Anul al 103-lea Nr.

NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 11 August 194U

M DACŢIAşl ADMINISTRAŢIA
Braşov, Calea Victoriei Nr. 35
— Telefon 2226 —
Abaaament anual 200 lei. Pen-
FONDATA LA 1m DE_GHEQR6HE BARITID România este hotărât paşnică.
Ea vrea să desăvârşească în linişte,
dar tot atât de hotărâtă este de a păstra
tra atrelnătate, autorităţi, Insti­ pendenţa el.
tuţii şl Întreprinderi 500 lei
Aaaaţari şl reclame după tarif
Apare de 2 ori pe săptămână M. S. A n.

OSTAŞII UNIRII
g) militari ;
h) exploatatori sau închlrle-
etorl de cinematografe, editori
de cărţi, ziare şl reviste româ­
Temeiurile înţelegerii
Dumnezeu ne-a binecuvântat şi pe noi Românii,
ca şi pe alte neamuri, cu o mult'me de generaţii. Se
neşti, colportori de Imprimate
româneşti şl deţinătorii orică­
ror mijloace de propagandă na­
noastre cu Ungaria şi Bulgaria.
vorbeşte mereu de generaţia născută în anul cutare ţională românească ;
sau care şi-a terminat studiile în anul Domnului 1920 Joi seara, în cadrul unei cu­ Unguri faţă de 3.207.000 Români.
1) conducători, membri şl ju­ vântări la radio, d-l prlm-ml- „Prin u rm a re, adaugă d-sa,
etc. Şi spre bucuria noastră aflăm că toii cei cari fap cători în asociaţiile sportive na­ nlstru Ion Glgurtu a stabilit în la o în ţe le g e r e nu a m p u te a a -
parte din aceste generaţii, au realizat lucruri mari şi ţionale ; linii largi cari sunt drumurile ju tig e d e c â t în d o u ă f e l u r i : O r i
sunt gata să realizeze altele şi mai mari. • ■ j) oameni de serviciu în In­ pe cari poporul românesc s’ar U n g a r ia ş i R o m â n ia , a ju n g s ă
De o singură generaţie se vorbeşte tot mai puţin, stituţiile publice ; putea întâlni cu vecini săi — în ţe le a g ă a c e s t a d e v ă r e le m e n ta r,
de aceea a Unirii. Ea se cufundă încet, încet în neant, De asemenea la art. 10 se Unguri şl Bulgari — întru sta­ că n a ţiu n e a m a g h ia r ă ş i cea . r o ­
arată că evreii din cat. 1 şl a tornicirea unor raporturi de m â n ă , iz o la te în a c e s t c o lţ a l
se dă uitării, se pierde în sgomotul surlelor şi chimba- 3 nu vor mal face serviciul mi încredere reciprocă şi de bună E u r o p e i, tre b u e s ă m e a rg ă îm ­
lelor, cari vestesc pe cei ce au făcut mai mult decât lltar, aceasta transformându-se vecinătate. p r e u n ă în te m e iu l u n ei f a t a l i t ă ţ i
ostaşii Unirii şi cari se spune vor fi adevăraţii făuri­ în sarcină fiscală sau în obli­ După ce arată dreptele şl a- is to r ic e , re n u n ţâ n d la p r e te n ţiu n i
tori ai renaşterii şi fericii ii neamului. gaţiune de muncă. devăratele însuşiri ale poporu­ te r ito r ia le p e n tru a r e a liz a o în ­
Şi totuş noi ne încăpăţânăm să păstrăm în sufle­ Evreii din cat. 2 nu pot fl lui român care a dat destule ţe le g e re d e f in itiv ă d e p e a cu m a
militari de carieră. dovezi de sacrificii şl înţelep­ ş i c a re a r în lă tu r a p e r tu r b a ţiu n i
tul nostru o neînduplecată urmă de nostalgie. Cu sta' La art. 11 se stabileşte că ciune şl după ce arată care a d u re ro a se în s u f le tu l a m ilio a n e
tornică dârzenie ne închinăm acelora, cari au fost cei E v r e ii, a p a r ţin â n d o r ic ă r e i c a te ­ fost drumul parcurs de ţara d e o a m en i, o r i ele nu c a d d e a -
mai bun’, cei mai mari, cei mai măreţi printre toate g o r ii, n a p o t d o b â n d i p r o p r ie tă ţi noastră în politica externă, pri­ c o r d ş i a tu n c i e s te n evoe, p e n ­
generaţiile naţiei noastre : Ostaşii Unirii. închinarea r u r a le în R o m â n ia . mul-mlnisrsu al ţării — fără a tru a în lă tu r a p e n tr u to td e a u n a
noastră se deapănă încet, discret, printre sgomotele a- Apoi art. 14. E v r e ii, d e o rice face acuzaţii sau discriminări — m ă r u l d is c o r d ie i d in tr e ele, s ă
c a te g o rie , nu p o t d o b â n d i num e spune cari au fost realităţile, se p a r ă m p e r o m â n i d e u n g u ri,
surzitoare din prejur, ca însaş fapta cea mare, pe care ro m â n e şti. A c te le d e a trib u ire , care a fost raţiunea adezlunel a d ic ă s ă f a c e m un sch im b d e
ni-au dat o oamenii tranşeielor şi ca împlinirea marei p r o tiv n ic e a c e s te i d is p o z iţitin i, României la politica axei. p o p u la ţie , c a re im p lic ă f a t a l m ic i
şi sfintei datorii, pe care cu suprem devotament, cu su n t nule. C e i ce în c e a rc ă s ă d o ­ D-sa spune i c e ziu n i te r ito r ia le d in p a r te a
suferinţă tăcută şi cu jertfă voluntar consimţită şi-au b â n d e a sc ă ş i c e i ce v o r d o b â n d i „Politica alături de Germa­ n o a s tr ă p e n tr u a p re lu a p o p u la ­
împlinit-o nemuritorii făuritori ai Unirii. num e ro m â n e şti, se v o r p e d e p s i nia şl Italia o socotim a fl cea ţia m a g h ia ră , o b lig a tă s ă s e re ­
în c o n d iţiu n ile a c e s tu i d e c r e t cu mai favorabilă intereselor po­ tr a g ă d in to a te a cele in f iltr a ţiu n i
Am fi vrut ca aceştia să fie chemaţi şi puşi la lu­ p u te r e d e le g e .\ porului român, capabilă de a i f ă c u te în in te r io r u l A r d e a l u l u i .
cru pentru consolidarea României întregite- Prestigiul şi asigura o propăşire demnă, sal- La fel şl cu Bulgaria. Aici,
autoritatea, ca şi esperienta şi grija deosebită a aces­ In te rz ic erea ^căsătoriei în tre vându-1 în acelaş timp de in­ e y id en t, lu c ru rile n e a v â n d u n
tora pentru fapta lor ar fi înlăturat o serie întreagă de ro m ân ii de sânge şi ev rei fluenţa iudaismului în viaţa Iul caracter atât de grav.
culturală şl economică, primej­ „Urmează, încheie d-sa, că
esperienie, caii ni-au făcut atâta rău. S’a stabilit deasemenea în ca­ die mare, nu ţindeajuns între­ între aceste două puncte, gu­
împrejurările au vrut altfel. Ostaşii Unirii nu se bo­ drul unui alt decret-lege inter­ văzută în trecutul nostru a- vernele ambelor ţări să-şl dea
cesc pentru asta. Ei sunt mulţumiţi ca fapta împlinită zicerea căsătoriilor între ro­ proplat”. osteneala de a găsi calea cea
să rămână în perpetuitate şi vor privighea ca Mără- mânii de sânge şl evrei. D sa aduce apoi cunoscutele bună, pentru a încheia o înţe­
Astfel art 1 stabileşte i C ă ­ dovezi de majoritatea elemen­ legere posibilă, pe care sunt
şeştii să rămână pildă şi ca Alba lulia să fie păstrată s ă to r iile în tr e e v r e i ş i ro m â n ii tului românesc în Transilvania sigur, o doresc sincer şi leal
intactă de toate generaţiile, cari s’au ostenit să le ia d e s â n g e s u n t o p rite . P r in e v re i arătând că după statistica din atât poporul maghtar cât şl cel
locul. Şi vor fi cei mai fericiţi când vor vedea că a- în se n su l a c e s te i le g i se în ţe le g 1930 trăesc în Ardeal 1.352.000 român”.
ceste generaţii vor fi gata de ori ce luptă şi pentru ori p e rso a n e le a p a r ţin â n d r e lig ie i
ce faptă pentru a le păstra neştirbită opera, cea mai m o za ic e ş i cele a r ă ta te în a r t.
I
mare de când vieiueşte neamul nostru pe aceste me­
leaguri.
V. Niţescu
2 d in d e c re tu l le g e n r. (1 9 4 0 ).
Art. 2. Căsătoriile între evrei
şl românii de sânge sunt o-
Vechimea Românilor
prlte chiar dacă se vor încheia De mult am citit o carte, | din coloniştii aduşi prin păr­
dincolo de graniţele ţării. mare şi groasă, pe care o cum­ ţile dunărene de năvălirile im­
Art. 3. Căsătoriile între evrei părasem delà o f a r m a c ie din periului roman. Colonişti, cari
Starea juridică şi românii de sânge, încheiate
împotriva acestor reguli, sunt
nuie.
Bucureşti. Era întitulată : D a c ia s'ar fl întins ca o pecingine, ca
p r e is to r ic ă şi era scrisă de Ne- o picătură de untdelemn dea­
culal Deniuşianu, ce fusese se­ supra unul lac, pe toată faţa,
a evreilor din România. Art, 4. Constatarea nulităţii
unei asemenea căsătorii se va
cretarul Academiei Române. prin toate ungherile pământu­
Nu pricep, care să fie cu­ lui pe unde locuiesc...
face la cererea Ministerului vântul, c'a fost Înmormântată Nu ştiu de ce, dar nu m'a
M. S. Regele [a semnat de­ | rectă cu autorităţile publice, ca Public al tribunalului locului în tăcere această, după părerea mulţumit nici-odată teza isto­
cretul atât de important pen­ I notari publici, avocaţi, experţi unde s’a încheiat căsătoria, ce­ mea, nepreţuită carte. Numai ricilor oficiali, prin care ţin să
L tru viaţa naţiunii noastre prin şl alte îndeletniciri asemănă­ rerile de anulare a căsătoriilor
încheiate dincolo de Urnitele
truda strângerii de documente, ne facă numai decât „scoborâ-
care se stabileşte regimul juri­ toare ; hrisoave, legende şl datini, pri­ torl delà Tralan”. Vor fi adus
dic al evreilor din ţaralnoastră. c) membrii în consiliile de teritoriale ale ţării, se vor în­ vitoare la obârşia neamului ro­ împăraţii Romei cuceritoare şl
Decretul împarte locuitorii administraţie ale întreprin­ drepta la tribunalul Ilfov. mânesc, descoperite şi cerce­ prin meleagurile noastre colo­
evrei în 3 categorii. Cat. l-a derilor de orice natură, publice Cererile de sesizare pot fi tate de autor, atât in Ţara ro­ nişti, dar niciodată nu se poate
cel veniţi în România dup& 30 şl particulare ; făcute şi de conducătorii orga­ mânească, precum şi prin dife­ crede ca un năvălitor să ştear­
Dec. 1918, cat. 2-a cei cari au d) comercianţi în comunele nizaţiilor judeţene ale Partidu­ ritele ţări ce ne 'nveclnează, gă de pe faţa pământului po­
obţinut naturalizări până Ia 30 rurale ; lui Naţiunii. numai această trudă şl ar fl pulaţia băştinaşe a unii ţări
Dec. 1918 cum şi prin legile e) comercianţi de băuturi al- Se arată apoi pedepsele de fost destul, să fie privită şl so­ cucerite, ca s'o ’nloculască cu
anterioare. Deasemenea fac parte coollce şi deţinători de mono­ cari vor fl pasibili toţi acei cotită altfel această carte, mai colon! aduşi, cine ştie de pe
din această categorie cel cari poluri, cu orice titlu ; cari oficiază sau înlesnesc a- ales de făloşll noştri istorici şi unde. Pe de altă parte, nu se
au luptat în linia de foc,. ră ­ f) tutori sau curatori al in­ semenea căsătorii, pedepse cari academicieni. poate dovedi, cu fapte, că băş­
niţii, decoraţii* precum şi ur­ capabililor cari sunt de religie merg până la 3 ani închisoare In scurte cuvinte, care era tinaşii unei ţări cotropite, cu
maşii acestora. Cat. 3, ttoţi cei creştină ; şl 100 000 lei amendă. teza acestei cărţi ? vremea trecând, sunt absorbiţi
cari nu sunt cuprinşi fn pri­ R o m â n ii, în p ă r ţile p e u n d e de coloniştii aduşi peste el.
mele două categorii. se a f lă , d in co lo sa u d in c o a c e d e Dimpotrivă, pretutindeni „ve­
Odată stabilite aceste cate­ In Canada se iau măsuri de represalii D u n ă re , p r in m u n ţii C a r p a ţi, neticii” au fost siliţi, fie că
gorii s’au prevăzut restrlcţlu-
nlle pentru flecare categorie In
contra celor ce sunt împotriva p r in p la iu r ile P o d o lie i ş i- a le M o ­
r a v iei, în B a lc a n i ş i ’ri M a c e d o ­
trăind în bună vecinătate cu
băştinaşii, fie că urmărind să-l
parte. Astfel [în articolul 7 se continuării războiului. n ia p â n ă ’n T e s s a lia ş i A lb a n ia , exploateze cu munca sau ne­
stabileşte ; Primarul oraşului Montreal şi 100 persoane au fost arestate. s u n t b ă ş tin a ş i a i lo c u r ilo r lo r, goţul, au fost siliţi să deprindă
r Evreii prevăzuţi în categoria n e a d u şi d e n im en i, d e n ic ă ie r i nu numai limba, dar însăşi por­
I- a şl a 3-a nu pot fl : NEW-YORK. — Corespon­ pronunţat împotriva noullor mă­ v e n iţi. A u a c e e a ş i vech im e ca tul şl obiceiurile băştinaşilor.
a) funcţionari publici, de ori­ dentul agenţiei D. N. B. tran­ suri relative la înrolarea ca­ m u n ţii ş i d e a lu rile , c a v ă ile ş i Am avut prilejul să verific
ce fel, cu şi fără salariu şl co­ smite : nadienilor. p la iu r ile , p e u n d e d in v e a c ş i acest adevăr, direct şi pe te­
laboratori direcţi la activitatea D-l Houde, primarul oraşului Se mai afirmă că au fost a- p â n ’ a cu m , s ’a u p o m e n it. ren. După alcătuirea României
serviciilor publice ; Montreal,- a fost arestat Luni restate alte 100 de persoane, Fireşte, această teză răsturna Mari, având slujba de voiajor
b) membrii în profesiunile cari noaptea şl trimis într’un lagăr care sunt împotriva continuării cu totul teza şcoalel oficiale, comercial, fabrica pentru care
au prin natura lor legătură dl- de concentrare daoarece s'a războiului care zice că Românii s’ar trage lucram, credea că n o să-i pot
 Pagina 2
vinde produsele prin Basarabia
şl Ardeal, Întrucât nu cunoş-
team „cel puţin limba germa-
n ă“. Se ştia că negustorlmea
acestor ţinuturi era îndeobşte
neromânească. Bizuindu-mă pe
principiul de mal sus, ce mi-1
Însuşisem prin studiile mele so
ciologlce, am purces la treabă'
Încredinţat că voi merge 'n
plin. Nu m'am înşelat. Pretu­
tindeni tn Ardeal ca şi In Ba
sarabia şl Bucovina negustorii,
mal toţi evrei, nemţi, armeni
maghiarizaţi sau ruteni! ştiau
foarte bine româneşte. Siliţi de
contactul ce 1 aveau în aface­
rile lor cu populaţia băştinaşe,
care 'n marele el număr erau
Români, sau „Moldoveni", au
trebuit să deprindă li nba aces­
tora Băştinaşii şi 'n deosebi
Românii nu se dau, cu una cu
două după deprinderile „vene­
ticilor". Asta-1 un fapt prea
bine cunoscut şl destul de ve­
rificat de ştiinţele sociologice.
Iată de ce credem, că băştinaşii
ţinuturilor cucerite de Romani,
au putut fi cotropiţi în bunu­
rile materiale, dar limba şi spi­
ritul le-au dăinuit stăruitor în
felul lor de-a fi.
Acelaşi lucru ne dovedeşte,
când în marele război trecut,
jumătate din vechea Românie
fusese cotropită de oştirile po
trlvnlcilor noştri s nemţi, un­
guri, bulgari şl turci In faţa
prăpădului năvălitor, pătura
suprapusă a populaţiei româ
naşti s'a refugiat, însă „talpa
Ţării", — poporul de jos, —fja
stat pe loc, îndurând cotropi­
rea, dar rămânând neclintit în-
tr'ale lui. Cotropitorii i au luat
iot ce putea să-l la, 1 au asu­
prit cu munci peste puteri, dar
limba şl sufletul, nu numai că
nu 1 le-a putut lua, dimpotrivă,
prin însăşi prigoana ce-i facea,
i le întăria. Ceva mal mult, ad­
ministraţia neamţească a fost
nevoită să-i vorbească poporu­
lui cotropit In limba lui, fie
prin tâlmaci, fie sllindu-se să
l-o înveţe. N'a putut fi altfel
nici când ojtlle romane Ia co­
tropit Dacia, cu atât mai vâr­
tos, că Romanii au stăruit, In
cotropirea lor, numai asupra
unei mici părţi din cât se cu­
noaşte ca Ţara Dacilor. Colo­
niştii aduşi de împăraţii ro­
mani, au fost oploşiţi numai în
directa apropiere a castrelor
romane şl prin centrele sau
municipiile ţării. Netăgăduit,
Romanii şl-au dovedit înrâuri­
rea lor asupra Daciei, ca pre­
tutindeni pe unde au cucerit,
prin cultura, civilizaţia şl sis
Peisaj ardelean}
O clopeşlse tristeţea. I se pă-
rea că aude venind din marea
depărtare a lumii, muzică de în­
gropăciune, reuşind să se piardă
uneori în tumultul vieţii, reve
nind apoi mal puternică, mal
supărătoare, în sunete de trom­
petă şi de marş. Numai rar, ca
multe semne de întrebare, so­
seau Bvoiurl de ape, cântec de
crâng.
Cum de trecuse atâta vreme?
Ce putere o despărţise de toată
frumuseţea aceea pe care acum
n'o mai putea cuprinde nici cu
ochii nici cu gândul ? In tot ce
auzea şl vedea, era ceva neîn­
ţeles. Bucurie, durere... Dar ar
fi putut să i spună adevărul,
când se ştia prea bine că nu
trecuseră prea atât de mulţi
ani.
II stăruie tn gând, sfredelind
tn sgura amintirilor, senzaţia
dureroasă ce o încerca de câte
ori încheia câte un an acolo,
departe de ţară, de ai el, an
pe care 11 simţea topindu-se în
fundul sufletului, făcându-se una
cu nostalgia.
A încercat ca tn legănarea
ritmică a trenului să alunge a-
ceste tristeţi săpate de timp în
inlmă-şl cere acum nu*şi mai
GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 60— 1940
temui lor administrativ. Am suşlanu]aduce o dovadă de ’n-
putea asemui aceasta cu faptul rudirea Romanilor cu Dacii,
cotropirii ruseşti asupra Basa­ spunând că solii romanilor, trij
rabiei. Vreme de-o sută de ani mlşi de Traian la Daci, s'au
aspra administraţie ţaristă n'a
putut şterge nici limba, «tel
sufletul poporului băştinaş mol­
dovenesc, cu toate că într'ade-
înţeles în cuvâut, fără nici o
altă tălmăcire, cu aceştia.
Este foarte adevărat că Den­
suşianu dărâmă toată teoria
C asinoul
văr l'a fost înrâurit prin cul­
tura şl mai ales prin literatura
rusească.
In scurt, Neculai Densuşianu,
şcoalei istorice oficiale, dar cât
de mult întăreşte dânsul drep­
tul de sălăşlulre a poporului
român, pe locurile pe unde se
SINAIA
pe temeiul cercetărilor lui, de
altfel foarte amănunţite, întă­
află...
Privită prin prisma ştllnţilor
d esch is în fieca re zi
reşte că poporul român este etnografice şi sociologice, pă­
scoborâtor din vechea populaţie
pelasgică, ce-a dăinuit din a-
rerea lui Neculai Densuşianu,
intemeeată cum este pe-o su­
ROULETTE-BRAZILIANA
dâncul veacurilor, peste tot
sud-estul european, tntinzân-
medenie de documente, înfăţi­
şează adevărul necl'ntlt. R o­
BACCARA
du se până 'n peninsula Ibe­ mânii n'au fost aduşi de ni­
rică. Popoarele tracice din Bal­ meni, n'au venit de nicăeri, ei
cani şi P ini erau de-un sânge sunt născuţi, crescuţi odată cu
şi de-o limbă cu Dacii delà pământul pe care 1 sălăşluesc. ma unei bune agoniseli, omul simplu problema depozitării
Dunăre şl Carpaţi. însăşi La­ Iuliu N egulescu. va fi ferit de grija zilei de cantităţilor Imense de aur de
tinii în Italia aveau aceeaşi o- mâine, nu va fi ispitit să râv­ care dispune azi America. Au­
bârşie străveche, pelasgică. Den- ' nească la cei bogaţi şi va pu rul, ori cât de bine ar fi as­
tea să guste din mulţumirea pe cuns, e un magnet care atrage
care o revarsă în suflet' faptele cu o* forţă magică. Anglia îşi
Adunaţi fărâmiturile milostivirii. are tezaurul undeva sub Ta­
* Pentru aceea mai ales astăzi misa- Tezaurul băncii Franţei
când scumpetea o simţim cu era sub Sena.
„ \ zis Iisus ucenicilor săi : mulat în cuvintele „adunaţi fâ-
toţii, când lipsa îşi face apari­ Rezerva de aur a Elveţiei, a
Aduna|i fărâmiţările ce au ră­
mas, ca să nu se piardă ceva.“ râmlturile" este dat de Dom­ ţia la unele case, porunca Dom­ patra din lume, este şi ea as­
nul, însă nu pentru (a conduce nului de a aduna fărâmăturile cunsă undeva in Alpl.
loan VI, 12. pe oameni la patima avarlaţlel, trebuie să fie şi mai mult as­
D-na Ross a fost de părere
Minunea înmulţirii pâinilor ci pentru a-1 face ^să-şl pre- cultată. Prisosul delà mesele că tezaurul american nu tre-
şl a saturării mulţimilor a fost ţulască rodul muncii lor. In- multora, prisosul din hainele bue ascuns nici sub apă, nici
întovărăşită de o lecţie prin tr'adevăr este un lucru foarte altora poate fi binevenit la uşa | în munţi. Un fort militar din
care Mântuitorul a îndemnat preţios să-ţi ştii disciplina per­ unui cămin lipsit. Kentuky, Fort Knok, a fost mo­
poporul spre cruţare, căci po soana ta in ceeace privesc Fiecare să şl reducă! preten­ dernizat şl spre el au fost în­
runclse să iie adunate fărâml- cheltuellle, să veghezi ca câş­ ţiile, să se abţină deia cheltu- drumate rezervele de aur ale
turile — „şl s'au adunat două­ tigul să nu-1 iroseşti în petre­ ell inutile spre a putea face Amerlcei Paza fortului este a-
sprezece coşuri pline". ceri fără rost şi nici să-l pierzi faţă împrejurărilor prin care slgurată de trupe motorizate,
Belşugul prânzului '.binecu­ in fărâmituri lăsate în pără­ trecem. Cei mal înstăriţi să se de ziduri de beton, de dispo­
vântat s'a făcut cunoscut până sire. arate a fi buni economi ai da zitive electrice şi de gaze o-
şl prin risipa mesenilor, cari Asigurarea unei prosperităţi rului lui Dumnezeu; e vremea trăvitoare. Fortul şi împrejuri­
fiind mulţi la număr şl văzând într'un viitor mal apropiat sau să-şi arate inima lor darnică mile sunt luminate noaptea de
darul lui Dumnezeu a uitat că mal îndepărtat este o măsură prin fapte creştineşti. zeci de proectoare şi trupele
economia este o deprindere de prevedere şl arată mult cum* Preot G li. Ş e rb a . care fac de pază pot rezista
morală. păt. unui asediu de luni de zile:
Ori cât dispreţ a manifestat Din prisosul provenit pa ur- fortul are cămările pline, re­
Domnul nostru Iisus Hristos zervoare de apă, un spital şl
pentru pornirea pătimaşe a o posturi de radio.
mulul iubitor de comori pă­
mânteşti, EL a ştiut să povă-
ţulască pe oameni, ca rodul
Tezaurui din Fort Knox Dar chimiste, care are grijă
de aurul Statelor Unite, nu s'a
oprit numai la aceste măsuri
muncii lor să nu 1 risipească. Fluviul de aur care se scur­ | cate, încât un transport de 10 poliţiste. In turnătoriile şl mo-
A economisi numai pentru ge din Europa în America, dă tone de argint, în drugi, a tre­ netăriile Statului ea a instalat
plăcerea de a Îngrămădi bani, foarte mult de lucru celor de buit să aştepte pe coridoare, cele mal perfecte metode pen­
a chivernisi numai .pentru plă­ peste Ocean. Purificarea, de­ aproape fără pază, până când tru economisirea metalelor pre­
cerea de a deveni bogat în­ pozitarea şl contabilizarea ace­ să i se facă loc în tezaur. ţioase. De pildă, prin precipi­
semnează abdicare la o viaţă | stui aur, a devenit o sarcină Salvarea a venit din partea tarea părticelelor foarte mici
duhovnicească. prea grea pentru bancheri. Ea unei chimiste, d na Ross. Ea a de aur şl argint, din fumul şl
Pentru toţi cel stăpâniţi de a fost trecută atunci Statului. propus un minunat plan de or­ praful monetărillor, s'a recupe­
pofta aurului, pentru toţi cei Oficialităţile americane au fă­ ganizare şi a căpătat depline rat anul trecut, metal preţios
preocupaţi numai de mărirea cut toate sforţările, dar şl spe­ puteri ca să-l aducă la înfăp­ în valoare de 3 milioane lei.
hambarelor, nu putem avea de­ cialiştii lor au fost copleşiţi de tuire. Şi astfel paznicul suprem Tot astfel s'a economisit aur
cât cuvinte de compătimire. Să sarcina ce 11 s'a dat. Monetă- al tezaurului Statelor Unite şl suprimând obiceiul vechilor mo-
nu se uite că „banii au ucis rille şl tezaurele erau supra apărătorul aurului european netării de a depozita drugii de
mai multe suflete decât fierul aglomerate. La un moment dat, este această femee slăbuţă şi aur unul peste altul, ca nişte
trupuri". pivniţele tezaurului din San înaltă, d na dr. Nellie Ross, cărămizi. De câte ori drugii de
îndemnul pentru cruţare for- Francisco erau atât de încăr- înainte de toate s'a rezolvat aur erau mutaţi din loc, se ru-
tovărăşltă de vocea dulce a bu­ mare dezordine pe valea din­ dem mai bine. Dacă la numă­
nicii „Du te, maică, fiindcă nu
ştii unde îţi stă norocul", a
plecat aşa, ca şl când ai merge
tre cele două păduri delà poa rarea vagoanelor fetele erau
lele Ciucaşulul, îl risipiseră li­ mal isteţe, aici băieţii se între­
niştea somnului.
de E lisab eta H enţiu ceau în a fi cât mal curajoşi.
într'o vizită obligatorie. încă o noapte, — şl-a spus — Şi amintirile au luat locul
aveau rostul. Şi-a spus hotărîtă Trenul aleargă Opreşte să se şi mâine în zori voiu cobori în tristeţilor de până acum, ţinând
că este fericită. odihnească o clipă în gările gara mică. Mama şi tata vor fi tovărăşie scumpă călătoarei sin­
Trebuia să se ştie împăcată îmbrobodite cu zăbranice fu­ desigur acolo, aşteptându-mâ guratice.
cu toate. murii, lasă în urma lui un stat, să cobor şl să-l cuprind în — „Vedeţi, eu am fost acela
Mă apropii doar de ţara mea! un oraş, o ţară. Trece apoi în braţe. — spunea câte un băieţaş mal
— încerca să zâmbea scă. altă ţară şl în alta, în care . .Acolo, în gara mal mult moţat şl cu strunga mai lată —
Iar dacă nu reuşea, nu putea timp oboseală, ca niciodată, nu- pustie în care in atâtea după care am zis să stăm sub pod
fi tot ea marea vinovată. şi poate face uşor culcuş în amiezi dogoritoare, întovărăşită când o trece trenul! Aţi văzut
Făcea sforţări ca să se ştie, trupul ei hărţuit în toate păr­ de toitănaşi de seama mea, ve­ cum se sgudula ipămâctul sub
ca să fie alta. S a r fi vrut cea ţile. N'o poate adormi ca pe neam de aşteptam trenurile din noi?"
din ziua când se hotărîse să se ceilalţi tovarăşi de călătorie care nu cobora nimeni pentru — „Ba eu am spus mal în-
despartă de tot ce îi fusese care numai după câteva legă­ niciunul dintre noi. Eram mul­ tâlu", se repezea de oblcelu
scump, neştiutoare de cele ce nări au şl aţipit. ţumiţi doar dacă reuşeam să fratele meu cel mai mare. Şi
avea să simtă pe acolo pe unde Ea a mal cunoscut legănări numirăm vagoanele şl chiar în discuţie mal încercam să a-
destinul o împingea cu toată ca acestea. De multe ori a stat geamurile uneori. Dar fericirea runcăm şi noi, fetele, câte o
forţa. lângă o legănare şi somnul, noastră întrecea orice margini vorbă, dar de la început fără
Ca o încurajare atunci i-a vamîş hapsân, de îndată se atunci când aveam curajul să sorţi de libândă căci nu prea
rămas tn minte, turburătoare, prezenta să-şi la tainul. Acum ne ascundem sub podul peste eram băgate in seamă.
vorbele bun'cll .■ „Femela este numai putea fi vorba.de aşa ceva. care trecea, trăncănind, trenul — „Voi, viitoare muieri, să
ca salcia, mană. Unde o săde­ Gândul la muzica aşa de dra­ tn fugă de balaur nebun, peste ■ vă astupaţi pliscul, |că altădată
şti, acolo se prinde. Şi apoi şl gă ei, la colegii! delà conserva­ capetele noastre pe care nu I nu vă mai luăm cu n o l/“
pe acolo tot oameni vor fi, că tor — şl mai ales la Gustav, mal ştiam cum să ni le ascun­ | Şl noi tăceam.
doară tot pământul lui Dumne- logodnicul ei — lăsaţi acolo,
neu este". La această plecare departe, in oraşul tuturor cân­
a fetei în străinătate, pentru tecelor şl petrecerilor, o urmă
complectarea studiilor muzicale, rea. Deşi ştia că pentru scurt Jucaţi cu încredere la
numai mama fusese neînduple­ timp, totuşi se despărţise greu
cată. de tot ceeace lăsase în oraşul LOTERIA de STAT
I se părea că ştie destul, prea minunilor şl al bucuriilor.
mult chiar, dar profesorul ei de De 6 parte acestea toate, de
până atunci ştia altceva. Şi în- cealaltă chemarea plină de ne­
COLECTURA OFICIALA
răbdare de a se vedea cât mâl Sediul Central: CLUJ, Str. Regina Maria Nr. 46
*) Din volumul .Peisaj Ardelean* curând acasă, la casa din sa­
care va apare la toamnă. tul el mic, aruncat In cea mal