J o i 23 A u g u st I&34
Curiozităţi din lumea largă
A flu en ţa
Femeile sunt mal bogate decât bărbaţii
In America, ţara dolarilor şl a
statisticilor se pot afla lucruri foarte
curioase.
Cea mai mare şl bogată societate
din America este compania de tele­
foane şi telegrafe. Ea are nu mai
puţin de 454.596 de acţionari şi din
nueşwa mai muit ae jumătate sunt
femei. De altfel majoritatea acţiu­
nilor celor mai mari societăţi ame­
ricane sunt in mâinile femeilor.
Femeile americane plătesc anual
dări pe venituri de trei miliarde şi
j u n sfert doi: i. Pe timpul prosperi­
tă ţii de aur a Americei (1928), 13D
de femei aveau un venit anual de mai
mult de cinci sute de mii de dolari.
In categoria aceasta se aflau însă
numai 123 de bărbaţi. Patruzeci si
patru de femei si 42 bărbaţi aveau
Venituri mai mari de un milion de
N eb u n ia v ite z e i
. Accidentele de automobil sunt lepciunea şoferilor. Toate sunt insă casa americanei o placă comemora­ fatalul da, cei doi tineri însurăţei
■ţfoarte frecvente la noi unde şoferii in zadar.
merg cu o viteză nebună şi nu as­
cultă de nici un sfat şi de nici un
a'egulament. Dar nici în Anglia se
pare că nu sunt mai buni şi auto­
rităţile au început să fie destul de
alarmate.
O statistică publicată de curând la
Londra arată că între 11 Martie şi linin a pornit într’o zi cu comisarul
30 Iunie au fost 2087 de accidente pentru aprovizionare Mikojant spre
de automobil în Regatul unit al Ma­ a-şi da seama singur de felul cum
réi Britanii. Şaptezeci şi două de se aprovizionează populaţia.
itoii de persoane au fost grav sau
▲ mai uşor rănite în aceste accidente. s’au pus să facă şi ei coadă la o
Recordul insă revine primei săp­ brutărie. Au stat acolo multă vreme
tămâni din Iulie cu 480 de morţi şi până când le-a venit rândul să in­
şase mii de răniţi!
Autorităţile britanice înmulţesc pâinea ce li se cuvenea. Nimeni nu i-a
avertismentele şi sfaturile.
-La toate răspântiile, la toate seama că serviciul este bine făcut şi
curbele, la coborâşuri, peste tot se că lumea îşi capătă partea de apro­
găsesc apeluri la prudenţa şi înţe­ vizionare stabilită de guvern.
apenia se p regăteşte îm potriva atacurilor aeri­ un rol comparativ mai mare decât
ene. Acoperirea unui râu cu fire îm p letite din fia­ interesul internaţional ce prezenta Dunărea de sus, intre Baziaş şi Ote­
ié, pentru a deruta p e aviatorii duşm ani.
IMIl'JEATA P iiy iiu « 3-«*
N O T E D E D R U M
Urmaşul generalului Un tribunal pentru minori în Austria
Higgins Cum se judecă minorii in Austria
ştiam eu Încă de acum cinci ani.
Căci din cauza prescripţiunilor les când e vorba de infracţiuni ma!
constituţionale şi poate şi din cau­ puţin grave şi care după spusa lor
Peste câteva zile se vor întruni la
Londra delegaţii Armatei de Salva­ când am vizitat pentru prima oară za lipsei de curaj legiuitorul au­ dă rezultate bune fiindcă copilul
re, în num ăr de 47. frumoasa clădire din Rudengasse 7, striac n ’a introdus judecătorul u- de teama de a nu fi adus din
Ei vor discuta numirea unui ur­ unde e instalat tribunalul pentru nic la tribunalele pentru minori de nou in faţa tribunalului şi si­
maş al generalului Higgins, care minori din Viena. cât atunci când el judecă contra- lit să execute pedeapsa la care
părăseşte conducerea Armatei la 1 Şi desigur că aş fi renunţat la o venţiuni. In schimb, în toate cele­ a fost condamnat sau să sufere a-
Noembrie. nouă vizită, cu toate că chestiunea lalte privinţe el le-a organizat du­ tunci condamnarea la pedeapsă
Există până acum şapte candi­ această e incâ de actualitate la noi pă toate cerinţele moderne. In săli va căuta să se poarte bine. Tri-
daţi. Unul din ei este fiica genera­ in ţară din cauza întârzierii pe care de şedinţă mici, fără decor, fără zunalul poate să-l condamne chiar
lului Booth, care a fost întemeie­ legiuitorul o pune în transformarea fastul şi solemnitatea audienţelor în momentul când îi stabileşte cul­
torul „Armatei“. Tot printre can­ proectului de cod penal in lege, da­ ordinare cu publicitate restrânsă, pabilitatea dar poate să amâne
didaţi se află şi nepoata generalu­ că o împrejurare neprevăzută nu foarte restrânsă chiar, pentru că pronunţarea pedepsei (aşa zisa „u-
lui, Catherine Bramwell-Booth. A- m’ar fi adus din nou la această li­ în sală nu am văzut decât pe o re­ nechte bedingte Verurteilung“). Gri­
mândouă au multe şanse să trium­ niştită stradă de cartier. prezentantă a oficiului de apărare ja copilului o are, în perioada aceasta
fe şi Armata de Salvare va avea, in Cerusem prin intermediul legaţiei a minorului în faţa justiţiei şi doi de încercare, care nu poate trece de
fruntea ei, o femeie care face parte noastre permisiunea să văd ceva din reprezentanţi ai presei. 5 ani, oficiul de apărare al lui, prin
din familia aceluia care a inteme- organizaţia de asistenţă socială a Şi aceasta nu pentru că prezi­ reprezentanţii lui sau prin alţi re­
iat-o. oraşului Viena. Auzisem că Viena dentul nu dăduse mai multe bilete prezentanţi ai autorităţilor, decbicei
şi-a organizat după război o asis­ de intrare, cum se procedează la învăţătorul când copilul e plasat
tenţă socială a sa proprie, foarte noi ca să se evite aglomeraţiile, ci undeva la ţară, unde oficiul n'are
bine Înjghebată, mai bine înjghe­ pentru că aici toată lumea ştie că prezentanţi ai autorităţilor, edobicei
URME DE ANIMALE bată chiar decât aceia a statului. audienţele pentru minori nu sunt
Cel puţin în ce priveşte ocrotirea prilej de divertisment pentru pu­ lui unei familii de ţărani e foarte
des orodnată de tribunal, fiindcă s‘a
PREISTORICE copilului pentru care municipali­ blic, chiar atunci când e vorba de o dovedit eficace in opera de redresare
tatea nici nu cheltueşte, nici nu infracţiune care a produs oarecare
face un alt efort. Şi, ceeace auzi­ senzaţie. In acest caz cel mult sala a lui.
In apropiere de Grottaferrata-, în sem înainte de a sosi in Viena. am se mai populează cu 2—3 avocaţi *
valea Marciana din Italia s’au găsit constatat că corespunde realităţii, angajaţi de părinţii acuzaţilor, nu Cel obligat să supravegheze pe
rămăşiţe din oasele unor animale ajungând aici. insă pentru ca să dovedească că ei condamnatul condiţional, e în ace­
uriaşe din vremea preistorică. Pro­ au lucrat fără discernământ, o a- laş timp obligat să-i raporteze tri­
prietarul locului, a făcut anul tre­ *
începând cu acele dispoziţii de semenea dovadă fiind aproape inutilă bunalului orice nouă încercare de
cut săpături şi a găsit urme de a- în sistemul legiuitorului austriac. Ea transgresiune la legea penală. In
nimale preistorice, ceeace l-a deter­ lege, pe care foarte puţine ţări de
pe glob le au, cum e de pildă cea ar avea ca rezultat numai internarea chipul acesta tribunalul stă mereu
minat anul acesta să reinceapă lu­ minorului infractor intr'oeasâde e- în contact cu celelalte opere so­
crările, care au dus la rezultate care dă copilului născut in afară
de căsătorie dreptul să urmărească ducaţle, nu punerea lui în libertate. ciale, căpătând şi el caracterul unei
foarte bune. In adevăr s‘au găsit In asta constă superioritatea sis­ opere de asistenţă socială, aşa cum
părţi dintr’o ţeastă enormă, câteva pe autorul lui — nu pentru ca să-i
dobândească numele, ci pentruca temului legiuitorului austriac, ca il vrea noua orientare a politicei
vertebre şi un dinte enorm, care sâ-l oblige să-l întreţie, cât timp de altfel a tuturor legiuirilor mo­ criminale moderne.
pe plaja dela M amaia trebue să fi fost al unui mamut, nu se poate întreţine singur, şi ter­ derne, asupra legiuirii noastre. La
deoarece are o lungime de trei me­
minând cu cele câteva sute de blo- noi dacă medicii experţi ar fi de­ ' George Solom onescu ]
tri. Ţeasta e groasă de trei centi­ clarat in procesul care s‘a judecat magistrat
metri, ceeace dovedeşte că anima­ ckhausuri cenuşii, construite în ul­
Unde s’a născut Cristofor timii ani in toate cartierele de lu­ in ajunul vacanţei că cei trei in­
Columb
lul trebue să fi avut o mărime cu
totul neobişnuită.
Rămăşiţele de oase au fost găsite
crători, nu atât pentru ca lucră­
torul să aibă o locuinţă mai bună,
cât mai ales pentruca copilul să
fractori minori sunt iresponsabili,
nu lipsiţi de discernământ, fiindcă
chestiunea discernământului nu se
In jurul descoperirii unei tainiţe
dolari. Numai un singur bărbat la vreun metru şi jumătate adân­
faţă de trei femei, câştiga anual Unde s’a născut Cristofor Columb?
Chestiunea se pune din nou cu pri­
mai mult de cinci milioane de dolari.
cime, acoperite de nisip. Aceasta ar
fi o dovadă că în valea Marciana
poată respira un aer mai sănătos,
totul denotă o statornică preocupa­
mai pune după vârsta de 15 ani,
tribunalul trebuia să-i pue in li­
lângă Teatrul National din laşi
Şi astăzi numărul mUionarilor- lejul vânzărei unei case din Calvi, ar fi fost odată marea. re, un deosebit interes pentru acea­ bertate.
femei este mai mare decât acel al port in insula Corsica. O americană Săpăturile continuă în speranţa sta operă de netăgăduită impor­ Şi neajunsul ar fi fost mare. In IAŞI, 21. — Am vorbit despre des­
a vândut casa aceasta primăriei o-
bărbaţilor. Bine înţeles că statisti­ că se vor găsi şi alte rămăşiţe pre­ tanţă. primul rând din punct de vedere al coperirea pe care mai mulţi copii au
raşului, in schimbul unei sume des-
cian»'au căutat să afle şi pricinile istorice. Acesta e poate şl motivul pentru Rat.isfart.ifd nr carp n cam anima făcut-o in grădina teatrului Natio­
UUi V4.VÍ .LA1.XW. AJU1UA
acestei situaţii surprinzătoare. A- « i c vizitele Încep întotdeauna cu publică, dela cei cari au turburat o. nal de aci. Duminică la prânz ju-
rat-o susţin că acolo s’a nsâcut Co­ aceia a ,unui oficiu al copilului — Internarea intr‘o> casă de educaţie, cându-se în grădină, copii au văzut
flăm astfel că un mare număr de fe
căpătate. Alt factor de îmbogăţire
lumb, dar nu au nici o dovadă. Unii
mei îşi datoresc bogăţia moştenirilor
istorici susţin că faimosul navigator Nunta unor clovni a unui Jugendamt“ cum îl numesc
ei aici, care se ocupă cu toate che­
de omendare, de reformare, are co­ că într’un loc s’a surpat terenul. Ei
mun cu închisoarea, oricare ar fi au dat de veste personalului teatru­
s’a născut la Genua, alţii la Savona, stiunile cari interesează ocrotirea denumirea ce i s‘ar da privării de lui care a constatat că e vorba de
sunt asigurările de viaţă. Ele ating
alţii la Tinal. copilului. Şi fiindcă cine vede un
suma fantastică de 95 miliarde de Publicul care a asistat acum câte­
Pe de altă parte, spaniolii îl re­ va zile la' ieşirea alaiurilor de nuntă asemenea oficiu, — sunt 14 in tot libertate a celui internat acolo. O un tunel subteran.
dolari şi 80 la sută din cei asiguraţi privare de libertate suferită evi­ S’au făcut săpături şl s’a dat de
vendică şi ei pe Columb. Bazaţi pe dela primăria din Marsilia, a avut oraşul — trebue să meargă să vadă
sunt femei. nenumărate documente, ei încearcă ocazia să vadă un spectacol foarte şi oficiul de ocrotire a copilului în dent in alt scop decât cel represiv, un zid lung de cinci metri, care se
Un calculator a socotit că să demonstreze că Columb a fost rar şi in acelaş timp vesel. faţa justiţiei, care funcţionează in al imprimărei unei suferinţe, dar termina într’o hrubă de două sute
dacă o să meargă aşa în 2025 toată spaniol iar nu italian. parterul clădirii din Rudengasse, e care rămâne in ochii mulţimei şi de ajpi. vechime.
Clovnul unui circ ambulant s’a chiar a celui internat, o privire de In hrubă s’au aflat câteva osemin­
averea Americei va fi in mâinile fe Dar pentru gloria lui ce impor­ căsătorit. El s’a dat jos dintr’un lesne de înţeles cum am ajuns din
meilor. Se prea poate însă ca pânătanţă are faptul dacă a fost corsi- autobuz închiriat, întovărăşit de lo­ nou in localul tribunalului. Odată libertate, cu acelâş efect preventiv te şi obiecte slavone.
can. italian sau spaniol? Pe bună godnica sa. In faţa lui mergea un ajuns aci. fără discuţie, trebuia să general şi special ca şi închisoarea Se crede că gangul subteran este
atunci lucrurile să se mai schimbe. una din multele tainiţe din subso­
dreptate, un scriitor latin din Ame­ membru al trupei cu un trombon urc cele câteva trepte până la pri­ corecţională.
rica de Sud a scris că patria lui „éste mare, Iar in urmă veneau toţi cei­ mul etaj unde se găsesc cele patru * lul laşului ce ducea spre fostul pa­
noul continent“ pe care l’a desco­ lalţi membri ai circului, gătiţi de o- secţii ale tribunalului pentru mi­ lat domnesc şi spre mănăstirea Ce-
Apoi din punctul lor de vedere. tăţuia. Se poate însă să fie şi un
perit. cazie.
Aceasta însă nu va împiedica con­ Ceremonia s’a făcut cu toată seriozi­
siliul municipal din Calvi să pue pe tatea cerută. Dar după ce au spus
nori.
întâmplător In ziua vizitei mele
avea şedinţă tocmai secţia care ju ­
Mediul cu care a trăit s‘a dovedit j drum săpat de călugării blsericei
neprielnic unei normale desvoltări Dancu, pentru că biserica se afla
sufleteşti a minorului infractor — pe vremuri pe locul unde astăzi e-
decă infracţiunile mai grave, cri­
tivă cu inscripţia: au ieşit din clădire, mergând în mele şi delictele. Complectul de devreme ce el a înfrânt legea. El ste uzina teatrului Naţional.
„Aici s’a născut Cristofor Columb“. mâini, iar tovarăşii lor, fiecare cu judecată in asemena cazuri are com trebue scos din acest mediu. Dar D. prof. O. Tafrali a fost înştiin­
Bine înţeles că cu această ocazie numărul lui s’a produs in faţa pu­ poziţia complectelor de judecată a chiar dacă lăsat în sânul familiei a- ţat de cele descoperite şi a început
Un Harun al Raşid la va avea loc o mare ceremonie şi se blicului cu fel de fel de acrobaţii şi
vor ţine numeroase discursuri. Iar scamatorii aşa că spectatorii au a-
tribunalelor de judeţ. Adică e al­
cătuit din doi judecători de profe­
vertizată că s‘ar transforma
însăşi in institut de educaţie, to­
ea cercetări. .
Moscova călătorii din toate ţările vor da vut o reprezentaţie gratuită, tocmai sie şi doi laici, ambii bărbaţi sau un tuşi e bine să fie scos din mediul
busna să vadă casa unde s’a născut când nu se aşteptau de loc la una
Preşedintele Uniunii Sovietice Ka­ descoperitorul Americei.
ca asta.
bărbat şi o femeie dacă inculpatul
,
e o fată.
in care a trăit, măcar pentru câtva
timp. Un asemenea element pentru
care chiar şocul moral prin care a
Accidentul de automobil
trecut, poate să constitue foarte a-
desea o puternică reacţiune inhi-
biţionată contra recidivei, e ca bol­
dela Şosea
Ei s’au îmbrăcat ca muncitori şi
O c c i d e n t ş i O r i e n t navul fiziologic. Se vindecă mai
repede dacă schimbă mediul.
Acestea au fost desigur considera- Un grav accident de automobil
>-■■■ ■ — —— I ... ■— ţlunile pentru care legiuitorul au­ s’a întâmplat eri dimineaţă pe şo­
tre in prăvălie şi şi-au cumpărat
striac din 1928 a introdus în legea seaua Kiselef.
specială a tribunalelor pentru mi­ Fmeia Păuna C. Anghel, origina­
recunoscut şi şi-au putut da singuri
0 legătură fără dificultăţi intre Timişoara şi Belgrad, pe Dunăre nori — aşa zisa condamnare condi­ ră din comuna Bălţaţi-Ilfov, a fost
ţională — care dă dreptul judecă­ călcată de un automobil care a dis­
Cheia prosperităţii popoarelor din Astăzi Dunărea a devenit a doua a trecut pin confinele a două state torului după ce a pronunţat pedea­ părut în goană nebună spre Ba­
psa să suspende executarea ei — ne asa.
Europa oentrală stă in utilizarea in­ vertebră a Europei occidentale ?i diferite. Iar in dreptul Belgradului
teligentă a căilor naturale de co­ este, nu mai puţin, aripa dreaptă a sau a satului Zemun să poată intra ordonând însă autorităţii să încre­ Victima a fost dusă de trecători
municaţii care le leagă: fluviul Du­ politicei internaţionale continentale pe canalul Bega şl să meargă ne­ dinţeze pe infractor unei alte fami­ la spitalul Colţea, unde a fost in­
nărea, canaturile şi râurile naviga­ a Franţei in raport cu drumul natu supărat până la Itebe, frontiera I u ­ lii — rudă sau străină, să-l scoată ternată.
bile. confluenţele ei. Aceste căi n a­ ral al Atlanticului care este şi ră­ goslaviei. din sânul familiei lui. Femeia are fractura bazei cra­
turale de comunicaţie directă şi mâne aripa sa stângă bine fixată de UN SERVICIU LIBER DE CALA­ O măsură pe care judecătorul au­ niului şi sunt puţine speranţe că
eft.mă intensificate şi modernizate 70 de ani şi până astăzi. striac o aplică foarte des, mai a- va scăpa cu viaţă.
TORI ŞI POŞTA
de către aceste popoare riverant Cehoslovacia cu litoral fluvial
dând acces la Marea Neagră şi Ma­ mic dar cu interese economice mari Pentru aceste motive am făcut
rea Mediterană, istoria economiei ar infinit de mari intertse de apă­ apel la autorităţile noastre superi­
internaţionale ne învaţă că ele vor rat pe Dunăre; Iugoslavia şi Româ­ oare in Bucureşti şi prin societatea
C U M E T IM P U L
aduce prosperitatea, ca şi calea oce­ Liga Navală am cerut permisiune
anului Atlantic care, utilizează cu 70 nia, cu litoral fluvial imens, mai ales ministerului nostru de externe să
ani în urmă, a adus proprietatea
Franţei şi a Americei de Nord.
România, care fiind stăpână
cia interesul ca Dunărea să aibă o
şi
In luna trecută, Iulie, s’a sărbă­ bună respiraţie şi o mare licenţă in­ tă,
pe Înfiinţăm, cu aprobarea guvernului
gurile Dunării, au ca şi Cehoslova­ jugoslav un serviciu regulat de poş­
de pasageri şi de mesageri, de
două ori pe săptămână, intre Timi­
In tre v a ră şi to am n ă
torit la Havre şi la New-York come­ ternaţională în serviciul Europei. şoara şi Belgrad prin canalul Bega.
morarea a 70 ani dela Înfiinţarea .Ascensiunea lui Cosyns şi Van der miezul nopţii se simte cum se apro­
Dela noua configuraţie politică a Parcursul ar fi următorul: Timi- Elst a arătat ce vânturi puternice pie toamna cu paşi repezi.
primului serviciu poştal transatlan­ continentului nostru, rolul comisiei şoara-Bega-Otelek, Ithbe-Klek-To
tic între aceste două porturi, unul europene a Dunării nu mai poate rak-Beci Marek-Ecica-Titel (Tisa)- bat acum în regiunile înalte ale a t­ PRESIUNEA CREŞTE
uancez aitul american, executat a- rămâne la simpla premiză de îm­ Zemun-Belgrad-Dunăre. mosferei. Ei credeau că vor ateriza
in Bavaria, la o distanţă mică de Anticiclonul Europei centrale a-
tunci de vaporul „Washington“, pe potmolire sau despotmolire a cana­ coperă în prezent şi ţara noastră,
care a călătorit şi ministrul Fran­ lului Sulina. sau la schimbarea ru­ ceaIn mai această privinţă am întâlnit
mare bunăvoinţa la înal­
graniţa belgiană, dar curenţii stra-
tosferici, neprevăzuţi în hărţile me­ barometrele s’au urcat cu câteva
ţei care urma a prezenta preşedin­ tei Sulina cu ruta Chilia sau cu Sf. tele autorităţi de resort din Bucu­ teorologilor, au dus balonul cu cei linii, presiunea variază între 765 mi­
telui republicei americane scriso­ Gheorghe. Nu, Delta Dunării are reşti şi cred că graţie muncei ce doi savanţi prin Germania, prin limetri la Cetatea Albă, 760 mm. la
rile sale de acreditare din partea nevoe astăzi de un inginer de talia depunem, in numele a trei milioa­ Cehoslovacia, Austria, Ungaria şi T. Severin.
Împăratului francezilor, Napoleon lui Lesseps. Dacă acest genial in­ ne de locuitori din nordul Ardealu­ Jugoslavia. Dacă nu coborau la 5000 Vara creşterea presiunei e urmată
III. giner s’a născut, Cetatea-Albă, Vâl- lui cari aşteaptă valorificarea pro­ metri, ar fi ajuns în România, în totdeauna şi de creşterea tempera­
Pe atunci expediţia vaporului merita cov, Mamaia, Constanţa, Balcic vor duselor lor, că la 1 Septembrie a. munţii Banatului. turii. De aceia e probabil ca perioa­
„Washington“ a stârnit, in lumea consideraţia Ostandei. c. minusculul nostru transatlantic Odată ce atmosfera e atât de agi­ da intermediară între vară şi toam­
nouă şi in bătrâna Europă, mult Braţul drept al Franţei care se „Washington” să fie inaugurat prin tată, in regiunile superioare, cre­ nă sa fie de scurtă durată, iar vara
entuziasm. A ocazionat multe ser­ îndreaptă către Extremul Orient musca „Albion“ a societăţii N. F. şterea temperaturii nu mai poate fi adevărată va reveni curând în toată
bări şi recepţii şi nu a desminţit cu purtător al ideilor ei generoase, tre­ R. şi prin vaporul „Principesa Ele­ atât de pronunţată pentru a avea ţara.
nimic justele prevederi că, aceste bue să atingă dincolo de gurile Du­ na” al societăţii jugoslave I. R. P. iar zile caniculare şi nici cerul nu Din punct de vedere agricol tim­
relaţii directe şi permanente vor tice şi mâna
nării, amicală a Rusiei sovie­ sau vaporul local Ferry. poate rămâne senin multă vreme, pul e acum indiferent, porumbul a
a-i asigura
contribui mult la prosperitatea eco­ rilor sale prin gurile tranzitul mărfu­ Inaugurarea aceasta având în formându-se mereu, ici, colo, nori ajuns la maturitate şi în nordul ţă ­
Dunării, în a-
nomică şi la cooperarea intelectuală mont, către statele Europei centra­ vedere covârşitoarele interese ale
economiei naţionale pe cari le au
din vaporii şi picăturile de apă duse
de vânturi.
rii, fructele s’au copt pretutindeni,
a celor două mari popoare. le. Acest acces devenit normal fără stattle componente ale Micii înţe­ rodul viilor e mai bogat ca nici­
De aceia ne găsim, deocamdată, odată. i
Cu toate că nici distanţa parcur­ urmă de piedici pentru comerţul in­ legeri, nu poate să fie o simplă es- într’o perioadă intermediară între
sului, nici volumul acelei căi natu­ ternaţional, va accelera şi desvolta- cursie ocazională, ci trebue să i se IARNA E DEPARTE
rale oceanice nu este de comparat rea flotei comerciale române, înce­ dea întreg caracterul ei oficial, aşa vară şi toamnă.
Căldura e necesară doar vilegia-
cu volumul şi distanţa căilor natu­ pută la 1900 cu Grig. Manu, Frana- că primul nostru vapor „Washing­ 6 GRADE IN BUCEGI turiştilor şi o vor avea în a treia de­
rale pentru cári noi pledăm, credem, sovici şi inginerul naval Cristescu. ton" să fie onorat şi de întâlnirea cadă a lui August. Azi e abia prima
însă, pertinamente că din punct de Aranjamentele diplomatice, aflate miniştrilor de resort, cari să prezin­ Vara a revenit, e drept, într’o zi a acestei decade. Ameliorarea
vedere social importanţa probleme­ în curs de consolidare, graţie înţe­ te reciproc doleanţele şi posibilită­ mare parte a ţării. Ziua e cald, tem­ vremii e relativ bună în comparaţie
lor economice şi politice ale Europei leptelor prevederi ale miniştrilor ţile de muncă ce-şi propun popoa­ peratură maximă în câmpie a atins cu frigul şi ploile săptămânilor pre­
actuale care luptă pentru a găsi e- exponenţi ai Muncii înţelegeri sunt rele riverane. Poporul român ia ini­ 28 grade la umbră. Săptămâna tre­ cedente.
chilibrul vieţii sale, prin asigurarea posibile cu condiţia muncei şi a Ini­ ţiativa a da acest prilej autorităţi­ cută maxima in Capitală era de 21 Iarna e departe. După ultimele
păcii internaţionale, este un postu­ ţiativei popoarelor riverane.
Punctul cel mai de sus pe Dunăre
lor superioare organizând prima es- grd. ştiri prin radio e o temperatură de
lat de interes mondial tot aşa de accesibil nouă nu trebue să fie li­ cursie populară în statele Micii în ­ Toamna nu cedează însă la mun­ plus 8 grade în nordul Norvegiei, de
mare, în care Dunărea, canalurile şi mitat la Baziaş, ci graţie fraternei ţelegeri cu caracter economic şi
cultural, a cărei misiune o vom stu­ te, noaptea e frig de tot, in Bucegl şi a nins în Bulgaria, pe crestele
râurile noastre navigabile pot juca cooperaţii ce avem cu Jugoslavia, dia minima a coborît la 6 grade şi vile- Balcanilor.
intrun articol viitor. In Carpaţi nu căzu însă anul a-
trebue să facem ca orice călător pe giaturiştii nu pot dorini fără un foc cesta zăpadă, nici in Iulie, nici in
CONTA bun în sobă.
pe atunci traseul Havre—New-York. lek pe canalul Bega, să hu simţi «ă
August,
. E. răcoare şi & Bucureşti, după.
■J - !