Nr.

59 A C Ţ I U N E A Pag- 2

Sibiu si îm prejurim i Ş TIR I

Crima din str. Guşteriţei D. fvianoileSCU şi comer- I tră este Puternic* şi va deveni şi mai — La 7 Iunie c. va avea loc la
puternică prin voi. Pentru întărirea Răşinari parastasul pentru mult regre­
In ziua de 27 Mai la ora lVs cianţii Sibieni sufletească a poporului de azi ş! de tatul Eugen Goga.
doi indivizi necunoscuţi au pătruns in DI Mihail Manoilescu cu prile- mâine, M. S. Regele a înfiinţat în ţara
hala de vechituri din str. Guşteriţei 1 joi venirii la S biu pentru a conferen­ noastră ca Prinţ M oştenitor de Tron — Duminecă a avut loc în Ca­
N r. 19 în proprietatea Dnei Wilhel- ţia în .cadrele Astrei a avut o con­ cercetăşia şi ca Rege al culturii pitală o demonstraţie naţional ţără­
mina Gerber şi au omorât-o. sfătuire cu industriaşii şi comercianţii nistă. In această zi M. Sa Regele şi
Straja Ţării. In aceste organizaţii în
Faptele s'au petrecut în ielul din Sibiu la Camera de industrie şi fruntea cărora stă M. S. Regele în­ guvernul au luat parte la inaugurarea
comerţ. Dsa fiind senator de Sibiu, abatorului de export din Conitanţa.
urm ător: la industrie a făcut un raport al ac­ văţăm să fim oricând gata la datorie.“
Joi la ora 1.30 Dna Sekely tivităţii sale în senat Au vorbit cu Se vede că guvernul nu este prea im­
Comandantul Stolului dl T. Fâr-
Victoria s‘a prezentat la hală cu un acest prilej dnii N. Martin, dr. Alex. presionat de adunările opoziţiei şi in
ţonea comunică străjerilor că dl cpt.
buchet de flori spre a felicita pe Bărbat şi deputatul Herzog. special ignorează pe cele ale partidu­
Coman a ascultat chemarea lor şi a
victimă, întrucât era ziua ei onomas­ Seara a avut loc la restaurantul lui naţional ţărănesc.
venit să le vorbească.
tică, fără să poată intra în prăvălie. împăratul romanilor o cină amicală,
la care au participat comercianţii şi Dl căpitan Coman ţine apoi o — Din lipsă de spaţiu suntem
Cu o oră mai târziu, au venit pentru industriaşii români şi saşi din Sibiu. nevoiţi a publica în numărul viitor
conferinţă pe înţelesul tuturora, ară­
acelaş scop ginerele decedatei Dl. A vorbit d. A. Bărbat şi apoi darea de seamă asupra interesantei
tând cum s'au născocit gazele, cum
Sekely D. însoţit de dşoara Gerber d. M. Manoilescu, care a făcut unele expoziţii de lucru manual aranjată de
se luptă cu ele în război şi cum se revizoratul şcolar în şalele Şcoalei
Olga fica decedatei, găsind obloanele confesiuni din cariera d-sale plină de
poate apăra populaţia civilă. primare Nr. 1 din Str. Avram lancu.
halei încuiate, au crezut că proprie­ hopuri ce l-a ridicai de patru ori
tara este la poliţie, întrucât avea nişte ministru Înainte de împlinirea vârstei Dl. T. Fârţonea comandantul
— In atenţiunea membrilor co ­
de 40 ani. stolului mulţumeşte dlui căpitan pen­
chestiuni de rezolvat. mitetului serbării câmpeneşti. P reşe­
Prezentându-se a două oară pe la tru instructiva conferinţă. A urmat
dinţii tuturor societăţilor româneşti
ora 6 şi găsind obloanele tot încuiate, exerciţii de aşezare a măştii cu stră­
cari au participat la serbarea câm pe­
jerii cari s'au fam iliarizat repede cu
au forţat uşa şi cu ajutorul unei chei Oin Roşia acest mijloc de apărare contra unor
nească sunt invitaţi să participe Ia
falşe au pătruns înăuntru. Spectaco­ şedinţa com itetului serbării câmpene­
lul prezentat înaintea ochilor era Domnii cSplfanl Comsn Santino! şi gaze de luptă.
şti unde se va face darea de seamă.
îngrozitor: bătrâna Gerber Wiihelmina Srogof i t în propagandă caltorslă. Stolul străjerilor din Roşia Îm­
Şedinţa va avea loc Sâmbătă 6 Iunie
zăcea jos după tljghee, cu o sârmă preună cu populaţia rom ânească a
(a orele 8 seara in palatul Reuniunii
Viaţa ofiţerului combatant este acestei comune recunoscători mulţu­
(formată din 4 fire) strâns legată în m eseriaşilor români din strada Bru-
de regulă strâns legată de viaţa uni­ mesc şi pe această cale d-lui căpitan
jurul gâtului, iar la cap prezenta mai kenthal.
tăţii din care face parte. In timpul Coman Santinel pentru bunăvoinţa
multe lovituri, cu un obiect semi-tare.
liber deasemenea este reţinut la con­ arătată. Corespondent. — P. S. Lor N icolae a Clujului
Dl Sekely a anunţat imediat pe Dr.
ferinţe şi alte întruniri cu caracter şi N icolae al Oradiei au plecat Luni
Neuman, întrucât era mai în apropiere,
strict militar în afara programului seara la Bucureşti fiind însoţiţi la
dar acesta n‘a putut constata decât gară de reprezentantele societăţilor
zilnic obişnuit. Ea este totuşi o faptă
moartea victimei, şi a anunţat imediat care nu poate să fie îndeajuns de Dispoziţiunile ministeru­ domanelor române şi public numeros.
organele competinte. La faţa locului răsplătită prin aceste rânduri când Marţi 2 Iunie P. S. S. se vor prezen­
s‘a prezentat primul procuror Piso, lui instrucţiunii pentru ta M. Sale Regelui pentru investirea
doi ofiţeri merg la sate, pentru ca in scaunul de eplscopi. Tot cu acest
procuror de serviciu, d. L. Musu
ascultând glasul vremii, să trăiască o ziua tineretului (8. Iunie) prilej va fi investit şi P. S. S. episco­
şl organele poliţieneşti. zi in mijlocul poporului. Este unul din pul Argeşului. Cu acelaş tren au p le ­
Cu cercetarea crimei a fost în­ rarele cazuri de această natură. Ministerul instrucţiunii publl ie cat din Sibiu I. P. S. Sa Mitropolitul
sărcinat Dl. comisar Roppelt, şi se de acord cu O.E.T.R. a luat următoa­ Moldovei şi ceilalţi eplscopi.
La invitarea comandantului sto­ rele dlspoziţiuni privitoare Ia partici­
speră că în curând se vor prinde
lului de străjeri din comuna Roşia, parea tineretului şcolar la serbările — Pentru membrii Tenis clubu­
criminalii întrucât 2 indivizi care se lui român. Se aduce la cunoştinţa
dl căpitan Coman Santinel (născut in
crede a fi complici, au şl fost arestaţi. dela 8 Iunie: Tenisciubului român că terenul de te­
această comună), a venit în 24 Maiu
Mobilul crimei a fost furtul în­ Se suspendă orice examen până nis din strada I. Creangă este in plină
a. c. ca să ţină o conferinţă despre la 10 Iunie pentru ca elevii să poată funcţiune fiind împrejmuit şi complect
trucât din pupitrul tejghelei lipsesc
„apărarea contra gazelor de luptă". participa ia repetiţiile de ansamblu renovat. Membrii pot să joace în fie­
3000 lei, iar dela gâtul victimei un
In curtea şcoalei primare de care zi.
lănţişor de aur. E. G. străjeresc
stat g‘a strâns Întreaga populaţie ro­ Până la 1 Iunie elevii străjeri, — Meeting internaţional de avi­
mânească din comună în frunte cu cercetaşi, etc. care iau parte la de- aţie la Bucureşti. In Capitală a avu t
autorităţile. monstraţiuni vor avea două după loc primul meeting internaţional de
M identificăm şt aviaţie. Dintre aviatorii noştrli cu re­
alungăm strigoii Comanîmpreună cu dna şi dl căpitan
au venit şi dna şi dl căpitan
amiezi libere pe săptămână pentru ex­
erciţii.
nume au participat comandor Pantazi,
căpitan Gerasim, Max Mandescu, Lt.
(Continuare din pagina I-a.) Dragoş Gheorghe. Dl căpitan Dragoş Săptămâna dela 1—8 Iunie (săp­ Papană şi Bâzu Cantacuzino cari au
Deocamdată nu aducem învinuiri ca fost cercetaş în răsboiul Iatregirii tămâna străjerilor) va fi complect lă­ făcut o serie de acrobaţii îndrăzneţe.
personale şi aceasta pentru că opi­ a venit în uniformă cercetăşească. sată liberă pentru repetiţiile mari pe A u patricipat o excadrâ franceză şi
Elevii străjeri adunaţi în jurul cete şi falăngi şi pentru lucrări stră- una cehoslovacă, un balon sferic po­
nia publică îi cunoaşte pe acei cari lonez, paraşutista Edithe Clark, avia­
nu se mal pot însufleţi din cauza e- catargului pavilionului străjeresc, au jereşti. torul german W illy Stör, etc.
goismului strâmt şi a egocentrismului executat programul ridicării acestui Inspectorii ca organe de execu­
pavilion, in cadrul căruia părintele I. ţie vor avea răspunderea acestor re­ — Manifestări sportive la Sibiu
de care sunt plini, punem însă între­
barea : ce facem şi până când stăm Banda a interpretat textul din Sf- petiţii. Miercuri 27 şt Joi 28 Maiu a. c. a a-
vut loc pe terenul O. N. E. F. din lo ­
sub influenţa câtorva strigoi, cari au Scriptură, dl căpitan Dragoş a vorbit Comitetele şcolare snnt rugate ca
calitate „ campionatele interşcolare "
adus şi alimentează duhul dispreţului la „Pilda zilei" îndemnând pe străjeri în săptămâna străjerilor să distingă
de atletism, oină şi voley ball. Cupa
faţă de iniţiativele ce se Iau. să fie iubitori iaţâ de familie, faţă de cu premii în bani şi uniforme pe cei „A stra“ pentru atletism şi cupa „Gh.
Este timpul suprem să se for­ comună şi faţă de ţară. „Ţara noas- merituoşi. Lazăr“ pentru oină, au fost câştigate
m eze o gardă din toţi acei cari simt de liceul Gh. Lazăr secţia A şi B iar
cupa „Dr. Ivan“ pentru V oley ball a
bucuria unei sărbători şi a manifesta­
fost câştigată de Şcoala normală A n­
ţiilor cum au fost cele amintite, să Continuare din pagina I-a drei Şaguna.
facă lista acelora cari sabotează şi te l o r ş i p o p u l a ţ i e i m i j l o a c e l e d e a s tă v ili c â t m a i m a lt p o s ib il r ă u l p e c a r e -l v o r
nu sprljinesc aceste demonstraţii me­ a v e a d e în d u r a i. — Adunarea generală a Băncii
nite să ridice şi întărească sufletul D acă s e ş t i a c ă tr e b a e n e a p ă r a t s ă s e o r g a n i z e z e a c e s t s is te m d e a p ă ra re,
Am ericane ce se lichidează prin Ban­
ca Albina se va ţine Marţi 9 Iunie a.
rom ânesc copleşit de influenţa strei­ n u s e ş tia in s ă p r e c is d e c a r e a n u m e d in m i j l o a c e l e d e a t a c a l e a v i a ţ i e i tr e b u e %
c. ora 9 a. m, în localul Băncii A l­
nilor din oraşele noastre. s ă s e a p e r e lu m e a . E r a te a m ă d e b o m b a r d a m e n tu l c u b o m b e e x p lo s iv e , d a r e ra bina. Ia caz că nu se va Întruni nu­
Situaţia actuală de izolare, în d e la o v r e m e o te a m ă ş i m a i m a r e de a c e la a l b o m b e lo r t o x i c e ş i in c e n d i a r e . mărul recerut de statutele societăţii
jurul unor orizonturi mici, povăţuiţi M ă s u r a p e r ic o lu lu i n ic i a s tă z i m ă c a r n u e c u n o s c u tă d e to a tă lu m e a ; n a s e ş tie se va ţine adunarea generală Joi în 18
m ai mult de instincte, este marea pri­ n ic i a s tă z i d e ce a n u m e p e r ic o l tr e b a e s ă n e fe r im în tâ i şi n ic i m o d u l in care o Iunie în acelaş local.
m ejdie ce sapă la temelia sufletului p u te m fa c e .
— ÎNEC. Scăpată de sub supra­
rom ânesc din Sibiu, unde avem lipsă S ‘a m e r s p e n t r u a c e s t e m o t i v e , f o a r t e î n c e t î n o r g a n i z a r e a a c e a s t a . S ‘a m e r s vegherea părinţilor, fetiţa Herta W ei­
de o societate românească mare şl f o a t t e în c e t ş i p e n tr u c ă p r o b le m a o d a tă p u s ă . l u m e a s ‘a lo v it, î n r e a l i z a r e a ei, ber de 1 an şi 10 luni s ‘a dus s& se
luptătoare in care să-şi încorde flecare d e o m u lţim e d e g r e u tă ţi n o u i p e c a re n u ş tia cum s ă le în v in g ă ş i a c ă r o r n e ­ joace pe malul râului Cibin care trece
puterea pentru răscolirea conştiinţei c e s ita te d e în fă p tu ir e n u o v e d e a —- ş i m u lţi n u o v ă d n ic i a s tă z i — d e ş i a s tă z i pe lângă grădina lor. La un moment
dat copila a sărit in Cibin smulsă de
rom âneşti. s e c u n o s c c u p r e c i z i u n e p o s i b i l i t ă ţ i l e a v i a ţ i e i ş i s e ş tie , i a r ă ş i c u p r e c iz iu n e cari
curent şi târâtă in jos a început să
Cine o va face şi ;'când vom s u n t m ijlo a c e le d e a p ă r a r e . strige. A u sărit părinţii ş‘au scos-o din
reuşi să alungăm strigoii dintre n oi? I n n u m ă r u l v iito r v o m a r ă ta c u m s ‘a c o n c e p u t o r g a n iz a r e a a p ă r ă r e i p a s iv e apă Încă vie, dar cu toate îngrijirile
D l M. M anoilescu ne-a făcut atenţi. î n a l t e ţ ă r i ş i l a n o i. medicului a încetat din viaţă.

m g a iiiiu iig p ii
D E L A B E R L in
o r g a n iza tă d e P o r u n s a Vremii s e c ţ ia d e turism
T im p d e 20 z ile n u m a i 8000 le!
Mari s e rb ă ri re lig io a se la Sibiu
Hîrctunîsirea celor doi episcop! at Ardealului
Ia Sibiul ortodox au avut loc la
sărbătorirea Pogorârii Duhului Sfânt
mari serbări la care a luat parte
public numeros şi oaspeţi aleşi.
De dimineaţă oraşul are aspect
de mare sărbătoare — Clopotele cate'
dratet cheamă pe creştini ia liturgia
oficială de I. P. S. Mitropolit Nicodem
al Moldovei, I. P. S. S. Ntcolae al
Ardealului, P. S. S. Ghenadie al Bu­
zăului, P. S. S. Vartolomeu al Râmni­
cului, P. S. S. Andrei al Aradului.
P. S. S. loan Stroia, Episcopul ar­
matei, P. S. S. Archlereul Vasile Stan
de Răşinari. Arhimandriţii N. Colan şl
N. Popovid. consilierul Stanca dela
Cluj, rectorul I. Vasca, etc. şi un mare
sobor de preoţi şi diaconi.
Biserica catedrală a fost nelncăp&toa-
re .pentru credincioşii veniţi să parti­
cipe ta htrotonisirea episcopului Clu­
jului.
Sunt de faţă reprezentanţii tutu­
ror autorităţilor bisericeşti, militare şi
civile. Ofiţerii din garnizoană au tn
frunte pe d. gen. Cristea Vâslieseu.
Mâinile peste Ierarhul Clujului le-a
pus I. P. S. Nicodem al Moldovei.
Îndată după hirotonislrea Sa ca
Episcop, P. S. Nlcolae al Clujului a
continuat să slujească in calitate de
arhiereu, Sf. Liturghie.
La sfârşitul măreţei slujbe, au
rostit predid L P. S. S. Nicolae al
Ardealului, P. S. S. Vartolomei al
Râmnicului şi P. S S. Nicolae al Clu­
jului.
1. P. S. S. NICOLAE BALAN al
Ardealului tine o predică in care spune
printre a'tele: Astăzi prăznuim sărbă­
toarea Pogorârii Duhului Sfânt, a a-
cielei minunate fapte a lui Dumnezeu
care stă la capătul şi la temelia bi-
sercii creştine. Acest fapt este isvo-
m l de însufleţire pentru preoţie şi'pen­
tru apostolatul creştin. A fl areştin
este lucru uşor, căci această însemnea­
ză a accepta in toate convingerile pri­
matul Duhului Sfânt, a crede in po­
runca şi biruinţa acestui Duh, a lupta
împreună cu El, a te înşira sub dra­
pel« cel sfânt al lui.
Prin puterea sf. Duh, apostolii
au devenit vestitorii Evangheliei şi au
cucerit lumea.
istoria n ‘a mai cunoscut o biru­
inţă atât de mare ca a apostolilor,
împăraţii tuturor vremilor au pornit
la luptă cu sute de milioane de oş­
teni, dar n'au putut cuceri lumea ; pes­
carii din Galilela au biruit-o prin
ceeace au luat de ia Sf. Duh. Ei ati
produs valul nebiruit, care îşi are o"
rigfaea in Dumnezeu. Mulţumeşte tu-
• furor ierarhilor cari au venit la Sibiu
cu prilejul marilor serbări şi scuză
absenţa i. P. S. Patriarh Miron.
Doreşte păstorire lungă şi plini
de made P. S. Nicolae al Clujului.
„ACŢIUNEA“ Nr. 59
ficelarăm- H IVEA
• căci nu suntem satisfăcuţi cu pastele de dinţi dulcii, cari m» ^
sunt altceva decât cosmetice. Avem nevoie de pasta de dinţi
N1VEA, puternic aromată şi înviorătoare. Având o aromă agrea-
ea înlătură gustul şi mirosul neplăcut al gurii şi ne oferă
viorarea pe care o cáutám. •
şl credinţă pentru neam şi Biserică. formează o complectă denaturare a a-
După Liturghie a urmat un banchet
in aula Academiei teologice, la care
devărului. Elevul respectiv n'a făcut
altceva, decât ce se face după o ce­
au luat parte toţi ierarhii prezenţi şi
mai mulţi invitaţi. remonie cunoscută in toată lumea şi
In cadrul acestui banchet, au to­ după o tradiţie veche. E un obiceiu
După aceea a vorlt P. S. Sl Var- astat I. P. S. Mitropolit Nicodem pen­ cunoscut de a se înclina steagurile la
! tolomeu al Râmnicului arătând rostul tru trecutul bisericesc in Ardeal şi amintirea patriei (Vaterland), când se
descălecărilor istorice şi legăturile in special pentru M. S. Regele Carol II. cântă ultima strofă a imnului respec­
Ardealului cu Principatele. Apoi a vorbit L P. S. Mitropolit
Nicolae. tiv. Nu corespunde adevărului că ele­
Stărue asupra suferinţelor din vii să fi cântat „Sachsenland" in loc
P. S. S. Andreiu al Aradului,
trecutul neamului şi stăpânirea str&i* a elogiat armata româaă, arătând că de „Vaterland“. Elevii au fost conduşi
nilor, prin industrie şi comerţ peste acolo unde sunt slujitorii altarului sunt de director şi profesori, cari au fost
poporul nostru care este astăzi in cea şi cei mai însemnaţi reprezentanţi ai de faţă şl la acel cântec şi pot măr­
mai cruntă sărăcie. Cere tuturor con­ oştirei.
In numele Femeilor Ortodoxe turisi în faţa oricui adevărul.“
centrarea forţelor pentru triumful ide­
alului românesc. a vorbit d na Săulescu. In numele ar­ Prezbiteriul evangh. C. A
matei, d. g-ral Cristea Vastlescu a a-
Arată apoi c& tineretul nostru a rătat cât de adâncă este legătura in­ preşed: Müller, secretar: Indescifrabil.
I ridicat un steag pe care trebue fie­ tre ostaşii duhului şi cei ai Regelui. .*
care din noi să-l urmăm pentru că P. S. S. Ghenadie al Buzăului După cum se vede o recunoaşte­
in starea actuală ţara şi neamul este elogiază personalitatea P. S. S. Nico­ re a celor scrise de noi numai că :
lae al Clujului, care a pus sufletul
In robia străinilor. „Nu corespunde adevărului când se
sau la temelia tuturor instituţiilor ar-
P. S. S. Nicolae al Clujului du- hidiecezei. şefie, că profesorii acestor şcoli ar fi
j pă ce arată că prasnicul Rusaliilor In numele „Astrei", vorbeşte păr. Îndemnat cândva şi undeva copiii să
I este momentul in care s'a pecetluit dr, V. Bologa. să strige „Hell Hitler".
pasiunea apostolatului creştinesc arată D. Trandafir Scorobeţ vo rbeşte Suntem de aeord şi in ce pri­
in numele aşezămintelor din arhiepis­
că Duhul Sfânt a schimbat pe ucenici, copie. veşte locul unde s'a cântat imnul amin*
dându-le o viaţă nouă ; ei au primii Consilierul S. Stanca din Cluj' tlt. Din cauză că numele pieţii Huet
şl puterea de a propovădui în toate arată bucuria clujenilor pentru serba­ sună urât din motive fonetice am de­
limbile pământului. rea ce se face tn cinstea noului lor venit naşi ai pieţii.
episcop.
Azi când mi s'a dat harul arhi- Păr. Moga vorbeşte din partea In ce priveşte t&vălugirea în ţă­
erleî, promit să mă inspir din tâlcul episcopiei O radea; dr. D. Staniloae, rână a steagului nostru naţional aflăm
praznicului, spre a fi cât mai folosi­ noul red o r al Academiei teologice din acum că aceasta nu e decât o cere­
tor bisericii şi neamului nostru. Pun Sibiu, vorbeşte in numele colegilor monie tradiţională, care simbolizează
la inimă toate cele ce am auzit dela profesări ; d. Nichifor Crainic vorbeş­ respectul pentru Vaterland.
te despre personalitatea covârşitoare a
mai marii mei şi mulţumesc celor ce P. S. Nicolae al Clujului. Singurul lucru ce cu regret tre-
s‘au obosit până la Sibiu. Luni a avut loc sfinţirea P. S. bue să reconfirmăm este faptul c& s'a
încheie cu o rugăciune prin care Sale dr. N. Popovicijal Oradiei — şi spus de mai mulţi elevi „Sachsenland“
apoi congresul Oaste! Domnului. Din
solicită Duhului Sfânt ajutor pentru tn loc de Vaterland.
lipsă de spaţiu vom publica in numă­
a putea învinge slăbidunile omeneşti rul viitor reportaglul. Păcat că autorii adresei a'au
şi pentruca să poată lucra cu dragoste Cronicar fost de faţă. A r fl putut auzi.
Ne bucură mult faptul făcut cu­
noscut publicului românesc prin acea­
f. P ă reri lib e r e “ stă adresă că, domnii profesori n'au
îndemnat niciodată elevii să strige :
—Un rá „Hell Hitler“! fiind de acord cu noi
că, acest lucru nu este corect şi că
Cu numărul 1333|936 prezbiteri- lor vizate în acel articol consideră de acei care-1 fac sunt desaprobaţi de
ul evangelic, prin dl vicar Möller, ne datoria sa, a da următoarea rectifica­ presbiteriül evanghelic, de profesori
trimite un răspuns la articolul: „Pă­ re, referitor ia acele părţi ale artico­ etc. aşa incât populaţia românească
reri libere“, pe care-1 publicăm mai lului, cari să ocupă cu şcolile amintite. are tot dreptul să fie nemulţumită
jos. Nu corespunde adevărului, când faţă de acei cari se dedau ia demon­
Ţinem să constatăm că între cele se scrie' că profesorii acestor şcoli straţii nepermise de legi şi uzanţe,
publicate sub semnătura I. Sp. şi răs­ ar fi Îndemnat cândva şi undeva copiii toată simpatia pentru acel care se
punsul presbiteriului sunt doar mici să strige „Heil Hitler“. Nici n'a stri­ conformează.
diferenţe de interpretare, să nu spuneai gat nimeni din elevii noştri altceva
că prin răspuns se justifică unele decât vechiul şl obicinuitul strigăt la L Sp.
lucruri şi se stabileşte perfect acord această ocazie, şi anume pur şi sim­
to unele chestiuni principale. plu : „Heil“
Dealtfel titlul „Păreri libere" Numai bazat pe o informaţie de
spune in sine atât de mult aşa in cât tot greşită a putut anunţa reporterul
Raidul palei de cavalerie
nu mai e lipsă să stăruim in a de­ ziarului, că s'ar fi intonat în P. Re­ Şcoala de aplicaţie a cavaleriei din
monstra că prin el se reclamă o dis­ gele Ferdinand ia înapoierea din pă­ Sibiu participă tn zilele de 6, 7 şl S
cuţie de ambele părţi asupra felului dure imnul „Siebenbürgen“. In acea­ Iunie 1936 cu comand, şcoalei, Instruc­
cum se fac şi cum se interpretrează stă piaţă cortejul nu s'a oprit de loc torii anul II şi ofiţerii elevi din anul
demonstraţiile publice la Sibiu. II, la concursul hipic al Soc. Oltenia,
şi nu s‘a cântat — ia această ocazi- Craiova unde, in cadrul programului,
Iată ce spune adresa: une — în acel Ioc de nimeni nici un vor executa o probă de carier şi o
„In numărul 55 din 21 Mai 1936 cântec sau imn. Aceasta s‘a făcut in demonstraţie cu Sauteurs-ii Şcoalei.
a ziarului „Acţiunea" a apărut sub Piaţa Huet in faţa bisericel evangh. După concurs toţi ofiţerii de mai sus
titlul „Păreri libere asupra serbărei C.A. de elevii şi elevele şcolilor şi vor executa un raid călare in trei zile
lunei Mai de către elevii şcolilor să­ de un public mare şi numeros, adunat pe distanţa Cralova-Drăgăşani-R. Vâl-
cea-Sibiu, In trei etape şi anume:
seşti din Sibiu," la care comunicăm : acolo. Craiova-Drăgăşani 70 km.; Drăgăşani-
Subsemnatul prezbiteriu evangh. Cele publicate în articolul încri­ R. Vâlcea 51 km.; R. Vâlcea-Sibiu
C.A. din Sibiu ca susţinător al şcoli- minat referitor la drapelul Românesc 94 km. — Total 215 km.
 Hr. 59 .ACŢIUNEA*

SERBAREA ASTREI
Luni, la orele 5, a avut loc in
sala teatralul orăşenesc serbarea
Astrel. Participă un public restrâns
însă select, in frunte cu toţi erarhii
veniţi la Sibiu, cu dnil general V. Eco-
aoinu, Vasilescu, Cristea şi Gheorghlu.
Serbarea se deschide cu imnul
regal cântat de corul liceului Lazăr.
bârfirea oamenilor intraţi in conştiinţa
publică şi cari au un rol de răspun­
dere.
După ce combate materialismul
actual susţine că Astra trebue să-şi
îndrepte activitatea spre ridicarea
satului şi în special a vieţii economice.
Arată că oraşele din ţară şi in
n *J»ir>
M a g is tr a lii d e la T r ib u n a lu l, J u ­
d e c ă to r ia ş i P a r c h e ta i S ib iu d im p r e u n ă
c u a v o c a ţii b a r o u lu i n o s tr u a u s ă r b ă to ­
r i t p r i n t r 'o m a s ă c o l e g ia l ă i n s a l a U r n ­
e a m r e tr a g e r e a l a p e n s i e a d l u i c o n s ili­
e r E . T o m a n d l, d e la T r ib u n a lu l S ib iu .
L a a c e a s tă s ă r b ă to r ir e au p a r tic ip a t
p e s te o s u tă d e p e r s o a n e .
D r. L . B O R C E A , d e c a n u l b a ro_
u lâ i v o r b e ş te in n u m e le c o n s iliu lu i ba
r o u la i e x p r im â n d b u c u r ia d c - a p r im i in
c o r p u l a v o c a ţilo r p e m a g is tr a tu l d e e lită
c o n s ilie r u l T o m a n d l.
D r. F O I C A , d u p ă ce e lo g ia z ă a c -
t tiv ita te a s ă r b ă to r itu lu i p r o p u n e c o n v e n i­
ri c â t m a i d e s e în tr e m a g is tr a ţi ş i a v o ­

I. P. S. Sa Nicolae al Ardealului D . c o n s Ü ie r G h e o r g h i u , p r i n t r 'o c a ţi. S p u n e C« a v o c a ţii p r im e s c eu m a rş.

salută publicul şi pe înalţii oaspeţi
după care schiţează rolul şi rostut
Astrei.
Ol Mihail Manolescu ţine o foa­
rte interesantă conferinţă întreruptă de
special din Ardeal sânt stăpânite de
străini pentrucă Bucureştii n‘a so­
sit să organizeze viaţa economică cu
toate că Budapesta a plecet de mult-
Propune ca Astra să studieze şi
s im fitä c u v â n ta r e a r a tă m u n c a depusă
d e ju r is t d e e lită c e a m u n c it 3 8 d e a n i
i n s l u j b a j u s t i ţ i e i p r e c i z â n d c ă r e tr a g e r e a
la p e n s ie la s ă u n g o l s im ţit in tr e m a g is ­
tr a ţii d e la T r ib u n a lu l S ib iu .
E x p r i m ă o m a g ii, in n u m n le m a­
b u c u r i e p e d . T o m a n d l i n c o r p u l lo r .
D . d r. E . T O M A N D L , v iu e m o ­
ţio n a t d e m a n ife s ta ţia d e s im p a tie şi
s ă r b ă to r ir e a f ă c u tă d e m a g is tr a ţi ş i a -
v o c a ţi m u lţu m e ş te tu tu r o r a p e n tr u d r a ­
g o s te a c e i s e a r a tă d in p r ile ju l în c h e ­

repetate aplauze. să dea semnalul acestei lupte pen­ g is tr a lilo r p e n tr u p r ie te n ia ş i a m ic a la co ­ ie r ii u n e i m u n c i d e p u s e i n s l u j b a j u s t i ­

După ce povesteşte cum a cu­
noscut Ardealul prin badea Cârţan
prin care, fiind elev la liceul din Iaşi
a trimis cărţi pentru fraţii ardelenii
arată că in vechiul regat n'a fost uni­
tatea socială pentrucă erau cele două
clase: boierească, clasa estetică însă
parazitară şi clasa iobagilor, in Ar­
deal n'au fost aceste deosebiri. Fie­
care răspundea nu numai de faptele
Iul ci şi de ale colectivităţii. Surtucul
era pentru intelectuali un galon ce a-
ducea după sine o răspundere. Aci
în Ardeal surtucaril erau crescuţi cu
prescură preoţească sau cu pâine ne­
agră ţărănească aşa încât nu putea
fi vorba de clase. Arată apoi că şi
astăzi în România mişcările de drea­
pta urmăresc o colectizare a naţiu­
nii prin spirit in timp ce stânga ni-
zueşte o colectivizare prin materie.
După ce îşi exprimă nemulţumi­
rea că in saiă mai sunt încă scaune
neocupate spune că ar fi dorit să
vadă industriaşi, muncitori care să
participe la această manifestare ro­
mânească a bătrânei Astre, pe care
a cinstil-o prezenţa atâtor erarhi or­
todox!.
După ce arată că Astra are în­
că un mare rol pentru îndrumarea
sufletului cere să se facă o gardă de
onoare care să impună tuturor stră­
inilor şi nechemaţilor să înceteze cu
Judecătoria Mixtă S biu secţia cf.
Nr. 3660 1936. cf.
Extract din publicaţiune de licitaţie.
In muza de executare făcută de
urmăritorii Simon Müller şi cons, contra
urmăritie Marfa Câidărar.
Judecătoria,
A ordonat licitaţiunea execuţio-
nală in ce priveşte imobilele situate in
comuna Şura mare circumscripţia jude­
cătoriei Sibiu cuprinse in cf. a comu­
nei Şurarnare Nr. protocolului cf. 1771
sub N r. de ord. A-f-1 Nr. top. 396 în
valoare de Lei 2000.— cu preţul de
strigare 1500.— Lei cu menţinerea
dreptului de locuinţă intabulat în fa­
voarea lui George Aldea şi Maria
Aldea necondiţionat şi cu menţinerea
dreptului de uzufruct viager intabulat
in lav. lui Nie. Restanţa condiţionat
ca să ajungă preţul de iei 12.000 pen­
tru încasarea creanţei de 9205 Lei
bani capital şi accesorii.
Licitaţia se va ţîne in ziua de
23 luna Iunie anul 1936 ora 10 la
casa comunală a comunei Şuramare.
Imobilele ce va fi licitate nu
poate fi vândute pe un preţ mai mic
decât ce întrece preţul de strigare.
Cei cari doresc să liciteze sunt
datori să depoziteze la delegatul ju­
decătoresc 10'fi din preţul de strigare
drept ga raniţe, in numerar sau fn efecte
de cauţie socotite după cursul fixat
în § 42 legea LX 1881, sau să predea
aceluiaş delegat chitanţă constatând
depunerea judecătoreşte prealabilă a
a garanţiei şi să semneze condiţiunile
de licitaţie (§ 147, l5o, 170 legea LX
1881, § 21 legea LX. 1908).
Redactor resp: ILIÉ MUNTLANU.
tru românizarea comerţului şi indus­
triei şi mai ales pentru creiarea unei
prese româneşti în Ardeal.
Arată că Asira înainte de răs-
boiu organiza manifestări grandioase
in vreme ce astăzi nu se poate um­
plea o sală. Constată cu regret că lip­
seşte portul naţional şi Însufleţirea
care se cere unei serbări jubiliare
arată că este absentă clasa de mijloc
şi naţia dela serbarea Astrei.
(Preoţii dela sate veniţi la con­
gresul Oastei Domnului au ocupat
multe locuri căci altfel situaţia ar fi
fost cu totul jenantă)
Stărue asupra primejdiei comu­
niste dela răsăait.
Propune ca Astra să eiiieze o
enciclopedie românească populara.
Arată apoi că din Sibiu fetele
dela liceul Astrei drept răspuns al a-
supririi ungureşti au împărţit drapelul
românesc trimiţândul culoarea roşie la
Iaşi, albastră la Bucureşti menţinând
galbenul la Sibiu. Propune a şe adu­
na din nou cele trei bucăţi şi să se
coase tn cadrul unei mari serbări şi
apoi să se aşeze într'un loc de închi­
nare unde să ne ducem oridecâteori
e vrajbă mare, să ne ruşinăm.
Corul liceului, sub conducerea
dlui prof. Tănase cântă mai multe
bucăţi corale.
Dacă nimeni nu oferă mai mult,
cel care a oferit pentru imobil un
preţ mai urcat decât cel de strigare
este dator să întregească Imediat ga­
ranţia ftxală conform procentului pre­
ţului de strigare — la aceiaş parte
procentuală a preţuiui ce a oferit.
(§ 25. XLI 1908.)
Data Sibiu, la 2 luna Aprilie
anul 1936
N. Coman mp.
şef judecător.
Nr. 6582/934 port.
PUBLICAŢIUNE DE LICITAŢIE
Subsemnatul portărel pe lângă
Trib. Sibiu prin aceasta publică că
în baza deciziunei Nr. G. 695(935
şi Nr. G. II. 6582(934 a Judecătoriei
mixte Sibiu în favorul reclamantului
Petru Lösch dom. Vurpăr reprezen­
tat prin advocatul Dr. Martin Kaun
pentru încasarea creanţei de 200 Lei
şi accessorii se fixează termen de
licitaţie pe 10 Iunie 1936 ora lla.tn .
la faţa locului în Răşinari Nr. 545 unde
se vor vinde prin licitaţiune publică
judiciară 40 kg. slănină şi 1 şură miş­
cătoare in valoare de Lei 5000 in caz
nevoie şi sub preţul de estimare.
Pretensiunea care e de încasat
face 200 lei capital, dobânzile cu 8 |0
socotind din 24 Martie 1932 iar spe­
sele până acum stabilite de Lei 2310.
întrucât mobilele cari ajung la
licitaţie ar fi fost sechestrate şi de
alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul
de acoperire, licitaţia prezentă este
ordonată şi în favorul acestora in
sensul art. XLI. 1908 § 20.
Sibiu la 16 Maiu 1936.
Baku portărel.
Tiparul Tipografiei „SAt EADÎULUI“ Sibiu.
la b o r a r e d e p â n ă a c u m . ţie i. P r e c i z e a z ă c ă t o a t ă v i a ţ a d e m a ­
D . dr. P IS O , p r im u l p ro c u ro r, g is tr a t a c ă u ta t a fla r e a a d e v ă r u lu i ş i
d u p ă c e a r a t ă c ă m a g i s t r a ţ i i s ‘a u s t r â n s a p l i c a r e a le g ii. D e s p ă r ţ i r e a de c o l e g ii
p e n tr u a c o n s ta ta o fic ia l r e tr a g e r e a d lu i m a g is tr a ţi o fa c cu d e s tu lă im o ţie s u n t
T o m a n d l în s ă n ic i d e a c u m d e o d es­ in s ă m u lţu m it c ă a m r e u ş it p r in m u n c ă
p ă r ţir e n u p o a te f i v o r b a m a i a le s că ş i a titu d in e a m e a s ă c â ş tig d r a g o s te a
s ă r b ă to r itu l v a p r a c tic a în v iito r a v o c a ­ D v . A c e s t fa p t e s te p e n tr u m in e c e l m a i
tu r a . S t ă r u e a r ă t â n d c a l i t ă f i l e d e m a r e p r e ţio s lu c r u . R o a g ă s ă - i p ă s tr e z e pe
ju r is t a le s ă r b ă to r itu lu i. m a i d e p a r te p r ie te n ia d e p â n ă a c u m .
D . C O M A N N E A C Ş I U , ş e fu l ju ­ M a n ife s ta ţia ş i s ă r b ă to r ir e a fă c u ­
d e c ă to r , s e a s o c i a z ă l a e l o g iile a duse tă m a g is tr a tu lu i d e e lită d . d r. E . T o ­
s ă r b ă to r itu lu i ş i e x p r im ă o m a g ii p e n tr u m a n d l a f o s t u n p r i l e j d e ir r e d n ic ă c i n ­
m u n c a d e p u s ă ş i p r ie te n ia r e s p e c tu a s ă s te a u n e i m u n c i d e p u n ă in s lu jb a ju s ­
a r ă t a t ă c o l e g il o r m a g i s t r a ţ i . tiţie i. C r o n ic a r
____ Judecătoria mixtă Se ţia cf. fi vândut pe un preţ maf mic decât
Nr. 5045(1935 cf. cu suma ce întrece din preţul de stri­
gare.—
Extract din publicaţiune de licitaţie- Cei cari doresc să liciieze sunt
In cauza de executare făcută de datori să depoziteze la delegatul ju­
urmăritorii Vasile Bărbuşi şi Soc. decătoresc 10% din valoarea imob.
Vinicultura din Sibiu contra urmări- preţul de strigare drepî g a r a n j e in nu­
tului Petru Drăghici. merar, sau să predea aceluiaş delegat
Judecătoria. chitanţă constatând depunerea, jude-
A ordonat iiritaţtunea execuţio- câtăreşte, prealabilă a gaF-m iei şt să
nală in ce priveşte 1(2 parte din imo­ semneze condiţiunile de licitaţie (§ 147.
bilul situat in comuna Sadu circum­ 150. 170. legea LX. 1881 § 21 legea
scripţia Judecătoriei Sibiu cuprinse in XL. 1908).
cf. a comunei Sadu Nr. 229 2, Nr. top. Dacă nimeni nu ofe>& mai mult,
cel care a oferit pentru imobil un preţ
582, porţiunea urmă ritului in valoare
de 2.000 — lei cu preţul de strigare mai urcat decât valoarea cea de stri­
1.500.— Ui, cu menţinerea dreptului gare este dator să întregească imediat
de uzufruct viager intabulat în favoa­ garanţia fixată conform procentului va­
rea lui Ana Lulo u asupra camerei de lorii preţului de strigare la aceeaşi
către curte pentru incassarea creanţei parte procentuală a preţului ce a o-
de 4 210.— lei capital şi accesorii.— ferit (§ 25 XLI. 1908).
Licitaţiunea se va ţine în ziua de Dată in Sibiu la 12 luna Maiu
25 luna Iulie anul 1936 ora 10 ia casa anul 1936
comunală a comunei Sadu.— Grefier : Judecător :
Imobilul de va fi licitat nu poate ss. Dr. Jurca sa . Pârvuleseu
Vizita i şi ap ro v lzio n aţi-v â cu c e le n e c e s a r e
în cel mai ren u m it loca! d e
C O F E T Ă R IE , B O D E G A Şl RESTAURANT
„Bufniţa“ Adolf G ü n d i s c h
P ro p rietar:
S ib iu , str. R eg ln » m a r i» Nr. SI
„T R IU M P H ” THALIA
Maşini d e birou şi to cu ri re z e rv o a re
Reparaţie şi vânzare. marele film de aventură
Sibiu, P i a ţ a R eg e le F e rd in a n d 19.
Telefon. 230 (linul din mod
cu
Sylvia Sidney
M. Douglas
C e a m a i m a r e şi m a i c o n v e n a b ilă
c a să sp e c ia lă p e n tr u jer*
s e u r f, lin g e r ie , m ila n e , c io r a p i ş i
VÂND cu preţ
m ă n u ş i In S ib iu e s t e firm a :
foarte ieftin mobilier
de prăvălie («Ueiaje,
m ese, vitrine). Dori­
torii se vor adresa
S I B I U
Ia Tipografia Sfifea-
P ia ţa R e g e le F e r d in a n d Nr. 17 nului, Sibiu, Târgul
Cine ere voie să fie servit bine Cailor Nr. 2
sâ cumpere numai de acolo.
CENZURAT
 "A STRA "
p t . s a l a de lectură
g r a tu it
Redacţia şi Administraţia :
str. Regina Maria 49, etaj II
Telefon s 324
Director: ION MUNTEANU
Abonamentul anual t e i 240, şase Ioni
Hr. 60
In arm ată S ă rb ă to a rea
ş l în ş c o a lă . regalităţii şt a tin eretu lu i a sporturilor
Pro*. Oct. Dragoo
Marele pedagog olandez Jan
Ligthart spune că educaţia nu e po­
sibilă fără dragoste, răbdare şi înţe­
lepciune. Toţi aceia cărora le este în­
credinţată instrucţia dar mai ales e-
ducaţia trebue să fie perfect convinşi
de acest fapt. Pentruca un educator,
fie el ofiţer, profesor ori învăţător, să
poate ajunge la cele mai bune rezul­
tate ale străduinţelor sale, trebue să
aibă o atitudine simpatică faţă de e-
levii săi. Trebue să ştie să se facă
simpatizat şi respectat de ei. Autori­
tatea lui nu trebue să se baze2 e pe
frică ci pe respect. Soldaţii sau elevii
trebue să fie primiţi şi trataţi ca nişte
, fiinţe umane, conştii de valoarea şi
d e m n i t a t e a lor. I u b i r e a de
sine este adânc înrădăcinată în fiinţa
umană deaceia nici nu este permis să
jignim cu uşurinţă sau cu indiferenţă
întrebuinţând cuvinte batjocoritoare. In
acest caz aducătorul îşi pierde orice
autoritate.
Cel jignit în demnitatea sa de
om, nu nunfai că nu se face mai bun
ci va lucra aşa cum este taxat. In
Evul Mediu trăia în Veneţia un om
grozav de sgârcit care se numea Shy-
lock. El era batjocorit de fiecare om.
Când cineva l-a întrebat cum se
explică apucătura sa, răspunse : „Voi
mă numi fi totdeauna câne — pentru
aceea sunt câne“. Foarte mulţi oame­
ni decad tocmai pentrucă sunt dispre­
ţuiţi de alţii.
Omul poate fi disciplinat, dar nu
dresat.
E adevărat, că în armată disci­
plina trebue să fie mai strânsă decât
în şcoală. Dar trebue să se ştie însă
că disciplina realizată prin constrân­
gere e numai aparentă. Disciplina rea­
lizată prin convingere este adevăra­
tă şi de lungă durată. Se poate spune
că dacă in şcoală este posibilă disci­
plina prin convingere în armată nu
poate fi vorba de aşa ceva, deoarece
ordinele nu se discută ci trebuesc ex­
ecutate. Fără îndoială, ce disciplină ar
mai fi şi aceia când un soldat în loc
să execute un ordin ar începe să dis­
cute necesitatea sau valoarea lui ?
Tocmai pentru a nu se interpreta gre­
şit imperativul disciplinei prin convin­
gere, ţin să spun că aceasta nu în­
semnează posibilitatea de a discuta
•rdinele primite, de a le admite, ori
refuza, ci indică numai modul supu­
nerii. Când un soldat se supune nu­
mai de frică, silit de teama pedepse­
lor, când se supune ca un sclav, avem |
O rgan al a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, so cietă ţi 500, Nr.-ul 3 Lei.— Publicaţiuni şi inserate după tarii
Sibiu, Duminecă 7 Iunie 1936 Anul II
Ziua naţională
S e îm p lin e s c ş a s e a n i d e c â n d R e g e le iu b it a lu a t în m â n ă s o a r t a în tr e ­ La 8 Iunie a. c. se organizează
g u lu i n e a m . de către Uniunea Federaţilor de sport
A c e s t p r il e j d e m a r e s ă r b ă t o a r e e s te p r ă z n u i t d e o ( a r ă în tr e a g ă şi m ai din România, ziua naţională a spor­
a le s e s te c o m e m o r a t a tâ t d e s im b o lic p r in s ă r b ă to a r e a tin e r e tu lu i r id ic a tă a lă tu r i turilor.
d e să rb ă to a re a r e g a lită ţ ii.
E a patra sărbătoare naţională
I n to a te tim p u r ile tin e r e ţe a a r e p r e z e n ta t u n fo c a r d e v ia ţă n o u ă , o a d m i­
a sporturilor dela noi, care ne rămâne
r a b il ă r e v ă r s a r e d e e n e r g ie necesară p e n tru m a r ile p r e fa c e r i ş i g a ta to td e a u n a
veşnică. Istoria sportivă a înregistrat
p e n tr u s a c r ific ii.
la 8 Iunie 1933 cea mai mare mani­
M a e s la te a Sa R e g e le C a r o l
festaţie sportivă, până atunci în ţara
a l I I . lu â n d d e s tin e le ţă r ii in m â n ă
noastră.
a în ţe le s s e m n e le v r e m u r ilo r noi
Ziua naţională a sporturilor, în­
ş i ţin â n d s e a m ă de f a p t u l c ă în
seamnă un nou fericit imbold de în­
to a te ţă r ile c o n ş tiin ţa n a ţio n a lă ş i
curajare a educaţiei fizice din Româ­
a d e m n ită ţii e s te m a i tr e a z ă d e c â t
nia. Tineretul poate constata, că
o r ic â n d ş i- a în d r e p ta t to a tă g r ija
^sportul este un principal factor edu­
c ă t r e tin e r e t, c ă r u i a i - a c ă u t a t u n
cativ, cel puţin necesar, dacă nu in­
drum ş i o r e lig ie i m u ă b a z a t ă p e
dispensabil.
m uncă, d is c ip lin ă , d r a g o s te de
Educaţia fizică departe de a fi
ţa r ă ş i s u v e r a n u l e i.
o inutilă pierdere de timp, ea este o
C o n v in s că neam ul n o s tr u
necesitate a statului românesc, căci
c a r e a r e d e îm p lin it u n d e s tin is ­
desvoită, întăreşte şi formează pe
to r i c , n u se m a i p o a te m iş c a in
adevăraţii cetăţeni cinstiţi, ordonaţi şi
ca d ru l de eri şi că r e z e r v o r iu l d e
cu caracter tare.
e n e r g ie a l n e a m u l u i de u n d e tr e ­
Pentru romani „Mens sana in
b u e s ă p o r n e a s c ă c u r e n te m a r i d e
corpore sano“ a însemnat mult. Poate
s im ţir e r o m â n e a s c ă e s te n u m a i t i ­
mai mult decât ne închipuim noi.
n e r e tu l a a r ă ta t to a tă g r ija
Astfel pentru noi, ziua naţională a
p e n t r u e l. O m ă r tu r ie in p lu s
sporturilor să nădăjduim că însem­
d e s p r e to a te a c e s te a , o d ă ş i f a p t u l
nează ceva. Adică un început de viaţă
că u n e ş te cea m a i m a re să rb ă ­
nouă, în care generaţia tânără de azi
to a r e a ţă r ii, R e s t a u r a ţ i a cu săr­
va şti să nu neglijeze educaţia fizică.
b ă to a r e a tin e r e tu lu i.
D i n a t e n ţ i u n e a d e f i e c a r e z i, d i n c u v â n t ă r i l e p e c a r e l e - a ţ i n u t M . S a . la s e r b ă ­ Ziua naţională a sporturilor ro­
r il e s tr ă j e r e ş t i , c e r c e t ă ş e ş t i ş i a p r e m i l i i a r il o r , vedem s tr ă d a n ia ce o d e p u n e p e n ­ mâneşti să ne umple un gol care ne
tr u d e te r m in a r e a u n e i b u n e e d u c a ţii a tin e r e tu lu i n o s tr u , p e c a r e -l d o r e ş te s ă f ie lipseşte şi de pe urma căruia educaţia
c r e s c u t c u c r e d in ţă in D u m n e z e u ş i B is e r ic a s tr ă m o ş e a s c ă , d r a g o s te d e n e a m , fizică dela noi sufere.
ţ a r ă ş i s u v e r a n u l lo r . Iată despre ce e vorba. In ţara
S tr ă je r ilo r , c e r c e la ş ilo r ş i p r e m i i ita r ilo r le -a s p u s a tâ t d e r e s p ic a t c ă p r in noastră sportul se practică mai mult
a c e s t e t r e i ş c o li, u n d e s e c u l t i v ă a v â n t u l ş i i d e a l u l p e n tr u lu c r u r i fr u m o a s e şi ca o distracţie a tinerei generaţii.
u til e , s e u r m ă r e ş t e o m i ş c a r e d e regenerare n a ţio n a lă p o r n ită d i n t r 'u n d o r d e Intelectualii purtând rolul de
m a i b in e . Ş i d e c e n ‘a m m ă r tu r is i c ă fie c a r e d in n o i p u te m d e ja d e a c u m vedea educatori ai mişcărilor sportive, sunt
r o a d e le p lin e d e n ă d e jd i în v iito r a le a c e s te i ş c o a le d e n o u ă în d r u m a r e d a tă tin e ­ prea puţini. In ţările apusene unde
r e tu lu i. S o a r e l e a c e s t e i ţă r i se vede s tr ă lu c in d p r in tr e r a m u r ile u z i:c i u , v i . educaţia fizică se practică în mod
C o p ii n e a m u lu i e ş iţi p e n tr u în tâ ia d a tă la lu m in a lu m ii s ta u ş ir c a p a s e r ile intens, găsim educatori sportivi, nu­
in z o r i l e u n e i z i l e d e p r i m ă v a r ă , c â n t ă î n v i o r a ţ i d e b u c u r i a v i e ţi i, d e f r u m u s e ţ e a meroşi intelectuali şi fruntaşi ai vieţii
u n u i id e a l d u p ă c a r e a l e a r g ă p e c ă r ă r i l e c r o ite d e r e g e le l o r ş i a l ţ ă r i i n o u i c e s e publice.
p r e g ă t e ş t e p r i n s tr ă je r i e , c e r c e t ă ş i e ş i p r e m i l i t a ri.
Deci, aşteptăm ca ziua naţională
C o p iii n e a m u lu i ş i ţa r a în tr e a g ă , d e z iu a R e s ta u r a ţie i p liw , d e cea m a i p u ră
a sporturilor româneşti să fie o inte­
b u c u r ie , c u n ă d e j d e , iu b ir e ş i c r e d i n ţ ă a c l a m ă p e M . S a . R e g e le C a r o l a l I I , p e n ­
ligentă propagandă, mai cu seamă în
tr u c ă a s im ţit c h e m ă r ile s u fle tu lu i p o p o r u lu i r o m â n e s c ş i a p r im it s ă conducă şi
rândurile intelectualilor.
în d r u m e cu o a ş a în a ltă î n ţ e le g e r e n e a m u l ş i ţ a r a r o m â n e a s c ă .
io n M unteanu Ion D. Piti*
de a face cu o disciplină prin cons­ tul disciplinat de bunăvoie. j el. Trebuie să-l supraveghezi neintre
trângere, iar câad un soldat se su pune Cel din urmă va ii acelaş şi a- rupt, iar când crede că nu mai este
fiindcă e convins că aşa e bine, când tunci când nu va fi supraveghiat. Pe supraveghiat, îşi face de cap. E evi­ J
se supune de bunăvoie, avem de a un astfel de soldat poate să conteze dent, deci, că supunerea de bunăvoie
face cu disciplină liberă sau prin con­ cineva în orice moment. Pe când sol- e superioară supunerii de frică. între­
vingere. I datul care se supune numai de teamă barea este: Cari sunt condiţiile care
Câtă deosebire între un soldat chiar dacă execută ordinele irepro­ favorizează pe cea dintâi ? Le vom
disciplinat prin constrângere şi un al­ şabil, nu poţi să contezi prea mult pe (Continuare în pagina II-a.J
 Nr. 60
Sibiu si îm prejuri
De!a Municipiu
Un nou cadou de 26.400 face
com isia interimară dlui Orgherth
după cum se poate vedea din hotă­
rârea de sub No. 4082, care iată
ce spune :
Auzind raportul asupra datoriei
restante de 26400 L. taxe pentru tea­
tru şi pretenţiile faţă de Primărie ale
dlui Ongherts, directorul Teatrului
German după o amplă discuţie asu­
pra considerentelor de tot felul, s‘a
decis o lichidare definitivă în sensul,
că se şterge restanţa suszisă în schim­
bul renunţării la orice creanţă faţă
de municipiu.
UN MONUMENT A LUI I. C. BRA-
TIANU IN BUCUREŞTI
Sub Nr. 5159 comisia interimară
decide să contribue cu 200.000 lei.
Iată ce spune procesul verbal ; Drept
rectificare se decide conform refe­
ratului a reduce la un milion Lei alo­
caţia de 1.200.000 L. destinaţi cu de-
ciziunea Nr. 4691 dela 13 I. c. pentru
construirea şoselei naţionale Turnişor-
Sibiu, hoiărînd totodată că suma de
200 mii Lei — devenită astfel liberă
la art. 180 — să se dea ca contribu­
ţie pentru monumentul I. C. Brătianu
Bucureşti, — cum a fost destinată
deja la alcătuirea bugetului
Dela Societatea Princi­
pele Mlrcea,
Comitetul exprimă şi pe această
cale mulţumiri păr. col. Dăncilă, pen­
tru conferinţa ţinută în cadrul săptă-
mânei copilului. Mulţumeşte dşoarei
Olariu pentru concursul dat cu elevele
coriste, P. S. Sale episcopului Nicolae
al Clujului, care a onorat cu prezenţa
precum şi publicul participant.
lBiii ii ÎBillă
Continuare din pagina I-a
găsi exprimate de pedagogul olandez:
dragoste, răbdare şi înţelepciune. Tre-
bue să ţii la aceia cărora le faci e-
ducaţia aproape ca la copiii tăi, altcum
nu vei isprăvi mare lucru. Cel ce în­
deplineşte această condiţie a găsit
drumul ce duce direct la inima tine­
rilor. In acest caz, chiar şi atunci când
limbajul sau tonul va părea cam as­
pru, nu va jigni, cl va produce re-
muşcări. O vorbă bură, o mică aten­
ţie, o laudă la timpul său, face ca e-
ducatorul să câştige simpatia tinerilor
şi prin aceasta consimţământul lor.
Indispensabilă este şi răbdarea
tocmai pentru a nu descuraja, ori de­
moraliza pe aceia cari nu pot progresa
într'un tempo mai accelerat. Cu cât
răbdarea şi sforţările sunt mai mari
la început, cu atât mai puţină nevoie
de aceasta va fi mai la urmă. Cu cât
un educator va avea mai multă răb­
dare, cu atât va fi mai stăpân pe sine
şi va putea mai uşor supune sieşi
voinţa altora.
înţelepciunea, ori tactul pedago­
gic, îţi spune că, dacă vrei să-l faci
pe cineva mai bun decât este, nu-1
trata aşa cum este, ci aşa cum ar tre­
bui să fie. Fă-1 pe cineva să creadă
că ţi-ai pus mari speranţe în el şi îi
vel câştiga bunăvoinţa.
„ACŢI UNEA Pag. 2
im
STIR
încheierea cursurilor pu­ — Oaspeţii Suveranului sosesc
j şură, hambare şi instrumente agricole Sâmbătă. înaltul Regent Paul al «Iugo­
blice de Limba si 1 Lite- i etc., executate din lemn de către ele­ slaviei şi d. Eduard Beneş, preşedin­
tele republicai Cehoslovace, însoţit de
ratura Italiană din Sibiu vi Tăimaciu-Firma expune mai ales suita lor civilă şi militară, vor sosi
j lucra manual — tâmplărie — executat la Bucureşti Sâmbătă şi vor fi oaspeţii
Miercuri, 3 Iunie, s'a ţinut, în lo­ j de bieţii. Suveranului în timpul serbării Resta­
calul liceului comercial de băeţi ultima Din cele două Sebeşecel de sus uraţiei. La primirea lor vor lua parte
lecţie de italiană a cursului public, — a expus lucru de mână executat de toţi primarii din ţară.
tratându-se despre „Matilda Serao şi fete iar cel de jos mai ales lucruri — I. P. S. Patriarh pleacă la
regionalismul literar“. La ora âd. a. d. executate de băeţi. Londra S ; spune că la sfârşitul Iunie,
prof. Pimen Constantinescu a vorbit Ia sala următoare expune plasa I. P. S. Sa patriarhul Miron va pleca
celor de faţă despre activitatea anului Sălişte cu minunatele costume regio­ la Londra, pentru a întoarce vizita
şcolar ce ia sfârşit şi a schiţat activi­ nale. Se remarcă de asemenea comu­ episcopilor anglicani, cari anul trecut
tatea pentru anul viitor, — aducând nele Apóidul de sus, Mag, Rod, Săcel, au fost la Bucureşti,
vii mulţumiri participanţilor ia cursuri. Orlat, Şura mică, şi în deosebi Recl- — Numărul viitor ai Acţiune!
După aceea a distribuit douăzeci ul cu lucru manual executat de băieţi. va apare Sâmbătă la orele obişnuite
de premii în cărţi şl broşuri italiene, din cauza serbărilor Restauraţiei.
Ia sala patra expun mai ales
— donate de prof. Bruno Menzone, comunele din jurul Sibiului, Turnişor, — In cadrul unei impunătoare
lector al Unlv. din Bucureşti. — Guşteriţa, Bungard şi Gura-Râului. manifestaţii străjereşti vor defila la
Din partea elevilor a vorbit, învibran- In sala cincea expun comunele ziua Restauraţiei peste zece mii elevi
din cursul primar din oraşul şl jude­
te accente italiene, d-na Magda Henteş. Ludoş lucru de mână pentru fete şi
ţul nostru.
Acesta a fost al patrulea an ai băieţi. Poplaca, Cisnădie, Râul-Sadu-
cursurilor publice gratuite de Limba lui şi Aciliu, numai fetele. — PENTRU MEMBRII TENIS-
şi Literatura Italiană, ţinute exclusiv Cea din urmă sală a cuprins obiectele CLUBULUI ROMÂN. Se aduce la
cunoştinţa membrilor Tenisclubului
d. Pimen Constantinescu, profesor de expuse de comunele Alămor, Cărpî-
român că terenul de tenis din strada
Italiană la liceul comercial de băieţi nfş unde s‘a remarcat mai ales bieţii. I. Creangă este în plină funcţionare,
la liceul „Gh. Lazăr" din Sibiu — Ruşi, Boiţa-Castei cu lucruri foarte fiind prejmuit şi complect renovat.
şi redactor al caetelor de poezie ita­ fin executate de băieţii dela Aşeză­ Membrii pol să joace în fiecare zi.
liană modernă, „Auscnia“ mântul de ocrotire şi Ocna Sibiului. — CUNUNIE. Duminecă a avut
Din lucrările elevilor din Ocna se re­ loc în comuna Alămor, jud. Sibiu,
levă lucrul manual al elevilor precum cununia Drei Letiţia Lazăr cu d. dr.
Nistor Cbioran advocat. Felicitările
Expoziţia şcoaîelor pri­ şiexecutate. o sumedenie de hărţi foarte precis
Demne de remarcat sunt noastre.
mare din judeţ desemnele elevului Iuliu Mata, în spe­
cial două peisagii de iarnă a căror exe­
In zilele de 31 Mai, 1 şi 2 Iunie cuţie de către un elev de clasa IV-a
a fost organizată de către revizoraiul primară stârneşte deadrepiul admira­
Bijutier
şcolar în şase din sălile Şcoalei pri­ ţie pentru talentul lui.
s‘a mutat tot în strada
mare No. 1, expoziţia tuturor şcoale- Toţi vizitatorii acestei frumoase Maria Nr. 49
lor primare din judeţul nostru. .expoziţii au fost profund impresionaţi ~nîmiIunmiii«ir u nmiiiii imun wn nu.... . i'i. i.i iiiomuiu
Au fost expuse toate felurile de de bogatul material executat de tine­ SINUCIDERE. Locuitorul Huber
obiecte din industria noastră casnică. rele vlăstare ale judeţului nostru do­ Mihail în etate de 55 ani din comuna
Prin mâinile copiilor a ţâşnit întreaga vedind in acest fel munca ce depun Turnişor a fost găsit spânzurat în lo­
bogăţie de inspiraţie a poporului no­ luminătorii poporului pentru pregăti­ cuinţa sa. Cauza acestui gest este o
stru. Aici în colţul rezervat pentru rea gospodarilor de mâine. boală incurabilă de care suferea de
mai mult timp,
fiecare sat şi-a expus tot ce are mai I. V. Spiridon
caracteristic, mai reprezentativ. — Nu vom mai avea în centrul
La unele s‘au impus lucrurile capitalei decât sergenţi bacalaureaţi.
executate de fete, cusături, ţesături, Dela Camera de Muncă
Comandamentul corpului de gardieni
a luat decizia ca în centrul Capitalei
covoare, periniţe, dantele, etc. la al­ I n v e d e r e a î n f i i n ţ ă r i i C o n s i l i u l u i E c o n o ­
tele obiectele executate de băieţi, îm- m i c ş i o r g a n i z a r e a C a m e r i l o r p r o f e s i o ­
p letituri, rame sculptate, tâmplărie etc. n a l e , L i s t e l e e l e c t o r a l e a l e C a m e r e i d e
să nu mai numească decât sergenţi
bacalaureaţi.
In ultimul timp s‘au prezentat
A menţiona numai unele dintre comu­ M u n c ă C r a i o v a p e n t r u j u d e ţ u l S i b i u , pentru angajare un mare număr de
ne ar fi o nedreptate. Fiecare au ex­ sc uă n dt i an f i Sş ai bt ei u .l a C Oe i f ioc mi uilş iC a pmoetr e i idn et r M un­ bacalaureaţi.
oduce Ei vor fi utilizaţi în posturile
pus după puterile didactice 1,2,3 sau c o n t e s t a ţ i i p â n ă l a 4 I u n i e 1 9 3 6 . principale din central oraşului pentru
mai mulţi institutori. Ţinând deci sea­ C o n te s ta ţiile v o r f i in tr o d u s e la a putea da lămuriri mai precise străi­
mă de acest lucru vom putea face O f i c i u l C a m e r e i d i n S i r C a r m e n S y l v a nilor cari vizitează Bucureştii.
unele constatări. N r. 3.
D u p ă e x p ir a r e a a c e s tu i te r m e n se P R O G R A M U L Z I L E I D E 8 IU ­
In prima sală au expus comune­ v o r a f i ş a d i n n o u . P r i n a f i ş a r e , L i s t e l e N I E . D i m i n e a ţ a l a o r e le 9 , 3 0 s e va
le din plasa Nocrich. Se remarcă Tăl- e le c to r a le d e v i n d e f i n i t i v e . o fic ia la m e tr o p o lie s e r v ic iu l d iv in la
măcelul cu nişte covoare ţărăneşti fru­ I n c o n tr a h o tă r ă r e i C o m ite tu lu i d e o r e le 9 , u n i t ă ţ i l e s t r ă j e r e ş t i v o r f i în
mos lucrate apoi Nucetul cu ua foa­ d ir e c ţ ie , c e i n e m u l ţ u m i ţ i ş i c e i o m i ş i p o t p ia ţa R e g e le F e r d in a n d D l g e n e r a l co ­
rte bogat material expus în raport cu f a c e r e c u r s i n t e r m e n d e 1 0 z i l e d e l a m andant V ir g il E c o n o m u v a tr e c e in
d a ta a fiş ă r ii L is te lo r la T r ib u n a lu l J u ­ r e v i s t ă ti n e r e t u l .
forţele didactice. P ă r . L c . c o l. D ă n c i l ă v a o f i c i a a n
d e ţu lu i u n d e a le g ă to r ii îş i a u d o m ic iliu l.
Săsăuşii se impun prin lucrările R e c u r s u l se v a ju d e c a cu p re c ă ­ s e r v ic iu r e lig io s d u p ă c a r e v a ţin e o
de trafóraş. Deasemenea au mai ex­ d e r e , f ă r ă d r e p t d e o p o z i ţ i e c u s c u t i r e d e c u v â n ta r e .
pus obiecte frumoase şi variate comu­ o r ic e t a x ă ş i t i m b r u d e p r o c e d u r ă . D upă a c e a s ta u rm e a ză u n p ro ­
gram s tr ă je r o — c e r c e tă ş e s c .
nele Alţina, Bradu, Caşolţ, Coraăţel, C a m e r a d e M u n c ă C r a io v a
P r o g r a m u l s e te r m in ă c u d e fila r e a
Daia, Fofeldea, Gbijasa de jos, Ilimbav, O fic iu l S I B I U
s tr ă je r i lo r , c e r c e t a ţ i l o r , ş c o l i l o r , s o c i e t ă ­
Marpod, Noul şi Vurpăr. ţilo r s p o r tiv e ş i p r e m ilita r ii.
In sala a doua expune plasa A- S e a r a v a a v e a lo c sc o b o râ re a p a ­
vrig. Chiar dela început vizitatorul e Primăria comunei Răşinari v ilio n u lu i n a ţio n a l.
isbit de minunatele execuţii ale celor Nr. 163251936 — Proprietarii de vebicole cu
două comune fruntaşe: Avrigul şi P u b l i c a ţ i u n e tracţiune animală — inclusiv trăsu­
Porceştii. Cea dintâi pe peretele din Comuna Răşinari, jud, Sibiu do­ rilor pe arcuri —, de cai de ham,
fundul sălii expune o mulţime de co­ reşte să angajeze un inginer construc­ cai de lux şi ferestrae mecanice de
tăiat lemne, cari încă nu sunt înscrişi
voare, chindeauă, cusături şi alte or­ tor pe timp de cei puţin un an. şi impuşi la Perceptoratul orăşenesc,
namente de-ale casei. Este iarăş im­ Cine doreşte să se angajese
este rugat a înainta ofertă primăriei sunt invitaţi, a se prezenta până la
presionantă o casă ţărănească în mi­ comunei Răşinari cu indicarea condi- 10 Iunie a. c. la oficiul de taxe comu­
niatură mobilată şi decorată cu po­ ţiuniior de angajare până cel mai nale Strada Mitropoliei No. 2, camera
doabe din cele mai frumoase. Lucrul târziu la 15 Iunte 1936. 38. Amenda prevăzută de lege este
Vor bi preferaţi aceia, cari au de Lei 1.500 pentru cei neînscrişi.
manual executat de băieţi reţinea a-
tenţiunea vizitatorului. cunoştinţe şi în construirea de poduri — Monumentul ridicat în memo­
şi şosele, ria cancelarului Dolfuss, dela Viena,
Porceşti expun covoare, dantele Răşinari, la 3 Iunie 1936 a fost distrus în timpul nopţii de ne­
şi altele obiecte lucrate de fete, pre- Primăria cunoscuţi.
 Pag. 3
irtidpliíSii
DELA B E R L in
o rg a n iz a tă de P o r u n c a Vremii s e c ţ i a de turism
Témp d e 20 z ile n u m a i 8 0 0 0 fa?
Cuvântarea M. S. Regelui
Investirea episcopilor Argeşului,
Ciulului şi Oradei s'a făcut la Palatul
regal în cadrul unor solemnităţi deo­
sebite. Cu acest prilej M. S. Regele
a rostit următorul magistral discurs :
PREA SFINŢIŢI PĂRINŢI
Ţin dintru început să mulţumesc
Prea Sfinţiilor voastre pentru cuvin­
tele ce le-aţi rostit atât pentru mine
cât şl pentru ai m ei; pentru făgăduin­
ţele ce ie- aţi făcut înaintea mea şi
înaintea stăpânului vostru ceresc, de
a păstori Eparhiile ce vi s'au încredinţat
cu adevărată frică de Dumnezeu şi cu o
desăvârşită iubire depatrie şl de neam-
Astăzi, urmând vechile datini
domneşti, şi conform cu legile Româ­
niei moderne, v i înmânez cârja epis­
copală şi vă întăresc în scaunele
arhiereşti, în cari aţi fost aleşi de
voinţa lui Dumnezeu, exprimată prin
glasul celor bine credincioşi.
Sunteţi trimişi în eparhiile
voastre ca să îndepliniţi o frumoasă
şi rodnică misiune „întărirea suile-
tească a poporului românesc“, şl prin
această întărire a sufletului, să con-.
sofldaţi puterea de religiozitate şî să
sporiţi calităţile naturale ale neamului.
In tot trecutul nostru şi cu atât
mai vârtos azi, şi de azi înainte,
Biserica noastră se confundă chiar cu
fiinţa neamului; ea a fost puterea su­
premă împrejurul căreia au roit toate
năzuinţele, toate răbdările şi împlini­
rile poporului românesc.
Am fost un neam trudit în tre­
cutul căruia, semnul Împrejurul căruia
s'au unit toate puterile lui, a fost cru­
cea de pe turlele bisericilor strămoşeşti.
Acuma, când România, este che­
mată la altă viaţă, când hotarelor ei,
li s'au tras pentru vecie brazda
firească, biserica trebue să fie aceea
care în primul rând să priceapă nă­
zuinţele ei de azi, să le întărească şi
să le sporească cu un complect şi
desăvârşit patriotism,
f întărire a sufletelor de Români ale
Biserica ,după cum am mai spus-o
nu e cuprinsă înăuntrul a patru zi­
duri, împodobite cu scumpe icoane»
ci este o putere vie, care să iasă la
aer liber, să cunoască prin forţa ei
tot ce-i stă in cale, şi să se împodo­
bea-că cu strălucirea sufletească a
credincioşilor ei.
Puterea sfintei noastre Biserici
se reazlmă ca orice organism pe pu­
terea membrilor săi, deci unul din
rolurile de căpetenie al Prea Sfinţii­
lor Voastre este de a întări preoţimea
voastră; de a o supraveghia, de a o
îndruma, aşa ca să devie adevărată
îndrumătoare a sufletului neamului
românesc.
Viaţa contemplativă şl discuţiile
teologice sunt folositoare mănăstirii,
în aşezăminte de cultură bisericească,
dar pentru acel slujitor ai altarului,
care-i menit să fie îndrumătorul de
fiece clipă a vieţii credincioşilor, i se
cere o cunoaştere mai apropiată a
,A C T [ 'J N E A* Nr. 60
O zi strălucitoare de primăvară..«
o excursie voioasa . . . . . dor
Acoasta *ă
transpiraţi, prea
c='-' vhíú*5£j^ _
Crem a Nivea L e tî7 ^ ~ L ei7?.»
Ul ei N i v e a Lei 20.- —
I nare şi de întărire a sufletului celor neamului nostru, încât a devenit un
peste care eşti chemat să păstoreşti,
căci în pilduitoarele vieţi ale trecu­
adevărat simbol al stăpânirii fireşti
a României în Ardeal.
tului trebuesc găsite puterile de re­ Ea a înflorit în diferitele ei
de toate zilele, ca să poată să-şi împli­
nească, cu real folos, misiunea ei. generare şl de întărire ale neamului. forme, odată cu înflorirea Domnitori lor
Biserica noastră nu trebue să Şi grijă, trebue să al acolo, în români care au stăpânit prin părţile
fie un organism administrativ, sau nu­ acele frumoase pajişti de munte, de acea ardeleneşti; ea a dispărut cu întărirea
care populaţie, din nenumărate cauze, stăpânirii străine ca să reapară defi­
mai îndeplfnitoarsa unor formule ri­
n'a ştiut întotdeauna să urmeze cele nit odată cu unirea veşnică a tuturor
tuale, ea trebue să fie un organism
românilor. Ştefan al Moldovei, Petru
de luptă şi de misionarism, care să mai bune pilde.
Ispite sunt multe, dar acest neam Rareş, Mihaiu Viteazul, Ferdinand I
cucerească să întărească şi să păs­
treze sufletele, după marea lege a j de munteni, atât de frumos are cali­ iată numele Domnitorilor care vor
fiv veşnic legaţi de această episcopie.
Domnului Nostru Isus Cristos. tăţi atât de mari, încât prin grija
Chiar înflorirea şi despărţirea ei vre­
melnică ne arată importanţa ce o are
pentru neamul românesc.
Iată de ce prea sfinţia ta pri­
8 IUNIE mind astăzi acest toiag păstoresc al
datoria de a jface ca această episco­
pie să înflorească şi să se întărească
întărind astfel şi România.
Arhanghel în vesfminle de lumină Te urci pe acest scaun ce ţi-a
Veni — sl ălucito' — din zări albastre fost încredinţat după trecerea dintre
S ă facă iar pe plaiurile noasire cei vii al vrednicului episcop Nicolae
Senină zarea, viata mai senină ... Ivan om de mare cuminţenie şi un
vrednic gospodar.
V eni, c a ‘n vremi de glorie străbunii El a început fiind primul episcop
Să poarie un neam pe culmile de munte al nouei eparhii româneşti să croias­
C u frunfea'n C er barbare o şli să'rfrunte. că drumul; prea sfinţia ta trebue să
— D e âeviiă să tremure lăstunii... desăvârşeşti acest drum.
Pregătirea o ai prin frumoasele
Au Iresărit, sub glia lor, bătrânii studii ce le-ai făcut şi prin faptul că
Apărători de lege ş> hotare, ai fost propagandist în Basarabia şi
Ş i din apus la rá să it de soa-e rector la Academia dela Sibiu.
Un suflet nou simţiră'n piept românii. Voinţa o ai; şi sunt fericit de a
vedea prin cuvintele ce Mi le-ai ros -
Şi d o in i s ‘a pornit de atunci la stână
tit felul în care îiţelegi să-ţl îndepli­
Să'ngâne răsfăţată brazii culmii
neşti datoria.
Alt vers şop tesc de vânt în frunză ulmii
In eparhie ai pe lângă intelec­
In fară jalea nu mai e stăpână...
tualitatea universitară a Clujului şi
o populaţie rurală de care va trebuj
... O zi avem ursită din vecie să ai o grijă deosebită s‘o luminezi
Spre cer să ridicăm senini privirea şi s’o ajuţi cu sfatul cel bun.
— In cartea'n cared scrisă pătimirea întărirea sufletească a poporului
Să ştergem „plâns*, să sc r ie m : bucurie... prin o constantă şi neîncetată educa­
re iată chezăşia de progres, iată ţin­
I. V. Spiridon ta pe care toţi care ne iubim nea­
mul trebue s’o avem veşnic înaintea
ochilor.
Şi în acest apostolat preoţimea
are un rol de căpetenie. Ia desvolta-
Mergând în eparhiile Preafin- prea sfinţiei tale şi a preoţimei epar­
rea metodică şi rodnică a păturii ţă­
ţiilor voastre, veghi iţi deci, la această hiei ce o vor avea, o veti putea ri­
răneşti, trebue să ne bizuim pe două
dica, întări şi îndruma spre ferici­
elemente de frunte ale satelor: „pre­
neamului nostru. rea ei.
otul şi învăţătorul".
PREA SFINŢITE GRIGORIE EPIS­ Aci in aceste colţuri de ţară,
COP AL ARGEŞULUI Dacă aceştia doi îşi fac pe de­
Biserica vie şi are roiul precumpăni­
Chemat eşti să păstoreşti aceas­ plin datoria, îndepiinindu-şl fără şo­
tor ; sate uitate de oameni în fundul
tă eparhie Domnească, care a fost la văială menirea, vom putea să ridicăm
văilor cu greie şi rare legături cu în puţini ani nivelul păturei noastre
înfiinţarea ei, în 1359. prima metro- restul ţării, nu pot fi uitate de Dum­ rurale la o viaţă mai sănătoasă, atât
polie a Ungro-Vlahiei şi de la primul nezeu şi de preoţi. trupească cât şi sufletească.
ei titular Iacint, venit din Ţarigrad,
Pentru această muncă care as­ Sunt convins că prea sfinţia ta
a avut un lung şir de vrednici ierarhi,
tăzi devine cea de căpetenie a sluji­ pricepând aceste probleme vei râvni
cărora astăzi îi urmezi Prea sfinţia ta.
torilor bisericii, ai pildele frumoase să faci din eparhia Clujului un model
Da, Argeşul, după cum prea bine
ale înaintaşilor tăi cum a fost Iosif demn de imitat.
aminteşti, are o altă însemnătate pen­
de Argeş, mare cărturar, care a pri­
tru no i: Nu eşti numai vlădica unei PREA SFINTE NICOLAE
ceput năzuinţele neamului, ţinând strân­
frumoase eparhii de munte, dar eşti AL ORADIEI,
se legături cu ortodoxii din Ardeal,
păzitorul sfintelor morminte ale nea­ Eşti cel mal tânăr dintre episcopii
şi după el, llarion de Dealul, susţi­
mului : Neagoe Basarab, Regele Carol, Bisericii noastre şi Domnul te-a hă­
nător al lui Tudor Vladimirescu.
Regele Ferdinand. răzit să păstoreşti cea mai tânără
In Biserica Domnească nu vii Aşa, cum aceşti ierarhi au pri­
episcopie a României, după ce în de­
m i m a i să te închini la altarul lui Dum­ ceput nevoile vremurilor lor, aşa şi cursul anilor dia urmă ai făcut fru ­
nezeu, dar te mai închini la acele pie­ episcopul de astăzi sunt convins, că moase studii atât în ţară cât şi în
tre de mormânt, scumpe sufletelor va pricepe nevoile vremurilor de faţă. străinătate.
noasire, care sunt altarele neamului.
Ce splendid prilej de educaţie P REA SFINTE NICOLAE AL CLU­ At fost şi profesor la Academia
JULUI, VADULUI ŞI FELEACULUI din Sibiu. Iată titluri ce sunt o che­
naţională ai.
Acele lespezi vor fi călăuza ce Eparhia pe care o vei păstori zăşie că poţi să îndeplineşti cu pri­
trebue s‘o urmezi în munca de lumi- este aşa de strâns legată de istoria sosinţă noua-ţi chemare.
 Nr. 60
Avântul tinereţei ţi ferma ho­
tărâre ce Mi*a! exprimat astăzi îţi
vor netezi calea de acum înainte.
Pe lângă oştire şi şcoală eşti cea
mal de căpetenie veghe a românis­
mului la graniţa de Vest.
întărirea elementului românesc,
prin aceea că-1 vti face mai vrednic,
mai silitor mai bun decât ceilalţi ia­
tă misiunea de căpetenie ce ai de înde­
plinit in acele ţinuturi ale Bihorului.
Episcopiile dela graniţă sunt ce­
tăţi de cari trebue să se spargă valurile
duşmane.
Eşti ostaş al Domnului, dar să
nu uiţi niciodată că eşti acolo şi os­
taş ai neamului tău.
Fii vrednic în toate cum vrednic
a lost acel mare suflet şi mare român
pe care eşti chemat a-1 înlocui, mult
regretatul adormit întru dnul, Romen
Cicrogariu primul episcop ortodox al
Oradiei
A iost una din acele figuri de
legendă. Prin reca dobândită dela
S fin ţirea e p is c o p u lu i Oră zii
După cum am anunţat în numă­
rul trecut vom continua cu reportajul
asupra serbării sfinţirii episcopului
Orăzii. In cadrul cu toiul festiv cu
un sobor de opt vlădici a fost hiro­
tonisit P. Sa dr. Nicola e Popovici
pentru episcopia Orăzii.
După slujba religioasă a vorbit
P, Si, Sa. Nicodem, metropolitul Mol­
dovei.
CUVÂNTAREA EPISCOPULUI ORA-
ZII DR. N. POPOVICI
Preocupat este sufletul meu în
această clipă, atât de sărbătorească
pentru mine, cea mai mare clipă din
viaţa mea, să exprim sbuciumările
lăuntrice isvorâte din însuşi actul ce
s'a săvârşit astăzi, în sf. catedrală, în
biserica unde se slujeşte de 30 ani
pentru mărirea lui Dumnezeu. Sbuciu­
mările mele îşi au isvorul în faptul
că archieria este cel mai mare dar
dumnezeiesc, pe1care il poate primi un
om. Dar de acest dar sunt legate multe
şi grele răspunderi, în faţa lui Dum­
nezeu şi a oamenilor. Când mă gân­
desc la aceasta şi la vârsta mea tână­
ră, la lipsa mea de experienţă, mă
cutremur. Ştiu că voi merge să păs­
toresc într'o parte a ţării, unde sunt
atâţia preoţi şi apostoli mincinoşi.
Merg să propovăduiesc şi să vestesc
cuvântul evangheliei in Galilea neamu­
rilor din ţara românească, acolo
unde stăruie graniţele, unde se lucrea-
A te n ţiu n e A te n ţiu n e
Să stifi $i D-voastră
c ă c e le mai b u n e şi c e le mai fine
L in g e r ii b ă r b ă te ş ti
e x e c u t ă şi c o n d u c e
Regele P i l ă r i l i o r
P . G V O IT S C H
Sibiu S t r a d a Regina M aria Nr. 7,
F a b r ic a ţie d e pălării.
H ein rich G raef
SIBIU STR. TURNULUI 32.
Atelier special de reparaţii,
găsiţi cele mai fine pălării
de pâslă cu preţurile cele mai eftine.
Notaţi bine adresa şi vizi­
taţi spre a vă convinge.
Redactor resp: ILiE MUNTEANU.
■»ACŢIUNEA
elementele duşmănoase ţării, a deve­ a avut ioc în sala Thalia la care an Nr. 211(936 port
nit un martir al neamului şi a rămas participat metropoliţii, episcopii şi nu­
cu toate suferinţele fizice, ferm hotă­ meros public din oraşul nostro şi PUBLICAŢRJNK DE LICITAŢIE
rât să stea veşnic neclintit la datorie Subsemnatul portărel pe lângă
aşezându-se astfel la rând cu marii ostaşi. Tribunalul Sibiu prin aceasta publică
părinţi ai începuturilor Bisericii. Congresul a fost prezidat de
că in baza d e c i z i u n i i Nr
Aceasta este pilda vie care a I. P. Sa metropolitul Ardealului. 15399(934 şi Nr. G. II. 1135 936 a
deschis calea vlădicilor «ră ienf. Prea Au luat cuvântul metropolitul Judecătoriei Mixte Sibiu în favorul
sfinţia ta iii deci vrednic de Roman Moldovei, archimandritul Scriban, Păr. reclamantului Şerban Bloancă, Răşi­
Cicrogariu. nari, reprez. prin advoctul Dr. Livhi
Demideţchi (Basarabia) B&ncea (Ca-
PREA SFINŢI PĂRINŢI ranaebeş) Alexandrescu (Buzău) P- Turca adv. Sibiu, oontra pentru înca­
sarea creanţei de 11900 Lei şi ac­
Luminarea sufletului, luminarea Dan. (Oradea) ostaşul Gh. Ciungan cesorii se fixează termen de licitaţie
minţii, întărirea trupească, iată astăzi şi dr. Suciu Sibianu. Cronicar pe 15. Iunie 1936 ora 3Ţ p. to . fa
drumul pe care trebuiţi să călăuziţi faţa locului in Răşinari t i r . 3 3 nude
Biserica şi slujitorii ei. se vor vinde prin licitaţiune publică
Eu Regele Vostru şi ca Mine T r ib u n a lu l S ib iu S e c ţia l - a judiciară 2 buţi. 1 şea 2 arme de
toţi acei cari cred în puterea sufle­ vânat, mobilier de casă, Perdele şi 1
tească a Bisericii noastre avem ochii D o s . N o . P . j . 3 8 9 3 \ 1 9 3 5 . cântar în valoare de 4800 lei. fn caz
aţintiţi asupra conducătorilor eparhii­ de nevoie şi sub preţul de estimare.
lor. E x t r a s
Pretenziunea care e de încasat
Mergeţi cu binecuvântarea Ce­ D in r e g is tr u l p e n tr u A s o c ia ţiile re ­ face 11900 lei capital, interese de 5 »I*
lui de Sus şi păstoriţi întru Domnul c u n o s c u t e p e r s o a n e j u r i d i c e . T r i b u n a l u l dela 23 Decemvrie 1934, şi spesele
pentru întărirea neamului nostru. S ib iu , in b a z a s ta tu te lo r a p r o b a te d e până acum stabilite de 1192 Lei.
M in is te r u l A g r ic u ltu r ii ş i D o m e n iilo r cu întrucât mobilele cari ajung la
o r d in u l N o . 1 9 5 8 7 d in î F e b r u a r ie licitaţie ar fi fost sechestrate şi de
1 9 3 6 , a r e c u n o sc u t d e p e r s o a n ă ju r id i­ alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul
c ă p r in s e n tin ţa N o . P . j. 3 8 9 3 \1 9 3 5
d in 7 M a r tie 1 9 3 6 U n iu n e a O ie r ilo r
d in în tr e a g a ţa r ă c u s e d iu l în P o ia n a -
de acoperire licitaţia prezentă este or­
donată şi în favorul acestora în sensul
ari. XLI: 1908 § 20.
z i din răsputeri şi în întuneric împotri­ S ib iu lu i, c o n s titu ită la d a ta d e 2 1 N o -
Sibiu, Ia 19 Maiu 1936
va bisericii şi a neamului românesc. e m v r i e 1 9 3 5 a v â n d d e s c o p a l u p t a în
Şefportărel:
Mă întreb oare dacă voi fi în stare l i m i t e l e le g ilo r ţă r i i, p e n t r u î n a i n t a r e a
c u l t u r a l ă , s o c i a l ă ş i e c o n o m i c ă a o ie r i- Doctor Klokner
să înplinesc acolo nădejdile tuturor I l o r ş i p e n t r u p r o m o v a r e a o ie r itu l u i
celor ce m‘au ales şi celor cari r o m â n e s c î n g e n e r a l e tc ., c a u r m ă t o r u l
m'au sfinţit. Evanghelia citită azi vor­ C o m i t e t d e D i r e c ţ i e ş i A d m i n i s t r a ţ i e :
Sâmbătă deschiderea
beşte despre oaia cea pierdută. Eu P r e ş e d i n t e : N i c o l a e M a n l e a n n î n ­
G R A D I N E !
văd îa sensul acestei tvaghelii un v ă ţ ă t o r P o i a n a , V i c e - P r e ş e d i n ţ e :
l o a n G iu g iu le a n u - N o v a c i- G o r j ş i M ir o n c in e m a to g ra fu lu i
profund înţeles pentru misiunea mea S t e f a n S u g a g . S e c r e t a r : I i i e M u n t e a n
de mâine, căci Mântuitorul parcă îmi P o i a n a , C a s i e r : l o a n S e r b P o i a n a , T H A U A
zice: Vei merge într'un loc unde B i b l i o t e c a r : l o a n V o n i c a P o i a n a , M e m ­
vei găsi multe oi rătăcite şi ai che­ b r ii : h a n D u m i t r e s c u V a l e , I r i m i e cu cel mai renumit tenor al lumei
D ăncâneţ co m . S a d u , lo a n S tă n iş o r
marea grea să le întorci pe toate, S ă l i ş t e , S t e f a n G lig o r e S i b i e l , O p r e a
prin darul ce ţi-am pus zzi pe umeri. J o g o r e a n u C a c o v a , l o a n R ă s p o p R â u - Je a n K iepura
Şi va trebui să le întorc, căci prin s a d u l u i , D u m i t r u F l o a ş i u G a l e ş , A v r a m î n u l t i m a l u i c r e a ţi e
mântuirea lor trebuie să-mi câştig B u n e a , D a n B u n e a T i l i ş c a , N i c o l a e '■
D Ă R U E Ş T E -N E N O A P T E A
propria-mi mântuire: va trebui să V o ic u B o i t a , l o a n S a v a J i n a , J a c o b
D ă n u le ţ J in a , D u m itr u S to ia n P o ia n a ,
mă ostenesc zi şi noapte, prin dar B u c u r P o l a r a , C o m c m S o g a n R ă ş i n a r i ,
şi putere, prin cuvânt şi scris, prin N i c o l a e S t r o i l ă T ă l m ă c e l , h a n S u c i u
pilda vieţii, prin faptă şi prin înţelep­ D o m e e ş t i , A d a m J i n a r i u , D u m i t r u C r ă -
Mica publicitate *
IN S Ă L IŞ T E
ciunea bătrânească a cunoscătorului c i u n e s c u V a i d e n i - V â l c e a , l o a n P a p u c D e vânzare casă de lo c u it
de suflete. O nădejde îmi arde în su­ C o v a s n a , . G h . B u c u r e s c u S u g a g , N i c o ­ c u g r ă d i n ă ş i m a i m u l t e lo ­
la e S tă n u ş i S o m a n , N ic o la e B is tr iţe a n u
flet. Plec la graniţa de vest a ţării, T i i e r l e ş t i - M e h e d i n ţ i , C o n s t a n t i n M ă n i - tu r i in s tr . B r a ta , p r o p r ie ta ­
lângă graniţa celor ce ne-au ţinut 1000 ţe a n u , G h . D i a c o n e s c u N o v a c i J u d . te a D n e i M a r tn a T h . A n a s ­
ta s ia c u n o s c u tă M o s o r a .
aui în asupriri, merg aeclo ca să zi­ G o r j, C e n s o r i : l o a n S t ă n i l ă S ib i e l ,
D o r ito r ii s e v o r a d r e s a la A d m in is tr a ţia
desc solid şi indestructibil frontul su­ l o a n T a r a R â u l - s a d u l u i , l o a n C á m p e a - z ia r u lu i.
fletesc al neamului, alături de frontul n u T i l i ş c a , N i c o l a e B o b e ş B o i ţ a , N i ­
c o la e B a r b J i n a , D u m i t r u S e r b P o i a n a ,
armelor, ca ambele să facă in ceasul V . V i d r i g h i n R ă ş i n a r i , A u r e l N e d e l c u A G EN TU R A C E N TR A LĂ s ir . R e g .
istoriei zid nebiruit şi să se repete T ă l m ă c e l , l o a n B a r b u S a d u , h a n A - M a r ia 8 . P r e ia p e n tr u r e p a r a ţie ş i
astfel cuvântul: „Pe aici nu se trece". p o s t o l i u V ă i d e n i - V â l c e a , h a n C r e a n g ă v â n z a r e m a r in i d e s c r is , a p a r a te
d e R a d io , P a te fo a n e , şi to c u r i
Mulţumeşte emoţionat şi I. P. S. C o v a s n a , N i c o l a e B ă l d e a - C i o a r a - A l b a , rezervo a re.
Mitropolit Nicolae al Ardealului şi tl eo ral ne ş iIi a n M c u P u r c ă r e ş ti, L ă z ă r e s c u T i-
e h e d i n ţ i ş i l o a n C i o r o g a r iu
celorlalţi episcopi prezenţi. d in N o v a c i c u to ţi c e tă ţe n i r o m â n i. C ă u tă m B ă ie ţi c o m is io n a r i p e n tr u 15
După serviciul religios urmează I S ib iu , 7 M a i 1 9 3 6 . Iu n ie s ă s e a d r e s e z e la A d m i­
apoi congresul Oastei Domnului, care G r e fie r : I. T ă n ă s e s c u n is tr a ţia H o te l B u le v a r d S ib iu .
Verighete, ceasuri, bi-
juterii, tacâmuri şiar-
„ T R IU M P H ” ticole pentru cadouri.
Maşini d e birou şi tocuri r e z e rv o a re p reţur| eftine, la:
Reparaţie şi vânzare.
Emi! Höchsmann -- Bijutier
Sibiu, P ia ţa R eg ele F e rd in a n d 19.
Telefon. 230 Sibiu str. R egina M aria Nr. 41
S 'A DESCHIS
C e a m a i m a r e şi m a i c o n v e n a b ilă
c a să sp ec ia lă p e n tr u jer*
„Grădina Teatrului“
Concertează celebra orhestră de
Jazz : CLAUSIUSS TIBERIU
s e m i , lin g e r ie , m ila n e , c io r e p i ş i
Mâncări excelente, — G ră­
m ă n u ş i în S ib iu e s t e firm a : tar special sistem cel mai
nou â la „MAKSAY"
Bere Luther — Vinuri de Târnava — Dans.
Rezervaţi m ese la limp
S I B I U
P ia ţa R e g e le F e r d in a n d Nr. 17 VÂW D cu pre| foarte ieftin mobilier
de prăvălie (sleiaje, m ese, vilrine). Dori­
Cine are voie să fie servit bine
să cumpere numai de acolo. torii se vor adresa la Tipografia Săîea-
nului, Sibiu, Târgul Cailor Nr. 2.
Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI“ Sibiu. CENZURAT
 Director: ION MUNTBANU
Abonam entul anual Lei 240, ş a s e luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500, Nr.-ul 3 Lei.— Publicaţiuni şi Inserate după tarii
Nr.61
Románja
cea nouă
Ion Munteanu
Z ile le d e 7 ş i 8 I u n ie a u i n t r a t
î n i s t o r i a n e a m u lu i n o s t r u ş i s ‘a u im ­
p r i m a t a d â n c in s u f le tu l c e l o r p e s t e
1 0 0 .0 0 0 d e m ii d e R o m â n i c e a u t r e -
s ă l t a t d e m ă r e ţ i a In c a r e s ‘a d e s c h is
p ro g ra m u l s e r b ă r ii re g a lită ţii şl a
tin e re tu lu i şi a p o i a d u r e r ii c u c a re
c e a m a i m ă r e a ţă s e r b a r e a s u fle tu ­
lu i r o m â n e s c a f o s t în t u n e c a t ă d e
g r o a z n ic a n e n o r o c i r e p r o v o c a t ă d e
c r u p i e r u l B lu m e n f e ld , d e d r i c a r u l
D r u t z ş i a i ţ i M e n d e lo v ic i. S â n g e le
v ă r s a t ş i d o liu l a r u n c a t a s u p r a s e r ­
b ă r i i r e s t a u r a ţ i e i ş i a n e a m u lu i r o m â ­
n e s c în f a ţ a a d o i ş e f i d e s t a t e in v i­
t a ţi l a B u c u r e ş ti, e s te c e a m a i m a r e
lo v i t u r ă c e a p r i m i t n e a m u l r o m â n e s c
î n c e a m a i s c u m p ă z i a lu i.
T r e i ş e f i d e s t a t e s e î n tâ ln e s c la
B u c u r e ş ti, u n d e u n r e g e , în c e l m a i
m ă e s t o s în ţe le s a l c u v â n tu lu i, c o n d u c e
l i ia h o t ă r â r i c e t r e z e s c i n t e r e s în
t o a t ă lu m e a .
D in c e le m a i a s c u n s e c o l ţ u r i a le
ţă r ii p rim a rii, în v ă ţă to rii şi tin e re tu l
c u z e c ile d e m ii, p e c â m p u l d e la
C o tr o c e n f , s ‘a g r ă b i t s ă s a lu te c u
e n tu z i a s m ş i b u c u r i e p e r e g e l e C a r o l
a l I I - le a , c a r e n e - a r e s t i t u i t î n c r e d e ­
r e a în n e a m ş i f o r ţ e l e n o a s t r e ş i p r i n j r u l a v i a ţ i e i .
m u n c ă a c t i v ă a d e v e n it u n î n d r u m ă ­
to r şi c r e a to r d e n o i d ru m u ri p e n tru
s u f le tu l t i n e r e t u l u i n e a m u lu i.
F i o r i i c e a u s t r ă b ă t u t in s u f le tu l
m ii lo r d e r o m â n i v ă z â n d d is c ip lin a ,
f r u m u s e ţa p o r t u l u i n o s t r u ş i a u n i f o r ­
m e l o r t i n e r e tu l u i , ş i e n tu z i a s m u l c u
c a r e a u p r i m i t m u lţim ile p e r e g e le
ţ ă r i i a t â t d e v io i, p r i e t e n o s ş i m a i
a l e s m ă r e ţ ş i i m p u n ă to r în c e l m a i
r e a l în ţ e l e s a l c u v â n tu lu i, n u p o t fl
tă lm ă c it e p r i n v o r b e .
D e s u s d e l a 1 5 m e t r i în ă lţim e ,
d in t r i b u n a „ I " c a r e a a d u s n e n o r o ­
c i r i ş i s u b s e m n a tu lu i, d in f e r ic ir e , n u ­
m a i s u fe rin ţe f ă r ă u rm ă ri, a m p u tu t
s ă v ă d c â t c u p r i n d e o c h iu l, u n a
d in c e le m a i m ă r e ţ e d e m o n s t r a ţ i i c e
a u a v u t lo c p â n ă a c u m la n o i.
T in e r e tu l, d e s p r e c a r e s ‘a s p u s
ş i p e b u n ă d r e p t a t e c ă a d e v e n it f ă r ă
n ic i o î n c r e d e r e în d e s tin u l v ie ţ ii s o ­
c i a l e r o m â n e ş ti , f ă r ă n ic i u n id e a l,
e s te c h e m a t d e în s u ş i R e g e le ţ ă r i i la
o v i a ţ ă n o u ă , s ă n ă t o a s ă ş l r o d n ic ă
p e n tru P a trie . L a a p e lu l re g a l tin e r e ­
tu l r ă s p u n d e c u a v â n t ş i h o t ă r â t s ă
s e p u n ă în s l u j b a R o m â n ie i şl s ă lu p te
p e n t r u v i r t u ţ i l e r o m â n is m u l u i .
T o c m a i c â n d a c e st tin e re t ră s ­
p u n d e a p r i n ţ i n u t a l o r v io a ie ş i în d e ­
p l i n e a u m a g is tr a l p r o g r a m ú ', o p e r a | s e m n d e t r e z i r e p e n t r u a c e s t n e a m
O rgan al a s o c ia ţ iilo r r o m â n e ş t i
w— 'I' I' smwiuj'slwj.»i'1n'n 'iiwwifiwwwnsanew— — —
Sibiu, Duminecă 14 Iunie 1936 Anul II
■■M W M M aMMM w iii /ajMmen in B n iw n m M sa— — n
Problem a apârftrl» contra atacurilor a erien e LPEalităţi bBlfiiB-cHraatirtc»
Apărarea pasivă In alte ţări şl la noi Ocna Sibiului
O r g a n i z a r e a a c e s t e i a p ă r ă r i a f o s t c o n c e p u t ă ş i r e a l i z a t ă d i f e r i t d e p o p o a r e le
E u ro p e i. In G e r m a n ia , R u s ia , I ta lia ş i P o lo n ia d e e x e m p lu e a s e p r e z in tă m ili­ A n o ti m p u l d e v a r ă , c a r e s e c a ­
t a r i z a t ă î n î n t r e g i m e ; î n F r a n ţ a ş i R o m â n i a s ‘a s c h i m b a t p r o b l e m a l ă s â n d s a r c i n a r a c t e r i z e a z ă p r i n b e lş u g u l r a z e l o r d e
a p ă r ă r e i p a s i v e p e s e a m a m i n i s t e r u l u i d e i n t e r n e ş i a a u t o r i t ă ţ i l o r c iv ile , i a r a p ă ­ s o a re şi m a ; a le s p rin p riv e liş tile
r a r e a a c t i v ă in s a r c i n a M . A . N . S p r e d e o s e b ir e d e a c e s t e s i s t e m e p r i n c i p a l e d e f e r m e c ă t o a r e p e c a r i le o f e r ă n a t u r a ,
o r g a n iz a r e m a i s u n t în c ă ş i a lte le d e o fo r m ă o a r e c u m m ix tă . A s t f e l în A u s tr ia a d u c e c u s in e şi p r o b l e m a v ile g ia tu -
d ir e c ţ i a g e n e r a l ă a a p ă r ă r i i t e r i t o r i u l u i e s t e î n c r e d i n ţ a t ă u n u i „ c o m i t e t i n t e r m i n i s t e r i a l “ r i s t ic ă . T o a t e p r e o c u p ă r i l e a c u m p o r ­
d e p in z â n d în s ă d e M . A . N . ; în L e to n ia fie c a r e m in is t e r ia m ă s u r ile d e a p ă r a r e n e s c d e la a c e a s t ă p r o b l e m ă ş i c a u t ă
p e n t r u t o a t e c e le c e d e p i n d d e e l, s u b c o n d u c e r e a Soc. „ C rucea R o ş ie “ ş i su b s ă r ă s p u n d ă î n t r e b ă r i i c e f l e c a r e îş i
s u p r a v e g h e r e a m i n i s t e r u l u i d e r ă z b o i e tc . I n c e n e p r i v e ş t e p e n o i, d u p ă c u m a m p u n e : c a r e e s te l o c a l i t a t e a c e a m a l
m a i s p u s , o r g a n i z a r e a n o a s t r ă e s t e i d e n t i c ă c e le i f r a n c e z e ş i r e z u l t a t e l e , c u m i c i p o t r i v i t ă p e n t r u a p e t r e c e v a c a n ţa .
a p r o x i m a ţ i i s u n t d e a s e m e n e a id e n tic e . în d e m n a ţi d e a c e s t e p r e o c u p ă r i
N u e s t e c a z u l s ă d i s c u t ă m a ic i, n ic i a v a n ta je le , n ic i d e fe c te le d ife r ite lo r cu c a ra c te r g e n e ra l n e -a m h o tă râ t să
s is te m e . T o a te s u n t b u n e d a c ă s e a p lic ă ş i ce e tr is t e c ă d e ş i n o i a v e m u n re­ p r e z e n t ă m c i t i t o r i l o r n o ş t r i lo c a li tă ţ i
g u la m e n t c a r e e s te a p lic a b il — c u c e v a m o d ific ă r i, n a tu r a l — r e z u lta te le o b ţin u te c a r i fa c c i n s te ju d e ţu lu i S ib iu . I n g e ­
p â n ă a c u m î n a c e s t d o m e n i u s u n t n e g l ija b il e . C a u z e l e c a r i a u d u s l a a c e a s t ă s t a r e n e r a l v o r b in d , r e g i u n e a S ib iu lu i o f e r ă
d e l u c r u r i s u r d m u l t i p l e . S ‘a r p u i e a r e z u m a î n s ă î n u r m ă t o a r e l e c a u z e p r i n c i p a l e : v iz i t a t o r u l u i c e le m a i v a r i a t e ş i m a l
— L e g i s l a ţ i a i n c o m p l e t ă î n c e p r i v e ş t e c o n s t r â n g e r i l e d e r e s p e c t a r e a c e lo r î n c â n t ă t o a r e p e is a g ii. N a t u r a p a r c ă a
c u p r i n s e î n R e g . A p . P a s i v e ş i î n a l t e l e .. .. —- L i p s a d e s o l i c i t u d i n e d i n p a r t e a f o s t m a i d a r n i c ă în a c e s t c o lţ d e ţ a r ă .
o r g a n e l o r A - t i v e s u p e r i o a r e c a r i n ‘a u o r g a n i z a t n i m i c p r i v i t o r la a c e s t c a p i t o l ş i E a o f e r ă d u p ă t r u d a ş i s b u c iu m u l d in
— L ip s a d e c a d r e s p e c ia liz a te d a to r ită fa p tu lu i c ă o r g a n iz a r e a a p ă r ă r e i s e fa c e o r a ş e l e s g o m o to a s e î n t o t d e a u n a lo c
d e c ă tr e M . I . cu fu n c ţio n a r i c iv ili c a r i h a u p r e g ă tir e a n e c e s a r ă ş i d e c a r i n ic i p o t r i v i t p e n t r u o d ih n ă ş l r e c o n f o r t a r e
n u s e în g r ije ş te n im e n i. fiz ic ă .
S p r e d e o s e b ir e d e c e le c e v e d e m l a n o i c o n s t a t ă m c ă G e r m a n i a d e ş i î n t r o L o c a l ita te a c e a m a l m in u n a tă ş i
s i t u a ţ i e f i n a n c i a r ă , m a i g r e a d e c â t n o i, ş i - a c r e ia t o o r g a n i z a r e d e a p ă r a r e p a s i v ă m a l c o m p le c tă d in p u n c t d e v e d e r e
ş i a c tiv ă ca re n u la s ă n im ic da d o r it . D a c ă e s te c e v a d e în v ă ţa t în p r iv in ţa
v ile g i a tu r i s t ic e s te î n s ă în a c e a s t ă r e ­
g iu n e , O c n a S ib iu lu i, s t a ţ i u n e b a l n e o ­
a c e a s ta a p o i d e la e i s e p o a te în v ă ţa .
c l im a te r ic ă r e n u m it ă în t o a t ă ţ a r a ş i
I n c e le c e u r m e a z ă , s c h i ţ e z î n c â t e v a l i n i i , c a u z a c a r e a fă c u t s ă o b ţin ă c a r e s e c u n o a ş t e în c ă d in v r e m e a c o ­
r e z u l t a t e a t â t d e e v i d e n t e f a ţ ă d e n o i. I a t ă d e e x e m p l u c e c u p r i n d e — d i f e r i t d e lo n iş t ilo r r o m a n i. F a i m a a c e s t o r b ă i
o r g a n i z a r e a n o a s t r ă , le g e a g e r m a n ă d e a p ă r a r e a e r i a n ă d i n 2 5 I u n i e 1 9 3 5 : a tre c u t şl h o ta re le ţă rii c o n sa c râ n d u -
1 ) a ) A p ă r a r e a a n tia e r ia n ă e d e r e s o r tu l R e i c h - u lu i ş i d e p in d e d e m in is te -
l e d e f in itiv î n o c h ii s t r ă i n ă t ă ţ i i d a to ­
r i t ă e f e c te l o r b i n e f ă c ă t o a r e ş l t e r a ­
b j M in is te m l a v ia ţie i s e s e r v e ş te p e n t m o r g a n iz a r e a a p ă r ă r e i a n tia e r ie n e
p e u tic e p e c a r i le e x e r c i t ă a s u p r a o r ­
g a n is m u lu i o m e n e s c .
n u n u m a i d e o r g a n e l e a - t i v e a l e a v i a ţ i e i R e i c h - u l u i , d a r ş i o r g a n e le p o l i ţ i e i e tc .
S u r s e l e s a li n e p r e c u m ş i c e le
2 ) T o ţi G e r m a n ii s u n t o b lig a ţi la s e r v ic iu ş i a p o r t m a te r ia l c a ş i la d ife r ite
a c ţ i u n i ; e i tr e b u e s ă s u p o r te to t c e e a ce e n e c e s a r ş i s ă d e a p r io r ita te la c a z d e
t r e i l a c u r i s ă r a t e ş i t e r m a l e a l c ă tu e s c
ls v o r u l d e s ă n ă t a t e a l a c e s t o r b ă l.
n e v o e i n t e r e s e l o r e x e c u t ă r e i a p ă r ă r e i a n t i a e r i e n e e tc .
F o l o a s e le p e c a r i le a d u c e s ‘a u p u t u t
6 ) O r d in e le e x e c u t ă r i i , s ta b ile s c în ce m ă s u r ă tr e b u e s ă se fa c ă c h e ltu -
v e r i f ic a ş i p r i n n u m ă r u l m a r e a l v iz i­
e lile ş i d e s p ă g u b i r i l e c e r a te d e a p ă r a r e . P r i n c i p i a l , s e r v i c i i l e p e r s o n a l e s u n t g r a t u i t e .
t a t o r i l o r d in u lti m ile s e z o a n e b a l n e a r e .
9 ) C e l c a r e v a c o n tr a v e n i o r d in e lo r c ita te în N . 2 ş i 8 s a u c o n tr a d is p o z i-
ţ i u n i l o r j u d i c i a r e b a z a t e p e e le v a f i p e d e p s i t c u î n c h i s o a r e a s a u c u a m e n d ă p â n ă
D ire c ţiu n e a b ă ilo r c o n v in s ă d e
la 1 5 0 m ă r c i a u r d a c ă a l t e le g i n u p r e v ă d p e d e a p s ă m a i m a r e e tc . I m p o r ta n ţ a t e r a p e u t i c ă a a p e i p r e c u m
1 0 ) C e l c a r e v a î m p i e d e c a s a u c ă u t a s ă î m p i e d e c e p e u n a l t u l d e a ‘ş i î n d e ­ şi d e re n u m e le lo r a u c ă u ta t să -l d e a
p lin i o b lig a ţiu n ile p r e s c r is e in a r t. 2 , 7 s a u 8 ; c e l c a r e s e v a m a n ife s ta s a u v a u n c a d ru c â t m a i a tra c tiv şi m ai r e ­
r is tig a c o n tr a a r i. 9 s e v a p e d e p s i cu în c h is o a r e ş i c u a m e n d ă s a u c u u n a d in c r e a tiv . In a c e s t s c o p s 'a a m e n a ja t
e le , d a c ă le g ile n u p r e v ă d o p e d e a p s ă m a i m a r e . I n c a z u r ile fo a r te g r a v e s e
u n u l d i n t r e c e le m a i f r u m o a s e p a r ­
p o a te c o n d a m n a la m u n c ă fo r ţa tă .
c u r i d in ţ a r ă . U n î n c â n t ă t o r p a r a d i s
I a t ă m o t i v e s u f i c i e n t e c a s ă te r m i n e , d e l a î n c e p u t , o r i c e f e l d e d i s c u ţ i e .
te re s tru . M u n c a ei se d e s fă ş o a ră
N u m a i s p u n c ă î n G e r m a n i a u n d e a n u l a c e s t e s ‘a a l o c a t 5 0 . 0 0 0 . 0 0 0 f r a n c i
n e o b o s i tă p e n t r u a c o m p le c ta u n e le
p e n t m a c e a s t ă p r e g ă tir e , s e a c o r d ă m e r e u s u b v e n ţ i i î n s e m n a t e o r a ş e l o r ş i i n d u s ­
li p s u r i — fie e l e c â t d e m ic i — ş i
tr iilo r ; c ă s e a c o r d ă u ş u r ă r i în p la ta im p o z ite lo r ş i c ă s e a c o r d ă c h ia r r e s titu ir i
p e n t r u a f a c e c a b ă i l e O c n a - S ib iu lu i
in n a t u r ă a c o s t u l u i l u c r ă r i l o r !
s ă s a s t is f a c ă ş i c e l o r m a i e x ig e n te
S o c o t i n d c ă a m s p u s s u f i c i e n t d e s p r e a c e s t c a p i to l, v o m p r e z e n t a î n c e le
p r e t e n ţiu n i. In a c e s t s e n s s ‘a h o t ă r â t
ce v o r u r m a , p o s ib ilită ţile a v ia ţie i. Ing. I. Tfitan
u n i r e a c e l o r d o u ă l a c u r i H o r ia ş l
C lo ş c a p r e c u m ş i c o n s t r u i r e a în b e to n
c r u p i e r u l u i B lu m e n f e ld a a n t r e p r e n o ­ c ă r u i a D z e u i- a d ă r u i t o ţ a r ă a t â t d e a c a b i n e lo r . A c e a s t ă d e o s e b i tă r â v n ă
r u l u i d e p o m p e f u n e b r e D r u tz ş ia b o g a t ă ş i f r u m o a s ă şi u n r e g e a t â t d e p r o g r e s a d u c e d ir e c ţ i u n i i b ă i l o r
M e n d e l o v ic ilo r c a r i a u î n c a s a t s u te d e m a e s t o s ? m e r i t a t e a p r e c i e r i e lo g io a s e .
d e m ii L e i p e n t r u o t r i b u n ă în d o li e a z ă I n o r ic e c a z , t i n e r e tu l , î n v ă ţă to r ii , O c n a S i b iu lu i n u e s te n u m a i o
a c e a s t ă m ă r e a ţ ă s ă r b ă t o a r e a r e g a l i ­ p r i m a r i i d in t o a t e c o m u n e le R o m â n i e i s t a ţ i u n e p e n t r u r e f a c e r e a s ă n ă tă ţii , c i
t ă ţ i i ş i a t i n e r e t u l u i R o m â n ie i, e x p u - M a r i, ş i a c e i c a r i a u fo s t d e fa ţă , c e i d a t o r i t ă f r u m u s e ţii r e g i u n ii în c a r e e
n â n d u - n e d i s c o n s i d e r ă r i i în t r e g i i lu m i c a r i a v ă r s a t s â n g e p e s c â n d u r ile s itu a t ă , d a t o r i l ă p e is a g il lo r p i t o r e ş t i ş i
ş i p r o v o c â n d d u r e r i şi n e n o r o c i r i la c o a p te a le c r u p i e r u l u i x M e n d e lo v ic i c lim e i m in u n a te c â t m a i a l e s c o n f o r ­
m ii d e f a m ili i d in în tr e g c u p r in s u l ţ ă r i i . s a u a u a u z i t b le s te m u l a r u n c a t d e tu lu i p e c a r e îl g ă s e ş ti, e a e s t e şi o
A c e a s tă n e n o ro c ire e s te e a u n a d m i r a b i l ă lo c a li ta t e d e d i s t r a c ţ i e ş i
( c o n ti n u a r e în p a g . 2 -a ) re c re a ţiu n e . R adu
 Nf. 61
Sibiu si împrejurimi ŞTIRI
D e la M u n ic ip iu
Id c o n fo rm ita te c u a rt. 7 a lin ia ­
t e i 2 a l L e g e i A d m in is tra tiv e , p u b li­
c a t ă în M o n i to r u l O f ic ia l d i n 2 7 M a r ­
t i e 1 9 3 6 , N o . 7 3 , to i i a c e i, c e a u f i­
g u r a t în l i s t e l e e l e c t o r a l e p r e c e d e n t e ,
î n c e p â n d c u l i s t e l e d in a n u l 1 9 2 5 , ş î
c a r i a u f o s t o m i ş i s a u ş t e r ş i în m od
ile g a l s u n t în d r e p tă ţiţi d e a c e r e în ­
s c r i e r e a l o r în li s t a e l e c t o r a l ă c e a
n o u ă ş i a n u m e : în ti m p u l d e l a 5 p ă n ă
l a 2 0 I u n ie a .c . l a B ir o u l E l e c t o r a l d e
p e lâ n g ă P r i m ă r i a M u n ic ip iu lu i S ib iu
s tr . M e tr o p o lle i N o. 2, u ş a N o. 2 1 .
N e d r e p t ă ţ i ţ i i s u n t i n v ita ţi a s e
p r e z e n t a în t e r m e n u l s u s m e n ţio n a t ş i
î n o r e l e d e s e r v ic iu la b i r o u l s u s -
a m in tit.
C o n c e r t u l a r tis tu lu i liric
so listu l S t. D u m itre sc u
I n s e a r a d e D u m in e c ă 1 4 c o r . în
s a l a t e a t r u l u i M u n ic ip iu lu i S ib iu v a
c â n t a D l S t. D u m i tr e s c u u n r e c i t a l
d e b e l c a n t o c u u n p r o g r e m d e a u to r i i
v e c h i ita lie n i! C a c c in i, C im a r o s a , G io r -
d a n i ş i r o m a n ti c u l R o s s in i, c u m ş l
d in c l a s ic ii g e r m a n i H ä n d e l, M o ­
z a r t , S c h u m a n n , B r a h m s ; f in e le p r o ­
g r a m u l u i v a fi d e s ă v â r ş i t d e f r u m o a ­
s e l e b u c ă ţi a l e m a e ş t r i l o r G h . Ş e r -
b a n ş i T ib . B r e d i c e a n u .
D l S t. D u m itr e s c u e s te c â n t ă r e ­
ţ u l a p r e c i a t d e lu m e a c o m p e te n t ă şi
a u t o r i z a t ă a r o u z ic e i s t r ă i n e c a fiin d o
v o c e c u t o tu l e x c e p ţio n a lă p r i n d u l ­
c e a ţ ă ş i v i b r a n t u l u n u i ti m b r u c l a r
m lă d i o a s , c a ld ş l p o s e d ă o ş c o a lă
d e c a n to c e r e p r e z i n t ă p e r f e c ţ i a a r t e i
d e a c â n ta .
D n ta - s a a c u le s c e te m a i m ă g u li­
t o a r e a p r e c i e r i ş i e lo g ii d e p e s t e to t
lo c u l u n d e a c â n ta t. P r e s a d in P a r i s
T u l u ş e , B i a r i t z , C a r m e s , A n t r ib e s , N is a
P r a g a , V i e n a e s te u n a n i m ă c ă D l S t.
D u m i t r e s c u e s te u n m a r e m a e s t r u
a l c â n t u l u i p r i n v o c e a s a m in u n a tă ş i
a r ta p e rfe c tă .
D l S t. D u m i tr e s c u a c â n t a t la
T â r g u l M u r e ş u lu i, C lu j c o n c e r te u n ic e
p r i n m u z ic a l ita te a r a r ă , c a n o b liţă ,
d i s t i n c ţ i e ş i s til. N u n e în d o im c ă s o ­
c i e t a t e a S i b i a n ă v a c ă u t a s ă fie p r e ­
z e n t ă la a u d i ţ i a m a i s u s a n u n ţ a tă .
( c o n t i n u a r e d in p a g . l - a )
m u r ib u n z i , d e s f ig u r a ţ i, v o r d u c e c u
e i ş l v o r v e s ti t u t u r o r t a i n a a c e s te i
n e n o ro c iri.
S u n t a b s o lu t c o n v in s c ă f i e c a r e
R o m â a î n f a ţ a a c e s te i g r o z a v e n e n o ­
r o c i r i ş i- a l u a t h o t ă r â r e a s ă s e î n r o ­
l e z e î n s l u j b a u n u i n a ţi o n a l is m c o n ­
s t r u c t i v p r i n c a r e s ă lu p te p e n t r u o
R o m â n i e m a i b u n ă , p e n t r u R o m â n ia
c e a n o u ă . Ţ a r a d e m â i n e a fo s t m a r ­
to r ă la n e n o r o c ire a p ro v o c a tă d e
o a m e n ii ţ ă r i i d e e r i , B lu m e n f e lz i ş i
a i lu i s p e r ţ u i ţ i , c u în t r e g c o n v o iu l d e
p o l i t i c i a n i v e r o ş l.
C u C â te v a z e c i d e m in u te î n a ­
i n t e d e n e n o r o c i r e R e g e le t ă r i i îşi î n ­
c h e ie d is c u rs u l a tâ t d e m u s tră to r p e n ­
t r u p o l iti c ia n i i v e r o ş i ş i s t r ă i n i i n e s ă ­
tu i c â n d s e a d r e s e a z ă a t â t d e s in c e r
c ă t r e t i n e r e t p r i n c u v in te le !
„ I n v o i c o p iii M e i d r a g i d e a s tă z i
c e t ă ţ e n i i ş i o s ta ş i i m e i iu b iţi d e m â i­
n e ; în v o i îm i p u n n ă d e j d e a z i le lo r
d e m â i n e . L u a ţi ş i v o i c u m t r e b u e
ă lu ă m to ţi to t c e e b u n d e la s t r ă m o ­
> „A, C T I q M £ A*
D e p u n e re a ju răm ân tu lu i
re c ru ţilo r d in g a r n iz o a n a
S ib iu
S â m b ă tă 6 Iu n ie a a v u t lo c ia
o r a şu l n o stru so le m n ita te a d e p u n e r ii
ju ră m â n tu lu i a r e c r u ţilo r d in g a r n i­
zo a n a S ib iu .
L a o r a 8 ju m . d im . t o a t e u n i t ă ­
ţi le d in g a r n iz o a n ă s u b c o m a n d a o f i ­
ţ e r i l o r s ’a u s t r â n s în p i a ţ a R e g e le
F e r d i n a n d f ă c â n d c a r e u . I n m ijlo c u l
p ie ţ ii s e a f la t r i b u n a u n d e a u l u a t lo c
a u to rită ţile p re c u m şi p re o ţii tu tu r o r
c o n f e s iu n i lo r ş i'n v e d e r e a ju r ă m â n tu lu i.
I n a s i s t e n ţ ă n o t ă m p e d n ii; g e n e r a l
V ir g il E c o n o m u c o m a n d a n tu l c o r p . 7
A r m a t ă , P . S . E p i s c o p N ic o la e C o la n
a l C lu ju lu i, P . S . E p i s c o p D r . N ic o l a e
P o p o v ic l a l O r& z ii, P . S . a r h i e r e u l
V a s ile S ta n d e R ă ş i n a r i g e n e r a li i
V a s ile s c u C r i s te a , G h e o r g h iu , S c h e le t! ,
p r e f e c t R e g m a n , c o l. B â r z o te s c u C a r a -
p a n c e a , S a v u , E n ă c h e s c u , C o s te s c u
F l o r e s c u , M a r in e s c u , M u n te a n u , Ş te f ă -
n e s c u e tc .
S e r v ic iu l d iv in a fo st o fic ia t d e
P .S . a r h ie r e u l V a s ile în co n ju ra t d e
p r e o ţii c o l. D ă n cilă , N . T ă rch îlă , M.
N e a g u ş i I. G ro v u .
R ă s p u n s u rile a u fo st d a te d e
c o r u l s t u d e n ţ i l o r te o lo g i s u b c o n d u c e ­
r e a d lu i C a n d l t P o p a . D u p ă s t r o p i r e a
d r a p e l e l o r c u a p ă s f in ţită , p ă r . c o l.
l o a n D ă n c i lă a r o s t i t o în s u f l e ţ lă
c u v â n t a r e o c a z io n a lă , a d u c â n d f e l i c i t ă r i
p u b lic e d - lu i g e n e r a l C a m a n d a n t V i r ­
g il E c o n o m u , c a r e în p l i n e ş t e to c m a i
a c u m 4 0 d e a n i d e l a i n t r a r e a s a în
r â n d u r i l e o ş tir ii, — ş i e x p r i m â n d u i
re c u n o ş tin ţa tu tu r o r p e n tru s e rv ic iile
a d u s e p a tr ie i.
A r a t ă a p o i în s e m â t a t e a j u r ă m â n ­
tu lu i p e n t r u o s ta ş i în d e m n â n d u - i s ă
fie v r e d n i c i d e c e a c e î n t ă r e s c p r i n j u ­
r ă m â n t f iin d c e l m a i s o le m n a c t d in
v ia ţ ă . — S o l d a ţii , s a u a r a n j a t a p o i
d u p ă c o n f e s iu n i r o s t i n d d u p ă p r e o ţ i i
lo r , f o r m u la o f ic ia lă a ju r ă m â n tu lu i.
D u p ă d e p u n e r e a j u r ă m â n tu lu i
d in p a r t e a a r m a t e i a v o r b i t d l. g e n e ­
r a l V a s ile s c u C r i s te a .
D - s a s p u n e r e c r u ţ i l o r d e s p r e im ­
p o r t a n ţ a ju r ă m â n tu lu i, c a r e e s te u n
a c t s o le m l u a t în f a ţa lu i D z e u , a r e ­
p r e z e n t a n ţ i l o r b i s e r i c i i ş i a i ş e f i lo r
l o r d ir e c ţ i.
A m in te ş te d e a s e t n e n e a c ă d e a c u m
în c o lo ţ a r a i i c o n s i d e r ă p r i n t r e b ă r ­
b a ţi i p e a i c ă r o r u m e r i s e s p r i jin ă .
O d a t ă i n t r a ţ i în m a r e a f a m ilie a
a r m a t e i o b lig a ţii m a i g r e l e v o r a v e a
d a r ş i m a i m u lte d r e p t u r i .
I n c h e e u r â n d u - l e b u n v e n it in
o ş ti r e . — A p o i o v a ţio n e a z ă p e n t r u
M . S a R e g e le .
ş ii n o ş tr i i, l u a ţ i d in n ă z u in ţe le d e v e a ­
c u r i a l e n e a m u lu i n o s t r u t ă r i a ş i s t r â n s
u n i ţi î n t r 'o s in g u r ă v o i n ţă i n t r u n s i n ­
g u r a v u t s ă p lă m ă d i m R o m â n ia c e a
□ o u ă a r o m â n is m u l u i b i r u i t o r .
D r u m u l d e s a l v a r e a n e a m u lu i
n i-1 in d ic ă r e g e l e ţ ă r i i . N u m a i p e a -
c e a s tă c a le v o m p u t e a s c ă p a d e n e n o ­
r o c i r i l e a d u s e d e B lu m e n f e lz ii, p o liti-
c ia n ii v e r o ş l ş i a d e p ţ i i c e p r e a m ă r e s c
p e s o ţi a d i r e g ă t o r u l u i s o v ie tic A .
P a u k e r.
E s te c e a s u l a l u n s p re z e c e le a c â n d
m a i p u te m s ă a j u t ă m s ă s a lv ă m a c e s t
neam .
D a c ă m a i s u n t şi a c u m R o m â n i
c a r i n u v ă d în c ă p r ă p a s t i a s p r e c a r e
n e - a u îm p in s s tr ă in ii, a g e n ţii M o s c o v e i
ş i p o l iti c ia n i i v e n a li e s t e d e d a t o r i a
f i e c ă r u i a d in n o i s ă s ă r i m ş i s ă ie
d e s c h id e m o c h ii, m a i s a lv â n d c e s e
p o a t e s a l v a ş i a p o i c u to ţi s ă în c e p e m
c l ă d i r e a R o m â n ie i d e m â n e a r o m â ­
n is m u lu i b i r u i t o r a s u p r a t u t u r o r d u ş ­
m a n i l o r d e a s tă z i.
B u c u r e ş t i 10 Iu lie .
Pai, 3
S o sire a c o n c u r e n ţi l o r în Z I U A M A M E I . D u m i n e c ă 7 I u n ie
l .c .o r a l U j 3 a .m . a a v u t lo c în s a l a P r e ­
tu ru l c ic list de se le c ţi­ f e c t u r ii j u d e ţ u l a i u n f e s t iv a l p e n t r u z i u a
m a m e i o r g a n iz a t d e a s o c i a ţ i a o r t o d o x ă
o n are la S ib iu . n a ţ i o n a l ă a f e m e i lo r R o m â n e f i lia la
S ib iu c u c o n c u r s u l lîc e u lo i d e f e te
D u m in ecă 7 crt. a u s o s it l a S ib iu , „ D o m n iţa I l e a n a “ .
c o n cu re n ţi! tu ru lu i c ic lis t d e s e le c ţio n a ­
I n c a d r u l a c e s tu i f e s t iv a l a c o n ­
re, d isp u ta t p e d ista n ţa B u c u r eşti - B r a ­
f e r e n ţ i a t p ă r i n t e l e p r o f é » o r M a i o r d e la
ş o v - F ă g ă r a ş - S ib iu , ş i re tu r . Ş c o a la N o rm a lă A n d re i Ş a g u n a d e s p r e
P rim u l c o n c u re n t s o s e ş te D ; „ M a m a “ . A u r m a t m a i m a l te c o r u r i ş i
re c ită ri.
H r e n d o c , l a o a r a 1 2 ,3 5 u r m a t d e
c e i l a l ţ i c o n c u r e n ţ i c a r e a l e a r g ă î n t r 'o N O U L R E C T O R A L A C A D E M I­
a le r g u ră c o m p a c tă E I T E O L O G IC E „ A N D R E IA N E “ . P rin
a l e g e r e a r e c t o r u l u i N ic o l a e C o la n c a
C la sa m e n tu l la S ib iu e ste ur­
e p is c o p a l C lu ju lu i, A c a d e m ia t e o l o g i c i
m ă to ru l i
d in o r a ş u l n o s t r u a r ă m a s s ă f ie d ă ­
D . H e n d u e 1 4 7 k m . în 5 o re* r u i t ă c u u n a l t c o n d u c ă t o r v r e d n ic . Ş i
c u I u ţe a l ă m ij lo c ie d e 2 9 k m . 7 0 0 p e i a t ă c ă lo c u l v a c a n t a f o s t î n t r e g i i
o r ă . I u lia n G o c lm a n a c e i a ş tim p . g r a b n ic p r i n î n ă l ţ a r e a p r o f e s o r u l u i d r .
D u m i tr u S t ă n i l o a i e la r a n g u l d e r e c t o r .
G h . H o p e f u c a c e i a ş tim p . N . Ţ a p u , C .
D s a d o c to r în te o lo g ie , s c r i i t o r b in e
G e o r g e s e u , N . D o b r in I. M o r m o c e a C . a p r e c i a t în lu m e a c ă r t u r a r i l o r , a u t o r
G r i g o r iu , L . M u n t e a n u , V . G o g a n , T . a l m a i m u lto r s c r ie r i d e v a lo a re .
C o n s ta n ti n to ţi a c e l a ş i ti m p . C o n s t.
T u d ó s é , ln 5 o r e 1 0 m . S i T im k o
a c e i a ş ti m p ş i u lti m u l R a d u C o n s t a n ­ A. Moravetz
tin ín 5 o r e 1 5 ia . P r i m i i d a s i f i c a ţ i B ijutier
s a m u t a t to i în stra d a
a i a c e s t u i t u r , v o r lu a p a r t e la t u r u l
g e n e ra l a l F ra n ţe i. R e g i n a M a ria N r. 4 9
C l a s a m e n tu l G e n e r a l 2 ) V . M o r -
n o c e a 3 8 7 k m . în 12 o re , 12 m . c u o — S o c ie ta t e a O r t o d o x ă N a ţ i o n a l ă a
i u ţ e a l ă m i j l o d e d e 3 1 k m . 7 1 6 p e F e m e i l o r R o m â n e d in S ib iu , c u r e c u ­
o ră . 2) D . H re n c iu c 12 o re 15 m . 3) n o ş tin ţă a d u c e şi p e a c e a s tă c a le re s -
N . Ţ a p u 1 2 o r e , 1 6 m . 5 5 s e c . 4 ) G h - p e c t o a s e m u lţu m ir i P . S f. D r . N ic o la e
H o p c iu c , 1 2 o r e , 1 9 m . 0 4 s e c . 5 ) I. Pp eo np tor vu icni u Empei rs oc oa sp e l ae Ebpr ao rşcuhrieelie O rr ea ldi gi ei i­
G o c lm a n 1 2 o r e , 1 9 m . 5 0 .s e c 6} C . G r i ­ o a s e c e n e a d o n a t, c o n tr i b u in d m u lt
g o r iu 1 2 o r e , 2 6 m . 5 3 s e c . 7 ) C . la p o s i b i l i t a t e a d e a p r e m i a e l e v ii c e ­
T r a l a n 1 2 o r e , 2 7 m . 3 0 s e c . 8 ) C . l o r 4 0 d e C la s e P r i m a r e d in S ib iu ,
T u d ó sé 12 o re , 3 2 m . 3 5 sec. 9) A . — D E L A A P A R A R E A P A S IV A .
T im k o 1 2 o r e , 4 0 . m . 5 0 s e c . 10) N . S e a d u c e la c u n o ş tin ţa în tr e g u l u i p e r ­
D o b r l n 1 2 o r e , 41 m . 3 5 s e c . 11) C . s o n a l î n c a d r a t în f o r m a ţiu n i d e a p ă ­
r a r e p a s iv ă , c ă i n s t r u c ţ i a d e a p l i c a -
G e o r g e s c u 1 2 o r e 4 5 m . 4 0 . s e c . 12) ţl u n i a r e lo c , d a c ă n u p lo u ă , în f i e c a r e
V . G o g a n 1 2 . o r e , 4 6 m . 13) S . S a v a - D u m in e c ă î n a i n t e d e m a s ă , u lti m a ş e ­
n o f 1 2 o r e , 4 8 m . 3 0 s e c . 1 4) R . C o n ­ d in ţă v a fi l a 2 8 I u n i e 1 9 3 6 .- -
s ta n tin 12 o re , 5 3 m . P e n t r u a c e s t s c o p t o a t e f e m e ile
M unteanu accidentat. ş i f e te le î n c a d r a t e i n f o r m a ţiu n i s u n t
L a S i b i u M u n t e a n u d u p ă t r e c e r e a l i ­ o b lig a te a lu a p a r t e l a ş e d i n ţ e d e o a r e c e
în c a z c o n t r a r v o r a v e a d e s u f e r i t
n ie i d e s o s ir e , o m a ş in ă a t ă i a t d r u ­
r i g o r i l e l e g i lo r în v i g o a r e .—- L a ş e d in ­
m u l lu i G o c im a n ş i a c e s t a s 'a r ă s t u r ­ ţe le d in 21 ş i 2 8 I u n ie 1 9 3 6 s u n t o -
n a t. G r i g o r i u ş i M u n t e a n u c a r i v e n e a u ! b lig a ţ i a p a r t i c i p a ş i b ă r b a ţ i i în c a ­
în u r m ă , a u c ă z u t d e a s e m e n e a c e l d in I d r a ţ i p e n t r u e x e r c i ţ i u g e n e r a l .
u r m ă f iin d g r a v r ă n i t . A l e r g ă t o r u l j P r o g r a m u l p e n t r u z ile le d e i n ­
b r ă i l e a n a r fi p u t u t f a c e în r e s t u l s t r u c ţ i e s e g ă s e ş te a f iş a t d e t a b l a d e
t u r u l u i o f i g u r ă n e a ş t e p t a t d e b u n ă , a f i ş ă r i c u p r i v i r e l a a p ă r a r e a p a s iv ă ,
d a c ă n u a r fi s u r v e n i t a c e s t a c c i d e n t . la p r i m ă r i a M u n ic ip iu lu i, S tr . M i t r o ­
p o l ie i N r . 2 s u b p o a r t ă la s tâ n g a .
E. G. T o a t e p e r s o a n e l e s ă a d u n ă la
o r a 7 d i m i n e a ţ a în c u r t e a P r i m ă r i e i
d e u n d e p o r n e s c în c o lo a n e d e m a r ş
la C â m p u l d e i n s t r u c ţ i e .— P e r s o n a l u l
d in S e c t o r u l V II. ş i V IÍL p o t s ă m e a r ­
Cinema „Thalia*4 g ă d i r e c t l a c â m p u l d e i n s t r u c ţ i e fiin d
p r e z e n t l a o r a 7 .3 0
Echipatei — D u m i n e c ă 1 4 I u n ie 1 9 3 6 o r a
1 1 .3 0 u n c o n s i l i e r d in C e n t r a l a A e r o ­
F i l m e l e d e a s tă z i n u a u p r e a c lu b u lu i A l b a s t r u B u c u r e ş ti, v a ţ i n e
în s a l a „ T h a l i a “ , p r i m a d a t ă in o r a ş u l
m u lt s u b s t r a t m o r a l . P o t fi b in e r e a ­ S ib iu , o C O N F E R I N Ţ Ă c u s u b ie c t
liz a te , e x e c u ţii i r e p r o ş a b i l e , î n s ă a t ­ A v i a t ic „ U N D E N E G Ă S I M ? “ I n t r a ­
m o s f e r a a c e e a d e în ă l ţim e m o r a l ă n u r e a L e i 5 .— . 1 0 .— ş i 15. I m e d i a t d u p ă
o p o s e d ă d e c â t c â te v a . N u e v o r b a c o n f e r in ţă v a r u l a p e n t r u p a r t i c i p a n ţ i
d e a c e a m o ra lă b u rg h e z ă , a tâ t d e iu ­ u n film , în m o d g r a t u i t . T o t p r o g r a ­
m u l d u re a z ă 2 o a re .
b i t ă d e o a m e n ii c u v e d e r e a li m p e d e
ş i c u o r iz o n tu l c l a r , c i m o r a l ă c a r e O C L I E N T A B Ă T U T Ă IN P A R F Ü ­
M É R IA A U G U S T IN
d e s v ă lu e c o n ţ i n u t u r i in e d ite , e v o c â n d L u n i 10 I u n ie p e l a o r e l e 1 1 a .
o p u t e r n i c ă i m p r e s i e d e o n e s ti ta te , m . a f o s t b ă t u t ă în p a r f ü m é r i a d e m a l
d e c a r a c t e r ş î d e a b n e g a ţi e . s u s o c l i e n t ă p e n t r u c ă n u i- a p l ă t i t
F ilm u l „ E c h i p a j u l “ c a r e r u l e a z ă m ir o s u l p a r f u m u l u i o f e r i t d e p r o p r i e ­
t a r u l p a r f u m e r i e i d l. A u g u s tin .
l a c i n e m a „ T h a l i a “ p r e z i n t ă u n u l d in
a c e s te c a r a c te r e d e a e v o c a o a tm o s ­ — EVREU NU M AI SUNT SU ­
fe ră . E o d r a m ă p a te tic ă c e s e p e tre c e F E R I Ţ I N I C I IN P A L E S T I N A . R ă s ­
c o a l a a r a b i l o r d in P a l e s t i n a c o n t r a
în r ă z b o i ş i c a r e a r e Ia b a z ă o i u b i r e e v r e i l o r n ic i a c u m n ‘a p u t u t fi î n ă b u ­
n e n o r o c i t ă . C a m a r a d e r i a e s te d e a l t ­ ş i t ă c u t o a t e m ă s u r i l e l u a t e d e p o l iţi a
f e l i a r ă ş i u n a d in c a l i t ă ţ i l e c e s e e n g le z ă . In f u r i a l o r c o n t r a e v r e i l o r ,
d e g a je a z ă d i n a c e s t film , a t â t d e a r a b i i a t a c ă p a t r u l e l e d e s o ld a ţ i ş i
s o b r u r e a l i z a t . P n b li c u l v a ş ti a p r e c i a p o l iţi ş ti c u b o m b e ş i d a u fo c c a s e l o r
e v r e e ş ti şi c re o lte lo r. A r a b ii c e r o p r i­
a c e s t e v i r t u ţ i r e l e v a t e c n m ă e s t r i e în r e a e m i g r ă r i i e v r e i l o r i n P a l e s t in a .
im a g in i a l e e c r a n u l u i , c e e a c e g ă s e ş ti N ic i i a P a l e s t i n a n u m a l e s t e lo c
a s tă z i a t â t d e g r e u i a v ia ţă . p e n t r u e v r e i.

Piitkiiali laMimp
DELA S E R L in
ia
âa
o r g a n i z a t ă d a P o r u n c a V re m ii s e c ţ i a d e tu r is m
T im p d e 9 0 s i l e n u m a i 8 6 0 0 fiel
Ziua tineretului Sa Sibiu
Ziua. de 8 Iunie, zis» restauraţiei
şi a tineretului anul acesta a fost săr­
bătorită. cu o deosebită solemnitate.
De dimineaţă pe edificiile publi­
ce şi casele particulare erau atârnate
drapele tricolori.
Cu o z i înainte au sosit din
judeţ străjerii tuturor şcolilor din
judeţ împreună cu învăţătorii şl învă­
ţătoarele lor.
Piaţa Regel« Ferdinand era ne-
încâpâtoare pentru copiii veniţi spre
a se bucura de sărbătoarea lor. De
dimineaţă la Metropolis s‘a oficiat un
serviciu religios de către arhiereul
Vaslle de Răşinari, după care unită­
ţile străjereştf s'au strâns in Piaţa
Regele Ferdinand.
Aci dl general Vasilescu Cristea
a trecut tineretul în revistă.
Tribuna era ocupată de autori­
tăţi, în frunte cu arhiereul Vasile de
Răşinari, generalii Vasilescu Cristea,
Ghiorghiu şi Scheletti, prefectul jude­
ţului N. Reginán, Insp. gen. sanitar
Dr. Gh, Preda, însp. gen, sanitar Dr.
Stochiţi, Insp. gen, industrial Silviu
Crăciunaş, Inspector Ţeposu, Docent
Dr, Filipescu, Dr. Gh. Bărbat, secr.
gen. al Municipiului, Inspector şcolar
Petrescu, I. Cioran administrator finan­
ciar, profesor Popovid, Dr, Ionaşu
Buzea inspectorul muncii. Bologa, Şte-
fănescu chestorul Poliţiei, Prof, Maior.
In Piaţă s'a oficiat un nou ser­
viciu divin de către păr. col. Dăncilă
după care rosteşte o însufleţită cuvân­
tare tineretului, „voi copii cu sufletele
voastre tinere sunteţi hărăziţi să faceţi
ca România de mâine, să fie plină de
fericire. Ridicaţi copil ai României
ţara pe cele mai înalte culmi, formaţi
gardă de onoare in jurul tronului şi
fiţi scutul şi paza ţării. Viitorul de
aur ai României întregite al vostru
este. Un străjer ridică pavilonul, se
cântă apoi, Tatăl nostru“, o străjeră
spune deviza străjerelor, urmată fiind
de o cercetaşe care spune deviza cer-
cetaşelor.
Dl general Vasilescu Cristea
printro frumoasă cuvântare arată da­
toria ce o au străjerii faţă de tron,
spunând: In această zi mare, în care
M. S. Regele nostru s’a urcat pe tron,
ne-am adunat cu toţi din toate colţu­
rile judeţului, ca să sărbătorim acest
eveniment.
M, S. Regele care este cel din­
tâi străjer, cei dintâi ostaş, cel dintâi
cercei«ş şi cel dintâi cetăţean, a înăl­
ţat, prin curajul său, prin munca sa,
steagul nostru şi a dus faima peste
mări şi ţări.
El a dorit ca tineretul ţării, să
fie trup şi suflet, la chemarea sa şi
să poată răspunde ori când la che­
marea sfântă. Aşa dar în special
pentru tineret cea dintâi datorie este:
cătrâ tron, şi patrie. Termină cu urare
pentru M. S. Regele.
Se începe apoi defilarea străje-
rllor. {Muzica Rsg. 98 ini. deschide
»A C T I O N B A * Hr. 61
w
,u
HIVEA
la aer şi soare
kJ
....... p p I»*»?
V>
•c •..VOÍ2'•'£?v*'''^•
•' ■ ţz
m -r : ^Ş$ŞŞ
f? ,
J y -i ; SM -v-ît':
lile secundare din Sibiu, cercetaşi! şl in adunarea ţlnntă tot la Cluj ta ziua
cercetaşe le — Echipele „Şoimii" şl de 12 Februarie 1922, Partidul naţio­
H. T. V. (S, G. S,) de footbal şi at­ nal maghiar. La sfârşitul acestui an
coloana armată de Străjerii Şc. primare letism iar la urmă premilitariL )2S Decemvrie 1922) cele două parti­
din judeţ în costume pitoreşti. Urmează Străjerii şi străjer ele dtn judeţ de au fuslonat, dând astfel naştere
apoi şcolile primare din Sibiu urma fac un frumos ansamblu de exerciţii Partidului naţional maghiar de azi.
te de şc. secundare, coloana o închei­ libere după care se retrag luâadu-le
ere premilîtaril locul străjerii, străjerele, cercetaşi! şl PROGRAMUL POLITIC AL MAGHIA­
Seria doua este formată din cercetatele şcolilor secundare dia Si­ RILOR
societăţile sportive din loc Impre ună biu cu acelaş ansamblu, Punctele principale ale progra­
cu „Şoimii". A urmat matchuî de foot-bal între mului acestui partid sunt următoarele :
La orele 3 d. m. pe terenul O. Şoimii H. T, V. ce s'a disputat cu un 1. Autonomia naţională, având
N. E. F. au avat loc serbările spor­ viu interes, ambele echipe au lucrat fiecare naţiune dreptul de a se guve-
tive —cari îacep prin defilarea par­ cu râvnă victoria revenind Şoimilor na pe sine însăşi şi având justiţie şl
ticipanţilor la concursuri. Seara la orele 9 a avut loc administraţie proprie cu funcţionari
Străjerii şc. primare din judeţ ridicarea pavîlonului aleşi din sânul ei. Acolo uade auto­
şi Sibiu şo. sec. rom. şi nemţe şti şco­ nomia teritorială este irealizabilă, se
va acorda autonomie administrativă
pe baza cadastrului personal ;
2. Libertatea, egalitatea şi au­
tonomia cultelor ;
3. Invăţămâ itul maghiar de toa­
te gradele şl de toate categoriile să
fie încredinţat bisericilor autonome.
O rg a n iz a r e a si p r e o c u p ă r ile m in o rită ţilo r In scopul acesta statul să pună la dis­
M A G H I A R I I , O altă parte a conducătorilor poziţia bisericilor maghiare subvenţii
maghiari credea, că organizarea se proporţionale din bugetul statului;
Minoritatea maghiară a adopat 4. Autonomia comunală şi ju­
poate face numai în cadrele unul par­
la început o atitudine de rezistenţă
tid politic. Aceştia au şi pu* în con­ deţeană ;
pasivă faţă de noua patrie, refuzând 5. Vot universal, egal şi secret
gresul de organizare, ţinut la Cluj
să participe la viaţa politică a ţării. în ziua de 15 Ianuarie 1922, 'bazele pentru ambele sexe cu reprezentarea
Numai o mică parte a acestei minori­
„Partidului poporal maghiar". Aderenţii minorităţilor ;
tăţi condusă de câţiva intelectuali, cari
uniunei văzând că încercarea lor în ­ 6. Reorganizarea armatei pe ba­
au avut deia început viziunea clară a
tâmpină o mulţime de dificultăţi insur- za miliţiană cu maximul de serviciu
schimbărilor p ofunde politice ce a-
mentabile — guvernul nu a îngăduit de trei luni, recruţii fiind instruiţi în
veau să. urmeze, a încercat să se a-
funcţionarea —. şi-su înfiinţat şi el, limba maternă.
dapteze nouei situaţiunl, luând parte
la alegerile din 1919 şi reuşind să
obţină câteva mandate in întâiul p ar­
lament al României întregite. Restul» Serbarea Restauraţie si a tine'
cum am arătat a rămas pasiv şi după
ce tratatul dela Trianon a fost semnat
(4 Iunie 1920{ şi chiar după ratifica­
retulul la Bucureşti
C u m 8 ‘jî p r o d u s c a t a s t r o f a
rea Iul din partea Corpurilor Legiui­
toare române (Senatul l-a ratificat la
Cu tot tragicul in care a sfârşit din tribuna I '„tribuna nenorocirilor
16 August, iar Camrea DepuUţilor
serbarea regalităţii şi a neamului pe dela o înălţime de peste 15 m. am
la 26 August 1920, promulgat fiind
câmpul dela Cotroceni a fost una din putut să văd cel mal grandios şi mă­
— cu Decretul Regal No. 2702 din
cele mai strălucite manifestări româ­ reţ spectacol.— Ţara de mâine exe­
30 August 1920. şi apoi publicat în cută entuziasm şi voe bună exerciţii
neşti.
Monitorul Oficial cu No. 136 din 21
Sute de mii de persoane in cele stăjereşti menite să-le fortifice tru­
Septemvrie).
mai pitoreşti costume au încărcat tri­ pul şiInsufletul. timpul programului la un mo­
Minoritatea maghiară a socotit
bunele devenite neîncăpătoare cu toate ment dat se aude un sgomot lugubru
pentru sine obligator tratatul dela Tri­
că erau întinge aproape cât cuprinde
anon numai după ratificarea lui din urmat de un gol simţit în stomac
ochiul — zeci de mii. elevii alliceelor
partea Parlamentului maghiar (26 Iunie şi ne trezim că coborâm parcă din
militare ai liceelor civile cercetaşe
1921). stratosferă, atât s'a părut de lung dru­
Totuşi înainte de această dată, şi sţrăjere, cercetaşi şi străjeri şipre- mul până ce printre scânduri coapte
şi anume la 9 Ianuarie 1921, o parte miiitarii au fost primit cu urale ne­ şi căpriori extrem de subţiri 4000 de
a funcţionarilor maghiar!, adunaţi la sfârşite pe M. Sa Regele care a trecut oameni strigau disperaţi: ajutor.
Cluj, au Constatat oportunitatea orga­ voios şi maestos printre toate rându­ Mâni frânte, dar mai ales picioare
nizării maghiarimei. Ca cea mai po­ rile urmat de comandanţii cercetaşi- rupte, sânge cum nu se poate descrie
trivită formă de organizare a fost so­ lor, străjerllor şi premiHtarilor. s'a vărsat pe Căpriorii crupierulul
cotită o uniune (sövetsé pe ungureşte) Patriarhul cu noii episcopi al Blumenfeld. însăşi M. Sa Regele a
din care să facă parte toţi maghiarii, Ardealului oficiază serviciul de sfin­ dat ordin şi-a ridicat pe răniţi. Medicii,
fără deosebire de concepţia politică ţire a drapelelor în timp ce M. Sa. armata, Cercetaşii, Premllitaril şi au­
ori sodaiă. Aderenţii timonei por­ urmat de asistenţă ascultă în genunchi torităţile au depus toate stăruinţele
neau din concepţia, că tratatul de pa­ slujba religioasă. pentru a culege răniţii ducându-i
ce şi în special convenţia, privitoare Peste 32.000 de străjeri, în cele pe cei din Bucureşti la domi­
ia protecţia minorităţilor din 9 De­ mai strălucite costume naţionale şl ciliu şl pe străini la spitale. Nu­
cemvrie 1919, face din minorităţi or­ uniforme, după ce cântă imnul naţio­ mărul celor internaţi la spitale se
ganisme de drept public în cadrele nal apoi Tatăl nostru străjerii salută spune că se ridică la 700. Ca martori
statului şi astfel uniunea pe care voiau pe rege prin cuvintele; Credinţă şi ocular ce am vărsat sânge pe căpriorii
s,o înfiinţeze, urma în ooncepţia lor muncă pentru Ţară şl Rege; Sănătate. crupierulul spun că din cel 2000 de
să concretizeze acest organism de drept Urinează cuvântarea M. Sale spectatori din tribuna „1° n'au scăpat
public care ar fi fost naţiunea maghi­ Regelui, apoi mai multe exerciţii fă­ aerăniţi zece procente. Numărul mor­
ar din Remania. cute cu o exactitate uimitoare. De sus ţilor se va putea afla mal târziu.
 *
Nr. 61 E A*
\.1 ■A H W rfr 9, \ m v
In orice caz sunt foarte mulţi 1936, pe adresa dini Aurel Popp Trihunahd Sibiu .Secţia i-a.
acei carl au murit şi au rămas infirmi Ziarul U niversul u t * atica« pfctor-sculptor, Satu-Maré, str. Petru
în 'acest
\ v‘y, accident stupid.
d e p resa com unist* Yn med Maior 11 b. K V '' '■ D o s, P. j. JQ 26jl934

.Cel mai îopresionant tablou ce
am puttrt vedea la eşirea de sub scân­
duri, ce nn-l voi putea niciodată uita
a fost următorul;
Un căpitan în haine albe, ce
s c o a s e sabia pentru onor, este suprins
de tribnna ce s‘a prăbuşit şi propria-i
sabie Ü perforează inima şi plămânii.
Soţia şi copilul acestui ostaş au pier­
dut picioarele. Sângele vărsat, lacrimi­
le, strigătele de durere vor fi de bună
seamă o dureroasă lecţie ce vom şti
®ă scoatem din groaznica nenorocire
ce a întunecat şi tulburat, de sărbă­
torirea regalităţii şi a tineretului una
din cele mai măreţe manifestări ale
sufletului românesc.
Din reacţiunea trezită în conştiin"
ţa bunilor români din capitala ţării
am Inpresia că această nenorocire
▼a desmeteci cu un ceas mai de vre­
cu lo tu l ordinar — Tora în* I» vederea congresului s'a in­
treagă reacţionează arxăncf tervenit pentru acordarea autorizaţiei EXTRAS
necesare, reducere pe CFR. pentru Din registrul pentru Asociaţiu-
ziarele jid o v e şti.— participanţi şl găzduirea oaspeţilor.
Apelul de faţă rugăm să-l faceţi nile recunoscute de persoane juridice.
cunoscut tuturor colegilor din oraşul In conformitate cu diăpoziţhinile
Primim următorul : D v o a str ă . art. 93 din legea persoanelor juridice,
A p el tivă :
In numele comitetului de iniţia­
AUREL POPP m. p.
Tribunalul prin sentinţa No. P. j„
1926(1934 din 7 Martie 1936, a admis
c ă tr ă a r ti ş tii p la s tic i d in A r d e a l ş i
pietor-seulptor modificarea statutelor Asociaţiunei
B a n a t.
Satu-Mare. pentru literatura română şi cultura
Situaţia în care se găsesc ar­ poporului Român „Astra" din Sibhi,
tiştii plastici din Ardeal şi Banat, nici în sensul procesului-verbal al adunării
odată n‘a fost mai desperată, decât generale ce a avut loc la sediul numi­
Nr. 1351|1936 port.
astăzi. Pentru aceasta facem apel la tei Asociaţhmi, in ziua de 15 Septem­
solidaritatea colegială a tuturor artiş­ PUBL1CAŢIUNE DE LICITAŢIE
brie 1935.
tilor, cari sunt în slujba artei pe te­ Subsemnatul portărei pe lângă Sibiu, la 7 Mai 1936.
ritoriul Ardealului şi Banatului, pen­ Tribunalul Sibiu prin aceasta publică
că în baza d e c i z i u n i i Nr. Grefier
tru a participa la un congres, în care 69571936 şi Nr. G. U. 6957,1936 a I. Ţânăsescu
se vor discuta toate problemele de Judecătoriei Mixte Sibiu în conformi­
interes general cu arta plastică ro­ tate cu art. 305 cod trans. modiîicat
mânească. prin ordonanţa 468. 300j914 Minist, Mica publicitate
Indiferent de naţionalitate, cu de Just. ungarîn favorul reclamantului IN S Ă L IŞ T E

me neamul românesc care se va scu­ toţii suferim de ani dearândul, din Wilhelm Horger din Sibiu reprez. prin D e vânzare ca să de lo c u it

tura şi va sancţiona Blumenfelzii,
Druizii şl Mendeloici, autorii acestei
mari nenorocirii şi a altor multe du­
reri de eri, azi şi de mâne ce s‘au
cauza nepăsării autorităţilor, precum
şi din cauza invadării pieţei noastre
artistice cu tablouri şi obiecte de artă
importate din ţările vecine. Acest im­
advocatul Dr. I. Fieşeriu Sibiu pentru lib e r ă d e o r ic e s a r c i n i cu
încasarea creanţei de 8240 Lei şi ac­ g r ă d in ă şi m a i m u l t e lo ­
cesorii se fixează termen de licitaţie tu r i în s tr . B r a ta , p r o p r ie ta ­
pe 23 Iunie 1936 ora 3 d. m. la faţa te a D n e i M a r in a T h . A n a s ­
locului în Sibi j str. Trei Stejari Nr. 6 ta s ia n ă s c u tă M o so ra .

abătut asupra neamului românesc. port periclitează interesele artistice şi continuat în str. Cerbului Nr. 13 D o r ito r ii s e v o r a d r e s a l a A d m i n i s t r a ţ i a

Au fost arestaţi: Vasile Vasl-
lescu, ajutor de primar la Municipiu,
Roger Bolomey, directorul arhitecturi^
arhitect I. Burcuş, ing. I. Cozianu,
locale şi compromite reputaţia artiş­
tilor străini, folosindu-se de iscăliturile
lor pe lucrări falsificate, absolut lip­
site de valoare ariisticâ.
unde se vor vinde prin licitaţiune pu­ z ia r u lu i.
blică judiciară mobiliar de casă, diferite
vase de bucătărie,porţelan, email, sticlă­ A G EN TU R A C E N TR A LĂ s ir . R e g .
rie, pânză, tacâm şi alte obiecte în M a r ia 8 . P t e ia p e n tr u r e p a r a ţie ş i
valoare de 8240 Lei. In caz de nevoie v â n z a r e m a ş in i d e s c r is , a p a r a te

arhitect V. Ionescu, arh. M. Pompei, A. şi sub preţul de estimare. d e R a d io , P a te fo a n e , şi to c u r i

Cacip, reprezentanţi şi funcţionari ai
primăriei, Marin Druţu şi Iosif Blumen­
feld, precum şi tâmplarul I. Dobrin.
Preveniţii au fost depuşi în cur­
sul nopţei la închisoarea Văcăreşti.
Dintre răniţii mal grav din ora­
şul nostru sunt: dna Maria colonel
Florescu, Primarul Popa din Apóidul
mic, Dna Lt. Hâncu, fosta dşoară
Mfcu. Rănit uşor fără urmări, Ion
Munteanu, directorul ziarului nostru.
Despre ce am simţit ce am vă­
zut şi cum s‘a produs nenorocirea d n
tribuna „I" dela Cotrocenl, din lipsă
de spaţiu vom publica în numărul
viitor.
Bucureşti 10 Iunie
I. Munteanu
Şezătoare culturala
Societăţile C. F. R. şi Andreiu
Şaguna organizează o şezătoare cultu­
rală Duminecă 14 Iunie a. c. seara la
orele 8, în Căminul C. F. R.
Orchestra C. F. R. şi Corul
camerei de muncă, condus de d. Baciu
va deschide cu Imuni regal şi apoi
„îmi place“ de Vidu.
Ion Munteanu va vorbi desvol-
tând subiectul „Ţara de mâine"
Corul camerei de muncă va cânta
„Pescarul“ de Chiriac, Satira III. Emi-
nescu recitată de Balteş — „Bade al
meu", de a Bena.
Vor lua apoi cuvântul şl dnii
-învăţători Stoia şi părintele Bratu.
C o r: Românie, Românie şi Fie­
rarul de Baciu.
Intrarea liberă. Toţi Românii de
bine sunt invitaţi să ia parte.
Conferinţă
Duminecă în 14 Iunie ac. ora
I I se va ţine la Şcoala Primară Dr.
Angelescu Str. Lungă Sibiu o conferinţă
cu proecţiuni ţinută de inspector a-
gronora Aurel Ţânăsescu din direcţia
păşunilor, cu subiectul:
„Importanţa îngrăşămintelor ar­
tificiale şl naturale în Agricultură
în special a Guanoului fosfat din
peştera Cioclovina, judeţul Hunedoara.
Intrarea liberă. ■
&«üactor resp: 1L1E MUNTEAMU.
S‘au făcut demersuri izolate pe
Pretenziunea care e de încasat rezervoare.
lângă autorităţi, dar acestea n'au adus face 8240 Lei capital, dobânzile cu
nici un rezultat. Pentru remedierea 6’[a 2,o socotind din 31 August 1935
acestei situaţii dăunătoare intereselor
artistice, de ordin general şi personal,
iar spesele până acum stabilite de
560 Lei. A b o n a ţi Acţiunea
întrucât mobilele cari ajung la co stă num ai
socotim de datoria noastră princi­
licitaţie ar fi fost sechestrate şi de
pală, să ne unim forţele, ducând lupta alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul
lei lunar
mai uşor în comun, pentru realizarea de acoperire licitaţia prezentă este or­
atâtor scopuri dorite de toţi artiştii. donată şi în favorul acestora în sensul
Apelăm astfel la sentimentul de art. XLI: 1908 § 20. T H A L I A
înaltă umanitate, de colaborare a tu­ Sibiu, la 30 Maiu 1936 S â m b ă tă p re m ie ră M are
turor colegilor, pentru a ne uni într'un Bacu portărel: film d e a v iaţie cu lu p te
„Sindicat al Artelor Frumoase din a e rie n e din războiul m ondial.
Ardeal şi Bănat“, al cărui scop nu va
fi altul, decât ameliorarea situaţiei, Baia Poporală E c h i p a j u l
Sibiu, S tr. Ş a g u n a 4.
desperate, în care se găseşte arta plas­
Deschis zilnic, de la’ ora 8—12 şi l 1
tică al Ardealului şi a Bănatului. cu renum iţii a rtişti r
—7'Ij . Bae în Bazinul de înot deschis
Pentru înfiinţarea acestui Sindi­ de la ora 8—7'{J, Luni închis, Sărbă­ ANNABELLA
cat, cerem adeziunea în scris a tutu­ torile deschis de la ora 8—12 JEAN MURAT
ror artiştilor plastici ardeleni şi bă­ Băi d e aburi şi a e r c a ld
năţeni, comunicându-ne părerile, re­ PENTRU BĂRBAŢI C a m a ra d e rie , s e n z a ţie , d r a ­
Marţea, Mercurea, Sâmbăta şi Sărbă­ g o ste , a c ţiu n e , p a lp ita n t, em o ­
lativ la alcătuirea programului desba- torile de la ora 8—12.
terflor congresului, ce se va ţinea în ţionant, c a p tiv a n t. J u rn a l nou.
Baia-Mare în zilele de 14-15 Iunie
PENTRU FEMEI
Joi şî Vineri.
S'A D ESCH IS
Restaurantul-Bodega rangul 8
„Grădina Teatrului“ 99
P A S A “ s t r . R e g i n a CBa r la $ 2
Concertează celebra orhestră de
Jazz : CLAUSIUSS TIBERIU Ieftineşte viata
Mâncări excelente, — Gră­ O mâncare bună şi ieftină nu se poate găsi în orice loc.
tar special sistem cel mai O gustare proaspătă este un deliciu!
Un vin curat, aromat înseamnă sănătate!
nou â la „MAKSAY"
Bere Luther — Vinuri de Târnava— Dans. Cercetând preţurile şl onorându-ne cu vizita Dvsveţi aprecia
superioritatea articolelor noastre faţă de preţurile reduse.
Rezervaţi m ese la limp Grătar sp ecial la orice oră
Costiţă de porc 16 Lei
Muşchiuleţi de porc 20 „
Muschi de vacă 18 „
Rinichi 14 „
„T R IU M PH ” Ficat de viţel
Frigăruie regală asortată 20 „
14 „
M aşini d e birou şi to cu ri re z e rv o a re Mititei minunaţi la gust 3 „
Reparaţie şi vânzare. Gustări „La Botul Calului" 3—4 Lei
C a fe a tu r c e a s c ă „ P a şa “ c a lita te a c e a m a i
Sibiu, P ia ţa R eg ele F e rd in a n d 19.
s c u m p ă d in lu m e 6 L ei
Telefon. 230
Băuturi
Vinuri superioare din podgorii renumite 16—40 lei 1.
Verighete, ceasuri, bi­ B ere sp ecia lă Kex
juterii, tacâmuri şi ar­ Halba 11 Lei Ţapul 7 Lei
ticole pentru cadouri. Regala 5 Lei Spîrţul 5 Lei
Preţuri eftine, la: Hanii fix : supă, friptură ori mâncare «1 pră­
jitură sau cafea lei 22. Menii fix 16 Lei 2 feluri.
Emil Höchsmann - Bijutier Sarvlcfui i r e p r o ş a b i l L A , P A Ş A "
Sibiu str. R e g in a M aria Nr. 41 Str. Regina Maria 42
Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI" Sibiu. CENSURAT
 Director: ION MUNTEANU
Abonamentul anual Lei 24C, şa se Inni. 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500, Nr.-ul 3 Lei.— Publicaţruni şi inserate după tarif
Nr.62
Dr. Radu Mircea
R e z u lta tu l g re v e i b ra ţelo r în cru ci­
ş a te d in F ra n ţa a a c tu a liz a t p roblem a
co m u n istă in E u ro p a .
E s te cu n oscu t tu tu ro ra c ă u n a
d in p ie o c u p ă rile d e căpeten ie a le In ter­
n a ţio n a le i a I l - a este ră sp â n d irea co­
m u n ism u lu i p e în tregu l glob. In a c e st
sc o p ch eltu esc su m e fa b u lo a se cu între­
ţin erea unui n u m eros p e rso n a l d e agen ţi
ră sp â n d iţi pretu tin den i. în c e p u tu l Vau
fă c u t în C h in a u n de in flu en ţa com u­
n is tă s ‘a fă c u t m u lt s im ţită re u şin d s ‘o
f a c ă un p ericu lo s fo c a r com u n ist. J a p o n e ­
z i i au a p ă ra t la tim p lo vitu ra im p u n ă n d u -şi
v o in ţa lo r prin fo rţa a rm a tă , a s tfe l că
în a c e a p a r te su n t ţin u ţi în şo h de
N ip o n i.
In a c e la ş ritm au a c tiv a t in colo­
n iile v a stu lu i im periu britan ic, tu lb u râ n d
în m a re p a rte ordin ea sta b ilită d e englezi.
A c e s t fa p t a n em u lţu m it p ro fu n d popo­
r u l britan ic, fo rţă n d u -l s ă se a r a te o s til
în m u ltele p ro b lem e ce p riv e sc U .R .S .S .
ş i n u m a i a stfe l se e x p lic ă s im p a tia E n ­
g le zilo r pen tru G erm a n ia .
In E u ro p a com u n ism u l actu a lm en te
p a r e c ă a r a v e a şa n se m a i m a ri. E
d e stu l s ă a m in tesc h a o su l ca re s tă p â ­
n e şte S p a n ia pen tru a ilu stra opera de
d istru g ere a com u n ism u lu i. Ţ a ra în treagă
e la d isp o ziţia a g en ţilo r com u n işti, ca ri
p rin m ăcelu ri d e fieca re zi, a re s tă r i ş i
tero area cea m a i să lb a te c ă îş i exercită
p u terea.
A c e la ş su cces l ‘a a v u t ş i în F ra n ţa ,
c a re în alegerile gen erale a în cred in ţa t
p u te re a lu i L . B lu m , evreu com u n ist.
V enirea lu i L . B lu m la conducerea
F ra n ţe i a în ă sp rit relaţiile cu Ita lia
fo rţâ n d -o p e a c e a s ta s ă se apro p ie de
G erm a n ia , ia r F ra n ţa s ă ră m â n ă fă r ă n ici
o s a tisfa c ţie pen tru vio la rea T ra ta tu lu i
d e la V ersa illes. D a c ă se m a i a d a u g ă
ş i con flictu l Ita lo -E n g le z, ilu stră m în­
d e a ju n s n ebu loasa ca re aco p eră E u ropa,
p rin triu m fu l com unism ului. F ron tu l
d e la S tre ssa e com prom is, ră m â n â n d in
im a g in a ţia n o a stră ca o a m in tire efe­
m e ră a ş a că a s tă z i tra v e rsă m o fa z ă
d e tra n ziţie din cele m a i du reroase.
P en tru noi, c a ri d e la e x isten ţa
n o a stră ca p o p o r a ic i în ră să rit am
d u s o p o litic ă a lă tu ri d e F ra n ţa , nu
p u tem s ă ră m â n em in diferen ţi la a cest
u ltim su cces a l com u n iştilor în p a tria
so ré i n o a stre latin e, p rieten a d e vrem u ri
g rele ş i a lia ta d e to td ea u n a .
A s tă z i su n tem ş i noi prieten i cu
V R u s ia in să se spu n e că în d a tă d u p ă în­
ch eierea con ven ţiei a m lu a t to a telm ă su rile
(con tin u are în p a g . I l- a )
I
O rgan al a s o c ia ţiilo r r o m â n e şti
Sibiu, Joi 18 Iunie 1936
Scene din groaznica
nenorocire dela Cotroceni
I n z i u a d e 8 I u n ie a m a s i s t a t la
c e l m a l m ă r e ţ s p e c ta c o l c e p o a t e p r i ­
c e p e m in te a o m e n e a s c ă .
In iaţa a o sută de mii de spec­
tatori în tribune, 32.000 de copii din
toate colţurile ţării, in cele mai vari­
ate şi pitoreşti costume, au dat un
ansamblu fără precedent în istoria ţă­
rii noastre şi după cât se spune nici
aiurea nu s‘a văzut ceva mai grandios.
A c e a s t ă m u lţim e im e n s ă l a v e ­
n i r e a r e g e lu i ţă r i i , s g u d u ită p a r c ă d e
u n f io r lă u n t r i c l- a p r i m i t c u u n e n ­
tu z ia s m c e n u p o a te fi r e d a t în c u ­
v in te fiin d c e v a c u t o t u l d in lu m e a
v is e lo r .
R e g e le C a r o l II, r e g e în c e l m a i
r e a l în ţe le s a l c u v â n tu lu i, m a e s to s ,
p rie te n o s , a tr e c u t s a lu tâ n d c u d r a ­
g o s te ş i d u io ş ie p â l c u r i l e d e c o p ii c e
n u m a i c o n te n e a u c u u r a l e p e n t r u
r e g e le c e le m u lţu m e a c a ld ş i e m o ţi­
o n a t.
T o ţ i c a r i a m f o s t la a c e s t s p e c ­
ta c o l a m t r ă i t c lip e d e e m o ţii p r o f u n ­
d e ş i m a i a l e s c o p ila ş ii s u n t c o n v in s
c ă a u c u le s p e n t r u o v i a ţ ă a m i n t i r i c e
le v o r r ă m â n e s fin te .
D in t r i b u n a „ I “ d e v e n ită d u p ă
o o r ă ş i m a l b in e e ş a f o d , a m a s c u lta t;
„ T ră ia s c ă R e g e le " şi T a tă l n o s tru c â n ­
t a t d e t o a t e m u z ic ile m i l i t a r e ş i d e
32,000 d e s t r ă j e r ! , c e r c e t a ş i , ş o im i ş i
p re m ilita ri.
T r e b u i e s ă m ă r t u r i s e s c c ă n 'a
c r o n ic a rim a tă
p a g u b ă 1n ciu perci...
serbarea noastră câmpenească,
cu tot boicotul arătat
de unii inşi, s‘a încheiat
cu excedent m aterial;
privind serbarea ca moral
o altă‘nvăţătură-am tras: că
orice mişcare s‘ar porni
acum ca şi în alte dăţi
românii nu s‘or sinchisi
de lipsa unor... nulităţi.
„ n im ic nou su b s o a r e ...“
sâmbătă'n piaţa mare
lumea naţionalistă
ca în restu'ntreg al ţării
arse presa comunistă...
Stamate, veşnic conştient
în calitate de agent
să aresteze a'ncercat
tot publicul ce-a asistat,
dar neputând precum dorise
Anul II
Noui posibilităţi de tu­
rism în munţii noştrii.
Ion Munteanu
De mai bine de 3 ani se mun­
ceşte din partea Statului pentru des-
voltarea şi avântul turismului în Ro­
existat suflet de român să nu fi lăcri­ mânia. Azi ne aflăm în faţa unui fapt
mat de emoţie, în faţa acestui tablou împlinit, avem Lege şi Of. Naţional
de Turism, cu secţii — să le zic a ş a
feeric şi profund sguduitor. — în fiecare capitală de judeţ, oficii
Tribunele erau aşezate în forma judeţene şi oficii locale în comunele
unui dreptunghiu dând aspectul unei unde se află de cuviinţă.
cetăţi măreţe. O tribună cuprindea In regiunile noastre iniţiative
aproximativ 2500 — 3000 persoane particulare — din acest punct de ve­
dere — n'au lipsit nici pănă acum-
având o înălţime de 12—16 m. 0
lăture a dreptunghiului o forma tri­
buna regală încadrată de a diploma­
ţilor, foştilor miniştrii generalilor. Alte
trei laturi erau ocupate de cetăţenii
din toate straturile ;ociale.
In interiorul dreptunghiului erau
aşezaţi la dreapta, cercetaşii, apoi
şoimii liceelor militare, îmbrăcaţi în
impecabile uniforme de sport '• beretă
albă bluză albastră, pantaloni crem şi
pantoii albi.
C e r c e ta ş e l e , s t r a j e r e l e c u d r ă g ă ­
la ş u l l o r c o s tu m , m u lţi ş i în c o s tu m e Deici înainte turismul în munţii noştrii
va lua un avânt şl mai mare deschi-
n a ţi o n a l e , a p o i s t r ă j e r i i ş i a r c a ş i i în zându-se, în toamna anului trecut, cu
m in u n a tu l l o r p o r t m o ld o v e n e s c . fastul cuvenit, chiar în prezenţa M.
In s p a t e i e l o r s e a f la u f o r m a ţia S. Regelui Carol II. şoseaua Poiana-
p re m ilita rilo r. Siblului Novaci Gorj „DrumulRegelul".
In faţa tribunei regale, adecă Acest drum cu toată siguranţa va a-
junge — prin îmbunătăţirile ce i-se va
în laturea opusă a dreptunghiului se aduce — cea mai bună şosea turistă
afla tribuna „I“ de înălţimea şl pe din ţară şl cea mai importantă, tre­
întinderea cazarmei reg. 90 inf. ade­ când prin cele mai frumoase văi, ca
că 146 m. lungime, 56 m. lăţime şi valea Frumoasei şi‘a Lotrului* atin­
gând cea mai mare înălţime 2150 m.
15 înălţime şi pe care se găseau peste peste pasul Urda.
4000 persoane. Această şosea îşi are rostul ei
Populaţia a ocupat loc în tribune din punct de vedere economic, deser­
încă dela ora 6 dimineaţa. La ora 9 vind interesele acestei regiuni, dar
Continuare în pag. Ul-a mai mult decât atâta esteo şosea turistă.
Dela Poiana, trece prin com. Jina
de unde coboară pe nişte serpentine
de toată frumuseţea în com. Şugag,
ramificându-se spre Şebeş - Alba. D in
3uéaá> Pe o întindere de peste 100
Km. nu mai întâlnim nici o comună până
fiindcă publicu-1 primise la Novaci, pe celalalt versant al munţilor.
cu un formidabil: huooo ! Asociaţia de turism şi sport
a dat ordin dumnealui „România Pitorească“ secţiunea Poia-
ca pe dată s‘aresteze na-Sibiului, s'a îngrijit din vreme ca
vizitatorii acestor munţi, să găsească
flăcările focului... ce-i trebue unui turist — un pat bun
şi o mâncare caldă.— In cursul aces­
tei luni se va inaugura şi pune la
ordinul îmi aminteşte dispoziţia publicului o cabană în va­
de'mpăraiul din trecut lea Lotrului la Obârşie, cu 6 camere,
Xerxes care vrând se zice unde iubitorii de frumos, linişte şi aer
curat, vor găsi tot confortul. In Piatra
valul apei sâ-1 oprească
Alba — Frumoasa — s‘au pus la dis­
mânios să mai lovească poziţie casele foste grănicereşti iar în
în corăbii, a bătut Colonia Bistra - Păltinei deja de vara
cu vergi roşii şi cu bice trecută Ásó?, a pus la dispoziţia pu­
blicului 24 de camere mobilate, în
marea ca s‘o îmblânzească...
cari dornicii de întărire trupească ş l
sufletească au găsit şi găsesc tot con­
fortul şi cu bani puţini.
p e n t r u v r e m u r i ‘n a i n t a t e
Se munceşte pe acest teren şi se
a c t e d e - a s t e a p a r m ir a j, întrevăd zări frumoase pentru turismul
t r e b u e să-ţi z ic i S ta m a te românesc. Să sprijinim şi preţuim acest
ca să ai aşa curaj .. admirabil mijloc de reconfortare tru­
pească şi sufletească.
I« ve sp e iile Munteanu înv.
 Nr. 62
Sibiu si îm prejurimi ŞTIRI
■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ «m
Z ia re le c o m u n iste arse
in P i a ţ a R e g . F e r d in a n d .
Dl S tam ate declară are sta t
focul.
In seara zilei de 13 Iunie Ro­
mânii sibieni au ars în piaţa Regele
Ferdinand ziarele comuniste. In faţa
la mai multe mii de Români din toate
clasele sociale a vorbit d. dr. N. Comşa
arătând că ziarele Lupta, Zorile, Ade­
vărul, Dimineaţa, Tempo şi Credinţa
sunt conduse de ovrei cari propagă
comunismul, otrăvind sufletul româ­
nesc.
Publicul a intonat mai multe cân­
tece naţionale şi a ars ziarele de mai
sus făcând jurământ să nu mai citea­
scă şi să intervină cu toţii ca nidun
român să nu le mai cumpere şi citea­
scă.
In timpul demonstraţiei s‘a pre­
zentat, asistat de circa 20 de sergenţi,
d» Stamate trimis de d. prefect Reg­
inán cerând dlui Comşa să nu mai
vprbească şi publicului să nu mai mani­
festeze contra ziarelor comuniste.
Cei prezenţi au protestat vehe­
ment aşa încât d. Stamate s‘a retras
declarând arestate.. flăcările ce con­
sumau gazetele comuniste.
Se hotăreşte să se trimită o te­
legramă de simpatie ziarului Universul.
Ilie Munteanu
în c h id e re a a n u lu i ş c o la r
la A c a d e m ia te o lo g ic ă
Duminecă s'a făcut în sala festivă
dela Academia teologică, încheierea
anului şcolar.
P. Sa episcopul Nicolae al Clu­
jului a rostit o frumoasă cuvântare
comemorativă din care vom publica
fragmente în numărul viitor arătând
apoi că se desparte cu duioşie de
instituţia unde a muncit 14 ani.
Răspunde viu emoţionat actua­
lul rector d. d. Stăniloae şi apoi stu­
dentul Blca. Corul a cântat mai mul­
te bucăţi.
A dunarea g e n e ra lă a că, trebue s ă respin gem ş i n oi regim ul
d e s p ă rţă m â n tu lu i F .O .R .
Duminecă a avut loc în Aula
Academiei teologice adunarea gene­
rală a Despărţământului F.O.R.
Dl. Dr. N. Comşa vicepreşedin­
te al secţiei eparhiale, a rostit un e-
moţionant cuvânt de deschidere.
Dl. dr. L. Bologa, secretarul ge­
neral citeşte raportul asupra activită­
ţii comitetului în cei trei ani dela în­
fiinţare — /..rată apoi că s‘a redus
taxa anuală dela 100 Lei la 20 de
membru. Stărue asupra greutăţilor ce
s’au pus în calea realizării programu­
lui fixat de comitet.
»ACŢIUNEA* Pag- 2
me m a m m m m m m m m * - i i hmmiimiib— — — i
Ş e z ăto are a d e la C ă m i­ C u v â n t c ătre ab o n aţi
T h a l i a
nul C . F. R. F a c e m a p e l c ă tr e abonaţii noştrii
In c u râ n d rugându-i să-şi achite costul abona­
deschiderea gradinei cu Intr’o atmosferă românească şi mentului Acţiunei, care este numai de
in faţa unui public destul de numeros *
20 Lei lunar.
Marlene Dietrich a avut loc la căminul C. F. R. o şe­ Plata se poate face pentru cei
în ultima el creaţie zătoare culturală urmată de o petrecere din Judeţ şi restul ţării prin mandat
P a s iu n e a m ea familiară. poştal, pe adresa: Acţiunea str.
Corul camerei de muncă o des­ Regina Maria 49.
chis programul cu imnul regal, după Este lucru în deobşte cunoscut
Un exam en care Ion Munteanu, directorul ziaru­ că tipărirea unei gazete este împre­
lui nostru, a ţinut o conferinţă despre unată cu marile sacrificii materiale.
Duminecă în 7 Iunie a. c. s‘a educaţia tineretului. Cele mai multe ziare sunt ajutate
ţinut în sala de spectacole a parochiei După ce face o descriere a situa­ de guvero sau de oameni politici, ce
catolice din Piaţa Regele Ferdinand ţiei actuale dela noi din ţară şi din a- urmăresc pe această cale scopuri po­
examenul de finea-anului a şcoalei fară arată influenţa nefastă a străi­
de pian Prof. Elena Titz din str. Câm­ nismului şi primejdia ce pândeşte sta­ litice. Acţiunea nu este ajutată decât
pului Nr. 6. Peste 40 de eleve şi elevi tul nostru naţional.— Schiţează cum de abonaţii ei, în slujba cărora stă
au transpus in reverie auditoriul nu­ trebueşte crescut tineretul şl în spe­ cu cel mai curat gând românesc.
meros şi cunoscător — fără a ţinea cial face apel la concursul mamelor Această ţinută românească nu
seamă de vârsta elevilor (7—37 anii românce. Corul cântă apoi sub con­ este pe placul străinilor şi înstrăina­
Elevii înşiraţi după vechimea în şcoală ducerea dlui Baciu: Românie, Româ­
au dat viu iluzia desvoltării unul nie, după care vorbeşte apoi d. di­ ţilor cari ne-au boicotat şi ne boico­
singur om începând dela primii paşi rector şcolar Stoia despre Capitalul tează cât pot mai mult lucru ce' de
pănă la cele mai încrezute sboruri sufletesc al unei naţii şl felul cum altfel nu face decât să ne întărească
păstrând totuş flecare ins individuali­ trebue făcută educaţia copiilor ară­ lupta ce am deschis. Chiar prefectura
tatea sa. tând că ea trebue făcută cu spirit na­ judeţului şi primăria municipiului
Alături de operile marilor cla­ ţional şl pentru o muncă cât mai în­ refuză să-şi plătească abonamentul din
sici francezi şi germani dna Prof. cordată.
E, Titz ne-aexplicat prin elevii d-sale Orchestra dela C. F. R. execută aceste motive.
piese din tezaurul nostru românesc mal multe bucăţi de muzică româneas­ Ştim cu toţi că presa comunistă
cu o cunoaştere perspicace în spirit că, după care ucenicul Balteş recită otrăveşte zilnic sufletul neamului ro ­
antetic naţional. Astfel mândria noas­ mânesc.
tră muzicală, Maestrul Sabin Drăgoiu Satira III. de M. Eminescu. Faţă de această mare primejdie,
şi popularul Tiberiu Brediclanu, ţâşnesc Urmează mai multe bucăţi co­
vioi de sub degetele talentaţilor elevi. rale şi o recitare, după care vorbeşte fruntaşii noştri! îşi dau seama că una
S’au ridicat la excepţional: duetul pâr. St. Morarlu, despre solidaritatea din cele mai urgente probleme de ac­
micuţelor Ludea Bianu — Anica Chi- românească mulţumind conferenţia­ tualitate este întărirea presei puse în
culiţă, iar prin virtuozitate Drele Etly rilor şi conducătorului corului. slujba românismului. Ajutaţi cu toţii
Thiess, Otília Borcoman şi Dra Weg- A avut loc apoi o petrecere ridicarea şi întărirea presei naţiona­
meth cari prin darul şi hărnicia lor familiară !a sfârşitul căreia d. Victor
au răscolit în sală ovaţiunl iar în su­ Munteanu a mulţumit tuturor. liste, plătindu-vă regulat abonamentul
fletul maestre! mulţumirea răsplăti- Dnii Ganea, Tinipea, Munteanu pre­ şi refuzaţi să mai citiţi presa co­
toare. şedinţii asociaţilor C. F. R. şi Andreiu munistă
Tea Dorna Şaguna au stabilit ca aceste şezători Abonamentul Acţiunei se poate
să se ţină regulat tot la două săptă­ plăti la chioşcul din Piaţa Regele Fer­
mâni la căminul C. F. R.
dinand, Drogheria Ionel Baciu şi la
continuare din pag. I-a administraţia ziarului. Este dealtfel o
n ecesare, îm p o triv a o rică rei p ro p a g a n d e
datorie şi de onoare plata abonamen­
com uniste, ved em in să c ă p rieten ia cu D e la A e ro clu b u l A lb a stru tului Acţiunei, pe care suntem convinşi
R u s ia a în c u ra ja t p e ovrei, p u rtă to rii că nimeni nu poate pretinde să o
d e germ en i a i com unism ului, a ş a că Aeroclubul Albastru filiala Sibiu primească regulat şi să nu-şi achite
a s tă z i a sistă m la o serie d e te n ta tiv e în activitatea ce o deşfăşoară a invi­ abonamentul Administraţia.
a le p ro p a g a n d ei ş i la n oi in ta ră , fie tat pentru Duminecă 14 Iunie pe Dl — Acţiunea nu putem să o tri­
mitem nimănui gratuit. Rugăm deci pe
su b fo rm a unor nuclee com u n iste a v â n d Temlstocle Alexandrescu din centrala
d re p t sco p d e lu p tă . A n tifa sc ism u l, fie sub Aeroclubului Albastru Bucureşti să toţi abonaţii noştrii să-şi achite abo­
fo rm a u n or curente z ise d e stâ n g a ş i d en u ­ ţină în oraşul Sibiu o conferinţă cu su­ namentul.
m ite d em ocratice. In tim p ce Ita lia . G er­ biect aviatic. — ADUNAREA FRONTULÜI
m a n ia ş i a lte sta te fa c pro g rese u im itoare Din cauză de boală conferenţia­ ROMÂNESC. Duminecă 21 Iunie va
sub regim u l d e a u to rita te, o rd in e şi m un­ rul n’a venit aşa că a vorbit dl. Co- avea loc în oraşul nostru adunarea
jocariu, şeful apărării pasive dela Mu­ regională a „Frontului Românesc“. La
d e ch eltu ia lă ca re nu selecţio n ea ză ci nicipiu, după ce mai întâiu DL maior congres vor participa aderenţii mişcă­
conrupe ş i a n a rh ize a ză m u lţim ea fa v o ri­ Fometescu scuză absenţa Dlui Temis- rii din judeţele Sibiu, Braşov, Trei-
z â n d p e stră in i s ă ţin ă în ju g u l robiei tocle Alexandrescu schiţând în acelaş scaune, Făgăraş, Târnave, Alba şi
ţă ra n u l rom ân e x p lo a ta t p â n ă la sân ge. timp în câteva cuvinte cum a luat naş Hunedoara. Vor lua cuvântul dnii:
In fa ţa a cestei p rim e jd ii nu ved em tere Aeroclubul Albastru filiala Sibiu Vaida, Vlad, Angelescu, Tilea etc.
a ltă sa lv a re d e c â t lu p ta cu în ver­ şi realizările ce sau putut face pe a- -CONFERINŢA ŞEFILOR S T A ­
şunare, con tra com u n ism u lu i cu to a te cest teren. TELOR MAJORE AI MICEI ÎNŢE­
sem n ifica ţiile lui. F ieca re trebu e s ă lu p ­ D-sa mulţumeşte dlui Prfşcu di­ LEGERI. In Bucureşti s‘a ţinut Marţi
tă m pen tru o R o m â n ie ro m â n ea scă , n u - rectorul Cinematografului Thalia pen­ conferinţa şefilor statelor majore a
m a i a n o a stră u n de n oi s ă fim stă p â n i tru cedarea în mod gratuit a sălii României, Cehoslovaciei şi Jugosla-
ş i nu stră in ii d in a fa ră ş i n ici stră in u l precum şi publicului pentru partici­ viei unde s'a discutat şi stabilit planul
con ru p ă to r din ău n tru s ă stă p â n e a sc ă . pare, rugând în acelaş timp să spriji- de acţiune comună şi în caz de necesi­
N o i vrem o R o m â n ie u nde R o m â ­ nească şi pe mai departe această ini­ tate a intervenţiei forţelor armatei.
n ii s ă fie s tă p â n i şi to td ea u n a s ă p rim e ­ ţiativă. După conferinţă s’a rulat in — Fiecare român trebue să a-
z e im p e ra tiv u l in tereselor n o a stre n a ţio ­ mod gratuit filmul „Regina Rozelor". jute la întărirea presei pusă in slujba
nale. A participat public numeros. românismului.
 s ■■
*
fi«* 3 A C Ţ I U N E A Nr. 62

Italia nu participă la conferinţa strâmtollor ce

«‘a deschis de curând la Montreaux, arătând că qu va
mal participa la nici o conferinţă înainte de ridicarea
sancţiunilor. • câci nu suntem satisfăcuţi cu pastele de dinţi dulcii, cari im* ^
Greva îa Belgia s'a generalizat. Se vede ca sunt altceva decât cosmetice. Avem nevoie de pasta de din#
mişcarea comunistă a cuprins şi această ţară. N1VEA, puternic aromata şi înviorătoare. Având o aromâ agrea-
D IN Ţ A R Ă â, ea înlâturâ gustul şi mirosul neplăcut al gurii şi ne oferâ •
In com. Boiu jud. Târnava MareM.S. Regele " vinrarpa ne care o căutăm. #
prin trimisul său Dt Titus Gane a botezat al 14 (ea
copii al unui locuitor din acea comună, donând tot
de odată 10.000 lei. Botezul a fost făcut la prefectura
judefulul de către 12 preoţi.
♦
Comisia pentru ajutorarea victimelor dela
Cotroceni a împărţit ajutoare la 373 persoane şi a
hotărât ca toţi răniţii să fie trataţi şi întreţinuţi
gratuit în spitale şi să fie transportaţi Ia domiciliu pe
C. F. R. tot în mod gratuit.

M. S. Regele între răniţi si ia

tribunele dela Cotroceni
La Bucureşti a avut loc confe­ i puteri fără deosebire! a Franţei, a Ma­ M. S. Regele a donat din caseta
rinţa înţelegerii balcanice în prezen­ rii Britanii, a Italiei, a Germaniei şi Suveranul a ţinut să vadă per­
sa particulară suma de 3 milioane
ţa d-lor miniştri Titulescu, Sivei Ră- U. R. S. S. sonal pe răniţii dela Cotroceni, şi îm­ lei pentru ajutorarea răniţilor. Prim ă­
dulescu, Colias ministrul Greciei, Su- brăcat civil, s'a dus la spitalele unde ria capitalei a fost dată în judecată
Suntem gata să dăm tuturor a-
phi Tanriöer ministrul Turdei, Ava- cesior Puteri dovezile concrete ale se aflau răniţi. pentru despăgubiri.
cumovld, ministrul Iugoslaviei şi a sincerei noastre dorinţe de a trăi cu Suveranul s'a oprit la căpătâiul
numeroşilor ziarişti. ele în pace şi prietenie. fiecărui bolnav, interesându-se de ră­
Cu acest prilej d-1 ministru Ti­ nile lor căpătate în accident şi dorin- Dela S o c i e t a t e a
Dar în schimb nu vom renunţa
tulescu a rostit un important discurs niciodată in favoarea tuturor Marilor du-le însănătoşire grabnică. La cei
politic, din care reţinem următoarele Puteri împreună la principiul egalită­ cari aveau fracturi, M. S. Regele le-a o rto d o x ă
Privim cu îngrijorare ceeace se ţii statelor, adică la dreptul suveran studiat plăcile radiografice. „Societatea Ortodoxă Naţională
petrece în Europa. Vedem limpede M. S. Regina a mângăiat pe bol­ a Femeilor Române" din Sibiu a în^
de a dispune flecare de soarta noas­
primejdiile care pot turbura paaea în navi şi le a oferit ţigări şl ciocolată. cheiat activitatea din anul acesta cu
tră şi de a nu primi niciodată o ho­
numeroase regiuni ale sale. înregis­ Dela spital M. S. Regele s'a dus, frumoase rezultate. Membrele socie­
tărâre care să ne privească, la care
trăm curente şi contra curente, ac­ noi nu am fi consimţit. însoţit de d-nii general Filimon şi că­ tăţii şi în special membrele Comite­
ţiuni şi reacţiuni. tului activ au contribuit şi sprijinit
In cadre deosebite Mica înţele­ pitan Radu, la Cotroceni, unde a cer­ cantina cu bani şl alimente pentru
Dar in ciuda acestui examen
gere şl înţelegerea Balcanică urmă­ cetat tribunele şl s’a interesat de mer­ susţinerea a 25 eleve, dintre care 3
descurajator putem spune cu mândrie
resc scopuri identice. Prin suprapune­ sul anchetei. au luat frumoase premii pe Ţară şi
lumii: aici în Balcani, războiul nu va După rezultateie anachetelor ju­
rea celor două înţelegeri, Pacea are de- pe şcolile locale la „Concursul Tine­
Izbucni.
; la Praga îa Ankara, 70 milioane de decătoreşti şi de’ experţi, făcute la rimii Române".
El nu va izbucni fiindcă nimic tribunele de pe platoul Cotroceni, s ‘a
soldaţi Au mai contribuit la premierea
nu ne desparte! Şi dacă el ar veni
de aiurea, se ştie că vom fi uniţi cu Dar fiindcă iubim pacea noi nu ajuns la convingerea deplină că înfio­ elevelor, a căror lucrări s'au citit la
rătoarea tragedie nu s'a datorat nici
toţii pentru a ne apăra hotarele şi suntem pacifişti orbi. unei din cauzele fortuite sau oricum
ziua „Mamei" şi la premierea elevilor
dreptul nostru. înţelegerea Balcanică Ştim că spre a menţine Pacea Şcoalelor primare din Sibiu.
străine de vina inculpaţilor, ci exclu­
«ste solidă, fiindcă întocmai ca şi Mi­ nu este mijloc mai sigur decât pre­ siv uşurinţei cu care lucrările s'au a- Adresăm mulţumirile noastre
ca înţelegere ea face politica proprii­ gătirea pentru răsboi şi afirmarea, la tribuit unor nepricepuţi, incapabili şi tuturor binevoitorilor noştrli şi în
lor sale interese. timp util, că dacă va fl nevoe, nune special Comitetului activ, pentru
nesocotiţi, — ticăloşiei cu care tribu-
Robi al intereselor noastre na­ frică să-l facem. buna I. s'a confecţionat — şi lipsei
munca prestată, ^ pentru banii şi ali­
ţionale noi în schimb nu suntem in Oaspeţii streini după îochiderea mentele donate.
criminale de orice control al execu­ Prezidentă :
serviciul comandat al nimănui. conferinţei, au făcut o vizită prin ţară.
tării. s. s. Eugenia Tordăşianu
Vrem prietenia tuturor Marilor A vizitat şi oraşul şi judeţul nostru.

continuare din pag. I-a
când am sosit la Cotroceni aproape
toate tribunele erau încărcate. Intâl-
nindu-mă cu scriitorul ardelean A.
Bănuţ, preşedinte al consiliului jude­
ţean din Bihor, am fost invitat cu
stăruinţă să mergem împreună. Tri­
buna „I“ nu era tocmai atât de în­
cărcată cum erau alte tribune, fiind
una din tribunele rezervate pentru
lumea mai selectă. Am găsit loc nu­
mai în picioare in ultimele rânduri.
In timpul spectacolului d. Bă­
nuţ striga mereu la public să şadă
liniştit că se poate dărâma şl mă în­
treba mereu dacă nu simt cum se
clatină sub picioare. Eu fiind prea
atent la spectacol n'am simţit nimic
şi în câteva rânduri l-am rugat să nu
mai alarmeze publicul.
C e am simţit în timpul pră­
buşirii ?
La terminarea exerciţiului „epu-
raşul" după care urma harta Româ­
niei aud deodată un zgomot lugubru
urmat de ţipete grozave. Tribuna se
rupse la mijloc in lungime scufundân-
du-se la pământ. Partea de sus s'a
înclinat puţin spre centru aşa că cei
din mijlocul tribunei au fost mai grav
răniţi.
îmi amintesc că instinctiv am
închis ochii, am întins mâinile şi m'am
prins de părul celor din faţa mea şi
aşa am continuat aterizarea, care a
fost atât de lungă încât am avut im­
presia că mă cobor din stratosferă. In
cele din urmă am ajuns la pământ
căzând pe vârful degetelor. Am des­
chis ochii şi am văzut în faţa mea o
mulţime imensă, disperată strigând şi
văitându-se. La un moment dat am
avut impresia că pornesc în goană
peste mine. Am şi strigat: încet fra­
ţilor că mai jos nu mai cădem. Am
ridicat pălăria de jos şi n'am mai
aşteptat nimic fiind convins că toată
această mulţime este hotărâtă să fugă
trecând peste mine. După ce am mers
3—4 metri printre scânduri am în­
tâlnit un obstacol de 2 in. înălţime
format din scânduri rupte. M'am în­
tors să văd dacă mai vine mulţime
să treacă peste mine şi spre surprin­
derea mea am constatat că nu se
mişcă nimeni. Erau toţi grav răniţi şi
legaţi prin picioarele rupte şi mâinile
sdrobite de lemnele căzute peste ei.
Am încercat să escaladez fără
însă să reuşesc. Eram şi eu rănit dar
fără să ştiu acest lucru atunci. Ajutat
de un speriat ca şi mine am putut
să mă caţăr sus şi apoi să-i întind
mâna să-l ridic şi pe cel care mă
ajutase. In felul acesta am fost între
primii care au eşit de sub tribuna
dărâmată.
Am văzut apoi pe M. S. Regele
1 şi Principele Nicolae ridicând scându-
I rile şi dând ordine. Cercetaşii,
armata, poliţia, cărau grăbiţi răniţii
scoşi dintre dărâmături, in maşinile
ce se aflau în apropiere şi care-i
] transportau la spitale sau la domici­
liu pe cei mai uşor răniţi.
De abea atunci mi-am putut da
seama de proporţiile nenorocire! şi
j cercetându-mă de aproape am găsit
că sunt uşor rănit in exterior la
ochiul stâng, mâna stângă şi ambele
piciqare şi că mi-s‘a sfărâmat şi cea­
sul dela mână.
M'am întors din nou să aflu
! ce s'a întâmplat cu scriitorul ardelean
d. Bănuţ. N'a fost chip să-l găsesc
deşi era lângă mine sus pe tribună.
In acest timp am putut să mă conving
de criminala f-tă a lui Blumenfeld, Men-
delovlci şi dricarului Drutz, cari a fo­
losit căpriori şi scânduri putrede şi sub­
ţiri, cuie de circa 10 cm, scoabe din
fler vechiu, subţiri şi scurte cu un leu
bucata, aşa încât este mirare că n'a
fost dărâmată de vânt încă înainte de
a se urca publicul pe ea.
Plânset in toate părţile, bărbaţi,
femei, copii, ţipete din gurile schilo­
zilor, sânge, lac de sânge, scene din
cele mal tragice am putut să văd,
dintre care amintesc cazul zguduitor
al căpitanului Zamfirescu, a cărui soţie
şi copil se spune că au murit in câteva
zile la spital şi scena dela postul sanitar
No. 4 unde unui medic ofiţer i-au fost
aduşi, unul după altul, grav răniţi,
tatăl său, mama sa şi apoi o soră-
Oase rupte, carne sfârticată, sânge şi
durere multă am văzut şi simţit la
8 Iunie când a fost stropită cu sânge
cea mai mare şi sfântă zi a regalită­
ţii, a tineretului şi a neamului nostru,
din cauza poftei de câştig a unor
sperţari spurcaţi şi-a neglijenţei ce
ne caracterizează.
Vor fi oare aceste suferinţe şl
jertfe prilej ca să ne deschidem ochii ?
Iată semnul întrebării ce se ridică
deasupra tribunei prăbuşite la Cotro­
ceni. La fel se va prăbuşi această
ţară şi la fel vor fi sdrobite oasele
neamului românesc, dacă nu vom
începe opera de curăţire şi stârpire
a sperţurilor şi sperţarilor, a Blumen-
feizilor, Druizilor şi Mendelovlcilor şl
dacă nu vom creia simţul de răspun­
dere al autorităţilor şi persoanelor
Investite cu putere în stat. Trebue să
mai ştim că Italia a purtat războiu
în Abisinia mai multe luni până a
avut 700—1500 răniţi câţi au fost la
Cotroceni.
Io n M u n te a n n
 Ne. 62
Zorile biruinţei definitive
a românismului
Preşedinţii asociaţiilor profesio­
nale din România au ţinut la socie­
tatea Medicilor o adunare extraordi­
nară a uniunilor profesiunilor libere
creştine pentru organizarea unei
acţiuni comune în vederea triumfului
definitiv al românismului, sub preşi-
denţia d-lui Istrate Micescu.
Au luat cuvântul d. dr. T. Curi-
leanu, preşedintele medicilor care a
cerut numerus nullus In toate funcţiu­
nile de stat şi în special î n : presă,
armată, învăţământ şi magistratură.
Domnul Istrate Micescu, după
ce arată că naţionalismul nostru e
dreptul la viaţă al Naţiunii româneşti
în Ţara Românească, spune că Ro­
mânii sunt stăpâni şi majoritari şi că
nu mai recunoaşte alte drepturi, decât
ale majorităţii. încheie prin cuvintele :
In a t e n ţ i a p ă r in ţilo r
Recensământul copiilor in vârstă
de şcoală se începe Vineri 19 Iunie
a. c. ora 8 dimineaţa. In acest scop
municipiul este împărţit în 5 circum­
scripţii.
Părinţii, tulorii, etc. sunt rugaţi
a da date exacte delegaţilor munici­
piului.
E x a m e n e le şc o a le i p ri­
m are
La şcoala Nr, 1 de băeţi exa­
menele se vor ţine în zilele de Mier­
curi 17 şl Joi 18 curent, între orele
8—12 şl 4—6
Părinţii şi acel cari urmăresc
mersul şcoalei româneşti sunt Invitaţi
a lua parte la examene şi să viziteze
expoziţia, care va rămâne deschisă
până Duminecă în 21 luna curentă când
va avea Ioc închiderea festivă a anu­
lui şcolar.
D e la Ţ ic h ln d ea l
Membrii Societăţii Cooperative
de Consum „Norocul“ din comuna
Ţichindeal jud. Sibiu fiind adunaţi în
adunarea Generală Ordinară în ziua
de 24 Mai 1936, Domnul Aron Anghel
preşedintele societăţii face cunoscut
că au primit un ajutor de 5000 Lei
(cinci mii Lei) dela Dnul deputat I.
N. Ciolan, pentru „Sala Culturală“.
sL
A ,:-v
Colonia Bistra - Păltinei
(Cuibul din brazi 1350 m, alt,)
P a v ilo a n e s e p a r a te p e n tru băe(i, f e te şi familii
P r e ţu l 2500 le i lunar
Informaţii în Sibiu la librăriile „Foaia Poporului“, „Cartea Românească“
şi la Of. poştal din Poiana-Sibiului.
Redactor resp: ILIE MUNTEA NU.
«A C ţ 1 U S E A
Ţara noastră nu e vastă, dar atât ca*
este, a noastră este. La noi acasă
vrem să fim stăpâni. E idealul suprem
al clipei de faţă.
Au vorbit apoi dnii prof. Nisl-
peanu preşedintele asociaţiei generale
a profesorilor cerând naţionalizarea
şcolilor, d. V. Ionescu preşedintele
A. L. A. C. I., arhitect I. D. Enescu
preşedintele Asoc. arhitecţilor români,
prof. M. Manoilescu, preşedintele asoc.
gen. a inginerilor, Manoliu, preşed.
medico-veterinar, colonel Scurtu, pre­
şedintele farmaciştilor, Păr. T. Vintl-
lescu, în numele Asociaţiei clerului etc.
După cum se vede mişcarea na­
ţionalistă a luat proporţii uriaşe şi
în scurt timp ea va fi generală, pen-
trucă indrăsneala străinilor a depăşit
răbdarea proverbială a românului.
CURIERUL CĂRŢILOR
B ă n c ile r o m â n e ş t i d in
A rd e al şi B a n at.
de Nicolae N. Petra.
Toată lumea scrie astăzi litera­
tură, deaceia lucrurile serioase, cari
închid în ele o cercetare sau o muncă
sistematică, trec la noi nebăgate în
seamă. Goana după superficialitate ne
caracterizează! datorită ei ne ferim
de tot ceeace prezintă un efort cere­
bral. Şi totuşi numai aceste cărţi de
studii aduc o contribuţie serioasă, lu­
minând calea pe care trebue să stră­
bată adevărul.
Cartea d-lui Nicolae N. Petra
„Băncile româneşti din Ardeal şi Ba­
nat“, este lucrarea mult aşteptată nu
numai a cercurilor economice, cl a
tuturor particularilor, care au depu­
neri sau speră să aibă, cer împru­
muturi, săvârşesc orice operaţiuni ban­
care, trebuie să ştie ce au fost în
trecut băncile ardelene şi ce au de­
venit astăzi. E un îndreptar preţios
pentru fiecare.
Dar cartea d-lul Petra nu con­
ţine numai adevăruri economice, ci şi
un stil admirabil, bine închiegat, care
înlesneşte lectura statisticelor şi a da­
telor aride. Datorită acestor calităţi,
cartea este mai valoroasă decât dacă
ar fi fost scrisă într'un limbaj comun
COLONIA
BISTRA—
PALTINEI
Admirabil loc
de odihnă
T ip a r u l T ip o g r a fiei „ S Ă T E A N U L U I“ S ib iu ,
Pat- 4.
‘ ac®l limbaj economic, care obose­
şte şi nu interesează decât pe speci­
alişti
1918, numai acei cari până in prezent
nu au cerut înscrierea pe tablele de
recensămâut.
Recomandăm tuturor acesta lu­
crare şi sperăm că instituţiile nu vor
ezita să şi-o procure, căci e indispen­
Toţi tinerii sunt obligaţi a pre­
zenta ultimul certificat ai şcoalei ce
au absoivat.
sabilă pentru ele. Informaţiuni se dau ia Primăria
Municipiului Sibiu camera No. 21, în
orele de serviciu.
Tinerii cari nu se vor prezenta
T ârgul anual de v a r ă la vor fi pedepsiţi conform legii de re­
crutare.
S ib iu Sibiu, ia 2 luate 1936
Primăria Municipiului Sibiu.
Prin prezenta se aduce la cunoş­
tinţă publică, că „Târgul anual de
vară" va funcţiona în modul următor: Nr. 1257|l93l port.
Târg de vite cornute in ziua PUBLICAŢIUNE DE LICITAŢIE
de 28 Iunie 1936. Târg de vite cor­
Subsemnatul portărel pe lâagă
nute în ziua de 29 Iunie 1936. Târg Tribunalul Sibiu prin aceasta publică
de cai în ziua de 30 Iunie 1936. că în baza d e c i z i u n i i Nr.
Sibiu, la 5 Iunie 1936. 17417(930 şi Nr. G. IL 8355.931 a
Primăria Municipiului Sibiu. Judecătoriei Mixte Sibiu în favorul
reclamantului Mihail Adem din Şura-
mare reprez. prin advocatul Dr. Martin
Kaun, Sibiu pentru încasarea creanţei
de 1934.— Lei şi ace. se fixează ter­
D e la A d m in istra ţia d e men de licitaţie pe 19 Iulie 1936 ora
C o n s ta ta r e m ix tă 3 d. m. la faţa locului în Şuramare
Nr. 298 unde se vor vinde prin licita-
Toţi salariaţii particulari din Í ţiune publică judiciară 1 iapă şi 1 că­
comerţ, industrie, profesie etc. de ruţă în valoare de 8500.— Lei. Inţcaz
de nevoie şi sub preţul de estimare.
orice sex sunt obligaţi a plăti pentru Pretenţiunea care e de încasat
camera de muncă o cotă de 0,50 0|„, face 1855.— Lei capital, rest dobân­
cu începere dela 1 Aprilie 1936. zile cu 3 2|0 socotind din 7 Aprilie-
Acest impozit adiţionai de 1934 iar speseie până acum stabilite
0,50 c|, se percepe de odată cu cel de Lei 94.—
întrucât mobilele cari ajung la
de 4 °|-, 8<Ţ (art. 43 din L. C. D.) licitaţie ar fi fost sechestrate şi de
Calcularea acestui impozit, se alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul
face asupra veniturilor brute, iar nu de acoperire licitaţia prezentă este or­
nete ca în trecut. donată şi în favorul acestora în sensul
La aceste adiţionale pentru ca- art. XLI: 1908 § 20.
merile de muncă, urmează a fi impuşi Sibiu, la 25 Maiu 1936
Bacu portărel:
şi salariaţii cari nu sunt supuşi la
plata impozitului de 4, 8°t» adică cei
cu salarii mai mici de 750 lei lunar. A n u n ţ
Cooperativa „A N D R E I
B A R S E A N U“ din Sibiu
Str. Regina Maria Nr. 30.
D e la M u n ic ip iu caută pentru angajarea imediată in
magazinul său un vânzător diriginte
Tinerii născuţi în Sibiu în anul şi un casier sau caseriţă.
1919, se vor prezenta la Primăria Ambii vor fi obligaţi să depună garan­
Municipiului Sibiu, camera No. 21, ţiile stabilite de Consiliul Coop. In­
în orele 8—13, peniru a fi înscrişi formaţiile detailate se pot cunoaşte în
pe tablele de recensământ a clasei biroul Coop., Ofertele se vor primi
1941, în ordinea următoare: până la 24 Iunie 1936,
Cei cu numele de familie A—C
în ziua de 15 Iunie 1936, D—G 16
Iunie, H—L 17 Iunie, M—R 18 Iunie, T H A L I A
S—T 19 Iunie, V—Z 20 Iunie.
Deasemenea se vor prezenta şi A s tă z i p r e m i e r ă
tinerii cari sunt născuţi în alte loca­
lităţi dar au domiciliul definifiv în Marea dramă socială
Sibiu împreună cu părinţii lor, aceştia
vor aduce cu sine: a) Extrasul de
naştere, b) Certificatul de naţionalitate
T iran u l
(numai cei născuţi în alte ţări). cu Norma Shearer, Frederic March
Carles Laughton. C O H ip le c ta re
Totodată se vor prezenta şi
t nerii născuţi în anii: 1916, 1917 şi
VÂND cu preţ toarte
„TRIUM PH” ieftin mobilier de pră
vălie (slelaje, mese,
M aşini d e birou şi to cu ri re z e rv o a re
Reparaţie şl vânzare. vitrine). Doritorii se
Sibiu, P ia ţa R eg e le F e rd in a n d 19. vor adresa ia Tipo­
Telefon. 230 grafia Săteanului Sibiu 7
Târgul Cailor Nr. 2.
M are e v en im en t! P lo a ia de M ilio a n e
L O Z U L C E L M A R E D E L E I 6 .0 0 0 .0 0 0
a eşit cu No. 18409. la Sibiu
cumpărat de la cea mai norocoasă colectură
Banca Română de Comerţ
Sibiu str. Regina Maria Nr. 35
Au mai eşit tot la această Colectură Lei 1.000.000, 400.000
200.000, 100,000, şi alte câştiguri numeroase.
Cumpăraţi—vă Lozul norocos numai de la Colectură norocoasă:
B a n c a R o m â n ă d e C o m e rţ
Sibiu str. Regina Maria Nr. 35
CENSURAT
 "ASTRA"
pt.fcala d<ş l e c t u r ă
gratuit
Redacfía şi Administraţia :
sfr. Regina Maria 49, etaj fi
Telefon : 324
Director: ION MUNTEANU
Abonam entul anual Lei 240, ş a s e luni. 120, trei luni 60, o lunfi 20, instituţii, societăţi 500, Nr.-ui 3 Lei.— Publicatiuni şi inserate după tarii
Nr. 63
ta Paris
dictează Moscova
In fruntea glorioasei Franţe stă
astăzi un venetic străin căruia i-se
dictează dela Moscova şl i-se dau în­
drumări din partea Kominterulut cum
să introducă reforme militare, să or­
ganizeze şi îndrume greva braţelor
încrucişate al cărei efect imediat s‘a
văzut prin scăderea francului etc.
Se ştie că Franţa biruitoare este
astăzi adusă de poliiica comunistă pe
planul al doiiea în Europa şi în cea
mai crâncenă luptă internă. La indi­
caţiile şi cererea Moscovei se pre­
tinde disoivarea tuturor ligilor patrio­
tice, înfiinţarea miliţiei populare.
S‘a început prin a lua comanda la nu­
meroşi generali şi mai ales la cei
care-şi fac sfânta cruce şi cred in pu­
terea rugăciunei.
Cu fiecare zi ce trece dela
instalarea regimului se face tot mai
mult dovada că echilibrul republice!
franceze este destul de grav zdrun­
cinat de germenul comunist, contra
căruia luptă cu dârzenie organizaţiile :
Acţiunea franceză, Crucile de foc,
Tineretul patriotic, Solidaritatea na­
ţională, Refacerea franceză, Uniunea
naţională a membrilor învăţământului,
Cercul Fustei de Coulanges, Şcoala
franceză etc. Marii ostaşi şi patrioţii
de vremuri grele s‘au înregimentat în
bloc în aceste organizaţii luptând
contra tendinţelor de desagregare.
Acum mai nou s'a înscris în
Crucile de foc şi gen. Weigand şi
alţi generali eroi ai Franţei victorioase-
Dl. Tardieu fost prim ministru
de trei ori şi de unsprezece ori mi­
nistru, desgustat de felul cum se
comportă aşa zisa democraţie, s'a re­
tras din politică şi iată cum caracte­
rizează situaţia în noua d-sale carte:
„Le Souverain Capiii“...
„Democraţia franceză cunoaşte ca
stare de fapt numai inegalitatea. Ce­
tăţeanul francez nu apare liber nici
egal aşa cum i-au cântat demagogii.
Suveranitatea, ca şi surorile ei
d e mai sus, este o abstracţie. Franţa
nu posedă o guvernare a poporului
prin popor, ci o guvernare a număru­
lui m3i mare, prin numărul cel mai
mic, o guvernare despotică în dosul
căreia se găseşte Franc-masoceria.“
In termini cu mult mai catego­
rici descrie stările din Franţa d.
Andre Joussain, care precizează că,
„Actualul regim a demoralizat, armata,
a conrupt justiţia şi poliţia, a desor-
ganizat finanţele şi a creiat o şcoală
fără spiritualitate şi fără patriotism.
CENTHá^ j
O rgan al a s o c i a ţ ii lo r r o m â n e ş t i
Sibiu, Duminecă 21 Iunie 1936 Anul II
Să In te n sific ă m
Academia Andreiana
la u n a s u t ă d o u ă z e c i ş i c in c i d e a n i.
cultura naţională
— f r a g m e n t e d in i s t o r i c — Dacă minoritatea, în Ardeal şt
Banat, deţine aproape pe de-antregul
Episcop N icolas Colan industria şi comerţul, dacă în desfă­
A d e c ă c in c i s fe r tu r i d e v e a c ; a tâ ta tim p s 'a s c u r s d e la în te m e ie r e a s c o a le 1 şurarea înceată elementul românesc
p r e g ă tito a r e d e p r e o ţi d in S ib iu , c a r e a s t ă z i s e n u m e ş t e A c a d e m i a te o lo g ic ă n'a ajuns încă să ne domine pe acest
„ A n d r e ia n a “. E o v â r s tă r e s p e c ta b ilă , a p r o a p e im p r e s io n a n tă , cu c a r e n u s e p o t tărâm, una din cauzele cari i-au men­
m â n d r i d e c â t fo a r te p u ţin e d in a ş e z ă m in te le n o a s tr e c u ltu r a le . ţinut suni şi mulţimea mare de şcoli ce
Ş c o a l e d e te o lo g ie o r t o d o x ă n u e x i s t a u i n A r d e a l . P r e o ţii n o ş tr i p r im e a u întreţine statul pentru ei. Să facem o
ta in a s fin te i h ir o to n ii ş i m is iu n e a d e p o v ă tu ito r i a i p o p o r u lu i, cu c â tă r ă n d u ia lă examinare a situaţiei şcolare, o incur­
in a le s lu jb e lo r s fi n te e r a u in s ta r e a în v ă ţa d e l a s t r a n a b is e r ic ii, d i n p r e a j m a siune pe altarul tocului sacru, între­
v r e - u n u i p r e o t, d i n v r e - o m ă n ă s t i r e s a u d e l a c u r t e a v l ă d i c e a s c ă ş i c u c â t ă ş t i i n ţ ă ţinut de litere şi ştiinţa românească.
te o lo g ic ă p u t e a u c u l e g e d i n M o l i t v e l n i c . L ip s a d e ş tiin ţă c ă r tu r ă r e a s c ă e r a în lo ­ Să cercetăm statisticele, ca să
c u i t ă î n s ă d e c e le m a i m u l t e o r i e h o p r o f u n d ă e v l a v i e , c u u n s ă n ă t o s b u n s i m t
putem fi obiectivi. Dăm întâi situaţia
învăţământului minoritar în Ardeal.
ş i c u u n im p r e s io n a n t d e v o ta m e n t în d u h o v n ic e a s c a o b lă d ir e a p o p o r u lu i c r e d in c io s .
învăţământul minoritar din Ro-
A c e a s t ă s t a r e d e l u c r u r i a d u r a t p â n ă p e l a î n c e p u t u l v e a c u l u i tr e c u t . I n ­
! mânia este de două categorii: 1) de
tr i a d e v ă r d u p ă în c e r c a r e a n e i z b u t i t ă d i n 1 7 3 3 a e p i c c o p u l u i G h e d e o n N i c h i t i c i d e
stat, 2 ) particular. Dacă privim învă­
a î n t e m e i a o ş c o a lă d e b o g o s lo v i, e p i s c o p u l V a s i l e M o g a r e u ş i i n 1 8 1 1 s â î n f i i n ­
ţământul primar găsim ; 210 şcoli şl
ţ e z e la S i b i u u n m o d e s t c u r s c le r ic a l, in c a r e m a r e l e d a s c ă l G h e o r g h e L a z ă r î m ­
232 secţiuni cu limba de predare
p r e u n ă c u T o n M o g a ş i c u M o i s e F u i e a , o s te n e a u s ă l u m i n e z e p e u c e n i c i i lo r .
maghiară ; 71 şcoli şi 94 secţiuni cu
S p r e fe r ic ir e a s fi n te i n o a s tr e B is e r ic i p e s te to t ş i in s p e c ia l s p r e m a i b u n a
limba de predare germană; nu men­
p r e g ă t i r e a c l e r u l u i ei, p e u r m a s ă v â r ş i r i i d i n v i a t ă a e p i s c o p u l u i V a s i l e M o g a
ţionăm celelalte minorităţi. In total
s c a u n u l v l ă d i c e s c d e l a S i b i u a f o s t o c u p a t d e p r o v i d e n ţ i a l u l „ d ă t ă t o r d e le g i ş i
deci statul întreţine 281 şcoli primare
d a t i n i “, m a r e l e a r h ie r e u A n d r e i Ş a g u n a , c a r e ş i - a d a t s e a m a , c ă n u s e p o a t e
şi 326 secţiuni cu limba de predare
d e s c h id e o e p o c ă n o u ă d e p r o g r e s ş i c u ltu r ă p e n tr u B is e r ic ă ş i n e a m , f ă r ă p r e ­
minoritară maghiară şi germană, toate
g ă tir e a u n u i c le r lu m in a t. D e a c e e a , în c ă la 1 8 4 6 lă r g i c u r s u l c le r ic a l la u n a n ;
trecute la învăţământul de stat.
p e s te ş a s e a n i ( 1 8 5 2 ) î l lă r g i la d o i a n i, p e n tr u c a în 1 8 6 1 s ă - i d e a o a lc ă tu ir e
Pe lângă acestea’mai sunt: şcolile
s u p e r i o a r ă : ş c o a l a p r e o ţ e a s c ă d e l a S i b i u s e n u m e a „ s e m i n a r “, d a r u c e n i c i i c a r i primare de învăţământ particular, după
i n t r a u in a c e s t s e m i n a r e r a u o b l i g a ţ i s ă a i b ă l ic e u l , i a r s t u d i u l t e o lo g ic d u r a tr e i cum urmează : 904 şcoli cu limba de
a n i d e z ile , c u p r i n z â n d a p r o a p e t o a t e m a t e r i i l e te o lo g ic e p r i n c i p a l e , p l u s o s e a m ă predare maghiară, 383 şcoli cu limba
d e d i s c i p l i n e p e d a g o g i c e , a c ă r o r i n v ă ţ ă t u Tă d ă d e a a b s o l v e n ţ i l o r ş c o a l e i p u t i n ţ a d e de predare germană. In total 1187
şcoli primare maghiare şi germane
a in t r a , u n e o r i o b l ig a t o r , în î n v ă ţ ă m â n t u l p r i m a r r o m â n e s c , p e c a r e t o t B i s e r i c a
particulare.
il g o s p o d ă r e a .
Dar sâ arătăm şi învăţământul
I d e a lu l ş c o a le i p r e o ţe ş ti ş a g u n ie n e era s ă c r e a s c ă d e v o ta ţi s lu jito r i a i n o ro ­
secundar, adecă şcoala de elită, care
d u lu i o b ijd u ii — p r e o ţi d e ş te p tă r ii n o a s tr e , s e m n e lo r v r e m ii p r o fe ţi — in s ta r e creează fruntea societăţii. Şcoli secun­
s ă c o n d u c ă in d u h n a ţ i o n a l ş i o r t o d o x v i a ţ a t o t a l i t a r ă a n e a m u l u i r o m â n e s c d e dare întreţinute de stat şi particulare
d i n c o a c e d e C a r p a ţ i . Ş i e a a i z b u t i t î n a c e a s t ă i z b ă v i t o a r e r â v n ă a e i. D o v a d ă cu drept de publicitate minoritare se
c ă — d a t o r i t ă î n ţ e l e p c i u n i i ş i j e r t f e l n i c i e i p ă r i n t e ş t i a „ p o p ilo r “ e i — n a ţ i a n o a s ­ numără la 112 maghiare şi germane.
Dacă socotim însă învăţ, secun­
t r ă d i n A r d e a l , t r e c â n d p r i n a t â t e a v i f o r n i ţ e a l e is to r ie i, a f o s t i n s t a r e s ă - ş i
dar românesc în aceste teritorii, aflăm
p ă s tr e z e s u fle tu l s ă u „în tr e g , c in s tit şi s ă n ă to s “ p e n tr u m a r e a r ă fu ia lă c a r e a v e a
următoarele : In Ardeal, Banat, Buco-
s ă r o d e a s c ă u n ita te a n o a s tr ă n a ţio n a lă . vina/érau in 1928, şcoli sec. de toate
D u p ă în fă p tu ir e a a c e s te i u n ită ţi, p r e o ţim ii n o a s tr e i- s e im p u n e a u p r o b le m e categoriile (licee, gimnazii, normale, şc.
n o u ă . E l e iz v o r a u d in c a d r u l u n e i v ie ţi m a i la r g i ş i m u lt m a i c o m p le x e d e c â t profesionale şi de meserii) 290. Făcând
a l e c e le i d e m a i î n a i n t e . î n a l t P r e a S f in ţ itu l M itr o p o lit N ic o la e a în ţe le s p o s tu ­ proporţie între aceste şcoli şi popu­
laţie, rezultatul nu e de loc satisfăcător.
la te le v r e m ilo r n o u ă ş i în tr e p r im e le g r iji a le a r h ip ă s to r ie i s a le a fo s t r e o r g a n iz a r e a
Care este atunci echilibrul de
(continuare in pag. Il-a.) forţe in cultura populaţiei noastre, aşa
cum se prezintă în amestecul ei cu
infiltraţii streine ? Restaurarea trebue
Societatea este zguduită prin din Franţa şi statele unde activează. dusă la bun sfârşit. Se impune o con­
ciocnirea a mii de patimi egoiste şi Se vor putea verifica şi alte tinuă activitate, o politică reală, con­
materialiste iar autoritatea înjosită.“ amare experienţe după urma actua­ structivă în toate domeniile. Numai
Iată dar cum descriu stările ac­ lului regim, care în timp ce Germa­ astfel se poate întregi unitatea sufle­
tuale din Franţa doi sociologi de elită. nia se înarmează până in dinţi, re­ tească a noastră, se poate dezvolta
Am stăruit asupra faptului spre trage comanda generalilor pentru că liber şi natural in graniţile fireşti-
a trage învăţămintele ce ne pot se închină şi se roagă lui Dumnezeu, Acest fapt este o îndreptare paşnică
fi de folos în faţa asaltului comunist lucru ce nu este pe placul haitelor a proporţiei noastre in amalgamul de
pornit în ultimul timp atât de insistent comuniste. felurite elemente etnice. Să nu ne mân­
şi îndrăzneţ şi la noi. Desigur că faţă de această enor­ drim numai cu înfăptuirea g raniţelor,
Românii de bună credinţă, cari mă greşeală reacţiunea nu va întârzia, numai cu aniversarea acestor înfăptuiri
mai speră totuşi în minciuna demo­ însă se pierde vremea cu experienţe ci să cercetăm situaţia populaţiei româ­
craţiei actuale îşi pot culege informaţii comuniste tocmai acum când timpul neşti îh urma primelor înfăptuiri, mer­
asupra rezultatului acţiunei comitetelor este factor esenţial sul ei zilnic şi orizonturile spre care
masonice, pacifiste, sociale şi pianiste ton Munteanu ţinteşte. prof. D. 3 S ita
 ; ■ ^
Nr. 63 _________________________ ___ _______________ „ A C Ţ I U N E A “_____________________ ________________________________ Pag, 2

Sibiu si ímoreiurimi ŞTIRI

E x p o ziţiile ş c o a le lo r d in In sala întâia — cursul primar No. 1707 - 1936 — CONGRESUL FRONTULUI
— au fost expuse obiectele executate P U B L I C A Ţ I U N E ROMÂNESC. Duminecă 21 Maiu a.c.
S ib iu . de elevii cursului inferior: fructe din Se aduce Ia cunoştinţă că în va avea ioc în oraşul nostru congre­
lut, ouă, şl proporţional cu vârsta ele­ sul regional al Frontului românesc.
La majoritatea ş c o a l e l o r ziua de 6 Iulie a. c. ora 9 a. m. se ţi­ Participă oficial aderenţii mişcă­
vilor, se ridică şi lucrurile mai greu ne a doua licitaţie publică la Spitalul rii din şapte judeţe şi se spune că
secundare şi primare din oraşul nos­ de executat, traforaş, modelaj, tâmplă­ de Boli Miatale Sibiu pentru aprovi­ vor veni peste 20.000 de persoane.
tru s‘au organizat frumoase expoziţii rie etc. zionarea spitalului c u : 30 vagoane — Dimineaţa la orele 9 se va
şcolare, cu prilejul încheierii anului. depune câte o coroană de flori pe mor­
Pereţii au fost acoperiţi cu dife-, cărbuni bruni bulgări mari cu mini­
Vizitând toate expoziţiile orga­ mântul lui dr. Raţiu apoi la orele 10
rite d e s e n e executate de elevi, în mum 6800 calorii şi care cuatitate se va avea loc în Piaţa Regele Ferdinand
nizate am socotit necesar să încrestăm
special geografice. poate majora sau micşora în limita defilarea participanţilor. Vor primi de­
şi noi munca şi rezultatele depuse de
Din clasele III începe lucrul de cotei bugetare. filarea dnii: dr. A. Vaida, A. Vlad,
profesorii şi învăţătorii din oraş C. Angelescu, D. R. Ioniţescu, Voicu
lemn, în special traforaşul şl diferite Licitaţia se va ţine în conformi­
pentru educaţia estetică a elevilor. Niţescu, V. V. Tilea, Haţeganu, M.
cutii. Se observă apoi în colţul rezer­ tate cu dispoziţiile legii contabilităţii Şerban, S. Dan etc. etc.
Facem începutul cu expoziţia
vat acestei clase ca şi în cei al cla­ publice prevăzute la Art. 88—110. Congresul va avea loc la tere-
Şcoalei normale de fete.
selor IV-a o mulţime de desemne, în Caietul de sarcini se poate vedea nul O.N.E.F. Vor participa 3 0 de zia­
In zilele de Duminecă 14 şi Luni ia spital în orele oficiale. rişti din ţară şi străinătate.
special figuri din trecutul românesc,
15 Iunie a fost deschisă în una din întreaga manifesteţie vor fi fil­
scene comice inspirate după diferite Sibiu, la 17 Iunie 1936. mată.
şalele internatului din str. Şaguna 14
anecdote populare, hărţi, sticle împle­ Medic Primar Director Superior Ins­ La congres va lua cuvântul
o expoziţie de lucru de mână şi de­
semn. tite, coşuleţe etc. pector General Sanitar, Preda, fruntaşii de mai sus.
In sala a doua, cursul suprapri- Administrator, Munteanu.
O parté din sală a fost ocupată
de desemne, expuse mai ales de ele­
mar şi cl IV-B se expun foarte multe In atenţia învăţătorilor
vele cursului superior.
obiecte făcute din lemn şi în special M ilan Hodza la S i b i u şi preoţilor abonaţi şi
traforaşul, împletituri de rafie şi de­
Se remarcă imediat minunatul semne geografice.
Pentru săptămâna viitoare este colaboratori a i ,Acţiunii‘
peisaj în ulei al Drei Ganea Valeria, aşteptat la Sibiu d. Milan Hodza, pre­
Expoziţia întreagă este o dovadă şedintele guvernului cehoslovac. In dorinţa de a aduce în discu­
cls. Vil-a, apoi Dra Popa Florica Vl-a Dsa a absolvit în anul 18%, deci
despre munca ce se desfăşoară din ţie publică problemele ce pot contri­
cu nişte irandafiri, Dra Popa Corne­ înainte cu 40 ani. liceul ev. luteran şi
partea corpului didactic dela această bui la ridicarea satului românesc şi
lia Vil-a, diferite desene în tuş şi urmează să participe la întrunirea co­
primă şcoală din Sibiu condusă de d. legială convocată de d. adv. Lucian mai ales la colaborarea ce trebue să
aquarelă, Dra Puşcariu Val. cu un
director Gherman. Borcia. existe între oraş şi sat, ne adresăm
„lsus“-cap şi Dra Letiţia Ionescu cu
un „Isus pe cruce". Expoziţii tot atât de frumoase solicitând tuturora să contribue prin
S‘au mai expus deasemenea s‘au organizat şi la alte şcoli asupra scris. In special socotim de interes a
desemne lineare şi geografice execu­ cărora vom reveni în numărul viitor. A dunarea g e n e ra lă a se desbate problema de românizare a
tate cu o rară precizie. I. V. Sp. D e s p ă rţă m â n tu lu i A v rig oraşelor prin trimişii satului — co­
In aceiaş parle a sălii au mai mercianţi şi industriaşi — şi posibi­
al „Astrei" lităţile de a determina pe sătenii frun­
fost expuse diferite schelete de pa­
seri, capete de miei, etc. lucrate de DIN POIANA SIBIULUI taşi să-şi îndrume copiii spre comerţ
Avrig. Duminecă, 14 I. c. s‘a
elevele clasei a IV-a ca material di­ şi industrie. Ridicăm această problemă
dactic. A rderea ziarelor j’do* ! ţinut în sala cea mare a „Hotelului
comunal" din localitate adunarea ge­
mai ales că astăzi toată lumea îşi dă
î seama de situaţia îngrijorătoare în
In partea a doua a sălii a fost vesti « la Poiana “Sibiului. nerală a Desp. Avrig al „Astrel“ care ne găsim prin stăpânirea străini­
expus lucrul de mână. Dl. Dr. O. Vraciu, preşed. desp.
Ziua de Duminecă 14 c. a fost după ce salută delegaţii cercurilor lor.
Toate au fost executate cu aceiaş
pricepere şi cu aceiaş gust delicat cu adevărat zi de sărbătoare. culturale şi numerosul public asistent — Aflăm că la 1 Iulie M. S.
începând dela cămăşile naţionale şi După eşirea din sf. biserică s‘au arată preocupările şi realizările cul­ Regele Carol al îl-lea va vizita Sibiul
până la bluzele de ultimă modă. Pri­ adunat sute de poenari şi străini — turale şi economice obţinute de desp., fiind invitat de către Şcoala Militară
virea încântată îţi alunecă rând pe fiind zi de târg — în piaţa Vadu unde în anul expirat. de Infanterie din localitate.
rând dela frumoasele goblenuri ale cânta muzica din „Doina“ Dl. Gh. Mareş secretarul desp.
In auzul atâtor români, dupăce face detailată dare de seamă asupra — „Medicul Dr. Iano (pt. femei,
D-rei Aurora Muscătescu la covoa­
activităţii desfăşurate de comitet, din copii, piele, venerice) stabilindu-se în
rele executate de elevele diferitelor s‘a cântat Imnul Regal, Dl. C. Şerb
care reiese că în anul trecut s‘a dat oraşul Sibiu (Avram Ianeu 24) şi-a
clase, sau e reţinută de garnitura licenţiat, a ţinut o însufleţitoare vor­
deschis un cabinet medical dela 1 crt.
complectă pentru masă. Te atrag apoi bire, despre felul cum lucrează jidanii o deosebită atenţie propragandei po­
inzestrându-1 cu aparatele medicale
una după alta, fără să-ţi dea timp să şl cum împrăştie otravă prin ziarele micole, în acest scop (s‘a aranjat o
noui şi cele mai moderne. Roagă şi
le admiri prea mult, diferitele dantele scrise în limba românească. In mal expoziţie de fructe în Avrig, s‘au a-
prin calea această protecţiunea bine­
lingerie pentru copii, perniţe, vase multe rânduri vorbitorul a fost între- cordat ajutoare în bani pomicultorilor
voitoare a Onor. Public."
ţărăneşti pictate, albume cu copertele jrupi de strigătele de j o s j i d a n i i. şi s‘au împărţit peste 200 altoi cu
împletite, etc. După vorbire au fost arse pe preţ foarte redus. Membrii comite­
tului, prin conferinţele ţinute, au cău­
Vizitând expoziţia pleci mulţumit rând ziarele: Dimineaţa, Adevărul
şi convins că munca depusă de d-ra Credinţa, Rev. Realitatea Ilustrată şi
tat a- întări sentimentul religios şi A. M oravetz
naţional al sătenilor şi ai familiariza Bijutier
Dordea la lucru de mână, d na Barbu Tempo.
Ia desemn şi dna Pleşa la Geografie S‘a de cântat fanfară „Deşteap­ cu o mulţime de cunoştinţe din higienă. s‘a mutat tot în strada
şi Şt. Naturale n‘a fost zadarnică. tă-te icmâne" apoi sârba, hora în care Di. V. Chîalda, cassier citeşte « f e lin a M a ria N r. 4 0
LA ŞCOALA PRIMARĂ No. 1 s‘au prins preoţi, preotese, învăţători, contul de gestiune şi proectul de bu­
Lă expoziţia acestei şcoale aran­ transformându-se în felul acesta într'o get pe a. c., ambele sunt aprobate cu
unanimitate. — APEL Comitetul Subcentru •
jată în două sale s‘au văzut diferite mare sărbătoare. lui Cercetaşilor veterani din răsboiul
obiecte de lut, hârtie, traforaş, com­ S'au trimis 2 telegrame ziarelor Cu această ocaziune Desp. a pre­
dat un număr de 93 cărţi donate de j916 —1919, roagă pe această cale pe
pactări e, tâmplărie, etc. „Universul“ şi „Porunca Vremii“.
Fundaţiile Regale bibliotecii cercului toţi cercetaşi! foşti în răsboiul 1916— »
isasrr-------- ----------------- .................................................. ... ....... lusszssssiks---- — ~ — cult. din Avrig. Drept mulţumită pen­ 1919 să trimeată cererile de înscriere
tru nobilul gest, Gr. Chialda preşed. în asociaţie.
(continuare din pag. I-a)
cerc. citeşte o telegramă ce se va tri­ Odată cu înscrierea se va de­
în v ă ţă m â n tu lu i nostru teologic ş i lă r g ir e a lui la p a tru a n i d e stu d ii, pen tru a fi
mite M. S. Regelui Carol al II. prin pune şi actele doveditoare că au fost
în s ta r e s ă d e a B isericii n o a stre a p o s to li ş i „ b lâ n zi ca p o ru m b eii“ d a r ş i „înţe­
care I-se aduc adânci mulţumiri şi la vre-o formaţie militară sau sanitară
le p ţi c a ş e r p ii“. R o d u l ch ibzu in ţelor sa le este A c a d e m ia teologică „ A n d r e ia n ă ',
o r g a n iz a tă în 1 9 24, în c a d re le căreia p ro feso ri cu tem ein ică p reg ă tire ştiin ţifică omagii. Adunarea primeşte cu ropote pentru a li-se face propunerile de de­
ş i s u fle te a s c ă se osten esc s ă crea scă o a s te a d e p re o ţi ch em a tă să lu p te e n tu zia st de aplauze trimiterea telegramei şi corare. 1

p e fro n tu l d e m ân e ş i d e to td ea u n a a l m isio n a rism u lu i o rto d o x ş i n aţion al. intonează cu însufleţire Imnul Regal.
P e unii din noi, p o p a su l d e a s t ă z i ne în vă lu ie ş i în tr'o a tm o sfe ră d e d u io ­ In continuare dl. medic-căpitan
ş ie . F iin d c ă celce se m n e a ză a ceste rân du ri, îm preu n ă cu p ă rin tele p ro feso r D r, Popescu - Sibiu a ţinut o conferinţă
N ic o la e P o p o viciu , fiin d a le şi ep isco p i p e se a m a d e D u m n ezeu p ă zite lo r eparh ii despre: „Petre Lupu şi Maglavltul“.
a C lu ju lu i ş i a O ră zii, v a trebu i s ă ne d e sp ă rţim d e A c a d e m ia teologică „ A n d re ­ Cuvintele-i calde isvorite dlntr'un su­
i a n ă “ ş i s ă p le c ă m la noile n o a stre slu jb e . In d u io şia p lecă rii n o a stre in să ne flet plin de credinţă au fost urmărite
m â n g ă ie m cu lu m in o a sa n ădejde, că A ca d em iu n o a stră care d e la întem eierea ei eu o rară atenţie de publicul asistent.
p r im a r ă p â n ă a s tă z i a d a t sfin te i n o a s tr e B iserici a p ro a p e p a tru m ii d e p reo ţi ş i Adunarea s‘a încheiat într'o at­
p e ca re ş i n oi a m slu jit-o cu credin ţă, în d ru m a tă d e n ea d o rm ita g rije p ă rin te a sc ă mosferă de înfrăţire naţională, în cân­
a I. P . S . S a le M itro p o lit N ic o la e îşi v a con tin u a d ru m u l d e n eîn ceta tă în a in ta re tece executate de Corul „Răsunetul"
ş i în flo rire p e care a p u rces ş i p â n ă acu m a. al Astrei din Avrig.
înscrierile se primesc la Cercul
militar al ofiţerilor Sibiu, sau la Că­
pitanul Dragoş la Batalionul 7, Ad­
ministrativ.
— CĂSĂTORIE. Duminecă 21
Iunie a.c. orele 8 seara va avea loc
celebrarea căsătoriei religioase în ca­
tedrala ortodoxă a mitropoliei a dom­
nişoarei Hortensia Băilăcu d. Lt. Alex.
Crinteanu. — Felicitările noastre.
 _L

\Nr. 63 . A C Ţ I U N E A “ Pad- 4L

EXTERNE
LA BRUXELES greva contiauă. Comuniştii fac mare pro­
pagandă pentru aderarea la grevă a C. F. R.-iştilor. Mai multe
mine au fost ocupate de armată,
DISCURSUL LUI EDEN prin care făcea cunoscut ridicarea
sancţiunilor n‘a făcut impresie în Italia pentrucă îu acel discurs
spune că nu-şi va retrage flotă engleză din Mediterană
MAXIM GORKI, scriitorul rus a încetat din viaţă la Mos­
cova — In ultimul timp scriitorul s‘a convertit la comunism.
Patriarhul României însoţit de preotul Antal a ple­
cat prin Roma, Paris la Londra spre a întoarce vizita episcopi-
lor englezi

Pupă o victorie militară, Adunarea generală, după ce dă

victoria diplomatică
După o victorie militară în Abi­
sinia, Italia a repurtat actualmente şi
o victorie diplomatică în Anglia şi a-
ceastâ victorie se va întinde, lără în­
doială, la celelalte 50 de naţiuni sanc-
ţioniste.
In cercurile diplomatice italiene
se adaugă, că decizia guvernului bri­
tanic de a revizui pactul Ligii Naţiu­
nilor — pe baza modificării obiecti­
velor reale ale Societăţii Naţiunilor
şl pe baza unei politici de acorduri
concrete şi reale in forma pactelor
regionale, acoto, unde există vreo a-
meninţare pentru pace — arată că
guvernul britanic înclină spre linia
generală a politicei d-iuí Mussolini,
ce formează principiile acordului de
patru.
„In ziua de 26 Iunie la şedinţa
consiliului Ligii Naţiunilor, reprezen­
tantul guvernului britanic va cere, ca
Liga Naţiunilor să ia o hotărîre pen­
tru ridicarea sancţiunilor cu toată ur­
genţa. *
După informaţiile, de cari dispu­
ne guvernul britanic, majoritatea co­
vârşitoare a naţiunilor va adera la
iniţiativa britanică şi astfel adoptarea
propunerei engleze este de pe acum
asigurată.
In cercurile autorizate se aiirmă
că unul din motivele principale cari
pledează pentru ridicarea sancţiunilor,
este necesitatea de a se asigura cola­
borarea Italiei pentru menţinerea păcii
mondiale. Guvernul britanic, în situ­
aţia actuală internaţională, opinează
pentru încheierea, în cadrul Ligii Na­
ţiunilor, a pactelor regionale, cari vor
reprezenta prima etapă spre pactul
colectiv de securitate generală.
Ia primul rând, Marea Britanie
este interesată în încheierea pactului
regional mediteranian, care ulterior,
va fi coordonat cu pactul regional al
înţelegerii Balcanice.
Pentru realizarea acestui obiec­
tiv, guvernul britanic va întreprinde
demersurile necesare la Geneva, pen-
trü modificarea statutului Ligii Naţiu­ Şcoala Superioară de Comerţ, secre­
nilor, în sensul ca intervenţiunea Ligii
Naţiunilor, în conflictele internaţionale tar generai.
să fie liminată, şi sistemul sancţiuni­
lor să fie restrâns, pentru aplicarea trolor financiar.
numai în cazurile speciale.
Şi camera franceză a votat ri­
dicarea sancţiunilor.
Adunarea Generală a
Asociaţiei Licenţiaţilor
Academiilor Com erciale
Filiala S i b i u
Joi s‘a ţinut în localitate aduna­
rea generală a Alac-ilor.— D. Dr. loan
Mitea, preşedintele Comitetului, des­
chizând şedinţa salută prezenţa
noilor membrii în număr de 40 şi tot­
odată expune sforţările depuse pentru
a se putea înjgheba şi în acest oraş
asociaţia Licenţi iţilor Academiilor Co­
merciale.—
Expune realizările obţinute, de-
mesurile făcute pentru creiarea unui
cămin de odihnă, şi prevederea bu­
getară de lei 60.000 din partea P re­
fecturi Judeţului.—
Dl. Sărdărăscu Gheorghe, Secre­
tarul general al Asociaţiei, printr'un
raport detailat numără întreaga acti­
vitate a filialei, şi totodată prezintă
bilanţul şi contul de profit şi de pier­
dere pentru descărcarea de gestiune.
Adunarea generală primeşte de­
punerea mandatului vechiului comitet,
şi alege comisia de verificare şi pre-
zidarea alegerii pentru noul comitet
pe anul 1936)37.—
descărcare comitetului trecut, alege în
preşedinte şi Niculescu Gheorghe din
partea funcţionarilor B. N. R..
Noul Preşedinte, mulţumeşte în
unanimitate de voturi pentru condu­
cerea asociaţiei pe timp de un an,
următoarele persoane :
numele noului comitet pentru încrede­
rea ce î-a acordat-o, şi expune urmă­
torul plan de activitate pentru anul
Dl. Vasiliu V. loan, Administra­ 1936|37:
torul Financiar de încasări şi Plăţi al Invitarea tuturor de a lua parte
judeţului Sibiu, de preşedinte. la adunările generale şl de a se în­
Dl. Ţiplic Valeriu, Profesor la scrie în asociaţie. Afirmarea asocia-
ţiunii în toate direcţile. Inflnţarea ime­
diată a unui sediu propriu. Constru­
Casier: Dl. Tănase Viorel, con­ irea localului de odihnă dela Păltiniş.
Colaborarea activă în rândurile revis­
Consilieri: Dl. Dr. Mitea loan, fost tei „Alac“.
Sase mii d e rom âni tn Rusia
Chestiunea prizonierilor Români 6.000 suflete rămase încă acolo. De
din Ardeal şi Banat, cari mai tânjesc trei ori am fost prins şi readus la
şi acum prin lagărele ruseşti, nu a mină, m‘au chinuit şl maltratat, pu-
fost încă deplin rezolvită de guvernul nându-mi foc la picioare.
nostru. Mereu se aduc dovezi, că mii Cei rămaşi acolo de dorul ţării
şi mii de prisonieri aşteaptă şi acu­ se topesc, suspinând amar. Doresc
ma după 20 de ani dela răsboiu, cu să vadă soarele nostru, atunci când
nădejde, că li se va da libertatea să se străluce mai binefăcător în ţara noastră.
poată întoarce acasă. Una dintre do­ Vreau să împace inima lor creştină
vezi este şi următoarea scrisoare foarte îndurerată şl să se vadă
trimisă de Simon Băniaş din comuna iarăşi pe pământul strămoşesc, care
Denta, care s'a întors numai acum produce atâtea bogăţii, încât omul nu
din prinsoarea rusească. El scrie: este în stare să mulţumească lui Dum­
Subsemnatul Băniaş Simion, fost nezeu ! Doreşte fiecare tată să-şi va­
prSonier timp de 20 de ani în mi­
nele de cărbuni din Laveskanes Tur­ dă copiii lăsaţi, mici, doresc toţi să
kestan Guberno, am trăit cu fraţi de moară creştineşte, în pământul oraşu­
aceiaş suferinţă în număr de peste lui sau satului lor natal.
T H A L, I A Verighete, ceasuri, biju­
terii, tacâmuri şi articole
In caz de timp favorabil
deschiderea gradinei cu pentru cadouri.
Preţuri eftlne, la:
látóit Die® Emil Höchsmann -- B i j u t i e r
în ultima ei creaţiune
S ib iu str. R e g in a M aria N r. 41
P a siu n e a m ea

Mica publicitate Nr. 1209 port. 1936 Judecătoria rurală Ocna-Sibiului

Nr. G. 1372|1935|4
Judecătoria Rurală Ocna Slblulu
Nr. G. 934 (1936) 2
PUBLICAŢIUNE DE LICITAŢIE Licit. 48 (1936)
C Ă U T A Ţ I L O C U IN Ţ Ă . Licit. 43|1936
Subsemnatul portărel pe lângă
D e în ch iria t. P a tr u cam ere, bu­ PUBLICAŢIUNE DE LICITAŢIE
Tribunalul Sibiu prin aceasta publică
c ă tă rie bae, hool ş i to a te depen ­ PUBLICAŢIUNE DE LICITAŢIE Subsemnatul portărel pe lâagă
dinţele. că în baza d e c i z i u n i i Nr. Subsemnatul portărel de pe lângă judecătoria rurală Ocna-Sibiului prin
C a să d e d o i a n i co n stru ită . C ur­
2922)935 şi Nr. G. II. 6835)1936 a această publică că în baza deciziunii
te şi g ră d in ă fru m o a să . S tr a d a
judecătoria rurală Ocna-Sibiului prin cu Nr. G. 93411936) 2 a judecătoriei
Judecătoriei Mixte Sibiu în favorul
Ion C rean gă. — In fo rm a ţii la aceasta publică că in baza deriziunii rurale Ocna-Sibiului din cauza de
dar. reclamantului Torna Nicula, reprez. cu Nr. G. 1372|1935|4 a judecătoriei execuţie pornită de urmăritorul Dr.
prin advocatul Dr. Aurel Opriş pentru rurale Ocna Sibiului în cauză de exe­ loan Dordea pentru încasarea
D e v âA Z are« Loc cu trei faţade încasarea creanţei de 7400 Lei şi acc. creanţei de 4.380.—Lei şi acc. fixează
lângă gară. Adresa strada Gării No. 14 cuţie pornită de urmăritorul Dr. loan
se fixează termen de licitaţie în ziua de termen de licitaţie pe ziua de 22 Iunie
Ion Ionescu Dordea pentru încasarea creanţei de 1936 orele 18 la faţa locului în A r­
Sibiu 27 Iunie 1936 ora 10 la faţa locului 1600. Lei cap. se fixează termen de meni unde se vor vinde prin licitaţie
în Ş ara-mare Nr. 78 unde se vor vinde licitaţie pe ziua de 22 Iunie 1936 orele publică judiciară: La Gheorghe Neamţ
prin licitaţiune publică judiciară 1 că­ 15 la faţa locului în Armeni unde se 1 Tănase 1 vi(el şl 20 sari porumb.
C.A.M.
Depozitul special de sare
ruţă, 1 cal negru, 1 tăurenciu zimen- vor vinde prin iiciaţie publică judici­ La Nie. Hader 1 iapă, 1 căruţă. La
tal şi 2 purcei în valoare de 12.500 Gh. Neamţiu Muntean: 1 vacă şi 19
Ocna Sibiului ară 30 clăi grâu, 4 cară fân, 1 purcel saci porumb. La Ion Hader 1 vacă
No. 345. Lei. In caz de nevoie şi sub preţul de in valoare de 4300 Lei. In caz de n e­ şi 2 cai în valoare de 14.100.— Lei.
PUBLIC/.ŢIUNE estimare. voie şi sub preţul de estimare. In caz de nevoie şi sub preţul de es­
Se aduce la cunoştinţa generală Pretenţiunea care e de încasat Pretenziunea care e de încasat timare.
că în ziua de 27 Iunie 1936, la ora face 7400 Lei, capital, dobânzile legale face 1600 Lei cap. dobânzile legale Pretensiunea care este de înca­
10 a.m. se va ţine licitaţia ptiblică cu socotind din 1 Octomvrie 1930, iar sócotite din 19 Nov. 1935 iar spesele sat face 4380.— Lei cap. cu 3£’0 soco­
oferte închise, în biroul Depozitului de spesele până acum stabilite de 2698 de judecată în sumă de 1091 Lei. tite din 7 Aprilie 1934 iar spesele
sare Ocna-Sibiului, pentru închirierea Lei. de judecată stabilite deja pănă acum
întrucât mobilele cari ajung la li­ 1390.— Lei.
locuinţei din str. Avram Iancu No. 7 întrucât mobilele cari ajung la
propîetaiea C.A.M, con stătătoare din 3 citaţie ar fi fost sechestrate şi de alţi întrucât mobilele cari ajung la
camere, 2 bucătării, 1 antreu, 1 cori­ licitaţie ar fi fo3t sechestrate şi de şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul de licitaţie ar fi fost execvate şi de alţi
dor şi şopron de lemne pe un an de alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul acoperire licitaţia prezentă este ordo­ şi aceştia şi ar fi câştig it dreptul de
zile. de acoperire licitaţia prezentă este or­ nată şi în favorul acestora în sensul acoperire licitaţia prezentă este ordo­
Condiţiuniie de închiriere se pot donată şi în favorul acestora în sensul art. XLI. 1908. § 20. nată şi în favorul acestora în sensul
vedea în biroul. Depozitului de sare a ri XLI: 1908 § 20. art. XLI 1908 § 20.
Ocna Sibiului. Ocna-Sibiului, 10 Iunie 1936 Ocna-Sibiului, 10 Iuaîe 1936.
Şeful Depozitului Sibiu, ia 6 Iunie 1936 G refier; M. Szöts Grefier: Carol M. Szöts
A. Henteş portărel : Bacu port. delegat port. delegat.
 Pag. 4 „ACŢIUNEA* Nt. 63

Din n o u R E C O R D de N O R O C la Ciment Gips

C O L E C T U R A OFI CI ALA Trestie Cuie
Hârtie ca plată, ___________ HârtiB gudronată
c a re a împărţit u rm ă to a rele câştig
1.000.000 — nr. 16.475 s. 1. FERECATURI
4.000 010 — nr. 53.379 s. 11. RUDOLF FRIEDS AM
SIBIU FIERĂRIE P la ta L em nelor 5
400.000 — nr. 11.336 s. 1. TELEFON Nr. 391.
400.000 — nr. 11.336 s. 11.
200.000 — nr. 64.983 s. 11. PUBLICAŢIUNE DE LICITAŢIUNE.
In localul Institutului de Zălogire, Sibiu Strada Mitropoliei No. 19, se ţine
400000 — nr. 27.285 s. 11. L u n i în 13 I u l i e 1936 şi în zilele următoare, totdeauna dela ora 8 şi jum.
100.0C0 — nr. 32.273 s. 1. L I C I T A Ţ I U N E
asupra obiectelor zâlogite cu scadenţa până în 31 Maiu 1936, şi anume:
100 000 — nr. 57.950 s. 11. lucrurile preţioase începând cu Nr. 1866 din anul 1935 până inclusiv No. 2896
100.000 — nr. 48.424 s. 11. din anul 1935 iar mărfurile începând cu No. 6829 din anul 1935 până inclu­
siv No. 10038 din anul 1935.
100 000 - nr. 57 950 s. L Răscumpărări deci trebue făcute la limp!
Prolongaţii însă sunt de cerut şi de aranjat cu cel puţin 2-3 săptămâni în­
eîc. et \ aintea licitaţiunii, pentrucă la acordarea prolongaţiilor se vor pretinde şi plăţi
corespunzătoare din capital!
După ce au fost atâtea câştiguri la Sibiu de Sibiu, în 31 Maiu 1936. Institutul de Zălogire Sibiu.
data aceasta veţi fi primit în sfârşit convinge­
rea ca loteria vă poate face şi pe Dvoastra Pentru »R E U M A T I C I ,
milionari. Cumpăraţi deci un loz dela n e v r a l g i c i , a r t 1r i t ici,
COLECTURA OFICIALĂ TOGAL este m ed ica m en tu l ideal.
« m m e a m e m o a i. & O cură cu ta­
blete TOGAL

Banca Oaşia (ogal e rem ediul

ideal al reu-
ma-tismuluişi
nevralgiilor.

Str. Mitropoliei 1— 3

S in g u ra c o le c tu ră c a r e g a r a n te a z ă a b s o lu tă d is c re ­ Din colectură milionarilor

ţie şi nu p u b lică nici o d a tă num ele c â ştig ă to rilo r.

Gheorghe Stănoiu
„marfa v ă r s a ta a u e ş it a z i L ozul c e l M are d e

pentru^
ca ci
ante pielea
c h e teele
lo r
'din maten;

15-voastre.caa ş;
T. cre-na
tía api seu crema
s jk '
uma cu benzinâAS,
6 Milioane c u N o . 1 6 .4 8 9 S . S.
Lei 400.000 cu Nr, 4o 236
Lei 400.000 „ »> 53 64o
Lei 200.000 „ 64 Î27
Lei
Lei
200.000
2 0 0 .0 0 0
,
„
ij
*» 31 .228
65.412
Primăria comunei Bradu, judeţul Sibiu. ii
Nr. 670|936 Lei 2 0 0 .0 0 0 „ n 5! .o89
P U B L I C A Ţ I U N E
100.000 Nr. 9.256 100.000 Nr. 38.83S 100.000 Nr. 61.797
Primăria comunei Bradu, jud. Sibiu, dă în întreprindere prin licitare
publică, cu oferte închise şi sigilate, cu respectarea dispoziţiunilor art. 88-110 100.000 15.068 100.000 6.909 100.000 „ 227 251
din Legea Contabilităţii Publice şi a Normelor Generale pentru ţinerea lici-
taţiunilor publice, următoarele lucrări: 100.000 16.281 100.000 9.651 100.000 „ 124.679
I. Dărâmarea actualului local al cârciumei comunale cu toate depeden- 100.000 23.137 100.000 18.007 100.000 „ 48.303
tele lui.
Licitaţia se va ţine în localul Primăriei comunale Bradu, în ziua de 2 100.000 37.142 100.000 24.496 100.000 „ 49.254
Iulie 1936 ora 10 a.m. Preţul de strigare Lei 25.000.— Garanţia provizorie 100.000 41.409
100 000 37.736 100.000 „ 27 285
Lei 1.250.—
II Furnizarea a 150.000 (Una sută cinci zeci mii) cărămizi. Licitaţia 100.000 48.424 100.000 47.778 100.000 „ 38.838
se va ţine în localul Primăriei comunale Bradu în ziua de 4 Iulie 1936 ora
10 a. m. Preţul de strigare Lei 180.000.— Garanţia provizorie Lei 9.000.— 100.000 35.562 100.000 47.864 100.000 „ 39.424
III. Construirea în roşu a unui local pentru Şcoala primară de Stat. 100.000 59.030 100.000 50.360 100.000 „ 45.882
Licitaţia se va ţine în localul Primăriei comunale Bradu in ziua de 6 Iulie
1936, ora 10 a. m. Preţul de strigare Lei 499.731.— Garanţia provizorie 100.000 57.950
Lei 24.986 —
IV. Pavarea străzilor cu piatră rotundă de râu. Licitaţia se va ţine
în localul Primăriei comunale Bradu in ziua de 8 Iulie 1936. ora 10 a. m.
Preţul de strigire Lei 374.520.— Garanţia provizorie Lei 18.726.— Fericiţii câştigători ai celor 6 Milioane sunt
V. Construirea în roşu a unui local pentru Casa Comunală. Licitaţia
se va ţine în localul Primărie) comunale Bradu in ziua de 10 Iulie 1936, ora D-na Felicia A. din str. Caimatei, D. lonescu
10 a. m. Preţul de strigare Lei 419.321.— Garanţia provizorie Lei 20.966.— student Politehnică, Preot P. str. Darvarl
Supra oferte nu se primesc. Planurile, devizele şl Caetele de sarcini
se pot vedea în orele oficioase la Primăria comunală Bradu. şi un jucător din Provincie.
In caz că prima licitaţie va fi fără rezultat, a doua licitaţie se va ţine
In acelaş loc, la acelaşi oră cu aceleaşi condiţiuni după cum urmează:
1} Pentru lucrarea I. in ziua de 13 Iulie 1936.—
2) Pentru lucrarea II. în ziua de 15 Iulie 1936.—
3) Pentru lucrarea III. în ziua de 17 Iulie 1936.— Celelalte câştiguri au eşit în Sucursalele şi Subcoleciurile noastre din
4) Pentru lucrarea IV. în ziua de 21 Iulie 1936.—
5) Pentru lucrarea V. in ziua de 22 Iulie 1936.— Cernăuţi, Ploeşti, Craiova, Oradea, Iaşi, Chişinău, Galaţi, Sibiu etc. etc.
Br a d u, la 12 Iunie 1936.
Primar, I. Bădilă Notar, I. I. Mânduc

Reduc or resp : ILIE MUNTE A NU. Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI“ Sibiu. CENSURAT
 "ASTRA •'
p t.sala ele
gratuit
Director: ION MUNTBANU
Abonamentul anual Lei 240, ş a s e luni 129, trei luni 60, o lună 20, Instituţii, so cietă ţi 500, Nr.-ul 3 Lei.— Publicaţi uni ş i inserate după tarif
Nr.64
Reacţia contra
revoluţiei roşii
După ultimele ştiri din străină­
tate, din declaraţiile făcute de d. A.
Vaida, şeful dreptei din România, din
manifestarea sufletului românesc dela
Sibiu şi reacţia tineretului şi-a într egei
ţări contra presei comuniste se poate
uşor înţelege că opinia publică euro­
peană şi dela noi din ţară luptă cu
înverşunare contra comunismului.
Acei cari au rădăcini în pămân­
tul acestei ţări şi sunt legali prin pă­
rinţii lor morţi pentru apărarea gliei
şi credinţei străbune, au ridicat semnul
biruinţei creştine, crucea, pe steagurile
tricolori şi a u deschis lupta pe viaţă
şi pe moarte.
Lupta de salvare a ţării a luat
proporţii şi va creşte şi ca o reacţi-
une împotriva banilor lui Iuda care
au găsit şi la noi trădători, puşi în
slujba ideologiei revoluţiei roşii.
Franţa, conducătoarea politicei
externe din Europa este astăzi prinsă
în ghiarele comunismului, fapt care a
determinat Anglia sâ-se apropie de
Germania şi Italia spre a face un front
anticomunist.
Prin acea stă schimbare a politi­
cei europene, situaţia Franţei este din
cele mai grele. Nu este uşoară nici
situaţia României care a fost şi este
strâns legată de Franţa victorioasă şi
marea noastră aliată ce ne trimite
astăzi „porumbiţe" pentru apărarea co­
munistei Pauker şi după declaraţiile
dlui Vaida face presiuni asupra ac­
tualilor conducători să suprime reac­
ţia ţării contra comunismului,
Prin căderea Iui L. Blum din
fruntea Franţei care va fi cu mult mai
apropiată de cât ne putem închipui.
Franţa va putea scăpa de comunism.
D. Vaida a declarat 2Îariştilor
in convorbirea ce am avut că are toa­
tă încrederea în biruinţa dreptei fran­
ceze ce nu va întârzia mai mult de
4 —5 luni.
Să sperăm, pentrucă Franţa a
fost şi este categoric contra revizio­
nismului în timp ce celelalte state nu
au dat pănă acum toate garanţiile pen­
tru menţinerea actualelor graniţe.
Desigur că fruntaşii mişcărilor
de dreapta dela noi fără nici o intâr-
ziere vor căuta să lămurească proble­
ma revizionismului cu frontul de drea­
pta ce se repăteşte în clipele de faţă
în Europa spre a-şi întări prin aceasta
forţele pentru a duce cu toată vigoa­
rea lupta de apărare a României con­
tra revoluţiei roşii.
Ion Munteanu
lectoră
O rgan al a s o c ia ţiilo r r o m â n e şti
Sibiu, io l 25 Iunie 1936 Anul II
Interview cu d. A. Vaida
B iru in ţa ro m ân ism u lu i s e a p ro p ie .
D u p ă con gresu l F ro n tu lu i ro m â n esc d . p reşed in te A . V a id a V o e v o d a p ri­
Ni s e s e r v e s c n u m a i v o r b e
m it zia r iş tii stră in i cărora le -a fă c u t d e c la ra ţii a su p ra p ro g ra m u lu i F ro n tu lu i ro­
In toamna anului trecut, într'o
m ân esc. însufleţire generală — românească,
A u u rm a t la râ n d g a ze ta rii rom ân i. T im p d e m a i bine d e o o ră în g ră d in ă ciobănească — s'a ţinut primul con­
la d . T ilea, d . V a id a a e x p u s şi d e sp ic a t n en u m ă ra tele p roblem e m enite s ă în tă ­ gres al oierilor din România, convo­
rea scă id e ia ro m â n ism u lu i p rin p r o g r a ­ cat şi organizat de inimosul d. Nicolae
m u l fron tu lu i rom ân esc. In m o d sp e ­ Munteanu, fiu de oier din Poiana Si­
biului. Cei pesie 2000 oieri, au plă­
c ia l a m so lie ita t a p o i d lu i V a id a un in­
mădit programul şi planul de muncă
te rv ie w pen tru A.cţiunea. pentru reînvierea acestui ram de eco­
„ U rm ă re sc A c ţiu n e a ş i ţin s ă - ţi nomie naţională,
spu n sfre d e lu ş c ă este un p u n c t u n d e nu
su n tem d e a c o r d ,“ su n i cutrintele cu c a re
Dl. M. Negură subsecretar de
stat la agricultură, care adânc impre­
m ă în tâ m p in ă d . V a id a .
sionat de această măreaţă adunare,
Ş i cu to a te a c e ste a d a c ă vorbeam şi a luat angajamentul în faţa a 2000
a se a ră in preu n c, la a d u n a re reco m a n d a m de oieri, că va lupta din toate pute­
că ld u ro s — cum a m fă c u t cu U n iversu l, rile pentru satisfacerea cererilor oie­
P o ru n ca V rem ii, C u ren tu l— ş i A cţiu n ea rilor fiind absolut juste. Aceleaşi pro­
care e ste sc risă cu s im ţ rom ân esc. T re . misiuni categorice s‘au făcut din partea
dluî primmiaistru şi d. V. Sassu mi­
bue să sp rijin im cu to ţii p re sa rom ân ea­
nistrul agriculturii.
sc ă sp re a o p u te a în tă ri în lo cu in d câ t
A venit valorificarea lânei, pro­
m a i g ra b n ic p re sa co m u n istă a tâ t d e dus în care le stă tuturor oierilor
ră sp â n d ită la noi. — D u p ă o d iscu ţie nădejdea. Această valorificare, diri­
extrem d e in teresa n tă a su p ra n evo iei d e jată de Dnii V. Sassu şl M. Negură
a -se creia o p resă ro m â n ea scă , revenim a fost făcută de Uniunea Sindicatelor
agricole şi Uniunea camerelor de
a su p ra m a n ife sta ţie i su fletu lu i rom ân esc
agricultură, reprezentanţi ai oierilor
d e D u m in ecă . — D l. V a id a p re c ize a ză şi Dl. Margulles — din poporul ales —
S ib iu l a r ă m a s cred in cio s trecu tu lu i său glorios, — E n tu zia sm u l m a n ife sta t d e su ­ reprezentant al fabricanţilor — vorba
fle tu l ro m â n esc cu p rilegiu l im p u n ă to a rei serb ă ri d e ră sco lire a sim ţu lu i d e so li­ cântecului „unii sapă viile şl noi bem
d a rita te ro m â n ea scă , a fo s t pen tru m in e ş i c re d că pen tru to ţi o m ă rtu rie vie vinurile."
d esp re co n ştiin ţa n a ţio n a lă a p o poru lu i n ostru . In im ile au în cep u t să se m işte ş i La strădaniile oierilor prin d.
N. Munteanu, pentru valorificarea
ele v o r b a te to t m a i ta re p e z i ce trece.
lânei^ s'a ajuns la rezultat că a
D in felu l cum s ‘au m a n ife sta t S ib ien ii şi to ţi cei cari au ven it din to a te p ă r ­
venit ariciul stăpân în casa sobolului.
ţile să a ra te că R o m â n ii vracii o R o m â n ie a R o m â n ilo r, au a r ă ta t că S ib iu l d e Marguiles acela cari acopere
a s tă z i este vred n ic ş i la în ă lţim ea S ib iu lu i eroic d e eri d e u n de s ‘a u d esch is ş i s ‘au cele 10 milioane anual bineînţeles
p u rta t a tâ te a lu p te grele. — C e a ş i m a i p u tea a d ă u g a la ce au v ă zu t sib ien ii ca ziarului Credinţa şi Uniunea şl sindi­
catele agricole, vin să valorifice lâna,
m a rto ri o cu la ri cu p rile ju l a c e ste i m ă reţe să rb ă to ri a su fletu lu i ro m â n esc d e c â t că>
după cum le convine lor, aşa că uni­
eu a m tră it clipe d e în ă lţa re ş i ră sc o lire a vrem u rilo r d e a p rig ă lu p tă p en tru ro­
unea oierilor se va ocupa cu valori­
m â n ism . O rdinea, d iscip lin a în care s ‘au m a n ife sta t v a la h ii a vo rb it pen tru to ţi ficarea grâului.
d esp re n ivelu l rid ic a t a l p o poru lu i nostru în d re p tă ţit s ă p re tin d ă a s tă z i s ă fie p e La noi vinde pantofarul funii şi
deplin stă p â n i p e bog ă ţiile a cestu i p ă m â n t rom ânesc. crupierul face tribune. In loc ca sta­
B iru in ţa d ep lin ă a ro m â n ism u lu i s ‘a fă c u t v ă zu tă a s tă z i. E a nu v a m ai tul să încurajeze org. profesionale şl
să se mândrească cu ele le dă în cap.
p u tea în tâ rzia . E s te n evo ie s ă lu p te fie c a r e la p o stu l u n d e se g ă se şte pen tru ca
Când a trecut chestiunea lânei
m âin e să p u tem fi g a ta ş i p e d eplin p re g ă tiţi pen tru a în fă p tu i câ t m a i n eîn târ­
prin cons, de miniştrii, sprijinitorii
z ia t ş i d eplin R o m á n ia ro m â n ea scă p e care o cere to ţi fii n eam u lu i n o stru “. oierilor n'au fost prezenţi ? Dece n'a
Ion Munteanu apărat nici unul interesele celor mulţi ?
Dece n'a susţinut nimeni cauza oierilor ?
Cu valorificarea făcută s'au ser­
vit interesele câtorva industriaşi — toţi
c r o n ic a rim a tă ... streini de neam — şi a câtorva per­
soane, neţinându-se seamă de *1* din
„ a celea şi a d ieri d e v â n t : asem en ea ‘n ţe le s-a lu m ea to a tă locuitorii ţării, români curaţi şi din
„ p e -a c e ia ş siru n ă - a c e la ş câ n t... că R eg m a n n icio d a tă cu rom ânii, pungile cărora s'au scos atâtea mili­
oane pentrucă să ia statul 10 milioane
cu su fletu l lo r n ‘o s ă se'n ca d reze...
corespon den tu l U n iversu lu i din loc, ... se fră m â n ta s p ie lib e rta te ţa ra - — banii lui Iuda — din partea indus­
a tu n ci câ n d lu m e a îm p â n zea p ia ţa ş i ‘n sbucium el, ca m ult m a i g rea p o v a ra triaşilor. (Declaraţia făcută de un co­
s ă pu n ă „ A d iv o r u l“, „ D im in e a ţa “ s ă - i fie, T R E B U I S E s ‘o tră d e ze !... merciant. Vezi revista „Stâna" depe
ş i ‘n trea g a p re să com u n istă ‘n foc, la Ş o p ro n câ n d a ţâ ţi gem eau in la n ţu ri Iunie Nr. 6 A. IU pag. 33.)
U. O. n'a fost nici măcar invi­
c â n d — logic — trebu ia s ă fie n fru n te , s ‘a d u s ş i le -a cerut s ă - ş i v â n d ă ţa ra , \
el a trim is p e o m u l lu i — S ta m a te — şi nu i-a p le sn it f a ţa d e ocara, tată să ia parte la vreuna din şedin­
— cu -a ceia ş n eagră şcoală ş i p ă c a te — b lestem ele a tâ to r m o rţi p rin ş a n ţ u r i !... ţele ţinute pentru valorificarea lânei.
porn itu l v a l d e su flete să 'n fru n te, ... şi-a cu m c â n d se fră m â n tă In telul acesta continuând poate
ş i p e a cei ce-au a r s m a cu la tu ra [flo a re a ţă rii fiecare să vadă că drumul şi viitorul
iu d eo -co m u n istă s ‘a resteze... ! scî nu în fig ă iu d a ste a g u l roşu, României mari de astăzi nu este cel
ca şi la Ş o p ro n a s tă z i p ă c ă to su l dorit de M. S. Carol II şi că ne a-
d e l R e g m a n ştie bine s ă tră d eze,
ca ş i lu i M a n g ra a s ta - i fu s c r ip tu r a !... ; îm p lâ n tă ‘n ea cuţitele tră d ă rii!... propiem tot mal mult de prăpastie.
îş i sch im b ă lu p ii p ă ru l— spu n b ă trâ n ii — Iile Munteanu
n ă ra v u l in să n ‘au sch im b a i v re -o d a tă ... i I. V e S p e Secretar general U. O
 Nr- 64__________________________________________________ . A C Ţ I U N E A "
Sibiu si împrejurimi ŞTIRI
■■■■■■■■■■■■■■■■■■■
B ila n ţu l m a te ria l al
se rb ării c â m p e n e şti
Preşedinţii tuturor asociaţiilor
şl societăţilor au participat la şedinţa
încheierii socotelilor.
Dl Lazăr Albu a făcut raportul
asupra veniturilor şl cheltuelilor.
S‘a constatat că s'au încasat Lei
8315 din vinderea Insignelor, adecă
aceiaş sumă ca şi anul trecut. Insig­
nele au fost vândute după cum urmea­
ză : Reuniunea meseriaşilor şi Patroni
255, Frăţia Românească 188, Soc.
C. F. R. 184, Ardealul şl Unirea 167,
Societatea femeilor „Sf. Maria“ 139,
Andreiu Şaguna 100, Maeştrii militari
■76, Camera Muncii 75, Voevodul Mi-
halu, 75, Soc. Femeilor „Sf. Nlcolae“
70, Soc. „Dumbrava" 64, Acţiunea
Românească 60, Femeile meseriaşe 54,
Asociaţia funcţionarilor judecătoreşti
40, Sindicatul muncii 15, şi Mihaiu
Viteazul 15.
Totalul încasărilor este de Lei
13.260. Cheltuellle au fost dtpă cum
urmează :
Costul muzicei Reg 90 Infanterie
2000 Lei. Costul muzicei Bratei 3000
Lei. Costul muzicei Orlat 1500 Lei.
Costul muzicei CFR. 1500 Lei. Costul
muzicei Şcoaiei Normale 1000 Lei.
Invitări şi placate 2747 Lei, Insigne
şi cocarde 663 Lei, Convorbire tele­
fonică 138 Lei, Om de serviciu şi
tramvai 80 Lei, Timbre şl cereri la
autorităţi 46 Lei, Ace cu gămălie 38
Lei, Totalul eşitelor 12.712 Lei.
Bilanţ; Intrate 13.260 Lei, Eşite
12.712 Lei, Sold creditor 548 Lei.
Dl N. Dragomir face cunoscut
că neparticiparea societăţii xMihaiu
Viteazul a fost din cauza întârzierii
muzicei. Repr.
Expoziţia şcoaiei primare
de fete „Regina iViaria“
N‘am crezut niciodată că degetele
unor fetiţe de 8—10 ani să mănuiască
acul cu atâta măestrie.
Am ocolit de câteva ori sala în
care s‘a ţinut săptămâna trecută
expoziţia acestei şcoale fără ca să mă
pot opri mai insistent asupra vre-unui
colţişor. Fiecare obiect pare că mă
trăgea de mânecă. Mi a trebuit ca
printr'un efort de voinţă să-ml impun
un plan ca nu cutnva în vârtejul ad­
miraţiei să scap vre-o clasă necercetată.
Am început deci dela cl. I-a, a
d-nei Nicola. Sunt expuse goblenuri
dintre cari se remarcă cele ale elevei
M. Nicolau, apoi perniţe — Repano-
vici, V. Sanda şi C. Zorica— şaluri, feţe
de mese din dantelă, etc. etc. Clasa I. B
expune aceiaş fel de obiecte, remar-
cându-se ale elevelor Maria Crăciun
şi Tudorache Tubocta.
Clasele II A şi II B de sub con­
ducerea d-nelor Gâlea şi Bărbat, au
lucrat prima in roşu, a doua tonul în
albastru, deosebindu-se astfel şl for­
mând totuşi împreună pe fondul alb
al cusăturilor un frumos ansamblu.
Pe lângă aceste cusături la cari fie­
care elevă a contribuit cu un obiect
abundă goblenurile şl perniţele Can-
cin C , Coman L., E. Dafinescu etc.
La clasele III A şi B de sub
conducerea d-nelor Nicolescu şl To-
pârceanu, sunt expuse din abundenţă
goblenuri foarte bine executate, -per­
niţe, şervete, încep desemnele geogra­
fice etc. Sunt deasemenea expuse il
naţionale.
Se remarcă apoi o iconiţă lu­
crată de Dragomir Ana şi in cusături
Maria Pavel şl Eug. Brezoi.
Clasa IV A expune sub condu­
cerea D-nei Gheorghiu perniţe fin
lucrate, goblenuri, etc. S‘au observat
apoi un mare număr de ii naţionale
din diferitele regiuni ale ţării, hărţi
geografice executate cu multă precizie.
Se remarcă în special elevele
Ruja Viorica, apoi Mia Foica, Sanda
Ivan, Any C. Marinese», N. Frăcea. etc.
Cursul supra primar a lucrat
St1BB9H
Dela Inspectoratul
Muncii
In atenţinnsa com ercianţilor
Prin decizia dlui Ministru al
Muncii Nr. 22.810 din 13 Iunie a. c.
publicată în M. O. Nr. 139 din 18
Iunie a. c. se face cunoscut că dela
15 Iunie şi până la 15 Septemvrie
a. c., stabilimentele comerciale din
întreaga ţară prevăzute în decizia
Ministerială publicate în M. O. Nr.
144-1925, la Cap. A. p. I. al. a., vor
ii închise între orele 13—16 iar seara
se vor închide la ora 20, în toate zi­
lele de lucru, inclusiv ajunul Dumir.e-
celor şi sărbătorilor legale.
Transferări din învăţă-
mântui primar în jude­
ţul Sibiu.
Ur&ana
Frăţilă Victoria dela Caransebeş
la Sibiu Nr. 1 F.; Viucerea N. dela
Mand. jud. Sibiu Nr. 4 M.
R u ra le
Tatu Elena dela Cooc Turda
la Amnaş jud. Sibiu; Grigore I. Braia
dela Bârseul de sus Sălaj ia Beneşti
jud. Sibiu ; Titu I. dela Agârbiciu Cluj,
la Bogatul Sibiu; Martin N. dela A-
ciliu Sibiu la Cisnădie Sibiu; Grancea
N., dela Sâmpaul Cluj la Gura râului
Sibiu; Milaciu Iosit dela Slimnic jud.
Sibiu la Hamba Sibiu; Băilean Şt, de
Ia Piulc Someş la Ludoş Sibiu; Că­
lin D. Mihail dela Gherţa-Mică la
Ş. Mare la Răşinari Sibiu; Ursu Maria
P«g. 2
a N H N H H H H B IH iB H ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■
deasemenea la cusături, dar mal ales
la frumoasele covoare cari au împo­
In atenţia învăţătorilor
dobit « mare parte din pereţii salei. şi preoţilor abonaţi şi
Pe o masă în mijlocul salei au colaboratori ai ficţiunii*
mai fost expuse o mare varietete de
Ia dorinţa de a aduce in discu­
dulceţuri, dela simplul compot şi până
ţie publică problemele ce pot cantrf-
la şerbetul de fragi şi trandafiri.
bui la ridicarea statului românesc şi
Această expoziţie de fine de an
a dovedit că pe lângă carte şl sbur- mai ales la colaborarea ce trebue să
dălnicie fetiţelor române — chiar dela existe intre oraş şi sat, ne adresăm
oraş fiiad — le place şi ştiu să lu- solicitând tuturora să contribue prin
crexe. Părinţii şl D-nele profesoare scris. Ia special socotim de interes a
îşi au şi ei în expoziţie partea lor de se desbate problema de romanizarea a
mulţumire : unii pentru sacrificii iar oraşelor prin trimişii statului#1— co-^
ceilalţi pentru munca depusă în de­ mercianţi şi industriaşi — şi posibi­
cursul unui an. I. V. Sp. lităţile de a determina pe sătenii frun­
taşi să-şl îndrume copiii spre comerţ
şi industrie. Ridicăm această problemă
mai ales astăzi toată lumea işi dă
seama de situaţia îngrijorătoare in
Care ne găsim prin stăpânirea străini­
lor.
— Liceul Domniţa Ileana va face
încheierea festivă Vineri 26 Iunie o-
rele 11 în sala prefecturii.
— Nou strand la Sibiu. Socie-
i tatea Anonimă „Strandul Sibiului", a
j construit pe fostul teren Sebesch, spre
Turnişor, un modern ştrand — care
se va deschide în curând — Locul şi
construcţia este din cele mai plăcute
având mult soare şi fiind ferit de
vânturi.
H. ^ o ra v e iz
Bijutier
s‘a mutat tot în strada
i t e g i i i i M a ria N r. 4 9
— încheierea anului Ia şcoala
de cântăreţi. In 13 Iunie s‘a făcut în­
dela Roşia Sibiu la Săcădate Sibiu; cheierea festivă a anului şcolar 1935
Draşoveanu Ilie dela Teuş Alba la — 36 la şcoala de cântăreţi bisericeşti
Sângătin Sibiu; Vláscea I. dela Reia din Sibiu.
Hunedoara la Tâlmsciu-firma Sibiu; In prezenţa corpului didactic şi
Popescu Maria dela Poplaca Sibiu la a elevilor, părintele director Ştefan
Veştem Sibiu; Sărâtean Livlu dela Morariu a rostit cuvântul ocazionai,
Ruşciori Sibiu la Vurpăr Sibiu, arătând că şcoala face progrese din
Transferări condiţionate ur­ an în an şi că numărul elevilor creşte
bane dacă devin lib ere mereu.
Popescu O. Florica dela Drănic
— „Medicul Dr. Iano (pt. femei,
jud. Doi) la Sibiu şc. Nr, 10 mixtă,
copii, piele, venerice) stabilindu-se în
dacă se transferă d-ra Şerban în Arad.
oraşul Sibiu (Avram Iancu 24) şî-a
Transferări con d iţion ale Tn deschis un cabinet medical dela 1 crt.
posturi rurale dacă devin inzestrându-1 cu aparatele medicale
libere noui şi cele mai moderne. Roagă şi
Ana Oprîş n. Ciolan dela Ser- prin calea această protecţiunea bine
belu jud. Mureş la Ungurei şc. pr. voitoare a Onor. Public."
de stat jud. Sibiu; Mihail Cheşa dela
— D. dr Miter a donat suma de
Sibiel jud, Sibiu la Mândra jud. Sibiu;
130000 Lei pentru societăţile din ora­
Vinerean Victor dela Hărţăgani Hu­
şul nostru, depunând în ziua de 23
nedoara la Alămor şc. pr. de stat;'
Iunie această sumă la Banca Albina.
Bueu enciu P. dela Rod Sibiu la Slim­ Din lipsă de spaţiu suntem siliţi să re­
nic şc. pr. de stat; Chialda Iacob dela
venim cu amănunte în numărul viitor.
Tichindeal Sibiu la Rod şc, pr. de
stat; Novotny Maria dela Căt. Aurel — La redacţie se prezintă d. Târ-
Vlaicu Sighişoara la Ocna-Sibiulut şc. noveanu Dumitru bătut grav de poliţie.
Cazul s a făcut cunoscut parchetului.
pr. de stat; Bembea I. dela Bahnea
Desigur că justiţia îşi va spune cuvân­
Tr. Mică la Sibiel şc. pr. de stat;
tul. Procedeul poliţiei este de condam­
Sărâtean V. Liv u dela Ruşciori Sibiu
la Vurpăr; Oţoiu Har dela Alămor nat.
Sibiu la Acîliu; Sărăteen Elena dela — Din partea gărzii valahe Sibiu
Noul Sibiu la Roşia şc. pr. de stat; seara s'au prezentat la d. Valda un
Rebega Ana dela Săsăuş Sibiu la Gu- grup de 40 de tineri.
rarâului în locul d-rei Băcilă Maria Au cântat mai multe cântări na­
dela Gurarăului Sibiu la Orlat în lo­ ţionale iar d. Bucur Parota a rostit o
cul d-nei Al. Iosif, transf, la Arad; frumoasă cuvântare.
Stoica Seb. dela Slimnic Sibiu la Ruş- — Dela Poliţie. S'a pierdut un
ciori locul Sărătean Livlu; Mărgulescu câine de rasă Koxtorier, de culoare
Georgeta delaSlmlşna Someş la Noul alb cu negru iar la cap galben, etate
locul Ei. Sărăteanu; Salomte Marla 10 luni.
dela Ungurei Sibiu la Poplaca, locul Proprietarul dă celui care-1 pre­
Popescu Maria- dă o recompensă frumoasă.
 Pag. 3
EXTERNE!
CONFERINŢA STRAMTORILOR s‘a deschis Luni la Mon­
treux. Man,i a luat cuvântul d. N. Titulescu, declarâadu-se a-
lături de amica noastră Turcia, care a cerut schimbarea unor
clame ce nu mai asigurau siguranţa Turciei.
IN TURCIA au fost înregistrate trei mari cutremure de
pământ. Palatul guvernatorului din Memureu s‘a dărâmat din
această cauză.
Regimul actual din Franţa a dizolvat organizaţiile naţiona­
liste. Duminecă şi Luni au avut loc în mai multe oraşe ciocniri
între membri organizaţiilor naţionaliste şi comuniste. Pe câmpul
de încăerare au rămas rohrţi şi numeroşi răniţi. Sunt şi acestea
dovezi despre răul bolşevic din Franţa.
Măreaţa demonstraţie
a Frontului românesc
P a rtic ip ă 30 0 0 0 R o m ân i —
C u v â n t a r e a d l o r A le x a n d r u V a id a si V. V. T île a
Duminecă a avut loc în oraşul
nostru congresul regional ai Frontului
Românesc, transformat într'o măreaţă
demonstraţie românească. Douăzeci şi
cinci de trenuri au adus la Sibiu a-
proximativ 30.000 de Români din ju­
deţul nostru şi judeţele Braşov şi
Odorheiu în frunte cu d. Voicu Niţescu,
Hunedoara cu dl, Vlad, Făgăraş cu H.
Moldovan, ambele Târnave, Alba, Vâl­
cea şî Dolj.
Cu trenul de Bucureşti au sosit
reprezentanţii agenţiilor streine de
presă, între care au fost şi dnii: ing.
P. Mizunka Polonia, A. Mantero Franţa,
D. Costa Italia, Gruber Germania,
Armebus Italia etc., precum şi orga­
nizaţia de Dolj — D. A. Vaida asistat
de dnii A. Vlad, Voicu Niţescu, E.
Haţieganu, C. Angelescu, D. R. Ioani-
ţescu şi de şefii organizaţiilor din în­
treg Ardealul şi Muntenia şi peste 40
ziarişti etc,, a primit defilarea miilor
-de ţărani in Piaţa Regele Ferdinand.—
•Cortegiul a fost deschis cu judeţul
Braşov şi încheiat cu judeţul Sibiu.
Defilarea a început la orele 11 şi a
luat sfârşit la 12 şi 15 minute.
Peste 250 de drapele — dintre
cari mai mult de una sută din jude­
ţul Sibiu, au defilat cu semnul crucei
creştine, dând un aspect din cele mai
sărbătoreşti. Cele peste 40 fanfare,
dintre cari 32 din judeţul Sibiu, au
răscolit adânc entuziasmul sătenilor
şi a procurat vibrante emoţii celor
cari au asistat mândri de disciplina
şi ordinea în care s‘a desfăşurat
această impunătoare demonstraţie.
Pe terenul O. N. E. F. mare
mulţime a cântat Desteaptăte Române
şi Imnul Regal.
D. V. V. Tîlea rosteşte un im­
presionant discurs, întrerupt în repe­
tate rânduri de aplauzele mulţime?,
în care dupăce mulţumeşte diui A.
Vaida preşediniele „Frontului Româ­
nesc“ se adresează cu cuvintele Sibiul
este mândru că poate înşirui în
această zî frumoasă lanţul numeroa­
selor manifestări naţionale din trecut,
cea mai puternică şi cea mai mare
demonstraţie pe care a cunoscut-o
vreodată această străveche cetate.
Mulţumeşte foştilor miniştrii pre­
zenţi la adunare şi participanţilor.
Se adresează dlui Vaida cu cu­
vintele : „Sunteţi alei în mijlocul nos­
tru şi în sufletele noastre, cu părul
cărunt dar cu sufletul tânăr.
Luptaţi şi ne chemaţi la luptă:
Fulgeraţi porunci din acest ţinut de
mândrie românească peste întreg în­
tinsul ţării şl Vă asigurăm că aşa cum
o doriţi Dr. va merge „Numerus Va-
lachicas“ ca focul prin păiuş cuprin­
zând întreaga ţară.“
Domnule comandant suprem:
Trecutul Dv. glorios şi plin
„ACŢIUNEA"
de victorii pentru libertatea naţională,
luptele Dv. pentru întregirea neamului,
declaraţia de rupere definitivă de
Ungaria, făcută în parlamentul din
Budapesta, biruinţele repurtate de
Dv. la conferinţa de pace, aducerea
Basarabiei la sânul României şi acti­
vitatea guvernelor Dv. de bună chiver­
niseală şi de constructivă gospodărie
au deschis minţile şi inimile tuturor
bunilor Român?, pentru a-şi da seama
că acolo unde sunteţi Dv. este şi des­
tinul românesc.
Până ce nu aţi luat Dv. cu
mâini încercate steagul românismului
pentru a-i fâlfăi peste întreg norodul
românesc, lumea era neîncrezătoare
în izbânda naţionalismului. Opinia
publică românească din corpul elec­
toral român erau narcotizate de sca­
matoria echiiibriştflor vieţii noastre
politice. De! a prima Dv, conferinţă,
însă, glasul redeşteptării româneşti a
prins ecou iar politica internă a cu­
noscut primele manifestaţii de con­
structivism românesc, bazate pe prin­
cipiul de echitate al lui „Numerus
Vaiachicus“ şi „numerus proporţiona-
lis.“ In acelaş timp politica externă a
devenit mai demnă de un popor de
18 milioane.
Este pentru prima oară în Ro­
mânia când un om poiitic în mişcare
de opoziţie a reuşit să silească gu­
vernul oficial la adaptarea unor re­
vendicări speciale.
Principiile de bază ale naţiona­
lismului constructiv le-aţi stabilit prea
bine, iubite die comandant suprem.
Ne-aţi spus că fără ură de rasă
şi de religie, să fim mai întâiu Ro­
mâni, iar in activitatea noastră spri­
jinitori ai Românilor.
Ura este arma celor slabi, iar
noi suntem prea tari, pentru-ca să
ne pierdem timpul cu afirmări nega­
tive, de a fi contra unora sau a altor
categorii din ţara românească, când
atâtea probleme pozitive aşteaptă ca
să le dăm înfăptuire.
zi strălucitoare de p rim ă v a ră ...
o excursie v o io a s a ........... d ar
Noi, cum foarte bine ne-aţi spu­
s-o Dv. în fiecare conferinţă, suntem
pentru neamul valah şi pentru cuce­
rirea deplinelor lui drepturi.
Pentru a putea vedea în fapt
România a Românilor şi nu numai de
drept şi ca o noţiune geografică, va
trebui să ridhăm intelectualii satelor
Ia rolul de adevăraţi apostoli ai po­
porului; să înălţăm biserica şl credinţa
strămoşească la rolul ei glorios din
trecut, când numai ea ne-a întărit su­
fletele şi inimele ca să putem duce cu
succes luptele grele în con'ra păgâni­
lor din răsărit şi a asupritorilor din
apus.
Fără înălţarea credinţei, fără
proteguirea bisericel şi a slujbaşilor
ei umiliţi de atâtea ori, nu vom putea
găsi puterea sufletească ca să înscău­
năm pe Români în toate drepturile
de popor majoritar.
„Frontul Românesc" va trebui
să realizeze; dreptul la muncă şi răs­
plată pentru toate categoriile de mun­
citor intelectuali, şi industriali; ocro­
tire pentru plugari şi pentru pălmaşii
brazdei, aducând pentru agricultori
acele uşurări pe cari de mult le-am
avut în programul nostru, ca des­
fiinţarea trusturilor şi a cartelurilor
care au scumpit cu nemiluita fierul,
bumbacul şi alte produse de prima
necesitate.
Pentru a realiza România a Ro­
mânilor, noi trebuie să schimbăm con­
stituţia, înlocuind haina veche cu una
nouă, mai potrivită, să reducem nu­
mărul deputaţilor la jumătate,—bine ?
să oprim minciuna şi demagogia care
v‘a făcut să pierdeţi încrederea în
toate partidele politice; să-i punem
la muncă utilă pentru ţară pe toţi a-
ceia care nu au altă meserie decât
vorbăria goală; să introducem pedeap­
să cu moarte pentru toţi hoţii banu­
lui public şi pentru toţi aceia cari prin
activitatea lor slăbesc resistenţa sta­
tului şi împiedecă orice activitate.
Şi să nu uităm mai ale3 ca să
dăm glorioasei noastre armate, com­
pusă din ofiţeri distinşi şi curajoşi şi
din soldaţi disciplinaţi şi viguroşi tot
ceea ce îi trebue, un excelent armament
un suflet viu şi naţional şi cadre bo­
gate de viteji, cu moartea pe moarte
călcând pentru apărarea hotarelor ţării,
ca să putem noi toţi în frunte cu su­
premul comandant al oştirei M. S,
Regele Carol II să înfruntăm ori ce
duşmani care s a r îndrepta spre noi cu
gând hain.
Domnule Preşedinte
Dv. ne-aţi învăţat să nu ne a-
mestecăm în treburile interne ale al­
tor state şi noi o facem aceasta pen­
tru a putea avea şi noi dreptate de
a cere ca nici alte ţări să nu se a-
mestece in treburile noastre interne
nici direct, nici indirect.
Să se ferească fiecare ţară cu
sistemul de guvernământ pe care
poporul şi conducătorii iui îl găsesc
potrivit, dar să ne lase şi pe noi în
pace ca să ne fericim cum vom crede
noi de bine.
Nr. 64
Crema Nivoa Lei 17.« — ţp( 7 7 *.
Ulei Niva a Lei 2 6 .- — Loi SQ.»
Să strângem rândurile toţi ce{
de un gând şi de o credinţă, chiar
dacă azi nu suntem la un loc — şi sg.
venim în jurul marelui şl încercatului
nostru conducător, pentru că atunci
nimic nu maî poate să impedece rea­
lizarea practică a tuturor principiilor
noastre, şi nu se mal poate opri gu­
vernarea naţionalismului constructiv
prezidat de dv. Die Alexandru Vaida
Voevod.
Vom fi noi o ţară mică, dar daci
ne făurim din credinţa strămoşească
puterea sufletului şi din curajul şi
hărnicia noastră arma neînvinsă, vom
birui cu siguranţă şl înlăuntru şi în a-
fară ca şi micul David pe uriaşul Go­
liath
D. Vaida primit cu mare entu­
ziasm vorbeşte timp de o oră şi ju­
mate. După ce precizează că n ‘a mal
văzut Sibiul o demonstraţie atât de
impunătoare, mulţumeşte dlui V. V.
Tilea şi Slmonetti pentru organizare
şi celor peste 30 de mii pentru
participarea la această sărbătoare a
românismului de pretutindeni. Preci­
zează că aci la Sibiu s'a pus baza
tuturor marilor mişcări naţionale.
Spune că fiind de trei ori prim mi­
nistru n‘a putut înfăptui lucruri im­
portante penirucă partidul sprijinea
trusturile şi cartelurile şi că numai
firma ti era naţională.
Arată că d. Vlad este leul A r­
dealului. Da el e leu şi nu eu cum mi
s a spus. Eu sunt tigrul Ardealului.
După ce spune că a deschis
lupta pentru ideia naţională împreună
cu d. Vlad, asigură că va rămâne
credincios până la sfârşit luptând pen­
tru neam şi ţară şi pentru alegerea
oilor dintre caprele ce strică pădurea
şi dau lapte subţire stăpânite de co­
munişti. Precizează că va şti să lupte
până ce Frontul românesc va fi atât
de tare încât M. S. Regele să-l cheme
şi să-i spună; „Ia conducerea şi sal­
vează ţara." Aminteşte de luptele
purtate la Cristian dimpreună cu P.
S. Sa patriarhul Cristea, unde a fost
ales d. dr. N. Comşa deputat în par­
lamentul unguresc.
După ce combate comunismul
ce caută să pună stăpânire şi pe ţara
noastră, elogiază rezultatele obţinute
de regimurile din Italia şl Germania.
Arată că naţional-ţărăniştii au ehel-
tuit 20 milioane lei pentru ultimele
alegeri parţiale. întreabă de unde au
avui aceste sume ? Arată că unii oa­
meni politici vizitează noaptea pe
Blutnenfeid, citează pe d. M. Popo-
vici şi că ovreii exploatează acest
fapt, dând comunicate şi buletine ca
şi când ar fi majestate Blumenfeld.
Combate metodele presei ovreeşti
pusă în slujba comunismului şi elo­
giază presa naţionalistă..
Spune ca nu aprobă violenţa şl
că în programul Frontului se prevede
combaterea streinilor prin legi care-i
va determina să plece de bună voe
din România. Precizează apoi că na­
ţional, ţărăniştii sunt în slujba străini­
lor şi că Dr. N.Lupu a plecat la Paris
unde a luat cuvântul la o adunare
comunistă.
 Nr. 64 . A C Ţ I U N E A" P«â 4.

t o a t ă_______
t a rpkeŢeXÂ
a ta t*
OM AN
s i bi u
.■■ -••*'rX
j 'évÍ*
k*á',-ií-
iVC- **/ii'î'-v..
'> >y / *.

'ÖBWWWiiJg
REGINA MARIA AO

fe c e
GHEORGHE STĂNOIU
Mtfimoki IhTotitß CfoJtefo. 8 3 - 8 5 ^ » .'.CHEORCHcJ
S I B I U
REGINA MARIA AO
•• •• • .>>*• ?.:«•• v-
Pkoúiv?rie manöjot (ccc)p<rtaPr>au fjCLmfn
•
lipscani 00- %A
Spune că s‘a despărţit de d. Maniu, Primăria Municipiului Sibiu
după o prietenie de 44 ani, tocmai î n c h e i e r e a a n u l u i ş c o l a r Serviciul Administrativ Nr. 80 port. 1936
din acest motiv şi din cauza nepoţilor. l a Ş c . S u p . de com erţ Nr. 5673|1936. A. PUBLICAŢIUNE DE LICITAŢIE
In partea ultimă a cuvântării se
ocupă de politica externă precizând d in S ib iu
P U B L IC A Ţ IU M E Subsemnatul portărel pe lângă
că d. Hitler este obiectul ,de atenţie Tribunalul Sibiu prin aceasta publică
La şcoala superioară de comerţ
în politica externă şi că Franţa co- Domnii Daniel Fleger şl Carol că în baza d e c i z i u n i i Nr.
de băeţi din localitate, a avut loc fes­
munizată condusă de un ovreu care Konnerth intenţionează a înfiinţa în 11333|935 şi Nr. G. II. 4494.1936 a
tivitatea încheierii anului şcolar, la strada Croitorilor Nr. 12 un atelier Judecătoriei Mixte Sibiu în favorul
a dizolvat organizaţiile naţionaliste
care au luat parte elevii şcoalei, cor­ pentru producerea de nutrimente pen­ reclamantului Iile Floaşiu jun. şi văd.
plăteşte bani ca să comunizeze şi Ro­ Floaşiu n. Juga reprez. prin advocatul
pul profesoral, precum şi părinţii e- tru hrănirea animalelor.
mânia. Pentru desbaterea acestei ches­ Dr. Ovidiu Ivan pentru încasarea cre­
Cere expulzarea comuniştilor şi levllor. Cuvântarea de închidere, a tiuni se fixează în sensul § -lui 25 al anţei de 16000 Lei bani şi acc. se fixea­
să nu se mai facă presiuni dinafară ţinut-o, energicul director al şcoalei, art. de lege XVII din 1884 o descin­ ză termen de licitaţie pe 27 Iunie 1926
asupra M. S. Regelui cum să facem d. Trandafir Preda, care a anunţat dere la faţa locului pe ziua de Mer­ ora 3 p.m. la faţa locului în Sibiu, str.
politică. — Critică pe d. N. Titulescu totodată, că anul viitor, şcoala se cur! 24 Iunie 1936 orele 4 p.m. Honterus Nr. 17 unde se vor vinde prin
şl spune că România vrea legături transformă în liceu comercial, iar Toţi cel Interesaţi pot să-şl în­ licitaţiune publică judiciară : mobiliar
ainteze obierţiunlle lor subsemnatului de casă, lampă, picturi şi altele în va­
cât mai strânse cu Polonia, Italia şi elevii vor trebui sâ treacă bacalau­ oiiciu, verbal sau în scris, până la ziua loare de 12710 Lei. In caz de nevoie
Germania. Combate politica de strânsă reatul comercial. desbaterii. şi sub preţul de estimare.
apropiere cu Rusia. La sfârşit s'au distribuit nume­ Pretenţiunea care e de încasat
Sibiu, la 15 Iunie 1936.
Spune apoi că M. Sa Regele se roase premii elevilor merituoşi. face 16000 Lei, bani capital, dobânzile
ocupă de aproape de educaţia tinere­ D. Pimen Constantine seu, emi­ Autoritatea Industrială - 1 instanţă : cu 5'|, °|i socotind din 31 August 1935
tului şi că în scurt timp aceştia vor nentul profesor de limba italiană, a după suma de 7500 lei şi din 1 Ianuarie
influenţa şi acelora valul de româ­ împărţit peste 50 cărţi italieneşti — 1936 după suma de 8500 lei iar spe­
sele până acum stabilite de 5220 Lei
nism ce s’a ridicat şi se ridică din elevilor distinşi ia materia ce o predă bani.
toate colţurile ţării. — din biblioteca proprie. întrucât mobilele cari ajung la
TH A LIA Astăzi premieră.
După aceasta d. V. V. Tilea a- licitaţie ar fi fost sechestrate şi de
nunţă ora plecării trenurilor aşa în­ M a rc e lle C h a n ta l în alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul
cât cei peste 30.000 de participanţi au
plecat până la ora 8 seara cu toţii fără I n c ă e r ă r i l e d i n B u c u r e ş t i
Antonia de acoperire licitaţia prezentă este or­
donată şi în favorul acestora în sensul
după capodopera lui Melchior Leng­ art. XLI: 1908 § 20.
să se fi semnalat nici un fel de inci­ yel. Muzica: P a u l A b r a h a m .
D o i m o rţi m a i m u lţi ră n iţi Sibiu, la 10 Iunie 1936
dent, doar că au ars peste tot în oraş Jurnal nou.
şi la gară, presa comunistă. Studenţii din capitala ţării au Bacu portărel:
Cronicar. hotărât să împiedece otrăvirea sufle­
tului românesc prin presa comunistă.
No. 832|936 In acest scop Duminecă au luat toate
C Ă U T A Ţ I L O C U IN Ţ Ă ? .
FABRICILE DE MAŞINI
P u b iic a ţiu n e măsurile ca chioşcurile şi vânzătorii
D e în ch iriat. P a tru ca ­
să nu le mai poate vinde. Mai mulţi
Primăria Alţina dă în licitaţie
publică lucrările de construire în agenţi comunişti s'au constituit în ban­
roşu a şcoalei primare, in ziua de de şl au atacat studenţii.
m ere, b u că tă rie bae, hool
ş i to a te depen din ţele.
C a să d e d o i a n i constru­
a n d . meger
19 Iulie 1936, orele 3 p. m. în loca­ Au fost mai multe încăerări în ită . C u rte şi g ră d in ă fru ­ Societate anonimă
lul primăriei. diferite părţi ale capitalei.
m o a să . S tr. to n C reangă.
SIBIU
Licitaţia se va ţine cu oferte In fo rm a ţii la zia r.
închise conform art. 88—110 Legea Studenţii au fost atâcaţi de co­ Furnizăm în calitate neîntrecufă:
DE VÂNZARE, Casă de
Contabilităţii, caetului de sarcini şi munişti în apropiere de cantina stu­ locuit în drumul Răşina­
normelor de licitaţie (Mon. of. 127j931) denţească Gutenberg. Studenţii au rului. Compusă din 5 ca­ Batoze de freerat cu motor
Garanţia de 5' |0 din valoareă lu­ fugit şi în acest timp au tras cu focuri mere,dependinţe, apaduct,
crărilor, iar oferta se va face conform de revolvere pentru apărare, împuş- Batoze de treerat cu mâna sau cu vârtej
electricitale curtea o mie
planului şi devizului ce pot fi văzute m. p. grădină cu 54. pomi Vânturătoare, diferite modele
la primărie zilnic în orele oficioase. când pe trecătorul Toma Ion, care a fructiferi. Doritorii a se Trioare şi maşini de selecţionat cereale
In caz că rămâne fără rezultat murit în sala de operaţie, şi au rănit adresa la Adm. Ziarului. Maşini d e sem ănat In rânduri
se va ţine a 2*a licitaţie în 26 Iulie mortal pe N. C. Popescu şl Stan Marin. Casă da vânzare
1936 acelaş loc şi oră. Mai mulţi studenţii şi muncitori sunt Maşini de presat fân şi pae
compusă din 6 încăperi,
Alţir.a 19 Iunie 1936. răniţi în încăerarea dintre cele două curte mare, grădiaă, piv­ Tocătoare cu motor şi cu mâna
Primăria comunnlă. tabere. niţă etc. Adresa la ziar Uruitoare de cereale
Prese şi zdrobitoare de struguri
Prese pentru seminţe oleaginoase
Local di prăvălie sau birouri
compus din 5 camere mari şl depend lnţe
„T R IU M PH ” Pom pe de apă eftln e
M aşini d e birou si to cu ri re z e rv o a re Maşini de pieptănat lână şi bumbac
D e în c h ir ia t Reparaţie şl vânzare. şl alte maşini agricole.
în str. Turnului 33. colţ cu Piaţa Lemnelor Sibiu, P ia ţa R eg ele F e rd in a n d 19.
Informaţii la „Banca Oaşia" Telefon. 230 Noul catalog ilustrat se trimete oricui gratuit
dacă se referă la acest ziar.
Crema APOLLO O crimă
cel mal bun In largul mării
cu Hans Schönhals

MEDICAMENT
ATENŢIUNE !
cerculefele C firăm idS nouS p e n tr u con
cerei de
CA RNAUBA pentru s tr u c ţii, cffin S , c a lifa fe s u p e r io a ­
c o n se rv a ,
în g rije ş te şi ră, d u să Ia d om iciliu . A d r e s a ţi c u
menaja'ză
•oielea j ^
a e a c e e a„ în c r e d e r e
esiem ai efiin a
d ecâ t to a te I. G E O R G E S C U
celelalte. E asste- OCTAVIAN GOGA Nr. 2. SIBIU

Rvdec'or resp: ILIE MUNTEANU. Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI“ Sibiu. CENSURAT

 "ASTRA"
p t * s a l a de l e c t u r i
gráf, u i t
Redacţia şi Administraţia :
str. Regina Maria 49, etaj II
Telefon : 324
Director: ION M U N T E A N U
Abonamentul anual Lei 240, ş a s e luni. 120, trei luni 60, o Iun» 20, Insfiiuţii, societăţi 500, Nr.-ul 3 Lei.—
■m
Hr. 65
Spre industrie
si comerţ
ton Munteasiu
Dela un capăt la altul al ţării
se aude acelaş strigăt ameninţător şi
plfn de revoltă: „Presa comunistă
otrăveşte sufletul naţiei. Industria,
comerţul şi bogăţiile acestui pământ
românesc sunt în mâinile străinilor"
etc. etc. Intradevăr reacţiunea este pe
deplin justificată şi ne putem aştepta
ca lucrurile să ia proporţii şi mai
largi, mai ales că agenţii Moscovei nu
stau cu braţele la sân.
In faţa acestei stări de fapt se
pune întrebarea ce facem? Vom con­
tinua să strigăm, sau vom încerca
practic să dăm răului cu săcurea la
rădăcină prin creiarea şi susţinerea
de către fiecare a presei naţionaliste
şi prin creiarea comercianţilor, indus­
triaşilor de mâine şi sprijinirea efec­
tivă şi dintr'o poruncă sfântă a co­
mercianţilor şi industriaşilor noştrii,
înainte şi după războiu confe­
renţiarii Astrei ce colindau satele
aveau drept obiectiv principal îndru­
marea sătenilor fruntaşi să-şi trimită
copiii la învăţătură de carte.
Astăzi avem prea mulţi diplo­
maţi ce nu-şi mai găsesc plasament
aşa încât avem de cucerit numai in­
dustria şi comerţul unde suntem a-
proape inexistenţi.
Dece nu ar putea şi astăzi toţi
intelectualii să se coboare la sate să
ajute şi să îndrume pe săteni să-şi
trimită copii harnici şi destoinici la
comerţ şi meserii ? Oricât vom con­
tinua să combatem presa străină dacă
nu creietn şi susţinem presa naţiona­
listă şi oricât am striga că, industria
şi comerţul sunt în mâinile streinilor,
nu vom ajunge la rezultate practice
dacă nu creiem negustori şi industriaşi
din copiii cei mai vrednici ai noştrii
care prin muncă şi isteţime să facă
faţă oricărei concurenţe.
In Germania, stat industrial, par­
tidul naţional socialist şi-a dat seama
că este lipsit de materii prime şi mai
ales de cereale şi deaceea pentru a
creia un curent de reîntoarcere spre
agricultură au format taberele de mun­
că voluntară în care fii de miniştrii
alături de vânzătorii de magazine se
înfrăţesc cu glia.
Toţi tinerii intre 18—21 ani din
oraşe fac serviciul naţional obligatoriu
timp de 6 luni la munca câmpului,
înainte de a învăţa mânuirea armei
tineretul german învaţă să mânuiască
sapa şi să iubească agricultura. Iată
O rgan al a s o c i a ţ ii lo r r o m â n e ş t i
Publicaţium şi inserate după Jarll
Sibiu» D um ineci 28 iunie 1836 Avtul II
m m m
Rezistenţa naţională şi
Rolul presei româneşti Revoluţia Roşie.
D e c â tv a tim p zia r u l „ U n iv e rsu l “ duce o b ă rb ă tea scă şi su sţin u tă
îm p o triv a m a cu la tu rei com u n iste d in S ă rin d a r, E o d isp u tă crâncenă in care
lu p tă
Ne-am ocupat şi va trebui să
pu tem d esp rin d e, din p a rte a celei d in tâ i, sc ă p ă ră ri d e a rg u m en te ju ste, ia r din p a r­
stăruim asupra primejdiei comuniste
ce loveşte la încheieturi actuala orga­
te a celeila lte pu h oi d e in vective m u rd a re ş i n eju decate.
Ţ a ra în trea g ă p a rtic ip ă cu p a siu n e ta a c e a stă în că era re p e v ia ţă ş i p e m o a rte
nizare socială şi dela noi din ţară.
Ziarele din capitală aduc zilnic
ca re se d ă in tre cele d o u ă ta b ere d ia m e tra l opuse: p re sa n a ţio n a listă ş i p re sa
din ţară şi streinătate ştiri tot mal
p u să în se rv ic iu l a g en ţilo r d e p ro p a g a n d ă a i M o sco vei. In teresu l ţă rii e ste deplin
alarmante despre acţiunea comuniş­
ju stific a t. C e tă ţe a n u l n ostru s ‘a ob işn u it s ă v a d ă in p re să un im p o rta n t fa c to r
e d u c a tiv ; el citeşte în g a z e tă ca în tr'u n m a n u a l d e p ed a g o g ie civică m en it s ă
tilor. La aceste ştiri mai adaug şl
reflecteze în fieca re c lip ă id e ia sta lu lu i n a ţio n a l. E deci lo g ic să ne preocu pe
faptul verificat zilele trecute cu pri­
lejul vizitării oraşului Rădăuţi. Elevele
problem a: cine fa c e a c e a stă ed u ca ţie ?
ovreice dela liceul de fete din Rădă­
D in d isc u ţia a c e ste i în treb ă ri fu n d a m en ta le se p o a te d esp rin d e ş i p re c iza
uţi în număr de 12 au fost denunţate
a d e v ă ra tu l rol a l p resei rom ân eşti.
de colegele lor românce, 7 la număr,
în tr'u n recent in te rv ie w d l. O c ta v ia n G o g a a d ise c a t problem a, cu com pe­ că primele au cântat şi cântă regulat
ten ţa om u lu i p o litic in z e s tr a t cu a d â n c s im ţ d e p ă tru n d ere a l rea lită ţilo r, p u n â n d in clasă şi pe stradă internaţionala şl
in a d e v ă ra ta lo r lu m in ă p e n egu storii d e cern eală v en iţi ia n oi din G a iiţia . D e s­
că acestea sunt organizate în nuclee
p re a c e şti ven etici v â n tu râ to ri d e id ei in cen d ia re d l. G o g a s p u n e : P sih o lo g ia in­ comuniste în care discută organizarea
tru şilo r a fo s t to td ea u n a fa v o ra b ilă ten d in ţelo r d e d esa g reg a re, se m ă n a te la n o i.“
României după metodele şi principiile
O rice p erversiu n e d e im p o rt, d e do m en iu l p o litic sa u m o ra l, a fo st la n sa tă cu comuniste etc.
m u lt brio d e că tre lip ito rile r o ta tiv e lo r . N u m a i vo rb esc d e tim p u l m a i nou Tocmai când am vizitat Rădăuţii
c â n d în d ră sn ea la a crescu t ş i o b ră sn icia e fă ră m argin i. E i se co n g estio n ea ză un inspector general cerceta cazul.
pen tru A n a P a u k e r ş i o rid ic ă în s a la v ă , în vrem e ce fru n ta şi a i ţă r ii su n t îm ­ Rămâi năucit şi te întrebi ce a
p ro şc a ţi cu n oroi ş i in s u lta ţi în fieca re zi. M a i m u lt: co m u n ism u l care s tă la
determinat pe minorele fiice ale Evei
să se preocupe de fericirea României
sp a te le nostru cu to a te bateriile d e p ro p a g a n d ă este p â in ea lo r d e to a te z ile le “ . prin introducerea raiului comunist.
C um p o t ră sp u n d e m en irii d e ed u ca ţie c etă ţen ea scă a c e ste im u n d e g a ze te Ce germene râcăe în sângele
c a ri p ro p a g ă d isp re ţu l m a rilo r p a trio ţi ş i c a u tă s ă inoculeze germ en u l revoluţiei acestor eleve de 16—17 ani, care îşi
roşii ? iau sarcina să fericească această ţară
S u fletu l ţă rii ro m â n e şti a fo st a n i d e a râ n d u l o tră v it ca scrisu l m a cu la tu rei
de care sunt legate numai prin be­
neficiile câştigate fără muncă în de­
jid o v e şti. P ro v o c ă rile a c e ste i p rese în stră in a te ş i a g ita ţiile ei co m u n iste au c re ia t
trimentul ţărânimei Moldovei şi Bu­
în să in su fletele c e tă ţe n ilo r a d e v ă r a ţi o sta re d e revo ltă reţin u tă, d e p u m n i în ­ covinei ce a îngrăşat cu sânge şi su­
cleşta ţi, g a ta în orice c lip ă s ă se deslăn ţu e. dori pământul lor strămoşesc.
D in clocotu l a c e s ta lă u n tric a l fiecă ru i rom ân s'a fo rm a t p u terea d e a d is­ Răspunsul cel mai logic şi real
nu poate fi decât că şi la noi în ţară
tin ge binele d e rău ş i a isb u cn it — ca o fla c ă ră — a ta şa m e n tu l ţă rii pen tru
asaltul comunist este cu mult mai
p re sa n a ţio n a listă . In stin c tu l d e co n serva re c e tă ţen ea scă n e-a d e sc h is och ii în stăruitor şi primejdios decât îl putem
clip a d e c isiv ă . Cu un elan n eţă rm u rit ţa ra a con tribu it la lu p ta zia ru lu i „ U n i­ închipui. Ca ficele lui Israel — ce ar
versul" cu ră ţin d a tm o sfe ra d e p u treg a iu l id eilo r su b v e rsiv e prin rugul focu lu i pu ­ trebui să fie pasionate la această
rifica to r. vârstă pentru alte lucruri — să iie
câştigate pentru răspândirea germenului
E x c lu zâ n d p e sâ m ă n ă to rii d e a n a rh ie ş i p e n egu storii d e cern eală d in râ n ­
comunist, trebue că familiile lor sunt
du rile zia riştilo r se v a p u te a con tu ra m a i u şo r rolul sfâ n t a l p re se i ro m â n eşti. A c e a s tă de multă vreme contaminate şi însu­
p re să nu v a m a i f i o în trep rin d ere co m ercia lă ci un a p o sto la t d e să v â rşit. Va fleţite pentru o nouă turburare in care
re în v ia ia r ă ş p ro filu l g a ze ta ru lu i d e legea vech e care se sp rijin ă p e p ie d e sta lu l ar putea să pescuiască.
s o lid a l garanţiei Intelectuale şi garanţiei morale. Procesul Anei Pauker dela Cra­
N u m a i sp rijin iţi p e a c e ste do u ă a trib u ţiu n i p re sa p o a te fi d in a m ic ă ş i cu
iova şi îndrăsneala presei comuniste
sunt dealtfel probe suficiente despre
sco p e d u ca tiv.
asaltul ce se dă asupra sufletului ro­
T o a te a c e ste co n d iţiu n i esen ţia le le în tru p e a ză p re sa n a ţio n a listă . E a fo r­ mânesc.
m e a z ă a s tă z i ca teh ism u l ed u ca ţiei cetă ţen eşti, ca re a ra tă d ru m u l d re p t d e a fir ­ In faţa acestei stări alarmante
m a re p o litic ă ro m â n ea scă . este adevărat că tineretul şi naţiona­
P e n tru a s a lv a su fle tu l n ea m u lu i în ven in a t d e id eile d istru c tiv e a le g a z e te lo r
liştii împinşi de instinctul de conser­
com u n iste din S ă r in d a r — trebu ie sp rijin ită p re sa n a ţio n a listă . C in e nu fa c e vare naţională, au reacţionat. Trebue
a s tfe l e un in co n ştien t ca re tr ă d e a z ă interesele N e a m u lu i să u . insă să recunoaştem că nu este deajuns
In fo cu l lu p te i d em n e ş i energice p e c a re -l în treţin e a c e a stă p re să se c i- mai ales că frontul naţionalist nu este
m e n te a ză id ea lu l n a ţio n a l — tem elia R o m â n ie i d e m âine. unit nici acum în faţa primejdiei ce
Llviu Măgeanu ne pândeşte. Este vremea dar să se
lase la o parte interesele personale
şi cultul omului, fapt care a făcut ca
cum se caută îndreptarea unei situaţii Partidul şi mişcarea care va face naţionaliştii să nu se afle toţi pe a-
care desechilibrase raportul şi nevoile acest lucru a realizat dezideratul una­ ceiaşi front de luptă.
actuale ale Germaniei unde masele nim exprimat de a cuceri industria şi Este ceasul ultim când cu forţele
s'au îndreptat spre industrie şi comerţ comerţul de către Români. unite ale tuturor naţionaliştilor s‘ar
putea organiza rezistenţa naţională
părăsind glia. Dece nu se urmează şl Garda de fler, care lucrează cu îq faţa agenţilor Kominternului ce pre­
la noi corectarea unei stări anormale frumoase rezultate în echipe ridicând I gătesc metodic revoluţia comunistă.
adunând copiii plugarilor în tabere, în biserici şi construind canaluri face un Sperăm că primejdia ne va sili
colonii, unde să fie îndrumaţi şi pre­ lucru bun, însă acest lucru pare să ; să strângem rândurile.
gătiţi pentru industrie şi comerţ. (continuare în pag. Il-a) Dr, M’rcea Duma
 Nr. 65
Sibiu si împrejurimi ŞTIRI
S o le m n ita te a d e la şc o a la
de o fiţe ri „ P rin cip ele
C a r o l “ d in S ib iu .
Ia cadrul unor mari solemnităţi
a avut loc la şcoala pregătitoare de
ofiţeri „Piicipele Carol“ sfinţirea unei
troiţe, distribuirea premiilor de tragere
precum şi încneerea anului şcolar. —
De faţă au fost dnii general Vasilescu
Cristea, generai Gheorghiu, col. Cos-
tescu, col. Haşeganu, col. Dobjanski,
preşedintele comisiei interimare d. Piso
şi episcopii Nicolae Colan şi Nicolae
Popovid. Serviciul religios a fost ofi­
ciat de către P.S. arhiereul Vasile de
Răşinari ajutat de preotul col. Dăncilă
care a rostit o impresionantă cuvântare
îndemnând noii ofiţeri precum şl pe
elevii de azi să-şi facă datoria în toate
ocaziie pentru a păstra neştirbit ce-
eace înaintaşii au câştigat cu sângele şl
sudoarea lor.
S'a procedat apoi la predarea
drapelului de către elevul pl. major
Radu Soare şef al promoţei elevului
plot. major Nistorescu ţinând amân­
doi câte o cuvântare.
D. COL. SIPICEANU a rostit o
cuvâniare impresionantă. Citeşte a-
poi ordinul de zi, prin care s'a acor­
dat medalia de 7 ani dlor generali
Vasilescu Cristea şl Gheorghiu, după
care s'au împărţit premiile de tragere.
A urmat defilarea şi după această o
gustare.
precum şi a patronilor, cari au în
serviciu tineri premllltari că sunt obli­
D e la A stra
gaţi al trimite la şedinţe, contrar pe
lângă consecinţele ce vor suferi tineri
Se aduce la cunoştinţă, că ter­
premilitari după incorporare, părinţii
menul pentru înaintarea manuscriselor
lor şi patronii, vor fi amendaţi conform
la concursul literar publicat în dife­
legii cu câte 40 lei de fiecare şedinţă
rite ziare pentru broşura „Zile mari“ lipsă.
care urmează să fie premiată de către
comitetul central al „Asociaţiunii pe toţi tinerii premiiitarl din Muni­
pentru literatura română şi cultura
cipiul Sibiu să se prezinte la sediul
poporului român" şi publicată în
subcentrelor cărora aparţin neapărat
„Biblioteca poporală" a acestei Insti-
în ziua de 28 Iunie ora 6.30, cunos­
tuţiuni, se amână până la 1 Septem­
când că această şedinţă este ultima
vrie a. c. Concurenţii vor binevoi a din această vară, urmând ca la 1
trimite manuscrisele lor până la
Septemvrie 1936 să continuăm din nou.
această dată la adresa : „Asociaţiunea"
str. Şaguna Nr. 6 Sibiu.
Spre iuluitiie si [ » i t
Continuare din pag. I a
fie o imitare după o ţară industrială
ce doreşte să devină agricolă în timp
ce noi t rebue să creiem un curent
tocmai contrariu, un curent de stăpâ­
nire şi cucerire a comerţului şi in­
dustriei de către fii plugarilor aşa că
avem lipsă de tabere şi colonii pen­
tru Industriaşi şi comercianţi etc. etc.
Problema fiind grea şi vastă
pentru a | putea fi rezolvată printr'un
singur articol deaceea mă şi opresc
a d ,în aşteptarea răspunsurilor că
solicităm tuturor fruntaşilor noştrii
dela sate şi oraşe asupra problemei
de ridicare a satelor noastre şi în­
drumarea elementelor harnice spre
industrie şi comerţ singurul drum si­
gur de cucerire şi stăpânire a indus­
triei şi comerţului ţării noastre de
către Români.
Până atunci propun să se aleagă
din sânul societăţii slbiene un comitet
care să se ocupe şl să studieze orga­
nizarea unui cămin pentru ocrotirea
ucenicilor ce vor veni dela satele
noastre să înveţe comerţul şl indus­
tria şl mal ales acest comitet să se
ocupe cu plasarea copilaşilor la co­
mercianţii din Sibiu.
A C Ţ I U N E A
A g a p a d e d e sp ă rţire
n o ilo r v lăd ici ai A r d e a ­
lu lu i
Fruntaşii vieţii culturale din o-
raşul nostru au sărbătorit plecarea
P. Sf. Lor N. Colan al Clujului şi d.
N. Popov ici al Orăzil.
Au luat cuvânt dnli dr. Gh, Preda
din partea Astrel, dr Stăniloae rec­
tor, Păr. 1 ron protopopul grecocato-
lic, d. general Gheorghiu, din partea
armatei, I. Sandu, dir. şccalei nor­
male, dr. N. Comşa din partea F. 0.
R, şl dr, Gh. Bărbat din partea mu­
nicipiului.
Răspunde P. S. N. Colan, vor­
beşte impresionant precizând că pe
lângă grija ce are prin noua sarcină
ce 1-se pune pe umăr este întărit de
nădejdea preteniei ce i'se arată din
partea tuturor. Spune apoi că pleacă
ducând dragostea ce s'a cimentat în
14 ani. Asigură că în noul post va
face să rodească dragostea.
P. S. dr. N. Popovicl mulţumeşte
pentru dragostea arătată, asigură că
se va sili să fie la înălţimea sarcinei
ce i s'a încredinţat la graniţa de vest.
In a t e n ţ i u n e a
p re m ilitarilo r
Se atrage atenţiunea părinţilor
Invităm deci şi pe această cale
D e la ap ărarea p a siv ă
Se aduce la cunoştllnţa întregu­
lui personal ce este încadrat în for­
maţiunile de apărare pasivă ale
Municipiului Sibiu, atât femei cât şi
bărbaţi, că în ziua de 29 Iunie a. c.
se va face o demonstraţie de ansam­
blu, cu toate echipele din formaţiuni,
pe terenul Pieţii Verzelor, ca aplica­
ţie a celor învăţate pănă acum.—
La această demonstraţie vor lua
parte şi pompierii voluntari ai Muni­
cipiului nostru.—
In acest scop, întreg personalul
se va prezenta în dimineaţa zilei de cheierea anului şcolar la şcoala de
28 (Duminecă) luni a 1936, în Curtea ucenici. Au participat corpul didactic
Primăriei Municipiului Sibiu, la orele şi numeroşi patroni.
7 fix.—
frumoasă cuvântare. D. I. Stanclu a
răspuns din partea comitetului şcolar.
D in S ib iel
Zilele trecute s'a săvârşit o spar­
gere in comuna Sibiel judeţul nostru,
de către individul Mihail Muja, ori­
ginar din comuna Gurarâului judeţul
Sibiu. Acesia întroducându-se in locu­
inţa lui Banciu Vasile, i-a furat suma de
lei 11.348 lei. De aci a vroit să să­
vârşească al doilea furt ia temea
Ciortea unde era angajat ca servitor,
însă a fost surprins, tocmai când în­
cerca să-i ridice banii şi mai multe
obiecte casnice. A fost predat postu­
lui de jandarmi Sibiel.
IA L IA Astăzi premieră
H aiducul
din Mexico
w a n B s r~»in iimaumuînmii —
j cu WARNER BAXTER
: mare film de aventuri cu
Cow-Boy
j Jurnal nou cu serbările zilei de 1 Mai
i din Germania şi adunarea tineretului
I __________________________
I în c h e ie r e a a n u lu i ş c o la r
Sa S i b i u
Sărbătoarea închiderii anului
şcolar a fost şi va rămâne pentru
copii, părinţi şi dascăli un prilej de
bucurie sufletească. Acest praznic
şcolăresc a fost şi în acest an sărbă­
torit cu solemnitate la şcolile din o-
raşul nostru. Dăm în rezumat progra­
mul la câteva şcoli.
L a ş c o a la d e a p lic a ţie :
Duminecă după masă la orele 4
a avut loc în curtea Şcoalei Normale
I „Andrelu Şaguna" încheierea de an
şcoiar a şcoalei de aplicaţie.
Timp de 2 ore, publicul a fost
delectat de un frumos şi variat
I program.
Serbarea a fost deschisă de D-na
j Popescu, prin o conferinţă instructivă.
I stăruind în deosebi asupra legăturilor
ce trebue să existe între familie şl
şcoală.
Á urmat câteva bucăţi de cor
admirabil executate de talentata şi ne­
obosita Doamnă Cornelia Ţmt.
Diferite recitări urmate de o
piesă executată din partea elevelor
din cl. V — VI.
A urmat darea de seamă şi îm­
părţirea unui număr însemnat de cărţi,
ca premii elevilor sârguincioşl.
Serbarea s'a încheiat prin jocuri
executate de elevii şcoalei, în fru­
moase costume naţionale, sub condu­
cerea D-nei Popescu, după cari s'a
vizitat frumoasa expoziţie de lucru
de mână.
Munca neprecupeţită a tinerilor
învăţători ai acestei şcoli, a mulţumit
pe deplin încrederea părinţilor.
Dintre numerosul public notăm
prezenţa P. S. S. Vasile al Răşinarului,
Părintele Maior, Popovicl, Morar,
D-şoara dir. Juga, Dl Dir. Sandu, Dl
prof. Dr. Bologa, D na deputat Ciolan,
fam. Dr. Ionaş, Blanu, Tatu.
Un auditor.
L a ş c o a l a d e u c e n ic i.
In cadre solemne a avut loc în­
D. director Cosma a rostit o
L a g r ă d in a de c o p ii m ic i
P ia ţa R e g e le F e r d in a n d .
Copilaşii dela grădina de copii
No. 1 au oferit cu prilejul încheierii
anului şcolar părinţilor şi publicului
participant clipe de înălţare sufleteas­
că prin felul cum au executat pro­
gramul întocmit cu pricepere şi gust
de d-nele conducătoare Iosif şi Copacea.
Tot atât de reuşită a fost şi ser­
barea dela grădina de copii de peste
linia ferată unde au participat părinţii
copiilor în număr mare.
— Abonamentul foii trebue plătit
înainte, fiindcă foaia numai aşa poate
face faţă cheltuelilor mari şi de multe
feluri.
MANIFESTARE CULTURALĂ
Asociaţia sportivă şi culturală a per­
sonalului C.F.R. Bucureşti, secţia co­
rală şi teatrala, organizează Dumine­
că 26 Iulie a.c. un mare concert la
Teatru Orăşenesc.
SCAD PREŢURILE LA CERE­
ALE. In ultimele zile au scăzut preţul
la cereale. Porumbul se vinde sub
23000 lei vagonul. —Scăderea preţu­
rilor la cereale este provocată de ef-
tinirea cerealelor pe pieţele Europei.
MANA A INVADAT PODGO­
RIILE Ministerul de agricultură a fost
înşlfnţat că recolta viilor din acest an
este grav atacată de mană. Specialiştii
recomandă viticultorilor să stropească
cât mat des şi între două ploi.
ÎNŞTIINŢARE. S i face cunoscut
că intre 5 Iulie şi 20 August ct.seva
deschide la Braşov un curs liber de
limbile şi literaturile neolatine (fran­
ceza, italiana, spaniola şi româna) sub
direcţiunea D-lui Profesor untversitar
N. Şerban. Cursul şi pensiunea com­
pletă 3000 lei lunar. Reducere 5 0 ?s
pe căile ferate.
LUCRĂRILE UNUI PUBLICIST
ARADAN IN TRADUCERE ITALI­
ANA. Arad In numărul de Paşti
al revistei „Viaţa ilustrată" din Sibiu,
a apărut o nuvelă intitulată: „Ultimele
acorduri de menuet'' cu subiect din
epoca de emancipare naţională a ita­
lienilor, scrisă de binecunoscutul pu­
blicist arădan, d-i Coriolan Bărbat.
Această nuvelă a fost remarcată de
direcţiunea Institutului de Cultură
Italiană din Bucureşti şi d-1 Coriolan
Bărbat a fost solicitat să-şi dea asen­
timentul pentru ă se traduce şi publi­
ca în vreo revistă italiană.
90 DE ANI DE CERŞETORIE.
La Londra s'a ztins şilele acestea ,un
cerşetor care a exercitat această pro­
fesie timp de 9 decenii. Cei doi fii şi
trei nepoate sunt tot cerşetori. înainte
de moarte a făcut socoteala că dela
vârsta de 6 ani până acum a strâns
din cerşetorie câteva sute de mii de
lire sterline.
ÎNLOCUIREA BENZINEI CU
ANTRACIT. După un studiu de patru
ani, cercetătorul rus Prosciakov, a des­
coperit un înlocuitor al benziaei la au­
tomobile —T antracitul. Atât la motoa­
rele de cale ferată cât şl automobile
rezultatul este deplin. Prosciakov a
călătorit pe un astfel de automobil de­
la Moscova la Rostav şi înapoi.
Cine rămâne în restanţă cu plata
îi face toii râu şi sieşi. Foii, pentrucă
o aduce în încurcături băneşti, iar
sieşi pentrucă se îngreuiază tot
mat mult şi ajunge cu nume de plat­
nic rău. ______ _
Ő r . T r a iü s n B u d e
Consultaţii 8—12 în Tălmaci.
Laborator modern -Raze Röntgen.
UN BULGĂRE DE AUR DE
13,787 KGR. Ziarele sovietice anunţă
că o brigadă de lucru din munţii Uráli
a găsit un bulgăre de aur în greutate
de 13 787 kgr. Faptul deşi a produs
mare uimire in Rusia, nu este totuşi
N o . 1 d in
fără precedent. Astfel în 1842 în Urálii
de sud s'a găsit un bulgăre de 24 kgr,
Iar în 1882, în aceiaş regiune unul de
16 kgr. Câţiva ani mai târziu s'a gă­
sit in Siberia un alt bulgăre în greu­
tate de 13,5 kgr.
— „Medicul Dr. Iano (pt. femei,
copii, piele, venerice) stabilindu-se în
oraşul Sibiu (Avram Iancu 24) şi-a
deschis un cabinet medical dela 1 crt.
inzestrându-1 cu aparatele medicale
noui şi cele mai moderne. Roagă şi
prin calea această protecţlunea bine
voitoare a Onor. Public."
 Pag. 3 ACŢIUNEA Nr. 65

înfiinţarea salvării
Iacă dela apariţia „Acţiunei“ d. inspector sani­ oi <fwmobbomficejeranv N ÍVE A
tar dr. I. Stoichiţla a pus în desbatere publică
Înfiinţarea salvării la Sibiu. Problema a fost ridicată • căci DU matern satisfăcuţi cu pastele de dinţi dulcii, cari na ^
din nou şi urmărită cu stăruinţă de d. prim medic sunt altceva decât cosmetice. Avem nevoie de pasta de dinţi
judeţean dr. I. Cosma. NIVEA, puternic aromată şi înviorătoare. Având o aromă agrea»
In zilele trecute au fost chsmaţi fruntaşii vieţii ea înlătură gustul şi mirosul neplăcut al gurii şi ne oferi
intelectuale şi economice la o şedinţă în acest scop.
Şedinţa s‘a ţinut la prefectura judeţului şl s‘a ** viorarea pe care o căutăm. •
hotărât înfiinţarea salvării pentru oraşul şi ju leţui
nostru. Faptul ne bucură şi trebue să fie sprijinit,
întrucât oraşul şi judeţul nostru a simţit de mult lipsa
salvării.
Sibiul a fost şi este unul din cele mai impor­
tante centre medicale, aşa încât în repetate rânduri
transportul in Sibiu al contagioşîlor primejdulagrav
sănătatea publică.
Dealtă parte în toate cazurile de accidente şi de
nevoi urgente s‘a simţit lipsa salvării.

Ce scrii» ziarele engleze neutralitate strictă în poziţia ce Ro­

mânia ocupă intre ceilalţi doi aliaţi
i siei nu sunt zadarnice în influenţa lor
I asupra opiniei publice române, sporind
o aversiune latentă contra Germaniei
ai Franţei, foarte repede ar deveni
.' despre România intenabilă.
Toate partidele române de
duşmane de altădată.
Ar fi greu da profeţit cele ce
se vor întâmpla. Bătălia este în toiu
dreapta cu organizaţiunile lor quasi-
„întrunirea receniă la Bucureşii Primul drum din punct de ve­ fasciste ar fi gata să adere la formula : in presă, în cercuri politice şi chiar
a Regelui Carol al Romáidéi, Prinţu­ dere strategic, precum şi politic re­ „Pacea cu orice preţ“ şi toate parti­ pe străzi, unde se întrunesc echipele
lui Recent Paul al Jugoslaviei şi prezintă prea mari dificultăţi, fiindcă dele române de stânga cred ca o ne adversarilor politici.
Pentru întâia oară după Marele
Preşedintelui Republicii Cehoslovace atât vadurile râurilor dia Galiţia po­ cesitate primordială a păstra cu orice
lonă au făgaşuri cât şi căile ferate preţ alianţa cu Franţa, îndeplinind cu Războiu, Româaia stă faţă în faţă cu
d. Beneş a dat o aparenţă solidă şi merg paralel cu frontierele. devotament toate obligaţiunile ce de­ fapte grave.
decorativă faţadei Micei înţelegeri. Opinia publică în România se curg din această alianţă.
Aparenţa aceasta a fost întărită, şi opune cu violenţă contra acestui acord. Partidele române de stânga şi
mai mult, de negocierile Statelor ma­ Rusia n‘a recunoscut niciodată prin- cele de dreapta se acuză reciproc
jore ale ceior trei puteri, negocieri tr‘un act speciai anexarea Basarabiei unele pe altele de corupţie şi de ne­
ce s‘au terminat cu bine. de către România. glijenţă flagrantă faţă de interesele
M. S. Regele i
Astfel fiind, pentru viitoarea po­ vitale ale ţării.
Astfel, toate eforturile au fost
litică externă a României există trei
făcute pentru a acoperi toate crăpă­ cursuri: Anumite svonuri despre fondu­
rile germane cheltuite în România
si tineretul
turile cari au apărut, în mod făţiş, 1. să meargă cu Franţa, Rusia pentru corupţia politiclanilor de dreap­
asupra edificiului politicei internaţio­ şi Cehoslovacia ; M S. Regele Carol II după cum
ta au apărut de curând în străinătate.
nale post belice. 2. să meargă cu Franţa în Apus Cifrele indicate probabil au fost exa­ se şiie se ocupă de aproape de edu­
Mica înţelegere, fiind instrumen­ şi contra Rusiei la R ăsărit: gerate, dar „nu există fum până ce caţia tineretului. Iată ce a declarat
tul diplomaţiei franceze pentru salv­ 3. să fie neutră în toate împre­ nu faci foc“. Diplomaţia germană ar între altele unui ziarist francez refe­
gardarea tratatelor dela Saint-Ger- jurările. fi prea mioapă şi ar uita lecţiile date ritor la tineret şi educaţia ce o do­
main, Trianon şi Neuîlly, a luat fiinţă Alegerea ar fi extrem de dificilă, de Marele Războiu, dacă n'ar depune reşte M. Sa să i-se dea.
când Rusia era în afară de politica fiindcă oricare din aceste trei soluţii toată atenţia la avantagille cele mai
are desavantajele ei. mari, ce le oferă pentru Germania „In Ioc să se ocupe de progra­
europeană, Germania înfrântă, irăgea mele partidelor politice potrivnice,
prea puţin in cumpăna internaţională Aşa zisa neutralitate ar putea chiar o simplă neutralitate din partea
iar Italia, fiind cufundată în opera fi numai provizorie şi mai de vreme României. tineretul să fie animat de sentimentul
gravă de construcţia unui stat fascist, sau mai târziu va aduce la „cu Fran­ Pe de altă parte eforturile co­ credinţei naţionale şi de disciplina
făcea atunci numai primele tentative ţa“ sau „contra Franţei“, fiindcă o mune ale Franţei, Cehoslovaciei şi Ru- care se bazează pe înaltele idealuri
timide pentru a defini situaţia sa pe m patriotice.
terenul internaţional. ' „Adevărata democraţie în edu­
Franţa pentru a exclude Rusia carea tineretului nu constă în aceea
din Europa, a creiat din aliaţii săi,
Polonia şi România, un cordon sani­ de a i se da individului, la o anumită
tar, ştiind, că Germania era prea slă­ vârstă, în mod automat, toate dreptu­
bită pentru a ridica un protest contra rile, ci în aceea de a i se injecta o
Franţei sau aliaţilor săi. anumită demnitate socială şi încredere
Bilanţul raporturilor de forţă în sine, spre a deveni un membru
acum nu este acelaş. Germania rege­
nerată a repudiat tratatul dela Ver­ B U C U R E Ş T I , B d . T a c h e lo r t e s c u 3 o —3 2 folositor al comunităţii naţionale.
sailles. Franţa a părăsit politica cor­ „Toţi cetăţenii, dela cel mai ne­
donului sanitar şi a semnat acordul REPREZENTANT GENERAL AL AUTOMOBILELOR însemnat ţăran, până la cel mai înalt
militar cu Rusia, după ce a împins demnitar al statului, trebue să fie
şi Cehoslovacia să facă acelaş lucru.
Polonia a încetat să fie avant- „CHSWHOI.S „BÜKK’ ß llif v n O P E L " mândri că sunt români. Trebue infil­
trat, în acelaşi timp, tineretului, sen­
postul francez la Răsărit.
In aceste condiţiuni s‘au găsit timentul disciplinei şi al respectării
oameni politici în Mica înţelegere, d e s c h iz â n d o ordinel sociale, care nu reprezintă
cari au început să facă un bilanţ al totuşi, un drept moştenit. Meritele
profiturilor şi pierderilor şi au înce­
put să facă un cerc pentru eombina- S U C U R S A L A IN S I B I U fiecăruia în parte, trebuesc respectate.
„Sper că voi reuşi să creez o
ţiuni noui.
Oficial România are numai o s t r . R e g i n a ( D a r i a N o . 25 organizaţie, care să îndrepte greşelile
singură politică externă şi anume po­ politicienilor şi să realizeze despolitl-
litica Micei înţelegeri şi cea a aliaţilor o fe r ă c lie n ţilo r a u t o m o b ile şi a u to c a m io a n e în co n d iţiu - cianizarea naţiunii".
Franţei. Vizita la Bucureşti a Prinţu­ „Caut să fac din tineri nu numai
lui Regent Paul şi a d-lui Beneş, pre­ [n ile c e le m a i a v a n ta jo a s e
cedată de vizita mareşalului Franchei buni cetăţeni, dar şi buni soldaţi. Nu
d'Esperey, avea intenţia de a dovedi le spun : „Trebue să luptaţi, Eu vreau
lucrul acesta, dar lumea bine iniţiată t DE JASEMENEAi VA AVEA IN DEPOZIT războiul!“. Le spun însă: „Trebue să
în România nu este convinsă, că lu­
crurile stau aşa de simplu, cum se pare. PIESE DE SCHIMB ORIGINALE fiţi totdeauna gata să luptaţi, dacă vi
se prezintă ocazia, să apăraţi patria !“
România se opune şi se va opune
revendicărilor teritoriale ale Ungariei p r e c u m şi
şi contra reînarmărilor ungare. Ro­
mânia nu admite nici restauraţia Habs- Primăria comunei Marpod
burgilor în Austria. Mica înţelegere C a u c iu c u r i „CONTINENTAL“ Judeţul Sibiu. Nr. 567-1936
fiind considerată ca o garanţie contra PUBLICAŢIUNE
B u jii şi p ie s e „BOSCH'*
tuturor lucrurilor acestea este real­ Comuna Marpod arendează prin
mente o armă, care niciodată n'a B ic ic le te „ O P E L " licitaţie publică în ziua de 21 Iulie
fost încercată pe deplin. Milităreşte
acţiunea Micei înţelegeri în Austria R ă c ito a r e e le c t r ic e „FRIGIDAIRE“ 1936 ora 10 la Administraţia Finan­
sau în Ungaria ar putea duce la o ciară, Sibiu cu oferte închise, un de­
A p a r a te d e R a d io „RADIONE“ (N ic o la u s E liz)
conflagraţie generală, în care statele bit pentru vânzarea beuturllor spirtoa­
mici se vor prăpădi. se pe timp de 3 ani.
P re cu m şi to a te a c c e s o r iile d e a u to m o b ile
La Răsărit Rusia Sovietică este Preţul de strigare 10.00# Lei.
gata să dea mână de ajutor Cehoslo­ In caz de nereuşită licitaţia se
vaciei contra agresiunii germane, dar va repeta la 1 August 1936 ora 10.
Rusia poate face lucrul acesta numai, P r e t u r i m a i efftîn e c a o r i u n d e
trimiţând armata roşie prin Galiţia Marpod, la 24 Iunie 1936.
polonă. . Primăria comuaală
 H r. 65 „ACŢIUNE A Pag 4.

D upă nenorocirea
d e la Cotrocenl
In legătură cu accidentul dela
Tribuna „I“ deia Cotrocenl arătasem
că au fost grav rănite dea Col, Flo-
rescu, dna Lt. Hâncu născută Micu,
primarul Popa din Ápold. Interesân-
du-ne la membrii familiilor despre
starea sanitară ni s'a comunicat că
sunt speranţe de vindecare însă ace­
asta se va putea vedea mai târziu
dacă poate fi vorba de o vindecare
complectă.
In ce priveşte d. A. Bănuţ, des­
pre care directorul nostru face po­
menire şi lângă care se afla în tribună
am primit următoarea c, poştală, die 'a r t e O.
director, cumnatul meu în urma ac­
cidentului dela Cotroceni se află in­
ternat la spitalul militar cu clavicula
dreaptă, fracturată şi alte grave lovi­
turi. Doreşte să ştie ce s‘a întâmplat
cu Dv. deoarece işi aminteşte că ul­
timele cuvinte au fost adresate către * sc tn o u a ,
Dv. şi pe urmă nu îşi mai aminteşte
de nimic fiind mult timp în nesimţire
etc. — Nici depe câmpul de luptă
nu povesteşte lucruri mai gro&sn'ce
decât cele petrecute la Cotroceni.

Verighete, ceasuri, bijuterii, ta­

câmuri şi articole pentru cadouri.
P r e ţu r i efH n e,
A. N o ra v e tz
lâ iju tt e r
SI B I U
Strada Regina Maria Nr. 49
C Ă U T A Ţ I L O C U IN Ţ Ă ?
D e în c h ir ia t. P a tr u c a ­
Nu pierdeţi această ocazie
m e re , b u c ă iă r ie b a e , h o o l
şr to a te d e p e n d in ţe le .
linuri
C a s ă d e d o i a n i c o n s tr u ­
cu preturi neexistente până acum
ită . C u r te şi g r ă d in ă f r u ­ Vin d e masă Lei S' —
m o a să . S tr . îo n C rea n g ă . Vin de masă prima . 7*—
Riesling » 9‘—
I n fo r m a ţii la z ia r . Portugiese , l o' —
Fetită , 12*—
DE VÂNZARE, Casă de Rulande r * „ 1 6'—
locuit în drumul Răşina­ Sauvignon ,, ".O'—
rului. Compusă din 5 ca­ Vin de Târnave ,, 22 '—
mere,dependinţe, apaduct, Riesling prima , 28.—
electricitate curtea o mie Vinuri de prima calitate, invită pentru probă
J n c o ţ t u y 6 2 \ tru d /L a o fb b ro. p. grădină cu 54. pomi V iiiă r b i P iv n t t a
fructiferi. Doritorii a se
m o i îrctcil ^ h Í L i j b a h i L adresa la Adm. Ziarului. P iaţa S d iü lier 2
d n ţx c l ca á l <% u x c a Ă o d L leaf
NU LA BODEGĂ, CI LA COLECTURA PRINCIPALĂ
Reclama
e sufletul
comerţului la tragerea clasei I. din
UNDE CU LEI 2 0 0 — câştică UN MILION LEI!
FâiRICILI D i MAŞINI S'A D E S C H I S
iarăşi va achita nenum ărate
Sf G ridina Taatryiisi1"
AND. R IEG ER Concertează celebra orhestră de
Jazz: CLAUSIUSS TIBER1U
câştiguri jucătorilor, împăr­
ţind în patru luni
Societate anonimă
Mâncări excelente, — Grătar special sistem
S I B I U cel mai nou á la „MAKSAY*
Furnizăm în calitate neîntrecută: Bere Luther — Vinuri de Tár­
nává — Dans.
B a t o z e d e t r e e r a t cu motor Rezervaţi mese la timp
Batoze de treerat cu mana sau cu vârtej
Vânturătoare, diferite modele
- Trioare şi maşini de selecţionat cereale
C â ş tig u ri M ilio a n e ?
I H e s t n i d e s e m ă n e t în r â n d u H
Numai cu lozurile colecturei
I Maşini de presat fân şi pae
Ţocătoare cu motor şi cu mâna „ A U R O R A“
Uruitoare de cereale Birou de desfacere
Prese şi zdrobitoare de struguii A lf re d F & lter, SîDiu oricine poate să devine
Str. Reg. Maria 20 Tel. 383
Prese pentru seminţe oleaginoase
P o m p e d e a p ă e ftin e
Maşini de pieptănat lână şi bumbac Verighete, ceasuri, biju-
şl alte maşini agricole. ^ * erh» tacâmuri şi articole
pentru cadouri.
Noul catalog ilustrat se trimete oricui gratuit Preţuri eftine, Ia:
dacă se referă la acest ziar. Ems! Höchsmann - Bijutier Cumpăraţi-vâ lozul!!!
S ib iu str. R e g in a M aria Nr. 41

MIE MlJNTEANU 1iparul Tipograliei „SĂTEANULUI“ Süd CENSURAT

 Director: ión MUNTEANu
Abonamentul anual t e i 240, ş a s e luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500,lNr.-ul 3 Lei.— Publicaţiuni şi inserate după tarii
Nr.66
Scade
natalitatea
Este un fapt cunoscut de toţi
că România ocupa locul prím in
rândul tuturor ţărilor din Europa în
ce priveşte numărul naşterilor. Este
adevărat că duceam premiul întâiu şi
în ce priveşte mortalitatea, însă totuşi
avem un indice al excedentului capi­
talului biologic destul de ridicat.
Ultimui buletin demografic în­
tocmit de d. Samoilâ ne aduce date
cu adevărat senzaţionale asupra nata­
lităţii, care a scăzut verteginos în
ultimul timp.
Românilor nu le mai trebue
copii. Voinţa aceasta este atât de
pronunţată încât trebue să alarmeze
pe toţi.
Şi iată de ce : Indicele exce­
dentului României a fost în 1932 de
14 la mie şi în 1935 a scăzut la 9.6
la mie. Această scădere este dea-
dreptul fulgerătoare şi nu ne poate
lăsa indiferenţi, mai ales că pentru orice
ţară şi mai ales pentru România ca­
pitalul biologic este un factor de cea
mai mare importanţă.
Să vorbească cifrele.
Populaţia României la 1 Ianuarie
a. c. a fost de 19.196,071 locuitori.
Sporul pe anul 1935 a fost de 182.708
suflete. Dacă repartizăm acest spor
pe provincii constatăm că în Moldova,
Muntenia şi Basarabia indicele de na­
talitate este de 33.9 °|sj, iar în Buco­
vina, Ardeal şi Banat natalitatea este
numai de 2-4.2 ®|öo- Indicele exceden­
tului pe ţară este de 11.7 ‘jöo, în timp
ce în Transilvania este numai de
5.2°|03. In speciăl judeţul Timiş, ora­
şul Lugoj şi Lipova sunt în mare
deficit.
Numărul morţilor din anul trecut
este de 400.000 dintre cari mai mulţi
au murit de boli infecţioase, numai
tuberculoza a secerat 34.125 morţi.
In ţară au intrat 4.749 emigranţi
dintre cari 717 au fost cetăţeni români.
Au emigrat 9.998 dintre cari 7.575 au
fost cetăţeni streini între cari sunt
mai mulţi Bulgari, unguri şi germani.
Numărul populaţiei României în
1920 a fost 15.541.404 şi s'a ridicat
în 1923 la 16 milioane, în 1928 la
17 milioane, în 1931 la 18 milioane
şl în 1935 la 19 milioane.
Sporul populaţiei a crescut prin
excedentul dat din mediul rural.
In 1920 erau în mediul rural
12,087,622 şi înj 1935-15.531.660 în
timp ce în mediul urban erau în anul
O rgan al a s o c ia ţ iilo r r o m â n e ş t i
Sibiu, Joi 2 luiie 1936 Anul II
S ta ţiu n i B a m e o - C lim a te r ic e
Oraşul ca
S ă i işt e a factor cultural
L a o d is ta n ţă a p r o x im a tiv d e 2 6 k m . d e S ib iu , la p o a le le m u n ţilo r , de pe
Cultura nu e o îngrămădire de
c u lm e a c ă r o ra r ă s a r e d in tr e b r a z i „ S c h itu l F o ite a “, in tr o v a le u n d e n a tu r a a
cunoştinţe, ci e totalitatea de valori
f o s t a ş a d e d a r n i c ă , î n z e s t r â n d - o c u c e le m a i p i t o r e ş t i p o z i ţ i i , s e a flă S ă liş te a .
sufleteşti cu caracter general, pe care
D r u m u l ce d u c e d in S ib iu ş e r p u e ş t e i n l u n g u l m u n ţ i l o r l u â n d u - ş i în g e n e r a l
le stăpâneşte sau la care aspiră o
f o r m a lo r , i a r i n u n e l e l o c u r i , i n t r e t ă i n d u - i , f o r m e a z ă tr e c ă t o r i a ş a d e n a t u r a l e ş i
grupare de oameni. Cultura este un
to to d a tă d e -o fr u m u s e ţe r a r ă . D e j u r îm p r e ju r a v e m m ă r e a ţa p a n o r a m ă a m un­
element fundamental şi indispensabil
ţilo r , u n d e ş i u n d e v e d e m t u r m e d e o i, p r e s ă r a t e p e l i m p e z i ş u l p l a i u r i l o r .
tuturor elementelor sociale.
D u p ă ce treci p rin c â te v a sa te, o co titu ră b ru scă a d ru m u lu i la stâ n g a , fa ce
ca s ă ne a p a r ă în f a ţă S ă lişte a . C om u n ă cu ra i ro m â n ea scă în ze stra tă cu a şe­
Satul prezintă uniformitatea su­
ză m in te culturale, d e a siste n ţă , econom ice, etc. fletească I ţăranul trăeşte leg'le na­
O b a ie p o p u l a r ă d e t o a t ă f r u m u s e ţ e a , a r a t ă d i n p r i s o s g r i j a c e a u p u s c o n ­ turii, iar caracteristica culturii sale
d u c ă to r ii p e n tr u s ă n ă ta te a p u b lic ă . stă în creştineasca evlavie, statorni­
P i t o r e s c u l ş i f r u m o s u l p o r t a l S ă l i ş t e n c e l o r a t â t d e c u n o s c u t l a n o i, ca şi cie, '— calităţi ce explică trăinicia
s tr ă in ilo r în c ă fa c e c a a c e a s tă c o m u n ă s ă fie d e c la r a tă „ cea m a i fr u m o a s ă “ d in culturii săteşti şi fac din sat păstră­
A r d e a l ş i a p r o a p e d in în tr e a g a ţa r ă . torul valorilor spirituale.
P a r c u l d i n m i j l o c u l S ă l i ş t e i c e l m a i 'f r u m o s d i n îm p r e ju r im i, fa c e p lă c u t t i m ­ Oraşul, ne mai fiind sub înrâu­
p u l c e lo r c a r e - ş i p e t r e c c o n c e d i u l l a S ă l i ş t e u n d e v i a ţ a e s t e f o a r t e e f t i n ă . rirea directă a naturii, nu mai înfă­
D acă urcăm c u lm e a „ F o ite i“ p r iv e liş ti la r g i, fe r m e c ă to a r e , n i s e d e s fă ş o a r ă ţişează nici caracterul de veşnicie al
d i n t o a t e p ă r ţile j, C a s e l e a l b e a l e s a t e l o r v e c i n e , r e v ă r s a t e p e t ă p ş a n e , s tr ă lu c e s c instituţiilor sociale. Oraşul trăeşte
p r in tr e liv e z ile d e p o m i. G â r le le tr a g d u n g i tr e m u r a te p e o g a ş e le v e r z i a le v ă ilo r
izolat, într'un mediu artificial; e liber,
p ă ta te d e u m b ră .
dar liber de orice iegătură sufle­
N ic i nu ş tii u n d e să te m a i uiţi-, din to a te p ă rţile te ch ea m ă p riv e liş ti una
tească. Evoluţia istorică a oraşului
m a i isp itito a re d ecâ t a lta .
ne arată că şi el păstrează oarecari
D r a m u r i l e a l b e ş i n e t e d e a p a r c a n i ş t e d u n g i d e l u m i n ă , p e b r ă e le v e r z i a l e
valori sufleteşti tradiţionale, dar pre­
d e a l u r ilo r . B o g ă ţ i a a c e a s t a d e p r i v e l i ş t i a t r ă g ă t o a r e , d a r u r i l e ş i f r u m u s e ţ i l e a c e s t u i
găteşte mai ales drumurile noui. Ma­
p ă m â n t b in e c u v â n ta t, a u c r o it, o f i r e m a i d e o s e b i t ă ţ ă r a n u l u i d e a ic i. I n u m b le ­
rile centre culturale exercită asupra
tu l lu i s e m e ţ cu p ie p tu l în a in te ş i cu fr u n te a s u s , în p r iv ir e a lu i d e ş te a p tă , în
v o r b a lu i c u m p ă ta tă ş i d e z g h e ţa tă , a r e c e v a d in d ă r n ic ia la r g ă a n a tu r ii, ca re-l tineretului o puternică influenţă edu­
în c o n jo a r ă , ş i p ă m â n tu l p e c a r e tr ă e ş te , d in a e r u l c u r a t ş i s ă n ă to s p e c a r e -l r e s p ir ă . cativă tocmai prin caracterul lor tra­
S ă l i ş t e a e s te c e l m a i i m p o r t a n t c e n t r u d i n „ m a r g i n e a “ n o a s t r ă . T r ă i n d î n t r ‘o
diţional care nu împiedecă niciodată
c o m p l e c t ă iz o b a r e d e e l e m e n t e l e s t r ă i n e , S ă liş te n ii a u p ă s tr a t n e a lte r a te d a tin ile
n e a m u lu i.
aruncarea în public a unor proaspete
D e a c e i a lo c u i t o r i i a c e s t e i f r u n t a ş e c o m u n e a u c e v a d in a titu d in e a dârză a valori culturale.
v e c h ilo r d a c i. A s t ă z i S ă liş te a s e g ă s e ş te în p e r io a d a d e tr a n z a c ţie d e la s a t la Oraşele noastre, neposedând in­
o r a ş , c r e in d u - s e a n d e a n fa b r ic i n u m e r o a s e , ş c o li s u p e r io a r e şi a ş e z ă m in te d e b i­ stituţii culturale cu vechime, nici des­
n e fa c e r e . V a r a v iz ita to r i d in to a te p ă r ţile ţă r ii v in s ă - ş i r e fa c ă n e r v ii s d r u n c in a ţi d e pre tradiţia lor culturală nu poate fi
s g o m o t u l o r a ş e l o r în a c e a s t ă lo c a lita te c lim a te r ic ă . V a r ia ţia p r iv e liş tilo r , p o s ib ili­ vorba.
ta te a d e a o r g a n iz a e x c u r s ii la C r in ţi, P r a j a , C i n d r e l u l e tc . f o r m e a z ă u n a lt fe r ­ Creiarea instituţiilor de cultură
m e c ă to r a s p e c t a l S ă liş te i. şi a societăţilor de propagandă trebue
A c e l c a r e a r p u te a s tr ă b a te în s u fle tu l a c e s tu i p o p o r a le s ş i a tâ t de b in e să fie pentru toate elementele culte
în z e s tr a t d in fir e , n e p r e ţu ite ş i m u lte fr u m u s e ţi a r d e s c o p e r i în a d â c u r ile tă in u ite ale ţării, imperativul cultural al nea­
a le in im ii lu i b u n e ş i r ă b d ă to a r e , u n d e s ‘a u p ă s t r a t c u a t â t a s fin ţe n ie , c r e d in ţe le j mului nostru.
d a tin e le , g r a iu l ş i v ir tu ţile n e a m u lu i n o s tr u .
Emil Giurca Dr. Coriolan Bărbat
1920-3.453.812 şi în 1935 se ridicase
numai la 3.55.104. AŞCHII.«. C in e p a tr o n e a z ă p r e s a c o m u n is tă la S ib iu ?
Duminecă lumea românească a
Cifrele arată dar că la noi în ars presa iudeo-comunistă in piaţa
D o r iţi o c a fe a ? P o fti ţi la p r e fe c tu r ă !
ţară începe să dispară orgoliul pater­ gării. Depozitarul evreu s‘a plâns
Săptămâna aceasta prefectura prefectului Regman cerând arestarea
nităţii şi al maternităţii şi mal ales
la oraşe, unde cu toată invazia ele­ judeţului a fost înzestrată cu cea mai studenţilor Români ce tocmai vindeau
modernă instalare de ibric electric Universul arătând prin acest gest
mentelor viguroase dela sate, în timp
pentru pregătirea de turceşti. simpatia faţă de presa naţionalistă.
de 15 ani avem un spor numai de
Patronul noii cafenele este buli­ Poliţia primind ordin de sus a bătut
una sută mii în timp ce în mediul başa care după cum se vede introdu­
rural numărul populaţiei s‘a sporit cu ce toate moravurile şi năravurile tur­ grav pe cei cari vindeau Universul.
aproape patru milioane. ceşti în paşalâcul din strada Şaguna. Agentul Stamate s’a distins bătând
In uiumul timp a început să Patronii de cafenele şi cofetării grav pe Chirilă Pavel măerean din
scadă natalitatea şi la sate. Cari pot din Sibiu au înaintat câte un denunţ Sibiu. Ştim că Regman şeful poliţiei
fi cauzele acestei scăderi ? Iată între­ ministerului de interne şi de finanţe este corespondentul Universului şi
încasează Lei 5500 lunar. Ii s'a plătit
barea la care vom căuta să răspun­ pentru concurenţă ilicită, şi sustra­
dem în numerii viitori. gere dela impozite pentru cafenea şi fo­ din altă parte o sumă mai mare?
Bardă
Ion Munteanu losirea curentului electrical prefecturii.
 Nr. 66
Sibiu si împrejurimi ŞTIRI
m —aa— — — — — —— I awwMMWW W WW W wa— waB—
D in nou ard erea presei |
c o m u n i s t e la S ib iu
Duminecă dimineaţa un mare
grup de studenţi şi tineri români în­
tre cari numeroşi legionari din „Totul
pentru ţară“ au ars din nou în Piaţa
Gării toată presa iudeo-comunistă.
Un birjar profitând de acest lu­
cru a încărcat mai multe pachete cu
Universul. Grupul de tineret l-a ajuns
şi i-a luat Universul circa 500 nu­
mere.
Pentru a demonstra marelui pu­
blic simpatia faţă de presa naţiona­
listă au început să-l vândă, pe străzile
Sibiului. In acest timp depozitarul
ziarelor comuniste, un ovreu, s‘a plâns
prefectului care a dat ordin poliţiei
să aresteze tineretul ce făcea propa­
gandă pentru Universul.
Faptul a stârnit indignarea ge­
nerală cu atât mai mult cu cât pre­
fectul Regman încasează 5500 Lei în
calitate de corespondent al Universului.
I s‘a oferit sume mai mari din
partea presei iudeo-comuniste pentru
arestarea studenţilor Români ce vin­
deau Universul ?
Ceeace a revoltat insă întreaga
opinie publică românească, este fap­
tul că studenţii şi tineretul a fost bă­
tuţi de organele poliţiei. Protestăm cu
toată energia contra acestui abuz.
Opinia publică românească are
din nou prilej să judece pe dnii Reg­
man şi Stamate care a bătut perso­
nal pe plugarul Chirilă Pavel măe-
rean din Sibiu, care şi-a scos certilicat
medical.
D e la Cercul s u b o f i ţ e r i l o r
Cercul subofiţerilor din garni­
zoană a organizat în sala „Trei Stejari“
o reuşită serbare cu program artistic.
Plut. Maj. Bolşan, a rostit cuvântul
de deschidere. Subofiţerii I. Marin,
Petrache, I. Stoian şi d. I. Georgescu
şi plut. maj. Catotescu au recitat ver­
suri şi au predat o piesă teatrală.
A urmat apoi dans şi s‘au pre­
miat cele mai frumoase costume na­
ţionale oferindu-H-se dlor plut-major
Pândele şi plut. Barac.
A m â n ă rile p e n tru stu d ii
Tinerii clasei 1937 însumaţi cu
termen redus, cari doresc a fi amâ­
naţi de serviciul militar pentru con­
tinuare de studii, vor depune sau
trimite prin scrisoare recomandată la
Cercul de Recrutare respectiv: O ce­
rere timbrată. Un certificat unic de
înscriere, frequenţă şi activitate şco­
lară (după modelul trimis Facultăţilor
şi Academiilor din ţară precum şi
Ataşaţilor Militari). Declaraţiile Md.
„A“ şi ,,B“ recipisa de plata taxei
militare pe anul pentru care au cerut
amânarea. Tinerii cari nu depun
aceste acte, vor fi încorporaţi la 1
Noemvrie 1937.
Tinerii claselor mai vechi decât
clasa 1937 cari au solicitat amânarea
de studii pentru anul 1935—1936, vor
trebui să depună până la 30 Iulie
1936 Certificatul de frecvenţă.
Cei ce nu le depun, vor pierde
dreptul la amânarea pentru viitor şi
vor fi încorporaţi la 1 Noembrie 1936.
A C Ţ I U N E A Pag. 2
a— rmww,i.g mmmmmmmmmmmmmmmmmmm
P ro b le m a cazarm elo r Gb. Henteş care cu acest an iese la PARASTAS PENTRU PREOTUL
pensie. DIMITRIE BUNEA. In ziua de 24
d in S ib iu In acest sens, a vorbit şi N. Hăl- Iunie a.c, în comuna Sadu s’a făcut
maciu. sfinţirea crucii monumentului mult re­
Ministerul Apărării a cerut mu­ gretat preot Dimitrie Bunea, precum
Dl. N. Balteş învăţător la această
nicipiului Sibiu sâ-i cedeze cazarmele şcoală, fost elev al învăţătorului di­ şi parastasul de şase luni, slujit de
mai mulţi preoţi din împrejurimi. Au
spre a le putea îngriji şi repara curo rector Gh. Henteş, în numele popu­ participat membrii familiei, numeroşi
se cuvine. La cererea Ministerului, laţiei şi foştilor săi elevi aduce pri­ foşti prieteni şi toţi credincioşii dia
iată cum răspunde comisia interimară nosul de recunoştinţă pentru munca Sadu.
prin hotărârea No. 5061. de 36 de ani pe ogorul şcoalei. VA ATRAGEM deosebita aten­
„Ascultând raportul amănunţit Dl. inspector şcolar M. Bibu, ţie asupra săptămânii ieftine la linge-
expus de Dl consilier Dr. Dörr asupra într'o insufleţitoare cuvântare mulţu­ riile ptr. domnii ia „Regele P ălări­
tratativelor cu Ministerul Apărării meşte învăţătorilor pentru munca de­ ilor", Sibiu, str. Regina Maria 7. Du­
Naţionale în vederea clarificărei ches- pusă. rata până la 5 Iulie.
tiunei privitor la Cazărmi proprietatea După program publicul a vizitat ADUNĂRI ŞI CONGRESE. Du­
Municipiului — după cele discutate expoziţia de lucru de mână aranjată minecă a avut loc în Bucureşti con- •
în şedinţa de astăzi — s'a decis că de Dşoara V. Timar maestră la ace­ greşul georgist din capitală, d. Gheor-
Municipiul să se adreseze cu o pe­ astă şcoală. ghe Brătianu a stăruit în cuvântarea
tiţie M. A. N. şi care va cuprinde Publicul a rămas plăcut impre­ ţinută asupra primejdiei comuniste.
întreaga situaţie cu privire la obiectele sionat de mulţimea şi frumuseţea lu­ La Chişinău a avut loc congresul
Frontului Românesc. Şi această aduna­
aflătoare astăzi în posesiunea M.A.N. crurilor expuse. re a fost o mare demonstraţie naţio­
precum şi următoarele propuneri S'au remarcat cămăşi, cu motive nală. Au vorbit dnii Vaida, Volcu
concrete în baza cărora se va face din localitate, ştergare, cu mairam en, Niţescu şi alţii.
transmiterea dreptului de proprietate periniţe de canapea cu motive de La Braşov a avut loc congresul
Ligii Culturale. Serbarea a fest un rar
a celei mai mari părţi a Cazarmelor Dşoara maestră V. Timar, draperii,
asupra M. A. N. şi anume: prilej de înălţare sufletească.
un colţ de bucătărie asortat cu toate La Oradea Duminecă şi la Ciuj
1. Se va solicita înapoierea în cele necesare, feţe de masă, şerveţele, Luni au fost instalaţi in cadrul unor
posesiune a imobilului din Str. Car­ tablete, plăci de cămăşi şi o mulţime înălţătoare serbări de mitropolitul A r­
dealului dr. N. Bălan noii episcop! ai
men Sylva 40 (atelier Regional de de hărţi.
Ardealului P.S.Lor dr. N. Popovici la
confecţie) care astăzi în cea mai mare Ş i la ş c o a la d e c o p ii m ic i N r . 1 Oradea şi N. Colan la Cluj.
parte se foloseşte de armată ca gră­
La şcoala de copii mici Nr. 1 LA CONSTANŢA a fost sărbă­
dină de zarzavat: torită solem Duminecă ziua apelor.
de sub conducerea Dnei M. Balteş
2. Se va cere retrocedarea ca- LA VINŢ a avut loc o mare a-
s‘a dat serbării de fine de an toată
zarmei Mihaiu Viteazul din Piaţa dunare a partidului naţional ţărănesc
importanţa. la care a participat d. Iuliu Maniu.
Unirii Nr. 4. după ce aceasta va fi
Seria Il-a de sub conducerea Aduarea a fost deschisă de notarul
evacuată de Reg. 90 Inf., după muta­
Dnei M. Balteş şi seria I. de sub comunei Vinţ în vârstă de 82 ani d.
rea Şcoalei Normale Andrei Şaguna
conducerea Dnei Munthiu, au execu­ B. Haţeganu. D. Maniu a ţinut o cu­
din Cazarma Avram Iancu din Piaţa vântare în care a precizat că este ad­
tat un program bogat: piesă, dansuri,
Lemnelor. versar făţiş al fascismului şi că la
marşuri, poezii, cântări şi jocuri na­ „dictatură nu ne vom supune cu nici
3. In ceiace priveşte celelalte
ţionale. un preţ". Se declară pentru economia
obiecte astăzi aflătoare în posesiunea
M. A. N. se va cere o evaluare co­ Şi la această şcoală a fost a- dirijată şi democratică şi contra co­
ranjată o expoziţie de lucru manual a munismului. In politica externă elogi­
mună şi se va declara totodată, că ază Franţa, Anglia şi Liga Naţiunilor
micilor copilaşi.
Primăria Municipiului Sibiu este apli •
N. Balteş, înv.
şi se declară contra Germaniei pe mo­
cată să renunţe în mod gratuit la ju­ tiv că aeest stat susţine revizuirea
mătatea valoarei tuturor acestor obiecte tratatelor.
în favorul armatei şi să primească — Firma Leonida & comp. a
pentru cealaltă jumătate a preţului L o v it d e tr ă s n e t deschis şi în oraşul nostru o sucursală
astfel fixat titluri de rentă de înzestra­ Tânărul Dumitru Cotoară de 24 ani în strada Regina Maria No. 25. Se
re, solicitând totodată, că M. A. N. din com. Sadu jud. Sibiu, în ziua de ştie că este una din cele mai mari
casse din ţară, pentru automobile şi
să facă demersurile necesare la Mi­ 28 Iunie a.c. pe când se afla la pă­ piese de schimb originale Faptul me­
şune cu oile în apropiere de sat, a
nisterul de Finanţe pentru deschiderea fost lovit şi carbonizat complect de rită să fie remarcat.
unui credit extraordinar pentru aco­ trăsnet. Nefericitul băiat mai era in­
perirea acestei plăţi. firm de mâna stângă în urma unui Indrăsneţul aviator român Bâzu
Cantacuzino se pregăteşte pentru sborul
Se decide totodată că petiţia accident avut în pădure acum patru ani. ce intenţionează să-l facă în jurul lumii.
către M. A. N. să se înainteze prin- Preşedinte de onoare al raidului
tr‘o delegaţie compusă din Dl Preşe­ este M. Sa Regele.
dinte al Comisiei Interimare Dr- Piso P r o f e s o r i i d e l a l i c e u l L a -
In oraşul nostru se lucrează din
şl Dl Consilier Dr. Dörr. Serviciul z ă r r e a c ţ i o n e a z ă c o n t r a partea comitetului cu spor la pregă­
Technic al Municipiului este îndrumat tirea Târgului permanent de mo stre
d ire c to ru lu i şi p re fe c tu lu i
se procure extrasele necesare din care se deschide la 20 Iulie
Căr(ile funduare şi să facă o evaluare a.c. Numărul viitor al Acţiune! va fi con­
Mai mulţi profesori dela liceul sacrat acestei impunătoare manifestaţii
reală a tuturor obiectelor. Lazăr au înaintat săptămâna aceasta economice.
memorii ministerului instrucţiunei con­
tra directorului şi prefectului, cari
D in O c n a -S ib iu lu i D r. T r a i a n B u d e
i'au chemat în trei conferinţe spre Consultaţii 8—12 în Tălmaci.
a declara promovaţi 2-—3 elevi ai
S e r b a r e a d e fin e d e a n Ia ş c o a la p r i­ Laborator modern-Raze Röntgen.
unori electori.
m a r ă d i n l o c a lita t e .
Profesorii s‘au opus cu demni- — Examenele de bacalureat au
Serbarea de sfârşit de an !a şcoa­ täte acestei maniere nepermise şi au început în oraşul nostru. Preşedintele
la primară din localitate s‘a făcut înaintat ministerului instrucţiunei mai comisiei este d. prof. universitar V.
solemn. înainte de amiazi elevii şcoalei multe memorii. Stanciu. Sau înscris 107 elevi şi eleve.
sub conducerea învăţătorilor, au luat Suntem încă la început, vom a- înălţarea la gradul de sublocote­
parte la serviciul divin. Sub condu­ sista şi ia alte scandaluri pe care nenţi a tinerilor ofiţeri s’a făcut la 1
cerea învăţătorilor elevii au desfăşu­ noi, în mod deghizat, le-am semnalat Iulie în prezenţa M. Sale Regelui la
rat apoi un program bogat format din : la timpul său cu sincerul gând de în­ Timişoara şi nu la Sibiu cum s’a cre­
cântări poezii, dialoage şi exerciţii dreptare şi prevenire a stărilor de zut acum câteva săptămâni.
străjereştl. astăzi. ÎNŞTIINŢARE. Se face cunoscut
Directorul şcoalei Dl. Gh. Henteş, Avem satisfacţia că in timp mai că între 5 Iulie şi 20 August ct. se va
a făcut darea de seamă pe anul şcolar scurt decât prevedeam adevărul a deschide la Braşov un curs liber de
1935—1936. triumfat şi majoritatea dlor profesori limbile şi literaturile neolatine (fran­
Octogenarul preot I. Popa, a a- dela acest liceu personaje au exprimat ceza, italiana, spaniola şi româna) sub
direcţiunea Dini Profesor universitar
dus mulţumirile comitetului şcolar, în­ elogii Acţiune! şl ne cer acum con­ N. Şerban, Cursul şi pensiunea com­
văţătorilor pentru munca depusă, a- cursul pentru îndreptarea stărilor du­ pletă 3000 lei lunar. Reducere 50jJ*
ducând elogii învăţătorului director reroase de astăzi. pe căile ferate.
 Pag. 3 A C Ţ I U N E A Nr. 66

EXTERHE
Marti s‘a deschis la Geneva şedinţa Ligii Naţiunilor. La
ordinea de zi sunt problemele sancţiunilor şi ocuparea Abisiniel.
Delegaţia Abisiniei va fi prezidată de Negus, care a declarat că
dacă nu i se va da satisfacţie se întoarce din nou în Abisinia şi
va începe din nou războiul.
A r m a te le it a lie n e s e în to r c .
La 2 Iulie sosesc primele două bitsiioane din Abisinia
d. Musolinii Ie pregăteşte o primire măreaţă asistând personal.
ROMÂNII DIN AMERICA SE ÎNTORC IN PATRIE. In
timpul din urmă, o mulţime de români emigraţi in St. Unite, au
început să plece spre casă. Cauza întoarcerii în ţară a acestor
fraţi din depărtare, este pe de-o parte şomajul, iar pe de alta
dorul de patrie.

Prefectul si preşedintele co­ că nu mai este necesar să invocăm Solicităm dlui chestor venit de
motivele de ordin sanitar, estetic, curând să cerceteze cazul.
Recent s‘au prezentat şi Ia re­
social şi moral fiind prea cunoscute
misiei Interimare sub anchetă şi recunoscute. dacţia Acţiunei o delegaţie de pro­
prietari cari au lăsat şi un memoriu
In special trebue să se cerceteze
asupra stărilor cu adevărat alarmante
In Acţiunea din 31 Maiu am a- Observaţi cu ce argumente im­ strada Blănarilor, lăsată complect în
rătat că d. Piso a primit dela Muni­ presionante justifică d. Piso întabularea părăsire şi mai ales sub teroarea ca­ dela cafeneaua de noapte dela No. 10.
Am cercetat cazul la faţa locului însă
cipiu un teren de 391.5 st. pătraţi cu dsale pe locul municipiului. fenelei de noapte dela No. 10.
socotim că nu e cazul să publicăm
suma de 4894 lei etc.. Lucrurile se prezintă în felul Este timpul să se închidă acest toate acestea mai ales că avem con­
Mai mulţi abonaţi ai Acţiunei următor: D. E. Piso şi-a făcut o fru­ cuib şi să se pună capăt acestei ru- vingerea fermă că d. Piso şi d. dr.
citind notiţa au făcut ministerului agri­ moasă fermă pe drumul Şelimbărului şini ce mai stărue incă — cu toate că
Sturza, care au la îndemână art. 305
culturii plângeri cerând să se facă şl cum primăria avea lângă ferma proprietarii de pe această stradă au fă­
din legea sanitară, vor lua măsurile
o anchetă contra dlui Piso şi Regman. dsale rezervat pentru drumuri o re­ cut nenumărate memorii ce sunt astăzi
legale şi vor face cuvenitele inter­
Cu ancheta a fost însărcinat d. zervă primită dela reforma agrară d. adunate la chestura poliţiei de unde
venţii pe lângă poliţie cerând respec­
inspector Popovici, care a chemat mai Piso a poftit-o spre a-şi mări supra­ se aşteaptă executarea dispoziţiilor
tarea dispoziţiilor legii. Să aşteptăm
mulţi Români între care am fost şi faţa terenului fermei. date de organele sanitare etc. dar măsurile autorităţilor sanitare,
subsemnatul să dăm informaţii asupra Cum dsa este astăzi şeful gospo­
Cine şi cu ce scop sfidează le­ municipale şi ale poliţiei.
loturilor luaie de prefect şi locul dlui dăriei municipiului s‘a grăbit şi fără Radu Sibianul
gea şl morala publică?
Piso primit dela primărie. In ce pri­ nici un fel de jenă faţă de funcţiona­
veşte loturile primite de prefect am rii municipiului le-a spus să facă vân­
solicitat un timp scurt spre a strânge zător terenul municipiului cu preţul
datele complecte întrucât a luat mai la ridicola sumă de Lei 4894 şi fără
multe loturi în Sibiu şi în toate staţi­ nici un fel de licitaţie publică se in­
unile balneare şi climaterice, Păltiniş, tabulează pe averea municipiului.
Avocaţii creştini protestea
Ocna, Predeal, etc. etc.
Rugăm deci pe abonaţii noştrii să
Ce va fi vom vedea.
In orice caz chestiunea rămâne
ză contra comunismului si
ne comunice urgent informaţii precise deschisă. Fapt este că d. dr. Eugen
şi cât mai urgente spre a putea să Piso, gospodarul municipiului a pro­
satisfacem dorinţa ministerului de agri­ mis când s‘a instalat la primărie, delă-
presei iudeo comuniste
cultură, care şi-a dat seama de abuzul turând pe alţi Români că va dona Avocaţii creştini din Capitală ce procedeul fără precedent utilizat
prefectului Regman ce a mai luat re­ întreg salariul de câteva zeci de mii au ţinut o măreaţă întrunire la pala­ la confirmarea mandatelor de aresta­
cent şi lotul funcţionarului Roman dela lunar ce-1 încasează dela municipiu tul justiţiei în care au p r o t e s t a t rea studenţilor care trăind revolta
prefectură, terenul de Bis. din grupa V. săracilor fără însă să-şi respecte pro­ contra comunismului şi presei iudeo- unanimă a României întregite au a-
In ce priveşte d. E. Piso împro­ misiunea publicată, subscrisă In Cu­ comuniste şl au votat o moţiune în apiicat o corecţie bine meritată unor
prietărit cu toate rudeniile la Păltiniş vântul Liber. Acum vedem că care spune între altele ; jidani insolenţi şi se înscrie în apăra­
etc. reproducem din procesul verbal c u m p ă r ă a v e r e a primării a) Invită pe toţi membrii A. A- rea studenţilor arestaţi prin membrii
hotărârea comisiei interimare a muni­ călcând legile contabilităţii în timpul R. C. să treacă la fapte: să demasce ce se vor desemna;
cipiului care spune următoarele: de când gospodăreşte municipiul. origina, lupta şi scopul presei jidoveşti g) A. A. R. C. în numele demni­
„Nr. 4171. Se aprobă conform re­ Toate acestea le face după ce şi comuniste să acţioneze cu energie tăţii naţionale ultragiate cere suprima­
feratului regularea străzii Pantazi din respinge cererile eroilor neamului de­ pentru necumpărarea, necitirea şi dis­ rea monitoarelor comuniste din Sărin­
grupa IV. Reforma Agrară’cedându-se coraţi cu medalia Bărbăţie şi Cre­ trugerea ziarelor: „Dimineaţa" „Adi- dar şi traducerea în faţa consiliilor de
o porţiune de teren în întindere de dinţă etc. etc. vorul“ „Zorile" „Lupta" „Cuvântul războiu a tuturor jidanilor şi şabăs-
391.5 st. p. devenită disponibilă dluf Opinia publică românească să Liber“ „Credinţa" „Tempo“ şi „Capi­ goimilor puşi în slujba internaţiona­
dr. E. Piso cu preţul total de Lei judece şi să aprecieze, iar pe d. dr. tala" să convingă pe toţi românii să lei roşii.
4894, rămânând a se executa transcri­ E. Piso îl rugăm să răstoarne cu do­ renunţe la abonamentele pe cari le Protestează cu toată energia îm­
erile necesare la cartea funduară vezi afirmaţiile făcute aci. Acţiunea au aceste gazete şi la orice alte pu­ potriva absenţei totale şi lipsei de
conform schiţei întocmită de serviciul le publică bucuros. blicaţii similare: măsuri pentru protecţia elementului
tehnic." Ion Munteanu
b) Trimite chemare de luptăromânesc
şi din partea autorităţilor Sta­
întinde mâna de frate tuturor catego­ tului.
Adunări tot atât de însufleţite
riilor de muncitori manuali şi intelec­
Aspecte edilitare si tuali pentru ca într'un front comun să
nimicească drăceasca acţiune iudeo-
s‘au ţinut la Constanţa Iaşi, Arad etc.
La Sibiu studenţii ce vând Universul
sunt înconjuraţi de poliţie şi bătuţi.
comunistă pornită din tainiţa întuneri­
contravenţii ia legea sanitară cului pentru stăpânirea lui Iuda pe
pământul românesc şi creştin; P ro c e s u l n e n o ro cirii d e ­
I n a t e n ţ i a s e r v ic iu lu i s a n i t a r s i p o lit ie i c) înfierează cu toată revolta şi la C o tr o c e n i.
aruncă tot dispreţul acelor români ră­ In faţa Tribunalului Ilfov s. IV
Acţiunea s‘a ocupat şi ar ii bine pentru şoseaua internaţională precum tăciţi cari din meschine interese per­ s'a început Sâmbătă judecarea auto­
să stărue spre a determina pe gos­ şi parcul din faţa gării etc. sonale şi politicianiste se fac unelte, rilor nenorocirii dela Cotroceni din
podarii din fruntea municipiului să Sibienii îşi amintesc ds aspectul cozi de topor şi apărători ai anarhiei ziua de 8 Iunie.
Timp de două ore a durat nu­
dea toată atenţiunea problemelor edi­ de urâtă aducere aminte din faţa gării roşii; mai citirea părţilor civile. Procesul
litare ce au fost complect neglijate unde astăzi s'a tăiat un frumos parc, d) Omagiază glorioasa şi discipli­ va dura desigur mai multe săptămâni.
până de curând în oraşul nostru. S‘a care prin noile case ridicate de cu­ nata armată română care şi a înţeles
spus uneori cuvinte hotărâte expri­ rând in această parte a Sibiului, câş­ întotdeauna marea ei misiune de apăra­
mând revolta unanimă a cetăţenilor tigă simpatia vizitatorilor deia cobo­ re a ordinei interne şi pavăză a gra­
Poşta redacţiei
oraşului nostru ce pretind şi pe bună rârea lor din tren. niţelor noastre definitiv întregite; P e n tru p ro fe s o rii d e la
dreptate, ca edilii să facă toate efor­ Odată cu rezultatele bune de e) Studenţimei române-creştine, lic e u l L a z ă r
turile pentru înfrumuseţarea Sibiului, astăzi trebue însă să arătăm că în care cu eroism şi generozitate nepre- Informaţiile Dv. referitor la acei
care primeşte, vara şi iarna numeroşi această parte a oraşului unde Românii cupeţlnd jertfa, se dărue cu hotărâre cari meditau elevi, toate cele trimise
vizitatori fiind staţiune climaterică. sunt in majoritate proprietari, mai şi elan României Noi de mâine A. A. nu le putem publica decât in cazul
Trebue însă să se recunoască că sunt încă de îndreptat unele lucruri R. C. din baroul de Ilfov ii trimite că apar sub semnătura Dv.
in acest an s‘a lucrat şi se lucrează ce nu mai pot fi tolerate. salutul ei şi mărturisindu-şi totala so­ Deasemenea facem cunoscut şi
cu spor pentru înfrumuseţarea Sibiului, Instalaţiile de astăzi din Piaţa lidarizare o asigură de realul şi efi- numeroşilor părinţi ce ne trimit zilnic
amintim lucrările din pasagiul Cristea gării şi bărăcile ce au mai rămas cacele el sprijin. plângeri că nu le putem lua în con­
de lângă prefectură, str. Principele trebue să dispară cât mai urgent. f) A. A. R. C. geloasă de pres­ siderare şi aici trimite ministerului
Nicolae şi pregătirea terasamentului Cân<L solicităm acest lucru cred tigiul justiţiei descoperă opiniei publi- instrucţiune! decât dacă sunt semnate
 Nr. 66
TOATĂ t a r a j o m a n EA SC4
SI B I u
REGINA M A P I* 4 0
C h em a rea la lu p tă
a d r e s a tă R o m â n iei e r o ic e .
D. general Gheorghe Jitianu
preşedinte şi comandor Constantin
Negru secretar general în numele co­
mitetului de iniţiativă a redactat o che­
mare la luptă adresată României
eroice pentru formarea unei puterni­
ce organizaţii patriotice sub numele :
„România anti comunistă“ luptând
pentru România Românilor.
O nouă dovadă că valul româ-
n smului creşte vertiginos şi ziua jude­
C re ştin ii p ă r ă s e s c p re s a
c o m u n istă
Dl. N. Batzaria fost redactor la
Adevărul şi Dimineaţa convingându-se
de primejdia naţională a presei comu­
niste a demisionat zilele trecute.
Tot ods<ă suntem Informaţi că
d. Ionel Neamtzu fost corespondent
al Dimineţii din Sibiu şi-a dat demi­
sia din âceastâ demnitate.
R egele angliei
se căsătoreşte I
4RMB£nBflRSS£BnSC9Bt&SBURafta3aaBRBVSttRRaSBRSSC*
Regele Eduard al Angliei a in-
plinit săptămâna aceasta 42 ani.
Şi cu acest prilej curtea brita-
nicS, cea mai protocolară din lume a
tăcut regelui aluzii transparente spre
a-i arăta regelui dorinţa poporului
englez de a se căsători.
Se crede că până la urmă regele
va ceda.
Se va Însura Regele cu o prin­
cipesă de sânge regal ? Greu de spus.
Se pare că numeroasele reviste ilus-
YH AL I A
A stîzi premieră
Marele film de aventură din
viaţa gangsterilor americani
Dr. S o c r a t e s
cu PAUL MUNI
i URNAL NOU
S ă p tă m â n a ie ftin ă
Lingerille pir. demni
T o a te lin g e r ille su n t e x e c u ta te d in m a te
r ia le p r im e şi s e v â n d c u p r e ţu rile c e le
„Regele Pălăriilor 99
SIBIU,
D u r a t a p ă n ă la 5 I u l i e a . c.
K*d*ctor resp: ILIÉ MUNTEANU.
- -;v,.
. -at ■ •;»
■;.-V
LIPSCANI 83'85(fugpt»,GMEO!>cn<)
căţii vânduţilor şi coadelor de topor
de astăzi se apropie. Chemarea este
publicată în „Porunca Vremii" de Du­
minecă.
Hotărârea cu oare zi de zi se
adaugă noul adeziuni la lupta titanică
a naţionalismului dovedeşte cu priso­
sinţă neţărmuritul patriotism şi spiri­
tul de jertfă şi reacţiune împotriva
duşmani'or, de care sunt animaţi ade­
văraţii români.
trate conţinând fotografiile principese­
lor din casele domnitoare ale Euro­
pei, puse ca din întâmplare pe biroul
său nu-1 interesează prea mult.
In schimb acum un an a fost
văzut tot sezonul la Biarltz în tovără­
şia unei actriţe canadiene, celebră
prin spiritul ei care îi depăşea cu
mult frumuseţea.
Statutul Casei Britanice şi Cons­
tituţia nu suflă nici un cuvânt de îfn-
potrivire asupra unei eventuale căsă­
torii între regele ţărei şl o soţie fără
ascendenţă regală. Principii, nu se
bucură de acest privilegiu, decât cu
aprobarea regelui.
— Abonamentul foii trebue plătit
înainte, fiindcă foaia numai aşa poate
face fată cheltuelilor mari şi de multe
feluri. Plata se poate face la Drogu-
eria Ionel Baciu str. Regina Maria
Nr. 10, Debitul de tutun din Piaţa-
Mare şi Administraţia ziarului str-
Regina Maria Nr. 49.
„TRIUM PH”
Maşini d e birou şi
to cu ri re z e rv o a re
Reparaţie şi vânzare.
Sibiu, P ia ţa R egele
F e rd in a n d 19. Telefon. 230
m at ie ftin e .
P . G v o ifscH
str . R e g in a M aria 7
Tiparul Tlpograllel „SÂ iE a NULUI" Sibiu.
ACŢIUNEA*
..t:v/.et
-4 ■ A & Sfit,
D o i m in iştri c o m u n iş ti
francezi au
p e n tru A na
D. Pamfil Şelcaru scrie în Cu­
rentul, şf Universul reproduce, că mi­
nistrul coloniilor d. Marius Montét şi
d. Marc Rucart ministrul justiţiei din
guvernul Blum — Franţa au făcut direct
intervenţii pe lângă Consiliul dirăzboiu
din Craiova în favoarea comunistei
Ana Pauker — Ambele ziare româ­
neşti protestează cu toată energia
contra acestui amestec dinafară în
autoritatea justiţiei noastre militare.
Este cu adevărat un caz ne mai
pomenit.
„Peste 2 0 ani, nu vom mai
avea femei urâte”.
O p e r a ţ i i d e î n f r u m u s e ţ a r e — C e s ‘a s p u s
la c o n g r e su l d e la N e w - Y o r k ?
Zilele trecute a avut loc la New-
York un congres al specialiştilor de
cosmetică.
Preşedintele a afirmat într'un
discurs că peste 20 de ani nu va mai
există nici o femeie urâtă, afară de
acele cari ţia cu tot dinadisul să ră-
mâle slute.
Şi astăzi orice defect extetic poate
fi reparat prin masaje, raze, operaţii
şi alte metode, dar peste 20 de ani
sistemele de înfiumuseţare nu vor
fi numai perfecţionate, ci şi eftinite,
aşa încât vor fi la îndemâna tuturor.
C Ă U T A Ţ I L O C U IN Ţ Ă ?
D e în c h i r i a t . P a t r u c a ­
m e r e , b u c ă t ă r ie , b a e , h o o l
ş i to a te d e p e n d in ţe le .
C a s ă d e d o i a n i c o n s tr u ­
ită . C u r ie ş i g r ă d in ă f r u ­
m o a să . S tr . Io n C rea n g ă
I n fo r m a ţii la z ia r .
Reclama
e s t e su fletu l
comerţului
VÂND cu preţ foarte
ieflin mobilier de pră­
vălie (stelaje, mese,
vitrine). Doritorii se
vor adresa la Tipo­
grafia Săteanului Sibiu
Târgul Cailor Nr. 2.
Cinema APOLLO
cu Theo Lingen, Adele
Sandrock, etc.
Pag 4
S I B I U
IARIA 44 00
REGINA MARIA
«v-S'V i>-?
P/wtime rruznddt(ccc)p<%tctfyiufayrrfu.t
Tribunalul Sibiu Secţia I-a
Dos. No. P. j. 1810| 1935
in te rv e n it
P auker.
E X T R A S
Din registrul persoanelor Aso-'
ciaţiunile recunoscute persoane juri­
dice. Tribunalul Sibiu, în baza statu­
telor aprobate de Ministerul Agricul­
turii şi Domenii cu ordinul No. 29153
din 11 Februarie 1936, a recunoscut
de persoană juridică prin sentinţa No.
P. j. 1810^1935 din 7 Martie 1936,
Reuniunea Oierilor din comuna Sadu,
constituită la 25 Martie 1935 având
de scop promovarea culturală şi pro­
fesională a membrilor, promovarea
creşterii oilor in general şi in special,
— regenerarea rasei oilor în sensul
de a ajunge la o producţie cât mai
bună şi mai mare etc. cu următorul
comitet de conducere şi administraţie :
Preşedinte: Irimie Dăncăneţ, Vice-Pre-
şedinte: loan Barb, Casier: Nicolae
Veştemean, Notar: Şandru Nicolae,
Bibliotecar : loan Foficas, Membrii
Dumitru Botărel, Dumitru Sandru se­
nior, Constantin Dăncăneţ, loan Dră-
ghici, Ilie Popica, Dumiiru Boltă, Du­
mitru Simtion, Cenzori: Dumitru Ha-
bea, loan Stoica şi Dan Dăncăneţ,
toţi români, domiciliaţi în comuna
Sadu.
Aceasta reuniune a fost trecută
în registrul respectiv sub No. 2§1936.
Grefier, I. Tănăsescu
GRIPA PISICILOR. încă de vara
trecută a început să bântue printre
felinele Londrei o gripă acută. 0 pot
transmite şi oamenii fără ca ei înşişi
să se bănuiască. Pisicile contaminate
devin triste şi nu mănâncă. După 2-3
zile blana li-se umezeşte, părul se a-
bureşte şl ii curg balele. Boala dacă
nu se chiamă veterinarul e mortală.
FABRICILE DE MAŞINI
AND. R IE G E R
Societate anonimă
S I B I U
Furnizăm îa calitate neîntrecută:
B a t o z e d e t r e e r a t cu motor
Batoze de treerat cu mâna sau cu vârtej
Vânturătoare, diferite modele
Trioare şi maşini de selecţionat cereale
M aşini d e s e m ă n a t în r â n d u r i
Maşini de presat fân şi pae
Tocătoare cu motor şi cu mâna
Uruitoare de cereale
I
Prese şi zdrobitoare de struguri
Prese pentru seminţe oleaginoase
P o m p e d e a p ă e ftin e
Maşini de pieptănat lână şi bumbac
şl alte maşini agricole.
Noul catalog ilustrat se trlmete oricui gratuit
dacă se referă la acest ziar.
CENSURAT
 "ASIRA"
p t.sala ci«? l e c t u r ă
gratuit

Redacţia şi Administraţia :
sir. Repina Maria 49, etaj II
Telefon : 324

Director: ION MUNTEANU © T g á l ! cil âSOC i a f i i l o r r o m â n e ş t i

Abonamentul anual Lei 240, şa se luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi '500, Nr.-ul 3 Lei.— Publicaţiuni şi inserate după tarii

Mr. 67 Sibiu, Duminecă 5 Iulie 1936 Anul II

din Sibiu
Ionel Neamtzu
Oraşul nostru asistă în fiecare
an la o manifestaţie economică demnă
de relevat, E poate unicul dintre
oraşele României, care a încercat
saltul cel mare în necunoscut. îndrăz­
neala aceasta ar fi fost plătită scump,
dacă n'ar fi fost o mână diriguitoare
pricepută, care să directiveze inten­
ţiile spre un scop bine determinat.
Din acest joc dintre cauză şi efect, a
eşft cel de al IV.-lea Târg de Mostre
al Sibiului, ce îşi va inaugura deschi­
derea peste două săptămâni. E desigur
un efect uluitor, dacă ne gândim la
lupta ce a fost dusă, iar printre cauze
trebue să enumărăm pe lângă impe­
rativul vremurilor, şi pe organizatori:
Dr. Alexandru Bărbat, preşedintele
Camerei de comerţ şi Valeriu Bozdoc,
^"“primsecretarul acestei Camere, cari
au înţeles acest imperativ şi i-au dat
expresie.
Analizând acest imperativ al
vremurilor, născut astăzi în veacul
autarhiei, economice, observăm că
târgurile de mostre — creaţii ale a-
pusuiui civilizat — au luat o desvol-
tare neobişnuită. In toate ţările mari,
în câteva oraşe bine alese, ele şi-au
asigurat o periodicitate şi un renume
cari le garantează viabilitatea. Pe
lângă că ele constitue un prilej de
reclamă pentru producţia ţărif respec­
tive, ele atrag vizitatorii străini şi in­
tensifică circulaţia acestora.
Târgurile de mostre sunt un fel
de vitrine a capacităţii de producţie a
unei ţări. Oglinda unei prăvălii o for-
• mează vitrina. In vitrină găseşti etalat
sumar ceeace se află în interiorul
magazinului. Prima orientare şi su­
gestie o primeşte cumpărătorul tot­
deauna din vitrină; deaceea vitrinele
bine organizate sunt factori importanţi
în stimularea consumului.
Târgurile de mostre constitue o
mare vitrină a unui stat, care îşi eta­
lează producţia. De aceea Sibiul, care
a ajuns cel dintâi la ideea organizării
p e r m a n e n t, p e n tr u a n u - ş i c o n s u m a e v e n tu a lu l d is p o n ib il p a r tic ip â n d la m a n ife s -
acestor târguri, a devenit prin aceasta
un important centru economic al ţării
— nu în producţie, unde era de mult
d u c tiv e c o n s id e r a b ile p e to a te
recunoscut, ci în marile manifestaţii
v i a ţ a e i i n t e r n ă î n t o a t e d i r e c ţ i i l e c a ş i S t a t e l e a p u s e n e c a r i ş i - a u c r e ia t f e l d e f e l
d e in s titu ţiu n i cu o v e c h e tr a d iţie , d r e p t m ă r tu r ie a p r o g r e s u lu i ş i s o lid a r ită ţii ce ­
economice menite să dea acestei ţări
tă ţe n e ş ti. A s o s it d e c i tim p u l c a în p r iv in ţa m a n ife s tă r ilo r n o a s tr e e c o n o m ic e s ă
impulsul economic de fiecare ar, atât
s e s t a b i l e a s c ă p r i n c i p i i l e b in e c o o r d o n a t e ş i o a n u m i t ă o r d i n e c a r e s ă a s i g u r e o
de aşteptat astăzi când panica indus­
t r a d i ţ i e , d e c a r e s ă ia c u n o ş t i n ţ ă ş i s t r ă i n ă t a t e a .
trială şi comercială a pus stăpânire
(continuare în pagina 2-a)
R e g le m e n ta r e a importanţa
Târgului de Mostre
m a n ife sta ţiilo r e c o n o m ic e
d in S ibiu
I n m ă s u r a p r o g r e s u lu i ş i e v o lu ţie i
u ltim ii a n i u n îm b u c u r ă to r a v â n t şi
m u n c ii
o r g a n iz a r e a
pe te r e n u l e c o n o m ic ,
d ife r ite lo r
a lu a t in
m a n ife s ta ţii cu c a ­ Sibiul, acest centru de viaţă spi­
r a c t e r e c o n o m ic , a v â n d d u b lu l s c o p : d e a p r e z e n ta m a r e lu i p u b lic d in ţa r ă ş i rituală şi culturală, a celor două na­
v i z i t a t o r i l o r d i n a l t e ţ ă r i p r o g r e s u l i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e in c e p r i v e ş t e v a r i e t a t e a ş i ţionalităţi ce il locuiesc în covârşitoare
majoritate: români şi saşi a avut în­
c a lita te a m ă r fu r ilo r p e d e - o p a r te , p e d e a ltă p a r te d e a a tr a g e v iz ita to r i sp re
că din vremuri cronicale şl un im­
a n u m i t e c e n tr e , p e n t r u a î n v i o r a c i r c u l a ţ i a s t r ă i n i l o r i n a c e l e lo c u r i.
portant rol economic.
A s t f e l a u f o s t o r g a n iz a te e x p o z iţii- tă r g , tâ r g u r i d e m o s tr e , d iv e r s e e x p o z iţii
d e o r d i n l o c a l ş i d e d i f e r i t e s p e c i a l i t ă ţ i : i n d u s t r i a l e , a g r ic o le , d e i n d u s t r i e c a s n i c ă , Aşezat la deschizătura de Nord
d e a n i m a l e m ic i , e tc . D e r e m a r c a t e s te in s ă , c ă in d ife r e n t d e c a r a c te r u l ş i s p e ­ a trecătoarei Carpaţilor „Turnu Roşu“
c ia lita te a a c e s to r m a n ife s ta ţiu n i, în to td e a u n a o r g a n iz a to r ii a u in s is ta t p e n tr u p a r ­ a fost sordt, încă dela început să for­
t i c i p a r e a in d u s t r i i l o r , n u m a i c a s c o p u l d e a î n c a s a t a x e l e , n e c e s a r e l a a c o p e r ir e a meze locul de întâlnire alor două
c h e ltu e lil o r . U n e o r i, i n d u s t r i i l e a u f o s t expuse c h ia r p r e s iu n e i d in p a r te a u n o r lumi deosebite: vestul civilizat şi ori­
p e r s o a n e m a r c a n t e , î n c â t a u f o s t p u s e in s i t u a ţ i a d e n o l e n s - v o l e n s . entul mistic. In această situaţie geo­
S e în ţe le g e c ă în f e l u l a c e s t a p r e z e n t a r e a i n d u s t r i i l o r a f o s t l i p s i t ă d e o r ic e grafică stă tot secretul rolului său din
s i s t e m d i c t a t d e i n t e r e s u l g e n e r a l e c o n o m i c , i n s c h i m b d i n c a u z a m u l t o r c h e ltu e li trecut pe teren economic, căci el era
p r o d u s e d e a c e s te a , in d u s tr iile ş i- a u e p u iz a t fo n d u r ile d e p r o p a g a n d ă a le a n u lu i centrul de .întâlnire şl de îndrumare
r e s p e c t i v , î n c â t la a d e v ă r a t e l e e x p o z i ţ i i - t ă r g , s a u t â r g u r i d e m o s t r e , f i e c ă n u m a i a distribuirei mărfurilor comercian­
a v e a u p o s ib ilita te a m a te r ia lă d e a p a r tic ip a , fie c ă a u p a r tic ip a t n u m a i în m ă s u r ă ţilor din apusul şl centrul Europei,
r e d u s ă , c u p r e ţu l u n o r m a r i e fo r tu r i. pentru consumul din Balcani şi Orient.
T o a t e î n c e r c ă r i l e s a u m ă r g i n i t la c â t e - o în c e r c a r e s p o r a d i c ă f ă r ă c o n t i n u i ­ Sub stăpânirea firească de azi,
ta t e , c u e x c e p ţia T â r g u lu i d e m o s tr e d in S ib iu , c a r e în c e p â n d în a n u l 1 9 3 3 a Sibiul, tot în urma situaţiei sale geo­
p e r m a n e n t i z a t tâ r g u r i l e d e m o s t r e , i n a u g u r â n d in a c e s t a n p e c e l d e a l I V - l e a . grafice, formează un nucleu economic
N u o d a t ă s ‘a p u s i n d i s c u ţ i e dacă u n tâ r g d e m o s tr e p e r m a n e n t a l ţă r ii central din baslnul industrial al Ro-
t r e b u e s ă a i b ă s e d i u l i n c a p i t a l ă s a u î n t r un o r a ş d e p r o v in c ie ş i d a c ă S ib iu l mâuiei-Mari, basin ce se întinde de o
e s t e o r a ş u l p o t r i v i t p e n t r u o a s t f e l d e i n s t i t u ţ i e . R ă s p u n s u l e s t e c a t e g o r i c : în c e le parte şi de alta a Carpaţilor, dela
m a i m u l t e ţ ă r i d i n h 'u r o p a , a f l ă m c ă t â r g u r i l e d e m o s t r e p e r i o d i c e s u n t o r g a n i z a t e Timişoara până la Braşov.
în c e n tr e d e p r o v i n c i e ş i n u m a i f o a r t e p u ţ i n e a u s e d i u l în c a p i t a l a ţă r i i. I n ţ a r a In această situaţie, conducătorii
n o a s t r ă , S i b i u l a r e d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e o s i t u a ţ i e g e o g r a f i c ă d i n c e le m a i şi factorii competenţi economici ai
f a v o r a b i l e : e s te a ş e z a t la d e file u l C a r p a ţilo r — T u r n u R o ş u — s e a f l ă in c e n ­ acestui oraş, au căutat în totdeauna
t r u l b a s i n u l u i i n d u s t r i a l a l ţ ă r i i , c a r e s e î n t i n d e d e - a l u n g u l C a r p a ţ i l o r d a la B r a ş o v să menţină Sibiul la rolul de condu­
p â n ă la T im iş o a r a , e s te in in im a ţă r ii lâ n g ă a u to s tr a d a in te r n a ţio n a lă a v â n d cător in viaţa economică a României.
l e g ă t u r i d e c o m u n i c a ţ i e î n t o a t e d ir e c ţ iile , v i z i t a t in t i m p d e v a r ă d e u n i m e n s Organizarea târgurilor de mos­
p u b l i c a f l ă t o r în v i l i g i a t u r ă i n n u m e r o a s e le ' s ta ţ iu n i c lim a te r ic e ş i b a ln e a r e d in tre, credem, a fost cea mal fericită
a p r o p ie r e : C ă c iu la ta , C ă lim ă n e ş ti, G o v o r a , A v r ig , P ă ltin iş , O c n a -S ib iu lu i, B a sna_ idee a acelor ce au conceput-o şl
D e a ltfe l S ib iu l e s te c u n o s c u t ş i p e s te g r a n iţe le ţă r ii c a u n v e c h iu o r a ş e c o n o m ic tradus-o în fapt. Rezultatele organi-
ş i c u ltu r a l. zărei unui târg de mostre nu pot fl
T o a te a c e s te a a u c o n tr ib u it in m a r e m ă s u r ă la d e s v o l t a r e a T â r g u lu i d e arătate într'un articol ca cel prezent.
m o s tr e , c a r e ş i- a p u tu t a s ig u r a în d e c u r s d e 3 a n i u n v a d e c o n o m ic c o n s id e r a b il Deocamdată ne mulţumim cu
p e n t r u a r ă m â n e p r i m u l t â r g d e m o s t r e t r a d i ţ i o n a l a l ţă r ii. rezultatele practice pe cari le vedem:
P e n tr u a s e în lă tu r a p e v iito r d i f i c u l t ă ţ i l e c a r i î m p i e d i c ă o c r i s t a l i z a r e in o menţinere statică a vieţii comerci­
o r g a n iz a r e a d ife r ite lo r c a te g o r ii d e m a n ife s ta ţiu n i, a r f i d e d o r it c a d in p a r te a ale şi industriale în anii de criză e-
fo r u r ilo r c o m p e te n te s ă s e în to c m e a s c ă în a c e a s tă m a te r ie u n r e g u la m e n t g e n e r a l, conomicâ şi un dinamism extraordinar
p r i n c a r e s ă s e p r e v a d ă c a r i c e n tr e e c o n o m i c e ş i c u l t u r a l e p o t o r g a n i z a a s t f e l d e actualmente, când viaţa economică în­
m a n i f e s t a ţ i u n i ş i în c e c a d r u , d e s i g n â n d t o t o d a t ă i n s t i t u ţ i i l e c e l e - a r p u t e a p a t r o n a cepe să se mai învioreze !
in d ic â n d p e r io a d a d e tim p în c a r e p o t a v e a l o c ; to a te a c e s te a p e n tr u a s e e v ita Cele patru târguri de mostre
e v e n tu a le c o n c u r e n ţe in u tile şi d ă u n ă to a r e ş i p e n tr u a s e s ta b ili lim ite le s p e c ia l i­ organizate până acum prin reuşita lor
tă ţilo r c a r i p o t fa c e o b ie c tu l u n e i m a n ife s ta ţiu n i, c a s ă n u m a i v e d e m d e e x e m p l u : complectă din toate punctele de ve­
o e x p o z iţie d e c â in i c o m p le c ta tă c u o fr a c ţiu n e a u n e i e x p o z iţii in d u s tr ia le . dere scontate, ne îndeamnă să con­
E s t e r e c o m a n d a b i l c a f i e c a r e p r o d u c ă t o r la î n c e p u t u l a n u l u i c â n d î ş i î n t o c ­ tinuăm, pentru traducerea în fapt a
m e ş t e b u g e t u l , s ă s e f i x e z e a s u p r a m o d u l u i d e p r o g a g a n d ă ş i m a n i f e s t a r e in a n u l scopului iniţial; permanentizarea târ­
r e s p e c tiv , ţin â n d c o n t d e r e g le m e n ta r e a m a n ife s ta ţiu n ilo r e c o n o m ic e cu c a r a c te r gurilor de mostre sibiene 1
In toate părţile unde fiinţează
ta ţiu n i d e în s e m n ă ta te m in im ă . astfel de instituţiuni, industria, comer­
Ţ a r a n o a s tr ă în fo r m a e i d e a s tă z i, e s te tâ n ă r ă , d is p u n e in s ă d e fo r ţe p r o ­ ţul şi marele public consumator sunt
t e r e n u r i le . A re p o s i b i l i t a t e a d e a s e o r g a n i z a în ţinuţi la curent cu toate problemele
ce se pun ia ordinea zilei prin ra­
porturile de ordin tehnic, economic
şi juridic create de pe urma trans-
acţiunilor ce se încheie şi a noilor
creaţiuni pe teren industrial.
Valeriu Bozdoc Dr. Alexandru Bârbat
 Nr. 67
Sibiu si împrejurimi ŞTIRI
0 m a re d e m o n stra ţie cu
tra g e ri d e răzb o iu , e x e ­
c u ta tă de C e n tru l de
In stru c ţie al C a v a le rie i
In ziua de 1 Iulie, terenul fră­
mântat al Poplăcii a fost ales pentru
a se demonstra tinerilor ofiţeri al
Şcoalei de Aplicaţie a Cavaleriei, pre­
cum şi in faţa a numeroşi ofiţeri din
garnizoană, cum se petrece o acţiune
de Cavalerie in stil mare, exact ca în
timp de războiu.
In acest scop, Domnul General
Georgescu Petre, Comandantul Cen­
trului, a pus la contribuţie toate mij­
loacele moderne de luptă cu care este
dotată Cavaleria, precum şi felul cum
aceasta conlucrează în strânsă înţele­
gere, pentru obţinerea victoriei.
începând cu acţiunile în forma­
ţiuni călare dela distanţe mari, lupte
de avantposturi şi apoi trageri intense
reale pentru apărarea ultimei poziţii
de rezistenţă, tot exerciţiul era în aşa
fel pregătit, încât dădea imaginea răz­
boiului de mâine.
Avionul în continuă legătură cu
trupele, autoblindatele, noile puşti mi­
traliere Praha, mitralierele, artileriile
amice şi inamice ingenios şi bogat
reprezentate, legăturile telefonice,
posturile T. F. F. în plin lucru, au S e r b a r e a
demonstrat celor prezenţi varietatea
mijloacelor armatei, solida instrucţie a n l a I n s t i t u t u l
a ofiţerilor şi trupei Centrului şi că
mobila armă a Cavaleriei este pregă­
tită pentru orice fel de luptă.
A impresionat foarte mult, re­ stitutul de aplicaţie menajer din str.
tragerea executată la adăpostul unei Metropoliei serbarea de sfârşit de an
perdele dese de fum pe întindere de în faţa unui public select şi numeros
1 i|* km.
Regretăm foarte mult, că prin !
acest exerciţiu atât de reuşit se în- j
chee activitatea la Centru a Domnului
General Georgescu Petre, fiind mutat
la o comandă superioară şi îl felicităm recitare: eleva Matei Elena
pentru bazele solide ce le-a pus insti­
tuţiei, în fruntea căreia a fost timp
de 8 ani.
Ca întotdeauna a fost ajutat şl solo: eleva Vasilescu Virginia.
de această dată de valoroşii săi sub­
alterni : Lt. Colonel R. Dobjanski,
Maiorii C. Talpeş şi Gribowski, V. Militaru, eleva Stănilă llinca.
Căpitan Păduroiu, Locotenenţi: Geor­
gescu, Dumitrescu Theodor, Stoian
Dumitru, Ionescu Leon, etc.
î n c h e i e r e a a n u l u i ş c o l a r conducătoare şi talentată in arta
la şc o a la d e A r t e ş i muzicală.
M e se rii S ib iu
Duminecă 28 Iunie la orele 10,30
dim. a avut loc in sala mare dela
şcoala de arte şl meserii din localitate
încheierea anului şcolar şi expoziţia
de desene şi lucrări practice execu­
tate de elevi.
In faţa unui numeros public com­
pus din părinţii şi cunoscuţii elevilor
precum şi a membrilor corpului di-
dactic cu familiile lor, D-l director M.
Grigoraş în urma intonării „Imnuiui
Regal“ de către corul şcoalei, des­
chide serbarea printr'o frumoasă cu-
vântare, aducând la cunoştinţa asis­
tenţei că şcoala de arte şi meserii dJr
Sibiu în timpul celor î l ani şcolari
încheiaţi până în prezent dela înfiin­
ţare, a dat societăţii un număr de
190 absolvenţi meseriaşi de elită.
A C Ţ I U N E A
Vorbeşte apoi despre rolul în­
văţământului meseriilor în şcoalele ce
depind de Ministerul Instrucţiunii şi
din cari se recrutează maeştrii, in­
dustriaşii şi conducătorii de fabrici,
pe când cei din alte şcoli sau cur­
suri, produ: numai lucrători şl mun­
citori.
îndeamnă pe elevi şl absolvenţi
la muncă „darul cel mai scump ve­
nit din ceruţi şi din a cărei foloase
sacre şi înţelepte, rezultă civilizarea,
libertatea, averea şi sănătatea omenirii.
Comunică elevilor Ordinul Minis­
terial prin care ei sunt supuşi în tim­
pul vacanţei, aceloraş norme disci­
plinare ca şi în timpul cursurilor,
purtând în totdeauna uniforma şcola­
ră şi numărul de ordine cusut vizibil
şt pe pardesiu, pelerine, trensch, etc.
ce eventual ar îmbrăca peste uniforme.
In program a urmat apoi diferite
recitări şi un dialog, executate de
elevii din Cl. IV şi V.
Serbarea s'a încheiat cu „Mar­
şul cercetaşilor“ executate de Centu­
ria IV, a şcoalei de meserii şi Marşul
premilitardor.
Asistenţa vizitează expoziţia.
A s is te n t.
d e sfâ rşit d e
d e a p li­
c a ţie m e n a je r
Luni 29 Iunie a avut loc la In­
desfăşurânduse următorul
PROGRAM:
1. Imnul Regal — cor.
2. La oglindă, de G. Coşbuc
3. Hora Severinului — cor
4. Cine m'aude cântând, Pe sub
flori mă legănai, Foae verde de rogoz,
5. Lângă leagăn — cor.
6. Ci că să te joci cu hoţul, de
7. Imnul nostru — cor.
8. Cuvânt de încheiere de Di-
rectoara Şcoalei.
Corul a fost condus de dşoara
prof. Eugenia Simtion care prin reu­
şita execuţie s‘a dovedit a fi o bună
Serbarea ia sfârşit prin cuvântul
de încheiere a directoarei M. Harşan.
! i boiului. Aici au vizitat toate aşeză-
; mintele culturale, rămânând viu im-
Iiigiii fis istié tűs Siti
(continuare din pagina l-a)
pe toate ramurile. Târgul de mostre
din Sibiu, a dovedit că prin chibzu­
inţă şi socoteală se poate ajunge la
j un rezultat, ce e de cel mai mare
ţ folos industriei şi comerţului.
In special industria din oraşul
şi judeţul Sibiu, are de profitat de pe
1urma acestor târguri, căci ele a-
şează în adevărata lumină, relevându-i
calităţile şl făcând-o cunoscută în în­
treg cuprinsul ţării. Iar importanţa
oraşului Sibiu, va creşte cu fiecare
an, pe măsură ce târgurile de mostre
vor lua desvoltarea aşteptată.
Pag. 2
— SERBARE S P O R T I V Ă .
H A L l A Astăzi premieră Duminecă 5 Iulie a. c. ora 17
va avea loc pe terenul O. N. E. F.
Cel mai senzaţional
tilm al anului cu o mare serbare sportivă a garnizoa­
lupte grandioase de nei Sibiu sub patronajul dlui general
răsboi maritim V. Economu, Comand corp. 7 armată
a rm e le v eg h ează
'■freammmmmmmmmmamummmmKammmmmmmmmmmmtauaiamBmmammmmmmm
cu următorul program.
1) Exerciţii de ansamblu
I
CU 2) Probe de atletism
Annabella 3) Match de footbal
I O realizare formidabilă, captivantă şi între reprezentativa Sibiu şi Sportul
I emoţionată, plină de eroism dramatic.
Militar al C. 7 A.
In caz de ploaie serbarea va avea
loc la 9 Iulie ora 17.
D l. G eneral G eo rg escu
— CLUBUL DE TENNIS SIBIU
m u ta t la B u c u r e ş ti
invită pe toţi membrii săi precum şi
S o le m n ita te a d e s p ă r ţir ii.
pe amatori pentru ziua de 7 Iulie
Urmând ca dl. general Georgescu 1936 în sala mică a Prefecturii jude­
dela centrul de instrucţie să ia co­ ţului la adunarea generală ce se va
manda brigăzii a opta de cavalerie ţine neapărat ori care va fi numărul
i din Bucureştt în cadrul unor solemni­ celor prezenţi.
tăţi şi în prezenţa ofiţerilor şi a trupei
dela centrul de instrucţie al cavaleriei MULŢUMIRE. — Doamna pre­
dl general işi ia rămas bun dela sub­ zident! ing. Bociat, deia Soc. „Sf.
alternii săi. Pe platoui din faţa troiţei Maria“ mulţumeşte şi pe această ca­
din curtea centrului de instrucţie dl le dlui medic oculist dr. Mitter pen-
, general primeşte raportul dat de dl I tru donaţia de 5000 Lei făcută numitei
col. Dobjanschi după care dl general societăţi din suma de 130.000 impăr-
trece trupa in revistă, rostind apoi un ! ţitâ în întregime şi provenită dela d.
farmacist Ionel Domnariu fericitul câş­
impresionant discurs după care are
tigător la loterie, cu care încheiase o
I loc defilarea. Se trece apoi în cazinoul
înţelegere ca să dea zece procente
t Regimentului unde dl. general îşi ia
iu caz de câştig.
rămas bun dela flecare ofiţer în parte
mulţumind în acela ş timp pentru înscrierile pentru elevii ce doresc
munca neprecupeţită. să urmeze liceul militar se pot face
Masa de despărţire va avea ioc până în 10 Iulie a.c. Examenele şi
I Sâmbătă seara la Bulevard vizita medicală încep la 12 Iulie.
Plecarea dluJ generai din garni­
zoana Sibiu lasă mari regrete, dsa — EXAMENELE DE BACA-
fiind mult iubit şi apreciat în garni­ LAOREAT. La proba scrisă din 117
zoana Sibiu. candidaţi înscrişi au fost admişi la
proba orală 96. Respinşi 21.
— Staţiunea Ocna Sibiului de
C in em a T H A L IA sub conducerea dr. A. Lanibru a fost
complect renovată de către inginerii
Armele veghlază Macar ş! Jean Castels. Publicul poate
vizita cu încredere, staţiunea bucurân-
După capo d'opera iui Claude du-se de cel mal modern confort.
I Fariere: „Bătălia", iată şi monumen-
I talul său roman : „Armele veghiază“ Mersul Autobuzelor
I turnat în film în cea mai autentică Sibiu - Oc na Băi
I realizare. In cadrul pompos al rnane-
în c e p â n d 1 Iu lie — 30 A u g u st
I vrelor pe Mediterana se petrece o
I acţiune de dragoste palpitantă îtnpre- P le c a re a ti n S ib iu
9.— 11— 13.— 14.—
I unată cu scene dramatice. E o artă 15— 16.— 17.Ü 20’—
• subtilă şl revelatoare jocul Anna Bel- P le c a r e a d in Ocna
lei care cu delicateţa ei înfăţişează 7 — 10.— 12.— 14.—
eroina dramei. • 16.— 18.1“ 20.—
Un film francez de o grandoare D u m in e c a ţ i s ă r b ă to r ile c u r s e in p lu s .
puţin obişnuită care impresionează
profund pe spectator — Zilele acestea a vizitat ora­
şul nostru un grup de 65 de oiiţeri
din Uniunea ofiţerilor cehoslovaci.
Vizitând Iugoslavia şi România n‘au
putut să nu se oprească şi la Sibiu,
V i a ţ a I l u s t r a t ă s e m u t ă care le-a dat atâtea prilejuri de a-
la C lu j. I mlntiri frumoase de pe timpul răz-
P. Sf. Sa episcopui Clujului a ! presionati. -
redactat eleganta revistă: Viaţa Lus-
trata, de trei ani, aci la Sibiu. Prin ÎNŞTIINŢARE. Se face cunoscut
înălţarea P. Sf. Sale pe scaunul epis- că între 5 Iulie şi 20 August ct. se va
copesc al Clujului duce la Cluj şi re­ deschide la Braşov un curs liber de
vista „Viaţa Ilustrată" spre a se pu- I ceza,
limbile şi literaturile neolatine (fran­
italiana, spaniola şl româna) sub
i tea ocupa şi pe mai departe de edi­ direcţiunea Dlui profesor universitar
tarea ei în condiţiile excelente de N. Şerban. Cursul şi pensiunea com­
până acum. pletă 3000 lei lunar. Reducere 50 °|ö
Faptul ne bucură oentrucă avem pe căile ferate.
garanţia ascensiune! revistei şl ne în­
tristează pe de altă parte că duce din
Farmacistul diriginte
Sibiu Viaţa Ilustrată, revista cu care
ne mândream. , v * CTOH L I E S '
a preluat în ziua de 1 Julie 1936. con­
Or. Trai an Bude ducerea Farmaciei „VICTORIA“ din
Consultaţii 8—12 in Tâlmaci. Sibiu str. Regina Maria 59.
Laborator modern-Raze Röntgen.
 ■i 67 „A C T [ U -V H A' Pag. 3

Cavaleria română la contursu

rile hipice internationale
încurajat de succeseie obfinute nunţate de presa lor în sensul că se Un
Peoriele milisoarilor
p r e o t a c â ş ti g a t u n s f e r t d in c e le 6 m ilio a n e
ín anii precedenţi de către echipeie datorau unor întâmplări norocoase. şi v a în c e p e z id ire a u n ei b ise ric i
noastre de călărie la concursurile Pe măsură ce concursul se des­
hipice internaţionale, inspectoratul ge­ făşura, Cavaleria noastră era curio
neral al cavaleriei a dat şl anul aces­ zitatea zilei. In adevăr curajul şi
ta dispoziţiunl pentru ca o echipă din iscusinţa românilor atrăgea atenţia
•cei maí buni călăreţi să se antreneze tuturora, chiar şi presa a schimbat
în vederea concursurilor în străinătate. comentariile pline de rezerve del* în_
Echipa odată aleasă, antrenament ceput in lungi elogii aduse echipeţ
s 'a făcut zi de zt la şcoala de apli­ noastre.
caţie a cavaleriei din localitate sub Totuşi nu se credea până la
directa conducere a Dlui cpt. Kircu- sfârşit într'un rezultat aşa de bun
lescu şi cpt. Andrei cunoscuţi atât în pentru noi, deaceia spre sfârşitul con­
ţara cât şi în străinătate pentru fru­ cursurilor la un parcurs de vânătoare
moasele şi strălucitele lor aptitudini pe teren variat cu obstacole, concu­
de călăreţi. renţii poloni şl străini în număr de
Echipa are următoarea formaţie; vre-o 60, au depus cele mal disperate
Dnii cpt. Kirculescu, Andreiu, sforţări punându-şi în primejdie chiar
dnii Lt. Rang, Dibu, Popescu, Apostol, şi viaţa, jumătate din el au fost ridi­
Tudorán, Zahei şl Maxim. caţi cu targa de pe teren, rezultatul
Primul concurs internaţional a a fost următorul premiul I un polonez,
avut loc în anui acesta în Varşovia. premiul II, III şi IV români.
Rezultatele obţinute de echipa noastră In tot timpul cât a durat con­
au întrecut aşteptările, Astfel s‘a ob­ cursurile hipice la Varşovia s a obser­
ţinut : vat atenţiunea de care s a bucurat
3 echipa
premii întâiu, echipa iiind cla­ Germană, mal ales la recepţia
sată a doua pe naţiuni după Germania dată de preşedintele republice! in o- Mâna norocului esie cu siguran­ Călătorind însă a doua zi spre
cu o diferenţă de 2 puncte. In total noarea concurenţilor. ţă binecuvântată de soartă. Aruncând Bucureşti, părintele P. a avut nespusa
sunt 57 premii, avâad valori foarte Din Varşovia echipa urmează cu dărnicie milioane peste milioane bucurie de a afla în tren, la o staţie
preţioase, Remarcăm pe cele mai mari; să ia parte la alta concursuri hipice din sacul cu nenumărate câştiguri, apropiată de Bucureşti, că numărul
patru cupe, un foarte frumos cristal în diferite oraşe din Europa după cum norocul a isbutit să dea dovadă cu lozului pe care-1 avea în buzunar l-a
cu pajura poloneză, o tabachere aur urmează! Düsseldorf (Germania) Spa prilejul tragerii clasei a patra a Lo­ îmbogăţit. Dela gară, a venit direct
masiv cu pajura polonă în argint, (Belgia) Olimpiada din Berlin, Akhen teriei de stat că alege bine şi alege la colectura Gheorghe Stănoiu, la se­
dată de preşedintele republicii călă­ (Germania), Viena. pe mulţi. diul Centralei din str. Lipscani 83
reţului care va face cel mal frumos Urăm curajoasei echipe succese Intre milionarii pe care i a făcut din piaţa Sf. Gheorghe. Aici, prezen-
parcurs, câştigat de Lt. Rang. şi la viitoarele concursuri mai ales la Colectura Gheorghe Stănoiu, ne ocu­ ! tând sfertul de loz, i s‘a confirmat
Premiul învingătorilor, unde se Olimpiada din Berlin unde concurează păm astăzi de cazul unuia, foarte in­ fericita veste a câştigului. Părintele
prezintă cei mat buni cai a fost câşti­ toate naţiunile depe Glob, purtând teresant şi pilduitor. După cum se P. a fost condus imediat la d Gheor­
gat de Lt. Popescu cu iapa „Jolca“ etc. cu demnitate culorile noastre na­ ştie, câştigul cel mal mare de 6 mi­ ghe Stănoiu, care i-a înmânat pache­
Echipa noastră primită la înce­ ţionale spre mândria noastră a tuturora- lioane de lei, a căzui la Colectura tele cu bancnote.
put cu multă rezervă de către polo­ Gheorghe Stănoiu. Lozul câştigător a Am asistai la aseastă splendidă
nezi, deaceia primele premii erau a- Ille MUNTEANU
fost vândut în sferturi. Fiecare noro­ ! operaţie. Spiritual şi bine dispus, ca
cos, purtător al câte unui sfert de a- deobicelu, d. Gh. Stănoiu a spus vred­
cesia binecuvântat, a primit UN MI­ nicului câştigător câteva cuvinte de

Reactiunea Românilor LION ŞI JUMĂTATE LEI, numerar ! felicitare şi de satisfacţie. Un câştig

centra eresei comuniste
Opinia publică românească a re­
acţionat cu demnitate contra presei
ludeo -co muni sie.
După cum am anunţat numărul
trecut tineretul legionar şi românimea
a ars-o duminecă în piaţa gării.
La plângerea depozitarului evreu
prefectului Regman, acesta a scos
poliţia, care a bătut crunt pe mal
mulţi tineri pe stradă şi la poliţie.
Opinia publică a reacţionat cu
energie şi iată ce memoriu au trimis
dlui Stelian Popescu, directorul zia­
rului Universul.
Domnule Director,
Subsemnaţii, cu onoare vă facem
cunoscut că prefectul N. Regman, co­
respondentul ziarului Universul la
Sibiu, după cum v‘am informat la
timp a interzis la Sibiu ţinerea adu­
nării „Antlrevizioniste" ce urma să
aibă îoc la Sibiu in semn de protest
contra lui Iamandi.
Astăzi întâlnim în lupta ce o du­
cem contra presei iudeo-comuniste pe
acelaş N. Regman, care în calitate de
şef ai poliţiei a dispus ca ziarele judeo-
comunisie să fie vândute sub paza
poliţiei din Sibiu; care lipsind dela
paza oraşuiui este pusă ae d, Regman
în slujba jidanilor.
La prima reacţiune a -publicului
românesc sub preşedenţia luptătorului
naţionalist Dr. N- Comşa, când Ro­
mânii! au ars în Piaţa Regele Ferdi­
nand presa comunistă făcând jură­
mânt să n-o mai citească, Regman a
dat ordin să aresteze pe manifestanţi.
Duminecă 28 Iunie 1936 când
studenţii naţionalişti au ars din nou
presa comunistă şi în elanul tineresc
aceşti tineri în semn de simpatie pen­
tru Universul îl vindeau pe străzile
Sibiului, acelaş Nlcolae Regman la in­
tervenţia depozitarului jidan a dispus
arestarea studenţilor români şi legio­
narilor, şi ce e mai mult agentul
Stamate, omul de casă al lui Regman,
a bătut crunt pe legionarul Chlrilă în
localul Poliţiei.
In ziua de 29 Iunie a. c. răsbu-
narea tineretului român din Sibiu a
j continuat. Tânărul Trif Gheorghe din
■Frontul Românesc a fost bătut până
I la sânge de poliţie.
Domnule Director Vă rugăm să
cunoaşteţi că atitudinea prefectului
Regman corespondentul Dvs., a produs
o unanimă şi profundă indignare în
oraşul nostru. Românii din Sibiu,
dorim să avem în fruntea noastră şi
între noi pe reprezentanţii marelui
ziar românesc şi nici decum nu putem
înţelege ca tocmai acei care vă re­
prezintă pe Dvs. xa Sibiu să patroneze
şi să dispună schingiuirea în bătăi a
naţionaliştilor români înfocaţi susţină­
tori ai marelui ziar românesc, Uni­
versul ce cu demnitate şi suflet ro­
mânesc. Dvs. ii conduceţi.
sumă care desigur că... prinde destul I atât de important obţiaut de o faţă
de bine oricui. I bisericească ne bucură pe toţi, a adău-
Continuând urmărirea Miliona. ! gat d-sa. Trebuie să ştiţi că nu este
I Dior lui Gheorghe Stănoiu, am plecat ; primul caz, ci dimpotrivă, se poate
în cartierul Darvari. Ştiam că un ! spune că preoţlmea, ca în genere sa­
sfert de loz fusese vândut în acest lariaţii publici şi particulari, au mare
cartier, unei feţe bisericeşti. La adre­ noroc la Colectura mea.“
sa indicată, nu am gásít pe nimeni. — Dealtfel, a întrerupt un zia­
1întrebând Insă pe un vecin amabil, ni rist, observ că toate categoriile soci­
I s’a spus că acolo stă preotul P. paro- ale sunt bine văzute de noroc, prin
i hui bisericii. D sa era însă plecat din mâinile, dumneavoastră!
Bucureşti, de vreo trei zile. Treburile — Eu vă mulţumesc din toată
I îl chemase departe de Capitală. In Inima, a răspuns fericitul câştigător.
! centru oraşului îi rămase însă pu- I Drept semn de recunoştinţă pentru
i ternica legătură cu norocul, care este norocul pe care rai l-a adus lozul şl
j un loz cumpărat dela Gheorghe Stă- ; spre mulţumirea Domnului, voi îngriji
noiu. Cu legătura aceasta, şansa i-a j să pun temelia unui sfânt lăcaş de
! fost perfect asigurată. In dimineaţa Í rugăciune, în comuna mea natală.
j zilei de 15 Iunie, când preotul paroh : Colecturii Gheorghe Stănoiu şl con­
îşi vedea de treburi sau de griji prin ducătorilor ei le repet mulţumirea
provincie, lozul i-a ieşit câştigător, cu mea şi le spun că aioi voi juca fără
j 6 milioane!... întrerupere, la frumoasa Loterie a
Aşadar, deocamdată nu era la I statului. Aduc mulţumiri şi Loteriei
iaţa locului. Vestea cea fericită nu 1 şi mă bucur că am citit despre sco­
se putea comunica deadreptul, aşa purile ei caritabile şi culturale. Voiu
; cum obişnuesc să tacă serviciile Co- contribui şl eu la realizarea acestor
lecturei Gheorghe Stănoiu, în toate scopuri, in măsura puterilor mele.
locaşurile de câştiguri Importante. Dumnezeu să vă ajute! U. I.
Avem convingerea că faţă de pornit pentru ideea românească.
această atitudine a prefectului Regman Ziariştii : Dr. Vasiu, dela Ga­
şi dorinţa românilor din Sibiu Dvs. zeta Plugarului, Ion Munteanu, dela
veţi lua o hotărâre care să fie întoc­
Acţiunea şi Yiorei Trifa dela Româ­
mai cu demnitatea şi ţinuta românească
a ziarului Universul. nia Creştină Jau trimis dluf Stelian
Popescu următoarea telegramă:
Primiţi Vă rog asigurarea deo- ;
sebitei stime ce vă păstrăm, şi vă ru- ! (Continuare în pag. IV.)
găm să luptaţi înainte aşa cum aţi !
 Páti. 4 ACŢIU N EA Nr 67

(continuare din pag. Ili.)
Dlui Stelian Popescu
U n iv e r su l B u c u r eşti
Subsemnaţii ziarişti creştini vă
Informăm că poliţia din Sibiu al cărei
şef este prefectul Regman a bătut
grav studenţii ce au ars presa comu­
nistă şi vindeau Universul în semn
de simpatie. A dispus să fie păzite
toate debitele protejând presa iudeo-
comunistă.
Debitanţii din Sibiu au înaintat
şi ei următoarea cerere chesturei
poliţiei:
Domnule chestor
Subsemnaţii debitanţi cu onoare
Vă rugăm a informa pe Dl prefect
şi a dispune să nu se mai trimită
la debitele noastre sergenţi care să
ne păzească, întrucât nu avem lipsă
de pază contra opiniei publice, noi
Nr. 164 port. 1936
P U B L IC A Ţ IU N E D E L IC IT A Ţ IE
Subsemnatul portărel pe lângă
Tribunalul Sibiu prin aceasta publică
că în baza d e c i z i u n i i Nr.
G. II. 15191,935 a Judecătoriei Mixte
Sibiu în favorul recl.'Socletate coope­
rativă de păstrare şi împrumut, Şura-
Mare reprez. prin advocatul Dr. Mar"
tin Kaun Sibiu contra lor pentru înca­
sarea creanţei de Lei 7585 şi acc. se
fixează termen de licitaţie pe 9 Iulie
1936 ora 31(2 p.m. faţa locului în Şura-
mare Nr. 119, unde se vor vinde prin
licitaţlune publică judiciară : 1 mânz, 1
Fabricile de Maşini
vacă, 1 căruţă, 1 iapă şi 1 cal in val.
de 18000 In caz de nevoie şi sub pre­
ţul de estimare.
Pretenţiunea care e de incasat
face 7585 capital, dobânzile cu °|, so­
cotind din iar spesele până acum sta­
bilite de Lei 687.
întrucât mobilele cari ajung la
licitaţie ar fi fost sechestrate şi de
alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptul
de acoperire licitaţia prezentă este or­
donată şi în favorul acestora în sensul
art. XLI: 1908 § 20.
Sibiu, la 18 Iulie 1936
Doctor Klokner
A N D . R IE G E R
C e h o slo v a c ia to t m ai
a m e n in ţa tă d e G e rm a n ia
După cum se ştie în Cehoslova­
cia sunt astăzi numeroşi germani.
Oamenii politici susţin că Germania
o să atace in curând cehoslovacia —
Guvernul Cehoslovac se pregăteşte şl
pentru această ipoteză şi de aceia a
promulgat o lege de apărare naţiona­
lă înfiinţând o formă de frontieră a-
co!o unde populaţia Germană este
mai numeroasă decât populaţia cehă.
In această zonă construcţiile se fac
cu aprobarea autorităţilor militare.
Dealtă parte se lucrează la proeeiu!
pentru naţionalizarea industriei de
armament.
s i b i u

înţelegem dorinţa opiniei p u b i.e şi produce în calitate neîntrecută :

deaceea ne-am hotărât să vindem nu­
mai ziare creştine. Maşini agricole, maşini textile, maşini pentru brutărie, maşini pentru fa­
Sibiu la 25 Iunie 1936.
Este mai mult decât revoltătoare brici de mezeluri, etc,
atitudinea prefectului Regman care
a primit din nou replica ce merita T u r n ă to r ie de tuburi din fontă d e p resiu n e cu m ufe sau cu fianşe,- armături, p iese turnate din
din partea opiniei publice româneşti fontă specială şi fontă m aleabilă,
din oraşul nostru.
A rtico le te c h n ic e : P rese excen trice, p r e se peniru furnire, p om p e, m en g h in e, pilé d e oţel, etc.
Conştiinţa demnităţii româneşti
s'a deşteptat, aşa că trădătorii şi R e p a r a fiu n i de locom otive şi v a g o a n e , p iese de schim b pentru material rulant C. F . R., cazan-
complicii presei iudeo comuniste nu gerie, forjă, tâm p’ărie. O fe r te ş l p r o s p e c te s e tr im it la cerere !
mai pot nici măcar cu forţa publică
impune românilor să o cetească.

I n t r e b u i nţaţi Astăzi premieră

Publicaţiune
Secţia tutelară (Trib. Sibiu etaj
I. camera 59) în ziua de 8 Iulie 1936
ELECTRICITATEA Cel mai senzaţional film al anu'ui cu
lupte grandioase de război maritim.
orele 9 pune ia vânzare prin oferte c e a mai id e a lă form ă d e e n e rg ie p e n tru A R M E L E V E G H E A Z Ă
închise obiecte de aur şi argint. L u m in ă , f o r ţă şi c ă ld u ră cu
Condiţiunile precum şi obiectele
se pot vedea în ziua premergătoare,
între orele 9—11.
Informaţiuni la : : „ seta fiă A n n a b e lla
O realizare formidabilă captivantă şl
Administrator contabil. Sibiu, str. Trei S te ja ri 3. Telefon 194 şi 195 emoţionantă, plină de eroism dramatic.
Bolbarr

M ÍI ' Bijuterii, ceasorni­ M area Colecturá N orocoasă

iiir ” ce, tacâmuri, etc.

LO TERIA d e Preţuri eftine,

NOUTĂŢI

STA T E m il H öchsm ann -- B iju tie r

S ib iu S tr. R egina M aria N r. 41
la tragerea clasei I. din B. Here seu & H. Fiore sc a

a a c h ita t şi acum la tr a g e r e a din

15 IULIE 1936 Câştiguri Milioane?
15 Iulie 1936 u rm ă to a re le c â ş ti­
guri m ari:
Numai cu lozurile colecturei A M ilio a n e Nr. 5 9 7 7 0 in S ib iu
i a r ă ş «i v a a c h ita n e n u m ă ra te 1 M ilio n Nr. 5 3 3 7 9 fn S ib iu
c âştig u ri ju că to rilo r, îm p ăr­ «» URORA" 1 Milion No. 161.946
Birou de desfacere t Milion No. 219.118
ţin d în p a tru lu n i Alfred Feller, Sibiu 1 Milion N o . 2 4 9 6 9 0
Str. Reg. Maria 20 Tel. 383 200.000 Nr. 9.493 100.000 Nr. 39.848
200.000 Nr. 13 224 100.000 Nr. 41.409

Lei D A C T IL O G R A F A
bună ce cunoaşte la perfecţie şi lim­
200.000 Nr. 39.056
100.000 Nr. 9.404
100.000 Nr. 16.924
100.000 Nr. 17.707
T00000 No. 45882 în Sibiu
100.000 Nr. 47.778
100.000 Nr. 48.424
;îoo.ooo Nr. 59.030
ba germană se caută de către între­ 100.000 Nr. 23.137 100.000 Nr. 61.797

cu LEI prindere de primul rang.

OFERTE PRIMEŞTE
100.000 Nr. 32.273
100.000 Nr. 37.390
100.000 No, 39 075 în Sibiu
1100.000 Nr. 66.404
100000 No. 66782 în Sibiu
100 000 Nr. 227.251
«V Reclama Sibiului*1 100.000 Nr. 39.811 100.000 Nr. 249.510

200 Sibiu, str, Reisenfels 7. şi multe câştiguri diferite.

Câştigurile au fos; plătite 'a ; Arad. Bacău,Bucu­
reşti. Cernăuţi, Chişinău. Craiova, Focşani, Galaţi,
Iaşi, Pioeşti, R. V â’cea, S biu, Tâ-govişte, Târgu-
o ricin e p o a te să d e v in e Jiu, Tighina, Turnu-Severin ele.
S'A D E S C H I S
S u c u rsa la în S ib iu
M ILIO N A R ii Grădina Teatrului <f
Concertează celebra orchestră de
Jazz: CLAUSIUSS TIBER1U
A. T ó t h
Str. Regina Maria 14, Telefon 368
c h ia r în p rim a c la să
Mâncări excelente, — Grătar special sistem
cel mai nou á la „MAKSAYk
Bere Luther — Vinuri de Tár­ C Ă U T A Ţ I L O C U I N Ţ Ă ? D> in c h i r i a t . P a t r a c a -
(um păraţf-vă Bozul!!! nává — Dans. m e r e , b u c ă t ă r i e ,b a e . h o o l ş i t o a t e d e p e n d i n ţ e l e .
C a s ă d e d o i a n i c o n s tr u ită . C u r te ş i g r ă d in ă f r u m o a ­
R ezervaţi m e s e la timp s ă . S tr . I o n C r e a n g ă I n fo r m a ţii la z ia r .

Tiparul Tipografiei „SĂTEANULUI“ Sibiu. CENTURA!

Hedactor reap: IUE MUNTEANU.
 Director : ION MUNTEANU O rgan al a s o c ia ţ iilo r r o m â n e ş t i
Abonam entul snual Lei 240, ş a s e luni. 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500,'Nr.-ul 3 Lei.— Publicaţiuni şi inserate după tarif

Mr. 68 Sibiu, io l 9 Iulie 1936 Anul II

WMWBMMlWMBa— — pp— WtttSSMSBWKBKKStBKBBKBBBSB^SR

Pe <ine ne Ne p ărăseşte un ofiţer de Organizarea turismului

putem rezima e lită : d. gen. Georgescu P etre
fon Munteanu
In actuala sesiune a Societăţii
Naţiunilor s'a petrecut la Geneva un
fapt cu adevărat istoric. Din acest
caz neamurile pot să-şi scoată învă­
ţăminte reale.
Este vorba despre întrebarea
disperată adresată de fostul Negus al
Abisiniei şi de răspunsul englezesc
dat de d. Eden.
Dupăce înainte de izbucnirea
conflictului şi în timpul războiului
italo-ablsinian Negusul fusese asigurat
de englezi şi de Liga naţiunilor, astăzi
ajuns fără ţară, vine la Geneva şi se
adresează disperat membrilor Ligei
prin cuvintele: „Ce răspuns să duc
poporului meu dela Geneva?"
Acum câteva lunt Liga Naţiuni­
lor declarase pe Italia agresoare, i-a
aplicat sancţiunile, a trimis arme etc-
Astăzi după ce armata italiană
victorioasă a cucerit Abisinia, minis­
trul Angliei răspunde la strigătul dis­
perat al Negusului prin cuvintele:
Dată fiind situaţia de fapt în Abisi­
nia guvernul britanic crede că în ac­
tuala situaţie a lumii, o acţiune mili­
tară nu poate fi considerată posibilă
în această chestiune" etc.
Marea j>ritanie supranumită in­
vincibilă, după ce timp de mai multe
luni s'a svârcolit, purtându-şifaimoasa
flotă prin Mediterana aduce drept
argument de justificare în faţa lumii
starea de fapt. Mai mult decât Elveţia
l-a expulzat pe Negus de pe terltorul ei.
Pe lângă victoria obţinută de
Italia în Abisinia s'a convins că Mu-
solini dispune de cea mai tare ar­
mată pe apă, in aer şi pe uscat. In
faţa acestei situaţii Angira şi Liga Na­
ţiunilor îşi retrag hotărârea cu sanc­
ţiunile şi proclamă starea de fapt
drept un argument. Toate vorbele şi
definiţiile date noţiunei de agresor,
principiile de drept internaţiona' sunt
absente din răspunsul reprezentantului
invincibilei Marel Britanii. Depe am
în judeţul Sibiu
Dacă până astăzi, turismul era
S â m b ă tă o fiţerii din C a v a le rie a u să rb ă to rit m u ta re a la B u cu reşti a d lu i organizat in parte de asociaţiuni şi
g en era l G eorgescu P etre, co m a n d a n tu l cen tru lu i d e c a v a le rie din S ibiu . D u io şia Societăţi particulare, prin noua lege
d e sp ă rţirii o fiţerilo r d e ca v a le rie d e şe fu l lo r re sp e c ta i ş i iu b it d. g en era i G eor­ de Organizare a Turismului, vedem
gescu P etre, a strâ n s în a c e ia ş m ă su ră in im ele m u lto r fru n ta şi a i v ie ţii cu ltu rale luând fiinţă o serie de instituţiunf
ro m â n eşti din Sibiu, c a re -i regretă p leca rea . noui cari au menirea să organizeze
In cei o p t a n i câ t a s ta t la S ib iu p rin p a rtic ip a re a a c tiv ă la m a n ife stă rile şi totodată să promoveze în fiecare
cu ltu ra le ş i n a ţio n a le ş i p rin sp rijin u l a c o rd a t tu tu ro r in iţia tivelo r m a ri ş i rom â­ judeţ turismul.
n eşti a d even it o fig u ră cu n o scu tă re sp e c ta tă ş i iu bită d e sibieni. In biza acestei legi noui a luat
P rin m u n ca d ep u să in co la b o ra re cu o fiţerii c e-i c o m a n d a ş i- a c â ştig a t a u ­ fiinţă şi în judeţul nostru două orga-
to rita te a şi p rin d ra g o ste a a r ă ta tă , iubirea o fiţerilo r pen tru care d even ise un a d e ­
nizaţiunl şi anume :
v ă ra t fra te m a i m a re. D a to rită a c e stu i fa p t C en tru l d e in stru cţie a l ca va leriei Oficiul Judeţean de turism.
s ‘a rem a rca t fa ţă d e celela lte u n ită ţi în to td ea u n a cu o c a zia m a n ife stă rilo r o stă şe şti. Oficiul local de cură şi turism.
L a 10 M a iu , C en tru l d e in stru cţie, in to ţi a n ii stâ rn ea va lu ri d e em o ţii ş i Primul are îa atribuţiunile sale
m u lţu m ire pu blicu lu i ca re b ă g a d e se a m ă d e în d a tă că a c e a s tă u n ita te a re in supravegherea tuturor organizaţiunilor
fru n te un c o m a n d a n t ce s'a le g a t d e u n ita tea ce i - s ‘a în cred in ţa t. particulare de turism, precum şi bi­
In tr ia d e v ă r la o r e le 6 d i m i n e a ţ a p â n ă la 8 d l. g e n e r a l G e o rg e sc u fă c e a rourile de voiaj, totodată execută
c ă l ă r ie . D e l a 8 — 1 ş i 3 — 8 i n f i e c a r e z i ş i u n e o r i p â n ă l a 1 0 s e a r a s e g ă s e a in toate dispoziţiunile Oficiului Naţional
m ijlo c u l o fiţe r ilo r ş i o s ta ş ilo r , in te r e s â n d u ^ s e p â n ă i n c e le m a i m i c i a m ă n u n t e d e de Turism din Bucureşti.
b u n u l m e r s a l p r o g r a m u lu i, d â n d a s tf e l o fiţe r ilo r c e n tr u lu i o e d u c a ţie o s tă ş e a s c ă Dacă această primă instituţlune
ce fa c e s ă fie r e m a r c a ţi in to a te u n ită ţile in c a r e e r a u m u ta ţi. are un caracter administrativ şi de
In zilele d e să rb ă to a re ş i in sp e c ia l la to a te conferinţele cu ltu rale d . gen era l control, în schimb Oficiul local, are
G eorgescu iş i ocu p a reg u la t locul in p rim ele sca u n e a sc u ltâ n d ca un elev sârgu in - atrlbuţiuni de organizare, precum şi
cio s ş i m o d e st p e to ţi co n feren ţia rii ce au v o rb it la S ibiu . de a contribui la desvoltarea lui în
M ă re ţ în ţin u tă , m o d est, p o p u la r şi cu rio s s ă a fle c â t m a i m u lte lu cru ri judeţul nostru.
bune ş i fo lositoare, a sc u lta bu cu ros ş i p e cei c a ri a vea u m a i p u ţin e trese. Astfel în planurile de construcţii
D orn ic d e p ro g res ş i fa p te ro m â n eşti sp rijin ea cu p a siu n e a unui su flet nobil s'au prevăzut în limitele posibilităţi­
to a te in iţia tivele rom ân eşti. T im p în d elu n g a t a sp rijin it a v ia ţia fă ră m o to r, fiin d lor financiare, Construcţii de Cabane
m em bru în co m itet etc. etc. pe următoarele vârfuri:
C o n vin şi că a p recierile d e a s tă z i nu a d a u g ă n im ic la va lo a rea p erso n a lă a Oaşia, Piatra albă, Poiana Neam­
d lu i g en era l G eorgescu, o fiţeru l d e elită , care se rid ică la în ă lţim ea m a reşa lilo r ţului, Chica Fedeleş, Negovanul mare
îm p ă ra tu lu i N a p o le o n ,d e a c e e a le şi co n sid eră m m a i m u lt o sp o n ta n ă m ă rtu rie d e şi Crinţi.
a d â n c ă ş i sin ceră sim p a tie c e-i p ă s tr ă m pen tru d ra g o stea ce a a r ă ta t-o sibienilor Marcarea potecilor către toate
ş i m u lţu m ire pen tru sp rijin u l la rg d a t in iţia tiv e lo r ro m â n eşti în cei o p t a n i câ t a vârfurile cu scopul uşurării ascen­
siunilor.
s ta t la S ib iu . F o lo sim a c e s t p rile j sp re a ex p rim a a d m ira ţie pentru fru m o a sele
întocmirea unui Ghid turistic al
re a liză ri d ela u n ita tea cen tru lu i d e in stru cţie a ca va leriei ce a m p u tu t s ă le a p re­
Judeţului, pentru reglementarea cir­
ciem cu p rileju l să rb ă to ririi p a tro n u lu i c a v a le rie i ş i cu a lte m a n ife stă ri pu blice
a le a c e ste i u n ită ţi.
culaţiei atât pe şosele cât şi in oraş.
Repararea drumurilor către poa­
N ic i o d a tă p a r ‘că n ‘a m p u tu t s ă înţelegem , s ă rem a rcă m a tâ t d e evid en t că
lele munţilor etc.
esen ţia lu l la centrul d e in stru cţie e ste d e a lu cra ş i că nu d in con strân gere se
Acestui început de organizare îi lí­
lu crea ză , ci din convingere. D a ru l fă c u t d e o fiţerii centrului in sem n d e om agiu
rám toată uşurinţa de înfăptuire, con­
cu p rileju l d e sp ă rţirii d e şefu l lor, e ste cea m ai sim b o lică ş i e x p re siv ă c a ra cte­
vinşi că întreaga operă de organizare
riza re a dom n u lu i g en era l G eorgescu , ca re a fo s t cu a d e v ă r a t om u l e x a c t, sâ r-
turistică nu poate servi decât binelui
guincios, ca lcu la t ş i d re p t ca un c e a s d e a u r d e cea m a i verita b ilă m a rc ă .
oraşului şi întreg judeţului Sibiu.
„ A c ţiu n e a * ' C. V . V .
S ăg eţi.,. a vinurilor din pivniţile Dinu Brătia­
nu. Operaţiile cooperaţiei s'au făcut
P re m ia tu l m a so n e rie i

Patronul străzii Viţeilor d. Dima

vonul Genevei se recunoaşte ca e
stare de fapt drepturile Italiei asupra
Abisinief, renunţând la doctrina drep­
tului internaţional ş» la toate hotărâ­
rile Ligii, neglijând până şi principiile
fundamentale ale instituţiei dela Geneva
P rem iu pen tru co ... o p era to ri
„Dela Cooperativa Negovanul s’au
furat din Casa de fier 219.000 Lei iar
dela Cooperativa A. Bârseanu lipsesc
din inventar vin din viile Brătianu
şi bumbac în valoare de 80.000 L ei11
mai cu efect in cassa de fier a Ne-
govanului decât în codrii şi la înche~
ierea socotelilor la Andreiu Bârseanu
s'au consumat numai . .. ciolane de
80.000 Lei.
Pentru prevenirea operaţiilor la
cu prilejul încheierii anului şcolar
a fost premiat cu crucea francmaso­
nică şi tot odată invitat în străinătate
să se Iniţieze în toate misterele
masonice. Este întradevăr o răsplată
biaemeritată.
L ogică d e ţâ rcovn ic

Prin această recunoaştere a unei
stări de tapt rezultată prin nerespec-
tarea procedurei recomandată de Liga
Naţiunilor se dovedeşte din plin că
toate afirmaţiile d“ solidaritate aşa
zisă internaţională sunt de domeniul
poveştilor pentru minori.
(continuare în pag. II a)
După cum se ştie la Sibiu s'a cele două cooperative conduse de d. Agentul diurnist Costlcă Stamate
făcut mult caz de importanţa coope­ deputat Ciolan, Acţiunea institue un adresează publicului slbian un căldu­
raţiei din care vedem că a rezultat premiu. ros apel solicitând mai multă milă
Despre ce a mânoat lupul până faţă de bulgari şi să nu se indigneze
adevărate co....operaţii. — 3‘a înfiinţat dacă la chestura poliţiei Românii sunt
Negovanul pentru despădurirea munţi­ acum nici o nădejde; operaţia a fost bruscaţi, înjuraţi sau bătuţi.
lor, adecă de operare în codru, şl coo­ atât de perfectă încât n'a văzut nici Cu adevărat un apel eşft din
perativa Andreiu Bârseanu de consum stânga ce a făcut dreapta... capul unui ţârcovnic. ARC
 Nr. 68 „A C T I U N E A ' _____________________ Pag. 2

Sibiu si împrejurimi ŞTIRI

M a re a s e rb a re sp o rtiv ă Dl general Virgil Economu cdt. O d e sc o p erire lu g u b ră R ugfim a b o r a ţ'j n o ş H « 8
corp. 7 secondat de Dnii col Bârzo­ p lă te a s c ă a b o n a m e n tu l ş i să
a C o rp u lu i 7 A rm a tă tescu şi Kirovici şefi de stat major In str. Oaselor a fost descoperit r e c o m a n d e tu tu r o r „A cţiu n ea *
au avut satisfacţia de a, fi văzut că într'o lâdiţă de către un sergent un B a n ii s e p o t tr im ite prin
In dorinţa de ad a o extensiune grija ce o poartă acestei noui ramuri cadavru în putrefacţie. m a n d a t p o şta l la a d m in is tr a ­
cât mai mare sportului in armată Dl de pregât're pentru războiu, se găseşte Fiind anunţat medicul legist a ţia z ia r u lu i, d r o g h e r ia Io n e l
general Economu comand, corp. 7 bine îndrumai: şi în plin progres. constatat că este al unui făt. B a c iu , R e g in a M aria N r. 10
Armată a organizat şi anul acesta, la Reporter. Cadavrul a fost ridicat şi dus la c h o ş c u l d e z 'a r e d in P ia ţa
sfârşitul perioadei de instrucţie o mare
morgă. R e g e le F e r d in a n d şi în c a s a
serbare cu caracter sportiv.
Poliţia cercetează spre a se sta­ lo r ilo r z ia r u lu i „ A c ţiu n e a * .
Serbarea a avut loc duminecă
S ă r b ă t o r i r e a d lu i g e n e ­ bili cine este mama criminală.
după masă la orele 17 pe terenul — LOVIT DE TRĂSNET Că­
In aceiaş zi pe str. Schulerus a
O.N.E.F. in faţa unui select şi nume­ ral G e o r g e s c u . fost găsit alt făt al fetei Adam Sofia zând o ploaie torenţială a»upra com.
ros public. La centrul de instrucţie al Cava­ j din Şelirabăr care distribuia lapte în Alămor, l-a surprins pe câmp, pe
Remarcăm pe dnii colonei: leriei a fost sărbătorit de către ofiţe băiatul Nicolaie Zaharia Rauf, în etate
acel cartier având intenţia să 1 lase
Costescu cdt. Reg. 35 A rt, Bârzotescu rii din cavalerie d. gen. Georgescu in părăsire. de 14 ani. El a fost omorât de trăsnet-
şeful St, major corp. 7, Maiorescu cdt. Petru, mutat la Bucureşti. Fiind observată la 1imp s‘a anun­ Descărcări electrice s‘au deslăn-
Reg. 36, Fâlfănescu cdt. Reg. 90 inf. Au vorbit cu acesst prilej dnii j ţat poliţia venind imediat corn. Petri- ţuit şi în.Ruşi-Sibiu. Casa locuitorului
col. Vulturescu cdt. Şc. Apl. cav., Lt. Col. Dobjanski predându-i în semn de cioiu Fiorea împreună cu medicul le­ Tatu Nicolae a fost lovită de trăsnet.
col. Dobj an ski cdt. Reg. Centrului in­ duioasă amintire din partea ofiţerilor gist. Fătul a fost ridicat şi dus la N‘a fost nici o victimă.
strucţie, Dobjanski Anibal Aj. cdt. un ceas de aur. morgă iar Adam Sofia cu actele dre­ DESVELIREA BUSTULUI LUI
Reg. 16 călăraşi, Chirovicl sub şef Deasemenea au elogiat pe d. sate a fost înaintată parchetului,
St. major corp. 7, Lt. col. Cristescu CINCINAT PAVELESCU. Duminecă
gen. d. col. Cristescu, Vulturescu şi Se iac cercetări. s 'a desvelit !a Braşov bustul lui Cin-
cdt. Şc. subofiţeri precum şi toţi ofi­ maior Talpeş. Profund emoţionat a
ţerii dela unităţile din garnizoană. clnat Pavelescu aşezat în faţa prefec­
răspuns d. gen. Georgescu.
Programul începe cu intonarea turii judeţului alături de bustul lui
imnului regal şi ridicarea fanionului, Ş e d in ţa c o n siliu lu i ju d e ­ St. O. Iosif
apoi defilarea in ordinea: echipele ţ*e a n . — AGRESIUNE. loan L. Drăghfcf
de atleţi ale unităţilor în cap cu ofi­ U n a p e l a l s o c i e t ă ţ i i d e Ir. sala festivă dela prefectura şi Constantin Veştemean din Sadu-
ţerii instructori şi formaţiunile pentru î n f r u m u s e ţ1 a r e judeţului a avut loc şedinţa ordinară. Sîbîu, cari se aflau în localul de pe­
exerciţiile de ansamblu. Comitetul de conducere al socie­ După citirea procesului verbal a urmat trecere al lui Lotreanu loan, l-au lovit
Urmează imediat exerciţiile de tăţii de înfrumuseţare din oraşul nos­
alegerea la 5 comisiuni după dezbaterea pe N'colae Drăghici cu o stlicăîncap.
ansamblu executate de Brigada de tru adresează pe această cale publi­
chestiunei lăptăriei judeţului a urmat
artilerie sub conducerea Sbl. Cârlea, cului sibian un apel prin care solici- o lungă discuţie asupra ordonanţării — ACCIDENT. Conducătorul u-
apoi ale Şcoalei de subofiţeri sub tează tuturor concursul pentru păstra­ chiriei funcţionarilor judeţeni. nui autocamion al soc. „Svensca", în
comanda Lt. Stănescu cari au execu­ rea curăţeniei prin parcurile şi aleele drum spre şantierul de lucrări Sălişte
Dnii dr. N. Comşa, dr. I. Popa a tolerat ca Deac loan din Sângătin-
tat un ansamblu de mişcări ritmice din oraş şi de sub arini. Sibiul a fost
A. Bărbat, C. Ştefan, N. Munteanu au Sibiu să stea pe scară în timpul mer­
de toată frumuseţea, urmează Reg. 90 şi este un oraş curat aşa cum se pre­ sului. La km. 110, şoferul ferindu-se
cerut ca ordon anţareachfriei funcţiona­
inf cari sub conducerea Dlui cpt. tinde oraşelor cu staţiuni climaterice. de o altă maşină, a derapat cu cami­
rilor să se facă imediat.
Meleca au făcut mişcări de gimnastică Am fost şi suntem mândri de onul în şanţul şoselii, strivind între
cu a,-meie. curăţenia parcurilor şi de aceea nu­ maşină şi un salcâm pe Deac loan,
P r i m i r e a e l e v i l o r în in ­ fracturându-i piciorul şi braţul drept.
Ultimul număr îl are şc. subofi­ mita societate roagă marelui public
ţeri cu exerciţii de voltije sub condu­ să colaboreze şi pe mai departe pen­ te rn a tu l c o n sisto ru lu L — Duminecă în 11 Iulie a. c.
cerea Lt. Vlădescu, cari au plăcut mult tru păstrarea rânduelii, cureţeniei şi ora 8 seara în catedrala Metrooolita-
publicului. ordinei stabilite. Consistorul a hotărât în nă are loc cununia religioasă a sim­
In partea a doua a serbării s‘a ultima şedinţă condiţiile în care vor paticului futbolfst Băicoianu cu dra.
desfăşurat probele de atletism şi anume: A g a p a p r e ş e d i n ţ i l o r so
fi primiţi elevii în internatul consisto- I C. Coman.
viteză 100 ro, 1500 m demifond 4X100 rului din Sibiu.
ştafetă, sărituri în lungime şi înălţime, c i e t ă t 1i l o r r o m â n e ş «t i . Vor fi primiţi gratuit orfanii de — Coloanele acestei gazete sunt
aruncări de greutate şi grenade. Preşedinţii şi delegaţii asociaţii­ preoţi săraci şi silitori, iar ca solven­ la dispoziţia învăţătorilor, preoţilor şl
Rezultatul probelor de atletism lor româneşti au avut Sâmbătă seara ţi copii de preoţi şi ai altor părinţi tuturor fruntaşilor români din acest
a fost după cum urmează : o agapă la care au luat cuvântul dnii: mireni. judeţ dela cari aşteptăm cronici rezu­
Orfanii de preoţi, cu spor slab în mând desfăşurarea vieţii româneşti în
Reg. 36 Artilerie cu 23 puncte, păr. Morariu, Ion Muntean, Aurel
studii vor fi supuşi la plătirea unei comunele cărora aparţin.
Reg. 35 Art. 15 puncte, Reg. 16 căi. Bianu, Victor Munteanu, St. Duca, taxe după situaţia materială a părin­
11 puncte, Reg. 90 inf. 7 puncte, Reg. Ion Stanciu, F. Fulea, Ganea, Halma- — Primele transacţiuni de grâu
ţilor.
C. instrucţie 4 puncte. Cupa corpului ciu, Lambadare etc. Taxa de întreţinere va ii 7000 din noua recoltă. Prin bursa din Con­
7 armată a fost câştigată de Reg 36 Oratorii au stăruit pentru solida­ Lei anual, care se va plăti în 4 rate stanţa au fost Încheiate primele tran­
art. definitiv. Tuturor premianţilor rizarea înfrăţirii româneşti în Sibiu. sacţiuni de grâu din recolta nouă.
egale: la înscriere, la 1 Noemvrie, 1 Pentru marfă de 77 kgr. greutate
li s‘a dat câte o diplomă. Februarie şi 1 Aprile. hectolitrică cu 3 la sută corpuri stră­
La sfârşit are loc un match de Cererile de primire scrise de ine, s‘a obţinut preţul de 40250 lei
football între aleasa Sibiului şl echipa
militară a corpului 7 armată, cu re­
zultatul 2-0 în favoarea militarilor.
Pe [ine ne putem tezima
(contfnurare din pag. I-a)1
părinţi sau tutori vor avea să fie înain­
tate cons. Arhiep. până la 15 August a.c-
vagonul, care e un preţ cu totul sa­
tisfăcător.

Arbitrajul a fost făcut de Lt. — Starea semănăturilor este,

Exemplul Italiei stă mărturie,
Vuia cunoscut ca unul din cei mai dimpreună cu răspunsul did Eden. după informaţiile primite de Ministe­
D e la O c n a B ăi rul agriculturii, excelentă. A plouat în
buni arbitrii din Sibiu. Acest caz, care este cel mai pil­
La sfârşitul serbării se face îm­ duitor dela marele războiu până astăzi
D E S m in Ţ IR E întreaga ţară. S‘a terminat seceratul
In fiţuica jidovească „Tempo“ orzului în câmpia Dunării. In Moldova
părţirea premiilor şi anunţarea clasa­ ne arată pe cine putem să ne reazi-
din Bucureşti a apărut în Nr, 921 din şl Bucovina va începe ziiele acestea
mentului. Imnul regal şi coborârea măm pentru apărarea drepturilor şi
Iulie 2. o ştire tendenţioasă şi rău seceratul grâuiui. In Basarabia porum­
fanionului închee serbarea care a de­ intereselor noastre.
informată că autobuzul No. 846, prople- bul este foarte avansat.
curs în cele mai perfecte condiţiuni. Cel mai sigur sprijin al nostru
Nu putem să incheem reportajul este şi va rămâne conştiinţa solidari­ tatea Dlui I. Răspop, s‘a răsturnat — Guvernul şi-a dat agrementul
înainte de a evidenţia încă odată im­ tăţii şi unicul nostru reazim : armata. într'un şanţ din cauza ruperii barei peniru numirea episcopului greco-ca-
portanţa ce o au sporturile în desvol- Acest lucru a fost verificat în decur­ de direcţie. tolic — Alexandru Niculescu al Lu­
tarea unui popor. Aceasta idee a fost sul timpurilor precum şi in zilele Corespondentul sus zisului ziar gojului — ca mitropolit al Blajului.
sădită şi la noi cu toată seriozitatea noastre. Abisinia care s'a lăsat legă­ „Tempo“ un copil inconştient n‘ar
— O INTERESANTĂ INVENŢIE
din imboldul M. S. Regelui. Faptul nată de basmul solidarităţii şi apărării merita „desminţirea" dacă la mijloc ROMANEASCA: REVOLVER - MI­
că şi armata, care în timp atât de internationale a plătit cu desfiinţarea n‘ar fi inte resele unor români vredni­ TRALIERA Pistolul-automat-mitralieră
scurt pentru instruirea cont'gentelor ei. Pentru oricine greşeala Abisiniei ci cari au concesionat linia băilor a dlui Traîan Balaban poate descărca
de recruţi, practică sportul care ocupă şi mai ales exemplul Italiei care a Sibiu-Ocna Sibiului. o bandă ae 450 de cartuşe prin lovi­
Cauza micului incident fără ur­ turi automate şl lovituri separate.
locul întâiu în toate armatele moderne, ştiut să-şi impună cu autoritate şi Invenţia dlui Traian Balaban nu
ne bucură mult şi deaceia e cazul să demnitate punctul său de vedere este mări grave a fost o simplă rupere de e numai în stare de proiect, a fost reali­
afirmăm că această instituţie şi din plină de adânci şi reale învăţăminte axă diferenţială. zată îq moa practic, rezolvind pe dean-
acest punct de vedere ocupă locul şi mai ales arată neamurilor pe cine Interesele meschine nu se ser­ tregul punctele pe care inventatorul
cel dintâiu. se pot rezima. vesc cu astfel de ştiri. N. Balteş şi le propuse.
 Nr. 68
INTERnE
— Ploile '’ăzute în ultimile zile au făcut mari pagube şi
au rupt în mai multe păr^i ale Moldovei drumurile şi liniile
ferate.
— In urma ridicării sancţiunilor se discută reluarea legă­
turilor comerciale cu Italia. In acest scop s'au ţinut mari multe
consfătuiri.
eXTERNE
— După ridicarea sancţiunilor se credea că Italia va rein­
tra in concertul european. Italia se ţine însă în rezervă şi pune
noi condiţii cerând anularea tuturor convenţiilor de asistenţă
mutuală Încheiată intre Anglia şi statele din Mediterana.
In Franţa începe reacfiti-
wmmmmmmmmmmmmmammmmmaammmmam nmiînnririnwiiit-iraiiTrrnT^
nea contra comunismului
Ziarele franceze anunţă că in
Paris s‘a alcătuit de curând un vast
comitet sub numele de Adunarea
franceză aníisovíetícá, txpresie a groa­
zei lucrătorilor francezi, care îşi văd
pâinea şi patria zilnic ameninţate de
oameni cari încearcă să introducă în
Franţa influenţa şi metodele străi­
nătăţii.
Lăsând fiecărei persoane şi fie­
cărui partid individualitatea, doctrina
şi convingerile lui, comitetul adunării
antisovietice este destinat să coordo­
neze acţiunea prea adesea disperată
sau contradictorie a partidelor şi a
Armata sovietică
şi conducerea ei politică
— — — U I M I I i W i ll 1 1 —
Reproducem după Gazeta Tran­
silvaniei acest interesant articol.
„O singură armată e în lume
— armata roşie — unde tn fiecare uni­
tate, dela corpul de armată până la
companie şi pluton, afară de coman­
danţi de unităţi, mai sunt şi comisari
politici, cari urmăresc ca unitatea res­
pectivă să nu se abată deia doctrinele
partidului comunist.
Situaţia comandanţilor (ofiţerilor
combatanţi) este foarte critică şi acti­
vitatea lor este mult stânjenită de
comisarii politici din unităţile respec­
tive, cari ii urmăresc pas cu pas şi
raportează celor în drept orice aba­
tere dela ideologia comunistă.
Această anomalie a dublei con­
duceri ar fi foarte dăunătoare în timp
de răsboi. In timp ce comandantul
unităţii în interesul disciplinei şi al
reuşitei unei acţiuni militare, va or­
dona măsurile dictate de împrejurări,
comisarul politic va indica linia de
conduită conformă condiţiunîlor mar­
xiste, al căror reprezentant este. Ca
rezultat final se va produce deban­
dada, pe care am avut ocazia s‘o ob­
servăm in 1917—1918 pe frontul ru­
sesc, când ofiţerii ordonau înaintarea,
iar comisarii politici şi comitetele uni­
tăţilor făceau meetinguri şl puneau
chestiunea ia vot: dacă majoritatea
era pentru, sau contra, inaintării or­
donate de comandantul unităţii.
Este foarte caracteristic faptul,
că aproape toţi (98°|j) din comisarii
politici ai armatei roşii sunt jidani.
Luăm de exemplu Nr. 275 a.
gazetei „Steaua Roşie“, în care se pu­
blică decizia Nr. 2488 a Comisariatu­
lui Apăiării U. R. S. S., prin care
s‘au atribuit gradele personale ale
următoarelor persoane:
Comisari politici de corp de ar­
mată : Isac Grinberg, Lelzer Gruber,
Morduh Leibovicl. Comisari politici
de divizie: Moise Barger, Isidor
,A C T f U N E A
O zi strălucitoare de primăvară..,
W o excursie voioasă...........da?
aa p - . :
iP = m a i
■im
vorbim de diplomaţia roşie, din care
99°|o sunt jidani.
Mulţi dintre noi au crezut, că
cel puţin armata roşie a fost scăpată
de pacostea jidovească, având în ve­
oamenilor cari lup;ă pentru acelaş dere că neamul Iul Iuda de obicei e
ideal. laş în lupte şi se îndeasă numai a-
In faţa marelui pericol, tineri colo, unde e rost de „gheşefturi1 u-
din toate partidele, deia comunişti şoare şi muncă puţină.
naţionali până la regalişli, au pecetluit Dar kahaiul iudeo-comunist dela
pentru întâia oară o totală înţelegere cârma poporului rusesc, nu putea să
pentru coordonarea acţiunei lorţelor lase fără control o asemenea instituţie
pe care le reprezintă *n întreaga puternică, cum e armata intr’un stat.
Franţă, Domnia neamului lui Israii n‘ar fi si­
Ieşit din înţelegerile locale cre­ gură, dacă n‘ar avea un control efec­
ate spontan prin actualele bătălii de tiv şi asupra armatei. In acest scop
stradă, un comitet executiv a fost el a găsit un mijloc foarte comod ca
numit în unanimitate la sediul Comi­ să-şi plaseze neamul său,— pe unii
tetelor antisovietice din Paris strada ca comisari politici la unităţile mili-
Amsterdam, 25. tare, Iar pe alţii ca intendenţi la uni­
tăţi mari.
In felul acesta un control efec­
tiv al armatei roşii şi aprovizionarea
ei sunt în mânile jidanilor. Prin ur­
mare armata roşie nu este altceva
decât unealta oarbă a neamului lui
I I W B B B B B M M W W W M B B I C T C B 1B B Í U lii H i f l l i J f f l W I I I n j ' i r i I H H i f l f l U W ^ W l U Y l 'T i T ^ r T i F U f f l i i r i T l H i i i
Iuda, Iar revoluţia mondială, pentru
care are de luptat armata roşie, nu
va fi un scop iinal. Scopul final este:
J Veineros, Gr. Gorin, M. Zeidovici, I dominaţia mondială a evreilor..
I Dac Abramovici, Gr. Simanovlci. L ev Se naşte întrebarea firească: un-
Israüovici. Comisar de brigadă A. Solo­
I de vom ajunge noi cu asemenea ali­
monovich Al Landa, Moisei Pivovar,
ată? Mai ales, când te gândeşti, că
Boris Isacovici, B. Reizin, M. Aitschul, francmasoneria şi internaţionala a lil a
Comisari de regimente : VI. Berlin, E. instrumente docile ale neamului lui
Hanin, H. Rabinovici şl aşa mai departe. Israii, au şi incendiat Europa din trei
Prin altă decizie Nr. 2514 sunt părţi (Spania, Franţa, şi Belgia).
atribuite grade personale următoare­ In faţa acestor ameninţări, ideii
lor persoane: Intendenţi de brigadă naţională trebue să ne preocupe tot
şi intendenţi cl. I : Iosif Zofran, Iosif mai mult, fiindcă numai în unitatea
Povainer, Iosif Aizenberg, Isac Zelnoi, noastră naţională este scăparea noas­
VI. Hotinger Ef. Llpetz şi a. m. d. tră, putând rezista năvălirei barbare a
Este un lucru cert, că toate funcţiu­ cahalului iudeo-comunist."
nile superioare în Rusia Sovietică
(95p|o) sunt ocupate de jidani; nu mai Kulex.
Ladislaw Studnicki vrea să schimbe pe evreii
polonezi cu cafea braziliană
Publicistul polonez, considerat I sdruncina organismul statului, ar tre­
drept un „enfant terrible," Ladislaw bui ca în fiecare an Polonia să trimi­
Studnicki, autorul cunoscutei lucrări tă peste hotare circa 100 000 evrei,
„Politica poleneză şi sistemul politi­ şi în felul acesta, automat, problema
cei europene“, a publicat de curând evreiască va fi soluţionată. Cei 300.000
o nouă lucrare. E vorba de cartea rămaşi mai departe în Polonia, ar u r­
sa „Problema polono-evreiască", în ma să se supună pTocesuhii de asi­
care se ocupă de chestiunile evreeşti milare.
din Polonia. Studnicki înoată în ace­ La chestiunea: unde urmează
astă lucrare între antisemitism şi să se strămute cele trei milioane de
filosemitism. De pildă constată că evrei, Studnicki socoate în afară de
evreii sunt cel mai înzestrat popor Palestina, mal pot să se strămute şl
din lume şi coastituesc o mare forţă în alte ţări, ca de pildă ,în Brazilia.
internaţională. Totodată, Studnicki propune guvernu­
lui polonez ca In negocierile sale cu
In urmă declară că organismul
slab al statului polonez nu poate su­ Brazilia să aibă în vedere acest lu­
cru: evreii plecaţi din Polonia să fie
porta soluţionarea radicală a proble­
mei evreeşti, aşa cum s‘a făcut iu Ger­ primiţi de Brazilia, iar în schimb gu­
mania, fiindcă populaţia evreiască a- vernul dela Varşovia să se oblige a
tinge 10,5 la sută din numărul total cumpăra cafea şi alte produse brazi­
al locuitorilor polonezi. Mai departe- liene. Cu alte cuvinte, Studnicki pro­
pune pur şi simplu un schimb comer­
autorul desfăşoară planul său tn ve­
derea soluţionării acestei probleme: cial : evreii din Polonia, pentru ca­
fără a întrebuinţa violenţa, care ar feaua din Brazilia. (Ceps).
Pag 3
1ntai A c e a s ta **
I
Crema
D. Romul Boilă trimis
în judecată
Procurorul Bălăcescu a depus
rechizitoriul definitiv în contra incul­
paţilor în afacerea Skoda. Sunt trimişi
in judécalá pentru delictul de trafic
de influenţă Romul Boilă, colonelul
Georgescu etc.
Rechizitorul se ocupă pe larg de
condiţiunile în cari s‘a încheiat con­
tractul de armament, de asaltul ce 1
s'a dat de către diverse persoane pen­
tru determinarea încheierii convenţiei
şi trece apoi la arătarea vinovăţiei
fiecăruia dintre inculpaţi în parte.
j
j
|
Congresul tineretului
liberal Ia Cluj
j Duminecă a avut loc la Cluj
congresul tineretului liberal unde d.
Romul Ivan, fiu al judeţului nostru,
a adus in dezbatere problema cuce­
ririi vieţii economice, formarea şi
consolidarea clasei de mijloc prin în­
drumarea tineretului spre comerţ şl
industrie.
Au participat la congres şi tineri
din Sibiu cărora - bubi biberon le-a
trimis ordin în scris de a participa
la congres drept recompensă pentru
că au fost plasaţi în diferite servicii
la primărie şi alte instituţii. Mani eră
care se uza numai pe vremea turci­
lor când slujbele se vindeau de ha­
ham.
Patriarhul României la
Londra
ÎMPREUNĂ CU PRELAŢII ANGLI­
CANI, PREGĂTEŞTE O MARE AC­
ŢIUNE DE APROPIERE A BISERI­
CILOR.
Vizita Patriarhului Mlron la Lon­
dra constitue un răspuns la invitaţia
făcută de misiunea anglicană, care a
fost acum câtva timp în Capitală.
Patriarhul României va rămâne
2 săptămâni la Londra, în care timp
va examina din nou problema linei
apropieri între bisericile catolică, or­
todoxă şl anglicană.
Propunerea vine din partea
prelaţilor englezi şi, după toate pro­
babilităţile, se va întreprinde o vastă
acţiune în toată lumea, pe tărâm bi­
sericesc.
Cărţi noi
Părintele profesor A. Nanu cu­
noscutul scriitor a scos de curând in
biblioteca „Popasuri duhovniceşti“
Nr. 6 o interesantă carte sub titlu l:
La zile mari. Preţul 8 Lei şi cuprinde
următoarele capitole : La 24 Ianuarie
1859, La 10 Maiu 1866’ La 1 Decem-
vre 1918, La 8 Iunie 1930, La arhan­
ghelul M'hail, La ziua eroilor. — Din
titlul acestor capitole cartea se reco­
mandă singură.
 Pag. 4 »ACŢIUNEA* Nr. 68

Situaţia militară a Franţei P rim ăria M u n ic ip iu lu i ş u n a t ă n e p u t e m a ş t e p t a c a I t a l i a să .

s e a p ro p ie d e G e rm a n ia u n d e s e g ă ­
S ib iu . s e ş t e P o l o n ia , U n g a r i a ş i s t a t e l e b a l ­
tn caz de răsbelu cu Germania C o m u n ic a t o fic ia l
ti c e a ş a c ă p r o b l e m a A u s t r i e i v a l u a
o d e s le g a r e im e d ia tă ,
B in e c u n o s c u tu l e x p e r t m il i t a r
z o a n e lo r b r i t a n i c e l a G i b r a l t a r , la Se atrage atenţiunea tuturora I n o r i c e c a z d in A u s t r i a î n c e p e
M a lta , la E g ip t, la S u d a n ş i în u l t i ­ asupra faptului că potrivit nouei legi
f r a n c e z , d . g e n e r a l N ie s s e l p u b lic ă fn s ă i e s e fu m .
m u l ti m p în P a l e s t in a . T o a t e a c e s te administrative (art. 233—236) şl la
„ L a F r a n c e M i l i t a i r e " u n a r tic o l d o ­
d e t a ş a m e n t e d e î n t ă r i r e , f ă r ă n ic i o Primăria noastră funcţionează pe lân­
c u m e n t a r , în c a r e a r a t ă , c ă în c a z u l
în d o ia lă , v o r fl î n t r e b u i n ţ a t e ş i m a l gă Registratură un bfrou de petiţiuni
u n u l r ă s b o i î n t r e F r a n ţ a ş i G e r m a n ia ,
E lev ii n u m ai au voe să
m u lt în ţ ă r i l e s u s in d ic a te . In c e p r i ­ şi reclamaţiuni.
U. R. S . S .- u l in c i u d a p a c t u l u i f r a n -
c o - s o v ie ti c d e a s i s t e n ţ ă m u tu a lă , n e -
v e ş te t r u p e l e e n g le z e t e r i t o r i a l e , s e Orice cerere sau reclamaţie se p lim b e sin g u ri p e V
a v â c d fr o n tie re c o m u n e c u G e rm a n ia
ş tie , c ă s ă p t ă m â n i în t r e g i v o r t r e c e trebue înaintată în timp util la acest
n u v a p u te a d a n ic i u n a ju to r F ra n ţe i.
p â n ă c e m o b i l i z a r e a l o r v a ii r e a ­ birou, ca re îngrijeşte de rezolvirea şi
stradă
liz a tă .
M a re a B rita n ie d e a s e m e n e a n u de comunicarea rezultatului în cel mult O M Ă S U R Ă P E N T R U L U N IL E DE
v a p u t e a d a F r a n ţ e i , m a i a l e s în p r i ­
D a c ă I t a li a v a fi o s tilă f a ţ ă d e 30 de zile. VACANŢĂ
m e l e m o m e n te , d u p ă a t a c u l p e n e a ş ­
F r a n ţ a in a c e l a ş tim p , c â n d G e r m a - Tot aci se primesc orice infor-
t e p t a t e d in p a r t e a G e r m a n ie i , d e c â t
m a n ia v a în c e p e o s t i l i t ă ţ i l e r e a l e , s i­ maţiuni privind chestiunea ridicată. M in is te r u l I n s t r u c ţ i u n i i c o n s ta ­
n u m a i u n \ a j u t o r f o a r t e n e în s e m n a t,
t u a ţ i a F r a n ţ e i v a d e v e n i c r i t i c ă în c e l tâ n d în u lti m u l ti m p o s e r i e d e în ­
Accesul la diferitele servicii şi
f i in d c ă a v i o a n e l e e n g le z e v o r fi o c u ­
m a i î n a l t g r a d . D a r d a c ă I t a l i a v a , birouri este cu desăvârşire oprit t â m p l ă r i , în c a r i a u f o s t a m e s t e c a ţi
p a t e în a c e s t tf m p d e a p ă r a r e a c o a s ­
r ă m â n e f o r m a i n e u t r ă , F r a n ţ a to tu ş i I — afară de cazuri exepţionale şi ur- e le v i, a t r im is o i n t e r e s a n t ă d is p o z iţ ie
t e l o r e n g le z e , f o r ţ e le n a v a l e b r it a n ic e ,
v a fi o b lig a tă s ă m e n ţi n ă în A l p i c e l : gente când biroul de petiţiuni poate t u t u r o r i n s p e c t o r a t e l o r ş c o a ie lo r d in
î n a i n t e d e a i n t r a în a c ţi u n e tr e b u i n d
p u ţ in 12 d iv iz ii d e in f a n t e r i e p r e c u m ţa ră .
să dea un bilet anume.
s ă f ie a d u n a t e d in d i f e r i t e l e p u n c t e
şi d e a m e n ţi n e u n n u m ă r c o n s id e ­ M in is te r u l I n s t r u c ţ iu n ii a h o t ă r â t
d e s t a ţ i o n a r e şi f o r ţ e l e d e u s c a t s ă
r a b i l d e d iv iz ii f r a n c e z e în A f r i c a d e p ţ i n a c e a s t ă d is p o z iţie , c ă e l e v ii n u
f i e m o b iliz a te . N u t r e b u e ş ă s e u ite ,
N o rd . m a i a u v o ie s ă s e p lim b e d u p ă o r a 8
MODA
c ă a r m a t a b r i t a n i c ă r ă m â n e p â n ă a*
Îîi aceste condiţluni, — încheie s e a ra , p e s tră z ile o ra ş e lo r, fă ră p ă ­
generalul Niessel, — Germanfa mai Doamnele îşi inălbesc
c u m c u e f e c tiv e f o a r te r e d u s e , s t a b i ­ r i n ţ i.
li te în ti m p u l i l u z iil o r p a c i f i s te . D in
mult decât în anul 1914, va stărui, A c e a s tă m ă s u ră a fo st lu a tă şl
a c e s t e e f e c tiv e r e d u s e , o m a r e p a r t e
ca răsboiul cu Franţa s ă fie dus
patul p e n t r u v a c a n ţă . E le v ii c a r i v o r c o n ­
repede.
a f o s t t r i m i s ă p e n t r u î n t ă r i r e a g a r n i- t r a v e n i a c e s te i d is p o z iţiu n i, v o r fi a s ­
P r i n c e n t r u l C a p it a le i a u fo s t p r u s a n c ţi o n a ţ i.
wmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmtmm « üähbäbähb ^ ■ d h h b h h b m h b h i v ă z u t e m a i m u lte d o a m n e e l e g a n te
s o s ite d in P a r i s c u u n p ă r a l b a r g i n ­
P ece este Japcnia o tară temută ? tiu . A c e a s t a e s te n o u a m o d ă l a n s a t ă
I d e c o a f o r ii d in c a p i t a l a F r a n ţ e i . M a ­ Situaţia în Palestina nu
j o r i t a t e a f e m e i lo r d în P a r i s ş i- a u a r ­ se înbunatăţeşte
Peste tot se vorbeşte de Japonia n u m a i a r h i p e l e a g u l ja p o n e z , i a r n ic i
g in ta t p ă r u l , î n c â t c r e a ţ i a c o a f o r i l o r
ca o ţară de viitor. Această atitudine d e c u m K o r e e a ş i M a n c iu r ia .
a r e u ş i t . L a fe l c u m p ă r u l b lo n d a D u p ă c u m s e ş tie în P a l e s t i n a
îşi are sursa In sporul populaţiei Ja­ J a p o n i a a r e a z i j u m ă t a t e d in
poniei, care creşte cu aproape un p o p u l a ţ i a S t a t e l o r U n ite a l e A m e r ic e i I f o s t m u lt ti m p „ e n v o g u e " , a c u m a - a r a b i i s ‘a u r i d i c a t c o n t r a e v r e i l o r .
milion anual. i p a r e p ă r u l a r g i n t iu , L a n o i s e v a P o l iţi a e n g le z ă a l u a t s e v e r e m ă s u r i.
d e N o rd . T re b u ie s ă se ţin ă s ta m ă
: î n t r o n a ş i e a a c e a s t ă m o d ă ? A tu n c i S itu a ţia îa P a le s tin a n u se a m e ­
Creşterea rapidă a acestei po­ ' in s ă c ă J a p o n e z i i s e în m u lţe s c d e d o u ă \ v o m v e d e a c ă n u n u m a i n e c a z u r i l e
pulaţii, faţă de încetineala cu care o r i m a i r e p e d e d e c â t A m e r ic a n ii, a s ­ l i o r e a z ă d e ş i în o r a ş e d o m n e ş ie u n
a l b e s c p ă r u l , c i şi... m o d a . c a lm r e l a t i v . S e s e m n a l e a z ă d i t e r i t e
se sporeşte populaţia naţiilor albe, e tf e l c ă s p o r u l c e l o r d i n tâ i p o a te fi
una din pricinile pentru care Japonia e g a l a t c u s p o r u l p o p u l a ţ i e i a m e r i c a n e . a t a c u r i a l e a r a b i l o r în l o c a li tă ţ ile r u ­
e considerată ca una din marile pu­ S e în ţ e l e g e c ă c r e ş t e r e a r a p i d ă r a l e ş i p e ş o s e le .
teri ale viitorului. Acestui fapt se da- a p o p u l a ţ ie i a p r o v o c a t î n g r i j o r ă r i în - Iese fum dinspre Austria Ş e f ii m iş c ă r e i a r a b e a u a d r e s a t
toreşte şi forţa puternică manifestată l ă u n t r u J a p o n i e i ş i în a f a r a im p e r iu ­ t e le g r a m e c e lo r c in c i S u v e r a n i m u s u l­
de această naţiune în ultima vreme. lu i n ip o n . I n lo c u l a ş a z is u lu i .A n s c h l u s s " m a n i c e r â n d u - le s ă i n t e r v i n ă în f a ­
Ziua de mâine depinde iarăşi de felul Io J a p o n i a e r a o b ic e iu l c a t â n ă ­ r b e ş t e d e o A u s t r i e in d e p e n d e n t ă
s e v o v o a re a lo r şi p e n tru a p ă r a r e a lo c u ri­
fn care Japonia înţelege să se men­ r u l în a t n t e d e a p le c a la m i l i t ă r i e s ă în c a d r u l G e r m a n i e i s a u d e o r e s t a ­ l o r s f in te a l e m u s u lm a n il o r .
ţină pe linia actualei evoluţii a popu­ s e c ă s ă to r e a s c ă ; a c u m în s ă a m â n ă l u ­ u r a r e a H a b s b u r g ilo r . Z ia r e le a r a b e s c riu c ă a r a b ii
laţiei. Problema aceasta interesează c r u l a c e s ta d u p ă t e r m i n a r e a s e r v i c i ­ U n a d in a c e s t e f o r m u le v o r t r i ­ v o r r e f u z a în m o d c o n ţin u s ă r e c u ­
întreaga lume, dar mai ales Rusia u lu i m il ita r . D e a s e m e n e a ş i n u m ă r u l u m f a c â t d e c u r â n d . n o a s c ă m a n d a tu l b r i t a n i c a s u p r a P a ­
sovietică, Statele Unite şi Anglia. c o p iil o r în f a m ili e e l i m ita t io f a ţa G e r m a n i a e s t e p e n t r u p r i m a f o r m u lă le s tin e i.
Biroul statistic dela Tokié a pu­ g r e u t ă ţ i l o r e c o n o m ic e . P â n ă a c u m în ­ ş i F r a n ţ a ş i I t a l a p e n t r u a d o u a . M ic a
blicat câteva date în legătură cu miş­ s ă J a p o n i a s tă în r â n d u l în tâ iu în î n ţ e l e g e r e s e o p u n e p e n t r u r e a l i z a r e a
carea populaţiei, numărul uouilor năs­ c e e a c e p r i v e ş t e n a t a l i t a t e a p o p o a r e l o r . a m b e l o r f o r m u le . I n s p e c ia l C e h o s lo ­
cuţi a fost de 2.040.783, iar a morţi N u m ă ru l n o ilo r n ă s c u ţi la v a c ia e s te c e a m a i în f o c a tă a d v e r s a r ă
Citltf Si
lor de 1.234.684, astfel că numai în 1 0 0 0 d e lo c u ito r i, în J a p o n i a a tin g e a p r i m e i f o r m u le . răspândit!
tr'un singur an, populaţia sporeşte cu 29,97., în Anglia abea 14,8; în P o l o ­ F a p t u l c ă rn E u r o p a c e le d o u ă
8QLG98 suflete. Datele acestea privesc n ia 14,75; in E lv e ţi a 16,5. t a b e r e a l b e ş i r o ş i i d u c o lu p tă î n v e r ­ „ACŢIUNEA"*
Than i A s tă z i p re m ie ră L o c u in ţă m o d e r n ă d e în c h ir ia t^
M A R E A R E V IS T Ă P a tru c a m e re , b u c ă tă rie , b a e şi Vi zi t aţ i
- .. — .............. c u în c r e d e r e

zou-zou d e p e n d i n ţ e .— A d r e s a la z i a r .
s ta fiu n e a b a ln e a r ă
cu I O S E P H I N E B A K E R r e g in a
r i tm u lu i
„ T R IU M P H ” OCNA BAI
— J U R N A L NOU — Maşini d e birou şi ...•— L a c u r i l e , h o t e l u l ş l p a r c u l
to cu ri re z e rv o a re com ploct r e n o v a t*
Casă de vânzare, 2 camere R e p a r a ţ i e şi v â n z a r e E fe c t e le te r a p e u tic e a le b ă ilo r O c n a su n t d e mu l t cu
bucătărie, grădină, plantaţii
aproape de oraş. Sibiu, P ia ţa R eg ele n o s c u t e atât în ţa ră c â t şl în s tr ă in ă ta te
A d r e s a la z ia r F e rd in a n d 19. Telefon. 230
R e d a c t o r r e s p : IL IE MUN1*EANU. T i p a r u l T ip o g r a f ie i „ S Ă T E A N U L U I " S ib iu . C ÎN S U R A T
 p t.sa lş,
g r a tu it
Redacţia şi Administraţia :
str. Regina Maria 49, etaj II
Telefon s 324
Director: ion MUNTEANu
Abonamentul anual Lei 240, şa se luni 120, trei luni 60, o lună 20, instituţii, societăţi 500, Nr.-ul 3 Lei.—
Hr. 69
Mobilizare pentru
salvarea sufletului
românesc
Io n M u n tean u
Există in întreaga ţară o reac-
ţiune puternică ce apare cu iiecare
zi în proporţii tot mai largi.
Năvala streinilor ce au prefăcut
această ţară în târg slobod unde
totul se poate vinde şi cum păra şi
unde honigmanii scriu despre învierea
Iui Hristos picurând în sufletul popo­
rului românesc otrava comunistă şt
sădind peste tot germenul distrugerii
ideii naţionale. Dintr'un instinct de
conservare, conştiinţa rom ânească s ‘a
ridicat contra presei iudeo-comuniste
prefăcând-o în ruguri de foc aprinse de
studenţi, profesori, avocaţi, preoţi,
învăţători etc.
In întreaga ţară fierbe conştiinţa
naţională, deşteptată. Şi ia noi la
Sibiu lumea rom ânească a reacţionat
cu demnitate.
1 otuştmai sunt încă şi acum sprijinito­
ri ai presei iudeo-comuniste, ce se des­
face printr'o echipă specială păzită
de poliţie. In Sibiu din circa 120 de
sergenţi peste 40 sunt la dispoziţia
negustorilor de otravă sufletească ce
o varsă zilnic în sufletele Românilor.
Trecătorii pot uşor să indenti-
fice sergenţii ce păzesc debitele şi
echipa specială venită să desfacă zia­
rele comuniste în timp ce hoţii sparg
locuinţele între care şi a unui domn
procuror.
In timp ce la Craiova Consiliul
de războiu luminat asupra pericolului
comunist susţinut şl propagat de presa
iudeocomunistă şi dă sentinţa pe care
o ţară întreagă o aplaudă, m inisterul
de interne plăteşte două companii de
jandarm i ce se află masaţi prin piv­
niţele oficinelor iudeo - comuniste din
Sărindar, pe care le păzeşte contra
reacţiunei sufletului românesc, ce cere
presei să se pună in serviciul ideii
naţionale, propovăduind aspiraţiile
neamului şi toate tradiţiile ce form ea­
ză comoara sufletească a poporului
rom ânesc ce aşteaptă dela presă să
răspândească sănătatea şi încrederea
de care avem lipsă pentru închegarea
sufletească.
De aici pleacă reacţiunea sufle­
tului românesc contra presei iudeo-
comuniste, care în loc să se confor­
meze publicului cu rădăcini în păm ân­
tul acestei ţări continuă să-l insulte
sub protecţia pazei organelor forţei
publice.
le ctu r ă
Organ al a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
Publicaţiuni şi inserate după tarif
Sibiu. Duminecă 12 iulie 1936 Anul II
Comunismul lovit la rădăcină.
wammuamammmmammmmmmmBmmmuummmmmmmmaaaamaa w a w — w itw aasjatBWBgwHMB
C onsiliul de râsboiu din C raiova a pronunţat, să p tă m â n a aceasta, sentinţa
de condam nare a celor 19 com u n işti in fru n te cu A n a P auker. A cea stă sen­ un m ed ic d e g â lc e a v d
tin ţă — pe care opinia publică rom ânească a prim it-o cu vie sa tisfa cţie — are
o deosebită im portanţă. E a atrage in orbita ei o serie de probleme m enite să d e D r , R e d u V o ln a
desvălue anum ite realităţi tă i m ite p â n ă acum şi — m a i ales să ju stifice atitu ­ După cum se ştie la staţiunea bal­
dinea dârză a adevăraţilor rom âni. neară Ocna Sibiului s'au făcut im por­
A su p ra lor ne propunem a stărui in rândurile ce urm ează. tante renovări.
S ‘a observat că germ enul revoluţiei roşii, înainte localizat num a i intre ho­ In hotelul statului s’a introdus
tarele R u siei Sovietice, a luat in u ltim ul iim p un a vâ n t înspăim ântător căutând apă caldă şi rece, parcul a fost com­
să dea ofensiva în cât m a i m ulte S ta te Europene. D eghizând propaganda co­ plect renovat, cabinele în m are parte
m u n istă in cadre de front popular şi acoperind adevăratele-i intenţii cu m asca înlocuite şi întreaga îm prejurim e
„a n tifa sc ism u l“ agenţii M oscovei şi-au început opera destructivă în S p a n ia şi schimbată, aşa încât este o adevărată
F r a n ţa ; încercând apoi să prindă chiag şi in ţara noastră. desfătare pentru ochi şi plăcere pen­
In acest angrenaj de propagandă bolşevică peste hotare este prinsă şi A n a tru vizitatorii veniţi la Ocna Băi în
P a u ker îm preună cu tovarăşii ei cari aveau să îndeplinească m isiunea de agenţi num ăr destul de m are şi în acest an.
a i K om internului pe teritoriul R om âniei. R o lu l lor precis era de a d esfiinţa Con­ Cu durere constatăm că nu s‘a
stituţia şi de a transform a M onarhia in R epublică Sovietică. Ş i pentru ca să -şi schimbat întru nimic năravul unor
ajungă scopul nu s a u sfiit de a recurge, la cele m a i m achiavelice m ijloace. oameni ce au introdus de câţiva ani
N ‘au reuşit în s ă ! Ş i n ‘au reuşit fiin d că s ‘au izbii de un z id putern ic: pro- j o ceartă balcanică şi necunoscută
ce sul dela C raiova. A ic i după lungi desbateri in cari cinism ul acestor hiene până aci la această staţiune.
com uniste a fo st însoţit adeseori de uluitoare indrâsneli şi necuviinţe, a venit sen­ In timpul sezonului vine dela
tinţa — drastică dar legală — a C onsiliului de răsboiu care a trim is la puşcă­ Bucureşti un oarecare medic Zissu,
rie pe cei stăpâniţi de duh u l urii şi a l distrugerii. J u stiţia m ilitară şi-a fă cu t da­ care aduce cu dsa „Curierul Băilor
toria ca patriotism şi abnegaţie. Cu toate insistentele intervenţii ale străinătăţii Ocna Sibiului" etc. etc.
ea a ţintuit pe A n a P a u ke r cu închisoare pe 10 a n i şi 100.000 L ei am endă stig­ In acest „organ al prietinilor
m a tizâ n d cu aceasta ideile subversive ale R u sie i lui S ta lin . Orice elogia am a- Ocna Băi" în prim ul articol arată că
duce arm atei noastre, care a p ă tru n s pericolul in toate ram ificaţiile lui, a r fi „lipseşte actualm ente un gospodar cu
prea m ic fa ţă de im ensul serviciu pe care l-a a d u s ţării. tragere de inimă" precizând în al
C ăci să nu se u i t e : sentinţa dată de Consiliul de răsboiu în procesul doilea articol că: „prietenii Ocnei
dela Craiova a fost o veritabilă lovitură de secure dată la rădăcina comunismului. luptă cu hotărâre pentru realizarea
T oată lucrătura subterană a revoluţiei roşii, toate m anoperile tainice deghi­ integrală a scopurilor Asociaţiei, care
zate sub firm a „ a n tifascism ului“ şi iot planul de distrugere — abil a lc ă tu it — s ‘au se confundă cu ale noastre" etc. Mal
prăbuşit iremediabil. D e după această încâlcită înscenare au ieşit lim pede la ivea­ clar şi pe înţeles nu se poate arăta
lă pu m n ii sirânşi ai bolşevicilor şi steagul roşu care-i caracterizează. S entinţa ce se urm ăreşte. In articolul trei
dela C raiova a evidenţiat tuturor că „ antifa scism u l“ n ‘a fo st decât o perdea precizează ,,că luptă pentru înlătura­
in dosul căreia com unism ul activa in voe. rea actualului director dela conduce­
In d en tificăndu-se că „ antifa scism u l“ nu e altceva decât com unism s ‘a pu­ rea băilor" etc.
tu t preciza şi m enirea acestei m işcări care tinde de a distruge tot ce este să n ă ­ In pagina doua cu litere m ari
to s in organism ul S ta tu lu i nostru, de a n im ici credinţa străbună şi de a şiirb i scrie : „Scandalul dela Ocna Sibiului ,
spiritul de disciplină şi dem nitate atât de strâ n s legate de fiin ţa poporului rom ân. — O ruşine naţională — apoi în
N ereuşita realizării scopului urm ărit ne dă prilejul unei verificări sem ni­ pagina tre ia : „Dezastrul băilor Ocna
ficative. In sticta l de conservare a neam ului nostru a dem ascat la m om entul o- Sibiului“. —Vedeţi dar bine ce p rie ­
portun m anevrele agenţilor m oscoviţi şi a reacţionat cu violenţă. S u fle tu l popo­ teni are Ocna Sibiului.
rului rom ânesc s ‘a dovedit încăodată că nu poate fi fă c u t teren prielnic in care La informaţii roagă pe toată
să rodească germ enul revoluţiei bolşevice. ! lumea să se adreseze la dr. Zissu
. . . A m a ju n s deci prin sentinţa dată la C raiova să ingenunchem n ă va l­ pentru „a-i furniza informaţii sau în­
nica ofensivă com unistă, p rin zâ n d în cătuşe m ă in d e celor cari au vrut să aducă drum ări referitoare la tot ce priveşte
ţara in haos şi sângeroasă anarhie. Ocna Sibiului."
N u putem spune că prin aceasta s'a în lă tu ra t orice pericol. C ategoric, n u ! D espre informaţiile ce le poate
P entru extirp area com plectă a veninoasei burueni se cere pe lângă dârza atitudine da d. Zissu m‘am putut personal con­
de până acum o m a i sporită solidaritate naţională. ving? din spusele unui chelner dela
L lviu M ă g e a n u restaurantul Giindisch din Ocna pe
care mă ruşinez sâ le reproduc.
Nu 1 cunosc şi nici nu sunt cu­
Este de bună seamă foarte cu­ , Acest neam ce s'a regăsit după rios să-l văd pe d. Zissu şi nici nu
rios cum se poate ca m inisterul de I asupriri şi perse uţii de o mie de ani iau ap ărarea actualului director dr.
interne să-şi pună zecile de mii din Í astăzi in loc de mâna întinsă îşi strânge Lambru, protestez însă cu toată e n e r­
salariaţii săi la dispoziţia presei iudeo- i pumnul dintr'un instinct de conservare gia contra nivelului scăzut şi ruşinea
comuniste şi contra opiniei publice j contra tuturor cari nu se încadrează cu adevărat naţională, în care dr.
româneşti. în aspiraţiile lui naţionale. Zissu scrie şi luptă să ajungă in frun­
D ar cum nici un foc nu s'a stins A capararea comerţului, industriei tea staţiunei Ocna băi după cum sin­
cu apa cărată în pălărie nici volbura de către indivizi proaspeţi veniţi, co­ gur o m ărturiseşte.
ce este astăzi în ţară nu va putea îi rupţia şi exploatarea unui popor
înăbuşită ci mai mult înteţită de poliţie. (continuare în pag. 2-a) (continuare în pagina 3 a)
/ Nr. 69
Sibiu si îm prejurim i ŞTIRI
Atitudine românească ?
Prefectul Regman şeful poliţiei,
a dispus ca mal mulţi sergenţi să fie
folosiţi pentru a impune şl a păzi presa
ludeo-comunistă in timp ce găsind un
funcţionar dela prefectură citind „Ac­
ţiunea" la ameninţat cu concedierea
dacă mal citeşte gazeta naţionalistă
Acţiunea.
Lupul schimbă părul dar n ă ra ­
vul e acelaşi învăţat dela Mangra.
Rezultatul examenului de
bacalaoreat din Sibiu
După cum se ştie în oraşul nos­
tru a avut ioc examenul de bacalau­
reat sub preşidenţia distinsului profe­
sor universitar d. Victor Stanclu Cluj.
S'au prezentat 117 elevi dinire
cari au fost admişi la proba orală 91
şi declaraţi reuşiţi 85 — Iată numele
candidaţilor reuşiţi în ordinea clasifi­
cării :
Popovici Elena 8.20 Dragoş
Viorica 8.10 Sturza Mihail 8.10 Stă-
tescu Sanda 8.00 H eim berger Anna
7.80 M üller Konrad 7.80 Reinhard
G erda 7.80 V ereş loan 7.80 Glück­
selig G erda 7.50 Bota Gheorghe 7.40
D um itreanu A urelia 7.40 lancu loan
7.40 Necşa Cornel 7.40 F aur Vic­
toria 7.20 Keszeg Ladislau 7.20 Muţiu I.
7.20 Popovici Cecilia 7.20 Vulcu M. 7.20
Aleşi Irit gard 7.10 Csak! Brigitta 7.10 lului unde a obţinut frumoase rezultate
Dăncăneţ T raian 7.10 Hietsch Rut. cu piesa „Se face ziuă" şi cu program ­
7.10 Negulici Flamina 7.10 Bredi-
ceanu Caius 7.00 Hölszky Carol 7.00
Căpăţlnă Virginia 6.90 Mendel V io­
rica 6 90 Friedsam M argareta 6.80
Vlad A ndrei 6.80 K reisler Pauline In atenţia proprietarilor de autom obile
6.70 Scorobeţ Stella 6.70 Csallner
G ertrud 6.60 Grohmann Francisc 6.60
Hanke G erald 6.60 Hermel Carol 6.60
Kleett Wilhelm 6.60 M acrea Hie 6.60 tarilor de automobile spre a-şi achita
Noja Antonie 6.60 Schneider G er- Í impozitul pe trim. Iulie 1934, din di­
tru t 6.60 Borcoman loan 6.50 Moe- ferite motive nu-1 au achitat anticipat
ferdt R eim ar 6.50 Schmidt loan 6.50 conform art. 7 din lege.
W ittm ayer K urt 6.50 Klein Matei 6.40
Lederhilger Inge 6.40 M aior Mircea
6.40 Petruţiu Ovidiu 6.40 Reu Ilie chitat impozitul vor fi puşi în contra­
6.40 Duşe Maniu 6,30 F aur Lazăr venţie şi imediat coni. art. 8 din lege.
6.30 Kraus Egon 6.30 Petri loan
M obilisare pentru sa lv a ­
re a su fletu lui rom ânesc.
(continuare din pag. I-a)
p atriarh al complect dezarm at au con­
tribuit la redeşteptarea atât de aştep­
tată şi necesară pentru salvarea
acestui popor al cărui suflet este
zilnic o trăvit prin presa scrisă de
streini ce n'au nimic comun cu pă­
m ântul şi aspiraţiile neamului nostru.
Semnalul s‘a dat. Toţi Românii
suntem chemaţi să picurăm unt de lemn
In candela ce s'a aprins, pe intreg
cuprinsul ţării.
Este vorba de viaţa acestui po­
por ce mai poate trăi numai prin
reînvierea conştiinţei româneşti şi a
tutu ro r tradiţiilor străm oşeşti şi păs­
trat?, susţinute numai prin presa
creştină.
Fiecare din noi trebue să devină
un m isionar cu porunca de sus în
slujba acestor idei şi cu bunul simţ
latin să pretindem desfiinţarea presei
iudeo comuniste şi purificarea de toate
trivialităţile de care nu scapă nici pe
A C Ţ I U N E A
6.30 A ndree M artin 6.20 Chisan N.
Coriolan 6.20 Colţoş Nicolae 6.20
Pârvu Victor 6.20, Spaan Otto 6.20,
W eingaertner M artin 6.20, Ambrosi
M!hail 6.10, Bulea Nicolae 6.10,
M aurer Irm gard 6.10, Muniean Petru
6.10, Popescu D. Nicolae 6.10, Wol-
mann Adolf 610, Zacharias Hilda 6.10,
A lbert M arietta 6.00, Binder Martin
6.00, Brătian A urel 6.00, Bratu M ar­
tin 6.00, Chisan Livia 6.00, Chrestel
Helmut 6.00, Cimpoeru Gheorghe 6.00,
Gârdescu loan 6.00, Graeff Carol 6 00,
Györffi Ladislau 6.00, Kattesch F ran ­
cisc 6.00, Loew G erhard 6.00, Miclăuş
Coman 6.00, Noveanu Jan 6.00, Popa
Octavian 6 00, Rohan Victor 6.00,
Subotin Pompiliu 6.00, Ungar Herman
6.00, Vlad A lexandru 6.00, W eindel
I Irm gard 6 00.
După cum se poate vedea rezul-
tatul este foarte mulţumitor, deşi în
restul ţării este un adevărat dezastru.
Exprimăm mulţumiri în numele pă-
rinţllor elevilor comisiei dela Sibiuj
care a dat toată atenţiunea şi grija
exam inării şi clasificării candidaţilor.
Corul învăţătorilor în
turneu.
Corul asociaţiei învăţătorilor din
oraşul şl judeţul nostru s'a întors zi­
lele trecute dlntr'o excursie făcută în
Moldova, B asarabia şi nordul A rdea­
ul concertului dat în mai multe oraşe.
Dela ad. financiară
M inisterul acordă şl de această
dată un term en de una lună zile, a-
decă până la 1 August 1936, propie-
După expirarea acestui termen,
M inisterul nu va mai face n!ci-o în­
găduinţă; deci cei ce nu-şl vor fi a-
cu de 3 ori impozitul.
terasa restaurantelor româneşti unde
în loc de doina rom ânească „boii mei
când aud doina, ară ţelîna şi moina
etc,, pe o melodie nazală iţi tortu­
rează urechile cu trivialităţi ca aceea,
„fată fata, vaca ba — eîc. —
Multe alte cazuri de pervertire
şl depărtare de comoara sufletească
prin care părinţii noştri au rezistat
tuturor tentativelor de falşificare a
sufletului, sunt astăzi introduse de
străini cu aceliş scop de spargere, de
aceea facem atenţi pe acei care-i
susţin şi patronează Că se apropie
ziua judecăţii.
Dacă mai sunt încă Români şi
la Sibiu cari nu văd prăpastia unde
suntem împinşi şi cum lucrează presa
judeo-ccm unistă la destrăm area sufle­
tului românesc şi cari nu răspund la
apelul ce se adresează astăzi din
toate colţurile ţării, socotesc că este
cazul să fie trecuţi pe o listă care
să fie afişată pe zidurile oraşului, pen­
tru că numai aşa mai putem lupta cu
! coadele de topor şi cu hanii ce se
I varsă astăzi de streini contra mişcării
! de redeşteptare naţională.
7H A L I A A stă zi p rem ieră
Cea mai grandioasă revistă
Broadway Melody
™ 1936 mm
O avalanşe de stele ! Cele
mai frum oase f e m e i !
Muzică divină 1 D a n su ri!
F a s t! S p l e n d o a r e !
+ JURNAL NOU 4 mâni.
Serbarea de fine de an
la „Şcoala primară de
S tat“ Dr. C . Angeiescu
La această şcoală încheierea ca­
re s'a făcut în faţa unui public num e­
ros şi select a constat din executarea
i
unul program frumos şi variat. 3 ‘au
;
declamat mai multe poezii patriotice
:
s'a cântat pe mai multe voci, s'a dan­
j sat şi au executat câteva din cele mai
interesante exerciţii străjereşti. Toate
au corespuns aşteptărilor
Din darea de seamă a d irecto­
rului am constatat că toţi învăţătorii
dela această şcoală şi-au îndeplinit
datoriile în mod conştiincios nu numai
în interiorul ci şi în exteriorul şcoalei
aşa au înfiinţat şi condus:1 loan D ra ­
goman instituţia străjeriei, Nicolae Han-
zu cor şcolar pe 2-3 voci şi A. Ţichin-
delean corul bisericesc.
In cursul anului şcolar sau a ra n ­
jat mal multe serbări cu conţinut pa­
triotic fiind puse la contribuţie toate
clasele.
Cu ocazia încheeril anului şcolar
am adm irat expoziţia de lucru manual
care ia fete a culminat în executarea
de costume form ându-se uniforme n a ­
ţionale pentru străjerie sub conducea
d-şoarei Victoria A lexandru şl Eug.
Nicola.
După îm părţirea prem iilor şcolarilor
m erituoşi am adm irat: Muzeul local,
biblioteca şcoalei, farm acia şcolară
tabloul eroilor şl instituţia ligii bună­
tăţii cari a r putea servi de model şl
altor şcoale prim are din judeţ şi din
ţară.
S eara a avut loc o şezătoare stră-
jerească bine organizată care sa exe­
cutat spre satisfacerea tuturor în ju­
rul unui foc care amintea viaţa s tră ­
bunilor noştri din tim puri de bejenie.
Din cele văzute am răm as cu
convingerea că la această şcoală se
munceşte serios. In fruntea ei se gă­
seşte vrednicul director d. Isidor Dopp
Cinema „THALIA“
Goregrafia am ericană deţine as­
tăzi o m are putere de atracţie,A nal
ales de când a fost transportată pe
ecran, 1 ehnlca Jankee a învins aici
tot ceeace s'a ivit ca obstacol, atin­
gând m arginile închipuirii. Cei ce
n'au ocazie să frecventeze barurile
elegante, localurile de „dancing", unde
să poată asista la desfăşurarea ritm u­
lui în producţii coreografice, găsesc
pe ecran reproduceri tot atât de fidele,
cu surprize noui şi pline de neprevăzut.
In privinţa aceasta Broadway
Melody 1936, operă neîntrecută, viziu­
ne a dansului străbătut de fiorul mu­
zicii ritmice şi variate. M ontarea fu r­
tunoasă, costumele, excentricul, lumi­
năţia etc. fac din această revistă o
feerie, ce ccmstitue urs deliciu al rutinei.
Pag- 2
— VACANŢA SUVERANULUI
M. S i R egele va lua reşedinţia de
vară la Eforie, iar apoi ia Sinaia,
unde va răm âne până în luna Oc­
tombrie.
— Duminecă 12 Iulie ora lß
pe Stadionul O. N. E. F. va avea loc
rnatchul de H andball între România
şi Germ ania.
— Dl M inistru Angeiescu a dat
dispoziţii ca să nu mai fie înscrişi la şco­
lile m inoritare copii ce au părinţi ro ­
Cine simte rom âneşte citeşte şi
sprijineşte „A cţiuuea“
Rugăm abonaţii noştri să
p lătească abonam entul ş i să
reco m a n d e tuturor »Acţiunea*
Banii s e pot trim ite prin
m andat poştal la adm inistra­
ţia ziarului, drogh eria Ionel
B aciu, Regina Maria Nr. 10
chioşcul d e ziare din Piaţa
R e g ele F erdinand şi în c a sa ­
torilor ziarului „A cţiunea*.
— CONGRESUL PARTIDULUI
NAŢIONAL-LIBERAL. In sala A ro
din Bucureşti a avut loc congresul
partidului naţional liberal, la care au
participat toţi delegaţii organizaţiilor
din ţară. D. Sâveanu a deschis con­
gresul propunând de preşedinte pe d.
ministru Angeiescu, care a propus r a ­
tificarea alegerii de preşedinte a dlui
Dinu Brătianu, care a ţinut un dis­
curs, asupra realizărilor şi aspiraţiilor
partidului şl apoi propune pe d. Gh.
Tătărescu, şeful guvernului, de secre-
ta r general. DSa, face o expunere a
realizărilor guvernării actuale şi p re ­
ocupărilor de viitor.
Pentru toţi acei ce simt plăcerea
să petreacă la
R estaurantul DUMBRAVA
se pot întoarce în oraş la orele 10
seara cu automobilul plătind numai
Lei 20 de persoană.
ÎNŞTIINŢARE. Contribuabilii din
oraşul Sibiu cari nu şi-au achitat im­
pozitele restante din anii trecuţi, cum
şi acei cari nu au achitat încă prim ul
trim estru (Aprllle-Iunie) din 1936’37
sunt înştiinţaţi că li se va sechestra
orice avere mobilă sau imobilă pentru
neplata impozitelor.
Obiectele sechestrate vor fi rid i­
cate şi depuse la sediul Ad-ţiei Finan­
ciare până la term enul vânzării.
A dm inistraţia Finaciară de înca­
sări şi Plăţi.
Dr. CAROL STUERNER, medic
specialist pt. boli şi operaţiuni de
gât, nas şi urechi Sibiu, s'a m utat în
Str. Gheorghe Lazăr 22-24 (intrare şi
prin strada Regina M aria 11). Consultă
între 10— 12 şi 4 —6, Telefon 400.
ÎNM ORM ÂNTAREA PROF. CEZAR
PA PAC OŞTEA. La cimitirul Bellu
a fost înm orm ântat profesorul universi­
tar Cezar Papacostea, decedat subit in
timpul examenului de bacalaureat din
oraşul Brăila. La trista solemnitate
au participat anii m areşai Averescu,
Trancu-Iaşi, Oteteieşanu şi Neguiescu,
toţi fruntaşii, partidului averescan.
UN TRĂSNET APRINDE UN
SAT ÎNTREG. Oraşul Lodz din Polonia
şi îm prejurim ile a fost bântuit de o m are
furtună cu trăsnete. O casă dintr’un
sat fiind trăsnită a luat foc. Flăcările
s'au întins cu repeziciune, nimicind
întreg satul care num ăra 55 de case
şi 90 grajduri, şoproane etc.
Câteva sute de familii au răm as
fără adăpost.
Români sprijiniţi şi citiţi presa
creştină pentru a se putea desvolta şi
întări.
 Nr. 69
D u p ă cum se şiie la C r a io v a
s‘a desbătut de mai multe săptăm âni
procesul comuniştilor în frunte cu
A na Pauker.
In ziua de 7 1. c. după masă
Consiliul de Războiu prezidat de d. col.
Petrescu a rostit urm ătoarea
S e n tin ţă
Ana Pauker este condamnată la
10 ani închisoare, 100 mii lei amendă
şi 10 ani interdicţie corecţională totală.
Şmi! Marcovici, 10 ani închisoare,
100 mii lei amendă, 10 ani interdicţie
corecţională totală.
Iordan Colef, 10 ani închisoare,
100 mii lei amendă, 10 ani interdicţie
corecţională totală.
Em. Kaufman, 6 ani închisoare,
70 mii lei amendă, 10 ani interdicţie.
Al. Maghiaroş, 9 ani şi 11 luni
închisoare, 95 mii lei am endă şi 10
ani interdicţie.
B ernard Andor, idem.
H erbach Ianoş, 9 ani închisoare,
80 mii lei amendă, 10 ani interdicţie
corecţională totală.
Schon Ernest, 9 ani şi 10 luni
închisoare, 90 mii lei amendă şi 10
ani interdicţie.
E stera Radososweţska, idem.
Liuba Roitman, 9 ani şi 9 luni
închisoare, 85 mii lei amendă, 10 ani
interdicţie corecţională totală.
Leizer G runberg, 9 ani şi 10
luni închisoare, 90 mii lei amendă şi
10 ani interdicţie.
Memoriul de protest ai oierilor
Am publicat în num erile trecute
a le Actiunei nedreptăţirea făcută oie­
rilo r cărora li s'a fixat un p reţ maxi­
mal al lâneî.
Contra acestui fapt a protestat
energic d. N. M unteanu preşedintele
Uniunei oierilor din România. In urm a
acestui fapt d. M. Negură l-a invitat
pentru 12 Iunie la o nouă şedinţă şl
pe reprezentantul oierilor.
După invitare s'a răsgândit şi a
ţinut şedinţa în ziua de 11 Iunie pen­
tru a nu fi de faţă şi reprezentantul
oierilor.
Ocna Băi
(continuare din pag. I-a)
Este cazul ca asociaţia medicilor
din Sibiu să se sesizeze şi se vor putea
convinge că vânzătoarele de zarzava­
turi din orice o raş din România sunt
mai elegante în clevetire şi bârfîre.
Atragem deasem enea atenţiunea
m inisterului sănătăţii asupra atmos­
ferei ce se face şi susţine în această
staţiune de către medici care prin acea­
stă m anieră neobişnuită caută să-şi
atragă clientelă şi să ocupe Socul de
conducere al băilor.
Cerem să-se curm e acest ru şi­
nos spectacol, care compromite staţi­
unea şi profesiunea de medic produ­
când în acelaş timp tulburări şi agi­
taţii în comună şi prin tre vizitatori-
Deontologia adecă m orala me­
dicilor este grav ultragiată la Ocna-
Băi, deaceia Asociaţia m edicilor din
Sibiu are datoria să-i invite pe dr.
Zissu să-se înscrie în asociaţie căsi
altfel n a r e drept să practice şi dacă
se înscrie să-i apilce deontologia pen­
tru a se sfârşi cu ruşinea de astăzi.
,A C Ţ I U N E A*
Drăghici Alexandru, 9 ani şi 3
luni închisoare, 80 mii lei amendă,
10 ani interdicţie.
Császár Ştefan, 5 ani închisoare
50 mii lei amendă, 10 ani interdicţie
totală.
Császár Ana, idem.
Naghy Ştefan, idem.
Ladislau Ady, 9 ani şi 11 luni
închisoare, 95 mii lei am endă şi 10
ani interdicţie.
W ilma Kaeso, 6 ani închisoare,
70 mii lei amendă, 10 ani interdicţie.
Donca Lili, 8 ani şi 11 luni în­
chisoare, 75 mii lei am endă, 10 ani
interdicţie.
Krug Samoil, 2 ani şi 6 luni în­
chisoare, 10 mii lei am endă şi 10 ani
interdicţie.
Consiliul a mai condam nat so­
lidar pe toţi acuzaţii la 3 m ilioane
lei către stat. Confiscă cei 45 mii lei
găsiţi la inculpaţi în timpul arestării,
în folosul statului şi al Corpului I de
arm ată.
Totalul pedepselor 226 ani şl
amenzi în bani de 4 m ilioane şi 320
mii lei.
Timpul cât acuzaţii au fost în­
chişi nu se socoteşte.
Sentinţa a fost prim ită cu aplauze
din partea publicului asistent care a
manifestat contra comunismului şi
contra avocaţilor apărării, cari de
abea s'au putut strecura afară cu aju­
torul jandarm ilor.
Contra acestei m aniere d. N.
M unteanu a trim is primului ministru
un energic memoriu protest din care
reproducem partea ultimă :
„Protestez energic Domnule Prim-
M inistru in numele meu personal şi
în numele Uniunii O ierilor contra a-
cestui fel de procedeu de neînchipuit
în o ţa ră civilizată şi-1 consider drept
batjocură aruncată în obrazul curat
al oierilor ţării, pentru care îmi p e r­
mit Domnule Prim - M inistru a face
răspunzători în faţa oierilor pe cei
ce astfel înţeleg, fără să le roşească
obrazul, să-şi bată joc de o întreagă
clasă şi o profesiune.
N ‘am înţeles să ne cheltuim ba­
nii munciţi şi cu altă destinaţie, decât
aceia de a vedea Bucureştii.
Desconsideraţi ca organizaţie şi
pălmuiţi ia cele mai scumpe sentimente
ale noastre repetăm protestul nostru
energic şi contra faptului, că oierii
ţării o‘au loc la masa aşa zişilor re ­
prezentanţi ai agriculturii, în tre cari
cu cinste este poftit jidanul Margulies.
Vă asigurăm Domnule Prim-Mi-
nistru, că nu vom înceta lupta până la
excluderea totală diu cercul de activi­
tate oierească a tuturor sam sarilor şi
interm ediarilor; între cari socotim şi
Uniunea Centrală a Sindicatelor A gri­
cole din Bucureşti şi Cecopava, cari
n'au nimic comun cu interesele oie­
rilor noştri j şi nu vom dezarm a pănă
nu vom b iru i!“
Citit!
$i răspândiţi
„Acţiunea**
- .........
In te rn e
Pentru vizitatorii Târgului de Mos­
tre din Sibiu s'a admis o reducere pe
C.F.R. între 20 Iulie şi 12 August.
— Preţul grâului este în plină
urcare. Preţui la care s'a ridicat este
43500 lei vagonul la Constanţa. Sece­
rişul este in toiu. In Banat se tre e ră
aşa că grâul nou se găseşte în comerţ.
In acest an grâul este cu totul
superior aşa în cât concurează grâul
american.
UZINELE KRUPP INSTÄLE AZ A
IN ROMANIA O FABRICA DE A R­
MAMENT. In cercurile industriale bine
informate, şi in cele militare, se afirmă
că în curând uzinele K rupp vor instala
in România o fabrică de armament.
Ia această privinţă s‘au şi făcut
dem ersurile necesare.
Construcţia acestei fabrici sucursală
a Uzinelor K rupp a şi început.
Taxe de opt milioana lei
încasate ilegal dala măcelari
La abatorul municipiului s'au
încasat fără nici un text de lege sume
ce se ridică la aproape opt milioane
lei. M ăcelarii rom âni din oraşul nos­
tru au depus urm ătorul denunţ p re ­
şedintelui comisiei interim are, Poliţiei
şi Parchetului Sibiu.
Subsemnaţii m ăcelari din Sibiu
şi Popîaca avem onoare a Vă aduce
la cunoştinţă urm ătoarele :
De opt ani încoace ni se p er­
cepe la abatorul municipiului Sibiu
la tăierea fiecărei vite o taxă în plus,
peste cele legale, de Lei 4 de fiecare
vilă şi porc.
A ceastă taxă am piătit-o de opt
ani încoace, dar acum constatăm că
hi-s‘a perceput ia mod ilegal pentru-
că nu există nici un text de lege sau
regulament care să perm ită încasarea
unor astfel de taxe.
Am făcut deja mai multe recla-
maţiuni contra încasărei acestor taxe
ilegale, dar acelea nu au fost rezol-
vite, căci se continuă şi azi cu înca­
sarea lor.
Aducându-Vă aceste chestiuni la
cunoştinţă, Vă rugăm, domnule P re ­
şedinte, să binevoiţi a ordona o an­
chetă severă care să constate : 1) de
ce nu s au rezolvît reclam aţiunile
Peste WO de ani, 80 la
sută din locuitorii lumii
vor fi nebuni!
Medicul am erican Jam es Hulting
a publicat un studiu în care arată că
bolile psihice şi nervoase au luat
o desvoltare alarm antă în toată lumea.
In Statele Unite ospiciile sunt
pline de pensionari. Şi cum num ărul
nebunilor şl m aniacilor de tot felul
creşte necontenit, se înfiinţează mereu
noui case de sănătate.
La fel, aproape în toate ţările
lumii, ospiciile sunt arhi-populate, iar
medicii de boli nervoase au mult de
lucru.
Doctorul Hulting pretinde că a-
ceastâ situaţiune este efectul ritm ului
furtunos al vieţii m oderne (zgomot,
viteză, recorduri, senzaţii tari, abuzuri
fizice, etc.)
Din această cauză sistemul n e r­
vos se zdruncină la o vârstă destul
de tânără. Epidemia extraordinară de
sinucideri din toată lumea este încă
o dovadă a stării de nervozitate ex­
trem ă a generaţiei actuale.
Pag 3
PAVAJ D E M O N T A B IL . La
Bucureşti un specialist, a găsit un nou
procedeu technic de a construi pava­
je dem ontabile; prin decretul No.
1598, M inisterul de Industrie şi Co­
m erţ i-a brevetat noul sistem, sortit,
desigur, să faciliteze im portante am e­
liorări în m aterie.
P rim ăria Municipiului Bucureşti
va experim enta peste puţin timp no­
ul sistem de pavare.
E xtern e
— In Palestina s'a dat asigurare
arabilor că guvernul englez este hotă­
rât să întrerupă em igrarea evreilor In
Palestina, dacă arabii vor înceta revolta.
— Călduri m ari în America. A u
m urit peste 200 persoane din cauza
zădufului.
noastre anterioare privitoare la înca­
sarea ilegală a taxelor menţionate
mai s u s ; 2) cine a dispus încasarea
acelor taxe şi ce s‘a făcut cu fondu­
rile considerabile strânse din acele
taxe ; 3) să se dispună imediata des­
fiinţare a acestor taxe ; 4) să ni-se
restitue aceste sume percepute sub
titlul acestor taxe, precum s'au resti­
tuit deja unora.
Avem onoare a Vă ruga să bi­
nevoiţi a dispune înlocuirea conducă­
torilor caseriei şi abatorului cari s‘a r
dovedi vinovaţi de nereguli.
La anchetă rugăm să binevoiţi
a dispune audierea subsem naţilor şi
a d-lui Billes Edmund, funcţionar al
abatorului care trebue să cunoască
mai bine situaţia.
Nădăjduim că veţi binevoi a
! dispune cele necesare pentruca să se
; introneze legalitate.
Semnează R. Cotruş, Chidu etc.
Dl. preşedinte d. E. Piso, care le-a
dat asigurări, rugându 1 să aibă în ­
credere n‘a luat până acum nici o
m ăsură, ba ce e şi mal mult m ăce­
larii spun că întreg dosarul dela mu­
nicipiu a dispărut.
Vom reveni.
Medicul am erican preconizează
un regim de potolire a traiului mo­
dern. A ltm intrelea — scrie Jam es
Hulting — dacă viaţa continuă în a-
celaş tempo tumultuos, paste 100 de
ani 80 la sută din locuitorii păm ân­
tului vor fi nebuni, oraşele şi târgu­
rile ajungând nişte vaste ospicii.
Problema habsburgilor
s'a amânat pentru
toamnă
Ia ultimul timp s‘a vorbit des­
p re o lovitură de stat in A ustria.
Ziarele Engleze scriu în ultimele zile
că deocam dată orice lovitură de stat
în A ustria este exclusă. Cancelarul
Schuschnigg a amânat până la toamnă
realizarea planurilor sale. In luna
Septem vrie cancelarul Schuschnigg va
vizita personal Londra şi P aris şi va
prezenta guvernelor francez şi britanic
cererea pentru ’•estauraţia Habsburgi­
lor propunând de a fixa în luna Oc-
tom vrie sau Noemvrie ua plebiscit în
A ustria, în cursul căruia poporul aus­
triac se va pronunţa asupra restauraţiei
Habsburgilor.
 Paß. 4 »ACŢIUNEA"
>& ftr. t-9

c
f
^f stî
L H
1 ^
re
"
v
6
AEŞITCUNi10AO9SI
AEŞITCU
IARĂŞI DIN COLECTURA MILIONARILOR
SIBIU
RECINAMARIA.40° G H E O R G HE U
S ' B I U
REOlNA MARIA CO
iăs;
r'iefetat ctg 7boi& laka Rcnmâneabcă , LIPSCANI885-9 5(pi»ujfXHioBwa)
- 85 lipscani î ( p î a u s i . cm to -%m 8 oo^7»aoo-7*8oo; & w p /in c ie

Marele Voevod Mihai Controlori pentru veri­
şi-a terminat examenele ficarea monedelor de 100
Voevodul Mlhaiu şl-a term inat
examenele. Clasa Lui a ţinut astăzi
serb area de fine de an în prezenţa
Suveranului.
După ce s'au proclam at rezul­
tatele, Regele a decernat premi ile in
ordinea clasificării M arele Voevod a
fost clasificat al II lea
D. dr. Angelescu m inistrul instruc­
ţiunii a ţinut o cuvântare în care a
a ră ta t im portanţa acestui examen ţi
felicitat pe elevi pentru rezultatul ex'
cepţional şi silinţa de care au dat do­
vadă.
Insfârşit urmează să aibe loc o
m are ..serbare străjerească la Cotro-
ceni. După aceste examene, M arele
Voevod Mihaiu însoţit de dnii gene­
ra li Condeescu şi G rigorescu va ple­
ca pentru o lună de zile în străină­
tate.
C irculaţia m onedelor de 100 lei a
devenit foarte dificilă. Datorită falşi-
ficărilor aproape perfecte, cari se
practică pe o scară foarte întinsă, pri­
m irea unei monede de 100 lei nu se
face decât după un atent examen
optic şi acustic.
Cei ce au de făcut plăţi la Banca
Naţională şi au ghinionul să nu le
poată face decât în astfel de monede
au de suportat pagube cari adesea a-
ting proporţia de 30 la sută. M onede­
le false pe cari controlorii speciali­
zaţi le dibuesc foarte lesne, sunt tă ­
iate şi înapoiate p lă tito rilo r in bucă­
ţele.
Controlorii experţi înzestraţi cu
maşini de tăiat vor funcţiona la toa­
te m arile întreprinderi uude se fac
plăţi im portante.
Cu acest sistem, Banca Naţională
»Mica publicitate
speră să Înlăture de pe piaţă o m are
cantitate de monede false, până la io- R e p r e z e n ta n t
locuirea definitivă cu o monedă mai
p en lru In d u stria te x tilă , m ercerie,,
greu de imitat.
se ca u tă p en tru S ib iu şi ju d e ţe le H-
m ito fere. O ferte cu r e fe r in ţe d e ta ila te
tr a n sm ite A g e n ţia C a ro l S c h u ld e r ,
B u c u r eşti str. C a ra d a 2, su b , In d u strie"
Cărţi noui C U M P Ă R un jugăr d e p ă m â n t
în ju ru l S ib iu lu i. Ă d r e s a la z ia r u l
Recent a apărut în biblioteca „ A c ţiu n e a “
de studii şi legislaţie financiară o
interesantă carte fiscală cu titlu : D E A R E N D A T o m o a ră d e ap ă cu
tr e i p ie tr ii şi sâ te in co m u n a
F raude şi sancţiuni fiscale. Preţui
G u ra R â u lu i. A d r e sa ţi v ă la P e ­
150 Lei. A ceastă interesantă carte
tru C ion tea.
este întocmită de d. insp. I. N. Stan
şi cuprinde şt un index alfabetic al C a să d e v â n za re , 2 c a m e r e
tuturor infracţiunilor fiscale făcut de b u c ă tă rie, gră d in ă , p la n ta ţii
a p r o a p e d e o ra ş.
d. I. Vasiiiu adm inistrator financiar la
Í Adresa la ziar
Sibiu. — C artea este pecât de intere- j
tantâ pe atât de utilă pentru advocaţi
Locu inţă m o d e rnă de închiriat?
contribuabili să nu mai vorbim de
im portanţa ei pentru unificarea legis­ P atru c a m ere , b u c ă tă r ie , b i e şl
lativă şi pentru lim itarea fraudei. d e p e n d in ţe .— A d r e sa Ia zia r.

Cumpăraţi-vă lozurile norocoase la :

S in g u r în clasa 4 -a loteria X -a , a cărei tragere a a v u t loc în 15 Iunie
a m a ch ita t urm ătoarele câştiguri însem nate :
2 M I L I O A N E PENTRU Nr. 59770
I M I L I O N P E N T R U Nr. 53379
100.000 Lei pentru N r. 39.075
100.000 L ei pentru N r. 45.882
100.000 L ei pentru N r. 66.782

P r e t u r i ef& ine, [a ;
£ m îi H ö ch sm a n — B iju tier
SIBIU, str. R e g i n a Marfa N r. 41

Broadway
C âştiguri M ilioan e? Melody 1936 & L O T E R IA
Numai cu lozurile colecturei O avalanşe de stele ! Cele j la tragerea clasei I. din
mai frumoase femei ! I
M m ic ă divină ! D a n su ri! I
99 A U R O R A “
Birou de desfacere
A l f r e d F e l l e r , S ib iu
F a s t ! Splendoare
— I JU R N A L N O U I -
15~SULii 1936
Str. Reg. M aria 20 Tel. 383
iarăşi
« va achita nenumărate
câştiguri jucătorilor, împăr­
ţind în patru luni
COLECTURA
OFICIALĂ

[BANCA OAŞIA N u m a i c u
oricine poate să devine
« h i,, i , prima c it >4
l e i

M IL IO N A R
.

1 TOTDEAUNA
It atm aum h
NOROCOASĂ Cumpărati-vă lozul S11

T ip a ru l T ip o g ra fiei „ S a T E A ívlILUI'“ b lb iu . C E N SU R A T
R *d& cior r e s p : ILIÉ M U N T E A N U .
 Director:i o n MUNTEANu
Abonamentul anual Lei 240, şase luni. 120, trei luni 60, o luni 20, instituţii, societlţi 500,Nr.-uI 3 Lei.— Publicaţiuni şi inserate după tari!
Mr. 70
Bilanţ d e politică
Internaţională
Io n M u n tean u
In timp ce F ranţa este preocu­
pată de înăbuşirea grevei m uncitori­
lor agricoli, ce sunt puşi la cale de
federaţia m uncitorilor să facă grevă
In timpul secerişului, G erm ania şi
Italia activează cu succes pentru a
grupa în jurul lor cât mai multe
neamuri.
Recent s'a încheiat, după cum
se ştie, acordul Austro-germ an prin
care A ustria recunoaşte legalitatea
partidului naţional socialist în A ustria
şi ambele state îşi restabilesc legă­
turile culturale şi raporturile amicale.
In guvernul austriac au intrat
doi oameni de încredere a lui Hitler.
Cancelarul Schuschnigg în cuvântarea
dela radio prezintă acest acord drept o
redeşteptare de conştiinţă a unităţii
destinului şi a drumului comun dintre
A ustria şi Germania.
întreaga presă din lume consi­
deră acordul o ocupaţie paşnică
a A ustriei din partea dlui Hitler ce
şi-a numit în guvernul austriac doi
oameni de încredere care vor lucra
şi supraveghea ca să-se desăvârşească
cât mai urgent conştiinţa unităţii des­
tinului de care vorbeşte cancelarul
A ustriei. In special presa engleză
prezintă acordul drept o lovitură
dată politicei externe dusă până astăzi
de Franţa. Prin acest acord blocul
statelor ce scapă influenţelor politicei
franceze au câştigat un nou aliat cu
A ustria. Din acest bloc fac p a r t e :
Italia, Germania, Polonia, Ungaria şi
Austria.
Dealtă parte num eroşi ofiţeri
germani au vizitat Italia. Grecia de­
nunţă pe neaşteptate pactul m editeran
încheiat cu Anglia. A urul Franţei
trece peste graniţă. Numai în ulti­
mele săptămâni ale guvernării frontu­
lui popular a plecat din F ranţa 500
milioane franci aur.
Toate statele se grăbesc să r i­
dice sancţiunile faţă de Italia. An­
glia îşi retrage flota din M editerană
şi cu toate acestea Italia răm âne mută
şi indiferentă la toate invitările ce
i-le fac F ranţa şi Anglia de a p arti­
cipa la conferinţa statelor locarniene
dela 22 Iulie, p entrucă blocul de o-
poziţle al Franţei şi Angliei s ‘au în­
tărit.
Francezii îşi dau seama că a p ie r­
dut conducerea politicei în Europa şi
că blocul Germ ania şi Italia este în
plină creştere în urm a regimului de
ordine, muncă şi afirm are ce conduc
aceste ţări. P resa franceză scrie cu
(continuare în pag. Il-a)
O rgan al a s o c i a ţ i i l o r r o m â n e ş t i
Sibiu, Joi 16 Iulie 1936 Anul II
O »coală ce ne llpte» Cântaţi şi pretindeţi să
se cultive cântecul
INSTITUTUL MENAJER românesc .
Fragmente din cuvântarea dnei dir. Harsait Problem a purificării şi consoli-
■dării sufleteşti este actuală şl discuta­
D upă cum se ştie în R o m â n ia avem n u m a i trei institute menajere. U nul din
tă în presa Creştină. Ea comportă în­
acestea este la Sibiu. Cu prilejul închiderii anului şcolar dn a directoară a ţinut
semnate şi variate discuţii.
o interesantă cuvântare din care reproducem fragm ente ce m erită să fie cunos­
In axa de centrare a problem ei
cute în cercuri cât m a i largi întrucât se dezbat problem e practice de cea m a i
loc im portant ocupă muzica ce vedem
m are actualitate.
că pe zi ce trece devine tot mai îns-
In (ara noastră s ‘a întem eiat m a i m u lt după m arele răsboi, înainte găsin-
treinată.
du -se n u m a i 3 şcoli de gospodărie în toată ţ a r a : Eraclide, M a tei-B a sa ra b şi
Dacă analizezi această chestiune
Filipescu, şi şcoala de gospodărie din Sibiu a R euniunei fem eilor rom âne. E ste
mai cu răgaz câştigi im presia că p a r­
natural, că acest în vă ţă m â n t a a v u t şi are de luptat încă cu fo arte m u lte greu­
că dirijează o mână nevăzută pentru
tăţi, de ordin m aterial şi de ordin moral.
a ne înstreina şi îndepărta de toate
P entru acest m otiv, D oam nelor şi D om nilor, în vă ţă m â n tu l nostru luptă cu
cântările noastre bătrâneşti în care
m a ri sacrificii pentru a se putea m enţine.
părinţii noştrii au vărsat geniul şi
P rogram a de m uncă este executată de corpul did actic şi eleve fă ră a ne
specificul sufletesc al rasei noastre.
plânge de vre-o vitregie, n u m a i cu dorinţa, ca acest în vă ţă m â n t să propăşească
La cinematograf cântă plăci străine în
şi să convingă tot m a i m u lt societatea noastră de utilitatea şi necesitatea lui.
localuri muzici de streini, chiar şi în
In urm a m arelui răsboi şi a crizei de cnre am suferit şi m a i suferim încă, con­
munţi cântecul românesc nu se mai
diţiile de viaţă pentru Fiecare s ‘au schim bat m ult... In dorinţa de-a face fa ţă
aude.
îm prejurărilor grele, fem eia părăseşte căm inul şi se aruncă în lupta grea pentru
Oricine poate verifica zilnic a-
existenţă, crezând ca a stfel prin câştigul ei va uşura traiul fam iliei.
ceastă constatare. Avem aci in Sibiu
D acă la această luptă a r f i plecat n u m a i cele bine pregătite cu o vocaţie
restaurantul românesc Boulevard.
specială, şi a r f i u rm at o carieră potrivită însuşirilor şi firei fem eii, desigur că
Cine şi ce cântă ?
rezultatul a r fi fo st m u lt m a i m ulţum itor decât azi, câ n d fem eile m işu n ă prin
Poftiţi şi comandaţi să vă cânte
toate birourile cu rost sau fă ră rost, şi câ n d copii şi căm inurile au ră m a s p u stii..>
o doină rom ânească şi-ţi va răspunde
în v ă ţă m â n tu l m enajer are de scop a da fetelor noastre pe lângă cunoştinţele că nu ştie decât: Dăte jos din corco­
ştiinţifice necesare oricărui in d ivid civilizat, cultura gospodărească a tâ t de nece­ duş că iau puşca şi te împuşc, sau
Hai să ne întâlnim Sâm bătă seara
sară soţiei şi m am ei de m âine... A baterea fem eii de la m isiunea pentru care a
etc. etc.
fo st creată este o aberaţiune şi fie că ea este cea m a i birocrată, literată, artistă
O rhestra lui A lexandru, care a
sau lucrătoare, — cunoştinţele gospodăreşti se im pun ca cele m a i trebuincioase
cultivat doina şi cântecul românesc 30
educaţiei ei.
ani, a fost aruncat afară. De, ce ? Nu
A cest adevăr, l-au înţeles popoarele cu o civilizaţie m a i veche, şi a stfel mai m erită doina şi cântecul românesc
se explică pentru ce în vă ţă m â n tu l gospodăresc din ţările apusului este aşa de înalta onoarede al cânta la Boulevard?
Iată o întrebare Ia care aşteptăm r ă s ­
generalizat, a şa de în a in ta t şi a tâ t de preţuit. In E lveţia , Ţ ările baltice, O landa,
puns dela patron şi dela acei cari cer
G erm ania şi chiar în Franţa]educaţia oricărei fete nu se consideră com plectă de
cântece străine şi triviale introduse
cât când a absolvit un cu rs de gospodărie.
şi susţinute de negustori cari urm ă­
Ia tă pentru ce D oam nelor şi D omnilor, eu m u lţum esc tuturor A u to rităţilor şi resc p ervertirea simţului românesc şl
particularilor cari au aju ta t şi încurajat această şcoală prin com enzi, propagandă, uitarea specificului nostru lăsat de
cuvinte de îm bărbătare, sfa tu ri, etc. şi V ă rog daţine m a i departe preţiosul părinţi.
D -V o a stră concurs, ca să putem exista şi progresa pentru îndrum area fem eii spre Este o datorie de onoare a fie­
calea firea scă a căm inului. cărui rom ân să ceară ca la cinema­
(continuare în pagina 3-a) tografe şi în localuri să-se cânte ro­
m anţe şi cântece româneşti, căci alt­
fel ajungem în situaţia să le uităm şl
dispreţuim .
A şc h ii roagă frumos să nu l reclam e la comi­
sia controlului averilor dând asigurări
Folosim acest prilej spre a cere
cât se poate mai urgent reînvierea
societăţii de muzică „Gh. Dima" care
P a n ică între negustorii de lozurile re­ că nu va mai ţine în b raţe pe nici un a cultivat şi susţinut muzica rom ânea­
zervate de S ta t bulgar. Ce să mai spun de Dl. Pi so. scă în vrem uri când românii erau
Dsa dela apariţia acestei jurispruden- atât de puţini la Sibiu.
înalta Curte de Casaţie a stabilit
ţe a trim es pe bubi biberon la o Problem a cântecului românesc
jurfsprudenţă pentru acei c a riau o b ţi" are o im portanţă din cele mai mari.
nut aprobarea pentru mai multe lotu­ ghicitoare în Bucureşti să-o consulte
Toate neam urile îşi preţuiesc produ­
ri dela reform a agrară declarându-l ce atitudine să ia faţă de comisia de sul rasei şi specificul.
control a averilor mai ales că n ‘a Să fim convinşi că şi noi prin
ca îmbogăţiţi ilicit. In urm a acestei
reuşit să intimideze prin o atitudine cultivarea cântecului românesc vom
jurisprudenţă num eroşi sam sari au fost
de refuz nici pe d. Max Popovici- putea mult înfluienţa pe fii neamului
daţi pe mâna justiţiei. Ce se va alege nostru pentru m arile idealuri ale p o ­
de prefectul Sibiului dacă, Clujenii, Deputatul Ciolan i-a promis m area şi porului rom ânesc trezit şi dom ic de
Orădenii, Sibienii, c*>i dela Păltiniş, ! sarea funcţionarului Roman dela pre- afirm are în cadrul statului naţional
Bazna, Predeal, Ocna Băi, etc. etc. ; fectură căruia i-a luat lotul dela refor­ închegat p rintr'o dreptate istorică.
îl vor reclam a ? ma agrară după ce bietul funcţionar Cântaţi şi pretindeţi Să se cânte şi
l-a folosit mai mult de 6 ani. cultive muzica românească.
Dl Stamate a trimis scrisori la A ceasta este o poruncă a zile­
I j
toţi poplăcenii, apoi la locuitorii din Până sunt la putere au ce pro­ lor noastre.
G uşteriţa şi la m ăereni prin care se mite. Ce se va alege după cădere ? Io n T o a d er
 Nr. 70
Sibiu $i îm prejurim i ŞTIRI
Moartea Sub Lt. Coltor
dela Şcoala de aplicaţie
a infanteriei
La spitalul m ilitar a încetat din
viaţă subit. A . Coltor dela şcoala de
aplicaţie a infanteriei. Defunctul sufe­
rea de icter şi intr'una dia zilele căl­
duroase dela sfârşitul săptămânii tre­
cute s‘a dus la baie la şcoala de înot
In timp ce stătea întins pe plută depe
bae i s'a făcut rău şl a căzut in apă.
O bservat de un copil că nu mai ese
de sub apă a anunţat publicul.
Dl Constantinescu ajutat de alţi
înătători au reuşit după 5-6 minute
să-l scoată dela fundul lacului unde
il aflase întins.
întâm plarea fericită a făcut să
fie în acel moment acolo şi distinsul
medic d. col. dr. Că pita novici, care
ia dat prim ele ajutoare, a reuşit să-l
readucă în stare conştientă. A fost
apoi internat la spitalul m ilitar unde
cu toate îngrijirile ce i s'au dat după
24 de o re a încetat din viaţă în urm a
reacţiunei icterului.
Faptul a produs o profundă im­
presie în oraşul nostru şi mai ales
între ofiţerii elevi dela şcoala de apli­
caţie a infanteriei unde defunctul se
bucura de stim a şi respectul tuturor
profesorilor şl colegilor.
Dela fondul căminului
pentru bătrâni
La fondul căminului pentru bă­
trân i al societăţii rom âne de înm or­
m ântare din Sibiu s‘au făcut dela 1 Ia­
nuarie până la 30 Iunie 1936 urm ă­
toarele dăruiri: 1. La Legatul Reveca
Siăniloae întemeiat de dl rector al
academiei teologice A ndreianedin Sibiu
Dr. D. S tăniloae în memoria scumpei
sale mame Lei 100 2. La Legatul io-
siv şi Paraschiva M arcu întemeiat de
dl loan M arcu dir. librăriei arhie-
d ecezane din Sibiu in memoria iubi­
ţilor săi părinţi, întemeietorul a dăruit
cu prilejul zilei numelui său Lei 200
3. La Legatul Dumitru şi Parschiva
S ârbu întem eietorul dl Dumitru Sârbu
din Sibiu a dăruit Lei 200; 4 La Le­
gatul Preotul loan Perlan întemeiat
de Romul Perian şei. confab. Consl-
miaul lit politică internaţională
(c o n tin u a re d in p ag. I-a)
ir o n ie şl a m ă r ă c ia n e că „ W ilh elm al
II. ş l îm p ă ra tu l F r a n z Io sif au fo st
în lo c u iţi p rin d n ii H itler ş iM u s o lin l“.
In faţa a c e s to r ţă r i r e a le m a rii p a tr i­
o ţi a i F r a n ţe i su sţin că actu alu l g u ­
v e r n fr a cez n u v a p u tea în ă b u şi g r e ­
v e le c e to t e l le -a p u s la c a le şi că
fr o n tu l r a d ic a l s e v a în d r e p ta sp r e
c e n tr u p u n ân d fro n tu l p o p u la r în m i­
n o r ita te , ş i a s tfe l ar p u tea veni în
fr u n te a F r a n ţe i un g u v ern d e d reap ta,
c a r e să p r e g ă te a sc ă a p r o p ie r e a de
Italia ş i ch ia r d e G erm an ia.
C e v a fi v o m v e d e a . — C o n sta ­
tă m în să că F ra n ţa e s te frăm ân tată
şi re ţin u tă d e s e c e r ă to r ii h o tă râ ţi să
la s e g râu l co p t să se scu tu re p e o-
g o e r e d s c ă r,u li s e r e c u n o a şte c o n ­
tr a ctu l c o le c tiv , ia r G erm a n ia în c h e ie
a c o r d u r i p o litic e cu m a ri p e r s p e c tiv e
d e viitor.
A C T I ü N E A" Pag. 2
llulul arhieplscopesc din Sibiu tn me­
IAgape magistraţilor, a- — Atragem atenţiunea cititorilor
moria Iubiţilor săi părinţi întemeieto­
rul a dăruit 100 Lei 5. La Legatul vo Daţilor şi stagiarilor asupra cuvântării dnei H arşan direc­
toarea şcoalei practice m enajere unde
Eugenia Bucşa întemeiat de preotul din Sibiu se ridică problem a educaţiei fetelor
Romul Bucşa din Sibiu îa memoria noastre. E ste de datoria doam nelor
Stagiarii din baroul Sibiu au luat rom ânce să dea tot concursul acestei
scumpei sale soţii întemeietorul a d ă ­ I iniţiativa organizării unei agape Cole-
şcoli şl în special să îndrum e familiile
ruit Lei 100 6. La Legatul M aria Bor­ • giale a juriştilor în Dum brava Sibiu.
noastre rom âneşti să-şi înscrie ficele
d a a dăruit fiul întem eietor Dr Lucian Au particip at peste 100 de m agistraţi
ia această şcoală pracli :ă şi de folos
B o rd a advocat Lei 100 7. Di Valerlu avocaţi şi stagiari cu famlüi e petrecân- pentru viitoarele gospodine.
du-se intr'o atm osteră fam iliară. Au
M ilter medic in Sibiu a dăruit socie­ participat şi dom nii p ro cu ro r general
— La liceul Gh. Lazăr din ora­
tăţii suma de Lei 2000 cu c «re sa în­ dela C urtea de A pel Aronescu şi d- şul nostru au răm as repetenţi 73 de
tem eiat pe numele nobilului dărultor preşedinte al Comitetului local din elevt şi peste 160 corigenţi la o m a­
ua legat aparţinător fondului căminu­ Cluj d. Perjescu etc. — Au vorbit dnii terie s'au două.
lui pentru bătrâni al societăţii. Pentru decan d r Borcea d. Perjescu O. Tute- Acest rezultat neobişnuit până a-
lea Dr. Foica şi dr. Kirşcher- cum la şcolile din oraşul nostru se
toate aceste creştineşti daruri mulţă-
In cad ru l serbării d. judecător comentează cu aprindere în toate c e r ­
meşte cu recunoştinţă Comitetul so­ curile locale.
D. Pand Popescu a compus şl citit u r ­
cietăţii prin preşedintele el: Timotei m ătoarele epigram e:
POPOVI .1 DELA TÂRGUL DE MOSTRE.
DL PROCUROR GH1CA In ultlmile zile s a u ţinut la cam era
P oartă noaptea ochelarii de industrie şi com erţ două şedinţe
M ult m ai negrii ca un corb, ale comitetului târgului.
Să convingă toţi tâlharii S a u luat în desbatere situaţia
Inaugurarea Casei de Că la furt răm âne orb. ; actuală a lucrurilor care sunt în tolu
Adăpost dela Obâsa Lo­ DL PREZIDENT MIHĂILESCU ! însă se prea poate ca ele să nu fie ter-
j minate pentru ziua de 20 Iulie când
trului a Asoc. de turism A fost lipsă M arinică j urm a să se deschidă târgul. S'a hotă-
La agapa din pădure
România Pitorească Căci ia fost grozav de frică
; rât să se lucreze cu echipe sporite şi
I pentru cazul că lucrările nu se pot
Poiana Sibiului Ceaiu'n Kost să nu i-1 fure, I term ina târgul se va deschide la 26
DL. PROCUROR G-RAL ARONESCU Iulie a. c.
Duminecă s‘a inaugurat casa de Dl Gogu A ronescu
— U N M E S E R IA Ş ÎN E C A T IN
adăpost (General Dr. Vicol) a Asoc. O noratu-ne-a mult masa
N O U L S T R A N D . Duminecă la des­
de turism România Pitorească Poiana V rând să prindă cine sparse chiderea noului strand depe terenul
Sibiului D intre noi, lui Mussu casa. M ăcelarilor s ‘a înecat un m eseriaş, ce
încă dela ora 8 dim. s‘a adunat M I E a fost scos din bazin deabea după
o mulţime de oameni la Obâsa Lo­ A stă se a ră la pahar tre i oare. Trebue să fii bun înotător
Mă com port ca un avar pentru a putea tace bae în bazinul
trului. m are unde a r trebui să se pună frân­
V r'un inspector iar se-nturnă
La ora 132® se oficiază un ser- j Şi n'aş v rea să-i ia diurnă. ghii şt b a re de salvare.
viciu divin cu sfinţirea apei după ca- j Dem. PAND. POPESCU
re părintele Gh. Şerbu intr'o inspirată — In atenţia proprietarilor de
cuvântare relevă şi binecuvântează ac­
Dela Banca Albina
case, preşedinţilor societăţilor de ne­
gustori, de cereale, zarzavaturi, paseri;
tivitatea Asoc. România Pitorească
Primim dela Banca Albina. M e­ ' lemne etc. Comisia interim ară a votat
dela Poiana Sibiului şi felicită strădu­ dicul oculi-it dl Dr V alerlu M itter S i­ îq ultimele şedioţe noul regulament al
taxelor comunale. M ulte din taxe sunt
inţele celor ce au putut da strălucitul j biu Str. Regina M aria, N o 59—61
(Palatul Prim a A rdeleană a donat su­ urcate aşa încât preşedinţii asociaţiilor
prilej al inaugurării acestei case într'un
ma de: Lei 130. 000—Unasutătreizecimii profesionale pot să atace cu apel r e ­
peisagiu atât de încântător — Dl. IHe
Lef (cota parte ce i a rev en it din gulamentul nou. Asociaţiile profesio­
Munteanu vicepreşedinte asoc. relevă
câştigul lozului dlui farm acist Domnariu nale să fie atente şi să-şl apere drep-
în special latura naţională a activităţii pentru scopuri de binefacere şi aume: t trile. A cţiunea stă la dispoziţie pen­
asoc. şi expune un întreg plan de lu­ Masa studenţilor înfiinţată de banca tru susţinerea doleanţelor juste şi legale.
cru în masivul dintre Olt şl Jiu dea- „A lbina" Sibiu Lei 50,000 din care
— IN ATENŢIUNEA M ESE­
lungul şoselei alpine Novaci - Gorj vor prim i masă gratuită 5 elevi săraci
şi m erituoşi până la epuizarea aces­ RIAŞILOR. In num ărul viitor vom pu­
Poiana-Sibiului-Sălişte.
tui fond, „ A î9ciaţiunea‘‘pentru lite ra ­ blica o anchetă iăcută prin tre mese­
Oficiul Naţional de Turism a fost tu ra rom ână şi cultura poporululro- riaşii patroni din Sibiu. Atragem
reprezentat prin Dl. C. M unteanu care mân, Sibiu 10,000 Lei. Societatea sp o r­ atenţiunea m eseriaşilor, rugându i să
complecteze ancheta deschisă eventual
constată cu deosebită satisfacţie ca o tivă rom ână Şoimii Sibiu 40'000Lei
Societatea O rtodoxă a fem eilor Rom âae şi cu alte din doleanţele pe care le
iniţiativă particulară la care şi aşa
filiala Sibiu pentru cantina şcolară vom publica în nuraerii viitori dacă
este părtaş ca preşedinte a asoc. Ro­ 10.000 Lei Societatea „PrlncipeieM ircea ne sunt trim ise la redacţie sau p re ­
m ânia Pitorească Poiana Sibiului vine filiala Sibiu 10,000 Lei Reuniunea SL zentate personal.
să întregească cu atâta elan o înaltă M aria a fem eilor gr. cat. Sibiu pentru
— P e terenul Sebesch s'a des­
străduinţă pentru turismul din aceşti copii orfani şi săraci 5000 ’Lei R eu­
chis Duminecă noul strand al Sibiului.
munţi, concretizată în înalta bună­ niunea culturală şl naţională a m ese­ Deşi nu este încă complect term inat
riaşilor rom âni din Sibiu 3000 Lei.
voinţă a Dlui prim ministru Gh. Tă- Reuniunea rom ână de îm orm ântare au participat peste 1000 persoane la
tărăscu şi activitatea covârşitoare a din Sibiu 2.000 Lei Total Lei 130000 bae. C adrul natural precum şi a ra n ­
Oficiului Naţional de Turism de sub
conducerea dlui Sergiu Dumitru.
Adunarea uniunii oierilor
jamentul este foarte plăcut. Până acum
în oraşul nostru a funcţionat numai
ştrandul Şcoala d e înot a regimentului
M ulţumeşte comitetului asoc. şi
In sa la U n icu m a a v u t lo c a d u ­ 90 lai. aşa încât nu se putea satisface
în special Dlui Ilie Muntean vice p re ­ n a r e a u n iu n ii o ie r ilo r şt a d e le g a ţilo r nevoilor oraşului Sibiu.
şedinte, loan Moga casser şi dnu R e u n iu n ilo r d e o ie r i d in P o ia n a T î-
M ircea Iuga adm inistrator cari au de­ te r b e şti, V a id e n i, R ă şin a ri, R â u l S a ­ — S 'a p ie r d u t p rin p a rcu l te a ­
tru lu i S â m b ă tă 11 Iu lie o b r o ş e d e
pus toate stăruinţele pentru realizarea d u lu i, L otnan, C o v a sn a , J in a , Şugag, aur. F iin d o a m in tire scu m p ă d e fa m i­
acestei realizări. Serbarea a luat sfâr- ; T ă lm ă c e l, B oiţa, S ib ie l, S a d u l şi n u m e ­ lie s e o fe r ă a d u c ă to ru lu i o fo a rte b un ă
r o şi d e le g a ţi d in C ah u l. D l N . M u n te a ­
şit la orele 16 după care s'a aran ­ nu d e s c h id e şe d in ţa m e n ţio n â n d că recom pensă.
jat un banchet pe terasa casei. g u v ern u l n'a so lu ţio n a t fa v o r a b il n i­ M a io ru l P a n a ite sc u
C o n siliu l d e R ă zb o i
înapoierea s'a făcut cu autobuzele m ic din d o le a n ţe le o ie r ilo r . C e r e g u ­
v e r n u lu i sp r'jin p en tru o ie r i şi fa ce
a doua zi Luni 6 Iulie cor. — V ineri 10 Iulie crt. orele 19
a p e l la so lid a r ita te .
P rintre asistenţi rem arcăm pe s'au găsit pe o bancă din parcul de
S e d isc u tă a p o i a su p r a v a lo r if i­
Dnii : d. şi dna Paul Petrescu farm acist c ă r ii lâ n e i ş l c r e ie r e a u n u i fon d p e n ­ lângă cinem a „Thalia“ o pereche mâ­
nuşi de piele lăsate de un domn că­
Craiova, Gelu Ciurea student Brăila, tru v a lo r ific a r e a p r o d u se lo r o ie r ilo r .
pitan, care le poate lua în prim ire în
Nicu Andreescu aviator Bucureşti, S e h o tă r e şte să nu s e v â n d ă lâ n a d e c ă tr e str. Şaguna Nr. 27 la etaj între orele
M atei Cristescu profesor Sibiu, Emil o ie r i p â n ă c e nu s e p r im e sc o fe r te le 12 şi 13 îp ori ce zi.
c a s e lo r d e p o sta v d in str ă in ă ta te cu
Cioran profesor Sibiu, Clorogaru No­ c a r e s e d u c a cu m tr a ta tiv e. D e s f a c e ­
vaci Gorj, Ilie O prean Băileşti-Dolj, r e a lâ n e i să s e fa c ă n u m a i p r in o r- — S o c ie ta te a O rto d o x ă N a ţio ­
n a lă a fe m e ilo r R o m â n e d in S ib iu
loan Moga, Teodor Moga, Gh. Perian g a n iz a ţiu n ile o ie r ilo r . S e tr im ite g u ­
în p o s e s iu n e a fru m o su lu i d a r d e 10 0 0 0
P. Ciuchendea, Goţea Şugag-A Iba p re ­ v e r n u lu i un p r o te s t în c a r e îş i arată L ei (z e c e m ii le!) p rim it d e la dl. Dr.
cum şi comitetul şi numeroşi membrii n e m u lţu m irea p en tru fe lu l cu m sa s o ­ M itte r p e n tr u su sţin e r e a C a n tin ei, m u l­
lu ţio n a t c h e stiu n e a v a lo r ific ă r ii lâ n e i
al asoc. din Poiana Sibiului ş i a ju to a r e le p r o m ise p rin d l N eg u ră
ţu m e şte c ă ld u r o s şi p e a c e a stă c a le
d istin su lu i a ltru ist cu su fle t ş i se n ti­
A sistent 1 C IO B A N U L m en t d e a d ev ă ra t r o m â n :
 70 „A C T I U N E * ' Pmg 3

I ü te m e
N. T irU L E íC U SENATOR DE DREPT. La ce- f iÄ $ e m n v N F V E A
-rerea dlut m inistru N. Titulescu Iaalta curte de ca­
saţie 1-a proclam at senator de drept ca fiiad de mai
m ult de şase ani m inistru. # căci nu suntem satisfăcuţi cu pastele de dinţi dulcii, c a t #
sunt altceva decât cosmetice. Avem nevoie de pasta de dia0
SANCŢIUNILE contra Italiei au fost in 15 Iulie
rid ic ate prin decret regal. NIVEA, puternic aromată şi înviorătoare. Având o aromă agrca-
ea înlătură gustul şi mirosul neplăcut al gurii şi ne ofer*
PREŢUL ORZULUI s‘a urcat cu 2.033 L e ii la
vagon, vâazâadu-se cu peste 22.000 lei vagonul. ** viorarea pe care o căutăm. •

— M iercuri după masă a fost înmormântat la

cim itirul Bellu generalul N. Condeescu.
E xtern e;
LA PARIS a fost sărbătorită cu solemnitate ziua
de 14 Iulie, sărbătoarea naţională a francezilor.
DIN LONDRA, au plecat, în Palestina încă două
regim ente pentru m enţinerea ordfnei. A rabii îm puş­
că zilnic fruntaşii evreilor şl dau focoaselorevreeşti.

Preşedintele comisiei interi" Loc R o m â n ilo r

mare si prefectul fug de an­
cheta ministerului agriculturii
Nu vor putea fugi de jurisprudent» Curţii de Casaţie.
Am arătat că m inisterul agricul­
turii a trimis pe d inspector Max
Popovlci s i ancheteze pe prefect şi
prim ar asupra năravului de a se in­
tabula plătind prefuri ridicole pe te ­
re n u ri proprietatea statului şi muni­
cipiului. După cum se ştie M inisterul
a fost sesizat de românii din grupa
V a unde din locul destinat pentru
şcoală şi biserică a fost cum părat de
prefect dela stat cu 4000 lei şi vân­
dut unui m inoritar cu Lei 120 de mii
In timp ce şcoala şi biserica nu are
unde clădi etc.
A venit apoi sâ ancheteze pe d.
E. Piso preşediatele comisiei interi­
mare, care s‘a intabulat pe locul, p ro ­
prietate a prim ăriei prim it dela re ­
form a agrară pentru strada Pantazi,
plătind pentru suprafaţă de 391.5
stânjlni pătraţi ridicola sumă de Lei
4894 etc, etc.
Civili şi chiar m ilitari între cari
şi un domn general au depus proteste
înscrise la m inister atât înainte cât şi
după această anchetă. Ei protes­
tează contra acestui mijloc inavuabil
de înavuţire în care scop se folosesc
posturile de răspundere ce ocupă in
stat şi la municipiu. Deşi au fost
anunţaţi telegrafic de m inister că vor
fl anchetaţi prefectul şi prim arul au
plecat din Sibiu în ziua anchetei fă-
cându-şi de lucru prin judeţ.
In faţa acestei m aniere neobiş­
nuite anchetatorul a comunicat în
scris prefectului şi prim arului că în­
ţelege să-şî facă ancheta şi fără con­
sultarea dior. In faţa acestei atitudini
hotărâte a anchetatorului, d. E Piso, ca­
re este şi avocat, s:a grăbit să prezinte
, un protest lung în care ţine să de­
m onstreze că nu se iasă să fie anche­
tat de m inisterul agriculturii întrucât
păm ântul pe care s‘a intabulat este
al prim ăriei municipiului unde este
dsă şef şi peste capul dsale nu mal
vrea să ştie de nimeni etc.
Până mai eri ne spunea d. Piso
că nefiind ales de sibieni n 'are nici
un angajament faţă de Români ci nu­
m ai faţă de guvern, care l-a numit.
Acum vedem că nu mai recunoaşte
nici trimişii miniştrilor.
Strajnică ap ărare numai că lu­
cru rile nu se vor opri aci.
Dl avocat Piso, prefectul Regman
şi agentul Statuate poate consulta cu
folos jurisprudenţa înaltei Curţi de
Casaţie, care a stabilit în cazul dlul
St. Mihăilescu, care fiind director la
m inisterul domeniilor a reuşit să ob­
ţină mai multe loturi pe cari apoi le-a
vândut, c ă : „acoperirea cu aprobări
legale nu constitue o justificare a în­
avuţirii ilicite.“ Şi precizează apoi
înalta C urte: „este înavuţire ilicită, când
obţii mai multe terenuri de casă, sau
de muncă, atât limp cât rostul acestor
îm proprietăriri e de a înlesni uşura­
rea soartei cât mai m ultor funcţionari,
iar nu procopsirea doar a unuia“ etc.
Clar ca lumina soarelui. Cine a
obţinut aprobarea pentru mai multe
locuri şl mai ales dacă le-a vândut
ca dnii Piso, Regman, Stam ate s‘au
înavuţit ilicit.
Dior Piso, Regman şi Stamate
citiţi „U niversul“ din 4 Iulie şi aflaţi
ce s‘a întâm plat cu directorul din
m inister citat mai sus. Citiţi U niver­
sul spre a şti cum să vă apăraţi în
faţa justiţiei care a stabilit jurispru-
denţă pentru acei cari s'au intabulat
pe mai multe loturi şi pe teren de
muncă. Desigur că se vor găsi cine
să vă aducă în faţa comisiei pentru
controlul averilor.
Până atunci pentrucă e o ches­
tie de obraz ce priveşte pe toţi Ro­
mânii invităm pe d. E. Piso, care
susţine că e prim ul preşedinte al
comisiei interim are român, (pe d.
Ivan nu-1 mai recunoaşte) să renunţe
la terenul prim ăriei din mai multe
considerente.
Ne putem aştepta ca p resa g e r­
mană să motiveze opoziţia faţă de
conducerea rom ânească in viitor cu
aceea că preşedinţii Români se inta­
bulează pe terenurile municipiului
cum a făcut-o d. E. Piso care a
procedat astfel deşi este un om fo irte
bogat etc.
Dacă pământurile, casele, banii
adunaţi până acum nu vă ajung die
Piso preferăm să facem o colectă pu­
blică chiar prin „A cţiunea“ sp re a vă
cum păra la licitaţie publică şi legal
pământul ce vă pofteşte inima pentru
ferm a dela Şeîimbăr.
Vă cerem însă categoric să nu
lăsaţi această pată pe haina de prim
gospodar al municipiului Sibiu. Dacă
totuşi perzistaţi orice rom ân este în
drept şi obligat să se adreseze comi­
siei pentru controlul averilor depe
lângă Curtea de Apel. Tot la fel în­
drumăm pe locuitorii din comuna
Poplaca, nemulţumiţi cu păm ântul luat
de d. Stam ate şi pe Românii din
grupa V-a cărora d. Regman le-a luat
locul destinat pentru şcoală şl biserică.
înalta curte a stabilit jurispru-
denţă şi sancţiunile ce urm ează a se
lua contra celor îmhogăţlţi necinstit.
di QltxiBdflni Bi». Ch í d j ú j
„in sbuciumul ce sgudue astăzi S i nu ni se spună că protecţia mino­
continentul european, in svonuriie de
apropiat răsboi ce circulă în toate
rităţilor îagădue acest lucru. Protecţia
m inorităţilor cere s i le respectăm
părţile, este bine sâ ne întrebăm care limba şi crezul lor, dar nu s i se nesoco­
este situaţia internă, m orală sufletească tească limba oficială a Statului român.
a poporului nostru ? Credeţi că poporul englez a r
Ia toate părţiie neîncredere, sus- admite să se vorbească altă limbă
i piciune, d a r mai ales în toate m arile pe teriiorul său, chiar în colonii şi în
aşezăminte, în trep rin d eri legate chiar ţările cu m andat de sub adm inistraţia
de a p ărarea naţională, străinii mişu- sa ? Până şi în congresele internaţi­
I nă şi parcă în um bră ne pândesc. onale ei ştiu sâ impună limba
1 A r fi momentul să întrebăm pe d-nii lor. Este cu puţină, când avem un
miniştrii al a p ărării naţionale şi al tineret ce se ofileşte fără a se putea
internelor, câţi străini sunt fa căile valorifica ş) să-şi câştige pâinea de
I ferate, la societăţile petrolifere, la toate zilele, mii de străini să se lă-
j telefoane, la societăţile de armament, făiască în toate părţile, binevoind
de construcţie de avioane, de indus­ a ne tolera pe păm ântul nostru ?
trie chimică şi altele 7 Lupta grea este deschisă: sau
Câţi străini se găsesc la locurile neamul românesc vrea sâ domnească
de răspundere, unde trebue să se păs­ pe aceste plaiuri şi atunci trebue să
treze cu sfinţenie secretele vieţii noas­ se organizeze şi să se in pună, făcând
tre de stat? din românism cetate nebiruită, sau
Cu îngrijorare pun această întrebare, să lase uşile sale deschise dela răsă ­
căci am avut in mână statistici bine rit la nciază-zi, ca din toate părţile
documentate, care dovedesc uşu­ să vie străinii pe pământul făgăduinţli,
rinţa cu care lucrăm şi neaplicarea să se îmbogăţească, să stăpânească
legii, care stabileşte procentul de şl să ne arunce fărăm ituri, săpâad la
funcţionari şi lucrători rom âni din în­ temelie viaţa noastră obştească.
treprinderile de pe teritoriul nostru- Acum sau niciodată : loc Rom â­
Este înspăim ântător ca 20 de ani du­ nilor, căci patria dospită cu sângele
pă alipirea A rdealului, în toate p ră ­ moşilor şi străm oşilor ne chiamă la
văliile vânzătorii să nu vrea să vor­ sfânta ap ărare".
bească decât ungureşte sau nemţeşte. „U niversul“
O scoală ce na lipiea
institutul menajer
(continuare din pag. I-a)
Ca D -V o a stră să fiţi şi m a i deplin orientali asupra activităţii In stitu tu lu i
acesta, ţin necesar să V ă inform ez, că in a n u l şcolar 1935— 1936 ce-l încheiem
a m înfiin ţa t, — cu aprobarea M inisterului — un curs liber de gospodărie la
care au urm a t 12 eleve, dintre care, cu durere n u m a i 2 din oraşul nostru, cele­
lalte din satele învecinate.
V ouă dragi eleve, cari veţi term ina şi acest an de practică, vă z i c : intoar-
ceţi-vă m ulţu m ite la fam iliile voastre, puneţi cu toată conştiinţa în practică cu­
noştinţele ce le-aţi câştigat şi noi suntem sigure, că fie că veţi term ina şi cursul
norm al de spacialitate, fie că veţi răm ânea in gospodăriile voastre, nu veţi re­
greta nici când tim p u l si banii cheltuiţi pentru instrucţia ce a ţi prim it-o. Ia r când
vi se va părea flu tu râ n d un zâm bet de ironie la adresa culturei voastre dela ele­
vele sa u absolventele altor şcoli, aşa cum m i-a ţi sem n a la t-o ,* nu vă m âhniţi,
aduceţi-vă am inte, că din cele m a i îndepărtate tim puri m unca a fo st cinstită şi
practicată de cei m a i m ari în v ă ţa ţi şi m a i de seam ă oam eni ai tim purilor.
Socrate, P laton, A ristotele, Seneca nu găseau sub dem nitatea lor de a fi sau a
se n u m i agricultori, horticutori sau apicultori, iar în tim purile noastre m arele re­
form ator a l Italiei a fo st de profesiune zidar, iar conducătorul destinelor de a zi
ale G erm aniei a fo st croitor... P reşedintele ţării am ice, care de curâ n d ne-a fă cu t
cinstea de a ne vizita ţara, D -nul Beneş, este un îndem ânatic grădinar, aduceţi-vă
a m inte şi fiţi m ândre că fru m o a sa şi blânda regină A s tr id a Belgiei, era absol­
venta şcoalei norm ale de gospodărie din Stocholm (S ved ia ). Iubitul nostru S u v e ­
ran pentru a în fră ţi şi m a i m u lt m unca intelectuală cu cea gospodărească a pu s
deunăzi în m âinile regescului vlăstar, nădejdea de m âine a Ţ ării noastre, coam ele
plugului pentru a trage brazde m ănoase pe câm pia ţării.
N u sunteţi în tm nim ic inferioare cam aradelor voastre dela alte şcoli, m er­
geţi pe drum ul ce v i s ‘a arătat, şi veţi f i de folos neam ului şi fa m iliei v o a stre !
 Pag. 4
M inleitial de H l
P e terenul O.N.E.F. din oraşul
nostru, a avut loc m atchul internati­
onal de handball intre reprezentati­
vele G erm aniei şi României.
Scopul acestui match a fost se­
lecţionarea echipei noastre nationale
in vederea deplasării la olimpiada
dela Berlin.
Participă un public neobişnuit de
num eros pentru oraşul Sibiu.
După apreciere se poate afirma că
au partlalpat peste 4000 persoane.
Handballul este destul de nou
la noi.
Sportul este mai frumos decât
foot-ballul şl lipsit de b rutalitate aşa
încât publicul răm âne mai plăcut im ­
presionat.
Jocul a început cu un pream blu
în tre C.F.R. Bucureşti şi S.G.S. sol-
dându se cu rezultatul nul de 5 —5
M atchul Internationa!
G erm ania - R om ânia
10 8 (6 2 )
A început la orele 6.30.
Am bele echipe au eşit pe te­
ren. Publicul le-a prim it cu furtunoa­
se aplauze.
După salutul regulam entar s'au
tatonat im nurile nationale respective
Germ an-Rom ân, urmând schim barea
fanioanelor.
Despre echipa germană.
Face Impresie dela început prin
form a atletică a componenţilor.
In timpul jocului şi-au releva*
tehnica care Ie este specifică şi care
le-a adus renum ele mondial. In prim e­
le minute pănă la pauză, au presat
tot timpul, derutând în nenum ărate
cazuri pe echiperil noştrii, cari totuşi
au dat dovadă de tenacitate şi condi­
ţie fizică, rezistând.
A făcut în deosebi impresie, por­
tarul Kokrich, uimind publicul prin
tururile de forţă ce le-a făcut. Dea-
sem eni ceilalţi jucători au dat dovadă
Lt. Fapană participă la
campionatele mondiale
de aviaţie
In cadrul concursurilor olim pice
d e acrobaţie aeriană dela Berlin, d. lo-
cot. A L . P A P A N A va participa intre
a lţi 14 concurenţi, reprezentând culorile
R o m â n ie i.
V alorosul a s a l aviaţiei noastre a
fo s t in vita t deasem enea să participe la
m a rele m eeting international dela L O S
AN G ELES.
L ocot. P a p a n ă este p rim u l aviator
ro m â n care participă d u p ă George F ér­
n ie, ca in vita t a l cercurilor aviatice a m e­
ricane, la un m eeting am erican unde
v a a trage cu siguranţă atenţiunea forui-
lo r aeronautice de peste ocean, asupra
virtu o zită ţii aviatorilor noştri.
■
-------- - ■
După Olimpiada dela
Berlin va izbucni văs-
boiul mondial?
Z iarele engleze „ D aily E x p r e s s “ şi
„ M o m in g P o s t" scriu că pericolul de
răsboiu sporeşte in E u ro p a şi că Ger­
m a n ia nu a ştea p tă decât trecerea O lim ­
pia d ei, spre a ocupa apoi D anzigul şi
M e m elu l.
Reda ctor resp: ILIfi MUNTEAN U
„ACŢI UNEA
Cronica sportivă
de omogenitate, lucrând şi utilizând
toate compartimentele, atât dela înain­
tare cât şi dela apărare.
Form aţia germ ană a fost urm ă­
to a re a : Kokrich, Brohu, Geppert, Ste-
rath, K rftter, Teege, Strecher, Stömke,
Freund, Stam ler, Stahr.
A u m a rc a t: Stömke 3. Stam ler 4,
Stahr 2, Stecher 1.
D ep re ech ip a roma*
n ea scă
0 prim ă rem arcă: A luptat şl şi-a
făcut datoria.
Este adevărat că în prim a repriză
au fost presaţi tot timpul. Asta s'a da­
torat faptului că nu au cunoscut
tactica germ ană.
In a doua repriză prinzând felul
de joc al germ anilor au folosit toate
ocaziile şi rezultatul s‘a văzut: au fost
m arcate 6 goaluri tn 30 minute, p ri­
mind numai 4.
Toţi jucătorii, s’au com portat bine
afară de po rtar care are pe conştiinţă
cel puţin 5 goluri. Credem că pentru
Olimpiadă, F ederaţia de resort va a-
lege un altul, acesta find sub toată
critica.
Echipa rom ânească s‘a prezentat
în urm ăto area form aţie : Karemireş,
Hafer, Hafer, Dr. Zikely, Höchsmann,
Spek, Zaharias, Kirschner, Halmen,
Heide), Dietrich.
Au m arcat: Heidel 5, Halmen 1,
Kirschner 2.
D esp re joc.
La acest rezultat nu s'au aşteptat
nici cei mai optimişti spectatori.
Pronosticurile au fost făcute la
cel puţin 10— 15 goluri diferenţă.
In tot timpul jocului atât germanii
cât şl rom ânii au dat dovadă de mul­
tă disciplină, lipsind deci brutalitatea.
Jocul a decurs într'un tempo viu
cu pase repezi şi acţiuni frumoase.
A a rb itra t D l. S ch u sn lg co rect-
AIcon"
C onstatarea aceasta rem em orează
îm prejurările triste din a n u l războiului.
In A u g u st 1914 când se organiza
O lim piada la Berlin, situaţia internaţi­
onală s'a agravat brusc şi a isbucnit
m arele răsboiu m ondial.
A ctu a lm e n te ne a flă m in tr o fa ză
sim ilară spun ziarele engleze.
L a Berlin deocam dată se fa c pre­
gătiri extraordinare pentru O lim piada
1936, a cărei inaugurare este fix a tă
pentru ziua de 10 A u g u st.
Publicaţie de licitaţie
Comitetul de construcţie al Şcoalei
Prim are de Stat Râusadulul, Judeţul
Sibiu dă în licitaţie publică construi­
rea Şcoalei Prim are în ziua de 30
Iulie 1936 — ora 14 în localul Şcoalei.
Licitaţia se ţine cu oferte închise
conform art. 88— 110 Legea contabili­
tăţii, caetulul de sarcini şi norm elor
de licitaţii. G aranţia 5°| .
Ofertele se vor face conform pla­
nului şi devizului ce pot fi văzute la
Şcoală şi prim ărie in orele oficioase.
In caz de anulare se ţine a 2-a
licitaţie la 5 August 1936 cu aceleaş
condlţluni.
Râu-Sadului, 10 Iulie 1936.
Comitetul
V. Todoran, director
iTiparul Tipografiei „SĂTEANULUI“ Sibiu.
Farm acistul diriginte
„VICTOR LIEB“
a preluat în ziua de 1 Iulie 1936, con­
ducerea Farm aciei „VICTORIA" din
Sibiu, str. Regina M aria 59
P rim ăria comunei Răşinari.
Nr. 2076|1936
PUBLICAŢIUNE
La prim ăria comunei Răşinari,
jud. Sibiu se ţin privitor la pavarea
străzilor comunale cu piatră de râu,
urm ătoarele licitaţii şi adică :
I In ziua de 1 August 1936 ora
8 a m. se dă in întreprindere pava­
rea străzii Bisericei. Preţul de stri­
gare 35 Lef m. p.
II. In ziua de 1 August 1936
ora 9 a. m. se dă în întreprindere
pavarea străzii „Sub Dos". Preţul
de strigare 40 Lei de m. p.
III. In aceiaşi zi la ora 10 a. m.
se dă în întreprindere pardosirea stră ­
zii Cioran, a străzii O larilor şi a
străzii Alboiu. Preţul de strigare lei
35 de m. p. pentru refacerea pardo-
selci vechi şi lei 40 de m. p. pentru
pavarea din nou.
IV. Tot atunci la ora 11 8. m.
se dă in întreprindere pavarea străzii
dela I. Isdrailă prin cimitir în Strada
Bisericei. P reţul de strigare 40 lei m. p.
V. In ziua de 3 August 1936
ora 9. a. m. se dă in întreprindere
pavarea străzii „Sub Cosiiţă". Preţul
de strigare 35 lei de m. p.
VI. Tot în 3 August 1936 ora
10 a. m. se dă în întreprindere pa­
varea străzii „Giurculeţi". Preţul de
strigare 40 Lei de m. p.
VII. In aceiaşi zi la ora 11 a.
m. se dă in întreprindere pavarea
străzii Fierului. Preţul de strigare
35 lei de m. p.
VIII. Tot în 3 August 1936 ora
12 a. m. se dă în întreprindere pava­
rea străzii Bozilor. Preţul de striga­
re 40 lei de m. p.
Licitaţiile se ţin cu oferte inehi-
se în conformitate cu dispozlţiunfle
art. 88— 110 din legea contabilităţii
publice.
Condiţiunile de licitaţie se pot
vedea la prim ăria comunei Răşinari.
Dacă prim a licitaţie va fi fără
rezultat, se va ţine a Il-a licitaţie tn Tribunalul Sibiu prin aceasta publică
acelaş loc, la aceiaş oră şi cu acele­ că în
aşi condlţluni, după cum urm ează :
1. Pentru lucrările de sub I-IV reci. Berta K öbér reprez. prin ad­
în ziua de 13 August 1936.
2. P entru acelea de sub V-VIII I contra... Sibiu pentru încasarea crean­
în ziua de 17 August 1936.
Răşinari, la 12 Iulie 1936.
Prim ăria comunală
Nr. 3178 port. 1931
P U B L IC A Ţ IU N E D E L IC IT A Ţ IE
S u b se m n a tu l p o r tă r e l d e p e lângă
ju d ecă to ria ru r a lă M ie r c u r e a -S ib iu lu i
prin a c e a sta p u b lică că in b a za d e c i-
ziu n e i N r. şi N r. G. 3178|1931 a ju d e­
c ă to r ie i r u r a le M e rcu re a în favoru l
recla m a n tu lu i N ic o la e D r a g o m ir rep r.
p rin ad v. D r. M o ise S tă n e s e p en tru
în c a s a r e a c r e a n ţe i d e 727 L ei b ani şi
a cc. s e fix e a z ă term en d e lic ita ţie p e
ziua d e 22 Iu lie 1936 o ra 18 la faţa
lo cu lu i în co m u n a D o b â r c a u n d e se
INVITARE
Cu onoare Vă Invităm la E xpoziţia de Co­
voare P ersien e a şcoalei elementare de
meserii autorizată „ORIENT'1 din Oradea
care se d esch id e la 16 Iulie 1936 în str.
R egtna (Daria Nr. 37 în curte, unde veti
găsi cele mai frumoase C ovoare P ersien e
fesuie de mână.
In trarea lib eră
Mr 70
vc-r vinde prin licttaţfe publică judi­
ciară 2 boi unul roşu şi altul b&iţat
şi 10 clăi grâu 20 ferdere in valoare
de 4600 lei. In caz de nevoie şi sub
preţul de estimare.
Pretenziunea care e de încasat
face 727 lei b cap. dobânzi ou 31c
socotind din 7 A prilie 1934 Iar spesele
până acum stabilite de 157 lei bani.
întrucât mobilele cari ajung la
licitaţie a r fi fost sechestrate şi de
alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat d re p ­
tul de acoperire, licitaţia prezentă e ste
ordonată şi în favorul aestora în sen­
sul art. XLI: 1908 § 20.
M ercurea-Sibfului la 4 Iulie 1936
Dumftru Orăd&n
portărel
GUVERNANTĂ nemţoaică cu
practică cunoscând perfect limba ro­
mână caută post pentru Sibiu sa »
Ocna-Sibiu lui
A dresa la ziar.
J u d e c ă to r ia ru ra lă O cn a S ib iu lu i
Licit. No. 5481936.
No. G. 840 1936Î3.
PUBLICAŢIUNE C E LICITAŢIE
Subsemnatul po.tăre! de pe lân­
gă judecătoria rurală O cna Sibiului
prin aceasta publica că în baza deci-
zlunii Nr. G. 840-5936.3 a Judecătoriei
rurale O cna Sibiu ui în favoarea re­
clam anţi Maria Popa nasc. Mocan
repr. prin adv. Dr. loan Geleriu contra
Iul pentru încasarea creanţei de 3593
Lei capitel şi accesorii se fixează
termen de licitaţie pe ziua de 18 Iulie
1936 ore 16 la faţa locului în comuna
Alămor unde se vor vinde prin ff-
ciieţiepub ică judiciară 2 cai, I car, 1
căruţă, 2 viţel, 2 vaci, 1 plug, 1 coşer,
2 per. hamuri diferite mobile de casă
în valoare de 8700 Lei. In caz de
nevoie şi sub preţul de estimare.
Pretenziunea care e de încasat
face 3593 Lei capital dobânzi de öv*,
socoiind din 25 Oct. 1935 iar sp esele
până acum stabilite de 880 Lei.
întrucât mobilele cari ajung la
licitaţie ar fi fo slserh estrateşi de alţii
ş l aceştia şi-ar fi câştig t dreptul de
acoperire licitaţia prezentă esle or­
donată şi în favorul acestora în sensul
art. XLI 1891, § 20.
Ocna-Sibiului ia 22 Iunie 1936
portărel delegai
s s . Carol I. Szöfz
Nr. 290] 1936
P U B L IC A Ţ IU N E D E L IC IT A Ţ IE
Subsemnatul portărel pe lângă.
baza de c i z i uni Nr.
15258| 1935 şi Nr. G. II. 1697,936 &
Judecătoriei mixte Sibiu în favorul-’
vocatul Dr. Stolchiţia şl Dr. Radu
ţei de 9400 Lei şi acc. se fixează te r­
űién de licitaţie pe 17 Iulie 1936 ora
3 1j4 p.m. la faţa locului în Sibiu str.
Engeleiter şi str. A vram Iancu Nr. 24?
unde se vor vinde prin licitaţlune pu­
blică judiciară mobiliar de casă şl î
orologiu în valore de 9800 Lei. Iü
caz de nevoie şi sub preţul de estim are.
P r e te n ţiu n e a ca r e e d e încasai
fa ce 9400 ca p ita l, d o b â n z ile le g a le so­
co tin d d in 15 A u g u st 1935, tar spe­
s e le până acum sta b ilite d e 1944 Lei.
întrucât mobilele cari ajung la
licitaţie ar fi fost sechestrate şi d e
alţii şi aceştia şi-ar fi câştigat dreptui
de acoperire licitaţia prezentă este o r­
donată şi în favorul acestora în sensuL
art. XLI: 1908 § 20.
Sibiu, la 19 Iunie 1936
Doctor Klokner
r N A L IA A stă z i p rem ieră ,
M A R E L E FILM D E S P IO N A J
cu L. H orvard , K a y F r a n c is
Ju rn a l nou.
cen Su r a ţ
 “ A S IA *
,U t o ;o ^ c A cékt%

Redacţia şi Administraţia :
sir. Regina Maria 49, eiaj II
Telefon t 324

D irector:i o n MUNTEANu O r g a n a! a s o c i a f ü l o r r o m â n e ş t i
Abonam entul anual Lei 240, ş a se luni. 120, trei luni 60, o luntt 20, instituţii, societăţi 500,' Nr.-ul 3 Lei.— Publicaţiuni şi inserate după tarii

Mr. 71 Sibiu, Duminecă 19 Iulie 1936 Anul II

Anchetele noastre T u r ism u l

Sibiul ca centru mmmmBBBSMmmmBMO H B B n a i

al unul târg de P e c e n u p r o s p e r ă
mostre. m e s e r ia ş ii r o m â n i
E ste n e în d o io s câ un târg
n a ţio n a lă
m o str e nu p o a te fi o rg a n iza t in o r ic e
lo c a lita te . A n u m ite co n d iţiu n i im p o r ­
ta n te su nt n e c e s a r e , p en tru că n u n u ­
m a i reu şita u n u i a s e m e n e a târg să fie
a sig u rată, câ t m ai cu se a m ă o rg a n iza ­
re a lu i să fie ju stifica tă . S ă v e d e m
ca r i ar fi a c e s te co n d iţiu n i şî d acă
S ib iu l le în tru n eşte.
In p rim u l rân d e s te e v id e n t n e ­
c e sa r ă p r e z e n ţa u n ei in d u strii. Ea for­
m e a ză n u c le u l d e ch e m a r e şi o a re cu m
g a ra n ţia co n fr a te r n ită ţii p en tru în t r e ­
p r in d e r ile e x p o z a n te . D in a c e st punct
d e v e d e r e S ib iu l co r esp u n d e cu p r is o ­
sin ţă n ă zu in ţe i p e ca r e şi-a fix a t-o .
A ic i se g ă s e ş te se d iu l u n o r im p o rta n te
şi d iv e r s e in d u strii, cu ad â n că s e m n i­
fic a ţie e c o n o m ic ă şi s o c ia lă .
in d u strii d e p ie le , m e ta lu rg ice, s id e r u r ­
g ice, a lim en ta re, d e b e r e , d e a r tic o le
v e stim e n ta r e , etc. etc. Ş i să n e gân dim
că , în p lu s, u n e le d in a c e ste
tr ii au o e x iste n ţă re m a rca b ilă ; c â te ­
v a din c a te g o r iile în şir a te, d ir e c t
p r esio n a n tă .
P e c e te a s o c ia lă c a r a c te r istic ă a
S ib iu lu i a fost d eci d m v e c h i tim p u ri
in d u stria lă . P u n ân d la s o c o te a lă im ­
p o rta n ţa lui m u lt m a i v e c h e d e n a tu ră
c o m e r c ia lă , tr e b u e să d ed u c e m
fo a r te p u ţin e c e n tr e din A rdeal
p o a te fixa cu atâta r o st se m n ific a tiv
se d iu l u n u i târg d e m ostre.
O a d ou a co n d iţiu n e p en tru fix a ­
r e a u n ei lo c a lită ţi ca cen tru d e târg
d e m o stre, e s t e ca e a să a ib ă o s itu ­
a ţie p o triv ită faţă d e c e le la lt e lo c a li­
tăţi in d u stria le. Ş i a c e a stă co n d iţiu n e
e s te sa tisfă c u tă d e o r a şu l n o stru . E l
e s te a p r o a p e un p u n ct g e o m e tr ic al
p erim e tru lu i u n ei se r ii d e lo c a lită ţi
in d u str ia le în c o n ju ră to a re. A ş a a v em la
r ă s ă r it B ra şo v u l, la n o rd M ed ia şu l, S i­
g h işo a r a , D icio sâ n m a rtin , la ap u sC u gi-
ru l, H u n e d o a r a , P e ir o şe n i, A r a d u l şi
T im işo a r a iar la su d C r a io v a cu c e n tr e le
în c o n ju ră to a re. T o a te a c e s te lo ca lită ţi
co n v e r g e c o n o m ic e şte sp r e S ib iu ca şi
v ă ile într'un flu viu.
N ic i co m u n ica ţia le s n ic io a s ă
lip s e şte , a şa că din to a te p u n c te le d e
v e d e r e situ a ţia S ib iu lu i ca c e n tru al
tâ rg u lu i d e m o str e p o a te fi ju d ecată
ca e x c e p ţio n a lă .
E ra d e a ltfe l o n e c e s ita te im p e ­
r io a să ca un tâ rg d e m o str e să sco a tă
în e v id e n ţă ca p a c ita te a de p ro d u se
in d u str ia le a S ib iu lu i p en tru în să ş vf-
v ific a r e a a c e s te ia . O in d u str ie tr e b u e
s ă -ş i c r e e z e r e c la m a şi d eb u şe u r ile -
p r o b le m ă
de
D in tr e c u tu l şi n e c a z u r ile a c tu a le a le m e s e r ia ş ilo r R om ân i
In legătură cu un articol publicat in num erile trecute in care fă cea m unele
T o a te n e a m u r ile dau a stă z i o
constatări referitoare la greu tă ţile şi starea precară în care se a flă m eseriaşii
d e o se b ită im p o rta n ţă tu rism u lu i.
rom âni a m fă cu t o anchetă printre m eseriaşii patroni din Sibiu. Ia tă cum se
G ă r ile şi sta ţiu n ile b a ln e o -c lim a -
prezintă problem a şi ce ne spune o grupă de m eseriaşi în fru n te cu d. N . Tălm ăceau.
te r ic e su n t d e c o r a te cu v e d e r ile şl r e ­
M eseriaşii R o m â n i au a v u t de suportat m ulte neplăceri in trecut dela p a ­
c la m e le d ife r ite lo r s o c ie tă ţi d e tu rism
tronii streini unde au lucrat ş i în vă ţa t m eseria.
din stră in ă ta te, p rin c a r e te ch ia m â
S u n t num eroase cazurile unde au fo st in su ltaţi şi batjocoriţi. T oate le-au
să le v iz ite z i m unţii şi sta ţiu n ile c ll-
su ferit şi au m ers înainte cu învăţătura, m â n a ţi de dorul perfecţionării ş i în cre­
m a to -b a ln e a r e .
d inţa unui viitor m a i bun.
S 'a v o ta t şi la n o i o le g e a tu ­
Trebue să recunoaştem că au fo st şi m u lţi patroni cari au a ju ta t şi chiar
rism u lu i, c a r e d e o c a m d a tă a d at p o s i­
sprijinit pe lucrătorii R o m â n i pentrucă ei apreciau dorul şi puterea de m ancă
b ilita te a m e m b rilo r d in co m ite te să -şi
şi priceperea m eseriaşilor R om âni. R ă sb o iu l ne-a a d u n a t şi m ulţi au căzut pe
p o a tă în c a sa d iu rn e şi d e p la să r i, p o ­
câm pul de onoare.
trivit. cu sto m a cu l şi o b ra zu l o a m e n ilo r .
L a încheierea păcii s'a îm plinit insă dreptatea istorică, in fâ p tu in d u -se R o ­
m â n ie m are. în su fle ţiţi şi de acest fa p t o bună parte din m eseriaşi au deschis O n o a r e p en tru e x c e p ţii. — M a rea
ateliere. E la n u l nostru dela început n ‘a fo st însă de lungă durată pentrucă S ta tu l m u lţim e r o m â n e a sc ă e s t e şi a ră m a s
ne-a a d u s în stare de ruină, pe cei m a i m ulţi. Ş i iată cum . In prim ii a n i după în să in d ife r e n tă şt str e in ă d e c e e a c e se
A vem unire s ‘au încredinţat o serie de lucrări din partea S ta tu lu i patronilor R om âni, n u m eşte tu rism . — A c e s ta e s te a-
cari au lucrat cu toată conştienţiozitatea. S ta tu l cu fiecare an ce trecea a de­ d e v ă r u l a d e v ă r a t. N u tot a şa sta u lu ­
venit tot m a i rău platnic aşa că unii dintre patroni au pierdut averea agonisită, c r u r ile cu m in o r ita r ii şi in sp e c ia l cu
m u lţi chiar şi averea părintească. g erm a n ii. U r m ă rin d z ia r e le lor, z il­
in d u s ­ D a ! S ta ta l, care devenise rău plătitor a ruinat şi tă ia t progresul m icilor n ic a fli în d em n u ri şt m a i a le s În ştiin ­
industriaşi, în tim p ce băncile au încărcat procentele la capital fă ră nici o ruşine. ţări d e sp r e o rg a n iz a r e a de e x c u r s ii
im ­ D e aci se începe tragedia m icului industriaş. in m u n ţii din jurul S ib iu lu i. H o in ă r in d
D upă această prim ă perioadă neagră a u rm a t criza generală, care a cuprins p rin m unţi a fli în t r e tu r işti a p r o a p e
şi clienţii a şa încât reţinerile şi neplata salariilor funcţionarilor a lovit tot atât n um ai strein i. — Ce e s te m a i m ult
de adânc şi in inim a m eseriaşilor. Curbele, apoi conversiunea au a d u s pe m ese­ g ă s e ş ti în tre ei fo a r te m u lţi o v r e i.
riaşi să colinde prin birourile instituţiilor de sta t şi la funcţionari şi să aştepte F iii n ea m u lu i n ă sc u ţi şi leg ă n a ţi
ca sfiiţi pela uşi fă ră să -şi încaseze m unca şi costul m aterialelor din lucrările cu do*na p lă m ă d ită in in im a m u n ţilor
că în executate. Intre tim p chestiunea lucrărilor fu rn iza te pentru S ta t au început să o c o le s c să nu sp un ch ia r că u răsc,
se fie plătite m a i regulat insă s ‘au introdus nenum ărate şi nesfârşite form alităţi, cu m unţii. — D e c e ? P r o b le m a sp o rtu ­
preluarea, aprobarea, verificarea, predarea lucrărilor apoi cu ordonanţarea etc. etc. lu i în g e n e r a l şi a tu rism u lu i în s p e ­
a şa încât trec luni până ce ajungi să încasezi sum ele cuvenite. cia l to a te n e a m u r ile o c o n sid e r ă d e
(c o n tin u a re în p ag. 2-a) in te r e s n a ţio n a l şi d e o rd in b io lo g ic —
n o i, u r m a şii c e lo r c a r i au c r e ia t M i­
oriţa, a ră tă m tot d e s in te r e s u l faţă d e
In a c e st sc o p m e to d e le m oderne au D e a c e e a n e dăm se a m a că sfo r ­ fr u m u seţile c e n e o fe r ă m u n ţii S ib iu lu i
g ă sit m ijlo cu l a c e sta sp le n d id în ca r e ţă r ile ca r i se fac d e in stitu ţiu n ile r e ­ şi F ă g ă ra şu lu i. O ştim cu to ţii că sunt
arta, p ra ctic a o rg a n iză rii şi c r ea ţia p r e z e n ta tiv e a le co m e r ţu lu i şi in d u s­ fo a r te p u ţin i R om ân i, ca ri s'au înd răgit
se îm b in ă într'un m o d arm on ic, e ste tic tr ie i din S ib iu sp r e a s c o a te în r e ­ d e a sc e n siu n e a în m unţi. — l o c m a i din
şi util. In d u stria S ib iu lu i cu v e c h i­ lie f ca lită ţile şi c a r a c te r istic ile r e g i­ a c e s t m o tiv co n sid e r d e d atoria tu­
m e a e i şi im p o rta n ta o ra şu lu i din to a te u nii su n t b a za te p e r e a lită ţi e v id e n te , tu ro r a c e lo r a ca r i se cred o b lig a ţi
p u n c te le d e v e d e r e , tr e b u e sc cu n o scu te, d a r şi p e n e c e s ită ţi im p e r io a se . N u ­ faţă d e n ea m u l n o stru şl sim t că t r e ­
c ă c i d e m u lte o ri ca lita te a u nui pro­ m a i p rin a stfe l d e sfo r ţă ri o r a şu l n o s ­ b u e să -l a ju te şi în d ru m e sp r e o r i­
dus e leg a tă d e a c e s te e le m e n te . E x­ tru îşi va r e c â ştig a fa im a de a ltă ; zo n tu ri lu m in o a se să d ev in ă m isio n a ri
p e r ie n ţa în d o m en iu l in d u stria l e ste d ată. Ş i n um ai cu a c e ste m ijlo a c e s e ' şi sp rijin ito ri ai tu rism u lu i.
o z e str e , p e ca r e c e le b r ita te a tim p u ­ va p u tea a tra g e a te n ţiu n ea fa c to r ilo r In s p e c ia l tin e r e tu l n o stru tr e ­
rilo r m o d ern e n'a r e u şit să o înfru nte. d e c o n d u c e r e a su p ra n ă z u in ţe lo r ju ste b u e să fie m ai în su fle ţit şi să iu b e a s ­
D a r a fa ră d e v iv ific a r e a in d u striei a le S ib iu lu i d e a fi r id ica t la locu l că m u n ţii şi tu rism u l. — S o c ie ta te a
nu p r o p riu z ise , r e g iu n e a în trea g ă a S i­ d e fru n te p e ca r e l m erită în râ n d u l r o m â n e a sc ă în că tr e b u e să în cu ra jeze
b iu lu i m e rită să fie v a lo r ific a tă in o r a ş e lo r ro m â n e şti în cât din a c e s t u l­ in iţia tiv e le şi s tr â d a n ile c e se d ep un
toa tă p u te r e a ei. E x istă a ic i in d u strii tim p u n ct d e v e d e r e o r ic e lo cu ito r e p en tru tu rism ş l m ai a le s să ca u te
a le n a tu r ii: lo c a lită ţi c lim a tic e şi b a l­ ch em a t s ă -ş i d e a co n cu rsu l său m o ­ să p r o fite d e fr u m u seţiile, în ă lţa rea
n ea re , fru m u seţi g e o g r a fice, a şe z ă r i ra l n e p r e c u p e ţit p en tru tid ic a r e a o - su fle te a sc ă , b u cu ria şi fo r tifica re a f i­
cu ltu ra le, c a r a c te r is tic e etn ic e , etc. p u- ra şu lu i şi a reg iu n ii în co n ju ră to a re. Cu z ic ă c e o fe r ă tu tu ro r iu b ito r ilo r de
ţin c u n o sc u te p u b licu lu i ro m â n esc. a c e s te p r e m ise d e p le c a r e , tâ r g u l d e a sc e n siu n i, m unţii n o ştrii. T urism ul
m o str e d in S ib iu , în d e p lin e şte ţe lu r i
P rin c o n c e n tr a r e a a te n ţiu n ii tu tu rora e s te a stă z i o p r o b le m ă n a ţio n a lă a şa
g e n e r a la şi s p e c ia le şi ca a ta r e ju sti­
tim p d e d o u ă z e c i d e z ile a su p r a a c e s ­ în câ t şi tr e b u e să o co n sid e ră m ca a ta re.
fic a r e a Iui e s te d e să v â r şită .
tora, s e sc o a te în r e lie f m a r ea im p o r­
tan ţă a o r a şu lu i n o stru . I n g . Gh. B râm tu ş Io n M u n iean u
 Nr. 71 A C T 1U N E A Pag- 2

Sibiu si îm prejurim i ŞTIRI

Prinderea fiorosului asa- j balneo-climaterică Ocna Sibiului, com ­ Cercetăşeşti — N u m ă ru l viitor a l A cţiunci,
plect renovată. din cauza sărbătorilor va apare num a i
sin din str. Guşteriţei Anul acesta Statul a pus la
In cursul lunei August de!a3-29
S â m b ă tă la orele obişnuite.
are loc în cea mai frum oasă şi pito­
punct ultimele lipsuri ale staţiune!,
In ziua de 28 Malu populaţia o ra­ rească aşezare — la Poiana Braşovu- — SERBAREA DELA O CN A —
astfel că în momentul de faţă băile
şului nostru a fost zguduită de odioasa j lui — a IV-a jam boreie Naţională a BĂI. Sâm bătă 18 Iulie ora 9.30 seara
Ocna Sibiu rivalizează cu cele mai
crim ă săvârşită în str. Guşteriţei. Anun­ 1 cercetaşilor României de sub înalta M are B il al sezonului. In trarea 30 lei
pretenţioase staţiuni de acest gen.
ţasem atunci că un ucenic, introdu- ! comandă a M. S. Regelui Carol II-lea. pt. ofiţeri şi studenţi 20 lei.
Cele trei lacuri cu nume aiât
câadu-se, ziua'n amiaza mare, în Pe lângă cei 15.000 de cercetaşi Duminecă, 19 Iulie M are se rb a ­
de evocativ : Horia, Cloşca şi Crişan,
m icul bazar al bătrânei G erber Wil- români mai iau parte şi un num ăr de re îq parc şi pe lacuri. Concertul m u-
precum instalaţiunile pentru băi calde
helmina, a strangulat-o cu o sârm ă j 6000 cercetaşi străini din diferite ţări. zlcei m ilitare a Reg. 92 Inf. Concurs de
ce conţin concentraţiunea necesară de
de telefon, şi-a însuşit banii din po­ Este o m ândrie pentru noi ca să inot. Jazz muzici m ilitare, Ex. ritmice
sare, iod şi alte elemente chimice,
şetă, lănţişorul cu cruciuliţa ce o purta I putem arăta frumuseţile ţării şi pregă­ a străjerilo- din Ocna — plim bări cu
făcându-le vestite pentru efectele tera ­
la gât, şi alte obiecte. tirea tinerelor vlăstare în cercetăşie. barca, jocuri de căluşeri. Diverse sur­
peutice contra bolilor de femei, copii,
Zilele acestea tâlharul a fost prins Viaţa în tabără, în aer curat şi prize etc.
limfatism, anemii artrito-reum atism ,
în urm ătoarele îm p re ju ră ri: sănătos cu jocurile şl şezătorile ei nu Intrarea 5 lei de persoană.
nevralgii, lumbago sciatică etc.
Poliţia, făcând razii în oraş, a poate face altceva decât a da copiilor
Statul mai are un splendid hotel — Direcţiunea P. C. A. a fost
arestat mai mulţi suspecţi. Din cerce­ o bucurie şi noi puteri de sănătate.
şi restaurant ce poate răspunde la autorizată de preşedinţia consiliului să
tarea acestora şi din investigaţiile fă­ Părinţi lăsaţi şi trlm eteţi copiii
cele mai exigente cerinţe. comande la Copenhaga un nou vas de
cute în jurul crimei din str. Guşteriţei, voştri cercetaşi la a IV. Jam boreie
Un parc de o frumuseţe ra ră pasageri pentru S.M.R., vas care va
poliţia în unire cu parchetul, au reuşit cercetăşască dela Poiana Braşovului.
complectează acest cadru dând un fi gata în 1939 echipat de motoare
să pună mâna pe criminal. Este o bucurie pentru ei şi o m ândrie
farmec deosebit de plăcut şi atractiv Diesel şi va costa 300 m ilioane lei.
El se numeşte Iosipciuc Vasiîe, pentru voi ca părinţi şi români.
acestor băi.
zis P etre Roziu, originar din Crulic Sănătate ! — Abonenţii noştrii care plea­
întreaga regiune unde se găsesc
{Hotin). Este în vârstă de 27 ani, de că în concediu şi doresc să le trim e-
băile, hotelul, instalaţiunile de băi
origine rusă, de m eserie brutar. A su­
p ra lui s'au aflat toate corpurile de­
calde, parcul este înounjurată de o Vizita unor ziarişti tem Acţiunea în localitatea unde-şi p e ­
pădurice de brazi. trec vacanţa să ne anunţe printr'o
licte şi alte dovezi.
In dorinţa de a procura vizita­
americani carte poştală, personal sau telefonic
Iosipciuc Vaslle a fost condam­ Zilele trecute In judeţul nostru cerând Nr. 324.
torilor distracţii recreative, direcţiunea
nat în 1932 de consiliul de război al a fost ziaristul american B order şi
băilor a instalat un cinematograf
corp. VII arm ată la 5 ani temniţă, UN GRUP de 60 învăţători
sonor, sală de lectură, teren de tenis soţia dsale. A vizitat comunele Poiana,
pentru com iterea unei spargeri la d. din judeţul Buzău constituiţi în soci­
etc. Duminecile şi sărbătorile diferite Cacova, Sibiel şi O rlat unde a filmat
col, Plenlceanu. A evadat însă din pe­ etate corală, sub conducerea dluí prof.
serbări pe lacuri şi în parc, seara jocurile, portul şi a strâns num eros
nitenciarul Craiova la 24 Oct. 1935 şl loan Mihail dela liceul „Dr. C. Ange-
dans pe terasă. Muzica reg. 92 inf. m aterial de folclor. Ziariştii am eri­
a fugit la Sibiu unde a continuat să lescu“ din Buzău, s'au oprit, în Iu­
concertează pe tot timpul sezonului. cani au răm as im presionaţi de frum u­
dea lovituri. lie c., şi în oraşul Sibiu, unde H
îndem naţi numai de gândul de a seţea obiceiurilor, portului şi jocului s'a făcut o frăţească şî colegială p ri­
prezenta publicului nostru ce avem rom ânesc d e sp re care s'au exprim at m ire din partea corpului didactic sibi-
frumos şl bun la noi în ţară, facem că nu are asem ănare in frumuseţe şi an, în frunte cu d n ii: T. Popovici
Băile Ocna Sibiului aceste recom andaţiuni pentru vizitarea decenţă. Ziariştii sunt oaspeţii guver­ profesor, I. Dragomir revizor şcolar,
pitoreştilor regiuni ale judeţului Sibiu, nului însă toate cheltuelile le suportă P. O lariu şi alţi învăţători. Vizita dela
renovate. cari oferă cele mai variate şi încân­ grupul de ziare pentru care strâng Buzău a fost un bun prilej de înfră­
tătoare peisagii. m aterial etnografic. ţire între învăţătorii doritori de a se
Judeţul Sibiu a jucat un rol
Dea ceia petreceţi-vă cu încre­ Faptul trebue să ne bucure căci cunoaşte şî a conlucra la consolidarea
extrem de im portant în desvoltarea
dere concediul la Ocna Sibiului unde în felul acesta ni se face o reală r e ­ ţării.
poporului nostru in trecut. Acest rol
villgiatura întâlneşte în tr‘un cadru r e ­ clamă în străinătate.
se datoreşte în m are parte aşezării
strâns toate curiozităţile naturii.
sale geografice, din care fapt a de­ Farm acistul diriginte
curs o mulţime de consecinţe istorice I. R. Munte
„VICTOR LIEB“
determ inante în istoria neamului. A s­ Conferinţe fiscale. a preluat în ziua de 1 Iulie 1936, con­
tăzi judeţul Sibiu se găseşte pe primul La C am era de Industrie şi Co­ ducerea Farm aciei „VICTORIA“ din
plan, atât din punct de vedere cultural Cinematograful ,,Thaliau m erţ au avut loc două conferinţe fis­ Sibiu, str. Regina M aria 59.
şi social cât mai ales economic. E cale ţinute de d. inspector M arinese u
destul să amintesc ceva despre (in­ S ‘a dovedit că cinematograful
asupra felului aşezării impozitelor şi — Se crede că anul acesta vom
dustria textilă, industria lemnului, a „T halia“ prezintă filmele cele mai perceperii lor. avea o recoltă de cca. 250 mii vago­
laptelui etc. cari toate au în judeţul potrivite gustului public. In prezent
Au participat la ambele confe­ ane grâu şi 240 mii vagoane orz.
nostru cea mai m are desvoltare. Târg rulează „Stan şl Bran poliţişti“ o co­
rinţe num eroşi industriaşi şi ccmer- D intre acestea, disponibilul p en ­
de mostre, care a devenit perm anent medie antrenantă cu situaţii cari stâr­ cianţi. tru export va fi de 30 mii vag grâu
şi internaţional, e semnul cel mai nesc un râs sănătos. Comicii am eri­
şl 80 mii vag. orz.
evident a celor afirmate. cani Stan şi Bran dau astăzi cele
In afară de multiplele bogăţii cu mai hazlii filme.
In filmul care rulează acum la
Dela Administraţia — Unui care vindea carne de
c ari natura a înzestrat acest colţ al cai m orţi şi de câini. Lucrul s'a pe­
ţării, judeţul Sibiu are cele mai fru­ „Thalia" cei doi comici fac numai în­ financiară trecut la Chişinău. M ăcelarul Spilberg
moase şi pitoreşti staţiuni balneo-cli- curcături. In loc să prindă un HoŢ Se aduce la cunoştinţa tvituror cum păra dela hingheri câini şi aduna
care le-a fost semnalat, ei se iau după vânzătorilor de drojdie com prim ată caii morţi, îi tăia, vânzând apoi c a r­
m a te ric e : Păltinişul, Crinţ, Săliştea, (depozitari, băcani, brutari etc.) ca
Ocna băi, M iercurea băi, sunt sta­ un cetăţean paşnic şi-l aduc la poliţie, nea cu 4—5 lei Kgramul populaţiei
întrucât conform art. 109 al. b. din
ţiuni în deajuns cunoscute până peste întâm plarea face ca cel adus să fie legea M. A- T. toţi cei cari vor pune sărace.
graniţă. tocmai şeful poliţiei. încurcătura în consumaţie pachete de drojdie
aceasta creiază situaţii cari sunt foarte comprimată fără banderole de control — Num ărul celor ucişi de pe
In reportajul de faţăne-am pro ­ urm a valului de căldură din Am erica
gustate de spectatori. ale Monopolului Alcoolului, vor fi su­
pus să red ă m ceva despre staţiunea se ridică la 2.000. Pagubele recoltelor
puşi unei amenzi dela 5000-50000 lei
stabilite de art. 89 din aceiaş lege, — se ridică la un m iliard dolari.
toţi vânzătorii sunt obligaţi ca până la — DNA BORCEA CONDAM­
(continuare din pag. l-a) 18 Iulie 1936, să vândă toate pache­
tele cu drojdie, fără a avea banderole NATĂ LA O LUNĂ ÎNCHISOARE.
Ia tă d a r incă una din cauzele actuale, care loveşte rău pe m icul m eseriaş de control, pe cari le poseda în depozit. In procesul Lucia Borcea acuzată că
Rom án. a r fi cauzat sinuciderea doctoriţei
U n rău m are, o boală de neiertat ce trebue să se recunoască că zace in Elvira G ârneaţă în urm a unei palme
in im a la cei m a i m ulţi, este invidia şi neîncrederea fa ţă de m eseriaşul R om ân. Anunţ date, s'a dat ieri sentinţa. Dna
U n lucru executat de un strein să fie cât de rău este considerat m ai bun decât Cam era de agricultură Sibiu, Lucia Borcea a fost condamnată la o
caută pentru închiriat birou, compus, lună închisoare şi la 500,000 despă­
cel fă c u t de m eseriaşii R o m â n i.
din cel puţin 3 cam ere m ari, magazie gubire civilă şi 60.000 lei amendă.
De ce ? S u n t m eseriaşii m inoritari m a i pregătiţi, m ai harnici, m ai isteţi,
sau în lipsă pivniţă m are şi uscată cum
m a i pricepuţi decât m eseriaşii R o m â n i? A ştep tă m răspuns şi precizări ca să ne şi curte, cam erile să aibă soare şi bine — GRECIA ŢARA REVOLU­
p u te m lăm uri cu toţii asupra acestui fa p t. D acă nu, atunci dece aruncă mereu uscate, de preferinţă în ceatru sau în ŢIILOR. După o statistică publicată
m u stră ri ca a ce ste a : D acă a ş fi d a t lucrarea unui strein, lucrul ar fi fo st m ai im ediata apropiere de centru. de ziarele greceşti, în Grecia au fost,
b u n şi la tim p executat. Am atorii sunt rugaţi a depune
în 110 ani, 68 revoluţii cu lovituri de
D ar a supra acestei chestiuni o să revenim num ărul viitor.
ofertă scrisă la biroul cam erei îi pa­
latul Prefecturei uşa 64 cel mai târziu stat. In al doilea rând vine Bolivia
Dr. MIrcea Duma până Joi 23 Iulie orele 12 a. m. cu 53 revoluţii în 8 ani.
 Nt. 71
I. P. S. Sa P atriarhul Miron C rlstea a sosit Vineri
’l a Cluj. Din Capitala A rdealului P atriarh u l va merge la Topliţa
unde are Ioc un parastas pentru pom enirea părinţilor Săi. De
•aici va fl Duminecă la Borsec unde se sfinţeşte o nouă catedrală.
— G râul românesc este anul acesta foarte mult căutat chiar
şl în ţările in care n ‘a fost cerut p âaă acum.
IN GERMANIA. La fabrica de automobile „Opel" au declarat
-grevă 300 de lucrători. G reva este făcută îm potriva tendinţei
d e a se reduce lucrul din cauza greutăţilor de aprovizionare cu
cauciuc. G reviştii declară că acţtunea lor este în conoordanţă
cu principiul naţio n al, socialist care asigură dreptul la muncă.
Noul regulament
de taxe comunale
F avoru ri şi ileg a lită ţi
Legea adm inistrativă obligă pe
gospodarii comunelor şi municipiilor
» să întocmească şi voteze noi regula­
mente In care să se fixeze obligaţiile
şi datoriile cetăţenilor faţă de comună
ş i ale comunei faţă de cetăţeni.
D intre regulam entele întocmite
şl votate de actuala comisie in teri­
m ară de interes general e s te : „Re­
gulamentul pentru fixarea, constata­
rea, perceperea şi urm ărirea Impozi­
telor şi taxelor comunale pe teritoriul
municipiului Sibiu", votat de comisia
in te rim ară la 4 Iulie şi afişat la 5
Iulie. Term enul de atac este de 20
zile după noua lege.
In cele ce urm ează vom stărui
asupra unor articole din acest regu­
lam ent cu gândul de a atrage atenţiu­
n e a cititorilor pentru a face dem ersu­
rile necesare pe lângă forurile în
d re p t şi eventual apel la Curtea
Locală A dm inistrativă din Cluj, unde
se pot depune apelurile până la 25
Iulie.
Am spus eventual apel întrucât
prin noua lege art. 159 şl 160 Curtea
Locală Adm inistrativă anulează numai
actele cari au omis form ele prevăzute
de legi şi regulamente.
întrucât în speţă este mai mult
vorba despre o nedreptate de fapt ce
se face proprietarilor de case şi chi­
riaşilor, aşa că va trebui să ne folo­
sim de alt drum spre a câştiga satis­
facţie. A supra drumului de urmat
vom stărui în num ărul viitor. Deo­
cam dată să prezentăm câteva articole
din regulament, care sunt neechitabil
fixate.
A rt. 31 s p u n e : Pentru fiecare
m etru liniar de faţadă a proprietăţilor
clădite şi a locurilor virane, pentru
m aturatul, stropitul şl ridicatul gu­
noaielor şi a zăpezii depe străzi se
v a plăti lei 25 pentru cel mult 15 m.
liniari şi înşiră apoi o serie de străzi
între cari foarte multe pe care nu se
stropeşte, nu se m ătură etc. In telul
acesta prim ăria contravine la artico­
lul 194 şi 199 unde se prevede
expres că se pot înfiinţa taxe prin
regulam ente şi percepe numai „dela
locuitorii cari trag in special foloase
din serviciul sau îm bunătăţirea care
se creează sau se întreţine cu produ­
sul acelor cotlzaţiuni şi că rep artiza­
re a se va face proporţional cu foloa­
se le şi după o prealabilă consultare
a celor interesaţi etc."
Iată deci că nu este nici legal
şi nici echitabil să se pretindă
aceiaşi taxă pentru proprietarii din
strad a O. Goga, Tg. Fânului, Şcoala
de înot, Drumul Turnu Roşu etc. şi a
celor din str. Regina Maria.
îm părţirea străzilor din art. 31
e s te deci nelegală şi nejustă şi dea-
ceea cetăţenii lezaţi au datoria să-şi
a p e re drepturile.
INTERNE
17 c.
E X T E R n e
Ilegalitatea cea mai strigătoare
este cuprinsă în art, 47 în care se
fixează 8 Lei pentru m etru cub. de
apă din care se acordă o reducere
de 50°J> pentru spitale şi de 25°|i pen­
tru internatele şcolilor şl serviciile mi­
litare.
Pentru Societatea p a rtic u la ră cu
scop lucrativ, Baia Populară, regula­
mentul spune: „Baia P opulară este
scutită de plata taxei de apă pentru
jumătate din cantitatea consum ată iar
pentru cealaltă jumătate, beneficiază
de o reducere de 75°|o-
Şcolile, arm ata plătesc de şase
ori mai scumpă apa de cât această în­
treprindere cu scop lucrativ a unei
bănci din Sibiu. — Orfanii şi vădu­
vele plătesc apa cu 8 Lei m. cub. şi
numita societate numai cu un Leu. —
Cursurile străiereştl dela Sf. Gheorghe
In oraşul Sf. Gheorghe s'a des­
chis cu mult fast şi însufleţire cursurile
străjereşti a centrului de îndrum are
O. E . T. R.
La orele 9 elevii străjerii îm bră­
caţi în uniforma străjerească şi co­
mandanţii, au participat la serviciul
divin in biserica ortodoxă din loc.
La orele 11 s'a oficiat tedeunul în
centrul oraşului unde s'a ridicat pa­
vilionul sirăjeresc, cu program legal.
A luat parte m ajoritatea publi­
cului român la această festivitate.
După serviciul divin au luat cu v ân tu l:
din partea bisericii păr. protopop
Nlstor, din partea comand, străj. dl.
M aior Penu, din partea adm inistraţiei
loc. dl Prim ar al oraşului, din partea
arm atei dl colonel Pleşoianu, iar din
partea corpului didactic d. director
al gimnazului Marcu. D l inspector
A nastasie Popa, profesor Bronzeti
Tg. M ureş, au vorbit din partea stră-
jerilor. la cântecul de m arş al muzicei
m ilitare a urm at defilarea elevilor
străjeri.
Serbarea ce a avut loc, cât şi
răsunetul puternic de cântec ce-1 pro ­
duc m arşurile străjerilor pe străzile
acestui oraş, uniforma frum oasă stră ­
jerească şi voinţa de fler a străjerilor
a Impus o vie adm iraţie din partea
românilor.
S eara după coborârea pavilionu­
lui naţional, străjerii au d esfăşu rat o
şezătoare la lumina focului, în centrul
oraşului, care a durat 2 ore. Publicul
a plecat viu. im presionat de felul a-
cestor şezători, pe cari ei nu le cu­
noşteau.
Lucrurile s e ţin după un pro­
gram bine s ta b ilit şi fo a r te b o g a t.
C o n d u c ere a lo r o a r e D l in sp .
n a s ie P o p a . P â n ă în p r e z e n t s e g ă s e s c
!a d a to r ie 130 e le v i stră jeri,
A C Ţ I U N E A Pm 3
Iată pentru cine se fac favoruri şi se
comit ilegalităţi.
Se tratează şi în Franţa
un mare împrumut pen -
A sosit tim pul să se pună capăt
afacerilor şi ilegalităţilor.
Pretindem dar să se impună
tru armament
Baia Populară cu aceleaş taxe cu care D u p ă ştirile so site d in P a r is r e ­
zu ltă că tr a ta tiv e le p en tru în c h e ie r e a
se impun şcolile şi serviciile militare.
u n u l îm p ru m u t su n t fo a r te a v a n s a te .
Cerem acest lucru cu atât mai
In a c e s t sco p d. V ic to r B ă d u le s -
mult cu cât în mai multe părţi ale
cu v a p le c a p e s te c â te v a z ile la P a r is.
oraşului nu este apă suficientă in timp
S u b se c r e ta r u l d e sta t la fin a n ţe
ce Baia Populară a folosit şi foloseşte
v a în c h e ia c o n v e n ţiile p en tru fin a n ­
fără să plătească.
ţa r e a c o m e n z ilo r m ilita r e ş l v a d e s ă ­
Mai dăm sem nalul că sunt ne­ v â r şi n e g o c ie r ile îm p ru m u tu lu i o fe r it
drepte şl în contrazicere cu legea art.
d e „ C red it fra n ca îs" , to t p en tru a r­
49, 50 şi 76, prin care se prevede în­
m a m en t.
chiderea apei dacă cetăţenii nu sunt
Un m are împrumut am încheiat
la curent cu taxele faţă de municipiu.
şî în Cehoslovacia tot pentru arm a­
Asociaţiile şi societăţile de p ro ­ ment.
p rietari au datoria să-şi spună cuvân­
tul şi să atace la forurile tutelare,
M inisterul de Interne şi la C urtea Lo­
cală A dm inistrativă acest regulámét Sentinţa în procesul
care lezează drepturile şi intere­
sele proprietarilor şi chiriaşilor din o-
Cotrocenilor
raşul Sibiu. Timpul este destul de Procesul nenorocirii dela Cotroceni
scurt.
s'a term inat. Respectiv s'au term inat
I. MUNTEANU
şedinţele cari au fost în num ăr de 32.
A dică în şaisprezece zile câte două
pe zi.
In cu lp a ţii su n t în n um ăr d e z e c e •
P en tru a c e ştia au p red a t d o is-
c a r e m a jo rita tea o fo r m ea z ă în v ă ţă to ri, p r ă z e c e a v o c a ţi. P e n tr u p ă r ţile c iv ile
p r e o ţi şi p r o fe so r i, to c m a i acei ce z e c e , p en tru p r im ă r ie tr e i şi p en tru
su n t ch em a ţi p en tru lu m in a r ea sa te lo r . m in iste r u l d e in te r n e u n u l.
D in ju d eţu l n o stru su n t p r ez en ţi P ărţile civile constituite sunt in
u rm ă to rii : d. p r o fe s o r M angu V a ie r num ăr de 856.
c o m e r ţ S ib iu , p ro f. R o şio r u C on st, S en tin ţa v e va da la d a ta de
d e la Ş c. A r te şi M e se r ii, în v . dîr. 21 Iu lie.
su b r e v iv o r ş c o la r V u lcu , G â rb o v a ,
în v. C o r n e a St. S lim n lc, î n v . M ila clu ,
H am b a, în v. S ta ic o v ic i Ion, N o u l, în v . P r im ă r ia M u n icip iu lu i S ib iu
S e v e r in S tan R ă şin a ri, înv. M ihu I. S e r v ic iu l in d u stria l.
A iţin a , în v. A v r a m D r a şo v , U r su L iviu
N r 6704 1936
în v . B rad u, C h ia ld a Ia co b în v . P U B L IC A Ţ IU N E
Ţ ich in d ea l. F irm a R o b e r t D ie z k o & com p .
Ş i d e data a c e a sta ju d eţu l S ib iu in te n ţio n e a z ă a în fiin ţa în S ib iu S tr.
e s te la în ă lţim e. M a rg a reta N r. 11, un a te lie r d e v o p -
I. S t. C o r esp o n d en t. s ito r ie cu ab u ri.
Pentru desbaterea acestei chesti­
B u le t in s p o r t i v uni se fixează în sensul §-lui 25 ai
legii XVII din 1884 o descindere la
faţa locului pe ziua de M iercuri 22
Iulie 1936 a. c. orele 4 p. m.
Ultim ele m atchuride foot-ball în T o ţi c e i c e v o r s ă fa că v r e o o b ie c -
cadrul campionatului naţional s'au în­ ţiu n e Îm p o triv a în fiin ţă r ii a c e s te i în t r e ­
cheiat. p r in d e r i p o t să în a in te z e o b ie c ţiu n e a
Au mai răm as de jucat urm ătoa­ v e r b a l sa u în s c r is su b se m n a tu lu i o -
rele trei matchuri, cari s'au soldat ficiu p â n ă la ziu a d e sb a te r ii.
astfel : Sibiu la 17 Iulie 1936
La Arad, Gloria-Juventus 2-1 (1-1) A utoritatea industrială I. Inst.
La Bucureşti, C.F.R.-C.A.O. 3-1 (2-0)
La Timişoara, Ripensia-U nirea-Tri-
color 3-2 (1-1). P r im ă r ia M u n ic ip iu lu i S ib iu .
In urm a acestor rezultate grupa­ S e r v ic iu l In d u stria l.
Nr. 6592-1936.
rea Ripensla din Tim işoara a răm as
P U B L IC A Ţ IU N E
campioană, iar clasamentul este ur-
Dl loan Drothler intenţionează a în ­
m ăto ru l: fiinţa în Sibiu strada Rusciorului N r.
1. Rlpensia 22 13 4 5 59-32 30 13 un depozit de lemne,
2. A.M.E.F.A 22 11 6 5 40-27 28 Pentru desbaterea acestei ches­
3. Juventus 22 9 6 7 48-32 24 tiuni se fixează în sensul §-lui 25 al
4. C. A. O. 22 9 6 7 37-32 24 legii XVII din 1884 o descindere la
5. Venus 22 9 6 7 57-50 24 faţa locului pe ziua de Joi 23 Iulie
6. Gloria 22 10 2 10 45-50 22 a. c. orele 4 p. m.
7. C. F. R. 22 10 0 12 55-50 20 Toţii cei ce vor să facă vreo o-
8. C rişana 22 8 3 11 44-48 19 biecţiune îm potriva înfiinţării acestei
9. Chinezul 22 8 3 11 45-58 19 întreprinderi, pot să Înainteze obiec­
10. Victoria 22 8 3 11 40-57 19 ţiunea verbal sau în scris subsem na­
A ta - 11. Unirea-Tr. 22 7 5 10 54-58 19 tului oficiu până la ziua desbaterii.
12, Univ. 22 7 2 13 29-53 16 Sibiu la 14 Iu lie 1936.
d in tr e Darad, A utoritatea industrială 1. Inst.