608
* ( P r o s e l i t i s m ? ) Dela Totoiu măr de 60—80 persoane şi după cum
ni se scrie şi noi estiagem, pe lângă
toată reserva, că în comuna numită,
unde lângă 145 familii greco-orientale
ortodoc8e se află şi vre o 30 greco-
catolice (unitej, preotul gr. cat. Ma­
xim Jurca nelinÎ8cesce poporul gr. or.
Cu scop a bună seamă, de a’şi înmulţi
turma sufletească, îndeamnă, scrie co­
respondentul, pe creştinii gr. or. a’şi
părăsi biserica, promiţând funcţiuni
numai cu a treia parte din ceea ce
dau preotului lor greco-oriental. Ba se
scrie în corenspondenţă, că a promis,
doar chiar şi în scris, că pământul
8egregat pentru biserici şi scoale ’1
va lăsa în folosinţa celor ce vor pă­
răsi religiunea. Mai departe cetim în
corespondenţă, că preotul gr. cat.
M. J. în noaptea dela 7/19 Decemvre
a. c., a adunat oameni de pe uliţi şi
din cârciume şi i au dus la sine, unde
le a dat vin de a beut pană la me-
ţiul nopţii. De aci, continuă coresp.,
s’au dus preotul gr. cat. cu vre-o 15
inşi, pe cari i a câştigat pentru cre­
dinţa sa, la cârciumă şi acolo au ju ­
cat împreună pană de cătră ţliuâ. —
Am regreta foarte mult, când ar fi
tocmai aşa cele înşirate din corespon­
denţa din cestiune. N’au Românii de­
stule necasuri: se se mai sfâşie şi
persecute şi între sine?
* ( î n m o r m â n t a r e a l ui Ga m­
be t ta.) Pompa funebră a lui Gam-
betta a avut loc în mijlocul unei mul­
ţimi nepomenită de lume; trecerea
cortegiului a ţinut doué oare. Mai
multe, care încărcate cu coroane, aduse
Bau trimise din toate colţurile Fran­
ciéi, mergeau înaintea carului funebru.
Cortegiul a fost salutat în tot per-
cursul său prin strigătele de trăească
Francia! Trăească Republica! întreaga
poporaţiune a Parisului şi de prin
pregiur s’a dus pe drumul corti giului.
Corpul lui Gambetta plecat dela pa­
latul Bourbon la ameaţli n’a sosit de
cât după două oare la cimitirul
P e re -L a clia i se, unde stătu, espus
în sala morţilor pănă au fost luate
disposiţiele spre a fi transportat la
Nizza.
La cimitir, d. Deves, ministru al
justiţiei, care fusese asemenea parte
din cabinetul Gambetta, a pronunţat
un discurs, în care a salutat remă
şiţele mortare ale marelui patriot, care
a căţlut prematur, dar care lasă Fran­
cia liberă şi prosperă. Ordinea repu­
blicană în năuntru şi demnitatea pa­
cifică a Franciéi în afară Bűnt de
acum înaintate afară de ori ce atin­
gere.
Mai multe discursuri au fost pro­
nunţate, unul între altele în numele
societăţei Alsacienilor - Lorenilor din
Paris, de cătră d. Chauffeur care a
ţlis: „Datorim lui Gambetta o durere
virilă. Marele patriot e mort, dar
Francia e aici vie, vitează şi gata a
respunde la apelurile destinului ei“.
* ( T â r g u l S i b i i l u i de e a r n ă )
care de astădată a fost luni, a treia
<ji de crăciunul nostru a fost slab, ca
de multe ori de alte dăţi. E luciu
aproape firesc. Românii, cari fac ma­
joritatea ţinutului, nu ’şi lasă serbă-
torile de dragul târgului şi dacă lip­
sesc ei, lipsesc târguitorii.
* (Peşteră interesantă). Dela Cri-
steşti ni se scrie în 28 Dec următoa­
rele : Deşi sunt preot în comuna acea­
sta Cristeşti de 17 ani precum şi lo­
cul natal totuşi nu avuseiu ocasiune
aşa ca în 19/12 a. c, a vedea ceea ce
voiu descrie mai jos. Fiind invitat
de poporanul meu Mateiu Avram ca
se servesc des de dimineaţa serviciul
divin căci dânsul are voie ba sau şi
pregătit a face cumând (pomeană). In­
vitaţi erau la 120 de persoane pre
cum şi doi preoţi tot de confesiunea
noastră Iacob Petric şi Stefan Ivascu.
După ce se fini serviţiul divin cam
pra la 10 oare dimineaţa plecaiu dela
Sta. Biserica cu poporul întreg în nu­
R edactor réspundétor Nicolau Cristea.
TELEGRAFUL ROMAN.
de dinţi 10; de sgârciuri (cârcei) 22;
poporul acesta e situat printre munţi
şi locuri rele abia după 1 oară ajun­
serăm la locuinţa invitătorului acolo
erau încă 10— 20 persoane aşteptând
sosirea mulţimei. Ajungând la locul
hotărit şi obiceiul fiind fuseiu silit am
lua puţin timp de pausare, apoi la
espresa dorinţă a învitătorului începui
sinţirea casei (Feştania). Şi precând
eram pe la sinţirea apei sosesc şi cei
doi preoţi. După finirea feştaniei la
care toţi 3 preoţi luarăm parte ve­
dem afară o mulţime de popor băr­
baţi femei afara de copii ca vre o
150 persoane.
Acum ce e de făcut? ’şi cugetă
preprietarul pe când în odaia lui nu
încăpeau mai mult ca vre-o 30 per­
soane. Ştiu ce vcm face ’şi ţlise, vom
merge în peştera din apropriere acolo
e loc, se mergem dar căci după cum
am auţllt şi Chr. în peşteră Bau năs­
cut (jiseră alţi, şi aşa plecarăm trei
preoţi în frunte şi apoi poporul ne-
urmărea spre peşteră care nu era de­
parte de casă ca vre-o 150 paşi şi
ce se veŞi ? acolo în peşteră pe unde
intrarăm era o masă întinsă, pentru
fie care individ invitat era o doniţă
(cofă) de brad, doi colaci şi o lumi­
nare aprinsă, conform datinei poporu­
lui, — După rugăciunea de masă apoi
cu toţii ne aşezarăm pe bănci de trim-
chiu şi începură a gusta poporul ra­
chiu mai ântâiu şi bucate de post
apoi şi câte 3 —4 pocale de vin. După
ce mulţimea se depărta preia ale sale
eu cu doi tineri împreună mé urcaiu
spre fundul pescerei unde sé vedeau
găuri foarte mari, dar nu te poteai
urca făr de scări. Vexând aceasta alţii
(ari cunoşteau interiorul peşterei Şi-
seră: «Ai voe Die părinte sé veţli şi
mai departe“ merserăm şi mai departe
spre stânga ca vre-o 10 stâng, şi in­
trarăm pre alta gaură dar aceea ga­
ură era mai strimtă abia puteau merge
doué persoane alăturea, merserăm drept
ca vre-o 10 stâng: apoi gaura era vin-
triş parte spre peştera cea mare unde
nu puteai vedea nimic fără luminare,
aprinseiu luminarea. Mergem, mergem
dar dela un loc numai putem merge
căci gaura aşa era de strîmtă încât
abia puteam merge tîrîş pe pântece;
de altcum te puteai convinge că e
tăiată de mână omenească. —
Am mai mers aşa incă mult pană
în fine am ajuns la un loc ce era ca
o odaie cât de spăţioasă, acolo ce se
ve<ji? făcută masă şi lângă masă re ­
şce forme de oameni tăiaţi în peatră
în chip de călugări cu cartea de ru­
găciuni în mână.
Erau încă o mulţime de găuri in-
tr’o parte şi într’alta dară nu rn’am
mai putut urca. Stânca în care e pe­
ştera de partea de cătră răserit are o
înălţime aproxinativ de 200 sting, şi o
lăţime ce de 100 sting.
Această peşteră după spusele ce­
lor bătrâni ar fi fost asilul creştinilor
pe timpul păgânismului şi tot odată
şi asilul multor locuitori de prin pre­
giur în timpul de grele suferinţe ale
românilor persecutaţi, ba chiar şi din
ţeară*) şi-au aflat scăpare pe aici în
anul 1848
M a te iu M o n tş c a ,
preot gr. or.
* M o r t a l i t a t e a în S i b i i u
di n 1882) a fost cu totul 721 indi­
vizi; 390 parte bărbătească şi 331
parte femeiască. După vârstă: 40 s’au
născut morţi; pănă la 2 ani 165,
dela 2—5 ani 48: dela 5—15 ani
51; dela 15—25 ani 58; dela 25—40
ani 79; dela 40—50 ani 73; dela
50—60 ani 59; dela 60—70 ani 72 ;
dela 70—80 ani 64; dela 80—90 ani
11; dela 90—100 ani 1. După cău­
şele m orţii: nenorociţi 3 ; sinucişi 9 ;
*) ,,Ţ eara‘' numesc munteni din giur com u­
nele de sub poalele m unţilor unde se află
viţa de vie.
citează, ca în termin de un an şi o
de inflamaţiuni 99 ; de erupţiuni fri­ Zi dela prima publicare a acestui
guroase 88; de apoplecsie şi paralisie edict se se presenteze înaintea sub­
73; de boalo în sânge, inclusive dif- semnatului for matrimonial, căci la
teritice 91; de apă 32; tuberculoşi din contră şi în absenţa ei se va per-
72; de friguri seci (lentă) 26; dege- tracta şi decide procesul divorţial in­
neraţiune 35; slăbiciune de bătrâneţe tentat de bărbatul ei.
39; debilităţi 25; din alte cause 34 Sibiiu, 18 Decemvre, 1882.
* (Bu bă t ui . ) Versatul grasează S ca u n u l p p r e s b ite r a l g r. or. a l tr a c tu l ii
în Bistriţa. în suburbiul de jos s’a S ă liş te i ca f o r m a trim o n ia l d e I . in -
închis din causa acestei epidemii sta n ţă .
şcoala.
Nr. 37 ex 1883. [336] 2— 3
* ( Ape mar i . ) Budapesta, după
telegrame dela 8 Ianuarie este în pe-
ricul de a fi inundată. Dunărea a
crescut mereu. în cercul III a intrat Pentru liferarea de 1021 me­
apa. Sorburile (pumpele) sânt în ne­ trii cubici de lemne de ars,
întreruptă activitate. — Dela Raab se recerute de institutul reg. ung. pen­
telegrafează că apa a inundat subur­ tru alienaţi, şi anume pentru timpul
biul Újváros. Győrsziget este deja de 1883/4 se escrie în îuţelesul înal­
prada înundărei. tei ordinaţiuni ministeriale un concurs.
Oferte scrise, timbrate cu 50 cr.
* ( De s p r e a p e l e m a r i î n Un­
conţinând 200 fl. v. a. ca vadium şi
g a r i a ) se telegrafează dela Budapesta
sigilate pentru aceasta liferare se se
in 9 Ianuarie n. că apa în Dunăre s’a
prede la subsemnata Direcţiune pănă
urcat de doi centrimetri. Starea a
în 30 Ianuarie a. c. la 12 oare
fost aşa dară alaltă eri 670. Insula
Schütt şi Margareta din Dunăre este de ameaili şi în ele trebue sé fie
descris soiul, lungimea şi grosimea
inundată.
lemnelor oferte, asemenpa şi aceea că
* (Tragerea loteriei Esposiţiunei pentru cât voesce oferentul a aduce
Triestine) după îusciiuţarea ce ni s’a metrul cubic de lemne de fag, şi pen­
făcut, s’a amânat pe 18 Februarie n. tru cât cel de stejariu.
Oferte, care nu corespund acestei
* ( Unde d a i ş i u n d e c r e a p ă )
Cetim în „R es b o i u l “ : Find-că vor­ publicaţiuni, ori cari sosesc întârZiate,
nu se pot lua în considerare.
bim de falimente, sé notăm una no­
stimă. S i b i i u în 5 Ianuarie 1883.
Toată lumea cunoasce faimoasa Dela direcţiunea Institutului reg. ung.
circulară a principelui Bismarck cătră
pentru alienaţi.
camerele de comerciu din Germania,
prevestindu le se se ferească de co-
merciul român, că în România dau Publicaţiune.
toţi faliment.
„Restauraţia“ din grădina
Bine că ce e german nu dă fali­ Nr. 3. in s tr a d a S ch evis se dă în arândă.
ment nici odată: numai agentului con­
Condiţiunile mai de aproape se
sular din Botoşani d. Baker i s’a în­
pot vedea în cancelaria subsemnatului
tâmplat în calitate de comisionar al
inspectorat în s tr a d a m ă c e la rilo r N r . 3 2 .
casei Fister din Leipzig, că a dat an
unde se primesc şi ofertele.
în numele acelei case un faliment pe
înfundate, în care mulţi ş’au lăsat din S i b i i u , 3 Ianuarie 1883.
Inspectoratul localităţilor archi-
banii lor.
diecesane.
Oare pe asta a sciut’o escelenţa [334] 2 - 3
dela Varzin.
I..©terie. 100 de stângini metr.
Mercuri 10 Ianuarie n. 1883. lemne de foc (fag şi 17 stângini brad) se
Sibiiu: 56 81 9 17 28 află de vânzare loco Tălmaciu (Balta
neagră.) Asignaţiuni se pot căpăta la
Bursa de Vieua şi Pesta Administraţiunoa redacţiunei sau Ia D.
Din 9 Ianuarie n. 1883. Paroch Emilian Cioran în Reşinari.
[328] 3 - 3
Viena B - p e s ta
R mta de aar ung. de 6°/0 . • 118.20 11855 Nr. 5886. 1882 [335] 2 - 3
Renta de aur ung. de 4 °/0 . • 85.50 85 50
Renta ung. de hârtie . . . . 81.75 84 95 Publicaţiune.
împrumutul drumurilor de ier ung. 135 - 115.25
I emisiune de oblig, de strt dela Tribunalulu reg. din Elisabetopole aduce
drumul de fer oriental ung. 89 75 89.50 la cunoscinţa publică, că în privinţa conce-
II emisiune de oblig, de stat, dela siunei comasarei generale a hotarului comunei
drumul de fer orient ung. . 110- 109.50
Hasfaleu se pune term in diua de 2 0 F e­
Oblig, de stat dela 1876 de ale
drumului de fer orient, ung, 94 — 93.50 bruarie 1883 d. a. la 3 oare în satul
Obligaţiuni ung. de rescumpéra- Hasfaleu ta casa judelui comunal, pe caretermin
rea p ăm ântului.......................... 97 75 98- toţi proprietarii din comună sânt avisaţi cu
Obligaţiuni ung. eu clausula de
aceea că părţile care nu se vor presenta se con­
s o r ţir e .......................................... 95.40 95—
sideră ca şi când ar consimţi cu comasuţiu-
Obligaţiuni urwariale temesiane . 97—
Obligaţiuni urb. temeş. cu clan- 97 — nea, — şi că esemplarul cel dintâiu al pe-
sulă de s o r ţir e .......................... 95 2 i 95. - tiţinnei se poate vedé la tribunal. P ertra c­
Obligaţiuni urburiale transilvane. 98 75
Obligaţiuni urbariale croato-sla- 98.25
tarea o conduce Nicolae Székely judecător
v o n ic e.......................................... 99 - 98.50 reg. dela tribunal
Obligaţiuni ung. de rescumpăra- Din şedinţa tribunalului reg. din Eli-
rea ţîecimei de vin . . . . 97.75 97 75 sabetopole ddto 11 Decemvro 1882.
Sorţi unguresc! cu premii . . . 114 — 113 75
Sorţi de xegularea Tisei . . . 109.25 109 75 Nagy Lajos m. p. Buták m. p.
Dator*e de stat austriacă în hârtie 76 90 76 85 preş. notar.
Datorie de stat austr. în argint . 77.70 77.75
Renta • , aur austriacă . . . . 95 85 95.50
Sorţi de stat dela 1860 . . . 130.30 130.50 Nr. 5735 1882 civ. [332] 3—3
Acţiuni de bancă austro-ung. 834 — 835—
Acţiuni de bancă de credit ung. 274 - 273.50 Publicaţiune.
Acţiuni de credit austr. . . . 284.10 284 40
London (pe poliţa de trei luni) • 119.40 119.30 Pentru pertractarea rngărei lui T eo­
Scrisuri fonciari ale institutului dor C o z o c e a proprietar din Elisabetopole
„Albina“ ..................................... -- . -- 100— cu ptivinţă la concesiunea comasarei hota­
A r g i n t ............................................ --. -- rului Elisabetopolei s’a ficsat pe «liua «lela
tialbin . ................................ 5 63 5.63
Napoleon. ............................... 9.47 22 Ianuarie 1883 înainte «leameatfi
100 maree nemţesci . . . . . 58.52V,
9 47
58.521/2 la 9 oare la acest tribunal regesc în
sala cea mică de şedinţe, ceea ce se aduce
Nr. 186. [329] 3—3 la cunoscinţa proprietarilor interesaţi ca sé
se presenteze acolo pe calea publicităţii pe
EDICT. pe lângă observarea că aceia, cari nu se
vor fi presentât, în 'înţelesul art. de lege
Marina născută Stanciu Marcu
X L V §. 9 se consideră că cousim cu co­
din Gurariului, carea dela anul 1878 masarea.
a părăsit cu necredinţă pe legiuitul Din şedinţa tribunalului reg. din E li­
ei bârbat Dumitru Arsenie tot de sabetopole ţinută la 4 Decemvre 1882.
acolo şi pribegesce în lume fără a sé Nagy Lajos m. p., Buták m. p.,
sei ubicaţiunea ei, — prin aceasta se presid. notar.
Editura şi tipariul tipografiei archidiecesane.