_A.xmi.1U.

ARADU, 6/18. Augusta 1889.

xni.

Nr. 3 3 .

BISERICA si SCOL'A.
Foia bisericesca, scolastica, literara si economica.
Iese odat in septemana:
PEETITJLU ABONAMENTULUI.
Pentru Austro-Ungari'a :
Pe unu anu 5fl.er., pe V2
^ ^- 50 cr.
Pentru R o m a n i a si strainetate:
Pe nun anu 14 fr., pe jumetate ann 7 franci.
a

DUMINECA.

PRETlULU INSERTiUNILORU:
Pentru putilicatrunile de trei ori ce contienu
cam 150 cuvinte 3 fl ; pana la 200 cuvinte i fl.;
si mai sus 5flT . a

Hr. 3112.

Prea onoratiloru protopresviteri sl administra

tori protopresviterali, si onoratiloru preoi din
dieces'a Aradului.
Cela ce va face si va inveti, acei'a
mare se va chiam, er celn ce nu
va inveti, micn se va chiam in
tru imperati'a ceriuriloru " Mateiu
914.

Dorinti'a si nisuinti'a cea mai ferbinte a tuturoru

feiemioru, este de a deveni bine si fericei aici si din
colo de mormentu. Dupa aseminea dorintie alerga dmenii, din cea mai frageda etate pana la m6rte.
Daea inse pre langa tdte silintiele loru, o mare
parte de dmeni nu ajunge aceea dorintia, daca cei mai
muli nu ajungu binele si fericirea dupa cari nisuescu, caus'a este : lips'a de o buna conducere, fara
de care, nu potu alege bine mijldcele, prin cari si
ar putea duce intru indeplinire acea dorintia a loru.
Mijldcele, cari conducu pre omu la bine si feri
cire, sunt cele doue asiezaminte snte: biseric'a si
scoTa, seu religiunea i invetiatur'a.
Scdl'a inveti pre omu acele cunoscintie, prin
cari i-si ctiga mai cu nlesnire si mai intru prisosintia, cele de lipsa pentru esistintia, apoi cum se
sustiena si se conserve cele ctigate, cum se-si apere drepturile in tot loculu si timpulu; er biseric'a
inveti pre omu eunoscinti'a unui adeveratu Dumnedieu, si legatur'a dintre omu si Dumnedieu, pentruc
apoi aeest'a se-i fie steu'a conducatdre in tdte luerrile lui, c se pdta deveni folositoriu familiei sale,
neamului seu, patriei sale, si societii in care traiesee.
Din trecutulu poporului nostru scimu iubiilor, c
viei'a lui intrega, a fost strensu legata de biserica; dar
intre mprejurrile matere in cari a traitu, n'a pututu
ngriji in mesura corespunzetdre si de alu douilea
factoru, de sc6la seu invetiatura; er aceti doui fac
tori fiind asia de strensi legai la olalta, c si tru
pul LI cu sufietulu, omulu num|i inbratisiandu pre amendoi se pdte noroci si fericit.

Corespondentiele s se adreseze Redactiunei

BISERICA s i SCL'A."
r b a n i i de p r e n n m e r a t i u n e l a
T I P O G R A F I ' A B I E C E S A N A in A R A D .

De aici a urmatu apoi, ca o mare parte a po

porului nostru remanendu inapoi cu invetiatur'a, prin
acst'a, a remasu lipsitu in parte mare, si de bineeuventrile ei, de bunstare si fericire.
Pentru a adeveri acestea, nu vom provoc, la
alte dovedi, ci vom dice, se priviti unulu fie-carele
in jurulu vostru, c se vedei, si se aflai, c de re
gula, numai acei omeni sunt mai miluii si mai binecuventati de Dumnedieu, numai acei'a sunt mai in
stare, mai in vaza si in cinste, numai acei'a ocupa
locuri mai de frunte in societate, cari pre langa reEgiune, au inbratisiatu si scdl'a, su invetiatur'a ; r
cei fara invetiatura, au fostu si suntu lipsii si de
binecuventrile ei, fiind silii a lupta greu cu ne
cazurile provenitre din lips'a de invetiatura.
Aceea ce se vede la singurateci se afla si la
popra si naiuni. Daca ni vom etinde privirea si mai
departe de jurulu nostru, vom afla, c si intre po
pra si naiuni, acelea se bucura de bunstare, vaza
si naintare, si sunt jndreptatite la viitoriu tot mai
bunu si mai frumosu, cari au inbratisiatu tot mai
multu cultur'a.si lumin'a, su invetiatur'a; r cele
fara invetiatura sunt condamnate, de srte, la o stare
trista si durer sa.
Sciind noi acestea iubiilor, si avnd in vedere,
c poporulu nostru, dela noi preoii lui de sus pana
josu, atepta ndreptarea si conducerea la calea cea
buna si mantuitre ; daca purtamu la inim'a nstra sortea lui, si prin elu si srtea bisericei nstre
naionale si cine ar fi att de nesocotitu se nu
porte acestea la inim'a sa : atunci unulu fie-carele
dintre noi, si toti la olalta, avem cea mai mare datorintia, a ngriji tot mai multu, si tot mai seriosu,
de invetiarea si luminarea lui, avnd pururea naintea
oebiloru acele adeveruri mari : c si poporulu nos
tru, c si alte popra, numai prin lumina si cultura,
se pot ridica la o stare mai multiamitre, si c ri
dicarea lui, este si ridicarea nstra a preotimei lui,
de sus pana jos, si totodat si celu mai frumosu
meritu alu nostru, dupa dis'a sntei scripturi: cel'a

252

B I S E R I C A

ce va face, si va inveii, aceVa mare se va chiama

intru imperativa ceriuriloru.
a

Nu credemu s se afle mcar unu singura preotu, carele n'ar fi petrunsu de aceste adeveruri,
cci unulu c acel'a n'ar merita numele de preotu ;
dar pot c vor fi multi, cari pre langa tta bunavointi a, nu vor fi sciind cum ? si de unde se incpa
cu invetiatur'a poporului ; de aceea, din incidentulu
nceperii prelegeriloru scolare, ce ni stau nainte, venimu si la acst'a ocasiune, a vi aret iubiilor, c
pentru ajungerea scopului, de a lumina poporul, de
lipsa este a ingriji, de o parte, c fie-care scla se
fie provezuta cu invetiatoriu bunu, carele se-si implinsca conscientiosu chiamarea sa ; r de alta parte
c toti pruncii obligai la invetiatura, s se deprind,
inca dela inceperea prelegeriloru, a cerceta scl'a re
gulata, provediuti cu crile necesarii.
Pentru a ingriji c scl'a se aiba invetiatoriu
bunu, va fi de ajunsu o controla corespunzetore ; r
pentru a face c toti pruncii obligai se cerceteze
scl'a regulata, este neaperatu de lipsa, a aret parintiloru cu dovedi si exemple convingetre, folsele
cele mari ale invetiatarii, si urmrile cele triste ale
neinvetiaturii, spunendu-le la intielesu, la tote ocasiunile : c numai invetiatur'a ridica pre omu la bun
stare, vaza, onore, si prin acestea la bine si fericire ;
si^in deosebi, c numai invetiatur'a tineretului ridica
familii, popra si naiuni la bunstare, vaza si onore,
cci precum si o singura lumina luminza ori ce casa
in intunerecu ; tot aseminea chiar si numai unu
singuru membra invetiatu intr'o familie, luminza pre
toti ceialalti membrii familiari in nesciintiele loru.
Se se spuna mai departe prinilor : ca in timpuu nostra, att de multa inaintatu in tte pjivintiele, numai acei meni, acele familii, popra si naiuni, pota conta la unu viitoriu mai bunu, cari invtia
mai multa carte ; r cei ce nu invtia carte, nu pota
astepi nici unu bine, ci numai dile grele si de durere.
Astfeiu dar, avendu invetiatoriu bunu, si luminandu pre partati despre folsele cele nepretiuite ale
invetiatarii, si asia insuflandu-le tot mai mare dorintia de a-si inveti pruncii loru : Se struii iubiilor,
cu tot deadinsulu, c in primele dile ale lui septemvre calendariulu nou, se se incpa negresitu prele
gerile, in cea mai buna regula, in tte sclele nstre
din eparchie, dupa modalittile si tadruinrile cuprinse
in pastoral'a nstra din 16 Augusta 1 8 8 1 Nr. 1 8 2 6 .
Eepetiendu inca odata, ca poprele si naiunile,
numai prin religiune si lumina, se potu ridica la bu
nstarea si fericirea ce urmarescu, nu putemu intralas, nici la acsta ocasiune a-ve aminti, iubiilor, ca
unica mesura, dupa carea se va mesura si pretini
iubirea nstra facia de biserica, si naiune, va fi :
sporiulu si resultatulu fapticu, ce-lu vom arata unulu
fie carele, intru ridicarea poporului, tot mai multa,
in cultura morala-religisa, printr'o crescere ct mai
buna, a generatiuniloru viitre.

si

S C O L '

Anulu XIII.

Numai intra ct vom aret asemenea sporiu,

vom si dovedi, iubiilor, ca suntemu adeverati prini
binevoitori ai poporului nostru, si membrii demni ai
bisericei si natiunei ntistre, precum si demni cetatieni
ai patriei ntfstre.
Dupa cari mai implorandu si darulu si ajutoriulu
lui Dumnedieu asupra n6stra, asupra pastoritiloru
notri, si asupra nisuintieloru nostre, si poftindu pre
p. t. protopresviteri se distribue fie-carai oficiu parochialu cte unu esemplariu din acesta eerculariu,
er conducatoriulu oficiului se-lu comunice si cu ceia
lalti preoi si cu invetiatorii locali, spre scire si aco
modare, cu binecuventare archieresca amu remasu
Arad, in 1/13. Augusta 1 8 8 9 .
Alu vostru
de tot binele voitoriu:
JO anii Metianu,

m. p.

Episcopala Aradului.

Discursulu
pronunciatu de comisariulu consistoriala A n g u s t i n II a n s e i
la deschiderea sinodului protopresviteralu alu Aradului, intranitu la
2. Augnst in biseric'a catedrala din Aradn pentru alegerea de protopresviteru.

Onorai domni membri ai sinodului protopresvi

teralu alu Aradului! Ne-am rogat tai Ddieu, c se
tramita darulu sntului seu Duchu asupra nostra; si
armai cu acesta nebiruita arma se potein intielege
evangelicescile sale invetiaturi, - si numai in spiritulu celu vecinicu alu aeestor'a se ndeplinim actulu
celu mare, pentru carele ne-am ntrunit astadi aici.
Ne semtim mai bine dupa acesta snta rugatiune, pentru ca credinti'a n6stra neelatita in Dum
nedieu si in puterea de vietia a bisericii Lui ne
spune, ca nu lucru lumescu, nu lucra trecetoriu, sun
tem chiamati noi astadi a seversi aici; ci unu acta
importanta, unu acta, carele sta in strensa legatara
cu program'a cea vecinica si cu missiunea istorica a
bisericii Domnului.
Ne semtim mai bine dupa acesta snta rugatrane, pentru ca nadejduim, ca Domnulu mririi ne
va lumina, c se esercim dreptalu, pre carele ni-lu
ac6rda legea, si se ne implinimu detorinti'a, pre ca
rea ni-o impune biserie'a, in spiritulu luminei si dra
gostei evangelice, pentru ridiearea si naintarea semtiului de pietate alu poporului credintiosu.
Ne-am ntrunit astadi aici pentru a alege pre
fiitoriulu protopresviteru alu tractata! Aradului.
Si preotimea si poporulu traetualu ascepta dela
aleii sei, dela membri acestui sinodu protopresvite
ralu, c piin votulu loru se ridice, si se pun
in fruntea acestui tracta, pre unu barbata, carele prin
mintea si inim'a lui, pusa in servitiulu bisericei lui
Christos, se pota conduce poporulu in spiritulu lu
minei si dragostei evangelice pre calea cea buna, pre
calea, carea duce cu succesu si sigurantia poporele
la buna stare si fericire.
v

Protopresviteruiu dupa legea nstra organica oeirpa una loco nsemnata in organismulu bisericei
nstre naionale.
Protopresviteruiu dupa positiunea s'a oficiala,
pre carea i-o avisza statutuiu organicu este inaintestatoriulu preotimei si poporului tractualu, si in aeelasi timpu este organnlu, prin carel' lucrza ele
mentele constitutive superire bisericeti la inaintarea
afaceriloru bisericesci, scolane si fundationali.
Protopresviteruiu este conducetoriulu si povetiuitoriulu preotimei, alu corpului invetiatorescu si alu po
porului tractualu. Elu este unu organu instituita de
biserica, pentru ca nencetat se privegMeze asupra
trebuintieloru preotimei, ale sclei, si ale poporului,
si neneetat se studieze, si se afle mijlcele, prin cari
se pota prentempin aceste trebuintie, si se pota con
duce bisericile, sclele si poporulu din tractulu ineredintiat administrrii lui pre calea cea buna, pre
calea, carea conduce eu sigurantia si succesu la des
voltare si naintare pre tte teren ele vieii.
In acelasi timpu protopresviteruiu este organulu
chiamat a informa esactu si conscientiosu organele
superire bisericesci despre tota ceea ce se petrece
in tractulu seu, pentru c acestea in cadrula competentiei, loru se pota lu dispositiunile cele mai ni
merite pentru promovarea si inaintarea sigura a afa
ceriloru bisericesci, scolarie si fundationale.
Si rasi protopresviteruiu este organulu chia
mata a pune in aplicare, a pune in practica si a
esecuta n modulu celu mai nimerita dispusetiumle
foruriloru si autorittiloru superire bisericesci.
Din acosta positiune oficiala a protopresviterului
resulta neaprata, ca candidaii pentru aeesta func
iune trebue se poseda in mesura deplina calitile
pastorale, calitile, cari trebue se infrumsetieze pre
servitorii altariului Domnului : se fia blandu si temetoriu de Ddieu, sefiaiubitoriu de biseric'a si de
poporulu seu, se fia priceputu si nepregetatoriu intru
a conduce poporulu, sefiaconscientiosu intru a in
forma organele superire, sefiasentinela neadormita
in sinulu preotimei si poporului tractualu, se fia or
ganu credintiosu, iubitoriu de ordine si disciplina att facia de autoritile superire bisericesci, ct si
facia de organele sale subalterne.
Chiar pentru acst'a legea nstra organica, pretinde, c candidatala la postulu de protopresviteru
sefiaapta si binemeritata pre terenulu bisericescu
si seolariu ; r reguhnientulu congresualu normandu
cualificatiunea candidatiloru la postulu de protopresviteru cere dela densii, se produca dovedi despre
invetiaturile din scla si dovedi despre resultatele
obtienute de densii in vitia, pretiendiendu in modu
imperativii c numai astfeliu de barbati s se nainteze la acesta insemnatu posta, cari s'au distmsu in
resultatulu activitii loru de pana acum pre terenulu
bisericescu si seolariu.
Am amintit aici aceste dispusetiuni ale legii,
pentra ca ele emanza din vecinicile invetiaturi ale

evangeliei, r indreptariulu nostru unicu sigura si

indreptatitu in tete agendele este numai evangeli'a
lui Christos.
Implinindu-mi acesta detorintia, constata mai
departe, ca o alegere este numai atunci nimerita
daca alegetoriulu este liberu pre deplinu in esercitiulu votului seu, daca acesta votu este eflucsulu
convingerii sale formate prin aplicarea esacta a dispusetiuniloru legii, si daca emanza din consciiuti'a, si tendenti'a : cd prin votulu seu se promoveze
binele publiai alu institutiunei, carei'a servesce.
Chiar pentru acst'a respunderea alegetoriului
pentru votulu, pre carele lu-depune in urna, este fdrte
mare, pentru ca alesulu lucrza in puterea manda
tului, pre carele i-lu da alegetoriulu ; si deci alegetoriuhi prin votulu, pre carele lu-depune in
urna, iea asupra-si respunderea pentru faptele alesulai seu.
In acsta respundere culminza in ori ce ale
gere ngrijirile alegetoriului. De aceea mi-am permisu a constata, ca nu de unu lucru trecetoriu ne
ocupmu noi aici, ci de unu lucru de adeverata va
iere istoric in desvoltarea nstra bisericsca si na
ionala. Respunderea pentru acesta actu o porta pen
tra totdeun'a alegetoriulu, si nici unu feliu de m
prejurare nu-lu pte absolv de sub greutatea acestei
respunderi.
Chiar pentru acesta greutate a respunderii celei
mari istorice in t6te alegerile bisericesci alegetorii
si-au ridicata inim'a si glasulu catra Domnulu m
ririi., c acest'a se-le arete pre acei'a, pre cari va
dispune a-ii chiam, se slujsca sntei sale biserici.
Drept aceea, dechiarandu siedinti'a sinodului electoralu de deschisa, catra Domnulu mririi ne vom
ridica si noi glasulu si inim'a nstra, pentru c liberi
de ori ce preocupatiune si lepadandu tta grija cea
lumsca, se-te potem ruga pre tine Demne, Carele
cunosci inimile si vrednici'a tuturor, c se-ne areti
pre barbatulu, carui'a voiesci a i incredinti sortea si
sarcin'a slujbei acestei'a. Amin.
loanu Mesiota.
Cuvntu lienutn in 25. Septemvre v. 1888 la seibatdrea S-tei Sofii.
(Continuare si fine.)
III.

C p r o f e s o r u Mesiota era exemplara in privinti'a implinirei cu consciintia a datoriiloru sale, devotatu

cu totulu cbemrei sale.
Preparatiunile si traducerile lui din Horatiu, Homer
Tacit, Sofocle si Plato, remase dela elu ca manuscripte,
sunt o proba invederata in privinti'a aeuratetiei, cu care
si-implinea chiemarea s'a.
Mesiota era in curentu cu totu ce se petrecea in
specialitate'a s'a, si nu-i scap din vedere nici o scriere mai
nsemnata din ramulu acestei'a. Astfelu elu se ducea in
scola la elevii sei provediutu cu totu aparatulu cunoscin-

tieloru trebuincidse si cu inima vesela pentru mplinirea

sfintei sale chiemri, pe care elu adeseori in vorbirile cu
colegii sei o numia c e a m a i f r u m o s a e b i e m a r e .
In sc<51a, fatia de elevii sei, era severu, dara dreptu.
Caut a se convinge cu deseversire despre valdrea spiri
tuala a fie-carui'a, e se nu gresiesca la fixarea calculului,
pe care elu nu-lu fcea nici odat dependentu de conduit'a
plcuta, ori neplcuta a scolariloru sei. Era minunatu modulu de procedere alu lui Mesiota cu colarii, cari nu erau dupa gustulu lui. Pe acesti'a ii-indreptd nu deadreptulu prin vorbe grele la adres'a loru, ci prin proverbii,
prin pilde, cari aveau mai mare efectu, dect nisce cu
vinte aspre.

IV.
C d i r e c t o r u Musiota era regulata si expeditiv,
nsuiri, cari i-au inlesnitu in multe privintie purtarea greleloru sale afaceri oficidse.
Era mai departe omulu, care scia se represinte cu
demnitate corpulu seu profesorala in afara, si cuvintele,
ce le adresa elu la ocasiuni, erau clare, adeneu gndite si
pline de simbure.
Fatia de colegii sei profesori era conciliantu si pre
venitorul, voindu a-i ctiga prin purtarea s'a pe toti in
folosulu scdlei.
Si colegii sei si-aretau in modu cuviinciosu si nesilitu respectulu catra superiorulu loru, care era adeveratu
p r i m u s i n t e r p a r e s , care excela in tdte intre co
legii sei cu vederile sale limpedite, cu experientiele sale
probate si cu tactulu seu deosebitu, respectndu adeseori
preri divergente, pe care aflndu-le temeinice, le primia
de ale sale.
Astfelu directorulu Mesiota era ealeuzulu colegiloru sei.
Astfelu intr'unu modu nesilitu, numai cu autoritatea
persdnei sale scia, se impun, se sustiena ordinea, se faca se
domnesca armoni'a in corpulu seu, se stimuleze zelulu colegiloni sei pentru o conlucrare armonica spre binele si
propirea institutolui. Cci elu era in adeveratulu intielesu
alu cuventului s p i r i t u s r e c t o r alu institutului.

V.
Aeeea inse, ce-i pune cordna pe capulu seu, este, c
Mesiota pe langa tdte greutile, ce Ie avea c profesoru
si c directorulu scdleloru centrale: gimnasiale, reale si
comerciale, precum si alu scdleloru de fetitie, ca notaru
alu Reuniune! femeiloru romne, ca membru alu Eforiei
colare si alu feluriteloru corporatiuni bisericesci si co
lare, totui a mai gasitu timpu a se ocupa cu aceea ce
face margaritarulu de mare pretiu din cordn'a fapteloru
sale, distingenduse intre colegii sei cu activitatea s'a deo
sebita pe c m p u l u l i t e r a t u r e i .
Dela elu ne-au remasu urmatdrele scrieri:
1. I d e i i n i i a t i v e d e s p r e e p i g r a f i ' a r o
m a n a , in a trei'a programa a gimn. romnu, Brasiovu (1862.)
2. D a c i i s i r e s b e l e l e l u i T r a i a n u i n D aci'a, in apatr'a programa (Sibiiu 1863.)

3. C u m s e f o r m z a c a r a c t e r u l u ? in Organala
pedagogica alu lai I. Popesca.
4. E s p a n e r e a c t o r v ' a f e n o m e n e s u f l e t e s c i en p r i v i r e la e s p r e s i n n i l e p s i c h o l o g i c e i n l i m b ' a r o m a n s c a , in a
sieptea programa a gimn. (Brasiovu 1866.)
5. D i s c u r s u t i e n u t u c u o c a s i u n e a i n a u
g u r a r c i c a t r e d e i d e l . f r a n c e s a , (pubi,
in ConvjJdtefare^).
6. S c d l e l e r e a l e i n p a r e l e l a c u g i m n a s i u 1 u, (in a 12-a programa, Brasiovu, 1873.)
7 . M a n u a l a de i s t o r i ' a u n i v e r s a l a p e n t r u
s c d l e l e m e d i i , p r e l u c r a t a d u p a W. P u t s
(Voi. I. Iasi 1876 ; Voi. H. Iasi 1869 ; VoL IU eontinuato^ae^A. Brseanu, Bacuresci 1880.)
8. F e m e i ' a s i e m a n c i p a r e a e i (prelegere p u
blica,) pubi, in Albin'a Carpatiloru" 1877.
9. D i f e r i t e v o r b i r i o c a s i o n a l e , mai cu sema
la ncheierea anului scolastica si la serbatrea Sf.
Sofii (ca cea dela Sf. Sofi'a 1870 cu tem'a: In ce
consta adeverata cultura a spiritului si care e nobleti'a inimei? publicata in Albin'a Carpatiloru"
si reprodusa in Scdl'a si famili'a; ca cea din
1873 cn tema: Crescerea naionala," publicata iu
a 13-a programa a gimnasiului (Brasiovu 1877,)
si ca Cuvntam" din 1874, adresata matnrisantiloru si publicatu in Scdl'a si famuTa" an. II
Nr. 6.)
a

10. D e o s e b i i a r t i c n l i a n o n i m i s i p s e u - ,
d o n i m i , in organele nostre de publicitate.
11. C m a n u s c r i p t e au remasu :
a) L o g i c'a s i p s y e h o l o g i ' a , prelucrate dupa
Lindner.
b) P r e p a r a t i u n i s i t r a d u c e r i d i n Horatiu,
Homer, Tacit, Sofocle si Plato.
c) I s t o r i ' a c o m e r c i u l u i u n i v e r s a I n n
s e c o l u l u 19. (traducere.)
d) Articoli inceputi, dar neisprvii, e : Cum trebue
tractatu studiulu Hrubei materne intr'unu gimnasin romn
de 8 clase ? Invetimntulu istorica dupa raportulu oflcialu alu espositiunei universale din Vien'a (1873.) Despre institutele romne de crescere si instruciune din Bra
siovu, etc.
Dupa cum vedemu, si in scrierile sale s c d l'a este
prim'a s'a preocupatiune, spre ea isi ndrepta Mesiota ia
prim'a linia gndirile sale.
x

VI.
C a o m u Mesiota era stimata si pretiuita de tof
pentru nsuirile frumdse, cari impodobiau sufietulu sen
nobilu.
Era modesta. Nu avea ambiia desirta de a voi se
brileze cu sciinti'a s'a; nu voia se arete c scie multo.
In privinti'a acst'a urma ntocmai frumseloru cuvinte ale
filosofului Seneca: Att'a sciu, c nu sein nimic'a.
Er mai departe Mesiota prudentu si circumspecta.
De doue si trei ori chibzui unu lucru, nainte de a-Iu

Anulu XIII.

B I S E R I C A

face. Dupa-ce se convingea inse, c e bine se-lu faca, i-lu

indeplini cu tota energi'a.
In desbateri era seriosu si cu multu tactu, respectndu prerile altor'a.
Er omu dreptu si sincera. Nu se incredea usioru
in fie-cine. Pe care insa i-lu cunoscea c e sincera, acelui'a i-i d tdta increderea.
Judeca cu snge rece, fara se se iutiesca.
Pe contrarulu seu nu-lu improsic cu cuvinte vio
lente. I-i spunea frumosu, fara nfocare, ce avea sa-i
spun. Fctia de laudarosi inse er forte picantu, aducndu-i la resonu adeseori prin tonulu seu ironicu, fara
inse c ei se se fi simtitu vtmai prin cuventulu lui
siagalnicu.
In ideile lui er o mare claritate si consequentia.
Fie-care cuventu er bine mesuratu si la locu potrivitu.
Er omu de cuventu. Pe cuventulu lui putea ori
cine pune te'meiu. Mai curndu s'ar fi intemplatu ori-ce,
de ctu c Mesiota se nu-si fi stapnitu cuventulu datu.
Impodobitu cu attea vrtuti intelectuale si morale,
Mesiota trebuia se fia iubitu si pretiuitu de toti. Toti semtiau interesu a se apropia de elu, a-si petrece cu elu, a
se recrea si inspira in societatea lui pentru proiecte si
planuiri frum6se.
Toti, Romni si Neromni, i-lu numiau unu omu
vrednicu, unu harnicu omu, unu omu de isprava, era metropolitulu Siagun'a, inspectorulu seu supremu, i-lu numi
margaritarulu seu celu scumpu, vrednicu se fia pusu in
cordn'a corului profesoralii in gimnasiulu seu." *)
Astfeliu a fostu Mesiota: stimatu si pretiuitu de
toti f astfeliu trebue, onor. domni si domne, se stimmu
si se pretiuimu si noi nealterata amintirea scumpului seu
nume cu tdta vrednici'a.
Se pretiuimu virtuile lui, se pretiuimu cunoscintiele
lui, ce si le-a cstigatu cu att'a munca incordata a su
fletului seu, se fimu cu deosebire cu recunoscintia pentru
facerile sale de bine, care elu c profesoru si directoru
le-a reversatu cu imbelsiugare asupr'a instituteloru nostre
secundare.
Se fimu pentru tdte, cte ne-a facutu, recunoscetori.
Recunoscinti'a este cea mai frumosa flore din cunun'a vrtutilora omenesci.
Recunoscinti'a este partea dmeniloru nobili.
VII.
Si acum'a me intorcu catra tine, iubita tinerime
studiosa. Tu erai obiectulu parintesciloru lui prengrijiri.
Tu erai visulu, in care se legn sufletulu lui cuprinsu de
aspiratiunile cele mai nobile. Luminarea t'a, soliditatea
gndiriloru tale, otielirea inimei tale cu puternice resolutiuni, tari'a caracterului teu, tdte acestea erau attea obiecte de predilecie ale nvpiatului sufletu alu directo
rului de odinidra Dr. I. Mesiota.
Nu er o di, se nu se fi gnditu elu la tinerimea
studiosa, cautandu moduri si chipuri se-i inlesnesca dru*) Intr'o epistola dedto 21 luniu 1869.

si

SCL'A

255

mulu spre scopulu desevrsirei sale: cum se aprind intr'ns'a lumin'a intielepciunei; cum se nflcreze inim'a
ei pentru idealele virtuii, cautandu a face din tinerii stu
deni ai institutului seu omeni harnici, Romani cu cela
mai viu interesu si cu cea mai nflcrat rvna pentru aspiratule nmului loru romanescu.
Astfeliu a fostu elu, purtandu neclintiii idealulu perfectiunei sale, morale, intelectuale si naionale in bogatulu seu sufletu.
Cauta deci si tu a te petrunde de sfintieni'a gndiri
loru lui.
Cauta se indeplinesci cu energie legitimele lui sperantie.
Nu te abate nici locu de o palma dela scopulu perfectiunei tale.
Cauta se fii si tu asemenea lui.
Elu ti-a desemnata trasaturile caracterului ce doria
se-lu aibi, nu numai prin cuvinte, ci si prin exemplulu
seu, prin faptele sale.
Elu insusi \ fost asia, dupa cum a invetiatu pe co
larii sei.
Prin exemplulu faptei sale a vrutu se inaltie forti'a
sufletului scolariloru sei.
Fiti si voi, precum a fost maiestralu sufletescu de
odinidra, fiti iubitori de munca ca elu.
N u l l a d i e s s i n e l i n e a , a fost principiulu seu.
Nici o di, in care se nu fi facutu o isprava in privinti'a
desevrsirei sale.
Fiti si voi astfeliu. Nu lasati se trca nici o di. fara
a ve examina, de a-ti sporitu cu cev'a in privinti'a perfectiunei vdstre.
Muncii cu tota resolutiunea, ce o avea Mesiota,
cnd s'apuc de lucru.
Munc'a vdstra inse se nu se restrng numai pe
langa obiectele, ce vi se propunu in scla.
In orele libere cutati a ve complecta oper'a culturei vdstre intelectuale.
Straduiti-ve c Dr. Mesiota, a intrebuinti bine timpulu libera, de care dispunei, cautandu a ve imbogati talentulu sufletului vostru cu margaritarulu invetiturilorn,
ce dilnicu aveti oeasie a-lu gsi in scrierile cele mai bune
romnesci si in nemuritdrele opere ale nmurilora streine.
Nu cetii inse acele opere intr'unu modu mechanieu.
Cetiti-le, cum le cetia Mesiota, cetiti-le cu ragam,
cetiti-le cu gndire, meditndu asupra cuprinsului loru si
cautandu a ve face nsemnri asupra materiiloru cetite,
pentru ca astfeliu se putei preface materialulu ideiloru
streine in o avere nedeslipita a sufletului vostru.
Astfelu a cetitu Mesiota, astfelu numai a ajunsu elu
a se ridica cu sufletulu seu in regiunile inalte a le lueeferiloru sciintieloru, sorbindu de pe buzele loru unde
aurii de intielepciune."
Cutai inse mai intiu de tote a ve mpodobi inim'a
cu sentimente morale.
Nu lasati se intre in sufletulu vostru nici o cuge
tare falsa, se nu sa din gura vdstra nici unu cuvnta,
falsu."
/

Pastrati-ve curati naintea lui Dumnedieu si a meniloru.'

Desvoltati-ve cu sirguintia tote facultile, cari vi
le-a datu Dumnedieu, cci pentru acst'a vi le-a datu.
Iubirea se fie in inim'a vostra, tari'a in caracterulu vos
tru si lumin'a in sufletulu vostru."
Nu uitai pe Dumnedieu, nu ve ruinai de elu ;
JIU'IU negati, si unde vi se arata, multiamitii."*)
Facndu astfelu, veti d dovada nvederat despre
stim'a si veneratiunea vostra neinsieletre catra neuitatulu
prietinu de odinira alu tinerimei scleloru nostre.
Urmndu povetielom, sfaturiloru si esempleloru lui,
veti aret, c sunteti adeverati fii ai intielepciunei, crei'a
este consfintitu institutulu nostru.
'
Cci numai urmndu astfelu, veti put fi omeni har
nici, spre bucuri'a si fala parintiloru vostri si spre desf
tarea si mndri'a nemului nostru romnescu.

loanu

JZ>

-V e

Popea.

e,

* JPr Snti'a
S'a printele Episcopu alu Ara
dului loanu Metanu, a plecata ieri cu trenulu de seara
a Budapest'a, pentru a participa la siedintiele representantei fundatiunii fericitului Emanuilu Gozsdu.
* In sinoulu
protopresviteralu
alu
tractului
Banat- Comlosin lui, intrunitu la 1 Augusta,
sub presidiulu comisariului consistorialu I o s i f u G r
d i n a r i i ! pentru alegerea de protopresviteru au intrunitu
mai multe voturi urmtorii candidati, si anume dnii : Paul
Miulescu, protopresviterulu Ciacovei 34, lulianu Bogdanu,
parochu si asesoru consistorialu 13, Dr. loanu Trailescu,
profesoru la institutulu teologicu din Aradu 8 voturi.
* In sinoulu
protopresviteralu
alu
Ara
dului,
intruuitu la Augustu a.c. sub presidiulu comisa
riului consistorialu A u g u s t i n H a m s e a pentru alegerea
de protopresviteru au intrunitu mai multe voturi urmtorii
candidati si anume domnii: Moise Bocsian, parochu si
ases. cons. 30 voturi, Vasilia Belesiu, protopresviterulu
Badnei-Totvaradiei, 13, si Constantin Gurbanu 12 voturi.
* Cea mai vechia carte romansca
tip
rita. Pe spesele archiereului Dr. Gherasimu Pitisteanu,
decanu alu facultii teologice din Bucuresci, s'a retip
rit u Tetravangheliulu" diaconului Coresi. Pro lati'a la acst'a carte, care cuprinde 232 de pagine, a lucrat'o d-lu
Cpnstantinu Erbieeanu, profesoru la seminariulu centralu
din Bucuresci. Dlu B. P. Hajdeu ne spune, c tipriturile
au inceputa in limb'a romansca in anulu 1577, r dlu
Erbieeanu argumentza, c inceputulu s'a facutu in anulu
1560, Fragmente din Tetravangheliu au fostu pana acum
cunoscute numai din analele reposatului Timoteiu Cipariu
si din unu lexiconu lucratu de reposatulu profesoru G.
Seulescu la Tetravanghelu" si publicaii in Buciumulu
romnii" de Teodor Codrescu. Tetravangheliulu deplinu
s'a aflata prin ntmplarea urmatdre, spune Kev. Pol." ;
*) Din Cnvinttilu" lui I. Hesiota la incheiarea a. scol. 1873/4.

In var'a anului 1888 avchiereulu Dr. Gherasimu Timusu,

profesorulu Constantinu Erbieeanu si Dr. Mironescu, facendu o escursiune la mnstirea Cioclanulu" din judetulu Buzeu, au descoperita intre alte manuscripte si acest'a pretidsa scriere a lui Coresi.
CONVOCARE.

Conform -lui 9 si 26 din statutele reuniunei

convocu adunarea generala a reuniunei invetiatoriloru
gr. or. romni din tractulu Lipovei la siedinti'a ordinaria pe 18/30 Aug. a. c. in localitatea scdlei ro
mne din Lipov'a.
Obiectele pertrectnde in adunarea generala

sunt:

1. La 9 dre inainte de amedi deschiderea siedintiei.

2. Reportulu comitetului.
3. Reportulu casariului.
4. Reportulu biblioteeariului.
5. Alegerea unei comisiuni pentru censurarea
rep6rteloru.
6. Cetirea disertatiuniloru.
Dupa amdi la 3 dre.
Continuarea

disertatiuniloru.

7. Reportulu comisiuniloru.
8. Propuneri diverse.
9. Deciderea timpului pentru tienerea adunrei
generale viitdre.
10. Alegerea unei comisiuni pentru autenticarea
protocolului.
11. nchiderea siedintiei.
Lipov'a, 2/14. Augustu 1889.
V o i c u H a m s e a , m. p.
protopopu,
ca presiedinte alu Reuniunei.

C o i i e.iine*
Hr. 3213/1889.

Se publica cnncursu pentru unu stipendiu anualu

de 120 fi. din fondatiunea F a u r . "
Sunt ndreptii a recurge studenti gr. or. de na
ionalitate romana, cari frecuenteza veri unu gymnasiu
publicu, academia seu universitate, scle reale superire,
tecnica, politecnica, seu institutu teologicu ori pedagogicii.
Au preferintia recurenii din famili'a Faur, respective Poynar, fora privire la classele in cari studiza. Competenii
vor produce, a) carte de botez, b) certificata despre seracia, e) testimoniu cu calculu eminenta despre progresulu
facutu in anulu precedinte, d) certificata despre starea
sanitaria si purtarea morala. Becursele astfeliu instruate
s se substrna la venerabiulu Consistoriu roman gr.-or.
in Orade pana la 3. Septemvre 1889. stilul vechiu.
Arad, la 2. August 1889.
loanu
Metianu,
m- p.
Episcopulu Aradului.

Pentru deplinirea celoru doue parochii vacante dc

clas'a prima din Igrisu, mpreunate interimalu si cu invetiatori'a, se escrie concursu cu terminu de 30 da dile

dela datulu de adi.

nulu XIII.

B I S E E I

Emolumentele impreunate cu aceste parochii sunt :

cte un'a sessiune de pamentu, birulu preotiescu si sto
lele usuate.
Doritorii de a ocupa vre un'a din aceste parochii
si-voru substerne recursele lom adresate comitetului parochialu si instruate cu documentele de calificatiune pen
tru parochii de clas'a prima administratorului protopopescu
Paulu Tempea in Toraculu-mare pana la terminulu indicatu, si totu de odat se voru presenta in vre o Dumi
neca sau serbatre in santa biserica spre a si aret desteritatea in rituale si predica.
Igrisiu, 4 1 6 . Augustu 1889.
Pentru comitetulu parochialu :
Filipu Minda, m. p.
presiedente.

In contielegere cu mine : PAULU TEMPEA, m. p, administratoru protopopescu.

Se escrie concursu pentru deplinirea postului invetiatorescu dela scl'a confesionala gr. or, din comun'a Cu
iediu, inspect. Silindiei, cot. Aradului cu terminu de ale
gere pe 20 Augustu s i v. 1889
Emoluminte : 1. In bani gata 200 fl. 2. 12. orgii de
lemne. 3. % sessiune de pamentu. 4. cuartim liberu si
gradina de legume.
Competenii voru produce atestaii : 1. Ca suntu ro
mani de rei. gr, or. 2. Atestatu de conduita. 3. Testimo
niu de cualificatiune invetiatorsca 4. Testimoniu de limba
magiara. Competenii sunt avisati, a se presenta in vre-o
dumineca seu serbatre in sant'a biserica din Cuiediu pen
tru de a-si aret desteritatea in cantu si tipicii.
Recursele astfeliu instruate, au a se substerne M.
O. Dnu Acsentiu Chirira inspectoru scolara in Silindi'a
p. u. Taucz.
Cuiediu, la 1. Augustu 1889.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu: ACSENTIU CHIRIL'A, m. p. insp. sci.

Pentru deplinirea parochiei gr. or. vacante de class'a

a 11-a din Rachit'a, conformu decisului Venerabilului
Consistoriu de dattulu 20. Iuniu. a. c. Nr. 2441. B.
se escrie concursu cu terminu de alegere pe diu'a de 10 22

Ssptemrre a. oEmolumintele impreunate cu acst'a parochie sunt :

1. Un'a sessiune parochiala de 30. jugere pamentu
aratoriu in valre de 300 fl. 2. Intravilanulu parochialu
de 800 orgiia in valre de 10 fl. 3. Stolele parochiali n
datinate si anume : a) dela inmormentari circ'a 90 fl. b)
dela cununii circ'a 50 fl. c) dela boteze 30 cr. circ'a
12 fl. d) Accidentiele cu ocasiunea amblarii cu crucea prin
comuna circ'a 30 fl. e) Alte venite sperative 50 fl.
Sum'a 542 fl.
Stolele se voru solvi dupa Norm'a stolara" votata
de comitetulu parochialu si aprobata de sinodulu parochialu
din locu, in siedinti'a din 19. Octomvre 1887.
Recurenii sunt poftii a-si presenta recursele loru
cuviintiosu adjustate printelui protopopu tractualu Georgiu
Creciunescu in Belincz p. u. Kiszet pana inclusive 7/19.
Septemvre a. c. si a se presenta in vr'o Dumineca ori
serbatre in biseric'a locala spre a-si aret desteritatea in
cele rituale si in oratori^,, bisericsca.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : GEORGIU CRECIUNESCU, m. p.
protopresviteru.

Pentru deplinirea statiunei invetiatoresci din Carpanstu, trachini Vasicoului, se escrie concursu cu terminu
pana la 20 Augustu vechiu a. c

C 'A- si

S C L'A

257

Emolumintele sunt :
a) 100 . in bani. b) 8 cubule de bucate, c) 8
stangeni de lemne, d) stolele cantorale. e) cuartiru libera
cu gradina.
Recursurile adjustate cu doeumintele recerute sunt
a se trimite pana la terminulu indicatu subscrisului in
Beiusiu.
Beiusiu, 31. Iuliu v. 1889.
In contielegere cu comitetulu parochialu concerninte :
Vasiu
Pap, m. p .
prot. Vasicoului.

Pentru staiunea invatatorsca din comun'a Brato'a,

inspectoratulu Pestesiului Cottulu Bihoru se escrie con
cursu cu terminu de alegere pe Dumineca iu 20 Augusti!
(1-a Septemvre.) in care diua va fi si alegerea.
Emolumintele sunt :
a) In bani gata 280 fl. v. a. b) cortelu liberu de
clas'a prima cu unu intravilanu / jugeru r estravilanulu
' jugeru de pamentu. c) lemne de incaldrtu cate va cere
trebuintia, aceste tte computate in bani pestrecu sum'a
de 300 fl. v, a.
Dela recureni se pretinde, a) testimoniu preparaudialu. b) testimoniu de cualificatiune cu succesu bunu,
totu astfeliu si din limb'a magiara.
Recursele adjustate cuviinciosu, si adresate catra co
mitetulu parochialu s se trimit subscrisului in Lugasiulu
de susn p. u. Elesd r recurenii au s se presentedie in vre-o Dumineca, ori serbatre in biserica din Bratc'a
spre a se face cunoscutu poporului.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu : TEODORU EILIPU, m. p. protopopu
inspectoru de scle.
1

Resignandu dela postulu seu invetiatorescu, fostuhi

invetiatoriu S i m i o n u P a v e l , prin acst'a se escrie
concursu pentru ndeplinirea definitiva a postului invetia
torescu dela scl'a gr. or. romana din f i 1 i a 1 ' a comuna
Constanti'a, apartienatrie de biseric'a opidului Comlosiulu-mare. cu terminu de alegere pe 29 Augustu st.
vechiu 1889^
Emolumintele sunt : a) in bani gafa 63 fl. v. a. b)
30 chible gru, c) dela fie-care inmormentare ori parastasu 20 cr. d) pae cte se vor recere pentru incaldirea
localitii de invetiamentu si a inyetiatoriului, e) cortelu
liberu cu 1 chilie, culina si gradina de legume, f) 3 j u gere de pamentu aratoriu, si anume : due dela comuna
si unulu dela domeniu, g) dela domeniu 4 orgii de lemne
si li) tot dela domeniu 5 fl. si 04 cr. v. a. la anu.
Doritorii de a ocupa acestu postu se avisza a-si
trimite recursele instruite conform stat. org. M. On. Dnu
inspectore cercualu Paul Tempea, iu Toraculu-mare, cot.
Torontal, adresate catra eomisiunea scolara in Constanti'a
pana in 29. Augustu st. v. a. c. si a se presenta in vreo Dumineca su serbatre in biseric'a gr. or. romana din
Comlosiulu-mare, spre a se face cunoscutu comunei si se
dovedsca desteritatea in cantare.
Dahl din siedinti'a comisiunei scolare gr. or. rom.
din Constanti'a tienuta la 6/18. Iuniu 1889.
lulianu
Bogdanu,
m. p.
paroohu ases, consist, pre. com. sel.

In contielegere cu mine : PAUL TEMPEA, m . > insp. scL

Se escrie concursu la staiunea invetiatorsca din

Hasmasiu, cu dotatiimea:
I. Dela comun'a Hasmasiu.
a) iu bani gafa 18 fl ; b) din cas'a dominiala a episeopului latinu 37 fl. 24 cr; c) 14 cubule bucate f
1

B I S E R I C A

258

si

gru, Va cucurazu ; d) 6 stngini de lemne pentru incalditu; e) del fie-care numeru de casa un'a poria de
fira ; f) del inmormentari 20 cr.
H. Del fili'a B.-Ueurisiu.
a) in bani gafa 20 fl ; b) 5 cubule bucate
gru,
/ cucuruzu ; c) 1 stenginu de lemne ; d) del inmormentari 20 cr. In Hasmasiu, cuartira cu gradina de
legume.
Competintii pentru acestu postu se-si adreseze suplicele adjustate cu documentele neeesarie pana la 20. August
a. c , cnd va fi alegerea, la subsemnatulu protopresvlteru in Ucurisiu, (Okros.)
Hasmasiu, 10. Iuliu 1889.
Pentru comitetulu parochialu:
1

Petru

Suciu,

m.

p.

ppresviternlu gr. or. al Beliului.

nPentru distribuirea a unui, eventualu doue stipendii

de cte 200 fl. din fundatiunea ^Eleu'a Ghiba-Birt'a, " se
scrie concursu pana in 23 Aug. (4 Sept.) a. C
In sensulu testamentului, la aceste stipendii, au dreptulu a recurge numai tineri cari studieza cu succesu bunu
la vre-o scdla publica, si suntu de religiunea gr. or. si
de naionalitate romana su grca, din comitatele : A r a d ,
Bihoru,"*Bichisiu si Cianadu, si ai crora prini n'ar fi in
stare a-i sustien la studii.
Rudeniile fericitei fundatdre vom avea preferintia.
Recurenii au a-si inaint subscrisului, petitiunile
loru, provediute cu recerutele dovedi, pana la terminulu
mai susu aretatu.
Aradu, 22 Iulie v. 1889.
loanu
Metianu,
m p.
Episcopuln Aradului,
c prs, comitetului fundationalu.

Pentru deplinirea postului inveiiatorescu del scd'a

gr. or. romana din comun'a Dorgosu. protopopiatulu si
inspectoratulu Lipovei se escrie concursu cu terminu de
30 de dile del prim'a publicate.
Emolumintele sunt :
In bani gafa 84 fl. pentru clisa 32 fl. pentru lu
mini 6 fl. pentru sare 3 fl. pentru conferintia 6 fl. pentru
scriptuiistica 5 fl. pentru familiara 12 fl. in bucate 48 de
ebible jumetate gru si jumetate cucurazu, 4 lantie de
livada fenati, 12 stangeni de lemne, din care se incaldiesce
si ecdl'a. Del o inmormentare simpla unde va fi poftitu
50 cr. cu liturgia in biserica 1 fl. eortelu libera cu gra
dina de legumi.
Pe acestu postu potu compet pe langa cei ce posiedu documintel conformu legii, si atari individi cari inca
nu au essamenu de cualificatiune inse au studiatu institutulu pedagogicu preparandialu pana atare individu alesu de
comuna i se va intari alegerea va capeta del Venerabilulu
Consistoriu numai decretu de invetiatoriu provisoriu.
Recursele adresate comitetului parochialu in Dorgosiu au a se trimite printelui Cristoforu Ginchiciu in Banat-Lippa si pana la terminulu de alegere au a se pr
senta in vre-o Dumineca su serbatdre in snfa biserica
din locu spre a-si aret desteritatea in cntri si tipicu.
Dorgosiu, iu 16. Iuliu 1889.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine : CRISTOFORU GIUCHICIU, m. p.
inspectoru de seole.

S C O L ' A

Amilu XIII.

Pentru deplinirea statiunei invetiatoresci din comun'a

fllia Temesesci, protopresviteratulu Radna-Totvaradiei, se
escrie concursu cu terminu de alegere pe Dumineca in
20 Augustu st. vechiu a. c.
Emolumintele sunt:
In bani 192 fl. 10 orgii de lemne din care e a se
incaldi si scdl'a ; V sessiune de pamentu pe dealu ; si cortelu libera cu gradina.
Recursele instruite conformu prescriseloru stat. org.
si adresate comitetului parochialu din comun'a matra Soborsinu, sunt a se trimite subscrisului protopopu in M.
Radna pana in 18 30. augustu a. c.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu : VASILIE BELESIU, m. p. protopres.

Se escrie concursu pe staiunea invetiatoresca din

Darvasiu, inspectoratulu Oradii-mari, cu terminu de ale
gere pe Dumineca in 20 Augustu (1 Septemvre) 1889.
Emolumintele sunt:
1)
sessie pamentu aratoriu constatatdre din 23,
jugere catastrale a) 7 fl. jug. 161 fl. 2) dreptuln de pa
siune pentru 8. vite mari si unu vitielu, 34 fl. 3) dela
pruncii deobligati la scdla 8. cub. de gru a^ 6 fl. 48 fl.
4) didactru dela pruncii deobligati la scdla 12 fl. 5) in
rescumperarea trestiei de incalditu 10 fl. 6) dela fie-care
pruncu deobligat la scdla cte un puiu a) 20 cr. 6 fl. 40 cr.
7) cortelu cu gradina de legumi 30 fl. 8) pentru cantoratu 5 cub. gru si 5 cub. orzu 47 fl. 50 cr. 9) Venitele
cantorali din sdle 10 fl. de totu 358 fl. 90 cr.
Recurenii vora avea recursele instruite conform pres
criseloru Statutului organicu adresate comitetului parochilu
din Darvasiu, a le tramite subscrisului in Oradea-mare
(N. Vrad magyar utcza 22 sz.) pana in 18 30. Augustu
. c. avendu pana la alegere a se present in vre-o Du
mineca ori serbatdre in s. biserica din Darvasiu spre a-si
aret desteritatea in cntri si tipicu.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu: TOM'A PACALA, rn. p. protopopu
inspectoru scolariu.
2

519/1889.

E D I C T U .
Conform decisului Ven. Consistoriu eparchialu gr.
or. rom. alu Aradului de dto 20. Iuniu 1889. Nr. 909 B
prin acesta e provocatu G e o r g i u B o s c o (Boico) din
C h i s i n e u carele nainte de acest'a cu 5 ani au
pribegitu in lumea larga, si ubicatiunea nu i-se scie,
ca in terminu de 1 (unu) a n u si o d i computatu dela
prim'a publicare a acestui edictu in organulu oficiosu alu
eparchiei Aradului Biseric'a si ScoPa" cu att mai vertosu se se presenteze inaintea scaunului protopresviteralu
gr. or. rom. alu Chisineului in Chitighaz (Ketegyhza)
cci la din contra in procesulu divortialu intentatu contra
lui de catra soti'a sa A n a M a i o r de nascere din S a rk a d-K e r e s z t u r de presinte locuitdre in S o c o d o r,
conform -lui 123 din Regulamentulu pentru procedur'a
judecatoresca in cuele matrimoniali si in absenti'a lui
se va aduce sententia meritoriala.
Chitighaz, (Ketegyhza) la 16. Iuliu st. v. 1889.
Oficiulu

protopresviteralu

gr. or. rom.

Chisineu:

alu

tractului

P e t r u Chirilescu, m p .
protopresviteru.