ARAD, 16/28 Febrnarra 1892.

> V i i u l u XVI.

Nr. *7.

BISERICA si SCdL'A.
F o i a b i s e r i c e s e a , s c o l a s t i c a , l i t e r a r a si e c o n o m i c a .
Iese odat
PRETIULU AB0NA1ENTULUI.

in septemana:

UMINEC'A.

PRETIULU INSERTIUNILORU:

Pentru Austro-Ungari'a:
Pe nun ann 5 fl.cr., pe V2
2fl.50 er.
Pentru Romani'a si strainetate:
Pe unu anu 14 fr., pe jumetate anu 7 franci.
a n n

Corespondentiele s se adreseze Redactinnei

BISERICA si SCOL'A."
Pentru publicat innile de trei ori ee contienu
r b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e l a
cam 150 cuvinte 3fl.;pana la 200 euvinte 4 fl.;
si mai sus 5flv. a.
TIPOGRAFl'A DIECESANA in A R A D .

Caraeterulu preotieseu.
II.

Intru formarea caracterului preotieseu sunt deeidieterie cu deosebire urmat6rele momente, si an u m e : a) semtiulu si plcerea de a ne insusi s p iritulu
dominanii alu
p r e o i e i , cu
prinsa in vecinicile cuvinte ale Domnului : Nu potu
se facu eu dela mine nimic'a, cum audu, judecu, si
judeeat'a mea drepta este, cci n u c a u t u v o i ' a
mea, ei voi'a tatului mieu,
carele
111 'a t r a m i s ;" ) b) semtinlu si plcerea de a in
tra si a-ne insusi d i r e c i u n e a
bisericei
esprimata prin cuvintele sntului Ioan Chrysostomu :
Ceea ee invetim noi, nu este o vorba, seau o inventiune a n6stra ; ci sunt invetiaturi sc6se din tradiliunile prinilor si brbailor alei ai b i s e r i c e i " ; ) c)
iubirea poporului ineredintiatu pastorirei nostre, espri
mata faptice din partea preotului prin i d e n t i f i
carea vieii si desvoltrii sale
cu
viei'a si desvoltarea poporului i n
s p i r i t u c r e t i n e s c 11, dupa cuvintele Dom
nului : Pastoriulu celu bunu si-pune sufletulu seu
pentru oile sale", ) si in fine d) iubirea preotului
facia de colegi si impreuna lucratori ai altariului
Domnului, dupa cuvintele Mantuitoriului Christos : se ve iubii unulu pre altulu, precum v'am
iubit si eu pre v o i " , ) precum si sustienerea leg
turii canonice cu forurile si corporatiunile superiore
bisericesci in conformitate cu cuvintele sntului apostolu P a v e l : sunt osebiri darurilor, dar acelai
Duchu, sunt osebiri slujbelor, dar acelai Dumnedieu,
carele lucreza tdte si intru t o t i " . )
l

eredinti'a in divinitatea preoiei", ) am constatat

urm atrele : Domnulu: este' alfa si omega, r cultur'a si eualificatiunea prima si fundamentala a preotu
lui se reasuma, si consiste in eredinti'a si convin
gerea, ca Domnulu locuiesce, si lucrza printr'ensulu
conform vecinicelor sale cuvinte: eu sum viti'a,
voi mladitiele, celu ce l o c u i e s c e intru mine, si
eu l o c u i e s c u intru elu, acel'a aduce roda multa,
ea f a r a d e m i n e n u p o t e t i f a c e
ni
m i c a " ; ) si de me iubesce cinev'a, euventulu
mieu v'a pazi, si tataiu mieu Iu-va iubi pre elu, si
l elu vom veni, si s a 1 a s i u I a e h s e
vom
!

Vorbind acum despre formarea caracterului preo

tieseu constatam, ca p e t r a fundamentala intru for
marea caracterului preotieseu este r e m a n e r e a
intru Christos,
r ea doveda despre acst'a ne sunt apostolii Domnului, cari r e m a n n d
i n t r u C h r i s t o s , nici unu feliu de putere nu
ii-a putut abate dela Dnsulu, r c resultatu alu
virtuii lor au dobndit gloria vecinica, si. au intors
la crestinismu poprele pana la marginea pmn
tului ".9)

Cnd am vorbit in colanele acestei foi despre :

*)
)
)
*)
)
2

loan cap. 5. v. 30.

Chrysost. in espl. evang. lui Mateiu hom. III.
loan cap. 10 v. 1 1 .
loan cap 15. v. 12.
Corinteni c. 12. v. 4. 5. si 6.

Ce intielegem, si ce avem a intielege in re

manerea intru Christos, ne spune insusi Domnulu in
cuvintele: eu suni viti'a, voi mladitiele."
Precum mladitiele se alimentza, crescu, s e
desvlta, si producu fructe numai prin sucurile, pre
cari le absorbu, si, le primescu din vitia: tocm'a
asia si preotulu c mladitia si organu alu vitiei,
carea este Iisus Christos, numai astfeliu va pot pro
duce prin vieti'a si activitatea s'a in mijloculu credintiosilor roda multa, daca vecinie se va alimenta
din sucurile vitiei, din vieti'a si invetiaturile man6

) Vedi Biseric a si SeoTa" amilu 1890 Nru 4 4 .

) Ioan cap 15. v. 5.
) Ioan cap 14. v. 2 3 .
) Ciril al Alexandriei in esplicarea evangeliei lui
Ioan cartea X. c. 13.
7

tuitrie ale idealului Isus Christos, pre carele preotulu a luat asupra-si prin primirea darului si prin
mandatulu primitu dela biserica a-lu represent in
modu vdiutu in mijloculu credintiosilor.
I
r Doinnulu, pre carele lu-representza preotulu
in mijloculu credintiosilor in modu vdiutu, in cu
vintele dela Ioan citate mai sus a dis : nu cautu
voi'a mea, ci voi'a Tatlui mieu, Carele m'a tram s " . Si deci remanerea intru Christos consiste: in
tru a-ne forma si nobilita inim'a astfeliu, c in modulu nostru de gndire si aciune se-se veda, si cunsca modulu de gndire si aciune alu Domnului
si alu sntei Lui evangelii ; r mijlcele, prin cari
preotulu si-pte nobilita inim'a, si-si pot forma
modulu su de gndire si aciune in spiritu crestinescu si in spiritulu d o m i n a n t u a l u
preo
i e i s u n t : rogatiunea, studiulu nentreruptu alu
sfintei scripturi si alu desvoltrii istorice a bisericei,
priveghiarea si lucrulu neobositu intru mplinirea
ct mai esacta a funciunilor pastorale in si afara
de biserica.
Intru Christos avem tte. Daca voiesci se-te
vindeci de rane Elu este mediculu. Daca faptele
rele ti-apsa consciinti'a, Elu este dreptatea. Daca
ai lipsa de ajutoriu, elu este puterea. Daca te temi
de morte, Elu este viti'a. Daca fugi de intunerecu,
Elu este lumin'a. Daca cauti Ceriulu, Elu este calea.
Daca ai lipsa de mancare, Elu este chran'a."* )
0

Alu doilea momentu decidieoriu intru formarea

caracterului preotiescu este : d i r e c i u n e a
bi' " " ^ r j c' i,**flPafW*nntielegem : modulu, in care
s'a manifestat in decursulu veacurilor, din inceputu
si pana in diu'a de astadi, v i e t i ' a s i d e s v o l t a r e a i s t o r i c a a b i s e r i c e i si modulu de
gndire si aciune, prin carele organele bisericei :
cleruln si poporulu a concursu din partea lor cu ajutoriulu si conlucrarea Spiritului santu la organisarea si desvoltarea bisericei, c organismu viu si vdiut, si modulu, in carele a lucrat biseric'a la desvoltarea poprelor in spiritu crestinescu pre tte
terenele vieii ; r mijloculu, prin carele candidatulu
la preoia si-pte insusi direciunea bisericei este
studiulu nentreruptu alu istoriei bisericesci si alu
vieii si activitii pastorale, desvoltate in decursulu
veacurilor de brbaii alesi ai bisericei.
In punctulu acest'a notam, ca nimenea nu pot
fi preotu bunu, daca nu si-a luat de modelu alu
vieii si activitii sale pastorale pre unulu dintre
sfinii prini. Santulu Ioan Chrysostomu a fost unu
barbatu si preotu, pre carele alaturi cu studiulu
profundu alu sntei scripturi si alu naturii si vieii
omenesci lu-caracterisza blandeti'a, smereni'a, si unu
lucru neobositu intru naintarea bisericei. Aceste vir
tui si-le-a nsuit santulu Ioan Chrysostomu prin
studiulu profundu alu vieii si activitii pastorale a
sntului apostolu Pavel.
') Ambrosiu de virg. c. 16.

Biseric'a Domnului este o institutiune positiva,

eu o direciune staverita, carea s'a desvoltat, si con
tinua a-se desvolt prin sine insasi, prin propriele sale
principie; si deci forci'a preotului nu consiste intru
a afla si descoperi p r i n c i p i i n o u e ; ci in
tru a-si forma inim'a prin studiulu principielor si
vointiei evangeliei si prin punerea in aplicare a acestor principie dupa modelulu si in direciunea ob
servata de brbaii alei ai bisericei.
Pentru a pote apretii valorea cea mare, pre
carea o are pentru desvoltarea si formarea caracte
rului preotiescu studiulu trecutului bisericei si nsu
irea, ce o au brbaii cei mari ai trecutului citam
aici si unu scrietoriu profanu, si anume pre S m i 11 e s, carele in opulu seu : Character" dice urmat6rele: este de mare insemnatate pentru o naiune,
daca are unu trecutu maretiu, asupra carui'a pdte se
reprivesca, pentru ca prin amintirea faptelor mari
si a suferintielor, prestate cu uobletia de catra br
baii trecutului se s u s t i e n e, s e a j u t a ,
se
l u m i n e z a s i s e i n a l t i a vieti'a presentelui. Vieti'a naiunilor, c si a dmenilor singurateci
este o c o m d r a m a r e d e e s p e r i e n t i e ,
care bine folosita devine isvorulu tuturor mbunt
irilor si progreselor sociale. Naiunile, c si omenii
singurateci se lumineza, si intarescu prin cercri si
necazuri; si cele mai frumdse capitle in istori'a lor
sunt acelea, in cari se descriu suferintiele, prin cari
li-s'a format caracterul. Iubirea de libertate si iu
birea de patria au potut produce multu bine in lu
me ; binele celu mai mare s'a produs inse in lume
prin cercri si suferintie prestate cu n o b l e t i a . " )
1]

Aplicandu aceste dise ale lui S m i 11 e s la

obiectulu, de care ne ocupam, constatam, ca nici
unu feliu de institutiune, si nici unu feliu de ideia
nu a trecut prin attea suferintie, si nu a avut atti'a martiri, precum a avut religiunea si biseric'a
cretina. Si deci studiulu acestor suferintie, si jertfe
de snge prestate cu cea mai mare abnegatiune,
este celu mai insemnatu mijlocu pentru c can
didatulu la preoia si preotulu se-si pdta insusi di
reciunea bisericei, si se-si pdta forma caracterul
preotiescu.

.Epistolele parochului betranu.

II.
Iubite n e p d t e ! Se incepe sfantulu postu alu
Inviirii Domnului; si intrm in celu mai frumosu
timpu alu vieii si servirei pastorale. Santulu si ma
rele postu, asia au ntocmit sfinii prini, se cada
de odat cu ivirea primverii, pentru ca dulceti'a
unei primveri fara de sfersitu s'a inceput in lume
prin venirea Mantuitoriului pre pamentu. Primaver'a
totu ce are vietia pre pamentu se innoiesce, si priu

) Smilles : Character pag. 4 5 .

mesce prin insusi timpulu si prin lumin'a si caldur'a

sorelui puteri noue pentru o noua vietia.
Acest'a o setntim mai bin noi dmenii betrani
si ingenunchiati sub sarcin'a anilor. Cta vreme
tiene iern'a, suntem espusi la multe bdle, pentru ca
betraneti'a insasi este o boia, pentru a crei vinde
care nu sunt leacuri in potica. Si in anulu acest'a,
asia a umblat timpulu, ca a fost cam ciudatu, si
omenii au suferit de multe morburi. Acum vedu,
ca timpulu s'a indreptat spre bine, b n'asi grai
intrunu ceasu reu, buneti'a timpului a venit in
anulu acest'a cam pre inainte de vreme. Omenii
sunt cam superati si ngrijii de acest'a. Se temu
adec, se nu incepa pre iute a-se deschide mugurii
si a incepe crescerea, si apoi se vina vre unu frigu,
se inghetie, si se avem vre unu anu reu.
E u nu me temu de acest a, pentru ca sciu, ca
Ddieu ingrijesce de tute mai bine, dect cum potem
prevede noi omenii. E r c doveda despre acest'a amintescu, ca dupa secet'a cea mare din t6mn a t r e
cuta omenii erau ngrijii, ca nu va resari grulu.
Dar Ddieu asia a voit, c se vina mai tardiu ploi
multe, si grulu a resarit forte frumos, er iern'a,
carea se gatesce de pre acum, -se-se duca a fost din
cele mai ploiose, si pamentulu si-a redobndit de
nou umediela perduta prin secet'a cea ndelunga de
asta vera.
Dar c se- me intorcu la propusulu mieu, pen
tru carele ti-scriu acesta epistola, afla iubite nep6te,
ca eu asemanezu dilele postului mare pentru preoi
si credintiosi cu primaver'a. Priinaver'a t6te vietile
se descepta, si inviieza; er in postulu mare att
preoii ct si credintiosii se innoiescu prin sfintele
slujbe si prin impartesirea cu sfintele taine.
Sum betrann si slabitu, dar cnd intru in pos
tulu mare, mi-pare, ca me intarescu prin frumseti'a sluj
bei si prin chran'a sufletesca, pre carea, ni-o dau
sfintele rogatiuni, si anume : ceasurile, pavecerniti'a,
Mturgi'a inainte sfinita si liturgi'a sfanului Vasiliu
si celelalte slujbe, cari se seversiescu. Sunt astadi
muli dmeni dintre crturarii notri, si pote ca vor fi
si dintre preoi chiar, cari dicu, ca slujbele la noi
sunt pre lungi. Si cu adeveratu asia este la prere ;
dar eu am bgat de seama, ca daca preotulu cetesce sfintele rogatiuni, si seversiesce sfintele sluj
be cu deplina evlavia, apoi sfintele rogatiuni si
sfintele slujbe inaltia, si chranesc spiritualminte si
moralminte att pre preotu, ct si pre credintiosi.
Mi-aducu aminte din teneretiele mele, ca in
sfantulu si marele postu in ori ce casa de preotu
intrai, aflai psaltirea pre mesa. Preoii nostrii din
betrani ceteau in aceste dile din psaltire. Mai sunt
si astadi muli dintre fraii preoi, si dintre cei be
trani, si dintre cei teneri, cari cetescu psaltirea in
sfantulu si marele postu. Si eu m'am intrebat adese
ori, ca pentru ce s'a alctuit, si s'a tienut la noi
cu att'a sfintienia prin preoii notri din betrani,

c in sfantulu si marele postu se-ne indeletnicim cu

cetirea psalmilor imperatului David ? Si n'am aflat,
si n'am potut afla respunsu mai nimeritu, dect acel'a, pre carele mi-l'a spus fia iertat socrulu miau,
pop'a Solomon, caivle mi-dicea adese ori, ca nu
poti se dai altui'a ceea ce nu ai tu nsuti. Si cu
adeverat asia este. Noi indemnm, sftuim, si invtim pre credintiosi la pocaintia, si impartesirea cu
sfintele taine ; r pentru c vorbele si sfaturile nostre se cada in pamntu roditoriu, este bine, si este
neaperatu de lipsa, c se-ne ndreptm, si se ne
sfinim mai antaiu pre noi insine ; r unu mijlocu
forte insemnatu pentru acestu scopu sunt tocma psal
mii lui David.
Si c se credi, iubite nepote, ca preoii cei t e
neri inca cetescu psaltirea tocm'a, c si noi cei be
trani, afla, ca printele Terentie, -carui'a i-place a-se
numi preotu modernu, in anulu trecutu in postulu
celu mare s'a ndeletnicit multu cu cetirea psaltirei.
Si acst'a s'a si cunoscut in poporu, cci dnsulu mi-a spus, ca de cand este preotu in satulu
Iui, nici odat nu s'a impartesit atti a poporeni cu
sfintele taine, c in anulu trecutu.
Apoi se mai scii un'a despre printele Teren
tie. Mai nainte vreme nu se pr smti bine in parochi'a s'a, si dori, c se cascige o parochia mai
buna, pentru ca asia dicea dnsulu are invtiatura
de protopopu si nu de preotu intr'unu satu sracu. Acum inse nu-lu mai audu vorbindu de dorulu, c
se-se stremute la alta parochia. Ce va fi fcut acsta stremutare in printele Terentie, nu potu se
sciu. Me ndiescu inse de unu lucru. Am bgat de
seama adec, ca printele Terentie calea mai bine a
popa, de cum o fcea acst'a la inceputu.
Afla apoi, iubite nepote, ca preoii din pr
ile nstre, si cei teneri si cei betrani, toti de opotriva se pregatescu, c in sfantulu si marele
postu, ce ne sta inainte, se predice mai multu si
mai bine, dect cum au predicat in anii trecui. Si
acst'a este unu bunu semnu. Ddieu se-le ajute se
pta se-si implinsca acestu propusu cu tta sfintieni'a.
Ar fi de dorit, c preoii se publice unele din
predicele lor, c se potem inveti unii del alii, si
publicarea predicelor ar fi cea mai nimerita conferintia pastorala.

"V

I f l

H,

E3.

* AVJS. Domnii, cari nu primesc fi'a nstra

regulat, sunt rogati

se reclamedie la posta,

fiind-ca

de aicea se espedza regulat.

Administratiunea

tipografiei

diecesane.

* JSenviiarea
scalei confessionale
in Germania.
Comissiunea de 28 de membri, esmisa de diet'a
Prussiei pentru esaminaren proiectului de lege referitoriu

la rentroducerea sclei confessionale in Germani'a, a desbatut in mai multe siedintie acestu proiectu, si a adop
tat vederile guvernului in privinti'a caracterului confessionalu pentru sclele elementarle. De unu deosebiii interesu pentru caracterulu religioii alu instruciunii demen
tane e principiulu cuprinsu in -lu 1 4 alu acestui proiectu,
carele s'a primit de comissiune si anume, ca fiecare elevu
alu sclei elementare se primsca instruciunea si e d u c a t i u n e a n u m a i dela i n v e t i a t o r i de conf e s s i u n ^ a s'a. Intr'aceea agitaiunea contra proiec
tului de lege din cestiune se continua de partidele dusimane sclei confessionale. Cu tte acestea proiectulu de
lege, se spera, ca va ii primit de dieta.

* Conferintie

literarie

in Aradu.

Duminec'a

trecuta s'a tinut a cincea conferintia literaria in sal'a

seminariului diecesanu din Aradu. Cu acsta ocasiune a
vorbit dlu secretariu consistorialu E o m u l
Nstor:
despre femeia c factoru in civilisatiunea poporelor,"
r corulu seminarialu a esecutat trei piese de cantare in
fiinti'a de faeia a unui publicu alesu si numerosu. Astadi
la rele 6 dupa amdi va prelege dlu advocatu Dr.
l o a n S u c i u : despre Georgiu Baritiu c istoriografu
modernu. "
* Denumire.
Venerabilulu consistoriu eparchialu
din Caransebesiu, precum cetim in Foi'a diecesana" a
denumit pre administratorulu protopresviteralu alu Oravitiei, dlu Alecsandru Popoviciu de protopresviteru alu aceluiasi tractu, r pre dlu Dr. T r a i a n B a d e s e u,
fostu pana aci secretariu consistorialu provisoriu l'a ales
de secretariu definitivu. Felicitrile nstre !

* Conferentiele

dela

Ateneulu

din

Bucu-

resci.
Cetimu in Timpulu," ca Dumineca la rele 8
sr'a, in noulu palatu alu Ateneului, d. B. P. Hasideu
si-a desvoltatu conferinti'a s'a. Subiectulu a fostu : Noi
in 1892." La acesta conferintia a asistatu unu publicu
forte numerosu. D. Hasideu a sustienutu, ca poporulu
romanu se afla inca in copilrie si din acesta causa i-se
potu erta gresielile ce face. Trebue se caute c se iasa
din acesta fasa si se intre in aceea a adolescentiei, caci
se scie ca mortalitatea e mai mare in starea de copilrie
dectu in aceea a adolescentiei. In urma, d-sa a criticatu pessimismulu, ce se gasesee in lucrrile scriitoriloru
nostri contimporani.
* Beligiositatea
in armata.
Dlu ministru de
resbelu alu monarebiei nostre a emis catra toti coman
danii corpurilor de armata din monarchia o ordinatiune
in care purcedind dela puterea, pre carea o esercza
religiunea si religiositatea asupra tinutei si portarii m o rale a soldailor dispune, c comndele de armata se ingrijsca, c celu putin odat in luna soldaii se mrga
la biserica, si se asculte servitiulu divinu. Mai departe
atrage ateniunea comandanilor de corpuri se ingrijsca,
c oficerii, cari conducu soldaii la biserica se fia cu
demnitatea, pre carea o cere servitiulu dumnedieescu. In
fine dispune, c in timpulu postului se nu se tina ba
luri si petreceri publice.

* Dela

mar te a lui

Amos

Comenius

se i m -

plinescu in 28 Martie n. a. c. 3 0 0 de aai. Acsta di

se va serba de catra adunarea generala a reuuiunei invetiatorilor din eparchi'a Aradului pria o siedintia festiva,
carea se va tiene in sal'a mare a seminariului diecesanu.
Cu acsta ocasiune dlu profesoru Dr. P e t r u P i p o s i u
va tiene unu discurso festivu, in carele va apretii di
reciunea si principele acestui mare pedagogii pentru
desvoltarea sclei elementarle.
* Himenu.
D-lu G e o r g i u
Cherechesiu
elerieu abs. si-a incredintiat de fiitrea socia pe d-r'a
E 1 i s 'a fic'a preotului Iosifu Pintia din Suplacu. F e
licitrile nstre !
* Unu mare
suecesu
medicala.
Cetimu in
Timpulu" : Ilustrulu nostru profesoru dr. Babesiu in in
tervalli de o septemana a reportatu doue victorii strelucite la Academi'a de medicina din Paris. La 9 Februarie
Academi'a ii recunsce prioritatea asupra descoperirei
microbului influenzei, pe care d. Pfeiffer din Berlinu si-l'a
insusitu intr'unu modu asia de subitu, pe cnd acesta
microbu era descoperitu de d. Babesiu in 1 8 9 0 si p u blicatu de pe atunci, deci d. Pfeiffer a confirmatu numai
descoperirea din Bucureti.
Acum e vorb'a de. unu ultu avntu alu medicinei,
care in curnd va sgudui tta lumea prin efectulu mare,
ce va produce, indata ce aplicatiunea acestei descoperiri
se va gnralisa.
B l e l e n e r v s e , chiar cele mai desperate, in
curndu voru dispai de pe orizonulu patologiei, ntoc
mai c turbarea prin ingenis'a inventarne a celebrului
Pasteur.
Profesorulu Babesiu tratandu monii musicati de
animale turbate, supunendu-se elu insusi de 2 ori la acestu tratamentu, asistenii, servitorii institutului de bac
triologie, chiar de cte 4 ori de cnd esista institutulu,
a observatu ca bolnavii, intre cari au fostu multi nevrestnici, cheoreci si suferindu de alte maladii nervse, in
urm'a tratamentului antirabicu, care consta din injectiuni
subcutanate cu substantia atenuata de meduva de iepuri
turbati, starea loru morbida, nervsa, care nu avea nici
o legatura cu turbarea, se ameliorza si se vindeca
chiaru.
In sensulu acest'a la institutulu de bactriologie
deja acum doi ani se fcuser cte-va ncercri la bol
navi nevrestnici, dr s'a intreruptu tratamentulu. In aeelii
timpu d. Constantin Paulu, profesoru la facultatea de
medicina din Parisu, aflandu-se in Bucureti, s'a intielesu
eu d-rulu Babesiu, c dupa indicatiHnile primite, se e s perimenteze pe-o scara mai intinsa la Parisu.
Acum cte-va luni d. Const. Paulu a scrisu d-lui
Babesiu, ca tratamentulu prin transfusiune nervosa, conformu indicatiuniloru date de d. Babesiu, a succesu s u r prindietoru.
In siedinti'a dela 16 Febr. c. a academiei de medicina
din Parisu, d. C. Paulu face o comunicare asupra succeseloru obtienute prin acestu tratamentu la 11 bolnavi vindcati de chlorosa neurasthenica, neurasthnie classica, puls

lent permanent, ataxie locomotrice seu tabesiu, adec cele

mai superatore maladii nerv6se.
Substanti'a injectat e o solutiune de 10 la suta
de substantia cenuie de creri de berbecu sterilizatu cu
5 : 1000 acidu carbonieu.
Primulu efectu ce resimte bolnavulu este o sensa
tiuue de fortia si de buna dispositie, durerile si slbiciu
nile musculare diminua repede. Durerile vertebrale, hyperestesiile spinale, dispar dupa cte-va injectiuni, dure
rile fulgurante ale ataxiei inceteza, durerile de capu a
neurastheniciloru dispru, insomni'a e nlocuita de somnu
dulce naturalu. Impotenti'a funcionala a creerului se
perde, apetitulu se redesehide, greutatea corpului anemiciloru cresce repede. Asemenea se ainelioreza in modu
miraculosu impotenti'a sexuala cu totulu dispruta la unii bolnavi.
Sistemulu nervosu prin injectiuuile cu substanti'a
nervosa devine unu condensatoru, care se p6te incarc
si bolnavulu ctiga o cantitate de fortia, de care dis
pune dupa placulu seu.
Felicitam der pe d Babesiu de stralucitulu succesu
si marele viitoru ce acestu nou tratamentu, alu crui autoru intelectualu este d-sa, va schimba asia dicendu aprdpe cu totulu tratamentele de pana aici, caci dispunendu
noi cu o fortia nervosa in reserva, la ce se va reduce
tuberculos'a, pneuruoni'a, fibrele tifoide etc ? Ce ne pasa
de dusimanii din afara, daca suntem bine inarmati ?
f Neerologu.
Dlu N i c o l a u S t e f u invetiatoriu in Arad a fost greu cercat de sorte prin trecerea
repentina din vietia a neuitatei sale socii in versta abia
de 33 ani. Serviciulu funebralu s'a oficiat Vineria trecuta
prin 6 preoi, asistai de ierodiaconulu bisericei catedrale
Dr. Traian Puticiu, si de mai muli invetiatori, fiind de
facia unu publicu numerosu din tdte classele societii.
Cntrile rituali le-a esecutat corulu seminarialu din Arad,
corulu plugarilor din Cuvin, si corulu societii Progre
sul" din Arad. In cele ce urmeza dm locu anunciului
funebralu trimesu din partea familiei carele suna in urmatoriulu modu: Nicolau Stefu invetiatoru in Aradu,
c sotiu ; Vasiliu, Hersilia, tefan, George, Aurel si Auror'a c fii; Sigismund si George Kober c fraii; An'a
Stefu mar. Sioimosian, Elen'a Stefu mar. Nicoli, Iulian'a
Stefu mar. Inos, c cumnate, cu inima frana de durere
anuntia mortea soiei, mamei, sorei si cumnatei lor A n 'a
S t e f u , intemplata adi, in 25 Februarie a. c. dimineti'a
la 4 6re, in alu 33-lea anu alu etatii si 14 alu fericitei
casatorii, dupa unu morbu indelungatu si plinu de suferintie, fiind inpartasita cu sant'a taina a cuminecaturei.
Remasitiele pamentesci ale defunctei, se vor asiedi spre
odichna eterna, conform ritului gr. or. roman, Vineri dupa
amedi la 3 ore, in cimiteriulu gr. or. romanu din Arad.
Arad, la 25, Februarie 1892. Fie-i tierin'a usidra si
memoria eterna!
f Neerologu.
In 8 Februariu v. a. c a trecut la
cele eterne, dupa unu morbu lungu si fiind impartesit cu
s-tele taine tinenilu I n l i u P e r i n din Seceani in etate
abia de 21 de ani. Eamasitiele pamntesci s'au asiezat

spre odichna vecnica in 10 Februariu in cimiteriulu g r .

or. rom. din Arad, Pe defunctul-lu deplnge jalnicii
prini: Demetriu Perin inv. em. si soci'a, fraii Cornelia
si Miron, precum si rudeniile si cunoscuii. Fie-i t i e
rin'a usidra si memori'a binecuvntata!
f Necrologu.
E m i l i ' a N. C i u r c u , nasc. G.
Nicdra, in urm'a unei scuite suferintie, mprtita cu
sfintele taine si-a dat blandulu seu sufletu in manile crea~
toriului in etate de 2 6 de ani, in al sieptelea anu alu
feri ei tei sale casatorii Joi ser'a la 11 6re. Despre acesta
perdere durerdsa si ireparabila ineunosciintieza cu inim'a
plina de durere intristat'a familia, pe tdte rudeniile, pe.
prietinii si cunoscuii. Remasitiele pamentesci ale neuita
tei defuncte se vor ridic din paraclisulu Bisericei Sf
Nicolae din Prund si se vor asiedi spre odihna eterna
Smbta in 8/20 Februarie a. c. la 3 ' / ore p. m, in c i mitirulu de acolo. Brasiovu, 7/19 Februarie 1892. Njeolae
I. Ciurcu, sotiu. George, Florie'a si Nicolae fii. Preotulu
George Nicdra, tata. Mari'a Nicdra, mama. Augustu si
Romulu Nicdra frai. Carolin"a I. Ciurcu, sdcra. Elen'a
Nicolau nasc. Ciurcu, cumnata. Ioan I. Ciurcu, Dr. Ge
orge I. Ciurcu, cumnai, Fie-i tierin'a usira si M e
mori'a binecuventata.
2

f Necrologu.
In 2 9 Ian. v. a. c. a reposatu i a
Domnulu veduv'a preotes'a din Fenerisiu C a t a r i a a
F o 11 u t i u nscuta Joica in etate de 4 2 ani, dupa unu.
morbu lungu si plinu de suferintie. Inmormentarea s'a
internplatu in 3 1 . 1. c. prin trei preoi asistandu unu pub
licu numerosu din locu si rudeniile din Beiusiu. O g e lescu pe reposat'a: mum'a ei Catarina Joica veduva i a
Saliste, (Ardelu), apoi pruncii: Corneliu preotu, A u gustin, Nicolae, Lucreti'a, Mari'a si Mihaiu; mai departe
fraii: Mari'a Dan nscuta Joica protopopesa in Fagarasiu,
Petru si Ioan din Saliste; in urma unchiulu Parteniu.
Cosma diu Sibiu ; verul Georgiu Cosma preotu in Caraseu,
Nicolau Cosma comerciantu in Iasi; verisidrele Antitia
Papp protopopesa in Beiusiu, Eva Pinter invetiatoria si
cuscrulu Ioan Molnar, precum si alte rudenii si cunos
cui. Fiei amintirea binecuventata!"

* Vase

de apa automatice

pentru

scolele

elementare.
Inaltulu Ministeriu reg. ung. de culte si
de invetiamentu recomanda pentru scdlele elementare v a
sele de apa automatice ale fabricantului Martin Zelleriu
din Budapesta (VII. Nagy didfa-utcza Nr. 14). Este c u noscutu, ca bdlele lipieidse se latiescu intre colari i a
mare parte si prin aceea, ca beau apa din acelasiu
haru, fara c paharulu se se spele curatu dupa fiecare
intrebuintiare. Aceste vase pelanga aceea, ca din ele eurge
deodat numai atta apa, cta se cere pentru unu pahar,
mai au si unu aparatu, in care paharulu se clatesce s i
remane curatu.
La aceste vase se mai pdte aplica si destiatorula
C h a m b e r l a n d-P a s t e u r, care curia ap'a de i n gredientie stricacidse.
Unu atare vasu de 20 de litri (pentru 3 0 5 0 de
prund) consta 36 fi. - de 3 4 de litri, 4 5 fi. Cu,
destilator 76 fi. respective 93 fl. v. a.

* JTimemi
D-miln E m a n u i l u O l t e a n u si-a
serbat cununi'a Duroiriec'a trecuta cu d-r'a V a l e r i ' a
fic'a preotului P. Popovici din Bulz'a ! Pelicitrile nostre !

dreptiloru, respunsu la ectenii, si duchiilui teu, mrire

tie Dmne, in veci pomenirea, sfinte Dumnedieule, omulu
c orba, mrire finalu si in planulu celu secreii. Pre* O vitia
tJe vie admirabila.
Unu adeveratu
tiulu unei garnituri este cu trimitere francata 70 cr. Mi
fenomenu viticolu s'a produsu in lri91 la Gaillac (Tarn, . permitu a atrage ateniunea On. publicu si asupra litur
Pranti'a) : o vitia de via, care purta 1287 ciorchini de
gici mele pentru corn mixtu si cea pentru corii de
struguri. Viti'a e in versta de 10 ani. Nu mai esista de
baeti, ambele anuntiate deja ; tote trei partiturile se pot
ct unu singurii butucii de vitia de via, c acela dela
capet dela subsctisulu in Csernegyhza p. u. F.-GyarGaillac, anume acela dela Hamptoncaurt, orasiu din Engli- i matha, cu pretiulu de 7 fi. v. a. Csernegyhza, 18. Faur
ter'a, situatu la 19 chilometri de Londra. Acestu butucu
1892. st. n. T r a i a n B r a t e s c u, invetiator si diriginte
de via nu are mai putienu de 53 de metri lungime. Ude coru.
<
nic'a radecina, ce iha compune, a fostu piantata, ce-i
;\
* jpundatiunea
Antoniu Mocsonyi
de Foen
dreptn, la 1 7 6 8 ; acum acsta vitia e de 110 picire enin
Timisir'a.
La
acsta
fnndatiune
din
a
crei ve
glese lungime. Fructulu ei este asia de imbelsiugatu, innite
se
creaza
stipendii
pentru
tcnerimea
romana
pe carict in unii ani s'au culesu de pe acelu butucu mai bine
er'a
de
industrie
si
meserie
au
incurs
urmatrele
contride 250O ciorchini de struguri. Aceti struguri suntu es
buiri : Ceorgiu Lazaru advocatu in Vinga 3 fl, Ioan Isclusiva pestrati pentru mas'a Reginei Engliterei.
timt parochu in Mehala 3 fi, Arcadie Plavosin oficiantu
* Ut mani la hotarele
Europei
cu
Asi'a.
in
Budapesta si comun'a bisericsc'a din Mehala cte 1
Sub acestu titlu aflam in Gaz. Bucovinei" urmatrele
fl
50
cr, loan Plavosin, Moise Dobosian si Gergie Marinreflexiuni. In pretiuitulu dvostra diaru Gazeta Bucovinei"
ceu
economi
in Mehala si Nicolau Giulau economu in ':
din 1 9 / 3 1 Ianuariu 1 8 9 2 gsii intr'o notitia nisce desti
Semlac cte 1 fl. Georgia Marinceu, Ioan Popoviciu si
nuiri uimitre ale domnului A. Prftcopian-Popoviciu despre
tefan Olarescu economi in Mehala cte 5 0 cr, Ioan Petre care frntura de populatiune romansca, asiedi'ata
roviciu
si Todor Bugariu cte 40 cr, Lazar Cretiu, te
langa-riulu Uralu si de aceea lture a munilor Caucasi
fan
Murarescu
si Vasa Ardelean cte 30 cr, Pavel Savuin Asi'a.
lov 20 cr, Alexandru Craciunescu parochu in Chinez 1 fl
Acele afirmri, fiind parte nentemeiate, parte esa
30 cr, Petru Augustin econom in Chinez 1 fl, Jiva Stevi
gerate, recera dupa nsemntatea lucrului se fie reduse
economu in Chinez 5 0 cr si Alexandru Sandu invetiatoriu ?
%
in marginele adeverului. Relativu Ia punctulu prim se se
in Chinez 20 cr, Constantin Radulescu advocatu in Lugoj,
i
observe, ca poprele de lng genunchiulu riulni Uralu
Titu Hatieg advocatu in Lugoj si Coriolan Bredicen ad
nu suiitu romani si serbi, ci woguli si kirgisi (pr. chirvocatu in Lugoj cte 5 fl, Dr. Ioan Maior advocatu, Dr.
ghisi.) Numitiilu domnu a scapatu dm vedere, ca in opulu
tefan Petroviciu advocatu, Dr. Georgia Dobrin advocatu
lui Berghaus, Physikalischer Atlas Nr. 6 7 . numerele se
in Lugoj, Ioan Micleu economu si Iulian Ianculescu di
perondza numai in marginile unitatiloiu etnice, si ca arector cte 2 fl, Lazar Barbu meseriasiu si Minai Pocrean
fara de numere, mai sunt de observaii si colorile
parochu iu Lugoj cte 1 fi, Mateiu Ignea parochu in Lu
Ce se atinge de afirmarea a du'a, e de nsemnat,
goj 50 cr, Agnes Spatariu si Maria Spatariu in Versietiu
ca lng meridianulu 40 dela Greenvieh (per Gringi) se
cte 5 fl, Vlad Spatariu advocatu in Versietiu 4 fl, Cor
afla intr'adever o insula mica de romani, inse nu la apus,
nel Spatariu, Valeriu Spatariu si Georgiu Spatariu pro
ci la resaritu de acelu meridianu, si nu dincolo de Cauprietari in Versietiu cte 2 fl, Dr. Lazar Petco advocatu
casu, ci dincce si deci nu in Asi'a, ci in Europ'a. Acesti
in Arad, Augustin Hamsea director seminarialu si Ignafrati departati locuescu dupa Ercet, Der Kaukasus und
tie Papp asesor-referent consistorialii cte 2 fi, Dr. Atanaseine Vlker, Leipzig 1887" (chart'a etnografica) partea
sie Siandor, Dr. Traian Puticiu, Ioan Petran profesori, Dr.
resaritna a tienutului Marei Negre" (Cernomorskij
Ioan Suciu si Aurel Suciu advocai in Arad cte 1 fl,
okrug") si numera dupa acestu autoru si dupa Seidlitz
in Deutsche Rundschau fur Geographie," X. S. 418,1000 ' Mihai Veliciu advocatu in Chisineu 4 fl, Nicolau Popa
parochu in Feni 5 fl, comun'a bisericsc'a din Feni 3 fl
de suflete fiind o colonia din timpurile mai nue. Sci-vor
si Iohann Grosz 1 fl, Emanuil Ungurianu advocatu in Ti
ei cu tote acestea ca numai apa 'i desparte de Romani'a" ?
misir'a 10 fl, Petru Anca administrator protopopescu in
Er daca in luuele de vara vor zari pot falfaind pe unu
Timisir'a 5 fl, Simeoa Moldovan advocatu in Versietiu 3
vasu, spritenu mandrulu tricoloru, put vor presupune
fl, Costa Maniu meseriasiu in Timisir'a 2 fl, Jica Ungu
ca's frati de-ai lor ce plutescu pe dinaintea lor? Vor sci
rianu economu in Chinez 1 fl, Traian Barzu asesor concorabierii romani, ca iu vecintatea selbaticilor Adige si
sistorialu in Caransebesiu 5 fl. Acsta suma de 116 fl 90
Abchasiu se cuventa si dulcea lor limba romana ?
cr. este depusa spre fructificare la institutulu de credit
Yien'a, in 5 Februariu n. 1892. I. Gherghel.
si economii Timisiana pe libelulu Nr. 696. Pentru comite* Anuntiu
musicalu.
Vediendu ca corurile
tulu executiv. Timisir'a la 15 Februarie 1892.
de baeti incepu a-se lati si sciind ca compositorii nostrii nu
Emanuil Ungurianu.
s'au ocupatu cu piese de acsta natura, apoi fiind si indemnatu de mai multi domni colegi, am aranjatu o gar
* Contribuivi
pentru
alumneulu
romauu
nitura de p i e s e f u n e b r e p e n t r u c o r i i d e b a
din Timisir'a.
Pentru alumneulu romanu a ineurs
e t i ; garnitur'a contiene urmatrele piese: cu duchurile
pana astadi urmatrele contribuiri:
:

1. Colectat prin d. Ioan Marcu invetiatoriu in Bocsia,

Ioan M. Rosiu advocat Biseric'a alba 3 fl, Iosif Tamasiel preotu Vraniu 3 fl, Pavel Rosiu parochu iu Vraniu 3
fl, Traian Oprea parochu in Ciclova rom. 1 fl, Eutimiu
Gereu plugariu in Jebel 1 fl, Teodor Drugariu proprietariu in Calina 2 fl, Ioan Potocean intreprindietoriu Bocsia
montana 1 fl, Alexa Vinulescu lemnariu in Bocsia mon
tana 1 fl, Danila Antila coloritoriu in Vasiova 1 fl, Mar
tin Tiapu invetiatoriu in Pizesiu 1 fl, Ioan Pisat invetia
toriu in Hitias 1 fl, Pavel Fiscea invetiatoriu Ciclova rom.
1 fl, Ioan Orza invetiatoriu Ciclova romana 1 fl, Ioan
Capetiu invetiatoriu in Greovatiu 1 fl, Traian Lazar inve
tiatoriu in Biseric'a alba 1 fl, Marta Diaconoviciu invetiatria gr. or. in Ghilad 1 fl, George Manescu invetia
toriu in Deliblata, Nicolae Ianculescu invetiatoriu in Gavosdia, Teodor Putcoviciu invetiatoriu in Stamora romana,
Ioan Minda invetiatoriu in Cadar si George Frantili inve
tiatoriu in Duboz cte 50 cr, Petru Poienariu invetiatoriu
in Mercina 40 cr, si Traian Fengea inveatoriu in Voivodintiu 30 cr ; la olalta 26 fl 20 cr. v. a.
2. Colectat prin d. Nieolau Popoviciu invetiatoriu
in Banat-Comlosiu. Nieolau Popoviciu, Ioan Fraticiu, Persida Fraticiu, Andrei Blan, Teodor Olarescu, Toma Chiroiu, Ioane Pavloviciu si Constantin Dironea cte 50 cr,
Damian Popoviciu friseur in Timisir'a, Pantelie Isacu,
Gergie Palcu, Iuliu Vuia si Areti Ionasiu- cte 40 cr,
Andreiu Gropsioreanu, Iulian Gropsorian Gergie Ureche,
Mihaiu Pascu si Aureliu Blan cte 30 cr, Eufemi'a Po
poviciu, Persida Popoviciu, Toma Popoviciu, Iulian Stanescu, Mihaiu Palcu, Georgiu Palcu, Vichentie Chiroiu,
Vichentie Borami, Ana Pascu, Ioan Velici Filip, Nicolae
Draguescu, Dimitrie Gerda si Jian Nicolae cte 20 cr,
Gergie Chiroiu 10 cr, si Ioan Oneiu 1 fl ; la olalta 11
fl 20 cr.
3. Colectat prin d. Theodor Petcu parochu in Banlac. Theodor Petcu 2 fl, Zebedi Nicolae 1 fl 20 cr,
Iohann Klaub er si Ioan Bercian cte 1 fl, Iacob Lwenstein, Vadsz Kmn si Veinrich cte 50 cr, Iosif Kerla,
Victor Kohn, Peter Krn si B. Ehrnhaft cte 40 cr, Lazar Fruzics 30 cr, Traila Trailescu, Samfir Magiaru, David Radu, Nicolae Tona, Giga Stoin, Gergie Sulti, Iovan
Irchitia, Stefan Toti'a, Iovan Macota, Simeon Fizesian,
Isac Marta, Alexandru Ligezan si Giga Oprea cte 20 cr,
Moise Marcoviciu 15 cr, Traila Marta, Gergie Dentean,
Iovan Marta, Trifu Mecia, Traila Chiu, Sava Macota, George Macota, Traila Smileni, Iovan Adam si Moise Simileni cte 10 cr ; la olalta 12 fl 45 cr.
4. Colectat prin d. Vasilie Ciuta invetiatoriu in
Jebeliu. Marcu Loichitia 5 fl, Dr. Maior 2 fl, Grigorie
Vatres 1 fl 50 cr, Vasilie Ciuta, Michail Giurgiu si Alesandru Ioanoviciu cte 1 fl, Versavia Vatres, Stefan Vatres,
Iuliana Ciuta si Nicodim Popoviciu cte 50 cr, Vasilie
Gornicu 18 cr, Gergie Capitami 17 cr, Gergie Crivac
10 cr, Iosif Caragia, Ioan Mircescu, Stefan Dina, Iosif
Albu Tima, Cocatiu, Arsenie Muica, Simeon Gerau, Ioan
Bocsia, Danila Albu, Traila Savu, Petru Dina, Moise Chie,
Gergie Baiu, Danila Cocorea cte 5 cr, Ioan Chie, Ioan

Blidariu, Gergie Lean, Vasilie Chie, loan Acea, Iosif

Rasia, loan Icobescu, Goorge Papasiu si Traila Ciucia
cte 4 cr, Petru Icobescu, Vasilie Pascu, loan Mitiu, Iova
Vuici, Danila Vuici, Ilia Icobescu, Petru Sul ein, Gergie
Mircescu, Danila Stupariu, Petru Caltiu, Constantin Loica,
Iovan Dina si Iosif Stoica cte 3 cr, Gergie Dina sen.,
Gergie Dina iun., Efta Sulciu, loan Stoia, Danila Lifa,
Danila Netoe, Vasilie Ciublea, Octavian Iemanariu, Iosif
Cocatiu iun., Iosif Cocatiu sen., loan Petroi, Martin Marchece, Simeon Vitialariu, loan Ogorcini, lovan Bociu,
Pavel Marzoea, Hie Encula, Solomon Pascu, Stefan Marghita, Iovan Sugariu, Iosif Gareu, Iova Corini, lovan C o rinijlia Murariu, Effca Ceregutiu, Simeon Radu, Efta Murariu, Georgiu Codernacu, Gergie Albu si Vasilie Stoica
iun. cte 2 cr. la olalta 16 fl.
5. La subscrisulu cassariu a intratu : loan Hiada
epitropu in Putina 2 fl, Arcadie Grain Mehala, Vichentie
Prohab in Sosdia, Jiva Iadaneantiu Tierenteaz, Iuliu l o r goviciu in Margita mare si Vasilie Camja in Sehens cte
1 fl, Gergie Istin in Semlac 2 fl, Stefan Olariu, Achim
Belintian, Toma Petrutiu,. Tanasie Baia, Izidor Chiritia,
Stefan Crainic, Jiva Andrasi, George Miladin, Traian Vela,
Mita Stoianov, Nicolae Lugoj an, loan Cosariu, Ion Popoviciu,
Iosif Urda, David Terfaloga, Micsia Gruitia, Hie Bucovan,
Jivca Ivanov, Petru Barbulescu, Dionisie Ardelean, Toma
Chinitia, Vichentie Vrebeti, Petru Hitesan, Ion Iovi,' N i colae Sfercoci, Pavel Merz o ca, George Sirbu, Constantin
Obagean, Iosif Sima, Samrak Mihai si Tosa Maximov cte
50 cr ; Gergie Dimitrieviciu, Vasa Vasin, Jiva Vasin,
Nicolae Loica si Vasilie Dumitru cte 80 cr, Toma Caramati, Simeon Bogdan, loan Chirisier, George liebln,
Nicolae Petrutiu, Toma Gruici, loan Tienche, Moise Partan, Nicolae Cadariu, Isae Lugosian, Nicolae Petrutiu, N i colae Vermesian, Costa Tunei, Alexa Voina, Alexandra
Jebelean, Petru Ionescu, Iohann Ludwig, Imbre Belintian,
loan Gaia, loan Iebelean, Iosim Draghincescu, Simeon Mintiescu, Damaschili Sirbu, Moise Mania, Nicolae Boncea,
Ana Margitan, Constantin Petia, Traian Dobrescu, D i mitrie Lupea, Svetozar Nedelkov, loan Todorescu, Mita
Nicolin, Pantelie Voiu, Trifu Novac, Ion Greeu, Nicolae
Dumitru, Stefan Suici, Nicolae Giuchin, George l o v a nescu, Ion Merzoca, Persida Nicolae, loan Bobos, Mathias
Plzl, Costa Adam, Marcu Vancea, Pavel Carabasiu, D a maschin Balan, Ion Cuibariu, loan Oprea, Pavel Truti,
Solomon Bott, loan Chepetian, Iovan Pelits, Traila Serbescu, Iosim Petru, Gergie Iovi, Nicolae Margitan, I o sif Bogdan, Toma Sima si Simion Draghiciu cte 3 0 c r ;
Nicolae Chitan, Vichentie Mateica, Todor Copane, Mitra
Milosiu, Nicolae Petru, Nicolae Belintian, Efta Plavosin,
Nicolae Moise, Nicolau Fellner, loan Mezin, Andrei Lazar,
Nicolae Buzaescu, Todor Cobilasiu, George Crainic, Avram
Dragalina, Ion Bloju, Pavel Todorescu, Iosif Berineantiu,
Gligor Savu, loan Murgu si loan Iosa cte 20 cr, Pavel
Petia, Iosif Farchescu, Iotia Bugariu, Savu Miescu, N i colae Bloju, loan Sfaer, Traila Ciutura, Nicolae Firu, loan
Stefanescu, Vasilie Iebelean, Vasilie Jivan, Stefan Conda
si Nicolae Siepetian cte 10 cr., Iosim Iichitia 3 fl, D i mitrie Chisiozan in Giroda 10 fl, loan Ungurianu in Cb-

B I S E E I C ' A

56

ne& fi, Zejio-M Lugojait in Satu mic 3 fl, Avram Cor

cea in Ce-steiu 3 , David Terfioga 3 fl, Dimitrie Chiritia in Bucoyetiu 8 fl, Gaia Ciurce in Bereg^eu 3 fl,
Christina Maniu in Fabricu 3 fl, loan Balta in Beregseu
3 fl, Costa Maniu in Fabricii 3 fl, Jiva Ungurianu in
Chinez 1 fl, Vasa Popov-ciu in Giulvecz 6 fl, Paul Tempea ia Toracnlu-mare 5 fl, Nicolae Rancu in Muraniu 12
fl 8 0 cr, Demetriu Bozgami in TimisioYa 3 fl, Emanuil
Ungurianu in Timisi6r'a 3 fl, Victor Russu in Utviu 3 fl.
Simion Andron in Sarafola 5 fl, loan Bandu in Meliala
3 fl. Timisior'a in 10 Februarie 1 8 9 2 . l o a n B a n d u ,
cassariulu alumneului.

Concurse
Conform decisiti nel Venerabilului Consistoriu gr.
or. oradanu dto 3 0 Dee. 1891 Nr. 1759/449. B. 1891.
se escrie concursu pentru deplinirea parochiei organisate
Voivodi, cu fili'a Cuzapu, protopresbiteratulu Oradiimari, cu terminu de alegere pe Dumineca iu 15 27

si

S C O L ' A

Anulu XML

Emolumiutele suntu : 1. Un'a sessiune pamentu e s travilan aratdre estimata la 4 2 0 fl. 2. Folosirea unui intravilanu parocliialu 20 fl., 3 . Competenti'a de pasc 30 fl.,
4. Birulu in naturalii 100 fl., 5. Stolele indatinate 150
fl , 6. Alte venite sigure 20 fl.
Doritorii de a ocup acesta parochie sunt poftii
a-si adjust recursele lor cu documintele prescrise in .
13. alini'a a dou'a adec se aiba testimoniu de eualifieatiune preotiesca in regula, se fia apt si de carier'a invetiatoresca ; din stat. org. si -lui 15. lit. b. din regulamentulu pentru parochii adec se produc testimoniu despre
absolvarea alor siese, seu cel pucin 4 classe gimnasiali;
si a-le adresa comitetului parochialu din Borosi-Ineu, a-le
trimite subscrisului Protopresviteru pana la terminulu
sus indicaii, avend recurenii in v r o dumineca seu serbatoie a-se infatiosi la biserica in locu pentru a-si aret desteritatea in cant, celebrare si cuveutare.
Boros-Ineu 22 Decembre 1891.
Comitetulu parochialu.
In contielegcre cu mine: IOAN CORNEA, protopresbiter.
D

Pe bas'a ordinatiunei Pre Onoratului Consistoriu

eparchialu arad an d-to 23 Ianuariu 1892, Nr. 28 pentru
Martin 1892.
deplinirea postului de capelanu pe langa veteranulu paEmolumintele suntu :
rochu Mihaiu Feier din Boros-Ineu, se escrie concurs cu
terminu
de alegere de 30 dile deh prim'a publicare, pe
I. Dela parochi'a matra V o i v o d i .
langa
emolumintele
de jumtate din tote venitele paro1. Cas'a parochiala cu intravilanulu, si apartienechiali, cari consista :
triele, pretiuita in 20 fl. 2. Pamentu aratoriu si fenatiu 6
1. Din un'a sessiune pament aratoriu estimata la 420
jugere 100 fl. 3 . Dela 76 Nri de case cte un'a mesura
fl.,
2.
Folosirea unui intravilanu parochial 20 fl., 3 . Com
cucuruzu in bombe 95 fl. 4. Trei orgii de lemne de focu
petenti'a de pasc 30 fl. 4. Birulu in natnralu 100 fl , 5.
1 5 fl. 5. Stolele usuate, dupa calcululu mediu aloru cinci
Stolele 150 fl., 6. Alte venite sigure 20 fl.
ani din urma 6 0 fl.
Dela reflectanii la acestu postu capelanial se pofII. Dela fili'a C u z a p u .
tesce a-si adjustd recursele cu t<Ste documintele prescrise
6. Cas'a parochiala cu intravilanulu 25 fl. 7. Pa
in . 13. alinia a dou'a din stat. org. si regulamentului,
mentu parochialu 2 4 jugere 48 fl. 8. Dela 60 Nr. de case
pentru parochiile de clas'a a II. si adresate comitetului
cte un'a mesura cucuruzu i bombe 75 fl. 9. Trei orgii
parochialu, se-le tramita subscrisului Protopopu pana la
lemne de focu 15 fl. 10. Stolele usnate, dupa calculu ) diu'a indicata avendu a-se present la biserica in vr'o
mediu aloru cinci ani din urma 4 0 fl. de tot 4 9 3 fl. > Dumiueca seu serbatore, pentru a-si aret desteritatea
in cantu, celebrare si cuventare.
Kecursele adjustate dupa prescrisele statut, organicu,
Borosi-Ineu 2 2 . Dec. 1 8 9 1 .
si adresate comitetului parochialu din Voivodi Cuzapu,
se se transita subsemnatului in Oradea-mare pana in
Comitetulu parochialu.
1 0 / 2 2 Martiu 1892, avendu recurenii pana la alegere
In contielegere cu mine : IOANU CORNEA, m. p. proto
a se presenta in s. biserica din comunele amintite spre
presbiter u.
a-si aret desteritatea in cele bisericesc)'.

Cu privire la seversirea servitiului dumnedieescu se

In urm'a decisului comitetului paro hialu din 23
notza, ca alegendulu va fi indetoratu in doue Dumineci
Ianuarie a. c. se deschide concursu pe staiunea invese oficieze servitiulu divinu in Voivodi, ra in a trei'a Du
tiatoresca gr. or. din Rachit'a, pe bas'a urmatoreloru
mineca in Cuzapu, luandu-se eatra Dumineci si serbatorile
e m o l u m i n t e : 1) salariulu invetiatoriului in bani gat'a
de rendu, inse in serbatorile mai mari precum : Nascerea
215 fl. v. a. 2) Pausialu de conferintia si scripturistica
Domnului, nvierea Dlui si Pogorirea Duhului sant, va
30 fl. v. a. 3) 10 orgi de lemne in relut 3 2 fl. 4) 30
avea a servi prim'a di in Voivodi, r in a dou'a di in
meti cucuruzu in bombe, 5) 1 iugeru pamentu aratoriu,
Cuzapu.
6) cuartiru si gradina libera.
In fine refritoriu la stole se observa, ca co-mpeDoritorii cari reflecteza la acestu postu au se-si adtinti'a de la inmormentare mare e 3 fl., dela cea mica 1
iusteze dupa recerintia petitianile lor, cu testimoniu de
fi., dela cununia cu vestirile impreuna 4 fl., dela bocualificatiune, si de limb'a magiara si se-le trimit pana
tezu 50 cr.
la 22 Martie st. v. 1892, M. On. Domnu inspectoru scolariu Adam Ros'a in Leucusiesciu p. u Balincz ; avend
Comitetulu parochialu.
recurenii a-se present in vreun'a din Duminici s6u serIn contielegere cu mine : TOM'A PACALA, m. p. protop.
batori, in biseric'a de aici, spre a-si aret desteritatea
o
in tipicu si cantu.
Pe bas'a ordiuatiunei Prea Onoratului Consistoriu
loan BUdariu, m. p.
Alexandru Jucu, m, p.
eparehialu aradanu d-to 2 3 Ianuariu 1892 Nr. 28. pentru
indeplinirea vacantei parochii gr. or. romane de clas'a a
pres, ccm. paroch.
paroclin si notaria comit.
II. din Boros-Ineu, Protopopiatulu B.-Ineului, cottulu
Cu scirea si nvoirea m e a : ADAM ROS'A, m. p.
Arad se escrie concursu cu termin de alegere de 30 dile
inspectoru scol.

dela prim'a publicare.

Tipariulu si editar' tipografiei dieeesan dia Arada. Redactoru respandietoria : A u g a s t i n

Hamsea.