Nr.

28 Martie 1902 L

TELE RAFUL Apare Marfia,

ABONAMENTUL Pentru abonamente insertiuni a se adresa la

pe an 14 C., 6 luni 7 C., 3 lu C. 50 fil. AdmInistrailunea tipograliel archidiecesone strada 45
Pentru 14 - de don ori 24 de ori
Pentru monarchie pe an 16 C., 6 luni 8 C., luni 4 C. CorespondenWe sunt a se adresa la
30 rêndul Mere garmond
Pentru strinitate pe an 24 C., 6 luni 12 C., 3 6 C. Redactiunea Telegrafului strada Nr. 34.
nefrancate se refusá. Articolii nepublicati nu se

privire la situatia Tripla aliantä. Ziarele vieneze ei, eparchie. Organisatia a-

CiangAilor din Moldova. stirea, tripla aliantá a fost pe alti devine din zi zi tot mai
din Moldova. facem acum noi con- sase anume, numai intr'atâta, mai oerotitóre pentru scopurile
Sibiiu, 21 Martie n. Italia s'a gata a face de- de biserica ortodocsa din care
se Ungaria multe pe al treilea acésta alianta, causa putere s a ni-o sus-
Deputatul din camera Austro-Ungaria alianta e aplica sublimitatea
fiiul fostului minis- frânturi de de es. intr Germania
Banat Bunevatii, - ca s nu pe timp nedeterminat in mod ire- nemuritoriului ei urzitor. La acésta s ne
tru de come tciu comunicatiune, indemne deosebire observarile ce le pu-
a urnblat timpul mai vorbim despre noi, Sasi, Serbi vocabil.
Slovaci, - formézá numai face timpul present,
din mult prin pentru cum patrie se celelalte biserici
o de au fost espusi
a studia situatia care se Din protopresbiterate. elupta ele o astfel de organisatie
numitii emigrati de mult din continuu pericolului de a fi constitutie, mai tendenta
ca ai Ro- totusi s'au conservat bine protOpresbiteral din tractul
prin câteva judete ale Moldovei. acuma nationalicesce, pe când Cian-
din Moldova, nime n'a
- la corespoudentul - unor elemente
poporul
cugete
nisuindu se a
simtiri de
o
Despre cele esperiate, avut nici Slilte, 5 Martie 1902. a sa o organisatie constitutie absolut
contopésca cu
deputatul a s6 facá o elementul s'au roma- Chemarea sinódelor protopresbiterale, de spiritul care din a
dare de sémá publicá, scopul nisat totusi se romaniséza. a fost de nit poporului
acesta a patru conferente, cari Ce dovedesce lucrul acesta ? temeietoriul Statutului organic", de bisericei de cari am amintit
a comunicat ascultätorilor tot ce a pu- elementul magiar nu are nu alta de ca ele s nu altele de cele depuse de
tut constata la fata locului despre sór- tere de e accesibil pen- in prima linie de ; ear' a tuitoriul in
tea a Ciangailor. tru amalgamisare. doua linie : de spre Scriptura, ele se pot
Conferentiarul a descoperit, A doua constatare. Când e vorba tare pe tóte terenele. vintele espresive, mintii
aceea-ce de de mutt era cunos- de conservarea celor apartinétori la S sinédele protopresbiterale organe special al bisericei nóstre este
cut, - cam sute rassa magiark nostri ma- de spre a cerceta pe protopopul, un scop ideal Ideal,
mii de Ciangäi judetele acésta organismul nos-
mai bine de ju- giariplanuri
nu se sfiesc a publicitate el ne ridicam cele mai ale
cari se lovese dreptul tru tóte luerarile sale demnitätii practie, numai
sunt desversire, din Mol- nimenea nu vede prin el greutMile vietii
numai prin se mai deosebesc dova nu sunt supusi statului ungar, mai bine ce face protopopul, de pu- ne putem o
de apartinend ei religiei guvernul Ungariei le pórte de grije, pe care serveste din care e asta trectóre. Propagarea culturii,
tolice. romanisarea CiangAilor merge ci aunt ai statului care pus sinodul ; pe preoti, rspandlrea eu religio-
pasi atât de are guvernul seu, datoriu pe ; epítropiile, comitetele sitatea moralitatea, dar' devisa
preste 20-30 ani nu le va mai ré- preoti pe când tot compa- paroehiale din tract ea aderenti adevrati ai lui Christus
nici zicea conferentia- nostri magiari, totdeuna e torintelor a chivernisirit averilor bi- ea membri ai bisericei ortodocse
rul, - ci toti vor fi contopiti ele-
vorba de noi, se fac aud sericesti, tori, singuraticii slugitori Misiunea acista ne intrunesee
mentul din urmäresc simpatie ai bisericii paroehiale, aibä
astäzi aici a ne da
Natural, conferentiarul nu sa luptele nóstre pentru esistenta, pentru resp ect, ba temere chiar, de treaz
am acestei a nóstre datorinte,
oprit numai la constatarea acestui fapt, conservarea de sinodului protopopesc, s-si a ne asupra cari ne
a sé motivele cari Magiarii au dreptul s se dee silinta datorinole,
usureze tot mai realisarea
au trecut intereseze de ea frunte s sta fata fo-
pe praporele bisericei s ne
rea Ciangáilor, cum mijlócele, prin din Moldova, noi nu le contes- mai tract a sinodnlui pro- de devieri, de mai pe sus
cari el crede romanisarea mai de- dreptul acesta, - de ce n'aibá topresbiteral. de de stavila
parte a va puté impedecatá, ear' acelasi drept fratii nostri regat, Ca representanti ai poporului, din un propasiri
ei pot s fie conservati pe séma rassei dreptul s se intereseze de tinut am puté zice, membri
magiare. dului protopresbiteral au a nu din a
azi initia-
?? ci din datorinta ca repre-
Vina, - dupá pärerea deputatu- o asupra a plärnädi apoi alegénd tóte
lui o Va- chile de inaintare pe te- ai bisericei din acest vom
dl deputat toti privim asupra un an al bi-
ticanul ; pentru-ca prelatii catolici din liticianii magiari ar puté s mediteze renele, a pintena pe popor spre
Ungaria de mult aveau des- pe aceste acestor nóstre, dându-ne séma de cele
mult. tômplate s ne croim un plan pentru cele ce
pre primejdia care aflau Ciangäii Am accentuat cele de sus drept intro.
din Moldova, de mult au atras aten- ducere la raportul ce despre vom avé s le De
Romei asupra procesului de des- Conferente S'ept- protopresblteral din traetul spre a la ne vor servi rapórtele ce mandatarii
Luni prim-ministrul marca spiritul nisuintele dominante in Dvóstre, comitetul protopresbiterul ve vor
nationalisare prin care
de finante vor merge a constata pläcere deja de la in- face ehestie.
s treack cerénd insistentä, Va- sinod
s trimiterea de preoti la Viena pentru a
ministeriale
la
cari se va
ceput demnitatea, seriositatea perfecta eon-
duhul Statutului organic", a de-
In
pentru prima-data
m privesce mine, m
catolici pe on. sinod
bugetul ce va presentat delegatiunilor, eu decurgerei lui.
séma in scopul, pe lângá ea mandatar raportor, de un
pe bisericei privire la spesele comune. Delegatiunile, e raportul onorul a fi primit conducerea tractului ce
conservarea lui Maiu.
tolice, conserveze pe vorba s fie convoeate pe la representati. Timpul acesta a fost ins
Deschiderea sinoduhii.
séma nationalitatii magiare, dar' prea peutru a realisa chiar numai
Vaticanul n'a dat ascultare acestei juste protopresbiteral al
Sinodului
parlament. asupra
Luni 4 c. i-a premers Cherna-
parte intentiuni, cari am in
cereri, ci chiar pe preoti ma- budgetului dieta Termi- Din raportul ce vi 'I pre-
giari cari se prin comunele locu- budgetului ministeriului de rea Duhului in biserica mare" din vedé ins, i in acest scurt timp
natfi
ite de i-a rend pe rend asu- acésta membrii sinodului (19 din puterile mele mérginite am
astäzi discutia se va
italieni, cari apa pe pra budgetului ministeriului
24) se intrunesc sala a satisfac asteptarilor puse mine. Pe
La dl protopresbiter Dr. merge pentru a m
Románismului. care ocasiune va face cale
Joan Stroia generale aplause tot mai mi-ati dat
Atâta cu privire la trecut. In ce esposeul politic titular de la acest
sinodul prin o ocasionala din töte pune-
de
viitoriul, conferentiarnl e de sort, dl Se erede mai pe sus pentru a-mi datorinta im-
tele de vedere interesantä vorbire. mie de Mântuitoriul lumei serv al
nu e de ajuns activitatea censurarea votarea budgetului minis-
fericirea a in intregitatea
destul de laudabilä a teriului de comerciu va terminata. Spt- Succesul mele ins pe
vacante de Pasti, ei acésta vorbire de desehidere, o las s ajutoriul de sus depinde de la spriginul D-
din Budapesta, care aju- viitóre dieta
meze intocmai:
pe Ciangailor, ci la 4 Aprilie n. vóstre aiei in intrunirile dar' mai
trebue sé puterea de stat, Preaonorat Sinod, ! pe cari le representati.
guvernul ungar, s pe In contra magiarisärii Dintr tóte biserieile patriei nóstre póte
bucura de o tóte
acest sprigin nu 'mi va
nóstre
rénd
se vor re-
toti preotii Ciangailor rilor de In Magdeburg nici una nu se
s fie recrutati din Ungaria, s Drezda, probabil i alte orase din constitutie de
Mantuitoriului, ca bise-
alisa, ear' scopul bisericei, cultura mintii
va triumfa fericirea neamului
supusi, bisericile ju- Germania, au se suire eu
risdictiunei primatelui din Ungaria, - s es- Organisatia ei bisericei nóstre. Implorând ajutoriul
adreseze guvernului german
ear' din budgetul ungar s din circulatia postalä coletele posibilitatea de a se conduce a se interesa preste luerarile nóstre salutându-v6 eu
caute ridice pretutindenea printr 4ute eu numiri magiare, locul celor ori- de mai vitale trebuinte ale declar sinodului
greu li-se va brilor sei cercurile cele mai presbiteral al tractului de deschisa.
nationale magiare. ginale germane. Cain
dorinta. mici, parochii, apoi mai mari, (Va urina.)
Asta e pe scurt protopresbiterate, precuin totalitatea
nul pentru viitor al deputatului

www.digibuc.ro
 TELEGRAM ROMAN
tori s fie cu la ordinea zilei verificarea a consistorial la resultatu
Din tractul Devei. stradania implinirea doi membri ordinari a tuturor membrilor alegerii numele autoritätei
nei astfeliu sfaturile indemnurile ad hoc. Comisariul consistorial sino- din partea P. On.
Sinodul protopresbiteral al tractului Deva.
- 26 Februarie
preotimei ale autoritatilor bis. s fi pri- s o comisiune, care s censureze DSale dä bune povete pentru
mite cu de popor. protocalele electorale Il mai felicitézä numele clerului
(Urmare.) In comisiunea acésta sinodul tractual al sinodului ppresbiteral
In partea a a raportului des- de
In anul 1901 s'au 194 pre cele epitropesci On. domn alesi deputatii Avram Cioran, L. Ciorbea, apoi multämind M. On. D-Sa
mai mult 18 de 1900 ; din aceste presbiter eu ocasiunea visitatiunilor Muntean Nicolau Bodorean, apoi P. Onoratului down comisariu consisto-
numai 2 nu au primit binecuvéntarea pretutindenea a fäcut scontrarea cas- tóte actele acestei co- r;al sinodului pentru cu
bisericei - din Selistióra Suligete. - Con- bisericesci, care ocasiune s'a consta- misiuni, comisiunea se retrage pentru a le care l'a onorat sau mai zis distinctia cu
vetuiri nelegiuite sunt 213, mai mult cu 11 tat cele mai multe comune, -din In scopul acesta se suspinde care Invrednicit, 2 p. m. ne-am
de 1900. reregulate a rmanerei intereselor 15 minute. desehidere com;siunea depärtat totii la un splendid bogat
au fost 1025, mai mult cu 98 micutelor capitale ale bisericilor, de un esmisa, prin raportorul con- dat de nou alesul protopop casele
de 1900. an averile bisericesci stagnéza. statä actele tuturor cercurilor
Casuri de mórte au fost 794, mai putine pe tot a dispositiuni, sunt ordine prin urmare recomandä pe Cred nu va fi prisos a-i face
21 de 1900. Comparandu-se numrul s se obligatiuni noue toti membrii spre verificare. verifica. o alesul proto-
nascerilor 1025 numrul 794 re- interesele capitalelor viitor se Terminate töte agendele dl pop al tractului Vasiliu e
un al casseze regulat se administreze prompt. comisariu sinodul a se constitui ale- numai de 42 ani, de energie,
din acest tract prin nasceri de 231 suflete. Acolo se lac opuneri turburäri, un definitiv o comisiune virtute iubitor de S'a näscut
In fine se la acest la intereselor, s nu se mai dee scrutinatóre din trei membri. Sinodal comuna Rune respective filia Lunca-
vrednicul nostru protopresbiter a visi- bani privati, cei dati cu notariu tot parochul Laurenfiu Ciorbea, Largä, tot din acest tract, la 1859 din
tatiunile canonice protopopiat mai preste se se la banci ear' comisia scrutinatóre Avram Cioran, trani, cari träiesc astäzi,
tot s'a convins starea bisericelor, sigure, restantele de sidoxie alte fon- Constantin Anclreiu ómeni tare de omenie stare
cimiteriilor, a scólelor, a preotimei a duri s se regulat. (Va cari la masa biroului, se pune A absolvat elasele gimnasiale Cluj bun
vtatorimei nóstre mult de tot- la ordinea zilei secreta eu a depus maturitatea cal-
indigitéz unele eedule. cul laudabil. apoi la clerical,
vari s'ar acésta stare, Percurgéndu-se lista membrilor dupä terminarea teologiei a functionat ca
pe preoti a studia, a a se lumina Din tractul la votare, mai 1888, find
pe sine poporul, a cea mai bunk
Alegerea de protopresbiter. - eventuala presentare a vre-unui acéstä unul dintr mai zélogi
armonie astfeliu sfaturile
acesta, votant. Trecénd acest termin ne mai harnici invtätori, ales paroch
Ponor, 28 Februarie
ale preotimei pentru aducerea stare presentandu-se alti votanti, dl comisariu de sus, a desvoltat o deosebita
a bisericelor, a a (Urmare fine.) activitate rodnicä bise-
a sosit pentru desfacerea
fie pläcere primite Terminate tóte cele rituale ne-am adu- Numrate acelea se sunt luminarea poporului. A fost ales
de popor. o din numr egal cu al votantilor. Svérsindu-se mai multe cicluri este acum membru
II. In partea a doua a raportului la deputatii Cioran paroch alea-Lup- cetirea controlarea acelora resultä pa- comitatensä. S'a ocupat eu
scolare se espune starea a sei, Boieriu paroch Cióra-de-sus i rochul de sus Gan a literature publicand mai foiletóne, de-
a din acest protopresbiterat : Andreiu Muntean trunit 37 de voturi. a fost alba. Atunci osebiti articoli disertatii de
Activul diligentul nostru protopresbiter pe dl comisariu la deschiderea domnul comisariu parochul din cese economic. De la mórtea protopresbi-
arata i-a fost a fäcut tot comisariul sinodul prin o vor- de sus asiliu Gan ales protopop terului Danciu a administrat acest tract
posibilul, ca din protopres- bire al Lupsei, apoi le cu tact Intelepciune. Pe
biterat s progreseze. Apoi se purcede la alegerea unui no- trei sigile. dru trecut poporatiunea acestui tract
Cu tóte aceste : din tariu provisor, se de atare paro- aceea trei membri mari sperante mult de la
sraciei populatiunei din aceste avem chul Lauren(iu Ciorbea din ce- pentru verificarea protocolului. Se aleg pa- Dee bunul Dumnezeu, ca s
numai 14 corespuncltóre, cele mai tirea actului de denumire a dlui comisariu rochul asilia din George Ca de permiteti-mi a nota
multe comune nu sunt ci aceste se consistorial din partea preavenerabilului con- notariu In SMciva de jos putin despre
case ; salariele invtatorilor sistoriu archidiecesan pentru conducerea ale- Samuilet. cetire autenticare se sub- zului. Ziseiu mai sus dupä terminarea tu-
nesuficiente, din care cuali- gerei de protopresbiter al tractului Lupsei acesta turor agendelor sinodului electoral
ficati numai putini avem, cele mai multe notariul provisor L. Ciorbea, a cercula- Cu acestea domnul comisariu sinodului alti óspeti am învi-
statiuni s'a necesitate a le comisariului consistorial referitorio la sinodul electoral em- tati din partea nou alesului protopresbiter la
cu provisori ocarea acestui sinod, a listei de can- brilor pentru ordinea esemplará buna ar- o casele protopopesci,
recerutä numai tolerati. a comitetului protopresbiteral din purtat tot decursul apoi amabila-i Ana Gan nu a
oonfesionale sustin 24 comune la postul de protopresbiter al trac- sinodului. Dar' acesta a decurs, a ne provedé cu un splendid
matere 3 filii ; la aceste sunt instituiti tului Lupsei au concurat doi cuali- apoi mare parte este a se dom- gustos din 7--8 plese
15 invtätori cu cualificatiune 12 tolerati, ficati anume parochul din sus Va- comisariu, care o rarä dreptate, bun de Ighiu. Nu au lipsit aici
de tot 27 invtätori, dintr cari numai 5 siliu Gan Dr. profesor semi- a actul toastele, nici frumósele nóstre
sunt definitivi. narial mai reiese aceea profesorul Dr. alegerei. de simpatie, venera- toast l'a ridicat P. 0. D. co-
Salarii se solvesc din fondurile Span retras parochul admiratiune a dl comisariu misariu consistorial asesor Mateiu Voileanu
color cor. 1950.-, din repartitiunea cultelor V. Gan a fost ales de paroch al comunitatii nóstre. va fi figura pentru sänätatea Escelentei Sale Dlui Archie-
popor cor. din venitele bisericesci Ofenbaia prin votul al si- lui Mateiu Voilean intr noi, piscop Metropolit loan Al doilea
cor. cuincuenalii captä din nodului parochial din parochie, - se pomenirea numelui lui. Drept bine a protopop V. Gan pentru consisto-
cor. suma salariilor care se pres- la postul de protopresbiter a fäcut Cioran, in numele sino- arehidiecesan domnul comisariu Ma-
este cor. mas unicul concurent cualificat Vasiliu dului i-a simtemintele nóstre teiu Voileanu; al
In vrednicul nostru protopresbiter Acum se cetesce lista tuturor membri- mindu-i Preaonorat Domniei Sale pentru Ciorbea nou alesul protopop V. Gan,
preoti directori sinodului se din 48 mem- zelul destoinicia care a condus al A. Cioran pentru
poporul spre a cunósce sunt presenti deci sinodul e capabil altä deputatiune acum nou sinodului protopresbiteral. mai to-
nóstre confesionale a jertfi de a valide. Din 10 alesul protopresbiter pentru a se presenta astat din partea numitilor special pen-
entru prosperarea ; ear' pe absenti 3 scusat absenta alegtorilor, domnul comisariu tru comisario, pentru pentru
desertaciune fosea, tot omului s'a dat, mi-a dat mie de-am putut drag lupta,
Ear' ce e desertä'ciune, nu neschimbat. Legea, limba Tatälui a ;
Astfel tabloul dulce care 'i Am potop de furtuni, umilire,
Se cum ai isvor de mi-a fost mänästire,
Ear' in locul lui numai umbra ca un
Acum alte forme
Triste, negre
tablouri mai resar,
grozave . . . E momentu 'nfricogat,
. .

- In
Am primit
?
prin rugaciune, de la banal Dumnezeu

urma vremii, furtunile vietii, négra vecinicie fericirea 'ngropat . . .

In lui face ruga diminetii. De la Ta nu !
Degetele-i obosite se strecórä, Se prea bunul cucernicul ispita
grea.
Pe gandul cucernic la cerescul De tabloul care 'i trece; o negurä prin minte. Sufletul räpit de vraja arnintirei din trecut
din fir din salba de mätänii s'a s'aprinde, privirea lui seninä La a patimei a mut;
mai nemiscat . schinteiézä a iadului Lumea a ei farmecele ei
Ceriu-i negru cu grei desperat. Mi-a fost Tu omu 'n släbiciune ?...
Ce ?... Dreptate ?... este?... Ce lume adevérat ? robit de de släbiciune
a caror zace sórele 'ngropat.
Pieuri devi de plóie se isbesc de e puterea, care se numesce Dumnezeu, Numai eu Impratule divin.
De ferésta de la .
Care linistit ru Tu cu-a Ta s pedepsesei
Ca un chip färä de eucernicul Se räresc din
Pentru-a mea faradelege... FA cu mine ce
sórelui biruitor
gandirea cobóra, la ce-a fost mai . . . Ear' el falnic stralucesce preste capetele Clopotul la tot mai rar
Cu privirea p'a vzduhului cärare Ca un glas din lume, clopotul la mänästire
urmaresce
o vrea spunä.
Respicat la órneni dä de Dumnezeu
In vre-o minute el träesce o celui-ce s'a
isvor de tarie Fiule, tu multe rele
Ce i-a Lost de dulce, i-a fost de dragä. - nevoi ai
Numai prin tare pot géscd. Fapte bane
Vede din momentele frumóse ai fäcut neamului tu.
Ai muncit prin celui ru,
Ca cum ar fi pe tot zugrävite, tresare-acum ?... se späimantat. Cu tu bisericii-ai slugit,
nu-i vine crédä, aevea le-a Ce-am ?... Eu, omida, zämislita din pacat ?...
C'a putut s fie 'n lume, Eu, un sdrob de totdeuna sfintenie ti-ai iubit ;
Dar' crestinul
a provedintei cale numai
de fericit . . .
cand norocului se 'ncrede,
o vede.
nemernic, de ispitä framéntat ?...
Preste-a Domnului vointä sé
de grózä cutremur
am cutezat?...
dor de rasbunare, multe
Pentru-aceea ti-se acest
le-ai ertat, -
cade plangénd...
Ear' fost menite töte cele s piéra, A r a d, 4 Martie, 1902.
Durnnezeu mi-a dat ce lume mai frumos,
Prietinie, fióre, dragoste M'a ales s 'mi lui Christos. Maria Cioban.

www.digibuc.ro
 TELEGRAFUL ROMAN
0.ES
tätori, buna intr confesiuni Consistoriul archidiecesan - pe basa Congresul international de istorie ,
de pentre altele rele, ce le are in acéstä care sé se la Roma luna viitóre,
din partea altora. Pe la mesei ni- privintä -a dispus mai multe s'a amânat pe timp nehotärit. Despre
avisati la timpul su
merind o de din duri, ca repartitiile pentru töte trebu- termin membrii vor
din partea comitetului.
ridicarea aceleia a petrecén- parochiei - fie acelea de ori-ce
du-ne se de bine dimiuéta naturä s se comasseze o singurä Präbusirea de la Zenta. rostit de parochul Grigoriu din
órele 4, n am depärtat listä de contributiune bisericésca si sub pe la 9 óre de amiazi podul parastasul celebrat pentru
sale, ducönd eu noi suveniri un singur titlu general: Dare de cult. de la Zenta (peste Tisa) s'a präbusit, pro- ereii Andreiu baron Miron
impresiuni. Comitetul sinodul parochial sunt duand vuet iugrozitóre. In Romanul Mecenatele Gozsdu,
Ciorbea. petenti a afla cheia, pe basa s se
care a fost sdrucit de povara podului
sub pod un vaper, ocasiunea sinodului protopresbiteral
ordinar la 10/23 Februarie, 1902
se constate are s fie-care fundat apa. e,
comuna
arochi an. Tisa au subsäpat termurul.
de tot. Po- (Urmare.)
multe comune nu se nicatia eu Banatul e
Revistä esterná dispositie, am aflat dal
de bine a atrage pe acéstä cale aten-
era de
sprezece
fäcut
lungime 250 metri
cinci- Torturele
temnithrile,
suferintele, batjocurile, in-
nuele chiar a metro-
Tarul -
z'arele din
Bulgaria. Dupä
la ca pe viitor
de circa zece metri,
organelor parochiale asupra ei, pe trei pilastri. Marti s'a präbusit
interesul bisericei - drépta Tisei (de Zenta)
era asezat
din
la pilas-
tilor români, ne dau
dul cum va fost
despre
preotimea
trul prim, de 60 laltá poporal sub principii calvinesti.
monumentului ridicat amin- s se conformeze.
liberatorul parte s'a Ear' la anul 1700 mai
tirea Tisei, ear' aceeasi zi) s'a veni asupra strabune,
al va busit Tisa casa de de pe o parte de frunte metropolitul
fi de regele al Sérbiei, prin- celelalte case de pe ter- aderneniti de Iesuiti s'a unit
al Muntenegrului eventual NO mural Tisei.
termurului, pro- ce ?
biserica pa-
din convingere re-
.Nicolae
episcopului Pavel. Azi se Luni nóptea sbabil cutrinurul de de ci din interes pur materialistic, pro-
contribuit la provocarea miténdu-li-se mult decât pu-
Rsboiul Burilor. Lordul Wolseley, cincizeci ani de episcocul gr. catastrofei. Anume, in Bácsföldvár tin. Din acest timp ne-am lipsit de metro-
omul de al regelui, a plecat cat. Mihail Pavel de la Oradea-mare a Luni pe la noptii s'a simtit vehernentä polie, de episcop de multe paro-
Africa, misiunea, ca ori s facd pace hirotonit preot. Pentru serbarea acestei cutremur de pámônt, urmat de vuet sute-
elaboreze un nou plan ran. Au fost sguduituri una alta, de töte averile zidirile, ce le po-
Burii, ori semnate diecesa gr. cat. a
probabil puterea acestora se va fi es- sedau acelea. a produs acé-
tegic, ajutoriul s se termina mari a de mai mult de
tins la Zenta, clätinând sta nu se póte deserie.
rsboiul mai curand. Acesta e mai lipsa. eu patru ani Preasântia Sa de ploi de valurile Tisei. le nefericitii
mai de eveniment serbase de 25 ai archieriei sale,
in ziva azi, se pot partea
afacerea alta versiune e, ear' acum, l'a invrednicit de miliöne. Pe linia
a fost trimis s serisorile serbeze iubileul semicentenar al preotiei. Ostende-Viena neeunoscuti
cea mai mare desbinärilor apoi zu
au furat din trenul expres un giamantan desbinarea acésta bisericéseä nu con-
lui Rhodes-Cecil, pe cari regele Edward, pe - La multi !
tribal mai putin la acelor plage,
atunci numai mostenitor, le scrisese lui Rhodes- juvaere de milióne de coróne.
Printul fratele probabil eä la gara Herbesthal s'au dat la umplerea acelei de mai
Cecil din prilejul lui jos din tren.
Transvaal. Rhodes-Cecil e bolnav de
re'ntórcerea din America a so- de ferea. Nu erau Românii
sit Marti portul Kuxhaven. La into de unire de
astfel e nu cumva mórtea port a salutat 21 salve de ear' Isprava hienelor. La o din Ger-
mania zilele trecute la tren o prin neomenósele ale
lui scrisorile acestea, altele referitóre la când a debareat, impratul i-a mers
l'a särutat. Dupá revista artileriei de destinatia pentru Hamburg. Pe principilor calvinesci
hotéscä a lui lameson la cale
care onorurile, ambii s'au imbar- era vii. teranilor peste tot, a mai trebuit se
de Rhodes-Cecil, ca prin suprindere
s ocupe Transvaalul), - s pu-
eat pe cuirassatul Kaiser II", care
era
care,
un transport de gâsce. La gara din
mai s se persecute, mal-
urmat de salvele de tun de, pu- trateze ei intr sine, pentru-ca rul
Hanovra personalul trenului a va-
blicitate.
In timp se din
blicului a Kiel.
gonul ca le adape, dar' a s eu atât mai greu mai simtitor"
o numai ca aia. Vagonul era (Vechea N. Popea).
Bruxella ziariului Daily Telegraph" (Lon- La de la de vii ca 'n ci nu- Optzeci trei ani rmasrti
dra), membrii delegatiunii bure s'au nasiul din Brad au incurs: De la institutul mai buci de carne ciolane, ear'
rugarea, ca din Debra 30 cor. De la in- ortodoxi metropolit nici un
sat de guvernului englez al vagonului pup dou dihanii archiereu. Bate-voiu pästoriul se vor
s le a a se stitutul Doina" din Câmpeni 30 cor. DD. ce a hip. In
M. Bontescu 20 cor. Dr. Leo espedate pe séma menageriei lui mai bine de tot
consulta generalii asupra conditiuni- med. B. Popovits, luLu Popovits, I. Hagenbeck. Acestea eliberându-se óre-eurn de mai usor s pótä
de pace. 2 cor., St. T. Doboi G. Costa, din au rupt grätelele cotetului au turma lupii - era verdictul. In
Ear' de pe de T. câte cor., comercianti Ha- tóte gâscele. acest timp plin
unele rapórte despre ciocniri de Marinimosilor binefactori li-se
publica. Brad, la 1902 d ox i alergau lipsele
smnitate, unul o bätalie data Telegrafia fará servi-
episcopiile
care
siunea administrati Impratul a ordonat,
14 Martie la Vyheidt Ngot,
de prin Bucovina, cum
la de signalisare pe tóte
generalul Emett Cherry, cumnatul generalalui Taxa postale. E bastimentele de fie tele- la cea din Carlovit,
Botha, a fost prisonier. urma unei a ministrului de co- grafia acésta impratul primeau pe ascuns preotii
merciu taxa postale (corespondente) helm e primul care pune geniala
China. Agenta Reuter s'a urcat de la 4 la 5 respective sunt erestinii au nisuit a sustiné
inventie a lui Marconi.
(Londra) raportézä din Hongkong despre o postale noue, cari costa 5 mai departe originalitate institutiunile bi-
China, care deosebi
Au rmas cele
Vergéna pipei primitive crestinesci a rmané
revoluOune vechi, de 4 fileri, la cari taxa trebue Dumineeä, la de din Gyóma credinciosi religiunei a
provinciile Kvangsi, Kvantung intregitä prin lipirea unei de
proportiuni tot mai mari. Generalul Ma, tri- alteum postale ulterior de la in Diószegi Cikos adus asupra nenumrate.
eel focul certei a ver- Dar' chiar ce succede
mis contra rsculatilor, a fost batut adresat 2 Acésta pipei obrazul lui Din
pe adresat pe oticiile postale, de nilor acesta cele
tlia de Sangeeng, care a durat
atrage atentiunea publi-
a nimerit pe Csikos in
orasul jafuit, putere, vergeua pätruns la canonice spirituale e subordinat
Resculatii au cului asupra acestei recoman-
ear' pe mandarini i-au ucis. marca de In urma acesteia a murit litului din Carlovit, in e destul vrednica
nu pregete Marti, ear' Diószegi a arestat. de starea clerului a poporului pe
In Cienpang, la 50 miluri de filer casuri se folosesee de pos-
de tot tale sosirea anului 1848.
Kvangsu, de frica a mrunte. La Messa-Rocca
trimis Intr multele miserii ale ace-
comerciului. Generalul Noul-Mexico) ocasiunea s'a
la Lienceau, Dar pentru biserica. Rposatul George aflat un schelet de scheletul are luia amintim mai cele religionare
contra de acolo, Sighiartau, la mutarea sa din lumea acésta ;
lui Ma alte ajutóre, dar' la cele vecinice, a söi George de patru metri, e de un metru ce se märturisiau a ortodoxi tre-
luat in treetórele Stefan mai ferdele de cucuruz, zece centimetri, ear' peptului buiau s faca un esamen de 6 spt6mini,
acel märet, ca : din suma e de metri zece centimetri.. - La sustineau fost
pentru a impreunarea congresul Statelor-Unite amerieane
tirilor generali. multi soldati din interesele ce o vor s se resolvare peste unsprezece mii a plati diurn de preotului
procure pentru bis. cele de d. e. sentate
din armata au trecut pe partea de projecte Pompierii din unit esamintitor. unirea
lumini, etc.
s participe la jaf s ea- la parochului Berlin trecut au avut de 11.060 mai a patra parte dintr stiteni, biserica
pete mai actual pärintele Iuliu Holdr, aceea sumä incendd. - Pe stradele Londrei se da unite, ear' sätenii toti
de interesele aduse pe an aecidente sférsit mortal, in calcul de a uniti, preotul unit rmânea bu-
Comandantul rsculatilor e Hun media 150, ear' numai peste opt
acum, cari dau suma de 330 ferdele vechi, nurile bisericei la mórte, Ro-
rudenie eu Hungsusveng, fostul conductor a trecut formal posesiunea bis. nóstre, mii. - Japonia särutatul e obicinuit nu-
al revolutiei de la Taiping. mai intr sotie ; nu se aveau unde s-si piece
predindu-se manipulare epitropiei bis. capul. Preotii ortodoxi
care faptä märétä On. nici chiar mama nu-si särutä copilul. - dädeau zecime
paroch Iuliu Holdr, precum George Universitatea din Manchester (Anglia) din nu se puteau bucura de drepturi eel
Stefan cale prilejul iubileului ei de cincizeci ani a con- de alte confesiuni. Asupririle multe,
Pentru paroehil. sele multamiri, - ear' pe r6posatul
George Sighiartau, care a pus temelia acestei
compositorilor
Brodszky titiul de doctor
Richter Adolf
- In area bisericilor tunurile chiar, defaimele
Austria aunt de tot opt universitati, cari batjocurile, oprirea de a invta
de neplâceri obvin zilnic fundatiuni, D-zeu róde ale acelui timp.
'I numere Galomfalu, la Martie semestrul prim al anului curent au
administrarea provederea agende- drepti 18.323 ascultiitori. Dintr acestia
parochiale, din imprejurarea, or- 1902. Ricolae Cristea, prim epitrop. Aprópe de a stinge, perde
9410 la drepturi, 4590 la filosofie, 3299 la de resistenta proverbialä, era
ganele competente compun pentru aco- 1024 la teologie. Femei au
trebuinte bisericesci obraznicie. in 623, cari la 514, la venirea Marelui archierea
perirea Andreiu Baron de
scolare etc. mai multe liste de repar- pedagogicá magiarä, celelalte la farmacie. - In apro- de jum-
In acésta un de gara Huedinului
titiune (contributiune) titli speciali, »Magyara publicat zilele acestea un neeruati au Luni asupra
prin el a inviat, prin el s'a
salariului aflat. Ca un luceafr strälucitoriu negrul
d. e. care ocupandu-se preparandia din Ca- trenului accelerat. a spart ferésta
Un al apare aguna orizontul
rectoresc",repartitia ziee, prin mijlocirea esamenului unui cupeu, dar' in pasageri nu a nimerit. -
bisericei române schin-
rea bisericel", pentru de primire ajung preparandie In Alasca (America) a erupt un vulcan care
datoriei la Jondul de pensiuni cari putut face nici un a sub colonia Cana. numai tolerata, a ridicat'o din nimica,
sporiu, ba chiar tineri cari Locuitorii au dar' perdut tot ce a emancipat'o. viéta Lui, care pen-
regnicolar", repartifia pentru sol- multi ani ucenici de prävälie. - A au avut. a mai noi a e jertfit'o pen-
de
virea etc. etc., ceva despre un institut menit s crésa neasteptate, din veci acolo
sub dife- vtkori, e tra binele nostru. (Va
astfel in multe rénduri nu vulcani.
acele

www.digibuc.ro
 TELEGRAFT7L ROMAN
.11
Povesti La Tipografiei
de
pentru anul prim se : A esit de sub tipariu Tipografia
Novele de trad.
Lectiuni treptele formale de I. C.
de Din romanul vieti, de Stefan
Dr. Petru Braborescu
Se póte procura pretul
u litere latine -
trimise posta pentru exemplar 10
de la bani mai binecuvêntarea I. P. S. Domn loan Metianu,
metropolit se aflä de vênzare Tipografia
in Sibiiu brosat
7 cor., legat 9-50 editie de lux brosat
legat cum se

[2] värsätoriu de campane (clopote)

Ca
Sighisóra
de sus Nr. 168.

Firma de la A esit de sub Tipografia

anul 1822 se de
un se rem- ;
deci tuturor OCTOICHUL
nelor bisericesci pentru a
lifera
de tótá märimea
repara clopote - litere latine -
de stejar ori de fer legat ; care Rônduéla Vecerniei, Utreniei a Liturgiei;
face scaune de clopote cele opt glasuri pentru Dumineci, Podobiile, Polieleul, Pri-
din fer bätut pentru unul
mai multe clopote pre- pelele, Catavasiile, Irmósele, Sfetilnele altele.
cele mai convenabile. unui exemplariu legat simplu legat piele
se efectuesc
depärtare. Clopote mai copcii galbine 3-20 cor. plus porto postal 30 bani.
sunt totdéuna gata. cum se
Solvirea lui se pri-
mesce rate. tipografiei archidiecesane.

trenurilor pe liniile ale stat r. din Oetobre

Budapesta-Predeal Budapesta- Arad
Tren Tren wren Tren
de de Tren Tren Tren Tren Tren
accel. de de Tren Tren Tren Tren Tren
pers. pers. pers. pers .
de
ccel.
de Tren
rs. pers. accel.
10.- 8.50 2.10 pl. Viena 1.50 20 6.20 1.50 10.00 2.10 8.50 pl. Viena 3.25 7.20 6.20 6.20
6.50 5.45 9.15 Budapesta (gara eentralä) 7.10 1.50 8.10 6.50 10.00 2.15
11.21 8.46 9.02 11.12 Szolnok 3.22 Budapesta (gara centralä) 6.10 9.40
11.44 5.32 10.56
1.33 10.38 11.33 12.47 12.54 8.46 4.15 Szolnok 2.49 11.44 4.13 7.32
10.06 1.12 3.56 3.55 11.51
3.42 11.56 1.48 2.11 pl. 9.55 8.18 11.20 4.21
Oradea-mare 8.43 11.36 4.30 12.41 6.35 pl. Arad
3.58 2.06 10.44 8.57 10.50 4.06
8.38 11.17 2.31 4.42 6.46
4.38 12.48 2.50 1.07 8.45
Telegd 8.11 10.42 2.01 5.03
5.20 1.26 3.45 3.26 9.32 7.06 Gyorok 8.24 10.14
. 7.47 10.68 1.34 5.14
5.43 4.06 9.11 7.16 8.12 10.00
Bratca 9.50 5.35
2. 16 4.16 8.37 7.29 MariaRadna 7.57 3.27
7.09 9.19 12.52 37 7.55
7.16 2.49 52 Huiedin 7.55 Conop 7.22
6.40 8.37 12.20 6.13 8.11
8.18 5.42 bung. 6.54 Bérzava 7.05
5.41 7.37 6.58 1.46 8.51
8.83 3.50 6.59 6.13 Sobor§in 6.75 8.15 2.31
8.50 4.20
5.23 7.- 11.01 7.27 2.05 6.19 5.50 7.41
6.11 pl. 6.45
9.07 4.41 7.52 9.43 GIlurasada 7.16
8.59 6.27 Apahida 5.02 27
10.14 5.56 10.29 3.40 8.08 3.27 5.13 7.06 1.39
7.26 5.12 9.23
10.44 .24 11 16 8.26 9.52 Branicica 4.49 6.43
3.11 4.43 8.54
10.56 6.33 11.31
Cucerdea 3.04 8.52 2.54 10.42 Deva 4.27 6.20 1.12
7.52 4.33 8.49
11.03 6.40 11.40 2.58
906 3.06 10.46 Simeria (Piski) 4.12 1.00
7.56 4.27
6.48 11.50 2.51 3.32 11.35 3.33 12.12
Vintul-de-sus 20
11.34 7.11 10.16 11.56 3.13
12.20 8.16 Aiud 2.29 3.59 8.23 4.55 11.57
11.52 12.46 8 32 2.07
10.38 00 1216 2.53 4.34 11.40
3.38 8.06 10.54 4.26 12.34
12.24 1.43 8.37 sos. 33 4.17 11.13
3.02 8.00 11.30 1.05
. 1.09 2. 3.43
2.36
1.02 2.26 9.04 (ungh. Urnavei) 2.26 7.35
1.14 2.36 12.49 2.16
1.45 3.14 9.31 12.11 1.44 7.08 Tren micst p.
2.01 3.33 9.43 pl. 11.50 1.25
p. Tren
2.15 6.56
3.48 9.47 1.06 2.00 7.30 4.10
2.33
pl. 6.50 Vintul-de-jos . . 7.48 10.15
4.08 10.01 10.55 12.49 2.24 7.57 31
6.37 11.14 7.28 9.55
3.04 4.45 10.25 Elisabetopoie 47
12.18 6.16 8.20 4.49 10.56 6.48
8.40 10.53 9.15
5.27 11.40 3.11 8.44 5.08 Cunta
3.47 11.- Sighilóra 9.35 10.46 6.34 9.02
5.43 pl. sos. 5.42 3.21 54 5.17 Mercurea-SArAturâ
4.03 10.31 6.15 8.43
6.08 11.14 Ha§falu 9.12 9.12 5.31
5.28 Mercurea 10.19 6.00 8.28
5.35 12.26 Homorod 3.54 9.26
10.03 4.23 5.42 Apoldul-mic 10.09 5.18 8.14
8.32 a 9.22 3.50 4.30 10.05 6.11 Apoldul-mare
6.43 9.52 4.55 7.52
9.09 1.16 Apata 6.3a 8.57 58 33 6.33
3.35 9.33 4.25 7.24
7.16 9.40 1.35 Feldioara 8.27 5.27 11.07 6.56 Sliste
3.15 9.17 4.05 7.05
10.25 2.09 7.48 5.40 11.20 7.06 Shcel 3.40 6.41
2.19 5.50 11.30 Cacova
2.18 8.48 3.28 6.29
12.26 3.01 4.05 6.01 11.45 7.24 Orlat
1.42 8.38 3.16 6.17
5.10 1.11 3.31 6.18 12.03 7.35
Predeai 8.20 3.32 1.12 Cristian 8.18 2.48 5.50
11.55 9 6.44 12.29
Bucuresci 7.50 9.15 7.54 2.17 5.17
6.55 12.40 8.05
7.44 2.05 5.05

tren de persóne tren tren de tren

Arad-Timiqóra
mixt. mixt de pers. tren
tren de pers. tren
2.21 11.19 7.10 PI. 6.25 9.32 3.25 12.35
tren de pers.
6.20 pl. Arad

tr.
3.50
4.12
6.36
7.04
12.47
1.09
8.50
9.15 pl.
5.07
4.40
8.08
7.41
1.50
1.21
11.01
10.30
7.08
7.31
12.42
1.05
5.00
6.14
6.52
Vinga . .
.

Merezifalva
.
..
. . 10.43
9.47
3.44
3.01.
10.55
10.11
tr. Sibiiu mxt 9.09 2.33 43
4.33 pl. 8.01 1.35 7.39
7.33 8.57 pl. 8.25 2.00 9.10
5.23 2.54 mare 6.45 8.04
6.15 3.59 Avrig 01 7.15 Notä. Numerele negre de nópte.
8.34 pl.

Redactor responsabil Teodor V.

Editura tipariul Tipografiei

www.digibuc.ro