A.xxul XXIII. A R A D , 7/19 F e b r u a r i u 1899. 0.

BISERICA şi SCOLA.
Foia bisericescă, scolastică, literară şi economică.
I e s e o d a t ă în s e p t e m â n ă : D U M I N E C A .

PREŢUL. A B O N A M E N T U L U I , j P R E Ţ U L INSERŢiUNILOR : I Corespondenţele se se adreseze Redacţunes

Pentru Austro-Ungaria:
fe »n *n 5 A.—cr„ pe Vs an 2 fl. 50 cr.
Pentru Românit ţi străinătate:
p n »n 14 fr., pe jnroetate an 7 franci,
8 B
• Pentru publicaţiunile de trei ori ce conţin „ B I S E R I C A şi Ş C O L A . "
; cam 150 cuvinte 3 fl.; până la 200 cuvinte 4 ti.; Er b a n i i de p r e n u m e r a ţ i u n e l a
şi mai sus 5 fl v. a. T I P O G R A F I A DIEC'ESANĂ î n A R A D .
i _

Nr. 663.
E s a m e n u ) de cualificaţiune cu candidaţii
l a p r e o ţ i e prescris prin Statutul organic şi prin
Regulamentul special, se va ţinea aici J o i în 18
F e b r u a r i u vechiu, în localitatea îndatinată, cu în-
eepere la 9 ore nainte de ameazăzi.
La esamen sunt admişi toţi acei teologi abso­
luţi, cari până la 3 1 Ianuariu a. c. şi'-au aşternut
recursele conform prescriselor Regulamentului.
Arad, 2 Februariu 1 8 9 9 .
Consistoriul eparcbial gr. or.
român din Arad.
loan Meţianu, m. p.
Episcopul Aradului.
Pentru un mers mai succes în biserică şi
în şcolă.
în viaţa fie-cărui om, pentru ca cineva să-pdtă
înainta, şi se-potă purta şi birui cu deplin succes
greutăţile vieţii, este de lipsă multă prudenţă.
Este adecă trebuinţă, se-scim, şi se fim în stare
se judecăm drept şi bine în fie-care moment şi între
tote împrejurările, în cari ne găsim, că ce pretinde
dela noi, s§-facem, scopul cel mare, pentru carele
trăim în acostă lume.
Acostă prudenţă se cere în măsură şi mai
mare dela omenii, cari au rol şi chiămare în vi6ţa
publică şi cu deosebire, în viaţa bisericescă, —
unde lupta pen'ru înaintarea scopurilor mari ale bi­
sericii şi poporului credincios a fost totdeauna din
cele mai grele. „Prorocii mincinoşi", amintiţi în e-
vangelia Domnului au fost totdeuna la pândă, ca se-
iacă turbur?re între credincioşi cu ideile lor egoistice,
cu scopurile lor materialistice contra spiritului sub­
lim ideal şi mântuitoriu al evangeliei Domnului.
Astădi luptă biserica cu o mulţime de curente
anticreştinesci, curente, cari dacă nu vom fi toţi de
o potrivă cu tdtă grija şi cu destulă prudenţă se-
le înfrânăm, pot sé-ne conturbe mersul pacinic şi
liniscit, ce voim sé-l facem pre terenul bisericesc,
şcolar şi fundaţional. Vorbind de şcolă şi de multele
lucrări, ce avem, sé-sévéisim pre terenul învăţământu­
lui în un articlu al nostru anterior arr enunţat — că
avem trebuinţă, ca între toţi factorii, cari au înrîurire
şi cuvânt în ale educaţiunii, este de lipsă, ca se se în-
cetâţenescâ în mesura tot mai mare armonia tre-
buinciosă pentru o conlucrare cât mai spornică pre
acest greu teren. Acesta armonia de lipsă este sé-ne
însufleţescă pre toţi de o potrivă şi pre terenul bisericesc.
Sé seim adecă, şi sé potem, sé dăm tuturor cestiu-
nilor mari şi mici bisericesci în fie-care cas, ce ni­
se presantă, o nimerită soluţiune. Spre scopul acesta
prudenţa, ce se ce-e dela noi, consistă întru a întră
şi a pune în mod nimerit în aplicare spiritul
d o m i n a n t al evangeliei arătat de Domnul în veci-
nicile cuvinte: „Nu fac eu dela mine nimica, cum
aud, judec, şi judecata mea dreptă este, căci nu caut
voia mea, ci voia Tatălui mieu, carele m'a trimis."
Doué lucruri ne înfăţişeză sfânta evangeliâ prin a-
ceste dumnedeiesci cuvinte, şi anume, a) că omul
este, şi pdte sé ña espus în fiecare moment a-se în-
streina de Dumnedeu, şi a căuta lucrurile lumii aces­
teia, şi b) numai gândind şi lucrând omul aşa, pre­
cum pretind dela dénsul principíele, şi învăţăturile e-
vangeliei pote percurge bine şi cu succes calea cea
spinosă a acestei grele vieţi trecétdre. Acest spirit do­
minant este ideia fundamentală, chiămatâ a ne conduce
în tâte agendele, cari avem să le săvârşim în biserică, clătită şi de vecini că vieţă a credinţii vom afla tot-
âr grija şi prudenţa pentru o bună soluţiuue a aces­ daonna
*'t*MUt« nMra întolanninmi
| ; U U W 111 ţ 1 . (1 \, 1 U* ' 1 1 1 ai
t^g nrndotit.a
J L 11 l i 11 11 \ trahninPÎAoa
UI VJ • J U l i i U 1 U ' I 1 . ,

tor agende consistă: întru a afla şi a face aceea, carea se-ne inspire armonia ucpiina in uuie riîuia-
ce pretinde dela noi acest dumnezeiesc spirit de lu­ rile nâstre.
crare. Astădi în tată Europa domineză spiritul mate­
Prudenţa aparţine la c u l t u r a formalăa rialismului, âr materialismul înstreineză pre om de
o m u l u i , şi se învaţă din carte şi din viaţă. Diu om. Acest materialism produs de curentele anticres­
carte se învaţă studiând modul de gândire şi acţiune tinesci este o grea iobăgiiă astădi pre t6te popdrăle,
al bărbaţilor mari ai bisericii, modul, în carele dâDşii şi apasă în un mod destul de sâmţitoriu mai cu
au pus în aplicare, şi au dat viaţă în agendeie bise­ seamă asupra pop6relor celor mai înaintate în cul­
ricii principielor şi spiritului dominant al evangeliei, tură din apusul Europii. Chiar acâstă împrejurare
şi modul, în carele au sciut denşii, se apere popo­ ne face însă, se-credem, câ curentele anticrestinesci
rul de învăţăturile aşa numiţilor „proroci mincinoşi" ; se vor înfrânge aco lo, unde ele s'au născut, şi nu
âr din viaţă se învaţă prudenţa trebuincidsă în agen­ vor mai potâ să-se lăţescâ. Pentru acâstă înfrângere
dele bisericesci, aplicând spiritul dominant al evan- va trebui timp mult. Şi precum cunoscutele curente
geliei Domnului în deplin acord cu împrejurările şi anticrestinesci s'au desvoltat în timp de veacuri :
trebuinţele de desvoltare ale poporului \in direcţiune veacuri pot să-trebuiâscă pentru delâturarea lor. ^Un
crestinâscă. A înlesni poporului mijlocul şi mijldcele lucru însă totuşi ue face mângăiăre, şi anume, că în
educative întru a-şi însuşi cultura formală şi în spe­ Europa apuseană se ridică glasuri tot mai multe,
cial prudenţa trebuinciosă pentru îngrijirea şi înain­ cari lucrâză a-se reda evangeliei şi bisericii influinţă
tarea vieţii bisericesci şi şcolare a fost unul din mo­ tot mai mare pentru întărirea popârălor în credinţă,
tivele principale la reactivarea constituţiunii nâstre ceea ce nouă de sigur ne insuflă curaj şi bărbăţiiă
bisericesci, prin carea toţi suntem chiămaţi, şi avem în direcţiunea de a lucra cu totă însufleţirea la întă-
rol a lucra întru înaintarea bisericii prin promova­ rirea credinţii strămoşesci în poporul nostru, ca prin
rea agendelor ei administrative. Seim apoi cu toţii, acâstă credinţă după cuvintele evangeliei „tote să-ni­
cât este de greu, acolo, unde mulţi, unde toţi sun­ se adaogă noue."
tem chiămaţi, se-sevârşim împreună lncrările bune
pre terenul bisericesc-cultural, lucrările mari, dela
Sistemele economice moderne,
cari depinde viaţa şi viitoriul nostru.
Am săvârşit noi multe lucrări bune cu ajutoriul a) Capitalismul.
lui Dumnedeu şi până acum în timpul, de când am Gestiunea aranjerii şi regularii vieţii economice
întrat, şi trăim în viaţa nostrâ bisericâscă constitu­ în societate, cu scopul de a contribui la binele ei,
ţională ; şi mărturia ne sunt faptele săvârşite, că nu în timpul mai nou a dat naştere la două sisteme e-
ne-a lipsit nici odată prudenţa trebuinci6să. Tom conomice cu totul opuse unul altuia, şi cari nisuiesc a
să nimici unul pe celălalt. Aceste două sisteme s u n t :
avâ de sigur acâstă prudenţă în măsură tot mai mare
c a p i t a l i s m u l şi s o c i a l i s m u l .
şi în viitoriu, pentru că multe lucrări bune ascâptă
De astădată voim să ne ocupăm cu principiile
dela noi grabnică şi nimerită soluţiune; âr bunul capitalismului şi critica lor, âr in un n-r viitor ne
sâmţ şi dorul nostru de a săvârşi tâte aceste mari vom ocupa şi cu socialismul.
lucrări, ne va înspira de sigur prudenţa, ca se-ne 1 Capitalismul pleacă din principiul, câ în viaţa
găsim în tâte în cea mai perfectă armonia. economică nu pate şi nu este permis să existe alt
motiv de lucru şi viaţă economică, decât i n t e r e ­
Gândind bisericesce, şi având în tote acţiunile
s u l i n d i v i d u a l . I n d i v i d u a l i s m u l este
nostre totdeuna în vedere, că viitoriul poporului nos­ proclamat de principiul întregei vieţi economice. I n ­
tru este strâns legat de biserică :,i înaintarea ei, nu dividul are să să îngrijască numai de sine, şi cu cât
este cu potinţă, ca să-nu aflăm mijl6cele pentru a- urmăreşte el mai energic interesele sale, cu atât
pârarea ei intactă şi neştirbită faţă de multele cu­ va înflori mai tare viaţa economică în societate,
rente anticrestinesci de astăzi, şi de altă parte să cu atât va sta mai bine societatea în cestiunea eco­
nomică. De aceea în societate să fie numai econo­
nu aflăm mijldcele pentru o desvoltare cât mai grab­
mii particulare şi nu sociale ; cel puţin acesta să fie
nică şi cât mai succâsă. Biserica este zidită şi s'a regula.
desvoltat pre temelia credinţii, temelia mai puternică Statul să nu influin teze viaţa economică, şi in­
decât ori ce stâncă de granit. î n acesta temelia ne­ dividualismului să nu-i pună piedeci şi restricţiuni.
 Trebuie să-i permită desvoltare liberă, şi peste tot
de viaţa economică să nu s§ interesede.
Din scest principiu fundamental să deduc apoi
A
t<H celelalte principii a-le acestui sistem. Şi au un
caracter parte negativ, parte positiv. Tendenţa capi­
talismului este adecă ca să nege ori-ce restiicţiune,
care ar pute strîmtori individualismul, şi după delă-
turarea acestor restricţiuni devine positiv prin aceea,
că caută să desvolte viaţa economică numai pe ba-
sa individualismului.
In direcţiunea primă capitalismul proclamă : a)
libertate industrială generală. Să nu fie permis să
existe corporaţiuni industriale ; b) libertatea nimicirii
bunurilor mici; c) libertatea în privinţa manipulării
banilor adecă cămătăria şi d) prefacerea averei publi­
ce în avere privată.
Ear în direcţiune positivă proclamează capita­
lismul principiul l i b e r e i concurenţe.
După-ce sunt delăturate i6U piedecile şi res-
tricţiunile, cari pot să stea în cale liberei activităţi
economice a individului, este afacerea lui de a-şi
încorda t6te puterile, spre a pută să se susţină
sau chiar întrece economiceşte pe ceilalţi individi. Toţi
pot şi trebuie se concureue cu toţi, daca voiesc să
ajungă la ceva.
Prin acesta însă că toţi trebuie să concurede
contra tuturora, îi va succede celui mai apt, celui
mai silitor şi mai energic de a se ridica d'asupra,
pe când ceilalţi vor trebui să rămână îndărăt. In
modul aces a nu numai că se promovează progresul
economic, ci se garantează şi bunătatea productelor
economice, pentru că fie-care este necesitat de a-şi
piesenta productele în calitate cât se pdte de bună,
ăr publicul se p6te provedă cu lucruri bune.
După acest sistem producţiunea privată trebuie
să fie cea dominantă. ProduceDtuî privat însă pdte
produce numai prin lucrători, pe cari îi ia în servi­
ciul seu pe plată. Simbriaşii deci sunt aici neapărat
de lipsă. Mărimea simbriei să orientează însă în acest
sistem după raportul dintre ofert şi concurenţi. Cu
cât se ofere mai pirine puteri de lucru, cu atât inai
j
tare creşte simbria ; şi d n contră cu cât sune la dis-
posiţie mai multe puteri de lucru cu atât mai tare
scade plata. Acest scădâment al piăţei îşi află res-
tricţiunile sale numai în trebuinţele necesare a-le lu-
cratoriului, adecă plata nu este permis să fie aşa de
mică încât lucrătorul să nu fie în stare de a şi pro­
cura cele de lipsă pentru existenţă şi viaţă, şi acâs-
ta numai de aceea, căci alt-feliu nu ar mai fi capa­
bil de munca.
Acesta este sistemul capitalismului, care însă
nu-să p6te justifica din nici un punct de vedere.
Deja p r i n c i p i u ] din care emanează capita­
lismul este r e p r o b a b i l . Viaţa economică nu p6te
şi nu e permis s'o punem afară de ordinea morală
şi legile ei, pentrn-că omul este strîns legat de ea
Legile fundamentale a-le capitalismului în in­
teresul individualismului pot fi pentru societate nu­
mai fatale. Eschiderea corporaţiunilor însemnează
negarea caracterului organic al societăţii, o degra­
dare a ei, căreia îi contradice caracterul ei.
Ge s'atinge de libera concurentă, apoi acesta
nu este alt-ceva nimic, decât lupta tuturora contra
t o ţ i ; carea, fiind-că viaţa economică uu stă sub nici
o lege morală, pdte fi condusă cu mijlóce rele şi
neoneste ; în înţeles propriu este un drept al pum­
nului. Şi ast-feliu la fine va produce cu totul alt
efect decât care sé aşteaptă dela ea. Este adecă clar,
că pentru a puté concura cu alţii cu succes, nu de­
pinde dela isteţimea, zelul şi energia singuratici­
lor ; ci respectivul, carele posede un capital mare,
deja prin acesta este înaintea tuturor celorlalţi eco­
nomiceşte înainte, pentru-că prin capital este pus
în posiţia de a lifera tòte mai iute, mai bine, mai
ieftin. La acésta sé mai adauge încă şi un alt m o ­
ment. Lucrul manilor omeneşti remane astădi mult
îndărăt lucrului rnaşinelor. Lucrul maşinelor sé es-
tinde tot mai tare. Cu maşina însă nu potè concura
nimenea. Ea lucrează neîncetat dina şi nóptea, nu
numai cu puteri omeneşti ei cu multe puteri de cai.
Cine posede deci maşină, a întrecut pe toţi, cari nu
sunt în stare să-şi procure maşine. Maşine însă po­
sede numai capitalistul. Ast-feliu sé contrage în fine
tòte afacerile economice în manile marilor capita­
lişti. Din cazanul evaporător al liberei concurenţe sé
ridică triumfător marele capital în sus. Capitalul a-
cesta mare mânat prin egoism nemărgin.t, tot mai
tare estinde terenul domniei sale. Micul industriaş,
micul ţeran nu mai potè resista concurenţei capita­
lului. Aceşti omeni sunt împinşi îu serviciul mare­
lui capital, devenind lucrători nestătători de sine în
serviciul lui. In viata practică principiul liberei con­
curenţe produce togmai contrarul. In loc de a puté
toţi concura pre terenul economic, devine acesta con­
curenţă pentru marea massa a poporului imposibilă,
şi sé subjugă total de cătră capitalul cel mare. Sub
marca liberei concurenţe sé intenţionează, ca în so­
cietate sé existe numai doué clase de omeni : bur-
gesia bogată, dar puţin numerósa, carea domneşte
economiceşte, şi massa mare a celor fără de pose­
siune, lucrătorii cu totul dependenţi de ea.
Dar acésta potè duce numai la ruina socie­
tăţii. Pentru-că prin acésta sé produce în societate
o prăpastie periculosă.
In fine ce s'atinge de principiul sistemului ca­
pitaliste cu privire la simbria lucrătorilor apoi a-
cesta e cât se potè de desastruos. Lucrătorul cu pu
terea sa de lucru e privit numai ca o unealtă pe
care o cumperi ca pe ori-şi care alt lueru. Perso­
nalitatea, caracterul personal al lucrătoriului dispare
cu totul. Lucrătoriul are în ochii stăpânului séu nu­
mai întru atâta un preţ, încât el potè fi folosit ca
unealtă de lucru. Cu cât puterea lui de lucru scade,
cu atâta scade şi preţul lui înaintea stăpânului. A -
césta este de sigur o ideie despre posiţia lucrato­
rului şi a clasei muncitóre, care se apropie ideei
antice despre posiţia sclavilor. Despre un raport I tura cea slabă a omului şi mulţi, fără să'-şi dea
e t i c dintre stăpân şi lucrător, aici nici nu pdte fi ' semă de pericolul social, ce'l aduc primirea şi in­
vorba. augurarea lor, le primesc de bune şi le propagă pre-
Capitalismul în societatea năstrâ modernă, în tutindine. Unii îşi fac chiar o plăcere inspirându-le
unele state, a şi devenit mai mult sau mai puţiu la şi copiilor; isr alţii, în naivitatea lor, le sădesc în
faptică realisare. Dar a produs o reacţiune şi acesta inimile tineretului cu credinţa că ele sunt nouă ce­
e încorporată în socialism despre care vom vorbi cu rinţă a timpului, şi direcţiunea în care trebue să'şi
altă ocasiune. educe şi să'şi crescă fie-care copiii săi.
Z. Astă di mai mult de cât ori când se face ma-
re caz de morală liberă, independentă şi emancipată
Morală liberă. de religiune. Pentru aceea şi mai ales fiind-că pu­
ţini cunosc că emanciparea acesta a moralei stă în
— După „Biserica ortodoxă" —
strânsă legătură cu ideile şi doctrinele subversive
Morală liberă, morală independentă, este stri­ contra religiunei ale Panteismului, Positivismului şi
gătul unanim al celer trei mari şcoli, panteista, po­ Materialismului, cu alte cuvinte că ele merg mână
sitivista şi materialistă, cari represint astădi ateismul în mână cu ateismul de la care se inspiră, este
şi necredinţa. bine să vedem : Ce este acesta morală independentă
Dela ideile lor teoretice tòte aceste şcoli vor şi pentru ce aceşti representanţi ai ateismului mo­
să trecă la practică. Nu se mulţămesc numai cu dern, patronatori ai ei, o separă de religiune. Ca
emanciparea cugetărei umane, ci vor şi voinţă abso­ în urmă să putem vedea şi să ne convingem că
lută şi cu desăvîrşire liberă, libertate absolută în morala independentă nu este alt-ceva de cât ateis­
tdte. In idei, în convingeri, dar mai ales în mate­ mul tradus din teorie în practică, că morala inde­
rie de credinţă cugetarea omului, d.ic ei, nu trebue pendentă este ridicarea, desfiinţarea şi distrugerea
să aibă nici o piedică, încătuşare, sau mărginire şi moralei, şi că o ast-fel de morală duce la sguduirea
nici un criteriu sau principiu normativ. Şi precum baselor societăţei, introducând pretutindeni desordi-
acestea nu trebue să mărginescă libera cugetare, ele nea, coruperea bunelor moravuri şi anarchia.
trebue sa lipsescă şi din viaţa imului. Libertatea (Va u r m a )
absolută în cugetare, şi libertate absolută în făptuire,
este ţinta şi scopul suprem al înveţăturei tuturor U n d o c u m e n t important
adepţilor şcdlelor de mai sus. In 3 / 1 5 Novembre a. c. se împlinesc 87 de
Nimeni nu trebue să cugete şi să voiascâ de cât \ ani dela deschiderea solemnă a i n s t i t u t u l u i
aşa cum îi convine, că aşa este bine. Să nu crédi j p r e p a r a n d i a l r o m . g r . or. d i n Arad,
de cât aeeea ce vrea şi îi convine. Să nu respecte j numit cu drept cuvânt „autorul norocire! ndstre ro­
şi sâ nu admită nici o p^obă ce i s'ar aduce pen­ mâneşti."
tru convingeri sau credinţe, cari na îi convin şi pe Este mare şi însemnată §ina, acâsta pentru ro­
care n'ar voi să le primescâ. Fie-care să fie liber a mânii ungureni gr. or. căci în acesta dLi s'a pus
face ce îi place şi ce îi convine; iată sumarie vor­ temelia culturei ndstre naţionale. In acest institut au
bind tòta teoria şi tòta practica acestor scóle cari au propus unii dintre cei mai luminaţi bărbaţi a-i nea­
pretenţiunea d'a inaugura şi oferi omului cer nou şi mului nostru românesc, din acesta au eşit mii de ti­
pământ nou aci pre pământ. neri folositori bisericei şi naţiunei ndstre.
Cu toţii, ca să ajungă mai cu înlesnire la ţe­ Acest sanctuar al culturei ndstre este câştigat
lul lor, atacă în deosebi credinţa în existenţa lui prin noi înşi-ne, ca şi t6te celelalte instituţiuni cul­
Dumnedeu. Nu este Dumnezeu, spun şi afirmă catră turale române, căci Majestatea Sa preagraţiosul îm­
toţi cu cea mai mare îndrăznelă. Mai pre sus de părat şi Rege F r a n c i s c I, aducându-şi aminte şi
tòte, este şi trebue să fie cugetarea liberă a omu­ de poporul român vecinie credincios tronului şi pa­
lui, şi de ea trebue să asculte şi sâ se conducă triei şi care s'au distins atât de mult prin victorioa­
fie-care. In cugetare şi în fapte, ea şi numai ea sele bravuri de pe câmpul de luptă contra france-
trebue să inspire pe fie-care om. Morala şi princi­ silor a decretat înfiinţarea acestei preparandii, carea
piile de cari trebue să asculte şi să se conducă fie­ la djua susnumită, 3 / 1 5 Noemvre anul 1812 s'a şi
care om în viaţa sa, trebue să fie libere şi să n'ai- deschis cu mare solemnitate.
bă nici un amestec cu nici un fel de idee, dogmă Crezând că fac o plăcere On. public cetitor Vă
sau învăţătură religiósa. Mai mult chiar, direcţiunea rog On. Eedacţiune binevoiţi a da loc, în preţuita
morală a societăţilor, nu trebue să aparţină nici unei DV. fdie, cerculariului dat din incidentul acestei dile
biserici. de cătră P . S. S. Episcopul P a v e l A v a c u m o -
Limbagiul acesta îl ţin cu atâta îndrăsnelă şi v i c i u , care l'am aflat în archiva parochială |din
fanatism în scrierile, fiarele şi conferinţele lor, toţi Ilteu scris, conform usului de atunci, cu litere ci-
adepţii acestor sedie, în cât proseliţii lor, cresc pe rile şi pe care eu l'am transcris cu litere latine păs­
fie-care dj> mai ales că ast-fel de idei măgulesc na- trând interpuncţiunea şi ortografia aceea.
 Anul XXIíI. B I S E R I C A
„Bineeucernice kir protopresbiter mie iubite !
Fiind că a sa prea osfinţită cesaro-crăiască mărire
ca atot orea în Nait al său gînd pentru luminarea şi no­
rocirea Norodului nostru cătrâ sfarşît al aduce, bine au
voit prin milostivul a în Nălţatului Ţiitoriu de loc Sfat
Crăiesc unguresc cătră mine supt Nro 26854 slobozit
intimat, prea milostivesce a înscinţat eumcă şcoaleie pre-
paranşilor în a treia zi lunii Noemvrie după vechiul ca­
lendariu. Iară în 15 zi Noemvrie după noul calendariu
acestui an curg de bună samă şi neschimbat să vor în-
C ú n a ai a& Vfkn i^oa^Ţlîde.
1
Drept aceia să preporunceşce că şi norodul nostru
în biserică despre aceia să încunoscinţează precum însuş
aceea chiar să vază ce feliu de indurare atot prea mi­
lostivul al nostru monarh spre norodul nostru a vărsat
şi aşa de niscari nestatornice şi neîntemeiate gînduri,
pentru acestea seoale să înceteze. însă de acolo şi aceia
să să vază cumcă dintraltă parte Norodului nostru caşi
a crescinilor supuşi datorinţă ieste, în tot modrul aeeasta
prea în Naltă voie dinpreună a ajunge, pe funduşul scoa-
hlor dăruire să facă.
Insă ca norodul despre aceea cumcă de bună sama
în ziua cea mai susnumită curgerea scolelor preparanşi­
lor să va începe deplin a să încrede şi acelea scoale mai
bun gporiu a avea să poată. Iară Norodul dăruinţă cu
toată răvna a face nu înceteze să poruncesee că în anu­
mita zi în 3 Noemvrie după vechiul calendariu an curg.
în care zi tără îndoială scoalele preparanşilor să vor des­
chide, în toate bisericile după Dumnezeiasca liturgie cu-
vînt Norodului să să spună întru care cuvînt înşcinţare
trăbue să să facă precum atot milostivul monarh atot
prea în Naltul Gînd al său pentru scoalele preparanşilor
întru împlinire a aduce şi în aceia zi acelea scoale cu
prasnuire ale deschide prea îndurat bine aa voit şi c u á ­
celas prilejiu şi norodul să să cheme ca pe acel funduş
a ssoaielor datorinţă de bună voie şi mai departe cu I porul nostru faţă de mătăsărit, causa a fost lipsa cunos-
multă îndurare să facă şi să deie. Şi după aceia cea o- j cinţelor teoretice şi practice necesare ce se recer, ca os-
bicinuită Mulţămire să să facă.
Aceasta dar Binecucerniciei tale înşcinţînd prepo- i că nu ştie însemnătatea acestui ram economic în resor­
runcesc că bineeucernicia ta în 3 15 Noemvrie acestuiaş
an în persoană dumnezeiasca liturgia să săvărşeşci şi după
săvârşirea acest aicea supt ./' adăugat cuvînt Norodului
să spui apoi după aceea cea obicinuită Mulţămire a să­
vârşi să faci. Pe lângă acesta datorinţă să ai Minton după
plinirea acestuia şi aşa în cît mai puţîn zăbăvind aceasta
pe la toţi parochialnicii preoţi a curăntălui ca şi ei tot
insul în biserica sa după spusul mai nainte modru în
3 15 Noemvrie an. curg. după ce să va săvărşi dumnezei­
asca liturgie adăugatul cuvânt Norodului cu înferbînţată
răvnă şi bucurie să procitească şi după aceia obicinuita
mulţămire cu cîntarea p r e t i n e D u m n e z e u l e te
l ă u d ă m şi să facă pentru că întru una şi aceiaşi să
fle în toate eparhiile şi în tote locurile al Norodului nos­
tru aceea porunceşce să facă însă ia care locuri acest
ţărculariu pană în a treia zi lunii Noemvrie după al nos­
tru calendariu. Iară în 15 Noemvrie după noul calendariu
în acelea nu va veni în acelea locuri a doua sau a treia
Duminecă adecă în 10 sau, 17 zi lunii Noemvrie după ca-
şi Ş C O L A 45
I lendariu nostru precum acesta adecă ţărculariu acolo mai
| de vreme sau mai tărziu va sosi.
| Aceia mulţămire după mai sus scris modru ne lăsat
| supt greutatea răspunsului să să facă şi la Dascălii al tu­
turor locurilor şi alţi cari vor ave voie să meargă la
scoalole preparanşilor să să arate ce să nu întîrzie în
coas i la învăţătură întru aceia şcoală a veni pentru că
de aci înnainte nici în cinul preoţesc nu să vor primi
nici diaconi nici preoţi a fi nu vor putea fără numai aceia
cari învăţăturile întru aceea şcoală vor săvărşi apoi mai
pe urmă pentru împlinirea acestui atot prea înnalt lucru
să nu laşi eu vreme relaţia Binecucerniciei tale încoaci
să trimiţi.
Intru alte preporuncindute acoperemîntului lui Dum­
nezeu râmîiu al Binecucerniciei tale Voitoriu de bine
In Arad în 27 zi Noemvrie 1812.
P. Avacumoviciu,
Episcop.
Pentrn comemorarea acestei însemnate djle pro­
pun : că reuniunea ndstră înv&ţătorâscă să-şi ţină a -
dunărea sa în tot anul la 3 / 1 5 Noemvre şi filele
următore !
Căpruţa, în Februariu 1 8 9 9 .
Damaschin Medrea,
înveţător poporal.
Mătăsăritul la noi.
Una dintre ocapaţiunile economice cele mai însem­
nate şi rentabile este m ă t ă s ă r i t u l , carele de-şi este
un ram economic de mare importanţă în deosebi pentru
noi românii, cari faţă de alte popóre materialic6sce stăm
încă îndereptul lor, este forte puţin îmbrăţoşat de po­
porul nostru delà sate. Şi dacă puţin s'au interesat po-
j tenelele lui se fie remunerate după puţină muneâ, séu
tul comerciului.
In unele ţinuturi sudice, prin părţile de mea$ă-di
bănăţene, unde locuitorii sunt îndeletniciţi cu mătăsăritul,
acolo, poporaţiunea e convinsă de însemnătatea mătăsă-
ritului şi de folosul ce îi aduc insectele numite: vermi
de mătasă
Pe la noi, — afară de streini — unde poporaţiunea
este în maioritate română, sunt puţin interesaţi, fără se
cunoscă prisosul considerabil c e '1 aduce mătăsăria ; este
privită ca o ocupaţiune oreşi-earea de puţină valore, se­
cundară şi despreţuitâ chiar.
Statisticile periodice de mătăsărit vădesc lămurit, an
de an, că numărul acelora cari se ocupă cu mătăsăritul
se înmulţesce ; între aceştia, sunt mai mulţi streini, şi
nu de ai noştri. Vorbesc mai vârtos despre Bănat, unde
poporul român formeză maioritatea poporaţiunii.
In timpurile actuale, când bietul om sérac, abia îşi
agonisesce pânea cea de tote dilele pentru sine şi fami­
lia sa, când densul afară de altă ocupaţiune ÎD acel timp
priincios mătăsăritului, nu cundşte decât dreptul, pe un
preţ de tot băgatei şi neînsemnat, — o datorinţă morală
ne îndămnă ai înlesni modul lui de viaţă şi esistinţă.
Şi aeesta misiune o vom îndeplini-o, dacă le vom
oferi cunoscinţe prin prelegeri publice, şi despre însem­
nătatea altor ocupaţiuni economice, precum este şi mă-
tăsăritul, care, pe lângă aceea, că reclamă puţină muncă
din partea muncitoriului, îi aduc foldse înzecit de multe,
dacă este priceput în acăsta, şi dacă ocupaţmnea sa a
fost îngrijită şi condusă de o raţională pricepere.
In multe comune de a le ndstre, locuitorii în parte
mare nu cunosc vermii de mătasă.
Ecă un esemplu: In comuna mea, în carea funghez
ca înveţător şi care este una dintre comunele mai frun­
taşe în cele ale economiei, locuitorii acestei comuni nu
cunoşteau vermii de mătasă şi prin urmare nici folosul
lor, cu tdte că, şi în privinţa frăgarilor esto comuna din-
tâiu, unde numai pe străzile comunei sunt peste 400 fră'
gări puternici.
Lucru firesc, că în asemenea împrejurări nemţii din
giur, aveau bunul prilej, a esploata în favorul lor din a-
cest număr de frăgari, sumedenii de bani.
Câte comune vor fi, unde sătenii necunoscând fo­
losul frăgarilor şi a mătăsăritului, dau curs liber de câş­
tiguri străinilor!
De cei mai mulţi pdte-că, este despreţuit mătăsă-
ritul, din simplul motiv, că ddră aceste insecte de vermi
se aducă cuiva câştiguri ?
Fără se esagerez, conviDgă pe veri-cine folosul în-
sămnat ce-'l pot aduce vermii de mătasă ori şi cui, —
următdrea împrejurare :
In anul prim ca învăţător, — ca se pot amiliora
mijlocul de căştig al poporului mai sărac de aici, însumi
am luat angagianiântul se arangez o localitate pentru
vermi de mătasă, - ţintind a premerge roporului cu e-
semplu şi a da prin acâsta consătenilor mei o şcdlă prac­
tică, bună şi folositdre.
în acel an norocos, câştigasem un venit curat de
370 fl. Trei sute ş6pte i^eei fl, întrn'n interval de 7 — 8
săptămâni, — o sumă, carea o poţi agonisi abia şi cu
multe greutăţi în alte direcţiuni economice întrun timp
cu mult mai lung. Era destul şi favorabil prilej, pentru- j cărţi înţelege el sub acsetea ? în linia primă pe acelea, care
ca se pot anima poporul, ceea-ce mia şi succes, căei în | atacă reîigiunea şi moralitatea. Pentru că acele suspă fe-
anul viitor aveam 4 0 înşi cultivatori de vermi de mătasă, ; ricirea vremelnică şi vec nică a dmeniîor, liniştea sufle-
er' anul trecut 60 înşi, — primind fieşte carele după
îngrijirea carea o avut'o, şi după numărul gramelor duă-
ior, câte 2 0 — 3 0 — 4 0 fl.
La noi în genere, mâtăsăritul ocupă teren îngust
faţă de alte popdre, precum sunt: italienii, francezii etc.
unde poporaţiunea în parte mare se ocupă cu mătăsări-
tul, şi unde formâzâ mătăsâritul un monopol însămnat
de venit statului şi poporului.
Vorbind aici, la îmbunătăţirea sorţii poporului nos­ I tere spirituală ageră, care să să ridice de asupra medio­
tru dela sate, ar trebui spre scopul acesta se ni zacă la
inimă, că chiar fără alte remuneratului, se-i oferim po­
porului posibilitatea, ca prin adunări publice ocasionale
se ţinem prelegeri praetice din cutare seu cutare ram
economic priincios ţinutului respectiv şi amăsurat îm­
prejurărilor şi mijUd^lor suficiente pentru vr'o ocupaţiune
economică, cum esta şi mătăsăritul respective cultivarea
vermilor de mătasă la noi.
Ca să se pdtă generalisa mătăsăritul la poporul
nostru cât mai cmând, recomand în deosebi colegilor
mei şi celor interesaţi de causa inaintăiii poporului, ca
se practizeze acâsta intreprindere, încă în şcdlă, c;m se
practică la noi de vr'o 5 ani. — Anume : se imparte
băeţilor, din clasele superidre 6uă seu vermi de a gata,
o anumită cuantitate mică spre îngrijire, — dar sub ne­
mijlocita supraveghiare a învăţătorului — carele va fi
îndatorat, a ţine din când în când prelegeri despre cele
vădute cu ocasiunea inspecţ'onării ; şi va stărui ca insuşi
se premergă cu o şcdlă model de mătăsârit, carea se va
afla în necondiţionată apropiere a lui, seu în un despăr­
ţământ corespunzător a localităţii şcolare. Sunt convins,
că fraţii colegi mai mult ar face şi progresa în studiul
economiei propunând 1—2—3 rami economici princioşi
acelui ţinut, decât dacă ar aglomera în cadrul economiei
şcolare lucruri, — de multe-ori multe — dar fără fo­
ldse reale.
Bazoş. 3 Februarie 1899, n.
Aurel Bădescu,
înveţător.
13 I "V JK S E3.
* Promoţiune. In 11 Fobruariu a. c. a fost pro­
movat în aula universităţii din Cluj d-nul L i v i u s T ă
m ă ş d a n u candidat de advocat în Arad, la gradul de
Doctor în ştiinţele juridice.
Felicitările ndstre !
* Adunarea generală a societăţii de credit şi
economii „ L i p o v a n a " din Lipova îşi va ţine adunarea
sa generală anuală în 23 Februariu n. s.
* Prelat contra presei celei rele. P. S. S.
Episcopul din Munster, H. Dingelstad a adresat cu oca­
siunea începerii postului s. pasci un circular preoţi mei
din dieeesa sa, în care îndeamnă clerul şi poporul său de
a se feri de cetirea cărţilor stricăcidse. P. S. S. Z c ă ce­
i c p
tirea scrierilor şi cărţilor rele este fdrte periculdiă. Şs care
;
tâscă şi prin îndoieli scârbe3c sufletul omului şi îl de8-
pdie de D Ş.eu. Trebue să recundscem, (Jice P. S. S. că
între muncitorii pressei corupte sunt mulţi dmeni de ta­
lent, cari abuseză de talentul lor şi pentru aceea sunt cu
atât mai periculoşi. îşi pun tdtă puterea, tdte facultăţile
spirituale, ca cu atât mai tare să 'ovâscă în aşedimintele
bisericii creştine, cauzându-i rane mari, şi fiind-că par-
j tea cea mai mare a omenimei nu e înzestrată cu o pu-
crităţii pentru aceea operele rele, scrise altcum în un
| stil frumos, causează cele mai mari stricăciuni în sufla­
tele dmeniîor. Şi ast-feliu în urma acestor scrieri devin
| cei numiţi culţi necredincioşi şi poporul de rând îndoel-
nic. Creştinii negligă îndeplinirea datorinţelor religidsj,
devin nepăsători, tâmpindu-li-se apoi în cele mai multe localul institutului: Timişora-cetate „Balazster" Nr. 1,
caşuri simţul de moralitate. etagiul I, pe d i u a de 2 Martiu a. c. st. n. la ora
1

îndeamnă acest prelat preoţii şi credincioşii, ca să 9 2 n ă i n t e de miazăzi.

nu cetescă astfeliu de romane, novele, piese teatrale şi
Obiectele adunării:
poesii, cari de şi sé presintă ca classice şi ca florea lim-
bei şi poesiei, totuşi nu le caracteriseză nimic mai bine, 1. Raportul direcţiunei despre gestiunea anului 1898,
raportul comitetulni de snpraveghiare.
decât eschiderea totală a reîigiosităţii şi moralităţii, per-
2. Conclus asupra bilanţului anual.
horescarea, batjocorirea şi profanarea a tot ce e sânt în­ 3. Conclus asupra întrebuinţării profitului curat.
aintea creştinismului. P. S. S. sé provocă la înşişi autorii 4. Conclus asupra absolutoriului direcţiunei şi al
frivoli şi necredincioşi spre a dovedi, că opurile lor varsă comitetului de supraveghîare.
venin în sufletele credincioşilor ; dar mărturie şi mai în­ 5. Desbaterea şi statorirea regulamentului afacerilor
interne şi a regulamentului pentru pensionarea funcţio­
semnată e esperiinţa. Productele pressei corupte sunt cu
narilor institului.
atâta mai periculóse, că influinţa lor prin tipariu e cons­ 6. Alegeri :
tant. Cuvântul sboră, ér scrisórea remane, şi ce n'a în­ a) ÎJn membru în direcţiune.
ţeles cineva la prima cetire, va înţelege la a doua şi e- b) Doi, eventual 8 msmbri în comitetul de s u ­
fectele rele nu vor întârzia de a sé aréta. praveghîare.
7. Desbatere şi hotărire asupra eventualelor pro­
t Ca» de morte. Presidentul repubiicei franceze puneri ce pote vor intra în sensul §-lui 22 litera h) din
F e l i x F a u r e a murit Vineria trecută la órele 10 sara. statutele institutului. - Timişora, 8 Februariu 1899. —
Pela órele 6 încă sé afla în cabinetul séu de îueru D i r e c ţ i n n e a . — Spre orientare : în adunarea gene­
când deodată i-s'a făcut réu. îndată cbemâ pe directorul rală vot decisiv au numai acei acţionari, cari înainte de
cancelariei sale, care-i dădu primul ajutor. Cu tot ajuto­ deschiderea şedinţei depun la casa institutului acţiiîe lor
rul medical ce i-s'a dat, îsi pierdu iute conscienţa, ér la transcrise cel puţin cu 6 luni mai nainte pe numele lor.
<5rele 10, după-ce a fost împărtăşit eu s«te taine, a ró- (§. 12 din stat,) Ca plenipotenţiat în adunarea gen. nu
posat, în cercul familiei sale, present fiind şi ministrul pote funga de cât un acţionar pentru altul. (§. 1 3 )
president Dupuy.
Felix Faure s'a născut în Paris la anul 1841. ÎNCHEIEREA SOCOTILOR,
Remăşiţele pământeşti a-le decedatului president sé i
vor înmormânta Joia viitóre cu mare pompă. Institutului de credit şi economii „Timişana" societate
In veci amintirea l u i !
pe acţii în Timişora, pe anul 1898,
* Jăfuirea mormântului lui Caprivi. Din CONTUL B I L A N Ţ U L U I .
Viena se anunţă, că mormântul fostului cancelar Caprivi,
care a réposat séptémana trecută, a fost jăfuit de nisce ACTIVE.
réufacétori necunoscuţi, cari au rupt şi au furat deco­ Cassa în numérariu 13.392.38
raţia de aur a bandelor dela cununile preţiose, ce s'au Cambii de baneă 463.384.—
pus pe mormânt. Intre altele a fost furat aurul de pe Cambii hipotécate . , . . 236.649.— 700.33.—
corona, ce a trimis'o ímpératul Germaniei şi regele împrumuturi hipotecare 306.773 66
1 Mobiliar 2.095.02
Saxoniei.
după amortisare de 1 0 % . . 209.50 1.885.52
* Alcoholismul în Francia. După cele mai împrnmuturi pe efecte (Lombard) . . . 3 240.10
noué date statistice, în Francia se află actualmente o ju- Efecte proprii 5.035.80
métate milion de circiume. Consumul de alcobol a luat Realităţi 13.946.15
Qiro- şi Cheque-Conto 1.281.75
întinderi îngrozitore. Pe când înainte de asta abia cu doi
Interese de reescompt anticipate . . . . 843.58
ani se consumau la an 4.08 litre la persona, pe atunci Interese restante 6.476.03
a^i se vin 14 litre de alcohol curat de fie-care persona Diverse conturi debitdre 4.103.57
din Francia. Atunci Dania ocupa între state locul prim 1.056.961.54
în privinţa beţiei, consumând la an 8.08 litre de per­
PASSIVE.
sona. Astădt Francia le-a întrecut pe tote. Era şi cu 2 0
de ani înainte renumită Francia în privinţa alcoholismu- Capital de acţii 280.000
Fond de reservă general . . . 47.225.42
lui, dor atunci cel puţin boia beţ'ei era lăţită mai mult Fond de reservă pentru acoperirea
numai între omenii de vârstă. A$i chiar şi băeţi de câte pretensiunilor dubidse . . . 2.292,83
16—17 ani ajung sub cura medicală din causa consu­ Fond de rese;vă pentru diferinţe
mului de absint. Intr'un spital din Paris, dintre 1000 de de curs 1.400.— 50.918,25
bolnavi, câţi au fost anul trecut sub cură, 700 erau al- Fond de pensiune 4.600.—
cohoiişti. Nu-i mirare deci, decă poporaţiunea Franciei sé Depuneri spre fructificare 521.083 39
Cambii reescomptate 148.658.—
împuţineză.
Interese transitdre 14.121.86
Dividendă neridicată 264.—
Interese după eapitalul de acţii em. II. . 8.41
Convocare. Contrib. după interesele capitalul în sem. II. 1.265.56
DD. acţionari ai institutului de credit şi economii Diverse conturi debitare 1.129.46
„T i m j ş i a n a" societate pe acţii în Timişora, se con­ ; Profit curat 34.912.61
vocă la a X l V - a adunare generală ordinară în I 1.056.961.54
 48 B I S E R I C A şi Ş C O L A Anul XXIII.
CONTUL VENITELOIÏ ŞI A L SARCINILOB. până atunci o va folosi alesul înv- până când se va edi­
SARCINI. fica scóla nouă proectată
Concurenţii au se-'ş' subşternă recursele cuvincios
Interese ridicate şi capitalisme . . . . 25 316 2 4
adjustate cu tdte documentele prescrise de legea scolas­
Salarie 9 522 58
tică P. O D. ppresbiter Paul Miuleseu în N.-Komlos,
Contribuţia erarială si comunală . . . . 5.667.83
comitatul Torontal până la încheierea concursului, şi a sé
Contribuţia 1 0 % după interese la depuneri
presenta în vre-o Duminecă ori serbătdre în s-ta biserică,
spre fructificare 1.266.07
spre a-'şi arăta desteritatea în cântare şi tipic, având a-
Interese de reescompt 10.034.83
lesul învăţător a îndeplini şi funcţiunea de cantor.
Chirie şi spese de cancelarie 1.418 98
Se observă că acela dintre caudidaţi care va dovedi
Tipărituri şi postporto 612 37
aptitudinea întru a instrua şi conduce corul vocal în cuar­
1 0 % amortizare din mobiliar . . . . . 209.50
tet esistent va primi din lada s-tei biserici una remune-
Profit curat 34.912.61 raţiune anuală de 3 0 fl. v. a. şi din tote venitele corului
88.961.01 iumătate.
VENITE. Din şedinţa corn. par. gr. or. rom. din Toracul-mie
Interese după cambii de bancă . . . . 4 4 289.95 ţinută la 17 29 Ianuar 1899.
Interese după cambii hipotecate . . . . 17 906.09
Interese după împrumuturi hipotecare . . 24 913 06 V. Petroviciu, Petrii Mihaiu,
Interese după împrumuturi pe efecte . . 27165 p a r o d i preş. corn. par. înv. şi not. la comitet.
Venitul efectelor proprii 230.96 în eouţelegere cu mine : PAUL MlULESCU, m. p. ppres­
Venitul realităţilor 619 67 biter ass. const. şi insp. de ş: ole.
Provisiune , . 729 6 3 - a—
88.9ol.01 Conform ordinului Veneratului Consistoriu dtto 2Q
Timişdra, 31 Decemvre 1898. Ianuarie a. c. Nr. 192, pentru deplinirea postului preo­
Direcţiunea: ţesc îmbinat cu cel înveţătoresc din comuna S o r o ş a g
Botariu director. Miculescu, comptabil. protopreaviteratul Radnei se escrie de nou concurs cu
termin de 3 0 d i l e dela prima publicare în fdia „Biserica
Theodorovits. Istin. Al. Creciunescu. Dr. l'utici. M anin.
şi Şcdla"
Subsemnatul comitet m esaminat contul présent ai bi­
a Emolumintele anuali preotesei sunt : 1) 6 0 jugere
lanţului, pre cum şi cel al venitelor şi sarcinelor, şi con- pe deal şi 4 jug. cu grădină cu tot la vale ; 2) Birul dela
frontându-le cu registrele principale şi ausiliare purtate 80 numere de case câte 2 mési.ri de cucuruz nedespoiat ;
în bună regulă, le-am găsit ca acelea în consonanţă şi esacte. 3) Stolele usuate ; 4) Cortei în casa bisericei unde e şi
C o m i t e t u l de s u p r a v e g h i e r e . sala de învăţământ.
5

V. Babeş, preş. N. Oherdan. Dimitrie Buibaş. Emolumintele învăţ .toresci iunt ; 1) în bani gata
150 fl. ; 2) 3 0 jug. pe deal şi lemne de foc din pădurea
comunală
C o n c u r s e . Alegândul preot-învăţătoriu va ave să dea din v e ­
n i t e séu 10U fl, veteranului preot Vichentie Popescu
Prin strămutare devenind vacantă parochia Şag (pro- până va fi în vieţă.
topresbiteratul Timişorii). pentru deplmirea ei se escrie
Reflectanţii au să dovedescă cualificaţiunea prescrisă
concurs cu termin de 3 0 de diie delà prima publicare în
de preot-învăţător şi ca sè-se presente in vre-o Duminecă
fdia diecesană „Biserica şi Şcdla".
ori serbătdre spre a-şi arăta desteritatea in cele rituale.
Beneficiul parochial constatator din folosirea unei ses-
Recursele adresate comitetului parochial sunt a se tri­
siuni parochiale, din stola şi birul usuat, computat fa:e
mite părintelui protopop tractual Vasiliu Beleş în M.-Radna
cel puţin 600 fi., anual.
Soroşag din şedinţa comitetului parochial ţinută i a
Recursele adjustate cu atestatele despre cvaliflcaţia
27 Ianuariu 1899.
prescrisă în § u l 15 lit. b. al Regulamentului pentru pa -
rochii din a. 1891, sunt a se aşterne P. On. oficiu ppres- Comitetul parochial.
biteral în Timişdra (Pabrik). Concurent'! vor avé să se în conţelegere cu : VASILE BELEŞ, m. p. protopop.
présente, cu observarea §-lui 18 din acelaşi Regulament, —•—
în s. biserica de acolo, spre a-şi arăta desteritatea ritu­
ală şi omiletică.
Dat în Şag, din şedinţa comitetului paiochial ţi­ LIC1TAŢIUNE MINUENDĂ.
nută în 3 15 Pebruariu 1 8 9 9 .
Pe basa conclusului Comitetului parochial gr. or.
Comitetul parochial.
român din comuna Belinfiu prin acesta se escrie concurs
Cu consensul ppresb. : Dr. TR PUTICI, m. p.
de licitaţiune minuendă pe Dumineca în 14/26 Februar
— •—
a. C, 11 Óre a. m. pentru facerea scaunelor, uşilor, fe-
Pentru ocuparea definitivă a postulu> înveţătoresc
restrilor, repararea stranelor şi a tronului episcopesc dela
delà şcdla mixtă (cl. I.) din T o r a c u l - m i c , prin acesta
s. biserică română din comuna Beliuţiu.
se escrie concurs cu termin de alegere în 3 0 d e d l l e
Preţul de esclamare 600 fl.
delà prima publicare în fôia „Biserica şi Şcdla",
Planul, preliminariul şi condiţiunile de licitaţiune
Emolumintele sunt : a) în bani gata 220 fi. v. a. :
se pot vede în faţa locului.
b) pentru încal<lémênt de unde se va încăldi şi şcdla 4 8
Dela reflectanţi se poftesce se depună înainte de l i ­
fl. v. a. ; c) pentru un juger de pământ 32 fi. ; d) 2 0
citaţiune vadiul de 1 0 % .
chibte grâu ; e) 4 0 fl. pentru cuartir până-ce comuna bi-
Belinţiu, 1/13 Pebruariu 1899.
sericescă '1 va face în natură : f) 15 fl. pentru conferen-
ţele înv. dacă va participa ; g) o grădină extravilană de Lucian Şepeţan, m. p. Damas. Cârăbaşiu, m. p.
4 0 0 a ; h) altă grădină intravilană de 120o. care numai adm. prot. şi ases. scaun. preş. corn. par.