbdător pământ românesc, orice pro­
program... că'n tot Sibiul doctori nu-s pagandă fie contra războiului, fie contra
când am văzut că la Sibiu nici moaşe — doar un profesor... dragostei de ţară, fie contra intereselor
armat cu logica să viu statului, lie chiar contra credinţei
obsesiile dlui e. piso.
ar fi un strigăt în pustiu, strămoşeşti.
am întâlnit într'un apus
alt gen de vers pomii să scriu : şezănd sub un arin Mărită libertate cum îţi întinează
voi face peana bisturiu un om înalt cu gândul dus — toţi ticăloşii sfinţenia ta şi tu neam
să tai cât nu e prea târziu în cântec sufletul şi-a pus, românesc cum te insultă atâţia urmaşi
în cei ce-s morţi când corpu-i viu, şi doru’ntr’un suspin: ai lui Iuda !
în orice parte voi găsi mai am un singur dor Deputatul Leanca e trimisul unor
microbi — acolo voi lovi, să mor în primărie ţărani de omenie în Parlamentul ţării
şi străzile ce-ador ca să le spună durerile şi să le uşu­
în cei şovini, în toţi ce-i răi, să-mi stea tovărăşie.
în câini de rasă şi’n dulăi, reze nevoile.
la groapă să mă poarte Dar acest rătăcit mai poate sta
oriunde voi găsi bolnavi Viţei— li-s protector,
sau proşti de rând ce trec grozavi, pe banca aleşilor poporului, când el
şi Raţele la moarte
voi căuta să dau în cei să-mi cânte toate‘n cor. admite totul în această ţară ?
ce-şi fac din aur scump, viţei Mai are el dreptul să voteze
vreau ultima aromă
şi-apoi se'nchină toţi la ei, de Brânză s‘o miros, legile, cari asigură viitorul şi progra*
în lupi ce vor să treacă miei — alaiul să mă poarte mul ţării, când el nu recunoaşte nici
în fiecare o să 'nţep — pe străzi în sus şi‘n jos, legile sângelui cel are în vinele sale?
păzea că 'ncep !... pe Bumbului de-o pildă, Mai are el cinstea de a se odihni
pe Şanţului ori chiar în pământ românesc, când nu-1 mai
profesorul Siismann... să urc în sus la piaţă
pe lume astăzi mieii vin pe Trepte de Porcar. Jeagă nimic sfânt de această glie ?
ca’n fiecare primăvară că nu le-am dat un ban Mai poate biserica să se roage
iar cei născuţi făr'de-un sprijin să nu-mi strige săracii pentru sufletul lui, când el aprobă
şi fără nod la intestin din leafa de primar dărâmarea temeliilor ei ?
le-or reveni... colacii
porniră rând pe rând să piară Cei peste treisute de deputaţi
cât despre arz şi witschttock mai admit în mijlocul lor un morman
aflai târziu într'un apus mă pot de-acuma stinge
de came şi oase lipsit de suflet, de
dece într'una mieii m or: nici presa nici miniştrii
un biet cioban bătrân mi-a spus nu îi vor mai atinge... i. ve spe ( u r m a r e in p a g . 2-a)
 g g fc-i
Sibiu si îm prejurim i ŞTIRI
Conferinţa D-Iui Vianu
In sala Prefecturii judeţului a
vorbit, în cadrele Astrei, d. prof. Tu­
dor Vianu, despre : Artă şi muncă.
Dupăce arată că munca este o
sforţare şi arta o satisfacţie precizea­
ză că opera de artă este o unificare
de elemente ce trăesc prin sine şi de-
la sine. Ea reprezintă o organizaţie
complectă şi perfectă. Tendinţa cătră
perfecţiune este culmea după care se
aspiră în orice operă de artă aşa că
ea reprezintă idealul către care munca
omenească se îndreaptă. Precizează a-
poi că şi animalele activează însă
numai omul munceşte.
Ţelul omului este şi trebue să
fie, de a transforma durerea muncii
în bucuriile creaţiilor artistice. îndeam­
nă tineretul ca să năzuiască după cât
mai multă măestrie.
Conferinţa D-lui 1. Moţa.
In aula Academiei teologice a a-
vut loc Sâmbătă seara în cadrul so­
cietăţii „Centrul studenţesc Sibiu“,
conferinţa dlui Ion Moţa despre : Un
alt suflet românesc.
Participă public select. Corul
stud, teologi deschide cu o cântare du­
pă care preşedintele centrului studen­
ţesc mulţumeşte publicului dând asi­
gurări că vor sluji neamul şi credinţa
strămoşească.
I. MOŢA, primit cu aplauze, a-
rală că e necesar un alt suflet româ­
nesc plămădit pe etnicul naţional prin
revenirea la curăţenia românească.
Spune că noi trăim în forme străine
pe care le-am acceptat fără nici un
control. Dovedeşte că sufletul româ­
nesc este stăpânit astăzi de o gravă
criză etică aşa că viitorul nostru este
grav compromis din această cauză.
Instinctele preschimbate în patimi
domineazâ în aşa măsură în cât se a-
cceptă venalitatea de a trăi oricum.
La această criză morală ne-au a-
Legalilale. ediitatt, penini şcoala primata ii Stat illa l a .
( u r m a r e d in p a g . 1-a)
din utilajul modern, nici măcar tele­
fonul.
Este vremea destul de târzie.
Legea şi ordinele ministerului şcoalelor
trebue aplicate. Dreptatea, legalitatea
şi echitatea ce o solicităm face parte
din revendicările Românilor din ceta­
tea suferinţelor noastre şcolare şi bi­
sericeşti.
Şi pentru ca să fiu mai docu­
mentat şi înţeles amintesc datele pu­
blicate de d. dr. I. Mafteiu asupra
ajutoarelor date de municipiul Sibiu
dela 1904—1918 pentru întreţinerea
şcoalelor primare.
In intervalul de 15 ani s'a plătit
din bugetul municipiului pentru şcoala
primară evanghelică 462.614 (patrusute
şasezeci şi douămii şasesute patru­
sprezece coroane) şi pentru şcoalele
Românilor 18.000 (optsprezece mii). Da
18.000, nu e greşală de tipar.
Deşi Românii erau cel puţin ju­
mătate cât populaţia evanghelică şi
aveam aci metropolia şi cel mai vechi
centru cultural cu cele mai vechi şcoli
normale, am primit de 26 de ori mai
puţin decât ni-se cnvenea faţă de po­
pulaţia germană.
Astăzi nu pretindem să se repar­
AC Ţ I U N E A
I dus ovreii şi străinii, pe care nu-i
; putem înlocui decât atunci când vom
forma oameni cu un alt suflet româ­
nesc.
Cultura francmazonică cu excese­
le individualismului, pozitivismului, a-
teismului, anarhia etc, ne-au pervertit
în aşa măsură în cât astăzi nu se mai
găsesc patrioţi care să se sacrifice
pentru dreptatea şi libertatea integrală
a Românilor.
Din această cauză expansiunea au­
torităţii spirituale a Românilor este
mult scăzută faţă de Cehoslovaci şi
Sârbi popoare asuprite ca şi noi etc.
In Ardeal n‘am venit cu reven­
dicări economice, avem şi astăzi ve­
chiul spirit de slugi supuse şi fără as­
piraţii de popor dominant.
Dela încoronarea primului rege
la Alba-Iulia, dintr'un spirit îngust,
unii fruntaşi politici au lipsit, iar la
adunarea dela Alba Iulia s‘a aclamat
şi votat drepturi exagerate minorita­
rilor considerând România un Stat fe­
deral de cantoane. Combate această
atitudine şi arată că e necesar un alt
suflet ardelenesc, eroic, conştient de
rostul istoric, mândru, care să aştepte
a-se scrie şi în istoria Ardealului pa­
gini ca cele dela Rovine, Baia, Podul
înalt etc.
Combate filozofia politică de e-
galitate absolută, care nu există. Se
declară pentru sancţiuni legale, nemi­
loase şi combate firea iertătoare şi mi-
loasă a Românului, care l-a adus în
stare de umilire şi sărăcie.
Arată că e necesară o renaştere
spirituală prin altoirea sentimentului
de jertfă şi demnitate.
Publicul a întrerupt cu furtunoase
aplauze adeseori pe conferenţiar. Co­
rul studenţilor teologi a încheiat cu
un cântec potrivit.
Cronicar.
C e l e mai eftine p r e p a r a t e
c o n t r a Moliilor şi I n se c te ­
lor le găsiţi în
Drogueria Ionel BACIU
tizeze pentru şcoala de Stat, de 26
de ori mai mult decât minorităţilor.
Nici — nu ne putem imagina aşa ne­
dreptate. — Noi cerem aplicarea legii,
echităţii şi împărţirea după nevoile
reale ale şcoalei de Stat ridicată şi
pentru minoritari şi chiar obligată să
dea instrucţie şi educaţie tuturor co­
piilor cetăţenilor români.
Poate să mai existe cineva cu
mintea atât de sucită şă nu priceapă
şi admită justeţa şi legalitatea cererii
autorităţilor şcolare? Şi punem această
întrebare atât de categoric pentrucă
astăzi Românii sunt în majoritate în
comisia interimară şi într ei sunt doi
dascăli ai şcoalelor Statului.
O să-i vedem ce atitudine vor
lua faţă de întronarea legalităţii şi
echităţii pentru şcoalele primare de
Stat din Sibiu.
Nu se poate aplica legea şi echi­
tatea ? Stau în cale pactele personale
ca şi în chestiunea numirii străzilor ?
Opinia publică românească îi va judeca
după felul cum va rezolva această
chestiune perfect legală şi conformă
cu echitatea.
Io n M untean si
C u ltu r a le .
Despărţământul Avrig al Astrei,
după un plan bine stabilit, şi-a înce­
put activitatea din a doua perioadă
— de primăvară — a promovării po­
porului nostru sătesc.
Duminecă în 2 2 Martie a. c. o
echipă compusă din dnii Dr. O. Vra-
ciu preşed. desp. Gh. Mareş secreta­
rul desp. Mih. Ranga, I. Schitea şi V,
Berghia membrii în comitet au cutre-
erat comunele Racoviţa, Sebeşul de
sus şiSebîşul de jos, ducând cuvân­
tul cald de înfrăţire şi difuzând cu-
I noştinţe folositoare progresului.
In corn. Racoviţa a conferenţiat
dl Dr. O. Vraciu despre „Alimenta­
rea copilului mic, iar dl V. Berghia a
arătat „Importanţa căminului cultural.
In comuna Sibeşul de su> dl 1. Schi­
tea a vorbit despre „Comerţ şi me­
serii" şi părintele Gh. Tatu despre
„Mucenicii bisericii". In corn. Sebeşul
de jos dl Dr. O. Vraciu descrie boa-
lele molipsitoare şi îngrijirea copilului
iar dl Gh. Mareş conferenţiază despre
„Rolul familiei, şcoalei şi străjeriei în
educaţia copilului"
Peste tot sătenii dornici de îna­
intare au primit în frunte cu intelec­
tualii satelor pe conferenţiari, cu mul­
tă căldură, — învăţătorii s'au achitat
în mod deosebit, contribuind la pro­
gram cu declamări şi cântece bine exe-
! cutate de elevii şcoalelor.
CORESP.
P r o c e s u l în s c e n a t m e d ic u lu i
................ .........................
T â n ă s e s c u în c o n tin u a r e .
La inspectoratul sanitar a conti-
j nuat Luni noaptea până Marţi dimi­
neaţa la orele două, actul doi din pro­
cesul deschis medicului Tănasescu.
Participă curioşi numeroşi.Acţiu-
nea şi subiectul banal şi ridicol de mul­
te ori. Rezultatul comisiei colegiului
medicilor, care au avut de suportat
timp de patru ore cuvântul apărării,
se va anunţa Vineri la orele 9 jumă­
tate. Depinde de hotărârea ce se va
aduce pentrucă de fapt piesa să de­
vină de acum înainte tot mai pasio­
nată pentru dornicii de senzaţii. (Vom
reveni).
P e n tr u tin e r ii d in c l. 1937.
Se pune în vedere tuturor tine-
I rilor clasei 1937 născuţi în oraşul Si­
biu, cărora li s‘a acordat termen pen­
tru zilele de 20 şi 21 Aprilie 1936,
să se prezinte în faţa Consiliului de
Recrutare după cum urmează : Cei din
ziua de 2 0 Aprilie, în ziua de 6 Apri­
lie, iar cei din ziua de 21 Aprilie, în
ziua de 7 Aprilie. Tot în aceste zile
se vor prezenta şi tinerii ce au fost
absenţi nereprezentaţi în faţa Cons, de
Recrutare 1937.
Din Miercurea
Postul de jandarmi din Miercurea
raportează că Luni noaptea au fost a-
flaţi pe câmp mai multe grupuri de
tineri saşi din acea comună între 18
şi 2 0 ani făcând instrucţie sub condu­
cerea învăţătorilor. Interogaţi de şe­
ful postului de jandarmi despre acest
fapt au declarat că ei execută ordi­
nul şi programul dat şi întocmit de
preotul Brukner din Miercurea contra
căruia mai sunt deschise şi alte acţi­
uni la Tribunalul Sibiu pentru agitaţii.
Faptul a impresionat profund o-
pinia publică locală.
Nr. 40
— CONCERTUL ORCHESTREI
BATALIONUL DE GARDĂ. Joi în 2
Aprilie a. c. ora 20,30 va avea loc în
sala „Thalia“, un concert simphonic,
dat de orchestra Batalionului de G ar­
dă, condusă de maestrul Massini, sub
patronajul Dlui General Economu, Co­
mandantul Corpului VII Armată. Bi­
letele se găsesc de vânzare la Libră­
ria „Foaia Poporului" şi „ Kraft şi
Drotleff".
— S‘a pierdut un ceas de mână
bărbătesc prin străzile Armbruster
sau Piaţa Regele Ferdinand. Cel care
îl va preda la inspectoratul industrial
Piaţa Regele Ferdinand 14 va primi o
recompensă.
In a ten ţia tin e r ilo r c tg . 1936
Se pune în vedere tuturor tine­
rilor ctg. 1936, că conf. ord. telegrafic
al Insp. Gen. al Comand. Terít. Nr«
24578 din 19-III-1936, încorporarea
se va face pe ziua de 20 Aprilie a. c.
în loc de 1 Aprilie a- c.
In consecinţă tinerii se vor pre­
zenta la Cercul de Recrutare în ziua
de 20 Aprilie 1936.
— Donaţii pentru ridicarea unui
monument lui Gojdu la Oradea din
partea fontilor bursieri ai „Fundaţia-
nii Goţdum azi locuitori ai Sibiului -
Dr. N. Vecerdea, cons, ia înalta Cur­
te de Casaţie, pens. 1 0 0 0 lei. Jantea
Marca prof. pens. I. Vătăşianu, dir.
Băncii Albina, Dr. L. Borcea, advocat
Dr N. Petra, dir. Băncii Oaşia, Dr. E.
Piso advocat Dr. N. Cristea, notar
public. Dr. O. Filipescu, dir. spitalului
public, Ing. S. Crăciunaş, insp. gen.
industrial, Dr. V. Miter, medic. Dr. L.
Ionaşiu medic, câte 500 lei. I. Predaf
contabil la Tip. Arhidiecezană, Dr. I-
Muţiu, notar public, Dr. L. Bologa prof.
la Şcoala Normală, câte 300 lei, Dr.
I. Beu, preşed, cons, dc adm. al Băncii
Albina, N. Chisan. funcţ. pens., câte
200 lei, V. Veştemean prof. la liceul
„Gh. Lazár“ Ad. Cristea, dir. de ban­
că pens. Dr. Ch. Bând* primpreşed.
de tribunal, D. Coltofeanu, cons, arhie-
piscopesc. Tr. Preda dir. Şcoalei sup.
de Comerţ, Cr. Fi. Vilt medic. Dr. D.
Nicolae medic, Dr. S. Piso, magistrat,
V. Popp, farmacist, Tr. Georgescu,
funcţ. sup. la Banca Albina, Dr. I.
Slavu, medic, S. Savu it. colonel, Dr.
C. Stefan advocat câte 1 0 0 lei
Sunt şi câţiva beneficiari ai fun-
daţiunii Gojdu“ cari cu toată situaţia
bună la care au ajuns nu s'au simţit
obligaţi să-i fie recunoscători.
Tuturor donatorilor „Frăţia or­
todoxă română“ prin intermediul că­
reia s'a făcut colecta le exprimă sin­
cera mulţumire.
F. O. R.
Să luăm aminte!
( u r m a r e d in p a g . 1-a)
inteligenţă, lipsit de totul ceeace deo­
sebeşte hoiturile de fiinţele vii ?
Să luăm aminte pentrucă sufletul
poporului românesc este subminat,
boala grozavă se întinde, microbii dis­
trugerii noastre naţionale lucrează.
Să strângem rândurile pentru a
putea lupta cu folos contra molimelor
interne, să punem frâu patimilor po­
litice, să aducem la matcă pe cei ră­
tăciţi, să desinfectăm radical organis­
mul statului, să ne pregătim pentru a
putea suporta orice lovitură din afară.
Să luăm aminte! lÖSI*»
N ;. 43. „A CŢIU NEA Pag. 3.

Cum su b m in e a ză Süssm ann In viitorul războiu. Un nou cămin cultural

in stitu ţia d e S ta t d e u n d e în c a s e a z ă s a la r iu .
Am arătat în sumar că d. dr. N.
Comşa a citit cu prilejul procesului
înscenat doctorului H. Tănăsescu o de­
claraţie dată de Vasile Banciu, pe care
o publicăm spre a se putea vedea cura
se sabotezi institutul de Stat dela care
în schimb Siissmann ce poarta titlu de
.profesor, încasează salariu regulat.
Iată ce cuprinde declaraţia:
Subsemnatul Vasile Banciu, domi­
ciliat în comuna Tilişca, jud. Sibiu de­
clar şi susţin următoarele :
Sâmbătă 1 2 Oct. 1935, am fost
împreună cil soţia mea Maria Banciu
nasc. Bratu, la Clinica de stat (obste-
tricală) de am consultat pe dl Dr. Tă-
nlsescu, pentru boala de care sufere
soţia mea.
Dl Dr. Tănăsescu a visitat pe
soţia mea şi ne-a îndrumat la dl Dr.
Siissmann, tot în clinică, deoarece spu­
nea că acest caz se ţine de secţia dlui
Dr. Siissmann.
După masă la ora 4 p. m., am
dus pe soţia mea în clinică la D. Dr.
Siissmann şi am lăsat-o acolo deoare­
c e dl. Dr. Süssmann nu era acolo ca
să o viziteze şi a rămas în clinică
până Luni 14 Oct. 1935.
Luni (14 X. 35) ora 1 0 a.m. (eu,
soţia mea şi cumnata mea Ana Bratu
de loc din Tilişca) povesteam pe co­
ridorul Clinicei, când apare dl. Dr.
Sűssmann şi ne-a chemat afară din
- Clinică la cabinetul Dlui de acasă pen­
tru ca să viziteze soţia, deoarece spu­
nea că în clinică nil vizitează. Acasă
la Dlui ne-a dat un bilet ca să o pu­
tem scoate din clinică (pe soţia mea)
cu care am plătit 78 Lei (altfel nu-i
da voe să plece) şi un al doilea bilet
pentru Sanatoriul Stadtpark Sibiu, unde
ne-a îndreptat cu adresa dată pe hâr­
tie după ce a telefonat la Sanatoriu.
Acasă la cabinetul Dlui am plă­
tit Lei 150 (unasutăcincizeci) Lei pen­
„Acţiunea Patriotică“ din
tru vizită. Acasă la dl Dr. Süssmann
ce-a întrebat dl Dr. şi ne-a spus că
să mergem la Sanatoriu să ne facă o-
peraţia pentrucă acolo are medica­
mente şi o operează mai bine.
La Clinică spunea dânsul că nu
o poate opera bine, pentrucă dânsul
nu mai lucrează la clinică pentrucă
acolo nu este îngrijită şi clinica este
a statului şi statul nu dă medicamente
bune, ca să o poată opera.
Afară de aceasta, la clinică nici
nu este bine îngrijită spunea, dânsul.
Noi cu toate astea am insistat ca să
o ia în clinică, cl. II ca să fie îngri­
jită, pentrucă să nu plătim prea mult
dar dânsul s‘a opus şi a spus că nu­
mai dacă operează la Sanatoriu ga­
rantează pentru operaţie.
Am plecat apoi din Cabinetul
dlui de acasă direct la Sanatoriu unde
a primit-o pe soţia mea şi unde ne-a
obligat să plătim 1500 (unamiecincisu-
te).
In ziua de 15 Oct. dimineaţa a
fost operată apoi soţia mea şi i-a scos
ovarele amândouă.
In cabinetul dlui Dr. Süssmann
am stat şi eu, Ana Bratu până a vi­
zitat-o şi am auzit totul, dl Dr. Süss­
mann ne-a spus că operaţia ne costă
3000 (treimii) şi Sanatoriul 1680 pe
14 zile, iar cu medicamente cu tot,
ceva peste 5000 (cincimii).
Cele de mai sus le recunoaştem
ca adevărate şi le întărim cu sub­
scrierea (iscălitura) noastră proprie
ambii neforţaţ* şi neobligaţi să o fa­
cem de nimeni.
ss. Vasile Banciu
ss. Ana Bratu
întrebăm pe d. inspector sanitar
d. I. Stoichiţă ce măsuri înţelege să
ia contra profesorului ce poartă pe
nedrept şi ilegal acest titlu spre a
sabota instituţiile Statului.
Generalul englez Hasting, renu­
mit tehnician militar spune următoare­
le :
Intr'un viitor războiu, armele cu­
noscute şi utilizate până acum vor a-
vea mai mult un caracter auxiliar. E-
vident, armatele se vor folosi de puşti
mitraliere, granate, tunuri, tancuri, etc.
dar acestea nu vor constitui mijloace­
le principale de luptă.
Vor interveni arme noui, arme
înspăimântătoare. Aproape fiecare ţară
păstrează o invenţie în această pri­
vinţă.
Se vorbeşte astfel despre tot fe­
lul de gaze otrăvitoare, despre tancuri
aeriene, despre razele morţii, etc. E-
xistă metode tehnice şi chimice cu o
putere ucigătoare într'adevăr extraor­
dinară.
In laboratoare militare s‘au pre­
parat gaze cu un nemaipomenit efect
distrugător. Ele ard tot ce întâlnesc în
cale. In contact cu aceste gaze, trupul
omului se descompune şi după câtva
timp rămâne numai scheletul.
Plante şi vietăţi sunt transfor­
mate în cenuşă de gazele mistuitoare.
S‘a mai născocit o maşină diabo­
lică, care lucrează prin unde aeriene.
Aceasta maşină este- in stare să des-
compuie aerul de pe o anumită în­
tindere.
Pe acea porţiune aerul devine
irespirabil. Oamenii şi animalele, dacă
n‘au timpul necesar să iasă din zona
aerului descompus, mor în două-trei
minute.
Această maşină infernală poate
produce cea mai teribilă moarte în
massă.
Altă invenţie care ar putea a-
vea efecte catastrofale, este aceea a
lui Marconi. Se ştie că marele inven­
tator italian, de pe iachtul său „Elec-
tra" ancorat la Genova, a reuşit să
aprindă cu ajutorul micro-undelor o
lumină la Sydney (Australia).
Intr‘un viitor războiu, această in­
venţie ar putea fi utilizată în chip în­
grozitor. Prin sistemul lui Marconi s‘ar
putea aprinde oraşe întregi dela de­
părtări imense. Oricine îşi poate în­
înfiinţat de „Minierul“
De când minele de cărbuni dela
„Şorecani" au ajuns în mâni româneşte
sub conducerea energicului domn Mi-
hai Manoilescu, fost ministru, ele nu
ne dau numai cărbuni de încălzit, ca
până aci, dar împrăştie şi lumina cni-
turii româneşti în regiunea această mi­
nieră şi în multe alte părţi ale Ar­
dealului nostru.
Nu numai că opt sate româneşti
cu vreo 8000 de locuitori îşi câştigă
prin muncă cinstită şânea cea de toa­
te zilele ci şi sufletul românesc se în­
tăreşte în această regiune unde mai
mare lipsă are de confortare. Socie­
tatea „ Minierul “ a muncitorilor şj
funcţionarilor are o ceată de 1 2 0 lu­
crători intelectuali care cu coruri, dan­
suri, în costume naţionale, piese tea­
trale fac o susţinută acţiune culturală
în satele din jurul Clujului. In 23 Nov.
când s’a ţinut la Cluj vestitul congres
economic, au dat aceşti mineri o se­
rată la teatrul naţional din Cluj care
ne-a încântat şi a uimit chiar pe clu­
jenii obicinuiţi cu de acestea.
Patru case culturale a înfiinţat
această societate până acum. Dumine­
că 15 Martie s'a făcut inaugurarea ce­
lei de a cincia la noi în Arghiş care
avem norocul de a fi cel mai apro­
piat sat de minele de cărbuni. S'a a-
ranjat acest nou cămin prevăzut cu
mobilierul necesar, bibliotecă şi radio.
Pentru acest d a r a exprimat
mulţumite păr. Farcaş din Arghiş şi
Tic, societăţii şi directorului ei dl. Gri-
gorie Manoilescu, care a răspuns cu
cuvinte pline de însufleţire româneas­
că. Asemenea a vorbit şi dl. inginer
Ion Fotia preşedintele socităţii Minie­
rul despre sufletul acestei campanii
culturale şi naţionale.
Tot satul a fost într'o sărbătoare
înălţătoare. Costumul naţional alb şi
frumos a înflorit cum înfloresc acum
ghioceii albi prin răzoare. Dumnezeu
să răsplătească celorce dau din pri­
sosul lor naţiei dornice după lumi»»
I şi bucurii sufleteşti.
Petrişor P.

Cluj, dă semnalul perico­ chipui ce dezastru ar provoca pune­

rea în aplicare a procedeului de in­
Italia a m a i c h e m a t u n c o n ­
tin g e n t s u b a r m e .
lului national. cendiere dela distanţă.
La fel de înfiorătoare ar fi şi
întrebuinţarea „razelor morţii"- Aces­
Ministerul de războiu a lansat
ordinul de încorporare pentru contin­
Duminecă dim., în sala palatului Din punct de vedere biologic, a-
„Albina" din Cluj, s‘a ţinut adunarea ceste căsătorii, încetul cu încetul pro­ te raze invizibile nimicesc tot ce gă­ gentul 1915.
publică a societăţii „Acţiunea Patrio­ duc corcirea rasei, iar din punct de sesc în zona în care sunt răspândite. Cum dintre cele patru contingen­
tică“. A participat un public foarte vedere românesc, atacă bazele solide S‘a făcut o experienţă, care a te chemate sub arme n'a fost eliberat
numeros. naţionale şi creştine ale familiilor niciunul, noua încorporare înseamnă
întrunirea a fost deschisă de d. noastre, înlocuindu-le cu altele străine, dat rezultate uluitoare.
general Dănilă Papp, preşedintele so­ false şi cosmopolite. Pe o întindere de doi kilometri o sporire a efectivului militar al Ita­
cietăţii. Din punct de vedere patriotic, de pe un câmp de iângă New-York, liei.
D-na SOFIA ŞT. METES, pre­ bărbaţii puşi ia înalte posturi de co­ „razele morţii" au ucis in câteva clipe
şedinta societăţii Gruparea femeilor mandă, iniţiaţi în secrete de impor­ toate vieţuitoarele de acolo; păsări,
române, filiala Cluj, a vorbit apoi tanţă capitală, sub influenţa incontro-
cârtiţe, şobolani, etc. Subt influenţa a-
IP o s ta re d a c ţie i.
despre „morala ca lactor social". A labiiă a soţiilor de origină etnică stră­
relevat răul pe care îl pricinueşte so­ ină şi în special sub influenţa soţiilor cestor raze oamenii rămân paralizaţi MAI MULTOR ABONAŢI. Re-
cietăţii româneşti scăderea nivelului aparţinătoare unor neamuri cu ten­ şi după câteva zile îşi dau sfârşitul. I grefăm a nu putea satisface dorinţa
moral după războiu. Adesea tocmai dinţe de revanşă sau revizionism faţă Aceste metode de luptă suni nu- Dv. de a reproduce interpelarea dlui
aceia cari ar trebui să dea exemplu j de noi, sunt periclitaţi de a se înstrăi­ I mal câteva din numeroasele arme noui deputat Floaşiu referitor la activita­
duc o viaţă din cele mai condamna­ na şi ei de idealul neamului şi a de­
bile, atât în public, cât şi în familie. veni nepăsători faţă de problemele şi grozave născocite de geniul rău al tea dlor Piso, Ciolan şi Regman. Deşi
„Acţiunea Patriotică", dându-şi ; noastre româneşti. ! omului. sunt chestiuni locale ele au şi un ca­
seama de formidabila putere ce o re­ Din aceste motive, „Acţiunea Pa­ Ce s'ar întâmpla, dacă aceste racter politic. Cu toate că de fapt este
prezintă pentru întărirea şi înălţarea triotică" face un apel călduros către arme ar fi puse în funcţiune intr'un vorba de o răfuială intre membrii a-
unui neam conştiinţa morală, face un factorii încredinţaţi cu păzirea desti­ viitor măcel e lesne de imaginat. celuiaş partid interpelarea a fost pu­
călduros apel către toţi cei ce au răs­ nelor ţă rii: guvernanţi, parlamentari Războiul de mâine ar fi într'a­
punderea conducerii în Stat, să caute şi şefi ai partidelor politice româneşti, blicată în întregime în ziarele „Ţara
devăr cea mai mare catastrofă din is­ Noastră" şi;„Zorile“din Bucureşti. Noi
a fortifica această conştiinţă pe toate cerându-le să ia măsuri contra acestui toria omenirii. Deaceia nici un sacri-
căile şi prin toate mijloacele. curent de înstrăinare şi propune, să I ficiu şi nici un efort nu e prea mic, ne menţinem pe linia de a nu repro­
D. dr. AUREL HETCO a vorbit se interzică prin măsuri de constrân­ I pentru a se menţine pacea lumii. duce.
apoi despre căsătoriile mixte, şi se gere şi prin sancţiuni serioase, în­ i . . . . . . . t —.— .
hotăreşte : cheierea căsătoriilor mixte : corpului UNEI ABONATE. In chestiunea
„Acţiunea Patriotică", în aduna­ ofiţeresc şi subofiţeresc ai armatei ; Nou! Is>ug£î prevede un Bulgarilor aşteptăm să vedem ce mă­
rea publică ţinută în Cluj la 2 2 Mar­ membrilor corpului diplomatic ; orga­ suri se vor lua de ministerul muncii,
tie, examinând problema căsătoriilor nelor poliţieneşti şi siguranţei statului; spor de 400 milioane la unde s'au făcut intervenţii de o dele­
mixte, cu mare îngrijorare constată, funcţionarilor căilor ferate, poştei şi venituri.
că aceste căsătorii prin numărul lor serviciului telefonic şi în general tu- ! Se pun noui faxe de co n su m a ţie gaţie de grădinari Români.
crescând, constituesc un pericol grav . turor acelora, cărora le e încredinţa­ Proectul prevede un spor de 400 UNUI POET. Versuri primim
şi ameninţător împotriva intereselor tă susţinerea, promovarea şi apăra­ milioane lei din taxele de consumaţie j zilnic. Ne interesează însă fapte şi re-
neamului şi însuşi ale Statului nostru rea intereselor neamului şi ale Patriei ; pe tabla de fier şi zinc, fire de lână : alizări practice. Adresaţi-vâ revistelor
naţional. noastre româneşti. ! şi articole fotografice. Í literare.

fefe Hr...................................................
Buletin Intern. Buletin extern
A le g e r e a d e la B a n c a Naţio*
n a lă a R o m â n ie i
La Banca Naţională au fost procla­
maţi aleşi; La administratori domnii
Victor Slăvescu cu 2313 voturi, Cos-
tin Stoicescu cu 2148 voturi şi C-tin
Băiooianu cu 2042 voturi. La cenzori;
d . G. N, Leon cu 1588 voturi.
D. Victor Slăvescu, ales adminis­
trator al Băncii Naţionale a fost mi­
nistru de Finanţe. D-sa a avut ca
subsecretar de stat pe d. Mitiţă Con-
stantînescu.
Astăzi lucrurile s'au inversat: d.
Mitiţă Constantinescu e guvernator şi
are ca administrator pe d-nul Victor
Slăvescu.
U n p r e m iu p e n tr u b io g r a fia
iu i P a r t e n le C o s m a
In ziua de 1 2 Februarie 1937,
se împlinesc o sută de ani dela naş-
teroa marelui bărbat al neamului re­
gretatul Partenie Cosma, fost timp de
treizeci de ani, directorul general al
institutului de credit şi economii „Al­
bina" din Sibiu.
In vederea acestui centenar, care
va fi comemorat de către Ardealul
întreg. Asociaţia profesorilor dela Aca­
demia Comercială din Cluj a instituit
rm premiu de 3000 (trei mii) lei
pentru o biografie a lui Partenie Cosma
scrisă de către studenţii Academiei.
B u g e tu l R o m â n ie i p e a n u l
1956-1937
— Bugetul general al Statului
pe exerciţiul 1936—1937 a fost fixat
la suma de lei 22.972.419.500.
Faţă de bugetul anului trecut«
el se prezintă deci cu un spor de lei
2.285.582.967.
Sporurile se prezintă;
Venitul dela impozitele directe
va creşte cu 409.400.000 lei; dela bă­
uturi spirtoase şi monopolul alcoolu­
lui venitul va creşte cu 194.329.380 lei
de la alte articole de consumaţie va
creşte cu 536.500.000 lei; ßdela cifra
de afceri cu 935.600.000 lei; dela timbru
şi impozit juridic cu 2 0 0 milioane lei
veniturile ministerelor vor creşte cu
302.600.260 lei iar încasările din ră­
măşiţele de exerciţii închise vor creş­
te cu 1.780.000.000 lei.
1. S tasjii fi I. fiieil
Furnizori ai şcoalei militare
Ceaprazărîe şi croitorie Mili­
tară şi Civilă
SÍÍ8, síp. Tribunei 5
Nr. 728J1935
Publicaţiune de licitaţie
Subsemnatul portărel pe lângă Tribunalul Si­
biu prin aceasta publică că în baza deriziunii Nr.
C. 12299| 1934 şi Nr. II 6074|1935 a Judecătoriei
Mixte Sibiu în favorul reclamantului Petru Moga
reprez. prin advocatul Dr. Traian Moga pentru în­
casarea creanţei de 5.000 lei şi accesorii se fixea­
ză termen de licitaţie pe 7 Aprilie ora 3. d. m. la
faţa locului in oraşul Sibiu Str. Regina Maria Nr.
30, unde se vor vinde prin licitaţie publică judici­
ară 1 divan, 3 fotele. 3 mese de scris şi 6 scaune
în valoare de 3520 lei. In caz de nevoe şi sub
preţul de estimare.
Pretenziunea care e de încassat face 5.000
Lei capital, dobânzile cu 7°'<' socotind din 26 Sep­
temvrie 1934 iar spesele până acum stabilite de
2420 lei.
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi
fost sechestrate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câşti­
gat dreptul de acoperire, licitaţie prezentă este
ordonată şi in favorul acestora în sensul art. XLI;
1908, § 20.
Sibiu la 14 Martie 1936.
portărel, Bacu
Redactor resp • ILIÉ MUNTEANU.
„A CŢIU N EA “ Nr. 46.
D. Titulescu a spus că în cazul ■rile vor vota pentru alegerile dela 2 r.
când s‘ar admite denunţarea unilate­ Martie.
rală a tratatelor fără nici o consecinţă I>e oarece autorităţile româneşti
R e g in a M aría a f o s t a le a s ă
s'ar ajunge la sfârşitul securităţii co­ au interzis orice iei de plebiscit pen­
v lce* p rez* d en tă a fu n d a ţie i
lective şi al Societăţii Naţiunilor. Ara tru vre-o putere străină, votul supu­
r e g a le d e lite r a tu r ă d in A n g lia
intrat într'o lume guvernată nu de şilor germani va fi dat pe un vapor
Regina Maria a României a fost forţa dreptului, ci de dreptul forţei.
sub pavilion nemţesc care va veni în
aleasă vice-prezidentă a Fundaţiei re- Tratatul dela Locarno trebue e- acest scop la Constanţa.
gaie de literatură din Anglia. Alege­ xecuiat, spre a se înlătura un prece­ Cei aproximativ 4.000 germani din
rea s a făcut în adunarea generală a dent periculos. I România aderenţi ai regimului hitle­
Fundaţiei, ce a avut loc zilele trecute In incheere d. Titulescu a decla­ rist vor fi îmbarcaţi pe vaporul
la Londra. rat că Mica Antantă votează rezoluţia
pusă de Franţa şi Belgia. Al innia a l companiei Hamburg—
Suverana României este prima
femeie care ocupă această demnitate Cuvântarea d-lui Titulescu a pro­ America Linie şi transportaţi la trei
de mare onoare. dus o puternică impresie asupra cer­ mile depărtare de ţărm, acolo unde
curilor politice internaţionale. I încetează suveranitatea României.
I
D is c u r su l di ui Titu- S u p u ş ii g e r m a n i d n R o m â n ia După terminarea votului, germa­
le s c u ţin u i la Londra. nii vor fi readuşi la Constanţa.
v o r v o ta la 29 M artie.
in şedinţa dela Londra d. Titu- Ia Bucureşti votarea se va putea
lescu a luat cuvântul în numele Mi­ Conform dispoziţiei cancelarului face şi in localul legaţiei germane.
cei Antante. Hitler, supuşii germani din toate ţă-
F r a n ţa p o a le s ă m o b iliz e z e
ş i s ă r e o c u p e R e n a n ia .
D e c la r a ţiile dlu i F la n d in .
Dl Fiandin a făcut unele decla-
I raţii precizând :
„Dacă Germania acceptă, se vor
începe negocieri, care vor putea să
ducă la semnarea unui nou statut cu
privire la zona demilitarizată şi lain
cheierea unor aranjamente complete şi
asistenţă mutuală intre puterile occi­
dentale.
„Franţa şi Belgia, care erau di­
rect ameninţate, au reacţionat cu o
moderaţie remarcabilă. Franţa ar fi
putut să mobilizeze, să ia măsuri de
constrângere, să reocupe Renania cu
forţa.
M a r e tâ ig d e p ă lă r ii d e p r im ă v a r ă la A p o llo „Ea a socotit că este de datoria
ei să se abţină dela astfel de măsuri
Regele Pălăriilor Kiktől io K eis Pentru consolidarea alianţei mi­
P. G w o ftsch
STR. REGINA MARIA 7
în “Mă însor cu nevasta
mea"
litare între Franţa, Anglia şi Belgia
se pregăteşte o întâlnire a şefilor
marilor state majore ale celor trei
puteri.
Reuniunea va avea loc la Paris.
Cu inima sfâşiată de nemărginită durere încunoştiinţăm pe Şefii marilor state majore vor
rudenii şi cunoscuţi, că în veci neuitata noastră mamă, bunică, soră, examina situaţiunea din punct de ve­
soacră şi mătuşă dere practic şi vor stabili planul de
Elena Dr. Bsacu născ. Ostilii* acţiune pentru cazul când atitudinea
Germaniei va impune luarea de mă­
după grele suferinţe, şi-a dat obştescul sfârşit, în ziua de 24 Martie
1936, orele 5 dimineaţa. suri militare la graniţă spre Renania.
înhumarea mult regretatei noastre adormite se va face Joi,
26 Martie, orele 4 (16) d. m. din capela cimitirului central, după ritul
bisericii greco-catolice.
ODIHNEASCĂ ÎN PACE! fiii c a p u b lic ita te
Dr. Enea Isacu, consilier de Curte de Apel Bucureşti, Dr. Pompiliu Agentura Centrală
Isacu, advocat, fii. Aurel Oniţiu, frate. Văd. Leontina Dr. Bunea, soră.
Dr. loan Oniţiu, advocat, nepot. Elena Dr. Isacu născ. Ionescu. Mar­
gareta Dr. Isacu näsc. Müller, nurori. Pompilia şi Titus, nepoţi.
str. Regina Maria 8 In c u r te
are in permanenţă imobile şi
La dispoziţia Onor. participanţi stau două tramvaie la ora 3 * 6 la locuri de casă de vânzare
Baia Poporală. precum ş* locuinţe, camere
mobilate de închiriat.
Contra moliilor Convingeţi-vă înainte de a cumpăra în altă
parte, de dormitorul, făcut din floare de
frasin, provenit din fosta mea şi renumita
Re med iu s e g ă s e ş t e la fabrică de mobile.
DROGUERIA VICTOR L O E W Restaurat complect.
Material din timpul de pace.
Uimitor de ieftin. — Prima calitate
Vitrinele firmei
Emil Petrufiu
str. Sării 9 1—3
S I B I U
Piaţa Regele Faydiwand Mr. 17 Biciclete
Orientează despre u l t i m e l e P ie s e d e s c h im b şi r o fi e ftin e la
noutăţi de modă şi preţurile
cele mai ieftine ale zilei. Este
deci în interesul publicului a „Sport F. Adami
privi aceste vitrine şi a vizita PIAŢA MARE 6
M A G A Z I N U L
Reclama e sufletul comerţului.
Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI “.Sibiu. CENSURAT
 Director: ion MUNTEANu
Abonamentul anual Lei 240, ş a s e luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500, Nr.-ul 3 Lei.—
Nr. 41
De câteva luni asistăm aci la
Sibiu la dezbaterea unui aşa zis pro­
ces disciplinar deschis la cererea omu­
lui sinistru Süssmann medicului român
Tănăsescu, învinuit de lipsă de cole­
gialitate.
Cu acest prilej opinia publică a
putut afla din gura medicilor şi a altor
martori, pentruce şi cum se fac co­
misiile de consult, ce se încasează pe
certificate, cum sunt utilizate institu­
ţiile deStatsanitare în mijloace de strâns
clientelă prefăcându-le în adevărate
fabrici de bani, pe urma ademenirii
şi exploatării bunei credinţe, şi neno-
rocirei populaţiei. Este într'ade.'ăr mai
mult decât criminal felul cum se sub­
minează şi compromit instituţiile Sta­
tului chiar de acei cari le conduc şi
primesc din contribuţia noastră a tu­
turora salarii enorme.
Şi pentru ca să nu se creadă că
dau cu pumnul în vânt amintesc două
cazuri deocamdată : declaraţia dată de
săteanul Vasile Banciu, publicată în
numărul trecut al „Acţiunei“, venit
cu soţia bolnavă şi internată în insti­
tutul Obstretic de Stat, de unde prin
defăimarea instituţiei, săteanul este
ademenit, silit moralmente să-şi scoată
soţia din clinica statului şi internată
în clinica particulară Luther, spre a
putea Süssmann să-l încaseze de 5000
Lei, sumă ce n'ar fi putut încasa dacă
făcea operaţia în institutul Statului.
. Es ie nemai pomenit acest caz, de
trădare şi subminare pentru care pe
această cale sesizăm parchetul şi in­
spectoratul sanitar ce a luat cunoştinţă
dela depoziţia dlui dr. N. Comşa.
Al doilea caz este scandalul eşit
din cursurile de apărare pasivă, dela
care după cum ni s’a trimis şi „Ac­
ţiunei“ un comunicat prin care pot fi
scutite domnişoarele ce prezintă cer­
tificat medical eliberat numai dela
primărie. Semnătura pe acest certificat
medical costă Lei 300, etc.
Ce are de spus dl inspector sa­
nitar faţă de ura ce poartă Süssmann
instituţiilor Statului Român ce-1 hră­
neşte cu salarii în timp ce medicii
tineri luptă din greu cu existenţa, şi
ce măsuri înţelege să ia faţă de acei
medici cari în setea lor după bani
exploatează până şi chestiunile de
apărare pasivă ?
Autorităţile militare şi municipiul
ştiu aceste lucruri ? Am desaprobat
şi inferăm cu indignare spiritul de ură
menţinut de unii medici, avocaţi etc.
în sânul populaţiei săseşti, contra Sta­
O r g a n al a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
Publicaţiuni şi inserate după tarif
Sibiu, Duminecă 29 Hârtie 1936 Anul II
Cercetăşia şi tineretul. Eventualitatea
de Comandantul de cohortă: Lt> C a ş o lfe a n u D e n .
unul război.
Cercetaşia ca metodă de educaţie a tineretului a fost găsită bună şi de
educatorii noştri autorizaţi şi introdusă în ţară, ea s’a acomodat pe organismul I o n e l N eam tzu
nostru naţional, ca să devie în prezent generatoarea şi inspiratoarea tuturor Conversaţiile ce au avut loc la
iniţiativelor ce urmăresc educaţia practică a tineretului nostru. Londra s'au desfăşurat într'un moment
începuturile ei la noi in ţară datează încă din anul 19Í3, iar în 1915 ea dramatic pentru toată lumea. Ororile
a fost oficial cunoscută ca o instituţie de reală utilitate socială. războiului trecut sunt încă proaspete
Sub conducerea plină de grijă, devotament şi iubire pentru tineretul în conştiinţa popoarelor. Cu toate
nostru, a M. S. Regelui Carol al H-lea, pe atunci comandant al Maréi Legiuni, acestea un nou războiu pare iminent,
Cercetăşia Română cunoaşte în primii ani o rodnică activitate şi o strălucită judecând după precipitarea evenimen­
ridicare. telor din ultimul timp.
Crescuţi în spiritul de sacrificiu şi în dragostea de R ege, Ţară şi aproape,
Şefii de state se joacă cu focul,
tinerii cercetaşi au dat dovada celor mai sublime calităţi şi jertfă de sine in
iar diplomaţii se străduesc din răsputeri
răsboiul pentru întregirea neamului, îndeplinind diferite servicii pe lângă ar­
la masa verde să-l înlăture. Stingerea
mată şi autorităţi.
incendiului ce pare a se naşte, este
Au înfruntai cu bărbăţie anii grei ai răsboiului — cari constitue adevă­
făcută cu aceleaş aparate vechi, cari
rata epopee a tineretului simbolizat prin cercetăşie, strâns legată de viaţa şi
nu mai impresionează. Sunt metode
soarta ţării noastre.
cunoscute, cu apel la pace şi la uma­
In anul 1928, cercetăşia a trecut sub comanda A. S. R. Principelui Ni-
nitate, cari sunt forme briandene de
colae, care a îmbrăţişat cu toată căldura şi convingerea educaţia tineretului
sentimentalism politic. Soluţiile reale
nostru.
lipsesc. Fiecare propune o formulă şi
In anul 1932, conducerea cercetăşiei Române o ia definitiv M. S. Regele
în timp ce reprezentanţii popoarelor o
Carol al II-lea şi sub directa Sa supraveghere şi îndrumare, — cercetăşia îşi
d'scută, poziţiile după culise se schimbă.
reocupă locul de frunte printre instituţiile de educaţie a tineretului nostru.
Ţări cari au pornit împreună la dez­
Prin definiţie cercetăşia este o metodă de educaţie care tinde să desvolte
batere, ies separate din incintă, ocu­
în toţi tinerii însuşiri individuale c a : vigoare, iniţiativă, curaj, demnitate şi
pând loc alături de adversarul de
urare, precum şi însuşiri sociale şi umanitare.
ieri. Opinii noui răsar ca din pământ,
Ea pune aceste însuşiri în serviciul Ţării, Naţiune! şi Regelui, căutând
fabricate în laboratorul tuturor com­
a forma buni cetăţeni, potrivit spiritului dinastic şi religios al neamului nostru.
binaţiilor. Bombele aruncate epatează,
Prin cercetăşie se încearcă să se facă din fiecare român, un om de
produc panică, iar oamenii îşi dau
caracter, un om de nădejde.
seama că acestea sunt simptome grave
Acesta-i principalul şi esenţialul scop al cercetăşiei.
ale unei fierberi, ce va trebui să
Pentru a folosi cercetăşia ca metodă în educarea tineretului nostru, tre-
irumpă odată, ca un vulcan clocotitor.
bue să o cunoaştem, să-l pătrundem tainele disimulate, sub aparenţele exte­
Străduinţa oamenilor e zadarnică >n
rioare, parăzi, şezători, jamboree, singurele cari impresionează ochiul obser­
asemenea împrejurări; mai presus de
vatorului superficial.
ei există un destin, care îi duce pe
Cercetăşia este un auxiliar în slujba familiei, şcoalei şi societăţii, pecari
drumul fixat spre desnodământul final.
le ajută şi suplineşte, în timpul liber al copilului, pentru a desăvârşi tot ce e
mai bun şi nobil în sufletul său. Pericolul unui nou războiu este
Este o muncă destul de grea în acţiunea educativă— pentru comandanţii totuş un spectru de groază, care ţine
cari au de luptat cu toate influenţele rele izvorâte dia nepăsarea sau igno­ înlănţuit sub puterea lui chiar şi po­
ranţa părinţilor, cari adesea se desinteresează de educaţia morală a copiilor poarele bătăioase. Acestea nu se mai ha­
sau nu ştiu cum să o facă mai atrăgătoare. zardează cu atâta uşurinţă în aventură;
( u r m a r e în p a g . 2-a) înainte de a porni la asaltul cel mare,
despre care îşi dau seama că va fi
tului Român, comerţului, industriei etc. S'a spus la proces că medicul sinonim cu prăpădul, cumpănesc, trag
pornit de multe ori numai dintr'un Popescu, la care a venit pentru ope­ sfori din urmă şi încearcă să obţină
spirit egoist şi materialist, protestăm raţie soţia unui profesor, a fost pur mai întâi totul prin lovituri neaştep­
însă din toată energia contra boico­ şi simplu scos de spate din sala de tate şi presiuni. Numai dacă această
tului ce se duce faţă de instituţiile operaţie şi la câteva zile şi din clinică. mamevră n'ar reuşi, vor arunca ultima
statului chiar de către conducătorii ei, Nu cumva pentrucă n'a jucat până la cartă, supunându-se unui destin, ale
considerând aceasta ca una din cele sfârşit pe melodia cântată de Süssmann cărui căi vor fi cu totul neprevăzute
mai oribile crime de ordine publică- alături de cari a deschis proces de pentru ei.
Ştim că medicii tineri şomează lipsă de colegialitate medicului Tănă­ In timp ce aceste popoare „mişcă“,
în timp ce unii „şefi“ au posturi pela sescu, ci a protestat contra ţinerii diplomaţii noştri se sfătuesc. La acest
Casa Asigurărilor Sociale şi n'au pus examenului moaşelor în limba germană mare sfat sunt chemaţi şi adversarii,
piciorul de 5 ani la serviciile de unde şi nu face consulte din care să mai cari rămân intransigenţi la contra­
încasează leafa nemuncită şi in mod pice şi la alţii ceva mărunţiş ? propuneri. Ei sunt conştii de ceeace
scandalos. Trist şi dureros, dar toate aces­ vrea şi nu cedează ; în acest timp fac
Cunoaştem cinstea şi hărnicia tea şi multe altele am auzit la pro­ tot posibilul să câştige de partea lor
multor medici de suflet din oraşul cesul disciplinar ţinut în mai multe opinia publică britanică, despre care
nostru, deaceea cerem măsuri radicale, nopţi la inspectoratul sanitar. am mai spus într'un articol că este
contra lui Süssmann şi soţii, care co­ Domnul inspector sanitar dr. I.
Stoichiţia, are cuvântul. un fel de balanţă, care atârnă când
boară profesiunea şt anarhizează viaţa
socială. io n M unteanu ( u r m a r e în p a g . 2-a)
 Pag. 2 A C Ţ I U N E A Nr. 4!

Sibiu si îm prejurim i ŞTIRI Sandu şi prof. A. Nanu câte 4, I. I-

In atenţiunea colegiului saicu 3, I. Armean, I. Pitariu, Dr. I
Dela Municipiu C o n fe r in |d . s
medicilor. Ivan câte 2, N. Vasiliu, I. Schítea, I. — Primăria Municipiului Sibiu, In cadrul cercului Româno-fra*-
Cornea câte una. aduce la cunoştinţă On. Public al o- cez „Victor Hugo“ Mercuri 1 Apri­
La redacţie am fost vizitaţi de lie 1936 ora 18 va avea loc în sala
mai mulţi cetăţeni care ne-au comu­ In afară de aceasta membrii sec­ raşului Sibiu, că în ziua de 30 Martie
ţiei au mai desfăşurat o frumoasă ac­ 1936, între orele 8—13, Regimentele de festivităţi a „Cercului Militar“ din
nicat că mergând cu fsoţiile la clinică Sibiu o Conferinţă în limba franceză
în ultimul timp, au fost întâmpinaţi tivitate particulară prin publicistică de Artilerie din Brigada 18, vor exe­
sau în cadrele altor societăţi. cuta trageri cu tunul pe câmpul de a dlui Col. Grigore Vulturescu Co­
de portarul intistutului obstretic cu
exerciţiu dela Poplaca, cuprins între mandantul Şcoalei de Aplicaţie a Ca­
vorbele : Căutaţi medic ? Poftiţi sus valeriei cu subiectul „Drama din Ma­
că acolo e doctorul cel bun. Cine e Cinema TMULSA şoseaua Sibiu—Poplaca calea ferată
Sibiu—Orlat şi drumul judeţean Po­ yerling“. Intrarea gratuită.
sus au întrebat cetăţenii ? “Doctorul P r em ieră
cel bun“, replică portarul. — Poftiţi placa—Orlat. Plata abonamentului este o
MARELE FILM ISTORIC
sus că acolo orice operaţie e sigură. In această zi şi orele arătate mai datorie de onoare.
— Jos la Tănăsescu nu se poate da
Königsm aik sus este cu desăvârşire interzis acce­ — Domnii cari nu sunt ab o­
cu renumita artistă mondială sul locuitorilor şi vitelor pe acest te­ naţi şi reţin numărul trim is de
garanţie. noi s e con sid eră abonaţi.
Stăm la dispoziţia dlui inspector Elissa Landi. Jurnal nou. ren înconjurat de tunari călări. Le-am fi recun oscători a c e ­
sanitar cu numele cetăţenilor ce ne-au Ori -ce proectil aflat neexplodat lora care ne indică printr'o carte
prezentat aceste informaţii scandaloa­ D e la a d m in is tr a ta fin a n c ia r ă . după trageri va fi înştiinţat Primăriei ooştală, personal, telefon cerând
se. — Mâine poimâine o să-şi plaseze şi postului de jandarmi, cari la rân­ No. 324. a d resele exacte ale ru­
„profesorul“ Süssmann un agent la
In atenţia pensionarilor delor şi prietenilor p lecaţi a ia
Se aduce la cunoştinţa tuturor dul lor au obligaţiunea de a înştiinţa Sibiu, şi cari d o r e sc pe această
poarta gării şi altul în Piaţa Regele imediat prin adresă, telefonic sau te­ cale să {ină legătură cu faptele
pensionarilor că pe viitor, lichidarea
Ferdinand la staţia autobuzelor ca să legrafic Brigada 18-a Artilerie, despre evenim entele din oraşul nostru.
şi plata pensiilor se va face fără nici
cbnducă pe oamenii în disperare „la o excepţiune în ordinea numerică şi locul unde se găsesc proectile sau e-
doctorul cel bun“. — Colegiul medi­ lemente de proectile neexplodate. — Adunarea generală a băncii
în zilele aşa cum se va afişa la ad- învăţătorilor din jud. Sibiu. La
cilor n‘au nimic de spus la toate a- ţie, atunci când se primesc acrediti­
cestea ? sediul băncii învăţătorilor din strada
vele. — Honterus a avut loc adunarea gene­
Conferinţa poetului
Lichidarea la Biroul de Pensiuni
şi plata la cassă se va face Jnumai in [? Dl! SCrill Plicii» DOillIi rală a membrilor băncii învăţătorilor.
Adunarea a votat bugetul pe 1936 şi
Ion Pillát. mâna pensionarului titular al carnetu­ a dat descărcare de cheltuelile din
ONORATĂ REDACŢIE !
lui ori procuratorul cu procură în re­ anul trecut. Membrii eşiţi la sorţi au
Poetul Ion Pillát, unul din re­
gulă, aceştia toţi trebuind să aibă pro­ Urmăresc cu interes singura ţin­ fost realeşi.
prezentanţii de frunte ai poeziei ro­ cura depusă la biroul pensiilor . — tă românească din tot noianul de zi­
mâneşti contimporane, va ţine o con­ Ori ce pensionar sau procurator — Un câine turbat pe străzile
are, cari apar ca ciupercile după ploae.
ferinţă Duminecă In 29 Martie a. c. Sibiului. Pe strada Regina Maria ua
ai pensionarului, trebue să-şi dove­ Sufletul conducătorilor, e mare, deoa­
orele 6 seara în sala Prefecturii Ju­ câine de culoare neagră a muşcat mai
dească identitatea la Biroul Pensiilor rece s'a angajat într'o luptă cu roade
deţului. Subiectul tratat va fi „Ro­ multe persoane aflate pe stradă pela
când se va face lichidarea şi la Ca­ spirituale ce au început a se coace
mantismul românesc“. ssă când se faee plata, în care scop şi a fi gustate cu multă savoare şi de orele 81 , seara. Mai multe persoane
urmează să prezinte un carnet de iden­ tinerii învăţători. au urmărit să suprime pe câine însă
A c tiv ita tea c u ltu r a lă a . A s o ­ titate cu fotografia.— Acţiunea profund naţionalistă, fără ca să reuşească cu toate că u»
De asemenea la plata pensiilor loială şi plină de demnitate ce între­ motociclist a trecut peste el de mai
ciaţiei p r o f e s o r ilo r se c u n d a r i*
pe luna Martie curent, toţi pensionarii ţineţi in publicul românesc, am ajuns multe ori. In Piaţa Regele Ferdinand
s e c ţia Sb’u, în a n u l 1935|36. fără nici o excepţie urmează să facă a muşcat un cal. După un timp destul
la deplina convingere, că luptaţi pen­
Din raportul adunării. dovada că sunt la curent cu plata im­ de lung câinele a fost omorît prin lo­
tru întronarea cinstei şi a demnităţii
In calitate de colaboratoare a pozitelor fără de care nu se va achi­ în acest ţinut, făcându-mă să simt o virea lui cu o secure de către un
„Astrei judeţene“ a contribuit în mod ta pensia. — animaţie sufletească şi o dragoste spre muncitor în strada Regele Carol II. la
efectiv prin membrii ei la ciclul de Dovada se va face, pentru cei a fi corespondetul ziarului Dvs. pivniţa Călugărul.
conferinţe organizat: In Sala Prefec­ din Sibiu; cu <viza percepţiei I şi I ţ
Fiind corespondent şi publicist — In atenţiunea com ercianţilor
turii cu o conferinţă, la Universitatea Sibiu iar pentru cel din judeţ, cu vi­
la mai multe ziare şi reviste din Ca­ şi industriaşilor. Suntem în pragul
populară cu 1 2 conferinţe, la Căminul za percepţiei respective, care se va fa­ pitală şi provincie, şi ştiind cu câtă
C.F.R. cu 5 conferinţe, în propagandă ce pe cotorul bonului de pensie pe sărbătorilor. Ne pregătim cu toţii de
greutate materială poate să se menţi­ cumpărături. Comercianţii şi industri­
culturală la sate cu 39 conferinţe, la Martie curent şi în care scop pensi­ nă un ziar, cu atât mai mult că lup­
Cercul Subofiţerilor cu 4 conferinţe, onarii se vor prezenta din timp la aşii luminaţi informează publicul şi-i
ta pe care o duceţi Dvs- face să nu atrage atenţiunea prin reclame asupra
iar în cadrele Şcoalei ţărăneşti, a percepţiile fiscale.— aveţi sprijinul tuturora, din prisosul
cărei conducere o are tot un membru produselor ce desfac. Trimiteţi din
meu vă trimit abonamentul cuvenit, timp reclamele ziarului „Acţiunea",
al Comitetului cu 41 de şedinţe teo­ crezând că prin aceasta contribui mai
retice şi practice. In total 102 confe­ C e l e mai eftine p r e p a r a t e cel mai răspândit ziar românesc. Pen­
c o n t r a Moliilor şi I n s e c te ­ mult la auzirea şi menţinerea cuvântu­ tru cazul că doriţi să vă viziteze per­
rinţe şi şedinţe. După profesori: Dr. lui românesc strigat de Acţiune.
L. Bologa 1 1 , Ing. I. Statod 1 0 , insp. lor le găsiţi în sonalul „Acţiunei“ încredinţat cu achi­
Ca tânăr mic eşit, ieri, alaltăeri ziţia de reclame ne puteţi anunţa prin
gen. S. Ţeposu, prof. I. Isac câte 9, I.
Popa 8 , Gh. Maior 7, I. Criştiu 6 , I. Drogueria Ionel BACIU de pe băncile şcoalei cu elan şi dra­ telefon No. 324.
Mardan 5, Dr. L. Ionaşiu, director I. goste de muncă voiu lupta şi eu cu
infirma mea putere în contra tuturor — Dela A sociaţia profesorilor
greutăţilor ce se vor ivi pe altarul secundari secţia Sibiu. Interesân-
( u r m a r e d in p a g . l-a ) şcoalei noastre, pe pământul românesc du-se mai mulţi domni asupra situaţiei
unde pe veci trebue să fâlfăe flamun- de profesor a dlui ALEX. TOMICI
Chiar dacă familia ar putea da această educaţie, totuşi copilul nu se
te, roşu, galben şi albastru.! SEVERIN, încunoştiinţăm pe toţi cei
simte mai bine decât în tovărăşia copiilor de seama lui.
interesaţi că dl A. Tomici-Severin nu
In raport cu tinerii cari doresc să intre în cercetăşie, ea apare ca o Cu stimă
este profesor în Sibiu.
formă de viaţă nouă, cu orizonturi largi şi cu tot ceeace atrage pe copii. Ion Staicovici.
Ca metodă de lucru, cercetăşia se ocupă de educaţia individuală a co­ Noul
pilului, dând astfel putinţa a se face în adevăratul înţeles al cuvântului, o
„Koenigsmark“ la
educaţie superioară. cinema Thalia.
Sistemul de lucru, bazat pe gruparea într'o patrulă a 6 copii sub comanda
Cine n‘a citit „Atlantida“ de Pi­
unuia dintre ei, care are răspunderea grupului. erre Benoit, va rămâne deapururi ig­
Ca element moral şi de bază au legea şi legământul. Viaţă în aer liber norant în faţa misterelor nebănuite a
( u r m a r e d in p a g . t-a )
prin excursii, tabere îşi au un câmp deschis în căpătarea cunoştiinţelor şi unei lumi dispărute. Acelaş farmec
deprinderilor cu cercetăşia. spre dreapta, când spre stânga. ascuns care este caracteristica roma­
Toate aceste mijloace sunt aplicate în spiritul metodei, pure cercetăşeşti, In faţa unor astfel de fenomene nelor lui Pierre Benoit, învălue ş*
„KOENIGSMARK“-UL. O forţă mis­
învăţarea copilului prin studiu direct şi personal al realităţilor. desigur întreaga Europă trebue să
tică şi o înlănţuire magnetică trans­
Pentruca această metodă să reuşească, se cere o colaborare conştientă« manifeste îngrijorare. Căci cine poate piră d;n fiecare bucată a ilustrului au­
intre şcoală, biserică, părinţi şi comandanţi, pentru ca să se poată da copilu­ să garanteze că din noua stare de lu­ tor francez.
lui maximum de valoare fizică, morală, intelectuală, practică şi socială. cruri ea nu va ieşi sleită şi distrusă? In „Koenigsmark“ atmosfera mis­
Bazat pe cele de mai sus, cercetăşia apare ca un câmp vast de activi­ Poate că un nou război înseamnă chiar terului este apăsătoare şi încordată.
tate, pentru rodirea căruia fiecare dintre noi, oricare ne-ar fi profesia sau sfârşitul leagănului civilizaţiei şi a Elissa Landy, strălucita vedetă, îşt
joacă rolul cu perfecţiune. Intre inter­
credinţa, suntem datori să lucrăm cu toată convingerea şi tragerea de inimă culturei. Şi atunci vor avea cuvântul preţii principali se găsesc doi actori
la pregătirea şi formarea tineretului nostru, în dragoste de Ţară, Rege şi Aproape, popoarele asiatice, cari şi-l vor spune români, cari au ajuns celebrii în Fran­
căutând să-l facem sensibil la tot ce este frumos şi bun. SĂNĂTATE. cu hotărâre şi răspicat. ţa : Jean Max şi Jean Jönnél.
f
 Fr. 41
M areşalu l A v erescu Buletin extern C u riozităţi
d e sp r e p a cea d ela B uftea. D is c u r s u l d lu i M u s s o lin i. Curiozităţii din viaţa c o ­
In ziarul „îndreptarea" Mareşa­
lul Averescu publică un articol sen­
zaţional, pe care îl rezumăm mai jos,
deoarece merită să fie cunoscut de
întreaga opinie publică românească.
Mareşalul Averescu arată împre­
jurările în care a avut loc pacea de­
la Buftea, în care a discutat cu Mac­
kensen şi cu contele Czernin, privitor
ia noua hartă a României. Iată ce spu­
ne d. Mareşal Averescu :
După două zile am venit din nou
Ia Buftea şi, de astă dată, am găsit pe
•oamenii politici. Contele Czernin a fost
cât se poate de răuvoitor. Abia a răs­
puns salutului lui Argetoianu, cu o vă­
dită ostilitate. Mareşalul mi-a şoptit
că a vorbit cu împăratul, că nu mai
are nevoe de audienţă şi că va face
aşa cum doresc eu.
Am intrat în conferinţă num ai:
1f. Kuhlmann, Czernin şi eu. [Czernin
a început a se plânge de modul cum
a fost tratat la Bucureşti, unde era
ministru plenipotenţiar, pe timpul neu-
-iraLtăţii noastre. I-am răspuns că toc­
mai de aceea speram că găsesc la
dânsul mai multă bunăvoinţă, pentru
Buletin intern.
Prim ăria C a p ita le i v a a v e a
o flo tă a e r ia n ă .
O iniţiativă a dlui Donescu primarul
general.
Dl Al. Donescu primarul muni­
cipiului Bucureşti, a decis să creieze
un fond special pentru construirea u-
nei flote aeriene a primăriei Capitalei.
Anul acesta se vor ^cumpăra 10 avi­
oane de vânătoare, iar în 1937, încă
15 avioane de bombardament.
Se crede că iniţiativa primarului
Capitalei va fi urmată de primarii tu­
turor municipiilor din ţară, cari vor
cumpăra avioane pe măsura posibili­
tăţilor, creind o flotă aeriană a mu­
nicipiilor din ţară.
Dela apariţia Acţiunei, am des­
chis şi noi această chestiune ce vedem
că este îmbrăţişată de primarul Ca­
pitalei. Revenim din nou cu apelul a-
dresat de noi şi cerem autorităţilor
şi asociaţiilor să aprecieze importanţa
acestei iniţiative.
S e s iu n e a p a r la m e n ta r ă s e
în c h id e la 4 A p rilie.
D. Tătărăscu, preşedintele Con­
siliului, a avut azi dimineaţă întreve­
deri cu principalii membrii ai guver­
nului. S‘a discutat activitatea parla­
mentului şi s‘a hotărât ca sesiunea or­
dinară să fie închisă în Sâmbăta Flo­
riilor.
In urma discuţiunilor cari au a-
v-ut loc, s‘a stabiiit că activitatea par­
lamentului să fie accelerată, spre a se
putea astfel vota până la vacanţă, toa­
te legile anunţate în ultimul consiliu
de miniştrii.
In ce priveşte convocarea unei
sesiuni extraordinare, nu e încă nimic
hotărât.
N u vom m a i a v e a p r im a r i
tr e cu ţi d e 65 a n i.
Noua lege administrativă conţine
un aliniat, prin care se prevede că
cei cari au trecut de 65 ani, nu vor
putea Ocupa funcţia de primar. Pe
viitor toţi primarii vor fi aleşi numai
dintre oamenii sub această vârstă.
A C T IU N E A
ca să nu fie bănuit că amestecă în
chestiunile mari de Stat, resentimente-
personale. Replica lui a fost cât de
precisă, tot atât de brutală : „Dacă aţi
fi învins, aţi fi luat dela noi până la
ultima livră din carnea noastră. Am
învins noi, să nu vă aşteptaţi că vom
face altfel“.
Până la schimbarea guvernului'
d. Argetoianu a rămas delegat din
partea noastră la Buftea. Dsa a avut
o foarte interesantă convorbire cu ma­
reşalul von Mackensen. Acesta i-a dat
o hartă a ţării noastre spunându-i:
„Noi nu vom continua războiul pentru
a satisface poftele Austriei. Să nu ce­
daţi nimic peste ceiace am însemnat
cu mâna mea, pe această hartă. Ches­
tiunea Dobrogei se va discuta la pacea
generală“.
Harta este şi acum în posesia
dlui C. Argetoianu. Pe ea sunt însem­
nate patru puncte, din care cel mai
important este cel din nord-vestul
Moldovei, în regiunea Dorna-Broşteni.
V. Kuhlmann s‘a menţinut ne­
contenit într'o invariabilă rezervă.
Czernin a fost rău şi brutal, a-
tât la Buftea cât şi la Răcăciuni.
Aliniatul a fost introdus în lege
pe considerentul că dela această vârstă
cetăţenii n'ar putea pune tot elanul de
care e nevoe în activitatea edilitară a
unui oraş.
Aşa dar, nu vom mai avea pri­
mari bătrâni.
P e r s o a n e le c a r i a u pr m ii c e le
1 0 m ilia r d e le i a lo c a te d e G e r ­
m a n ia p e n tr u p r o p a g a n d ă în
R o m â n ia .
Un ziar din Bucureşti aduce ur­
mătoarea ştire :
Cercetările întreprinse de auto­
rităţi pentru descoperirea întregului
adevăr în chestiunea fondului de 10
miliarde de lei cheltuit de Germania
cu propaganda în România au dus la
rezultate senzaţionale.
In registrele a două mari bănci
din Capitală, cari lucrează cu Berli­
nul au fost găsite numele tuturor per­
soanelor cari au primit bani din acest
fond.
Lista persoanelor şi instituţiilor
cari au fost alimentate din acest fond
cuprinde 52 nume. In interesul instruc­
ţiei se refuză orice alte lămuriri.
Cele 1 0 miliarde cheltuite fac
parte din fondurile blocate în ţară, ca
urmare a modificării regimului devi­
zelor.
Fonduri însemnate au fost chel­
tuite de germani în basarabia.
V ara v a fi fr ig u r o a s ă ?
Meteorologii din Viena şi Paris
anunţă că vom avea o vară friguroasă.
Dealtfel această prevestire meteorolo­
gică vine să confirme credinţa popu­
lară, că după o iarnă blagină ca cea
din anul acesta, urmează de obiceiu
o vară friguroasă.
D. Tilulescu mediator.
In recenta poziţie pe care au
luat-o Franţa şi Anglia una faţă de
alta, rolul de mediator şi conciliator
între aceste două popoare i-au fost
încredinţate diui Titulescu. Deaceea d.
Titulescu n‘a părăsit încă capitala An­ I Sălcaz jud. Timiş Torontal a fătat trei
gliei, rămânând să-şi îndeplinească mi­ j viţei sănătoşi. Anul trecut aceiaş vacă
siunea.
La adunarea corporaţiilor Mu-
ssoliai a ţinut un mare discurs, ară­
tând că pericolul unui nou războiu
este iminent. Despre data şi împreju­
rările în care va izbucni războiul, Du­
cele nu poate afirma nimic. Semnele
noului războiu sunt însă vădite, căci
atmosfera Europei se prezintă cum nu
se poate mai apăsătoare.
T oţi G e r m a n ii d in lu m e
v o te a z ă .
La plebiscitul ce va avea loc
pentru Reich, d. Hitler a dispus ca
toţi cetăţenii germani din lume trebue
să aibe prilejul să participe.
In România votarea se va face
pe un vapor german, în largul mării.
Germanii vor veni până la Constanţa
pe contul Statului German. Aici se vor
urca pe vaporul „Alinia", care va
porni cu ei în largul mării, depărtân-
du-se de apele teritoriale. După ce a
avut loc votarea, cetăţenii vor fi de­
barcaţi la Constanţa, iar vaporul va
duce voturile în Germania.
D iv e r g e n ta în tr e F la n d in
şt E d e n .
Intre dnii Flandin şi Eden s‘a
stabilit o profundă înţelegere privitor
la atitudinea Angliei în recentul dife­
rend franco-german. Se crede că d.
Flandin, a refuzat să mai vină la Lon­
dra tocmai din acest motiv. Ziarele
comentează cu aprindere această ştir-
re. care a produs şi în opinia publică
britanică o profundă impresie.
O r a şu l Djij g a d is tr u s d e
bom be.
In urma noului bombardament
ce a avut loc asupra oraşului Djljiga,
acesta este complect distrus. Cele două
spitale ale Crucii Roşii egiptene şi a-
bisiniene se află deasemenea printre
dărâmături. Bombardamentul la care
au luat parte 27 avioane, a durat o
oră şi câteva minute. Avioanele itali­
ene s‘au îndreptat spre Harrar, unde
vor începe deasemenea un bombarda­
ment.
La V ie n a ru lea ză u n film
tu rn a t în R o m â n ia .
Constanţa şi Valea Prahovei centrele
de acţiune ale filmului.
Se ştie că acum câtva timp au
fost în ţară Gustav Frölich cunoscutul
actor german şi Dorothea Wieck îm­
preună cu o trupă compusă din 30
persoane.
Actorii au turnat mai multe sce­
ne pentru un film. Scenele au fost
luate la Corstanţa şi in regiunea son­
delor petrolifere. O bună parte din
acţiunea filmului lui Gustav Frölich
i se petrece pe Valea Prahovei.
Filmul a fost terminat şi de Sâm-
i bătă rulează în mai multe cinemato-
j grafe. La prima rulare a filmului au
participat arhiducesa Ileana, arhidu­
cele Anton, d. Caius Brediceanu, mi­
nistrul României la Viena şi perso­
nalul legaţiei.
J
i U n r o m â n m e d ic ş e f a l a r ­
m a te lo r a b is in ie n e
! Agentura Centrală
Ziarele au anunţat că medicul
şef al armatelor negusului e un cetă­
ţean român din Aiud plecat acum
câtva timp în Africa. Nu se ştie de
ce naţie-i medicul.
O v a c ă fa tă tr e i v iţei
Vaca unui locuitor din comuna
a fătat doi viţei cari trăesc.
Paj 3
muniştilor.
F e m e ia în R u sia S o v ie t ic ă
Femeile din Rusia sovietică par­
ticipă în chip activ la toate realizările
economice, culturale şi administrative
de acolo. In anul 1935, aproape S
milioane de femei, au lucrat în fabri­
cile sovietice, adică o treime din nu­
mărul total al lucrătorilor din actuala
Rusie. In industria metalurgică, femeile
formează 26 la sută din numărul lu­
crătorilor; 24 din numărul celor oca-
cupaţi în industria motoarelor.
In domeniul economiei naţionale
contribuţia femeei e şi mai mare.
Intre inginerii şi tehnicieni di»
Rusia se numără 66000 femei, iar îm
institutele ştiinţifice lucrează p e s t e
1 2 0 0 0 femei.
Doctoriţe sunt în Rusia mai bine
de 42000. Femei-directori şi profesoa­
re se întâlnesc la tot pasul. La şcolile
superioare studiază acum peste o ju­
mătate de milion de femei.
Pe de altă parte lucrează în do­
meniul educaţiei fizice ca şi cele care
sar cu paraşutele, toate dovedesc un
admirabil curaj şi sunt cunoscute de
lumea întreagă. In toată Rusia sunt
peste două milioane femei care lucrează
în domeniul educeţiei fizice. Anul tre­
cut un număr de 263 femei au între­
prins o ascensiune pe vârfurile înalte
ale Caucazului.
De asemenea, femeia sovietică
participă şi la viaţa politică a ţării.
In sovietele orăşeneşti femeile repre­
zintă 30,4 la sută din numărul total
al delegaţiilor, în cele săteşti 26.2 la
sută. Intre mambrii comitetului activ
central sunt 1 0 1 femei.
925 femei au fost decorate ce
diferite dinstincţii şi ordine pentru acte
de curaj, pentru succese atinse în şti -
inţă în artă şi pentru silinţa din gos­
podăriile colective.
O s p e ţ e le la A b is in ie n i
Cu ocazia conflictului cu Italia
s'au cercetat mai de-aproape toate
laturile culturii abisiniene. Intre altele
obiceiurile, mai ales cele dela nunţi
şi înmormântări sunt foarte curioase.
La ospăţul abisinian de o pildă
mesele stau întinse toată ziua. şi se
mănâncă până la ultima fărâmă. Nun­
ţile sunt o altă grea încercare pentru
buzunarul gazdei, ce dă tot ce are iar
când nu mai are sar rudele să „sal­
veze onoarea familiei". Pomenile se
fac din moşteniri dar de multe ori
înghit şi averea particulară a moşte­
nitorului. La masă servesc persoanele
cele mai de cinste. Gazda ca să-ţi
arete că te cinsteşte îţi alege bucatele
şi chiar ţi-le pune în gură.
Deh, obiceiul...
Aviz
Aduc la cunoştinţa on. public că am
deschis în str. Mitropoliei 7 —9 un a-
telier de croitorie unde se execută cele
mai moderne şi elegante costume băr­
băteşti precum şi Croitorie de dame
engleză.
Io n M o ld o v a n
m ic a p u b licita te
str. Regina Marla 8 Tn c u r te
Vă stă la dispoziţie pentru repararea
aparatelor de radio, maşini de scris,
tocuri rezervoare etc. Are şi caută
spre vânzare în comision: aparate de
radio, patefoane şi maşini de scris.
DE VÂNZARE
casele din Zaharia Boiu
30. Preţul 300 mii Lei.
 A C Ţ I U N E A Nr. 41.
M JL
u ' ■»mmmh*

N u v ă lăsaţi înşelaţi !
Cercetaţi ambalajul când
MARE ASORTIMENT DE S T OFe
de primăvară şi vară
cumpăraţi Koprol. Numele în diferite caUlăţi pentru
Koprol trebue să fie vizibil !
voiaj, sport, $1 uniforme militare la
KOP ROL
„T E X C O M ”
S o cieta te în co m an d ită cu

v
Vitrinele firmei ifllttl Ii! ülj m ă rfu ri te x tile

şi patefoane orice sis­

tem, în orice stare
Sibiu, str. R egina Marla Nr.5
c u m p ă r ă A. Schle­ K ssm naseesffiflsa •m m m
singer strada Valea
S I B I U Mare 15.
Piaţa Regel® Ferdinand Nr. 17 1 Ciment G ip s
Orientează despre u l t i m e l e A ten ţiu n e
noutăţi de modă şi preţurile
cele mai ieftine ale zilei. Este
Proprietari de maşini
de treerat
Trestie Cuie
In turnătoria noastră mo­
deci în interesul publicului a dernă se execută efiin şi
privi aceste vitrine şi a vizita
M A G A Z I N U L
conştiincios, lagăre pentru
maşini de treerat
.Meffa" Articole de metal
RUDOLF FRIEDSAM
S IB IU , P i a ţ a l e m n e l o r , 5 FlERAEtiG S IB IU , P i a ţ a L e m n e l o r 3
Sibiu sir. Guşteriţei 13.
Telefon 385.

Prefectul Judeţului Sibiu. Toate persoanele cari vor lua

P lu g u r i S A C K
şi fot felul de MAŞINI AGRICOLE
cumpăraţi la Depozitul Special
Departamentul Maşinilor
SIBIU Str. Sării 2 2
LângS Piaţa de cereale
Nr. 712J1936.
Publicaţiune.
Primăria comunei Răşinari dă
în întreprindere prin licitaţie publică vedea la primărie.
reconstruirea curbelor de pe drumul
Răşina ri—Ghi ha n.
Licitaţia se va ţine în conformi­ uni în ziua de 7 Maiu 1936 ora 9a.m. şi normele generale de licitaţie publi­
tate cu art. 8 8 — 1 1 0 din L. C. P. in Răşinari, 26 Martie 1936. Primăria. cate în M. O. No. 127|93i.
r a m A ş iţ e
din lemne de brad
Nr. 2617|1936.
Pubîicaţîbne.
RÂMÂŞ1ŢE Se aduce la cunoştinţă celor in­
din lemne de stejar teresaţi, că în ziua de 20 Aprilie 1936
ora 1 0 dimineaţa, se va ţinea in lo­
TĂIATE SCURT calul Prefecturii Judeţului Sibiu, ca­
Oferă cu preţ foarte ief.in mera 11 (sala mică) str. Şaguna No.
F ab rica d e C herestea 10 licitaţie publică, cu termen de 15
zile conform jurnalului Consiliului de
Miniştrii No. 2112|934, iar în caz că
nu va avea rezultat se va ţinea alta,
cu termen de 1 0 zile, la 2 Mai 1936,
Telefon No. 35.
apoi a treia tot cu termen de 1 0 zile,
la 13 Mai Í936, când se va face an­
APOLLO gajarea prin tratare de bună învoială
Premieră pe ţară
în caz că nu va avea rezultat nici a-
Eavaleiia mm ceasta ; pentru aprovizionarea Pre­
fecturii judeţului pe 1936[37 cu înce­
cu H ans Adalbert V. pere dela 1 Aprilie 1936 până la 31
^chiettew , F r i t z Martie 1937, cu imprimate, rechizite
Kampers de birou, lucrări d ; compactorie şi
tipăritul Buletinului judeţean.
ziua de 18 Aprilie 1936 ora 9 a. m. Valoarea furniturii este de 80.000
la primăria comunei Răşinari. Lei pentru imprimate, rechizite şi lu­
Preţul de strigare 33.000 Lei. crări de compactorie, iar pentru ti­
Condiţîunile de licitaţie se pot păritul Buletinului jud. Lei 70.000’—
Licitaţia se va ţine în conformi­
Dacă licitaţia va fi fără rezultat tate cu art. 8 8 - 1 1 0 inclusiv din Legea
se va ţine a II-r cu aceleaşi condîţi- Coniab. publice, Regulamentul O.C.L.
parte la licitaţie vor depune pe lângă
ofertă o garanţie de 5 la sută di"n va­
loarea furniturii oferite, iar oferta se
va face numai în conformitate cu ca-
eteie de sarcini cari vor putea fi vă­
zute în fiecare zi dela 8 dimineaţa
până la ora 13, în localul Prefecturii?
camera 17.
Sibiu, la 23 Martie 1936.
Prefectura Judeţului Sibiu s
Nr. 594|1936.
Publicaţiune de concurs.
Primăria comunei Răşinari publi­
că concurs pentru complectarea pos­
tului de secretar comunal la Primăria
comunei Răşinari.
Reflectanţii sunt invitaţi a-şi îna­
inta cererea, împreună cu actele ce­
rute de art. 5—7 din Regulamentul
Legii Statutului funcţionarilor Publici,
primăriei comunii Răşinari până la
18 Aprilie 1936 ora 6 p. m.
Retribuţiunea e aceea prevăzută
în buget.
Reflectanţii cari se găsesc toc *
funcţiune publică î-şi vor înainta ce-
cerea pe cale ierarhică.
Răşinari, la 26 Martie 1936.
Primăria „

Nr. 649|1934
Publicaţiune
» de licitaţie
I judiciară 2 buţi, 1 şea, 2 arme de vânat, mobilier
Subsemnatul portărel pe lângă Tribunalul Si­
biu prin aceasta publică că în baza deciziunii Nr.
C. 10570|t933 şi Nr. G. II 3022|1934 a Judecătoriei
Mixte Sibiu în favorul reclam. Fraţii Rosmann
şi Hirsch din Sibiu, reprez. prin advocatul Dr. Li-
viu Turcu din Sibiu pentru încasarea creanţei de
44994 lei şi accesorii se fixează termen de licitaţie
pe 1 Aprilie ora 4 jum. d. m. la faţa locului în
Avrig Nr. 229 b, unde se vor vinde prin licitaţie
publică judiciară 1 maşină de cusut, cca. 1 0 0 0 bu­
căţi ţigle, 3 sănii şi mobile de casă in valoare de
69001ei. In caz de nevoe şi sub preţul de estimare.
Pretenziunea care e de încassat face 14994
Lei capital, dobânzi'e cu 8 % socotind din 1 Ian.
1932 iar spesele până acum stabilite de 2970 lei
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi
fost sechestrate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câşti­
gat dreptul de acoperire, licitaţie prezentă este
ordonată şi în favorul acestora în sensul art. XLI;
1908, § 20.
Sibiu la 9 Martie 1936.
portărel, Bacu
Nr. 211/936 port.
Publicaţie de licitaţie.
Subsemnatul şef portărel pe lângă Trib. Sibiu
prin aceasta publică că în baza deciziunei Nr.
Î5300|934 şi G. II. 1135|936 a judec, mixte Sibiu
în favorul rec'am. Şerban Bloancă din Răşinari
reprez. prin adv. Dr. Liviu Turcu adv. Sibiu pen­
tru încasarea creanţei de 11900 lei şi acces, se
fixează termen de licitaţie pe ziua de 2 Aprilie
Redactor resp : ILIÉ MUNTEANU.
1936 ora 3 jum. p. m. la faţa locului în Răşinari Anunţ de licitaţie.
Nr. 33 unde se vor vinde prin licitaţiune publică
In ziua de 2 Aprilie 1936 la ora 4 p. m. se
de casă, perdele şi 1 cântar în valoare de 4800 vor vinde îu biroul meu din Sibiu str. Regina Ma­
lei. In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. ria Nr. 1 2 , prin licitaţie publică în sensul §. 306
Pretensiunea care e de încasat face 11900 lei cod. corn. 28 bucăţi covoare persane vechi şi a o t'
capital interese de 51', % dela 23 Decemvrie 1934 sub condiţiunile ce se vor putea vedea înainte de
şi spesele până acum stabilite de 5339 lei. începerea licitaţiei.
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi
fost sechestrate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câş­ Sibiu, la 25 Martie 1936.
tigat dreptul de acoperire, licitaţia prezentă este Dr. LIONEL BLAGA, notar public.
ordonată şi favorul acestora în sensul art. XLI.
1908 § 2 0 .
Sibiu, la 1 0 Martie 1936.
Dr. KLOKNER, şef portărel. La Ă g e n tu ra C e n tra lă
Regina Maria 8
se mijloceşte cumpărare şi vânzare de: case,
Primăria Municipiului Sibiu. Autoritatea Ind. Ins. I
loturi, bonuri de impozit, rente de Stat, li-
Nr. 2691/1936. bele de bancă etc. precum şi închiriere şi
sub închiriere de camere mobilate şi locuinţe.
Publicaţiune. Tot acolo un patefon cu plăci,eftin de vânzare.
Dl Friedrich Hienz, tăbăcar intenţionează a
instala în atelierul său str. Vopsitorilor Nr. 13 resp.
Zidarilor Nr. 8 un locomobil pentru a produce
aburi. B i c s c L e T e
Pentru desbaterea acestei chestiuni se fixează
în senzul art. 25 al legi XVII din 1884 o escinde- şi tot felul de accesorii puteţi cumpăra
re la faţa locului pe cu pre{ convenabil
LUNI 30 MARTIE 1936, ora 16 (4 p. m.) LA
Toţi cei ce vor să facă obiecţiuni împotriva
înfiinţării acestei întreprinderi pot să înainteze a-
cele obiecţiuni verbal sau în scris subsemnatului
Balia io.
Sibiu, str. Avram
oficiu până la ziua desbaterei. la neu 16
Sibiu, la 24 Martie 1936.
Autoritatea Ind. a oraşului municipal Sibiu Inst. I.
A telier d© rep a r a ţii
Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI Sibiu. CENSURAT
 D ir e c t o r : io n M
UNT
EAu Or9an
N al a s o c i a f i i l o r
Abonamentul anual Lei 240, ş a s e luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, so cietă ţi 500, Nr.'ul 3 Lei.—
Nr. 42
^6
V
TRIPOURILE
o ruşine pentru Sibiu
de I o n M u n te a m i
Zilnic cetim în presă proteste
contra ravagiilor morale ce fac cava­
lerii industriei jocurilor de noroc de
care şi Sibiul are parte.
De câteva luni s’au pripăşit şi
în oraşul reşedinţei metropoiiei A r­
dealului, episcopatului evangelic, bă­
trânei Astre etc. străinii ajutaţi de
persoane ce fac mult caz de obraz,
probabil pen truca îi simt lipsa. Au
fost două tripouri la Sibiu. Unul s'a
închis aşa că astăzi mai avem în apro­
pierea catedralei tripoul aşa z is :
»Clubul Şoimilor“. N’am stăruit până
acum asupra ruşinei abătută asupra
'Sibiului, pentrucă eram sigur de re­
volta opiniei publice cinstite, care
reacţionează astăzi contra a c e s t o r
cuiburi ale pierzării.
Tineri, funcţionari publici, şi ce
e mai îngrozitor femei, îşi petrec nop­
ţile încordaţi în jurul unei mese. Tinere
de 2 0 ani şi babe până la 60 ani se
mghesuesc să-şi frece sânii şi coap­
sele de vecini. Tablou desgustător şi
degradant pentru femeia română.
Dacă până acum n'am înregistrat
cazuri de creeri sburaţi de glonţul de
revolver nu va fi departe vremea,
pentrucă sunt o seamă de funcţionari
pasionaţi şi aduşi în stare de ruină
complectă din punct de vedere mate­
rial şi cu nervii ruinaţi din cauza
pierderilor enorme.
Facem apel la societatea bună
sibiană să reacţioneze hotărît şi cu
demnitate contra acestui cuib al imo­
ralităţii şi ruşinei. In special ne adre­
săm societăţilor de doamne, ce au atât
de suferit pe urma tripoului rugându-le,
să determine acel curent de izolare
şi dispreţ ce trebue să-l arătăm cu
toţii clienţilor tripoului. Această ţinută
este cerută de sentimentul de solida­
ritate socială şi datorie românească
ce avem pentru salvarea tineretului şi
pe acei care nu-şi mai pot stăpâni
pasiunea provocată de jocurile de
oroc. Art. 6 din lege spune următoa­
'V.
rele : Nu vor fi admişi a lua parte la
Ka jVvuirile de noroc:
1 . Minorii de ambele sexe.
2 . Funcţionarii publici, mânuitori
de bani p Mici, precum şi funcţionarii
X.
locuitori 1 inaşi din localităţile unde
s‘au instr ‘ cazinouri în care sunt
permise p -urile de noroc mecanice.
Art. 4 din regulament precizează:
Autorizaţiunile se dau numai în Sinaia,
Constanţa, Manîaia, Carmen Silva,
Sovata şi Lacul Sărat.
(urmare în pag. 2-a)
rom âneşti
Publicaţîuni şi inserate după tarif
Sibiu, Joi 2 Aprilie 1936 Anul II
m —hiMinwiiiiniiiminiiiiiiiiwi11im1 ..m i m h b b m h m m m m m m m m m m m m m
Fabrica d e legi
WM111— IilITW
O statistică întocmită de Consiliul legislativ ne arată o activitate legiuitoare
nebănuită: în zece ani sau votat 1892 legi şi 629 regulamente în parlamentul
Umilii nutri.
român. Un număr înspăimântător, eare caracterizează mania noastră naţională Nu avem pretenţia că putem
de a legifera. Această cifră fantastică ar putea fi o dovadă că aparatul par­ schimba aşa de uşor desfăşurarea na­
lamentar funcţionează cum nu se poate mai bine, ajungând la maximum de turală a limbei noastre. Ea îşi urmează
producţie, întocmai ca acele producţii în serie ale marilor industrii americane, fără nici o grijă capriciile ei, in me­
unde nu mai distingi calitatea de cantitate, ci totul apare uniform şi comun. diul şi cu factorii ce ii convin. Gra­
Poporul român care se nutreşţe cu legi —• căci această cantitate ar putea maticii şi toţi cărturarii doar se aţin
confirma o ipoteză de felul acesta — priveşte sceptic la ele, ca la nişte pe urme, căutând să încătuşeze în forme
jucării eşite din certuri şi frământări puerile, cari n’au altă menire decât regulate, ondulaţiile şi salturile ei prea
aceea de a nu fi respectate In acest haos legislativ nimeni nu se mai poate libere. Deaceea, ca şi altădată, încercăm
descurca. Advocaţii răsfoesc înfriguraţi toate colecţiile, şi până izbuteşte să se să facem pe această cale câteva ob­
servaţii, ale timpului sau locurilor
fixeze asupra unui text, apare altă lege, care ie răstoarnă cunoştiinţele ante­
rioare. Lumea rămâne derutată în faţa acestei instabilităţi; ea îi dă impresia noastre, iără intenţii didactice, fără
de relativitate, care slăbeşte autoritatea acestor elaborări parlamentare. Ni­ puterea de a putea impune cu toată
meni nu mai ia în serios activitatea legiuitoare, devenită un mijloc ieftin de siguranţa ceva.
a-şi plasa fiecare ministeriabil ideile în formele concrete ale unei legi. Indi­ Dacă în vocabularul ei s'au adă­
ferent dacă aceste idei sunt sucite, incolore sau anoste. postit forme venetice, parazitare, de
Semnalăm fenomenul ca pe un rău social, care trebue remediat. Din care nu mai putem scăpa, un alt păcat
atâtea legi, produse hibride ale sesiunilor parlamentare, nu s'ar putea întocmi destul de mare şi răspândit azi pe
două trei bune, cu efect pentru toţi ? Această pierdere de timp şi zbatere tot întinsul ţării, este greşala de pro­
inutilă în fabricarea de legi şi regulamente, este cu totul neserioasă pentru nunţie. Puhoiul de cuvinte noi, mai ales
un popor care se pretinde a fi continuatorul juridic al tradiţiei romane. 0 nume proprii, aduse in literatura şi
ţară nu se guvernează prin legi numeroase, ci prin autoritate, acolo unde practica modernă, au ajuns un haos.
ea lipseşte, apar legile, cum apar ciupercile în pădure după o ploaie abun­ In ultima ei hotărîre, academia a în­
dentă. Nu în multiplicitate găseşti adevărul, ci în unitate. Diversitatea feno­ cercat să pună reguli. A stabilit bună­
menelor se poate reduce foarte bine la unitate, când există un substrat pentru oară ca, formele intrate de mult şi
ele. Or, în această supra-producţie copilăroasă de-a jocul cu legile, nu există românizate, să se scrie şi pronunţe ca
alt substrat, decât naivitatea poporului care face politică, delegându-şi repre­ atare, fiind impuse de uz, de bunul
zentanţii ca să se joace în parlament. Aceşti reprezentanţi abuzează de cre­ simţ al poporului. Se observă insă o
dulitatea electorilor, făcându-i să creadă că săvârşesc cine ştie ce lucru mare influenţă foarte urîtă, de provenienţă
dacă legiferează in parlament. Importanţa pe care şi-o iau este proporţională iudeo-germanică, pe care eu unul nu
cu nulitatea muncii depuse, care în loc să aducă soluţii reale, mai mult de­ o pot suferi. Se generalizează sonori­
rutează şl prăpădeşte. zarea consoanei „s" pretutindeni. Aşa
Avem prea multe legi ! Acesta trebue să fie strigătul de alarmă. Ne de pildă se zice: „Verziune, conver-
trebue numai câteva dintre ele, cu condiţia să fie bune şi eficace. ziune, inverziune", etc... dupăce aceste
forme au fost împământenite cu „s“
I o n e l N eam tzu în pronunţia poporului. Deasemenea
se zice: senz, perzist, inzist, rezort,
rezemnat, etc. când adevărata pro­
c r o n ic ă rim a tă nunţie este cu consoana „s" curat.Tot
o imitaţie iudeo-germanică este trans­
răsplată s'o'nchine Celui din Vecii... formarea sunetului „i" în „â". Nu mai
cănuţă om sucit de-ar fi vorbim de forma „mănuşi“, pe care
eu nu cred că s a r nimeri primii, mândrii de-uniforma însăşi academia a recunoscut-o ca
s’o fac aşa cum face el celor cari ne-au împilat atare, dar se aude: „mănunchi, mă-
primarul ăstui orăşel: au răsplată decoraţii, nuesc, măntuesc, mani, etc...Până când
mai ieri citesc un ordin dat cinste, bani cum n'au visat, şi domnul crainic dela radio (nu doamna)
că pompierii ce-au purtat alţii'n alba lor cămaşă, spune : „Radio-Romănia" sau Conver-
o haină patruzeci de ani stânci din satul lui Şaguna zaţie“. Că vreodată se va fixa această
să fie premiaţi cu bani; cari au apărat moşia pronunţie, nu ştim, fapt este că această
a mai promis că ceşti gealaţi contra primilor într una, scrinteală este urîtă şi miroase a imi­
vor fi cu toţii decoraţi... cei ce-au apărat hotarul taţie. Ca să fim consecvenţi, spunea
...şi-aceiaş mân' a scris că cei ce răsplată au acum ? odată dl Densuşianu, după această ră­
ce mătur străzile, şi ei e logic decoraţii unii tăcire ar trebui să zicem: cază, eg-
să fie răsplătiţi (dar cum ?) iar ceilalţi svârliţi în drum ? zemplu, etc.
svâriindu-i fără milă n drum.... Toate acestea ar însemna o de­
de treizeci de-ani bieţi muncitori UNUI POET
naturare a limbei, urîtă, mai urîtă chiar
lucrează greu de până' n zori amice, decât aceea ce se pune pe socoteala
şi-adună trist în pieptul lor spuneai că versurile tale influenţei slavone. Frumos ar fi să ne
dispreţul tău de trecător, ne vor îmbogăţi lectorul, ferim pe cât se poate de această in­
i-arunc' afară ca pe câini eu altceva prevăd : cu ele fluenţă nepotrivită românismului.
cu şapte-opt copii de mâini, se ruinează editorul.
fîindc'au cerut să aib o zi i. vespe P r o f. D. B anu
 Pag. 2
Sibiu si îm prejurim i ŞTIRI
Pregătiri pentru Târgul Adunarea generală a A-
permanent de Mostre sociaţiei Aero-clubului
Albastru Sibiu.
dela Sibiu.
La Camera de Industrie şi Co­
merţ a avut loc o şedinţă a comite­
tului Târgului de Mostre, la care au
participat comercianţii şi industriaşii
fruntaşi din oraşul nostru.
D. Vaier Bozdoc, secretarul Ca­
merei de Industrie şi Comerţ şi di­
rectorul Târgului de Mostre a citit ra­
portul general asupra planului Târgu­
lui Permanent, din care rezultă că prin
cedarea terenului de către municipiu se
vor construi standuri permanente după
un plan cu totul modern amenajându-
se un parc public unde este astăzi
terenul de tenis şi grădina de flori
Baschek de lângă cinematograful A-
pollo.
Comitetul aprobă cu unanimitate
planul de organizare. Citeşte apoi bu­
getul Târgului şi tariful taxelor, care
sunt mult mai reduse pentru partici­
panţii permanenţi. Se face cunoscut că
s’au anunţat până în prezent 57 de
case industriale să participe perma­
nent la Târgul de Mostre dela Sibiu.
Bugetul Târgului a fost fixat la suma
de lei un milion şease sute şeaptezecj
şi opt de mii. Se face cunoscut că
pentru acoperirea nevoilor Târgului
Camera de Industrie şi Comerţ a vo­
tat suma de treisute de mii lei, în care
scop s'au votat ajutoare importante şi
din partea prefecturii şi primăriei
Sibiu.
Se hotăreşte ca din prilejul Târ­
gului să-se ţină la Sibiu congrese e-
eonomice, o expoziţie de vânătoare şi
un r ayllfc ai A.C.R.R. După toate pre­
gătirile ce se fac, ăcest Târg se pre­
vede să aibă o mare reuşită dat fiind
şi experienţa celor patru Târguri ţi­
nute până acum la Sibiu .şi devenite
atât de cunoscnte şi de real folos pen­
tru industria ce a participat.
Comitetul designează diferiţi re­
prezentanţi oficiali ai Târgului la Bu­
cureşti, Cluj, Timişoara şi Braşov.
Tripouriieo ruşine
pentru Sibiu.
(urmare din pag. 1-a)
Cu toate prevederile vedem că
legea nu este respectată deaceea so­
licităm concursul societăţii spre a
scăpa din ghiarele pierzării mai multe
persoane ajunse în exploatarea unor
streini ce fac în fiecare zi noi victime,
ee-şi neglijează familia, serviciul şi
afacerile stând cot la cot cu tot felul
de oameni. Oricine poate constata că
aceştia nu mai sunt capabili de nici
un fel de muncă, de nici un fel de
efort şi după culoarea feţei au înfă­
ţişare de cadavre.
Situaţia este mai mult decât alar­
mantă deaceea solicităm tuturor şefi­
lor de instituţii să interzică funcţiona­
rilor de sub ordine participarea la
tripoul aducător de nenorociri în viaţa
familiară şi socială, aplicând prevede­
rile legii.
Cerem societăţilor româneşti din
Sibiu să ia în desbatere această ches­
tiune şi să aducă hotărîri p e n t r u
boicotarea tripoului ce ne face şi atâta
ruşine oraşului Sibiu pe lângă lanţul
de nenorociri de tot felul.
A C Ţ IU N E A Nr. 42
Conferinţă. In atenfia publicului Sibian
D. prof. dr. I. Lupaş a ţinut în
In ziua de 2 Aprilie a. c. ora
20'30 (8'30 seara), va avea loc în sala
Aula Academiei teologice o conferinţă Thalia un concert sinfonic de binefa­
!n sala de lectură a ziarului „Ac­ tratând subiectul: „Probleme de actu­ cere, dat de Orchestra Batalionului
alitate“.
ţiunea" a avut loc adunarea generală de Gardă, condusă de Maestrul E.
a Asociaţiei Aeroclubului Albastru. După ce face mai multe consi­ Massini, sub patronajul Domnului Ge­
D. Ing. S. CRÂCRJNAŞ, preşe" derente generale fixează importanţa neral V. Economu, C-tul Corpului VII
dintele asociaţiei, dupăce face consta­ Societăţii Naţiunilor şi progresele fă­ Armată.
tarea că s‘a procedat în conformitate cute pentru îngrădirea războiului. A- Biletele se găsesc de vânzare la
cu statutele la convocare şi că se rată că dacă n'ar fi fost formulele fi­ Librăriile : „Foaia Poporului" şi Krafff.
poate ţine adunarea cu oricâţi membrii xate de diplomaţi am fi avut războiu. & Drot lefi.
sunt prezenţi arată greutăţile ce se pun Dovedeşte că pentru delăturarea răz­ Atragem în special atenţiunea
în calea realizării programului asoci­ boiului este necesară o transformare publicului asupra acestui concert dat
aţiei. Subliniază progresele obţinute in sufletească la care poate contribui de orchestra condusă de maestrul E.
domeniul aviaţiei fără motor. întrucât mult Biserica. Spune apoi că factorul Massini, ce a obţinut strălucite succese
economic a influenţat mult la încor­
membrii nu pot utiliza acest material in ţară şi străinătate. Spt răm că pu­
ce ar putea fi de real folos tineretului darea raporturilor dintre neamuri. blicul românesc din oraşul nostru nu
sportiv crede că, această avere în avioa­ Combate revizionismul unguresc. Arată va pierde acest rar prilej. \ Vv
ne fără motor, e bine să fie predată falimentul parlamentarismului şi com­
P ista Abonamentului e ste o
unei asociaţii sportive. Dsa precizează bate democraţia comunistă. încheie
prin cuvintele: Reacţiunea naţionalis­ datorie dela care nici un cititor
că avioanele fără motor n'ar avea nici
mului va trebui să se coboare din do­ al Acţmnei nu s e retrage fiind
o valoare dacă nu se fac încercări de
meniul teoretic spre salvarea ţării. aceasta o datorie de onoare.
sboruri de către amatori. Arată apoi
Ea se poate fa ce în fiecare
că asociaţia a depus toate stăruinţele
zi la : D r o g h e r ia t o n e i B a c lu
pentru toate svâcnirile aviatice însă
în atenţiunea consiliului str. Regina M ana Nr. 10. D e b i­
nu s‘a putut face atât cât s‘a dorit din
cauza lipsei de sprijin şi înţelegere tu l d e Tutun d in P la ta -M a r e
mitropoliei. şi A d m in istr a ţia zia ru lu i str.
de autorităţi şi în speciaLde A.R.P.A.
Regina Maria Nr. 49.
Iau cuvântul făcând diferite pro­ Din comuna Săcel primim un
Citiţi şi răspândiţi Acţiunea
puneri in legătură cu chestiunea aero­ lung articol semnat de un intelectual organ de luptă rom ânească, de
portului dnii : I. Ciucă, I. Munteanu şi prin care se semnalează abuzurile fă­ răspâinlire a culturii, informaţie
I. Prişcu. cute din prilejul alegerii de preot din
econom ică şi de apărare a n e-
I. MUNTEANU, secretarul ge­ acea comună. Lucrurile sunt atât de
■voilor noastre. Români sprijiniţi
neral, citeşte raportul general asupra îngrozitoare în cât am crezut că e mai
din toate puterile orice întreprin­
activităţii, care se aprobă. bine să solicităm consiliul eparhial să
dere şi început rom ânesc unde
I. CIUCĂ, citeşte raportul cen- cerceteze cazul şi să anuleze votarea
s e lucrează cu suflet şi d em n i­
sorilor cerând descărcarea g stiunei. la care în altarul bisericii alegătorii
Se constată că averea asociaţiei tate.
au rupt protopopului lista de candi­ — DELA SUBOFIŢERI. Primim;
în matériáié, este de lei 60568. datură de trei ori şi după o buscula­ Aducem mulţumirile noastre păr. col.
Pentru discutarea propunerilor dlui dă regretabilă, au votat numai 30 de Dăncilă pentru grija ce o poartă sub­
preşedinte Silviu Crăciunaş s‘a fixat persoane din 174 votanţi. ofiţerilor din garnizoană şi pentru lă­
o adunare generală extraordinară ce Motivul principal al revoltei cre­ udabila iniţiativă luată de a ţine con­
va avea loc în sala mică a prefecturii dincioşilor este faptul că ei doresc să ferinţe pentru familiile subofiţerilor
judeţului Luni 6 Aprilie a. c. fie ales un teolog fiu al comunei. care s'au deschis Joi 26 Martie a. c.
Faptele petrecute sunt prea gra­ la cercul subofiţerilor, vorbind despre
ve pentru ca să nu fie cercetate se­ rolul femeii ca mamă şi soţie stăruind
rios şi voinţa credincioşilor luată în asupra educaţiei religioase.
Ce p ot cu m p ă ra de seamă. Începutul îl dorim continuat.
P A Ş T E T — PARASTAS. Membrii corului
Un parfu m fin — O c a s e t ă cu bisericesc al „Reuniunei meseriaşilor
colonie — O p u d r ie r ă f r u m o a ­ Dela societatea mutila­ români din Sibiu" pun parastas în bi­
s ă — un pulver izator etc, serica catedrală din Sibiu, Duminecă
MARE ASOR TIME NT LA ţilor invalizi de razboiu. în 5 Aprilie a. c., după ferminarea
sf. Liturgii, pentru pomenirea prea-
DROGUERI A Primim o plângere adresată au­ vrednicilor preşedinţi ai Reuniunii şi
torităţilor în drept prin care solicită ai membrilor corului decedaţi. Onor.
IONEL BACIU să li-se achite pensia regulat. Mutilaţii
şi invalizii arată că în legea I. O. V.
familii a acelor pomeniţi şi meseriaşi
români din Sibiu sunt rugaţi a parti­
din 5 Maiu 1927 se prevede în art. 37 cipa la acest act de pietate.
că ei vor primi pensia lunar şi cu — Pierdut Vineri 37 Martie, o-
precădere înaintea celorlalţi pensio­
închiderea cursurilor rele 10M—11 dini, pe distanţa Tribu­
nari ai Statului. nal-Cinema Thalia, una hârtie de 1 0 0 0
Universităţii populare. Ori lucrurile se petrec altfel. lei împăturată în trei. Găsitorul va
Pensiile se plătesc trimestrial şi după primi 300 lei recompensă. Gh. Radu
Luni 30 Martie 1936 a avut loc
ceilalţi pensionari ai Statului, care Medic la Sp. de Boli Mintale Sibiu.
în sala festivă a liceului „Gheorghe
deja sunt la zi cu pensia în timp ce — 530 Milioane lei se încasează
Lazăr“ ultima conferinţă din ciclul U-
niversităţii populare organizate de invalizii gradele inferioare, gradele su­ după timbrul de aviaţie. In fiecare an
Astra. perioare primesc lunar, n'au primit am putea avea peste 400 avioane.
Dl Silviu Ţeposu, preşedintele pensia din Decemvrie 1935, şi cei din — Nu va mai fi sesiune extra­
despărţământului Sibiu al Astrei, mul­ provincie au primit numai zilele trecute ordinară. Se plătesc diurnele parla­
ţumeşte - în primul rând - celorce au pensia pe trimestrul Octomvrie-De- mentarilor până la 15 Octombrie.
contribuit fie prin producţii, fie prin cemvrie 1935.
participare la reuşita acestor cursuri. Pensionarii invalizi solicită să li
In continuare Dsa desvoltă su­ se plătească ca şi gradelor superioare P r o fu n d în d u r e r a ţii P a r a s c h i-
biectul conferinţei fixate, tratând des­ pensia lunar şi cu precădere după cum v a F io a ş iu ş i lif e F lc ia ş iu a-
pre istoria Ardealului. Conferenţiarul se prevede în articolul de lege citat.
n u n ţă p a r a s ta s u l d' i a n a l
a insistat în deosebi asupra secolului Sărbătorile bat la uşe. Situaţia iu b itu lu i lor s o | % ta tă
al XVIII-lea, caracterizând domnia îm­ mutilaţilor şi invalizilor este destul de
păratului Iosif II. contemporanul răs­ critică. Copilaşii şi familia sunt avi­ I L I E ,1-
coalei lui Horia. zaţi la sprijinul ce Statul s'a obligat c a r e s e v a o fic ia D u m in e c ă
Conferinţa a fost precedată de faţă de eroii neamului.
5 A p r ilie a. c. o r a l i a .m . ia
cântece populare executate de corul Să avem cu toţii mai multă în­
învăţătorilor sub conducerea dlui I. ţelegere pentru nevoile invalizilor şi C a ted ra L a d in S ib iu .
Tănase. mutilaţilor.
 Nr. 42.
Perie de idei si hotărî?! isvorîte
din suflete de...
In procesul verbal No. 23 al co­
misiei interimare la referatul făcut de
dr. Jekelius sub No. 766 citim :
Văzând că patru pompieri ai
oraşului împlinesc 40 de ani de ser­
viciu, se decide a li-se da ca o recu­
noştinţă pentru serviciul prestat în
acest interval de timp în interesul
oraşului şi al locuitorilor şi pentru
meritele ce şi-au câştigat, cadouri în
valoare de 7850 lei, deschizându-se
credit suplimentar dela art. 156 bugetar
pentru art. 151 în scopul acoperirei
acelei sume. Se va interveni în acelaş
timp la forurile în drept pentru de­
corarea acelor pompieri:
Sub No. 1844 referent dr. Arz
cetim hotărîrea comisiei prezidată de
dr. E. Piso, de a concedia din serviciu
pe nouă din angajaţii primăriei mă­
turători şi vizitii, adecă delegaţii celor
1 2 0 de măturători, cari s'au prezentat
tribunalului şi au cerut, şi Tribunalul
a admis, respectarea legii repausului
«duminecal.
Pentru aceasta îşi primeşte şi
Tribunalul un fel d e avertisment
mascat când anunţă la sfârşitul hotă-
rîre i: „se decide a-se face recurs în
Casaţie contra hotărîrii Tribunalului“.
Pentru pompieri cadouri în bani
Conferinţa d-iui Ion Pillát
Duminecă a avut loc conferinţa
poetului Ion Pillát, ţinută în cadrele
despărţământului Astra-Sibiu, în saia
Prefecturii Judeţului, vorbind despre
„Romantismul românesc".
D. Ion Pillát a arătat esenţa ro­
mantismului, relevând că acest termen
apare în opoziţie cu clasicismul, în­
tocmai ca lumina faţă de umbră, şi
constitue o antiteză a nordului anglo-
german faţă de sudul greco-latin. In
orient, unde Evul Mediu se prelun­
geşte până la începutul secolului al
XIX-lea, curentul romantic s'a pene­
trat mult mai târziu. Romantismul ro­
mânesc nu se poate încadra în cel
german, francez, sau slav ; el prezintă
ceva specific, având ca tendinţă eli­
berarea din bezna întunerecului orien­
tal. Enumără pe scriitorii şi poeţii ro­
mantici dela noi: Eliade Rădulescu,
Cârlova, Alexandrescu, poeţii Văcă-
rescu, Bolintineanu etc.insistând asupra
caracterului acestui romantism ce poartă
ca semne distincte : pudoare, bun simţ,
dor, dragoste de moşie. Cel mai mare
romantic din aceeastă serie e Mihail
Eminescu, în care romantismul româ­
nesc şi-a găsit expresie definitivă.
Conferinţa a fost susţinută de
numeroase incursiuni prin literatura
comparată.
Prin faţa noastră au defilat cei
mai mari scriitori romantici: Lamar­
tine, Victor Hugo, Musset, Vigny,
dintre francezi; Bürger, Hölderlin,
Lenau, Schopenhauer, dintre germani;
Collerídge, Byron, Shelley dintre en-
'lez i; Lermontow, Mickíewícz dintre
slaú.
Un public numeros şi select a
participat la conferinţă.
Noui victorii italiene.
Trupele mareşalului Badoglio au
ocupat noui ţinuturi în Abisinia. înain­
tarea se face cu foarte mare rapidi­
tate. întreaga regiune Birkutan a fost
ocupată. Printre soldaţi entuziasmul
este foarte mare.
AC ŢIU N EA
şi propuneri pentru decorare pentrucă...
poartă uniforma armatelor ce ne pre­
gătesc din nou năvală şi mai ales
pentrucă dispreţuesc ordinele acestui
Stat dela care dl Piso cere decoraţii
pentru acei care -1 disconsideră cu un
curaj demn de admirat din punctul de
vedere al îndrăznelii.
După cum scrie la procesele
verbale citate, o să trăim cu voia Dom­
nului, să-i vedem pe d. preşedinte
prinzând de pieptul acestor pompieri
decoraţiile pentru care spune că se
va face luntre, punte să le obţină şi
pe cei nouă măturători din satul po­
etului Goga, ce poartă cămaşe albă
să-i vedem concediaţi dela mătură cu
preaviz de 14 zile după serviciu cre­
dincios de 30 de ani.
încep tot mai mult să cred că dl
Piso recunoscut de răzbunător pe cei
fără mijloc de apărare, dă afară pe
acei care-i apărăm şi cinsteşte cu de­
coraţii pe acei care-i combatem.
De dragul ideii de dreptate şi
justiţie o să întoarcem şi noi foaia şi
să elogiem pe amicul poporului Arz,
autorul sugestiilor date în chestiunea
măturătorilor etc., bine înţeles în
cronica rimată.
i. M.
N a o d a tă V ’aji p u tu t c o n v in g e
c ă s o r t im e n tu l c e l m a i b o g a t
în c a d o u r i l ‘a |i g ă s it Ia
Drogueria
Ionel Baelu
Siia M-tia Mmm I u .
Aducem la cunoştinţa tuturor re­
prezentanţilor sub orice formă a fir­
melor stăine că sunt obligaţi să de­
pună în termen de 15 zile de la data
acestei publicaţiuni la Administraţia
de Constatare următoarele documente
sau în copie certificată :
1 ) Contractul sau scrisoarea de
reprezentanţă ori de angajament cu
firma străină, din care va trebui să
reiasă clar: condiţiunile de lucru, a'ri-
buţiunile reprezentantului, salariul şi
comisionul atribuit, modalitatea de
plată a acestuia, cum şi data de când
funcţionează.
2. Firmele străine pe cari le
reprezintă şi data de când are această
reprezentanţă.
3. Fiecare reprezentant, va de-
pune o listă de toate contractele ce
le-a obţinut fie din partea Statului,
fie de la particulari, cu specificarea
materialelor predate şi data respec­
tivă a valorii acestora şi modalităţile
de plată. Se va specifica şi autorita­
tea sau firmele particulare, cărora li
s’au vândut aceste mărfuri.
4. Să arate veniturile lor perso­
nale din reprezentanţă, cum şi din
celelalte ocupaţiuni.
5. Să arate valoarea locativă a
biroului ce ocupă şi care este utilizat
pentru reprezentanţă, sau dacă nu are
birou special, valoarea locativă a lo­
cuinţei.
Aceste acte vor conţine datele
sumele şi veniturile pe anii 1934 şi
1935. Cei ce nu se vor conforma vor
suferi rigorile legii contrib. directe.
— Si un r ă sp u n s A soc.
pro?, sec. d in Sib iu —
Faţă de totala lipsă de seriozi­
tate şi chiar solidaritate a comunica­
tului asociaţiei profesorilor secundari
— secţia Sibiu — mă văd silit, să
arăt pe această cale, câtă dragoste s‘a
arătat în numărul trecut al acestui
ziar, din partea asociaţiei profesorilor
din Sibiu, faţă de subsemnatul, fost
profesor supl. de contabilitate şi ma­
tematici, la şcoala de cântăreţi bise­
riceşti „Episcopul Gherontie“ din Con­
stanţa.
Dacă în acel comunicat, nu mi
s'a contestat titlul de profesor, nu-i
mai puţin adevărat, că s'a arătat că
nu sunt profesor în Sibiu !...
Nedumerit, întreb şi eu, unde
aşi putea găsi o catedră vacantă —
când aceste posturi sunt ocupate de
un Ebner Veniamin, Artur Bosch şi
de Morschl— toţi profesori dela liceul
„Gh. Lazăr“, la o catedră de aceeaşi
specialitate ! ? !...
i şi i-a aplicat tânărului câteva palme
Năpasta şi necazurile cad, şi se
j zdravene.
ţin lanţ pe capul bietului intelectual
— fie el şi profesor, dar când e şo­
mer, întreb pe onorata asociaţie, —
unde ar putea să-şi găsească ultimul
refugiu, când vacanţele sunt complec­
tate cu streinii, după neamul lui Iuda,
maghiarofili s’au chiar saşi, în cazul
nostru de aci.
In timpul din urmă şomajul in­
telectual a crescut simţitor şi odată
cu el greutăţile care au căzut pe spi­
narea celor oropsiţi şi neajutaţi de
vitregia soartei, care pentru unii, este
mumă şi pentru alţii ciumă.
Dar uitasem că mai sunt şi
publicist.
Şi cu această ocazie trebuie să
subliniez, că pentru a scăpa din ghia-
rele spectrului foamei,(!) singurul meu
refugiu, în ultimii sdoi ani, nu putea
fi altul decât în ziaristică.
Cu puţine aplicaţii — să zic aşa —
m'am dedicat cu trup şi suflet gazetăriei
cinstit şi foarte obiectiv, am luptat şi
lupt intens, plin de curaj şi cu acelaş
avânt tineresc pe frontul publicisticei,
asigurându-mi astfel în mod cinstit
existenţa zilnică.
Autor al mai multor lucrări li­
terare, dintre care unul menţionat de
soc. tinerilor scriitori needitaţi, — ac­
tualmente sub tipar — am căutat să
înnăbuş spectrul foamei... învingând
astfel drastica hotărîre a savantului
prof. N. Iorga,— omul politic de tristă
memorie, care a desfiinţat atâtea şcoli
din ţară,— rămânând în această situ­
aţie peste una mie profesori cu şi
fără capacitate, pe drumuri, — dintre
care fac şi eu parte.
j Statul nu s’a gândit de soarta
acestor nenorociţi, şl în loc să-i ajute
a înţeles că-i mai bine să i dea afară,
şi să numească pe alţii, favorizaţi ai
culoarei, cărora le-au dat din simplă
susţinere politică salarii exorbitante.
Astăzi se vorbeşte din nou chestia
reducerii salariilor şi a catedrelor
profesorilor secundari. Şi ei tac, înghi­
ţind în sec, cu totală şi adevărată
lipsă de solidaritate. Făcând selecţio­
narea corpului profesoral,— sunt sigur
că nu veţi mai sta de vorbă cu mine-
In cât priveşte că am semnat
prin diferite ziare din Capitală şi în
cele locale, articole cu titlul de pro­
fesor, ce vină poate constitui şi pe
cine am lezat ?
Justiţia dreaptă, are cuvântul.
Prof. A le x . T o m f c l 'S e v e r ln
publicist
Pag- 3-
O s c e n ă n o s tim ă c u o fată
d e p r o v in e e , c a r e a pălm uit
p e u n tâ n ă r b u c u r e ş t e a n M
p r e a în d r ă z n e ţ!
O scenă hazlie s‘a întâmplat Ia
prefectura de poliţie.
Nostimada a pornit dela un con­
flict... amoros.
Intr'unul din autobuzele cari
prese în faţa gării de Nord, s‘au u r­
cat odată cu alţi pasageri, o nostimă
femeiuşcă venită cu trenul din Mol­
dova şi un tânăr funcţionar bucureş-
tean.
Tânărul a nimerit pe aceiaşi
bancă cu femeia în chestiune şi fiindcă
nu-i plăcea să stea inactiv, i-a făcut
curte.
Ca să fie înţeles de vecina Iui de
bancă, întâi a călcat-o „din greşeală “5
pe picior, apoi a lovit-o „întâmplător"
cu cotul.
Femeia s'a ghemuit mai în pe­
retele autobuzului.
Bărbatul prinzând curaj a ciupit-o.
Femeia a sărit atunci indignata
Scandal.
Un gardian i-a condus pe amân­
doi Ia prefectura de poliţie.
întâi a reclamat omul care a pri­
mit palmele „că femeia asta, die co<-
misar, m'a bătut, aşa, tam-nesam,.,
trebue să fie o nebună“.
Apoi a venit rândul femeii.
— Cine e şti; de unde vii ?
Femeia a răspuns demn:
— Mă chiamă aşa, de 23 ani,
din comuna X, judeţul Iaşi, măritată de*
8 luni cu notarul din sat; am venit Ia
Bucureşti să-mi văd fratele...
— Ce-ai avut cu dumnealui ?
Da de unde, domnule şef, să
trăiţi, că dlui s'a legat de mini. Nici
nu i-a fost ruşine că-s femeie însărci­
nată.
Tânărul a negat.
Atunci femeia, înfuriată peste
măsură, punându-şi mâinile în şolduri
s'a înfipt în faţa lui.
— Da, ci crezi, mă, că vaca ca
ghiţica în burtă se mai gândeşte Ia
buhai ? !
Şi-i mai arse o palmă.
Comisarul poate râde şi acum....
F e m e ia c a r e a n ă s c u t 12 c o ­
p ii în z e c e a n i, a o b ţin u t n n
p r e m iu d e 130 m ilio a n e le i.
Acum zece ani — mai exact Ia
31 Octomvrie 1926 — un mare bogă­
taş din Toronto, a n u m e Charles
Wance Miller, a lăsat prin testament
suma considerabilă de 1 0 milioane
franci pentru femeia care va da viaţă
celui mai mare număr de copii în in­
terval de un deceniu.
Având în vedere suma ispititoa­
re, canadiencele... s'au pus pe lucru.
Termenul s'a împlinit acum şi femeia
care a obţinut importantul premiu de
zece milioane franci (130 milioane leii
l-a obţinut d-na Lilian Kenny.
Ea a dat naştere in intervalul
de zece ani la 1 2 copii, dintre cari
zece sunt în viaţă.
După cum se vede, harnica ma­
mă, nu a muncit în van.
A v iz
Aduc la cunoştinţa on. public că am
deschis în str. Mitropoliei 7—9 un a-
telier de croitorie unde se execută cele
mai moderne şi elegante costume băr­
băteşti precum şi Croitorie de dame
engleză.
Io n M o ld o v a n
 »ACŢIUNEA“ Nr. 42

Adunarea Consiliului Concertul Orchestrei Din comuna Noul. V a r e v e n i ia r n a în lu n a

A p r ilie ?
judeţean. Batalionului de Gardă Zilele acestea şcoala primară de
Meteorologul Gaston Dusas anuo
Sub conducere a maestrului Mas- stat din loco, a fost inspectată de către
în sala mare dela prefectura ju­ ţă că n'am intrat definitiv în primă
sini va avea loc Joi în 2 Aprilie a.c. Domnul Subrevizor de control Mareş.
deţului a avut loc adunarea consiliului vară.
învăţătorii au fost la datorie. A plecat
judeţean. Prezidează d. E.Piso.După ci­ ora 20*30 în sala „Thalia“ concertul deplin mulţumit domnul sub-revizor,
El prevede că vom avea o pe
tirea procesului verbal se omagiează simfonic al BATALIONULUI DE de felul cum a decurs învăţământul în
rioadă de iarnă în luna Aprilie. Pe­
memoria preotului Bunea membru al GARDA. Pentru publicul iubitor de şcoală, şi de modul cum directorul
rioada va fi scurtă (2—3 zile), da*
consiliului, decedat. Dr. A. Bărbat artă adevărată acest concert este un şcoalei Staicovici înţelege să lucreze
destul de neplăcută. Mai ales în regi
propune excluderea membrului dr. D. eveniment unic. Maestrul Massini este pe ogorul şcoalei, apropiind pe săteni
unile muntoase vor cădea zăpezi a-
Mihu trecut din rândurile partidului una dintre cele mai populare figuri cu sufletul de şcoala românească, şi
budente şi se va înregistra un frig
Liberal în altă organizaţie politică. muzicale din România. E un prilej slujind cu mult elan pentru înflorirea
puternic.
Contra acestei propuneri se ridică unic a -1 vedea dirijând şi a-î simţi patriei noastre.
Abia după această perioadă, vj
dnii dr. î . Borcea decanul baroului, dr. bagheta măiastră, din care răsar su­ Dl primar al comunei I. Turcu,
veni timpul frumos de primăvară.
P. Símonetti, dr. I. Popa şi apoi T. netele armonioase ca dintr'un instru­ şi dl notar Mihu au dat dovezi că ştiu
Roşea. Propunerea dlui Bărbat este ment magic.
susţinută de dr, E. Piso care cere să Concertul este dat sub înaltul să stea alături şi să sprijine cât vor
putea şcoala noastră. Buletin ex tern
se pună la vot. Rezultatul votului este patronaj al dlui Genneral V. Economu,
urm ătorul: 7 consilieri pentru respin­ comandantul Corpului VII Armată. F o rtific a ţii p e Rin
gerea propunerii dlui Bărbat şi 14
pentru admitere aşa că dl dr. D. Mi­ C e le m a i e ftin e p r e p a r a te Buletin intern. Batalioanele de muncă sosite ii
Renania au început construcţia forti
hu este înlocuit din consiliu cu un c o n ti a
ficaţiilor în spre graniţa franceză
supleant Se citeşte apoi bugetul pe ( n O L U L O R In lu n a A p rilie s o s e s c Conducerea acestor construcţii o atr
anul viitor. Dl N. Munteanu preşedin­ şi in s e c t e l o r le g ă s ifi în in R o m â n ia a ş ii avi* ofiţerii de rezervă, cari au fost che­
tele camerii de agricultură cere aju­ afle» e u r o p e n e
DRO G UERIA maţi de urgenţă din toate părţile Ger
tor real şi efectiv pentru agricultori Odată cu sosirea primăverii, Aero
arătând că din impozitul şi contribu­ I ONEL ba. ci u ! clubul regal al României pregăteşte
maniei. Ştirea aceasta a produs o vie
agitaţie în rândul populaţiei franceze
ţia agricultorilor judeţul ajută cu sume j pentru prima oară dela existenţa lui, de pe celălalt mal al Rinului.
prea puţin importante pentru agricul­ I manifestaţii aviatice de proporţi încă
tură. Propunerea dlui Floaşiu de a se IIDII j neobişnuite la noi. S o v ie t e le n u m a i în c h e e
vota 50000 lei pentru pompieri este Mai mulţi abonaţi se plâng Sunt în stadiu avansat de orga­ a c o r d c u G e r m a n ii
respinsă; dr. A. Bărbat cere ca suma că nu primesc regulat ziarul. Dealtă nizare, 2 2 meetinguri, cari vor avea Delegaţii Sovietelor au rupt ne
de 50000 lei votaţi pentru monumen­ parte primim ziarul pe care factorul loc la scurte intervale, în 2 2 oraşe gocierile comerciale cu R e i c h u l
tul lui Şaguna să fie depusă la banca scrie refuzat, iu timp ce abonaţii ne mari ale ţării. La aceste meetinguri, începute în vederea unor credite de
Naţională unde se administrează fon­ cer să le trimitem „Acţiunea". In ne­ îşi vor da concursul toţi aşii aviaţiei un miliard pentru finanţarea industriei
dul monumentului fiind aceasta conform numărate cazuri prezentând abonaţilor noastre civile şi mulţi dintre fruntaşii ruse. Cauza acestei hotărîri este vio­
cu hotărârea luată la votarea sumei. gazeta, pe care scrie refuzat, ni-se aviatori străini. larea tratatului dela Locarno dir
Nemai fiind nimic la ordinea zilei se spune că nu s‘a refuzat Acţiunea şi Primul meeting va avea loc la partea Germaniei.
declară şedinţa de închisă. că e vorba de un amestec al unor per­ Bucureşti, la 4 Aprilie. In cadrul ma­
soane ce nu privesc cu linişte progre­ nifestării, care se va bucura de-o mare
sul Acţiunei. Rugăm pe toţi abonaţii amploare, va avea loc campionatul CDica p u b licita te
Aplanarea conflictului de noştrii şi prietinii să ne informeze mondial de acrobaţie aeriană. Vor
dacă nu primesc regulat şi mai ales participa la această competiţie a ae­ A gentura C en trală
muncă dintre municipiu solicităm prietinilor să ne comunice rului asul german Gerhardt Fiessler,
str. Regina Maria 8 tn c u rie
şi angajaţii ■■
săi măturăto- telefonic, 324, sau în scris numele
■ ■ ■«ii
asul francez Detroyat, (unul din cei Vă stă la dispoziţie pentru repararea
ni si vizitii persoanelor ce li s'au sistat Acţiunea mai mari aviatori din lume), Bâzu Can- aparatelor de radio, maşini de seri«,
fără ca ei să ştie, în urma acestuj tacuzino, cel mai îndrăzneţ aviator civil tocuri rezervoare etc. Are şi caută,,
a avut loc Luni prin încheie­ procedeu încercat contra Acţiunei prin român etc. spre vânzare în comision: aparate de.
radio, patefoane şi maşini de scris.
rea unui c o n t r a c t colectiv de organele poştei. Fondurile ce se vor realiza de pe
muncă. Prin noul contract s'a urcat cu Amintim dlui diriginte că pentru urma organizării celor 2 2 de meetin­ DE VÂNZARE
funcţionari este cu risc şi în fiecare guri, se vor utiliza pentru construirea casele din Zaharia Boisi
5 lei la zi salariul măturătorilor şi cu
clipă primejdios jocul ce-1 fac oame­ unei şcoli de aviaţie civilă. 30. Preţul 300 mii Lei.
6 lei ia vizitii şi s'a stipulat respecta­ nilor politici. Deocamdntă atât.Am ru­
rea legii ocrotirii muncii. gat şi personal în repetate rânduri pe
dirigintele poştei fără însă să vedem
îndreptare.
Mai aşteptăm încă...
MARE ASORTIMENT DE Sde primăvară
T O şF e
i vară
P u b lic a ţiu n e
în diferite calităţi penttu
Se aduce la cunoştinţa tuturor
persoanelor cari au avut relaţiuni par­
R Ă M Ă Ş IŢ E
ca voiaj, sport, galâ sl uniforme militare la
din lemne de brad
ticulare cu dl Alfonso Vanii, cetăţean
italian, Ad-tor de pădure la S. A>
Forestiera Feltrinelli din Tălmaciu 2
că a decedat în ziua de 28 Februarie
1936
r A m A ş iţ e
din lemne de stejar
TĂIATE SCURT
Oferit cu preţ foarte iefiin
Fabrica de Cherestea
C
3
>1—d
tr
„T E X C O M ”
S o cieta te în com andită cu
Deci, se invită toţi acei care ar m ă rfu ri te x tile
avea eventuale pretenţiuni dela dece­
dat, să le anunţe în termen de 15 zile
dela publicare la Consulatul Italian
len lpo fi lessel Sibiu, str. R egina Maria Nr.5
Telefon No. 35.
în Cluj, str. Wilson No. 4. o
Cunoscută, ca cea mai ettină sursă pentru cum­
părare ciorapi de dame, ciorapi de copii şi şose­
C e a m a i m a r e şi m a i c o n v e n a b ilă te de domni, (din mătase, ajă şi bumbac) cămăşi
c a s ă sp e c ia lă p e n tr u jer*
ZILE IEFTINE 11 de domni, Batiste, Bretele, Port jartiere. Pulovere
Soutieuri, ... Şl TOT FELUL DE ALTE MĂ­
s e u r i, lin g e r ie m ila n e , c io r a p i ş i Pentru a uşura c u m p ă ră tu ri!* d e p r im ă v a r ă şi cu RUNŢIŞURI.
mijloace mai puţine am r e d u s t o a t e p r e tu r ile u im i­
m ă n u ş i în S ib iu e s t e fir m a : to r d e Ie f tin . U t E MAI NOUI F r a n z H e m p e R
S to fe d e lâ n ă / S to fe de s p ă la t Plaja Mare 3 -5
de tot telul şi pentru toate ocaziile cu

Preturi de Paşti La Aşentura Centrală

S I B I U
P la j a R e g e le F e r d in a n d N r.
Cine are voie să fie servit bine
si cumpere numai de acolo.
tare reduse. — Veniţi şi D-voastră — O încercare
Vă va convinge. Câştig mic, rulaj mare. Casa de modă
Regina Maria 8
17 se mijloceşte cumpărare şi vânzare de: case,
.Manufactură" A r th u r W ilk , SIB ill loturi, bonuri de impozit, rente de Stat, li-
bele de bancă etc. precum şi închiriere şi
Piaţa Regele Ferdinand Nr. 11* subinchiriere de camere mobilate şi locuinţe.
Tot acolo un patefon cu plăci, eftin de vânzare.

Redactor resp • EL1E MUNTEANU. Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI", Sibiu. CENSURAT

D irector:i o n MUNTEANu
Abonam entul anual Lei 240, ş a s e luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, so cietă ţi 500, Nr.-ul 5 Lei.—
Nr. 43
S ăp tăm ân a
Sfintelor Patimi
Prin păcatul strămoşesc omului
i s'a întunecat drumul apropierii de
Dumnezeu. Pentru luminare Tatăl cel
ceresc a trimis pe însuş Fiul Său răs­
tignit de aceiaşi pământeni pentru
mântuirea cărora s’a eoborit din cer.
Timp de 3 ani şi jumătate a în­
văţat, vindecat şi săturat mii de flă­
mânzi din 5 pâini, a înviat morţi...
In Dumineca Floriilor a f o s t
primit cu osanale şi condus în Ieru­
salim ca un rege glorios.
La patru zile după a c e a s t a ,
aceia ş mulţime de leproşi vindecaţi,
striga înfuriată: „Să se răstignească“.
Joi, Fiul lui Dumnezeu batjocorit
şi chinuit il vedem purtând cel mai
dispreţuit semn, crucea, simbolul celei
mai grele osânde.
îmbrâncit de mulţime, apăsat de
crucea grea, Isus Hristos urcă dealul
Golgotei. In drum, Sfânta Evangelle
ne spune, cade istovit. Un om, Simion
Cireneanul, întors de!a câmp, se oferă
şi-i ajută să ducă crucea. Femeia Ve­
ronica îi ese în cale cu un ştergar
muiat în apă rece pe care i-1 întinde
să se şteargă pe faţă.
Până sus, pe dealul Golgotei,
Isus cade de trei ori. Pe vârful Gol­
gotei cel născut în iesle, este des-
brăcat şi i se împarte cămaşa.E întins
pe cruce, — Mâinile şi picioarele I-se
pironesc pe lemn. — In semn debat-
jocoră, nerecunoştinţa omenească, îi
pun pe cap o cunună de spini.
După toate aceste chinuri gro­
zave mulţimea nesfârşită ridica pumnii
ameninţători strigând ; „Să-se coboare
de pe cruce şi vom crede în El. Pe
alţii a mântuit, dar pe sine nu se poate.
Isus Fiul lui Dumnezeu se ruga : Pă­
rinte iartă-le lor că nu ştiu ce fac.
Rugăciunea se încheie prin cuvintele:
„Părinte în mâinile Tale îmi dau su­
fletul". îşi pleacă capul, închide ochii
Şi muri ca un lucrător, care în seara
zilei de muncă încordată adoarme în
pace mulţumit de lucrul său.
Toate prorociile se împlinise.
Cerul şi pământul nu mai avea nimic
să-i ceară, ispăşirea era deplină şi
jertfa întreagă.
Iosif din Arimatea dimpreună cu
Nicodem coboară trupul în mormântul
deasupra căruia iudeii pun o piatră,
pe care o sigilează ca să nu-i fure
ucenicii trupul peste noapte.
Suferinţele Mântuitorului au fost
şi vor rămâne peste veacuri alean şi
nădejde pentru toţi cei ce cred.
Biserica noastră ne chiamă pe
toţi, în săptămâna patimilor, să ne ple­
căm şi închinăm Crucii siinte simbolul
suferinţelor Mântuitorului pentru mân­
tuirea noastră. Să mergem să ne în­
chinăm ca să putem slăvi sfânta zt a
învierii.
Io n M u n tean u
O r g a n aI a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
Publicaţiuni şi inserate după tarif
Sibiu, Duminecă 5 Aprilie 1936 Anul li
Pe marginea cazului Burtică La o răspântie
Conflictul italo-abisinian a intrat
La Cluj se dezbate cu multă înfrigurare un proces, care ţine în încordare într’o fază cronică, căci activitatea di­
întreaga opinie publică. E vorba de un soţ victimă, de o soţie foarte inteli­ plomatică se desfăşoară în jurul inci­
gentă şi de o detunătură de revolver. Dramă ca oricare altele, asupra căreia dentului survenit din lovitura hitlerista
planează un imens semn de întrebare : sinucidere sau crimă ? Justiţia n'a în Renania.
putut descurca încă această enigmă, deşi rechizitoriul prim-procurorului crede Cu drept cuvânt Hitler a trecut
a fi pe urmele adevărului. la executarea programului său refe­
Din dezbaterile ce au avut loc se poate deduce toiuş, un adevăr etern ritor la anularea tratatului dela Ver­
cât lumea : eroii dramei sunt victime ale ambiţiei. Scopul urmărit i-a dus sailles, care după părerea lui a fost
dincolo de ţintă, in prăpastia fără fund a tuturor rătăcirilor. impus Germaniei şi care nu se mai în­
Soţul, băiat tinăr, cu 2 0 0 0 Lei salariu lunar, în curs de câteva luni şi-a cadrează în spiritul vremurilor actu-
făcut rost de automobil, umbla elegant îmbrăcat şi avea totdeauna baDÎ în tuale. In faţa unei aşa de flagrante
buzunar. Ea tinără, asistentă universitară, de o inteligenţă înfricoşătoare, având violări a unui tratat, Franţa şi Belgia
deschis înaintea ei un mare viitor ştiinţific, se căsătoreşte la un moment dat s'au adresat Ligii Naţiunilor, pentru a
cu un funcţionar de bancă; după trei luni căsătoria e ratată. Nu mai e nici califica gestul Germaniei şi a o forţa
o scăpare. Drumurile s'au închis. Niciunul nici celălalt nu găseşte eşire. Şi să respecte ordinea internaţională,
atunci... o detunătură de revolver. A fost curmarea unei existenţe care se consfinţită prin tratatele de pace exis­
vedea în pericol de a i se descoperi „afacerile întunecate" ? A fost hotărîrea tente.
femeii înşelate în speranţele ei, care îşi vedea drumul barat în urmărirea La Londra, unde au avut loc dez­
ambiţiei sale ? Mister. baterile, Franţa a întâlnit atitudinea
In acest mister care învălue lucruri şi oameni nu se poate citi adevărul. şovăelnică a Angliei. Şi după cum s'a
Se poate cel mult medita pe marginea sinistrului act, care a împins două spus Franţa a sacrificat pe sora ei
existenţe în abis. Reflexül e pot fi de orice natură ; ele culminează toate însă Italia, atunci când Anglia a denunţat-o
în etic, indicând poziţia falsă ce au ocupat-o victimile faţă de acest mare im­ ca agresoare în conflictul italo-abisi­
nian, lucru care nu 1‘a făcut Marea
perativ catogoric. Lipsa de scrupule, dacă ajută să atingi scopuri înalte, te şi
prăbuşeşte la un un moment dat. Nu este îngăduit să depăşeşti niciodată o Britanie, atunci când Germania nu a
anumită limită. Salturile se plătesc scump în viaţă, şi cel ce are curajul să respectat un tratat, pe care chiar ea
rişte, o face pe pielea lui. Poate deveni erou şi sclav la un moment dat. Ne­ însăşi avea obligaţia să servească
socotirea factorilor morali este însă adeseori pedepsită ; o pedeapsă răsărită drept garanţie prin iscălitura ce o
pe neaşteptate, care miroasă mai degrabă a tragedie decât a pedeapsă. Se avea pe acest tratat.
întâmplă rar acest lucru, dar când se întâmplă trebue încrestat pe răbojul Frământările şi divergenţele din
sânul guvernului englez, precum şi a
pildelor şi arătat tineretului cinic, care vrea să-şi croiască drum prin viaţă
dând cu coatele şi călcând lumea pe picioare. Arivismul este cea mai mare întregii opinii publice, probează încă
pacoste a noastră, care răstoarnă valorile, nimiceşte morala, străbate in cele odată mai mult, politica de interese
mai tainice colţuri ale binelui, creându-şi legile lui proprii. Dacă dorinţa de egoiste a englezilor.
a parveni este astăzi o plagă, nu trebue să uităm că parvenitismul este la noi Alegerile generale din Germania
a dat aprobarea totală a politicei lui
considerat drept o virtute. A te ştii „învârti", a face pe dracul în patru şi a
Hitler. Cu acest mandat fiihrerul va
ştii să cucereşti prin salt ceeace ar trebui să treacă prin evoluţie, trece la
noi drept cea mai mare înţelepciune şi dexteritate. Românul nu acordă con­ păşi mai încrezător, mai ameninţător.
sideraţie decât aceluia care e „isteţ", în sensul că ştie să profite de orice In adevăr azi întreagă Germania s'a
situaţie. E însă vai de el dacă nu reuşeşte, căci atunci i se retrage tot cre­ dat cu toată pasiunea pentru Hitler;
ditul acordat, şi nu mai rămâne din el decât un învins dispreţuit. omul ce a devenit mitul tuturor Ger-
I manilor din lume.
lo n « i N eam tzu (urmare în pag. 2-a)
R evizion ism ?, N aţion alism Moşilor impotenţi, strigă haiducul
dacă vreţi să mai gustaţi din toate
astea, lăsaţi-ne să conducem noi frâ­
nele. Ţara aceasta trebuie domolită,
„Ieşit-a plugarul să-şi are pă­ lacomi vor revizuirea, sau vor să cu­ pasiunile încropite şi îndreptate spre
mântul şi a văzut că ogorul său e mic cerească pământ cu pluguri infernale,
muncă şi înălţare. Nu vedeţi că voi
şi întălpit, iar al vecinului negru, gras iar noi Românii avem moşia noastră sunteţi manechine pe cari armăsarul
debandadei româneşti vă poartă prin
şi revărsat de gerul iernii. Şi i s’au neîngrădită, căci nouă ne arde numai
aprins ochii de lăcomie şi a înfipt de chefuri şi nebunii. toate smârcurile ruşinei ? Nu simţiţi că
plugul revizionist German ne sgârie
colţul plugului in brazda vecinului, dar Din vâltoarea aceasta s'a ridicat coastele ? Lăsaţi-ne să batem pari
plugul s’a rupt pentrucă vecinul avea un haiduc tânăr, dar hotărît: naţiona­ puternici înăuntru şi la hotare. Noi nu
pari groşi şi tari ascunşi în pământ, lismul. El vrea să fie eroul, salvato­ râvnim brazda altora, că ne e de
la răzor. Şi a trecut la celălalt vecin ajuns a noastră. Atunci de ce ţipaţi
rul ; ar bătrânii, refractarii, se ridică
care o ducea numai în petreceri şi împe ivă-i cu glasuri răguşite : e im­ că naţionalismul nostru e importat ?
Vă e teamă de muncă ? Vă e teamă
nebunii, a înfipt ciotul plugului în berb e periculos, e împrumutat, n’avem că vi se strică dulcea beatitudine a
brazda lui, de nelucru mănoasă şi nevoie de el, lăsaţi-ne bătrâneţi liniş­ lenei ? Noi n’avem altă lozincă decât
brazdele s'au adăogat la pământul său, ti vrem paturi moi bătrâneţelor „Jos revizionismul şi războiul, dar
iar seara s'a veselit plugarul cel noa tre, şi credem că pe merit, cafea trăiască şi înflorească naţionalismul
lacom". românesc“!
şi narghilele, nu fum de tun şi pat de
Iată schiţarea adevărului. Ochii tranşee. G e o r g e R»du
 Pag- 2 „ACŢIUNEA" Nr. 43

Sibiu si îm prejurim ii ŞTIRI s a petrecut în familia imperială, deci

mm

Expoziţia de pictură a d-nei

Şedinţa Asociaţiei nu e o tragedie obişnuită. De fapt fa­Maria D r á g a n-K a b a d a i e f f .
„România Pitorească“. »Thalia* miliile aristrocratice prezintă cel mai La cofetăria BUNEA se află ex­
potrivit teren pentru o tragedie ; nu puse câteva tablouri de pictoriţa ro­
In şedinţa comitetului Asoc. de Premiera maréi comedii a lui
degeaba şi-a recrutat Corneille şi Ra­mână Maria Drăgan-Kabadaieff. Sunt
ţarism şi sport „România Pitorească" ' WILLIAM SHAKESPEARE tablouri felurite, între care numeroase
cine subiectele printre capete încoro­
Secţiunea Poiana Sibiului, ţinută la
sfârşitul lunei Martie s'a hotărât :
Visul unei nopţi de vară
canHHBEOBsani wmmamm m m m m m m m m am m m
nate. portrete. Intre ele se află şi Horia,
Figura lui Rudolf de Habsburg Cloşca şi Crişan, martirii revoluţiei
’a). Să se intervină la Prefectura Regia M. Reinhardt-Muzica Mendelsohn române. Culoarea şi trăsăturile aces­
Jud. Sibiu la Of. Judeţean de turism şi a Măriei Wecera e prinsă magistral
în cele câteva trăsături schiţate. Ia tora sunt prinse cu măestrie ; brăzda-
pentru ca şi Poiana Sibiului să fie rea suferinţei, înfăţişarea, sufletul lor
general portretarea e făcută cu multă
declarată Oficiu local de turism. de ţărani conştii de drepturile popora­
pricepere şi măestrie. Francisc Iosif,
b). „România Pitorească" Secţia Conferinţa dlui Colonel lul pe care -1 reprezintă, toate acestea
Poiana Sibiului fiind singura asociaţie împărăteasa Elisabeta, principesa Ste­
Gr. Vulturescu. se oglindesc în fizionomia lor.
fánia, prietinii lui Rudolf şi prietenele
românească de acest fel, să se facă o Asupra tablourilor dnei Drăgan-
Măriei sunt redate autentic. Conflictul
cerere la forurile in drept, pentru a Miercuri seara a avut loc îa Kabadaieff vom mai reveni intr'o re-
izbucneşte în momentul întâia irei lui
fi şi de aici un membru în comitetul CERCUL MILITAR, în cadrele CER­ censie mai amplă.
Rudolf cu Maria. Astfel de întâlnire
Of. Judeţean de turism. CULUI FRANCO-ROMÂN „VICTOR Deocamdată atragem atenţia pu­
între oameni obişnuiţi, n'are cine ştie
Dl î. Munte inu arată perspecti­ HUGO“ conferinţa dlui Colonel Gr. blicului român asupra acestor tablouri,
vele comunei şi asociaţiei, în urma Vulturescu, tratând subiectul: „Dra­ ce semnificaţie; între familiile domni­
toare ele dobândesc proporţiile unei cari sunt produsul unui talent româ­
deschiderii şoselei Poiana—Sibiu—No­ ma din Mayerling". nesc din localitatea noastră.
vaci—Drumul Regelui, având achizi­ probleme. Căci două sentimente ajung
Intr'o impecabilă limbă franceză Plata Abonamentului e ste o
ţionate cele mai bune centre d.n conferenţiarul mulţumeşte dlui Gene­ faţă în faţă, în conflict unul cu altul '■
datorie dela care nici un cititor
cursul şoselei ca Colania Bistra Pal- ral Vasilescu Cristea pentru invitaţia datoria şi inima. E aceeaş teză pe care
al Acţiunei nu s e retrage fiind
ţinei (Cuibul de brazi), casele grănice­ ce i s‘a făcut de a vorbi în cadrul o pune Corneille. La acesta, datoria aceasta o datorie de onoare.
reşti din Piatra Albă şi vila Gen. CERCULUI FRANCO-ROMÂN, ace­ învinge totdeauna, pe când la Racine, Ea se poate face în fiecare
Vicol din Lotru. leaşi mulţumiri le adresează şi publi­ învinge pasiunea. Drama de Mayerling zi l a : D r o g h e r ia I o n e l B a d u
cului select, ce a umplut sala, pentru este o dramă raciniană. Desnodămân- str. R egina M ana Nr. 10, D e b i­
participarea în număr atât de impu­ tul fiaaî este trist, ca o tragedie an­
tu l d e Tutun d in P lata-M are
Adunarea generală a nător, care dovedeşte interesul ce -1 tică. şi A d m in istr a ţia zia ru lu i str.
societăţii „Andrei Şa- au faţă de subiect, care este un su­ O limbă bogată în imagini, pre­ Regina Maria Nr. 49.
guna“, Sibiu, biect de dragoste. Intr'o expunere vi­ sărată cu spirite şi „finesse“-uri, a Citifi ş i răspândiţi Acţiunea
oaie, atrăgătoare şi oarecum plină de contribuit in măsură puternică la în­ organ de luptă rom ânească, de
In căminul C.F.R. a avut loc a- „charme" galic, (deşi conierenţirul e ţelegerea subiectului tratat de către răspândire a culturii, informaţie
dunarea generală a societăţii de aju­ român), trece la descrierea cadrului în auditoriu, care a ascultat, cu viu in­econom ică şi de apărare a n e­
tor „Andrei Şaguna“. care a avut loc drama, şi la prezen­ teres până la sfârşitul conferinţei. voilor noastre. Români sprijiniţi
D. Victor Munteanu, preşedinte­ tarea persoanelor cari au luat parte din toate puterile orice întreprin­
le societăţii salută pe membrii, schi­ Ia ea. Aminteşte că această tragedie CRONICAR. dere şi început rom ânesc unde
ţând rostul societăţii şi realizările la BXffn se lucrează cu suflet şi dem n i­
care s‘a ajuns. tate.
D. Mărăşescu Gh. secretar, ci­ Un gen nou de escro ch erie
teşte raportul general asupra activi­ La redacţie s'a prezentat dna
tăţii pe anul 1935. Steneguţiu comunicându-ne că s‘a pre­
Nica Ion casierul societăţii ci­ zentat la locuinţa dumneaei individul
teşte bilanţul societăţii din care se Eltz Mihael, prezentându-se agent care
constată îneasări de 48.953 iar chel- a indus-o în eroare luându-i rente de
tuelile se ridică la 24.440, venitul net stat în valoare de 4500 Lei, sub pre­
este de 60.251, la care se mai adaugă text că se va duce la Bucureşti să a-
valoarea inventarului de Lei 23.153. ducă banii.
Adunarea generală dă descărcare Deşi au trecut peste zece zile
şi aprobă noul buget. individul nu s'a mai prezentat nici cu
Dnii Tureanu şi Săndulescumul­ banii şi nici cu rentele. Poliţia să-şi
ţumesc comitetului pentru munca de­ facă datoria şi societatea să fie atentă
pusă. de acest fel de indivizi. Cine a cum­
Se votează apoi suma de Lei 500 părat rentele cu No. 555011 şi 555012
pentru înfometaţii din Basarabia. sunt lucruri de furat.

La o răspântie Conversaţiile diplomatice amânate

din cauza alegerilor din Germania şi
s'au efectuat vor fi complect insufi­
ciente pentru a umple un gol ce tre­
Cinema „Thalia“
(urmare din pag, l-a) Franţa, se vor relua după Paşti. buia umplut într'un timp eşalonat şi Visul unei nopţi de vară
De ceealaltă parte, în Franţa, Nu se pot face preciziuni cu pri­ metodic. Asta va fi cu atât mai greu,
campania electorală continuă cu fier­ vire la rezultatul lor. Un lucru se ştie cu cât ne lipseşte o industrie autoh­ Geniul marelui dramaturg Wil­
bere, în vederea alegerilor legislative precis: ambii beligeranţi se ţin tari tonă militară. liam Shakespeare a coborât din nou
ce vor avea loc la 5 Aprilie. Lupta e pe poziţiile ce le ocupă, astfel că o Grăbiţi-vă e ceasul ce-1 din urmă ! printre noi sub forma unei realizări
mult mai grea, căci adversarii sunt mai înţelegere e aproape exclusă. Ce va cu adevărat uluitoare. Casa de filme
numeroşi opiniile mai contradictorii. urma după asta se ştie. O perioadă în Gim. Warner Bros dă la iveală minunea
E adevărat că şi de o parte şi care se vor începe uriaşe înarmări de cinematografică VISUL UNEI NOPŢI
de ceealaltă se vede acelaşi obiectiv ambele părţi. După care un monstruos Mulţumită publică. DE VARĂ turnată după piesa lui
periculos: Germania — dar unii ple­ cataclism va târî întreaga Europă Shakespeare. E o adevărată virtuozi­
dează pentru o înţelegere pe calea într'un măcel fără precedent. Subsemnatele Babă Maria domi­ tate să prinzi în scenariul cinemato­
continuării discuţiilor, pe când ceilalţi Raportată această situaţie ta noi ciliată in Sibiu str. Oltard No. 14 şi grafic opera dramaturgului englez, mai
preconizează o politică de înarmări. vom găsi o stare îngrijorătoare. Sis­ Dobrin Gafia domiciliată în strada ales să-i dai acel fast care iradiază
Deci noui impozite. temul defectuos politica adus ţara în Felmer No. 15, ambele văduve de din întregul film. Regisorul Reinhardt
Primii recurg la o speculaţie elec­ cea mai lipsită stare de înarmare. ceferişti, prin aceasta aducem cele mai cel mai mare expert în această ma­
torală, ceilalţi au însă sprijinul marilor Absolut aceiaşi situaţie ca după răs- calde mulţumiri Societăţii C.F.R. din terie, a reuşit să aducă îa îndeplinire
capitalişti. Aceiaşi patimă politică, a- boiu. Tumu Roşu, pentru ajutorul de Paşti( ceeace niciun alt regisor n'ar fi putut
celaş joc periculos. Febrilele măsuri şi comenzi ce de câte 500 Lei, pe care ni l'a acordat. săvârşi. . .
 Nr. 43. ACŢ I U N E A 2*L L

Dssfiinţaraa tripourilor.
ta tii! iM n
Sit. k Oardă.
Jocurile de noroc în afară de
Loteria Statului şi alergările de cai au
lost desfiinţate absolut în întreaga ţară
Joi a avut loc în sa­
fără nici o excepţie, prin legea vo­ la cinemat.„Thalia,‘, în
tată atât în Cameră cât şi în Senat. faţa unui public extrem
de numeros concertul
Orhestrei Batalionului
Cărţi noui. de Gardă. S‘au exe­
cutat ■ Divertisment de
Dnii gen. dr. Vicol şi C. Mun- Franz Liszt, Simfonia I
teanu au scos de sub tipar o foarte de Beethoven şi bucăţi
din Sabin Drăgoi şi
interesantă carte '• Călăuza turistică George Enescu. 53I
în Carpaţii dintre Olt şi Jiu — La
2125 m. altitudine cu automobilul, — Orhestra compusă
din 80 membrii a fost
tratând în special drumul Regelui. la înălţimea compozi­
Cartea este de folos pentru orice in­ ţiilor executate ; nicio
telectual şi absolut necesară pentru altă orhestră din stră­
toţi turiştii. Ea se află de vânzare la inătate n'ar fi putut
Debitul din Piaţa Regele Ferdinand şi reda cu mai multă per­
ia administraţia ziarului Acţiunea. fecţiune muzica lui Be­
ethoven şi ale lui Liszt.
Preţul Lei 30'—
Maestrul Massini cu
bagheta lui magică a
reuşit să săvârşească
Poşta redacţiei. minuni în faţa publi­
cului. Entuziasmul a-
cestula l‘au răsplătit
întrebat de numeroşi abonaţi ce din belşug cu aplauze
s'a făcut şi cum s'a rezolvat proble­ iar prezenţa persona­
ma numirii străzilor nu putem da alt lităţilor de seamă ale
răspuns decât să-i îndrumăm la părin­ oraşului nostru în frun­
tele consilier metropolitan A. Gâlea, te cu d. Gen. Virgil
Economu şi Vasilescu
preşedintele acelei comisii ce a avut Cristea, au dat con­
Uxat termen de o lună pentru rezol­ certului un fast ne­ taxa de instalafíe a fost suprimată, iar plata abona­
vare şi despre care nu se mai ştie obişnuit.
nimic. I. N. mentului se va primi în RATE LUNARE
SSC«
Cereţi p r e tu tin d e n i • P lă tin d d eci. a b o n a m en tu l p e o lun ă, a v e ţi im ed iat te le fo n la d o ­
c io r a p u l d e c a lita te m iciliu, la m a g a zin u l sau la biroul D v .
© P r o fitâ n d d e a c e st a v a n ta g iu , veţi în v io ra a fa c e r ile D v s ., v ă v e ţi
mări co n fo rtu l şi v e ţi a c ce le ra com u nicaţia.
• P en tru to a te in te re se le D v . a v e ţi n e v o ie d e te le fo n . P r o fita ţi d e
a v a n ta jiile a c o rd a te acum .

f iin d d u ra b il şi cel m ai ieftin

Guvernul desfiinţează cuiburile

Comisia interimară aduce urmă­
toarea hotărîre sub Nr. 2872 :
Din considerentele arătate în re­
ferat şi văzând avantajul pentru Pri­
mărie se decide cesionarea creanţelor
către Stat dlui D. Bartha, comerciant
vîn Braşov str. Sf. Ion Nr. î l şi anume
cele verificate î n sumă d e L e i
K.26Í.184 cu 30°}o numerar iar cele
• Tseverificate în sumă d e c i r c a
î 30.000.000 lei cu 25° o numerar plă-
lîbil odată cu predarea actelor de
cesionare, cu condiţiunea că exopera-
*ea verificării creanţelor la autorităţile
debitoare priveşte numai singur pe o-
ferent.
Rămâi uimit de graba cu care
-‘a pornit pe lichidarea averilor mu­
nicipiului.
Alte lovituri: Nr. 2819. Admiţând
argenţa şi revenindu-se asupra deci-
dunei luate in şedinţa dela 7 Martie
a. c. se fixează taxa comunală pentru
r.mcţionarea clubului de jocuri în
cadrul soc. sportive „Şoimii“ cu 50
iei pe zi, începând dela data funcţio­
nării aceluia, din considerentele in­
vocate de societatea patroană.
Ce importanţă mai poate pre­
zenta schimbarea numirii străzilor la
Sibiu, faţă de urgenţa de care se în­
vredniceşte tripoul „Şoimii“.
Şi c a s e le m unicipiului dela
Câ**ţa s e sc o t la vânzare. Iată ce
rpune hotărîrea Nr. 2719 i
Ascultând referatul în chestiunea
d e şovinism ale pom pierilor.
prelungirei contractului de închiriere
pe încă trei ani pentru casa Munici­
piului aflătoare în comuna Cârţa fo­
losită de Presbiterül ev. lut. Cârţa se
decide în opoziţie cu referatul de a
fi întrebat Presbiterül dacă nu este
aplicat să cumpere imobilul din chestie
şi în cazul afirmativ pe lângă ce con­
diţii.
C ea m ai s u p e rb ă hotărîre este
următoarea :
Nr. 9553'1935, Pentru aranjarea
dreptului de proprietate şi posesiune
referitor la cazarme — proprietatea
municipiului — se decide în opoziţie
cu referatul delegarea dlui preşed.Dr.
Piso apoi a dlui Dr. Dörr şi după ne­
cesitate d e l e g , serviciului technic
eventual şi deleg, serviciului economic
pentru a trata cu Ministerul în mod
pacinic in această chestiune.
Pricepeţi cât o să dureze aceste
pertractări pacinice la care vor trebui
să participe „după necesitate" pe rând
delegaţii tuturor serviciilor cu gândul
precis de a trăgana şi zădărnici re­
zolvarea chestiunii din care nu pot fi
trase foloase personale.
P ro te s te la m in istru d e in ­
te rn e c o n tra a rs e n a lu lu i sub Nr.
2986 se hotărăşte a-se cere Ministe­
rului de Interne ca să intervină în
cauză pe lângă Ministerul Apărării
Naţionale pentru sistarea lucrărilor
începute la arsenalul din Sibiu.
Am arătat în numerile trecute
spiritul şovin ce domină la pompierii
municipiului Sibiu unde şi astăzi se
comandă în limba germană, nu sunt
primiţi Românii şi se poartă unifor­
mele armatelor străine.
Guvernul văzând că ordinele
date nu sunt respectate de preşedinţii
şi comisiile interimare, cum este cazul
la noi şi deaceea a hotărît desfiinţa­
rea acestor cuiburi soviniste organi­
zate pe baze militare unde însă nu
se admit Români.
Contra acestei măsuri protestează
la disperare ziarul Tageblatt informat
de bună seamă de dl Piso, care pro­
pusese guvernului să decoreze pe
pompierii saşi pentru şovinismul ce-l
cultivă în aceea organizaţie.
Şi poate foarte uşor pricepe pen-
truce dl preşedinte se arată nemulţu­
mit. După cum şi în chestiunea limbei
oficiale şi numirii străzilor şi multe
alte chestiuni ridicate de noi prin
„Acţiunea", guvernul ia măsuri peste
voia şi vederile dsale rezolvând pro­
blemele aşa cum o cer interesele
noastre naţionale şi nu cele particulare.
Aceste lucruri încurcă şi tulbură multe
aranjamente.
Numitul ziar spune între altele
că „ştirea desfiinţării pompierilor şi
trecerea p ro p rie tă ţilo r pe sea m a
m ilita rilo r a primit-o ca pe un fulger".
Numai fulgerile o să desmetecească pe
şovini şi este singura soluţie de adu­
cerea Ia realitate. Să se întrebe orice
om cu judecată pentru ce motiv se
comandă, după 17 ani de stăpânire
românească, în limba germană ? Care
au fost secretele ce nu trebuiau eu
noscute de Români la organizaţiile
pompierilor unde nu erau primiţi.
Poate să ne răspundă confratele
Tagesblatt ?
Atitudinea de milogi de până
acum şi toleranţa scandaloasă nu mai
putea fi împinsă la infinit ? Guvern*!
a pomit-o bine să păşească cu eneofi»
înainte.
In ce priveşte „proprietatea", de
care face pomenire confratele şi pen­
tru care e nemulţumit că se trece
militarilor îi spunem deocamdată ea
nu cumva pretinde ca aparatele cum­
părate din contribuţia noastră a tu­
turora să fie făcute cadou acelora pe
care d. Piso îi decorează în timp ce
guvernul îi desfiinţează ? Proprietatea
rămâne a societăţii şi populaţiei La
serviciul căruia sunt şi rămân apara­
tele de stins incendiile. Pentru o r f e e
cap de om acest lucru se pricepe foarte
lesne şi spunem aceasta ca să ac
înebuneaseă acei cari plâng pe toate
coardele când se răspunde cu leacul
potrivit pentru spargerea cuiburilor de
şovinism.
Pe această cale demnitatea şi
autoritatea de popor dominant se va
face să fie simţită şi respectată şi
vor pricepe şi acei cari ne urăsc, că
la ură şi şovinism răspundem cu mă ­
sura veche, despre care face pomenire
vechiul Testament, apoi dreptul Ro­
man şi este destul de practică şi în
vremurile noastre.
L M

V
 Pag, .ACŢIUNEA* Nr. 43.

N u vă lis a ţi în ş e la ţi! C afea d e lic io a s ă ,

Cercetaţi ambalajul când
cumpăraţi KoproL Numele prăjită şi măcinată imediat proaspătă cu
Koprol trebue să fie vizibil! instalaţiunile cele mai perfecţionate gust,
aromă, calitate neîntrecută găsiţi la renumitul
KOPROL «

Pentru cdi'M primi documente de în tabulare etc.

Grăbîţi-vă că actuala Comisie
1 1 fe
(si 1

Sibiu, str. Hagina Maria 42

municipiului. nu mai are decât câteva luni de stat
în fruntea municipiului. Telefon Nr. 93 Telefon 93
Adăugăm că preşedintele actualei
Am ridicat în Acţiunea o serie comisii interimare ce face cadouri
de chestiuni ilegale şi păgubitoare. E- pentru particulari din teren public Ia
-dilii municipiului au îmbătrânit în rele cererea Aeroclubului Albastru de a
atât de mult în cât au devenit cu totul se ceda de către municipiu un teren Pentru R E U M A T I C I ,
insensibili la cererea cetăţenilor şi pentru aeroport a răspuns că actuala
prevederile legilor. comisie nu poate ceda nici o bucată
nevralgici, artritici,
Iată ce hotărâre au adus în ches­ din proprietăţile municipiului. T O G A L e s te m e d i c a m e n t u l id e a l.
tiunea băii populare, întreprinderea O cură cu ta­
comercială a unei bănci săseşti.
Nr. 2733-35. Ascultând raportul
in chestiunea taxelor comunale ale
băii poporale se decide ca chestiunea
No. 1431936
Publicaţiune.
Comuna Tălmăcel arendează prin
licitaţie publică cu oferte închise, în
T ogâl blete TOGAL
e re m e d iu l
ideal al reu­
matismului şi
nevralgiilor.

să fie studiată cu ocazia revizuirii Re­ ziua de 15 Aprilie 1936 ora 16, 2
gulamentului impozitelor comunale şi mori comunale mânate cu apă ; prima
în legătură cu noua lege administra­ cu 2 pietre, trior şi site, iar a doua
tivă, suspendându-se deocamdată ur­ cu o piatră, pe termen de 3 ani, în­
mărirea pentru neplata restanţei de cepând cu 16 Aprilie 1936.
Preţul de concurenţă 26000 Lei
MARE ASORTIMENT DE
Sde T O F 6
p rim ăv a ră şi v a ră
taxe comunale.
anual. în diferite calităţi pentru
Cu adevărat după vorba prover­ In caz de nereuşită, licitaţia se
bului : Pentru unii mumă şi pentru repetă pe ziua de 26 Aprilie 1936 voiaj, sp o rt, gală si u n ifo rm e m ilitare la
alţii ciumă. ora 1 0 .
După cum se poate vedea mai Tălmăcel, 26-IU. 1936.

„T E X C O M ”
Primăria Comunală.
jos municipiul poate face şi cadouri
de paşti din teren public.
Nr. 364. Se aprobă cererea pe­ RĂM ĂŞIŢE CC
tiţionarului Căp. Stamate cedându-i-se din lemne de brad V S o c ie ta te în co m an d ită cu
drept compensaţie pentru cheltuelile r â m A ş i ţ e
c
m ă r fu r i te x tile
suportate de el în procesul Municipiu­ din lemne de stejar
lui cu Simtion o făşie de teren public
în întindere de 20'3 st. p. în calea
TĂIATE SCURT
Oferă cu preţ foarte ieftin
O
Sibiu, str. Regina Maria Nr.5
Octavian Goga, urmând a se lua o de­ F ab rica de C herestea o"
claraţie din partea dlui advocat Dr. A.
Bărbat, că pretenţiunile sale de ono­
ra r faţă de Municipiu sunt pe deplin
lliilli] & M E x p o ziţia c e a m a re
Telefon No. 35.
satisfăcute, iar documentul de întabu-
îare să fie eliberat dlui Stamate nu­
o pentru articole de Paşti ca: ouă, epuraşi mici de ciocolată cu preţuri de fabrică
mai dupăce se va constata că sentinţa
cărţii de apel în procesul amintit mai A viz Sa m arele magazin decafea şi coloniale
sus este definitivă. Aduc la cunoştinţa on. public că am
Cine pofteşte locuri de case, in­ deschis în str. Mitropoliei 7—9 un a-
diferent dacă are sau nu să facă o telier de croitorie unde se execută cele
mai moderne şi elegante costume băr­
cerere şi după cum spune mai sus ia băteşti precum şi Croitorie de dame
declaraţie dela avocatul Bărbat că nu engleză. S ib iu , str. R eg in a M aria 42. T elefon 93
mai ridică pretenţii de onorar pot Io n M o ld o v a n

B a n c a „ O a şla “ Bonboane .. ciocolată

S ib iu , str.M itro p o liei 1/3 în cutiile cele mai frumoase, pentru B
cumpără şi vinde orice cadouri cu gust la orice ocaziuni ■
efecte de stat, în special
La m a r e le m a g a zin
S I B I U împrumut»! de înzestrare 4% % 1954

P ia ţa R egala Ferdinand Nr. 17

Orientează despre u l t i m e l e
noutăţi de modă şl preţurile
cele mai ieftine ale zilei. Este
deci în interesul publicului a
mm
Imprumulul

Pluguri SACK
şi
consolidare 5% 1955

Cafea Paşa S e c ţia B om boane

în Sibiu strada Regina Maria 42 Telefon 93.
privi aceste vitrine şi a vizita
M A G A Z I N U L

Făină d e Botoşani
Reclama mmilitai « I l i i !
special pentru cozonac garantat bună reuşită fTlobiie d in lem n cu rb at
Conserve de toate fabricatele şi lot felul de MAŞINI AGRICOLE renumitul fabricat: .
cu mari reduceri de preţuri Fotoliuri diferite, scaune pentru pian, etajere, măsuţe
cumpăraţi la Depozitul Special de servit şi pentru ra ello , cuiere pentru haine, sca­
une, etc. în mare alegere şi cu preturi convenabile la
La P A Ş A Departamentul Maşinilor
SIBIU Str. Sării 22 Ludwig Breckner
str a d a R e g in a M a r ia 4 2
Telefon 95 LângS Plaja de cereale Sibiu, P la ta R e g e le F erdinan d c
(Cătră Pie|n Huet — vis-â-vis de liceul Brakenlhal)

Redactor r e s p ILIÉ MUNTEANU. Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI", Sibiu. C E N SU R A T

 R e d a c ţia ş* A d m in istra ţia :
3 tr . R e g ir e M arla 49, e t.H
Telefon • 324
D ir e c t o r : io n m u n t e ANu
Abonamentul anual Lei 240, şa se iuni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500, Nr.-ul 3 Lei.—
Hr. 44*45
Moartea este ultimul hotar al
puterii omeneşti. Nu există om şi neam
de oameni să nu se teamă de moarte.
Omul din ce trăeşte mai mult se
teme dî moarte. învăţătura Bisericii
noastre explică atât de frumos această
stare de spaimă când spune: Plata
păcatului e moartea şi deaceea omul
se teme de ea.
Fapt cert este că moartea n‘a
fost învinsă decât de Dumnezeu şi Fiul
Său, coborît din cer pe pământ unde
a fost răstignit, coborît în mormânt şi
de unde s’a ridicat cu mărire „prin
moarte, moartea a călcat".
Moartea şi păcatul au fost învinse
de Isus Hristos. A treia zi, prima zi
d u p ă Sâmbătă, c â n d mironosiţele
muieri Maria şi Magdalena vin la
mormântul Domnului, îngerul le în­
tâmpină zicând: „Ce căutaţi pe cei vii
cu cei morţi, mergeţi de vestiţi apos­
tolilor că Hristos a înviat". Că a înviat
Domnul o spune istoria, şi o vesteşte
cântarea bisericească din n o a p t e a
învierii.
Astăzi toate bisericile răsună de
veselie căci marea minune s’a săvârşit.
Hrisios a înviat şi învierea Lui a
coborît în sufletul creştinului o lume
nouă, o speranţă, o credinţă...
Bucuria învierii sboară dela co­
liba săracului la palatul bogatului,
văzduhul e plin de bucurie şi cântă­
reţii bisericilor amintesc cu vers înalt
celor peste şapte sute de milioane de
creştini: „Aceasta este ziua care a
făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să
ne veselim întrânsa".
Cântecul de triumf învălue Uni­
versul. Voia iui Dumnezeu s’a dovedit
mai presus de voia oamenilor. Cine
crede strigă convins: Hristos a înviat
şi din partea mulţimei se răspunde ;
Adevărat că a’ nviat.
Lacrimile de durere, provocate
de suferinţele Mântuitorului se schimbă
astăzi în lacrimi de bucurie, căci omul
este împăcat cu Dumnezeu prin în­
vierea Mântuitorului lumii „şi toate
de lumină s’au umplut şi Cerul şi
pământul dăruind nouă viaţă veşnică
şi mare milă". „In ziua învierii să ne
luminăm cu serbare şi unii pe alţii să
ne îmbrâţişem şi să zicem fraţilor şi
celor ce ne urăsc pe noi; să le iertăm
toate pentru înviere şi aşa să strigăm;
Hristos a înviat din morţi, cu moartea
pe moarte călcând şi celor din mor-
mânturi viaţă dăruindu-le".
Deacum fiinţa omenească, creiată
pentru cer, nu pentru pământ, are un
O r g a n al a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
Publicajiuni şi inserate după tarif
Sibiu, Duminecă 12 Aprilie 1936 Anul Ii
n i i i w ia tin- — “ Iiin iiiimi 11miiiiw imiaiiaiiiiiimiihwmii niiii—iiiiiiiiiniiiiiii i
ÎNVIEREA
M iez de noapte... Prin tufişuri melodii şopteşte vântul
Sărbătoarea păcii, o reprezintă
simbolica zi a învierii. O zi solemnă,
Iar pârâul dintre sălcii îşi urmează ’n vale cântul. evocatoare ; deasupra ei pluteşte duhul
înfrăţirii. Ar trebui ca această sărbă­
Lângă marginea pădurii mai răsun ’ un tril în noapte toare să fie pildă nu numai pentru
oameni, cari simt o reculegere tainică
Şi prin aer risipite adieri plutesc de şoapte. în faţa misteriosului absolut, ci şi
pentru popoarele cari se învrăjbesc
Printre pomii ninşi de floare dorm căsuţe văruite
şi cari caută nod în papură pentru a
Picurând alean pe gene şi în suflefe*ostenife... porni măcelul catastrofal a l c ă r u i
spectru se arată la orizontul Europei.
Lin din turla neagr ’un dangăt sparge satului tăcerea Ziua învierii care face s ă vibreze
Şi cu glas de-aram 'anunţă că s'apropie ’Nvierea... sufletul credincioşilor, şi chiar şi al
celor ce au renunţai de a mai crede,
Rând pe rând pornesc din case la chemarea lai creştinii, îi va face să simtă o clipă emoţia bi­
Să se bucure cu toţii de vicioria Luminii. nefăcătoare a înălţării sufletului către
idealul păcii. Căci acest ideal însem­
In genunchi se roagă 'n murmur cu lumini de ceară'n mână nează renunţarea la animalitate, la
Şi*apoi pleacă să ’nconjoare toţi biserica bătrână. forţa brutală şi la dreptul celui mai
tare ; înseamnă epurarea de toate im­
Tineri blonzi, bătrâni ca neaua, toţi cucernici se închină purităţile egoismului şi ridicarea dea­
Şi convoiu 'n miez de noapie pare-un fluviu de lumină... supra comunului.
Dacă există un moment în care
Sus în iurîă vechiul clopot prinde struna să*şi alinte tot globul pământesc să simtă simultan
fiorul mistic al unei reculegeri, acest
Şi sbucnirea lui se ’ngână cu frânturi de cânturi sfinte.
moment îl constitue Paştile. Dela un
capăt la celălalt al pământului undele
Unduirea lor senină zarea ’ntreagă o ’mpânzeşte
invizibile ale acestui moment străbat
Când lovind cu crucea ’n uşă albuí preot g lă su eşle: toate inimile. Necazurile se topesc,
transformate în bucurii metafizice:
„Porţile, boeri, deschideţi împăratului măririi bucuria suferinţii în absolut. Speranţele
„Domnul cerului şi-ai humii, Dom nul păcii şi al iubirii...* cresc înfrigurate, depăşind hotarul
fiinţei, trecând dincolo, spre transcen­
Uşa ’n două se deschide şi ‘n biserică pătrunde dent. Mizeria devine suportabilă în
Bucurându-se mulţimea, iar din turn un val de unde faţa acestei perspective ; chinurile sunt
înăbuşite de glasul cucernic al unui
C a un cor din alte sfere care mângăe poporul sentiment sublim : sentimentul religios.
Acum când toate sufletele de pe
îşi porneşte ‘n lume câ n tu l: A ‘nviat M ântuitorul!
glob îşi dau întâlnire în acelaş punct
nu e oare necesar ca să ne gândim
/. V. Spiridon
şi noi la o epurare ?
De ce n'am putea renunţa la mi­
cile noastre resentimente şi ranchiu-
ideal: sfinţenia asemenea lui Dumnezeu. nuri personale, când o lume întreagă
Fără învierea Domnului, nici
viaţa, nici moartea n’au nici un înţeles.
De Paşti.
unw^Tiwna—innirrmn«OTEsagrffiBttwa«
renunţă în aceste clipe la tot ceeace
le ar putea turbura ?
Hristos a înviat! Sărbătoarea păcii trebue să o
In pridvor s‘au strâns cu toţii — primim cu sufletul şi inima curată, cu
Şi noi vom învia !
Vor învia părinţii, fraţii, prietenii Vesel râd acum şi moşii gândul epurat. Numai astfel vom ii
şi duşmanii, cei cărora le-am făcut Pentru-o glumă cât de mică, — demni de învăţătura lui Isus Hristos,
bine, cei cărora le-am făcut rău, cu Iar alături o bunică care a dat omenirii precepte şi hrană
cei la care nu le-am făcut nici bine Blând ciocneşte ouă roşii sufletească cu care ea s'a nutrit timp
nici rău şi acei pentru care am fost de două mii de ani. Asupritorii cari
Cu nepoţii.
piatra de poticneală şi sminteală cu îşi fac un deliciu din a oprima pe cei
povaţa s’au pilda vieţii, vom învia cu mici fiindcă soartea i-a cocoţat pe
In zăvoi se'ntinde hora, vârful copacului, să se gândească cel
toate păcatele şi virtuţiile noastre.
Sburdă fluturi pe câmpie, puţin în această zi a păcii că fapta
Toate acestea cunoscându-le să
aducem Domnului d e Ziua învierii Pretutindeni adierea lor este odioasă şi nedemnă de nume­
hotărîrea noastră de a face din fiecare Primăverii şi ‘Nvierea le de om. Căci săcurea poate veni
zi a vieţii noastre ziua biruinţei bi­ Toarnă 'n suflet bucurie oricând la trunchiul arborelui şi atunci
nelui între oameni. căderea lor va fi mai amarnică decât
Tuturora.
e celorlalţi muritori.
I o n M u n te a n u P . S. D o r in i. I o n e l N eam tzu

Sibiu si îm prejurim i S U R I
Delegaţii grădinarilor ro­
mâni la prefect şi primar
O delegaţie compusă din domnii
Barbu N., Drágán N., Beşta L, Praşca
L, Simtîon N., Grădinar L, Teodor I.,
şi N. Boicean, Bun gard cu a doua de­
legate de g r ă d i n â r i din Bungard
*'aö prezentat Miercuri ia prefectul
ludeţului şi preşedintele comisiei inte­
rim are cerând aplicarea întocmai a
ordinului ministerului de a fi scoşi
s^n ţară toţi Bulgarii grădinari din o-
raşul şi judeţul nostru. Din ambele
părţi s'au dat asigurări de respectarea
ordinului ministerului de interne şi al
muncii ia intervenţia făcută la Bucu­
reşti de delegaţia condusă de deputa­
tul Die Floaşiu.
Dl Octavîan Goca,
profesor universitar.
Parlamentul român a adoptat
proiectul de lege pentru înfiinţarea u-
aeî catedre de cultură modernă ro­
mână la universitatea din Cluj, la ca­
re este chemat poetul Octavian Goga
atât din partea senatului universitar,
cât şi a facultăţii de litere.
Faptul onorează în mare măsură
au numai pe cel ales, ci şi pe alegă­
torii săi.
Producţie teatrală.
Societatea de înmormântare
„Mormântul“ Cartierul „Mihaiu Vi­
teazul" aranjează pe ziua de 13 Apri­
lie 1936 a doua zi de Paşti, în sala
Trei-Stejari o Piesă teatrală urmată
de dans. începutul la ora 8 seara cu
program executat de băeţii şi fetele
din cartier sub conducerea comitetului.
Intrarea : loc I. 2 0 lei, II. 15 lei, UI.
1 0 lei.
In atenţiunea comer­
cianţilor.
Suntem informaţi că la Sanato­
riul militar dela Păltiniş sunt două
camere ce vor fi arendate pentru
cantină. Cine este amator să se adre­
seze dlui colonel Fâlfănescu cu oferte
scrise.
* r o g s ă - m i f t l m a r to r la o fiţe r u l s tă r ii
Deasemenea se poate închiria o
cantină la Poiana Neamţ-Avrig. Atra­
gem atenţiunea negustorilor români
şM rugăm sâ-şi îndrepte atenţiunea
pentru cantinele din staţiunile noastre
climaterice, ce vor avea o mare des-
voltare în viitor.
Deia Municipiu.
IN ATENŢIUNEA PROPRIE­
TARELOR DE CÂINI. Toţi cetăţenii
proprietari de câini sunt obligaţi a-şi
ţine câinii legaţi în lanţ în locuri izo­
late, în curte ca să nu poată ieşi pe
străzi şi să nu poată ataca muşcând
animalele sau oamenii.
Pe strade şi în curţi câinii vor
purta botniţă în permanenţă. Cei gă­
siţi fără botniţă se vor ridica şi duce
la equarisaj unde vor fi ucişi imediat.
Toţi câinii trebuie să fie înscrişi
la primărie şi să poarte marca meta­
lică fără de care sunt consideraţi ca
vagabonzi şi în atare caz vor fi izo­
A C Ţ I U N E A'
laţi şi ucişi la serviciul de equarisaj
al Primăriei.
Circulaţiunea câinilor pe străzi
este permisă numai dacă poartă bot­
niţa şi numai dacă sunt insinuaţi şi au
marca metalică a primăriei.
Oricine observă câini cu semne
de turbare precum şi persoanele muş­
cate de câini să declare imediat la
cancelaria Serviciul Zootehnic şi Sa­
nitar din Primăria Sibiu camera 48.
In atenţiunea serviciului
technic dela Municipiu.
Din partea publicului sibian se
atrage atenţiunea asupra zidului ere-
pat din pasagiul ce leagă pe lângă
Consiliul de războiu str. Regina Ma­
ria cu str. Mitropoliei. Pentru preve­
nirea unei nenorociri rugăm să se re­
pare zidrl amintit.
Dela Uniunea Oierilor.
Ia sala prefecturii judeţului a a-
vut loc adunarea comitetului „Uniunii
Oierilor“ din întreaga ţara, aducându-
se următoarele hotărâri:
Valorificarea lânei să se facă
prin U.O. şi nu prin Uniunea Sidica-
telor agricole din Bucureşti care n‘a
avut şi nu are nimic comun cu massa
oiexilor, ne interesându-se nici odată
de această ramură a economiei naţio­
nale. In acest scop s'a ales o delegaţie
din sânul comitetului, care să prezinte
On. guvern memoriul U. O.
Dacă această intervenţie nu are
rezultatul dorit se vor convoca adu­
nări generale extraordinare de către
toate reuniunile din ţară, şi în urmă
un congres general extraordinar al
U. O.
S'au propus preţurile următoare-
Lâna merinos — 80 Lei de Kg.
„ spanca — 72 „ „ r e f o r m a te d in S ib iu .
ţigae — 66 „ g — C e ţe te re fo rm a te s 'a u c o n s ­
„ „ cadrilater 52 „ „ t i t u i t în s o c ie ta te ? P ă i d a c ă a u a-
„ ţurcană aibă 45 , „ ju n * s ă f ie r e jo r m a te cum d e m a i p o t
.1 „ neagră 40 „ „ m e rg e la b a l
Lâna spălată de orice fel preţui
dublu.
Predarea se va face la gara cea
mai apropiată.
Se va cere On. guvern să nu dea
voe la importul de zdrenţe şi lână.
până ce fabricanţii nu vor face dova­
da că au ridicat toată lâna indigenă.
Dl Preşedinte Nie. Muntean insistă
pe lângă revenirea la industria casni­
că dând exemplul oierilor din Covas-
na — Trei Scaune — cari lucrează
singuri lâna făcând dimie, ajungând în
felul acesta la o producţie de 2 0 0 Lei
Kg. de lână spălată.
Se hotăreşte înfiinţarea unui
„Fond de valorificare a produselor
oiereşti" din care să se deschidă două
prăvălii în Sibiu şi Bucureşti.
Acţiile vor fi de câte 500 Lei.
Se coaptează, cu unanimitate
membrii în comitetul U. O. Dl Ing.
Dăncilă asistent la Academia Agricolă
din Cluj, ca specialist în brânzeturi şi
un delegat al lnst. Naţional din Bucu­
reşti pentru o cât mai strânsă colabo­
rare cu acesta.
Se aduce la cunoştinţă că s'au
înfiinţat reuniuni în toate judeţeie unde
sunt oieri şi o mulţime sunt în curs
de înfiinţare.
In ceace priveşte impozitul se
face o precizare : oierii nu simt co­
mercianţi, ci crescători de vite, deci
impunerea să se facă în acest fel.
Nr. 44—45
Pentru cinematograful Urăm abonaţilor noştri»
sărbători fericite, adresându-le
Roxy.
creştinescul salut :
Am primit la redacţie mai multe Hristos a înviat!
plângeri din partea abonaţilor contra
atmosferei străine ce se menţine la VACANŢA DE PAŞTI LA AU­
cinematograful Roxy. In scrisori se a- TORITĂŢI. Toate autorităţile iau va­
rată că multe din filme au un carac­ canţă de Paşti de Joi, 9 Aprilie, până
ter străin intereselor statului naţional Miercuri 15 Aprilie.
român.
Deaităparte în pauză se cântă PRIMIM : Intr'una d;n serile tre­
numai plăci ungureşti, etc. cute d. N, Tălmăcean a fost lovit în
Cu ce scop îşi bate joc de publi­ mod barbar de Aurel Băcilă din Si­
cul românesc conducerea cinematogra­ biu, pe când venea către casă în str.
Regina Maria, cu care n'a avut nici
fului Roxy ?
un fel de cunoştinţă până atunci. Pen­
tru agresiune s'a adresat parchetului.
AVANSARI IN ARMATA. Cu
prilejul zilei de zece Main se fac noi
avansări îa armată in toate armele.
BARIERE AUTOMATE LA C.F,R
In urma numeroaselor accidente pro­
vocate de neînchiderea barierelor s'a
decis să se introducă bariere auto­
mate la C.F.R. Se fac încercări cu
invenţia unui inginer român din ser­
viciul C.F.R. despre care se crede că
e cea mai bună.
Scântei... UN MILIARD LEI se pierde a-
nual la tripouri. Cele mai multe din.
d rcşeS I d e tip a r. A flă m cu sinucideri s'a dovedit a-şi avea origi­
p lă c e r i c ă s ă to r ia d r ă g ă la ş ii d o m n i­ nea în pierderile la ruletă, cărţi, etc
ş o a r e X cu d o m n u l in g in e r Y. U ră m
b o ilo r («) c ă s ă to r iţi f e r ic ir e . Plata Abonam entului este o
datorie dela care n ici un ciiiior
*
B alu l t e t e l o r r e fo r m a te . al Acţiunei nu s e retrag® fiind
U n g r u p d e ch eln eri v e n e a u sgom o- aceasta o datorie de onoare.
t o ş l p e s t r a d a R e g in a M o r ia în z o r ii Ea se poate fa ce în fiecare
zile i. zi l a : D r o g h e r ia I o n e l Bacii*
— D e u n d e v e n iţi a t â t d e v e se li sír. Regina Maria Nr. 10, D e b i­
l a o ra a s ta în tre a b ă un f r i z e r ? tu l d a T u tu » d in PBata-M are
— D e ia bal. şi A d m in is tr a ţia z ia r u lu i str.
— Ce b a l, ca re bal ? Regina Maria Nr. 49.
— C v m nu ş t i 1
— in urma celor petrecute la
D e la b a lu l s o c ie tă ţii f e te lo r locul unde a fost asasinat I. G. Duca,
trenul cu studenţi la întoarcerea dela
congresul din Tg. Mureş nu s'a mai
v
oprit în gara Sinaia.
Pe linia I se afla garat un tren
? de marfă.
*
V ite z ă m ax im ă — B ir ja r ,
— La 1 Iunie se vor revizui
n 'a m p u te a m erge m a i r e p e d e ? străinii aflători în ţară. Se spune că
— B a da, d a r u n de să -m i la s vor fi trecuţi peste graniţă peste 2 0
c a lu l ş i tr ă s u r a ? mii de străini ce sunt o primejdie
P r e lo R ie a d ev ă ra tă , — ş ti pentru ziua de mâine.
că p e s te c â te v a zile m ă cu n u n ş i te
— In chestiunea bulgarilor dela
Sibiu, despre care ne-am ocupat şi
c iv ile .
noi cerând anularea autorizaţiilor mi­
— O s ă viu , p e n tr u c ă p r ie te n ia nisterul a dispus scoaterea lor ime­
a d e v ă r a t ă la n e n o ro c ire s e d o v e d e ş te .
diată din ţară. Ordinul ministerului
*
muncii este dat spre executare poliţiei
Intre p o e t ş l e d ito r. — C um
Sibiu. Să vedem cum se va executa,
v ă p la c e u ltim a m e a p o e z i e ?
Noi vom sta la postul de veghe şi
— F o a r te m u ll, ră sp u n se e d ito r u l control.
m a l a le s c â n d p r o m i ţ i c ă v a f i u ltim a ...
* — Am publicat in numărul tre­
E n g le z . Ş e fu l re sta u ra n tu lu i e- cut că s'a pierdut un ceas făcând a-
n e r v a t se a d r e s e a z ă u n u l ră u p la tn ic : pel să-l predea inspectoratului indus­
— D ie o r i p lă te ş ti c o n su m a ţia trial. Abonatul nostru, cameristul
a c u m , s a u chem p o liţia ? Bucur a găsit ceasul pierdut. Citiad
— Ş l c r e z i că v a r d ts tu l o să în Acţiunea i-a predat dlui inspector
p lă te a s c ă ? Crăciunaş. Ştirea ne bucură şi gestul
abonatului nostru Bucur merită toată
E xces d e c o m p le z e n tă . lauda.
D u p ă c e se în c a r c ă d e p a c h e te p r e ­
f e c tu l ju d e ţu lu i s p u u e c o m e rc ia n tu lu i
C in em a A P O L L O
în g r lja t:
— V a i d e m in e , am u ita t p o r t- WILL! FORST prezintă
m oneul a c a să .
— O să p lă tiţi
m â in e ,
la c o o p e r a tiv ă , s e n o te a z ă .
ta noi
M a z u r k a
— Ş l d a c ă m o r p â n ă m â in e ? CU P O L A NEGRI
— N a e cin e ş tie ce p a g u b ă , r ă s ­ ŞI ALBRECHT SCHONHALS
p u n d e c o m p le z e n t, n e g u s to r u l.
 P«g. 3 A C Ţ I U N E A Nr. 44—45

ti ospăţ domnesc, dac’om sfârşi cu se va surpa iar noaptea!

Este singurul cuvânt de mântui­
re pe care -1 putem rosti azi şi în roa­
dele căruia putem crede fără nici o
rezervă.
Accentuarea zi cu zi a crizei e-
eonomice, pauperizarea crescândă a
populaţiei rurale cu repercursiuni a-
cute asupra comerţului şi meseriilor,
potenţarea anarhiei in domeniul de
reglementare al comerţului interior şi
exterior, sporirea până la reiuz a sar­
cinilor fiscale, confiscarea oricărei li­
bertăţi în materie de producţie şi dis­
tribuţie de bunuri, şicanarea negusto­
rilor şi meseriaşilor cu tot felul de
măsuri profund dăunătoare profesiunii
lor, în sfârşit neputinţa guvernanţilor
de a ajuta sau cel puţin de a înţelege
viaţa noastră economică, iac ca ne­
gustorii şi meseriaşii să nu mai aibă
încredere decât în ei înşişi iar pro­
blema organizării lor să- şi capete na­
turala ei deslegare.
Să analizăm puţin roadele pulve­
rizării noastre pe diferitele partide şi
bisericuţe politice. Negustorii şi me­
seriaşii înregimentaţi în partide n'au
reuşit să imprime doctrinei partidului
şi programului de guvernământ crezul
şi doleanţele claspi lor ci au sfârşit
întotdeauna în a se supune disciplinei
de partid, iar disciplina aceasta nu
ne-a adus decât legi de împilare şi de
gâtuire a vieţii noastre profesionale.
Astfel negustorii şi meseriaşii aderenţi
ai partidelor politice au înlesnit cu
votul lor instituirea nefastului regim
al contingentărîi, aplicarea impozitului
pe cifra de afaceri cu ucigătoarele lui
amenzi, sporirea până la exasperare
a impozitelor, taxelor şi primelor va­
lutare, politicianizarea până in mă­
duva oaselor a camerelor profesiona­
le, aprobări de transferuri namai prin
Cantalupii şi Cageriştii regimului.
Concluzia ce se desprinde în
chip logic este că vinovaţi de situaţia
precară în care ne găsim suntem toţi
aceia cari am sprijinit cu banul şi cu
sufletul nostru imoralitatea şi incapa­
citatea anumitor conducători ai par­
tidelor politice, că nu mai putem fi
şi în viitor călăii propriilor noastre
interese.
Nu se mai poate admite ca în
timpurile în cari economicul domină
viaţa unui stat, legile cu caracter e-
conomic să fie votate fără avizul şi
concursul claselor producătoare.
Nu se mai poate admite ca în
Parlamentul tării comerţul şi mese­
riile cari susţin 3|4 din bugetul statului
să nu aibă reprezentanţi direcţi în ra­
port cu importanţa social-economică
ce o au.
Pentru a pune capăt tuturor a-
cestor calamităţi e nevoe de strânge­
rea rândurilor noastre, de organizarea
tuturor comercianţilor şi meseriaşilor
într‘un singur front profesional. In el
numai vom găsi salvarea fiinţei noas­
tre.
NICOLAE MARTIN
bine !
— Cu bine-om sfârşi meştere !
Nu suntem noi pui de şoimi ?...
Numai să te ţii de vorbă !...
— Vă opintiţi şi voi zileri, căci
nu-mi voi uita nici de v o i!
Sporea şi munca şi zidul cum
sporeşte apa în izvor. Era de trei
coţi de înalt castelul. Mugurul nădejdii
se făcu bobocel în inima meşterului..-
Murmura mereu :
— Voiu sfârşi cu bine. Voiu lua
o plată bună şi-mi voi ferici copiii.
Voi avea şi eu un rost în lume, iar
numele meu va fi vestit in toată ţara.
Numai stăruinţă meştere !...
III.
Se sălăşluia în linişte seara Sâm­
betei peste satul îmbrăcat în haină
j verde. Zidarii şi zilerii îşi adăpostiră
sculele stropite cu var şi se resfirară
pela vetrele lor dragi, înviind bucurie
în căminul părăsit de şase zile. Du­
minecă înălţară rugăciuni fierbinţi
către atotputernicul, pe aripile fumu­
lui de tămâie, să-i ajute în munca lor
Í povarnică. Iar în revărsarea zorilor
i de Luni porniră cu paşi repezi la
j drum, cu traistele încărcate pe-o săp­
tămână.
Meşterul mergea în frunte. Păşia
des şi mare. Par'că sbura. Fruntea-i
înota în sudoare. Iar când sosi în
curtea Voivodului, încremeni ca o
stâncă. Privea uluit spre zidurile cas­
telului şi nu voia să creadă ochilor
săi înholbaţi. Târziu de tot începu a
murmura:
— Minunea lui Dumnezeu ! Cum
se poate ? L-am lăsat întreg şi-acum
Linişte. In suflete furtună. Ce să
facă meşterul ? Şi subt povara linişte!
moşneagul îşi începu din nou cuvântul
— Nu te teme meştere. Ştiu eu
alt leac pentru bubă. Nu-ţl vei jertfi
scumpa ta soţie ! Dar vei aduce altă
jertfă! Căci fără de sânge şi fără de
viaţă stinsă z i d u r i l e nu se înalţă!
Mergi în grabă la Vodă, cere-i repe­
de un viţel şi o oaie ! Le vom zidi de
vii pe-acestea şi castelul se va sfârşi
cu bine!...
Vodă însă — după cele scrise in
zapis — nu voi să-i dea altceva de­
cât var şi piatră. Atunci meşterul, tot
după sfatul moşneagului, zidi un câi­
ne şi o pisică pentruca să aibă parte
de pacea lor ucigaşii Brâncoveanului.
Zidurile crepate se închegau, cele
dărâmate se ridicau, castelul se înălţa
sus, tot mai sus; se făcea frumos, tot
mai frumos. Nu-i mai găseai păreche !
IV
Dar cu toată splendoarea Iul a-
leasă urâtul şi pustiul înconjura acest
trufaş castel de Voevod.
Trecătorii îşi făceau, cu spaimă,
cruce când treceau pe lângă castelul
domnesc, în nopţile întunecoase.
Şi aievea răzbăteau sinistre ţi­
pete sfâşietoare prin ferestrele gigan­
tice ale castelului. Dar acele ţipete
dese din miez de nopţi întunecate, nu
erau glasuri de câine şi mâţă zidită,
ci erau răcnetele vlăstarilor răsăriţi
din trunchiul dârz Cantacuzin şi dintre
doamna Păuna şi aşa băgau din zl in
noapte sfada pentru a sfârşi cu păru­
iala. S‘a împlinit blestemul. S'a încui­
bat vocea câinelui şi a mâţei în cas­

„Caută pacea! Legendă istorică.

á é

a 33,151
e tot plesnit şi năruit !
— Semn rău, şopti unul.
— Nu-i lucru curat, mai adause
un altul.
— Vodă e pricina, fraţilor, vorbi
telul cel domnesc. Căci pacea adevă­
rată lipsea din suflete. Conştiinţa ră ­
punerii lui Constantin-Vodă Brânco­
veanul îi frământa neîncetat şi teama
de mâna dumnezeească, ce pedepseşte
altul dintre zidarii posomorâţi. fărădelegea, le umplea de groază zile"
Şi'n sborul câtorva clipite o le. Şi cu adevărat, de-aci-1 ridicară în
După uciderea lui Constantin dul îi sbura mereu la castelul voivo­
o seamă de păreri se'ncrucişară, care scurtă vreme Turcii pe Ştefan Vodă,
Brâncoveanul şi a coconilor săi, ne­ dului.
potul său Ştefan Cantacuzinul se unse — îmi dă numai var şi piatră de care mai ciudată. Un moşneag îşi şi-l hăţuiră după ei peste Dunăre*
Domn al Ţării Româneşti şi se înscă- Zidari şi zileri să dau eu ! E greu . tălmăci şi el socoata: unde-i retezară capul... Şi de-aci fu
ună în vechiul Castel domnesc, cu De unde voiu scoate atâţia oameni ?! — Fii bărbat, nepoate meştere ! izgonită şi Doamna Păuna, ca să cu­
toată pompa şi strălucirea. Dar uneori Şi cum să încep zidăria ? Ştiu că Zidul cere jertfă ! Jertfă mare ! Tre- treiere ţări şi mări, pentru ca să nu
strălucirea-i mincinoasă. Aşa s'a po­ Vodă-mi cere un castel împărătesc ! bue să zideşti in păretele castelului pe se mai întoarcă in pământul strămo­
trivit să fie şi acum. Nici Ştefan-Vo- Ţine-te meştere ! De nu-i fi om, te fiinţa cea mai dragă inimioarei tale ! şesc, ci ca să i se putrezească oasele
dă, dar mai ales Doamna Păuna, nu prăpădeşte Cantacuzinul ! — Pe Ileana ? undeva în ţărână străină.
putea avea aici linişte. Ziua şi noap­ Intre astfel de gânduri îşi pe­ — Pe soţioara ta iubită. Căci n‘au căutat pacea...
tea vedeau par‘că pe Constantin-Vo- trecea viaţa. Şi iama trecu. Porniră — Nici pentru toate bunătăţile Căci n'au făcut celea bune«.
dă măcelărit şi pe coconii săi sfâşiaţi. să se topească zăpezile, să mijească lui Vodă ! Căci s'au ţinut de celea rele...
Auzeau cum horcăiau şi cum bleste­ firele de iarbă pe coaste şi pe lunci, — Dacă nu, zadarnică vă este
mau de-acolo de jos, din bălţile lor de să crepe mugurii prin grădini şi prin toată truda! Tot ce veţi clădi voi ziua Prof. A. NANU
sânge şi cum cereau răzbimarea ce­ păduri şi sa se ivească şi cocostârcii
rului asupra lor... De-aceea Păuna îi şi rândunelele pe coperişul caselor.
înduplecă pe Vodă, să-î clădească un C O N V O C A R E
II.
castei nou, la ţară, departe de tot ce la
De odată cu aceşti crainici dragi
i-ar mai putea aminti ceva despre ai primăverii sosit-a şi poruncă dela
Brâneoveni...
ADUNAREA GENERALA ORDINARA
Vodă, să s'apuce meşterul de lucru,
I. a Uzinelor Comunale Sighişoara, Societate Anonimă
că ziua e călduţă şi piatra şi varul îl
Maestrul îeremia a iscălit zapisul aşteaptă. care va avea loc în ziua de Miercuri 13 Mai 1936 ora 11 a. m. în biroul
şi a pus la buzunar arvuna. Era gata direcţlunei din clădirea noastră de administraţie din Sighişoara,str.Prinţul Carol 6
Plecat-a dar cu o ceată de zi­
de plecare. Vodă Ştefan Cantacuzinul
dari şi cu o spuză de zileri ca să zi­ O r d in e a d e zi :
voinic cât un brad de munte, îl mai
dească Voivodului castel, frumos şi
privi odată poruncitor în ochi şi îi 1. Raportul consiliului de administraţie şi al comitetului de cenzori,
mare, cum n‘a mai fost şi nu mai este
zise răspicat : aprobarea conturilor de încheiere pentru gestiunea anului 1935 şl
pe pământul ţării, fără numai în po­
— Să grijeşti bine! Acum e A- veste. Măsurară locul şi puseră teme­ descărcarea de gestiune a consiliului de administraţie, a comitetului
nul nou, lucrul îl vom porni numai la lia. Lucrau cu zor, lucrau cu spor, din de cenzori şi a funcţionarilor.
2 . Alegerea comitetului de cenzori în conformitate cu art. 36 din statute.
primăvară ! Pe atunci să te'ngrijeşti de zori şi până ‘n noapte, ca albinele în 3. Fixarea jetoanelor de prezenţă pentru membrii consiliului de ad
oameni! Eu numai piatră şi var îţi coşnită, ca furnicile în furnicar. Şi ministraţie şi a onorariului pentru membrii comitetului de cenzori.
dau! Ai priceput? Să fii om ! zidurile se înălţau încet. Erau de-un N o t a : Acţionarii, cari vor să participe la adunarea generală ordinară,
— Am priceput, Măria T a ! răs­ cot... Erau de doi coţi de înalte... Săl­ în senzul art. 44 şi 45 din statute vor depune la casieria Uzinelor Comunale
punse meşterul închinându-se adânc ta de bucurie inima, zâmbeau de mul­ Sighişoara S. A., contra unei adeverinţe, certificatele interimare despre acţiu­
şi pomi spre casă. ţumire ochii meşterului, căci îşi ve­ nile subscrise, cel mai târziu până în 3 Maiu 1936.
Procurile şi legitimaţiile de reprezentare se vor prezenta spre veri­
Cât a ţinut cumplita iarnă cu gerul,cu dea întruparea visului! Şi se umplu ficare consiliului de administraţie şi se vor depune în acest scop cel mal
ninsorile şi cu viscolele sale, meşterul de mândrie şi sufletul Voivodului, că iârziu până în 1 0 Maiu 1936 la direcţiunea Uzinelor Comunale Sighişoara SA..
era mereu muncit de gânduri. Ziua nu-i castel în iară cum va fi castelul
când îşi legăna copilul şi noaptea când său... ! Sighişoara, la 12 Aprilie 1936.
aştepta liniştit in aşternutul său să-i — Daţi să meargă fraţi zidari,
sosească somnul şi nu mai sosi-a, gân- striga din frunte meşterul, că voi plă­ C o n silia ) d e A d m in istr a ţie ,
 ACŢ I U N E A Ur. 4 4 -4 5

flict arm ai In realitate nici Germania

Pregătiri d e războiu.
Războiul se apropie cu paşi re­ pus în serviciu de alt fel cu puţin
nu mai puţin nu dorea răsboinl. Ger­
mania a jucat cu atu-urile pe care le
avea în mână : mediocritatea militară
a Franţei, şi oroarea, teama de răs­
le va fi construit, armata germană, sau boiu, pe care Franţa nu mai conte­
pezi. Din toate părţile se spune : Ger­ înaintea materialului nostru de 75 de cel puţin forţele socotite necesare neşte de a le afişa, de a Ie ţipa în
mania, singura primejdie de războiu milimetri, uneltele noastre de răsboiu pentru a le ţine pe loc. lume.
în Europa. îmbătat de puterea mili­ ar fi fost depăşite în mod sdrobitor Mediocritatea noastră militară
Germania a reocupat Renania şi
tară, Hitler vrea să rezolve totul prin de uneltele Germaniei. Se crede as­ atingându-şi scopul, pentru acelaş mo­ rezultă din însăşi formula prin care
forţă etc. tăzi în Germania că şefilor armatei tiv nu va face războiu în 1936. De s'a realizat armata noastră: aceia de
Dintre toate ştirile tot mai alar­ le-a lipsit in vremea aceasta, îndrăs- a fi exclusiv defensivă, ceeace însea­
altfel, nici nu are mijloacele necesare.
mante ce ni se aduc dela o zi la alta neala, pe care au predicat-o din ruti­ mnă să fie incapabilă de orice acţiune
Ştie ea prea bine ce sunt liniile noas­
înspre mai rău, socotim demne de a fi nă. Se mai aminteşte de asemenea cu tre de fortificaţie. Fac apel la cei cari ofensivă fără mobilizare şi fără răgaz.
cunoscute două articole scrise de ge­ amărăciune încăpăţânarea de care au au trăit luni de zile în tranşee. Aveau Pertinax a exprimat, în „L'Echo
neralul Duval în „Candide“ — pe care dat dovadă, nevoind să recunoască în dinaintea lor, cel mai adesea, un simplu de Paris“ părerea că Franţa ar fi tre­
le vom rezuma. Iată ce spune între 1917 şi 1918 valoarea ofensivă a ca­ buit să mobilizeze, acest simplu act ar
parapet de pământ, susţinut de scân­
altele : relor de asalt. fi fost de ajuns după el să determine
duri sau de vreascuri, pe care un mic
Franţa face justiţie, Anglia poli­ Germania caută să organizeze în I Germania să reintre în drept. E po­
proectii, de 159 de pildă, era de ajuns
tică şi Germania acţiune. chip raţional utilizarea progreselor in­ sibil, dar nu e sigur. E posibil, căci
să-l distrugă. înainte, la vre-o treizeci
Deşi răsboiul nu i-a reuşit, Ger­ dustriei în armată. Lucru pentru care, nu e exclus ca Germania să fi încer­
de metri, se găsea o reţea de sârmă
mania nu şi-a schimbat doctrina. Ea înţelege să combine efortul civil cu cat numai să ne intimideze, făcându-ne
largă de zece metri, executată peste
crede că în ultima analiză, forţa do­ cel militar. să credem că reorganizarea ei milita­
noapte, in grabă ş i susţinută î n
mină lumea, nu, poate, pentru că e Revoluţia economică şi socială pe ră ar fi mai înaintată decât e în reali­
bună parte de ţăruşi de lemn înfipţi
forţă, ci pentrucă realizarea ei este care o provoacă întrebuinţarea mo­ tate. Dar trebue să adăogăm că, din
în pământ. îndărătul ei, trăiau toţi oa­
mărturia sigură a valorii reale a unui torului mecanic, substituit din ce în ce parte-ne mobilizarea ar fi fost un bluff
meni cu un oarecare sentiment de si­
popor. Răsboiul rămâne astfel supre­ mai mult energiei umane şi animale, tot atât de periculos. Mobilizarea ar fi
guranţă, şi dacă erau destul de nu­
ma judecată a lui Dumnezeu, victoria pe care o câştigă vehiculul te­ adus la noi şi în toată Europa o a-
meroşi ca să umple crenelurile, dacă
Germania n‘a făcut niciodată restru şi aerian, prin viteză asupra dâncă turb urare materială şi morală.
mitralierele băteau bine reţeaua, dacă
răsboiu de dragul gloriei, ci In vede­ timpului şi spaţiului, trebue să aibă Ea ar fi expus pacea unui pericol si­
în urmă, era o artilerie vigilentă, pu­
rea avantagiilor concrete în stare s‘o urmări adânci în organizarea militară gur, fără prea mare speranţă de a inti*
teai adormi uneori într’o înşelătoare
împingă înainte, spre visul ei de do­ şi in conducerea răsboiului. mida Germania. Căci ce avantagii po­
încredere. Dar ce să spunem de for­
minaţie politică şi etnică. Sub influenţa Statului, au luat zitive ne-ar fi dat ? Numai punerea pe
tificaţiile externe turnate din beton, de
Luat individual, neamţul e paci­ fiinţă grupări puternice care întrunesc picior de răsboiu a douăzeci de divi­
o grosime în stare să înfrunte proec-
fic, fiind mai mult militar decât răz­ într'un mănunchiu industriile motoru­ zii metropolitane. N‘am mai fi fost în
tile de cel mai mare calibru. In faţă
boinic. Din nenorocire neamţul are lui, automobilului şi avionului, indus­ stare de o acţiune de forţă în terito­
o dublă reţea, fixată ea însăşi în be­
instinct gregar, e supus comandantului tria combustibilului şi a cauciucului. riul german, şi Germania o ştie ea
ton, la adăpostul bombardamentului,
şi de 15 ani, dar mai ales de 3 ani Fructificarea terenurilor de petrol po­ însăşi prea bine. Şi nu s'ar fi lăsat
o parte la o sută sau două sute de
încoace, e supus unui regim de exci­ sibile pe teritoriul naţional, fabricarea înşelată.
metri făcută din bare de oţel, cu vâr­
tare, încât cu greu şi-ar mai păstra sân­ benzinei sintetice, căutarea combusti­ Germania va fi gata în 1937-38
bilului de înlocuit — toate acestea au ful spre cer, spre a opri carele de
gele rece. cel mai târziu. Va dispune atunci de
De aceia nu nesocotesc nimic fost organizate metodic. Rezultatele asalt, cealaltă parte mai apropiatăj
largă de treizeci de metri, cu fire mi­ cea mai formidabilă putere pe care a
pentru ca forţa lor să fie reală şi nu obţinute până acum nu-şi găsesc e- avut-o vreodată vreun popor.
nuţios legate de ţăruşi de fier ? Şi sub
de paradă. Vor să fie puternici, mai chivalent în altă parte. Un efort, care
aceste fortificaţii cazarme complete, la La această dată, Franţa va avea
întâi ca să fie conştienţi de puterea se cifrează de pe acum printr'un an­
peste 50 metri adâncime în pământ, sub drapel sau în disponibilitate, cele
lor, ceiace în ochii lor, e condiţia unui gajament de cheltueli de şapte miliar­
în asemenea condiţiuni că nici o bu­ mai slabe contingente ale sale. Va fi
nivel moral ridicat, — apoi ca să se de de reichmărci, adecă 42 miliarde
buitură nu e perceptibilă, oricât de deci obligată să facă apel, pentru mo­
impună prin teamă şi, dacă teamă nu franci, e urmărit pentru construirea
puternice ar fi exploziunile dela su­ bilizare, la clasele de rezervişti mai
ajunge, mai curând sau mai târziu — unei reţele de autostrăzi care va lega
prafaţă. numeroase şi mai vechi.
prin constrângere. între ele graniţele Reichului.
In 1935 au fost create trei di­ Şi de ce ar risca germanii să le Când Germania se va hotărâ să
Organizaţia actuală a vizii mecanizate; desvoltarea generală atace ? Ei nu au alt scop decât de a intre în acţiune, va alege metoda care
a motorizaţiei este în curs pentru putea să ne opună altele tot pe atât i se va părea mai bogată în rezultate
armatei germane. toată armata. de puternice. Aceasta e condiţia ne­ cea mai puţin riscată, cea mai potri­
Era, deci, în logica germană ca In ceeace priveşte aviaţia ger­ cesară a libertăţii lor de acţiune la vită să încurce situaţia prin negocieri
mană, e sigur că înaltul comandament estul sau la centrul Europei. Dat fiind complicate şi să desfăşure o acţiune
Hitler să se ocupe mai întâi cu resta­
urarea forţei militare naţionale. Mai îi atribue o valoare primordială şi nu misterul alianţelor legate de Franţa, militară. Ea va căuta să realizeze • în
mult decât oricare alt guvern, Hitler e mai puţin sigur că aviaţia germană niciodată statul-major nu va consimţi politică, faptul împlinit în strategie»
are nevoie de succese tangibile şi ca nu are încă numărul de avioane ce i să-şi rişte forţele cu flancul sau cu manevra asupra liniilor inferioare între
să se menţină şi ca să dea un leace- se atribue. spatele descoperite spre Rin. Napoleon adversarii săi, în tactică ofensiva a-
ficace tuturor relelor pe care şi-a pus Germania urmăreşte metodic con­ dădea ca regulă fundamentală pe a- supra punctelor decisive.
in gând să le tămăduiască. strucţia forţelor aeriene. A început cu ceia de a nu fi, înainte de toate, vul- Totuşi, trebue să alegem ■ să ne
nerab!l de nici o parte. E o strategie batem sau să cedăm, căci In momentul
Cancelarul Reichului şi-a rezervat încetul: organizarea solului, a uzi­
elementară. de faţă, a negocia însemnează a ceda.
dreptul să fixeze în mod arbitrar a- nelor, a şcoalelor, a laboratoarelor.
tât durata serviciului militar, cât şi Din toate aceste puncte de vedere a- Acesta e jocul liber al forţei Nu există decât două soluţii: ori,
dacă se poate, să prevenim Germania,
numărul şi durata convocărilor rezer­ viaţia germană stă pe acelaşi plan cu germane care se organizează. Securi­
viştilor. Se înţelege dela sine că îa a- a celor mai înzestrate ţări, ori chiar tăţii condiţionale a tratatelor, Germa­ să ne înţelegem cu ea, ori să ne înar­
ceste condiţiuni armata germană poate le depăşeşte. Materialul de sburat e nia ii substitue pe Rin securitatea ab­ măm. Şi cum trebue să fii puternic
îneă incomplet ; îi lipsesc motoarele solută, securitatea militară. Că Franţa ca să vorbeşti cu folos cu Germania
să atingă numărul pe care -1 va voi;
cu compresor, fără de care e imposi­ şi Belgia protestează ? Era prevăzut. nu există in definitiv, decât o primă
poate să mobilizeze fără ca să atragă
bil să realizezi avioane rapide de Germania ştia că nu va întâlni nici o soluţie, imediată : să ne înarmăm, dar
atenţia nimănui şi să intre brusc în
înaltă altitudine. Având în vedere însă opoziţie militară. Ea ştia că nici Fran­ să ne înarmăm serios şi nu numai
campanie cu efective enorme. Legea
progresiunea accelerată, n‘ar fi de ţa, nici Belgia nu aveau mijloacele pentru defensivă, dar şi pentru ofen­
din 16 Martie 1935 a prevăzut că în
mirare ca în 1937, 1938 cel mai târ­ necesare spre a se opune, şi că, chiar sivă. Şi cum Franţa nu poate răspun"
timp de pace ar număra 1 2 corpuri
ziu Germania să aibă o puternică ar­ dacă le-ar fi avut, ar fi dat îndărăt de singură acestui scop, trebue să aibă
de armată şi 36 divizii. Până în pre­
mată aeriană. în faţa temerii de a provoca un con­ aliaţi sigur , serioşi, armaţi ei înşişi.
zent s'au înfiinţat, numai statele majo­
re a zece corpuri de armată. Franţa în faţa amenin­
Ocuparea militară a malului stâng
al Rinului apare, în privinţa aceasta
ţării Germaniei. MARE ASORTIMENT DE S T O F 6
ca o etapă în realizarea programului Va fi sau nu va fi răsboiu ? în diferite calităţi pentru de primăvară şi vară
militar al lui Hitler. Franţa dispune de 2 1 divizii fran­ voiaj, sport, gală şi uniforme militare la
Una dintre cele mai mari forţe cezi şi cinci divizii indigene, în timp

„T E X C O M ”
ale armatei germane, constă în spiritul ce armata germană are un efectiv de
tânăr şi inovator, care însufleţeşte co­ 36 divizii, la care se mai adaugă di­
mandamentul. viziile zise de formaţie.
In 1914 armata germană a in­ In prima lună ce va urma mobi­
trat în campanie cu un material de lizării, Franţa nu va putea să facă n i­ Societate în com andită cu
războiu şi metode de luptă superioare mic mai mult, decât să şi apere gra­ m ă rfu ri te x tile
alor noastre. Dacă n‘ar fi comis o niţele. Trupele noastre vor rămâne pe
greşală grea în concepţia materialului liniile de fortificaţii, şi vor avea în
ei de artilerie de campanie de 77 mm. faţă, în fortificaţiile pe care deopotrivă
Sibiu, str. R egina Maria Nr.5
 A C Ţ I U N E A Nr. -44—45
M 2

Incorporarea recruţilor.
După cum se ştie pe ziua de 2 0 Aprilie c. se ro r face in
toată ţara incorporarea recruţilor. Instalaţi a c u m
Din acest prilej ne adresăm tinerilor recruţi araintindu-le
că au o datorie românească şi patriotică s& se prezinte cu voe
bună la unităţile unde au fost repartizaţi.
TELEFONUL
Mândria de a fi ostaş al armatei române trebue arătată ATÂT DE
prin seriozitatea şi demnitatea cu care fiecare recrut va răspunde
prezentându-se fără întârziere la regimente. NECESAR
La unităţi sunt aşteptaţi cu aceiaşi dragoste de ofiţeri şi de
camarazii lor mai vechi. Prin felul cum se va comporta faţă de Î NTREPRI NDERI I
ordinele primite vor dovedi că tinerii noştrii sunt conştienţi de j
rostul ce avem ca popor dominant de a fi exemplu pentru stră­ DV.
inii dela noi şi de aiurea ce ne vor respecta în măsura, în care
noi le vom şti impune cu disciplina şi dragostea faţă de armata
şi instituţiile Statului,
In ordine şi cu voe bună să vă vedem pe străzile Sibiului IN nou Societatea de Telefoane pune
la 20 Aprilie pe toţi tinerii continentului 1936, intrând cu voe
bună pe poarta regimentelor.
S în aplicare principiile ei călăuzitoare
dând tuturor întreprinderilor posibilitatea
Noi vă aşteptăm la această dată să vă putem saluta în de a-şi instala telefon în condiţiuni avan­
semn de mândrie pentru răspunsul vostru dat chemării ce vă tajoase.
face ţara şi pentru entuziasmul demn ce vă însufleţeşte ţinuta • Instalarea imediată a telefonului fără nick»
voastră. \ I. M. taxă de instalaţie şi achitarea abonamen­
tului în rate lunare, iată înlesnirile pe care
le acordă Societatea Anonimă de Telefoane
încheierea conferinţelor C. F. R. acelora cari se abonează până la data de
In Căminul C. F. R. a avut loc închiderea ciclului de con­ 15 Aprilie a. c.
ferinţe organizate de Astra. A vorbit d. S. Ţeposu. • Lipsită de un auxiliar atât de preţios cum
I-au mulţumit dnii : Preot Morarlu, Ganea şi Timpea. Or­ e telefonul, întreprinderea Dv. suferă p a­
hestra şi fanfara CFR au executat partea artistică. gube însemnate şi nu poate lua extinderea
pe care o doriţi. A sosit momentul să pu­
neţi capăt acestei lacune. Cereţi imediata
Dela Reuniunea „Sfânta INarla“ instalare a telefonului pentruca să profitaţi
şi Dv. de condiţiunile avantajoase pe care
a Femeilor Unite din Sibiu. le acordă Societatea Anonimă Română de
Lumi 13 Aprilie, a doua zi de Paşti aranjează o reprezen­ Telefoane acelora cari se abonează până
taţie teatrală împreunată cu dans sub conducerea dlui D. Axente la data mai sus indicată.
■şi concursul dnei Par. Olariu, şi a dlui M. Axente stud. la Con­
servatorul din Bucureşti.
Luni 13 Aprilie de Sf. Paşti, în sala dala Unicura. înce­
putul la ora 8 jum. seara.
Programul se deschide cu o recitare de către dl Axente şi
apoi predarea piesei „Niobe“ comedie în 3 acte de H. şi E. A.
Paulton, localizare de Corneliu Axente. Rolurile vor fi interpre­
tate de : dna Par. Olariu, d. Dumitru Axente, dna Eug. Petruţiu, A N O N 1M Ă
Micul G. Măerean, dna Ana Axente, Mircea Axente, Dumitru
ROMÂNĂ DE
Chirtea, dna Paraschiva Hedu, dl Rareş V. Axente, dra Anicuţa
Arimie, dl loan Mărină şi dra Maria Arimie. Bufetul e donat dim
partea doamnelor din comitet.

Cincisprezece ani red u siu n e Tripourile desfiinţate prin lege

pentru crima dela Cisnádle. La S ib iu ele tot mai fu n c ţio n e a z ă .
La Tribunalul Sibiu s‘a judecat a declarat că în ziua de28M aiul935
procesul de dublu asasinat din Cisnădie. s'a înţeles cu cumnatul său I.Armeanu
Am arătat într'un număr trecut Coloanele „Acţiunei" stau deschise
In noaptea de 4 Iunie femeia să fure dela victimă bani şi alimente,
nenorocirea adusă şi în oraşul nostru pentru toţi acei cari ştiu fapte precise
Reghina Schahiiger şi fiul ei Fritz în întrucât numiţii au lucrat, ca sobari
vârstă de 14 ani au fost asasinaţi în în casă ştiau cum să dea lovitura. In de tripoul „Şoimii". La câteva zile a despre acei ce susţin convinşi de ar-
timpul nopţii. urmat votul unanim al Camerii prin ginţii lui Iuda acest cuib al nenoroci­
noaptea de 4 Iunie au intrat înarmaţi rilor.
care s‘a hotărât desfiinţarea tuturor
După această crimă de tâlhărie, cu săcurile, cu ajutorul unei scări pe De încheiere dăm ultima parte
tripourilor. Zilnic primim şi acum scri­
jandarmii din Cisnădie având crima şi geamul locuinţei. După ce au răscolit din articolul dlui prof. N. Iorga, prin
sori la redacţie din partea familiilor
premiul, avea nevoie de criminal. în dulapurile din salon şi n‘au aflat
celor stăpâniţi de patima jocurilor de care combate cu vehemenţă această
După judecata lor mai ales că bani, au intrat in dormitor unde spăr­
noroc, din care se face cunoscut ruina nenorocire abătută asupra societăţii
încasase şi ceva parale din premiu au gând dulapurile au căutat bani. româneşti.
declarat criminal pe Maria Conţiu, morală şi materială adusă de acest
Ia acest timp femeia s'a trezit şi „Păcatul jocului de cărţi a luat
tripou unde au pierdut peste 30 ju­
servitoarea victimei. a început să strige după ajutor. Unui însă astfel de proporţii, el a infectat
cători — începând dela 150.000 Lei
Bătae, unghii smulse şi tot felul din criminali, fără si facă lumină în
pănă la 60.000 între cari mulţi func­ atâta lume din societatea care, favo­
de torturi timp de 14 zile, aşa încât cameră a lovit-o cu tăişul săcurei de rizată de soartă, trebuie să dea exem­
servitoarea a înebunit şi de frică a două ori în cap omorând-o pe loc. In ţionari de Stat etc. Legea s‘a votat,
tripoul Şoimii funcţionează încă. plu celorlalţi, atâtea au fost deturnă­
recunoscut că ea a ucis. acest timp s’a trezit copilul ei pe care rile de fonduri ale Statului şi atâtea
întâmplarea a făcut ca la Cluj l-a ucis deasemenea cu lovituri de întrebăm, în numele opiniei publi­
discreditările morale, încât Camera
să fie cunoscuţi adevăraţii criminali, săcure. ce cinstite, cine sunt persoanele fără
Deputaţilor, intr'un gest a cărui no­
care deşi îşi mărturiseau crima nu Au declarat apoi că au făcut obraz care menţin şi fac încă inter­
bleţă nu poate fi îndestul de sublini­
erau crezuţi mai ales că jandarmii din fapta de frică să nu fie prinşi. venţii pentru tripoul Şoimii ?
ată, a tăiat scurt, cu o admirabilă u-
Cisnădie găsise şi ei un criminal. Tribunalul în complectul dlor Se spun nume de persoane ce nanimitate, acest periculos desmăţ.
S'a început o campanie de presă judecători: N. Tănăseanu şi Dr. Bile- fac mult caz în public de cuvântul Au fost oameni cari să nădâj-
şi aşa Maria Conţiu în vârstă de 18 gan a condamnat pe ambii criminali cinste şi despre care se spun lucruri duiască în putinţa unei reveniri la
ani a fost pusă pe picior liber după ia 15 ani reclusiune pentru crima de fantastice în această privinţă. Senat. Un ziar a şi anunţat-o ca si­
suferinţe nemaipomenite şi închisoare tâlhărie cu dublu asasinat. Deocamdată noi cerem, în nu­ gură. Se vorbea de neruşinate încer­
timp de trei luni.
Adevăraţii criminali Sasman lu­ Servitoarea Maria Conţiu a fost mele opiniei publice româneşti închi­ cări de conrupţie. La aceasta, a doua
crător, în vârsta de 34 ani din Sibiu, î achitată. derea tripoului Şoimii şi rugăm pe Adunare a răspuns prin acelaş votu-
toţi românii de bine, să reacţioneze nanim.
Deponenţilor, clienţilor şi demn şi prin izolarea din societate a Credem că o lipsă de câteva
cumpărătorilor .de lozuri persoanelor cari susţin şi mai frec­ milioane în deosebite budgete nu va
CU OCAZIA SFINTELOR PAŞTI, UREAZĂ SĂRBĂTORI FERICITE ventează tripoul. duce la ce se şopteşte, că adecă le­
Solicităm această solidaritate pen­ gea nu va intra în vigoare decât mai
BANCA ILIESCU S. A. CLUJ tru salvarea atâtor familii şi copilaşi­ târziu; s'ar acoperi de ruşine oricine
secţia de depuneri, scont, devize, lor acelora cari nu-şi mai pot stăpâni ar face-o şi se va găsi şi cine să-l
Loteria şi biroul de voiaj. această ruşinoasă patimă. denunţe, cu toată indignarea cuvenită“
 Nr. 44—45
Buletin e x te rn jI Comitelui şcolar al liceului de fete
„Domniţa Ileana“ din Sibiu._
Mica înţelegere faţă de înarmarea
Auslrieî
După cum se ştie Austria s'a
abătut deia tratatele de pace şi a in­
trodus serviciul militar obligatoriu.
Faţă de acest gest statele Micii înţe­
legeri, prin miniştrii ei dela Vienaau
depus o notă de protest în C3re se
arată că se vor lua măsurile ce se
vor impune în contra acestei acţiuni
unilaterale luată în afara Societăţii
Naţiunilor.
Dl Iuliu Manîu in declaraţiile
făcute presei a cerut să răspundem
ca mobilizarea spre a împiedeca Un­
garia să urmeze şi ea această hotă-
rîre.
Şi America va inira în viiiorul
răsboiu
Secretarul de Stat al răsboiului
a declarat că armata americană a
rămas mult în urmă cu echiparea.
S'au luat toate măsurile ca să se
înarmeze cât mai repede pentrucă
viitorul răsboiu are caracter interna­
ţional — aşa că şi America va trebui
să participe.
Planul francez de pace
La propunerile Germaniei Franţa
răspunde cu un nou plan prin care
între altele prevede: Creiarea unei
iorţe militare internaţionale.
Ziarul „LTntransigeant" dă u r­
mătoarele amănunte asupra planului
francez de pace.
„Marile Puteri ar avea fiecare
câte 3 sau 4 divizii, iar Micile Puteri
câte una, toate trupe profesioniste
motorizate, gata oricând să răspundă
la Apelul S. D. N. pentru reprimarea
contravenţiilor internaţionale. A doua
ideie ar ii încheierea unui pact de
asistenţă internaţională, asistenţă mu­
tuală europeană, strâns legat de pactul
S. D. N.
De Sf. Paşti
CONSUMAŢI DELICIOASELE VINURI DE
Drăgăşarti
VIILE BRATIANU
Vin alb de masă
Vin alb superior
DIN
cu următoarele preţuri
Viţă de Rhin, Santerucs,
Litru 3/4 Litru
12
19
Tămăioasă, Bordeaux şi
Pelin Superior 24
Grasă Brătianu 27
Serviciul la domiciliu
De vânzare la Coop, de Consum
AndreiBârseanu
str. Regina Maria 30.
Banca „O aşia“
Str. MITROPOLIEI 3
CUMPĂRA EFECTE DE STAT:
Îm p r u m u tu l d e în z e s t r a r e 4%%
Şi
îm p r u m u tu l d e c o n s o lid a r e 3%
(tranşa B)
A c o rd ă îm p r u m u tu r i c u
gaj d e e f e c t e d e S ta t.
„A C Ţ I U N E A 1
Z & Jl
Cerefí p retu tin d en i
Nr. 1^1936.
cio r a p u l de ca lita te
P u b i i c â ţ iu n e .
Se aduce la cuuoştinţă celor in­
teresaţi că comitetul şcolar el liceului
de fete „Domniţa Ileana“ din Sibiu,
a hotărât construcţia uuui nou local
pentru trebuinţele sale in locul celui
vechiu.
In vederea acestei construiri se fHnd durabil ş! cel mai ieftin
publică concurs între dnii arhitecţi
şi ingineri în următoarele condiţiuni :
1. ) Localul va fi construit pe lo­
cul expropriat pe terenul fost patinaj
în plin centru oraşului Sibiu.
CONVOCARE
2. ) Va fi tip 12 clase plus de­ Domnii acţionari sunt (prin aceasta) invitaţi la a
pendinţe, 3 9 -a adunare generală ordinară
3. ) Concursul se va referi numaia Societăţ i .U zina Electrică Sibiu* s, p. a„ care s e va ţinea Ia
la formarea planurilor de construcţie. 24 Aprilie 1936 ora 4 p. m. în localu l Consiliului de A dm inistra­
4. ) Stilului va rămâne la apreci­ ţie al Societăţii, dtn str. Trei Stejari Nr. 1.
erea concurenţilor.
Planurile se vor depune la direc­ ORDINEA DE ZI :
ţiunea liceului de fete „Domniţa Ilea­ 1 Raportul general al Consiliului de adm inistraţie despre înche­
na din Sibiu str. Şaguna Nr. 8 până ierea conturilor din gestiunea anului 1935 şi hotărîre asupra
la 1 Maiu 1936 distribuirei beneficiului n e t
5. ) O comisiune formată din mem­2. Fixarea bonificărei pentru membrii Consiliului de adm inistraţie
brii comitetului şcolar va proceda la si al com itetului de C enzori.
alegerea celui mai bun plan, iar au­ 3. A legerea membrilor din Comitetul de Cenzori.
torul lui va fi renumerat cu un premiu A ctele pentru adunarea generală s e pot vedea în biroul
de 7000 lei. Uzinei E lectrice, str. Trei Stejari 1 în timpul orelor de oficiu.
6. ) Planul premiat nu atrage In adunarea generală fiecare acţte reprezintă un vot.
după sine nici o altă obligaţie. Pentru a putea exercita dreptul de vot în adunarea g e n e ­
7. ) Pentru celelalte condiţiunirată, acţionarul trebue să depună acţiile cel puţin cu o zi înainte
şi orice alte informaţuni doritorii se !a C assa generală de econ om ii în Sibiu*, (c a ssa de schim b).
vor adresa la cancelaria direcţiunii
liceului „Domniţa Ileana" Sibiu, la 7 Aprilie 1936.
Preşedintele comitetului şcolar al lice­ C onsiliul de adm inistraţie
ului „Domniţa Ileana" Sibiu: a l so cietă ţii »Uzina electrică din Sibiu* S. P. A.
I. c iq r a n
Secretară: M. ŞTEFĂNESCU
Ozina Electrică
D e vân zare
urgent casă c u prăvălie şl
cârciumă în comuna Sfim*
bőta de jos. Adresa Enrîc SIBIU Urează onoratei sale clientele I
Ehremwald, Sâmbăta de jos
jud. Făgăraş. Sărbători fe r ic ite I
V in u rile c e le m a i s u p e r io a r e e x is
te n te , v a rietăţi in d ig e n e ş i s t r e in e § i c fe z a r s e de băi
p r o c u r a ţi c u preţuri a t â t d e m i c i , Ţevi de plumb, Tuburi dc fontă, I,a-
s e r v it a c a s ă voare de faianţă, C losete, Ţevi de gaz
Armătură etc.
LA RENUM ITA B O D E G Ă
RUDOLF
15
PASA
S îb îu str. R e g in a M aria 42
C e c u a d e v ă r a t n ic i c u
FRiEDSAM
FiE sm ntC
P& Sfintele Paslg
SIBIU, P la ta L e m n e lo r 5
Telefon 251.
d u b lu preţ n u s e a flă în
20 C o m e r ţ — în c e r c a ţi şi ia BODEGA P. MOGA s e g ă s e s c tot
25 c o n v ln g e ţi-v ă şi D v o a s tr ă felul de vinuri tn sticle înfundate de
Târnave, Şard, Aiud ş i Ţeln*. Zilnic
de adevăr. şuncă fiartă proaspătă. Prim esc c o ­
menzi pentru cozonaci. Vizitaţi cu în­
cred ere magazinul meu
Pentru p r im ă v a r ă
Găsiţi gata tot felul de pantofi,
str. Tribunei 1.
sandale ptr. copii, dame şi domni,
cu preţuri extrem de ieftine,
num ai lucru d a m â a ă la: F a c e ţ i în in te r e s u l D v o a str ă c u m ­
‘oTTTTTi R. Zahare sir. Faurului 43 p ă r ă tu r ile n e c e s a r e d e la r e n u m i­
tu l m a g a zin s p e c ia l d e C A F E A
boitorii Petioito I !
f el V I I U I I U H U & luyiiM
PIAŢA UNIREI
Urează onoratei sale clientelă
j I ^ a5a
str , R e g in a M aria 42. T e le fo n 93.
şi cheltuiţi diferenţa ce economisiţi
Sărbători fe ricite!

Nr. 44—45
Nr. 2660 port 1932
Publicaţiune de licitaţie
Subsemnatul portărel pe lângă Tribunalul Si­
biu prin aceasta publică că în baza deciziunii Nr.
21406J1931 şi Nr. G. II 1188C|t932 a Judecătoriei
Mixte Sibiu în favorul reclam. Institut de credit
fonciar reprez. prin advocatul Dr.Wilhelm Bruckner
pentru încasarea creanţei de 15,260 lei şi acceso­
rii se fixează termen de licitaţie pe 17 Aprilie ora
3 d. m. la faţa locului în oraşul Sibiu str. Valea
Mare Nr. 12 unde se vor vinde prin licitaţiune
publică judiciară mese, dulapuri, orologiu, noptieră,
maşină de cusut şi masă de ghiluit, in valoare de
7800 lei. In caz de nevoe şi sub preţul de estimare
Pretenziunea, care e de încasat, face 15.260
Lei capital, dobânzile cu 1 0 % socotind din 1 Oct.
1931 iar spesele până acum stabilite de 1941 lei
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi
fost sechestrate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câşti­
gat dreptul de acoperire, licitaţia prezentă este
ordonată şi în favorul acestora în sensul art. XLI;
1908, § 20.
Sibiu la 19 Martie 1936.
portărel, Bacu
Nr. 47C|1936 port.
Publicaţiune de licitaţie.
Subsemnatul portărel de pe lângă Tribunalul
Sibiu prin aceasta publică, că în baza deciziunii Nr.
4370|1932 şi Nr. G. II. 3262-1936 a Judecătoriei
mixte Sibiu în favorul reclamantului Elisabeta Mol­
dovan n. Lapschanski reprez. prin advocatul Dr.
Traian Ivan pentru încasarea creanţei de 6104 Lei...
bani şi accesorii se fixează termen de licitaţie pe
24 Aprilie 1936 ora 3 dm. la faţa locului în Sibiu
str. Mureşan Nr. 1 2 şi Cuza- Vodă Nr. 1 2 unde se
vor vinde prin licitaţiune publică judiciară 1 maşină
de cusut, 6 perdele albe, 1 pian negru, 1 radio, 1
masă de scris, 1 toaletă, dulap, bufet şi oglindă în
valoare de 18Í00. Lei. in caz de nevoie şi sub pre­
ţul de estimare.
Pretenziunea care e de încassat, face 6104 Lei...
bani capital, dobânzile cu 6 'jjo socotind din 19 Mar­
tie 1932 iar spesele până acum stabilite de 2267 Lei
bani.
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi
fost sechestrate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat
dreptul de acoperire, licitaţia prezentă este ordonată
şi în favorul acestora în senzul art. XLI: 1908 § 2 0 .
Sibiu, la 26 Martie 1936.
BACU portărel
_______ Judecătoria rurală Ocna Sibiului.
Nr. G. 2071|1930,7
Publicaţiune de licitaţiune
Subsemnatul portărel delegat de pe lângă ju­
decătoria rurală Ocna-Sibiului, prin aceasta publică
că în baza deciziunii cu Nr. G. 2071/1930/7 a ju­
decătoriei rurale Ocna-Sibiului, în favorul reclaman­
tului Dragomir Nicolae reprezentat prin advocatul
Dr. Ieronim Stoichiţă pentru încasarea creanţei de
2000 Lei cap. şi acc. se fixează termen de licitaţie
pe ziua de 15 Aprilie 1936 orele 15 la faţa locului
în comuna Armeni unde se vor vinde prin licita­
ţiune publică judiciară 2 cai, 5 care fân, în valoare
de 8000 Lei. In caz de nevoie şi sub preţul de
estimare.
Pretenziunea care e de încasat face 2000 Lei
capital dobânzile legale socotite din 1 0 Oct. 1929,
iar spesele de până acum 2758 Lei.
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi
fost execvate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat
dreptul de acoperire licitaţia prezentă este ordonată
şi în favorul acestora în sensul art. LX 1881 art. 1 2 0 .
Ocna-Sibiului, 23 Martie 1936.
Grefier Carol M. Szöts
port. delegat
A d e v ă r a ta b u c u r ie de
Pa$t9
numai prin
Vinurile si musiul vitamin
99
N oul
AMBROSI“
M E D I A Ş
r e p r e z e n ta n t ş! d e p o z ita r
„Pivniţa Schiller“
G. G U N E S C H
SIBIU, PIAŢA SCHILLER Nr. 2
*
„A C Ţ I U N E A “ _______ __________________ P a * 7
Nr. 2857/935 port.
Tur tăria Palfy Desideriu Publicaţie de licitaţie.
str. Regele Carol I Nr. 61, urează onoratei
sale clientele Subsenuiatul portărel pe lângă Trib. Sibiu
prin aceasta publică că în baza deciziunei Nr.
S ă rb ă to ri fericite ! 11393|935 şi G. II. 15550|935 a judec, mixte Sibiu
în favorul reclam. Hans Gassner reprez. prin adv.
Dr. Ivan Traian pentru încasarea creanţei de 4000
lei şi acces, se fixează termen de licitaţie pe ziua
Pescăria Fiorea de 24 Aprilie 1936 ora 10 a. m. la faţa locului
în Sibiu str. Regina Maria Nr. 8 , unde se vor
PIAŢA MICĂ. vinde prin licitaţitme publică judiciară 1 masă de
Urează onoratei sale clientele scris, 3 arme de vânătoare, picturi, diferite cărţi,
S ă rb ă to ri fe r ic ite ! scaune şi alte obiecte, în valoare de 3940lei. In
caz de nevoie şi sub preţul de estimare.
Pretensiunea care e de încasat face 4000 lei
capital, şi spesele până acum stabilite de 2582 lei.
lo n iţă O lteanu întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi
fost sechestrate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câş­
Magazin de coloniale Piaţa Mică tigat dreptul de acoperire, licitaţia prezentă este
Urează onoratei sale clientele ordonată şi în favorul acestora în sensul art. XLI.
1908 § 20.
S ă rb ă to ri f e r ic it e ! Sibiu, la 31 Martie 1936.
Bacu, portărei.
Petre ÎOocian Nr. 2014|1935 port.
Magazin de coloniale str.Ocnei 13/15 Tel. 454
Urează onoratei sale clientele Publicaţiune de licitaţie.
S ă rb ă to ri fericite ! Subsemnatul portărel pe lângă Tribunalul
Sibiu, prin aceasta publică că în baza deciziunii Nr.
7401[1935 şi Nr. G. II. 13917|1935 a Judecătoriei
Prima Crpitorie şi Ceaprăzărie Militară Mixte Sibiu, în favorul reclamantului Carol Breiten­
stein reprezentat prin Dr. Traian Ivan advocat, pen­
F. Fur m aim
str. Octavian Goga No. 3 Sibiu
tru încasarea creanţei de 3182.-Lei şi accensorii se
ficsează termen de licitaţie pe 25 Aprilie 1928 ora
5 dm. la faţa locului în Sibiu, str. Brukenthal Nr.
Urează onoratei sale clientele 2 1 , unde se vor vinde prin licitaţiune publică judi­
S ă rb ă to ri fe r ic ite ! ciară, 1 masă de scris, 1 casă de fier, 1 radio, 2
dulapuri, 1 toaletă, 1 ceas, 1 pendulă galbenă, în
valoare de 7900.- Lei. In caz de nevoie şi sub pre­
ţul de estimare.
I Atelier special pt.
l a v *I b I mP'C*Ci cism e o fiţere şti Pretenziunea, care e de încassat, face 3182.
Lei capital, dobânzile cu 61ţ2°/(, socotind din 23
pantofi de Dame şi Bărbaţi str. Tribunei 22 Decemvrie 1934, iar spesele până acum stabilite de
Urează onoratei sale clientele SIBIU. 817.- Lei.
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fl
S ă rb ă to ri fe r ic ite ! fost sechestrate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat
dreptul de acoperire, licitaţia prezentă este ordonată
şi în favorul acestora în senzul art. XLI 1908, § 2 0 .
Atelier special pt. Sibiu, la 31 Martie 1936.
91116* cism e o fiţere şti
BACLI portărel.
str. Octavian Goga No. 2 Sibiu
Urează onoratei sale clientele
S ă rb ă to ri fe r ic ite ! Judecătoria Rurală Ocna-Sibiului
No. licit. 24|1936
No. G. 1762| 1932| 11
ing. V. Oieboid Publicaţiune de licitaţie.
Sibiu str. Regina Maria Nr. 59. Subsemnatul portărel de pe lângă Jud. Ocna-
Urează onoratei sale clientele Sibiului prin aceasta publică că în baza deciziunei
No. G 1762j(1932|10 a Jud. Rurale Ocna Sibiului în
S ă r b ă to r i fe r ic ite ! favorul reclamantului Dr. Oct. Alămorean contra
urmăritului Solomon loan lui Nicolae pentru înca­
sarea creanţei de 2088 Lei şi accensorii se fixează
termen de licitaţie pe 2 0 Aprilie 1936 orele 15 la
Felicitări urează clientelii sale firma: faţa locului în comuna Alămor No. 284, unde se vor
vinde prin licitaţie publică judiciară: 2 vaci, 2 juninci,
T C* • * O ®
. bimion bimy şi un car în valoare de 8000 Lei în caz de nevoie
şi sub preţul de estimare.
Pretenziunea care e de încasat face 2088 Lei
REGINA MARIA
capital dobânzile legale socotind din 18 Noembrie
1932, iar spesele până acum stabilite de 1712 Lei.
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi
Librăria Cartea Românească fost sechestrate şi de alţii şi aceştia ar fi câştigat
Sibiu, str. Regina Maria No. 20. dreptul de acoperire licitaţia prezentă este ordonată
Urează onoratei sale clientele şi în favorul acestora în sensul art. XLI. 1908 § 2 0 .
Sărbători fericite ! Ocna-Sibiului la 23 Martie 1936
Christos a înviat ! G refier: C. M. Szöts m. p.
portărel delegat
întrebuinţaţi
ELECTRICITATEA c e a m a i id e a lă form ă d e e n e r g ie p e n tr u
lumină, forţă şi căldură
s informaţiuni Ia ii
a
S IBIU, str . T rei S tejari 3. Telefon 194 şi 195.
Nr. 44—45 „A C Ţ I U Ü E A “ IS L ±

FIŢI SUP ERS TI ŢI OŞ I !

Primăvara ; Reînvierea vieţii. . . PENTRU SARBATORS

Sfintele Paşti: Sărbătoarea bucuriei
Produsele cunoscut excelente, ale firmei
Loteria î N o r o c u l ...
HENRIC RIEGER, Sibiu, atr. Eiisabeta 7.
LA TRAGEREA
L 1 C H E U E
Loteriei de Stat K o m
DE SFINTELE PAŞTI DIN •
€ O O N Ä C
DE S M E U R Â
15 Aprilie 1936 S I R O P
O R A N G e A D E
puteţi întâmpina «orocul! !
C I T R O N A D E
CU UN C Â ŞTIG ..............
VIAŢA DVS. VA REÎNVIA ! ! ! p r e c u m şi v in u r i în c a lită ţi s u p e r io a r e cu p resu ­
r ile c e le m a i ie ftin e

C â ştig u rile c la s e i 2 - a :
5 câştiguri a Lei 1.000.000 Lei 5.000.000.—
Vizitaţi şi aprovizionaţi-vă cu cele nece­
şi încă alte 11093 câştiguri „ 21.897.912.—
sare în cel mai renumit local de
Total 11.098 câştiguri în sumă de Lei 26.897.912.—
Cofetărie, Bodegă şi Restaurant
ii Proprietar :
Ü DACĂ NU AVEŢI LOZ
I „ B U F N I T A Adolf Gimdisch
1i
MAI PUTEŢI CUMPĂRA ! ! ! 1
DACĂ AVEŢI I
m
m
SĂ REÎNOIŢI LA TIMP I !! m Sibiu, str. R egina Maria Nr. 51.

SPECIALIST pentru
F irm a P .G v o itsch
„REGELE PĂLĂRIILOR“ şi „GVO-PA"
urează onoratei sale clien­
tele sărbători fericite !

Vinuri superioare neîntrecute de Dră*

găşanî d e la cele mai renumite podgotii Radio-Lux Kunte
De Paşti pantofi noi Preţuri de reclamă până
d ela la Paşti, servit acasă

Gaston
Vin atb de masă kg. 10 Emi l Hőchsmann, Bijutier
Vin alb superior kg. 16
Tămâioasă Bordeaux Rhein etc. kg 18 str. Regina Maria No. 41 Sibiu
Savignon şi geasu k g .4 4 .— Urează onoratei sale clientelă
str. R e g in a R iaria 17 Ţuică superioară de V âlcea kg. 32 S ă rb ă to ri fe r ic ite !
cum şi iot felul de licheururi indigene
CELE MAI BUNE şi străine
Salam de Sibiu pieţ de fabrică l-a CONSUMAŢI BEREA CEA MAI BUNĂ
biciclete şi maşini de cusut kg. lei 110. Cu cele mai ieftine preţuri

urnim
mărci germnne precum şi toate piesete de schimb

hex
cu preturi scăzute
LA FI RMA LA RENUMITA BO D EG A

B o lo g a Gt com p . 99
str. A vram Iam cu4
Mantouri pentru biciclişti dela
175 Lei în sus.Atelier de reparaţii
99 PASA ŞI BEREA DE PAŞTI

I
In Sibiu strada Regina Maria Nr. 42

A te n ţiu n e f Telefon 93.

Cine vrea să guste un vin bun, să poftească în

pivniţa „Bachus“
str. Avram Iancu Nr. 20 (telefon No. 63 b.
Vitrinele firmei De vânzare
Se serveşte gratuit o gustare de probă dim renu'
mitele vinuri „Steínínger* ?i K a d a r k a . VILĂ FRUMOASĂ cu 3 camere,
bucătărie, antreu, baie instalată,
W.C. şi pivniţă ; 1 casă în aceeaş
curte cu 1 cameră, bucătărie,
spălătorie, clădirea nouă, grădină
ŞUNCA DE PAŞTI S I B I U
f. frumoasă, aproape de centru.
gustoasă, suculentă, de prima calitate Adresa la agentura
Piaţa Regele Ferdinand Nr. 17 „INTERMEDIATOR“ Regina María No. 16
(ârnaturi $1 mezeluri Orientează despre u l t i m e l e
de orice fel
noutăţi de modă şi preţurile
VINURI EXCELENTE şi Apa Minerală cele mai ieftine ale zilei. Este La magazinul de încălţăminte flg S fi A
Matild (numai 9 Lei), găsiţi la deci în interesul publicului a găsiţi cele mai elegante noutăţi Ş" | J

H. I. K rem er privi aceste vitrine şi a vizita

M A G A Z I N U L Sibiu, str. Regina Maria 13
Sibiu, strada AVRAM IANCU Nr. 4.

Redactor resp: ILIÉ MUNTEANU. Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI", Sibiu. CENSURAT

 Redacţia şi Administraţia:
Str. Regina Maria 49, et.IÎ
T elefon: 324
Director: i o N m u n t e AN u
Abonamentul anual Lei 240, şa se luni 120, íréi luni 60, o lună 20, instituţii, so cietă ţi 500, Nr.-ul 3 Lei.—
tfr.46
Mmm.
Vandalismul inaugurat în viaţa
internaţională prin gestul Germaniei
a făcut posibil războiu dela o zi la
alta. Litera tratatelor este complect
compromisă aşa că astăzi siguran­
ţa hotarelor este garantată numai de
superioritatea militară şi organizarea
morală a naţiunei.
Forţa morală a Genevei a tre­
cut în rândul istorioarelor frumoase în
care mai pot crede copiii dela grădină.
Oamenii politici şi militarii cal­
culează izbucnirea războiului peste
un an sau doi, când Germania va
ii complect gata. — Sunt foarte mulţi
cari văd posibilitatea izbucnirei răz­
boiului chiar în vara acestui an. Fapt
cert este că, prin organizarea arma­
telor şi înarmarea popoarelor învinse
in războiul mondial, izbucnirea măce­
lului este destul de apropiat. Dupăce
Germania va opune aceleaşi fortificaţii
pe Rin, prin linia Hitler, cum au fă­
cut Francezii linia Maginot, va urma
aplicarea etapei a doua: Anschluss-ul.
Peste un an sau doi tancurile, tunu­
rile germane însoţite de aviaţie vor
înainta în Vi . na. Franţa se va uita
din fortificaţiile liniei Maginot,* cum
îafăptueşte cunoscutul: „Drang nach
Osten". Dela Viena până la Oradea
— peste Ungaria — este nimica toa­
tă pentru technica modernă.
Desigur că s‘ar putea ivi şi alte
ipoteze tot a t â t de primejdioase
pentru pacea şi chiar integritatea
ţării noastre. In faţa acestei stări des­
tul de serioase cum vom răspunde ?
Aceasta mi-se pare a fi una din
întrebările ce se adresează fiecărui fiu
al acestei ţări.
Avem sau nu avem armament
V suficient nu sunt în măsură să pot
face nici o afirmaţie precisă deaceea
voi insista asupra laturei de înarmare
sufletească.
Nu spun o noutate când mărtu­
risesc constatarea ce o poate face fie­
care în cercul prietenilor săi că, no1
suntem complect desarmaţi sufleteşte.
Fără ideal, nici un fel de elan
şi însufleţire nu mai găseşti astăzi.
Este considerată de mulţi o u-
topie, dacă nu o prostie, să îndemni
publicul pe calea presei să contribue
pentru procurarea unui avion nece­
sar apărării Sibiului şi tot atât de ne­
actuală s‘a părut comisiei interimare
dela municipiu cererea Aero-Clubului
Albastru de a-i da un teren pe care
O rgan al a s o c ia ţ iilo r r o m â n e ş t i
Publicaţiuni şi inserate după tarif
Sibiu, Duminecă 19 Aprilie 1936 Anul II
In sat de Paşti Torna
Paştile, sărbătoarea care invocă în fiecare an învierea lui Christos a-
necredinciosul
duce cu această mare bucurie şi redeşteptarea întregei naturi. Intr'un cadru
aşa de frumos al naturii precum şi al unui eveniment religios atât de evoca­ Veacul nostru poartă pecetea
tor, cel mai potrivit loc pentru a petrece vacanţa Paştelor, este satul. scepticismului şi al îndoielii. Un val co­
Părăsind oraşul, ochiul întâlneşte verdeaţa isbitoare a câmpului. Holdele tropitor răstoarnă toate preceptele, in­
se întind ca un covor moale peste tot ogorul, dând un aspect virgin întregu­ versează formulele de existenţă, pro­
lui câmp. duce panică şi derută; din acest haos
rămân doar valabile concluziile'extra-
In satele pe cari le străbaţi, copii te întâmpină bucuroşi asociindu-se ti­
se că toate lucrurile sunt relative şi
nereţii primăverii.
că nu trebue să crezi serios în nimic.
In noaptea de Paşti, dangătul clopotelor anunţă învierea. Pâlcuri de oa­
Plimbarea noastră dealungul vieţii nu
meni în frumoase vestmiií& se îndreaptă spre biserica din deal. Bătrâni, ti­
este altceva decât excursia unui spec­
neri, femei şi copii toţi parcă sunt cuprinşi de un simţământ puternic pe ca-
tator, care înghite aspecte şi înfăţişări,
re-1 încearcă a-1 pătrunde. Serviciul religios din noaptea învierii are un far­ cari sunt numai aparenţe de adevăruri.
mec cu totul deosebit la sate. Salutul după datina veche: Christos a înviat,
Filozofia îndoelii şi-a avut desi­
cu răspunsul tot atât de creştinesc: Adevărat a înviat, îţi dă un sentiment de gur reprezentanţii săi de seamă. To­
apropiere între oameni, pe care nu-1 poţi găsi la oraş. tuşi una din figurile biblice care în­
Acum se poate spune că vezi satul românesc. truchipează îndoiala până la proba
Pomi înfloriţi în diferite culori dă aspectul unei vaste grădini. contrarie, e Toma necredinciosul. îna­
Sătenii îmbrăcaţi în vestminte albe de sărbătoare te întâmpină prieteneşte inte de el şi după el seria filozofilor
putând să le citeşti în ochi bucuria omului mulţumit. Copiii numeroşi şi cu­ sceptici sau succedat abundent; ei au
raţi, ne arată forţa şi vitalitatea satului, isvorul neamului nostru. Spre deo­ adus înfrânare şi măsură expansiunei
sebire de alţi ani am constatat o serie de lucruri îmbucurătoare în satul prea mari a metafizicii. Dacă pentru
unde am petrecut Paştele. Preocupările politice au trecut pe planul al doilea evoluţia cercetării filozofice e bună
deoarece ţinta oamenilor politici de a se bârfi unii pe alţii le-a dat un sen­ apariţia din când în când a unui cu­
getător sceptic pentru veacul nostru
timent de neîncredere şi chiar de dispreţ pentru felul cum s'a făcut şi se face
scepticismul general în care ne aflăm
politica. Sătenii se interesează mai mult de noile rezultate în domeniul agri­
culturii. Am găsit societăţi de ajutor reciproc, Cooperative. Am văzut diferite e distrugător. Acolo unde nu mai sunt
credinţe nu mai e nici elan ; elanul
preocupări cu scopul de a-şi creia alte ocupaţiuni pe lângă agricultură, care
este motorul oricărei iniţiative, facto­
după cum se ştie nu mai aduce un venit ţăranului în afară de hrana lui pro­
prie, ca pomăritul, cultivarea viţei de vie, grădinăritul, ocupaţie ce la noi în rul creator prin excelenţă.
Ar fi o absurditate să afirmăm
ţară o avea numai bulgarii, apicultura etc. In fruntea acestor realizări se gă­
sesc mulţi învăţători şi preoţi. că credinţele ar fi complect nimicite
astăzi.
Viaţa culturală şi economică a salului este în plină ascensiune. Meritul
revine în mare parte generaţiei tinere de învăţători şi preoţi ce au urmat Din potrivă, asistăm la o rege­
nerare, alături de valul de scepticism,
cursurile de pomicultură, agricultură, apicultură şi alte cursuri de aplicare
practică. forţe tinere răsar ici colo, formând
un trunchiu din ce în ce mai mare
Pe lângă bucuria sufletească ce ţi-o poate oferi la sărbători satul am
de oameni, cari preconizează un crez
câştigat convingerea şi încrederea în puterea de vitalitate a satelor noastre ce
moral, naţional şi social. In întreaga
se găsesc în deplin progres.
Europă, de altfel, atât de bântuită de
M u n t e A . N. scepticism, care nu mai crede nici
în pace şi nici în îndreptarea lucrurilor,
se ridică popoare dinamice cari îşi
să-l amenajeze pentru un aeroport al înainte de chemarea la unitate fie­ pun dinainte un scop precis şi deter­
Sibiului. Multe alte exemple recente care trebue să se considere mobilizat pe minat, pe care caută să-l realizeze.
s'ar putea aduce sub ochii cititorului. loc şi în cercul său să răscolească e- Pe noi românii firea însăşi ne
Ne vor trebui desigur tunuri şi lanul dinamismului naţional lucrând face să fim sceptici, însă tot firea ne
avioane. Ne trebue însă înainte de pentru refacerea disciplinei şi autori­ permite să ne dinamizăm la cel mai
toate capital de credinţe în rostul is­ tăţii fără de care oricâte tunuri şi a- mic prilej. Suntem în stare să luptăm
toric al naţiunei şi de răspundere în vioane am poseda nu vom putea re­ pentru un ţel; însă până să-l dobândim
faţa istoriei. zista invaziei ce ne ameninţă. suntem decimaţi de îndoială şi apatie.
Englezii impresionaţi de răspun­ Politica şi democraţia demagogi­ Trebue să dăm tineretului de as­
sul dat lui Hitler de populaţia Ger­ că au făcut mari spărturi în sufletul tăzi un scop, o direcţie şi un crez
maniei se lasă terorizaţi nu de tunu­ naţiei, însă trebue să recunoaştem că pentru a-1 putea salva. O parte din
el şi l'a creiat singur; altă parte îl
rile Germaniei, pe care astăzi nu le nu atât de adânci ca să nu le putem
are în număr prea mare, ci de con­ astupa. aşteaptă. Aşteptarea aceasta poate fi
ştiinţa victor iei şi credinţa plinirii is­ Deci fiecare cu tot elanul trebue lungă şi atunci pericolul care l’a pân­
dit pe Toma necredinciosul e cu a-
torice a nemţilor, aşa că înarmarea să se considere mobilizat pe loc pen­
sufletească este preludiul victoriei, tru apărarea naţională. tât mai mare.
desăvârşit de înarmarea tehnică. Io n M u n te e n u I o n e l N e a m tz u .
-&É-L ACŢI UNEA Nr. 46

Sibiu si împrejurimi SURI

S e va construi o ca­ 2. Secţia socială-medicală: pre- I In atenţiunea conducerii — Duminecă 19 Aprilie este ziua
şedinţe, docent dr. Iacob Simian, dr. I fixată pentru distrugerea ciorilor şi
zarmă pentru angajaţii Elena Roşea Ciuceanu, medică prima­ primăriei. câinilor vagabonzi. Toţi membrii sunt
municipiului. ră, dr. V. Bucur dela Eforia spitalelor
Municipiul după cum se ştie a obligaţi a lua parte ; lipsa se amen­
civile, dr. Ion I. Bratu şi dr. loan
Ne-am ocupat prin ziarul nostru Babă. desfiinţat din lipsă de bani orhestra dează cu 200 lei.
orăşenească. — Sibiul fiind staţiune Instrucţiunile se vor ridica dela
de grajdurile insalubre în care sunt 3. Secţia juridică •" preşedinte A.
ţinuţi, câte 40 de persoane într'o în­ climaterică — şi mai ales că vom a- Comenduire. Comitetul
Milea deputat, avocat Marius Steflea,
căpere, angajaţii municipiului. vea din nou Târgul de Mostre va a- SINUCIDERE PRIN ÎMPUŞCA­
dr. Ion Seracin avocat, Vasile Dădâr-
Comisia interimară în ultima şe­ vea desigur lipsă să angajeze o fan­ RE. La locuinţa părinţilor săi din co­
lat, N. Hanzu, Bucur Florin şi N.
dinţă sub No 554 a adus următoarea fară. muna Cisnădie s‘a sinucis prin îm­
i Lungu, advocaţi.
hotărâre referitoare la această chesti­ întrucât regimentul 90 are o fan­ puşcare cu o armă de vânătoare
une: 4. Secţia economică-financiară:
fară ce a fost angajată în fiecare George P. Billes de 27 ani. Glontele
Nr. 554.— Auzind raportul şi preşedinte dr. D. Popa director în an la Ocna-Băi socotim că înainte de a intrat prin inimă, moartea i-a fost
ministerul industriei şi comerţului, D.
propunerile amănunţite privind lucră­
Bârsan, dr. Const. Dobrotă, ing. P. a-se mai încheia contracte cu alte fulgerătoare.
rile de amenajare şi de construit la
Lungu, Petre P. Roşea, ing. Bratu, C. staţiuni climaterice ori balneare, ar fi Susnumitul suferea de mai mulţi
ferma oraşului din fostul Târg de vi­
Martin, I. Oprean, Vlad Constantin, bine să se gândească conducerea mu­ ani de alienaţie mintală şi a încercat
te, lucrări chemate a rezolvi o pro-
Nicolae Sorescu, Ion Stroe şi Niculae nicipiului la muzica regimentului 90. în repetate rânduri să se sinucidă.
blemă de mult resimţită devenită acum Credem că şi d. col. Fâlfănescu va
Ivan. MOARTE SUBITA. Tânărul Bur-
arzătoare atât pentru cazarea perso­ aprecia că oraşul Sibiu are nevoe în brich Andrei de 14 ani din comuna
nalului de serviciu de acolo (mătură­ 5. Secţia turistică: preşedinte
timpul verii de muzica regimentului şi Chirpăr în timp ce mergea călare pe
tori, grăjdari, vizitii ş. a.) în număr Constantin Muntean dela oficiul turis­
va aprecia ofertele ce le va putea
de cam 180 persoane — în valoare tic, ing. Petre Dulfu, prof. Şandru, Al. prezenta municipiu pentru angajarea un cal, la un moment dat făcându-i-se
la olaltă de cam 3 milioane Lei,— Constantinescu, Ionică Martin, I. Bâr­ orhestrei regimentului. rău a căzut jos de pe cal mort. Tâ­
după o discuţie asupra tuturor pro­ san, I. Roşea, M. Vesa fotograf, I. nărul suferea de inimă aşa că nu
blemelor ce se ivesc în legătură cu Dădârlat. poate fi vorba de un accident.
soluţiunile propuse s‘a decis în prin­ Dl preşedinte mulţumeşte adu­ DESCOPERIREA UNUI CA­
cipiu aprobarea ideii acestor lucrări nării generale pentru încrederea a- Din Sângătin DAVRU. Pe muntele din faţa ospiciu-
însărcinând totodată serviciile econo­ cordată. lui pentru cronici mintali Râu-Sadului
mic juridic şi technic a studia toate In comuna Sângătin cercul cultu­ s‘a descoperit un cadavru ce după
condiţiunile posibile pentru procura­ ral Ludoş sub preşedinţia Dlui Răulea îmbrăcăminte pare a fi al alienatului
rea resur selor financiare necesare fie s'a întrunit în şedinţă lunară în comu­ Toma Venescu de fel din oraşul Pi­
prin punerea în valoare prin parcela­ PREMIERĂ LA T H AL I A na Sângătin.
re a curţii din P. Unirii cu finanţare teşti, fost în ospiciu şi evadat la 20
înainte de masă Dl înv. dir. Au­ Septemvrie 1935. Vagabondând prin
particulară înaintând propuneri şi pro­
iecte precise de soluţionare. Iniţiativa
F etita m in u n e rel Helju conducător al technicei şi apropierea ospiciului a murit fie su­
comisiei interimare merită toată lauda. S HI R L E Y T E M P LE execuţie muzicală — a ţinut o lecţie bit de foame şi cum locul unde a fost
de cânt subiectul „Dorul mamei".
SIMPATIA ORAŞULUI NOSTRU în găsit este puţin umblat a fost desco­
Constituirea Partea muzicală compoziţia pro­ perit numai acum după câteva luni.
FETITA n o a s t r a punătorului. La critică iau parte: Dşoa- MORT PRIN CARBONIZARE.
„Asociaţiei Mărginenilor* Jurnal nou : Reocuparea Renaniei de ra Anuţa tBerghezan, Dl Ştefan Bălă-
Bătrânul Köstner Mihail de 70 ani de
trupele germane. Semnatarii tratatului nescu şi Dl Răulea cari după ce scot
Duminecă, după amiază, s‘a ţi­ dela Locarno. Măsurile luate de sta­ în evidenţă procedeul metodic şi cali­ fel din comuna Tălmaciu ducându-se
nut în sala festivă a liceului „Mihai tul major Francez etc. tăţile propunătorului declară lecţia de să strângă nişte mărăcini de pe fâ-
Viteazu", adunarea generală de cons­ foarte bine reuşită. neaţă şi dându-le foc a fost apucat de
tituire definitivă a Asociaţiei generale Urmează conferinţa intimă a dlui flăcări şi carbonizat.
a mărginenilor. Mateiu cu subiectul „Importanţa cur­ Piaţa Abonamentului e ste o
Deschizând şedinţa d. prof. Ion
Bratu, în prezenţa a câteva sute de
Dela Crucea Roşie, sului complimentar“ Conferinţa a fost datorie dela care nici un cititor
al A cţiunei nu se retrage fiind
ţucrată cu multă atenţie şi interes.
mărgineni, arată demersurile făcute După masă urmează şedinţa pu­ aceasta o datorie de onoare.
Societatea Naţională de Cruce
pentru obţinerea personalităţii juridice Ea se poate face în fiecare
Roşie a României filiala Sibiu, a mai blică. Vorbesc: Dl GheorgheMicu des­
şi citeşte scrisorile primite ca răspuns primit următoarele contribuiri pentru pre „Eroii neamului" şi Dra Minerva zi l a : D r o g h e r i a I o n e l B a d u
la manifestele lansate de Asociaţe din
înfometaţii din Basarabia. Pop despre „Economia* şi îngrijirea str. R egina Maria Nr. 10, D e b i ­
care reese entuziasmul cu care a fost tu l d e T u tu n d in P la ta -M a re
primită ideia de a grupa pe toţi măr­ Raport general Lei 83.365"— lanului.
Programul de cântece pe 2 şi 3 şi A d m i n i s t r a ţ i a z i a r u l u i str.
ginenii răspândiţi în tot cuprinsul ţării, Colecta percepţiei Ocna-Sibiului, prin Regina Maria Nr. 49.
indiferent de credinţele lor politice. dl I. Negrilă Lei 21.140"— voci cond. de Dl dir. Helju, poezii apoi
dansuri naţionale cond. de Dşoara E. UN SĂTEAN ÎNECAT IN CIBIN
S‘a’ ales apoi următorul comi­ Colecta Primăriei Sibiu, Tatu n‘au lipsit nici" de data aceasta Joi la orele 11 săteanul Schva-
tet : preşedinte d. prof. Ion Bratu, di­ dela funcţ. şi pensionari Lei 5.418"— rofer în etate de 45 ani din comuna
rector general al învăţământului se­ RealizaFdin preţul grâului La ora 7 după o zi petrecută în
Turnişor Sibiu în timp ce a încercat
cundar ; vicepreşedinţi dnii Al. Bratu, colectat prin d. comisar cea mai frumoasă atmosferă profesio­
să treacă Cibinul cu căruţa de unde
deputat dr. Aurel Milea, dr. C. Do- I. Dordea Lei 1.530"— nală membrii cercului se întorc la că- intenţiona să încarce nisip a fost luat
brotă, director în ministerul industriei Colecta Soc. „Andrei Şa- mînurile satelor ce-i aşteaptă. de valuri şi târât într’o vâltoare adân­
şi comerţului; sí cretar general d. col. guna Lei 500"— că unde s'a înecat cu cai cu tot. Tre­
Ştefan Milea; casier d. D. Bârsan, Total general Lei 111.861"— cătorii aflând au anunţat autorităţile
sub-director la banca „Albina“-Bucu- Fabrica de ciorapi „Areca" fili­ Dela apărarea pasivă. comunale care au luat măsuri fiind
scos din apă mort.
reşti ; secretari de şedinţă d-ra Mi­ ala Sibiu, a donat : 10 duzine ciorapi
oara Popa studentă şi d. Alex. Cons- pentru bărbaţi, 10 duzine ciorapi pen­ In atenţiunea d-şoarelor şi miliţienilor
tantinescu, inspector la ministerul tru femei şi 10 duzine ciorapi pentru
Se aduce la cunoştinţă generală Comitetul şcoalei primare de stat
muncii. Membrii dnii: N. Steflea, Emil copii, cari s‘au expediat Crucii Roşii din Alămor.
Ciuceanu ziarist. Dr.T). Popa director filiala Cetatea Albă, spre a fi împăr­ că în zilele de 16—30 Aprilie 1936
î n ministerul i n d u s t r i e i se vor prezenta în mod obligatoriu la
ţiţi celor lipsiţi din Basarabia, pentru Primăria Municipiului Sibiu, Biroul Nr. 13-1936.
şi c o m e r ţ u l u i , Const. Martin care aduce sincere mulţumiri.
contabil S. T. B., dr. Gh. Munteanu, Apărării Pasive strada Metropoliei Nr. Publicaţiune.
Societatea Naţională de Cruce
prof. Dumitru Şandru, avocat Vasile Roşie a României filiala Sibiu, aduce 2 camera Nr. 20, toate fetele şi fe­
Frunzete şi Şerban Bungărzan comer­ meile fără copii născute în anul 1917 Comitetul şcolar din Alămor dă
ciant ; iar în comisia de cenzori: pre­ cele mai sincere mulţumiri, Onor. precum şi bărbaţii născuţi în anul în licitaţie publică cu oferte închise
şedinte ing. N. Lupaşcu, dr. G. Cioro- firme şi tuturor donatorilor, cari au 1885 zilnic între orele 9—13, pentru terminarea clădirei şcoalei ce se află
garu, D. Ghişe cantabil ; supleanţi Ion contribuit cu obiecte, sau în bani pen­ a fi înscrişi în controalele Apărării în roşu în ziua de 3 Maiu 1936, orele
Săcuţu, C. Vlad şi Maniu Lungu. tru tombola dela serata din 15 Febr. Pasive. 14.
S'a alcătuit apoi secţiile speciale 1936. Se exceptează dela acest ordin 300.000"— Preţul de concurenţă este de Lei
cari să desăvârşească programul de îndeosebi mulţumeşte călduros acei cari s‘au înscris deja în mod vo­
activitate propus de Asociaţie. armatei pentru preţiosul sprijin ce luntar în decursul anului trecut. De- Condiţiunile de licitaţie precum
1. Secţia culturală: preşedinte ne a dat, precum şi Ştim. Doamne, asemenea sunt scutiţi de a se prezenta şi planul şi devizul se pot vedea la
prof. loan Roman, directorul liceului cari prin muncă neobosită au contri­ magistraţii activi, precum şi soţiile o- primăria comunei Alămor.
„Mihai Viteazu“, Emil Ciuceanu, prof. buit la buna reuşită a seratei. In caz de nereuşită licitaţia se
fiţerilor activi.
D. Bratu, prof. N. Oancea, prof. D- Venitul curat a fost de Lei repetă în ziua de 10 Mai 1936.
Cei cari nu se vor conforma dis-
Şandru, dra Mioara Popa studentă şi 41.684"— cu care sumă s‘a sporit poziţiunilor acestui ordin, vor fi pe­ Alămor, la 14 Aprilie 1936.
Axente Banclu, chimist. fondul Societăţii. depsiţi conform legilor în rigoare. Comitetul şcolar.
 Nr. Ki
Pentru SubofiterU
Pensionari,
Se comunică următoarele :
Este bine cunoscut de fiecare din
Subof. Pensionari că numărul Centra­
lelor Soc. noastre, în ultimul timp, a-
junsese la 5 la Bucureşti şi Craiova,
din această cauză Ministerul Apără rei
Naţionale a strâns în ziua de 27-III
a. c. la M.A.N. în localul Serv. Con­
tencios pe toţi Preşedinţii de Filiale
din ţară sub ordinele dlui General
Turbatu, şi prin încheiere de proces
verbal, semnat de aproape toate fili­
alele principale din ţară, s'a procedat
la înfiinţarea unei singure Centrale pe
ţară, unui nou Statut bine alcătuit, a-
legându-se un Comitet nou, (dar nu­
mai în mod provizoriu) în care a in­
trat ca Vice-preşedinţi camarazii foşti
Preşedinţi de Centrale, Ghinea şiAn-
gelescu iar ca Preşedinte a fost ales
Domnul Gh. Dumitrescu Preşedintele
Fidacului şl al Soc. Subof. Rez. din
ţară.
Tot prin îngrijirea M. A. N. se
vor înainta actele încheiate pentru ob­
ţinerea persoanei morale şi juridice
Tribunalului Ilfov — totodată desfiin­
ţând prin cale legală pentru totdeauna
toate celelalte centrale.
Comitetul, conform hotărârei a-
dunărei generale ultime, face atent pe
fiecare camarad rămas în urmă cu
cotizaţiile a le achita cel mai târziu
:până la 30-IV a. c. după care, dacă
camaradul nu va fi la curent cu plata
cotizaţiei, va fi definitiv şters din
controalele Soc. şi când se va înainta
M.A.N. tabelele cerute de toţi mem­
brii, nu va fi luat în aceste tabele şi
nu se poate şti ce va atrage după
sine această nepăsare a lui.
Deci toţi camarazii să-şi facă
•datoria pentru binele lor şi al fami­
liilor lor.
La proxima adunare generală
care se va anunţa la timp, să fie cu
toţii prezenţi, deoarece se vor lua
măsuri urgente şi de cea mai mare
importanţă pentru noi — fiind în joc
legea armonizării pensiilor în care
noi iarăşi nu vom fi luaţi dacă vom
sta nepăsători ca până acum.
CAUT BUCĂTĂREASĂ adresaţi:
Doctor Păcuraru, Şaguna 6.
MARE ASORTIMENT DE
în diferite calităţi pentru
voiaj, sport, gală si uniform e militare la
„T E X C O M ”
Societate în com andită cu
Sibiu, str. Regina Marta Nr.5
CELE MAI BUNE
biciclete şi maşini de cusut
mărci germane precum şi toate piesele de
schimb cu preţuri scăzute
LA F I R M A
Bologa& com p.
str. A vram Ian cu 4
Mantouri pentru biciclişti dela
175 Lei în sus. Atelier de reparaţii
„ACŢIUNEA“
Curier lltarar ftUgusul în lupii cu propriul Iul fiu
C easuri
o sten ite
de Paul Constant
Un volum de versuri subtile, în
care sensibilitatea poetului se oglin­
deşte adânc în apele creaţiei. Spre
deosebire de proza sa, care este o sa­
tiră caustică a vieţii şi a oamenilor,
turnată în cel mai autentic humor,
poeziile d-lui Paul Constant reprezin­
tă o altă faţetă a sufletului său, unde
observatorul dispare, făcând loc liri­
cului. Poetul vibrează la orice atingere
externă, provocând rezonanţe lăuntri­
ce. Titlul „Ceasuri ostenite“ este ex­
presiv, conţinând sintetic întreaga sub­
stanţă a creaţiei.
ImKill fe Sfii! de Olio Roth
In generaţia nouă a poeţilor ger­
mani sunt câteva talente demne de
remarcat, care aduc o adiere nouă în
poezie. Unul dintre aceşti poeţi e
Otto Roth. Broşurile sale „Dreissig
Gedichte“ şi „Im Ring des Seins“
conţin bucăţi parfumate uneori fluide,
care nu exclud oarecare profunziune
filozofică. Simplicitatea versurilor şi a
limbii fac lectura lor agreabilă. Un e-
fluviu muzical străbate structura aces­
tor bucăţi care te ridică in slavă, spre
cerul artei. E muzica versurilor cari
cântă redând lirismul sau a unei fră­
mântări pe care autorul o transpune
direct în opera sa.
Convocare
La 26 Aprilie a. c. orele 11 a, m.
se va ţine Adunarea Generală a Co­
mitetului Şcolar de pe lângă Şcoala
Comercială Superioară şi Elementară
de Fete, Sibiu, în localul propriu din
str. Mitropoliei 23.
Toţi părinţii şi tutorii legali ai ele­
velor, precum şi binevoitorii şcolii,
sunt rugaţi a lua parte.
ORDINEA DE Z I:
1) Aprobarea gestiunii comitetului
pe exerciţiul 1935-36
2} Fixarea taxelor şcolare pt. anul
1936-37
3) întocmirea bugetului de venituri
şi cheltueli pe exerciţiul 1936-37
Dacă nu se va întruni numărul e-
gal de membri, adunarea se va ţine
Duminică în 3 Mai a. c. orele 11 a.m.,
cu orice număr de membri.
S T O F C
de primăvară şi vară
m ărfu ri te x tile
RÂMĂŞi Ţe
din lemne de brad
R Â m A ş iŢ e
din lemne de stejar
TĂIATE SCURT
Oferă cu preţ foarte ieftin
Fabrica de cherestea
l i i i 8 tol
Telefon Nr. 35
Un ziarist francez venit din Ad-
dis-Abeba relatează că în Abisinia a
izbucnit şi un războiu dinastic.
Intrigile şi manevrele sunt con­
duse de o camarilă puternică, forma­
tă din câţiva demnitari şi raşi, cari
sânt nemulţumiţi de tactica de până
acum a Negusului. La Addis-Abeba se
consideră că răsboiul cu italienii e ca
şi pierdut şi că numai împăratul Haile
Selassie poartă răspunderea situaţiei.
In consecinţă camarila lucrează
pentru abdicarea Negusului şi aduce­
rea pe tron a fiului său mai mare,
prinţul Asfan-Vosen, în etate de 20 ani.
Prinţul e de acord cu acest plan
şi în mod demonstrativ s‘a aliat cu
raşii potrivnici tatălui său. Astfel As­
fan-Vosen a ţinut întotdeauna relaţii de
prietenie cu rasul Gugsa, care după
cum se ştie, a trecut de partea italie­
nilor.
Buletin extern Buletin Intern.
Poslul de emisiune dela Ierusa­ 45 m iliarde face avuţia n o a ­
lim a transmis Învierea în lumea
întreagă. înainte de războiu România era
învierea—ca şi toate celelalte sluj­
be religioase din săptămâna mare, au
fost pentru întâia oară, retransmise
prin rádióidé Ierusalim, în întreaga
lume. * şi în al doilea petrolul iar agricultu­
Explicaţiile au fost date în araba şi
engleză; în restul anului, radiojurna­
lul se citeşte în trei limbi — în ara*
bă, în englezeşte şi în ebraică.
A revenit iarna în Europa
După cum au prevăzut meteorologii
A.prilie a adus o scurtă perioadă de
iarnă.
In toată Europa, termometrul a scă­
zut brusc în ultimele zile. La Londra
s’au înregistrat minus trei grade.
In Franţa a nins abundent. La Pa­
ris s’a aşternut un strat subţire de ză­
padă.
In Germania zăpada a fost mai a-
bundentă. In unele regiuni a viscolit
ca în toiul lui Ianuarie.
Timpul de iarnă, manifestat întâi
în Rusia, Polonia şl România, sa în­
tins astfel în toată Europa. Meteoro­
logii susţin că aceasta este ultima pe­
rioadă de iarnă şi că de acum va în­
cepe efectiv timpul frumos de primă­
vară.
Moartea primului minislru De*
merlzis. Grecia e impresio-
naiă mult
Conducerea guvernului a fost pre­
luată de d. Metaxas.
In mai puţin de jumătate de an
au sucombat Condylis, Venizelos şi
Demertzis. Toţi irei au suferit de cord.
Prin moartea lor Grecia a pierdut
trei fruntaşi ai vieţii publice.
Italia face o mare în Abisinia
Afiăm din ziare că Italienii au
de gând să facă o mare în Abisinia.
Şi anume ei au descoperit că în unele
părţi pământul e mai jos ca faţa mării.
Deci vor face un canal până la mare
iar apa va năvăli în acele locuri joa­
se şi le va umplea.
Şi astfel se va forma o mare
nouă care va fi de mai mult folos
pentru Italia. Vapoarele ei vor putea
merge astfel până înlăuntrul Abisiniei.
Pentru REUMATICI,
nevralgici, a r t r i t i c i ,
TOGAL este medicam entul ideal.
Pag. 3
Bine înţeles, Negusul, înconjurat
de devotaţii săi, încearcă să pareze
această lovitură. împăratul a înde­
părtat pe Asfan-Vosen de la treburile
statului, invocând motivul că acesta
din urmă are sănătatea şubredă şi n‘ar
putea fi un vrednic succesor. Negusul
recomandă ca urmaş pe fiul său mai
mic, prinţul Makanen, pe care-1 iu­
beşte mult şi-l ţine mereu în preajma
sa.
Rămâne acum de văzut, cum se
va termina această luată surdă pen­
tru tronul Etiopiei. Ziaristul francez,
care a adus aceste informaţii, crede
că Negusul va pierde partida dacă vor
continua înfrângerile pe front şi că într'o
asemenea eventualitate prinţul Asfan-
Vosen va fi încoronat ca împărat al
Abisiniei. Formula ar fl admisă şi de
italieni, care văd un prieten in prin­
ţul ce râvneşte la tronul tatălui său
stră de vite.
mare vânzătoare de grâu, A doua
bogăţie a ţării era petrolul şi în a!
treilea rând veneau animalele.
Azi însă situaţia s'a schimbat. In
primul rând vine bogăţia de animale
ra a ajuns în locul al treilea.
Animalele ţării noastre au o va­
loare de 45 miliarde lei, iar produ­
sele lor valorează 26 miliarde lei.
In anul 1933 s'au vândut în stră­
inătate animale domestice din Ro­
mânia în valoare de 29 miliarde lei.
Deci tot vitele sunt mai bănoase.
AL 100-lea AVION FĂCUT LA
BUCUREŞTI. La noi în ţară sunt trei
fabrici de avioane, una la Braşov şi
două la Bucureşti. Una din acestea
S. F. T. construeşte al 100-lea avion
al ei. E ceva.
Culturale
Cercul cultural „Astra" cu con­
cursul Corpului didactic dela şcoala
primară de stat din com. Avrig a or­
ganizat în postul mare următoarele
conferinţe pentru popor:
Dl Gr. Chialda preot preşed.
cercului a vorbit „Despre însemnă­
tatea albinăritului" iar dl Dr. O. Vra-
ciu medic „Despre îngrijirea copilu­
lui mic“.
Dl Gb. Coţofană înv. a confe­
renţiat „Despre revizionism“ iar dl
I. Crama înv. a ţinut instructiva con­
ferinţă „Idealismul la Români şi ro­
lul credinţii în realizarea acestui ideal"
La 25 Martie a. c. s’a rulat cu
aparatul de proiecţiuni filmul „Viaţa
şi patimile Mântuitorului" dând expli­
caţii dl V. Berghia înv.
Conferenţiază dl. Tr. Maxim preot
„Despre dreptatea Dumnezeească“ şi
dl. N. Coman înv. despre „Rolul ma­
mei în bunacreştere a copiilor".
Programul artistic la aceste con­
ferinţe a fost executat' de corul „Ră­
sunetul“ al „Astrei" din Avrig precum
şi de către elevii şcoalei primare de
sub conducerea pricepută a diriginte­
lui şi a harnicilor învăţători.
Conferinţele au fost bine cerce­
tate, semn că poporul a simţit o re­
ală necesitate sufletească să le asculte
ASISTENT
O cu ră cu ta ­
b le te T O G A L
e r e m e d iu l
id ea l al r e u -
m a tis m u lu iş i
n e v ra lg iilo r.
 Nr. 46
Vizitaţi şi aprovizionaţi-vă cu cele nece­
sare în cel mai renumit local de
Cofetărie, Bodegă ss Kestaurant
P R O P R IE T A R
„B U FN IŢA ”
Sibiu, sir. Rugina Marla fir. i»1
CONSUMAŢI BEREA CEA MAI BUNĂ
TOMIS REX BSt
ŞI BEREA DE PAŞTI
BODEGĂ
DE PRIMUL RANG, CU APERITIVE DE­
LICIOASE ŞI VINURI ALESE
MÜHSAM & Co.
PIAŢA REGELE FERDINAND 14.
Cereţi p retu tin d en i
c io r a p u l d e ca lita te
fiin d d u r a b il şl cel m ai ieftin
B an ca agricolă şi C assă de eco n o m ii s. a. Avrig, j. Sib iu
CONVOCARE.
Domnii acţionari ai Băncii agricolă şi
Cassă de economii s. a. Avrig (jud. Sibiu)
sunt invitaţi, în virtutea § 10 din statutele
societăţii, la a
XXXI-aadunare geieralăordinară
care se va ţine în Avrig, Luni în 27 Apri­
lie 1936 orele 7 seara in sala primăriei
comunale.
ORDINEA DE ZI:
1. Deschiderea şi constituirea adunării
generale.
2. Raportul Consiliului de administra­
ţie, Bilanţul şi Contul de Profit & Pierdere
p e anul 1935 şi raportul Cons, de censori.
3. Descărcarea Consiliului de admi­
nistraţie şi a Consiliului de censori.
4. întregirea Consiliului de adminis­
traţie cu mandat pe trei ani.
5. Alegerea Consiliului de censori cu
mandat pe trei ani
6. Eventuale propuneri.
Domnii acţionari, cari doresc a par­
ticipa la • adunarea generală în persoană
sau prin mandatar?, conf. § 13 din statute,
sunt rugaţi a-şi depune acţiile şl event,
procurile cu trei zile înainte de adunarea
generală la cassa societăţii în Avrig sau la
sucursala din Sibiu.
A v r i g , la 17 Aprilie 1936.
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE.
___________ _ ____ _
Redactor resp; ILIE MUN'ftANU.
(
,A C Ţ I U N E A*
KOPROL, pastila de ciocolată
cunoscută de toata lumea com­
bate cu maximum de eficacitate:
DIGESTIA ANEVOIOASA,
CONSTIPAŢIILE,
I NF E C Ţ I U N I L E
ii
APARATULUI
DIGESTIV
MI GRENA
Judecătoria Rurală Ocna-Sibiuîui
C in em a »APOLLO*
No. G. 2566|1935|3
No. licit. 30|1936 WI LLI F O R S T prezintă
mAZURKA
Publicaţiune de licitaţie.
Subsemnatul portărel de pe lângă Jud. Rurală
Ocna-Stbiului prin aceasta publică în baza deciziunei
No. G. 2566}1935|3 a Jud. Rurala Ocna Sibiului în
cu POLA NEGRI şi ALBRECHT SCHONHALS
cauza de execuţie a urmăritorului Schuller loan repr.
prin. adv. Dr. Oct. Alămorean contra urmăritului
Balasch Gheorghe pentru încasarea creanţei de 1159 I Vitrinele firmei
Lei bani şi accensorii se fixează termen de licitaţie
pe 22 Aprilie 1936 orele 15 1a faţa locului în corn.
Rusciori unde se vor vinde prin licitaţie publică judi­
ciară : 2 bivoliţe, 2 cai în valoare de 4000 Lei în
caz de nevoie şi sub preţul de estimare.
Pretenziunea care e de încasat face 1112 Lei S I B I U
capital dobânzile legale % socotind din 12 Decem­
brie 1935 iar spesele de până acum stabilite de Piaţa Regele Ferdinand Nr. 17
563 Lei.
întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi
fost sechestrate şi dc alţi şi aceştia ar fi câştigat
Orientează despre u l t i m e l e
noutăţi de modă şi preţurile
cele mai ieftine ale zilei. Este
dreptul de acoperire licitaţia prezentă este ordonată
şi în favorul acestora în sensul art. XLI. 1908 § 20. deci în interesul publicului a
Ocna-Sibiului la 23 Martie 1936
Grefier: C. M. Szöts m. p.
privi aceste vitrine şi a vizita
M A G A Z I N U L
portărel delegat
I Ciment
Trestie
Ferecături
Étig IUPilită
RUDOLF FRIEDSA
S i b i u . P l a t a L e m n e l o r 5 FIERĂ RIE S tr . O c t a v l a n G o g a 1
tem&sta
ACTIV Contul Bilan» la 31 Decemvrie 1935. PASIV
1. Cassa : 1. Capital s o c ia l...................................... 432.000—
o) Numerar efectiv . 183.005— 2. Fonduri de rezerv ă .............................
|b) Disponibil la bănci. . 295.088— 478.093— o) Rezervă statutară.. . . . . . 113.961—
2. Portofoliu de titluri rom. 7.075— 3. Fonduri de amortisment: ...................
3. Portofoliul de Scont : . ű) Pentru creanţe dubioase 32.294—
I. Plătibil în ţară : . .
tí) Cambii fără garanţii .
4. Debitori : ................................................
200.442—
b ) Fond filantropic . . . . 9.039— 41.333—
4. Fond de p e n s i i ...................
5. Depuneri spre fructificare . . . .
8.000—
I. Din ţ a r ă ........................................... I. Din ţară: ................................. .
a) Debitori garantaţi cu gaj . . . . 686.480— o) Pe livrete de economie pe termen
5. Debitori beneficiind de legea lichidării (r e d u se )............................. 4.358.817—
datoriilor din 7. IV. 1934 (Cota rămasă) 3 .369.972— 6. Dividende n e r id ic a t e .......... 8.306—
6. Imobile ................................................... 7. Conturi d i v e r s e ................... 129.201—
u) Necesare comerţului propriu . . . 370.635— 8. Conturi tr a n s ito r ii.............. 389.463—
7. M obilier................................................ 103.608—
8. Conturi d i v e r s e .................................. 130.246—
9. Pierderea a. 1934 ................................. 134.530—
5.481.081— 5 481.081—
DEBIT Conlul dc Profit şi Pierdere CREDIT
1. Cheltuieli de administraţie : 1. Dobânzi încassate . . 120.534-
e) Salarii................................................ 96.000— 2. Comisioane incassate. 100.259-
b) D iv e r s e ........................................... 96.875— 3. Pierderea a. 1934 134.530-
2. Impozite şi taxe.................................... 34.387—
3. Impozite restante . . . . , • ■ ■ 128.061—
355 323— 355.323—
Avrig, la 31 Decemvrie 1935 Avrig, la 16 Aprilie 1936
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: CONSILIUL DE CENSORI:
ss. Dr. Al. Bărbat, preşedinte, ss. I. Schítea, ss. V. Am verific«! prezentul bilanţ si l-om găsit in concordontă cu reg.
Chialda, ss. I. David, ss. N. Jugărean, ss-V. Chiuşdea, ss. Gr. Chialda, preşedinte, ss. Gh. Mareş, ss. N. Ursu,
ss. Gh. Maxim, ss. I. Vlad, ss. G. Grancea, ss. V. Puşcaş. ss. I. Spârlea, ss. I. Răduţiu, ss. A. Sfetea, exp. cont.
Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI", &ibiu. CENSURAT
 "ASTRA"
p t.s a la
g r a t u it
Redacţie şi Ad»ţlnisir8ţia:
Str. Regim Marfa 49, et.H
T ölefon! 384
D irector: IO N MUNTEÂNU
Abonamentul anual Lei 240, şa se luni 120, íréi luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500, Nr.-ul 3 Lei.—
wm&m m mmaam
Mr. 46
Vandalismul inaugurat în viaţa
intern iionâlă prin gestul Germaniei
a făcut poisibil războiu dela o zi la
alta. Litera tratatelor este complect
compromisă aşa că astăzi siguran­
ţa hotarelo'i este garantată numai de
superiorita.tea militară şi organizarea
morală a naţiunei.
For:ţa morală a Genevei a tre­
cut în i â -dul istorioarelor frumoase în
care mai pot crede copiii dela grădină.
Oamenii politici şi militarii cal­
culează izbucnirea războiului peste
un an sau doi, când Germania va
fi con.pk- a*a. — Sunt foarte mulţi
cari văd :>o. bilitatea izbucnirei răz­
boiului ch iar in vara acestui an. Fapt
cert este c ă, prin organizarea arma­
telor şi în armarea popoarelor învinse
în războiul mondial, izbucnirea măce­
lului este destul de apropiat. Dupăce
Germania , va opune aceleaşi fortificaţii
pe Rin, prin linia Hitler, cum au fă­
cut Francezii linia Maginot, va urma
aplicarea etapei a doua: Anschluss-ul.
Peste ua,an sau doi tancurile, tunu­
rile germane însoţite de aviaţie vor
înainta - în Vi na. Franţa se va uita
din fon lificaţiile liniei Maginot,' cum
îafjkptueşte cunoscutul>’ „Drang nach
Osten“. Dela Viena până la Oradea
— peste Ungaria — este nimica toa-
•tă pentru technica modernă.
Desigur că s‘ar putea ivi şi alte
ipoteze tot a t â t de primejdioase
pentru pacea şi chiar integritatea
ţării noastre. In faţa acestei stări des­
tul de serioase cum vom răspunde ?
Aceasta mi-se pare a fi una din
întrebările ce se adresează fiecărui fiu
al acestei ţări.
Avem sau nu avem armament
suficient nu sunt în măsură să pot
face nici o afirmaţie precisă deaceea
voi insista asupra laturei de înarmare
sufletească.
Nu spun o noutate când mărtu­
risesc constatarea ce o poate face fie­
care în cercul prietenilor săi că, no1
suntem complect desarmaţi sufleteşte.
Fără ideal, nici un fel de elan
şi însufleţire nu mai găseşti astăzi.
Este considerată de mulţi o u-
topie, dacă nu o prostie, să îndemni
publicul pe calea presei să contribue
pentru procurarea unui avion nece­
sar apărării Sibiului şi tot atât de ne-
actuală s‘a părut comisiei interimare
dela municipiu cererea Aero-Clubului
Albastru de a-i da un teren pe care
le c tu r ă
O rgan al a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
Publicaţi“*» Ş* inserafe după tarif
Sibiu, Duminecă 19 aprilie 1936 Anul II
In sat de Paşti Torna
Paştile, sărbătoarea care invocă în fiecare an învierea lui Christos a-
necredinciosul
duce cu această mare bucurie şi redeşteptarea întregei naturi. Intr’un cadru
aşa de frumos al naturii precum şi al unui eveniment religios atât de evoca­ Veacul nostru poartă pecetea
scepticismului şi al îndoielii. Un val co­
tor, cel mai potrivit loc pentru a petrece vacanţa Paştelor, este satul.
Părăsind oraşul, ochiul întâlneşte verdeaţa isbitoare a câmpului. Holdele tropitor răstoarnă toate preceptele, in­
se întind ca un covor moale peste tot ogorul, dând un aspect virgin întregu­ versează formulele de existenţă, pro­
duce panică şi derută; din acest haos
lui câmp.
rămân doar valabile concluziile ^extra­
In satele pe cari le străbaţi, copii te întâmpină bucuroşi asociindu-se ti­
se că toate lucrurile sunt relative şi
nereţii primăverii.
că nu trebue să crezi serios în nimic.
In noaptea de Paşti, dangătul clopotelor anunţă învierea. Pâlcuri de oa­ Plimbarea noastră dealungul vieţii nu
meni în frumoase vestminte se îndreaptă spre biserica din deal. Bătrâni, ti­
este altceva decât excursia unui spec­
neri, femei şi copii toţi parcă sunt cuprinşi de un simţământ puternic pe ca-
tator, care înghite aspecte şi înfăţişări,
re-1 încearcă a-1 pătrunde. Serviciul religios din noaptea învierii are un far­ cari sunt numai aparenţe de adevăruri.
mec cu totul deosebit la sate. Salutul după datina veche: Christos a înviat, Filozofia îndoelii şi-a avut desi­
cu răspunsul tot atât de creştinesc: Adevărat a înviat, îţi dă un sentiment de gur reprezentanţii săi de seamă. To­
apropiere între oameni, pe care nu-i poţi găsi la oraş. tuşi una din figurile biblice care în­
Acum se poate spune că vezi satul românesc. truchipează îndoiala până la proba
Pomi înfloriţi în diferite culori dă aspectul unei vaste grădini. contrarie, e Toma necredinciosul. îna­
Sătenii îmbrăcaţi în vestminte albe de sărbătoare te întâmpină prieteneşte inte de el şi după el seria filozofilor
putând să le citeşti în ochi bucuria omului mulţumit. Copiii numeroşi şi cu­ sceptici sau succedat abundent; ei au
raţi, ne arată forţa şi vitalitatea satului, isvorui neamului nostru. Spre deo­ adus înfrânare şi măsură expansiunei
sebire de alţi ani am constatat o serie de lucruri îmbucurătoare îa satul prea mari a metafizicii. Dacă pentru
unde am petrecut Paştele. Preocupările politice au trecut pe planul al doilea evoluţia cercetării filozofice e bună
deoarece ţinta oamenilor politici de a se bârfi unii pe alţii le-a dat un sen­ apariţia din când în când a unui cu­
getător sceptic pentru veacul nostru
timent de neîncredere şi chiar de dispreţ pentru felul cum s'a făcut şi se face
scepticismul general în care ne aflăm
politica. Sătenii se interesează mai mult de noile rezultate în domeniul agri­
culturii. Am g^sit societăţi de ajutor reciproc, Cooperative. Am văzut diferite e distrugător. Acolo unde nu mai sunt
credinţe nu mai e nici elan ; elanul
preocupări cu scopul de a-şi creia alte ocupaţiuni pe lângă agricultură, care
este motorul oricărei iniţiative, facto­
după cum se ştie nu mai aduce un venit ţăranului în afară de hrana lui pro­
rul creator prin excelenţă.
prie, ca pomăritul, cultivarea viţei de vie, grădinăritul, ocupaţie ce la noi în
Ar fi o absurditate să afirmăm
ţară o avea numai bulgarii, apicultura etc. In fruntea acestor realizări se gă­
sesc mulţi învăţători şi preoţi. că credinţele ar fi complect nimicite
astăzi.
Viaţa culturală şi economică a satului este în plină ascensiune. Meritul
revine în mare parte generaţiei tinere de învăţători şi preoţi ce au urmat Din potrivă, asistăm la o rege­
nerare, alături de valul de scepticism,
cursurile de pomicultură, agricultură, apicultură şi alte cursuri de aplicare
practică. forţe tinere răsar ici colo, formând
un trunchiu din ce în ce mai mare
Pe lângă bucuria sufletească ce ţi-o poate oferi !a sărbători satul am
de oameni, cari preconizează un crez
câştigat convingerea şi încrederea în puterea de vitalitate a satelor noastre ce
moral, naţional şi social. In întreaga
se găsesc în deplin progres.
Europă, de altfel, atât de bântuită de
M i m i é A . N, scepticism, care nu mai crede nici
în pace şi nici în îndreptarea lucrurilor,
se ridică popoare dinamice cari îşi
să-l amenajeze pentru un aeroport al înainte de chemarea la unitate fie­ pun dinainte un scop precis şi deter­
Sibiului. Multe alte exemple recente care trebue să se considere mobilizat pe minat, pe care caută să-l realizeze.
s‘ar putea aduce sub ochii cititorului. loc şi în cercul său să răscolească e- Pe noi românii firea însăşi ne
Ne vor trebui desigur tunuri şi lanul dinamismului naţional lucrând face să fim sceptici, însă tot firea ne
avioane. Ne trebue însă înainte de pentru refacerea disciplinei şi autori­ permite să ne dinamizăm la cel mai
toate capital de credinţe in rostul is­ tăţii fără de care oricâte tunuri şi a- mic prilej. Suntem în stare să luptăm
toric al naţiunei şi de răspundere in vioane am poseda nu vom putea re­ pentru un ţel; însă până să-l dobândim
zista invaziei ce ne ameninţă.
faţa istoriei. suntem decimaţi de îndoială şi apatie.
Englezii impresionaţi de răspun­ Politica şi democraţia demagogi­ Trebue să dăm tineretului de as­
sul dat lui Hitler de populaţia Ger­ că au făcut mari spărturi în sufletul tăzi un scop, o direcţie şi un crez
maniei se lasă terorizaţi nu de tunu­ naţiei, însă trebue să recunoaştem că pentru a-1 putea salva. O parte din
el şi Ia creiat singur; altă parte îl
rile Germaniei, pe care astăzi nu le nu atât de adânci ca să nu le putem
are în număr prea mare, ci de con­ astupa. aşteaptă. Aşteptarea aceasta poate fi
ştiinţa victoriei şi credinţa plinirii is­ Deci fiecare cu tot elanul trebue lungă şi atunci pericolul care l’a pân­
dit pe Toma necredinciosul e cu a-
torice a nemţilor, aşa că înarmarea j să se considere mobilizat pe loc pen­
sufletească este preludiu! victoriei, tru apărarea naţională. tât mai mare.
desăvârşit de înarmarea tehnică. Io n M u n te a n u io /ie l N eam tzu .

Sibiu si îm prejurim i ŞTIRI
S e va construi o ca­
zarmă pentru angajaţii
municipiului.
Ne-am ocupat prin ziarul nostru
de grajdurile insalubre in care sunt
ţinuţi, câte 40 de persoane într’o în­
căpere, angajaţii municipiului.
Comisia interimară în ultima şe­
dinţă sub No 554 a adus următoarea
hotărâre referitoare la această chesti­
une:
Nr. 554.— Auzind raportul şi
propunerile amănunţite privind lucră­
rile de amenajare şi de construit la
ferma oraşului din fostul Târg de vi­
te. lucrări chemate a rezolvi o pro"
blemă de mult resimţită devenită acum
arzătoare atât pentru cazarea perso­
nalului de serviciu de acolo (mătură­
tori, grăjdari, vizitii ş. a.) în număr
de cam 180 persoane — în valoare
ia olaltă de cam 3 milioane Lei,—
după o discuţie asupra tuturor pro­
blemelor ce se ivesc în legătură cu
soluţiunile propuse s‘a decis în prin­
cipiu aprobarea ideii acestor lucrări
însărcinând totodată serviciile econo­
mic juridic şi technic a studia toate
condiţiunile posibile pentru procura­
rea resurselor financiare necesare fie
prin punerea în valoare prin parcela­
re a curţii din P. Unirii cu finanţare
particulară înaintând propuneri şi pro­
iecte precise de soluţionare. Iniţiativa
comisiei interimare merită toată lauda.
Constituirea
,ţAsociaţiei Mărginenilor*
Duminecă, după amiază, s‘a ţi­
nut în sala festivă a liceului „Mihai
Viteazu", adunarea generală de cons­
tituire definitivă a Asociaţiei generale
a mărginenilor.
Deschizând şedinţa d. prof. Ion
Bratu, în prezenţa a câteva sute de
mărgineni, arată demersurile făcute
pentru obţinerea personalităţii juridice
şi citeşte scrisorile primite ca răspuns
la manifestele lansate de Asociaţe din
care reese entuziasmul cu care a fost
primită ideia de a grupa pe toţi măr­
ginenii răspândiţi în tot cuprinsul ţării,
indiferent de credinţele lor politice.
S‘a ales apoi următorul comi­
tet : preşedinte d. prof. Ion Bratu, di­
rector general al învăţământului se­
cundar ; vicepreşedinţi dnii Al. Bratu,
deputat dr. Aurel Milea, dr. C. Do-
brotă, director în ministerul industriei
şi comerţului; secretar general d. col.
Ştefan Milea; casier d. D. Bârsan,
sub-director la banca „Albina‘‘-Bucu-
reşti ; secretari de şedinţă d-ra Mi­
oara Popa studentă şi d. Alex. Cons-
tantinescu, inspector la ministerul
muncii. Membrii dnii: N.Steflea, Emil
C. uceanu ziarist. Dr.'D. Popa director
i n ministerul i n d u s t r i e i
şi c o m e r ţ u l u i , Const. Martin
contabil S. T. B., dr. Gh. Munteanu,
prof. Dumitru Şandru, avocat Vasile
Frunzete şi Şerban Bungărzan comer­
ciant ; iar în comisia de cenzori: pre­
şedinte ing. N. Lupaşcu, dr. G. Cioro-
garu, D. Ghişe cantabil ; supleanţi Ion
Săcuţu, C. Vlad şi Maniu Lungu.
S'a alcătuit apoi secţiile speciale
cari să desăvârşească programul de
activitate propus de Asociaţie.
1. Secţia culturală: preşedinte
prof. loan Roman, directorul liceului
„Mihai Viteazu“, Emil Cíuceanu, prof.
D. Bratu, prof. N. Oancea, prof. D*
Şandru, dra Mioara Popa studentă şi
Axente Banclu, chimist.
ACŢI UNE A Nr. 46
2. Secţia socială-medicală: pre­
In atenţiunea conducerii — Duminecă 19 Aprilie este ziua
şedinte, docent dr. Iacob Simian, dr. fixată pentru distrugerea ciorilor şi
Elena Roşea Ciuceanu, medică prima­ primăriei. câinilor vagabonzi. Toţi membrii sunt
ră, dr. V. Bucur de la Eforia spitalelor
Municipiul după cum se ştie a obligaţi a lua parte ; lipsa se amen­
civile, dr. Ion I. Bratu şi dr. loan dează cu 200 lei.
Babă. desfiinţat din lipsă de bani orhestra
orăşenească. — Sibiul fiind staţiune Instrucţiunile se vor ridica dela
3. Secţia juridică : preşedinte A.
climaterică — şi mai ales că vom a- Comenduire. Comitetul
Milea deputat, avocat Marius Steflea,
vea din nou Târgul de Mostre va a- SINUCIDERE PRIN ÎMPUŞCA­
dr. Ion Seracin avocat, Vasile Dădâr-
vea desigur lipsă să angajeze o fan­ RE. La locuinţa părinţilor săi din co­
lat, N. Hanzu, Bucur Florin şi N.
fară. muna Cisnădie s‘a sinucis prin îm­
Lungu, advocaţi.
întrucât regimentul 90 are o fan­ puşcare cu o armă de vânătoare
4. Secţia economică-financiară:
preşedinte dr. D. Popa director în fară ce a fost angajată în fiecare George P. Bilies de 27 a.ni. Glontele
an la Ocna-Băi socotim că înainte de a intrat prin inimă, moartea i-a fost
ministerul industriei şi comerţului, D.
a-se mai încheia contracte cu alte fulgerătoare.
Bârsan, dr. Const. Dobrotă, ing. P.
staţiuni climaterice ori balneare, ar fi Susnumitul suferea do mai mulţi
Lungu, Petre P. Roşea, ing. Bratu, C.
bine să se gândească conducerea mu­ ani de alienaţie mintală şi a încercat
Martin, I. Oprean, Vlad Constantin,
nicipiului la muzica regimentului 90. în repetate rânduri să se sismeidă.
Nicolae Sorescu, Ion Stroe şi Niculae
Credem că şi d. col. Fâlfănescu va
Ivan. MOARTE SUBITA. Tânăr, ul Bur-
aprecia că oraşul Sibiu are nevoe în brich Andrei de 14 ani din comuna
5. Secţia turistică: preşedinte
timpul verii de „muzica regimentului şi Chirpăr în timp ce mergea c ălare pe
Constantin Muntean dela oficiul turis­
va aprecia ofertele ce le va putea un cal, la un moment dat făcrându-i-se
tic, ing. Petre Dulfu, prof. Şandru, Al.
prezenta municipiu pentru angajarea rău a căzut jos de pe cal mort. Tâ­
Constantinescu, Ionică Martin, I Bâr­
san, I. Roşea, M. Vesa fotograf, I. orhestrei regimentului. nărul suferea de inimă a.şa că nu
Dădârlat. poate fi vorba de un accident.
Dl preşedinte mulţumeşte adu­ DESCOPERIREA UNUI CA­
nării generale pentru încrederea a- Din Sângătin DAVRU. Pe muntele din faţa ospiciu-
cordată. a
lui pentru cronici mintali Râu-Sadul ui
In comuna Sângătin cercul cultu­
s‘a descoperit un cadavru ce după
ral Ludoş sub preşedinţia Dlui Răulea îmbrăcăminte pare a fi al al ienatului
s'a întrunit în şedinţă lunară în comu­ Torna Venescu de fel din oraşul Pi­
PREMIERĂ LA THALIA na Sângătin. teşti, fost în ospiciu şi evada t la 20
înainte de masă Dl înv. dir. Au­ Septemvrie 1935. Vagabondând prin
Fetifa m in u n e rel Helju conducător al technicei şl apropierea ospiciului a murit fie su­
S HI R L E Y T E M P LE execuţie muzicală — a ţinut o lecţie
bit de foame şi cum locul und*e a fost
de cânt subiectul „Dorul mamei“. găsit este puţin umblat a fost desco­
SIMPATIA ORAŞULUI NOSTRU în Partea muzicală compoziţia pro­ perit numai acum după câtevti luni,
F E T lJ A NOASTRĂ punătorului. La critică iau parte: Dşoa-
ra Anuţa „Berghezan, Dl Ştefan Băiâ- MORT PRIN CARBONIZARE.
Jurnal nou : Reocuparea Renaniei de
trupele germane. Semnatarii tratatului nescu şi Dl Răulea cari după ce scot Bătrânul Köstner Mihail de 7(9 ani de
dela Locarno. Măsurile luate de sta­ în evidenţă procedeul metodic şi caii" fel din comuna Tălmaciu ducându-se
tul major Francez etc. tăţile propunătorului declară lecţia di să strângă nişte mărăcini de pe fâ-
foarte bine reuşită. neaţă şi dându-le foc a fost a pucat de
Urmează conferinţa intimă a dlui flăcări şi carbonizat.
Mateiu cu subiectul „Importanţa cur­ Plata Abonamentului, e ste o
Dela Crucea Roşie. sului complimentar" Conferinţa a fost datorie dela care nici u n cititor
al Actiunei nu s e r e tr a c e fiind
ţucrată cu multă atenţie şi interes.
După masă urmează şedinţa pu­ aceasta o datorie de onotnre.
Societatea Naţională de Cruce
blică. Vorbesc: Dl GheorgheMicu des­ Ea s e poate face în fiecare
Roşie a României filiala Sibiu, a mai
primit următoarele contribuiri pentru pre „Eroii neamului“ şi Dra Minerva zi l a : D r o g h e r i a I o n e l B aclu
Pop despre „Economia* şi îngrijirea str. R egina Maria Nr. 10, D e b i ­
înfometaţii din Basarabia.
lanului. tu l d e T u tu n d in P la ta ^ M a re
Raport general Lei 83.365'—
Programul de cântece pe 2 şi 3 şi A d m i n i s t r a ţ i a z i a r u l u i ' str.
Colecta percepţiei Ocna-Sibiului, prin Regina Maria Nr. 49.
voci cond. de Dl dir. Helju, poezii apoi
dl I. Negrilă Lei 21.140'—
dansuri naţionale cond. de Dşoara E. UN SĂTEAN ÎNECAT IN CiStIN
Colecta Primăriei Sibiu,
Tatu n‘au lipsit nici de data aceasta Joi Ia orele 11 săteanul Schva-
dela funcţ. şi pensionari Lei 5.418'— rofer în etate de 45 ani din comuna
RealizaTdin preţul grâului La ora 7 după o zi petrecută în
Tumişor Sibiu în timp ce a încercat
colectat prin d. comisar cea mai frumoasă atmosferă profesio­
să treacă Cibinul cu căruţa de unde
I. Dordea Lei 1.530'— nală membrii cercului se întorc la că-
intenţiona să încarce nisip a fost luat
Colecta Soc. „Andrei Şa- minurile satelor ce-i aşteaptă. de valuri şi târât într'o vâltoare adân­
guna Lei 500'— că unde s'a înecat cu cai cu tot. Tre­
Total general Lei 111.861'— cătorii aflând au anunţat autorităţile
Fabrica de ciorapi „Areca“ fili­ Dela apărarea pasivă. comunale care au luat măsuri fiind
scos din apă mort.
ala Sibiu, a donat : 10 duzine ciorapi
pentru bărbaţi, 10 duzine ciorapi pen­ In atenţiunea d-şoarelor şi miliţienilor
tru femei şi 10 duzine ciorapi pentru
Se aduce la cunoştinţă generală Comitetul şcoalei primare de stat
copii, cari s‘au expediat Crucii Roşii din Alămor.
că în zilele de 16—30 Aprilie 1936j
filiala Cetatea Albă, spre a fi împăr­ se vor prezenta în mod obligatoriu la
ţiţi celor lipsiţi din Basarabia, pentru Primăria Municipiului Sibiu, Biroul Nr. 13-1936.
care aduce sincere mulţumiri.
Apărării Pasive strada Metropoliei Nr. 1
Societatea Naţională de Cruce 2 camera Nr. 20, toate fetele şi fe- ! Publicaţiune.
Roşie a României filiala Sibiu, aduce Comitetul şcolar din Alămor dă
meile fără copii născute în anul 1917
cele mai sincere mulţumiri, Onor. precum şi bărbaţii născuţi în anul în licitaţie publică cu oferte închise
firme şi tuturor donatorilor, cari au 1885 zilnic între orele 9—13, pentru terminarea clădirei şcoalei ce se află
contribuit cu obiecte, sau în bani pen­ a fi înscrişi în controalele Apărării în roşu în ziua de 3 Maiu 1936, orele
tru tombola dela serata din 15 Febr. Pasive. 14.
1936. Preţul de concurenţă este de Lei
Se exceptează dela acest ordin 300.000 —
îndeosebi mulţumeşte călduros acel cari s'au înscris deja în mod vo­
armatei pentru preţiosul sprijin ce luntar în decursul anului trecut. De- Condiţiunile de licitaţie precum
ne-a dat, precum şi Ştim- Doamne, asemenea sunt scutiţi de a se prezenta şi planul şi devizul se pot vedea ia
primăria comunei Alămor.^,
cari prin muncă neobosită au contri­ Magistraţii activi, precum şi soţiile o-
In caz de nereuşită licitaţia se
buit la buna reuşită a seratei. fiţerilor activi. repetă în ziua de 10 Mai 1936.
Venitul curat a fost de Lei Cei cari nu se vor conforma dis-
41.684'— cu care sumă s‘a sporit poziţiuniior acestui ordin, vor fi pe­ Alămor, la 14 Aprilie 1936.
fondul Societăţii. depsiţi conform legilor în vigoare. Comitetul şcolar.
 Nr. 4fr
Pentru Subofiţerii
Pensionari.
Se comunică următoarele :
Este bine cunoscut de fiecare din
Subof. Pensionari că numărul Centra­
lelor Soc. noastre, în ultimul timp, a-
-junsese la 5 la Bucureşti şi Craiova,
'<iin această cauză Ministerul Apărărei
Naţionale a strâns în ziua de 27-III
a. c. la M.A.N. în localul Serv. Con­
tencios pe toţi Preşedinţii de Filiale
din ţară sub ordinele diui General
Turbatu, şi prin încheiere de proces
verbal, semnat de aproape toate fili­
alele principale din ţară, s‘a procedat
la înfiinţarea unei singure Centrale pe
ţară, unui nou Statut bine alcătuit, a-
legându-se un Comitet nou, (dar nu­
mai în mod provizoriu) în care a in­
trat ca Vice-preşedinţi camarazii foşti
Preşedinţi de Centrale, Ghinea şi An-
gelescu iar ca Preşedinte a fost ales
Domnul Gh. Dumitrescu Preşedintele
Fidacului şi al Soc. Subof. Rez. din
ţară.
Tot prin îngrijirea M. A. N. se
vor înainta actele încheiate pentru ob­
ţinerea persoanei morale şi juridice
Tribunalului Ilfov — totodată desfiin­
ţând prin cale legală pentru totdeauna
toate celelalte centrale.
Comitetul, conform hotărârei a-
dunărei generale ultime, face atent pe
fiecare camarad rămas în urmă cu
cotizaţiile a le achita cel mai târziu
până la 30-IV a. c. după care, dacă
camaradul nu va fi la curent cu plata
cotizaţiei, va fi definitiv şters din
controalele Soc. şi când se va înainta
M.A.N. tabelele cerute de toţi mem­
orii, nu va fi luat în aceste tabele şi
nu se poate şti ce Va atrage după
sine această nepăsare a lui.
Deci toţi camarazii să-şi facă
datoria pentru binele lor şi al fami­
liilor lor.
La proxima adunare generală
care se va anunţa la timp, să fie cu
toţii prezenţi, deoarece se vor lua
măsuri urgente şi de cea mai mare
importanţă pentru noi — fiind în joc
legea armonizării pensiilor în care
noi iarăşi nu vom fi luaţi dacă vom
sta nepăsători ca până acum.
CAUT BUCĂTĂREASĂ adresaţi:
Doctor Păeuraru, Şaguna 6. z
MARE ASORTIMENT DE
în diferite calitSfi pentiu
voiaj, sport, gală $1 uniform e militare la
„T E X C O M ”
Societate în comandită cu
Sibiu, str. Regina Maria Nr.5
» CELE MAI BUNE
biciclete şi maşini de cusut
mărci germane precum şi toate piesele de
schimb cu preţuri scăzute
LA F I R M A
B ologa& com p.
str. A vram la n c u 4
Mantouri pentru blciclişti dela
175 Lei jn sus.Adel ier de reparaţii
„ACŢIUNEA
Curier literar Nagusul în luptă cu propriul lui fiu
C easuri
o sten ite
de Paul Consienl
Un volum de versuri subtile, în
care sensibilitatea poetului se oglin­
deşte adânc în apele creaţiei. Spre
deosebire de proza sa, care este o sa­
tiră caustică a vieţii şi a oamenilor,
turnată în cel mai autentic humor,
poeziile d-lui Paul Constant reprezin­
tă o altă faţetă a sufletului său, unde
observatorul dispare, făcând loc liri­
cului. Poetul vibrează la orice atingere
externă, provocând rezonanţe lăuntri­
ce. Titlul „Ceasuri ostenite“ este ex­
presiv, conţinând sintetic întreaga sub­
stanţă a creaţiei,
ImliHQill ins de Olţo Roih
In generaţia nouă a poeţilor ger­
mani sunt câteva talente demne de
remarcat, care aduc o adiere nouă în
poezie. Unul dintre aceşti poeţi e
Otto Roth. Broşurile sale „Dreissig
Gedichte“ şi „Im Ring des Seins"
conţin bucăţi parfumate uneori fluide,
care nu exclud oarecare profunziune
filozofică. Simplicitatea versurilor şi a
limbii fac lectura lor agreabilă. Un e-
fluviu muzical străbate structura aces­
tor bucăţi care te ridică în slavă, spre
cerul artei. E muzica versurilor cari
cântă redând lirismul sau a unei fră­
mântări pe care autorul o transpune
direct în opera sa.
Convocare
La 26 Aprilie a. c. orele 11 a, m.
se va ţine Adunarea Generală a Co­
mitetului Şcolar de pe lângă Şcoala
Comerciâlă Superioară şi Elementară
de Fete, Sibiu, în localul propriu din
str. Mitropoliei 23.
Toţi părinţii şi tutorii legali ai ele­
velor, precum şi binevoitorii şcolii,
sunt rugaţi a lua parte.
ORDINEA DE ZI:
1) Aprobarea gestiunii comitetului
pe exerciţiul 1935-36
2) Fixarea taxelor şcolare pt. anul
1936-37
3) întocmirea bugetului de venituri
şi cheltueli pe exerciţiul 1936-37
Dacă nu se va întruni numărul e-
gal de membri, adunarea se va ţine
Duminică în 3 Mai a. c. orele 11 a.m.,
cu orice număr de membri.
S XO F C
de primăvară şi vară
m ărfu ri te x tile
R Â M A Ş iŢ e
din lemne de brad
RÂfDAŞIŢe
din lemne de stejar
TĂIATE SCURT
Oferă ca pre( foarle ieflîn
Fabrica de cherestea
Inina & M
Telefon Nr. 35
Un ziarist francez venit din Ad-
dis-Abeba relatează că în Abisinia a
izbucnit şi un războiu dinastic.
Intrigile şi manevrele sunt con­
duse de o camarilă puternică, forma­
tă din câţiva demnitari şi raşi, cari
sânt nemulţumiţi de tactica de până
acum a Negusului. La Addis-Abeba se
consideră că răsboiul cu italienii e ca
şi pierdut şi că numai împăratul Haile
Selassie poartă răspunderea situaţiei.
In consecinţă camarila lucrează
pentru abdicarea Negusului şi aduce­
rea pe tron a fiului său mai mare,
prinţul Asfan-Vosen, în etate de 20 ani.
Prinţul e de acord cu acest plan
şi în mod demonstrativ s‘a aliat cu
raşii potrivnici tatălui său. Astfel As­
fan-Vosen a ţinut întotdeauna relaţii de
prietenie cu rasul Gugsa, care după
cum se ştie, a trecut de partea italie­
nilor.
Buletin extern Buletin intern.
Poslul de emisiune dela Ierusa­ 45 miliarde face avuţia noa­
lim a transmis Învierea în lumea
întreagă, înainte de războiu România era
învierea—ca şi toate celelalte sluj­
be religioase din săptămâna mare, au
fost pentru întâia oară, retransmise
prin radio de Ierusalim, în întreaga
lume.
Explicaţiile au fost date în araba şi
engleză ; în restul anului, radiojurna­
lul se citeşte în trei limbi — în ara­
bă, în englezeşte şi în ebraică.
A revenit iarna în Europa
După cum au prevăzut meteorologii
Aprilie a adus o scurtă perioadă de
iarnă.
In toată Europa, termometrul a scă­
zut brusc în ultimele zile. La Londra
s'au înregistrat minus trei grade.
in Franţa a nins abundent. La Pa­
ris s'a aşternut un strat subţire de ză­
padă.
in Germania zăpada a fost mai a-
bundentă. In unele regiuni a viscolit
ca în toiul lui Ianuarie.
Timpul de iarnă, manifestat întâi
în Rusia, Polonia şi România, s'a în­
tins astfel în toată Europa. Meteoro­
logii susţin că aceasta este ultima pe­
rioadă de iarnă şi că de acum va în­
cepe efectiv timpul frumos de primă­
vară.
Moartea primului minislru De-
merlzis. Grecia e impresio­
nată mult
Conducerea guvernului a fost pre­
luată de d. Metaxas.
In mai puţin de jumătate de an
au sucombat Condyiis, Venizelos şi
Demertzis. Toţi irei au suferit de cord.
Prin moartea lor Grecia a pierdut
trei fruntaşi ai vieţii publice.
Halia face o mare în Abisinia
Aflăm din ziare că Italienii au
de gând să facă o mare în Abisinia.
Şi anume ei au descoperit că în unele
părţi pământul e mai jos ca faţa mării.
I Deci vor face un canal până la mare
j iar apa va năvăli în acele locuri joa-
I se şi le va umplea.
Şi astfel se va forma o mare
nouă care va fi de mai mult folos
pentru Italia. Vapoarele ei vor putea
merge astfel până înlăuntrul Abisiniei.
Pentru REUMATI CI ,
nevralgici, a r t r i t i c i ,
TOGAL este m edicam entul ideal.
Togai
Pag. 3
Bine înţeles, Negusul, înconjurat
de devotaţii săi, încearcă să pareze
această lovitură. împăratul a înde­
părtat pe Asfan-Vosen de la treburile
statului, invocând motivul că acesta
din urmă are sănătatea şubredă şi n‘ar
putea fi un vrednic succesor. Negusul
recomandă ca urmaş pe fiul său mai
mic, prinţul Makanen, pe care-1 iu­
beşte mult şi-l ţine mereu în preajma
sa.
Rămâne acum de văzut, cum se
va termina această luptă surda pen­
tru tronul Etiopiei. Ziaristul francez,
care a adus aceste informaţii, crede
că Negusul va pierde partida dacă vor
continua înfrângerile pe front şi că într'o
asemenea eventualitate prinţul Asfan-
Vosen va fi încoronat ca împărat al
Abisiniei. Formula ar fl admisă şi de
italieni, care văd un prieten in prin­
ţul ce râvneşte la tronul tatălui său
stră de vite.
mare vânzătoare de grâu. A doua
bogăţie a ţării era peirolui şi în ai
treilea rând veneau animalele.
Azi însă situaţia s'a schimbat. In
primul rând vine bogăţia de animale
şi în al doilea petrolul iar agricultu­
ra a ajuns în locul al treilea.
Animalele ţării noastre au o va­
loare de 45 miliarde lei, iar produ­
sele lor valorează 26 miliarde lei.
In anul 1933 s'au vândut în stră­
inătate animale domestice din Ro­
mânia în valoare de 29 miliarde lei.
Deci tot vitele sunt mai bănoase.
AL 100-lea AVION FĂCUT LA
BUCUREŞTI. La noi în ţară sunt trei
fabrici de avioane, una la Braşov şi
două la Bucureşti. Una din acestea
S. F. T. construeşte al 100-lea avion
al ei. E ceva.
I 11WiirwsBiW— BM— B w aa
Culturale
Cercul cultural „Astra“ cu con­
cursul Corpului didactic dela şcoala
primară de stat din com. Avrig a or­
ganizat în postul mare următoarele
conferinţe pentru popor:
Dl Gr. Chialda preot preşed.
cercului a vorbit „Despre însemnă­
tatea albinăritului" iar dl Dr. O. Vra-
ciu medic „Despre îngrijirea copilu­
lui mic“.
Dl Gh. Coţofană înv. a confe­
renţiat „Despre revizionism" iar dl
I. Grama înv. a ţinut instructiva con­
ferinţă „Idealismul la Români şi ro­
lul credinţii in realizarea acestui ideal"
La 25 Martie a. c. s'a rulat cu
aparatul de proiecţluni filmul „Viaţa
şi patimile Mântuitorului" dând expli­
caţii dl V. Berghia înv.
Conferenţiază dl. Tr. Maxim preot
„Despre dreptatea Dumnezeească" şi
dl. N. Coman înv. despre „Rolul ma­
mei în bunacreştere a copiilor".
Programul artistic la aceste con­
ferinţe a fost executat' de corul „Ră­
sunetul“ al „Astrei" din Avrig precum
şi de către elevii şcoalei primare de
sub conducerea pricepută a diriginte­
lui şi a harnicilor învăţători.
Conferinţele au fost bine cerce­
tate, semn că poporul a simţit o re­
ală necesitate sufletească să le asculte
ASISTENT
O cură cu ta ­
b le te T O G A L
e r e m e d iu l
id e a l al r e u ­
m a tis m u lu i ţ i
n e v ra lg iilo r.