■ _
„DISCURILE
| j § i Iluzie
Proiectul am erican al unui „ d isc z b u răto r"
află, deocam dată, în studiu
în ultim a vrem e s-a scris şi m ai cu seam ă
s-a vorbit m ult d e sp re , .discurile zb u ră to a re ",
,,globurile de lum ină", ,,farfu riile zb u răto are" şi
a lte asem enea a p ariţii enigm atice. în nu m ero ase
cazuri, m isterul a fo st u şo r de lăm urit. ,,Discul
portocaliu" care a e v o lu a t în ju ru l O cean u lu i
A tla n tic era un m are balo n m eteorologic, ia r
ceasu l electronic de la O b serv ato ru l din Lisa­
bona, care s-a o p rit o d a tă cu a p a riţia ,,d iscu ­
lui" răm ăsese, de fapt, în p ană de c u re n t e le c ­
tric din cauza n e g lije n ţe i unui su p ra v eg h e to r.
A lte ,,discuri de lum ină" s-au d o v ed it a fi fe ­
nom ene optice. A ltele, în schim b, au răm as in e x ­
plicab ile... Ce este oare a d ev ă ra t în cazurile
acestea. ? C it este iluzie şi cit este re a lita te ?
C ea mai recen tă ,,ap ariţie" se p a re că a fost
v ă z u tă de francezul M assé, din o răşelu l V alen-
sole, situ a t pe v e rs a n tu l de su d -v est a l A lpi-
lor. A cum c îtev a zile, el a ale rg a t, cu su fletu l
la gură. la po stu l lo cal de jan d arm i şi a p o ­
v e stit că ,,a văzut cu ochii lui" u n corp lum i­
nos v e n it în zbor. M assé a condus pe re p re ­
z e n tan ţii a u to rită ţilo r la locul un d e afirm a că
s-ar găsi urm ele lă sa te de m isterio su l obiect.
A lte am ănunte nu se cunosc. Să fie u n fen o ­
m en inexplicabil ? O e ro a re de a p re ciere ? în ­
tre b a re a răinîne, d eocam dată, fă ră răsp u n s.
în definitiv, ce c re d it treb u ie să se acorde
aee'stpr m ărturii d esp re ,,ob iectele s p aţiale n e ­
cunoscu te", m ărtu rii cu lese cu d eo seb ită a te n ţie,
în ap ro ap e to ate ţă rile lum ii, de c ă tre grupe
sp eciale de . studii, fonthate din e x p erţi în sărci­
n a ţi sä le ■analizeze în tr-u n sp irit ,,o b iectiv şi
realist" ? .;
Sîntem siguri că n u v a trece p re a m ult timp
şi vom şti, exact, d esp re ce este v o rb a. în 17
a ni au fost culese, p re tu tin d e n i zeci de m ii de
p o v e stiri asem ăn ăto are cu cea a francezului M assé.
Ele n u constituie fap te, ci sín t num ai re fle c ta ­
rea unor fapte. Din a ce st m otiv, u n e le sp irite
m etodice a r p u tea fi isp itite să le claseze în
c ateg o ria h alu cin aţiilo r. Soluţia a ceasta este, to ­
tuşi, p re a uşoară p e n tru a fi ad o p ta tă fă ră re­
zerve. D acă este in c o n te sta b il că în cele mai
m ulte cazuri, im aginaţia, in flu en ţa le c tu rilo r şi
a film elor ştiin ţifico -fan tastice au ju c a t u n rol
d om inan t în in te rp re ta re a u nor fap te v ăzu te sau
num ai în trez ă rite , e x istă alte îm p reju rări în care
lite ra tu ra şi cin em ato g rafu l n u m ai au n ici o
le g ă tu ră cu spiritul e v id e n t critic al o b s erv ato ­
rilo r care afirm ă că au a sista t la d e sfăşu ra re a
u n o r fenom ene in ex p licab ile.
La 24 iu n ie 1947 s-a v o rb it, p e n tru p rim a oară,
în p re să, despre ,,fa rfu riile zb u răto are". în a-
cea zi, un om de afa ce ri am erican, anum e A r­
n o ld K enneth, care făcea o călăto rie cu avionul
în reg iu n e a m untelui R anicr, din n ord—n o rd -estu l
S ta te lo r U nite, a p o v e stit, im ed iat du p ă a te ri­
zare, sp ectaco lu l e x tra o rd in a r la care a a sista t,
cu c îte v a m inute m ai în ain te, pe cîn d zbura
în tre lo c a lită ţile C h en h alis şi Yachim a. „A m v ă­
zut, deo d ată, o lum ină p u te rn ic ă . în to re în d capul
în d ire c ţia din care v e n e a , am o b serv at nouă
d iscu ri stră lu c ito are, care se în v îrte a u , cu o
v ite z ă n eb u n ească, d e asu p ra v îrfu lu i m untelui
R anier. Le-am u rm ă rit cu p riv ire a tim p de trei
m inute. Erau de m ărim ea unui av io n D.C. 3 şi
s ă lta u p rin a er ca p ie tre le la te şi ro tu n d e pe
s u p ra fa ţa unui lac. A poi la n ţu l acesta de far­
fu rii arg in tii, care mi s-a p ă ru t ca, în lr-u n fel
o a re c a re , e ra u leg ate u n e le de altele, a d isp ăru t
la orizo n t cu o v iteză v e rtig in o a să... Aş v re a să
ştiu , a în c h e iat K en n eth A rnold, dacă a mai
v ă zu t c in ev a ob iectele a ce ste a zbu răto are".
A u to rită ţile am ericane au deschis o a n ch etă.
S-a a fla t că un p ro sp e cto r de te re n u ri, care lu­
c ra p e m u n tele C ascade, din apro p iere, a o b ser­
v a t şi el acelaşi fenom en, b a a mai c o n sta ta t că
a cu l m ag n etizat al u n u ia din in stru m en tele sale
de m ă su răto are a în c e p u t să se „ în v îrte a sc ă
n eb u n eşte " în m om entul cîn d u im ito area esc a d rilă
a tre c u t p e deasupra.
D upă ap ro ap e douăzeci de ani de la p o v e stire a
Iui K enneth, încă se mai fac cercetări, d ar ,f a r ­
fu riile zb u răto are" au răm as tot a tit de enig-
m atic e ca şi la prim a lo r ap ariţie, s
M iste ru l acesta, la u rm a urm ei, nu a r fi stîr-
n it p re a m u ltă în g rijo ra re , dacă nu s-ar fi în ­
re g is tra t a ltă în tîm plare, în a cărei p o v e stire
in te rv in e şi cu v în tu l ,,m o arte". în tr-a d ev ă r, cu-
v în tu l a c e sta apare în d area dc seam ă despre
u n acc id e n t de av iaţie, în to cm ită de serv iciile
b a ze i a erie n e am ericane Godm an, din a p ro p iere
d e F o rt K nox, la 7 ia n u a rie 1948. în ziua re s­
p e ctiv ă, la ora 14,30, p o liţia m ilitară din K en­
tu c k y a pus baza a eria n ă în stare de alarm ă,
.....
ZBURĂTOARE“
se
sem n aiîn d p re z en ţa p e c eru l statu lu i Indiana, la
circa 150 d e kilom etri de G odm an, a unui corp
n ecu n o scut, o b serv at de p e ste o su tă de locui­
to ri din o raşul M adison. O ju m ă ta te de oră mai
tîrziu, a a p ă ru t chiar d e asu p ra bazei, p rin tre nori,
un o b iect stră lu c ito r care a d isp ăru t foarte repede.
N u m aidecît, o grupă de tre i a p a ra te de v înă-
to a re a p rim it ordinul să decoleze. Pusă sub
com anda c ăpitanului Thom as E. M antell, grupa
avea m isiunea să aju n g ă şi să identifice obiec­
tul z b u ră to r p ă strîn d p erm a n e n t contactul cu
tu rn u l de control al aerodrom ului. La num ai c î­
te v a secu n d e după ce au d ecolat, ,, p o liţiştii
z b u ră to ri“ au com unicat p rin radio că erau pe
urm ele u nui disc uriaş, p e a c ărei p a rte supe­
rio a ră se d istingea un fel de con stru cţie în
form ă de con, avind în v îrf o p a tă roşie, care
em itea cu in te rm iten ţă !
Peste p u ţin tim p, la serv iciile teh n ice ale a e ­
rodrom ului s-a auzit vocea lui M antell, care
spunea :
— M ă găsesc, acum , sub a p ara tu l a ce sta de
dim ensiuni în fricoşătoare. în c e rc să m ă apropii
de el. V iteza lui este m ai m ică d e cit a m ea...
A u rm at un m om ent de tă c ere. C eilalţi doi
a v ia to ri din grupă au com unicat, p uţin mai
tîrziu, că n u au m ai p u tu t u rm ări discul zburător,
în ev o lu ţiile lui rapide.
La o ra 15 şi 13 m inute, com andantul grupei
a chem at din nou tu rnul de control şi a an u n ­
ţa t :
— O b iectu l zburător se în a lţă . El are, ca şi
m ine o v iteză de aproape 600 de kilom etri pe
oră. U rc p în ă la 7000 m etri. D acă n u reuşesc
să-l aju n g , v a trebui să abandonez urm ărirea.
A u fost u ltim ele cuvinte, ale lui M antell. C îte­
v a m in ute m ai tîrziu avionul său, un M ustang
F 51, s-a p u lverizat, ia r re stu rile lui au fost
găsite, îm p ră ştia te pe o în tin d e re de m ai m ulţi
kilom etri.
E xperţii a v ia ţiei am ericane au lu a t foarte în
serios a cc id e n tu l acesta, au făcut an ch ete pe
to t te rito riu l S.U.A. şi au d e sc o p e rit că mai
m ulţi av ia to ri, în alte zile, au ra p o rta t despre
nişte „ fa rfu rii zburătoare", d a r ra p o a rte le lor fu­
sese ră p riv ite cu scepticism .
Experţii com isiei am ericane d e a n ch e tă au în ­
re g istra t, în acelaşi tim p, şi ra p o a rte le unor
p o stu ri de ra d a r care au sem n alat p re z en ţa, în
zona lo r de a cţiune, a unor o b iecte m isterioase ;
aceste obiecte dădeau, pe e c ran e le in sta laţiilo r
de su p ra v eg h e re , im agini in d escifrabile. Pe cea
m ai m are p a rte a dosarelor p riv ito a re la aceste
ch estiu n i fig u rează m enţiunea „ s tric t secret". C el
m ai se c re t din to a te răm îne d o saru l a ccidentu­
lui M antell, care cuprinde, p robabil, ra p o rtu l ex­
p erţilo r, c o n sta tă rile lor făcute după exam inarea
sfărim ăiu rilo r avionului M ustang F 51. D ar, mai
ex istă oare p e lingă a ce ste d o sare am ericane
şi altele ? Da. La C alcutta, de pildă, n u se
p oate da n ici o explicaţie a su p ra exploziei care
a d istru s, la 2 mai 1953, un avion Com et, cu
43 de p e rso an e la bord. A c est a p a ra t tocm ai
an u n ţase p rin radio, cu c îte v a clipe în a in te de
a exploda, că a în tîln it un o b ie c t zb u răto r n e­
identificat.
în F ran ţa , auto rită ţile , m ai sceptice, nu au
lu at nici o h o tă rîre în le g ă tu ră cu declaraţiile
făcute de doi piloţi ai C om paniei A ir-France,
care o b serv ase ră „ u n obiect sp aţial necunoscut",
ia r un grup de specialişti n-a reiişit să descifreze
m isterul în tîln irii dintre doi a v ia to ri care pilotau
avioane de tip V am pire şi un „ d isc zburător",
in reg iunea o raşu lu i O range.
Dacă totalizăm , ajungem la urm ă to ru l rezu ltat :
din 1947 p în ă în 1965, aproape 9 000 de obiecte
cereşti enigm atice nu au p u tu t fi id entificate.
U na din p u ţin e le fotografii în fă ţişîn d un „disc zb u răto r",
d easu p ra sta tu lu i N oul M exic
sau realitate?
P rintre a cestea fig u rea z ă şi cele sem n alate de
„P roiectul de C arte a lb a stră a m erican ă", anume
cele o bservate de p ilo tu l am erican J o e W alker,
care zburînd cu a v io n u l său stra to sfe ric la circa
75 000 m etri înă lţim e a zărit d iscuri sau „ouă
aeriene" ale căror dim ensiuni n u le-a p u tu t a-
precia...
De curînd, a v ia ţia am ericană a s ta b ilit o listă
d e... „farfurii false", p e n tru a n u lăsa piloţilor
p o sibilitatea să facă a p recieri g re şite . Ia tă , spre
exem plu, cele şa p te „farfurii z b u răto are" provo­
cate, în re a lita te , de fenom enele n a tu ra le :
1) C om etele. F orm ele lor sínt a tît de variate,
in c it p o t fi uşor confundate, cu u n a p a ra t zbu­
rător.
2) Stelele căzăto are. în tr-a d ev ă r, poveştile
d esp re „farfurii" se înm ulţesc, d u p ă cum se
co n sta tă statistic, în perioadele în c a re sini
mai num eroase c ă d e rile de m eteoriţi.
3) P roiectilele cosm ice, de circa 5 kilogram e,
din fier, m ărim ea m ijlo c ie a m e te o riţilo r numiţi
„sid e rite" care cad în num ăr m are a su p ra p la­
n e te i noastre. N um ai în Franţa se sem nalează,
în medie, şase p e an.
4) R eflexele lum inoase ale norilor C irrus, pro­
v o cate de lum ina Lunei pe su p ra fa ţa inferioară
a norilor de la m ari înălţim i.
5) P laneta M arte şi Luna, aflate pe cer în
p lin ă zi, au fost c onfundate de m ai m ulte ori
de către o b serv ato ri n e a te n ţi cu „ d isc u rile zbu­
ră to a re ".
6) R efracţia fa ru rilo r puternice ale autom obi­
le lo r şi ale a v io a n elo r, pe suprafaţa inferioară
a norilor de la m ică înălţim e, a p ro v o c a t false
o b serv aţii despre „ d isc u rile lum inoase".
7) Fenom enele ele ctro -statice , în a e ru l ionizat :
a ce ste a sínt „ farfu riile" care se v ă d p e e c ra ­
n e le staţiu n ilo r de ra d a r.
Pe lingă aceste ş a p te cauze n a tu ra le , a r tre ­
bu i m enţionate m ulte a lte surse d e ... „farfurii*
false : nori de fum c a re se risipesc g re u şi iri­
zează lumini enigm atice, stoluri d e p ă să ri, ale
căro r aripi reflectă lum ina, roiuri m ari de in ­
secte, în tîln ite a d ese a la înălţim i su rp rin z ă to a re ,
baloane-sonde m eteorologice, p a ra şu te m eteoro­
logice, baloane şi m ici n a v e aeriene la n sa te de
am atori...
D upă cum se ved e, to a te acestea sp o re sc m ult
lis ta erorilor posibile.
In ce priv eşte ip o teza — dacă a re d e gînd
c in e v a să o em ită — că ar putea fi v o rb a de
a p a ra te reale, tre b u ie am intit că in g in e ri aero­
nautici, de pildă in g in e ru l Coandă şi lo c o te n en ­
tu l P lanlier, c onsideră ca posibilă, în tr-u n viitor
în c ă nedeterm inat, p u n e re a la punct a u nui v e ­
hicul spaţial care a r u tiliza en erg ia cosm ică
p e n tru a crea un cîm p local de fo rţă v a ria b ilă
şi orientabilă după d o rin ţă. Se p o a te p u n e şi
ip o teza încercărilor d e propulsiune io n ică...
D ar dacă pornim d e la ideea că „ farfuriile"
n u sín t, în nici un caz, a p arate reale, c o n struite
de om, să fie oare p o sib il ca ele să ne v in ă din
a lte planete ? Unii s-a u lansat în p re su p u n eri
ex trem de bizare, v o rb in d despre o b ie c te cos­
m ice sosite din M arte, ba chiar din... în d e p ă r­
ta tu l şi îngh eţatu l U ran u s ! Se în ţe le g e de la
sin e că nim eni nu p o a te da nici cea m ai mică
p o sib ilita te de cre za re a cesto r „fa rfu rii in te r­
p la n e tare" care, cel p u ţin p înă acum, s ín t doar
fru ctele unor im aginaţii fo a rte av în tate.
Charles DAUZATS
(De la A genţia F rance Presse)
făcută în n o a p te a de 16 octom brie 1957,